Mit sau realitate aberantă

T ^ u p ă seria de violenţe şi k- ' / J trocităţi petrecute in lume

numai în ' ultimele săptă- m în i ori luni, serie din păcate nelncheiată; rememorarea eveni­mentelor- bucureştene de acum un an, tot ’ ceea ce a ţinut de sindromul , j,Piaţa iUniversităţii**,

, cu lm in înd cu epilogul ei tragic, tinde să le estompeze gravitatea, factorul de grozăvie unică, spe­cific revoluţiei române, dovadă

~ a „prim itiv ism ului; democraţiei*.*: unu i popor întreg — cum au fost

considerate derulările d in 13— 15- sau doar ; cele d in 14—15 iunie

1990. Cu unele; excepţii, drumul: violenţelor,' a l :destabilizării ■ stra- ;. dale — ce ne putea transforma

într-un soi de Beirut ori de Seul - balcanic ş i : de lungă durată — a fosi barat, .măcar descurajat. A fost, triumful înţelepciunii, al

; echilibrului . politic? Oriclt de ade­menitoare. o .afirm aţie ferma în

‘ acest sens n u s e susţine.. Era- dicat fizic, topografic, sindro­m u l „Piaţa Universităţii* s-a

- transferat pe alte planuri, eu a-- cuitate reluat: în desele conflicte -■ social-cconomice, ‘ Unele de mare- gravitate, incomparabil mai ma- î . re decît aceea a ocupării tempo- ;• rare puerile. de caldarîm şi spa­

ţ iu verde Sub -flamura „zonei< libere de neocotnunisnT. Drama-

tic este că 'acţiuni pripite, ade- ; seori desfăşurate. in forţă, un fel -_de .spinări [întunecate" ori „colţi

ascuţiţi" ai. sindromului - mai sus _ am intit' îşi fac apariţia, amenin- .. ţînd, în tîrz iind ,: perturbînd toc- . m a i. drum ul,.m ajorităţii spre a-

cel teritoriu realmente eliberat de orice comunism. Nu cerem îngăduinţă4* pentru ^erorile reale

. sau .închipuite- ale executivului, nici pentru excesul de zîmbete s au : absenţa totală a zîmbetolor p r e ş e d i n t e lu i c i doar. pentru răgazul necesar adoptării şi apli-

•••* carii legilor care să ne ducă la lim anul dorit ■ statul .democratic de drept, bazat pe economia de

^piaţă,-pe libertatea şi dreptul in- di vidului la proprietate şi iniţia- tivă. ■ v, ",

-.'V '~Ymn ne apar, în această lu-I , m ină, evenimentele din

13—15 iunie? Un recent sondaj : I.R.S.O.P. consacrat inte-

-xesului; pentru manifestaţiile din P iaţa . Universităţii relevă trece­rea treptată în memoria pasivă sau în zona "dezinteresului a ace­

lu i m odusvivendi de campus an-- tlcomunist: prelungit ca o excres­cenţă supărătoare, ■ nelalocul ei. p în ă în zorii zilei de 13 iunie. Implantarea- vulgară în spaţii a-

- v jnd altă destinaţie, promiscui­tatea şi exhibiţionismul provoca­tor a l .colocatarilor terfeleau m i- .

• tu l eliberării de comunism. Tran­s p u s ă fiz ic ,: formula Pieţii deve­nise o aberaţie.

r r i ocmaj apărarea m itului e/ pusă în evidenţă de sondaj,

în partea] sa referitoare la atitudinea faţă de evenimentele din 13— 15 iunie, atunci şi acum. Semnificativ din acest punct de

; vedere,, a crescut procentul ce­lor care aprobă azi ocuparea Pie­ţii Universităţii faţă de cei care au aprobat-o în. 1990, .tot aşa cum a scăzut procentul (uneori specta­culos) al celor ce aprobă azi, fa­ţă de anul 'trecut, evacuarea o- cupanţilor pieţii de către poliţie, apelul adresat populaţiei de a veni în sprijinul autorităţilor, so­sirea minerilor, represiunea din 14— 15 iunie' felul In care tele­viziunea a Informat despre eve­nimentele din 13—>15 iunie. -

TVTu c la îndemîna oricui să . / y fie perfect obiectiv în ra-

port cu evenimente despre complexitatea, rapiditatea, speci­ficul cărora nu ne-au prevenit clasicii marxism-leninismului, n ici autorii cutărui curs scurt de

■ Istorie ori a programelor unor partide mai vechi sau m a i. nou înfiinţate.* M it sau realitate ce ne apasă încă greu conştiinţa (pedagogia Occidentului sancţio­nează diferenţiat abateri asemă­nătoare!), Piaţa Universităţii îşi validează persistenţa numai da­că ne ajută să păşim într-un alt tim p al istoriei. _ ! ‘ •

< Dan REBREANU

.- . ît;,- * - "i- is lY *■'*'

ziarindependent

în( dezbatere PROIECTUL LEGII iNVĂJĂMlNTULUI (I)Proiectul Legii învătâm îhtului, — ne referim la â f i obligat ca în prealabil să parcurgă colegiul;

partea tare priveşte învăţăm întul superior— con- b) nu împărtăşim prevederea dreptului .de a" sus-

{-VANUL I I I NR. 394 SIMBATA—LUNI

' ' 15—17 IUN IE 1991 ‘ " 4 PAG IN I 3 LEI

ţine părţi care sînt bine gindite şi elaborate, dar şi părţi care sînt susceptibile de îmbunătăţiri. Aşa bunăoară, partea care se ocupă cil învăţăm întul superior, la cap. 1, art. 4, arată: „Instituţiile de învăţăm înt funcţionează pe baza'principiului auto­nomiei universitare, reglementată prin lege specia- , lă “. în legătură cu aceasta, considerăm că nu este potrivit a .avea_ două legi: una a învăţăm întului .şi

ţine examen^ _ de diferenţă, întrucît exigenţele pen­tru colegiu _şi facultate sint' diferite, iar un ii ar

'începe cu colegiul şi apoi ar trece la facultate.;So^ luţia corectă ar fi aceea ca oricine doreşte să ur­meze facultatea să susţină examen de admitere în aceleaşi, condiţii; La art. 19, al. 1; se vorbeşte' despre înfiinţarea instituţiilor de învăţăm înt su­perior: particulare. Apreciem că această problemă

alta, a ; autonomiei universitare, aceasta d in urmă : ar , trebui fratată într-un .capitol separat,*? îri; care trebuind să facă .parte organică din prima lege. ' să fie "abordata şi clarificate cel puţin următoârt^ De’ altfel în toate legile pe care le-am avut îna- . le aspecte: a) utilitatea; în fiin ţării ' unor \ astfel *.deinie, autonomia Universitară' face parte integrantă d in- legile respective. In ârt. 5 diri,cap. 2 intitulat „Organizarea învăţăm întuluF superior". se arată că acesta este organizat pe 3 cicluri: â) colegii; b) in-, văţăm înt universitar; c) învăţăm înt postuniversi-

. tar. Socotim că expresia „cicluri* nu este. cel mai fericit aleasă, 'întrucît poate, crea .' confuzii, ' putîn- du-se interpreta că orice absolvent de liceu, în mod obligatoriu, trebuie să înceapă studiul la co­legiu, apoi în înyăţăm întul superior, termimnd cu cel postuniversitar. Această formulare Vine în con­tradicţie cu art, 7, care arată că absolvenţii cole­giilor „pot continua studiile In învăţăm în tu l. supe­rior prin susţinerea unui examen de admitere la

universităţi pentru ştiinţa şi cultura românească: b) profilurile acestor universităţi şi facultăţi;, c)* cadrele didactice care urmează să-şi desfăşoare -aer Uvitatea: -în' cadrul acesţor universităţi; ş ifg fa d u l pregătirii acestora. Aceasta, întrucît, după-cîte se ştie, apar toţ felul de veleitari, fără o . pregătire, corespunzătoare? sau persoane; „reformate” d in în- vătam îctu l de ştat; d) participareâ-în'com isiile;de admitere şl la examene a unor cadre de; speciali- tate d in -; învăţăm întul de, stat; e )‘ participarea! la examenul, de.; licenţă a ■ acestora a ' unor specialişti num iţi de Ministerul înv ă ţăm în tu lu i, şi- t ‘ Şti j ţiţei; / Socotim necesar acest lucru întrucît, actualmente, în aceste institute, se pare .ca accentul / cade mai

orice "facultate'şau, în cadrul profilului urmat ini- m ult pe starea; materială a; susţinătorilor. decît ţial, prin participarea la .probe de selecţie stabi- : pe pregătirea profesională a studenţilor.r’In legă- = iile ld e consiliul facultăţii, a căror promovare..du tură cu cap 3 '„Admiterea .în îhvăţărhîntul; supe- dreptul la înscriere în anul al doilea de studii, cti rior": (aii^.:21,-p4 4) arătăm că;raî. sîntem7p?ntru im- susţinerea vin «acelaşi an ă examenelor de dife- . plicareai medieii de la bacalaureat în obţinerea re- renţăa. v - • î • • zu ltatu lu i concursului, întrucît aceasta ar ‘ duce.

în legătură această- formulare 'avem de făcut v, în ' licee,, la ^umflarea"noteÎOTrurior .'prot&iâtî, în două propuneri:, a ) : căutarea unui termeji m ai po-; W dg^vbarei,'altora. . Nota de la bacalaureat âr tre- trlvit îir-locul-'„ciclurrv întrucît orice'.,^ a b s o lv e n tb u l ■ luată îrL considerare numai în caz de egalitate — nşa rcum-rezultă din textul proiectului de lege la mediile obţinute la concursul c|e admitere. ,•— poate da.examen de-admitere, la facultate, fără ■> .. Conf. dr. Ioap|GRECU

MAI APROAPE

DE CEPt :

Acelaşi pămîitt şi aceeaşi apă. ni l-au dăruit în m ijloc de. ia-': tiuar şi l-au -răpit' în iureşul ve-: riî. M a l aproape de cer şi de, stele, la fiecare 15 iunie,' gindul zboară către: Eminescu. „al că­rui q sufle t' sălăşluieşte .veşnic' între noij răm înînd să fie chiar şi străinilor. o- Veşnică mărturie doveditoare, a destoiniciei roma­nilor din’ răsărit,’ să 1 încălzească şi să întărească inima băţrînului şi să ridice .sufletul şl inima t i­neretului". -- -•

Pătrunşi de acest unic senti­ment ce se cheamă, de-a pururi, Eminescu, şovăitori se-ndreaptă astăzi către viaţă copiii şl tine­rii, m icii absolvenţi ai ciclului prim ar ai claselor a VUI-a -şi tinerii aflaţi in faţa bacalaurea- tului. Către acel ceva care nu e: declt un minuscul punct în imen­sitatea universului şi de care nici o idee' nu se poate apropia. „O sferă al cărei centru e pretutin-1 deni, iar circumferinţa nicăieri**. Ş i totuşi, tn acest moment, tine­rii sînt sau par a, fi fericiţi, pen­tru că leacul durerilor este u i­tarea şi toate cele trecătoare de­vin curînd. legende.

„Dormi, poetel — scria un ziar din provincie în 1889 la moar­tea poetului— iar dacă contimpo­ranii au fost ingraţi către tine, tu ştii, nemuritorule, că. aceas­ta este soarta tuturor oamenilor de geniu; posteritatea, insă. Iţi va fi recunoscătoare citind ne­pieritoarele tale versuri*1. „Să-ţi fie somnul lin şi codrul pe-a- proapeV spunem astăzi relulnd cuvintele poetului, căci cel care părăseşte corpul, aşa cura pără­seşte copacul malul rîu lu i sau pasărea copacul, 3e Întoarce in păm int, iar ceea ce s-a zăm islit în eter se întoarce tn spaţiile ce­reşti. €u fiecare clipă care trece, picurată în trup, ‘ Eminescu O mai aproape de cer...; , .

Michalcâ BOGU

COMUNICAT-UNIUNEA- CONSULTATIVA

INTERSIND ICALĂ C L U J— - U.G.I.C. se solidarizează, in nu­mele celor aproape 50 de sin-, dicate din judeţul C lu j pe care le reprezintă, - cu revendicările ş i: acţiunile sindicatelor SAN1- TAS şi GPR, solicitînd factori-» lor decizionali de la toate n i­velurile rezlovarea de urgenţă a problemelor ridicate de a- cestea. !

în cazu l' nerezolvării acestor: revendicări, considerate de noi:

juste şi în interesul.-* maselor largi de cetăţeni,, apreciem.,că vina urmărilor : acestor âcţiun i.' asupra populaţiei o 'vor purta’ - factorii decizionali., susamintiţi ; care . prin lip sa , de - competenţă şi dezinteresul manifestat au stat la originea acestora. B IROUL EXECUTIV A L UCIG

- - 002)* * ,. 17 \ ~

■ Un comunicat asemănător an* prim it şi din 'partea ; celor 11. sindicate , componente ' ale fi­lia le i’judeţene C luj a Gonfede- raţiei „Frăţia“i ^ r

.. j M A X IM A Z IL t I

’ 1 1 ‘ 1- ; ' . : V J t ■■■ f V•; i - . V ' - ’ „Iubesc, acest popor bun.

blind, omenos,, pe . spatele că­ruia - diplomaţii croiesc hărţi şi războaie, - zugrăvesc îm pă­răţii despre tare iui-nici prin , g înd ; nu-i tree“.'.V', -’ ■'! Zi ‘s

'"U '^V ^ ţ^M H IA I .EMINESCU

PREŢURILE UNOR PRODUSE

IN PI Al A AGROAL1MENTARA „MIHAI VITEAZUL" c

Vineri, 14 ’ iunie, în Retorul particular al p ie ţii, se practicau următoarele preţuri: căpşuni — 60, 80 ici kg.; .varză — 20 lei kg.; roşii -— 80 lei kg.: ceapă — 5 lei legătura; morcovi noi — 10 lei legătura; cartofi noi — 30 lei kg.; cartofi vechi — 15 lei kg. gulii — 12 lei bucata; ardei graşi— .15 lei bucata; ardei iute — .4, 5 lei bucata; castraveţi — 50, 70 lei kg.; bureţi — 40, 50 lei kg.; ciuperci — 50 lei k g ; cono-' pldă — 40 lei kg.; m ărar — .3 lei leg.; caralabe —8 lei buca­ta; dovlecel — 50 lei bucata; ri­dichi — 5 lei legătura; macriş— 5 lei grămada; spanac..— 30 lei kg. sau 10 lei coşul; salată verde — 1,50 lei bucata; ouă — 4,5 lei bucata; caş — 120 lei kg.; urdă — 80 lei, kg.; lapte — 20 lei litrul; lapte bivo’iţă — 23 lei litru; telemea vacă — 100 lei kg.; sm lntînă — 100 lei kg.; brlnză vacă — 60 lei kg.

IN ACEST NUMĂR:PRO FAM IL IA --

i JU IHLEU

AURA . SEM NIFICAŢIA

> Desen de M ihai DACOCIU

DEZBATEltE.A !n wce'av de ' a doua zi de vizită în judeţul Tul- ,fcea"Apreşedintele Ion Iliescu a . ;*făcut jS jun-J popas la Sulina, care . a fost. gazdă unei ample, dezba­teri «asupra unor- probleme ce-şl aşteaptă ‘.de- mulţi - ani rezolvarea, de ordin economic şi sociaL .-

CONSULTĂRI. La Ministe­ru l -Afacerilor Externe au avut loc . vineri consultări iromâno-un- : gare în problema minorităţilor, în perspectiva reuniunii " la . nivel dej; experţi a C.S.C.E. consacrate problematicii: 'm inorităţilor 11,. na­ţionale, programată pentru : 1 iu ­l ie : !a Geneva. Intîlnirea de la Bucureşti a.;fost u tilă şi fruc­tuoasă, au -apreciat ambele părţi.-

• V I(?rOR IE riEt.TFN, Conform -rezultatelorpreliminare :,ale-ale­gerilor y. prezidenţiale din Rusia ,, v ictoria, a revenit lui Boris El- ţîn,- c u : aproximativ 60 la sută d in -sufragii. Ca primar al Mos- - covei - a ; ciştigat alegerile econo­mistul Gavril • Popov. La Lenin­grad, • i majoritatea : • electoratului s-a pronunţat; pentru revenirea la .vechea, denumire ,a - oraşului: Sankt Petersburg. In . privinţa participării , la vot. nivelul a. fost de aproximativ 70 la sută. _,-i «v:APRECIERE;: Alegerea pre­şedintelui .Rusiei â-fost apreciată de Statele Unite drept „un . pas istoric1*, -lurmînd ca la 20 -iunie

. Boris - Elţln să fie, primit- depre- . şedinţele Seorge Bush. .

• CONFIRMARE. La încheie­rea vizitei efectuată- la 1 Bonn. A- leksandr Bessmertnîh, m inistrul sovietic de externe, a confirmat că Uniunea Sovietică deţine f>e

'te ritoriu l‘ fostei R .D .G /arm e nu­cleare, p> care, le ,vâ .retrage în ; curînd. » . î 'Z • ' CONFERINŢA. . La Atena şi-a' deschis lucrările prima Con­ferinţă a partidelor democratice din ţările balcanice. D in Româ­nia participă delegaţii ale P.N.K. şi P.N.Ţ.-c.d.. conduse; d e ; liderii acestora,' domnii Radu - Câmpea-,: nu şi Corneliu- Coposu. ’ j

• • AJUTOR. Preşedintele A l­baniei, Ram iz Alia, a ' solicitat a ju to r ' japonez' pentru a; da- un

■ im puls’ economiei' tării sale, • pe »careta definit-o c a . „înfometată*, exprimindu-şi' dorinţa' de a mer-

- ge ■- pe urmele experienţei japorie- ze care s-a ridicat d in ' '■ cenuşa - războiului pentru a deveni o su-

»perputere economică.- ...-t• DECLARAŢIE; Am irajul

Stane Broveţ, adjunctul m inis­trului apărării*, al Iugoslaviei, a declarat-îh parlament că Slove­nia 'şl Croaţia au cumpărat u- •riaşe cantităţi de arme şl m un i­ţie: d in Europa occidentală şi din S.U.A., pentru înarmarea de gru-

< puri ..paramilitare. Agenţia Reu- ter reaminteşte c& Slovenia şi Croaţia, care au ameninţat să se desprindă din federaţie, p înă la sflrşitul lunii iunie, au creat, fie­care, propriile . armate, .- jgnorînd existenţa celei federale •,i • ADERARE. Prem ierul. sue­dez Jngvar Carlsson a anunţat vineri că guvernul său va cere, la 1 iulie aderarea ţării sale la ComUnitâtea Economică Europea­nă, aflrm ind că politica de neu­tralitate-a-Suediei nu, constituia u ii iDbstacol • pentru, apartenenţa •

, la, , ‘_J

'sfita.'* MMC- V%,

ADEVĂRUL DE GLUJ - PAGINA 2

. Dinspre suflet ne pare că vi- ; ne un fel de rostire a gîndu-

• fui, care ne face să fim mai aproape de şcoală, noi cei care acum 25 de arii, în 1966—1987, . trăiairi emoţia înfiinţării în Cluj-Napocai a Liceului indus-: trial f energetic,' cu specialitate electroenergetică, cursuri de zi şi serale. Au fost tot âtîţia ani de muncă, efort colectiv, trăire fecundă în amplă acţiune penv tru dotarea, şcolii. :

In cer 25 de ani de existen­ţă, ■ prin lucrări de autodotare, sprijiniţi de Ministerul Ener­giei Electrice ţi de I.R.E. Cluj, liceul a reuşit sâ-şi creeze • o bază materială puternică, ce a asigurat pregătirea teoret ică şi practică a 21 de promoţii de

JUBILEUabsolvenţi., Rod al căutării şi gindirii creatoare colective, li­ceul îşi desfăşoară în prezent activitatea în două localuri de şcoală, ateliere de producţie —.j. recent renovate şi regindite pe noi dimensiuni —/poligoane de instruire, numeroase laboratoa­re şi cabinete de specialitate,* dar şi de cultură \gen,erală, si­mulator,- biblioteca, club, can­tină, sală de sport, terenuri- sportive - şi, din acest an, sală pentru festivităţi.

Colectivul liceului . nostru a integrat -Organic în pregătirea

elevilor ansamblul disciplinelor de cultură generală cu preocu­pările tehnice şi < tehnologice,

.. cu educaţia artistică şi cu pre­gătirea de cultură' fizică şi sport, asigurînd în strinsă cola­borare cu toţi factorii educativi formarea schimbului de m'îine

; âl ţării. Dovada unei pregătiri complexe este şi faptul că ab­solvenţii noştri au urmat cursu- . rile învăţăm întului superior o r i:/ s-au integrat în: producţie, ; fă- cînd cinste şcolii noastre, de- monstrînd". astfel eficienţa acti­vii ăţ ii didactice depUse, calita-. tea muncii profesorilor şi a lor. Atmosfera de- emulaţie pedago­gică a .imprimat, şi un conţinut valoric ţidicat activităţii între­gului nostru colectiv.

■ÎNCHIDEREA CURSURILOR a vorbit despre'„Viitorul Roirm- UNIVERSITAŢII LIBERE ; niei în secolul al XXI-lea", iar

- Recent, a avut loc festivitatea' prof. uriiv. dr. - Crişan Mircioiu, de închidere a cursurilor la U- , rectorul universităţii,. a . subliniat niverşitatea liberă. Au participat . aspecte ale activităţii desfăşura- numeroşi clujeni,* precum şi abrl te în anul şcolar trecut, precum solvenţi cărora li s-au. înmînat . şi'probleme de viitor. în îpche- diplome. în acest cadril, prof;} iere, actorul, porel Vişan a suş- univ. dr. Adrian Moţiu, senator ţinut un recital din poezia : lui şi lector al Universităţii libere;; . Eminescu;

4VVWWNA^VVVVWVVVVVSAy\ A/VVVVWVVVWVVVVVVV>liA

PRO FAMILIAPornit din dorinţa unei mai ar}

■'■ tente abordări - â relaţiilor ' de' care depind unitatea şi armonia; familiei, cursul maraton al şco ­lii familiei", "care ise desfăşoară; de peste 11 luni la Dispensarul de pediatrie: nr. X X V , din Cluj-' Napoca, cu participarea •. entu­ziastă, benevolă, ■ a 243 de cur­sanţi, a stirnit interesul unor largi ■ categorii de cetăţeni diri: - municipiu. Este motivul, pentru

_care revenim pe această temă cu 'cîteva amănunte, poate nu îh-‘ deajuns "cunoscute publicului larg, legate de caracterul acţiu­nilor desfăşurate,.-în ultimă pe-■ rioadă, în cadrul dispensarului a-j- m intit. : /

Pe lîngă dezbaterea -unor te­me cu caracter ijnedical,' educa-! tiv sau moral-creştih, s-a încetă­ţenit practica desfăşurării i unor mese rotunde, seminarii sau re­citaluri d e p o e z ie , menite a lărgi orizontul cultural al cursant ţilor prin ; oferirea-unui plus 'de, informaţie in domenii dintre; cele mai diverse ale'cunoaşterii.: ■Se*impun amintite in acest con­text: masa rotundă dedicată co-ş lonei fără sfîrşit a sculpturii ro-, mâneşti şi u n i v e r s a l e C o n ­stantin Brâncuşi —, cele care au; dezbătut lucrările „Cărticica; ra­cului" şi „Cărticica - furnicilor"; (conţinînd idei de o surprinză­toare actualitate) ale scriitorului:

IN TERN A TIO N A LU V Î V U

Deşi în această săptămînă nu­mărul • celor care ne-au scris s-a dim inuat uşor; conform clasa-; mentelor propuse de dumnea­voastră, Top 9009 ediţia a XVi-a are următoarea configuraţie:

1. SCORPIONS — ' W ind - of Change (1) 6 « 2. DEPECHE MODE — Policy of Truth (3) 11 • 3, DEPECHE MODE — Enjoy the 'Silence (4) 3 Q 4 .'ROXETTE —■ It Must Have, Been Love ‘(5)

. Gotthilf Sal/.mann (1744—1811),' respectiv opera ’ ; lu i Frederic ’ Frobel (1782—1852,' iniţiatorul primelor grădiniţe- din lume, la Frahkfurt), precum şi masa ro- tundă p e ' marginea vieţii şi

'.creaţiei poetice a Iţii , Grigore .V ie ru .L a recitalurile de poezie din operă lu i Eminescu, Grigore Vieru sau' Petre . Şaitiş — mo­mente generatoare de emoţie şi delectare artistică — au partici­pat, pe lingă cursanţi, şi profe­sori din Basarabia,, a căror pre­zenţă a dat rotunjime mesajului cultural circumscris, întregului spaţiu locuit^ de români." Dentare interes ; s-a bucurat recenta ma­să rotundă referitoare la, opera scriitorului german contemporan Bayer Rupprecht, sincer şi sta.

= tornic prieten Văl României. Enu­merarea noastră se opreşte aici, nu fără a puncta amănuntul

, că prin tot ceea ce s-a' între- » prins, pînă - în prezent, la Dis- j perisarul de pediatrie nr. XXV ,' a fost demonstrată nu numai re- : ceptivitatea părinţilor faţă , de, : problemele actuale ale educaţiei, j pedagogiei şi medicinii" familiei," ci şi , disponibilitatea acestora ;;pentru, o participare activă în

cadrul unui sistem în care niedi- ,- cui, educatorul şi factorul reli­

gios sînt chemaţi şi pot şă facă încă foarte, foarte mult.

M. BOCU

5 • 5. PH IL COLLINS — .... Db Your Remember (6) 4 0 6. SAM BIÎOVVN — Stopi (7) 3 • 7. ICE MC — Scream (2) 5 • 8. GEOR- GE M ICHAEL Praying for Time (S) 2 * 9. THE CHRIS-

-TIANS — Worde (—) 1.Pentru această săp tăm înă, vă

propunem următoarele: POWER- PLAY-uri: SKYD ROYV — I. Re­member-You; ICE M C — Esav; M ICHAEL CRETU şi SANDRA — Kathy; CHRIS ISA AC — Wicked Game.

In speranţa că aceste noutăţi să vă capteze interesul, aşteptăm scrisorile • dumneavoastră pe a- dresele cunoscute. M. M.

Recita! Ia două pianeStudioul de concerte al Aca­

demiei de Muzică „G. D ima“ a găzduit un recital la două piane susţinut de Nairia Jingaj prbas- pătă absolventă ă secţiei de com­poziţie a Academiei clujene (a- v înd ,că , îndrumătoare la pian pe conf. Ileana Jănky-Prada) şi

, Marco Laganâ, absolvent al Conservatorului din Hologna (Italia — clasa prof. Luigi'Mos- tacei). Cu acest prilej s-a confir­mat, odată în plus, faptul ’ că studioul Academiei reprezintă un adevărat „laborator" în care â- proape fiecare manifestare con- certistică reprezintă şi o expe­rienţă muzicală inedită: Un reci­tal la două piane nu constituie o manifestare muzicală des în- tiln ită, iar repertoriul' lu i speci­fic este destul de restrîns. De a- ceeaţ el constituie uri eveniment muzical în care asocierea ;a două instrumente complexe, dtjr ; cu timbru identic, solicită din par­tea ambilor interpreţi o perfec­tă : coordonare ritmică, de' tem­po şi nuanţă dinamică. Cei;, doi instrumentişti au izbutit în lar­gă ; măsură O atare coordonare. Dacă la primul punct — Varia- ţiunile op. 56, a, pe o temă de Haydn ale lu i Johannes Brahms — debutul a fost marcat de o uşoară emoţie; în schimb ,;cons strucţia", ciclului variaţional Sra dovedit solidă şi bine gradată;

'sub aspectul : evoluţiei tensiunii; emoţionale, pînă la grandoarea şl rigoarea arhitecturală a fina­lului.: - ' -

Calităţile pianistice ale ambi­lor -solişti au ieşit la ; iveală în.; cele două generoase _ lucrări de Rachmaninov: Suita — Fantezie op. 5 şi Suita a. ÎI-a~ op. 17. Sînt, evident, creaţiile unui „pianaist- compozitor“ care ' permit perfor­manţe instrumentale, precum şi obţinerea unor culori specifice pe fondul general postromantic cu aluzii la cîntarea populară rusă. In titu lată „En blanc et noir“ („în alb şi negru"), Suita în trei părţi de Claude Debussy a : apărut şi mai colorată.

Remarcăm sensibilitatea şi tehnica volubilă a Nainei Jinga, precum şi tonul cald, tehnica si interpretarea pasionată ale lui Marco Laganâ. în ansamblul: ei a fost o manifestare concertisti- că de frumoasă ţinută muzicală, care a meritat din: plin atenţia publicului meloman. .

Vasile IIERM AN

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

..CONCUUS-25a

— sponsorizat de firma .,PRITAX“, care răspunde non-stop oricărei solicitări

. la telefoanele: 12-40-00; U-22-B6; 11-73-71.

TALON DE PARTICIPARE

NR 3

■ Numele:

Profesia:

Adresa:

. 1. Filmul „Pădurea d6 mesteceni" a fost . re­gizat de: a) Tarkowski; b) Wajda; c) Polanski.

2. Autorul romanului «Omul care rîde: este: a) V. llugo; b) Mark l wain; c) H. G. Wells .

3. Cine a spus:,„Omul este măsura, tuturor ■> lucrurilor": a) Protagoras; b) Socrate; c) Platon.

. 4. Celebra statuie „Sf. Gheorghe ucigînd: ba­laurul" (realizată de fraţii Gheorghe şi Martin — 1373) se află în copie în oraşul nostru. Ori­ginalul se găseşte la: a) Oradea: b) Praga: c) Budapesta. ;

5. După intrarea în mormîntul acestui faraon, descoperit la sfîrşitul lui noiembrie 1922 de că­tre Howard Carter, mulţi specialişti — arheo­logi, egiptologi, istorici, medici — au decedat din pricini nelămurite. La vremea respectivă, moarjea lor a fost pusă pe seama „blestemului,

.faraonului". Despre morm întul cui este vorba:

a) Koepos; b) Mcmphis; c) Tutankhdmon.

Stimaţi cititori! Decupaţi talonul de partici­pare şi setul d« întrebări la care subliniaţi răs­punsul considerat corect şi trimiteţi-le pe adre­sa redacţiei. Mu Uitaţi! Premiul I — 3.000 lei, premiul al 11-lea — 2.000 lei şi premiul al lH-len — 1.000 lei. Participînd cu mai multe taloane, vă sporiţi şansele de ciştig.

CONVOCARE

Foştii deţinuţi politici. coi cârc' au avut domiciliu iorţat sau au fost persecutaţi, depor­taţii în U.R.S.S. sau prizonierii de război în U.R.S.Ş., dac^ ce­rerea lor revendicativă a fost respinsă de către comisia jude­ţeană sau din partea vreunui

for administrativ sau judecăto­resc, ori dacă li s-ă refuzat în­registrarea, t sînt 'rugat! să se prezinte în zilele do ' 18 si, 25 iunie a.e., orele 11—17, la 'se­diul Comitetului judeţean • â) U.D.M.U., din str. Pavlov nr. 1<, pentru .consultaţie juridică gratuită şi luarea cazului în c- videnţă. ;.

Volei '■ . ■ - . '

“ „CUPA IEDERATIE I" ’ ,

Vineri s-au disputat mcciunle zilei a* treia.- S-au- înregistrat ur­mătoarele rezultate: . Elcond —1 Electra:-3—0 (11, 9, 11) Rapid — Delta- Tulcea: 1—3 (11, — LI; —10, — 10); şi în derbiul echipe-

CAI.ENDAR '"

' 15 IUN IE '' * A 166-a zi a anului. . Soare­

le a. răsărit la ora . 5,31 şi va a- pune Ia ora 21,01. '

DATE SEMNIFICATIVE " >• 1848 — a : doua : adunare

populară de la Lugo j:a români­lor din Banat hotărăşte-înfiinţa­rea Unei armate populare rortiâ-; ne, numind drept comandant su­prem^ pe Eftimie Murgu, înlătu-| rarea ierarhiei sîrbeşti în biseri-ţ ca română,- introducerea limbii' române, ‘ recunoaşterea naţionali-' tăţii române. La Bucureşti, popu­laţia adunată pe cimpia Filare-; tuiui aclamă guvernul provizoriu şi depune jurărriintul pe progra­mul revoluţionar..^ ; ■•;. « 1889 — moare la Bucureşti; M ihai Eminescu (n. 1800). La 17;'

PROGRAMUL STUDIOULUI; DE RAD IO CLUJ — duminică:;8.00 — Universul creştin; 8,30 — O poveste muzicală; 9,00 — Top Transilvania — clasamente de muzică populară, melodii la ce-: rere; 12,00 — Teatru: radiofonic:: „Tăke, Iarike şi Cadîr“ de Vic­tor Ion Popa; 13,00 — Top 10

-■— muzică uşoară; 16,00 — Oco­lul : păm întului: „Fără . călători, fără călătorie In juru l lum ii" ; ' 16,20 — Tutti Frutti — magazin : muzical; 17,00 — Student Maga­zin: Relaţia maestru-discipol; : •20,00 — Din grădina cu flori multe a muzicii' populare^ 20,30' —• Lumea sporturilor; luni — ■6.00 — 8,00:v „Bună dimineaţa" — ; actualităţi şi muzică; 10,00 — ( Realitatea economică: Serviciile’ de desfacere din întreprinderi. Negocierea salariilor; ,1a „ROM- C1M“ — Alejd. Ce reflectă pre­ţurile?; 10,20 — „Eu doinesc, co-; drul răsună: — cîntece şi jocuri; populare; 10,50 — Cîntec şoptit— moment poetic; 11,00 —. Ra- dioenciclopedia pentru tineret;:11.30 — Globul muzical: muzică din film ul „Războiul stelelor" (I);12.00 — Revista revistelor: 12,15— Muzica secolului nostru: Pri­mul Festival internaţional de muzică contemporană — Bucu­reşti 1991 (II); 16,00 — Meridia­ne şi. paralele în lumea de azi;16.30 — Miracolul sunetelor: me­dalion Adrian Enescu — Anton, Şuteu;. 17,00 — O oră pentru toa­tă lumea — program de ra-Jio- actualităţi;. 20,00 — Top 10 — muzică uşoară; marţi — 6,00 — 8,00: „Bună dimineaţa" — actua­lităţi şi muzică: 10,00 — Pasă­rea măiastră:' Repere etnografi­ce. Nunta in Ardeal (II). Oraţii de nuntă; 10,30 — Divertisment > muzical; 11,00 — Istoria romfl- nilor în imagini sonore; 11,30 — ; Salonul artelor: Arlechin. Juma- ;. Iul galerilor: expoziţia Aurel Te rec. Caracterul cinefilului. Croni­ca melomanului; 12,00 — Arii şi pagini din opere: 12,30 — Ate­liere muzicale: 16,00 — Pro Na­tura; 1(3,40 — Varietăţi muzicale;17.00 — O oră pentru toată lu­mea — program de radioactuali- tăţi; 20,00 — Lecturi literare;20.30 — Portrete folclorice.

T.V. CLUJ - luni: 9,00 - K- misiune In limba germană; 9,45

lor neînvinse,' „U" ; Tractorul ■ Braşov: 3—0 (9, 5, 5).'■? -

Programul zilei de sîmbătă, 15 iunie, orele 9: Tractorul Bra­şov ~ Delta; Electra — Rapid;

--- Eicond Zalău; duminică, IG iunie, întîlnirile vor începe tot la ora 9, cu meciurile: Elcond — Tractorul: - Delta ; — Electra şi ,,-U" — Rapid. y

Vom reveni “cu amănunte asu­pra meaiurilor şi cu clasamentul final în ziarul nostru • de marţi.

'; (d. ş.<

iunie a fost înmormîntat ia Ci­m itiru l 'Belii.' „Astfel se stinge din viaţă, cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi . vreodată, poate, pam întul 1; ‘ românesc. . .“. (G. Câlinescu). ,T.'V :.'.;.

~ i • 1914 — asasinarea la Sara- jevo (Bosnia) a : prinţului* moşte­nitor al Austro-Ungariei, Franz I-'erdinand şi a soţiei sale de că­tre un naţionalist sîrb, pretext

■ pentru dezlănţuirea-;;, primului război mondial. v- •

• 1920 — Sextil Puşcariu este ales membru al Academiei Ro­mâne. Discursul de recepţia s-a intitu lat „Locul lim bii române între -limbile - romanice". (

- • 1940 — înfiinţarea în Polo­nia a ’ lagărului de . exterminare hitlerist de la Oswiecim (Ausch- witz). ............-■

'— Emisiune în limba maghiară; 11,30 — Editorial. .Evenim ent Mozaic; -12,30 — 'L A . ÎNCE­PUT A FOST CUVINTUL; 13,00 — FILM : „CHIMATOWA" (I);

; 13,30 — CHEMAREA PAMLV- TtJLUI: Emiterea titlurilor de proprietate: CÎNTEC TRANSIL­VAN: : Ansamblul „Mioriţa11; marţi: — 9,00 — Actualtiăţi, pu­blicitate, anunţuri: 9,10 — PA­SAREA M AlASTRA: Roata' ola­rului; 9,20 — D IALOGUL MU­ZELOR: : Solo pentru^ harpă şi iarbă ■— profil Dum itru > Fusu, actor din Chişinău; 9,50 — EX- CELSIOR: E. Elenescu / la 80 de

OPERA ROMANA — dumini- , că; ora 10: RECITAL DE - BA­LET susţinut de elevii Lice,ului de: coregrafie: . -

i TEATRUL DE PĂPUŞI —FRUMOASA DIN PADUREA A- DORM1TA (secţia maghiară), ora 11; M ICU L GISCANEL.. CĂSU­ŢĂ D IN CÎM PIE (secţia româ­nă), ora 12,30. :

«

OPERA ROMANA anunţă hini, 17 iunie, orele 18, concert cameral extraordinar. în ,,pro­gram, J. S. B ach ,— Concert

, Branderburgic nr. 4, W. A.'- M°*. •zart — Mica serenadă, Antonio Vivaldi — , Anotimpurile. Solist: Ştofan tRuha, dirijor — Riecar- clo Pieri (Italia).

PROGRAM UL FILM ELOR DE LUNI

• M ISS LITORAL (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20) — Republica • CEI TREI CARE AU SPERIAT VESTUL (11: 13; 15; 17; 19) sala A • ISUS (12; 14; 16; 18) • DE­SENE ANIMATE (10.30) sala fâ Dacia • IM PERIUL CONTRA­ATACA, seriile I şi II (11; 15; 18); sala A • RECONSTITUI­REA (12) • TOOTSIE (14; 16: 18) • DESENE ANIMATE (10,30) sala B Mărăşti • VANDANA, seriile I şi I I (11: 14: 17) — Vic­toria • FLUVIUL KARA ÎN­TOARCERE (11; 13; -15) • PA­SĂRILE (17: 19,30) — Arta • VADUVA NEAGRA. (12; 14; 16; 18) — Muncitoresc • NEM U RI­TORUL (11: 13: 15; 17; 19) - Favorit • CINEVA GARE SA MA APERE (13; 15; ,17; 19) • LOLEK Ş I BOLER IN VESTUh SALBATIC (11) — Timpuri noi • MOARTE PE N IL, seriile I şi 11 (13; 15,30; 18) — Capiţol.

PAGINA 3 ADEVÂRUt DE CLUJ

iWh SEMNIFICAŢIA CULORIIOR AUREIîn dicţionarul său de psiholo-

fgie, - Paul- Popeseu Neveanu defi­neşte- aura: ca un „ansamblu de fenomene rieuropsihice prin care se exprimă crizele comiţiale**. Este o definiţie tehnică a psihia­tr ilo r^ r-ln acelaşi d icţionar' mai In tfln iiiu ş i o altă definiţie a au­rei, -şi. anume: „aura egal feno­men biofizic, denumit astfel du-

; pă ' imaginea aureolei din icono-0 grafia creştină,' dar constînd real■ dintr-un , cîmp : de emisii a unor■ rad ia ţii ale , corpului, emisii ; spontane sau provocate, de natu-•: ră luminoasă, sau . constînd din .1 alte radiaţii electromagnetice in- i vizibile*1. _ • ^; ■ O altă accepţiune este cea de 1 „ayră,^ Kirlian** sau de „aură e-:, lectromagnetică**, iar alta rezultă ; d in experimentele realizate la în ­ceputul secolului nostru de en­glezul Kilner. Acesta, construia nişte ecrane de sticlă pe care le

: dispunea într-un sistem „sând- w ich“, adică între două plăci d e :

: sticlă ‘punea o substanţă din iri- : dustria ■coloranţilor, ■ pe bază de dicianine. şi privea dincolo . de ecran, sau prin intermediul ecra-.

; nu lu i, pacienţii care-i apăreau în* faţă. El -relata că vede diverse: culori şi pretindea că Vede au ra .: M u l ţ i-au încercat să reproducă

: fenomenul ■ respectiv, dar n-am {citit n icăieri>p înă acum 'câ ar fi | reuş it . cineva să obţină acelaşi• rezultat.'-Totuşi, d e : ce n-am ad- , miţe, că de pe suprafaţa corpu­lu i uman, de pe piele se emit

irad ia ţii fotonice care ar putea, p rin fenomenele de fluorescentă, '

i fosforescenţă, să producă în stra- : tu l de dicianine pe care le folo­sea^K ilner, anumite exciţări u f- , mate de dezexcitări şi să-i apară

jceea ce el numea „aură“? ‘ l în cartea „Secretele aurei",MP* Lobsang Rampa afirm ă că „aura

^reprezintă culorile supraeului, ea _ arată dacă un om e spiritual sau jcairnal,’ dacă e sănătos orj bol­nav, e un fel de 'oglindă; a su- •praeulul, a sufletului11. Acesta m âi ;:afirn iă că aura umană poa­te atinge o înălţime d e '2.5 m şi 'o lăţime de mai bine de 1 m in 'm ijloc $i se-îngustează spre p i­cioare. După părerea sa, „aura ur-

-!■’ că p înă la ochi şi apoi apare ceea cc sc numeşte aureola propriu- zisă sau nimbul, do o culoare

; vie, galbenă sau a lbastră.. Apoi, chiar în v îrf,. ţîşneşte un fe l de fîn tînă de lum ini, num ită ^ în

; Orient Floare dc Lotuş, un ade- ţ varat curcubeu". ' ^■ Descriind , culorile aurei, Ram- ' pa îţicearcă o explicaţie a faptu- i lu i • ca anumite culori ale haine-■ lor cu care ne îmbrăcăm nu ni

se potrivesc şi asta tocmai' pen-. tru că acestea nu sînt în armonie ; cu culorile aurei noastre, proVo-

cînd astfel o adevărată „cacofo- ] nie spirituală".î în . accepţiunea sa, roşu foarte i deschis’din aură indică forţă în ­dreptată spre bine; radiaţii • de

' roşu deschis emanînd de la anu­mite organe indică o excelentă

\ 'sănătate a acestora. Un roşu murdar, foarte'închis sau moho-

: rît indică un caracter urît, multă■ răutate; roşul' pal relevă;jnvarla- | bil excitaţia. nervoasă ./ (asasinii i au m ult roşii degradat în aura Hor): Roşu. întunecat, spre* brun,' p lutind deasupra unui organ, in- i dică prezenţa cancerului; roşu ; marmorat şi vibrator aflat în re- ’ giunea obrajilor indică un abscessau o carie dentară (însoţit de

: un brun tremurînd arată că, per- i soanei î i e frică s ă ; meargă la j dentist). Roşu stacojiu e „purtat1*I de cef . foarte siguri det sine,,, care i nu se gîndesc decît la ei. înşişi.; Un. roşu stacojiu se distinge, de asemenea, în ju ru l şoldurilor

î doamnelor'mâi puţin virtuoase, â j căror meserie e. amorul liber. Cu- - ■'i loarea roz indică lipsă de matu- ţ ritate, infantilism sau neşigu-• ranţă. “ ~ i-:. V.'";.' Portocaliu e o culoare „bună“,■ susţine'Rampa. Gei care au ; , în aura lor o nuanţă frumoasă de portocaliu1 sînt în esenţă buni şi se străduiesc întotdeauna să

; vină în ajutorul cqlor m ai nefe­riciţi ; ea* ei: Galbenul o ran j, de- • notă stăpînire de sine; 'oranjui brumăriu aparţine/ persoanelor

> leneşe; un oranj verzui e semnul '.unul-: temperament' coleric, şica- nator. .

-....... • OS1RIS. •: (va urma)

CANALUL DUNĂRE-MAREA NEAGRĂConstruirea canalului Dunăre-

Aiarea Neagră a necesitat, după cum bine se ştie, eforturi şi sa­crificii considerabile, fapt pentru care m ulţi s-au întrebat ,şî se m a i” întreabă dacă lucrarea era- absolut necesară.

Cine a citit cartea lu i Nicolae Iorga intitulata „Istoria români­lor prin călători*1 (Editura Emi­nescu, 1931;) a .putut constata cum călători străini se m irau că n u '-există • o ..legătură pe. apă în ­tre localitatea Cernavodă şi. por­tul Constanţa. Nu este de m ira­re, aşadar, că, în curînd, a apă­

rut o cale ferată; construită şi administrată de , englezi, folosită de . domnitorul Alexandru . Ioan Cuza cu ocazia .vizitei făcute de acesta la Constântinopol, în iu ­nie .1864. Acelaşi drum l-a folo­sit şi la' întoarcere. ; '

Avantajele transportului pe apă fiind recunoscute, astfel de canale navigabile existau în Fran­ţa încă din secolul a l XVII-leă şi, fireşte, nu numai acolo. Sînt binecunoscute lucrările de cana­lizare d in ’ Banatul românesc, e- fectuate încă In perioada cînd a- cest teritoriu era administrat de

foarte-.bine! Şi mingea se stre­coară prin faţa p o r ţ ii ' . . ; Coste] Lazăr se pregăteşte să se în ­drepte spre balonul de, corner.

Perle şi dialoguri din... transmisiile sportive, Dum itru Pelican:' — Psihic da-

; că n-ai ceva, înseamnă că lipseş- : te acel ceva!; C înd Ilie Dobre a

terminat, publicul s-a aşezat! - 'Ion Ghiţulcscu: — Vaişcovici la

m arginea. porţii, şut pe lîngăi-poartăt; U’ene a zburat, dintr-o ’ bară în alta şi a m a i ' salvat o : m inge . . . ' ;. :' .,:

? Octavian V intilă : -f , . Şi noi,1 fuga la rapid, cu „U“ Cluj!;Sîn- ' tem în legătură cu dumneavoas­tră exact d e . . . aproximativ

j două ore si ccva. . ' ,i , Dan Voicilă: — ' Partida aceas- ! ta spectaculară este • mediocră;I M itică Pelidan, în ce m im itvs-a : îniseris? Nu-mi* mergea; p ix u l. 1.

Ion Ghiţă: ■— Contraatacă pe­riculos echipa ;petroşerieană; şi’t

. ' Dan. Ştflăuescu: —- Putem să •! intrăm la Braşov? ' • . '; Ion Ghiţulcscu: -- Noi n-avem 'nim ic! . . ■

Nicolae Sccoşan: 1 Pentru ■.tabilirea echipei. campioane, ju ­niorii'; vor yeni - la' Bucureşti cu buletinele, care, ,âu, cu părinţii...

Ion Ghiţulcscu: — ;Cu.mame!e!

înregistrate de ■Dan BAGAREAN

TRIUNGHIORIZONTAL şi VERTICAL: 1, L ă ­

crămioară »2. Maratonişt • 3. Cla­sat • 4; Nepoliticos • 5. Sat în- ju ­deţul Ristriţa-Năsăud • 6. Căzut la examen 0 7. Muntean • 8. întreg^ • 9. Măsură. '■.

t- Valcrian M ICLEA

austrieci. Dispărînd mlaştinile, S fost eradicată malaria, care fă­cuse d in Banat un loo de sht- ghiun, de unde fugarii erau pe­depsiţi cu spinzurătoarea. Impor­tante lucrări de canăliziare an fost făcute, concomitent, şl tn bazinul Tisei, unde inundaţiile din un ii ani înecau totul. In a- propierea Aradului. Mureşul a fost şi el îiidiguit după dezastrul - de la finele secolului' trecut cînd, ‘ în folosul marelui num ăr de sinistraţi s-aii adunat ajutoa- - re băneşti din întreaga- Europă.

Am am intit aceste lucrări pen­tru a scoate în evidenţă necesi­tatea efectuării lor,, pretutindeni acolo unde existau preocupări pentru bunăstare şi prosperitate economică. Canalul Corint a fost tăiat încă în antichitate. :

Y P . " D A N C I U

Tara cea mai... „'păduroâsă'

Republica Cooperatistă/ Guya­na, din nordul .Aniericii de 'Sud, învecinată la vest cu Venezuela, la sud cu Bra2ilia şi la est eu Surinamul,' se întinde pe 215 m ii kmp, are circa 800, m ii de locui­tori, răspîndiţi cu o , densitate foarte' m ică Ui teritoriu. Desco­perită de spanioli. în ,’ secolele 15— 16, colonizată d e , englezi ţ î cedată ulterior- olandezilor,5 8n 1966 devine stat independent, iar în 1970 se proclamă republică, a- ,vînd denumirea actuală. D in su­prafaţa ţării,' circa două treimi, respectiv peste' 70 la > sută o re­prezintă pădurea, cu ’ esenţe va­loroase şi de o mare diversitate. Pădurea Guyânei poate " asigura circa 1 milion-de metri cvsbi, a- nual, pentru prelucrare.-5 Dacă Guyana este cea mai „păduroa- să“ d in lume. Suedia este ţara, din' Europă cu cele mai întinse suprafeţe de păduri — circa 3/4 d in teritoriu, raportat: la .supra­faţă. Guyana are o industrie ai lemnului în dezvlotare, în tim p ce Suedia se remarcă • printr-o industrie a lemnului foarte dez­voltată.

IN C .'

'I- ' SOCIETATEA COMERC fALÂ „TURISM < - TRANSILVANIA" S.A. CLUJcu sediul în Cluj-Napoca, str. Constanţa nr.~ 1-3, vinde in angro . v. ^

• TELEVIZOARE AIB-NEGRU scoase din uz, prin licitaţie publică în ziua de 18 iunie 1991 la ;Hotel „Astoria". Licitatiile vor avea loc la ora 11,00. i- > ‘ (892)

SOCIETATEA COMERCIALĂ ;.CENTRAL" S.A. CLUJ-NAPOCA, ;

organizează un BAZAR pe terasa situată la etajul IV, pentru comercializarea de produse nealimenta­re şi alimentare preambajate,

închirierea bazarului se face prin LICITAŢIE PUBLICĂ în data de 1- iulie 199*1 ora 14, la sediul Societăţih La licitaţie pot participa persoane fizice şi juridice care sînt autorizate să desfăşoare acti­vităţi comerciale.

Relaţii suplimentare la telefon 11-89-54, int. 118.; r : ■' (903)

C.A.P. LUNA DE JOS ' scoate la licitaţie următoarele mijloace fixe: ^

• 3 grajduri, capacitate 300 capete. , , ‘ '1 • remiză 80 ni acoperită cu ţiglă

• 2 benzi transportoare• 4 paratrăznete.• 2 ŞnecuriLicitaţia va avea loc miercuri, 26 iunie 1991,

la sediul C.A.P., oro 14. (897)

S.C. „EIMET" S.A. . crganizează licitaţie pentru mijloace fixe care au -fost casate în data de 13 mai 1991. ~. Informaţii la telefon: 14-10-27, interior 173. (869)

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFfCAfîE . CLUJ-NAPOCA

informează consumatorii din cartierele Mărăsţij Aurel Vlaicu şi Pata că îb zilele de 17; şi 18 iunie a.c,, din cauza executăm unor lucrări la centra­la termică din zonă, nu se va furniza apă caldă menajeră. (874) ~ ’

DIRECŢIA DE RADIO SI TELEVIZIUNE v : CLUJ-NAPOCA

Str. Fagului nr. 2 încadrează de urgenţă: /

• doi zidari • doi zugraviInformaţii suplimentare fa telefon; 14-14-05, int,

33,, bir. P.j.S. (886)

C.A.P. CAIANU, comuna Căianu, jud. Cluj. vinde la lictiaţie în data de 28 iunie 1991;

• trei grajduri « două camioane • două moto- pompe • 7 paratrăznete • două balanţe romane• una bucătărie furajeră • o moară cu ciocane ®• o maşină bătut porumb • un agregat tuns oi• o presă stors struguri • o plăcintărie • un se* diu CA.P. (2794)

U.J.C.M. CLUJ

. execută măsurători prize de pămint; la întreprinderi de stat şi firme particulare la preţuri avantajoase: 34,68 lei priza locală (continuităţi), respectiv 195 lei priza generală.

In urma măsurătorilor întocmim şi eliberăm bu­letine PRAM, ,

Aşteptăm comenzile dumneavoastră pe adresa: Piaţa Muzeului nr. 6,Cluj-Napoca, telefon 11-89-04.

ŞCOALA NR.' î6 ^ ■ organizează joi, 20 iunie, ora-15, selecţie fn vede­rea înfiinţării unei clase a V-a cu profil de baschet- băieţi şi fete - pentru anul şcolar 1991—1992.

Informaţii la telefon 14-23-96. (3986) ■ .

AGENŢIA DE TURISM Şl COMERJ„GEROTOUR" *

; telefon 14-15-01 'JJ ^ ^ vvă oferă bilele de odihnă pe litoral şi excursii în ■S.U.A., ANGLIA, CIPRU, GERMANIA, AUSTRIA şi AUSTRALIA precum şi televizoare color SONY cu tub „Trinitron”, diagonala 51 cm, Ib preţ de 68.000 lei/buc. (garanţie 6 luni)., ' - <■ ;•

Informaţii şi înscrieri zilnic între ; orele .16-19, sîmbătă 9-12. (4332) . . . " -

SOCIETATEA COMERCIALA - ANTREPRIZA MONTAJ-INSTALAT» „ARDEAL” S.A.

cu sediul în Cluj' Napoca, str. Piteşti nr. 7 angajează:

• instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze cu înaltă calificare

Relaţii suplimentare la biroul Personal al socie­tăţii, telefon 11-69-21. (872),

c o n -iTOUr-trade s .r.l. ;y .; Organizează incepînd cu data de 29 iunie, ora 10, un curs de:

• instruire în utilizarea calculatoarelor P.S. — I.B.M. '

Pregătire sub sistemul de operare MS-DOS şi in utilizarea bazelor de date sob SGBD dBASE (program şi utilizare în economie)

înscrierile se fac luni-vinerl, orele 15-19, str. Observatorului, bloc OS 1, cartier Zorilor (vis-a-vis de I.E.I.A.) (87^) ;

ADEVARUL DE GLUJ PAGINA 4

-mica*B O G lTflTE

fr'V - .M *iV ERSA R I7 ' ; 7 •

; * L a1 , împlinirea a. 18 'primă­veri1' un călduros LA ' M ULŢ I AN I pentru LOKE ANA-MARIA. 'G.rr'g.'(.' 154), '

; -v'/-.\KI-CUMPĂRARI ‘v

; .7.j-;d’ ’cusâ '8 caniere; cu se­ra '.si u -adină Cluj-Napoca,- .str. Valea Chmtâului nr. 37. (3892-B). « Vind urgent Volkswagen -transport şi autocamion Steyqr 30 tone. Str. Mureşului 52, ap. 16. (4638) / '■ • V înd maşină Renault 20 cu intereselor pieselor de schimb. Telefon 17-91-25. (4636)

•_ Cumpăr forinţi şi valută la preţ avantajos. Telefon 11-75-09. (4216-D)

• V înd GEC Dacia 1310 iunie1988 şl'CEC aprilie 1990 şi video Akai noii." Telefon 14-Î2-54. (3830):• • V înd TV • color telefon:

13-29-05 orele 10—18. (3698-F)• Cumpăr • valută şl forinţi.

Telefon 13-73-47 între orele 18— .20. (3915-A) . - 7 ' >. ( • V ind autoturism • Dacia 1310 berlină , 0 . kilometri. 7- Telefon

•11-99-95. (3564) r,v 7;v-% «(V ind Tagamet, -Magnezium , j Verla, Calciu Sandos, .Ossin, Di- profos. Telefon 16-18*98. (4566) —; '• •V în d „Mobra* stare foarte bună: 12.000 ; lei sau- schimb . cu lanţ de aur. Telefon 18-27-12. (4570) . -,-7,. V, •. :.-•• V ind1 motor nou • Moskvich 1500 (50.000 lei), piese. .Telefon <14-67-89. (4573-A) v ; " i ■5 ; • Vind «Ford-Flesta*1; 1100 cm cubi stare excepţională, culoare; roşie. Telefon 14-19-20 după o- - rele 18. (4581); . ;- ^ !

,r • : De vînzare în cantităţi mari concentrate de kiwi, co la . man- go şi arome import pentru răco­ritoare. Telefon 13-52-06; 12-31-75 între orele 19—20. (4631) / - :

• V înd televizor color'- VW Golf, F iat ritmo. VW bus Opel Kadet, Mercedes 300 Diesel, gea-: muri, capotă şi uşi VW Golf. S tr .! Maxim Gorki nr. 108, telefon13-18-45.4628)

• .Vînd frigider Arctic 140 li­tri. garanfie, 12.000 lei, orele10—12, str. Gheorgheni 153, ap. 20. (4620) .7;. . '

• V ind urgent apartament 3 camere, Mănăştur. ..„.Telefon 17-39-96.(3939) 7 : î ' ?

• Vînd televizor color, german; diagonala 67, telecomandă. Tele­fon 15-07-01. (4422) 7

• V înd 1 TV color. "Telefon 17-47-08. (4426) 7 . ;

• V înd magnetofon Kashtan cu 2 boxe, masă nouă 12 per­soane, stil Bonanza şi Hoinar. Telefon 11-33-85. (4428)* • V ind ţeavă galvanîzată de 1'2 ţoii şi armături pentru insta­laţie apă. Telefon 13-07-29. (4432-A) : i • : -• • V înd cornete pentru' înghe­ţată. Gherla, str. Giocîrliei nr. 45. (4431)

• Vînd rafturi scop comercial, suport perdele, dulap vopsit, du­lap combinat, masă, ‘scaune ta- piţate, pat, noptieră, oglindă li­noleum. Telefon 13-33-54. (4653)

• V înd rochie mireasă deose­bită. Telefon 13-04-39. (4647)

• 'Vînd diferite mobile antice, un violoncel. Telefon 12-47-71. (4437) , . - .

• Vînd TV color ^Cromatic" ^ monitor, stare bună de func­ţionare. Telefon 14-19-95. (4438)... • De vînzare maşină de dacti-_.

lografiat electrică/ informaţii la ' telefon 952'1 -55-13 ‘ între orele17—20. Dej, zilnic. (4666) :

• Vînd orgă electronica (Key- board), Yamaha P.S.R. 36. Tele­fon 12-12-08. (45661) >.

• Vînd teren construcţie car­tierul- Andrei Mureşanu sau schimb cu apartament 2—3 ca­mere Patn-Gheorghenl Telefon15-80-65. (4671)

- • Vînd «Volkswagen Golf". Telefon 13-50-12. (7673)

• V înd TV sport alb-negru, excepţional, străin şl sport color .

jtras în .bandă, Telefon. 16-92-76.- ; (4672) - - .

- « V ind înscriere Oltcit nr- 340,.; ridicabil imediat, depunere 70.000 lei. Telefon 18-97-29. (4472)

• V înd căţei rasa dalmaţiah , fără pedigree. Telefon 16-09-35. , (4459) : . 7 ..,

• V înd convertor LNC, la preţ .convenabil. Telefon 15-72-95. (4458) V.

• V înd 2 camere, dependinţe pe valută. Posibilităţi de privaţi- . zare. Piaţa- Libertăţii 21. Tele­fon 11-35-10. (4678)

SCUIM1IURI• • Schimb- apartament ICRAL,4 camere etaj 7, zona „Big*. Cer

.2 camere, central. Telefon:11-15-76 orele 17-23. (4447) 7

• Schimb garsonieră ICRAL -confort I, M ănăştur, cu similar ; în alt cartier. Telefon 13-02-92.'

• Schimb apartament 2 came- 1 re, dependinţe Turda cu aparta­ment sau garsonieră C lu j, str. Zorilor 6, m icro 3. (3336-A)

• Schimb locuinţă ICRAL. ca-- meră, bucătărie, .confort,, demi­

sol, ultracentral, spaţiu pentru birou . privatizare,. cu similar central exclus demisol. Telefon:11 -01-06 după ora 16—-20. ' ,

7 • Schimb garsonieră corfort. I, zona Pata-Cipariu cu apartament2 camere. Telefon 15-43-78.7

. • Schimb Ford tranzit 7 buz pentru apartament casă sau te- ■ ren. Telefon. 11-12-29. (4660)

' ÎN C H IR IE R I ,• Urgent închiriez ’ păşunat

- foarte bun . pentru oi la munte. Informaţii Qluj-Napoca, str. Taz- lău rir. 9, ap. 30 şi telefon

' 17-61-40 după masă. (4635)• închiriez apartament 2 ca- ;

mere mobilat, pe valută. Telefon18-88-24. (4379) 1

• închiriez pe tim p îndelun­gat apartament cu două camere în cartierul Gheorgheni; Telefon 15-38-37. (3480) ri 7 - “ *"5 *•'• -

• Caut pentru închiriat apar­tament- 2—3 camere mobilat, cu telefon, casă centrală cu telefon,

' spaţiu comercial1 central.' Vind video recorder şi plaver noi. In ­

fo rm a ţ ii telefon 13-89-95. (4629)• închiriez apartamen 2 1 ca- ’

mere (parţial mobilat) în cartie-: rul Grigorescu. .In form aţii tele­fon 18-09-54. (4592)- • : Doresc şă închiriez casă >par-7‘

. ticulară cu m ai .m u lt de 4 ca­mere, -, frumos m obilată, cu tele- fon, în zonele: Grigorescu, A. Mureşanu,. Republicii, Calea Tur-'. “ zii,, Gruia. Telefon 12-89-54.(4435) ■

• • închiriez apartament pe-ter- -■ men lung eventual vînd. Tele­fon 16-97-04. (4440) \ .

• Intelectual, caut două came-, re casă particulară. Căsuţa poş- '

tală. 1110. (4444) 7 7• închiriez apartament mobi­

lat 2 camere cu garaj în cartie­rul Gheorgheni, pe valută. Tele­fon 15-62-82. (4481).

7 PIERDERI• Pierdut cal negru cu stea ,

albă în frunte, are căpăstru. A-. dresa Someşul Rece nr. 157, fa­m ilia Petrişor.: Bună recompen­să. (4612) , •

• Shetis Luca, Lăcătuş . Şte­fan, Sabo Simion, Mornea Viorel, .

. M ihuţ Nicolae, Leczfalvi Laszlo, Nemeş Ioan,, Chelariu Elisâbeta, Toader Dorin.; Cătinaş Aurel. Ba- rabas' Laszlo, Balirit Levente,.

Tâuţan Lucian, Boncii Cornelia;. Antoni Emil Hărşan V. Mircea, :• Toth Alexandru, Ghiorean Virgll Vasile, Pop Rozalia, Bărbîntă Gristian, Zamfir Simona, pierdut. : legitimaţiile de serviciu. Se de­clară nule. ■ 7 • .- ■

7 DIVERSE , • Gaut persoană serioasă, în ­grijire copil, la dom iciliu l meu, program ' permanent, eventual prelungit.- Inform aţii telefon:17-57-62 orele 19—21. (4640)

• Pentru discutarea întîlniril de zece ani, absolvenţii Liceului „Glujana**. 1981, clasa a XII-a i.2. se Intîlnesc în faţa şcolii .la data de 17 iunie, 1991. ora 17. " (4442) . . . 7 '

OECESE-COMKAIORARI

# ‘ Sîntem ‘"‘alături de " familia Bărbosu in: clipele grele prin care trece, prilejiflte de moartea ma­mei dragi. Sincere condoJeanţe. Familia Moldovan. (35.15)

•j ; i Familia Judeciitor Lupea io- sif, din Alba Iulia, anunţi - cn adinei durere, încetarea din via(ă a scumpei lor mame şi bu­nici; LXJPEA VICTORIA. ’ Inmor- mlntarea va avea toc luni 17 iunie, orele 12, din capela' Cimi­tirului Central. Cluj-Napoca;

(3a*)

. 0 Sintem alături de ,familia dr. Mjhal N&stase in aceste momente grele. Familia Brustur. (5033)

0 Nisipul din clepsidra vieţii taie, suflet drag, s-a .scurs brusc şi nemilos, lîsind un gol imens şi "tăcere. Cu ‘ nemărginită' durere anunţ Încetarea din,viaţă a dra-

gulul meu soţ VALENTIN1 HANDBEA, după o scurtă şl grea suferinţă, tn data de 13 iunie 1991, Inmormintarea 'va avea loc du­minică, ÎS iunie 1991, ora’ 14, In cartierul Someşeni, str. ■' Dobrogei nr. 4. Soţia, profund Îndurerată.

# Cu inima zdrobită de dure­re anunţ. stingerea dln 'vlolV , a . scumpului meii băiat. VALENTIN HANDKEA In vlrstă de numal 49 de ani din Căianu Vami. Mama, tn veci nemîngiiată. , Dumnez6u să-I odihnească. (4468): ■’y

# Tristă este ziua: de 13 iunie 1991 «ind fulgerător s-a stins din viaţă scumpul meu frate geamăn; VALENTIN IIAXDREA, la numai 40 de ani. Bunătatea şi chipul tău blind nu-1 vom uita, niciodată. Te vom plînge toată viaţa, sora Valerita, cumnatul jPetrlcă, nepo­ţii Simona şi Scrgîu. (416S-A)

« S-a'.stins din viafi în Ger-} mania, dragul şl neuitatul iriostru1 cumnat,; unchi şi naş GEKHABD 1 PEKS, ia 52 de ani, Ia şase săp- j tămlni tn urma-tatălui său jo- han Peks. 'Anunţăm jpe' cel ce;l-au cunoscut şl' Ie aducem j un pios şi îndurerat omaglu. Cumna- ţii Tat Traian şi Paraschiva, fi­nii Stela şi Lucian- cu copiii şl

-nepotul Titi. (4484) j . i

• Au trecut 6 săptămini de cind ne-a p&răşit ficntru totdeauna scumpa noastră, soţie, maraă, so- ; ră .şi bunică, farmacista MARIA GEOBGETA IVANOV. Pomenirea are "loc duminică, îs ' iunie: a.c. ora 11,36 la biserica de pe str. Bisericii. Ortodoxe ’,nr. ,10. .„Fami­lia îndoliată. (3869) 1 ■ ‘ ’■■■1' - ’ ' •

• Se împlinesc S săptămini de Ia trecerea tn nefiinţă a scumpei* noastre mame,- soţii, bunici-i.

MAIUA . CUCURUZAN. Come­morarea va avea . loc' duminică',16 iunie, ora 12, Ia biserica din' Cordoş. Mulţumim pe această cale tuturor telor care au fost alături de noi. Familia Îndurerată. (4357)

• Un gind pios pentru come­morarea a şase luni de Ia tre­cerea ' tn eternitate a invâţătoa- rci-educatoare ;,MARIAJ;MICLE. Familia. (4342);' 7 - [u ; 7 ;r. •

• Pios omagiu la împlinirea a doi anl .de Ia decesul dragului

nostru soţ . şl tată k eg yes JANOS. Familia. (3957) 7

; # întreaga noastră compasiune colegei noastre Lina . Zeicu in aceste momente grele. Colegele de Ia contabiUtate-financlar „Car- bochim». (4637)

9 . Lacrimi şi flori pe mormtn- tnl Iubitei noastre soţii, mame şi bunici MARIA CIUBCS care. ne-a părăsit acum. şase luni, .cind a-, veam mal multă nevoie de ea. Comemorarea duminică, î( iunie ta biserica din' cartierul Iris. 8o>. ţui VasUe, copiii Marlnela şl Sile, ginerele Dumitru şl nepoata Ra- mona. (3923)

• Stnt patru ani trişti, plini de lacrimi şl regrete, de cind . In eternitate a găsit odihna şl cur­marea suferinţelor, dragul.meu sof VASILE SANTOMA - TOMIŢA. Va fi mereu prezent tntre noi. Soţia Sftnica. |1 Mihaeia cu fa­milia. (9242)

t'C

' • O rugăciune, o-, floare-, şl- o lacrimă:' fierbinte pb .mormtnţul dragului nostru soţ,, tată,' socru şl bunic IOAN DEJEU, la zece ani de lai deces. Familia. (4313)

; • Azi, 15 itmie 1991, se Împli­nesc S iunl .de"lacrimi şl durere de cind ne-a părăsit pentru tot­deauna scumpa' noastră s.soţie, mamă şi’ bunică1BOZALIA POP. Cit , vom trăi te, vom plînge, Iar mormintul ţău va fi presărat cu lacrimi şl flori. Soţul Traian, fiica , Lucia şl fiul Silviu cu fa­milia. (4225) 7 1','; ;:

. * Prezent mereu in gindul şi inimile noastre adunăm amintiri­le cele mai frumoase, Însoţite de adinei regrete, acum ; Ia- împlini­rea a trei ani de ,1a despărţirea de, scumpul nostru soţ, tată, - bu­nic PA VEL IOAN, NUCU. Fami­lia. (3SS8) r • ..

. • Tristă. şl dureroasă amintire va fi ziua de 13 iunie 1991, cînd

dragul şl nepreţuitul . nostru VALENTIN' ’ HANREA, ginere, cumnat, unchi şi nepot,'s-â stins din : viaţă, umbrindu-ne sufletele de întuneric şl mihnlre. In : aces­te momente de. cumplită deznă­dejde, sîjitem atâturi de tine dra­gă Dla. Socrii Pălăgeait Grigore: şl Maria, cumnaţii Voican Dan şi 'Mariana, nepoţii Baul ;şl ‘ So­rin, cuscrii VOICAN,-Dan şl Re­ghin». (4162) ■ 7 f 7 î 7 ; O .

• Au curs şi curg lacrimi, s-au adunat şi se adună durerea, , sus­pinele şi 7 frămlntăriie şi, lată, s-au scurs' şase luni de cind al; plecat din. această; lume, AN I şi toate acestea; nu sînt şl nu vor' fi de-ajuns niciodată pentru a te plinge. Sufletul şi inima mea te păstrează ia fel; şi, vor vărsa me­reu lacrimi pentru tine. Dumne­zeu să te . odihneasck tn pace. Adjr, (44S0) , ;

• Promoţia 1380-1981 a Facultă­ţii de matematică, Întrunită pen­tru aniversarea celor- 10 an i, de Ia absolvire, păstrează un pios moment de reculegere in memoria -

distinşilor dascăli PROFIRA. SANDOVICI, AURELIA GtRBO- VAN, KADO FRANCISC, IOAN MÂRUSCIAC şl a Iubitului lor coleg, CRISTIAN ARDELEAN, dis­păruţi prematur. (4473)

“• Sincere condoleanţe familiei dr. Mihai Năstase pentru pierde­rea tatălui drag. Familiile Ion, Rus' şl Vasile Petrar. (4450)

• Sintem alături de . colega noastră Emilia Leva tn marea el durere pricinuită de- pierderea fetiţei sale dragi. Colegele Grădi­niţa 67. (4670) * J s ' U

• Sintem alături de colega noas­tră Rodica Tineghea tn marea du­rere 1 pricinuită de moartea : ma­mei .sale dragi.-. Transmitem sin­cere condoleanţe familiei; Cole­gii de Ia S.C. Mucart. (4663) ;

• Colectivul Clinicii Ginecolo­gie I este alături de inflrmera Horincar Ana la pierderea mamei dragi şi îl transmite, sincere con­doleanţe. (4439) „ .

• Un ultim şi pios omagiu fos­tei noastre colege ANCA FLAVIA, trecută prematur t tn nefiinţă. Sincere, condoleanţe familiei ‘ ln-! doilate. Colegii - de lai sucursala Jud. ADAS. (4649)

# Ne exprimăm durerea şl ma­rele regret pentru trecerea in ne­fiinţă a colegei noastre profesor GEORGETA GOTEA şi sîntem ală­turi de familia îndurerată. Pro­fesorii de educaţie fizică Cluj.

• Sincere condoleanţe şi întrea­ga noastră compasiune familiei învăţătoarei Ileana Crisţea , Ia pierderea mamei sale dragi. Co~ legii de la şcoala Negreni. 7 (4432) '

• Colectivul Bibliotecii centra-, te Universitare Împărtăşeşte du­rerea prin care trece eolega noas­tră Stela şuteu la decesul .Iubi­tului el tată. Sincere condolean­ţe. (4C13) 1

• Dragă Dina sintem alături de tjne tn clipele grele la dispariţia soţului şi finului nostru drag..Fa­milia Perşa. (4445) :

• ' Sincere condoleanţe fostului ’ nostru; coleg: Octavian Moraru tn aceste momente pricinuite de pierderea tatălui drag. Foştii co­legi-de serviciu. (4148)y -;

0 Dragă Liviu, cu sufletele tn- dtirerate, sintem alăturj de tine tn . marea durere . pricinuită de moartea ■ scumpei tale soţiL Fra­ţii .Leontih, . Sandu şl Mariana • cu .fomiljiie. (4449) 7!■■!’ , ,;,‘

• Sincere condoleanţe nepotu­lui nostru .Petrule Liviu tn ma­rea; durere pricinuită de trecerea tn nefiinţă a.'soţiei. UncUjul Nls- tor cu famiila. (4449-A)

• Aducem : mulţumiri tuturor celor;'care au fost alături de noi la dureroasa pierdere a mamei noastre : MARIA TOADER. Fami­lia. (4454)

* Profund cutremuraţi şi zgu­duiţi de , trecerea fulgerătoare tn nefiinţă a vecinului şl prietenu­lui nostru’ VALENTIN IIANDREA exprimăm sincere condoleanţe soţiei Şi tărie de a rezista cum­plitei dureri. Fam. Caba Ionel şlj Lucia Văsâr.'(4457)"/ ’V; , r\‘ ■■

• Sintem - alături de vecina noastră Dorina liandrea în ma­rea durere pricinuită de moartea soţului drag. . Asociaţia de loca­tari bloc , B S, Scorţoriior 46. (4437-A) 7 . ■., ( Sîntem alături de familia Pi*

.roşea Ioan acum la-o lună tn;ma­rea durere pricinuită de moartea mamei dragi; ; Asociaţia de loca­tari G 12. (44S3)

• Sintem alături de fina noastră Dor]na Handrea tn marea dure­re pricinuită de pierderea soţu­lui drag. ; Dumnezeu să-l odih- neasc ln pace; Naşii Vasile şi Angelica. (4483): - ‘

• Sintem alături de familia Năstase' greu încercată ln urma decesului soţului şl tatălui. Aso­ciaţia' de'locatari str. Bonâtli nr. 29; bloc S Cl«l|. (4482), , ^ •

• Colectivul. Regiei Autonome de Termoficare - Ciui-Naipoca est® alăturj de, economista Aurelia Moldovan,; şef birou Financiar-' Abonaţi . tn . aceste momente ' de mare durere sufletească U pier­derea; mamei dragi, VICTORIA MOLDOVAN şl. exprimă cele mai sincere condoleanţe. . (5005)

« Sintem alătur} de colega noas­tră Dorina Handrea ln marea , du­rere pricinuită de pierderea so­ţului drag. Colegii de .la : Tribu­nalul Judeţean Cluj. (44SS)

• Cu, nespusă- durere • anunţftm încetarea din viaţă după o grea suferinţa intr-un tragic accident ; a ' scumpei mele soţii NELICA PETRULE.. Prin dragostea,: bună­tatea ; şt bilndeţea mingilcrilor sa­le va rămîne; mereu tn amtntjrea noastră. Inmormintarea va avea loc luni 17 Iunie 1991 ora 1* din capela cimitirului Mănăştur. Li­viu şl Gabriel. (5023)

Cu inimile îndurerate anun­ţăm încetarea din viaţă a scum­

pei, noastre fiice şl surioarlă NELICA ; PETRULE. Amintirea el ya rămîne veşnic in Inimile noas­tre. Părinţii şi fratele. (5024-A)

w du inimile zdrobite de dure- rc ne despărţim de; cea; care • fost naşa noastră, iubită NELICA. PETRULE.' 'Finii, Teo,' Mlrela 'ş i viăduţ..(5024) •>v' . '.''7 . ,7 : :.:'.

• Azi se împlinesc 4 ani de cînd ne-a părăsit scumpa noas- r - tră' mama, - soţie şl bunică:- GIIERMAN ANA. Familia., (3533)

0 La aniversarea a -25 de ani de existenţă a Licsulul Energe­tic, colectivul şcolii aduce un pios omagiu tuturor celor care nu mal sint printre: noi. ing. Duşa Şte­fan, lng. Mflller Ludovic, ing. Gavriş M a n o l e , . Kocsls Mellnda, Negru- Simion, Cimpoleru Augus- tln şl Mare Gllgor. (3530)

0 S-a .scurs un an da lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit scum­

pa noastră CRISTINA PAVALUŢA, lăstnd un gol imens tn lnlmle noastre. II vom păstra me­reu vie amintirea. Mama Dorina, ta* ta aelu şi surioara Oana. (3989) (

COLEGIUL DE REDACŢIE

Ilie Câlîan (redactor şef), Dan Rebreanu (re* doctor iei adjunct), Vaier Chioreanu (redactor Sol adjunct), Traian Bara (secretar general^ do redacfie), Ion Rus. Maria Sângeorzan, Radu Vida.

REDACŢIA: Cluî, str. Napoca nr. 16. TELEFOANE: 11-10-32 (redactor şofj; 11*75 07 (redactor ;el adjunct şi secretariatul d« redacţie); 11 -74-18 (secţia culturalâ); 11*73*07 (*ec*.

ţia problema sodat-econoniice); 11*74*90 (secţia probleme cetăţeneşti); 1î-73*04 (ad­

ministraţia ziarului)* Mica publicitate se primeşte lilnic Intre orele 9-16, numai Ia admi­

nistraţie, str. Napoco nr. 16 (la parter). Slmb âta ţi duminica închis. . . . . . . . .