Universitatea de Vest din TimișoaraFacutatea de Chimie-Biologie-Geografie

Departamentul de Geografie

Geografie regională

Tema: Țara Moților

Profesor coord: Ivan Ramona

Studentă: Specializarea: Planificare Teritorială

Țara Moților

Țara Moților sau Țara de Piatră este o regiune etnografică din România situată în munții

Apuseni pe bazinul superior al râurilor Arieș și Crișului Alb.

Aceasta cuprinde porțiuni din actualele județe Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara.

Țara Moților cuprinde trei zone: Prima zonă este cea pur moțească, Țara Moților

propriu- zisă care se întinde pe valea Arieșului și Ampoiului, la izvoarele Someșurilor și al

Crișurilor, până pe culmile cele mai înalte ale Apusenilor, fiind delimitate de localitățile Brad,

Zlatna, Iara, Marieșel, Beliș, Băița, Măgulicea și Hălmagiu.

A doua zonă are o pondere semnificativă de locuitori ți cuprinde limitele localităților

Gura Văii, Baia de Criș, Lupșa, Lunca și Vașcău.

A treia zonă are mai puțini locuitori proveniți din Țara moților propriu-zisă, s-ar

întinde în depresiunile submontane până departe în localitățile Sebiș, Ignești, Vața de jos,

Ciucea, Târcaia de Beiusâș. ( Avram C-tin și Tudor, pag 13, 2001).

Este numită Țara Moților pentru că locuitorii sunt considerați descendenți ai celților

datorită culorii blonde a părului și ochilor albaștri, dar și prin faptul că iși poartă părul prins în

coadă.

Desi numit țara, termenul ( la fel ca Țara Bârsei, Făgărașului, Zarandului sau

Maramures), nu implică vreun statut politic, social sau administrative.

Este un termen arhaic care se referă la o depresiune mai mult sau mai puțin izolată dintre

munții Carpați.

Regiunea are o istorie veche și o serie de personalități care s-au remarcat în această

zonă, dintre aceștiea îi amitim pe Horia, Cloșca și Crișan care au organizat răscoala din anii

( 1784-1785), pentru a câștiga drepturile politice, sociale și economice.

Avram Iancu este una din personalitățiile regiunii care a început revoluția de la 1848.

Componenta naturală de susținere

Relieful și geologia

Unitatea majoră de relief este reprezentată de munții Apuseni, care s-au format în

orogeneza alpină, iar stratul geologic este format dintr-un mozaic petrografic, in mare parte

predominând calcarele, de unde rezultă relieful carstic

Clima

Clima este una temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice. Temperatura

medie anuală este între 6 și 10°C, precipitațiile fiind de 700-1.000 mm/an.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică are o densitate ridicată, iar debitul este bogat şi susţinut. Râurile

cele mai importante sunt Crişurile, Arieşul, Someşul Mic, şi toate izvorăsc din masivul central

al munților Apuseni.

Vegetația și fauna

Vegetația este alcatuită din păduri de conifere și foioase, sunt prezente fânețele și

pășunile montane, fauna este alcatuită din urs, vulpe,iepure și cerb.

Populatia si rețeaua de așezări

Zona se remarcă printr-o densitate scăzută a populației. Așezările sunt compuse din

sate mici, numite "crânguri", risipite (gospodării împrăștiate, despărțite prin fânețe sau

pășuni).

Principalele orașe din Țara Moților sunt: Abrud care este atestat documentar din anul

1271 și este renumit din timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla

un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum"). Tot aici s-au găsit multe vestigii romane,

printre care și table cerate.

Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie (1759-1761) și a fost unul dintre centrele

răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale

revoluției din 1848.

Situația demografică a orașului Abrud

• Numărul de locuitori : 6213

• Densitatea populației :

- bruta - 10 loc./km2

- neta (intravilan) - 15,7 loc./ha

• Structura populației totale pe grupe de vârstă:

• • 0 - 14 ani - 1058

• 15 - 64 ani - 4492

• 65 ani si peste - 1200

• Structura populației totale pe sexe:

• de sex feminin – 3650

• de sex masculin – 3100

Câmpeni este atestat documentar din 1587, fiind un loc plin de istorie unde s-au

petrecut marile evenimente istorice.

Roșia Montană are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei,

amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în

exploatarea metalelor prețioase din Europa.

A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria. Economia Prelucrarea lemnului și mineritul sunt principalele ocupații în Țara Moților, iar

agricultura este reprezentă de ceșterea animalelor(vaci și oi) și se cultivă cantități mici de orz

și cartofi.

Infrastructura

Țara Moților este o zonă cu o infrastructură precară și lipsită de mijloace de

comunicații. Se poate ajunge pe DN 74 prin localitățile Zlatna, Abrud și Câmpeni.Pe DN 75

de la Turda la Câmpeni și pe drumurile E 60 sau 81.

Turismul

Țara Moților este binecunoscută pentru tradițiile sale folclorice, peisajele deosebite și

relieful carstic care a produs peste 800 de peșteri în zonă, ca Pestera Scarișoara și Focul

Viu (ambele cu ghețari interiori) și Pestera Ursilor. Agroturismul și ecoturismul, sunt de

asemenea practicate cu succes.

Principalele obiective turistice suint peșterile amintite mai sus iar pe langă acestea

mai sunt: Valea Arieş, Platoul carstic Padiş, Zona Meziad; Defileul Crişului Repede, Dealul

cu melci, o arhivă de fosile ale mărilor de odinioară; Masivul de bazalt columnar Detunatele,

Peştera Măgura Sighiştel, Cetăţile Ponorului, Cetăţile Rădesii, Lumea Pierdută și Cheile

Turzii.

Stațiunile Albac și Arieșeni bine cunoscute pentru practicarea turismului montan mai

ales în perioada de iarnă.

Traditii si obiceiuri

Nunta este un ceremonial religios si in laic al casatoriei, casatoria sta la baza

realizarii nuntii.

Casatoria pentru fete se facea la intervalul de varsta de 17-20 si 20-23, iar dupa 25

de ani, fata care nu se casatorea era considerata fata batrana.

Alta conditie pe care trebuia sa o indeplineasca fata era acea de a fi cinstita, motii

tineau mult la acest lucru.

Baietii se puteau casatori de la 18 ani, dupa ce isi realizau serviciul militar, dar

majoritatea se casatoreau la intervalul de varsta 22-28 de ani.

Tinerii se casatoreau dupa ce se cunosteau, de cele mai multe ori se cunosteau prin

intalnirile care aveau loc la claca, torcarie, la alte nunti sau la targuri.

Dupa cunoasterea tinerilor urma petitul fetei care se facea intr-o joi sau sambata da

catre fecior impreuna cu tatal lui care mergeau la casa fetei.

Daca cele doua familii sunt de accord cu casatoria tinerilor atunci se pregateste

traditionalul balmos si se fierbe o sticla de crampa.

Dupa acest eveniment urma chematul la nunta de catre o persoana din casa socrului

mare, iar cel care facea chemarea lua cu el cate o sticla de tuica pentru ai servi pe oameni cu

cate un pahar de tuica si desagi pentru a putea baga cadourile pentru nunta.

In ziua nuntii cuscrii mergeau la casa miresei pe cai frumos impodobiti, apoi urmau

nasii si mirele cu un cal alb pentru mireasa, tatal miresei, muzicantii si cuscrii alesi de ei.

In drum spre mireasa nuntasii cantau si strigau, atragand atentia celor care ieseau in

intampinare, avand la ei tuica din care ii serveau pe toti.

Cand alaiul ajunge la casa, miresei se face un fel de gluma: se aduce in loc de

mireasa o fetita mica, apoi o femeie batrana si in final era adusa mireasa adevarata.

Mireasa este luata de catre alai dupa care merg la biserica din satul mirelui unde se

oficializa cununia religioasa a tinerilor.

Dupa cununia religioasa urma servitul mesei, apoi jocul miresei pe bani care este

inceput de nasul din prartea mirelui, iar dupa aceaste mireasa este predata mirelui care joaca cu

ea dar restul invitatilor.

Cand jocul miresei s-a terminat, nasul mare slobozea jocul obisnuit. Semai intampla

ca in timpul nuntii sa se fure pantofii miresei care erau rascumparati de catre mire cu un litru de

tuica sau o lada de bere.

Pana cat era ziua jocul se tine afara iar cand se insereaza intra toti inauntru, nunta tine

pana a doua zi dimineata.

Nunta moteasca inceputa cu cai se sfarsea intr-un ton optimist, iar cei care au avut

conflicte se luau dupa umeri si pelcau cantand spre casa.

Moartea si inmormantarea

Moartea este apreciata ca o trecere din lumea alba in lumea neagra, total

necunoscuta, reprezentata doar imaginar.

Exista cateva semne prevestitoare mortii; pocnirea neasteptata a unor obiecte din

casa, spargerea de la sine a sticlelor si oglinzilor, caderea neasteptata a unei icoane, deschiderea

de la sine a usilor, mieunarea matlor si cantarea cocoseasca a gainilor.

Cand este pe patul de moarte bolnavul trebuie sa fie neaparat spovedit si cumnicat de

catre preot, pentru a se impaca cu Dumnezeu si pentru a-si cere iertare.

Cand avea loc decesul, mortul daca era femeie era spalat de catre o femeie, iar daca

era barbat era spalat de catre un barbat.

Apa cu care se spala mortul era aruncata sub un copac fara a fi calcata e catre altii si

hinele acestuia erau adunate pentru a fi arse.

Dupa pregatirea mortului avea loc priveghiul care dura trei zile, unde oamenii

vorbeau despre viata decedatului.

In locul unei atmosfere triste si nostalgice, predomina o atmosfera vesela pentru a

sfida moartea.

Oamenii obisnuiesc sa faca glume, sa cante si sa joace jocuri de genul: baba oarba,

tragerea biraului, prinderea vulpii, moartea (cand un barbat se imbraca cu un ceasceaf alb si

erau speriati oamenii), vanatorul, mosneagul si baba si sustarul sau pantofarul.

Inmormantarea avea loc tot timpul dupa masa, iar alaiul pornea tot timpul de la casa

mortului si se opreau la rascruceri de drumuri pentru al pomeni pe cel mort.

Cand ajungeau la cimitir se oficia slujba dupa care mortul era slobozit in groapa, iar

familia, rudele si cei apropiati lui aruncau in groapa bani pentru ca mortul sa-si plateasca

pamantul in care sta.

Dupa inmormantare are loc pomana si punerea parastasului dupa sase saptamani.

Alte obiceiuri care se pastreaza cu stasnicie sunt targurile de la Lespezi, Calineasa,

Biharia, dar cel mai important este targul de fete de pe muntele Gaina care se tine in fiecare an

in perioada de vara in luna iulie, aproape de sarbatoarea Sfantului Ilie, unde fetele vin cu zestrea

si se cunosc cu baietii dupa care are loc oficializarea casatoriei de catre un preot.

Acest targ de fete are o vechime de peste 200 de ani.

Analiza SWOT

• Puncte tari

• Prezența reliefului carstic din care rezultă numeroase chei și peșteri.

• Practicarea agroturismului și ecoturismului.

• Regiune etnografică importantă prin obiceiuri și tradiții.

• Puncte slabe

• Zone defavorizate unde predomină sărăcia (Roșia Montană).

• Nivelul de trai scăcazut și lipsa investițiilor.

• Rețelele de comunicații și infarstructura sunt slab dezvoltate.

• Oportunități:

• Promovarea turismului

• Existența unor trasee turistice și spații pentru cazare.

• Parteneriate cu alți investitori

• Riscuri

• Depopularea zonei din lipsa locurilor de muncă și a traiului de viață scăzut.

• Îmbătrânire demografică

• Poluarea mediului înconjurator prin folosirea cianurii în exploatarea minieră.

Bibliografie

Avram C-tin si Tudor, (2001), Traditii si obiceiuri din Tara Motilor, editura Solness,

Timisoara.

Webografie

http://www.carpati.org/geografie_articol/1.3

www.taramotilor.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Mo% C8%9Bilor