tea 9

7/25/2019 Tea 9

http://slidepdf.com/reader/full/tea-9 1/17

TEMA IX. ARTA INTERVIULUI (3 ore)

Cercetează, nu interoga.Chestionează, nu provoca.Sugerează, nu ordona.

Descoperă, nu atrage în cursă.

Trage de limbă, nu stoarce informaţii. Îndrumă, nu domina.

9.1. INTERVIUL – PARTICULARITĂŢI GENERALE

9.1.1. Definirea interviului. Subiectul interviului. Intervievatul şi intervievantul .

Originile interviului, în accepţiunea modernă a termenului, dacă ar fi să le dăm crezare gazetarilor americani,trebuie identificate încă de la întâlnirea lui Moise cu Dumnezeu pe Muntele Sinai. Jurnalistul Jon !ristie vede înaceastă întrevedere una dintre mărcile profesionalismului în presă, intervievatorul căutând să obţină de la personalităţi informaţii inedite, controversate.

!timologic, termenul "intervi! provine de la franţuzescul entrevue "i desemnează o întrevedere directă, faţă în faţă, între două sau mai multe persoane. Situaţia prezintă o anecdotică aparte# de"i de origine franceză, termenul s$aimpus, atât în practica anglo$sa%onă, cât "i în cea franceză, în varianta engleză & intervie#. Dar ce este interviul$ De"i e%istă multe tipuri de interviuri "i diverse motive pentru realizarea lor, scopulcomun rămâne adunarea informaţiilor %i înţelegerea altor persoane, printr&un proces planificat de întrebări %irăspunsur i'.

Definiţiile, acoperind toată gama situaţiilor interacţiunilor verbale intrepersonale, diferă prin preeminenţaacordată, de la caz la caz, uneia dintre cele două componente# întrebare sau răspuns. Deosebirea între dialogurilecotidiene "i cele instituţionalizate o găsim, a"adar, în variaţia cantitativă a unuia dintre cei doi vectori.

'n practica mass$media, interviul este perceput ca o conversaţie planificată %i controlată între două persoane, care are un anumit scop, cel puţin pentru unul dintre participanţi. (u orice declaraţie este un interviu,trebuie să e%iste o structură dialogală a declaraţiei, pentru ca aceasta să emită pretenţii de interviu.

'n literatura de specialitate română, interviul de anga)are este sumar abordat apreciindu$se, spree%emplu, că *interviul î%i propune două scopuri( să informeze pe candidat asupra întreprinderii, postului vacant

%i cerinţelor acestuai) să dea posibilitate candidatului să prezinte informaţii c*t mai ample privind trecutul său profesional %i aspiraţiile sale în perspectivă+. +D.opescu, p. -/0

O definiţie simplă a interviului ne este propusă de 1van 2ordeleau 3/4456. otrivit acestui autor, interviul este 7omodalitate de cunoa"tere "tiinţifică bazată pe interacţiunea intervievator$intervievat8.

9lain 2lancet 3/4:;6 consideră că o definiţie minimală a interviului trebuie să fieurmătoarea# 7interviul este o convorbire între două persoane, un intervievator "i un intervievat, condusă "iînregistrată de intervievator. Scopul acestei convorbiri este de a favoriza producerea unui discurs pe o temă definităde un cadru de cercetare8 32lancet "i col., /4:;6. entru a intelege mai bine postura de intervievat cu o finalitate precisa 3interviul profesional6 vom arata distinct

punctele de vedere specifice atat ale intervievatorului 3ale celui care analizeaza6 cat si pe cele ale intervievatului 3alecelui care este analizat6. a6 !e se urmareste in cadrul unui interviu<

$Obtinerea, clarificarea si transmiterea 3"#$i%&'6 de informatii. b6 !and este eficient un interviu<

$ =n momentul in care are o finalitate, cand se realizeaza conform unei planificari si cand permite o interactiune reala intre intervievator si intervievat. 'n ceea ce ne prive"te, vom e%amina interviul de anga)are, care reprezinta o modalitate concreta prin intermediulcareia se afla *povestea8 !>$ului unui candidat. =n acest mod, intervievatorul poate afla anumite detalii pe care nu

le$a putut surprinde prin intermediul testelor sau al !>$ului.

/ ? u d o r > la d && nterviul. De la -laton la -labo, !lu)$(apoca, @ditura Dacia, /445, p. /A4-

age / of /5

7/25/2019 Tea 9


9.1.2. TIPURI DE INTERVIURI

Diferitele tipuri de interviu sunt concepute să evalueze diferite elemente ale competenţelor profesionale,ale comportamentelor sau personalităţii intervievatului. 'n funcţie de scopul urmărit de către intervievator, e%istămai multe tipuri de interviu. 9"adar, atunci când cunoa"tem faptul că ni se va lua un interviu, apare un prim scop înrealizarea cu succes a acestei activităţi# de a lăsa o bună impresie asupra intervievatorului. entru a ne asigura căvom lăsa cea mai bună impresie, trebuie să ne interesăm asupra tipului de interviu ce va fi susţinut, astfel încât să ne putem pregăti în mod corespunzător.

@vident, scopul îl constituie atât e%punerea, cât "i, mai ales, e%emplificarea unor principii recomandabil afi respectate în pregatirea "i prezentarea la un interviu, astfel încât gre"elile datorate necunoa"terii *ritualului8interviului să poată fi, *la ma%imum8, evitate.

'n sfera fortei de munca, întrevederile sau întîlnirile între doua sau mai multe persoane în care se discutacestiuni de interes comun pot fi de mai multe tipuri# /. Interviul DE SELECTIE . 9cest tip de interviu, cunoscut si sub numele de interviu de anga/are, esteutilizat pentru a completa datele de)a cunoscute din !urriculum vitae si din recomandarile puse la dispozitie de catre

candidat. !u cît pozitia ierarica este mai înalta, cu atît comple%itatea si e%igentele de selectie sînt mai ridicate.entru multe posturi si functii de conducere se organizeaza adesea doua sau mai multe interviuri. -. Interviul DE INFR!"RE . Scopul acestu tip de interviu este acela al culegerii de date în vederearezolvarii unei probleme sau pentru documentare. @ste folosit de manageri pentru a investiga cauzele unor deficientesau de e%perti ai serviciilor de resurse umane în studiul anumitor atitudini ale anga)atilor. . Interviul DE EV"LU"RE . Ba interviul de evaluare participa de regula un manager si un subordonat,dupa ce managerul si 3eventual6 subordonatul au completat o fisa de evaluare. Obiectivul interviului este acela de aconstata realizari, dar si de a depista eventuale neconcordante între cerintele si rezultatele reale. 9cest tip de interviu poate sta la baza unei colaborari initiate în vederea întocmirii unor planuri care sa aiba ca rezultat îmbunatatireaactivitatii subordonatului. C. Interviul DE "D!NEST"RE . 9cest tip de interviu se organizeaza atunci cînd, prin comportamentul

sau, un anga)at a încalcat politica firmei atît de grav, încît este nevoie de o întîlnire oficiala bine documentata. Spredeosebire de interviul de evaluare, în cadrul caruia este absolut necesara e%primarea opiniei anga)atului, în cursulinterviului de admonestare comunicarea are loc în cea mai mare parte unidirectional, de la manager la anga)at.9nga)atului ise spune ce ar trebui sa faca pentru a$si îmbunatati comportamentul si ce consecinte poate avea nerespectarearecomandarilor facute. ;. Interviul DE CNSILIERE . 9cest tip de interviu se practica pentru a veni în spri)inul unui anga)at, alecarui probleme personale îi afecteaza activitatea. =nterviul de consiliere nu înseamna doar a da niste sfaturi. Daca celcare conduce interviul este o persoana cu e%perienta, va sti ca ma)oritatea oamenilor detin raspunsuri la problemelecare îi framînta, dar le pastreaza bine ascunse într$un colt al constiintei lor. !eea ce le lipseste este tocmai sansa de avorbi cuiva descis despre problemele lor. . Interviul DE P"R"SIRE " INSTITUTIEI . 9ceasta este o categorie speciala de interviu de informare,care ar trebui sa se regaseasca în sistemul de resurse umane al oricarei institutii. 9nga)atilor care îsi anunta intentiade a parasi institutia li se cere sa aiba o întrevedere cu un specialist din domeniul resurselor umane, care, prinintermediul unui set de întrebari bine gîndite, le solicita opinii referitoare la conditiile de lucru din cadrul respectiveiinstitutii. 9nga)atii care parasesc o institutie din proprie initativa sînt în general sinceri în comentariile pe care le facsi dispusi sa dezvaluie informatii care ar putea îmbunatati situatia colegilor lor.

age - of /5

7/25/2019 Tea 9


0m identificat mai /os c*teva dintre cele mai obi%nuite forme de interviu în funcţie de scopul anga/atorului( +?ab.4./.0

Tab.9.1. Ti#uri $e interviuri %n func&ie $e 'c(#ul an)a*at(rului

Ti intervi Ce n%e r%*re+te intervievtor',

nterviu bazat pecompetenţe 9 identifica e%emple de moduri în care intervievatul "i$a demonstrat aptitudinile, trăsăturile "iatitudinile necesare pentru postE

nterviu bazat pe studii de caz

9 identifica abilităţle analitice "i de rezolvare a problemelor#nu răspunsul este important, cimai degrabă cum intervievatul a)unge la răspunsE

nterviucomportamental

9 identifica modalităţile în care se comportă intervievatul în anumite situaţii de comunicareE

nterviu în afarabiroului

De a identifica ce conduită are intervievatul în situaţii sociale, cât de dezvoltate suntaptitudinile lui de socializare "i în ce măsură se descurcă, de e%emplu, sub presiuneE

4.-. INTERVIUL PENTRU ANGAARE

9.2.1. Definirea interviului #entru an)a*are=nterviul pentru anga)are constituie, cu siguranţă, etapa cea mai importantă pe care trebuie s$o depă"ească cusucces orice candidat la ocuparea unui post.

=nterviul de anga)are este, prin definitie, un dialog intre candidatul la )ob si anga)atorul care ofera postul.=ntrebarile si raspunsurile ecilibrate sunt menite sa intretina conversatia la interviul de anga/are.Dincolo de definţii "i tot felul de înterpretări, un lucru esenţial nu poate trece cu vedereea# dilentalismul candidaţilor 3provocat deseori de informaţii fragmentare sau ciar de lipsa de informaţii în ceea ce prive"te pregati rea "isusţinerea unui interviu profesional consti tuie cauza principală a e"ecului înregistrat la anga)are. Foarte multe persoane "i, mai ales cele tinere, nici nu îndrăznesc să creadă că e%istă atât de multe detalii referitor la regulilenecessari a fi respectatea în comunicarea verbală "i în nonverbală interpersonală "i, în caz particolar, cu prile)ul unuiinterviu.

TIPURI DE INTERVIURI DE "N+","RE ( ?ipologia interviurilor de anga)are este si ea bine reprezentata. !riteriile care stau la baza alcatuirii uneia saualteia sînt e%trem de variate# locul desfasurarii, numarul intervievatorilor, durata întrevederii, scopuri specificeurmarite etc. Ba ora actuala cele mai uzitate tipuri de interviuri ar fi urmatoarele# /. nterviul structurat

G foloseste întrebari cu o directie claraEG întrebarile pot fi stabilite anticipatEG se aseamana cu un cestionar oralEG este utilizat ca forma de selectie preliminara 3screening6 cînd e%ista un numar mare de solicitantiEG întrebarile nu sînt rigideEG se pot pune întrebari suplimentare pîna se obtine informatia doritaEG permite obtinerea unor informatii similare despre fiecare candidatE

G obiectivul interviului este acela de a constata realizari, dar si de a depista eventuale neconcordante întrecerintele si rezultatele reale. -. nterviul nestructurat G are o mare tenta subiectivaE

G este folosit pentru evidentierea unor trasaturi de personalitateEG rolul întrebarilor este de a$l determina pe solicitant sa vorbeasca despre sineEG unele întrebari pot sa nu fie strict legate de natura postuluiEG ordinea adresarii întrebarilor generale si specifice nu este stabilita dinainte.

1. nterviul de sondare a comportamentului candidatuluiG comportamentul trecut al candidatilor indica modul în care vor reactiona la viitorul loc de muncaEG întrebarile tipice sînt *!e ati face daca ati fi în situatia %<8, HSpuneti$mi ce ati facut cînd a trebuit

saI<8G intervievatorul construieste de regula întrebarile pe baza continutului !>$uluiE

age of /5

7/25/2019 Tea 9


G raspunsurile trebuie bine structurate 3descrierea situatiei, discuta rea actiunilor întreprinse, precizarearezultatelor si specificarea învatamintelor6. 2. nterviul sustinut în fata unei comisii largite 3panel4

G prezenta unui numar mai mare de trei intervievatori care, prin specificul întrebarior formulate,urmaresc lucruri diferite si au prioritati diferiteE

G ritmul conversatiei este mai alert, iar concentrarea candidatului trebuie sa fie ma%ima astfel încîtraspunsurile sale sa dea satisfactie fiecarui membruE

G necesitatea stabilirii unui bun contact vizual cu fiecare membru din comisieEG raspunsurile trebuie sa fie cît mai clare si prompte.

5. nterviul de testare a rezistentei la stresG scopul ma)or este testarea comportamentului candidatului în conditii de stresEG este folosit în cazul posturilor care implica o varietate de sarcini pe lînga acelea privind mentinerea

relatiei cu clientii.

6biectivele interviului pentru anga/are(

Scopurile principale urmărite cu prile)ul intervilului de recrutor, în cazul fiecărui candidat, constau în#

$ verificarea posibiltăţilor, disponibilităţilor"i performanţelor individualeE$ testarea profilului moral, a motivaţiei "i atitudinilor 3inclusiv în situaţii$ limită6E$ testarea capacităţii "i a modalităţilor specifice de a furniza "i de a recepta informaţii în "i din mediul

ambientalE$ oferirea posibilităţii de a demonstra capacitatea de a lucra "i, îndeosebi, de a comunica eficient , cu "efii "i

cu subordonaţiiE$ testarea posibilităţilor "i aptitudinilor de a introduce noul în activitatea curentă "i de perspectivăE$ testarea capacităţii "i a modalităţilor de a soluţiona eventualele distorsiuni "isal conflicte intervenite în

actvităţile cotidieneE$ testarea suportabilităţii e"ecului "i a victoriei, mai ales prin pridma interpretării 3*decodificării86

comportamentelor.$ etc.

9.-. Pre/*tire 0e intervi' entr n/re 9.2.1. r)anu-area can$i$atului ctre interviuKealizarea unui interviu depinde de corelarea anumitor factori. =ntervievatorul ar trebui să "tie că de prima

întrebare depinde tot restul interviului. De aceea, toţi intervievatorii cu e%perienţă recomandă, ca atitudine profesională, începutul discuţiei cu un scimb de amabilităţi, care să destindă atmosfera "i să contribuie la găsireaunui ton potrivit.

Fără nici un fel de e%cepţii, pregătirea în vederea prezentării la interviu trebuie să fie e%trem de atentă,minuţioasă "i detaliată. @ste inutil de a te prezenta la un interviu pentru a vedea despre ce este vorba sau pentru acâ"tiiga e%perienţă. =ată de ce este necesar ca toţi candidaţii să se asigure de faptul că sunt pregătiţi perfect "i cunosc# & Cum să obţin informaţiile necesare despre anga/ator$& Care sunt sursele de informaţii$

& Cum începe %i cum se sf*r%e%te un interviu)& Cm să lase prima %i ultima impresie)& Cum să sosească la timp la interviu)& Ce lucruri sunt utile sau inutile la interviu)& Cum se a%ează la masăla un interviu)& Cum se discută cu intervievatorul)& Cum să se compoare în timpul interviului)& Cum să negocieze salariul)& Ccumsă se compoarte, după terminarea interviului)& Cum să păstreze legătura.

9.2.2. b&inerea inf(r/a&iil(r $e ba- cu referire la (biectul $e activitate al fir/ei

entru a se anga)a într$un serviciu, un candidat trebuie să cunoască, dacă nu totul, măcar obiectul de activitateal firmei, anul instituirii acesteia, cifra de afaceri, cultura firmei. Se ocupă firma de aprovizionare, de producţie saude servicii< !e ce vinde, ce distribuie, ce servicii prestează <

age C of /5

7/25/2019 Tea 9


Dacă candidatul dore"te să o slu)bă snume, într$o anumită secţie, departament, va trebui să cunoască, măcar în parte, care este obiectul de activitate al departamentului respectiv.

• Dacă vrei să faci faţă cu bine unui interviu, asigură$te că ai câteva informaţii despre posibilul anga)ator.!ercetând atent datele despre anga)ator, îţi cre"ti "ansele să faci o primă impresie bună "i de neuitat.

=ată câteva un cestionar în legătură cu o firmă #$ !e produce<$ @ste o firmă mare sau mică<$ !e statut )uridic are<$ Face parte din sectorul public<$ !ât personal are<$ Lnde are sediul<$ !are este cifra anuală de afaceri<$ Face parte dintr$o industrie în având sau declin<$ 9re filiale sal sucursale< Dacă da, unde<$ 9u influienţat$o ultimile evenimente economice sau politice<$ 9 fost citată de curând în emisiunile de actualităţi< Dacă da, de ce<$ @%portă bunuri< Dacă da, unde<Selectând câteva întrebări dincele de mai sus, candidatul are un punct de plecare pentru cercetările sale îndiferite izvoare.

Datele despre firmă trebuie căutate înainte de a solicita un post. Sursele pot fi( Site$ul @2 al companieiE resa locală, reviste specializate în domeniu, ziare financiare, bro"uri ale companieiE Kapoartele anuale & rezultate financiareE 9sociaţii profesionale din care compania face parteE !onferinţele la care au participat membrii firmeiE !amera de comerţE !unoscu iprieteni care lucrează în companie,ț

9nunţul referitor la )ob.

9.2.0. "ut(#re)tirea #entru interviu2

7 Definitivarea scopurilor propuse spre interviu 'ntr$o oarecare măsură, interviurile se aseamănă cu e%amenele, deoarece în ambele situa ii se adresează oț

mul ime de întrebări la care trebuie să răspunzi într$un mod cât mai inteligent. e de altă parte, spre deosebire deț

e%amene, unde o mul ime de detalii precise sunt importante, interviurile sunt bazate pe interac iune i crearea unuiț ț ș

raport, punând accent pe răspunsuri inteligente. De obicei, un răspuns inteligent nu este cel în care trebuie să dai prea multe detalii & un răspuns mult prea detaliat îi poate distrage aten ia intervievatorului. Să tii când trebuie să teț ș

opre ti din vorbit este o aptitudine care te poate a)uta să ob ii un rezultat pozitiv la interviuNș ț

regătindu$se pentru acest 7e%amen8, candidatul la un post trebuie să fir gata de a oferi intervievatorului diferiteinformaţii sau detalii referitoare la pregătirea profesională "i e%perienţa acumulată "i de a pune la dispoziţiaintervievatorului a oricăror notiţe personale capabile să releve punctul de vedere asupra anumitor probleme e%puseîn timpul discuţiilor.

De aceea el trebuie din timp să$"i pună următoarele sopuri# să$"i stabilească o listă de verificare e%actă cu toate problemele care necesită e%plicaţie despre

interviu. Spre e%emplu#

8ST0 0 & -lanificarea înaintea interviului/. !e "tiu despre organizaţie<-. !e "tiu despre )ob<. !e "tiu despre interviator "i procesul selecţie<C. !are este răspunsul meu în A de cuvinte la întrebarea H>orbe"te$mi despre tineH<;. !are sunt punctele mele unice de vânzare care îmi spri)ină aplicaţia<. De ce realizări ar fi interviatorul mai interesat<5. !are sunt posibilele arii$problemă din aplicaţia mea "i cum pot să le fac pozitive<:. Din ce domenii este posibil să mi se pună întrebări<

4. !are ar fi referinţa cea mai bună pentru această poziţie "i ce mi$ar place să spună eidespre e%perienţa "i realizările mele</A. !are este ultima impresie pe care a" vrea să o las interviatorilor<

age ; of /5

7/25/2019 Tea 9


să$"i pregătească modul de intrare în interviu# modul de a bate la u"ă, de intrare, de salut, de a"ezare la

masă etc.E să$"i planifice riguros a timpul aferent alocuţiuniiE

să$"i stabilească cu e%actitate reacţiile ce urmează a fi înfruntate 3răspunderea la întrebările interlocutorului

din orice poziţie, analiza comunicării nonverbale, anticiparea reacţiei finale a interlocutoruluiE să$"i asigure cea mai adecvată ţinută vestimentarăE

să$"i pregătească minuţios răspunsuri la întrebări dificile de tipul# Ce preferaţi( bani sau poziţie social$Sunteţi o persoană agresivă$ C*nd vă pierdeţi calmul$ De ce$ Descrieţi&vă în trei ad/ective9 Care a fost cea mai bună idee pe care aţi avut&o anul trecut$ Care a fost cel mai dificil lucru pe care l&aţi făcut înultimii doi ani$ Sunteţi prea t*năr 3bătr*n4 pentru noi$ Care a fost cea mai mare gre%eală adumnevoastră$ Care este cea mai mare realizare a dumneavoastră$ Ce aţi dori să faceţi în viitorii 5 ani$

Dar în viitorii : ani$ să$"i elimine din interviu următoarele scopuri false# obţinerea de la interlocutor a unor promisiuni %i;sau

garanţii într&un alt cadru dec*t la un interviu( la o %edinţă, la o înt*lnire) formularea propunerilor nerealiste sau imposibil de transpus în practică în timp util) emiterea ipotezelor sau punctelor de vedere încare nu crede nici intervievatul, cu adevărat.

9.2.. C(n'truirea i/a)inii $e 'ine9cest stadiu al pregătirii către interviu are "i el mar importanţă, fiind "i stadiul de căpătare a încrederii în propriul eu. =ntervievatul trebuie să fie pregătit să arate că este resposabil, con"tiincios "i copetent. 9ltfel spus, că$linteresează postul "i este încrezător referitor la calităţile sale. entru aceasta, cerinţele de mai )os îi vor a)uta să$"irevizuiască imaginea de sine "i să "i$o corecteze, în acela"i timp#

P a fi curtenitor, amabil, optimist, mereu la dispoziţia intervievantului, dar nu lingu"itorEP a apela "i a utiliza eficient tenicile de comunicare 3întrebările, ascultarea activă, reformulările,

relansările, tăcerea etc.6EP a apela la cele /A elemente de bază ale mecanicii e%primării# volumul vocii, ascultarea, inflecţiunea,

intonaţia, accentul, ritmul, mimica, gesturile, privirea, pauzeleEP a se pregăti pentru a vorbi cu ma%imum de seriozitateEP a spune adevărul, a e%prima sinceritate, fără teama de a riscaEP a controla stresul, emoţiile, an%ietateaEP a fi atent la comunicarea nonverbală# mimica facială, postura corpului, a braţelor "i picioarelor etc.E

P a evita# începutul negativ al discursului, discursul monoton, lipsa de reacţie a scimbării, lipsa de reacţieintenţionată, limba)ul inadecvat în interviu, atitudini neadecvateE

9.2.. biectul interviului@ste foarte important ca obiectivul interviului să fie foarte clar, dar nu este întotdeauna a"a cum intervievatul

s$ar putea a"tepta pentru a obţine o slu)bă. O vorbă de du spune că# *Dacă nu "tii încotro te îndrepţi, vei sfâr"i în cu totul altă parte8. 9cest lucru este valabil "i în cazul interviurilor. biectivul intervievatului poate fi#

$ să a)ungă pe o listă *scurtă8E

$ să fie intervievat de un *line manager8E$ să afle dacă dore"te cu adevărat slu)ba sau dacă dore"te doar să lucreze pentru organizaţie. ?oate reprezintă un set de obiective perfect legitime. Dacă candidatul î"i cunoa"te obiectivul urmărit, va fi înmăsură să$"i croiască "i răspunsurile corespunzătoare. De e%emplu, dacă intervievatorul este de la Serviciul personal, ar fi o pierdere de vreme să$i vorbească despreabilităţile sale tenice. @ste mult mai bine să se concentreze asupra motivaţiilor, spiritului de ecipă "i valorilor.

'nainte de a$"i planifica interviul, candidatul trebuie să identifice "i să a"tearnă pe ârtie obiectivele pe caredore"te să le atingă la interviu, ca de e%emplu#

$ obiectivul acestui interviu este I.E$ trebuie să$mi canalizez răspunsurile înspre I..E$ punctele pe care trebuie să le trec în revistă pentru atingerea obiectivului urmărit sunt#

age of /5

7/25/2019 Tea 9


9. 3. Re'ire intervi'i

9.0.1. 3nce#utul şi 'f4rşitul interviului

?rebuie să cunoa"tem faptul că interviul începe nu la ora indicată de intervievator, ci c*nd <sose%te= candidatul în parcare sau în sala de a%teptare "i se sfâr"e"te în momentul când le acesta <părăse%te= locaţia..

Multe persoane pierd interviul datorită comportării lor, înainte "i după interviului propriu zis.Secretarelor "i personalului din departamente li se cere frecvent părerea despre candidaţi, deci comportamentulcandidatului aici este observat "i HpredicatH de către cineva "i, nu este e%clus, de către camera de luat vederi. Lnii bărbaţi, de obicei cei mai în vârstă, au obiceiul să flirteze cu secretarele ceea ce nu este în favoarea lor.Kelaţiile trebuie să fie doar politicoase, prietenoase "i formale.

Lnii intervievatori au obiceiul să escorteze candidaţii în "i din sala de a"teptare. 9cest lucru reprezintă mai multdecât o curtare. Lnul din cei mai mari Qdetaili"ti comportamentaliR din S. L. 9. utilizează ceea ce se nume"teHtestul urcării scărilorH. otenţialii manageri ai magazinului sunt întâlniţi în magazin de intervievator, care apoialeargă efectiv pe scări în sus spre biroul în care se va ţine interviul. 'n cazul în care candidatul păstrează pasul "i nu$"i pierde respiraţia $ a trecut de prima parte a interviului, pentru acest fel de )ob, în care forma fizică este foarteimportantă.

9cela"i lucru este "i la sfâr"itul interviului. Foarte adesea i se spune unui candidat foarte emoţionat după

interviu, în timp ce este condus spre ie"ire# H !i bine, n&a fost foarte rău nu&l a%a$>, doar pentru a primi răspunsul#H(uN i vă mulţumesc că nu m$aţi întrebat despreI.H.

!oncluzia este că interviul nu se termină până în momentul în care candidatul este departe de urecile "i ociituturor celor care lucrează pentru companie.

O gre"eală pe care o comit unii andidaţi este că, ciar din start, creează o imagine negativă pentru restulinterviului, folosind remarci de genul# *(u sunt sigur că e%perienţa mea este potrivită pentru această slu)bă8 sau#*Mă tem că nu am nic o e%perieneţă8. Sunt e%presii care relevă lipsa de siguranţă a intervievatului "i ezitarea lui pentru ocuparea postului solicitat.

9.0.2. Pri/a şi ulti/a i/#re'ie ?rei cercetători în domeniul social, au scris un articol, în /454, care sugera că aprecierea finală este foarte multinfluenţată de impresia iniţială. Deoarece intervievatorii sunt "i ei fiinţe umane, nu pot rămâne impasibili la prima

impresie. Odată ce intervievatorul "i$a format o primă impresie cu privire la persoana candidatului, este foarte dificilsă$"i scimbe acea impresie.

Mai e%plicit "i mai simplu, intervievatul realizează prima impresie odată "i apoi trebuie să o fructifie prin#P Felul în care este îmbrăcat, zâmbetul său "i contactul la nivelul cilo, limba)ul trupului, folosirea Hdeclaraţiei de

A de cuvinteH din primele momente.Se poate trasa un grafic despre ceea ce intervievatorii î"i reamintesc în timpul interviului. 9cest grafic are forma

literei HLH, pentru că intervievatorii î"i reamintesc prima "i ultima impresie pe care o face intervievatul. Dacă trasămun grafic al evoluţiei unui intervievat în timp, vom obţine un HLH inversat deoarece durează puţin până intervievatulintră în HrolH "i apoi are dificultăţi în a se menţine la acela"i nivel.

Deci intervievatul poate vedea că, în momentul în care evoluţia sa este ma%imă, intervievatorul nu este cel maireceptiv 3disponibil pentru percepţie6.

'n termeni psiologici, ceea ce se întâmplă ar putea fi#$ 6dată ce intervievatorul î%i formează o impresie, aceasta acţionează ca un filtru în mintea acestuia)& Doar informaţiile care întăresc prima impresie sunt admise, deci trec prin acest filtru mental,

& Dacă informaţiile date sunt contrare primei impresii, acestea sunt, fie filtrate în afară, fie diluateconsiderabil.

9"adar, intervievatul trebuie să profite de prima "i ultima impresie începând "i terminându$"i interviulHputernicH. 9cest lucru poate fi făcut utilizând inteligent Hdeclaraţia de A de cuvinteH.

9.0.0. SSIRE" L" INTERVIU!ât de devreme este devreme să sose"ti la interviu< @i bine, apro%imativ A de minute.@%istă o mulţime de motive#

$ Dacă candidatul î"i face un plan să a)ungă mai devreme, o să aibă o mar)ă de timp pentru a acoperii# traficulaglomerat, negăsirea adresei sau a unui loc de parcare.

age 5 of /5

7/25/2019 Tea 9


$ Dacă intervievatorul a planificat să vadă "ase sau "apte candidaţi într$o zi "i unul dintre ei întârzie, este cazulca a cesta să nu se a"tepte ca interviul lui să fie e%tins# întârzierea lui va fi interpretată ca lipsă de motivaţie, de program sau planificare incompletă.

$ Ma)oritatea celor care merg la un interviu de care este legată cariera lor sunt emoţionaţi. (u este posibil pentru corpul uman să stea într$o stare de mare emoţie o perioadă mar, de aceea, venind mai devreme, vor simţi căse vor rela%a în compania celor carea doresc să se anga)eze.

$ 'n afară de aceasta, sosind mai devreme, candidaţii vor avea posibilitatea "i să citească ceva despre posibilullor loc de muncă. Marile companii au de obicei copii după )urnalul lor de casă sau bro"uri cu produsele sau serviciileoferite.

$ Sosind mai devreme, candidaţii vor avea timp să intre în atmosfera locului, să observe felul în care lumealucrează. Modul de aran)are al birourilor poate să spună multe despre cultura "i caracterul unui anga)at.

$ i, în sfâr"it, un candidat s$ar putea să nu apară "i altul ar putea avea avanta)ul unui interviu e%tins. $ Lnul din motivele pentru care candidatul trebuie să a)ungă devreme la un interviu este că poate să se

debaraseze de tot ce nu este esenţial pentru interviu. Doar agenţii de vânzări intră în birouri cu servietele burdu"ite.!eea ce se află în servietă nu trebuie să vadă intervievatorul.

entru interviu, candidatul trebuie să aibă doar#

T O mapă transparentă de plastic care să conţină h*rtiile necesare pentru interviu %i anume(

$ 0nunţul prin care se caută persoane pentru anga/are.& -ublicaţii ale campaniei.$ Descrierea companiei)

• !orespondenţa în legătură cu interviul# Curicullum ?itae, Scrisoarea pentru aplicaţie,

Scrisoare de invitaţie 3invitaţia4 $ O listă cu datele în care candidatul este liber să se întoarcă pentru următoarea treaptă de selecţieE $ o copie a rezumatului pe care o are intervievatorul.

T Bipită de această mapă, ar trebui să aibă o notiţă scrisă care să conţină # $ Declaraţia celor A de cuvinte, $ =nformaţiile cu privire la companie.

De ce o mapă mică de plastic transparentă "i nu o servietă< 9stfel, descrierea companiei va fi vizibilă "i$l va lăsa

pe intervievator să vadă că intervievatul a făcut cercetări în ceea ce prive"te compania.

9.0.. C(/#(rta/entul intervievatulii %n ti/#ul reali-rii interviului

5 "şe-area la /a'!omportamentul a"teptat de la un intervievat poate fi sugerat atât de stilul intervievatorului, cât "i de modul în

care este aran)ată camera acestuia.@%istă trei aran)amente de bază utilizate de intervievatori#/. Faţă în faţă# stilul clasic de negociere, Qoci în ociR#

-. e două laturi alăturate# stilul clasic HcolegialH cu discuţii *faţă în faţă*E

. !u spaţiu liber# stilul clasic HcountrU clubH, prieten cu prieten, în care aran)area este de la formal la informal"i reprezintă, de obicei, o indicaţie despre cum va fi interviul# structurat, semistructurat sau nestructurat.

Stilul aran)amentului la masă oferă o indicaţie despre încrederea, e%perienţa "i statutul intervievatorului. @%istă ocone%iune între elementele mobilierului "i statutul persoanei, pentru că, numai cei situaţi sus în ierarie au birouri

age : of /5

7/25/2019 Tea 9


impunătoare 3care pun distanţă între ei "i intervievaţi6, cu scaune foarte confortabile 3, în unele situaţii, cele aleintervievaţilor sunt mult mai puţin confortabile6.

Deoarece o mare parte a comunicării este nonverbală, intervievatul este mult mai vulnerabil într$unaran)ament informal. 9ceasta pentru că nu se poate ascunde în spatele unui birou. @ste bine cunoscut că mi"cările picioarelor sunt de departe indicatoare ale încrederii mult mai bune, decât faţa "i braţelepersoanei. =ntervievatorulare un mare avanta) când vede întreg corpul "i nu doar )umătatea superioară. !el mai important lucru aspect estesugerarea faptului că oricare ar fi aran)amentul biroului în care se ia interviul, acesta trebuie nu trebuie să afectezeconţinutul a ceea ce spune intervievatul.

!iar "i în cazul unui interviu informal, afirmaţiile ar trebui ata"ate realizărilor reale ale candidatului. Doar căsunt prezintate într$un mod mai formal.

5 " nu 'e c(ntra-ice cu intervievat(rul6 ci a fi $e ac(r$ cu el @%istă un )argon psiologic asimilat ca a doua asumare falsă a H?eoriei atribuiriiH, ceea ce înseamnă căintervievatorii cred că oamenii se comportă la un interviu, la fel ca la locul de muncă. 9cest lucru este în modevident fals, deoarece, atât candidatul, cât "i intervievatorul, au cel mai drăguţ 3politicos6 comportament 3)argonul pentru acest fenomen poartă numele de HDistorsiune MotivatăH6.

9cest lucru înseamnă că nu este înţelept ca intervievatul să se bată cap în cap cu intervievatorul, ciar dacăsimte nevoia să o facă.

!âteodată, ciar dacă are o prezentare scrisă bună care l$a adus la acest interviu, dar nu se potrive"te perfect

slu)bei, intervievatorul ar putea totu"i să pună întrebări de genul# H @a/oritatea eAperienţei dumneavoastră este în principal înB.H sau HCalificarea dumneavoastră este mai mult în fizică dec*t în inginerie>. 'n această situaţie,intervievatul nu$"i va face nici o favoare dacă$i va reaminti intervievatorului că aceste informaţii erau oricum înrezumatul său. 9cesta este un proces pe care trebuie să$l folosească pentru a se prezenta într$un mod cât mai atractiv,fără a$l provoca pe intervievator. =ată un model interesant în cinci pa"i#

Pa'ul I7 =. ii de acord cu intervievatorul .

8 Declaraţiile nu trebuie să fie dure.$ 9rată legătură cu nevoia specifică.

$ !onfirmă că nu este o problemă.

De e%emplu#$ 0i absolvit fizica$ $ Da, a"a este. !a manager$lnginer, pot să înţeleg semnul dumneavoastră de ntrebare în acest punct. Oricum,

pregătirea mea în domeniul fizicii, m$a a)utat la înţelegerea fundamentelor ingineriei. i cei /A ani de e%perienţă îninginerie mi$au dat o înţelegere practică pe care o găsesc mult mai de folos în acest )ob de inginer proiectant decâtteoria. Deci văd diploma pe care o am în fizică, ca un avanta) în plus, pentru acest gen de slu)bă.

9ceastă parte se leagă îndeaproape cu HKeducerea riscului intervievatoruluiHCum seva proceda în continuare$

(ici un agent de vânzări nu se va gândi să părăsească scena, până când nu are clar în minte etapa următoare.!andidatul trebuie să facă la fel# să nu părăsească interviul până nu "tie ce se întâmplă în continuare "i când anumese va întâmpla. ?rebuie să aflie dacă va mai fi un interviu viitor. ?rebuie să "tie dacă aceasta este etapa finală sau

dacă va fi invitat pentru a vedea cum vă HdescurcăH în societate. Fără aceste informaţii, intervievatul va fi lăsat într$o situaţie de neotărâre. Deci nu părăsi interviul fără a afla ce se va întâmpla în continuare.5 "'cultarea %n ti/#ul interviului

Sunt intervievatori care vorbesc mult candidaţilor. 9ceasta este în favoarea intervievatului. !ercetările arată că,cu cât intervievatorul vorbe"te mai mult în timpul interviului, cu atât este mai bine cotat candidatul. 9ceasta pentrucă nu pote da nici o informaţie negativă desprestine.9ici planează însă un semnificativ pericol. Fiind un bun ascultător, îl va impresiona pe intervievator doar în ce prive"te faptul că este o persoană drăguţă, nu cât de bun este ca potenţial anga)at, căcu nu vor fi prea multe lucruricare să$l recomande pentru )ob. 9ici vine să$l salveze Hdeclaraţia ta de A de cuvinteH.

@%emplu# Domnule lonescu. Mi$a plăcut foarte mult întâlnirea "i discuţia noastră. Mulţumesc că mi$aţi spus totuldespre I. 9" putea, înainte să plec, să confirm interesul meu pentru poziţie fiindcăI. i pui banda cu. Hdeclaraţiacelor A de cuvinteH.

*Fiecare dintre candidaţi trebuie să spună e%act A de cuvinte "i, căci, în funcţie de conţinutul lor, se poate facealegerea. !are vor fi cele A de cuvinte ale candidatului<@le se vor conţine în răspunsurile la întrebările#

age 4 of /5

7/25/2019 Tea 9


$ !e calităţi am eu de vânzare sau de oferit pentru speranţele acestui patron<$ !e calităţi am eu, pe care ei le doresc "i de care au nevoie, pentru a$i a)uta să aibă mai mult succes cu firma lor< Dacă candidatul va pregăti A de cuvinte declarative, să constaţi că î"i transformă "ansele pe care le are. 9cesteA de cuvinte declarative vor face cel puţin două lucruri#

/. 'l vor face să se gândească la motivul pentru care ar putea fi anga)atE-. >a avea un control de calitate asupra a tot ceea ce spune la interviu pentru că, dacă nu se află în declaraţia

celor A de cuvinte, este mai bine să nu spună nimic.9nga)atorul selectează persoana pentru posibila lui contribuţie în organizaţia sa.

Deoarece intervievatorul nu are informaţii negative despre intervievat, iar acesta, pentru că a ascultat, nu i$a datnici una "i pentru că îl apreciază că l$a ascultat, "ansele lui sunt bune. Dacă singurele informaţii pe care le are desprecandidat sunt din Hdeclaraţia ta de A de cuvinteH "i îi tratează pe toţi ceilalţi la fel, atunci "ansa acestuia de a fiselectat este foarte mare într$adevăr.

=ată câteva e%emple#$ *Sunt un cumpărător cu motivaţii puternice, cu un record dovedit în negocieri de succes, în

zona tenică "i comercială *. $ *Sunt un tânăr, format profesional, cu e%perienţă, în vastul domeniu al asigurăriicuno"tinţelor de producţie, cu e%perienţă în vânzări "i marVetingul noilor afaceri "i dotat în privinţa managementului resurselor umane8.

Kelatarea trebuie să fie scurtă "i puternică, luminând toate atuurile, incluzând calităţile relevate în timpul ultimeislu)be, dacă nu au fost subliniate în istoria carierei sau n$au fost scoase suficient în evidenţă, în conte%tul particular al slu)bei pe care o cere. Faptul că lucrează la o prezentare a carierei sale poate să$l a)ute pentru a răspunde la aceleîntrebări descise, care se pun de obicei la începutul interviului. 'ntrebarea *?orbe%te&mi despre tine+ este un darceresc pentru o prezentare bine pregătită. 5 Ne)(cirea 'alariului

Ln veci proverb spune# HDacă nu ceri, nici nu prime"tiH. Dar trebuie să "tim cum o facem, pentru că nu se faceoricum.

=ntervievatorul a"teaptă de la candidat ca la sfâr"itul procesului de selecţie să negocieze pentru sine. @%istă oregulă de fier care spune că *vei fi plătit de către cel care te anga)ează atât de puţin, încât să te poată avea, păstra "i

motiva8. 9"adar, depinde de candidat cum îi va arăta intervievatorului propria valoare "i contribuţia pe care o poateavea în cadrul organizaţiei lui.

Salariul %i condiţiile & două elemente fundamentale. (oţiunile fundamentale ale negocierii se aplică "i discuţiilor despre plată, conform următoarelor principii#

P egociezi salariul doar c*nd ai putere)P egociezi doar cu persoane de decizie )

P egociezi doar cu ceea ce ei î%i pot permite, nu cu ceea ce ai tu nevoie.P egociezi doar c*nd ai putere. Dacă intervievatul este unul dintre cei /A de candidaţi, nu are nici o putere de a

negocia salariul. Dar este surprinzător cât de mulţi candidaţi declară, fie înrezumat, fie în scrisorile de însoţire, care le sunt a"teptările materiale. Deseori, sunt respin"i, pentru că doresc "i cer

prea mult. HKegula de aurH este de lăsa cestiunea banilor cât mai la urmă posibil. Dacă candidatul este final "icuno"ti faptul că ar costa prea mult o reîncepere a procesului de selecţie, atunci este momentul de a cere o bonificaţie de /AW sau o parte din beneficiu.

P egociază doar cu persoane de decizie . 'n termenii selecţiei, aceasta înseamnă, de obicei, directorul general "inu personalul de recrutare. 'n ma)oritatea cazurilor personalul de recrutare poate spune doar (L. P egociază doar cu ceea ce î%i pot ei permite . Ba firmele mari, pentru poziţiile de început, e%istă limite pentru plată "i beneficii, dar în orice altă parte aceste limite sunt negociabile, în mod special la nivelul e%ecutiv. entru aobţine ceva din partea organizaţiei, trebuie doar să amâni discuţiile despre plată cât mai mult posibil, dar "i să fii pregătiţi să negociezi acest lucru în orice moment.

5 S#unerea a$evrului iatra de căpătâi a unui interviu este alcătuită din faptul că ambele părţi spun adevărul. !um te$ai simţii dacăalăturându$te unei organizaţii noi, nu ţi s$ar da salariul promis, oamenii pe care te a"teptai să$l conduci, nu sunt decalitatea promisă, sau subordonaţii care credeai că o să$ţi raporteze, nu o fac, sau.

=ntervievatul trebuie să spună adevărul, dar poate să fie selectiv cu referire la dezvăluirea informaţiilor. Dacă asuferit de curând de o boală mintală "i nu este întrebat de sănătate, nu este nevoie să aibă un e%ces de sinceritate. Ba

age /A of /5

7/25/2019 Tea 9


fel, dacă a fost dimesionat pentru incompetenţă, dar nu ete întrebat de ce a părăsit ultima slu)bă, candidatul nutrebuie să menţioneze acest lucru. (u e%istă nici un alt produs, în afară de ţigări, alcool saucafea, care să fie prezentat la punctul de vânzare cu o listă de insatisfacţii sau alte efecte negative e%puse la vedere.

Dar "i omisiunile sunt permise, dacă nu sunt semnificative pentru candidatura la slu)ba respectivă, căruia, dealtfel, îi place candidatului foarte mult sau dacă nu sunt relevante pentru abilităţile sale. =ntervievatul nu a spus unneadevăr, a omis doar ceva, dar, atenţieN ceva nesemnificativ.

@ste obligaţia celui care intervievează, nu a candidatului, să aibă destule aptitudini pentru a pune întrebăridirecte, dacă are vreo îndoială în privinţa abilităţilor acestuia sau a trecutului său.

Ba fel, nu se recomană, în prezentarea bilanţului propriei cariere, să se spună cuvinte sau fraze condiţionale precum# *cred că a" putea să I8, *am impresia că8 etc.. 9cestea reducdrastic din *tăria prezentării8 "i dau intervievatorului senzaţia că nu epersoana nu este stăpână pe sine.

!el mai indicat sfat este# >orbe"te cu tine însuţi 3singur în faţa oglinzii6. (u te speria, nu este primul semn denebunie, ci o parte foarte importantă pentru a trece cu bine de un interviu.

X Li/ba*ul #entru interviuLn interviu trebuie să se desfă"oare cu a)utorul limba)ului standard "i cel de specialitate. Se evită limba)ul

folosirea argoului, a e%presiilor stereotipe de felul# *grozavI, fantasctic, înnebunitor, O.Y., nici o problemă, a foste%celentN, vreau să spun, "tiţiI, a"a cum am spus, eu "i prietenii mei am fostI etc.8 9ceste cuvinte "i e%presii nusunt potrivite pentru o e%primare profesională sal de afaceri.

X "titu$ini ina$ecvate %n ti/#ul interviului 2alansarea sau poziţia soldatului de plumb sunt câteva semne ale unei stări de nervozitate, care nu creează cea

mai bună impresie despre candidat. !ea mai adecvată poziţie este ţinerea pcioarelor drepte sau încruci"ate. @ste o poziţie ce permite intervievatului să se aplece uţor înainte către persoana care intervievează, pentru a$i arăta o atenţiedeosebită.

X 3ntrebri care #(t fi #u'e la un %nterviu $e an)a*are !ei mai multi candidaţi vin la interviuri cu o imagine$tip despre cum o să se desfăsoare acesta. i, binenînţeles, toţi candidaţii sunt pregătiţi să răspundă la întrebări de genul# De ce doriţi acest post$ Ende aţi mailucrat$ Ce studii aveţi$ De ce aţi plecat de la postul anterior$ 9stfel de intrebări confirmă asteptarile candidaţilor. Dar intervievatorii se abat de ceea ce numim previzibil $ dela aceasta procedură standard. !ei mai buni candidaţi vor prefera intrebări mai interesante. De aceea nu e cazul să

fie dezamagiţi. 9nga)atorii au pregătită o listă de intrebări care se referă la diverse aspecte din viaţa intervievatului.=nterviul de selectie trebuie sa ofere, atât candidatului, cât "i anga)atorului, timp suficient pentru a decide daca

e%ista o potrivire intre post "i candidat. 'n ma)oritatea interviurilor, scopul persoanei care intervievează este, mai degrabă, de a conduce discuţia decât dea interoga. Modul în care el selectează "i pune întrebările, în care vorbe"te li ascultă, influenţează direct starea persoanei intervievate, influenţând rezultatul interviului. De aceea persoana intervievată trebuie să cunoască tipulîntrebărilor, pentru a identifica scopul anga)atorului. 'n tentativa de a clasifica întrebările, se porne"te, în mod curent, de la criteriul dependenţei sau independenţei lor ca propoziţii în frază. 9stfel, distingem, mai întâi, întrebări principale "i întrebări subordonate.

a6 Întrebările principale cuprind mai multe subtipuri de întrebări#$ întrebări descise $ sunt cele care oferă intervievatului posibilitatea de a$"i e%prima detaliat punctul de

vedere în legătură cu un subiectE & întrebări încise & când este necesar un răspuns de tipul *da8 sau *nu8E $ întrebări directe & îl implică în mod nemi)locit pe interlocutor, solicitându$i$se să$"i descrie propriiletrăiriE $ întrebări indirecte & interlocutorul este implicat direct, fără însă ca întrebarea să i se adreseze în mode%plicit. 'n general, într$un interviu, sunt recomandate întrebările cu final descis, adică cele la care nu se poaterăspunde doar prin *da8 sau *nu8 "i care oferă intervievatului posibilitatea de a se e%prima pe larg asupra unuisubiect pe care îl cunoa"te. Dintre aceste întrebări, cele mai importante sunt#8Cum<8 "i * De ce<8, care solicită oopinie sau un motiv pentru o anumită acţiune, dar "i * Cum v&aţi simţit în acel moment$8, * 0ţi lua aceea%ihotăr*re %i a doua oară$8, *Ce v&a surprins$8.

b6 Întrebările subordonate prezintă, la rândul lor, mai multe variante# & de clarificare & vizează obţinerea unor reformulări ori a unor precizări suplimentareE & de amplificare & reclamă dezvoltarea unui răspuns anteriorE & de confruntare & sugerează un punct de vedere diferit de al interlocutorului "i generează replica acestuia.

age // of /5

7/25/2019 Tea 9


Ln număr mai mare de întrebări secundare denotă fle%ibilitatea anga)atorului, atenţia lui în a selecta "i puncta detaliile considerate relevante ce apar pe parcursul convorbirii.

=ata #4tev tiri 0e 4ntre&ri e #re 'e teti ve 4n ve0ere5 4n"otite 0e #4tev6or%'ri#

/. Întrebari introductive pentru demararea discutiei# *!um a fost drumul<8, *!um va place la noi înîntreprindere<8

-. Întrebari de legatura spre miezul discutiei# *!um ne$ati gasit<8, *De ce candidati tocmai la noi<8, *Dece ne$ati trimis pe lînga dosarul dumneavoastra si o banda video<8

. Întrebari legate de biografia profesionala# *!um a decurs pregati rea dumneavoastra profesionala<8,*!are din calificarile dumneavoastra sînt cele care corespund descrierii postului pe care candidati<8, *!ît timpdoriti sa desfasurati aceasta activitate<8

C. Întrebari legate de starea sociala si predispozitii personale# *'n ce mediu ati crescut<8, *!e parere aresotiasotul dumneavoastra despre planificata scimbare a locului de munca<8, *!înd considerati ca o persoanaeste dificila<8, *!um reactionati atunci cînd un client ridica pretentii inacceptabile<8

;. Întrebari despre capacitatea de a lucra în echipa( *!e calitati si îndemînari vi se par utile în cazullucrului în ecipa<8, *!are sînt avanta)ele si dezavanta)ele lucrului în ecipa<8

. Întrebari referitoare la motivarea efortului# *@tapa dumneavoastra de pregatire profesionala a fost

unidirectionala sau ati luat în consideratie mai multe alternative<8, *resupunînd ca brusc ati deveni somer, ce vava lipsi cel mai mult<85. Întrebari referitoare la puterea de concentrare si rezistenta la efort # *!e sarcini ati considerat a fi

e%trem de plictisitoare la fostul loc de munca si cum le$ati gestionat<8, *>$ati enervat vreodata pe anumiteobiceiuri ale colaboratorilor dumneavoastra<8

:. Întrebari care vizeaza fleAibilitatea si capacitatea de adaptare# *'n ce conditii ati fi dispus sa stati peste program<8, *9veti probleme cînd trebuie sa renuntati la obisnuinte mai veci<8, *referati sarcinile care nuincumba rsponsabilitati prea mari<8

4. Întrebari privind capacitatea de a razbate si a fi convingator # *Descrieti o situatie cînd ati razbatut cusucces în ciuda parerilor celor din )urul dumneavoastra8, *Dupa ce scema de organizare lucrati<8

/A. Întrebari referitoare la capacitatile dumneavoastra de conducator # *!um puteti dumneavoastra,singur, sa stimulati ecipa<8

//. Întrebari referitoare la contractul de munca( *!e salariu sperati sa primiti la noi<8, *!e sperati prinscimbarea locului de munca<8

e lângă aceste gen de întrebări, mai e%istă o gamă întreagă de alte întrebări, adiţionale, cuprinzândîntrebări ce pot furniza răspunsuri mai detaliate, absolut necesare pentru intervievator.

9"adar, intervievt' r te 6i %irt 0e ne'e 0in r%*tore'e 4ntre&*ri2

$ Care a fost prima dumneavoastră slu/bă$ & Care a fost cea mai proastă slu/bă pe care aţi avut&o$ & C*nd anume v&aţi decis asupra carierei dumneavoastră$ & Dacă nu aţi fi făcut ce faceţi acum, ce anume aţi fi făcut$ & Care a fost prima persoană la care aţi ţinut$

& Care a fost primul lucru pe care vi l&aţi cumpărat$ & Ce marcă era prima dumneavoastră ma%ină$ & ?&aţi cumpărat&o singur$ & Ce faceţi c*nd sunteţi nervos$ & Ce anume vă obsedează$ & 0veţi un caracter dificil$ & Ce vă place să gătiţi$ & Ce vă place;nu vă place să m*ncaţi$ & Cine vă e cel mai bun prieten$ & Care este cel mai păcătos obicei pe care îl aveţi$ & Care sunt tabieturile dumneavoastră plăcute;neplăcute$ & Ce vă face să pl*ngeţi$ & Ce vă înfurie$

& Ce vă face să z*mbiţi$ & Ce anume studiaţi$ & C*t de des citiţi$

age /- of /5

7/25/2019 Tea 9


& Cum vă simţiţi la volan$ & C*te ore dormiţi pe noapte$ & Ce faceţi c*nd vă treziţi în mi/locul nopţii %i nu puteţi adormi la loc$ & Care este formula cu care răspundeţi la telefon$ & Cum sună mesa/ul pe care l&aţi înregistrat pe robotul telefonic$ & Cum arată a zi obi%nuită de&a dumneavoastră$ & Ce v&aţi dori să faceţi în ziua dumneavoastră liberă$ & ?a iubiţi munca$ & Ce însu%iri credeţi că aveţi$ & Cum vă auto&stimulaţi$ & ?ă simţiţi stimulat în momentul de faţă$ & Cum reacţionaţi în faţa unui obstacol$ & Cum vă vedeţi peste un an$ & C*nd vă veţi retrage$ & -e cine aţi rănit de&a lungul carierei$ &Care sunt cli%eele dumeavoastră favorite$ & Care este băutura dumneavoastră preferată$ & Ce anume n&aţi putea face niciodată$ & Ende vă place cel mai mult să vă petreceţi vacanţa$

Se %n&ele)e c intervievatul trebuie ' fie #re)tit ' r'#un$ şi la %ntrebri de tipul(

Ce %tii despre industria noastră$Ca manager, care sunt problemele de interes$

Din punctul tău de vedere, ce crezi că ar trebui organizaţiei noastre pentru a realiza îmbunătăţiri pozitive$Ce crezi că ar trebui să facem cu problema F$Care sunt factorii ma/ori care ne preocupă acum$ 'n momentul în care intervievatul se află în faţa anga)atorului, trebuie să se a"tepte că acesta dore"te să$lcunoască cât mai adânc, să$l vadă *ca în oglindă8, de aceea îi va *aplica8 cele mai diverse înrebări, uneori ciar i$ar părând neadecvate, dar toate având scopul de a$i depista toate calităţile "i metenele.

9"adar, candidatul trebuie să fie gata să înfrunte orice obstacol, inclusiv cel mai mare# de a răspunde prompt, real "i ingenios la întrebările recrutantului, incluzând# zâmbetul, tonul vioi, *pofta permanentă de viaţă,optimismul, privirea descisă, postura dreaptă, dar nu orgolioasă.

=ntervievatorii *mănâncă8 răspunsurlile cu care sunt răniţi, deci intervievatul, nu trebuie să spună nimic

decât dacă este pregătit să detalieze ce are de spus. !el mai bun sfat este# (L ?@ ZK[2= S9 K\SL(]= F\K\S\ ?@ Z^(D@?=. e această cale poate controla informaţiile pe care le dă despre sine. 'n cazul interviului are/AAW controlul a ceea ce spune. Or, intervievatorul trebuie să "tie ce informaţii vrea să dea despre sine.

3ntrebari #e care can$i$atul le #(ate a$re'a la interviu !iar dacă candidatul nu avea de gând să întrebe nimic la un interviu, mulţi anga)atori îl vor pune în situaţia s$ofacă. =ata cîteva sugestii#G Care este mediul concurential în care opereaza firma$G Ce obstacole se anticipeaza în atingerea scopurilor firmei$G Ce responsabilitati îmi vor reveni dacaB$G Care este politica firmei în ceea ce priveste înscrierea an/a/atilor la cursuri de perfecţionare sau postuniversitare

9.0.. C(/#(rta/entul intervievatului $u# interviu 5 Interviul : (#(rtunitate $e %nv&are =nterviul înseamnă recapitulare "i învăţare. Fiecare interviu reprezintă o oportunitate de învăţare. Oricât de bine

ai fi pregătit, poţi să$ţi îmbunătăţe"ti mereu performanţele. Deci fiecre interviu trebuie tratat ca o oportunitate deînvăţare.

9u pus întrebările la care se a"tepta intervievatul< 9 răspuns la întrebări atât de bine cum i$ar fi plăcut "i lui< B$a a)utat pe intervievator la posibilităţile sale ma%ime<

Kezultatele interviului trebuie revăzute cât mai curând posibil, după terminarea lui, astfel încât săse poatăînvăţa din ele. !iar dacă intervievatul prime"te un Kefuz oliticos, el trebuie să privească interviul ca pe ooportunitate de a învăţa, ceea ce$l va a)uta să trecă peste dezamăgirea provocată de faptul că nu a obţinut slu)badorită.

Dacă prime"te un refuz politicos, este util de a$l suna pe intervievator să obţină informaţii despre punctele încare a fost puternic sau despre cele în care nu s$a potrivit specificaţiei. =ntervievatorul nu trebuie pus într$o situaţie )enantă întrebându$l de ce nu a primit slu)ba.

age / of /5

7/25/2019 Tea 9


Dacă se cer informaţii, nu învearcă a intra într$o dezbatere cu intervievatorul. Orice informaţie de Hfeed$bacVHtrebuie să determine o revizuire a acelor puncte "i să ducă la scimbările necesare.

Fiecare interviu la care untervievatul prime"te un K, îl apropie de succes. (u o să cadă la nesfâr"it, pentru căfiecare interviu îi dă posibilitatea să$"i îmbunătăţească prestaţia "i să reu"ească data viitoare.

5 P'trarea le)turii cu intervievat(rul. =mediat după interviu, ar trebui revăzute toate întrebările care au fost puse, la fel "i răspunsurile la ele.

'ntotdeauna e%istă ceva ce ar fi putut 3ar fi trebuit6 să mai prezinte, despre vreo aptitudine sau despre vreo e%perienţă pe care o posedă. Oricum, nu este totul pierdut pentru că încă poate păstra legătura.

Ba trei zile lucrătoare după interviu 3de obicei este prea devreme pentru a fi refuzat6, se poate scriiintervievatorului după cum urmează#

$ declară cât de mult i$a plăcut interviulE $ confirmă din nou interesul continuu despre serviciul în cauzăE $ oferă informaţii adiţionale despre tine care pot să$l a)ute în luarea deciziei.

9.7. TIPURILE 8E INTERVIEVATRI

De regulă, durata fiecărui interviu se încadrează în ma%imum A$CA minute. 'n faţa noastră se vor afla, totde regulă, trei persoane, care vor avea sarcina de a interpreta următoarele trei roluri sal atitudini esenţiale#

P rolul amiabilului)

H rolul agresivului)H rolul indifirentului.De asemenea, din motive strict subiective, este important ca din comisia de intervievatori să facă parte

atât femei, cât "i bărbaţi, pentru a se elimina eventualele suspiciuni legate de algerea unuiunei candidat*anumit8. 'n acest conte%t, este recomandabil ca întrebările să fie formulate în binom *femeie$femeie8 "i*bărbat$bărbat8, mai ales în unele momente ceie.

9..1. Inrevievat(rul "!I";IL

0cest tip de intervievator va fi întotdeauna surâzător, binevoitor "i întrutotul de acord cu ceea ce spune

candidatul, nu$l va contrazice sub nici un motiv, îl va încura)a, denotând un pozitivism, adeseori, bănuitor.Keacţiile sale verbale vor fi *de regulă8 de genul# 0veţi perfectă dreptate9...) 0%a este, sunt total de caord cu

punctul dumneavoastră de vedere9) Constat cu maAimă de satisfacţie că avem puncte de vedere comune9) !steimpresionant să poţi înt*lni astfel de oameni ca dumneavoastră9

!omportamentul verbal se manifestă respectiv# va da permanent aprobator din cap, va folosi gesturi carevor îndemâna intervievatul să vorbească în continuare, cipul lui semnificând doar acordul cu interlocutorul,întrerupând foarte rar interlocutorul.

'ntrebările vor fi de ggen orientat, pentru a primi răspunsuri favorabile "i , de obicei cu caracter afirmativ.'n faţa acestui intervievator, candidatul trebuie să"i stăpânească emoţiile pozitve, *triumfale8, răspunsurilevenind amabile, atente, lipsite de orgoliu.

9..2. Intervievat(rul "+RESIV

age /C of /5

7/25/2019 Tea 9


0gresivul este cel miai contestat de către intervievat. @l va pune cele mai indiscrete întrebări, având "icele mai *ofenisive8 având "i cele mai ofensive atitudini comportamentale. Spre e%emplu, poate pune întrebăride ggenul# De ce credeţi că vă diferenţiaţi de ceilalţi cndidaţi$ u credeţi că sunteţi prea t*năr pentru a ocupaun asemena post$ -este un an veţi avea copii, dacă vă căsătoriţi, %iBva trebui să căutăm alt cndidatB+) Cred că mai degrabă aţi venit doar să faceţi o încercare dec*t să vă anga/aţiB9

'ntr$o asemenea situaţie, intervievatul trebuie să adopte un comprtament calm,să aibă stăpânire de sine "isă săpânească o perfectă utilizare a tenicilor de comunicare. @l trebuie să ţină cont de faptul că la o agresiunenu se răspunde cu o atresiune.

=ntervievatul ar putea răspunde, de e%emplu, în maniera următoare# u îmi aminesc impunerea prinanunţul dumneavoastră a vreunei restricţii privitoare la seAul candidaţilor. @ai mult, căsătoria %i copiiconstituie probleme private, a%a că nu văd de ce %i cum asemena situaţii pot fi o barieră în calea rezultatelor mele profesionale. Dar, pentru a revrni la subiecteul deschis de dumneavoastră refritor la postul pe care îl orferiţiB

Dacă intervievatul va anticipa corect felul în care îi va răspunde intervievatorului, că lipsa sa de talent "ide e%perienţă nu reprezintă o problemă "i dacă va insista pe talentele "i e%perienţa, cele mai relevante pe care elle posedă cel mai bine, atunci nu va mai avea absolut nici o problemă pentru a putea fi candidatul forte pentruslu)ba respectivă.

oate intervievatorul se gânde"te de)a că poat obţine slu)ba, altfel nu ar putea fi în acel loc, deci trebuie doar

să$i dea siguranţă că este a"a. 0gresivul trebuie tratat cu calm "i săpânire de sine, arătând prin răpunsurile oferite fidelitate,

personalitate, siguranţă, atitudine de respect faţă de interlocutor.

9..0. Intervievat(rul INDIFERENT

ndiferentul este persoana care poate pune cel mai multe întrebări, reamintindu$ne, cu ma%imă fidelitate,e%primări pe care le$am formulat pe parcursul interviului. 'n acela"i timp, el va avea permanent cu totul alte preocupări# va răsfoi o agendă, î"i va studia ungiile, va sta de vorbă cu unii dintre colegi, va mâzgăli ceva peârtie "i, mai ales, nu va fi deloc atent la răspunsurile intervievatului. 'n comunicare. @l va folosi mai multrelansările de genul# Ce spuneţi despreB$) Să înţelegem că sunteţi unica persoană capabilă săB$)

Faţă de acest intevievator trebuie să dăm dovadă de tact, de *nervi de oţel8, de stăpânire de sine.Kăspunsul candidatului trebuie să satisfacă strict miezul problemei "i să fie orientat spre elementele solicitate înîntrebarea indiferentului.

'n conclizie, este absolut recomandabil ca intervievaţii să dea dovadă de o adaptabilitate ma%imă la orice

tip de interlocutor "i, evident, la orice gen de situaţie. 9ceasta, cu atât mai mult, că o dată anga)sţi, întreagaviitoare activitate va fi desfă"urată sub conducerea sau alături de ace"ti interlocutori.

@%perienţa ta pe piaţa muncii, ca interviator sau interviat, îţi poate fi de un real folos. >ine @uropa peste voiN ?rebuie sa fiţi pregătiţiN ?rebuie sa fiţi buni, valoro"iN >oi mai apucaţi ceva din QmiereR, pentru cei canoi este destul de târziuN (u imposibilN

9.:. P'ni6i#re;"tr#trre intervi'i

Structura inteviului trebuie să acopere toate aspectele semnificative ale candidatului. Dacă acesta cunoa"testructura, se poate pregăti pentru că poate anticipa aria de cuprindere a întrebărilor.

@%istă două structuri de bază ale interviurilor#

7 Planul %n şa#te #uncte 3după 0lec I6DJ!I4)7 Planul in cinci #uncte 3după Kohn @EI6 I0S!I4. 7 Planul %n < #uncte sugerează că întrebările trebuie puse, relativ la următoarele "apte domenii#

age /; of /5

7/25/2019 Tea 9


/. 0specte fizice# 9ceastă persoană este sănătoasă, este bine construită, are carismă "iimpact pentru slu)ba oferită<

-. -regătire# 9re pregătirea academică "i profesională necesară, pentru slu)ba în cauză< 9re această persoană o e%perienţă adevărată "i o fi"ă personală care$o face capabilă pentruacest )ob< 3A W din timpul unui interviu se *pierde8 în această secţiune6.

. nteligenţa( !ât de inteligentă este persoana "i cum î"i utilizează inteligenţa într$oanumită situaţie de serviciu< C. 0ptitudini speciale# 9re persoana în cauză aptitudini speciale 3spaţiale, de limbă,numerice6 care au o legătură directă cu slu)ba oferită<

5. nterese# !um î"i petrece această persoană timpul liber, cum î"i celtuie"te banii "i ceafirmă despre potenţialele sale talente "i despre motivaţiile legate de slu)ba cerută<

. Dispoziţia# !are este personalitatea acestei persoane "i care sunt implicaţiile pentruslu)bă<

5. Circumstanţele# !um au afectat circumstanţele, cariera persoanei până la data respectivă "i cum vor afectacele prezente "i viitoare performanţele persoanei în slu)ba respectivă<

!âteodată candidaţii sunt întrebaţi de lucruri pe care le consideră 3le percep6 ca irelevante, dar dacă ace"tiacunosc structura, pot înţelege ce se ascunde în spatele fiecărei întrebări. Mulţi candidaţi consideră că ceea ce fac

în afara serviciului, sau ceea ce fac membrii familiei lor nu$l privesc pe intervievator "i deci, ignoră acesteelemente, ceea ce este o mare eroare.

Planul %n cinci #uncte conţine următoarele7 . mpactul asupra celorlalţi# !e fel de reacţii provoacă apariţia acestui persona), limba)ul "i manierele lui,din partea celorlalţi<

-. Calificare %i eAperienţă# osedă acest persona) cuno"tinţele "i talentul pe care le impune slu)ba solicitată< . 0bilităţi înăscute( !ât de rapid "i cu câtă acurateţe lucrează mintea acestei persoane "icare sunt referinţele 3aplicaţiile6 pentru slu)ba cerută< C. @otivaţii( !e fel de muncă i se potrive"te persona)ului "i cât efort este dispus să depună<

5. 0daptabilitate emoţională# !ât de adaptabil este acest persona) diferitelor situaţii,colectivului "i care sunt implicaţiile pentru slu)bă<

!unoscând structura interviului, candidatul începe să înţeleagă ce dore"te intervievatorul de la el.

<ntre&*ri 0e re#it're2 De ce sosirea la interviu este un moment deosebit de important pentru intervievat$Ce semnifică <testul urcării scărilor=$Care trebuie să fie comportamentul intervievatului la plecarea din sala de interviu$

De ce este importantă prima impresie$ !Aemplificaţi$ -rin ce se poate fructifica prima impresie$ De ce$Cum poţi termina >puternic+ interviul$C*nd este bine să sose%ti la interviu$ Din care motive$Care sunt lucrurile considerate utile %i care inutile$ De ce$

-entru ce se utilizează lucrurile utile$Ce iei cu tine la interviu$ De ce$C*te aran/amente de a%ezat la masă sunt utilizate la interviu$Ce sugerează a%ezarea la masă$

În ce fel de aran/ament este cel mai vulnerabil un intervievat$ Liroul în care ţi se ia interviul, ce poate să&ţi afecteze, conţinutul sau stilul$Ce semnifică <falsa asumare a Teoriei 0tribuirii=$

!ste indicată confruntarea de idei cu intervievatorul$ Da$ u$ De ce$Care sunt pa%ii care trebuie parcur%i pentru a te prezenta c*t mai atractiv la un interviu$Ce înseamnă <reducerea riscului intervievatorului=$Ce trebuie să&ţi fie eAtrem de clar în momentul în care părăse%ti sala de interviu$Ce este important să reţii c*nd părăse%ti sala de interviu$

!ste natural să fii emoţionat la interviu$ !Aplicaţi9 !ste indicat să glume%ti la interviu$ Da$ u$ De ce$

Ce importanţă are ascultarea %i tăcerea la interviu$ Cum pot fi compensate$9Care este obiectivul finalal prezentării la un interviu$Cum trebuie să ceri partea materială$Care sunt principiile după care se efectuează negocierea salariului$ !Aplicaţi9

age / of /5

7/25/2019 Tea 9


C*nd se discută chestiunea banilor la interviu$Cu cine se negociază salariul$ Comentaţi9Care este nivelul salariului indicat să&l negociaţi$ Comentaţi9Cum se negociază salariul$Ce concluzii trebuie să se tragă după interviu$Ce este un < refuz polizicos =$ Ce faci după un refuz politicos$Cum se păstrează legătura$

!ste important dacă intervievatorul %tie că te&ai pregătit pentru interviu$ !Aplicaţi9Se minte la interviu$ !Aplicaţi9Sunt permise omisiunile la interviu$ !Aplicaţi9Ce crezi că ţi s&a potrivit %i ce nu$

=I=LIGRA>IA 8E =A?Ă21. P'ii A'e@ei, !ultura comunicări, @ditura @LZK9F, -AA;, p. 5C$5;, =S2(# 445;$4-C$;A$E-. Poe"# 8n, 0rta de a comunica. @ditura *@con_mica8# 2ucure"ti, /44:, p.-/$-CC, =S2(# 45$;4A$A-$4E3. tnton Ni#Bi , Comunicarea, @d. ?==(`9?@(=!9 , 2., p. C;$:, =S2(# 45$445$4$-E

age /5 of /5

tea 9

Documents