Ţara diamantului negruGeo Bogza, descria acest ţinut în „Oameni şi cărbuni în Valea Jiului astfel: „Măreţ acest ţinut cu munţi de la o zare la alta … în ale căror măruntaie sunt urme mult mai vechi care îi duc trecutul până la depărtări de milioane de ani. Atunci, la picioarele Parângului, păduri întregi au fost înghiţite pentru ca astăzi să fie scoase iarăşi la lumina zilei, sub forma concentrată şi un număr infinit mai mare de calorii, a cărbunelui.”

Aninoasa are o istorie scurtă. Întemeierea localităţii şi dezvoltarea ei sunt legate de dezvoltarea mineritului în zonă, prin înfiinţarea exploatării carbonifere, care şi-a început activitatea în 1890 şi a fost amplificată mereu.

Ulterior, s-a dezvoltat o altă aşezare, numită Anena care a devenit ulterior Aninoasa. După părerea marelui istoric Nicolae Iorga, numele oraşului vine de la copacul anin, a cărui scoarţă era folosită pentru vopsirea îmbrăcămintei.

Localnicii de aici au o vorbă:,,cine a gustat apa Văii Jiului nu mai pleacă de aici’’…însă eu aş spune că e foarte adevărat şi faptul că cine trece prin Valea Jiului nu o mai poate uita niciodată.

La multi ani maestre!

Astăzi 20 iulie , un OM pe care eu îl admir împlineste o venerabilă vârstă. Este vorba despre poetul ADRIAN PĂUNESCU...cu care sunt mândră să fiu contemporană.

Fie ca viaţa să-i dăruiască bucurii nenumărate aşa cum şi domnia sa ne-a dăruit nouă prin scrierile sale! La multi ani, maestre!

Adrian Păunescu - Blues cu iederă şi stejar

Vai, printr-un vegetal abuz, O iederă şi un stejar, Încremeniţi, dansează bluesŞi rădăcinile tresar.

Şi luna sus, ca un cinel, Cutremurându-se mereuŞi iedera vorbind cu el" Să mai dansăm, iubitul meu!".

N-au nici un drept, n-au nici un drept, La dans, la tot ce îndrăznesc, Dar el o trage către pieptCu-n gest aproape omenesc.

Şi dacă ei, printr-un abuzŞi-un gest al lumii de apoi, Dansează blues, dansează blues, De ce nu am dansa şi noi?

De vorbă cu primarul oraşului Aninoasa

Aspru Loredana: Cu ajutorul dumneavoastră şcoala noastră a devenit o şcoala europeană.

În Aninoasa sunt mulţi copii talentaţi, puteţi enumera vă rog câteva dintre succesele lor la nivel naţional?

Domnul primar: Desigur, de exemplu proiectul E-vacanţa, unde am obţinut locul I pe ţară, apoi festivalul Mamaia Copiilor, şi Voci de copii, desigur şi olimpiadele şi diferite concursuri naţionale unde elevii noştrii au obţinut rezultate foarte bune. Copiii ne sunt mândria oraşului.

A.S. Ce proiecte aveţi de viitor pentru modernizarea oraşului?

Domnul primar: Realizarea canalizării pentru tot oraşul

Reabilitarea drumului Iscroni-Aninoasa

Finalizarea introducerii gazului

Ecologizarea minei Aninoasa

A.L.: Aţi dori să puneţi la dispoziţie o locaţie din oraş pentru organizarea unui simpozion care are ca scop să creeze o platformă socială tânără şi entuziastă care să genereze un cadru dinamic de transformare personală şi socială, în acord cu valorile spirituale româneşti şi universale de respectare a vieţii, a libertăţii şi a demnităţii umane?

Domnul Primar: Desigur, de exemplu sala mare a clubului Aninoasa.

A.L:Multumesc pentru timpul acordat, vă doresc mult succes!

O nouă ediţie a festivalului ,,Mamaia Copiilor’’ ,o nouă strălucire a corului, o alta experienţă ,o altă amintire de neuitat…toate acestea au trecut, însă în sufletul copiilor

din corul Anena vor rămâne pentru totdeauna.

Curge, ca o cascadă de zâmbet învăluit în soare…vacanţa. O vacanţă în care deşi paşii vor să fie de capul lor, noi nu uităm că suntem elevi

şi mai ales nu uităm că avem pasiuni şi talente.Tocmai de aceea cu multă încredere şi

entuziasm începem din nou munca la proiectul ,,E-vacanta’’, la fel ca şi în vacanţa trecută. O muncă pe care o facem cu multă

plăcere dealtfel, căci, talentul e mai greu de dus atunci când nu faci nimic cu el, decât când îl laşi să inflorească. Vom îmbina utilul cu plăcutul în

cadrul proiectului E-vacanta şi astfel, cu o corabie plină de idei, plutind pe o mare de

talent şi imaginaţie, ne vom îndrepta nerăbdători spre insula succesului.

Minunata vacanţă

A fost numai premiantDar când fuse el la bac

Foaia albă i-a rămasCăci moneda s-a schimbat!

Se zice în scoală pe la noiSă stai mereu în banca taDar eu v-aş întreba pe voiLa şcoala vieţii o fi tot aşa?

Chiar dacă ai multă şcoalăViaţa tot te mai apasă

Şi-ţi şopteşte într-o doarăCă îţi trebuie şi…clasă!

Bianca Loredana Aspru-absolvent

Epigrame - viaţa cu faţa hazlie

Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea.Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.Învaţă de la soare ca vremea să-ti cunoşti.Învaţă de la stele că-n cer sunt multe oşti.

Învaţă de la greier când singur esti să cânti.Învaţă de la lună să nu te înspaimânti.Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei.Şi du-te la furnică şi vezi povara ei.

Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea.Învaţă de la miel să ai blândeţea sa.Învaţă de la păsări să fii mereu în zbor.Învaţă de la toate că totu-i trecător.

Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treciSă-nveti din tot ce piere cum să trăieşti în veci!

( din lirica norvegiana)

Învaţă de la apă să ai statornic drum. Învaţă de la flăcări că toate-s numai scrum. Învaţă de la umbra să treci şi să veghezi. Învaţă de la stânca cum neclintit să şezi.

Învaţă de la soare cum trebuie s-apui. Învaţă de la vântul ce adie pe poteci Cum trebuie prin lume de liniştit să treci. Învaţă de la toate căci toate-ţi sunt surori, Cum treci frumos prin viaţă, Cum poţi frumos să mori!

Învaţă de la vierme că nimeni nu-i uitat � Învaţă de la nufăr să fii mereu curat. Învaţă de la flăcări ce-avem de ars în noi. Învaţă de la ape să nu dai înapoi.

Putem învăţa din toate…nu doar de la şcoală…