2

Simpozionul Național „Ioan Cîmpeanu”

cu tema:

„Agresorul şi victima în cultura violenţei” Ediţia a IX -a

12 iunie 2015

ORGANIZATORI: Centrul de Psihosociologie al M.A.I

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Iaşi,

Asociația Internațională a Polițiștilor - Secţia Română,

Regiunea 1 Iasi,

Asociația „Alexandru Ioan Cuza Nr. 20” Iași

în parteneriat cu

Casa de Cultură a Municipiului Iaşi ,,Mihai Ursachi”

3

PROGRAMUL

Simpozionului Național „Ioan Cîmpeanu” cu tema:

„Agresorul şi victima în cultura violenţei” Ediţia a IX -a, 12 iunie 2015

Casa de Cultură a Municipiului Iaşi „Mihai Ursachi”,

Parcul Copou

12 iunie 2015

10:00 - 10:30 Primirea participanților

10:30 - Deschiderea în plen

12:00 - Coffe Brake

12:30 - 18:00 Prezentarea lucrărilor

18:00 - Înmânarea diplomelor, închiderea simpozionului

4

COMITETUL ȘTIINȚIFIC

Comisar şef dr. Darius Mihai Turc, Directorul Centrului de

Psihosociologie al M.A.I.

Comisar şef, dr. Hadrian Vaida, membru în Comitetul Executiv al

Colegiului Psihologilor din România, Comisia de Psihologie pentru

Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

Conf. univ. dr. Camelia Puzdriac, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe

ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Conf. univ. dr. Andrei Holman, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe

ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Lector univ. dr. Cătălin Dârţu, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe

ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Asistent univ. drd. Cornel Celmare, Facultatea de Psihologie şi

Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Şef lucrări dr. Magdalena Iorga, Catedra de Psihologie medicală,

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi

Comisar-șef psiholog principal dr. Ani-Maria Gherghel,

Inspectoratul de Poliție al Județului Iași, Asociația Internațională a

Polițistilor - Secţia Română, Regiunea 1 Iași

Psiholog principal dr. Iuliana Zavadovschi, Spitalul Militar de

Urgenţă Iaşi, supervizor pentru Comisia de Psihologie pentru

Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

Comisar-șef Gheorghe Fotea, Inspectoratul de Poliție al Județului

Iași, Asociația Internațională a Polițistilor - Secţia Română,

Regiunea 1 Iași

5

COMITETUL DE ORGANIZARE

Comisar şef dr. Darius Mihai Turc, Directorul Centrului de

Psihosociologie al M.A.I.

Conf. univ. dr. Camelia Puzdriac, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe

ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza ”din Iaşi

Comisar-șef Gheorghe Fotea, Inspectoratul de Poliție al Județului

Iași, Asociația Internațională a Polițistilor - Secţia Română,

Regiunea 1 Iași

Comisar-șef psiholog dr. Ani-Maria Gherghel, Inspectoratul de

Poliție al Județului Iași, Asociația Internațională a Polițistilor -

Secţia Română, Regiunea 1 Iași

Comisar-șef Romeo Dughilă, Inspectoratul de Poliție al Județului

Iași, secretar Asociația Internațională a Polițistilor - Secţia Română,

Regiunea 1 Iași

Subcomisar Cristian Găitan, Inspectoratul de Poliție al Județului

Iași, Asociația Internațională a Polițistilor - Secţia Română,

Regiunea 1 Iași

Psiholog Daniela Holman, I.T. P. F. Iaşi

6

LUCRĂRILE SIMPOZIONULUI

Rezumate

Moderatori: Comisar şef de poliţie Gheorghe Fotea

Secretar: Comisar şef de poliţie dr. Ani-Maria Gherghel

Agresivitatea în mediul şcolar Conf. univ. dr. Camelia Soponaru, lector univ. dr. Cătălin Mircea Dîrţu,

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Psihologie şi

Ştiinţe ale Educaţiei

Rezumat: În perioada postcomunistă cultura şcolară a suportat mari

transformări, şcoala devenind unul dintre pilonii importanţi ai schimbării

prin accesul larg la mijloacele de informare, printr-o autonomie relativă,

prin participarea la deciziile privind educaţia a tuturor actorilor

educaţionali (părinţi, autorităţi locale, biserică, societate civilă). În aceste

condiţii de permanentă schimbare, conduitele agresive ale elevilor în

spaţiul şcolii s-au diversificat foarte mult. Aceste abateri de la

regulamentele şcolare trebuie interpretate ca fiind un feedback particular,

ele având funcţia de a semnaliza o serie de situaţii care trebuie să

declanşeze o intervenţie educativă adecvată. Prezenta lucrare îşi propune

să treacă în revistă principalele teorii ale agresivităţii umane subliniind

factorii psihosociali ai agresivităţii în spaţiul şcolii din perspectiva

actorilor implicaţi: educatori, elevi, familie, particularităţile mediul şcolar

românesc.

Cuvinte-cheie : şcoală, agresivitate, cauze, intervenţie

7

Adolescența și comportamentul agresiv: factori de risc Lector univ. dr. Cătălin Mircea Dîrţu, Universitatea ”Alexandru Ioan

Cuza” din Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Rezumat: Inevitabila trecere de la copilărie la stadiul de adult rareori

este una lipsită de turbulențe. De cele mai multe ori, aceasta este o etapă

presărată de divergențe și chiar de conflicte pe care și adolescenții și cei

din jurul lor au tendința de a le minimaliza importanța sau chiar de a le

nega. În condițiile în care, pe fondul instabilității emoționale se ajunge

rapid de la divergență și dispută verbală la comportament agresiv, autorul

prezentului articol și-a propus o trecere în revistă a factorilor de risc,

personali și socio-situaționali responsabili de declanșarea agresivității.

Importanța cunoașterii acestor factori declanșatori ai comportamentului

agresiv la vârsta adolescenței este subliniată în concluzii.

Cuvinte-cheie : adolescență, comportament agresiv, factori personali,

factori socio-situaționali

Studiu de caz „Colierul” Procuror criminalist Maria Luiza Iuriciuc, Parchetul de pe lângă

Tribunalul Iaşi

Rezumat: Omor calificat săvârşit de un minor pe fondul unei gelozii

asupra prietenei sale, prin ştrangulare cu un colier de plastic autoblocant.

Cuvinte cheie: Omor calificat, minor, colier din plastic

Violenţa în şcoală. Studiu de caz: Liceul Teoretic „Ion

Luca”- Vatra Dornei Asist. Univ. dr. ing. Claudiu Romila, Facultatea de Construcţii şi

instalaţii, Universitatea Gheorghe Asachi din Iaşi

Rezumat: Violenţa în şcoală este o expresie a violenţei existente în

societate. Atunci când violenţa se produce, ea poate conduce şi la alte

consecinţe: alături de prejudicii şi victimizare, violenţa reduce şansele

elevilor de a-şi dezvolta personalitatea pe deplin şi de a dobândi o

educaţie de calitate. În urma demersului investigativ realizat în cadrul

8

Liceulului Teoretic “Ion Luca” din Vatra Dornei s-a constatat că violenţa

verbală este forma de violenţă cel mai des întâlnită. Din aceste rezultate

reiese inabilitatea elevilor de a comunica asertiv, de a accepta diferenţele

şi de a respecta opiniile colegilor. Şcoala rămâne un mediu în care există

comportamente violente, iar profesorii şi consilierul şcolar trebuie să-şi

focalizeze prevenţia şi formarea unor atitudini sănătoase privind

combaterea actelor violente.

Cuvinte-cheie: violenţă verbală, comportament agresiv, consiliere

Strategii pentru părinți și educatori vizând diminuarea

agresivității în școală Lector univ. dr. Cătălin Mircea Dîrţu, Conf. univ. dr. Camelia Soponaru,

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Psihologie şi

Ştiinţe ale Educaţiei

Rezumat: Spațiul școlar este unul destul de aglomerat și, deși rareori este

recunoscut acest lucru, generator de stres. Într-un astfel de spațiu în care

libertatea elevilor este drastic îngrădită atât de norme generale cât și de

norme de grup, agresivitatea își poate face foarte ușor și, din păcate, prea

des apariția. Cel mai adesea părinții și educatorii sunt surprinși

nepregătiți de formele diverse sub care se manifestă această agresivitate

și de caracterul ei aparent spontan. Autorii acestui studiu își propun

prezentarea unor strategii utile și eficiente cu ajutorul cărora părinții și

educatorii să poată preîntâmpina posibilele manifestări comportamentale

agresive ale copiilor pe care îi au în grijă.

Cuvinte-cheie : strategii, agresivitate, comportament, școală

Hărţuirea în comunitatea şcolară Asistent univ. Drd Cornel Celmare, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”

Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Rezumat: Hărţuirea (bullying), a devenit un fenomen studiat din ce in ce

mai des în literatura de specialitate. Violenţa în şcoală poate avea efecte

destructive asupra dezvoltării armonioase a copilului. În lucrarea de faţă

îmi propun să pun în evidenţă cateva din aceste efecte împreună cu

9

principalele idei directoare de intervenţie la nivel instituşional şi

individual.

Cuvinte-cheie : hărtuire, violenţa în şcoală, bullying

Hărţuirea morală la locul de muncă Conf. univ. dr. Ştefan Andrei Neştian, Facultatea de Economie și

Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”

din Iaşi

Rezumat: Lucrarea tratează problematica hărțuirii la locul de muncă.

Hărţuirea morală, cunoscută şi ca violenţă psihologică, se referă la

comportamentul repetat, nejustificat, faţă de un angajat sau un grup de

angajaţi, care vizează victimizarea, umilirea, subminarea sau ameninţarea

persoanei sau persoanelor hărţuite. Aceasta poate fi exercitată de șefi,

colegi sau persoane din afara organizaței. În această lucrare sunt

investigate cauzele manifestării hărțuirii la locul de muncă și intervențiile

pozitive sau agravante pe care le pot avea managerii în legătură cu

acestea.

Cuvinte-cheie : Hărțuire, muncă, victimă, manager

Omul - propria victimă și agresor Doctor inginer Eugen Enculescu, Colegiul Agricol “Vasile Adamachi”

Iași

Rezumat: Tratamentele medicale aleatorii din medicina alopată sau

medicina naturistă pot avea influențe dramatice asupra persoanei care le

urmează.

Cuvinte cheie: medicina alopată, medicina naturistă

Manifestările dezadaptative şi tulburările

comportamentale în mediul militar Psiholog principal dr. Iuliana Zavadovschi, Spitalul Militar Clinic de

Urgență „Dr. Iacob Chizac” din Iași

10

Rezumat: Dezvoltarea rapidă a societății, prin implicarea revoluției

tehnico-științifice a dus în prezent la stres profesional, la suprasolicitarea

psihică, și a capacităților adaptativ-integrative la mediul social aflat într-o

permanentă schimbare. Acesta este motivul pentru care în ultimii ani se

conturează o patologie psihologică și psihiatrică a adaptării individului la

mediul militar. Echipa profesională psiholog-psihiatru este confruntată

tot mai frecvent prin solicitările clinice din ambulatoriu, din secția de

psihiatrie și din comisia de expertiză, cu numeroase cazuri cu diagnostic

de tulburare de comportament. Aceste cazuri pot fi rezolvate atât prin

farmacoterapie cât și prin psihoterapie. Recuperarea și reinserția socio-

profesională a unui număr din ce în ce mai mare de tineri militari cu

manifestări dezadaptative și tulburări de comportament este costisitoare,

necesită timp și are implicații greu de anticipat atât în mediul profesional

militar cât și în cel social. Tema abordată interesează în mod deosebit

grupurile sociale cu un statut organizatoric riguros, cu exigențe deosebite,

impuse prin specificul lor și care au în componență o preponderență a

populației tinere.

Cuvinte-cheie: tulburare de comportament, dezadaptare, agresiune și

auto-gresiune, mediul militar.

Victima între lege și agresor Medic rezident Hunea Iuliana, Medic rezident Gîrlescu Nona, Institutul

de Medicină Legală Iași

Rezumat: Prezentarea și interpretarea datelor statistice privind evoluția

gravității agresiunilor prin prisma numărului de zile de îngrijiri medicale.

Autorii își propun să evidențieze că modificările legislative vizând

incriminarea infracțiunilor cu violență, generate de intrarea în vigoare a

Noului Cod Penal pot conduce la creșterea gravității agresiunilor

produse.

Cuvinte cheie: infracţiuni cu violenţă, modificări legislative

Comunicarea nonviolentă ca resursă psihologică Psiholog specialist Daniela Holman, Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de

Frontieră Iaşi

11

Rezumat: Lucrarea de față își propune să fie o sinteză a lucrărilor dr.

Marshall Rosenberg pe tema comunicării nonviolente sau empatice.

Interesul față de acest domeniu este conexat cu aplicabilitatea generoasă

a conceptului, dar și cu operaționalizarea sistematică și clară a acestuia.

Comunicarea empatică ajută la adevărata și autentica conectare a ființelor

umane între ele, mai precis conectarea la nivelul și prin intermediul

nevoilor lor. A fi conectat cu interlocutorul meu prin intermediul

comunicării nonviolente presupune să fiu atent la lucrurile concrete pe

care le observ și care îmi afectează starea de bine, la ce simt în relație cu

ceea ce observ, apoi la nevoile, valorile, dorințele care stau la baza a ceea

ce observ și, în ultimul rând, să exersez modalități concrete prin care să

cer celuilalt sprijin pentru împlinirea nevoilor amândurora, în scopul

creșterii calității vieții pe care o trăim.

Cuvinte-cheie: comunicare, nonviolență, empatie, nevoi, emoție.

Impactul social al criminalităţii economice Conf. univ. dr. Liviu-George Maha Facultatea de Economie și

Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”

din Iași, Subcomisar de poliţie Cristian Gabriel Găitan I.P.J. Iaşi

Rezumat: Procesul de globalizare economică, dezvoltarea noilor

tehnologii informaționale și de comunicare, adâncirea interdependențelor

dintre țări, intensificarea fluxurilor financiar, de bunuri și servicii, de

persoane, au adus în prim plan criminalitatea economico-financiară, care

îmbracă forme extrem de diverse, nu este vizibilă simplului cetățean,

necesită, uneori, complexe expertize de specialitate, și induce o serie de

efecte negative atât asupra statului, cât și asupra agenților economici, dar

și a consumatorilor. Efectele sunt cu atât mai ample, cu cât ponderea în

PIB a economiei subterane este mai mare, fondurile atrase astfel fiind

folosite pentru finanțarea altor tipuri de activități criminale.

Cuvinte-cheie : economie subterană, fraudă, evaziune

12

Mamele minore. Factori etici şi psihosociali Magdalena Iorga, Şef lucrări, psiholog dr. Universitatea de Medicina şi

Farmacie “Grigore T. Popa” din Iaşi

Rezumat: Fenomenul mamelor minore a cunoscut o creştere fără

precedent în România. Statistica Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

(OMS) din decembrie 2014, demonstrează că ţara noastră se află pe locul

doi în ceea ce priveşte numărul mamelor adolescente. Lucrarea prezintă o

serie de factori etici, psihologici, educaţionali şi sociali implicaţi în

dezvoltarea acestui fenomen: etnia, nivelul socio-cultural al familiei,

migraţia, grupul social, nivelul de educaţie, profilul psihologic şi accesul

la educaţia sexuală. Amploarea fenomenului, cu impact major asupra

mamelor adolescente, a copiilor şi a societăţii necesită elaborarea unor

politici educaţionale, sociale şi medicale adecvate pentru a veni în

sprijinul acestei populaţii vulnerabile.

Cuvinte-cheie: mame minore, abuz emotional, victima, populatie

vulnerabila

Adevărul despre minciună: mituri despre semnele

universale ale minciunii Psiholog principal, dr. Ani-Maria Gherghel, Inspectoratul de Poliţie al

Judeţului Iaşi

Rezumat: Toată lumea știe ce înseamnă minciuna, iar această

familiaritate cu comportamentul simulat ne determină să ne considerăm

buni cunoscători ai simulării. Cu toate acestea, detectarea

comportamentului simulat este o activitate foarte dificilă. Principala

dificultate este că nici un răspuns verbal, non-verbal sau fiziologic nu

este asociat în mod specific cu simularea. În acest articol vom analiza

cele mai frecvente convingeri greșite cu privire la indicatorii verbali și

non-verbali ai minciunii. Vom încerca să răspundem la întrebarea: cum

au apărut aceste convingeri eronate și de ce anume ele persistă.

Cuvinte-cheie : minciună, detectarea minciunii, indicatori ai minciunii

13

Forme de comportamente agresive la locul de muncă Psiholog specialist, dr. Daniela Livia Doltu, Inspectoratul de Poliţie al

Judeţului Iaşi

Rezumat: Locul de muncă este un spaţiu complex în care individual se

implică total: trăsăturile de personalitate, experienţa în muncă, credinţele,

opiniile, dar şi moralitatea intervin în acest context social. Indivizii

reacţionează la evenimente, punând în scenă emoţii şi comportamente

considerate a fi adecvate situaţiei. În acest context apar o serie de

comportamente agresive a căror paletă de manifestare este foarte largă:

de la retragere, înţeleasă ca neimplicare, necomunicare, la evitarea

asumării unor responsabilităţi, absenteism, utilizarea resurselor

organizaţiei în mod necorespunzător, la forme mult mai directe ale

agresivităţii, ce pot culmina chiar cu agresivitatea fizică.

Cuvinte-cheie : agresivitatea în organizaţii, angajaţi, comportamente

contraproductive.

Elemente de cultură ocupaţională: factori de

interdependenţă şi modelare reciprocă în relaţia poliţist-

victimă-agresor Psiholog, drd. Alin Ciabucă, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului

Constanţa

Rezumat: Atitudinea joacă un rol primordial în relaţia ce se stabileşte

între victimă, agresor şi poliţişt, existând o interdependenţă reciprocă la

acest nivel. Modul în care poliţiştii se raportează la persoanele cu care

intră în contact este profund influenţat de mediul social în care aceştia îşi

exercită activitatea. Astfel, contactul frecvent cu infractorii, cu persoane

care încearcă să ocolească sau să păcălească legea nu are cum să nu îşi

pună amprenta asupra manierei de relaţionare a poliţiştilor cu cetăţenii în

general, devenind mai suspicioşi, mai prudenţi, mai rezervaţi, atitudine

considerată de literatura de specialitate drept parte a „subculturii”

poliţieneşti (Westley, 1970 apud Paoline, 2004).

Cuvinte-cheie : poliţişt, cultură ocupaţională, “subcultură” poliţienească

14

Comportamentul antisocial al femeilor – analiza

principalilor factori determinanți Psiholog, drd. Carmen Neagu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului

Constanţa

Rezumat: Manifestarea de către femei și fete a unor comportamente

antisociale și implicarea acestora în proliferarea unor atitudini, ce se abat

de la normele sociale, totodată aflate sub incidența unor particularități

tipic feminine, reprezintă o problemă de larg interes, având în vedere

impactul pe care femeile cu un astfel de comportament îl pot avea asupra

familiei și comunității. Deși este atât de important și relevant, acest

subiect nu a primit atenția cuvenită și nici nu a beneficiat de un studiu

sistematic al factorilor de risc. La modul general, comportamentul

antisocial este considerat rezultatul mai multor factori, cum ar fi abuzul,

un control intern slab și o insuficienta dezvoltare a aptitudinilor

relaționale și perceptive. Ca specie a comportamentului agresiv,

comportamentul antisocial este analizat în conformitate cu modelul

procesării sociale, ce descrie felul în care individual interiorizează și

prelucrează reperele sociale, influențând comportamentul altora,

dezvoltând în egală măsură competențe specifice, în scopul de a

reacționa la modul adaptativ, folosindu-se de reacțiile emoționale și

credințele proprii, în atingerea obiectivelor impuse de conviețuirea cu

ceilalți membri ai societății.

Cuvinte-cheie: comportament, antisocial, gen feminin, influență

Aspecte psihosociale ale delincvenţei juvenile în România Psiholog Lorica Piascovschi, Psiholog Mirela Oltiţa Marandel

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Botoşani, Lector Univ dr. Răzvan

Turcu Universitatea de Medicină si Farmacie Craiova

Rezumat: Asistăm în prezent la o creştere fără precedent a fenomenelor

de violenţă la nivelul întregii societăţi româneşti. Cercetările şi studiile

recente pe aceasta temă precum şi datele puse la dispoziţie de instituţii

cu preocupări în această direcţie (Institutul de Cercetare si Prevenire a

Criminalităţii, Institutul Naţional de Criminologie, Centrul de Parteneriat

pentru Egalitate etc.) demonstrează din plin acest lucru. Este vorba

15

despre intensitatea şi frecvenţa tot mai crescută a tuturor formelor de

violenţă (fizică, psihologică, economică, simbolică).

În acest context, violenţa, sub toate formele ei, înregistrează o creştere

permanentă şi în rândul copiilor şi adolescenţilor români. Sunt

cunoscute (şi intens mediatizate) comportamentele violente ale acestora

din instituţiile de învăţământ , creşterea infracţiunilor comise cu violenţă

de către copii şi adolescenţi precum şi fenomenul extrem de grav al

violenţei domestice (în cadrul căruia aceştia vin prima dată în contact

direct cu violenţa, cel mai frecvent devenind victimele ei) sau conflictele

de o violenţă crescută în care sunt implicaţi tineri în locurile publice

(discoteci, baruri sau stadioane). Articolul de faţă, îşi propune să

analizeze mecanismele interne şi\sau externe care determina

manifestările violente cu implicaţii penale la vîrsta copilăriei şi

adolescenţei.

Cuvinte-cheie: violenţă, juvenil, delincvenţă

Delincevţa juvenilă-cauze şi factori de risc Psiholog Simona Claudia Lorincz, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului

Mureş, Psiholog dr. Alis-Diana Ivaşcu ANA-CEPECA Braşov

Rezumat: Delincvența juvenilă este un fenomen care în ultimii ani a

căpătat dimensiuni îngrijorătoare. Cercetătorii în domeniu au ajuns la

concluzia că nu există o cauză singulară a delincvenței și au identificat

câțiva factori de risc specificând totodată că existența acestor factori nu

este o garanție a delincvenței ci, pur si simplu favorizează, duc la o

creștere a probabilității ca acest tip de comportament să se manifeste.

Acest articol enumeră și definește factorii de risc cunoscuți, explică de ce

sunt ei importanți, dar nu are pretenția de a stabili vreo ierarhie în ceea ce

privește impactul în viața minorului.Analiza acestor factori de risc și

cunoașterea împrejurărilor care clatină echilibrul comportamental al

minorului au și o oarecare valoare diagnostică oferind o cale de a

determina potențialul delincvențial și prefigurează direcțiile prio.ritare

de acțiune, de canalizare a eforturilor cu caracter preventive.

Cuvinte-cheie: delincvența juvenilă, factori de risc, comportament

infracțional, climat familial, acțiuni preventive

16

Analiza psihologică a comportamentului criminal într-un

mediu social dominat de violenţă Psiholog Georgiana Milea, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea

Rezumat: Lucrarea îşi propune să pună în evidenţă aspecte ale

personalităţii infractorului, în speţă a agresorului, in contextul unui climat

social favorizant, din perspectiva ecuaţiei victimă-agresor, respectiv

modul în care o personalitate psihopatica în anumite circumstanţe social –

umane, devine personalitate capabilă să dicteze şi să împlinească prin act

concret, un omor.

Cuvinte-cheie: psihopatul infractor, geneza comportamentului omucidiar,

constituţie psihopatică

Atașamentul nesecurizat, instabilitatea afectivă și emoțiile

negative, factori predispozanți ai apariției violenței în clasă Psihopedagog Maria Alina Dîrţu, Școala specială “Constantin Păunescu”,

Iași

Rezumat: Componente ale dimensiunii afective ale personalității

noastre, emoțiile par a avea un rol decisiv în declanșarea violenței în

spațiul școlar. Dinamica vieții afective a elevilor și îndeosebi modalitățile

în care apar și se instalează emoțiile negative sunt adesea neglijate de

către adulții responsabili de calitatea climatului socio-afectiv din clasă și

de eficiența actului educațional. Autoarea și-a propus în acest studiu

sublinierea importanței pe care o au emoțiile negative în declanșarea

violenței în clasă privite din perspective diverse precum cea a teoriei

atașamentului, a teoriilor pentafactoriale sau a teoriilor psihologice

evoluționiste.

Cuvinte-cheie : emoții negative, violență, atașament, școală

Originea agresivităţii - relaţia infractor – victimă Psiholog Elisabeta Adina Rotariu, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului

Suceava

17

Rezumat: Într-o încercare de a descoperi originile agresivităţii, vom

analiza cuplul infractor-victimă din perspectiva factorilor de influenţează

predispoziţia spre comiterea de crime violente.

Cuvinte cheie: agresor, victima, agresivitate

Situaţii dilematice din punct de vedere etic în practica

psihologului român Psiholog Mariana Roman, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ialomiţa

Rezumat: Profesionalizarea înaltă a ocupaţiei de psiholog impune, pe

lângă excelenţa tehnică, şi un management etic eficient. În cadrul

sistemului managementului etic se regăsesc codurile deontologice şi de

procedură disciplinară, comisii de deontologie, cursurile de etică

profesională în etapele formării iniţiale, trainingul etic în etapele de

supervizare şi perfecţionare profesională, workshopuri pe problemele

eticii profesionale, simpozioane dedicate acestei problematici, auditul

etic etc. În România s-au parcurs paşii importanţi ai reorganizării

profesiunii de psiholog, urmând acum a fi realizate acordurile fine,

reglajele sensibile menite să optimizeze funcţionalitatea sistemului

profesional. În această etapă a evoluţiei, se impun a fi realizate studii şi

cercetări aplicative, care să evidenţieze cele mai frecvente dificultăţi etice

întâmpinate în practica profesională, în scopul ameliorării documentelor

cadru şi elaborării unor manuale de bune practici, atât de utile şi

necesare tinerilor psihologi. Cercetarea noastră, realizată cu mijloace

modeste, se înscrie pe această linie, printr-un studiu exploratoriu pe un

eşantion restrâns de psihologi, cărora li s-a cerut prin intermediul unui

chestionar să ierarhizeze cele mai frecvente dificultăţi etice de decizie

întâlnite în practica lor şi să descrie situaţiile cele mai semnificative.

Rezultatele studiului relevă în mare parte prezenţa aceloraşi dileme

semnalate de cercetările consacrate în domeniu, dar şi unele particulare,

cum ar fi cele legate de problematica financiară. Acesta poate fi un efect

al crizei economice, al standardului de viaţă mai scăzut al românilor, în

condiţiile în care cea mai mare parte a terapiilor psihologice nu sunt

decontate de sistemul asigurărilor de sănătate.

Cuvinte-cheie: managementul etic al profesiunii, coduri deontologice,

dileme etice

18

Iniţiativa în muncă a poliţiştilor cu funcţii de conducere şi

execuţie în contextul schimbărilor organizaţionale Psiholog Maria Micu, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba

Rezumat: Conceptul de baza al iniţiativei este măsura în care indivizii

sunt preocupaţi de rezultatele muncii lor, se identifică în mod activ cu

munca pe care o fac şi vin cu propuneri. Participarea cu iniţiative

impune angajaţilor ca aceştia să se simtă responsabili pentru deciziile

luate, să aibă un rol în executarea deciziilor, cât şi să dorească sa li se

recunoască meritele în creşterea productivităţii organizaţiei. Iniţiativa în

muncă apare la nivel declarativ, ca fiind un concept foarte important în

eficientizarea activităţii la nivelul serviciului/structurii din care fac parte

pentru ambele categorii de personal (funcţii de conducere şi funcţii de

execuţie).

Cuvinte-cheie: iniţiativa, stil managerial, climat organizaţional,

performanţe profesionale

Impactul violenţei asupra salvatorului Psiholog Liliana Grosu, psiholog Raluca Lungu, psiholog Cezarina

Lambă, psiholog Cristian Tarbu, Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă

Dealu Spirii Bucureşti-Ilfov

Rezumat: În cadrul misiunilor de intervenţie publicul percepe salvatorul

ca o persoană puternică atât fizic cât şi psihic. Intervenţia salvatorului va

fi resimţită de fiecare cetăţean diferit în funcţie de prejudiciul pe care îl

aduce evenimentul. Aşteptările publicului sunt foarte mari acesta

creionându-şi uneori scenarii ireale în raport cu finalitatea intervenţiei,

ceea ce determină o reacţie surprinzătoare, negativă din partea acestuia.

Caracterul inedit al situaţiilor în care salvatorii execută misiunile

ordonate, incumbă presiuni psihologice generate de asumarea

responsabilităţii în luarea deciziei şi asumării riscului în actul de

intervenţie. Exercitată în mod direct şi personal, presiunea psihologică

presupune un contact de tipul ,,face to face” cu persoana sau grupul de

persoane care a solicitat ajutor. În astfel de situaţii, neputinţa victimelor

19

poate genera fie reacţii defensive, fie agresivitate. Comportamentul

agresiv îmbracă forma injuriilor, intimidărilor, sensibilizării, ameninţării

cu agresiunea, sfidării, culpabilizării, ridiculizării şi nu în ultimul rând,

negarea legitimităţii intervenţiei. Toate aceste modalităţi de reacţie a

oamenilor, constituie surse de presiune psihologică, surse care pot slăbi

stabilitatea psihomorală a salvatorului şi, în consecinţă, zădărnici

eforturile acestuia de a-şi îndeplini misiunea cu succes. Totuşi, greutăţile

şi pericolele la care fac faţă zi de zi nu-i demotivează, ci îi unesc, le

dezvoltă sentimentul de încredere, de întrajutorare, stimă şi respect atât

unii faţă de alţii cât şi faţă de semenii lor.

Cuvinte-cheie: salvator, misiune, presiune psihologică, agresivitate,

pericol

Înţelepciune şi stil de coping - aplicaţii în mediul militar Psiholog specialist Ioana Rodica Rotaru, psiholog principal Nicoleta

Mariana Bob, psiholog expert poligraf Ciprian Cosmin Negru,

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj

Rezumat: Cercetările privind conceptul de înțelepciune au început abia în

ultimele decenii să capete contur, însă cu toate acestea nu există o definiție

clară. Se consideră însă că înțelepciunea este un concept multifațetat și

multidimensional, și că multiplele sale fațete și dimensiuni se potențează

reciproc. Pornind de la această abordare lucrarea de față abordează

înțelepciunea ca un element fundamental al dezvoltării umane, definit ca o

integrare a dimensiunilor cognitive, reflective și afective. În plus,

înțelepciunea se consideră a fi asociată cu o multitudine de caracteristici

poyitive cum ar fi integritatea și maturitatea eului, deprinderi de

interacțiune interpersonală, judecata și înțelegerea vieții.

Studiul de față intenționează să identifice modul în care această

dihotomie în ceea ce privește înțelepciunea se particularizează în mediul

militar, și dacă există diferențe în ceea ce privește cele trei dimensiuni pe

două loturi diferite de militari (participanți/non-participanți la misiuni

internaționale). Participanţi au fost 103 militari (48 non-participanți la

misiuni internaționale and 55 participanți la misiuni internaționale).

Dimensiunea cognitivă și cea reflectivă au corelat pozitiv cu

planificarea și copingul activ, și negativ cu pasivitatea mentală sau

20

reținerea de a acționa. Dimensiunea afectivă a corelat pozitiv cu

planificarea pentru primul lot de subiecți, și cu coping-ul activ pentru cel

de-al doilea lot de subiecți. De asemenea, se înregistrează o corelație

interesantă între dimensiunea afectivă a înțelepciunii și ingerarea de alcool

și droguri.

Rezultatele cercetării de față furnizează noi informații despre cele

trei dimensiuni ale înțelepciunii particularizate pe populația românească (și

în mod particular pe populația militară) și ilustrează importanța și

avantajele multiplelor dimensiuni în abordarea conceptului de

înțelepciune.

Cuvinte cheie: înţelepciune, stil de coping activ/pasiv, mediu militar.

Analiza unei stări conflictuale la nivelul unui microgrup Psiholog Iuliana Costinela Bran, Psiholog Claudia Mihaela Chiriac,

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vrancea

Rezumat: Realizarea unei analize de climat organizaţional la nivelul

unui serviciu ca urmare a apariţiei unei stări conflictuale datorată unui stil

managerial defectuos. In raportul de cercetare datele obţinute s-au bazat

pe două instrumente cheie şi anume chestionarul şi interviurile

individuale cu lucratorii implicaţi şi au fost structurate pe trei dimensiuni:

climat , percepţia asupra instituţiei şi percepţia managementului,

satisfacţie şi motivaţie faţă de muncă. Ca urmare a analizei s-au

evidenţiat punctele tari şi cele slabe ale microgrupului şi astfel s-au putut

face recomandările corespunzătoare pentru îmbunătăţirea climatului

organizaţional şi detensionării stării conflictuale existente la momentul

analizei.

Cuvinte cheie: Analiza climat organizaţional

Afganistan – victimă sau agresor CID Expert comisar de poliție Daniel Brujbu, EUPOL Afganistan

Rezumat: Prezentarea realităților sociale din Afganistan precum și

misiunile forțelor de menținere a păcii, dislocate în această țară.

Cuvinte cheie: menţinerea păcii, misiuni internaţionale