Ţările române Şi războiul ruso-turc din 1768-1774

7/23/2019 Ţările Române Şi Războiul Ruso-turc Din 1768-1774

http://slidepdf.com/reader/full/tarile-romane-si-razboiul-ruso-turc-din-1768-1774 1/7

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI RĂZBOIUL RUSO-TURC DIN 1768-1774

Începând cu ţarul Pyotr cel Mare (1682-1725), Imperiul u! a iniţiat o politic" demoderni#are, propunându-$i un pro%ram politico-militar care !" de!ta&ili#e#e un Imperiu

'toman n declin ncepând cu e$ecul !urenit n urma a!edierii *ienei n 168+1

ec"derea Imperiului 'toman $i alterarea treptat" a !tatutului !"u internaţional de mare putere n cur!ul eacului al .*III-lea au aut implicaţii $i con!ecinţe a!upra !paţiului !ud-e!teuropean $i implicit a!upra Principatelor omâne Pentru Principate, care &ene/iciau deautonomie politic", admini!trati", /inanciar" $i reli%ioa!", ca urmare a raporturilor !pecialecu 0u&lima Poart", !u#eranitatea ace!teia con!tituia o /orm" de protecţie n /aţa pericoluluieercitat de imperiile ecine Principatele omâne au c"p"tat o pondere tot mai n!emnat" n

politica $i diplomaţia continentului pe m"!ur" ce deeneau o&iect al di!putelor politice $imilitare dintre Imperiul a&!&ur%ic, u!ia $i Imperiul 'toman iminuarea puterii otomane,a c"rei /inalitate era pierderea po!e!iunilor europene ale Porţii, pre/i%ura o recon/i%urare a!paţiului n /aoarea 3u!triei, dar mai ale! a u!iei, ceea ce ar /i aut urm"ri $i implicaţiia!upra intere!elor celorlalte puteri europene n #on" 4u alte cuinte, ei!tenţa Imperiului'toman a!i%ura !ta&ilitatea n uropa, /iind perceput drept un /actor de menţinere aecili&rului politic, iar de#inte%rarea !a ar /i aruncat n ao! o &un" parte a continentuluiPoarta nu !-a mulţumit !" accepte !oarta "r"#it" de aer!ari, ci a ncercat n manier" proprie!" mpiedice di!oluţia, cum orice m"!ur" de re/ormare, de reitali#are a omului &olna carel-ar /i putut /ace alid a continuat !" /ie o&!trucţionat", amânat", ter%ier!at" !au !u&minat",n mod /atal de ciar principiile ce %uernau !i!temul politico-in!tituţional al a!tului imperiu,n timp ce /actorii de deci#ie de la I!tan&ul au recur! la /ormule de compromi!, la paleatie

care au nr"ut"ţit !ituaţia Principatele omâne au aun! a!t/el ntr-o !ituaţie critic" n urmac"reia ace!tea au aun! !u& re%imul /anariot impu! de Poarta 'toman", care prin ace!ta doreao !porire a autorit"ţii !ale n Principate 0ultanul numea $i ma#ilea domnitorii dup" dorinţa !a,impunea &iruri noi $i !ec"tuia ţ"rile de &o%"ţiile lor a%ricole prin reci#iţii $i ân#"ri /orţate2

În!" tot n ace!t !ecol n uropa !e petrec mari !cim&"ri, puterile ţari!t" $i a&!&ur%ic"contri&uind la emanciparea Moldoei $i a 9"rii omâne$ti u!ia a ncepe n ace!te remuritul&uri pentru Poart" $i pentru Principate un lun% $ir de r"#&oaie antiotomane În r"#&oaieledin 171:-171+ $i 17+5-17+; turcii ie! nin%"tori ar, pe /ondul unei !impatii din partea unui!e%ment al &oierimii $i al clerului ortodo, care deopotri" edeau n ţar un protector al

cre$tinilor mpotria /anati!mului i!lamic al !ultanilor, dar apoi mai cu !eam" al unor domnitori /anarioţi < in!talaţi la Ia$i $i =ucure$ti n r"!timpul 1711-1821, u!ia &ene/icia#" nMoldoa $i 9ara omânea!c" de un !erio! !priin 3!t/el, r"#&oiul ei antiotoman din anii1768-177> i aduce primele reu$ite+

1 Apostol Stan, Protectoratul Rusiei asupra principatelor române, 1774-1856.

Bucureşti, 1999.

2 Keith Hitchins, Românii 1774 – 1866. Bucureşti 1996.

Apostol Stan, op.cit.



În 1762, pe tronul Imperiului u! urc" ?e@aterina a II-a cea Mare (1762-17;6) Aa 5octom&rie 176>, pe tronul Poloniei e!te impu! 0tani!laB 3u%u!t PoniatoB!@i, /aorit alţarinei Poarta mani/e!ta reticienţe $i nencredere /aţ" de 0tani!laB PoniatoB!@i, temându-!eca Polonia !" nu cad" !u& in/luenţa total" a 4urţii de la 0an@t Peter!&ur% ecunoa$terea !a dec"tre Poart" /aori#a imitiunea u!iei n a/acerile polone#e, u!ia aun%ând a!t/el ntr-o

po#iţie periculoa!" la otarul de nord al Imperiului 'toman Pro/itând de o !tare de nelini$te,Cranţa $i Imperiul a&!&ur%ic au reu$it !" conin%" Poarta !" declare r"#&oi u!iei la 6octom&rie 1768>, un r"#&oi care a readu! n di!cuţie !tatutul uridic al Principatelor omâne

Aa momentul declan$"rii r"#&oiului, pe tronul Principetelor !e a/lau 3leandru 0carlatDica n 9ara omânea!c" $i Dri%ore 4allimaci n Moldoa 3m&ii or /i nlocuiţi n!" la!curt timpE Dri%ore 4allimaci a /i ma#ilit deoarece nu e!te capa&il !" l in/orme#e pe !ultan$i !" aproi#ione#e n mod adecat armatele otomane intr-o relatare contemporan" a/l"m c"Aa 4on!tantinopol, 4allimaci a /o!t aruncat ntr-o nci!oare, $i !ultanul a pu! n locul lui

pe 4on!tantin Marocordat, c"ruia i-a d"ruit palatul o!podarului ma#ilit, dându-i pe dea!upra

$i 5:::: de pia$tri, deoarece n-aea &ani pentru c"l"toria n Moldoa5 e partea cealalt",tân"rul 3leandru 0carlat Dica a /o!t conin! de t"tari c" nu a /ace /aţ" !ituaţiei $i !e aretra%e de pe tron, locul !"u /iind luat de Dri%ore Dica6

Pentru r"#&oiul cu ru$ii, Poarta a mo&ili#at trei armate 4ea mai important" dintre eleera cea din Podolia, care urma !" atace otinul $i !" ocupe Moldoa, cu !copul de a-impiedica pe otomani !" o pr"de#e 4elelalte dou" armate erau cantonate n Fcraina, re!pectin nordul 4auca#ului Primele ciocniri militare au reţinut armatele ru!e n /aţa otinului

pentru câtea luni, dar mai târ#iu, dar n !eptem&rie 176; armata otoman" !u/er" o %rean/rân%ere, Moldoa /iind ocupat" de c"tre ru$i in Moldoa ru$ii au trecut n Muntenia,

unde i-a cemat ciar principele Dri%ore Dica7

9arina ?e@aterina a II-a, dorind !"-$idocumente#e intenţiile !ale a!upra cre$tinilor din "!"rit $i !" arate c" ra#&oiul pornit de turcia!upra !a i d" prileul de a lupta pentru eli&erarea coreli%ionarilor !"i, punând a!/el n deplin"aplicare politica inau%urat" de Pyotr cel Mare, pu&lic" un mani/e!t n care arat" c" Poartaurând reli%ia ortodo", i-a declarat r"#&oi pentru c" ea a !priinit cau#a de#idenţilor dinPolonia $i c" dominarea lor &ar&ar" caut" !" arunce n marea nele%iurii $i corpul $i !u/letul

4 !!! Istoria românilor, "ol. #$. Românii între Europa clasică şi Europa luminilor

(171118!1". Bucureşti, 2%%2, p. 615.

5 #ălători străini $espre %ările Române, "ol. &, partea $, 'n(ri)it *e +aria Holan,

+.+. Alea*rescu-ersca Bul(aru şi /aul 0erno"o*eanu, Bucureşti, 1997, p. 42.

6 0onstantin 0. iurescu, Istoria românilor , "ol. $$$, partea $, &ela moartea lui

'iai )itea*ul până la s+ârşitul epocei +anariote (16118!1", e*. a $$-a, re"3ut

şi a*o(it, Bucureşti, 1944.

7 A.. &enopol, Ră*-oaiele $intre ruşi şi turci şi înrâurirea lor asupra %ărilorRomâne. Bucureşti, 1997, p.48.



cre$tinilor ce tr"ie!c n Moldoa, *alacia, =ul%aria, =o!nia, r#e%oina, Macedonia $i ncelelalte p"rţi ale Imperiului 'toman8

up" ocuparea principatelor de c"tre trupele ţari!te, &oierii moldoeni $i munteniela&orea#" proiecte n care $i eprim" dorinţele priind noua or%ani#are a 9"rilor omâneÎnc" din ianuarie 176; ţarina caterina a II-a lan!a!e un mani/e!t adre!at tuturor !lailor a/laţi!u& u%ul tuce!c, a!t/el c" n concepţia !la" ace!t mani/e!t era adre!at inclu!i muntenilor $imoldoenilor În cele dou" principate !-au /ormat a!t/el dele%aţii care !" /ormule#e cererile/iec"rei ţ"ri, ace!tea aun%ând la curtea de la 0an@t Peter!&ur% la 8 aprilie 177: Prin proiectulde or%ani#are nou" a Moldoei, &oierilor li !e d"dea n mâini admini!traţia, ot"rârea

udec"ţilor, !trân%erea d"rilor, ntr-un cuânt toat" puterea politic"E la ocârmuirea ţarii !" /ieari!tocraţie adec" !" !e alea%" 12 &oieri mari din !tarea ntâi care !" /ie cu aceea$i cin!te $inume de &oierime, precum $i mai nainte, ncepând dela el lo%o/"t 'r%ani#area Muntenieiarat" mult mai &ine !copurile ru$ilor n priinţa or%ani#"rii 9"rilor omâne, &oierii localicerând anearea ţ"rii lorE 9ara noa!tr" !" !e /ac" tot una cu epariile ce !t"pâne$te prea

puternica mp"r"ţia o!iei, !" aem le%ile $i rânduielile o!iei prea deplinG parteamirenea!c" $i &i!ericea!c" !" /ie !u&t ndreptarea 0/ 0inod, dup" o&iceiurile 0/ &i!erici dino!ia; 0e preedea n/iinţarea unei armate naţionale care !" cuprind" 15::: de !oldaţi $i5::: de caaleri

În!" ocuparea Principatelor de c"tre Imperiul 9ari!t aducea totodat" n di!cuţieecili&rul de /orţe din uropa, lucru care a atra! reacţia puterilor intere!ate de menţinereaace!tui ecili&ru 0-au declan$at a!t/el o !erie de demer!uri care !" contracare#e acţiunileImperiului u!, care a /o!t ameninţat inclu!i cu o interenţie n Polonia n /aoareaader!arilor !"i Po!i&ilitatea unui eentual con/lict cu a&!&ur%ii i-a determinat pe !lai !"

renunţe la anearea Principatelor omâne În anul urm"tor, u!ia a propu! !oluţia unirii celor dou" principate ntr-un !in%ur !tat cu rolul de !tat tampon ntre cele trei mari puteriE u!ia,3u!tria $i Hurcia În!" ace!t lucru nu /aori#a deloc 3u!tria, care $i edea ameninţate atâtotarele !ud-e!tice ale imperiului, cât $i intere!ele n #on" În contetul n care principatele nu

puteau /i nici aneate $i nici tran!/ormate n !tat tampon, ţarina caterina a propu! anearealor la Polonia, n!" nici ace!t lucru nu a /o!t pe placul iene#ilor, deoarece ei doreau o aneare

pe cont propriu a Principatelor, acţiune menit" !" contracare#e politica oriental" a Pru!iei1:

3ce!t lucru a determinat 4urtea de la *iena !" nceie cu Poarta 'toman" a$a-numitul tratatde !u&!idii la 6 iulie 1771 4on/orm ace!tui tratat, a&!&ur%ii urmau !" i !priine pe turci nederea nceierii unei p"ci cu u!ia, o pace prin care practic ace$tia ar /i urmat !" r"mân"

principala putere dominant" n Principate, iar otomanii urmau !" cede#e 'ltenia $i !" accepteo recti/icare de /rontier" la %raniţa Hran!ilaniei cu 9ara omânea!c" 11 În!" tot prin ace!t

8 I-i$em, p. 5%.

9 0onstantin 0. iurescu, op. cit., p. 29%.

1% !!! Istoria românilor, "ol. #$, p. 616.

11 I-i$em, p. 617.



tratat !e urm"rea $i mpiedicarea de#mem&r"rii Poloniei, care ar /i dea/ori#at intere!elePorţii În!" ace!t lucru nu !-a ntâmplat, deoarece n 1772 Polonia e!te de#&inat" $i mp"rţit",a&!&ur%ii primind Daliţia, dar renunţând la rati/icarea tratatului de !u&!idii $i acceptândre%lementarea !tatutului uridic al Principatelor omâne n raporturile au!tro-ru!e

Aa 25 iulie 1772, la 0an@t Peter!&ur% e!te propu!" o conenţie prin care u!ia !e o&li%a!" nu anee#e cele dou" principate $i nici !" proclame independenţa lor, dar acea!ta nu !e anceia datorit" contradicţiilor dintre cele dou" puteri a/late n r"#&oi În toamna aceluia$i an,la Coc$ani are loc un 4on%re! de Pace, la care &oierii au redactat o !erie de acte prin care !ecerea reenirea la ecile condiţii de ncinare, cele din remea lui Mircea cel ="trân $i=o%dan cel 'r&12 Hratatiele de pace au /o!t reluate la =ucure$ti, n!" ele nu au du! la nici unre#ultat, a!t/el c" n 177+ au /o!t declan$ate din nou o!tilit"ţile Aa 2> decem&rie 177+,!ultanului Mu!ta/a al I*-lea moare, n locul !"u urcând pe tron 3&dl amid e aici,r"#&oiul mai durea#" nc" um"tate de an, timp n care otomanii !u/er" n/rân%ere dup"n/rân%ere

3!t/el, n 177> turcii !e ot"r"!c !" primea!c" pacea cu orice condiţii, lucru care aduce la !emnarea Hratatului de la JK@ Jaynarca la 1:L21 iulie 177> 3ce!t tratat repre#int"o loitur" umilitoare pentru turci Hratatul cuprindea 28 de articole, articolul .*I di!cutând

pro&lema 9"rilor omâne Prin ace!t tratat de o deo!e&it" importanţ" !e preedeauurm"toareleE

-recunoa$terea independenţei anatului 4rimeii $i a tuturor t"tarilor, deci $i a celor din=u%eac, care or aea pe iitor numai relaţii de ordin reli%io! cu !ultanulG

-li&ertatea complet" a nai%aţiei pe Marea ea%r", n !trâmtori $i pe toate /luiile pentrua!ele comercialeG

-cedarea c"tre u!ia a cet"ţilor 3#o, ?eNi Oale, JeriK $i Jin&urn cu teritoriile lor $i cu/â$ia de p"mânt cuprin!" ntre ipru $i =u%G-u!ia re!tituie Porţii toate cuceririle /"cute, deci $i Principatele omâneG ace!tea or

&ene/icia n!" de o !erie de di!po#iţii, $i anumeE amni!tie %eneral" $i li&ertate pentru cei ce or dori !" p"r"!ea!c" ţara cu aerea lorG re!tituirea mo$iilor u#urpate din urul raialelorG !cutirea,

pe timp de doi ani, de araci $i !ta&ilirea pl"ţii ace!tuia odat" la doi ani, /"r" reo dare !au pre!taţie ulterioar"G u!ia !" poat" intereni la Poart" n /aoarea Principatelor, iar Poarta !"ţie !eam" de ace!te interenţii Fltima di!po#iţie e!te de mare importanţ"G ea de!cide caleaimitiunii ru!e$ti n pro&lemele Principatelor, imitiune care a cre$te con!tant 1+ e$i !e

proclama!e %arant al Principatelor omâne, u!ia a n%"dui 3u!triei !" !mul%" nordulMoldoei, parte denumit" din 1775 =ucoina

Aa câtea luni dup" nceierea p"cii din 177>, ca r"!pun! la cerinţele u!iei, !ultanul aemi! ati$eri/uri c"tre domnii Moldoei $i 9"rii omâne$ti, impunând limite dra!tice!u#eranit"ţii politice otomane $i priile%iilor economice 3ce!tea recuno$teau n principiuautonomia, care /u!e!e %arantat" prin adname cu câtea eacuri n urm" $i limita a!t/el

puterea dre%"torilor otomani de a intereni n tre&urile interne ale 9"rilor omâne Inter#iceau!ultanului !" detrone#e un domnitor /"r" motie !u/iciente $i !coteau de !u& uri!dicţia

12 0onstantin 0. iurescu, op. cit., p. 291.

1 0onstantin 0. iurescu, op. cit., p. 291-292.



dre%"torilor otomani ca#urile care implicau cre$tinii $i maomedanii de la %raniţ" $i din raiale,de!emnând n !cim& un !/at domne!c drept curte de prim" in!tanţ" $i curţile de udecat" alecadiilor din Diur%iu (pentru 9ara omânea!c") $i =r"ila (pentru Moldoa) drept curţi de apelati$eri/urile re!trân%eau, de a!emenea, intrarea ne%u!torilor $i a per!onalului militar $i ciiln 9"rile omâne la cei a/laţi cu tre&uri o/iciale !au care o&ţinu!er" permi!iunea nece!ar" din

partea autorit"ţilor din 9ara omânea!c" $i din Moldoa În !/âr$it, ele inter#iceau turcilor !"!e !ta&ilea!c" permanent n 9"rile omâne, !" deţin" propriet"ţi /unciare acolo !au !" !ean%ae#e n practicarea a%riculturii $i a cre$terii itelor $i cereau ca toate p"mânturile luate dela m"n"!tiri !au de la cre$tinii din aproprierea raialelor !" /ie re!tituite /"r" ntâr#iereMaoritatea ace!tor re!tricţii a r"mâne pe ârtie Duernul otoman a i%norat pur $i !implu

preederile Hratatului de la JK@ Jaynarca precum $i ati$eri/urile din 177> 3 continuat !"!e ame!tece la /el ca $i nainte n tre&urile interne ale 9"rilor omâne $i !" !e ridice $i maimult pretenţiile economice, pân" când noi r"#&oaie $i tratate cu u!ia or aduce temporar ooarecare u$urare1>

În conclu#ie, odat" cu nceierea r"#&oiului ru!o-turc din anii 1768-177>, u!ia $ile%ali#a rolul de protectoare a cre$tinilor ortodoc$i din Imperiul 'toman, dar an%aamentelePortii, n!cri!e n ati$eri/ul din 177>, aneat tratatului, priind !ta&ilitatea domniei $inl"turarea unor a&u#uri n eercitarea dominaţiei otomane, nu or /i re!pectate 0e poate!pune deci c" Hratatul de la JK@ Jaynarca n!eamn" un moment important n i!toriamodern" romanea!c" 0u& pretetul ap"r"rii drepturilor reli%ioa!e ale popoarelor ortodoe din=alcani, tratatul a in/luenţat direct $i de o manier" deci!i" !tatutul politic al principatelor *alaia $i Moldoa

BIBLIOGRAFIE:1 Diure!cu, 4on!tantin 4, Istoria românilor , ol III, partea I, Dela moartea lui Mihai

Viteazul până la sfârşitul epocei fanariote (1601-1821! ed a II-a, re"#ut" $i ad"o%it",=ucure$ti, 1;>>2 itcin!, Jeit, "omânii 1##$ % 1866& =ucure$ti 1;;6+ ol&an, Maria 3leandre!cu-er!ca =ul%aru, MM 4ernoodeanu, Paul (ed), 'ălători

străini espre )ările "omâne, ol ., partea I, =ucure$ti, 1;;7> 0tan, 3po!tol, *rotectoratul "usiei asupra principatelor române, 177>-1856 =ucure$ti,1;;;5 .enopol, 3, "ăz+oaiele intre ruşi şi turci şi ,nrâurirea lor asupra )ărilor "omâne&

=ucure$ti, 1;;76 QQQ Istoria românilor! ol *I "omânii ,ntre uropa clasică şi uropa luminilor (1#11-

1821 =ucure$ti, 2::2

14Keith Hitchins. op. cit .



FI*0IH3H3 I PIHRHIC34FAH3H3 RHII9 0'4I'-FM3

0P4I3AIS33 I0H'I3FA III

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI RĂZBOIUL RUSO-TURC DIN 1768-1774

-C3H-

-9TIA 'MU Î 04'AFA C33I'H-



0HFHE I34'F D'D-4THTAIP'CE 4'C FI* 4A3FIF 3D'

Ţările române Şi războiul ruso-turc din 1768-1774

Documents