1.Gesta Hungarorum si autorul ei(Scrisa de Anonymus pentru prietenul lui, N.)

Datarea operei si identificarea autorului a provocat multe controverse. Tot ce se stie despre autor pana acum reiese din prologul operei sale in care se prezinta a fi notarul regelui Bela.(cel mai probabil Bela II sau Bela III- secolul XII) Referirea pe care Anonymus o face la partea cursului Dunarii asupra careia Arpad si-ar fi afirmat drepturile suverane,nu este in masura sa ofere un argument in sprijinul redactarii Gestei in Epoca lui Bela III. Pana tarziu in sec. XIII, regiunea de N-V a Bulgariei era numita “Grecia”in timp ce Bulgaria din “Diploma Cavalerilor Ioaniti”(1247) era localizata in Serbia. Astfel, aceste regiuni aveau denumiri geografice folosite in sec. XII, mentionate in sec.XIII. Un argument al datarii lucrarii in sec.XII, in Epoca lui Bela II este faptul ca Notarul cunoaste in Boemia doar “duci” si nu regi.(Boemia devine regat abia in 1158 conform spuselor lui Stelian Brezeanu) Insa este contrazis de faptul ca si dupa 1158, dupa incoronarea lui Vladislav II de catre Frederic I Barbarossa, titlul de rege nu este ereditar ci un titlu personal. Ereditatea titlului este stipulate in 1216 in “Confirmatio Electionis Regis Bohemiai”.(Frederic II) Nicaieri in Gesta nu ni se spune ca Anonymus si-ar fi facut studiile la Paris, asa cum s-ar fi afirmat pana acum. Din Gesta reiese ca Anonymus ar fi studiat in Italia deoarece cunostea bine zona Italiei si parti din Germania. In capitolul 55 relateaza cucerirea “Francieisi Galliei” de catre Lelu si Bulsuu iar in capitolul urmator prezinta devastarea Galliei de catre maghiarii condusi de Botond, Zobolsu si Ircund, fapt care arata ca el nu ar fi cunoscut Franta. Ipoteza conform careia folosirea denumirilor de “Galicia si Lodomiria” ar face improbabila o datare timpurie nu este usor de sustinut. Un izvor narativ folosit de Anonymus este “Cronica Universala” a lui Reginon de Prum(845-915) si continuarea aceste

cronici realizata de un monah anonym din Trier identificat uneori cu Adalbert.(moare in 981) Trebuie remarcat ca Anonymus nu face referire la niciun eveniment istoric din sec. XI, cea mai tarzie informatie fiind canonizarea regelui Stefan I, in 1083. Ipoteza care propune ca opera a fost scrisa la mijlocul sec XII nu ajuta la intelegerea motivelor care l-au facut pe Anonymus sa treaca sub tacere realitatile epocii sale. Astfel, putem data opera cel tarziu la mijlocul sec XII, daca nu chiar in ultimele decenii ale sec. XI. In ultimul capitol al Gestei, Anonymus nu face nicio referire la limitele rasaritene ale regatului Ungariei, chiar daca descrie o parte din ele. Referirile pe care Anonymus le face la regiunile de la limita dintre Transilvania si Ungaria confirma trimiterea intr-o epoca anterioara secolului XII.(Zyloc, Poarta Mesesului) Ar fi fost de asteptat ca in cazutl in care Anonymus a fost conducatorul cancelariei lui Bela III(1172-1196), Gesta sa faca o referire macar sumara la regele Ladislau I “cel Sfant”, insa Anonymus nu mentioneaza nici macar numele Oradiei, ce devenise resedinta episcopala in locul Biharei, ci doar al Biharei. Anonymus nu foloseste nici termenul de “voievod”(era mandatat de rege pentru a guverna in Transilvania) ceea ce pune sub semnul intrebarii datarea Gestei in preajma anului 1200. De asemenra termenul de “notar” este inspirit din cancelaria germane intr-o perioada care nu depaseste sec.XI, insa nu este un element de datare indiscutabil.(1055-atestat primul notar, in vremea lui Andrei I) Gesta Hungarorum conserva traditiile precrestine ale maghiarilor si credinta lor din epoca stabilirii in Pannonia.(sacrificiile facute de ducele Almus(tatal lui Arpad), sacrificarea celui mai gras cal de catre 3 capetenii maghiare dupa obiceiul paganesc) Trebuie remarcat ritualul prin care Arpad preia tara lui Salanus, prin solicitarea de a-i fi acordate de catre stapanitorul ei doua butelcute de apa din Dunare si un manunchi de ierburi din prundisurile Olpar.(ni se spune ca Salanus ar fir as de cererile lui Arpad)

Una din caracteristicile lucrarii consta in numeroasele referiri pe care le face Anonymus la diferiti proprietari de pamant. Un exemplu ar fi reprezentat de Ketel, ostean al lui Arpad, care detinea doua stapaniri intinse de pamant dintre care una ii este retrasa de Andrei I “fiindca era folositor regilor pentru vanatoare”. Astfel, datarea operei in epoca lui Bela I ar putea fi plauzibila, fiind perioada in care Ungaria s-a confruntat cu ultimele reactii populare impotriva crestinismului. Pentru Anonymus, “paganismul” este o realitate bine cunoscuta insa, pentru Anonymus, pagan nu inseamna “diabolic”, asa cum apare in izvoarele mai tarzii. Anonymus, este, fireste un crestin si promoter al crestinismului si nu ezita sa concilieze trecutul pagan al maghiarilor, atitudine ce nu se mai regaseste in scrierile secolelor XIII-XIV.

IMAGINARUL operei lui Anonymus este legat si de contextual istoric cu trasaturi ce nu apartin secolului XIII. Se descriu expeditiile impotriva Bizantului cu detalii si patrunderea maghiarilor pana la Constantinopol si crestarea portii cu barda de catre Botond. Surprinzatoare este referirea la aceasta poarta(de aur) care arata ca Anonymus traia inca mirajul unui Constantinopol fabulous, fapt ce arata ca aceste sentimente erau plauzibile pentru un autor al mijlocului secolului XI. Observam ca Gesta Hungarorum nu reflecta impactul pe care cruciadele l-au avut asupra crestinatatii occidentale. La Anonymus nu apare nici perechea de eroi eponimi Hunor si Magor, prezenta in opera lui Simon de Keza si cronicile din secolul XIV. Anonymus este de asemenea singurul autor ungar care cunoaste numele vechiului teritoriu locuit de maghiari inainte de a se aseza in Pannonia-Dentumoger, care intr-un pasaj este identificat cu Scitia. Se poate spune ca Gesta Hungarorum nu face referire la realitati din societatea maghiara incepand cu secolul XII.(se afla in contradictie cu Bula de Aur din 1222 in ceea ce priveste situatia politica) Cateva argumente favorabile acceptarii datelor lui Anonymus au fost rezumate de Ioan-Aurel Pop care spune ca este cea mai veche lucrare de acest gen din Ungaria si automat cea mai

apropiata de evenimente. Indiferent daca Notarul Anonim si-a redactat opera in secolul XI sau XII, trasatura care si-a pus amprenta asupra lucrarii este oralitatea. TRADITIA EROICA SI TRADITIA GENEALOGICA

Traditia eroica nu este preocupata de exactitate ci are tendinta de a hiperboliza, de a trece sub tacere esecurile sau de a le justifica-ea deformeaza realitatea. Exactitatea transmiterii unor informatii avea o importanta crucial in cunoasterea tuturor increngaturilor familial si in stabilirea posibililor mostenitori. Astfel, traditia genealogica devine asociata traditiei juridice. Intr-o societate iliterata (sec XI-impus scrisul pe hartie) acest tip de traditie pastreaza cunostinte pe care se fundamenteaza drepturile de proprietate ale unei familii cat si drepturi succesoriale. (pristalvi sau crainici a caror autentificare era indispensabila pentru validarea oricarei actiuni juridice referitoare la proprietati-actionau in numele judecatorilor)

2.Notarul Anonim despre imprejurarile cuceririi “Tarii

Ultrasilvane”

Analizele consecrate Gestei au scos la iveala unele contradictii si neconcordante. In relatarea lui Anonymus, trebuie remarcata plecarea lui Tuhutum catre tara lui Gelou(conducator roman?) in toiul unui razboi impotriva lui Menumorut.(Bihor) Zobolsu si Thosu, lipsiti de ajutorul lui Tuhutum(cei doi erau comandanti?) sunt invinsi la Zeguholmu(Szeghalom), pe Crisul Rpede. Tuhutum (tatal lui Horca) intr-un final cucereste Tara Ultrasilvana si o pastreaza pentru el pana in timpul lui Stefan I.(il invinge pe Gelou) Se poate considera ca “tara ultrasilvana” a fost cucerita pe cont propriu de catre un sef tribal maghiar aflat in divergente cu Arpad, care nu mai era dispus sa recunoasca autoritatea acestuia.

3.Datarea campaniei impotriva lui Gelou

Alexandru Madgearu pune sub semnul intrebarii datarea cuceririi “tarii ultrasilvane” in jurul anului 900, fapt acceptat de multi cercetatori. In ceea ce priveste cucerirea ducatului lui Glad, unii cercetatori sustin ca nu era posibila inainte de moartea tarului Simeon(927), cel mai probabil avand loc in 934. Totusi, s-ar comite un exces daca am spune ca niciuna dintre cuceririle pe care Anonymus le atribuie epocii lui Arpad, nu ar fi fost realizata in acea epoca. Daca reconstituirea cronologiei absolute a cuceririi “tarii ultrasilvane” de catre maghiari pune probleme, lucrurile ar putea fi mult mai clare daca am privy din perspective cronologiei relative. Acealasi Alexandru Madgearu aduce argumente in sprijinul ipotezei luarii in stapanire de catre “Gyula transilvaneanul” a “voievodatului Balgradului” doar dupa moartea tarului Simeon cand sistemul politic traversa o perioada de criza. Astfel, apar noi argument in sprijinul ipotezei desprindeii timpurii a grupului de razboinici din zona Clujului dintre triburile maghiare , intr-o etapa incipient a cuceririi noii “patria”.

4.Cine a fost cuceritorul Tarii Ultrasilvane?

Potrivit lui Anonymus, cuceritorul tarii lui Gelou ari fi fost Tuhutum, tatal lui Horca, membru al grupului conducator format din cei sapte barbate si participant la alegerea lui Almus si al urmasului lui Arpad. Acestea sunt greu de verificat deoarece informatiile nu se mai regasesc in alte izvoare. O parte a cercetatorilor accepta relatarile Notarului Anonim si atribuirea cuceririi Transilvaniei lui Tuhutum spunand ca nu exista motive pentru a pune sub semnul intrebarii identitatea cuceritorului “tarii ultrasilvane”.(ar fi clar Tuhutum) Un argument ce pune sub semnul intrebarii cucerirea Transilvaniei conform Gestei este absenta numelor lui Tuhutum si a fiului sau, Horca. Kristo Gyula e de parere ca Tuhutum nu are nicio

legatura cu Transilvania iar Anonymus ar fi atribuit aceasta cucerire lui Tuhutum in mod arbitrar, datorita necunoasterii realitatii istorice si ca defapt Transilvania ar fi fost cucerita de acel Gyula care ar fi descoperit ruinele romane de la Alba Iulia in timpul unei vanatori. Alexandru Madgearu este de aceeasi parere si mai adauga ca tara lui Gelou ar fi fost cucerita de un purtator al titlului gylas/gyula(al doilea grad in ierarhia politica) pe care Anonymus l-ar fi substituit in mod constient cu un contemporan al lui Arpad, pe nume Tuhutum. Tot el sustine ca un purtator al titlului de gyula nu avea nevoie de acordul lui Arpad pentru a cuceri Transilvania pentru sine. (Tuhutum probabil avea titlul de gyula) Informatiile care sunt pana acum sunt prea sumare pentru a respinge cele prezentate de Gesta Hungarorum, astfel, pana la clarificarea aceste problem ramane preferabila acceptarea relatarii Notarului Anonim care spune ca tara lui Gelou ar fi fost cucerita de Tuhutum, tatal lui Horca.

5.Intinderea Tarii Ultrasilvane

Istoriicii s-au dovedit prea generosi in ceea ce priveste teritoriul detinut de Gelou considerand ca aceasta suprafata ar fi fost reprezentata de intreg Ardealul sau ca ar fi avut marimea “ducatelor” lui Menumorut sau Glad. Ladislau Makkai propunea ca limita sudica a teritoriului transilvanean inaltimile dintre Cluj si Turda. In ceea ce priveste resedinta fortificata a lui Gelou, propunerea acesteia la Dabaca sau Cluj-Manastur nu au putut fi confirmate de cercetarile arheologice. Asadar, faptul ca Anonymus nu precizeaza numele cetatii lui Gelou are o singura explicatie:locul in care se afla aceasta era putin important pentru cancelaria regala incat denumirea nu mai prezenta interes.

Notarul Anonim despre intinderea “tarii ultrasilvane”

Anonymus ne arata ca “tara ultrasilvana” cucerita de Tuhutum era una cu o intindere modesta deoarece:

a) A fost cucerita printr-o singura expeditie de catre Tuhutum.b) Dintre toti conducatorii de “ducate” mentionati, Gelou este

singurul care iese personal in intampinarea invadatorilor.(la Menumorut au fost intampinati de o serie de comandanti de exemplu)

c) Terra ultrasilvana este prima “tara” cucerita in intregime de catre maghiari.

d) Gelou este considerat “minus tenax” adica lipsit de putere, de statornicie sau de fermitate.(se refera la resursele de care el dispune)

De aici rezulta ca Gelou era conducatorul unei tari cu intindere modesta, invins fara dificultati majore de catre un lider tribal care nu putea dispune de efective foarte mari si dispunea de un singur “castrum”.

Argumente toponimice Cea mai importanta contributie ramane lucrarea lu Kurt Horedt “Etapele de patrundere a feudalismului mahiar in Transilvania” in care reconstitute credibil etapele cuceririi Transilvaniei de catre maghiari.(Kopus-Capusu Mare-Cluj; Felkopusi-Capusu Mic-Cluj;) Majoritatea granitelor erau situate pe cumpene de ape. Principiul de delimitare prin cumpene de ape si vai a fost pastrat pana in secolul XII.si se regaseste in linnile ce delimitau Dabaca de Cluj printre altele. Delimitarea pe cumpene de ape era folosita si pentru nobilii din N-V Transilvaniei inainte de iesirea din indiviziune a diferitelor ramuriale acestora, petrecuta la limita dintre secolele XIII-XIV.

Linii de prisaci(padure taiata si lasata pe loc/stupi) Isi au originea undeva inaintea cuceririi maghiare. Linia de prisaci de pe Meses trebuie pusa in legatura cu cetatea de la Ortelec-

Zalau, fie ca aceasta se identifica sau nu cu Zyloc-ul mentionat de Aanonymus. Aceasta era mai eficienta cand era sustinuta de o fortificatie de anvergura. Valea Agrijului, lata de 10km poate fi considerata o zona de prisaca controlata de pe culmile Mesesului. Asta ar putea explica prezenta unei “Porti de \Fier” intre vaile Agrijului si Almasului cu toate ca acolo nu au fost surprinse toponime referitoare la prisaci. Populatia din zonele prisacilor era una rarefiata, controlata de responsabilii sistemului defensiv. Argumente arheologice Cele mai importante descoperiri arheologice maghiare vechi sunt cimitirele de la Cluj.(1913-primele informatii si piese-imbracaminte, armament, piese de harnasament) Kurt Horedt considera ca necropola de pe strada Zapolya din Cluj ar putea fi un etalon pentru primul grup de razboinici maghiari care au ajuns in spatiul transilvan in primii ani ai secolului X si introduce denumirea de Grupul Cluj pentru ei.

6.Structura interna a “Tarii Ultrasilvane”

Numeroase toponime ofera repere pentru reconstituirea structurii interne a “tarii ultrasilvane”. Cele cateva unitati interne se lasa surprinse cu usurinta:a)Vaile Somesului Mic si Nadasului Limita vestica este zona Capusului ce marcheaza si hotarul apusean al Transilvaniei. Limita nordica este marcata de culoarul dintre Cluj si Dabaca. In sud, granite se afla pe culoarul dintre Cluj si Turdas. Limita rasariteana se afla in apropierea Somesului. Este posibil ca resedinta episcopiei catolice a Transilvaniei sa se fi aflat la Gilau, dupa care sa se fi mutat la Alba Iulia. Intemeierea aceste episcopii de catre Stefan I, sustinuta de unii autori poate fi demonstrata. Este posibil ca, dupa anihilarea amenintarii pecenego-cumane si extinderea controlului regal asupra Transilvaniei de Nord, acest domeniu de la Gilau sa fi fost donat episcopiei

Transilvaniei. De la Gilau porneau cateva drumuri importante care s-au aflat sub controlul regalitatii dupa secolul XI. Acest drum se indrepta spre ocnele de sare de la Turda, iar pe acest traseu au aparut asezari maghiare la Vlaha, Liteni, Valea Iertii. In aceste conditii, stapanirile de pe Valea Superioara a Somesului Mic sunt atribuite unor capetenii maghiare subordinate conducatorilor Transilvaniei. In ceea ce priveste Valea Nadasului, aceasta era una din caile importante ce faceau legatura intre stapanirea maghiara timpurie din Transilvania si “ducatul”Arpadian din Pannonia. O parte a localitatilor de pe Valea Nadasului sunt atestate in secolul XIII ca apartinand abatiei (Aghires, Leghia-cedate) benedictine din Cluj si episcopiei catolice(cedate-Macau, Nadaselu-1299,Bagara) din Transilvania. In cea ce priveste ierarhizarea, nu exista, fapt ce reiese din averile detinute de familii.

b)Vaile Borsei,Lonei,Lujerdiului si Marului Limita vestica era Ortelec si Recea, Limitele sudica si nordica sunt pastrate in hotarele comitatului Dabaca. Se poate constata ca fortificatia de la Dabaca se afla in central unitatii teritoriale. Structura stapanirilor pe Valea Borsei a conservat realitati dintr-o epoca mai timpurie.(VIII-IX?) Valea Lonei este locul unde este amplasata cetatea de la Dabaca si nu poate fi caracterizata prin existent unui domeniu regal extins asa cum ar fi fost de asteptat. Intinderea redusa a domeniului regal de pe aceasta vale face putin plauzibila localizarea la Dabaca a unei resedinte politice anterioara cuceririi maghiare. Pe aceasta vale trecea cu siguranta drumul sarii, cel putin in timpul in care Dabaca avea rolul de centru de comitat regal. Pe Valea Lujerdiului persista urmele domeniului cetatii regale de la Dabaca. Localitatea eponima este atestata in 1279 ca “pamant pustiu al cetatii Dabaca”. Pe Valea Marului se dispune doar de informatii mai tarzii.

3)Valea Almasului A fost impartita in secolul XI in trei comitate(Cluj, Dabaca, Bihor). Din punct de vedere ecleziastic teritoriul era impartit in patru arhidiaconate: Soloc, Dabaca, Cluj si Calata. Statutul celei mai mari parti a Vaii Almasului intruneste caracteristicile unei “tari” ce pare a fi reusit sa pastreze o parte a “libertatilor” sale pana catre mijlocul secolului XIII. Este posibil ca alaturi de aceste trei unitati sa fi existat alte doua, insa sunt nesigure si nu foarte importante: Valea Agrijului( asa numita “zona de prisaca”, pe culmile Muresului si Valea Caianului, formatiune bine conturata, aflata foarte probabil in relatie cu prima unitate mentionata-Vaile Somesului Mic.

7. Evolutia sistemului politic

Trebuie remarcata utilizarea formulei “dextram dantes”, unica in opera lui Anonymus, ce semnifica mai degraba un parteneriat si nu un raport de subordonare.

Adoptarea institutiei voievodale de catre cuceritorii maghiari Gestea Hungarorum face clar faptul ca in secolele XI-XII, momentul “alegerii” conducatorului ungar de catre notabilii tarii cucerite, ii era acordata o importanta fundamental. Din regiunile nord-Transilvane provin la inceputul secolului XIII singurele atestari cunoscute ale numelui propriu de “voivoda” purtat de membrii elitei locale. Primul purtator al titlului de voievod al Transilvaniei atestat documentar este Leustachius(1176) identificat cu un anume Eustachius in 1164-comite de Dabaca.

8. Localizarea resedintei lui Gelou

Pana dupa mijlocul secolului XX, o parte din cercetatorii care acceptau marturia Notarului Anonim, propuneau localizarea resedintei lui Gelou in zona actualei localitati Gilau.

Din anii 1960, dobandeste din ce in ce mai mult teren ipoteza localizarii resedintei lui Gelou la Dabaca, insa cronologia absoluta propusa de cercetatori pentru primele doua faze ale cetatii este pusa sub semnul intrebarii. Sfarsitul primei faze a functionarii cetatii ar trebui pusa in legatura cu expeditia regelui Stefan I contra lui Geula, din 1002 sau 1003. Insa, amplasamentul cetatii la Dabaca nu se potriveste cu descrierea lui Anonymus care spune ca resedinta lui Gelou era situate in apropierea Somesului. Reconstituirea domeniului acestei cetati ridica numeroase problem, legate atat de intinderea acestuia cat si de momentul construirii sale. Astfel, se poate spune ca astazi nu exista niciun argument acceptabil in sprijinul localizarii la Dabaca a resedintei lui Gelou. O ipoteza propunea localizarea resedintei lui Gelou la Cluj-Manastur, unde a fost cercetata o fortificatie de pamant si lemn de mici dimensiuni, situate in apropierea Somesului Mic. Problema care se ridica aici este reprezentata de lipsa argumentelor arheologica care sa sustina existenta cetatii in perioada cuceririi Transilvaniei de catre maghiari.(Petru Iambor o plaseaza in secolele IX-X) O alta ipoteza este dezvoltata succesiv de catre Kurt Horedt si Alexandru Madgearu care propune localizarea resedintei lui Gelou pe locul anticului oras roman, Napoca(in zona Cetatii Vechi), ale carui ruine erau inca vizibile in evul mediu timpuriu. Ipoteza nu a putut fi confirmata datorita lipsei argumentelor arheologice. O alta posibilitate ar fi localizarea resedintei lui Gelou la Gilau.(asemanare de nume) Din punct de vedere etimologic, numele Gelou a fost considerat de origine maghiara, slava, turcica ba chiar si latina sau gepida. In aceasta perioada timpurie, Gilaul pare sa fi avut un rol economic compatibil cu detinerea functiei de centru politic.(constituia un punct de intersectie a drumurilor care legau exploatarile salifere si aurifere de pe Valea Ariesului de Biharea, central ducatului lui Menumorut. Pentru protectia aceluiasi drum a fost ridicata cetatea de la Moldovenesti(identificata cu Turda), mentionata in 1075. Tot ce se poate face pana acum, este sa se presupuna ca resedinta conducatorului unei asemenea entitati

politice avea o pozitie care sa permita supravegherea acestui drum. Aceasta resedinta putea fi in zona localitatii Gilau , in localitatile propuse de pe teritoriul municipiului Cluj sau intr-o locatie inca necunoscuta.

9. Vecinii “Tarii lui Gelou”

a)Valea Fizesului Era o unitate teritoriala ce dispunea de structuri politice specifice si era situata pe Valea Somesului Mic. Localitatile cu populatie maghiara semnificativa si-ar putea avea originea in colonizarile din secolul XI.(Unguras, Nires, Targusor, Feldioara, Lacu si Puini) Se intalnea o populatie cu rol de aparare a granitei cu puncte de concentrare la Unguras si Buza. Cu exceptia asezarii de la Taga, zona nu a beneficiat de investigatii arheologice. Centrul politic a fost, probabil, in zona centrala a vaii Fizesului, cel mai probabil la Taga. Dupa intrarea sub control ungar, valea a fost integrate in comitatul Dabaca, reprezentand unul din primele domenii ale cetatii regale.

b)Nucleul teritorial de la confluenta Somesurilor La confluenta Somesurilor, in vestul localitatii Cuzdrioara se afla o constructie cu diametrul de aproximativ 50 metri, inconjurata cu sant de circa 16 metri si cu val de pamant de circa 7-9 metri la baza si este cunoscuta sub numele de cetatea chazarilor. Avea o arie teritoriala restransa si era protejata de trei puncte de straja. Prezenta chazarilor in regiune este sustinuta de argumente toponimice (Kozar, Kozarvar) ce pot indica o posibila influenta asupra vaii Fizesului. La randul sau, Anonymus ii mentioneaza pe chazari printre supusii lui Menumorut. Pe parcursul secolului X, nucleul se afla sub conducerea ducatului ungar din Pannonia.

c)Zona Calatei Regiunea dintre izvorul Crisului Repede si Muntii Padurea Craiului a fost pana in secolul XV una esterioara Transilvaniei. In

ceea ce priveste localizarea cetatii, sunt multe posibilitati printre care dealul Cetatel.

d)N-E Transilvaniei. Pecenegii In partea de rasarit a Transilvaniei au fost gasite morminte sau piese considerate a fi “caracteristice culturii material vechi maghiare” care au fost puse in legatura cu campanile purtate de maghiar contra pecenegilor in acele zone. Semnul de intrebare este dat de hiatusul cronologic dintre vestigiile de secol X si colonizarea secuilor din secolul XII. In zona de N-E a Transilvaniei a fost inregistrata o prezenta pecenega rezultata din toponime-Besenew, azi Viisoara. Integrarea celei mai mari parti a Transilvaniei de N-E in comitatul Dabaca este un argument al faptului ca extinderea autoritatii ungare regale s-a produs in secolele XI-XII.

e)Tara Ariesului Se intindea dincolo de limita meridionala a “tarii lui Gelou” iar reconstituirea hotarelor ei nu prezinta dificultati deoarece respectau principiul cumpenei apelor.(N-linia apei dintre bazineleAriesului si Somesului Mic; S-valea Ariesului; Limita rasariteana este mai greu de surprins datorita extinderii comitatului Turda) In Tara Ariesului pot fi sesizate doua zone clar delimitate , cu statut diferit: una situate in lunca Ariesului caracterizata prin prezenta stapanirilor interesate de exploatarea Ocnelor Turzi si de asigurarea transportului sari-si o zona impadurita care prezenta mai putin interes. Tara Ariesului se afla probabil in legatura cu “voievodatul Balgradului” din secolul IX.

f)Voievodatul Balgradului Reprezinta o ipoteza lansata de Kurt Horedt pe care o punea in legatura cu o oarecare stapanire bulgara in zona Transilvaniei centrale. In ceea ce priveste organizarea interna a teritoriului, aceasta avea o influenta sud-slava(bulgara.(toponimul Sand-Sandia-institutie). Legat de cucerirea Balgradului de catre Gyula , nu exista argumente care sa ateste ca s-ar fi realizat in mai multe etape.