vintul negru

8/13/2019 Vintul Negru

http://slidepdf.com/reader/full/vintul-negru 1/413



12 DECEMBRIE 1944

BAZA NAVALĂ KURE, JAPONIA

Comandantul Takeo Ogawa îşi privi ceasul de la încheietură.Mormăii şiclătină din cap, iritat.

— A trecut dea o umătate de oră de la mie!ul nop"ii, #odogăni,încordat. O întîr!iere de trei ore, iar noi încă mai aşteptăm.

Ca răspuns la nemul"umirea superiorului său, un su#locotenentnavigator, avînd ochii o#osi"i ai unui #olnav de insomnie, dădu din cap $ără săspună nimic. Cei doi #ăr#a"i a$la"i în partea de sus a turelei su#mersi#ilului %&'() al Marinei %mperiale *apone!e supravegheau şantierul naval cu priviri

insistente, pîndind semnele apari"iei o#iectului aşteptării lor. +incolo deîntinsa #a!ă navală, luminile nop"ii scînteiau, clipind de!ordonat în urul pitorescului oraş ure. -urni"a măruntă îi împrumuta acelui ceas tîr!iu olinişte sinistră. +eparte de !gomotele îndepărtate ale ciocanelor, alemacaralelor şi ale aparatelor de sudură. în alte păr"i ale şantierului, reparareanavelor avariate de inamic şi construc"ia celor noi continuau, cu îndîrire şi$ără întrerupere, alăturîndu&se, cu o gra#ă inutilă, e$ortului din ce în ce maideprimant de sus"inere a ră!#oiului.

aietul îndepărtat al unui camion cu motor diesel rever#eră venind de&alungul apei, sunetul crescînd în intensitate pe măsură ce ehiculul se apropiade docurile su#marinelor. /n autocamion %su!u, de culoarea arde!iei, ieşi dedupă col"ul unui depo!it din cărămidă, %ntră huruind în ra!a lor vi!uală şi viră,înaintînd de&a lungul docului de descărcare. 0o$erul se apropia de adăpostulsu#marinului înaintînd cu pruden"ă, centimetru cu centimetru, străduindu&sesă desluşească lărgimea danei cu$undate în întuneric, a#ia vi!i#ilă în lumina

$arurilor de camu$la. Camionul se opri lîngă schela de acces, iar $rînele saleu!ate protestară, scîr"îind strident.+upă un moment de linişte, şase solda"i înarma"i pînă&n din"i săriră din

caroseria autocamionului, $ormînd un cordon de pa!ă în urul acestuia. în timpce co#ora din turelă către doc, Ogawa sim"i că una dintre santinele îşiîndreptase arma asupra lui. O#servă că solda"ii nu $ăceau parte din Armata%mperială 1egulată, ci erau mem#ri de elită ai temutei empei Tai, poli"iamilitară.

+oi #ăr#a"i în uni$ormă co#orîră din ca#ina autocamionului,îndreptîndu&se către el. 1ecunoscînd un o$i"er superior, Ogawa luă po!i"iadrep"i şi salută cu promptitudine.



— Am aşteptat sosirea dumneavoastră, căpitane, declară, cu o nuan"ă deiritare.

Căpitanul Mi2oshi 3orinouchi îi ignoră alu!ia. în calitate de o$i"eropera"ional în statul maor al 4lotei a 0asea, era preocupat de pro#leme multmai grave. în Oceanul 5aci$ic, $lota de su#marine a *aponiei era treptatdecimată, iar Marina %mperială nu avea nici o replică pe măsura tehnicii deră!#oi des$ăşurate de $or"ele americane. 6upta disperată dusă de su#marineîmpotriva unui adversar de o superioritate copleşitoare se s$îrşea, inevita#il,cu pierderea echipaelor şi a vaselor, ceea ce repre!enta o povară grea pentru3orinouchi. 5ărul său scurt al#ise cu totul, iar ridurile care îi #ră!dau chipul păreau al#iile unor rîuri secate.

— +omnule comandant, vi&l pre!int pe doctorul 3isaichi Tanaka, de laAcademia Medicală Militară. ă va înso"i în misiune.

— +omnule, nu sunt o#işnuit să transport pasageri în timpul patrulării,răspunse Ogawa, ignorîndu&l pe #ăr#atul mărun"el, cu ochelari, de lîngă3orinouchi.

— Ordinele dumneavoastră de patrulare pe ruta către 4ilipine au $ostrevocate, ripostă acesta din urmă, înmînîndu&i lui Ogawa un dosar maroniu.A"i primit o nouă însărcinare. Tre#uie să&l lua"i la #ord pe doctorul Tanaka,împreună cu #agaul său, şi să trece"i imediat la îndeplinirea ordinelor $loteide a da o lovitură la doi paşi de teritoriul inamic.

— Aşa ceva e $oarte neo#işnuit, domnule căpitan, a$irmă Ogawa,aruncînd o privire $ugară spre unul dintre pa!nici, a cărui puşcă mitralieră-ergman M5)', de $a#rica"ie germană, era îndreptată în direc"ia sa.

3orinouchi îşi înclină capul într&o parte, apoi $ăcu cî"iva paşi spredreapta. Ogawa îl urmă, lăsîndu&l pe Tanaka la o distan"ă de la care nu&i puteaau!i.

— Ogawa, $lota noastră de supra$a"ă a $ost distrusă în gol$ul 6e2te,

reluă 3orinouchi, cu voce scă!ută. Contam pe o luptă decisivă, care să&ioprească pe americani, dar, în loc de asta, noi am $ost cei în$rîn"i. Mo#ili!areatuturor $or"elor care ne&au mai rămas pentru a ne apăra propriul teritoriu edoar o chestiune de timp.

— 7i vom $ace pe americani să plătească din greu, cu sînge, spuseOgawa, cu asprime.

— 8 adevărat, dar nu ne îndoim că sunt anima"i de dorin"a de a învinge,indi$erent de pierderile su$erite. Ai noştri vor $i măcelări"i într&un mod

în$iorător.3orinouchi se gîndi la sacri$icarea propriei $amilii şi, pentru o clipă,

păstră tăcerea.



— Armata ne&a solicitat autorul în vederea unei opera"iuni pline decura, continuă. +octorul Tanaka este detaşat la +ivi!ia 9):. îl ve"i duce,împreună cu #agaul său, de partea cealaltă a 5aci$icului şi ve"i lansa un atacasupra continentului american. Tre#uie să evita"i să $i"i repera"i şi să vă protea"i vasul, cu orice pre", pe toată durata călătoriei. Ogawa, dacă ve"ireuşi, americanii vor $i nevoi"i să ceară un armisti"iu, iar patria noastră varămîne intactă.

or#ele celuilalt îl năuciră pe Ogawa. Omologii săi, comandan"ii desu#marine, purtau un ră!#oi de$ensiv, proteînd ceea ce mai rămăsese din$lota de supra$a"ă, şi, cu toate acestea, el tre#uia sa traverse!e oceanul de unulsingur şi să lanse!e un atac care să pună capăt ră!#oiului. O ast$el de idee i s&ar $i părut ridicolă, dacă un o$i"er de stat maor nu i&ar $i dat ordinul, cudisperare, în mie! de noapte.

— +omnule căpitan 3orinouchi, încrederea pe care mi&o acorda"i măonorea!ă. 4i"i sigur că echipaul şi o$i"erii mei vor $i demni de cinstea pe carele&o $ace împăratul. +acă îmi este permis să între#, domnule, ce anume se a$lăîn #agaul doctorului Takana; <e %nteresă Ogawa.

5re" de cîteva secunde, 3orinouchi îşi plim#ă asupra gol$ului privireade!nădăduită.

— Maka!e, murmură, în cele din urmă, cu voce scă!ută. /n vîntaducător de nenorocire.

<u# supravegherea atentă a doctorului Tanaka, santinelele din empeiTai încărcară, cu griă, o umătate de du!ină de lă!i lunguie"e de lemn înîncăperea destinată torpilelor din partea din $a"ă a su#marinului %&'(), unde le$i=ară, legîndu&le strîns. Ogawa dădu ordinul de pornire a celor patru motoarediesel ale vasului şi de de!legare a parîmelor. 6a ora două şi umătatediminea"a, su#marinul metalic îşi croi cu încetineală drumul spre largul portului cu apa de culoarea cernelii, înaintînd, cu vite!a melcului, pe lîngă

numeroasele alte su#marine de tip % ale $lotei, care se a$lau în şantierul naval.Ogawa o#servă, cu interes, că 3orinouchi rămase, tăcut, în autocamionulîntunecat de pe chei, re$u!înd să părăsească locul înainte ca %&'() să disparăcomplet din vedere.

<trecurîndu&se printre docurile şi depo!itele de pe întinsul şantier naval,su#marinul aunse curînd în apropierea um#rei masive care se contura,neclară, înaintea sa. <tînd, neclintită, lîngă plat$orma de reparare, imensa navăde luptă >amato se înăl"a deasupra su#mersi#ilului ca un colos. Cu tunurile

sale uriaşe, de cali#rul patru sute cinci!eci, şi cu #lindaul său gros de patru!eci de centimetri, >amato era cea mai temută navă a$lată în circula"ie.7n timp ce trecea pe lîngă cel mai mare cuirasat din lume, Ogawa îi admirăsilueta şi armamentul, apoi se sim"i cuprins de milă. <e temea că destinul lui



— 4oarte #ine, răspunse Ogawa, între#îndu&se, în tăcere, ce era cu pasagerul lui nedorit.

Cînd un soare stacoiu prinse să urce deasupra ori!ontului estic, %&'()viră către sud, intrînd din marea interioara în strîmtoarea liungo, un pasa a$latdeasupra celei mai sudice insule a *aponiei, 2usu, şi care $ăcea legătura cuoceanul 5aci$ic. în drumul său către port, un distrugător cenuşiu se tîrî pelîngă su#marin, canarisit pe o parte şi de!văluindu&şi spu!eala de găuriimense din puntea de naviga"ie şi din celelalte pun"i, acesta $iind re!ultatulîntîlnirii neplăcute cu o pereche de elicoptere din $lota <tatelor /nite. 5esu#marin, mai mul"i su#o$i"eri se înghesuiră în turelă, dornici să arunce oultimă privire asupra "ării lor de insule înver!ite, căci, aidoma tuturormarinarilor pleca"i la luptă, nu ştiau dacă aveau să se mai întoarcă vreodatăacasă.

Cînd omul de veghe !ări 5aci$icul, Ogawa dădu comanda de scu$undare.O sonerie răsună cu putere pe întreg su#marinul şi marinarii se repe!iră săînchidă pun"ile şi hu#lourile.

— Co#orîre la cincispre!ece metri, ordonă Ogawa, de pe puntea denaviga"ie.

%mensele tancuri de imersiune se umplură cu apă de mare, iar aripile descu$undare #asculară spre înainte. 5artea anterioară a su#marinului se a$undă,stîrnind un vîrte descendent de apă, şi %&'() $u înghi"it, în întregime, deundele de un verde întunecat ale mării. 7n adîncurile apelor 5aci$icului dedincolo de strîmtoarea -ungo pîndeau su#marinele americane, care vînauvasele comerciale de aprovi!ionare, sau navele de ră!#oi a$late în drum spre #a!a navală ure. Atacurile acestora asupra su#marinelor nu erau un $apt $ără precedent, iar Ogawa nu avea de gînd să se trans$orme într&o pradă uşoară. Odată intrat în 5aci$ic, se gră#i să îndrepte su#mersi#ilul spre nord&est,îndepărtîndu&se de grosul tra$icului de ră!#oi, care se des$ăşura către sud, pe

ruta spre insulele 4ilipine.Aidoma maorită"ii su#marinelor din epoca sa, %&'() era propulsat atîtde motoare diesel, cît şi de motoare electrice. Cît "inea lumina !ilei, se puteadeplasa în imersiune, $iind ac"ionat de motoarele electrice care îl împingeaucu vite!ă redusă, de numai şase noduri pe oră. 6a adăpostul întunericului, putea ieşi la supra$a"ă, unde îşi pornea motoarele diesel, care, în timp ce îşireîncărca #ateriile, îl propulsau cu peste optspre!ece noduri. +ar %&'() nu eraun su#marin o#işnuit. Avînd o lungime de peste o sută două!eci de metri, era

unul dintre cele cîteva su#mersi#ile de clasă <en toku. cele mai mari dinvremea lor. Masiva navă de $ier avea mai #ine de cinci mii două sute de toneşi stră#ătea apele $iind propulsată de patru motoare diesel de şapte mii şaptesute de cai putere. +ar trăsătura sa într&adevăr deose#ită era armamentul de



avia"ie. %&'() putea transporta trei hidroavioane <eiran, acestea $iind #om#ardiere de mici dimensiuni, adaptate, care puteau $i lansate de pe ocatapultă a$lată pe prova centrală. în timpul drumului pe mare, avioanele eraudemontate şi depo!itate într&un hangar etanş, lung de trei!eci şi cinci de metri,care se întindea de&a lungul pun"ii su#marinului. Oricum, lipsa de aparate de!#or îl silise pe Ogawa să&i cede!e pa!ei de coastă unul dintre hidroavioane şinava sa transporta acum doar două aeronave <eiran. Odată ce %&'() intră însiguran"ă în 5aci$ic, Ogawa se retrase în ca#ina sa şi reciti ordinele laconicede luptă pe care i le dăduse 3orinouchi. +ispo!i"iile succinte îi cereau sătraverse!e 5aci$icul pe o rută îndreptată către nord, oprindu&se pentrualimentare în insulele Aleutine. Tre#uia să continue să înainte!e spre coastade nord a <tatelor /nite, unde cele două avioane pe care le avea în dotaretre#uiau să lanse!e atacuri asupra oraşelor Tacoma, <eattle, ictoria şi

ancouver. 7n aparen"ă, ac"iunea era inutilă, gîndi Ogawa. *aponia aveanevoie de su#marine mai degra#ă pentru a&şi apăra apele teritoriale decît pentru a transpune în $aptă nişte atacuri lipsite de importan"ă $olosindu&se dedouă aeronave de mici dimensiuni. +ar e=ista un semn de între#are re$eritorla doctorul Tanaka şi la natura necunoscută a #agaului său.

Odată convocat de Ogawa, Tanaka se înclină cu elegan"ă înainte de aintra în ca#ina strîmtă a căpitanului, unde se aşe!ă la o măsu"ă di lemn.Chipul $iravului savant era sever şi posomorît. Ochii săi, a#sen"i, erau mări"ide lentilele groase ale ochelarilor, care îi completau în$ă"işarea sinistră.

Trecînd peste $ormalită"i, Ogawa insistă să a$le scopul pre!en"eidoctorului. Tanaka

— +octore Tanaka, ordinele mele scrise îmi cer să navighe! pînă lacoasta vestică a Americii de @ord şi să lanse! un atac aerian asupra a patruoraşe. @u sunt men"ionate nici îndatoririle, nici con"inutul #agaelordumneavoastră. Tre#uie să va între# ce rol ave"i în această misiune.

— ă asigur, domnule comandant Ogawa, că detaşarea mea aici a $ostautori!ată la cel mai înalt nivel, ripostă Tanaka, cu voce, monotonă. oiacorda asisten"ă tehnică în timpul atacului. Ogava continuă.

— Asta e o navă de ră!#oi. @u reuşesc să în"eleg ce $el de asistem"ătehnică poate acorda un medic militar în timpul unui atac. +eose#ită,contracară Tanaka.

+omnule comandant, $ac parte din Brupul de <tudiu pentru 5revenirea8pidemiilor din cadrul Academiei Militare Medicale. Am prii nit, de la o

unitate de cercetare din China, materiale care mi&a permis să punem la puncto armă utilă în lupta împotriva inanicului. <u#marinul dumneavoastră a $ostales pentru a o lansa pentru prima oară asupra $or"elor americane. 8u răspundde securitatea şi de $olosirea ei în timpul acestei misiuni.



— MaterialeleD astea. or $i aruncate din avioanele mele; — +a, în recipiente speciale care pot $i plasate pe #om#ardierele

dumneavoastră. Am $ăcut dea pregătirile necesare împreună cu artileriştii dinechipaul avioanelor.

— 0i oamenii de pe nava mea; Arma a$lată la #ord îi pune în vreun pericol;

— @icidecum, orice s&ar întîmpla.Cînd min"ea, chipul lui Tanaka era impenetra#il.Ogawa nu&l cre!u, dar îşi închipui că, indi$erent ce ar $i transportat,

riscul nu era mai mare decît cel pe care&l repre!entau $or"ele antisu#marin ale<tatelor /nite. încercă să o#"ină cît mai multe in$orma"ii de la Tanaka, darmedicul militar nu&i mai spuse mare lucru. %ndi$erent care ar $i $ost misterulcare învăluia arma, îl păstra pentru sine. Omul avea ceva de pia!ă rea,

conchise Ogawa, şi asta îl $ăcu să nu se simtă în largul lui. +upă ce #ăurăîmpreună o ceaşcă de ceai, îl lăsă pe sinistrul savant să plece. <tînd tăcut înca#ina sa, înură Comandamentul 4lotei $iindcă îi alesese vasul pentru o ast$elde însărcinare. 8ra o misiune pe care nu şi&o dorea.

Tra$icul sporadic al vaselor comerciale şi al #ărcilor de pescuit se răridupă ce su#marinul lăsă în urmă pămîntul *aponiei, îndreptîndu&se încet cătrenord. în următoarele douăspre!ece !ile şi nop"i, echipaul adoptă orarulnormal de lucru din timpul misiunilor, în timp ce se îndrepta către nord&est,ieşind la supra$a"ă noaptea, ca să se deplase!e mai repede. în 5aci$icul de @ord, pro#a#ilitatea de a $i detecta"i de un avion sau de un vas aliat eraredusă,dar Ogawa nu voia să rişte şi rămînea în imersiune pe toată durata !ilei.+eplasîndu&se pe su# apă, su#marinul etanş devenea pentru #ăr#a"ii care îlconduceau la $el de încins ca un cuptor. Motoarele $ăceau ca temperatura dininterior să urce către cinci!eci şi opt de grade, în timp ce, pe măsură cetreceau orele, aerul închis devenea tot mai urît mirositor. To"i mem#rii

echipaului aşteptau cu neră#dare întunericul serii, ştiind că atunci su#marinulse ridica în s$îrşit la supra$a"ă şi hu#lourile erau deschise, lăsînd să pătrundăîn interiorul umed aerul rece şi proaspăt al mării.

5e su#marine, disciplina era vădit mai leeră, chiar şi în marina apone!ă, aşa stînd lucrurile şi pe %&'(). O$i"erii stăteau laolaltă cu solda"ii,mîncau cu to"ii împreună şi îndurau aceleaşi mi!erii

la #ordul vasului aglomerat. <u#mersi#ilul $ăcuse $a"ă, în trei rînduri,atacurilor cu #om#e antisu#marin, iar e=perien"ele trăite în preama mor"ii

strînseseră legătura dintre mem#rii echipaului. 8rau supravie"uitorii oculuimortal de&a şoarecele şi pisica şi sim"eau că %&'() era un vas norocos, care putea s$ida inamicul. 7n cea de&a paispre!ecea noapte, su#marinul ieşi lasupra$a"ă în preama insulei Amchitka din arhipelagul Aleutinelor şi găsii



imediat nava de realimentare Marioka, ancorată într&un gol$ule". Ogawa îşiaduse cu griă nava alături de vasul de supra$a"ă şi parîmele de acostare $urăaruncate pe acesta. în timp ce com#usti#ilul pentru motoarele diesel sescurgea în re!ervoarele su#marinului, #ăr#a"ii din echipaele celor două navese tachinară unii pe al"ii, $oindu&se încoace şi încolo prin aerul rece ca ghea"a.

— @u sunte"i cam înghesui"i în conserva aia de anşoa; între#ă un soldatîndesat, re!emat de #alustrada vasului.

— @u, avem o grămadă de loc pentru $ructele noastre conservate, pentrucastane şi pentru sakeE !#ieră, drept răspuns, un om de pe %&'(), lăudîndu&secu hrana de calitate superioară cu care erau aprovi!ionate echipaelesu#marinelor.

1ealimentarea dură mai pu"in de trei ore. /nul din marinarii de pesu#mersi#il, diagnosticat ca avînd o cri!ă de apendicită acută, $u trans$erat pe

vapor, pentru a i se acorda îngriire medicală. +upă ce echipaul navei deaprovi!ionare sa ales, drept recompensă, cu alcool etilic de !ahăr candel, %&'() molă parîmele şi porni către est, pe un drum către America de @ord.ă!duhul se întunecă treptat şi apa de un verde cenuşiu a oceanului începu săîmproaşte cu spuma, iar %&'() se pomeni navigînd în contra unei $urtuni deiarnă timpurie. Trei nop"i de&arîndul, în timp ce încerca să&şi reîncarce #ateriile, vasul $u !guduit cu violen"ă cînd tala!urile inundară puntea oasă,spărgîndu&se de turelă. într&una dintre aceste oca!ii, valurile $ură cît pe ce saarunce un marinar peste #ord, în apa înghe"ată, iar mul"i dintre matelo"iie=perimenta"i din echipa cedară în $a"a răului de mare. Totuşi, vînturile puternice dinspre vest se dovediră a $i un autor, împingînd iute su#marinul printre valuri şi accelerîndu&i deplasarea către est.

Treptat, vîntul începu să se domolească şi marea se linişti.Ogawa constată, cu mul"umire, că vasul său supravie"uise loviturilor

Mamei @atură $ără să ai#ă nici o stricăciune. 5e măsură cemarea se potolea şi

su#marinul se apropia de "ara duşmanului, echipaul vlăguit îşi recapătă puterea de a se "ine pe picioare şi curaul. — Căpitane, am $ăcut schi"a $inală a rutei către coastă, spuse

locotenentul akishita, derulînd harta 5aci$icului de @ord în $a"a lui Ogawa.5ilotul de pe %&'() nu se mai #ăr#ierise, aşa cum $ăceau mul"i oameni

din echipa după ce părăseau portul, şi purta cu ostenta"ie smocul de părciu$ulit care&i acoperea #ăr#ia, dîndu&i în$ă"işarea unui persona din deseneleanimate.

— Care e po!i"ia noastră actuală; între#ă Ogawa, studiind harta. — Asta, răspunse akishita, arătînd cu compasul o #ulină de pe hartă.

6a apro=imativ două sute de kilometri vest $a"ă de insula ancouver. Maiavem două ore de întuneric, în care putem naviga la supra$a"ă, ceea ce, pe



cursul curent, ne va aduce la o sută cinci!eci de kilometri de "ărm la ivirea!orilor. 7nainte de a vor#i, Ogawa se concentra asupra hăr"ii pentru cîtevamomente.

— <untem prea în nord. reau să lanse! atacul dintr&un punct central$a"ă de cele patru "inte, pentru ca distan"a de !#or să $ie minimă. +u&ne cătresud şi o să ne apropiem de coastă de acolo, spuse, lovind harta cu degetul.<u# vîr$ul acestuia se a$la e=tremitatea nord&vestică a statului Fashington, un promontoriu ascu"it care pătrundea în Oceanul 5aci$ic precum #otul unuicîine $lămînd. Alături, în nord, se a$la strîmtoarea *uan de 4uca, canal carerepre!enta grani"a naturală cu Colum#ia -ritanică, $iind şi principala rutămaritimă de la ancouver şi <eattle către Oceanul 5aci$ic.

akishita se gră#i să schi"e!e pe hartă noul traseu şi să recalcule!edistan"ele.

— +omnule, estime! că în două!eci şi două de ore putem aunge pe o po!i"ie situată la cincispre!ece kilometri în larg $a"ă de promontoriul numitCape AlavaD.

— 8=celent, akishita, răspunse Ogawa, mul"umit, uitîndu&se cu coadaochiului la cronogra$. Asta o să ne lase timp su$icient ca să începem ataculînainte de a se lumina de !iuă.

5lani$icarea era corectă. Ogawa dorea să petreacă cît mai pu"in timp posi#il în !onele $oarte circulate, unde ar $i putut $i depista"i înainte delansarea atacului. 6ucrurile păreau să se potrivească, gîndi. Cu pu"in noroc, peste e=act două!eci şi patru de ore puteau $i în drum spre casă, dupăîndeplinirea cu succes a misiunii. 7n seara aceea, cînd ieşiră din nou lasupra$a"ă, %&'() $u cuprins de activitatea $e#rilă a pregătirii atacului aerian.Mecanicii scoaseră $uselaul, aripile şi $lotoarele aeronavelor şi începură să leasam#le!e ca pe nişte aeromodele gigantice. Marinarii montară catapultelehidraulice şi veri$icară cu griă dispo!itivul de lansare a avioanelor. 5ilo"ii

studiară cu aten"ie hăr"ile topogra$ice ale regiunii, schi"îndu şi traseele pînă în!onele #om#ardate şi înapoi. %ar artileriştii con$igurară, su# îndrumarea atentăa lui Tanaka, suporturile proiectilelor de pe #om#ardierele <eiran, ast$el încîtsă poată sus"ine cele douăspre!ece proiectile argintii încă depo!itate înmaga!ia de torpile din partea din $a"ă a su#marinului.

la ora trei diminea"a, su#marinul se strecurase, în tăcere, pînă la punctulde escală din largul coastelor Fashington&ului. O #urni"ă înghe"ată cădeaasupra celor şase santinele pe care Ogawa le postase pe punte şi care se

încordau, scrutînd întunericul de nepătruns în .uitarea semnelor apropieriialtor nave. 8l însuşi patrula pe puntea de naviga"ie deschisă, nervos şiaşteptînd, îngriorat, să vadă aeronavele plecate, pentru a&şi putea ascundesu#marinul su# supra$a"a liniştită a mării.



<e scursese dea o oră cînd un #ăr#at #ondoc, purtînd o salopetă pătatăde unsoare se apropie de&el, şovăind.

— +omnule, raporte! cu părere de rău ca avem neca!uri cu aeronavele. — Care&i pro#lema, raportată atît de tîr!iu; riposta Ogawa, evident

supărat. — <&a descoperit că avionul numărul unu are magnetoul de$ect. tre#uie

să&l înlocuim ca să $unc"ione!e motorul. Avionul numărul doi are un pro$undor stricat, pro#a#il din cau!a deplasării care s&a produs în timpul$urtunii. 0i pe ăsta îl putem repara.

— +e cît timp ave"i nevoie pentru am#ele repara"ii; 5entru o clipă,mecanicul privi spre cer, pregătindu&şi răspunsul.

— +e vreo oră pentru repara"ii, domnule, şi de încă două!eci de minuteca să încărcăm proiectilele de su# punte. Ogawa dădu din cap, cu severitate.

— Trece"i la trea#ă şi gră#i"i&vă.7n loc de o oră, trecură două, iar avioanele încă nu erau gata.7ngriorarea lui Ogawa crescu cînd o#serva licăriri gri pe cerul dinspre est,semn că se apropiau !orii. -urni"a măruntă se oprise, înlocuită de o cea"ăuşoară care învăluise su#marinul, reducînd vi!i#ilitatea la ceva mai pu"in de o umătate de kilometru. ulnera#il, poate, dar cel pu"in e camu$lat, gîndiOgawa.

Apoi liniştea care plutea în aerul dimine"ii se sparse cînd strigătuloperatorului sonarului de su# punte străpunse vă!duhul.

— +omnule, am un ecouE — +e data asta te&am păcălit, $ră"ioareE !#ieră <teve <chauer, rînind, în

emi"ătorul radio, împingînd cele două manete de vite!ă pînă la capăt. Cei doimem#ri adolescen"i ai echipaului, e=tenua"i şi duhnind a peşte mort, care sea$lau alături de el în ca#ina înghesuită a traulerului, se uitară unul la altul şi îşirotiră ochii. <chauer le ignoră privirile în timp ce lovea uşor cu degetele cîrma

de lemn a greoiului vas de pescuit şi începu să $luiere un cîntec vechi, de #e"ie.<teve şi +oug <chauer, $ra"i vitregi, la vreo patru!eci de ani, dar care se

"ineau $oarte #ie, îşi petrecuseră vie"ile pescuind în apele din şi de lîngă gol$ul5uget <ound. Muncind din greu şi cu pricepere, îşi investiseră toate cîştigurileîn vase de pescuit tot mai mari, pînă cînd îşi cumpăraseră două traulere cucoca de lemn, de cincispre!ece metri. 6ucrînd în echipă, pescuiau cu succesde&a lungul coastei Fashington&ului şi ancouver&ului, avînd un talent

supranatural de a adulmeca #ancuri imense de cam#ulă. +upă o e=pedi"ie detrei !ile, avînd calele pline de peşte şi răcitoarele golite de #ere, cei doi $ra"i seluau la întrecere pe drumul către port, ca doi puşti pe patine cu rotile.



salvării supravie"uitorilor, aşa că nu&şi irosi timpul uitîndu&se după trupuriledin apă.

— Motoshita, au mai $ost înregistrate şi alte sunete; îşi între#ăsecundul.

— @u, domnule. Operatorul sonarului a raportat o a doua "intă posi#ilăînainte de a deschide $ocul, dar semnalul s&a estompat. A $ost un !gomot de$ond, cel mult un vas mic.

— 5une&l să continue #aleierea. Cu vi!i#ilitatea asta redusă, o să au!imo navă cu mult înainte de a o vedea. 0i vreau să aud raportul şe$uluimecanicilor. Tre#uie să lansăm avioanele alea.

7n timp ce Motoshita ieşea în $ugă, Ogawa îşi îndreptă privirea sprecoasta nevă!ută a statului Fashington. 5oate că o să avem noroc, cugetă.Traulerul păruse un vas de pescuit singuratic şi pro#a#il că nu avusese sta"ie

radio. Tunurile ar $i putut $i au!ite de pe "ărm, dar, de la o asemenea distan"ă,ar $i sunat aidoma unui !gomot înă#uşit şi ino$ensiv. 3ăr"ile maritime indicau$aptul că pe coastă nu erau prea mul"i locuitori. 5oate H doar poate H îşi mai puteau încă îndeplini misiunea $ără a $i repera"i.

5erii de pe cea$a radiotelegra$istului de rangul întîi Bene 3ampson erau!#îrli"i ca un pîlc de pini gal#eni. ocea care&i răsunase în căşti suna atît de presant şi de autentic încît nu puteai să nu&i dai cre!are. +upă ce ceru să i secon$irme mesaul de două ori, 3ampton sări de pe scaun ca o ucărie cu arc şialergă, în salturi, drept în centrul pun"ii de naviga"ie.

— +omnule căpitan, tocmai am captat mesaul de autor al unui civil,!ise, tul#urat, pe nerăsu$late. /n pescar spune că în larg e un su#marin apone! care trage în vasul $ratelui său.

— or#ea coerent; între#ă, sceptic, comandantul #ăr#os şi îndesat. — +a, domnule. <punea că nu a vă!ut su#marinul din cau!a ce"ei, dar a

primit un apel radio de la $ratele său, a$lat pe un alt vas de pescuit. A au!it

doua lovituri de tun, apoi a pierdut legătura cu $ratele lui. Am primit şi de laun alt vas un mesa care a con$irmat !gomotul loviturilor de tun. — Au dat vreun reper care să aute la locali!are; — +a, domnule. 6a nouă mile sud&vest de Capul 4latter2. — 4oarte #ine. %a legătura cu Madison şi anun"ă că ieşim din strîmtoare

ca să cercetăm un raport legat de o posi#ilă întîlnire cu inamicul, iar pe urmădă&le un punct $i=, pentru locali!are, celor de la Comandamentul 4lotei.+omnule -aker, continuă, întorcîndu&se către un locotenent înalt care stătea

alături de el, să ne îndreptăm către careu.7n timp ce alarma suna de la un capăt la celălalt al navei, matelo"ii de pe

I9GG Theodore night se îndreptau către posturile de luptă, echipîndu&se, din$ugă, cu căşti de protec"ie şi veste de salvare. @u era prima dată cînd



distrugătorul din clasa 4arragut trecea la luptă. 6ansat la apă în :?):, laşantierul naval -ath %ron Forks Theodore night se a$lase în serviciul activ,înso"ind navele de aprovi!ionare din Atlanticul de @ord, încă de la începutul

ră!#oiului. +upă ce oprise mai multe atacuri ale su#marinelor ce escortavasele comerciale, distrugătorul de o sută cinci metri lungime $usese trimis, pentru patrulare şi escortă, în largul Americii de vest, unde supraveghea !onadintre <an +iego şi Alaska.

6a cinci kilometri în spatele său, în strîmtoarea *uan de 4uca, cargoulMadison se deplasa cu vite!ă redusă, transportînd che$ali şi somon conservat.6ăsînd în urmă cargoul cu a cărui protec"ie era însărcinat, Theodore nightnaviga în travers la intrarea în 5aci$ic, deoarece comandantul 1o2 -a=er,căpitanul său, dorise să se deplase!e cu vite!ă ma=imă. Motoarele diesel umelate de&a lungul navei, de un gri lucios, o $ăceau să stră#ată apa ca un

ogar care urmăreşte un iepure. 5erspectiva de a se a$la $a"ă în $a"ă cuduşmanul $ăcea ca echipaul o#işnuit cu misiunile de patrulare liniştite, derutină, să $ie neo#işnuit de entu!iast.

Chiiar şi -a=er îşi sim"ea inima #ătîndu&i mai repede. 4ăcea parte dinmarină de două!eci de ani şi avusese parte de ac"iune în Atlantic, dar se plictisise în timpul ultimei sale misiuni, din apele de lîngă gol$. <avura ideeade a sim"i din nou gustul luptei, deşi era sceptic îm privin"a raportului primit prin radio. +e mai #ine de un an, su#marinele apone!e nu mai $useserăvă!ute pe coastă şi ştia că, în momentul acela, Marina %mperială se a$la,evident, în de$ensivă.

— 1adar; între#ă, cu voce tare. — +omnule, am trei vase mici care se apropie de canal, două dinspre

nord şi unul dinspre vest, răspunse operatorul, $ără să&şi ia ochii de pemonitor. 0i mai am o "intă neidenti$icată care pare să evoluie!e la sud&vest.

— 7nainte spre reperul din sud, !#ieră -a=er. 0i #ateriile de la provă

gata de luptă.Comandantul $u nevoit să&şi re"ină un !îm#et de încîntare în timp cedădea ordinele. 5oate că astă!i o să ne merităm solda, gîndi, în timp ce îşistrîngea cureluşele căştii de protec"ie.

<pre deose#ire de omoloagele lor americane, maoritatea su#marinelor apone!e nu erau echipate cu radar. Tehnologia de supraveghere la distan"ăaunsese pe su#mersi#ilele %mperiale a#ia la $inalul anului :?'', iar atunci$usese instalată numai pe anumite nave. în loc de asta, cele mai multe se

#a!au pe sonar pentru a da în vileag un inamic a$lat la depărtare. +eşi ac"iona pe o distan"ă mai mică decît radarul, sonarul putea $i $olosit su# apă şi autasemulte su#marine să evite o întîlnire $atală cu minele su#acvatice. 7n a#sen"a



unui aparat radar, operatorul sonarului $u primul om de pe %&'() care deveniconştient de pre!en"a distrugătorului care se apropia de ei.

— @avă care se apropie din $a"ă... sunet de intensitate unu, raportă cîndechipamentul său îl reperă pentru prima oară. 5e punte, am#ele aeronave$useseră scoase din hangare şi li se montaseră aripile şi $lotoarele, în timp cerepara"iile continuau. 8ra situa"ia de care Ogawa se temuse cel mai mult.Avînd am#ele avioane asam#late, dar nici unul gata de !#or, ar $i tre#uit să lesacri$ice în ca!ul unei scu$undări de urgen"ă.

— Tunurile de pe punte gata de tragere, ordonă, sperînd că intrusulnepo$tit nu era altceva decît un alt vas de pescuit.

— <unet de intensitate doi şi în creştere, anun"ă din nou, cu voce calmă,operatorul sonarului 8 o nava, adăugă, ceea ce nu surprinse pe nimeni.

— Asigura"i am#ele aeronave şi eli#era"i puntea de avia"ie, îi ordonă

Ogawa unui su#locotenent, care o luă la $ugă pe puntea imensă, "ipînd lamecanici în timp ce alerga.Mem#rii echipei aviatice ancorară cele două avioane, îşi strînseră

sculele şi se repe!iră spre hangar. /şile etanşe ale acestuia $ura închise şii!olateJ apoi oamenii co#orîră, printr&un alt tam#uchi, în siguran"a o$erită decorpul su#marinului.

— <unet de intensitate trei, pe direc"ia provei. Ar putea $i un distrugător,raporta operatorul, identi$icînd corect !gomotul percutant al motoarelor umelate ale contratorpilorului.

Ca la comandă, nava cenuşie se materiali!a, ieşind din cea"ă la opt sutede metri depărtare, aidoma unei $antome de o"el şarînd de&a curme!işulapelor. în urul provei, spuma al#ă e=ploda în torente pline de $urie, în timp cedin coş se înăl"au vălătuci de $um întunecat. @ava lunguia"ă se îndrepta dreptcătre su#marin, inten"ia sa de a lansa atacul neputînd $i pusă la îndoială.

7ntr&o clipă, tunurile de pe puntea lui %&'() #u#uiră, echipaul

e=perimentat al su#marinului încercînd ast$el să oprească ne#unul care seapropia. Totuşi, silueta suplă a distrugătorului care se îndrepta $rontal către eiera o "intă di$icilă şi proiectilul trecu, ino$ensiv, pe lîngă acesta. <ervan"ii segră#iră să ochească şi să tragă încă o dată.

@ava odată identi$icată drept un distrugător, Ogawa recunoscuinutilitatea duelului la supra$a"ă, cu un vas care&i era superior, şi ordonăscu$undarea rapidă. Misiunea tre#uia sacri$icată pentru a salva nava şiechipaul, chi#!ui, dacă nu cumva era dea prea tîr!iu. Alarma de scu$undare

începu să sune, servan"ii mai traseră o ultimă lovitură disperată înainte de a seîngrămădi su# punte, la adăpost. Artileristul "intise aproape per$ect, darsupraapreciase vite!a cu care se apropia distrugătorul. 5roiectilul împroşcă



apa la cincispre!ece metri în $a"a provei navei americane, aruncîndu&i pe punte o er#ă de apă, dar $ără să producă nici o pagu#ă.

Cele două #aterii de la prova lui Theodore night se tre!iră în s$îrşit lavia"ă, lansînd către su#marinul apone! o succesiune de proiectile de cali#rulcinci. însă echipaul lipsit de e=perien"ă şi în$lăcărat de adrenalină trase,totuşi, prea sus, trimi"înd o#u!ele trasoare dincolo de su#marinul care acumaccelera.

5e puntea e=terioara de naviga"ie a lui %&'(), Ogawa e!ită un momentînainte de a închide tam#uchiul, aruncînd o ultimă privire

<pre urmăritorul său, care se apropia. Cu coada ochiului, prinse omişcare pe puntea de la prova şi $u surprins vă!înd un om din echipaîndreptîndu&se cu paşi mari spre una dintre aeronave. 8ra pilotul care ignoracomanda de scu$undare şi care se urca în avionul ui 7n spiritul kamika!e, nu

suporta ideea de a&şi pierde aparatul de !#or şi, în loc de asta, pre$era să piarăodată cu el. Ogawa îi #lestemă curaul prostesc, apoi co#orî pe puntea denaviga"ie de dedesu#t.

Apa mării năvăli în tancurile de scu$undare deschise, îngreunîndsu#marinul pentru a&l a$unda. 7ntr&o asemenea situa"ie, coca enormă a lui %&'() repre!enta un risc, $iind de notorietate timpul îndelungat de care aveanevoie pentru a intra în imersiune. 7n timp ce su#marinul încerca sa&şi încheieco#orîrea agoni!ant de lentă, Ogawa mai ucă o carte.

— 5regăti"i tragerea cu torpileE ordonă. Asumîndu&şi un risc, dar, dedata asta, unul calculat. +istrugătorul $iind

Chiar în $a"ă, Ogawa putea trage o lovitură în partea anterioară a navei,$ăcîndu&l pe vînător să&i cadă pradă victimei sale.

— 6ansatoarele sunt încărcate, raportă o$i"erul torpilor. — 4i"i gata să activa"i lansatoarele unu şi doi, comandă Ogawa.

+istrugătorul nu era la mai mult de doua sute de metri şi tunurile lui de cinci

încă mai trăgeau. 0i, în mod surprin!ător, con tinuau sa rate!e. Kinta pe care orepre!enta su#marinul începea să se micşore!e, pe măsură ce #otul naveisu#acvatice se a$unda su# valuri, iar apa mării inunda, treptat, puntea de la provă.

— Trage"i prima torpilăE strigă Ogawa. @umără, în gînd, trei secunde,$ăcu o pau!ă, apoi ordonăL Torpila a douaE

Cu o detunătură a aerului comprimat, cele două torpile din lansatoarelede la provă "îşniră, pe o traiectorie $atală, către distrugătorul care înainta.

Con"inînd $iecare cîte un cap e=plo!iv de '(( de kilograme, cele două torpilelungi de şapte metri, propulsate de o=igen, accelerară cu repe!iciune, gonindcătre Theodore night cu peste patru!eci şi cinci de noduri pe oră.



/n su#locotenent care stătea pe puntea de comanda a distrugătoruluio#serva îndreptîndu&se către navă o #ra!dă de urme al#e, care s$redeleasupra$a"a apei.

— Torpile la prova #a#ord şi tri#ordE strigă, dar rămase locului,înmărmurit, urmărind $ascinat apropierea acestora, accelerînd.

5este o clipă, acestea erau în dreptul navei. +ar, $ie dintr&o greşeală decalcul, $ie gra"ie interven"iei divine, $ie printr&un noroc chior, cei doi peşti$atali îşi ratară cumva "inta. <u#locotenentul încremenit privi, uluit, cum celedouă torpile trecură pe de&o parte şi de alta a provei distrugătorului, apoi îşicontinuară cursa de&a lungul acestuia, la nu mai mult de trei metri de $iecare parte a cocii, înainte de a dispărea dincolo de pupă.

— <e scu$undă, domnule, o#servă timonierul, uitîndu&se la valurile carese revărsau peste prova su#marinului.

— Cîrmeşte spre turelă, ordonă -a=ter. <a&i intram pe #eregată.-ateriile din partea anterioara îşi încetaseră $ocul, pentru că tunurile numai puteau $i îndreptate către o "intă a$lata atît de os su# prova navei. 6uptase trans$ormă într&o cursă, distrugătorul s$redelindu&şi drumul precum un #er#ece în încercarea de a&l !dro#i pe %&'(). +ar su#marinul cîştiga adîncimeşi, pentru o clipă, se păru că avea să reuşească să alunece su# nava care&lurmărea. Theodore night trecuse de provă, chila sa ratînd cu ceva mai pu"inde un metru puntea superioară a su#mersi#ilului care co#ora. +ardistrugătorul înainta, cu inten"ia de a strivi su#marinul.

Aeronavele sim"iră cele dintîi muchia ascu"ita a provei distrugătorului.5ar"ial scu$undate pe puntea care dispărea su# apă, avioanele aliniate întandem primiră lovitura provei la umătate, $iind imediat trans$ormate în #ucă"i mari de metal contorsionat, de mecanisme şi de alte resturi. 5ilotuls$idător urcat în carlinga primului aparat de !#or avu prea pu"in timp în caresă&şi dovedească îndră!neala înainte de a i se îndeplini dorin"a de a pieri o

dată cu avionul său, în urma unei lovituri !dro#itoare.%&'() era pe umătate scu$undat şi, pînă în acel moment atacul nu&i pricinuise nici o stricăciune. +ar turela sa era o protu#eran"ă mult prea ieşităîn relie$ şi nu avea cum să scape de $uria atacului distrugătorului. Tăindu&l cuun scîr"îit, prova acestuia distruse puntea de comandă a su#marinului,spintecînd&o precum o coasă. Ogawa şi o$i"erii săi operativi $ură ucişi pe loccînd nava !dro#i centrul de comandă intrînd în şi trecînd prin el. +istrugătorulîşi continuă atacul violent, smulgînd întreaga structura de pe corpul

su#marinului, pe care îl mutila despicîndu&l adînc pe toata lungimea păr"iisale dorsale. în interior, echipaul sortit pierii au!i scrîşnetul metalului pemetal înainte ca torentul de apă să năvălească, inundînd toatecompartimentele. Oamenii avură parte de o moarte rapidă, dar dureroasă,



înecîndu&se în timp ce su#marinul se clătina #rusc, scu$undîndu&se apoi, cuiu"eală, către $undul oceanului. Cîteva #ule de aer şi de petrol #ol#orosiră lasupra$a"ă, marcînd locul mormîntului, pe urmă se aşternu tăcerea.

6a #ordul lui Theodore night, echipaul şi o$i"erii ova"ionarădistrugerea su#marinului apone! în timp ce priveau pata lucioasă şi grăitoarede păcură şi de car#urant de pe supra$a"a apei, părînd un nor al mor"ii care plutea deasupra vasului scu$undat. Avuseseră mare noroc $iindcădescoperiseră şi distruseseră o navă inamică chiar în aproprierea "ărmurilor patriei, vasul lor neavînd mai nimic de su$erit. Cu toate că duşmanul seluptase cu dîr!enie, victoria $usese o#"inută cu uşurin"ă. Mem#rii echipauluise puteau întoarce în port ca nişte eroi şi aveau să le istorisească nepo"ilor loro poveste grandioasă. Totuşi, nici unul dintre #ăr#a"ii de pe distrugător nu puteau nici să #ănuiască, nici să&şi imagine!e oroarea de nedescris care s&ar $i

a#ătut asupra compatrio"ilor lor dacă %&'() ar $i reuşit să&şi îndeplineascămisiunea. 0i nu aveau de unde şti că oroarea aştepta încă, $ăcîndu&le cu mîna,în tăcere, din inima epavei strivite.



PARTEA ÎNTÂI

MOARTEA DIN AER

Capitolul 1

2 MAI 2007

INSULELE ALEUTINE, ALASKA

întul se învîrteea uşor deasupra #arăcii gal#en&spălăcit, de ta#lă,coco"ate pe mica $ale!ă care domina marea. Cî"iva $ulgi de !ăpadă dansau, cu

gra"ie, deasupra streşinii construc"iei, înainte de a cădea pe pămînt, topindu&se printre $irele de iar#ă şi printre celelalte plante ale tundrei. în ciuda #î!îituluiunui motor diesel, a$lat în apropiere, un husk2 si#erian pu$os era întins pe peticul însorit de prundiş împrăştiat, #ucurîndu&se de un somn adînc. Orîndunică arctică de mare, cu penele al#e, co#ori sa arunce o privire, apoi poposi, pentru moment, pe acoperişul micii clădiri. +upă ce studie, plină decurio!itate, amestecul ciudat alcătuit dintr&o antenă, nişte $aruri şi nişte antene para#olice, de satelit, care împodo#eau acoperişul, mica pasare prinse o palăde vînt şi !#ură, în căutarea unor o$erte mai tentante.

<ta"ia meteorologică a 5a!ei de Coastă de pe insula >unaska era pe atîtde liniştită pe cît era de îndepărtată. <ituată în centru lan"ului insulelorAleutine, >unaska era una dintre du!inile de proeminen"e vulcanice care searcuiau în urul !onei continentale a Alaskăi ca un tentacul #oltit. +e numaidouă!eci şi şapte de kilometri lungime, insula avea ca semn distinctiv piscurile a doi vulcani inactivi la $iecare capăt, despăr"ite de dealuri

unduitoare, acoperite de iar#ă. 7n primăvara aceea tîr!ie, insula înver!ită, pecare nu e=ista nici măcar un singur copac sau un ar#ust înalt, se ridica ca unsmarald din apele reci ale oceanului.

<ituată în milocul curen"ilor din 5aci$icul de @ord, >unaska era loculideal pentru a urmări condi"iile maritime şi atmos$erice care ar $i putut genera$ronturi meteorologice #ine conturate în timp ce se deplasau spre est, îndirec"ia Americii de @ord. 5e lîngă colectarea datelor meteorologice,sta"iunea 5a!ei de Coastă mai avea şi rolul de releu de averti!are şi de salvare

pentru pescarii cu pro#leme care îşi $ăceau meseria în apele #ogate în peştedimpreur.

+in punctul de vedere al celor doi oameni însărcina"i să se ocupe desta"iune, locul nu putea $i considerat un paradis decît cu $oarte mare greutate.



Cea mai apropiată localitate era la nouă!eci de mile distan"ă, dincolo deîntinderea de ape, în timp ce #a!a lor principală din Anchorage se a$la la mai #ine de o mie de mile. 6ocuitorii i!ola"i erau pe cont propriu vreme de treisăptămîni, pînă cînd era adusă, pe calea aerului, următoarea pereche devoluntari. Cinci luni pe an, clima aspră a iernii impunea închiderea sta"iunii,cu e=cep"ia unui minim de opera"iuni care se puteau e$ectua de la distan"ă.+ar, din mai pînă în noiem#rie, echipa $ormată din două persoane era ladatorie două!eci şi patru de ore din două!eci şi patru. 7n ciuda i!olării,meteorologul 8d <timson şi tehnicianul Mike -arnes erau $oarte mul"umi"i deaceastă detaşare. 6ui <timson îi plăcea să $ie pe teren ca să&şi punăcunoştin"ele în practică, în timp ce lui -arnes îi surîdea ideea timpului li#er decare #ene$icia după ieşirea din schim#ul de lucru în sta"iune şi pe care îl putea petrece e=plorînd acel col" uitat de lume din Alaska.

— 7"i spun eu, 8d, după următoarea perioadă de odihnă va tre#ui să&"igăseşti alt partener. Am descoperit, în mun"ii Chugach, un a$loriment de cuar"care o să te surprindă. 0tiu că acolo, e=act su# el, tre#uie să $ie o minună"ie de$ilon de aur.

— Cum să nu, seamănă leit cu lovitura pe care ai pretins, cu $rene!ie, c&o s&o dai la rîul Mcinle2, îi reaminti <timson.

-arnes era de un optimism naiv care îl amu!a întotdeauna pemeteorologul mai vîrstnic.

— Aşteaptă pînă o să mă ve!i conducîndu&mi noul 3ummer pe lîngăAnchorage şi atunci o să mă cre!i, ripostă -arnes, oarecum indignat.

— Corect, răspunse <timson. între timp, ai putea să veri$icianemometrul; %ar nu înregistrea!ă vite!a vîntului.

— @umai să nu ridici vreo preten"ie la !ăcămîntul meu auri$er cît timpsunt pe acoperiş, rînii -arnes, îm#răcînd o haină groasă.

— 4ii liniştit, amice. 4ii liniştit.

6a trei kilometri către est, <arah Matson înura $iindcă&şi lăsase mînuşileîn cort. +eşi temperatura era de aproape !ece grade, vîntul care #ătea dinsprelarg crea sen!a"ia că $rigul era mai puternic. Mîinile îi erau ude din cau!ă căse tîrîse pe nişte #olovani scălda"i de apa mării şi nu&şi mai sim"ea vîr$uriledegetelor. Că"ărîndu&se de&a curme!işul unei viroage, încercă să uite demîinile înghe"ate, concentrîndu&se să aungă mai aproape de ceea ce urmărea.5ăşind $ără !gomot de&a lungul unei poteci presărate cu #olovani, îşi croidrum cu încetineală către o po!i"ie avantaoasă, lîngă un a$loriment stîncos, de

supra$a"ă.6a mai pu"in de !ece metri distan"ă se a$la o colonie gălăgioasă de lei de

mare tolăni"i la marginea apei. Cam o du!ină de mami$ere cu mustă"i groasestăteau înghesuite laolaltă, aidoma turiştilor îngrămădi"i pe plaa de la 1io, în



timp ce alte patru sau cinci puteau $i vă!ute înotînd în valuri. +oi masculitineri !#ierau cu putere unul la celalalt, $oindu&se încoace şi încolo şiîntrecîndu&se în a atrage aten"ia unei $emele din apropiere, care nu arăta nicicel mai mic interes pentru ei. Mai mul"i pui dormeau, $erici"i, lipi"i de pînteculmamei lor şi $ără să le pese de agresivitatea celor doi.

<co"îndu&şi un carne"el din #u!unarul hainei, <arah începu să note!e particularită"ile $iecărui animal în parte, estimîndu&i vîrsta, se=ul şi stareaaparentă de sănătate. <tudie, cu toată acurate"ea posi#ilă, $iecare leu de mare,căutînd orice semn de spasm muscular, de secre"ie oculară sau na!ală, ori destrănut e=cesiv. +upă aproape o oră de supraveghere, îşi puse carne"elul laloc, în #u!unar, sperînd că, mai tîr!iu, avea să $ie în stare să citească ceea cescrisese cu degetele înghe"ate.

Mergînd încet, pe propriile urme, <arah se îndepărtă tiptil de colonie şi

îşi croi drum înapoi, traversînd viroaga. +escoperi că, ini"ial, paşii i seîntipăriseră pe iar#a măruntă şi îi urmări, cu uşurin"ă, către interiorul insulei şidincolo de o movilă cu panta domoală. în timp ce urca, sim"i aerul rece almării răcorindu&i plămînii, iar splendoarea insulei o $ăcu să se simtă plină deenergie şi de via"ă. în ciuda trupului său !velt şi a trăsăturilor delicate, $emeiade trei!eci de ani, cu părul de culoarea inului, savura cu adevărat munca în aerli#er. <arah crescuse în !ona rurală din F2oming şi îşi petrecuse toate !ilelede vară cutreierînd mun"ii Teton, pe os şi călare, împreună cu doi $ra"ie=u#eran"i. +ragostea $a"ă de traiul în aer li#er o determinase să studie!emedicina veterinară la Colorado /niversit2, în statul învecinat. +upă ce$usese într&o serie de puncte de cercetare de pe coasta de est, îşi urmase pro$esorul $avorit la Centrul 4ederal de Control 8pidemiologic, unde i se$ăgăduise că nu avea să $ie #locată permanent într&un la#orator. 7n calitate deepidemiolog de teren la C+C, putea să&şi com#ine pasiunea pentru via"asăl#atică şi pentru munca în aer li#er cu autorul dat la urmărirea răspîndirii

acelor #oli transmisi#ile ale animalelor care repre!intă o amenin"are pentruoameni.4aptul că se a$la în insulele Aleutine era e=act genul de aventu ră în aer

li#er care o în$iora, deşi motivele care stăteau în spatele acesteia îi $rîngeauinima iu#itoare de animale. +e&a lungul "ărmului vestic al peninsulei Alaska$useseră raportate mai multe mor"i du#ioase ale leilor de mare, deşi nu sesuspecta nici o catastro$ă şi nici o interven"ie inten"ionată a omului. <arah$usese trimisă de la <eattle, împreună cu doi colegi, pentru a aprecia

amploarea deceselor în serie şi aria de răspîndire a acestora. 5ornind dininsula Attu, situată în e=tremitatea arhipelagului, echipa începuse să sedeplase!e, cu avionul, dintr&o insulă în alta, căutînd $ocarul epidemiei în timpce se apropia de !ona continentală din Alaska. +in trei în trei !ile, un mic



hidroavion îi lua pe mem#rii echipei, trecîndu&i pe insula următoare,împreună cu un nou stoc de provi!ii. Cea de&a doua !i petrecută pe >unaskanu dăduse la iveală semne de #oală în rîndul popula"iei locale de lei de mare,ceea ce o $ăcea pe <arah să se simtă ceva mai uşurată.

4rumoasa specialistă cu pome"i înal"i şi cu ochi căprui, cati$ela"i, parcurse rapid cei trei kilometri, înapoi în ta#ără, !ărind cu uşurin"ă, de ladistan"ă, cele trei corturi de un roşu strălucitor. Cînd <arah se apropie de loculde campare, un #ăr#at scund şi #ăr#os, purtînd o cămaşă de $lanel şi o şapcău!ată de #ase#all de la <eattle Mariners, cotro#ăia printr&un răcitor imens.

— %ată&te, <arah. 8u şi <and2 tocmai $ăceam planuri pentru masa de prîn!, spuse %rv2 4owler, !îm#ind. 4owler, un #ăr#at cumsecade, avîndcinci!eci de ani #ătu"i pe muchie, arăta şi se purta de parcă ar $i $ost cu !eceani mai tînăr.

O $emeie minionă, roşcată, ieşi încet dintr&unul dintre corturile dinapropiere, "inînd strîns o oală şi un polonic. — %rv2 $ace întotdeauna planuri pentru masa de prîn!, ripostă <and2

*ohnson, !îm#ind şi rotindu&şi ochii. — Cum v&a"i descurcat în diminea"a asta; se interesă <arah, înhă"înd un

scaun pliant şi aşe!îndu&se. — <and2 are statisticile. Am veri$icat o colonie numeroasă de lei de

mare de pe plaa de est şi to"i păreau graşi şi sănătoşi. 8u am dat şi peste unleş, dar, după toate aparen"ele, individul murise de #ătrîn. Am luat o mostrăde "esut pentru anali!e de la#orator, doar aşa, ca să $iu sigur.

7n timp ce vor#ea, 4owler pompă com#usti#il într&un araga! porta#il,apoi aprinse ga!ul care pîrîi, scăpînd pe su# ar!ător, şi $lacăra al#astră i!#ucnica prin minune.

— <e potriveşte cu ceea ce am o#servat eu. <e pare că nenorocirea nu aauns la leii de mare de pe încîntătoarea >unaska, răspunse <arah, măturînd

cu privirea "inutul verde care îi înconura. — 5utem inspecta colonia de pe coasta de vest a insulei în dupa&amia!aasta, de vreme ce pilotul nu vine să ne ia pînă mîine în !ori.

— Ar $i o e=cursie plăcută. +ar ne putem opri să stăm de vor#ă cu ceide la sta"iunea 5a!ei de Coastă, îmi amintesc că pilotul spunea că e cinevaacolo în perioada asta a anului.

— 5înă atunci, anun"ă 4owler, punînd o oală mare pe araga!ul porta#il,e timpul pentru specialitatea casei.

— @u #orîtura aia..., încercă <and2 să spună înainte de a $i întreruptă.



— +a, într&adevăr. Cajun chili dujour 1, rînii 4owler, în timp ce alegeacocoloaşelemaro dintr&o cutie mare de conserve, răsturnîndu&le în oalaîncăl!ită.

— Laissez le bon temps rouler 2, cum se spune în @awlins, spuse <arahrî!înd.

8d <timson studie cu aten"ie monitorul radiolocatorului meteorologic, privind o acumulare $iravă de nori electronici al#i care acopereau cu pu$ partea superioară a ecranului verde. /ndeva, la trei sute două!eci de kilometricătre sud&vest, se a$la un $ront sla# de $urtună, despre care <timson puteaspune, cu preci!ie, că avea să le ude insula pe parcursul cîtorva !ile umede.Concentrarea îi $u întreruptă de sunetul unor lovituri care&i răsunau deasupracapului. -arnes încă mai era pe acoperiş, pier!înd vremea cu anemometrul.

O conversa"ie plină de para!i"i umplu #rusc #araca, venind din aparatul

de radio montat în col"ul unui perete. Cea mai mare parte a tra$icului radiorecep"ionat pe insulă consta în $lecăreală despre vremeJ a căpitanilor vaselorde pescuit a$late în apropiere. <timson $ăcu tot ce putea ca să elimineinter$eren"ele din conversa"ia neinteligi#ilă şi, la început, nu sesi!ă sunetulstraniu, ca un şuierat. 5e urmă, radioul amu"i pentru un moment, iar el putuau!i limpede !gomotul violent şi îndepărtat, similar celui $ăcut de un avion cureac"ie. uietul #i!ar continua vreme de cîteva secunde lungi, părînd să scadătreptat în intensitate înainte de a înceta cu totul, după un trosnet sonor.

Bîndindu&se la un tunet, <timson setă scala vi!uală a radiolocatoruluisău la o ra!ă de patru!eci de kilometri. în imediata vecinătate, pe monitor sevedeau, ici şi colo, doar nori al#i, su#"iri, care nu păreau cîtuşi de pu"inaducători de $urtună. 5oate că cei de la avia"ie $ăceau ceva manevre, îşiînchipui, amintindu&şi de tra$icul aerian intens de pe cerul din Alaska întimpul 1ă!#oiului 1ece.

Bîndurile i se spul#erară cînd îl au!i pe Ma=, cîinele său husk2,

scheunînd dincolo de uşă. — Ce s&a întîmplat, Ma=; strigă, deschi!înd uşa #arăcii.Cîinele urla strident, a moarte, în timp ce se întorcea, tremurînd, către

stăpînul său. <timson avu un şoc cînd îi vă!u ochii sticloşi, privind în gol, întimp ce din #ot i se prelingea o spuma al#ă, vîscoasă. Cîinele se clătină, pentru o clipă, încoace şi încolo, apoi se răsturnă #rusc pe o parte, lovind pămîntul cu o #u$nitură.

— %suseE Mike, vino repede aici, osE strigă <timson la partenerul său.

: Cel de toate !ilele. 6ăsa"i vremurile #une să curgă.



-arnes co#ora dea de pe acoperiş, dar îi venea greu să găsească treptelescării cu piciorul. Cînd aunse aproape de sol, piciorul său stîng nu nimeriultima treaptă şi el atinse pămîntul clătinîndu&se, "inîndu&se pe umătate dreptnumai $iindcă îşi încleştase cu putere mîna de o treaptă a scării.

— Mike, cîinele tocmai a... te sim"i #ine; între#ă <timson, reali!înd căceva nu era în regulă.

Alergă spre partenerul său şi îl găsii respirînd cu greutate şi avînd ochiiaproape la $el de sticloşi ca ai lui Ma=. Aruncîndu&şi #ra"ul în urul umerilor #ăr#atului mai tînăr, <timson îl duse, pe umătate cărîndu&l, pe umătatetîrîndu&l, în #aracă, unde îl aşe!ă pe un scaun.

-arnes se aplecă şi vomă cu violen"ă, apoi se îndreptă, apucîndu&se de #ra"ul lui <timson ca să se spriine.

— 8 ceva în aer, şopti, #ol#orosind, cu voce răguşită.

or#ele a#ia îi ieşiseră din gură, cînd ochii i se dădură peste cap şi se pră#uşi, mort ca to"i mor"ii.<timson rămase locului, şocat, apoi descoperi că încăperea i se învîrtea

în $a"a ochilor, ca o s$îrlea!ă. O durere vi#rantă, chinuitoare, îi cuprinse capulşi strînsoarea de $ier a unei menghine începu să&i stoarcă plămînii de aer.Aunse lîngă radio clătinîndu&se şi încercă să scoată un "ipăt scurt, cerîndautor, dar nu era sigur dacă amor"eala care&i cuprinsese $a"a avea să&i permităsă&şi mişte #u!ele. O e=plo!ie de căldură îi invada trupul, de parcă un $ocinvi!i#il i&ar $i mistuit organele interne. <u$ocîndu&se şi pier!îndu&şi cu totulvederea, se clătină şi se pră#uşi, murind înainte de a atinge podeaua.

6a şase kilometri şi umătate distan"ă de sta"iunea 5a!ei de Coastă, ceitrei oameni de ştiin"ă de la C+C tocmai îşi terminau prîn!ul cînd îi lovi valulnevă!ut al mor"ii. <arah constată prima că ceva nu era în ordine, cînd două păsări care !#urau pe deasupra capetelor lor se opriră #rusc, parcă i!#indu&sede un perete invi!i#il, apoi că!ură, răsucindu&se, la pămînt. 5rima victimă $u

<and2, care se prinse cu mîinile de stomac şi se încovoie, în chinurile mor"ii. — 8i, haide, n&am $ăcut un chili chiar atît de rău, glumi 4owler înaintede a ame"i şi de a se sim"i şi el cuprins de grea"ă.

<arah se ridică şi $ăcu cî"iva paşi către răcitor ca să scoată o sticlă cuapă, cînd picioarele părură să&i ia $oc şi muşchii din interiorul coapselorîncepură să&i tremure.

— Ce se&ntîmplă; gî$îi 4owler, care încerca să aline su$erin"a lui <and2,înainte de a se clătină, pră#uşindu&se, în chinuri, la pămînt.

5entru <arah, timpul păru să&şi încetinească scurgerea pe măsură cesim"urile i se toceau. <e pră#uşi, încet, în vreme ce muşchii îi slă#eau şire$u!au să se supună comen!ilor date de creier. 5lămînii păreau să i secontracte, trans$ormînd $iecare respira"ie într&un unghi chinuitor. în urechi



începu să&i răsune un #u#uit în$undat pe cînd cădea pe spate, privind cerulcenuşiu de deasupra prin ochii înce"oşa"i. <im"ea $irele de iar#ă dansînd şi$remătîndu&i deasupra trupului, dar era împietrită, nu i!#utea să $acă nici omişcare.

Treptat, o cea"ă îi învălui mintea şi o !onă neagră îi acoperi limitelecîmpului vi!ual. +ar o interven"ie #ruscă îi $ăcu, pentru o clipă, sim"urile săvi#re!e. +in marea cenuşie se desprinse dintr&o dată o apari"ie, o $antomăstranie, cu un smoc de păr negru deasupra unui chip ca de cauciuc, care păreasă ai#ă consisten"a unui material plastic. <im"i pironindu&se asupră&i privireaca din altă lume a unor ochi de cristal, înspăimîntători şi imenşi, de şaptecentimetri. +ar dincolo de lentilele de sticlă părea să $ie o altă pereche deochi, care o $i=au încorda"i, cu compasiune şi cu căldură. O pereche de ochiadînci, de un verde opalescent. Apoi totul se întunecă.



Capitolul 2

<arah deschise ochii către #olta cenuşie de deasupra ei, numai că, dedata aceasta, era plată şi lipsită de nori. 8li#erîndu&se de cea"ă, ochii reuşiră,încet, să $ocali!e!e şi putu desluşi că nu privea cerul, ci tavanul unei încăperi.<upra$a"a moale pe care o sim"ea dedesu#t îi de!vălui că era întinsă pe un pat,avînd su# cap o pernă groasă. 4a"a îi era acoperită de o mască de o=igen, pecare o înlătură, dar nu se atinse de acul per$u!iei intravenoase care îi era în$iptîn #ra". <tudiind cu aten"ie ceea ce o înconura, privirile i se plim#ară printr&oîncăpere de dimensiuni reduse, decorată cu simplitate, cu un mic #irou, plasatîntr&un col", deasupra căruia se a$la un ta#lou impresionant, în$ă"işînd un pache#ot de demult, alături de care era o cameră minusculă de #aie. 5atul în

care !ăcea era $i=at de perete, iar uşa deschisă, care dădea într&un coridor,avea pragul înalt. întreaga încăpere părea să se legene, dar nu era sigură dacăimpresia de mişcare nu era cumva creată de pulsa"iile puternice pe care lesim"ea în tîmple.

5rinse o mişcare cu coada ochiului şi se întoarse spre cadrul uşii,descoperind că cineva stătea acolo, privind&o cu un !îm#et uşor. 8ra un #ăr#atînalt, lat în umeri, dar #ine propor"ionat, suplu şi musculos. 8ra tînăr, pro#a#ilspre trei!eci de ani, presupuse ea, dar se mişca cu încrederea cuiva mult maimatur. 5ielea avea #ron!ul puternic caracteristic celor care petrec mult timp înaer li#er. 5ărul negru, ondulat, eviden"ia un chip col"uros, mai degra#ă$ascinant decît de o $rumuse"e clasică. +ar ochii erau cei din care i!vora auradin urul #ăr#atului. Aveau o nuan"ă pro$undă, de verde iri!at, şi de!văluiauinteligen"ă, sim"ul aventurii şi integritatea, strînse laolaltă. 8rau ochii unui om pe care te puteai #i!ui. 0i, îşi aminti <arah, erau aceeaşi ochi ver!i pe care îivă!use în ta#ără, înainte de a se întuneca totul.

— 8i, o salut pe 4rumoasa din 5ădurea Adormită.Cuvintele $useseră rostite cu o voce caldă, pro$undă. — 8şti... eşti #ăr#atul din ta#ără, se #îl#îi <arah. — +a, îmi cer scu!e, <arah, $iindcă pe insulă nu m&am pre!entat aşa

cum ar $i tre#uit. Mă numesc +irk 5itt. @eglia să adauge *uniorD, deşi purtaacelaşi nume ca tatăl său.

— Mă cunoşti; între#a ea, încă tul#urată. — 5ăi, nu îndeaproape, !îm#i +irk prieteneşte, dar un savant care are

ceva în cap, pe nume %rv, mi&a spus cîte ceva despre proiectul vostru din>unaska. %rv pare să&şi închipuie că a otrăvit pe toată lumea cu ultimul săuchili.

— %rv şi <and2; <unt #ine sănătoşi;



— +a. Ca şi tine, au tras un pui de somn, dar acum se simt #ine. <eodihnesc în capătul celalalt al holului, !ise +irk, arătînd cu degetul mare cătrecoridor.

<esi!a de!orientarea din ochii lui <arah şi îi atinse umărul cu mîna,apăsîndu&i&l ca s&o liniştească.

— @u&"i $ace grii, sunt pe mîini #une. @e a$lăm la #ordul navei +eep8ndeavor, care îi apar"ine Agen"iei @a"ionale Americane pentru <tudii Marineşi <u#acvatice. @e întorceam dintr&o e=pedi"ie de supraveghere su#acvatica a #a!inului Aleutinelor cînd am prins semnalul de pericol al sta"ieimeteorologice a 5a!ei de Coastă de pe >unaska. Am !#urat într&acolo cu unelicopter pe care îl avem la #ord şi s&a întîmplat să !ăresc ta#ăra voastră cîndmă întorceam spre navă. &am o$erit "ie şi prietenilor tăi un tur aerian gratuital insulei, dar a"i dormit tot timpul, adăugă +irk, mimînd de!amăgirea.

— 7mi pare rău, murmură <arah, sim"indu&se întrucîtva stînenită. Credcă&"i datore! o grămadă de mul"umiri, domnule 5itt. — Te rog, spune&mi +irk. — O, +irk, răspunse ea, cu un surîs, sim"ind o tul#urare ciudată cînd îi

rosti numele. Cum se simt cei de la 5a!a de Coastă;Chipul lui se înnegură şi o e=presie plină de păreri de rău îi traversă

chipul. — Mă tem că am auns prea tîr!iu. Am găsit în sta"ie doi #ăr#a"i şi un

cîine. 8rau mor"i cu to"ii.<arah sim"i un $ior de&a lungul şirei spinării. +oi #ăr#a"i pieriseră, iar ea

şi înso"itorii ei $useseră cît pe ce să moară. @imic din toate astea nu avea sens. — Ce nai#a s&a întîmplat; între#ă, şocată. — @u ştim sigur. Medicul navei noastre $ace nişte teste, dar, aşa cum î"i

po"i imagina, posi#ilită"ile lui sunt oarecum limitate. 5are să $i $ost vor#a deun a#ur sau de o to=ină transmisă prin aer. Tot ce ştim este că cei de la 5a!a

de Coastă credeau că e ceva în aer. Am !#urat purtînd măştile de ga!e şi n&am$ost a$ecta"i. 0i chiar am luat cu noi nişte şoareci al#i din la#oratorul navei.Au supravie"uit cu to"ii şi par să nu ai#ă nici un simptom. Orice o $i $ost,tre#uie să se $i împrăştiat pînă cînd am ateri!at noi la sta"ia meteorologică. Tuşi echipa ta v&a"i a$lat, după cum s&ar părea, la o distan"ă su$icient de mare$a"ă de sursă pentru a $i a$ecta"i mai pu"in sever. 5ro#a#il că nu a"i primit odo!ă întreagă de indi$erent ce&o $i $ost.

Ochii lui <arah se închiseră şi amu"i. îşi reaminti groa!a şi durerea din

timpul încercării cumplite prin care trecuse, ceea ce o $ăcu să se simtăcuprinsă de o#oseală. +orea să doarmă şi să uite totul şi spera că avusese doarun vis urît.



— <arah, o să&i cer doctorului să te consulte şi pe urmă o să po"i dormidin nou. 5oate că, mai tîr!iu, o să&mi permi"i să&"i $ac cinste, la cină, cu un platou de cleşti de cra#;

8a îi răspunse cu un !îm#et $ugar. — Cu plăcere, murmura, apoi adormi imediat.ermit -urch stătea la cîrmă, citind un comunicat primit prin $a=, cînd

+irk intră pe puntea de naviga"ie pe uşa #atantă dinspre tri#ord. Căpitanule=perimentat al navei +eep 8ndeavor clătină uşor din cap după ce citidocumentul, apoi se întoarse spre +irk avînd pe chip o e=presie care arăta căera oarecum supărat.

— Am anun"at 5a!a de Coastă şi +epartamentul <ecurită"ii @a"ionale,dar nimeni n&are de gînd să $acă nimic înainte de a primi raportul autorită"ilorlocale. O$i"erul care se ocupă de securitatea pu#lică a satului din Atka este

repre!entantul o$icial local al apărătorilor legii şi nu poate aunge pe insulă pînă mîine diminea"ă, pu$ni -urch. Au murit doi oameni, iar ei tratea!ă astadrept un accident.

— @oi nu mai avem prea multe de $ăcut, răspunse +irk. Am vor#it cuCari @ash, specialistul nostru în anali!area mediului marin, care cunoaşte$oarte #ine poluan"ii atmos$erici. +upă părerea lui, se poate întîmpla să $ieemise, în mod natural, ga!e to=ice, cum ar $i emana"iile vulcanice de sul$,care s&ar putea să&i $i ucis pe cei doi #ăr#a"i. 8misiile $oarte concentrate de poluan"i industriali sunt un alt vinovat poten"ial, deşi nu ştiu ca în Aleutine săe=iste, în apropiere, instala"ii chimice.

— O$i"erul siguran"ei pu#lice mi&a spus că i se pare un ca! clasic deinto=icare cu mono=id de car#on, provenit de la generatorul sta"iei. +ar astanu e=plică de ce prietenii noştri de la C+C, a$la"i la şase kilometri şi umătatedistan"ă, au avut simptome similare.

— @u e=plică nici ce s&a întîmplat cu cîinele pe care l&am găsit, mort, în

a$ara #arăcii sta"iei, adăugă +irk. — 5ăi, poate că echipa C+C reuşeşte să $acă pu"ină lumină în privin"aasta. Apropo, cum se simt cei trei oaspe"i ai noştri;

— 7ncă mai sunt pu"in ame"i"i. @u&şi amintesc prea multe în a$ară de$aptul că totul s&a petrecut $oarte repede.

— Cu cît îi ducem mai curînd într&o unitate medicală adecvată, cu atît osă dorm mai liniştit. Cel mai apropiat aerodrom este înalaska, unde putemaunge în mai pu"in de paispre!ece ore. O să solicit dinainte, prin radio, o

aeronavă medicală care să&i trans$ere la Anchorage. — Căpitane, aş vrea să iau din nou elicopterul, să cercete! insula. Cu

oca!ia ultimului !#or n&am avut prea multe şanse să aruncăm o privireîmpreur. 5oate că e ceva care ne&a scăpat. Ai o#iec"iuni;



— @u... atîta vreme cît îl iei cu tine pe glume"ul ăla din Te=as, răspunse-urch, cu un !îm#et îndurerat.

7n timp ce, stînd pe scaunul pilotului din elicopterul @/MA <ikorsk2 <&9NC, +irk răs$oia în gra#ă planul de !#or, un #ăr#at cu părul de culoareanisipului şi cu o musta"ă stu$oasă se plim#a agale pe plat$orma de decolare.Ci!mele lui !gîriate de cow#o2, #ra"ele musculoase şi omnipre!entul aeramenin"ător care ascundea un sim" usturător al umorului îi dădeau lui *ack+ahlgren aerul unui călăre" de tauri care a rătăcit drumul către rodeo. @otoriu pentru glumele sale de prost gust, +ahlgren reuşise să&l scoată pe -urch dinsărite încă din prima noapte petrecută împreună pe mare turnînd o sticlă derom ie$tin în vasul cu ca$ea din cam#u!ă. Ca specialist în inginerie carecrescuse în vestul Te=as&ului, se descurca cu armele şi cu caii la $el de #inecum o $ăcea cu orice tip de echipament mecanic care $unc"iona deasupra sau

su# supra$a"a mării. — Psta e turul pitoresc al insulei pe care mi l&a recomandat agentul meude călătorie; îl între#ă pe +irk, vîrîndu&şi capul printr&una dintre $erestreleglisante ale carlingii.

— /rcă&te, #ăiete, şi n&o să regre"i. 8 vor#a de toata apa, de toatestîncile şi de to"i leii de mare pe care&i po"i sor#i din priviri.

— 5are să $ie şic. î"i dau un s$ert de dolar în plus dacă îmi po"i găsii un #ar cu o chelneri"ă cu $usta scurtă.

— O să văd ce pot $ace, rînii +irk, în timp ce +ahlgren se urca,aşe!îndu&se pe scaunul copilotului.

Cei doi #ăr#a"i deveniseră prieteni apropia"i cu ani înainte, în timp cestudiau ingineria navală la Atlantic /niversit2, 4lorida. 4iind pasiona"i descu$undări, chiuleau adesea împreună de la cursuri pentru a pescui în reci$ulde corali de la -oca 1aton, iar apoi pregăteau peştii prinşi la grătar, pe plaă,$olosindu&se de ei ca să cîştige $avorurile $etelor din pă"iile locale. +upă

a#solvire, *ack îşi completase pregătirea do#îndită în 1OTC:, în timp ce +irkîşi o#"inuse masteratul la Colegiul Maritim din @ew >ork şi se antrenaseurmînd cursurile unei şcoli comerciale de sca$andri. <e reîntîlniseră cînd +irki se alăturase tatălui său, în cadrul @/MA, ca director de proiecte speciale, şiîşi convinsese prietenul să&l înso"ească, devenind angaatul prestigioaseiagen"ii de cercetare.

+upă atî"ia ani în care $ăcuseră scu$undări împreună, între cei doi #ăr#a"i e=ista o legătură aproape tainică. 0tiau că se puteau #a!a unul pe

celalalt şi $ăceau tot ce le stătea în puteri în ca!urile de $or"ă maoră. +ahlgrenvă!use, mai devreme, privirea hotărîtă din ochii lui +irk şi ştia că era înso"ităde o stăruin"ă încăpă"înată. O#servase că evenimentele pline de mister de pe



insula >unaska îl apăsau pe prietenul său care nu părea dispus să lase totul #altă.

1otorul principal al elicopterului <ikorsk2 se învîrtea cu vite!ă $oartemare în timp ce +irk ridică lin elicopterul de pe mica plat$ormă de ateri!aremontată în centru navei +eep 8ndeavor. +upă ce aunse la trei!eci de metriînăl"ime, îl men"inu, o vreme, pe loc, admirînd vederea aeriană a navei decercetare @/MA. asul lat, de culoare turcoa!, părea #utucănos pentrulungimea sa de opt!eci de metri. +ar lipsa unei linii !velte $ăcea ca plat$ormade lucru să $ie sta#ilă, ceea ce era ideal pentru $unc"ionarea numeroaselormacarale şi elevatoare strategic po!i"ionate în apropierea imensei pun"ideschise de la pupa. în milocul acesteia, un su#mersi#il de un gal#enstrălucitor, plasat pe un suport mare, din lemn, scînteia ca o nestemată înlumina soarelui de după amia!ă tîr!ie, în timp ce cî"iva tehnicieni se ocupau

de elicele sale de manevră şi de componentele electronice. /nul dintre aceştiase ridică şi&şi $lutură şapca către elicopterul suspendat. +irk se gră#i să&i $acăomului cu mîna, apoi viră îndreptîndu&se către nord&vest, spre insula >unaska,a$lată la o distan"ă de mai pu"in de cincispre!ece kilometri.

— 7napoi pe >unaska; se interesă +ahlgren. — 6a sta"ia meteorologică a 5a!ei de Coastă pe care am cercetat&o

diminea"ă. — Bro!av, gemu +ahlgren. <untem pe post de dric !#urător; — @u, ne interesea!ă doar sursa a ceea ce i&a omorît pe #ăr#a"i şi pe

cîine. — 0i căutăm un animal, o plantă sau un mineral; între#ă +ahlgren în

căşti, strivind între din"i o #ucată !dravănă de gumă. — 5e toate trei, răspunse +irk. Cari @ash mi&a spus ca un nor to=ic

poate $i creat de orice, de la un vulcan activ pînă la o algă în$lorită, ca să numai pomenesc de #analii poluan"i industriali.

— @u tre#uie decît să opreşti lîngă următoarea morsă, s&o rog să nee=plice unde se a$lă cea mai apropiată $a#rică de pesticide. — Asta&mi aduce aminte de -asilJ unde e; între#ă +irk, plim#îndu&şi

privirile prin carlingă. — 8 chiar aici, tea$ăr şi nevătămat, răspunse celălalt, luînd o cuşcă

mică, a$lată su# scaunul său, şi ridicîndu&şi&o la în înăl"imea ochilor.+inăuntru, un şoricel îi întoarse privirea, mişcîndu&şi încoace şi încolomustă"ile minuscule.

— 1espiră adînc, micul meu prieten, şi să nu ne $aci surpri!a să adormi,îi ceru +ahlgren ro!ătorului cu #lană.



5e urmă legă cuşca de un şnur $i=at de pla$on, ca pe aceea a unui canarîntr&o mină de căr#uni, ca să poată o#serva cu uşurin"ă dacă şoarecele mureadin cau!a vreunei to=ine a$late în aer.

7n $a"a lor, insula ier#oasă >unaska se înăl"a ca o creastă din apa deculoarea verde a arde!iei, cu un nor cirrus rare$iat dansînd în urul celui maimare dintre cele două piscuri ale vulcanilor săi stinşi. 5e măsură ce seapropiau de linia stîncoasă a "ărmului, +irk mări treptat altitudinea la care!#urau, apoi viră la stînga, de&a lungul $ale!ei. +eplasîndu&se în urul insuleiîn sensul opus mişcării acelor de ceas, !ăriră după doar cîteva minute clădireagal#ena a sta"iunii meteorologice a 5a!ei de Coastă. 6ăsînd elicopterul să plane!e, +irk şi +ahlgren studiara cu griă terenul din urul acesteia, căutîndorice urmă neo#işnuită. +irk vă!u trupul lui Ma=, cîinele husk2, care continuasă !acă în $a"a uşii #arăcii, ceea ce îl $ăcu să&şi reamintească e=presia de

durere şi de spaimă de pe chipurile #ăr#a"ilor din interior, aşa cum o vă!usemai devreme, în aceeaşi !i, cînd el şi +ahlgren ateri!aseră pentru prima oarăla sta"ia meteorologică, îşi înlătură cu meticulo!itate emo"iile şi&şi pusemintea să descopere sursa vîntului to=ic ucigător.

Arătă spre par#ri!ul din partea dreaptă cu o înclinare a capului. — întul #ate predominat dinspre vest, aşa că sursa s&ar $i putut a$la

mai departe, pe coastă. <au poate chiar în larg. — Are sens. Ta#ăra echipei C+C se a$lă la est de aici şi e evident că ei

au inhalat o do!ă mai pu"in letală din ga!ul misterios, răspunse +ahlgren, întimp ce e=amina solul privind printr&un #inoclu de putere redusă.

+irk apăsă uşor pe maneta de control a tura"iei şi elicopterul se deplasă,încet, înainte, îndepărtîndu&se de construc"ia gal#enă. în următoarea oră, ceidoi #ăr#a"i îşi încordară privirile căutînd, pe insula plină de ier#uri, oriceurma a unei surse naturale sau arti$iciale a to=inei. +irk descrise semicercurilargi deasupra insulei, atît în nordul cît şi în sudul acesteia, deplasîndu&se

către vest pînă ce aunseră pe "ărm şi revenind în vecinătatea sta"ieimeteorologice a 5a!ei de Coastă. — +oar iar#ă şi stînci, nimic altceva, #odogăni +ahlgren. +inspre

partea mea, poate să rămînă în stăpînirea $ocilor. — 4iindcă veni vor#a, aruncă o privire acolo os, ripostă +irk, arătînd

către o mică plaă a$lată în $a"a lor.O umătate de du!ină de lei de mare stăteau întinşi pe pămînt, părînd să

se #ucure de ra!ele soarelui după amie!ii tîr!ii. +ahlgren se uită cu mai multa

aten"ie şi se încruntă #rusc, uluit. — +umne!eule, nu mişcăE 0i ei au inhalat&o. — To=ina tre#uie să $i venit de pe mare sau de pe următoarea insulă, nu

de pe >unaska.



— /rmătorul morman de stînci dinspre vest este Amukta, !ise+ahlgren, plim#îndu&şi degetul pe harta regiunii.

+irk putea vedea limpede, la ori!ont, conturul de un cenuşiu murdar alinsulei.

— 5are să $ie la vreo trei!eci de kilometri de aici. Cred că avem timp săaruncăm o ocheadă, la repe!eală, înainte de a ni se termina com#usti#ilul,continuă, după ce se uită la indicatorul de #ord. 8&n ordine dacă sari pesteşedin"a de pedichiură de la salonul de în$rumuse"are al navei;

— <igur, o s&o reprograme! pentru mîine, răspunse +ahlgren. — 7l anun" pe -urch unde mergem, spuse +irk, trecînd pe $recven"a

radio a navei. — <pune&i să ne păstre!e cina în cam#u!ă, adăugă +ahlgren, $recîndu&

se pe stomac. 5eisaul ăsta îmi stîrneşte po$ta de mîncare.

7n timp ce discuta cu nava de cercetare, +irk îndreptă elicopterul<ikorsk2 către insula Amukta, !#urînd la mică înăl"ime deasupra apei.Condus de mîna lui $ermă, puternicul aparat de !#or destinat transportului produselor petroliere în vecinătatea litoralului !#ura drept, ca pe o şină. +upăce călătoriră în regim constant vreme de !ece minute, +ahlgren îşi ridică întăcere #ra"ul şi arătă, prin geamul carlingii, către un o#iect a$lat la ori!ont. 8raun grăunte al#, care se mări cu $iecare secundă pînă ce se dovedi a $i un vasde mari dimensiuni, cu tot cu siaul său. 4ără vreun cuvînt, +irk apasă uşor pedala din stînga pînă cînd elicopterul viră, aungînd pe direc"ia navei.Apropiindu&se rapid, putură vedea că era un trauler pentru pescuit, cu cocadin o"el, încărcat pînă la re$u! şi care se îndrepta către sud&est.

— 8i, uite un hîrdău care se cere cură"at lună, remarca 5itt, eli#erîndmaneta de accelera"ie ast$el încît vite!a să se potrivească cu a navei.

+eşi nu părea $oarte vechi, vasul de pescuit purta semnele evidente aleu!urii căpătate de&a lungul anilor. Coca şi puntea deschisă erau pline de

!gîrieturi şi de urme de lovituri şi de unsoare. <tratul ini"ial de vopsea al#ă sesu#"iase acolo unde petele de rugină nu o#"inuseră victoria de$initivă. 5rivitdin e=terior, părea tot atît de epui!at precum colacii simpli şi u!a"i de salvarecare&i atîrnau de&o parte şi de alta, ca nişte şiruri de covrigi. Ca şi în ca!ulaltor nave de lucru aparent negliate, motoarele sale diesel umelate $useserăre$ăcute şi din coş a#ia dacă ieşea o şuvi"ă de $um negru în timp ce o purtau printre valuri.

<tudiind&o cu aten"ie, +irk nu o#servă nimic interesant, în a$ară de

$aptul că pe catarg nu $lutura nici un steag care să&i identi$ice na"ionalitatea. @umele şi portul de reşedin"ă lipseau atît de pe am#ele laturi ale provei, cît şide pe pupă. 5e cînd cerceta cu aten"ie puntea de la pupa, doi #ăr#a"i cu



trăsături asiatice, în salopete al#astre, intrară în ra!a lui vi!uală şi îşiîndreptară către elicopter privirile neliniştite.

— @u par din cale a$ară de prietenoşi, nu&i aşa; remarcă +ahlgren,înainte de a le $ace cu mîna, !îm#ind.

Cei doi oameni în salopetă îi răspunseră încruntîndu&se. — @ici tu n&ai $i, dacă ai lucra pe epava asta soioasă, spuse +irk,

men"inînd elicopterul deasupra pupei vasului care agita apa. Te&a i!#it vreociudă"enie a traulerului ăstuia; între#ă, cu ochii la puntea de la pupa.

— Te re$eri la $aptul că nu se vede nicăieri nici un $el de echipament pentru pescuit;

— 7ntocmai, răspunse +irk, aducînd elicopterul ceva mai aproape denavă.

O#servă că, în milocul pun"ii, era montat un postament #i!ar, înalt de

vreo patru metri şi umătate. 5e scheletul de metal nu se vedea nici o pată derugină, ceea ce arăta că era vor#a de un adaos recent. 6a #a!a postamentuluiera o pată cenuşie, pră$uită, în $ormă de stea, care părea urma unei arsuri pesupra$a"a pun"ii.

Cînd elicopterul veni mai aproape, cei doi oameni de pe punte începură #rusc să vor#ească .unul cu celalalt repede şi cu aprindere, apoi dispărură în osul unei scări. în partea de sus a acesteia, trupurile a cinci lei de mare erauînşirate pe punte unul lîngă celălalt, ca sardelele într&o conservă. în stîngaleşurilor era un mic "arc de o"el, în care se a$lau trei animale vii.

— +e cînd a $ost depăşită cererea de cleşti de cra# de cea de untură de$ocă; între#ă +ahlgren, cu nepăsare.

— @u&s sigur de asta, dar nu cred ca @anook cel din @ord ar $i încîntatdacă ar a$la că tipii ăştia îi $ură cina.

Apoi apăru stră$ulgerarea $ocului de armă. +irk o vă!u cu coadaochiului şi, instinctiv, apăsă pe pedala din stînga, răsucind #rusc elicopterul

cu o sută opt!eci de grade. Mişcarea le salvă vie"ile. Cînd elicopterul începusă se rotească, un et de gloan"e îşi nimeriră "inta, lovind aparatul. +ar, în locsă distrugă partea din $a"ă a carlingii, grindina de $oc trecu prin $a"a pilo"ilor şiciurui panoul cu instrumente de #ord. 5upitrul de comanda, aparatele demăsură şi radioul se $ăcură "ăndări, dar oamenii scăpară nevătăma"i, ca şi principalele componente mecanice.

— Cred că nu le&a plăcut remarca despre @anook, !ise +ahlgren, cuchipul lipsit de e=presie, uitîndu&se la cei doi oameni în salopete care

reapăruseră şi trăgeau în elicopter cu pistoale automate.+irk nu răspunse şi acceleră aparatul la ma=imum, încercînd să scape de

#andi"ii înarma"i. +in partea dinspre #a#ord a pun"ii, cei doi #ăr#a"i continuausă tragă în elicopter cu pistoalele lor automate A&9', de $a#rica"ie rusească.



Trăgeau prosteşte, $ără să&şi studie!e "inta, concentrîndu&şi $ocul mai degra#ăasupra ca#inei decît asupra rotoarelor, care erau mult mai vulnera#ile. îninteriorul elicopterului, !gomotul puştilor mitralieră era acoperit de vuietulmotoarelor şi al rotoarelor. +irk şi +ahlgren nu au!eau decît nişte lovituriuşoare în $u!elaul din spatele lor.

+irk schim#ă po!i"ia elicopterului descriind un cerc larg către tri#ordultraulerului şi punînd puntea de naviga"ie a acestuia între el şi trăgători, ca săse $erească de tirul armelor. <căpînd pentru moment de atac, roti cu toată puterea manşa aparatului, îndreptîndu&l către insula Amukta, care se desluşeaîn depărtare.

+ar răul $usese $ăcut. Carlinga începu să se umple de $um, în timp ce+irk se lupta cu comen!ile cumplit de s$ărîmate ale aparatului. 5loaia degloan"e $ăcuse #ucă"i aparatura electronică, găurise $urtunurile hidraulice şi

ciuruise aparatele de măsură. +ahlgren sim"i ceva cald gîdilîndu&l pe gle!nă şise pipăi, descoperindu&şi o gaură sănătoasă de glonte în gam#ă. O serie degloan"e nimeriseră motorul, dar rotorul continua să pu$ăie, tuşind şi icnind.

— 7ncerc să aung pe insulă, dar $ii pregătit pentru o ateri!are $or"ată,strigă +irk, acoperind !gomotul motorului avariat.

Carlinga se umplu cu un $um al#astru, rău mirositor, înso"it de mirosulneplăcut al instala"iei electrice care ardea. 5rin pîcla $ormată, +irk a#ia mai putea desluşi insula din $a"a lor, ca şi ceea ce părea a $i o mică plaă.

7n mîinile lui, manşa tresaltă ca un ciocan pneumatic. îşi $olosi toată$or"a ca să men"ină sta#ilitatea aparatului şi ca să&l $acă să înainte!e cîndîncepu să se !gîl"îie din toate încheieturile. Aproape disperat, putea vedealinia îm#ietoare a "ărmului în timp ce elicopterul se clătina, co#orînd cătresupra$a"a apei, $umegînd şi atingîndu&şi, în treacăt, ro"ile de valuri. 6a micădistan"ă de mal, tur#ina mitraliată cedă. Mistuindu&şi o parte dintre propriilecomponente, gemu înainte de a se s$ărîma, oprindu&se cu un trosnet sonor.

Cînd tur#ina muri, +irk trase de manşă cu toată $or"a, ca să men"ină #otul elicopterului ridicat în timp ce rotoarele îşi pierdeau puterea. Cel dincoada aparatului spinteca apa, ac"ionînd ca o ancoră care îi încetineaînaintarea. 8licopterul <ikorsk2 rămase o clipă suspendat în aer, înainte de aintra su# stăpînirea gravita"iei, apoi că!u în apă i!#ind&o cu un pocnet ca de #ici. 1otorul principal se răsuci în valuri, încercînd să se în$igă în mare, darimpactul #rusc cu apa îi $isură a=ul central şi $u aruncat în aer, unde se roti,aungînd la cincispre!ece metri distan"ă înainte de a se scu$unda într&un et de

spumă.7n mod uimitor, ca#ina elicopterului rămase intactă în timpul pră#uşirii

şi pluti o secundă la supra$a"ă, $iind apoi a#sor#ită su# valuri. înainte ca apaînghe"ată să invade!e carlinga, i!#indu&i dureros trupul, +irk !ări, într&o



stră$ulgerare, prin par#ri!ul s$ărîmat, un tala! care se spărgea de nisipul plaei. în timp ce undele ver!ui îi învăluiau cu repe!iciune, ridicîndu&se spre pla$onul carlingii, +ahlgren încerca să deschidă uşa laterală i!#ind&o cu piciorul. Cei doi #ăr#a"i îşi înăl"ară capetele la unison, luînd o ultimă gură deaer înainte ca apa rece şi întunecoasă să le aungă deasupra creştetelor. Apoi,într&un vîrte de #ule, elicopterul turcoa! dispăru complet de la supra$a"a apei,co#orînd cu repe!iciune către $undul stîncos.



Capitolul 3

+upă pierderea legăturii radio, căpitanul -urch demară imediatopera"iunea de căutare şi salvare. Aduse +eep 8ndeavor în locul din care +irkîşi raportase ultima dată po!i"ia, apoi începu căutarea vi!uală a celor doi #ăr#a"i, navigînd în !ig!ag către vest, de la >unaska către Amukta. To"imem#rii disponi#ili ai echipaului $ură chema"i pe punte, pentru a cercetaori!ontul cu privirea, uitîndu&se după orice urmă a elicopterului sau aocupan"ilor săi, în timp ce radiotelegra$istul continuă să cheme, neo#osit,aeronava dispărută.

+upă trei ore de căutări, nu descoperiră nici o urma a elicopterului, iar oteamă plină de presim"iri sum#re că!u asupra echipaului. +eep 8ndeavor

înaintase, cu vite!ă redusă, pînă în apropierea insulei Amukta, care nurepre!enta decît un con vulcanic a#rupt, înăl"at deasupra apelor. <e apropiaamurgul şi, pe măsură ce, încet&încet, lumina !ilei pălea, ori!ontul vesticcăpăta culoarea roşie a purpurei. <ecundul 6eo +elgado studia $orma a#ruptăa insulei muntoase cînd privirea îi $u atrasă de o !onă estompată.

— +omnule căpitan, pe linia "ărmului e $um, raportă, arătînd cu degetulcătre pata voalată de pe insulă.

-urch duse #inoclul la ochi şi se uită cu aten"ie cîteva secunde. — O epavă în $lăcări, domnule; între#ă +elgado, aşteptînd cu teamă

răspunsul. — 5oate. <au ar putea $i un $oc de semnali!are. @u pot să&mi dau seama

de aici. +elgado, ia doi oameni, urca"i&vă în Qodiac şi vede"i ce descoperi"i pe"ărm. 8u o să aduc nava pe urmele voastre, cît de aproape o să pot.

— +a, domnule, răspunse +elgado, începînd dea să traverse!e punteade naviga"ie înainte ca -urch să $i terminat de vor#it.

7n momentul cînd Qodiacul $u lăsat la apă, vîntul #ătea în ra$ale, iarmarea era agitată. <tropii de apă rece îi udară pe +elgado şi pe cei doimarinari în repetate rînduri, cînd #arca de cauciuc săltă deasupra valurilor întimp ce se îndreptau, îngriora"i, către "ărm. Cerul aproape că se întunecase şicîrmaciul se chinui să distingă şuvi"ele de $um pe $undalul întunecat al piscului ascu"it. %nsula părea înconurată de o $ale!ă a#ruptă şi stîncoasă şi+elgado se între#a dacă aveau să reuşească să acoste!e. în cele din urmă,o#servă o scurtă licărire a $lăcărilor şi îndreptă #arca într&acolo. 5rintre stînci

se deschidea un canal îngust, care conducea spre un petec de plaă presărat cu prundiş. -arca de cauciuc lungă de patru metri îşi am#ala motorul pentru aaunge pe creasta unui val şi $u săltată de&a lungul canalului, ateri!înd pe "ărm



cu un scrîşnet cînd $undul i se $recă de nişte mici #olovani înainte de a se opridin alunecare.

+elgado sări din am#arca"iunea pneumatică şi alergă cu teamă, către$lăcările care $umegau. Cu spatele către el, două siluete neclare stăteauaplecate deasupra $ocului din lemne adunate de pe plaă, încercînd să seîncăl!ească.

— 5itt; +ahlgren; <unte"i te$eri; strigă, e!itînd, înainte de a se apropia prea mult.

Cei doi hoinari care păreau u!i leoarcă se întoarseră încet către el, ca şicum i&ar $i întrerupt, cu grosolănie, în timpul unei întruniri importante.+ahlgren "inea într&o mînă un cra# pe umătate mîncat, iar din #u!unarul de la piept i se ivea capul unui şoarece al#, care privea în ur adulmecînd aerulnop"ii. +irk stătea în picioare, avînd 7n mînă un #ă" ascu"it în$ipt în corpul

unui cra# imens, de Alaska, căruia îi legăna deasupra $ocului cleştii "epoşi. — 5ăi, spuse +irk, rupînd unul dintre cleştii a#urin!i ai crustaceuluiuriaş, ne&ar prinde #ine nişte lămîie şi nişte unt.

+upă ce îi relatară lui -urch, pe scurt, întîlnirea cu traulerul, +irk şi+ahlgren şchiopătară către in$irmeria navei, ca să li se panse!e rănile şi ca să&şi pună nişte haine uscate. Blon"ul străpunsese carnea gam#ei lui +ahlgren,dar, din $ericire, nu&i vătămase nici un tendon. <tînd pe masa de opera"ie întimp ce doctorul navei n roşea rana, îşi aprinse, cu nonşalan"ă, o "igară. Cînd$umul pătrunse în nările medicului, acesta aproape că smulse cusăturile cumîna înainte de a&l o#liga să stingă "igara rău mirositoare. 1înind, îi înmînălui +ahlgren două cîre şi îi spuse să nu&şi $olosească piciorul trei !ile.

6ui +irk i se cură"ară şi i se pansară o#raii şi $runtea însîngerate decio#urile de sticlă care îl loviseră în plină $a"ă cînd elicopterul i!#ise supra$a"aapei. 8ra uimitor $aptul că cei doi #ăr#a"i nu se mai aleseseră cu nici o altărană în urma pră#uşirii şi scu$undării elicopterului. +irk o#servase că una din

uşile $u!elaului $usese smulsă în momentul ameri!ării $or"ate, ceea ce lesalvase via"a. +upă ce apa umpluse elicopterul, îl înş$ăcase pe +ahlgren,înotaseră către deschidere şi i!#utiseră să se ridice la supra$a"ă. Cu autorul #richetei care nu te lăsa de i!#elişte, reuşiseră să aprindă, pe plaă, nişte lemneuscate aduse de apă şi să se $erească de hipotermie pînă la sosirea lui +elgadocu #arca de cauciuc.

7ntre timp, căpitanul -urch luă legătura cu sediul @/MA şi raportă pierderea elicopterului, anun"înd incidentul şi 5a!ei de Coastă şi o$i"erului

însărcinat cu securitatea pu#lică a satului Atka. Cea mai apropiată nava de patrulare a 5a!ei de Coastă se a$la la sute de kilometri distan"ă de insula Attu.4useseră $urni!ate in$orma"ii detaliate despre trauler, dar şansele de a&lintercepta erau, în cel mai #un ca!, $irave.



+upă ce îm#racă un pulover negru, cu gulerul răs$rînt, şi nişte #lugi,+irk se duse în timonerie. -urch era aplecat asupra mesei cu hăr"i, trasîndcursul printre insulele Aleutine.

— @u ne întoarcem pe >unaska, să recuperăm trupurile oamenilor 5a!eide Coastă; între#ă +irk.

-urch clătină din cap. — @u e trea#a noastră. 8 mai #ine să le lăsăm acolo şi să le permitem

autorită"ilor în cau!ă să se ocupe de anchetă. <ta#ilesc cursul către portul pescăresc din alaska, ca să&i de#arcăm pe specialiştii de la C+C.

— 8u aş apuca&o mai degra#ă pe urmele traulerului, !ise +irk. — Am pierdut elicopterul, iar ei au un avans de opt ore. Am $i norocoşi

dacă i&am găsii, presupunînd că i&am putea măcar aunge. Marina Militară,5a!a de Coastă şi autorită"ile locale au $ost alertate şi au primit descrierea

$ăcută de voi. Au mai multe şanse decît noi să le dea de urmă. — 5oate, dar cei din col"ul ăsta de lume nu sunt prea #ine dota"i.0ansele alea sunt, în cel mai #un ca!, reduse.

— @u mai putem $ace prea multe. Munca noastră de cercetare s&aîncheiat şi tre#uie să&i ducem pe specialiştii vătăma"i într&un loc unde pot $itrata"i aşa cum tre#uie. @&are rost să ne mai învîrtim pe aici.

+irk dădu din cap. — -ineîn"eles ca ai dreptate.+orindu&şi să $i e=istat o modalitate de a da de urma traulerului, co#orî

pe scara către cam#u!ă, cu inten"ia de a #ea o ca$ea. Cina $usese servită cumultă vreme înainte şi o echipă $ăcea cură"enie în #ucătărie înainte de a oînchide. +irk îşi umplu o cană, turnîndu&şi ca$ea dintr&un vas mare de argint,apoi se răsuci şi o vă!u pe <arah, stînd într&un scaun cu rotile în capătul săliide mese. 4emeia cu păr auriu era singură la o masă şi privea, printr&un hu#loularg, apa scăldată în lumina lunii. 8ra îm#răcată cu haine mohorîte, de spital,

o piama de #um#ac, papuci şi un halat al#astru, dar, chiar şi aşa, emana ostrălucire impresionantă. în timp ce +irk se apropia, îşi ridică privirea şi ochiiîi scînteiară.

— 8 prea tîr!iu pentru cină; între#ă el, avînd aerul că&şi cerea scu!e. — Ai pierdut specialitatea #ucătarului&şe$, cam#ulă Oscar, care a $ost cu

adevărat e=celentă. — Psta&i norocul meu, răspunse +irk, trăgîndu&şi un scaun şi aşe!îndu&

se în $a"a ei.

— Ce&ai pă"it; între#ă <arah, cu îngriorare în voce, cînd îi vă!u pansamentele de pe $a"ă.



— Am avut un mic accident cu elicopterul. @u cred că şe$ul meu o să se #ucure cînd o să a$le, spuse, cu o strîm#ătură, gîndindu&se la elicopterulscump care !ăcea pe $undul mării.

7i povesti cele întîmplate în timpul !#orului, "inîndu&şi tot timpul privirea a"intită asupra ochilor ei căprui.

— Cre!i că vasul de pescuit avea ceva de&a $ace cu moartea celor de la5a!a de Coastă şi cu $aptul că nouă ni s&a $ăcut rău; se interesă ea.

— Aşa se poate #ănui. 8 clar că nu prea erau dornici să vedem că #raconau, vînînd lei de mare, sau că $ăceau orice altceva or mai $ii pus la cale.

— 6eii de mare, murmură <arah. A"i vă!ut vreunul în partea de vest ainsulei cînd a"i survolat&o;

— +a, *ack a vă!ut mai mul"i dincolo de #araca 5a!ei de Coastă, pe"ărmul vestic. 5ăreau mor"i, cu to"ii.

— Cre!i că +eep 8ndeavor ar putea o#"ine unul dintre leşuri pentrustudiu; Aş putea arana să $ie trimis la la#oratorul guvernamental dinFashington cu care cola#orăm.

— Căpitanul -urch nu e prea dornic să mai rămînă prin preamă, darsunt sigur că&l pot convinge să recupere!e unul pentru studiu, !ise +irk,înainte de a sor#i prelung din ca$ea. +e $apt, ne întoarcem la <eattle, aşa că l&am putea preda acolo peste cîteva !ile.

— Am putea $ace autopsia animalului şi am descoperi relativ repede ceanume le&a provocat moartea. <unt sigură că autorită"ile statului Alaska voravea nevoie de ceva timp pînă să identi$ice cau!ele mor"ii celor doi oameni dela 5a!a de Coastă şi s&ar putea să nu dorească ca C1C să li se uite peste umăr.

— Cre!i că ar putea e=ista o legătură cu ceilal"i lei de mare găsi"i mor"iîn insulele Aleutine;

— @u ştiu. Cred că leşurile descoperite în apropierea !onei continentaleau $ost in$ectate de virusul răpciugei, provenit de la cîini.

— 1ăpciugă; +e la cîini; — +a. 5ro#a#il că epidemia virală a $ost declanşată cînd un cîinedomestic in$ectat a intrat în contact cu unul sau mai mul"i lei de mare.1ăpciuga e $oarte contagioasă şi s&ar $i putut răspîndi cu repe!iciune într&o popula"ie densă de lei de mare.

— 7n 1usia n&a $ost, acum cî"iva ani, o epidemie similară; încercă +irksă&şi reamintească.

— 7n a!akhstan, într&adevăr. în (((, o epidemie de răpciugă a ucis

mii de $oci, în preama $luviului /ral, pe "ărmul mării Caspice. — %rv mi&a spus că pe >unaska a"i găsit lei de mare sănătoşi,

necontamina"i.



— +a, răpciuga pare să nu $i auns atît de departe în vest. Ceea ce $aceca e=aminarea celor pe care i&a"i vă!ut mor"i din elicopter mult mai incitantă.

/rmă o pau!ă, în care asupra celor doi se lăsă tăcerea, iar <arah putuvedea privirea pierdută în gol a ochilor lui 5itt, în timp roti"ele min"ii lui seînvîrteeau. +upă un minut, ea rupse tăcerea.

— -ăr#a"ii de pe vas. Cine cre!i că erau; 0i ce anume $ăceau;5re" de un minut nes$îrşit, +irk $i=ă hu#loul cu privirea. — @u ştiu, răspunse, cu voce scă!ută, dar am de gînd să a$lu.



Capitolul 4

A douăspre!ecea gaură de la clu#ul de gol$ asumigaseki era lăsată pe o por"iune de teren care se întindea pe două sute nouă!eci de metri în osultraseului îngust de gol$ înainte de a se cur#a, în unghi ascu"it, la stînga, spreun green înăl"at, pă!ită îndeaproape de o#stacolul de nisip din $a"a sa. 8dward3amilton, am#asadorul <tatelor /nite în *aponia, legăna de mai multe oricapătul crosei sale supradimensionate înainte de a o #alansa cu putere, lovindmingea de gol$ şi trimi"înd&o la vreo două sute şapte!eci şi cinci de metridistan"ă de suportul pentru lansare, drept înainte pe traseu.

— 8=celentă lovitură, 8d, îşi dădu cu părerea +avid Monaco,am#asadorul #ritanic din *aponia şi partenerul său săptămînal de gol$ de

aproape trei ani. 8ngle!ul înalt şi deşirat îşi aşe!ă mingea pe suport, apoi olovi aruncînd&o departe, cu #oltă, şi $ăcînd&o să se rostogolească cu două!ecide metri mai încolo de a lui 3amilton înainte de a sări pe un petic de iar#ăînaltă de pe marginea stîngă a traseului.

— O lovitură puternică, +ave, dar cred că ai nimerit în rough, spuse3amilton cînd o#servă mingea partenerului său.

Cei doi #ăr#a"i o porniră de&a lungul canalului, în timp ce două $emeicare, con$orm tradi"iei unice din cele mai vechi clu#uri apone!e, "ineau locul #ăie"ilor de mingi, le purtau în #ra"e sacii de gol$, men"inîndu&se la o distan"ăaprecia#ilă în urma lor. Ascunse în apropiere, două gorile guvernamentale nuchiar atît de discrete păstrau o !onă li#eră din urul celor doi în timp ce aceştiase deplasau.

%eşirea săptămînală pe traseul de gol$ de la sud de Tokio era un modneprotocolar de a&şi împărtăşi in$orma"ii legate de evenimentele petrecute înşi în urul "ării care îi gă!duia. +e $apt, cei doi am#asadori alia"i considerau că

era una dintre cele mai productive modalită"i de a&şi $olosi timpul. — Am au!it că $aci progrese în ceea ce priveşte încheierea unui acordde parteneriat economic cu Tokio, comentă Monaco, în timp ce mergeau pe os de&a lungul traseului.

— To"i cei implica"i sunt interesa"i de reducerea restric"iilor comerciale.5re"urile noastre #ătute&n cuie ar putea să mai stea încă în calea $inali!ăriiacordului. Totuşi, atitudinea $a"ă de tran!ac"iile comerciale e în schim#are.+upă părerea mea, Coreea de <ud chiar se îndreaptă rapid către încheierea

unui acord de parteneriat cu apone!ii, şi asta cît de curînd. — Apropo de Coreea, am în"eles că nişte indivi!i din <eul au de gînd să

lanse!e, săptămîna viitoare, în Adunarea @a"ională Coreeană, un nou apel



pentru retragerea trupelor <tatelor /nite, spuse Monaco cu voce scă!ută, daraccentuată.

— +a, am au!it şi noi. 5artidul Muncitoresc +emocrat din Coreea de<ud se $oloseşte de asta pentru a crea de!acorduri, sporindu&şi puterea politică. +in $ericire, repre!intă doar o minoritate în Adunarea @a"ională.

— 4aptul că pot gîndi ast$el e o nenorocire, "inînd cont de agresivitateade care a dat dovadă Coreea de @ord în trecut.

— 8 adevărat, dar mi!ea!ă pe o pro#lemă culturală delicată. 5M+încearca să ne compare cu ocupan"ii din trecut ai Coreei, chine!ii şi apone!ii,iar asta atinge o coardă sensi#ilă a omului simplu, de pe stradă.

— +a, dar aş $i surprins dacă liderii partidului ar ac"iona, pur şi simplu,dintr&un motiv altruist, spuse Monaco cînd se apropiară de mingea lui3amilton.

— Omologul meu din <eul spune că nu avem nici o dovadăincontesta#ilă, dar că suntem destul de siguri că unii dintre o$icialii partidului primesc autor din @ord, răspunse 3amilton.

6uă crosa numărul ) de la $emeia care îl urma, se orienta pe direc"iastegule"ului de marcare şi trase o altă lovitură precisă care taie col"ul cur#ei,ateri!înd în e=tremitatea îndepărtată a reen&ului şi evitînd por"iunea cu nisip.

— Mă tem că, după cîte am în"eles, sus"inerea acordată acestei măsuri see=tinde cu mult dincolo de 5M+, continuă Monaco. 5ro$iturile economice posi#ile în urma reuni$icării atrag aten"ia multor persoane. Am au!it că preşedintele 32ko Tractor %ndustries din Coreea de <ud a spus, în cadrul unuiseminar comercial de la Osaka, că ar putea reduce costurile de produc"ie,devenind competitivi pe plan interna"ional, dacă ar avea acces la $or"a demuncă din @ord.

5înă să&şi descopere mingea, Monaco măsură cu paşi mari, vreme de unminut, !ona cu iar#ă netunsă, apoi trase, cu crosa numărul G, o lovitură înaltă,

care $ăcu mingea să ricoşe!e din por"iunea din urul găurii, rostogolindu&se la!ece metri de stegule". — Asta presupune că, după reuni$icare, va continua să e=iste pia"a

li#eră, răspunse 3amilton. Continuă să $ie limpede că @ordul va avea cel maimult de cîştigat de pe urma reuni$icării celor două "ări, şi încă şi mai multdacă trupele americane nu vor avea nici un rol.

— O să văd dacă oamenii mei pot descoperi vreo legătură, se o$eriMonaco în timp ce se apropiau de green. +ar, deocamdată, mă #ucur, pur şi

simplu, $iindcă activitatea noastră se des$ăşoară de această parte a Mării*aponiei.

3amilton dădu din cap, în semn de apreciere, în timp ce încerca sătrimită mingea în gaură cu o lovitură înaltă. Crosa 6ui !gîrie pămîntul înainte



de a lovi mingea, ceea ce $ăcu ca aceasta să se oprească la cinci metri destegule". Aşteptă ca Monaco să dea cele două lovituri uşoare la care aveadreptul, apoi se aplecă asupra mingiei pentru a încerca, la rîndul său, să otrimită în gaură. +ar, Cînd se #alansa ca să lovească, ceva îi i!#i "easta cu unsunet sec, urmat de un pocnet sonor, îndepărtat. 3amilton dădu ochii pestecap şi un et de sînge şi de "esuturi îi "îşni din tîmpla stîngă, aungînd pe pantalonii şi pe panto$ii lui Monaco. <u# ochii îngro!i"i ai diplomatuluiengle!, 3amilton că!u în genunchi, într&o #altă de sîmge, încă strîngînd crosacu putere. încercă să vor#ească, dar printre #u!e nu i se rostogoli decît o #ol#oroseală înainte de a se răsturna, "eapăn, pe iar#a rete!ată cu migală. O$rac"iune de secundă mai tîr!iu, mingea de gol$ pătată de sînge a mortuluinimeri pe marginea găurii şi că!u înăuntru cu un !gomot uşor.

6a şase sute de metri distan"ă, un asiatic scund şi ro#ust, îm#răcat în

al#astru, se ridică din gaura de nisip care era o#stacolul celei de&aoptspre!ecea găuri. <oarele i se re$lecta pe "easta pleşuvă şi $ăcea să&istrălucească ochii stinşi, de culoarea întunecată a căr#unelui, care păreau şimai amenin"ători datorită mustă"ilor 4u Manchu, lungi şi su#"iri. <tatura sa #ondoacă şi vînoasă părea mai potrivită pentru wrestling decît pentru gol$,dar mişcările $luide dădeau mo#ilitate $or"ei sale. Cu aerul plictisit al unuicopil care&şi dă deoparte ucăriile, #ăr#atul demonta cu aten"ie o puşcă culunetă M&'(, punîndu&i componentele într&un compartiment secret al saculuisău de gol$. <co"îndu&şi crosa specială, lovi mingea cu putere, sco"înd&o din!ona o#stacolului odată cu un et de nisip. Apoi, calm, dădu trei lovituri scurteca să&şi încheie partida, după care se îndreptă, încet şi tacticos, către maşinasa şi îşi arana crosele în port#aga. 6a ieşirea din parcare, aştepta ră#dătortrecerea şuvoiului de maşini de poli"ie şi de am#ulan"e care se înşiruiau îndirec"ia clădirii clu#ului cu sirenele urlînd, apoi îşi îndreptă maşina, cu griă,spre un drum lăturalnic, unde $u repede înghi"it de tra$ic.



Capitolul 5

+oi tehnicieni purtînd echipament de protec"ie conduseră #arca Qodiac anavei +eep 8ndeavor spre "ărmul vestic al insulei >unaska, unde aleseră,dintre leii de mare mor"i presăra"i pe plaă, un mascul tînăr. Animalul $uîn$ăşurat, cu griă, într&o $olie sintetică, $iind apoi pus într&un sac pentrucadavre masive, spre a $i transportat pe navă. asul de cercetare de la @/MAaştepta în apropiere, luminînd apa cu proiectoarele şi călău!ind ast$el, repedeşi $ără e$ort, #arca de cauciuc pe drumul de întoarcere. O parte a cam#u!ei$usese eli#erată şi, pentru toată durata restului călătoriei, depo!itară cadavrulsigilat într&o instala"ie $rigori$ică, chiar alături de o ladă cu suc de $ructecongelat.

O dată ce totul $u asigurat, căpitanul -urch se gră#i să îndrepte navaspre insula /nalaska, al cărei port avea acelaşi nume, şi care se a$la la treisute două!eci de kilometri distan"ă. Mergînd cu vite!ă ma=imă toată noaptea,-urch reuşi să&l aducă pe +eep 8ndeavor în portul comercial destinat vaselorde pescuit înainte de ora !ece a dimine"ii următoare. 5e doc, o am#ulan"ău!ată de intemperii aştepta să&i trans$ere pe <arah, %rv şi <and2 pe miculaerodrom al oraşului, de unde un avion închiriat urma să&i ducă în gra#ă laAnchorage. +irk insistă să împingă scaunul cu rotile în care stătea <arah pînăla am#ulan"ă şi o sărută lung pe o#ra! înainte de a $i urcată înăuntru.

— Avem o întîlnire la <eattle, da; î"i sunt încă dator cu o cină cu cra#i,spuse el, cu un !îm#et atrăgător.

— @&o să pierd aşa ceva, răspunse <arah, cu s$ială. 8u şi <and2 o săaungem acolo imediat ce o să ne sim"im destul de #ine ca să plecăm dinAnchorage.

%mediat după plecarea echipei C+C, +irk şi -urch se întîlniră cu o$i"erul

însărcinat cu siguran"a pu#lică a localită"ii şi îi dădură un raport completasupra evenimentelor. +irk o$eri o descriere detaliata a misteriosului trauler şiîl convinse să&i $acă rost de o listă a vaselor de pescuit de la Agen"ia de <tat pentru Acordarea 5ermiselor. O$i"erul $u de acord să ia legătura şi cucompaniile comerciale locale care se ocupau de pescuit, dar nu le dădu preamulte speran"e. <e ştia că, oca!ional, traulerele apone!e şi chiar ruseşti$ăceau curse clandestine prin apele teritoriale, căutînd !one #ogate în peşte, şică o#işnuiau să dispară de $iecare dată cînd autorită"ile încercau să le

urmărească.-urch nu !ă#ovi mult în port şi întoarse nava către sud, navigînd spre

<eattle. Ca toată lumea, mem#rii echipaului aveau o mul"ime de între#ărilegate de evenimentele din !iua precedentă, dar $oarte pu"ine răspunsuri.



<arah, %rv şi <and2 îndurară un !#or !gomotos şi plin de !druncinăturicu unul dintre avioanele cu două motoare care $ăceau curse locale între insuleşi aunseră pe aeroportul interna"ional din Anchorage seara tîr!iu. îiîntîmpinară doi tineri e=u#eran"i de la institutul regional al C+C, care îiconduseră la <pitalul 1egional din Alaska, unde $ură supuşi unei serii de testeto=icologice şi de anali!e. în momentul respectiv, cei trei îşi recăpătaseră puterile şi nu mai pre!entau semne de #oală. în mod #i!ar, personalul medicalnu reuşi să detecte!e, la nici unul dintre ei, nici un $el de nivel anormal deto=icitate şi nici o altă a$ec"iune. +upă ce rămaseră peste noapte su#o#serva"ie, <arah, %rv şi <and2 ieşiră din spital cu $oi de e=ternare curate, de parcă nu li s&ar $i întîmplat nimic.

0ase !ile mai tîr!iu, +eep 8ndeavor intră $ără gra#ă în gol$ul 5uget<ound, viră către răsărit şi pătrunse în gol$ul <hilshore, la nord de <eattle.

@ava de cercetare se opri, pentru moment, la eclu!a -allard, unde $lu=ulcontrolat ridică nava şi o depuse în apele dulci ale canalului naviga#il. +eep8ndeavor îşi continuă drumul pe 6acul /nion înainte de a încetini,deplasîndu&se de&a lungul coastei nordice. -urch o conduse către docul particular care ieşea în a$ara clădirii de sticlă, cu aspect modern, care gă!duia$iliala @/MA din nord&vest. în timp ce nava se apropia, so"iile şi copiiimem#rilor echipaului, aduna"i de&a lungul docului, îşi $luturău mîinile cuentu!iasm.

— <e pare că ai propriul comitet de întîmpinare, +irk, spuse -urch,arătînd două persoane care $ăceau cu mîna din capătul danei. +irk se uită pegeamul pun"ii de naviga"ie şi le recunoscu pe <arah şi pe <and2 în miloculmul"imii $ericite care întîmpina nava turcoa!. <arah arăta strălucitor într&o pereche de pantaloni capri al#aştri şi într&o #lu!ă de satin de culoarea porum#ului, care se potriveau cu $igura ei cochetă.

— oi două sunte"i sănătatea în persoană, !ise +irk, salutîndu&le cu

căldură. — 7n mare parte, datorită "ie, i!#ucni <arah. Am petrecut o singurănoapte în <pitalul 1egional din Alaska şi am plecat de acolo ca noi.

— Ce $ace %rv; — 8 #ine sănătos, răspunse <arah. Mai stă cîteva săptămîni în

Anchorage, ca să coordone!e $inali!area studiului nostru împreună cu+epartamentul 5escuitului şi <portului din Alaska. Au $ost de acord să nespriine, pe teren, ca să ne terminăm cercetările.

— Mă #ucur că toată lumea se simte #ine. +eci, care a $ost diagnosticulcelor din Anchorage; între#ă +irk.

<arah şi <and2 schim#ară o scurtă privire cercetătoare, apoi ridicară dinumeri şi clătinară din cap la unison.



— @&au descoperit nimic, spuse <arah, în cele din urmă. 8 un $el demister. Cu to"ii pre!entăm semne de in$lamare a căilor respiratorii, dar nimicmai mult. 5ro#ele de sînge şi de urină erau normale. +acă am inhalat într&adevăr o to=ină, a $ost eliminată din organismele noastre pînă în momentul încare am auns la Anchorage.

— +e asta am venit acum, ca să luăm leul de mare. Cu speran"a căanume indicii sunt încă vi!i#ile în "esuturile animalului, !ise <and2.

— Aşadar, nu sunte"i aici ca să mă vede"i pe mine; $ăcu +irk, intonîndcuvintele cu triste"e şi încruntîndu&se în mod e=agerat.

— 7mi pare rău, +irk, rîse <arah. +e ce nu vii să ne&ntîlnim la la#oratormai tîr!iu, în după amia!a asta, după ce $acem anali!ele; 5utem merge săluăm masa mai tîr!iu.

— Mi&ar plăcea să ştiu re!ultatele, $u el de acord, apoi le conduse la

#ord, să recupere!e leul de mare congelat.+upă transportarea mami$erului pe "ărm, +irk şi +ahlgren dădură omînă de autor la punerea la adăpost a navei, trans$erînd pe uscatechipamentele de cercetare sensi#ile, de înaltă tehnologie, pe care le plasarăîntr&un depo!it alăturat. +e#arcarea o dată încheiată, echipaul de pe +eep8ndeavor se împrăştie treptat ca să se #ucure de cele cîteva !ile de concediuînainte de a ridica ancora, către un nou proiect.

+ahlgren se apropie de +irk cu un rucsac aruncat pe umăr şi cu cîrelesu# #ra". <ingura urmă a rănii din gam#ă era un uşor şchiopătat, o#serva#ilatunci cînd mergea.

— +irk, mă duc să arane! o întîlnire cu o casieri"ă se=i pe care amîntîlnit&o la #ancă înainte de a ne îm#arca. <ă mă interese! dacă are vreo prietenă drăgu"ă;

— @u, mul"umesc. Cred că o să $ac un duş şi o să mă duc să văd ce audescoperit <arah şi <and2 studiind leul nostru de mare.

— Ai avut întotdeauna o slă#iciune pentru tipele inteligente, cotcodăci+ahlgren. — Ce $aci cu cîrele; 6e&ai $olosit dea trei !ile. — @iciodată să nu su#estime!i capacitatea de a se înduioşa a unei

$emei, rînii +ahlgren, punîndu&şi o cîră su# #ra" şi pre$ăcîndu&se căşchiopăta, chinuit de durere.

— 7n locul tău, nu aş su#estima capacitatea unei $emei de a descoperiimpostorii, ripostă +irk, rî!înd. înatoare plăcută.

+irk împrumută cheile unui *eep Cherokee de culoare turcoa!, dindotarea @/MA, şi parcurse scurta distan"ă care îl despăr"ea de casa cu vederespre lacul Fashington pe care o închiriase. +eşi considera că Fashington,+.C., era căminul său, se #ucura de detaşarea temporară în nord&vest.



împreurimile #ogat împădurite, apele reci şi limpe!i şi locuitorii plini detinere"e, de vigoare şi de energie care prosperau într&o !onă cu climă uneorimohorîtă şi umedă $ăceau ca atmos$era să $ie recon$ortantă.

+irk $ăcu un duş, îşi puse o pereche de pantaloni largi, de culoareînchisă, şi un pulover su#"ire, apoi îşi $ăcu un sandviş cu unt de arahide şi #ăuo #ere Ol2mpia în timp ce asculta litania mesaelor tele$onice pe care le primise. Mul"umit că pămîntul nu se oprise în a#sen"a sa, sări în *eep şi o luă pe :&G, îndreptîndu&se spre nord. %eşind prin partea răsăriteană a traseului degol$ din lu=uriantul parc *ackson, +irk viră spre nord şi intră curînd pe terenulasemănător unui parc al campusului 4ircrest. Acesta era un vechi comple=militar care $usese cedat statului Fashington şi care gă!duia #irouri şiactivită"i ale diverselor agen"ii guvernamentale. +irk remarcă un grup declădiri al#e, pătră"oase, înconurate de copaci viguroşi, şi lăsă maşina în

parcarea alăturată, în $a"a căreia, pe o pancartă de mari dimensiuni, era scrisL 6A-O1ATOA1868 +8 <ă@ăTAT8 5/-6%CA A68 <TAT/6/%FA<3%@BTO@.

O recep"ioneră vioaie $orma numărul de tele$on al micului #irou C+Cdin cadrul la#oratoarelor guvernamentale şi, cîteva minute mai tîr!iu, <arah şi<and2 îşi $ăcură apari"ia în hol. 8ra evident că voioşia de care dăduserădovadă ceva mai devreme, în aceeaşi !i, le dispăruse de pe chipuri.

— +irk, e $rumos din partea ta că ai venit. în osul stră!ii este unrestaurant italian liniştit, unde putem sta de vor#ă. 0i au pastte Al$redogro!ave, sugeră <arah.

— Cu siguran"ă. Mai întîi doamnele, răspunse +irk, "inînd uşa din $a"ădeschisă pentru cele două specialiste.

+upă ce se înghesuiră to"i trei în separeul cu #anchete din vinilin roşu alunui restaurant din apropiere, <arah îi e=plică ce descoperiseră.

— 8=aminarea leului de mare a dat la iveală semnele clasice ale

stopului respirator, acesta $iind cau!a mor"ii. Oricum, în urma unei primeanali!e a sîngelui nu s&a descoperit nici un $el de nivel ridicat de to=icitate. — /n re!ultat similar cu cel al anali!elor care vi s&au $ăcut la

Anchorage, !ise +irk, între două înghi"ituri. — 7ntocmai. 4unc"iile noastre vitale păreau să $ie e=celente, cu toate că,

în momentul sosirii la Anchorage, încă mai eram slă#i"i, aveam dureri de capşi urme de iritare a căilor respiratorii, adăugă <and2.

— Aşa că ne&am întors şi am ree=aminat cu aten"ie sîngele şi "esuturile

animalului şi, în cele din urmă am descoperit urme ale componentelor to=inei,continua <arah. +eşi certitudinea nu este de sută la sută, suntem $oarte sigurecă leul de mare a $ost ucis prin otrăvire cu acid cianhidric.

— Cianură; între#ă +irk, încruntînd o sprinceană.



— +a, răspunse <and2. Are sens. Cianura dispare într&adevăr rapid dinorganismul uman. în ca!ul meu, al lui %rv şi al lui <arah, to=inele pe #a!ă decianură au $ost eliminate, în cea mai mare măsură, dacă nu chiar în întregime,de către organismele noastre, înainte de a intra pe uşa spitalului dinAnchorage. Aşadar, cînd ni s&au luat pro#ele de sînge, nu mai rămăsese nici ourmă.

— Am luat legătura cu Ca#inetul Teritorial de Medicină 6egală dinAlaska şi le&am adus la cunoştin"ă descoperirile noastre. încă nu $inali!aserăraportul re$eritor la autopsia celor doi mem#ri ai 5a!ei de Coastă, dar vor ştice anume să caute. <unt convinsă că asta i&a ucis, spuse <arah, cu o um#ră detriste"e în glas.

— Am cre!ut întotdeauna că cianura tre#uie ingerată ca să ai#ă e$ecteletale, comentă +irk.

— Asta e varianta cea mai cunoscută, dar nu e singura $ormă mortală aotrăvii. Toată lumea a au!it despre ta#letele de cianură pe care le au asupra lorspionii de ră!#oi, despre letalul ool&Aid cu cianură al lui *im *ones:, care aucis sute de oameni în *onestown, Bu2ana, şi despre otrăvirea cu t2lenol, cînds&a $olosit cianură. +ar şi cianura în stare ga!oasă a $ost utili!ată ca miloc dea ucide. 4rance!ii au încercat s&o $olosească su# diverse $orme împotrivanem"ilor a$la"i în tranşee în 5rimul 1ă!#oi Mondial. Cît despre cei din urmă,deşi nu au apelat niciodată la aşa ceva pe cîmpul de luptă, au $olosit un tip decianură în al +oilea 1ă!#oi Mondial, în camerele de ga!are din lagărele deconcentrare.

— @otoriul C2klon -, îşi aminti +irk. — +a, un $umigant ucigător, creat ini"ial pentru distrugerea

ro!ătoarelor, continuă <arah. 0i, mai recent, <addam 3ussein a $ost suspectatcă ar $i $olosit un ga! care con"inea cianură în timpul atacurilor asupra satelorkur!ilor din propria "ară, deşi asta nu s&a putut dovedi niciodată.

— +e vreme ce ne&am $olosit propriile provi!ii de hrană şi de apă, spuse<and2 cu voce ascu"ită, otrăvirea cu o to=ină a$lată în aer e plau!i#ilă. 0ie=plică, totodată, şi moartea leilor de mare.

— 8 posi#il ca cianura să $i provenit dintr&o sursă naturală; se interesă+irk.

— O serie de plante şi de alimente con"in cianură, începînd cu $asoleaneagră şi terminînd cu vişinele săl#atice. +ar este $olosită mai ales ca solventindustrial, îi e=plică <arah. 7n $iecare an sunt produse tone de cianură pentru

acoperirile galvanice, pentru e=tragerea aurului şi a argintului şi drept$umigante. 5ro#a#il că $oarte mul"i oameni vin !ilnic în contact, su# anumită$ormă, cu această su#stan"ă. +ar, ca să răspund la între#area ta, este $oarte pu"im pro#a#il să provină dintr&o sursă naturală în stare ga!oasă şi în cantitate



su$icientă pentru a ucide. <and2, ce&ai găsit în istoricul deceselor provocate decianură din <tatele /nite;

— Au $ost destul de multe, dar, în maoritatea ca!urilor, a $ost vor#a deaccidente individuale sau de presupuse sinucideri sau omucideri priningerarea cianurii în $ormă solidă.

<and2 se aplecă, luă un dosar pe care îl adusese cu ea, şi îl răs$oi. — <ingurul ca! de ucidere în masă este cel al otrăvirii cu t2lenol, care a

provocat moartea a şapte persoane, tot prin ingerare şi de data asta. @&am datdecît peste două re$erin"e la decesul simultan al mai multor persoane pus peseama inhalării unui ga! care con"inea cianură. O $amilie $ormată din patrumem#ri a murit în oraşul Farrenton, din Oregon, în :?', iar în :?N' au $ostucişi trei #ăr#a"i în -utte, Montana. Cel de&al doilea ca! a $ost men"ionatdrept un accident din industria minieră, datorat solven"ilor $olosi"i pentru

e=trac"ie. 5rimul a $ost considerat ine=plica#il. 0i nu am găsit nimic re$eritorla ast$el de incidente care să mai $i avut loc în Alaska sau în împreurimi. — +eci provenien"a dintr&o sursă naturală nu pare $oarte plau!i#ilă,

remarcă +irk. — +ar, dacă aerul a $ost in$estat în mod inten"ionat, cine şi de ce a

$ăcut&o; între#ă <and2, în$igîndu&şi $urculi"a într&un #ol cu pastte su#"iri. — Cred ca au $ost prietenii noştri de pe vasul de pescuit, răspunse el,

sec. — @&au $ost re"inu"i de autorită"i; între#ă <arah.+irk clătină din cap, de!gustat. — @u, traulerul a dispărut. Cînd au auns în !onă autorită"ile locale,

dispăruse dea de multă vreme. Con$orm versiunii o$iciale, se presupune căerau #raconieri din străinătate.

— Cred că e posi#il. Mie procedeul mi se pare pu"in cam riscant, dar presupun că ar $i putut emite ga!ul de pe vasul lor, în direc"ia vîntului, către o

colonie de lei de mare, !ise <arah, scuturînd din cap. — /n mod rapid de a ucide o mul"ime de e=emplare, adăugă +irk. +eşimi se pare pu"in cam e=agerat ca nişte #raconieri să $ie înarma"i cu pistoalemitralieră A&'9. 0i mă tot între# dacă e=istă pia"a de vîn!are cu amănuntul aleilor de mare.

— 8 ciudat. 5înă acum n&am mai au!it despre aşa ceva. — <per că sănătatea nu v&a $ost a$ectată în urma e=punerii, spuse +irk,

privind&o pe <arah cu îngriorare.

— Mul"umim, răspunse ea. A $ost un şoc pentru organismele noastre,dar totul o să $ie #ine. 8$ectele pe termen lung ale unei e=puneri minime nu s&au dovedit a $i periculoase.



+irk dădu deoparte $ar$uria pe care nu mai era nici o urmă de pastteAl$redo şi îşi $recă mul"umit stomacul plin.

— O cină e=celent aleasă. — Mîncăm mereu aici, spuse <arah, întin!îndu&se şi luînd nota de plată

înaintea lui +irk. — %nsist să&mi iau revanşa, spuse +irk, privind&o cu un !îm#et plin de

sinceritate. — 8u şi <and2 o să plecăm la la#oratorul de cercetări al C+C pentru

cîteva !ile, dar mi&ar $ace plăcere să ne revedem cînd ne întoarcem, răspunseea, e=clu!înd&o în mod inten"ionat pe <and2.

+irk surîse, în semn de mul"umire. — A#ia aştept.



Capitolul

Trenul de ateri!are co#orî încet din $u!ela în timp ce avionul strălucitor,cu reac"ie, tip Bol$stream , îşi alinia #otul cu pista de rulare. Cu aripiletăind, aidoma unor scalpele, aerul ilav şi ce"os, lu=oasa aeronavă cunouăspre!ece pasageri care călătoreau în interes de a$aceri co#orî cu gra"iedin vă!duh, pînă ce pneurile sale de cauciuc atinseră pista cu un scrîşnet,degaind un şomoiog de $um al#ăstrui. înainte de a opri motoarele de mare putere, pilotul îndreptă avionul către terminalul destinat avioanelor cu reac"ieale corpora"iei de pe modernul aeroport @arita %nternational din Tokio. întimp ce personalul de deservire de la sol veri$ica ro"ile avionului, o limu!ină6incoln se apropie parcă plutind, oprindu&se, cu preci!ie, la #a!a scării pentru

pasageri.+in cau!a soarelui strălucitor, Chris Bavin îşi închise ochi pe umătateîn timp ce, urmat de o legiune de asisten"i şi de diverşi vicepreşedin"i, co#oradin avion pentru a se urca în limu!ina care aştepta. 4iind preşedintele e=ecutival <emCon %ndustries, Bavin conducea cea mai mare companie producătoarede semiconductori din întreaga lume. 0e$ul $lam#oaiant şi risipitor alcorpora"iei, care o moştenise de la tatăl său vi!ionar, îşi atrăsese de!apro#areamultora dintre compatrio"ii săi din <tatele /nite cînd închisese $a#rici pro$ita#ile şi lăsase pe neaşteptate $ără ocupa"ie mii de muncitori, pentru amuta produc"ia în alte locuri, unde mîna de lucru era mai ie$tină. 5ro$iturileurmau să $ie mai mari, promisese asta asocia"ilor săi, în acelaşi timpdelectîndu&se cu stilul său lu=os de via"ă şi $olosind întreaga lume drept decor.

5ărăsind aeroportul a$lat la şai!eci şi şase de kilometri nord&est deTokio, şo$erul limu!inei intră pe autostrada 3igashi anto şi se îndreptă, cuîncărcătura sa de înal"i $unc"ionari #ine retri#ui"i, spre capitala *aponiei.

+ouă!eci de minute mai tîr!iu, viră către sud, ieşind de pe autostradă cu vreodouă!eci de kilometri înainte de Tokio. 6imu!ina pătrunse, curînd, în !onaindustrială din Chi#a, un oraş port de mari dimensiuni de pe latura estică agol$ului Tokio. 0o$erul urmă drumul şerpuitor care trecea pe lîngă clădirilemari şi cenuşii ale unei serii de $a#rici înainte de a opri în $a"a unei construc"iidin sticlă lucioasă care domina gol$ul. Clădirea modernă, a cărei $a"adăsclipitoare era acoperită, pe înăl"imea a patru etae, cu geamuri aurii,re$lectori!ante, arata mai degra#ă a sediu administrativ, decît a u!ină, aşa cum

era de $apt. <igla <8MCO@, montată pe acoperiş şi $ormată din litere imense,luminate de neon, putea $i !ărită de la mai mul"i kilometri depărtare. Omul"ime numeroasă, alcătuită din muncitori îm#răca"i în halate de la#orator



de un #leu palid, aştepta, neră#dătoare, sosirea preşedintelui corpora"iei lor,care tre#uia să deschidă în mod o$icial noua întreprindere.

Cînd Bavin co#orî din limu!ină şi îşi $lutura mîna către angaa"ii aduna"işi către !iarişti, arătîndu&şi din"ii într&un !îm#et larg, mul"imea ova"ionă şi #li"urile aparatelor de $otogra$iat $ulgerară. +upă cuvîntările plictisitoare cucare îl întîmpinară primarul din Chi#a şi directorul noii u!ine, Bavin o$ericîteva cuvinte #ine alese de mul"umire şi de stimulare a angaa"ilor, apoiînăl"ă o $oar$ecă caraghioasă, supradimesionată, şi taie panglica groasă întinsăde&a curme!işul intrării în noua construc"ie. în timp ce mul"imea aplauda, politicoasă, de undeva, din adîncurile clădirii, răsună o detunătură înă#uşită, pe care unii o con$undară cu !gomotul unui $oc $estiv de arti$icii. însă osuccesiune de e=plo!ii mai !gomotoase !gudui apoi u!ina, iar mul"imiiderutate a angaa"ilor i se taie răsu$larea.

7n inima centrului de $a#rica"ie a cipurilor de siliciu din clădire, o micăîncărcătură e=plo!ivă cu ceas $usese detonată pe un tu# cu ga! silan, su#stan"ăe=trem de in$lama#ilă $olosită la creşterea cristalelor de siliciu. 8=plodînd cao torpilă, re!ervorul a!vîrlise, cu vite!ă $oarte mare, schie metalice într&o umătate de du!ină de alte tu#uri cu silan şi cu o=igen depo!itate alături,$ăcîndu&le să i!#ucnească în $lăcări ca urmare a unei serii de e=plo!ii, totulculminînd cu apari"ia unei imense mingii de $oc în interiorul clădirii. +atoritătemperaturii ridicate, $erestrele e=terioare e=plodară eli#erînd o cascadă deaer $ier#inte şi revărsînd asupra mul"imii uluite o grindină de cio#uri şi de altes$ărîmături.

7n timp ce clădirea se !guduia şi $lăcările mugeau pe acoperiş, angaa"iicuprinşi de panică începură să se îngrămădească în toate direc"iile. Bavinrămase locului, cu $oar$ecele uriaş în mînă şi cu o e=presie stupe$iată şicon$u!ă. 5e neaşteptate, o durere ascu"ită îi s$redeli gîtul, scuturîndu&i creierii.4recîndu&şi instinctiv locul dureros cu degetele, avu un şoc cînd sim"i o mică

#ilă "epoasă, de o"el, de dimensiunile unui vîr$ de creion, care îi pătrunsese în piele, în timp ce&şi e=trăgea #ila minusculă odată cu o picătură de sînge, o$emeie de alături "ipă şi o luă la $ugă pe lîngă el, cu o #ucată mare, argintie,dintr&un geam că!ut ieşindu&i din umăr. îngro!i"i, doi dintre asisten"ii săi îlînş$ăcară pe Bavin şi îl conduseră către limu!ină, stînd, ca un paravan, între elşi un $otogra$ #ăgăcios, neră#dător să o#"ină instantaneul unui mogul în $a"aclădirii cuprinse de $lăcări a corpora"iei sale.

7n timp ce era purtat cu repe!iciune către limu!ină, picioarele lui Bavin

deveniră #rusc ca de cauciuc. <e întoarse către unul dintre asisten"i, vrînd să ise adrese!e, dar dintre #u!e nu&i ieşi nici un cuvînt. Cînd uşa maşinii sedeschise, se rostogoli în interior cu capul înainte, lovindu&se mai întîi cu pieptul de podeaua mochetată /n asistent derutat îl rostogoli cu $a"a în sus şi



se îngro!i cînd descoperi că preşedintele nu mai respira. în timp ce limu!inase îndrepta, cu cauciucurile scrîşnind, spre cel mai apropiat spital, încercară,cuprinşi de panică, o resuscitare cardio&pulmonară, care nu avu nici unre!ultat. A#ilul lider egocentric al companiei murise.

4oarte pu"ine persoane îl remarcaseră pe #ăr#atul chel, cu ochiîntuneca"i şi musta"a pe oală, care se înghesuise în apropierea plat$ormei de pecare se "inuseră discursurile. 5urta un halat al#astru, de la#orator, şi un ecusonde plastic, arătînd ca oricare alt angaat al companiei <emCon. 0i încă şi mai pu"ini o#servaseră că "inea în mînă un pahar de plastic din al cărui capac ieşeaun pai ciudat, de #am#us. în con$u!ia generată de e=plo!ii, nici măcar osingură persoană nu #ăgase de seamă cînd scosese paiul, îl luase între #u!e şitrimisese o #o#i"ă otrăvită către şe$ul corpora"iei gigant.

5ier!îndu&se ca din întîmplare în mul"ime, asasinul chel#os îşi croi drum

către marginea terenului corpora"iei, unde îşi aruncă paharul şi halatul într&uncoş de gunoi de pe marginea trotuarului. <e aruncă pe o #icicletă şi se opri, pentru scurt timp, să lase să treacă o maşină de pompieri care se îndrepta, cusirena urlînd, în osul stră!ii, către clădirea distrusă. Apoi se îndepărtănepăsător, $ără să privească înapoi.

<unetul unui clopo"el răsuna în mintea lui +ahlgren, părînd să $i $ostemis de tren îndepărtat la o încrucişare de cale $erată. <peran"a $e#rilă că!gomotul $ăcea parte dintr&un vis se spul#eră cînd conştientul său preluacontrolul, spunîndu&i că suna un tele$on. 6uînd pe di#uite receptorulaparatului de pe noptieră, rosti, căscînd, un aloD plictisit.

— *ack, încă mai s$orăi; rîse +irk la celălalt capăt al $irului. — +a, mersi c&ai sunat ca să mă scoli, răspunse el, năuc. — Credeam că $unc"ionarelor de la #ancă nu le place să piardă nop"ile. — Psteia îi place. îi place şi să #ea votcă. Am sen!a"ia că un dino!aur s&

a răhă"it în gura mea peste noapte, !ise +ahlgren cu un rîgîit.

— 7mi pare rău s&aud asta. 0tii ce, am de gînd să $ac o plim#are cumaşina pînă la 5ortland, ca să&mi destind picioarele după atîta mers pe punteşi ca să merg la un salon automo#ilistic. Ki&ar plăcea să mă escorte!i;

— @u, mul"umesc. <e presupune că a!i o s&o plim# pe casieră cucaiacul. Asta dacă o să pot să mă scol din pat.

— O. O să&"i trimit un martini -om#a2, să te pună pe picioare. — Aşa să $ie, răspunse +ahlgren, strîm#îndu&se.+irk ieşi din <eattle în eepul @/MA şi se îndrepta spre sud, pe

autostrada G, #ucurîndu&se de priveliştea !onei #ogat împădurite din vestulstatului Fashington. 1aidurile prin "ară cu maşina i se păreau rela=ante, pentru că mintea îi putea rătăci, nestingherită de peisaele rurale. +escoperindcă mersese repede, cîştigînd timp, se hotărî ca, înainte de a&şi continua drumul



către sud, de&a lungul apelor 5aci$icului din gol$ul imens, să $acă un ocolîndreptîndu&se spre vest, de&a lungul coastei, luînd&o pe un drum lateral careducea spre gol$ul Fillapa. Curînd aunse la gura largă de vărsare a apeloral#astre ale $luviului Colum#ia, deplasîndu&se pe acelaşi "ărm pe care 6ewisşi Clark de#arcaseră trium$ători în :R(G.

Traversînd al#ia largă a $luviului pe podul Astoria&Megler, lung de optkilometri, +irk aunse la ieşirea care dădea către vechiul port pescărescAstoria. Cînd, înainte de a co#orî de pe pod, opri la lumina roşie asema$orului, privirea îi $u atrasă de un indicator rutier. CuvinteleFA118@TO@ :) M, scrise cu litere al#e pe $ond verde, erau precedate deo săgeată care arăta către vest. îm#oldit de curio!itate, urmă drumul indicat,îndepărtîndu&se de 5ortland, şi parcurse repede cei cî"iva kilometri care îldespăr"eau de Farrenton.

Micul orăşel din e=tremitatea de nord&vest a Oregonului, construit,ini"ial, pe malurile unui estuar mlăştinos, ca punct de trecere către 5aci$ic alvaselor de pescuit şi de agrement, putea gă!dui în ur de patru mii delocuitori. +irk avu nevoie să&l cutreiere doar cîteva minute înainte de a găsii, pe strada principală, ceea ce căuta. îşi parcă eepul alături de o maşină o$icialăa "inutului Clatsop şi stră#ătu tacticos aleea #etonată ce ducea către uşa principală a -i#liotecii Orăşeneşti din Farrenton.

8ra o #i#liotecă de dimensiuni reduse, dar arăta ca şi cum ar $i$unc"ionat de şase sau şapte decenii. în aer plutea un miros stătut, de căr"ivechi şi de pra$ şi mai vechi. +irk se îndreptă direct către un #irou mare,metalic, din spatele căruia o $emeie de vreo cinci!eci de ani, cu ochelari deaceeaşi vîrstă cu ea şi păr scurt şi #lond, îşi ridică privirea suspicioasă. /necuson verde, de plastic, prins cu un ac de siguran"ă de #lu!ă, îi de!văluianumeleL MA1BA18T.

— -ună diminea"a, Margaret. Mă numesc +irk, spuse el, !îm#ind. Mă

între# dacă mai ave"i e=emplare din !iarele locale din anii :?'(.-i#lioteca deveni ceva mai prietenoasă. — +in Farrenton @ews, care nu mai apare din :?N'. Avem

e=emplarele originale, începînd din anii :?)( şi pînă în anii :?N(. 5e aici,spuse.

Margaret se duse într&un col" înghesuit al #i#liotecii, unde trase maimulte sertare ale unui $işet înainte de a descoperi unde se a$lau edi"iile dinanii patru!eci.

— Ce anume cau"i; între#ă, mai degra#ă din curio!itate decît dindorin"a de a&l auta.

— Mă interesea!ă povestea $amiliei care a murit su#it, otrăvită, în :?'.



— +a. reo sută de pescăruşi găsi"i mor"i, pe plaă, în urul locului încare au $ost descoperi"i 3unt şi #ăie"ii. 4ortul <tevens, în care se a$la o unitatemilitară, e chiar lîngă plaa aia. 5apa a #ănuit întotdeauna ca au $ost ucişi, înmod accidental, de un soi de e=periment al armatei. 5resupun că nimeni nu vaa$la vreodată adevărul.

— /neori e complicat să de!vălui secrete de ră!#oi, spuse +irk.Mul"umesc pentru autor, Margaret.

+irk se întoarse la eep, cu care stră#ătu oraşul îndreptîndu&se cătreautostrada de pe coastă, unde viră către sud. +upă o scurtă #ucată de drum,aunse în dreptul unei mici şosele laterale, pe care un indicator o numea+86A/1A -8AC3 1OA+. +rumul ducea către două por"i deschise, pe caresta scris 5A1C/6 @AK%O@A6 4O1T <T88@<, după care se îngusta, $iindmărginit de un lăstăriş stu$os. +irk încetini eepul şi trecu peste o movilă

înainte de a co#orî către un amplasament pentru tunuri, a#andonat, caredomina oceanul. -ateria 1ussell ocupase una dintre numeroasele po!i"ii de pa!ă a intrării pe $luviul Colum#ia în$iin"ate în timpul 1ă!#oiului Civil şimoderni!ate în cel de&al +oilea 1ă!#oi Mondial, prin dotarea cu tunuriimense, cu #ătaie mare. +e pe amplasamentul #ateriei, +irk vedea, ca&n palmă, atît sclipirile apelor al#astre de la gura $luviului Colum#ia, cît şi plaa+e6aura, a$lată dedesu#t şi presărată cu oameni ieşi"i la picnic în acea dupăamia!ă. +irk trase, de vreo cîteva ori, adînc în piept aerul proaspăt aloceanului, îşi conduse eepul înapoi, pe drumul îngust, aproape intrînd într&untu$iş ca să&i $acă loc unui Cadillac negru, care trecu pe lîngă el venind dindirec"ie opusă. +upă încă patru sute de metri, opri maşina lîngă o placăcomemorativă de pe marginea drumului, care îi atrăsese privirea. 5e o lespedemasivă, cenuşie, de granit era gravată imaginea detaliată a unui su#marin, su#care se a$la inscrip"iaL

5ici a eplodat, la data de 21 iunie 1672, un proiectil de calibrul 8,8'9nul dintre cele 1: trase asupra bateriei defensi.e de pe flu.iul Columbia decătre submarinul japonez 28' %ingurul bom bardament ostil ndreptat asupraunei baze militare de pe teritoriul %tatelor 9nite n timpul celui de)al Doilea ;ăzboi (ondial $i primul care a a.ut loc după anul 1612'

3n timp ce citea, se trase instinctiv deoparte din drum cînd Cadillac&ulcare se reîntorcea trecu pe lîngă el încet, evitînd să ridice pra$ul. 5entru unlung moment, +irk studie su#marinul gravat, apoi dădu să se îndepărte!e. +ar

prinse ceva cu coada ochiului şi se uită din nou. +ata. : iunie, e=act la o !idupă ce 3unt şi #ăie"ii $useseră găsi"i mor"i pe plaă.

+irk se întinse spre torpedoul eepului, de unde scoase un celular, apoise spriini de capota maşinii şi $ormă numărul.



+upă ce sună de patru ori, în micul aparat tele$onic #u#ui o voce pro$undă şi #ine dispusă.

— Aici 5erlmutter. — *ulien, sunt +irk. Ce mai $ace specialistul meu pre$erat în istorie

maritimă; — +irk, #ăiete, ce #ine&mi pare că te audE Chiar acum mă delectam cu

nişte mango ver!i, pe care mi i&a trimis tatăl tău din 4ilipine. <pune&mi, rogu&te, cum te distre!i în Marele @ord Al#;

— Tocmai ne&am terminat cercetările din Aleutine, aşa că m&am reîntorsîn 5aci$icul de @ord. în insule a $ost destul de $rumos, dar cam $rig pentrumine.

— Cerule, îmi imagine!, mugi 5erlmutter. +eci, +irk, ce te preocupă; — Al +oilea 1ă!#oi Mondial, mai e=act epoca su#marinelor apone!e.

<unt curios în ceea ce priveşte atît atacurile pe care le&au întreprins asupra"ărmurilor <tatelor /nite, cît şi orice $el de armă neo#işnuită din arsenalul lor. — <u#marinele imperiale, aşa&i; îmi amintesc de nişte atacuri cît se

poate de ino$ensive asupra coastei de vest, dar e ceva vreme de cînd n&am mai$ăcut săpături prin dosarele mele despre ră!#oiul cu apone!ii. a tre#ui săcotro#ăi prin ele pentru tine.

— Mul"umesc, *ulien. 0i încă ceva. Anun"ă&mă dacă dai peste vreore$erin"ă la $olosirea cianurii ca armă.

— Cianură. 8i, asta ar $i osnic, nu&i aşa; între#ă retoric 5erlmutter,înainte de a închide.

<t. *ulien 5erlmutter e=amina imensa sa colec"ie de căr"i şi manuscriserare de istorie maritimă înghesuite în casa trăsurilor din Beorgetown şi nu avunevoie decît de cîteva secunde de gîndire ca să identi$ice, cu preci!ie,materialul pe care îl căuta. Cu ochii săi al#aştri, strălucitori, cu lunga #ar#ăcăruntă şi cu un pîntec imens, care cu autorul căruia $ăcea cîntarul să indice

aproape o sută opt!eci de kilograme, 5erlmutter semăna cu un Moş Crăciunsupraponderal. 5e lîngă înclina"ia sa către gastronomie, era cunoscut dreptunul dintre cei mai importan"i istorici maritimi, ceea ce se datora, în mare parte, inegala#ilei sale colec"ii de literatură de specialitate.

5urtînd o piama de mătase şi o haină de casa din lînă, 5erlmuttertraversă agale covorul gros, persan, îndreptîndu&se către o #i#liotecă din lemnde mahon, unde citi mai multe titluri înainte de a e=trage, cu mîinile luidolo$ane, o carte şi două #i#liora$turi groase. Mul"umit că găsise materialele

pe care le căuta, #ăr#atul imens se întoarse în $otoliul său pu$os, din pieleroşie, unde îl chemau o $ar$urie cu Sru$e şi un pahar cu ceai $ier#inte.

+irk îşi continua drumul către 5ortland, unde descoperi că licita"ia demaşini vechi care îl interesa se des$ăşura la marginea oraşului, pe terenul



înver!it pe care se "ineau tîrgurile. O mul"ime de oameni se învîrteau în urulautomo#ilelor strălucitoare, cele mai multe $a#ricate în anii patru!eci,cinci!eci şi şai!eci, care erau aliniate cu griă pe un cîmp întins, acoperit cuiar#ă. +irk hoinări printre maşini, admirînd modul în care $useseră revopsiteşi re$ăcute din punct de vedere mecanic, îndreptîndu&se, apoi, către un imenscori al#, în care avea loc licita"ia.

7n interior, di$u!oarele împrăştiau vocea stridentă şi sacadată aconducătorului licita"iei, care scuipa pre"urile o$erite răpăind ca o mitralieră.Băsind un scaun lateral, îndepărtat de sursa anun"urilor !gomotoase, +irk privi amu!at echipa de vîn!ători, ale căror haine erau o com#ina"ie ridicolă desmochinguri în stilul anilor şapte!eci şi de pălării ie$tine de cow#o2 şi care"opăiau prin ur, într&o încercare !adarnică de a $ace reclamă şi de a urca pre"ul $iecărei maşini. +upă pre!entarea mai multor automo#ile Corvette şi a

unui Thunder#ird, +irk se ridică în picioare cînd pe podium $u adus unChr2sler )((&+. /riaşul automo#il era vopsit în culoarea sa originală, turcoa!a!tec, puternic intensi$icată de cromarea strălucitoare şi de cele două eleroanedin spate, care se înăl"au în aer ca aripioara dorsală a unui rechin. 1eac"ionîndîntr&un mod pe care numai un împătimit al automo#ilelor îl putea în"elege,+irk sim"i că inima îi #ătea mai repede la simpla vedere a acelei com#ina"iiartistice de metal şi sticlă.

— 5er$ect re$ăcut şi reasam#lat de către 5astime 1estoration dinBolden, Colorado, relata conducătorul licita"iei. 1eîncepu să vor#ească agitatdar, în mod surprin!ător, o$ertele se împotmoliră repede. +irk îşi ridică mînaşi, în curînd, se duela pentru maşină cu un #ăr#at supraponderal, cu #retelegal#ene. Contracara cu repe!iciune o$ertele oponentului său, demonstrînd căavea inten"ii serioase. Tactica dădu re!ultate. -retele Bal#ene clătină din capdupă a treia o$ertă şi se îndreptă către #ar.

— îndut omului cu pălărie @/MAE !#ieră adudecatorul, în timp ce

mul"imea din ur aplauda, politicoasă.0tiind că, în :?GR, $useseră $a#ricate numai două sute de Chr2sler )((&+decapota#ile, +irk admise că $ăcuse o achi!i"ie avantaoasă, deşi avea să&lcoste salariul pe mai multe luni.

7n timp ce arana ca maşina să&i $ie trimisă cu vaporul la <eattle,celularul său începu să sune.

— +irk, sunt *ulien. Am cîteva in$orma"ii pentru tine. — O$eri servicii rapide.

— 5ăi, am vrut să&"i răspund înainte de cină, !ise 5erlmutter, re$lectîndasupra următoarei sale mese.

— Ce po"i să&mi spui, *ulien;



— +upă 5earl 3ar#our, apone!ii au postat nouă sau !ece su#marine de&a lungul coastei de vest, dar au $ost îndepărta"i, treptat, pe măsură ce teatrulopera"iunilor de luptă s&a deplasat către 5aci$icul de <ud. 6a început,su#marinele apone!e au avut misiuni de recunoaştere, supraveghind principalele gol$uri şi porturi, în timp ce se străduiau să urmărească cele maiimportante deplasări ale navelor. 6a începutul ră!#oiului, au reuşit săscu$unde cîteva vase comerciale şi, pe parcurs, au creat, într&o anumitămăsură, o psiho!ă în rîndul mul"imii. Cît despre atacurile e$ective asupra"ărmurilor, primul a avut loc la începutul anului :?', cînd su#marinul %&:9 alansat cîteva proiectile în apropiere de <anta -ar#ara, distrugînd un dig şi osondă petrolieră. în iunie :?', %&G a tras asupra $ortului <tevens, de lîngăAstoria, Oregon, în timp ce %&N a #om#ardat o sta"ie radio de pe insulaancouver, din Canada. în urma nici unuia dintre atacuri nu s&au înregistrat

pierderi de vie"i omeneşti. în August :?', %&G s&a întors în apropiere deCaper -lanco, Oregon, şi a lansat un hidroavion plin cu #om#e incendiare,încercînd să dea $oc pădurilor din apropiere. Atacul a $ost un eşec, $iindcă, înîntreaga regiune, nu a i!#ucnit decît un $oc neînsemnat.

— <e pare că au $ost nişte atacuri menite mai ales să enerve!e, comentă+irk.

— +a, nu au $ost nişte ac"iuni din cale&a$ară de strategice. +upă ataculincendiar, lucrurile s&au mai liniştit, pentru că su#mersi#ilele au $ost trimise înnord, să spriine campania din Aleutine. <u#marinele imperiale erau e=tremde implicate, autînd la men"inerea domina"iei asupra insulelor Altu şi iskaşi, mai tîr!iu, la evacuarea acestora, în timpul luptelor din :?'). *apone!ii au pierdut cinci su#marine în timpul con$lictelor din Aleutine, cînd $olosireasonarului a început să conducă, într&adevăr, la identi$icarea lor în ocean. +upăcăderea insulei iska, în 5aci$icul de @ord şi de <ud nu au mai continuat săopere!e decît cîteva su#marine imperiale. în aprilie :?'', %&:R( a $ost atacat şi

scu$undat lîngă odiak, în Alaska, apoi, pe $rontul intern, a $ost linişte pînă înianuarie :?'G, cînd %&'() a $ost scu$undat la Cape 4latter2, Fashington. — 8 ciudat că cineva şi&a ales drept "intă coasta de vest într&un moment

al ră!#oiului în care liota lor era la cî"iva paşi de anihilare. — +acă iei în considerare $aptul că %&'() era unul dintre vasele lor cele

mai mari, e încă şi mai ciudat. +upă toate aparen"ele, au $ost surprinşi de undistrugător american în momentul în care pregăteau un atac aerian.

— 8 greu de cre!ut că, la vremea aia, au construit un su#marin care

putea transporta o aeronavă, se minună +irk. — <u#marinele lor imense puteau transporta nu doar unul, ci,

realmente, trei avioane. 8rau nişte #estii masive.



— Ai găsit ceva care să indice că $or"ele navale $oloseau arme #a!ate pecianură;

— @u s&a consemnat că s&ar $i apelat la ele în timpul luptelor, dar chiarau e=istat. Cred că Armata %mperială şi unitatea sa $ormată din #iologi, a$latăîn China, au $ost cele care au $ăcut e=perien"e cu arme chimice şi #iologice.5rintre altele, şi&au $ăcut de lucru şi cu proiectile de artilerie pe #a!ă decianură, aşa că e posi#il ca marina să le $i e=perimentat, dar nu e=istă nici oînregistrare o$icială a $aptului că ar $i $ost $olosite.

— 5resupun că nu e=ista nici o metodă de a o dovedi, dar #ănuiesc că %&G a lansat un proiectil cu cianură, care a ucis patru oameni în !iua ataculuiasupra $ortului <tevens.

— 8 $oarte posi#il. <&ar putea să $ie greu de dovedit, pentru că %&G s&a pierdut, ulterior, în 5aci$icul de <ud, pro#a#il scu$undîndu&se î preama

insulei 8spiritu <anto, în :?'). +ar, cu o singură posi#ilă e=cep"ie, toateînregistrările pe care le&am vă!ut indicau $aptul că su#marinele apone!e eraudotate numai cu armament conven"ional.

— 0i e=cep"ia; — 8 vor#a, din nou, despre %&'(). într&un !iar de după ră!#oi al armatei

am găsit o a$irma"ie con$orm căreia un transport de piese de artilerie Maka!ea $ost cedat Marinei, $iind adus pe su#marin, care se a$la la ure, înainte de plecarea acestuia în ultima cursă. Totuşi, înainte de asta, n&am mai vă!ut nicio altă re$erire la Maka!e şi nici n&am mai putut descoperi alta în dosarelemele despre piesele de artilerie şi despre muni"ie.

— Ai idee ce înseamnă termenul ăsta; — Cea mai #ună traducere pe care o pot $ace este întul @egruD.+irk avu o scurtă convor#ire tele$onică cu 6eo +elgado, apoi aunse la

+ahlgren, care stătea la o #ere într&un #ar care domina lacul Fashington,după plim#area cu caiacul $ăcută împreună cu casiera de la #ancă.

— *ack, eşti pregătit să $acem mîine o scu$undare; îl între#ă. — <igur. Mergem în sud, după peşti lance; — Bîndul meu se îndreaptă către ceva pu"in mai mare. — 1egele somon nu repre!intă, pentru mine, decît un oc. — 5eştele care mă interesea!ă, continua +irk, n&a mai înotat de mai

#ine de şai!eci de ani.



Capitolul !

%rv 4owler se tre!i cu o durere cumplită de cap. 5rea multe #eri înnoaptea precedentă, se gîndi savantul în timp ce se dădea os din pat cugreutate. +upă ce înghi"i pe nerăsu$late o ceaşcă de ca$ea şi o gogoaşă, seautoconvinse că se sim"ea mai #ine. +ar, pe măsură ce !iua se scurgea cugreutate, durerea păru să se intensi$ice, $iind prea pu"in alinată, deşi apelase înnumeroase rînduri la $laconul de aspirină. 7n cele din urmă, intră în oc şispatele său, generînd valuri de durere la $iecare mişcare. 5e la umătatea dupăamie!ii se sim"i slă#it şi o#ositL şi îşi părăsi devreme #iroul temporar dincadrul Agen"iei de <ervicii de <ănătate şi <ociale a <tatului Alaska, urcîndu&se în maşină şi întorcîndu&se în apartamentul său, să se odihnească.

+upă ce #ău o ceaşcă de supă de pui, pîntecul îi $u stră#ătut de puseuride durere acută. Bata cu leacurile #ă#eşti, se gîndi. +upă ce a"ipi, cuîntreruperi, în cîteva rînduri, se duse, clătinîndu&se, pînă în #aie, după o nouădo!ă de aspirină care să&l aute să scape de durere. /itîndu&se la chipul cuochi sticloşi, sleit şi istovit, care se hol#a la el din oglindă, o#servă spu!ealaroşu strălucitor care îi acoperise o#raii.

— Cea mai a$urisită gripă pe care am avut&o vreodată, #odogăni, cuvoce tare, înainte de a recădea în pat, năucit.

6a hotelul 3ilton din Tok2o, sistemul de pa!ă nu avea nici o $isură, iaroaspe"ilor invita"i la #anchet li se cerea să treacă prin trei puncte di$erite deveri$icare înainte de a&şi cîştiga dreptul de a intra în salonul e=or#itant. Cinaanuală a Asocia"iei 8=portatorilor din *aponia era un eveniment e=travagant,rolul principal revenindu&le celor mai #uni dintre #ucătarii şi artiştii locali,care şi&l interpretau în $a"a celor mai renumi"i oameni de a$aceri din "ară şi ademnitarilor. 5reşedin"ii celor mai importante companii de e=port din *aponia

contri#uiseră la sponsori!area cinei o$erită principalilor lor parteneri dea$aceri. +iploma"ii acredita"i din toate "ările din Occident şi din Asiaconsiderate partenere de #a!ă în a$aceri erau trata"i, alături de clien"ii cheie,ca oaspe"i de onoare.

+atorită recentei asasinări a lui 3amilton, am#asadorul <tatelor /nite, şia #alamucului de la inaugurarea u!inei <emCon, mul"imea Qum!ăii şi toatecapetele se întoarseră cînd 1o#ert -ridges, adunctul şe$ului misiuniidiplomatice americane, intră în încăpere, înso"it de doi oameni de pa!ă su#

acoperire.+eşi diplomat de carieră, -ridges era e=pert mai degra#ă în ela#orarea

strategiilor sau în anali!a tehnicilor de protec"ie a a$acerilor, decît încomportamentul în societate, în milocul mul"imii. 3amilton $usese, de



departe, cel mai #un cînd era vor#a de comportamentul în înalta societate, segîndi -riges, în timp ce stătea la taclale cu un repre!entant comercial apone!.Curînd, unul dintre organi!atori se apropie de el şi îl conduse la o mică masăde #anchet, unde $u aşe!at alături de o serie de diploma"i europeni.

7n timp ce erau servite tradi"ionalele sashimi şi tăi"eii so#a, pe un podium urcă cu elegan"ă, parcă plutind, o trupă de gheişe dansatoare, purtîndchimonouri în culori strălucitoare şi rotindu&şi evantaiele de #am#us în timpce $ăceau piruete. 5e cînd le privea rotindu&se, -ridges dădu peste cap oînghi"itură de sake cald, ca să&şi aline durerea de a&l asculta pe am#asadorul$rance! "inînd un discurs despre calitatea proasta a vinurilor din Asia.

+upă terminarea primului număr al programului, o procesiune de preşedin"i de corpora"ii se îndreptă către podium ca să&şi promove!e propriaimportan"ă gra"ie unor cuvîntări #ogate în laude. -ridges pro$ită de oca!ie ca

să vi!ite!e toaleta şi, mergînd pe urmele unei gorile voinice care îi deschideacalea, stră#ătu un coridor lateral şi întră în FC&ul #ăr#a"ilor.Barda de corp aruncă o privire în toaleta $aian"ată, descoperind un

singur chelner care se spăla pe mîini la chiuveta din capătul cel maiîndepărtat. +upă ce îi $ăcu loc lui -ridges să se îndrepte către pisoar, închiseuşa şi rămase cu $a"a către interior.

4ără gra#ă, chelnerul chel termină cu spălatul mîinilor, apoi se întoarsecu spatele la gorilă, ştergîndu&se cu un prosop de hîrtie din suport. Cînd serăsuci către uşă, gorila vă!u, cu stupoare, că "inea o armă automată de cali#rulG. Micul pistol avea un amorti!or de !gomot $i=at de "eava îndreptată directcătre $a"a găr!ii de corp. %nstinctiv, aceasta vru să&şi înş$ace propria armă, dara#ia dacă&şi mişcase mîna cînd pistolul de cali#rul G tuşi, înă#uşit. O gaurăroşie, #ine de$inită, apăru deasupra sprîncenei stîngi a găr!ii de corp şi, pentruo clipă, #ăr#atul voinic îşi înăl"ă capul şi şi&l dădu pe spate înainte de a se pră#uşi pe podea cu o #u$nitură.

-ridges nu au!i împuşcătura în$undată, ci doar !gomotul căderii găr!iisale de corp. 1ăsucindu&se şi dînd cu ochii de chelnerul care&şi îndreptasearma către el, nu reuşi decît să #ol#oroseascăL

— Ce nai#a;-ăr#atul chel în costum de chelner îi răspunse cu o privire rece şi de rău

augur a ochilor săi întuneca"i, apoi un rînet sadic îi de!vălui, #rusc, şiragul dedin"i gal#eni şi strîm#i. 4ără o vor#ă, apăsă de două ori pe trăgaci şi îl privi pe-ridges ducîndu&şi mîna la piept şi că!înd pe duşumea. Asasinul scoase din

#u!unar o hîrtie dactilogra$iată şi o răsuci strîns, su# $orma unui tu#. Apoi seaplecă şi o îndesă între #u!ele diplomatului mort, ca pe catargul unui steag.+upă ce demontă cu gria amorti!orul şi şi&l puse în #u!unar, păşi cu



Capitolul "

5rova din $i#re de sticlă a şalupei 5arker, lungă de opt metri, se a$undaîn tala!urile late şi înalte, tăind o potecă de spuma al#ă pe cînd traversaadîncitura dintre două valuri înainte de a sălta pe creasta celui care urma. +eşiminusculă în compara"ie cu maoritatea vaselor din $lota @/MA, mica şire!istenta am#arca"iune, pe care inscrip"ia de la pupa o identi$ica dreptBrunion. era ideală atît pentru cercetările întreprinse în apele interioare sau încele de coastă, cît şi ca #a!ă pentru opera"iuni de scu$undare în ape pu"inadinci.

6eo +elgado roti cîrma spre dreapta şi Brunion se răsuci iute cătretri#ord, $erindu&se din calea unui imens cargo#ot roşu care se îndrepta

amenin"ător înspre ei, în apropierea intrării în strîmtoarea *uan de 4uca. — Cît de departe de strîmtoare; între#ă, răsucind cîrma mult către #a#ord, pentru a evita siaul cargo#otului care trecea pe lîngă ei.

<tînd apleca"i, unul lîngă celalalt, asupra unei măsu"e din ca#ina îngustă,+irk şi +ahlgren studiau harta nautică a !onei în care se a$lau, situată laintrarea în Oceanul 5aci$ic, la vreo sută şi două!eci şi cinci de mile vest de<eattle.

— 6a circa douăspre!ece mile sud&est $a"ă de Capul 4latter2, spuse+irk, peste umăr, apoi îi dictă lui +elgado valorile latitudinii şi longitudinii.<ecundul de pe +eep 8ndeavor se întinse către o tastatură şi introduse dateleîn micul sistem computeri!at de navigare de la #ord. +upă cîteva secunde, încol"ul de sus al monitorului cu ecran plat $i=at de pla$on apăru un pătratminuscul, de culoare al#ă. 6a marginea de os a ecranului clipea un mictriunghi al#, care îl repre!enta pe Brunion, înaintînd în apele 5aci$icului.-ene$iciind de autorul B.5.<., +elgado reuşi să aducă am#arca"iunea pe un

curs care o îndrepta direct către po!i"ia indicata. — 8i, sunte"i siguri că n&o să a$le căpitanul -urch că i&am luat cuîmprumut #arca şi că&i consumăm com#usti#ilul pentru o plim#are de plăcere; între#ă +elgado cu o oarecare teamă

— rei să spui că #arca&i proprietatea personala a lui -urch; răspunse+irk, pre$ăcîndu&se îngro!it.

— +acă o să vină în inspec"ie, o să&i spunem că -ill Bates a trecut peaici şi ne&a o$erit nişte ac"iuni în valoare de cîteva milioane ca să $acă o tură

cu Brunion, se o$eri +ahlgren. — Mersi. 0tiam eu că pot avea încredere în voi, mormăi +elgado,

clătinînd din cap. Apropo, cît de e=actă e locali!area su#marinului;



— +atele sunt e=trase direct din relatarea o$icială a scu$undării, $ăcutăde marina militară, pe care mi&a trimis&o 5erlmutter prin $a=, răspunse +irk,apucîndu&se de tocul uşii ca să&şi "ină echili#rul în timp ce şalupa se legăna pecreasta unui val imens. începem cu po!i"ia consemnată de distrugător dupăscu$undarea lui %&'().

— 5ăcat că marina militară nu avea B5< în :?'G, se plînse +elgado. — +a, în timpul ră!#oiului, rapoartele nu erau întotdeauna $oarte

e=acte, mai ales cînd era vor#a de locali!ări. +ar distrugătorul nu aunsese prea departe de "ărm cînd a dat lupta cu su#marinul, aşa că datele men"ionatear tre#ui să ne conducă $oarte aproape de po!i"ia corectă.

Cînd Brunion aunse în punctul marcat, +elgado scoase am#arca"iuneadin vite!ă şi simulă o grilă de căutare pe computerul de #ord. 5e puntea dinspate, +irk şi +ahklgren despachetară un sonar pentru scanarea laterală,

model lein )(((, din cutia sa de plastic armat. în timp ce +irk cuplaca#lurile sistemului de operare, +ahlgren aruncă în apă, peste copastie, unsen!or gal#en, de $ormă cilindrică.

— 5eştele e în apă, strigă el, din partea din spate a pun"ii, şi, imediat,+elgado manevră cu $ine"e accelera"ia, $ăcînd ca am#arca"iunea să înainte!e.în cîteva minute, +irk reglă aparatura, cea ce avu drept re!ultat un $lu=continuu de imagini vagi, cu contrast puternic, care se perindau pe monitorulcolor. %maginile erau re$le=iile undelor sonore emise de sen!or, care se loveaude $undul oceanului, $iind apoi recaptate şi trans$ormate în repre!entărivi!uale ale ridicăturilor şi adînciturilor acestuia.

— Am un caroia de doi kilometri pătra"i şi umătate în urul po!i"ieiraportate de Theodore night în momentul în care a i!#it su#marinul.

— 8 #ine, pentru început, răspunse +irk. 5utem e=tinde grila dacă o să$ie nevoie.

+elgado începu să deplase!e #arca de&a lungul uneia dintre liniile al#e

de pe monitor pînă ce aunse la capătul caroiaului, apoi o aduse pe liniaurmătoare, pe care o urmări în direc"ie opusă. Brunion naviga înainte şi înapoi pe traiectorii înguste, de cîte două sute de metri, devorînd încet grila, în timpce +irk pîndea apari"ia unei $orme prelungi şi întunecoase pe ecranulsonarului, ceea ce ar $i repre!entat su#marinul care !ăcea pe $undul apei.

Trecu o oră, timp în care singura $orma recognosci#ilă care se ivi pemonitorul sonarului $u cea a unei perechi de #utoaie de o sută opt!eci de litri.+upă două ore, +ahlgren scoase cîteva sandvişuri cu ton dintr&o ladă

$rigori$ică şi încerca să împrăştie plictiseala spunînd cîteva glume răsu$late,$ără perdea. în cele din urmă, după trei ore de căutări, sunetul vocii lui +irkspul#eră #rusc atmos$era deprimantă.

— KintăE @otea!ă po!i"ia.



%maginea estompată a unui o#iect prelung se derula treptat pe ecran,unindu&se cu aceea a două mici protu#eran"e dintr&un capăt şi cu aceea a unei$orme de dimensiuni mai mari, a$lată alături de !ona din miloc.

— <lavă +omnuluiE strigă +ahlgren, studiind imaginea. 8u !ic că aratăca un su#marin.

+irk aruncă o privire pe scala aparatului de măsură din partea de os aecranului.

— Are în ur de o sută !ece metri, aşa cum indică rapoartele trimise de5erlmutter. 6eo, să mai $acem o trecere ca să veri$icăm po!i"ia, iar pe urmă săvedem dacă ne po"i opri e=act deasupra ei.

— 5ot, răspunse +elgado, !îm#ind, în timp ce&l întorcea pe Brunion, casă treacă din nou pe deasupra "intei.

+e data aceasta, imaginea de!vălui $aptul că su#marinul era, evident,

intact şi că părea să stea, drept, pe $undul oceanului. 7n timp ce +elgadoînregistra po!i"ia e=actă în sistemul B5<, +irk şi +ahlgren recuperară sondasonarului, după care despachetară con"inutul a doi saci mari cu echipament pentru scu$undare.

— Ce adîncime avem aici, 6eo; strigă +ahlgren, începînd să&şi îm#racecostumul negru, din neopren.

— 7n ur de cinci!eci de metri, răspunse +elgado, aruncînd o privire la osondă puternică, cu ultrasunete.

— Asta înseamnă că nu putem sta la $und mai mult de două!eci deminute, cu o oprire de două!eci şi cinci de minute, pentru decomprimare, pedrumul de ridicare la supra$a"ă, spuse +irk, reamintindu&şi duratarecomandată de ta#elele de scu$undare ale marinei militare.

— @u înseamnă prea mult cînd avem de cercetat un peşte atît de mare,aprecie +ahlgren.

— Avioanele mă interesea!ă în mod deose#it, ripostă +irk. Con$orm

raportului marinei militare, în momentul în care distrugătorul a trecut la atac,am#ele avioane se a$lau pe punte. 4ac pariu că cele două imagini de pe sonar,din dreptul provei, sunt #om#ardiere <eiran.

— 7mi convine de minune dacă nu tre#uie să intru în sicriul ăla.+ahlgren scutură scurt din cap, re$lectînd asupra scenei care i se

des$ăşura în minte, apoi se apucă să&şi strîngă centura ponosită, cu greută"i de plum#.

+upă ce +irk şi +ahlgren se echipară complet, +elgado îl aduse pe

Brunion înapoi, deasupra po!i"iei "intei, şi aruncă în apă o mică #ali!ă,ancorată de şai!eci de metri de ca#lu. Cei doi sca$andri în costume negre păşiră dincolo de plat$orma din partea din spate a am#arca"iunii şi plonară înocean cu la#ele de scu$undare înainte.



Apa rece a 5aci$icului $u un adevărat şoc pentru pielea lui +irk, carerămase un moment locului, în lichidul verde, aşteptînd ca stratul su#"ire deapă care pătrundea prin costum să&şi egali!e!e temperatura cu aceea a trupuluisău.

— 4ir&ar să $ie, ştiam eu că tre#uia să aducem costumele impermea#ile,îi pîrîi în urechi vocea lui +ahlgren.

Cei doi #ăr#a"i purtau măşti de scu$undare ABA +ivator M %%, carelăsau $a"a e=pusă vederii şi erau dotate cu un sistem de comunicare radio, prinintermediul căruia puteau vor#i unul cu celălalt chiar şi atunci cînd se a$lausu# apă.

— @u te&n"eleg, eu mă simt e=act ca la e2s, glumi +irk, re$erindu&se laapa caldă din urul insulelor din sudul 4loridei.

— Cred c&ai mîncat prea mult somon a$umat, i&o întoarse +ahlgren.

+irk eli#eră aerul din compensatorul de $lota#ilitate şi îşi limpe!i au!ul,apoi se întoarse cu capul în os şi începu să co#oare către $und lovind apa cu picioarele şi urmărind ca#lul de ancorare al #ali!ei. +ahlgren îl urmă la odistan"ă de vreo doi metri. +irk încerca să contracare!e e$ectul curentului careîi împingea uşor către est scu$undîndu&se în unghi, împotriva acestuia,străduindu&se ast$el să&şi men"ină po!i"ia relativă $a"ă de "intă. în timpulco#orîrii, trecură printr&o !onă în care temperatura apei se schim#a #rusc,devenind mult mai rece. 6a trei!eci de metri, apa ver!uie începu să seîntunece pe măsură ce lumina stră#ătea tot mai greu lichidul întunecat. 6atrei!eci şi şapte de metri, +irk aprinse micul re$lector su#acvatic ataşat decasca sa, asemănător cu cel pe care îl $olosesc minerii. +upă ce mai co#orîrăîncă vreo doi metri, $orma prelungă şi întunecata a su#marinului apone! seînăl"ă #rusc din adîncuri.

5e $undul oceanului se odihnea în pace uriaşul su#mersi#il negru, unmausoleu de $ier, cu$undat în tăcere, al marinarilor care îi pieriseră în pîntec.

<e scu$undase că!înd pe chila şi stătea drept şi mîndru, părînd gata sănavighe!e iarăşi. Cînd se apropiară, +irk şi +ahlgren $ură uimi"i dedimensiunile vasului. Co#orîseră lîngă prova şi a#ia dacă puteau vedea o umătate de navă, corpul acesteia dispărînd apoi în întunericul de nepătruns.+irk se ridică un moment deasupra provei, admirîndu&i conturul impresionantînainte de a studia rampa de lansare care co#ora, în unghi, către punteacentrală.

— +irk, de aici se vede unul dintre avioane, spuse +ahlgren, arătînd cu

#ra"ul întins către un morman de s$ărîmături care !ăcea la prova #a#ord. Măduc să arunc o privire.

— +upă cum arăta imaginea de pe sonar, al doilea ar tre#ui să $ie mai înspate. Mă îndrept într&acolo, răspunse +irk, înotînd de&a lungul pun"ii.



+ahlgren se repe!i ca o săgeată către epava care putea $i identi$icată cuuşurin"ă ca apar"inîndu&i unui hidroavion cu un singur motor, acoperit cu unstrat su#"ire de nămol. Aeronava Aichi MNA: <eiran era un monoplan cuaspect lucios, proiectat anume ca #om#ardier lansat de pe su#marineleimense, de tip %. <ilueta sa !veltă, asemănătoare cu a unui avion de luptăMesserschmitt, devenise caraghioasă $iindcă i se ataşaseră două $lotoareimense $i=ate la vreo doi metri su# aripi, avînd aspectul unor panto$i uriaşi declovn, care ieşeau în a$ara $u!elaului. însă +ahlgren putea vedea numai osingură #ucată dintr&un $lotor, pentru că cel din stînga $usese rete!at, ca şiaripa, în urmă atacului distrugătorului american. 4u!elaul şi aripa dreaptărămăseseră intacte, spriinindu&se, su# un unghi ciudat, pe $lotorul avariat.+ahlgren co#orî pe $undul oceanului, în $a"a #om#ardierului, studiind parteavi!i#ila a trenului de ateri!are şi partea de dedesu#t a aripii. <e apropie şi

îndepărtă nămolul care acoperea mai multe protu#eran"e, dînd la iveală un setde locaşuri pentru #om#e. +ispo!itivele de $i=are a încărcăturii #om#ardierului erau goale.

7năl"îndu&se, încet, prin partea laterala a $u!elaului, +ahlgren se propulsă spre carlinga #oltită, pe umătate s$ărîmată, şi şterse stratul de nămolde pe geamuri. îi lumină interiorul şi priveliştea în$iorătoare de care dădu cuochii îi acceleră #ătăile inimii. +e pe scaunul pilotului, un craniu se hol#a lael, iar din"ii de!goli"i păreau să&i adrese!e un !îm#et maca#ru. 5lim#înd ra!aluminoasă în interiorul carlingii, identi$ică, pe podea, o pereche de ci!mestricate, de aviator, şi vă!u o #ucată mare de os ieşind din deschiderea uneiadintre ele. Oasele !dro#ite ale pilotului erau încă înăuntru, reali!ă +ahlgren, pentru că aviatorul se scu$undase împreună cu avionul său.

<e îndepărtă încet de aeronavă, apoi îl chemă pe +irk prin radio. — Ascultă, #ătrîne, am terminat cu unul dintre hidroavioanele de aici,

dar se pare că nu avea montat nici un $el de armament cînd s&a scu$undat.

Totuşi, domnul 5ilot Tigva î"i trimite salutările sale. — Am găsit rămăşi"ele celui de&al doilea avion şi e curat şi ăsta,răspunse +irk. @e întîlnim la turelă.

+irk descoperise al doilea #om#ardier !ăcînd la trei!eci de metri denavă, răsturnat pe spate. în momentul scu$undării su#marinului, cele două$lotoare imense se desprinseseră de <eiran, iar $u!elaul avionului, cu aripileîncă ataşate, !#urase către $und. 5utuse constata, cu uşurin"ă, că nici un $el dearmament nu $usese $i=at de trenul de ateri!are şi nu găsise nimic care să

demonstre!e că vreo #om#ă sau vreo torpilă s&ar $i desprins de acolo în timpulscu$undării.

7notînd înapoi, către puntea superioară a su#marinului, se deplasăurmărind rampa de lansare care se întindea pe două!eci şi cinci de metri de&a



lungul provei, pînă ce aunse la un tam#uchi mare, rotund. 8ra vertical şiacoperea capătul unui tu# larg, cu diametrul de trei metri şi umătate, $i=at la #a!a citadelei şi întin!îndu&se pe mai mult de trei!eci de metri către pupa.Acel tu# etanş $usese hangarul aeronavelor <eiran, în care erau depo!itate păr"ile demonta#ile ale avioanelor pînă în momentul în care acestea erau gatade lansare. +easupra şi cu spatele la por"iunea tu#ulară se a$la o mică plat$ormă pe care erau montate mitraliere antiaeriene umelate de G mm, alecăror "evi continuau să se îndrepte către cer, în aşteptarea unui duşmannevă!ut.

7n partea centrală a su#marinului %&'(), +irk găsii, în locul unei imensesuprastructuri metalice, o gaură enormă, rămasă în locul din care $useserete!ată în timpul coli!iunii. /n mic #anc de peşti înota în urul muchiei!im"ate a craterului, hrănindu&se cu vietă"i marine mai mărunte şi adăugînd o

pată de culoare pe acel ta#lou întunecat. — /au, prin gaura asta ai putea intra la volanul Chr2sler&ului, remarcă+ahlgren, în timp ce înota alături de +irk, cercetînd craterul.

— 0i tot ar mai rămîne loc. 5ro#a#il că s&a scu$undat rapid cînd i&a $ostsmulsă suprastructura.

Cei doi #ăr#a"i îşi imaginară, în tăcere, coli!iunea violentă a celor douănave, care avusese loc cu atît de mul"i ani în urmă, şi agonia echipauluineautorat de pe su#marinul %&'(), care se ducea la $und.

— *ack, ce&ar $i să treci prin hangar şi să ve!i dacă nu dai cu ochii deceva armament, !ise +irk, arătînd cu mîna înmănuşată către despicăturaadîncă din partea superioară a adăpostului aeronavelor. 8u o să $ac acelaşilucru su# punte.

Apoi se uită la cadranul portocaliu al ceasului antiacvatic +o=a, pe carei&l $ăcuse cadou tatăl său, la ultima aniversare.

— @u mai putem sta la $und decît opt minute. Tre#uie să ne mişcăm

repede. — 8u revin aici în şase, spuse +ahlgren şi, cu o lovitura a la#elor desca$andru, dispăru prin despicătura peretelui hangarului.

+irk pătrunse prin crăpătura întunecată de lîngă acesta, scu$undîndu&sedincolo de muchia !im"ată a o"elului mutilat şi contorsionat. în timp ceco#ora, sesi!ă e=isten"a neo#işnuitelor coci ale su#marinului, gemene şi strînslipite una de cealaltă, care se întindeau în osul chilei. %ntră într&o încăperedeschisă, pe care o identi$ică imediat drept ceea ce mai rămăsese din ca#ina

de comandă, aşa cum o dovedea roata mare a cîrmei, acum acoperită descoici. /n şir de echipamente radio era $i=at pe una dintre laturile încăperii, întimp ce tot $elul de pîrghii mecanice şi de dispo!itive de comandă ieşeaudintr&un alt perete şi din tavan. 6uminînd un set de clapete, vă!u ca pe ele era



scris, cu litere al#e, -A1A</TO TA@/ şi presupuse că ac"ionau tancurilede #alast.

+înd uşor din la#ele de sca$andru, înainta, în mod inten"ionat, cu vite!ăredusă, ca să nu antrene!e sedimentele depuse pe punte. în timp ce treceadintr&un compartiment în altul, su#marinul părea să se umple de ecourilevie"ii echipaului său apone!. 5e podeaua micii cam#u!e erau împrăştiate$ar$urii şi tacîmuri de argint. <ticlu"ele de por"elan pline cu sake încă maistăteau în picioare pe etaerele din ca#ine. 5lutind prin careul larg al o$i"erilor, pe una dintre laturile căruia erau aliniate ca#inele acestora, admiră micul altarshintoist montat pe un perete.

Continua să înainte!e, conştient de scurgerea timpului pe care&l maiavea de stat pe $undul oceanului, dar străduindu&se să re"ină tot ce puteao#serva. +eplasîndu&se de&a lungul unui la#irint de "evi, ca#luri şi conducte

hidraulice, aunse în ca#ina comandantului, a$lată lîngă partea din $a"a anavei. <e apropia, în s$îrşit, de "inta sa, maga!ia cu torpile, care se întrevedeadrept înainte. 5ropulsîndu&se cu o puternica mişcare în $oar$ecă a picioarelor,avansa către intrare, pregătindu&se să pătrundă înăuntru. Apoi încremeni,dintr&o dată.

Clipi de mai multe ori, între#îndu&se dacă vederea nu&i uca $este. Apoiîşi stinse re$lectorul şi privi din nou prin deschidere. @u putea să&şi creadăochilor.

7n măruntaiele întunecate ale su#marinului ruginit de ră!#oi, îngropat în$undul mării de mai #ine de şai!eci de ani, +irk era întîmpinat de o lumină pîlpîitoare, ver!uie, palidă dar distinctă.



Capitolul #

+irk se împinse prin deschi!ătură, intrînd în #e!na neagră ca smoala dininteriorul maga!iei cu torpile, unde nu pătrundea nici o ra!ă de lumină. +upăce ochii i se o#işnuiră cu întunericul, lumina verde, pîlpîitoare, deveni maiclară. 5ărea să $ie vor#a de două surse luminoase minuscule, situate laînăl"imea ochilor şi $i=ate de peretele cel mai îndepărtat.

7şi aprinse din nou propriul re$lector şi cercetă încăperea. 8ra maga!iadin partea superioară, una dintre cele două suprapuse, pe verticală, la provasu#marinului. Alături de peretele despăr"itor din partea din $a"ă, putu vedealocaşurile rotunde ale celor patru lansatoare de torpile cu diametrul de cincisute trei!eci de milimetri. în suporturile de pe am#ele laturi ale încăperii erau

şase torpile imense, model ?G, nişte peşti uriaşi, mortali, mult mai demni deîncredere şi mai e=plo!ivi decît replicile lor americane din timpul ră!#oiului.1e$lectorul lui +irk lumina încă două torpile că!ute pe podea, care $useserăa!vîrlite din suporturile lor cînd su#marinul $usese i!#it şi trimis la $und. /nadintre ele era culcată, cu vîr$ul îndreptat pe o direc"ie uşor deviată $a"ă de a provei, aşa cum se rostogolise după ce lovise puntea. îr$ul celei de&a doua se proptise de nişte s$ărîmături şi era îndreptat în sus, parcă $ără "intă. 0ideasupra acesteia clipeau straniile lumini"e ver!i.

+irk pluti către lumina pîlpîitoare, apropiindu&şi $a"a acoperită de mascăde radia"ia misterioasă. @u era nimic altceva decît un mic ceas digital, proeminent, $i=at în capătul suportului torpilelor. Ci$rele ver!i, $luorescente, pîlpîiau dînd la iveală un şir de !erouri şi indicînd că timpul programate=pirase cu mai mult de două!eci şi patru de ore înainte. 5oate cu !ile,săptămîni sau luni înainte, era imposi#il de preci!at la ce dată anume. +ar erasigur că nu $usese pus acolo cu şai!eci de ani mai devreme.

+irk smulse ceasul de plastic şi îl îndesă în #u!unarul compensatoruluisău de $lota#ilitate, apoi privi în sus. -ulele de aer pe care le e=pira nu seadunau su# pla$on, aşa cum ar $i $ost de aşteptat, ci erau atrase în sus, plutindapoi într&o ra!ă de lumină palidă. <e propulsa în sus cu autorul unei lovituricu la#ele de sca$andru şi descoperi că un tam#uchi mare, care dădea spre puntea deschisă $usese săltat şi #locat, permi"înd ca un sca$andru să intre în şisă iasă cu uşurin"ă din maga!ia cu torpile.

O voce îi pîrîi #rusc în cască.

— +irk, unde eşti; 8 timpul să urcăm, !#iera +ahlgren. — <unt în maga!ia de torpile din partea anterioară. ino să ne întîlnim

la provă, mai am nevoie de încă un minut.



+irk se uită la ceas şi constată că cele opt minute pe care le mai puteau petrece pe $undul oceanului e=piraseră, apoi se întoarse, îndreptîndu&se cătresuportul torpilei.

+ouă lă!i de lemn !ăceau s$ărîmate su# una dintre torpilele că!ute şistăteau deschise ca două vali!e. 8rau $ăcute din lemn dur, de mahon, şisupravie"uiseră, în mod uimitor, în apa sărată şi în voia microorganismelor,$iind într&o stare minimă de degradare. +irk o#servă, intrigat, că nu erauacoperite de nămol, ca toate celelalte o#iecte de pe su#marin. Cineva îlîndepărtase de curînd, ca să scoată la lumină con"inutul.

7notă deasupra celei mai apropiate dintre ele şi privi în interior. Creîndimpresia unei umătă"i de cutii cu oua, şase #om#e argintii, de supra$a"ă, eraualiniate într&un suport armat, special construit. 4iecare dintre ele avea aproapeun metru lungime şi o $ormă de cîrnat, cu o coadă ca o aripă. *umătate dintre

#om#e mai erau încă su# torpilă, dar toate şase se s$ărîmaseră cînd aceastacă!use peste ele. 8ra #i!ar, dar lui +irk i se păru că erau mai degra#ă spartedecît, pur şi simplu, strivite. 5lim#îndu&şi mîna pe partea intacta a uneia dintreele, sim"i, cu surprindere, că avea nete!imea unei supra$e"e sticloase.

+înd uşor din la#e, pluti deasupra celeilalte lă!i şi vă!u acelaşi lucru. 0iîn ca!ul acesteia, toate învelişurile #om#elor $useseră strivite de torpilacă!ută. @umai că acum numără cinci #om#e, nu şase. /na dintre teci eragoală. +irk îşi roti re$lectorul împreur şi cerceta !ona. 5untea era curată, iarîn locaşul gol nu se vedea nici o s$ărîmătură. /na dintre #om#e lipsea.

— ine li$tul. urcăm, pîrîi vocea lui +ahlgren, pe neaşteptate. — Kine uşa, vin imediat, răspunse +irk şi se uită la ceas, ca să vadă că

depăşiseră cu aproape cinci minute timpul pe care&l puteau petrece pe $unduloceanului. %nspecta lă!ile s$ărîmate pentru o ultimă oară şi scoase una dintrecele mai pu"in de$ormate #om#e. 5roiectilul alunecă a$ară din locaş, dar, înmîinile lui +irk, se de!mem#ra în trei #ucă"i separate. Cel mai #un lucru pe

care îl putu $ace $u să pună #ucă"ile, cu griă, într&un sac mare de scu$undător,din plasă, şi, "inîndu&l strîns, se înal"ă către tam#uchiul deschis de deasupra.%eşi tragînd sacul după el şi îl găsii pe +ahlgren plutind deasupra proveisu#marinului, la cî"iva metri în $a"a lui. % se alătură şi, $ără să mai piardă nici oclipă, se propulsară către locul primei opriri pentru decomprimare.

Monitori!înd adîncimea la care se a$lau, +irk îşi încetini ascensiunearăşchirîndu&şi trupul, aidoma unui paraşutist, cînd aunseră la doispre!ecemetri, şi elimina o do!ă de aer din compensatorul de $lota#ilitate. +ahlgren îl

urmă şi se opriră la o adîncime de şase metri, ca să&şi aute organismul săreducă nivelul ridicat de a!ot din sînge.

— Cele cinci minute în plus petrecute la $und o să ne coste încătreispre!ece, adăugate timpului de decomprimare. O să inhale! tot o=igenul



înainte de a se scurge cele trei!eci şi opt de minute, spuse +ahlgren, cu ochiila manometrul ataşat re!ervorului secătuit.

7nainte ca +irk să apuce să răspundă, au!iră, în depărtare, un !ăngănitmetalic înă#uşit.

— @u te temi nici un moment, dacă 6eo e pre!ent, remarca +irk, arătîndspre o#iectul a$lat la doispre!ece metri de ei, în lateral.

O pereche de re!ervoare argintii, cu aparatura pentru respira"iesu#acvatică încorporată şi cu compensatoare ataşate se legănau, la adîncimeade şase metri, legate de o $rînghie care urca spre supra$a"a. 6a capătul celalaltal acesteia era +elgado, care stătea pe puntea din spate a lui Brunion, mîncînd!gomotos o #anană şi urmărind #ulele de aer e=pirat de cei doi #ăr#a"i, ca săse asigure că nu rătăceau prea departe de am#arca"iune. +upă ce se men"inurătimp de cincispre!ece minute la decomprimare, la adîncimea de şase metri,

cei doi înş$ăcară compensatoarele ataşate de re!ervoare şi se ridicară la treimetri, pentru alte cincispre!ece minute de aşteptare. Cînd +irk şi +ahlgrenieşiră, în s$îrşit, la supra$a"ă şi se urcară la #ord, +elgado le con$irma că îivă!use cu o $luturare a mîinii şi întoarse #arca către "ărm.

Cînd aunseră în apele mai liniştite ale strîmtorii *uan de 4uca, +irkdespachetă $ragmentele de #om#ă şi le întinse pe punte.

— @&ai dat de nici o urmă de aşa ceva în avion sau în hangar; între#ă+irk.

— Categoric nu. în hangar erau o mul"ime de piese, de unelte şi de alteresturi, dar nimic care să arate aşa, răspunse +ahlgren, privind $ragmentele.+ar cum s&ar sparge o #om#ă în $elul ăsta;

— 5entru că e $ăcută din por"elan, răspunse +irk, ridicînd un cio# pentru ca +ahlgren să&l e=amine!e mai îndeaproape.

Cel din urmă îşi plim#ă degetul pe supra$a"ă, apoi clătină din cap. — O #om#ă de por"elan. Cred că&i $oarte la&ndemînă dacă vrei să

lanse!i un atac asupra invita"ilor la un ceai. — Tre#uie să ai#ă ceva de&a $ace cu încărcătura e=plo!iva a avioanelor.+irk rearană $ragmentele pînă cînd se potriviră unul cu altul, ca într&un

oc de pu!!le. Componentele încărcăturii $useseră de mult spălate de apă, darera evident $aptul că, în interior, se a$lau mai multe compartimente.

— <e pare că mai mul"i com#usti#ili tre#uiau să interac"ione!e unul cualtul în momentul detonării.

— O #om#ă incendiară; între#ă +ahlgren.

— 5oate, răspunse +irk, cu voce scă!ută. <e întinse spre #u!unarullateral al compensatorului de $lota#ilitate şi scoase cronometrul digital.Cineva şi&a dat o grămadă de osteneală ca să recupere!e una dintre #om#eleastea, spuse, aruncîndu&i cronometrul lui +ahlgren.



8l îl studie, răsucindu&l în mînă. — 5oate a $ost chiar proprietarul lor ini"ial, spuse, în cele din urmă, cu

serio!itate.1idicîndu&şi #ra"ul, cu cronometrul în palmă, îi arătă lui +irk partea din

spate a acestuia. 5e carcasa de plastic era o inscrip"ie relie$ată, indesci$ra#ilă,scrisă cu caractere asiatice.



Capitolul 1$

Aidoma unei haite de hiene care se #at deasupra leşului unei !e#re de&a#ia ucise, consilierii de securitate ai preşedintelui se muşcau şi schelălăiauunii la al"ii, $iecare în parte străduindu&se să nu $ie tras la răspundere pentruevenimentele din *aponia. Accesele de $urie se încrucişau în ca#inetul situatîn aripa de vest a Casei Al#e.

— 8, pur şi simplu, un eşec al serviciilor noastre de spiona. Consulatelenoastre nu se #ucura de spriinul de care ar avea nevoie din partea acestora şi,ca urmare, doi dintre oamenii mei au $ost ucişi, se plînse, cu asprime,secretarul de stat.

— @u am $ost înştiin"a"i, în preala#il, că în *aponia s&au intensi$icat

activită"ile teroriste. <ursele noastre diplomatice sus"in că şi $or"ele desecuritate apone!e or#ecăiesc, ripostă adunctul directorului C%A. — +omnilor, ce s&a întîmplat s&a întîmplat, interveni preşedintele, în

timp ce se chinuia să aprindă o pipă mare, de modă veche.Avînd în$ă"işarea lui Tedd2 1oosevelt şi atitudinea $irească a lui 3arr2

Truman, preşedintele Barner Fard era admirat de toată lumea pentru #unulsău sim" şi pentru stilul său pragmatic. 5reşedintele din Montana, a$lat întimpul primului său mandat, considera #inevenite polemicile consilierilor săi,dar le tolera cu greu în ca!ul în care se aduceau acu!a"ii şi se ridicau preten"iide in$aili#ilitate.

— Tre#uie să în"elegem care e natura amenin"ării şi care sunt motiveleadversarului nostru şi să sta#ilim apoi modul de ac"iune, spuse el, simplu. Aşrecomanda, de asemenea, ca, indi$erent ce pro#lemă de securitate internă s&arivi, să $ie tratată ca un semnal important de alarmă. 4ăcu un semn cu capulcătre +ennis *imene!, secretarul +epartamentului de <ecuritate %nternă, care

stătea pe latura opusă a mesei de şedin"e din ca#inet. +ar, pentru început,tre#uie să ne lămurim cine sunt aceşti indivi!i. Martin, ce&ar $i să ne pui lacurent cu ceea ce se ştie pînă acum; spuse, adresîndu&i&se lui Martin 4inch,directorul 4-%.

7n calitate de $ost mem#ru al poli"iei militare din cadrul marinei, 4inchcontinua să&şi poarte părul tuns scurt şi vor#ea cu vocea tăioasa a unui sergentcare se ocupa de instruc"ia recru"ilor.

— +omnule, se pare ca asasinarea am#asadorului 3amilton şi cea a lui

-ridges, adunctul misiunii, au $ost săvîrşite de aceeaşi persoană. Camerele desupraveghere video ale hotelului în care a $ost ucis -ridges au dat la iveală unsuspect îm#răcat în uni$ormă de chelner care nu a $ost recunoscut drept unmem#ru al personalului. 4otogra$iile ast$el o#"inute se potrivesc cu relatările



unor martori oculari despre un tip vă!ut pe terenul de gol$ din Tokio la scurttimp după împuşcarea am#asadorului 3amilton.

— 8=istă vreo legătură cu uciderea lui Chris Bavin şi cu e=plo!ia de lau!ina <emCon; se interesa preşedintele.

— @ici una pe care să $i reuşit să o identi$icăm, cu toate că e=istă un poten"ial indiciu în #iletul lăsat pe cadavrul lui -ridges. -ineîn"eles că noitratăm ca!ul considerînd că legătura e=istă.

— 0i ce anume se ştie despre suspect; între#ă secretarul de stat. — Autorită"ile apone!e nu au reuşit să&l identi$ice cu nici unul dintre

criminalii pe care îi au în eviden"ă sau să o$ere o identi$icare pre!umtivă. @ueste unul dintre mem#rii dea cunoscu"i ai grupării numite Armata 1oşie*apone!ă. <e pare că e vor#a de o persoană neidenti$icată. Toate agen"iile apone!e care se ocupă de apărarea legii cooperea!ă cu toate $or"ele la

urmărirea suspectului, iar departamentul de control al imigrărilor e în alertă. — +eşi nu e=istă nici o legătură preala#ilă, par să plane!e pu"ine du#iiasupra $aptului că operea!ă su# auspiciile Armatei 1oşii *apone!e, adaugădirectorul adunct al C%A.

— +ar #iletul de pe cadavrul lui -ridges. Ce con"ine; între#ă *imene!.4inch răs$oi un dosar, apoi scoase o $oaie dactilogra$iată. — 7n traducere din lim#a apone!ă, suna aşaL +a"i&vă #ătu"i,

imperialişti americani care a"i pîngărit, cu lăcomie, pămîntul nipon, saumoartea&şi va raspîndi dulcea su$lare rece pe "ărmurile Americii. A1*.DClasicul te=t #om#astic al e=tremiştilor.

— 8o declara"ie a Armatei 1oşii *apone!e; între#ă preşedintele Fard.Credeam că a $ost di!olvată cu mai mul"i ani în urmă.

7n aşteptarea replicii, îşi dădu capul pe spate şi, înainte ca 4inch sărăspundă, su$lă către panourile tavanului $als un norişor de $um de tutun cuaromă de vişine.

— Aşa cum s&ar putea să şti"i, Armata 1oşie *apone!ă e o grupareteroristă e=tremistă, din care, în anii :?9(, s&au desprins, pe teritoriul nipon,mai multe $ac"iuni comuniste. 4ac declara"ii antiimperialiste #om#astice şi ausus"inut răsturnarea guvernului şi a monarhiei apone!e din motive atîtîntemeiate cît şi neîntemeiate. 4iind suspectată de legături cu grupări dinOrientul Milociu şi din Coreea de @ord, A1* s&a a$lat în spatele unor atentatecu #om#ă şi al unor răpiri, care au culminat, în :?9G, cu încercarea de a prelua controlul asupra am#asadei <tatelor /nite din uala 6umpur. <e pare

că, în anii :??(, nu s&au mai #ucurat de nici un $el de sus"inere, iar, în (((,mem#rii cunoscu"i ai conducerii organi!a"iei au $ost aresta"i în masă. Cu toatecă mul"i au cre!ut că gruparea îşi încetase e=isten"a, în ultimii doi ani auapărut indicii ale activită"ii sale. 5u#licarea doctrinei şi pre!en"a în mass&



media apone!ă au dus la apari"ia unei noi conduceri !gomotoase, acceptată pe o scară din ce în ce mai largă într&o "ară al cărei climat economic e îndeclin. Mesaul lor e $ocali!at mai degra#ă pe principiile antiamericane şianticapitaliste decît pe cele anarhiste, de răsturnare a guvernului, ceea ce acîştigat, într&o anumită măsură, spriinul unei păr"i din popula"ia tînără. înmod ciudat, nu are nici un lider cunoscut şi nici vreun persona em#lematic pentru grupare.

— <us"in spusele lui Mart2, domnule preşedinte, se alătură directoruladunct al C%A. înainte de loviturile date oamenilor noştri, nu am primit,vreme de ani de !ile, nici un raport clar re$eritor la activită"ile acestor indivi!i.Cei despre care se ştie că îi conduceau sunt dincolo de gratii. ă spun, cît se poate de sincer, că nu avem idee cine sunt actualii lideri ai organi!a"iei.

— <untem siguri că nu e=istă nici o legătură cu Al aeda;

— 8 posi#il, dar $oarte pu"in pro#a#il, răspunse 4inch. 8 sigur căasasinatele nu au $ost săvîrşite în stilul lor, iar în *aponia nu a $ost remarcatănici o grupare islamică cu adevărat radicală. în această conunctură, nu avema#solut nici o dovadă care să sugere!e o legătură.

— Cum cola#orăm cu apone!ii în privin"a asta; — Avem, în interiorul "ării, o #rigadă antiteroristă 4-%, care

conlucrea!ă, îndeaproape, cu Agen"ia @a"ională *apone!ă de 5oli"ie.Autorită"ile locale sunt cît se poate de conştiente de natura a#ectă a acestorasasinate care au avut loc pe teritoriul lor şi au implicat în investiga"iinumeroşi anchetatori. în ceea ce priveşte spriinul de care avem nevoie, nu le putem cere prea multe lucruri pe care să nu ni le $i o$erit dea.

— 7n mod o$icial, am solicitat Ministerului *apone! al A$acerilor8=terne să ne $urni!e!e o actuali!are a pro$ilului cetă"eanului străin carerepre!intă un $actor de risc înalt, interveni *imene!. împreună cu 4-%, ne vomocupa de supravegherea atentă a grani"elor.

— 0i cum ac"ionăm, oriunde în altă parte în a$ara grani"elor, pentru a numai deveni "inta altor împuşcături; între#ă preşedintele, adresîndu&i&sesecretarului de stat.

— Am întărit pa!a tuturor am#asadelor noastre, răspunse secretarul. Amalocat $or"e suplimentare pentru protec"ia diploma"ilor de rang înalt şi amintrodus, temporar, restric"ii de deplasare pe teritoriul "ărilor ga!dă pentru tot personalul +epartamentului de <tat. în momentul de $a"ă, am#asadorii noştridin <trăinătate sunt su# şapte lacăte.

— +ennis, eşti de părere că e=istă vreo amenin"are iminentă în interiorul"ării;

— +e data asta nu, domnule preşedinte, răspunse directorul+epartamentului de <ecuritate. Am intensi$icat controalele în ceea ce priveşte



circula"ia persoanelor şi imigra"ia dinspre *aponia, dar nu consider că estenecesar să intensi$icăm măsurile de securitate internă.

— 8şti de aceeaşi părere, Mart2; — +a, domnule. Aşa cum a spus +ennis, toate indiciile sugerea!ă că

este vor#a de nişte incidente i!olate din *aponia. — 4oarte #ine. Acum, ce şti"i despre moartea celor doi meteorologi din

serviciul 5a!ei de Coastă din Alaska; între#ă preşedintele, trăgînd din nou din pipă.

4inch răs$oi cîteva documente înainte de a răspunde. — Tre#uie să $ie vor#a de insula >unaska, din Aleutine. Avem la $a"a

locului o echipă de investigatori care cola#orea!ă cu autorită"ile locale. 4accercetări şi în ceea ce priveşte distrugerea unui elicopter @/MA, ca incidentcu care ar putea e=ista o legătură. Con$orm indiciilor preliminare, $aptele sunt

re!ultatul ac"iunilor unor #raconieri care au $olosit cianură în stare ga!oasă casă pună mîna pe o turmă de lei de mare. încercăm să dăm de urma unui traulerrusesc despre care se ştie că pescuieşte ilegal în apele din !onă. O$icialită"ilede la $a"a locului par încredin"ate că vor captura vasul.

— înea!ă lei de mare $olosind cianura în stare ga!oasă; Toată planetaasta este plină de ne#uni. 8i #ine, domnilor, să $acem tot ce ne stă în putin"ăca să&i găsim pe criminali. A permite ca repre!entan"ii noştri diplomatici să$ie împuşca"i $ără nici o repercusiune nu repre!intă mesaul pe care vreau să&ltransmit lumii întregi. îi cunoşteam pe 3amilton şi pe -ridges. 8rau, amîndoi,nişte oameni de valoare.

— 7i vom găsii, promise 4inch. — Asigura"i&vă că va $i aşa, spuse preşedintele, lovindu&şi, pentru mai

mult e$ect, pipa întoarsă cu căuşul în os de o scrumieră de ino=. Mă tem căaceste personae şi&au ascuns în mînecă mai multe decît ne dăm seama şi nuvreau să cumpăr nimic din ceea ce vor ei să ne vîndă.

7n timp ce vor#ea, un şomoiog de tutun ars că!u, cu un !gomotneceremonios, în scrumieră şi nimeni nu mai spuse nimic.



Capitolul 11

7n ciuda $aptului că nu era în Coreea de <ud decît de trei luni, eithCatana avea dea o cîrciumă pre$erată în a$ara #a!ei. -arul lui Chang nu păreasă di$ere prea mult de celelalte circa o du!ină din A&Town, o !onă sordidă dedivertisment de la marginea oraşului ustan, care le o$erea distrac"iimilitarilor americani încartirui"i în #a!a aviatică cu acelaşi nume. 6a Changlipsea mu!ica puternică, !gomotoasă, care emana din toate celelalte localuri,iar #erea O-, de $a#rica"ie locală, coreeană, avea un pre" decent. +ar poate căcel mai important argument era, în ochii lui Catana, $aptul că Chang atrăsesecele mai $rumoase prostituate din A&Town.

A#andonat de doi amici care se hotărîseră să convingă un grup de $ete

din armata americană să meargă la o discotecă de dincolo de col", Catana îşisor#ea, tăcut, cea de&a patra #ere, #ucurîndu&se de apari"ia unei uşoaresen!a"ii de e=citare. <ergentul maor, în vîrstă de două!eci şi trei de ani, lucrala #a!a aviatică ca specialist în aparatură electronică, ocupîndu&se deavioanele de luptă cu reac"ie de tip 4&:N din -rigada a Opta. 5lasat la doarcîteva minute de !#or de !ona demilitari!ată, eseadronul său era pregătit, în permanen"ă, pentru a e$ectua un contraatac aerian în ca!ul în care Coreea de @ord ar $i invadat&o pe cea de <ud.

Amintirile sentimentale despre $amilia sa rămasă în Arkansas îi $urăa!vîrlite #rusc din minte cînd uşa #arului se deschise trîntindu&se şi înăuntruintră, tacticoasă, cea mai uluitoare $emeie coreeană pe care că!useră vreodatăochii lui Catana. 5atru #eri nu erau su$iciente ca să se amăgească singurJ$emeia era o adevărată $rumuse"e. părul lung, lins şi negru îi scotea îneviden"ă pielea ca de por"elan a $e"ei pe care se conturau un nas şi o gurămică, dar şi nişte ochi uimitor de cute!ători şi de negri. 4usta scurtă, strimtă,

de piele şi #lu!a de mătase îi accentuau silueta delicată şi ampli$icau simetriaarti$icială a sinilor ei ampli, mări"i prin miloace chirurgicale.Aidoma unei tigroaice în căutarea pră!ii, $emeia inspecta #arul

aglomerat de la intrare pînă în spate înainte de a&şi opri ochii asupra uniculuiaviator care stătea, singur, într&un col". 5rivindu&l "intă, se învîrti printre mese,croindu&şi drum pînă la cea ocupată de Catana şi se lăsă să alunece lin pescaunul din $a"a lui.

— <alut, *oe. <untem prieteni şi $aci cinste cu ceva de #ăut; toarse ea.

— Cu plăcere, răspunse Catana, #îl#îindu&se.8ra limpede că $emeia $ăcea parte dintr&o altă categorie decît tîr$ele

o#işnuite din A&Town, cugetă, şi că nu era genul interesat de militarii cu gradin$erior. +ar cine era el ca să cîrtească; +acă raiul dorea să&i arunce în #ra"e



una dintre $ăpturile sale în !iua de salariu, atunci norocul îi !îm#ise, ieşindu&icu adevărat în cale.

+upă o singură #ere #ăută în pripă, prostituata îl invită în camera ei dehotel. Catana $u plăcut surprins de $aptul că $emeia nu se s$ădi pentru pre" saucă, de $apt, nici nu pomeni despre asta, gîndi el, părîndu&i&se ciudat.

8a îl conduse într&un motel ie$tin din apropiere, unde merseră, mînă&nmînă, de&a lungul unui coridor scăldat, în întregime, în lumină roşie. 6acapătul acestuia, $emeia descuie uşa care dădea într&o cameră mică şi încinsă, plasată pe col". 5rincipala menire a încăperii nu era aceea de dormitor,în"elese Catana, vă!înd, alături de pat, un automat cu pre!ervative.

+upă ce închise uşa, $emeia se gră#i să&şi scoată #lu!a de mătase, apoi îlîm#ră"işă, sărutîndu&l prelung, cu pasiune. 8l nu dădu aten"ie unui !gomotcare venea din closet în timp ce, îm#ătat de com#ina"ia dintre $rumuse"e,

alcool şi par$umul ei scump, se lăsa învăluit de căldura $emeii e=otice. +elirul plin de plăcere îi $u curmat, pe neaşteptate, de o lovitură usturătoare peste$ese, urmată de o durere ar!ătoare, mistuitoare. <e răsuci, clătinîndu&se. pe picioare, şi avu un şoc cînd se pomeni $a"ă în $a"ă cu un alt #ăr#at a$lat înîncăpere. 5e su# musta"a lungă, omul îndesat şi chel îi !îm#i strîm#, iar privirea ochilor săi reci şi întuneca"i păru să&i s$redelească "easta. Kinea înmînă o seringă complet golită, cu ac hipodermic.

+urerea şi nedumerirea îl copleşiră pe Catana, în timp ce trupul îi amor"idintr&o dată. încerca să&şi ridice mîinile, dar mem#rele sale nu&l mai ascultau.5înă şi #u!ele re$u!ară să coopere!e cu creierul cînd încerca să "ipe, protestînd. @u se mai scurseră decît cîteva secunde pînă cînd un val deîntuneric se prăvăli asupra lui şi toate sim"urile i se rupseră de lume.

Trecuseră cîteva ore cînd !gomotul disonant al unor ciocăniturineîntrerupte îl scoase din starea de inconştien"ă. Ciocăniturile nu răsunau doarîn capul său, aşa cum cre!use la început, ci veneau din e=terior, dinspre uşa

camerei de motel. în timp ce se străduia să&şi alunge cea"a de pe ochi, o#servăcă era acoperit de ceva cald şi vîscos. Ce era cu ciocăniturile; Ce era cuume!eala;

7ntunecimea din cameră şi mintea împăienenită re$u!au să&l aute săde!lege misterul.

-ocăniturile încetară pentru o clipa, apoi o lovitură !gomotoasă deschiseuşa, lăsînd să intre un potop de lumină. 5rivind chiorîş în şuvoiul or#ilor,Catana vă!u o companie de poli"işti care năvăliră înăuntru, urma"i de doi

#ăr#a"i cu aparate de $otogra$iat. +upă ce ochii i se o#işnuiră cu strălucireacare îi invadase #rusc, reuşi să&şi dea seama ce era cu ume!eala care&lînconura.



8ra sînge. <e găsea pretutindeniL pe cearşa$uri şi pe perne, îi mînea tottrupul. +ar #ăltea mai ales în urul leşului $emeii despuiate care !ăcea alăturide el, cu $a"a în os.

0ocat la vederea cadavrului, Catana se împletici, îndepărtîndu&se,instinctiv. în timp ce doi poli"işti îl trăgeau os din pat şi îi încătuşau mîinile,urla, îngro!it.

— Ce s&a întîmplat; Cine a $ăcut asta; spuse, năucit.5rivi, şocat, cum un al treilea poli"ist trase cearşa$ul care acoperea

par"ial $emeia, e=punînd în întregime vederii trupul care $usese mutilat cu #rutalitate. +in ce în ce mai de!orientat, Catana vă!u că leşul nu era al$ăpturii super#e pe care o întîlnise în noaptea precedentă ci al unei $ete tinere, pe care nu o cunoştea.

Catana se gîr#ovi pe cînd era tîrît a$ară din încăpere, în milocul unei

revărsări de $otogra$i. 5înă la amia!ă, povestea violului şi a uciderii #estiale aunei $eti"e coreene de treispre!ece ani de către un militar american oripilaseîntreaga "ară. 5înă seara, devenise dea un ultra na"ional. %ar pînă la data$uneraliilor $etei, care avură loc cu două !ile mai tîr!iu, era un evenimentinterna"ional în toată puterea cuvîntului.



Capitolul 12

+in înaltul cerului, soarele amie!ii strălucea cu putere deasupra apelorde sa$ir ale marii -ohol, silindu&l pe 1aul -ia!on să se uite cu ochii pe umătate închişi la vasul imens de cercetare ancorat în depărtări. 5entru oclipă, #iologul a$lat în slu#a guvernului $ilipine! cre!u că ra!ele soarelui îiînşelau ochii. @ici o navă respecta#ilă, destinată cercetărilor ştiin"i$ice, nu putea avea o culoare atît de vie. +ar, pe măsură ce mica şalupă trecută prinmulte în care se a$la se apropia, îşi dădu seama că vederea nu&i uca $este.asul era într&adevăr vopsit, de la un capăt la altul, într&un turcoa! strălucitor,ceea ce crea impresia că ar $i $ost la locul său mai degra#ă su# unde decît plutind deasupra lor. +acă vrei să o#"ii ceva ieşit din comun, lasă asta pe

seama americanilor, gîndi -ia!on.5ilotul şalupei aduse am#arca"iunea u!ată, de lemn, alături de o scarămo#ilă, suspendată deasupra copastiei, iar -ia!on nu pierdu timpul, ci segră#i să sară la #ord. 7i adresă pilotului cîteva cuvinte în tagaloga:, apoi serăsuci, urcă scara în $ugă şi "îşni pe punte, aproape i!#indu&se de un #ăr#atînalt şi musculos care stătea lîngă #alustradă. 5ărul rar şi #lond şi constitu"iaro#ustă îi dădeau omului îm#răcat în uni$orma de vară, de un al# imaculat, acăpitanilor, aerul unui viking.

— +omnul -ia!on; -ine a"i venit la #ordul navei Maiiana 8=plorer.<unt căpitanul -ill <tenseth, spuse, !îm#indu&i cu ochi cenuşii, plini decăldură.

— +omnule căpitan, vă mul"umesc că m&a"i primit $ără întîr!iere,răspunse -ia!on, regăsindu&şi po!i"ia corectă a corpului şi sîngele rece. Cîndun pescar din !onă m&a in$ormat că nava de cercetare de la @/MA a $ostvă!ută în regiune, m&am gîndit că ar $i posi#il să ne pute"i da o mînă de autor.

— <ă mergem pe puntea de naviga"ie, ca să scăpăm de căldură, !ise<tenseth, arătîndu&i drumul, şi acolo ne pute"i pune la curent în ceea ce priveşte calamitatea a#ătută asupra mediului despre care a"i pomenit prinradio.

— <per că nu pertur# activită"ile dumneavoastră de cercetare, spuse-ia!on, în timp ce urcau un şir de trepte.

— @icidecum. Tocmai am încheiat un proiect de cartogra$iere seismicăa regiunii Mindanao şi $acem o pau!ă, ca să veri$icăm o parte a aparaturii

înainte de a porni spre Manila. în a$ara de asta, adaugă <tenseth !îm#ind, cîndşe$ul meu îmi spune Opreşte navaD, eu o opresc.

0e$ul dumneavoastră; între#ă -ia!on, cu o privire con$u!ă.



+a, răspunse <tenseth, cînd aunseseră în $a"a uşii laterale a pun"ii denaviga"ie, pe care o deschise. 8 la #ord, alături de noi.

-ia!on trecu pragul şi pătrunse pe puntea de naviga"ie, tremurînd $ără săvrea cînd un val de aer rece îi lovi trupul scăldat în transpira"ie. în partea dinspate a pun"ii vă!u un #ăr#at înalt, cu în$ă"işare remarca#ilă, purtînd pantaloriiscur"i şi un tricou de polo, care studia harta de pe masa asupra căreia eraaplecat.

— +omnule doctor -ia!on, permite"i&mi să vi&l pre!int pe +irk 5itt,directorul @/MA, !ise <tenseth. +irk, dînsul este doctorul 1aul -ia!on,temerarul manager care se ocupă de pro#lema deşeurilor din parteaMinisterului Mediului din 4ilipine.

-ia!on $u şocat de $aptul că şe$ul unei agen"ii guvernamentale atît deimportante lucra pe mare, la o asemenea distan"ă de Fashington. +ar, după ce

îi aruncă încă o privire, în"elese că nu era tipul o$icialului guvernamentalo#işnuit. +epăşind cu aproape trei!eci de centimetri statura de un metruşai!eci şi cinci a doctorului, trupul #ron!at, uscă"iv şi musculos al directorul @/MA nu prea dădea semne că ar $i petrecut mult timp în spatele unui #irou.Cu toate că -ia!on nu avea de unde s&o ştie, 5itt senior era imaginea aproapeidentică a $iului său, care purta acelaşi nume. 5e chip se vedeau urmeletrecerii timpului şi părul ca de a#anos avea o nuan"ă gri la tîmple, dar ochii deun verde opalescent scînteiau, plini de via"ă. 8rau ochi care vă!useră multe lavia"a lor, aprecie -ia!on, şi care re$lectau un amestec de inteligen"ă, #unădispo!i"ie şi tenacitate.

— -un venit la #ord, îl întîmpină 5itt, cu căldură, prin!îndu&i mîna într&o strînsoare $ermă. +irectorul departamentului meu de tehnologiesu#acvatica, Al Biordino, adaugă, arătînd cu degetul mare peste umăr, sprecol"ul cel mai îndepărtat al timoneriei.

5e o #anchetă dormea, încovrigat, un #ăr#at scund şi masiv, cu părul

negru, cîrlion"at. 6a $iecare respira"ie, aerul e=pul!at din pieptul lui ca un #utoi era înso"it de cîte un s$orăit uşor care&i ieşea dintre #u!e. <tatura savînoasă îi reamintea lui -ia!on de cea a unui rinocer.

— Al, vino şi tu la petrecere, strigă 5itt, de&a curme!işul pun"ii.Biordino deschise cu greu ochii, apoi sări în sus, tre!indu&se #rusc. <e

ridică repede în picioare şi li se alătura celorlal"i #ăr#a"i din urul mesei, $ărăsă dea impresia că i&ar mai $i $ost somn.

— Aşa cum îi spuneam căpitanului, aprecie! o$erta dumneavoastră de

autor, !ise -ia!on. — Buvernul 4ilipinelor ne&a sus"inut, întotdeauna, în timpul cercetărilor

întreprinse în apele dumneavoastră teritoriale, răspunse 5itt. Cînd am primitapelul radio prin care ne solicita"i autorul pentru a identi$ica o to=ină care



a$ectea!ă !ona maritima, am acceptat cu plăcere. 5oate ne pute"i spune cevamai multe despre caracteristicile începutului de epidemie.

— Acum cîteva săptămîni, repre!enta"ii unui hotel #alnear din insula5anglao au contactat #iroul nostru. Conducerea hotelului era supărată dincau!ă că valurile aruncaseră o mare cantitate de peşte mort pe plaa destinatăturiştilor.

— 7mi dau seama în ce $el le poate tăia asta che$ul celor veni"i învacan"ă, rînii Biordino.

— Chiar aşa, răspunse sever -ia!on. Am început să monitori!ăm linia"ărmului şi am $ost martorii creşterii numărului peştilor ucişi, într&un ritmalarmant. ietă"ile marine moarte sunt aduse de tala!uri pe lungimea a !ecekilometri de plaă şi, de la o !i la alta, sunt tot mai multe. To"i proprietariihotelurilor sunt $oc şi pară, iar noi suntem îngriora"i, gîndindu&ne,

#ineîn"eles, la poten"iala distrugere a reci$ului de corali. — A"i reuşit să a$la"i ce anume ucide peştii; se interesă <tanseth. — @u încă. @u putem decît să deducem că e o otrăvire cu o su#stan"ă

to=ică. Am trimis mostre la anali!e, la la#oratorul nostru guvernamental dinCe#u, dar încă mai aşteptăm re!ultatele.

8=presia lui -ia!on arăta cît de mult îl de!amăgise $aptul că răspunsulla#oratorului agen"iei sosea cu vite!a melcului.

— reo specula"ie re$eritoare la sursă; între#ă 5itt.-ia!on clătină din cap. — 6a început am #ănuit că e vor#a de poluan"i industriali, care, din

păcate, sunt o sursă mult prea o#işnuită de distrugere a mediului am#iant din"ara mea. +ar eu şi echipa care operea!ă pe teren am cutreierat toată por"iuneade coastă a$ectată şi nu am reuşit să descoperim, în !onă, nici o întreprindereindustrială. Am inspectat şi linia "ărmului, căutînd canale de deversarevi!i#ile sau depo!ite ilegale de deşeuri, dar n&am găsit nimic. <unt de părere

că sursa to=inei se a$lă în larg. — 5oate o concentrare de microorganisme; $ăcu Biordino. — 7n 4ilipine avem de&a $ace cu epidemii generate de $itoplanctonul

to=ic, spuse -ia!on, dar apar, de o#icei, în lunile mai calde, de la s$îrşitulverii.

— Ar mai putea $i şi o deversare de deşeuri industriale, practicată înlarg, pe $uriş, !ise 5itt. +octore -ia!on, care este, cu e=actitate, !ona deimpact;

-ia!on se uită pe harta, pe care erau repre!entate Midanao şi grupurilede insule din sudul 4ilipinelor.

— +incolo de provincia -ohol, spuse, arătînd o insulă mare, rotundă,situată la nord de Midanao. 5anglao este o mică insulă pe care e=istă o



motor de #arcă !ăcînd su# apele $recvent circulate. +e cîte ori vedea vreuno#iect apărînd pe monitor, Biordino se întindea ca să apese #utonul demarcare de pe consolă, însemnîndu&i ast$el po!i"ia, în vederea unei evaluăriulterioare.

5itt şi -ia!on stăteau alături, admirînd plaele tropicale ale insulei5anglao, a$lată la opt sute de metri depărtare. 5itt îşi co#orî privirea asupraapei de lîngă navă, unde o#servă o #roască "estoasă de mare şi o mul"ime de peşti mor"i, care pluteau cu #urta în sus.

— Am intrat în !ona in$estată, spuse. Ar tre#ui să a$lăm în scurt timpre!ultatele.

7n vreme ce nava înainta încet către vest, numărul peştilor mor"i crescu,apoi se micşoră treptat, pînă cînd marea al#astră din urul lor redeveni pustie.

— <untem cu opt sute de metri în a$ara carotaului doctorului -ia!on,

raportă <tenseth. *udecînd după cum arata apa, se pare că am părăsit !onato=ică. — +e acord, răspunse 5itt. 1ămînem pe loc pînă a$lăm ce re!ultate au

o#"inut în la#orator.7n timp ce nava se oprea şi sen!orul sonarului era recuperat, 5itt îl

conduse pe -ia!on la nivelul in$erior, într&o sală de şedin"e lam#risată culemn de tec, iar Biordino şi <tenseth îi urmară. -ia!on studie portretelealiniate pe unul dintre pere"i, care în$ă"işau mai mul"i e=ploratori renumi"i ailumii su#acvatice, printre care îi recunoscu pe Filliam -ee#e, <2lvia 8arle şi+on Falsh. 5e cînd se aşe!au, în sala de şedin"e intrară doi #iologi marini, purtînd nelipsitele halate al#e, de la#orator. O $emeie scundă, atrăgătoare, cu părul negru strîns într&o coadă de cal, se îndreptă spre ecranul suspendat din partea din $a"a a încăperii, iar #ăr#atul care ii era asistent începu să introducăo serie de comen!i în computerul care diria sistemul de proiec"ie.

— Am $inali!at evaluarea a patru!eci şi patru de pro#e di$erite de apă,

care au $ost anali!ate $olosindu&se separarea moleculelor to=ice e=istente,spuse ea, cu voce limpede.7n vreme ce vor#ea, pe ecranul din spatele ei apăru o imagine similară

celei de pe monitorul sistemului de naviga"ie, în con$ormitate cu care sedeplasase mai devreme nava, aşa cum o#servase -ia!on. O linie în !ig!ag, pecare se a$lau patru!eci şi patru de puncte mari, se întindea paralel cu conturule=terior al "ărmului insulei 5anglao. 4iecare punct era colorat "inîndu&se contde un cod, dar -ia!on o#servă că cele mai multe dintre ele erau de un verde

strălucitor. — Con"inutul to=ic al eşantioanelor a $ost e=primat în păr"i per miliard

şi, în ca!ul a cincispre!ece dintre ele, re!ultatele sunt po!itive, spusespecialista în #iologie, arătînd un şir de puncte gal#ene. Aşa cum pute"i



o#serva pe diagramă, concentra"ia creşte pe măsură ce înaintăm către est, ceamai mare $iind înregistrată aici, !ise ea, arătînd cîteva puncte portocalii şisingurul punct roşu, a$lat lîngă marginea de sus a hăr"ii.

— +eci sursa se a$lă pe un amplasament i!olat, spuse 5itt. — 1e!ultatele pro#elor de dincolo de punctul roşu sunt negative, ceea

ce demonstrea!ă că to=ina concentrată provenită din sursă a $ost împrăştiată,$iind purtată de curent către est.

— Asta pare să spul#ere teoria concentra"iei de microorganisme. Al,re!ultatele se potrivesc cumva cu in$orma"iile $urni!ate de sonar;

Biordino se apropie de consolă, se aplecă peste umărul operatorului şitastă cu repe!iciune o serie de comen!i. 5e ecranul de proiec"ie apărură #rusco du!ină de U&uri suprapuse, la întîmplare, peste linia în !ig!ag. 4iecare U eraidenti$icat printr&o literă, începînd cu A pentru cel mai de os şi terminînd cu

6 pentru cel din partea superioară. — 6ista duzinii murdare de "inte atinse de Al, !îm#i el, reluîndu&şilocul. +ouăspre!ece o#iecte par să $i $ost $ăcute de mîna omului. Cele maimulte sunt #ucă"i de "eava, ancore ruginite şi altele, de acelaşi soi. Trei pot $iconsiderate suspecte, spuse, cu ochii la o pagină plină cu noti"e scrise demînă. <emnul C era un grup de trei #utoaie de o sută opt!eci de litri, care!ăceau în nisip.

To"i cei din încăpere îşi a"intiră #rusc ochii către U&ul marcat, în parteasuperioară, cu litera C. 5ro#ele de apă luate din am#ele sale păr"i erau marcatecu puncte ver!i, ceea ce însemna că re!ultatul testului era negativ.

— @u s&au descoperit to=ine în apropiere, !ise 5itt. /rmătorul. — <emnul 4 pare să $ie o #arcă de lemn, cu pîn!e, apar"inîndu&i,

pro#a#il, unui pescar din !onă. <ta în picioare pe $und, avînd catargul încăintact.

+e data aceasta, U&ul era plasat alături de primul punct gal#en. 5itt

remarcă că era tot pe linia curentului de re!ultate po!itive. — Al doilea eşec. +ar eşti tot mai aproape. — /ltimul semn e pu"in cam ciudat, ca şi cum imaginea ar $i $ost la

marginea ra!ei de #ătaie a sonarului, !ise Biordino şi $ăcu o pau!ă, e!itînd. — 8i, şi cum arăta; între#ă <tenseth. — Ca o elice de navă. 5ărea să se înal"e din reci$. Totuşi, n&am dat de

nici o urmă a vasului căruia îi apar"inea. Am notat&o cu litera .To"i cei din cameră amu"iră cînd descoperiră, pe ecranul din $a"a ochilor

lor, U&ul marcat cu litera . 8ra plasat e=act deasupra punctului roşu. — <&ar părea că e ceva mai mult decît o simplă elice, spuse 5itt, în cele

din urmă. <ă $ie scăpări de com#usti#il dintr&un vas scu&$undat, sau chiarîncărcătura lui;



— @u am identi$icat un nivel neo#işnuit de ridicat al compuşilor petrolieri în mostrele de apă, declară specialista.

— 5înă acum nu ne&ai spus ce&a"i găsit, $ăcu Biordino, înăl"înd osprinceană.

— +a, !icea"i ca a"i descoperit to=ine în apă, nu&i aşa; 7ntre#ă -oi!on,neră#dător. Ce to=ine;

— O su#stan"ă pe care n&am mai întîlnit&o pînă acum în apele sărate,răspunse ea, clătinînd uşor din cap. Arsenic.



Capitolul 13

1eci$ul de corali e=plodă 7ntr&un milion de culori a căror $rumuse"ecalmă punea în um#ră peisaele lui Monet. în milocul unui covor de #ure"i demare purpurii, anemonele de mare, de un roşu sclipitor, îşi unduiau alenetentaculele lăsate în voia curentului. +elicatele evantaie ver!i de mare seînăl"au, gra"ioase, către supra$a"ă, în preama coloniilor rotunde, în $ormă decreier, de corali viole"i. +in reci$, splendidele stele al#astre de mare luminauca nişte #ecuri strălucitoare de neon, în timp ce du!ini de arici de mareacoperea $undul oceanului cu un covor de perni"e de ace ro!.

7n lume e=istau pu"ine lucruri a căror $rumuse"e să rivali!e!e cu aceea aunui reci$ de corali sănătos, medita 5itt, sor#ind din ochi amalgamul de culori.

5lutind chiar deasupra $undului, 5itt privi uimit, prin mască, doi mici peşticlovn care se a!vîrlira într&o $isură în timp ce un calcan cu pică"ele patrula prin apropiere, căutînd o gustare. Avusese întotdeauna sentimentul că, dintretoate ungherele magni$ice lumii în care se $ăceau scu$undări, apele calde dinvestul 5aci$icului erau ga!da reci$urilor de corali care, mai presus decît oricealtceva, î"i tăiau răsu$larea.

— 8pava ar tre#ui să $ie ceva mai înainte şi mai spre nord $a"ă de noi, îi pîrîi în urechi vocea lui Biordino, spărgînd tăcerea.

+upă ce Mariana 8=plorer ancorase deasupra locului în careanali!eledepistaseră cele mai multe to=ine, 5itt şi Biordino îşi puseseră costumele desca$andru cauciucate şi impermea#ile, cu mască completă, pentru a $i $eri"i deo poten"ială contaminare chimică sau #iologică. <ăriseră peste copastie,împroşcînd apa limpede şi caldă în care pătrunseseră şi a cărei adîncime erade trei!eci şi şapte de metri.

4useseră surprinşi, cu to"ii, de pre!en"a arsenicului în apă. +octorul

-ia!on le relatase că se ştia despre in$iltra"iile de arsenic apărute îne=ploatările miniere din toată "ara şi că pe insula -ohol erau cîteva mine demangan, dar adăugase că nici una nu era amplasată în apropiere de 5anglao.-iologii de la @/MA puseseră la socoteală şi $aptul că arsenicul intra încompo!i"ia insecticidelor. +acă o navă pierduse un container cu insecticid saudacă îl răsturnase în mod inten"ionat; 8=ista o singură cale de a a$la,declarase 5itt, şi aceasta era scu$undarea la $a"a locului, pentru a arunca o privire.

Cu Biordino alături, 5itt se uita la #usolă, apoi lovi apa cu amîndouăla#ele, propulsîndu&se de&a curme!işul curentului invi!i#il. 5utea vedea pînăla o distan"ă de aproape două!eci şi trei de metri şi, plutind e=act deasupra$undului apei, o#servă că reci$ul urca, treptat, spre !one mai pu"in adînci. în



scurt timp, începu să transpire în costumul gros, impermea#il, al cărui strat protector se dovedi a $i un i!olator mult mai puternic decît era necesar înapele tropicale.

— <ă pornească cineva aerul condi"ionat, îl au!i #om#ănind peBiordino, care e=prima acelaşi punct de vedere.

7şi a"inti privirea înainte, însă nu reuşi să desluşească nici o urmă aepavei, o#servînd, în schim#, că $undul reci$ului de corali începea să urce, peneaşteptate. în dreapta lui, o dună imensă de nisip părea să clocotească,lovindu&se de reci$, iar supra$a"a sa vălurită se prelungea, ieşind din ra!avi!uală. Cînd aunse în !ona înăl"ată, îşi ridică partea superioară a corpuluicătre supra$a"ă şi, cu o lovitură în $oar$ecă a picioarelor, se propulsă în sus,deasupra muchiei !im"ate. 4u surprins vă!înd ca, în partea opusă, reci$ulco#ora vertical, creînd o crevasă amplă. +ar ceea ce vă!u pe $undul prăpastiei

îl surprinse mult mai mult. 8ra umătatea dinspre prova a unei nave. — Ce mama nai#ii; !ise Biordino, dînd cu ochii de $ragmentul dinepava vasului.

5itt studie o clipă rămăşi"ele incomplete ale navei, apoi rîsul i se au!i prin sistemul de comunicare su#acvatică.

— 0i eu m&am păcălit. 8 o ilu!ie optică. 0i restul navei e aici, numai căe îngropat su# duna de nisip.

Biordino e=amină epava şi îşi dădu seama că 5itt avea dreptate./riaşa dună de nisip care în$runta reci$ul se încastrase par"ial în crevasă

şi acoperise per$ect partea dinspre pupa a navei. Curentul care se învol#ura prin crevasă oprise înaintarea violentă a nisipului la milocul epavei, după olinie aproape per$ect dreaptă, ceea ce crea impresia că nu e=ista decît o umătate a acesteia.

5itt se întoarse cu spatele spre por"iunea vi!i#ilă a navei, înotînd pedeasupra dunei pustii pe o distan"ă de cî"iva metri înainte ca aceasta să

co#oare #rusc su# el. — 8licea ta e aici, Al, spuse, arătînd în os.<u# la#ele lui se a$la, la vedere, o mică por"iune din pupa navei. <tratul

de rugină maronie se rotunea, co#orînd către o elice mare, de alamă, care seînăl"a din nisip aidoma ro"ii unei mori de vînt. Biordino se ridică deasupra eicu o lovitura a picioarelor .şi o inspectă, apoi înotă cî"iva metri către etam#ouşi se apucă să perie stratul de nisip, îndepărtîndu&l. Kinînd cont de cur#ura pupei, putea spune că vasul era canarisit puternic către #a#ord, ceea ce era

evident şi dacă luai în considerare partea vi!i#ilă a provei. 5itt se lăsă să plutească deasupra, privindu&l pe Biordino, care reuşi să scoată la ivealăultimele cîteva litere din şirul de pe pupa care alcătuia numele navei.



— @u&ştiu&cum MA1/ e tot ce pot o#"ine, spuse, chinuindu&se să sapeo gaură care se tot reumplea cu nisip.

— 8 apone!ă, !ise 5itt, şi, după cum arată rugina, e aici de ceva vreme.+acă are scăpări de su#stan"e to=ice, asta ar tre#ui să se întîmple în umătateade la prova.

Biordino încetă să mai sape în nisip şi îl urmă pe 5itt, care înota către partea anterioară, vi!i#ila, a navei. Coşul ei principal ieşea, amenin"ător, dinduna de nisip, în direc"ie aproape ori!ontală, cu partea superioară prinsă încapcana !idului de corali. Mica punte de naviga"ie şi cea lungă, din parteaanterioara, îi dădură lui 5itt de în"eles că vasul era un cargou o#işnuit. îiaprecie lungimea la pu"in mai mult de şai!eci de metri. în timp ce înotau către #ordul li#er, puternic înclinat, o#servară că puntea principală dispăruse,$iindcă podeaua ei de lemn se de!integrase de mult în apele calde din 4ilipine.

— inciurile alea par să $ie un model $oarte vechi, remarcă Biordino,uitîndu&se la două macarale mici, ruginite, care se întindeau de&a curme!işul pun"ii, aidoma unor #ra"e.

— +acă ar $i să&mi dau cu părerea, aş !ice că nava a $ost pro#a#ilconstruită în anii două!eci, răspunse 5itt, propulsîndu&se dincolo de o #alustradă care părea să $ie din alamă.

7şi croi drum de&a lungul pun"ii, pînă ce aunse la o pereche detam#uchiuri mari, pătrate, cheile de #oltă ale maga!iilor de la prova. Kinîndcont de înclinarea puternică a cargo#otului, 5itt se aştepta să găseascăcapacele tam#uchiurilor că!ute de pe compartimentele cu mar$ă, dar nu eraca!ul. Cei doi #ăr#a"i înotară împreună, urmărind $iecare circum$erin"ă şicăutînd avarii sau urme ale scurgerilor.

— 7ncuiat şi pecetluit precum un #utoi, spuse Biordino după ce sereîntoarseră în punctul de plecare.

— Tre#uie să $ie o spărtură undeva, în altă parte.

Terminîndu&şi ideea în tăcere, 5itt se ridică încet spre supra$a"ă, pînă ce putu privi în os, cuprin!înd cu privirea cur#ura tri#ordului şi coca a$lată lavedere. înconurînd nava, reci$ul de corali se înal"ă, ascu"it, de o parte şi dealta. /rmîndu&şi intui"ia, înota de&a lungul păr"ii de la tri#ord a cocii pînă ceaunse la chila par"ial vi!i#ilă, apoi înaintă încet către provă. 6ovi apa cu picioarele, propulsîndu&se pe o mică distan"ă, apoi se opri #rusc. Avea în $a"ăo tăietură adîncă, !im"ată, lată de un metru şi un s$ert, care se întindea peaproape şase metri, de la tri#ord pînă e=act în vîr$ul provei. în urechi îi răsună

un $luierat cînd Biordino înotă într&acolo şi inspectă tăietura largă. — 8=act cum s&a întîmplat cu Titanicul, se minună. @umai că por"iunea

lipsă a $ost decupată de vîr$urile coralilor, nu de un #loc de ghea"ă. — Tre#uie să $i încercat să eşue!e în mod inten"ionat, presupuse 5itt.



— 4ugea, pro#a#il, de un tai$un. — <au de un vas de ră!#oi. Bol$ul 6e2te, în care a $ost decimată $lota

apone!ă în :?'', e în apropiere.5itt îşi aminti că, în cel de&al +oilea 1ă!#oi Mondial, insulele 4ilipine

$useseră un teritoriu disputat cu aprindere. Mai mult de şai!eci de mii deamericani îşi pierduseră vie"ile în încercarea !adarnică de a apăra insulele şiîn timpul recuceririi ulterioare a acestora, pierderi care $useseră uitate, darcare le depăşiseră pe cele din ietnam. +upă atacul surpri!ă de la 5earl3ar#or, apone!ii acostaseră lîngă Manila şi trecuseră cu repe!iciune detrupele americane şi $ilipine!e încartiruite la 6u!on, -ataan şi Corregidor.1etragerea pripită a generalului MacArthur $usese urmată de trei ani dedomina"ie apone!ă despotică, curmată în octom#rie :?'', cînd înaintareaamericanilor de&a curme!işul 5aci$icului permisese inva!ia insulei sudice

6e2te.<ituate la peste o sută şai!eci de kilometri de 5anglao, provincia 6e2teşi gol$ul învecinat erau locul în care se des$ăşurase cea mai mare #ătălie aero&navală din istorie. @avele Marinei %mperiale *apone!e îşi $ăcuseră apari"ia lacîteva !ile după ce MacArthur şi trupele sale de inva!ie acostaseră pe 6e2te şireuşiseră să dividă $or"ele navale americane au=iliare. *apone!ii $useseră cît pe ce să distrugă 4lota a 0aptea, dar, în cele din urmă, $useseră puşi pe $ugădupă o luptă devastatoare, în care pierduseră patru portavioane şi trei nave deluptă, inclusiv imensul vas de ră!#oi Musashi. 5ierderile serioase puseserăcapăt scurtei domina"ii a Marinei %mperiale din apele 5aci$icului şi duseseră,în numai un an, la colapsul militar al *aponiei.

7n canalele care înconurau insulele 6e2te, <amar, Mindanao şi -ohol,situate în partea de sud a arhipelagului 4ilipinelor, !ăceau, de&a valma,cargo#oturi, nave de transport şi nave de ră!#oi scu$undate în timpulcon$lictului. 5itt nu ar $i $ost surprins dacă to=inele ar $i avut legătură cu o

epavă din vremea #ătăliei. ă!înd tăietura din coca cargoului, era uşor să presupui că acesta era o victimă a ră!#oiului.5itt vă!u, cu ochii min"ii, atacul aerian des$ăşurat asupra cargo#otului

su# pavilion apone!, al cărui căpitan disperat hotărîse să&l $acă să eşue!e,într&o încercare riscantă de a salva echipaul şi încărcătura. 5rova spintecatăde reci$ul de corali se umpluse repede cu apă în timp ce vasul ricoşa lovindu&se de marginile crevasei. 5urtată de toată $or"a a#urului, nava se răsturnase, pur şi simplu, către #a#ord. încărcătura pe care căpitanul încercase să o

salve!e, oricare ar $i $ost ea, rămăsese ascunsă, în stare latentă, vreme dedecenii.

— Cred că e limpede c&am tras lo!ul cel mare, !ise, posomorît,Biordino.



5itt se răsuci şi îl vă!u arătînd cu mîna înmănuşată către reci$ul dedincolo de cocă. Coralii intens colora"i în roşu, ala#astru şi verde pe care îi priviseră mai devreme dispăruseră. Cei care se des$ăceau, în evantai, în urul provei navei erau de un al# mat, uni$orm. 5itt o#servă, cu neplăcere, că în!onă nu se !ărea nici un peşte.

— <&au al#it şi au murit din cau!a arsenicului, remarcă.7ntorcîndu&se la epavă, luă o mică lanternă prinsă de compensatorul său

de $lota#ilitate şi se aplecă către spărtura din cală. <trecurîndu&se cuîncetineală în partea in$erioara a navei, aprinse lanterna şi plim#ă $ascicolulluminos prin interiorul întunecat. în partea de os a !onei de la provă nu sea$la altceva decît un lan" gros de ancoră, încolăcit şi $ormînd o stivă imensă, precum un şarpe de $ier. îndreptîndu&se către pupa, 5itt se apropie de pereteledespăr"itor din partea din spate, în timp ce Biordino se lăsa să alunece prin

spărtură, venind pe urmele lui. Odată auns lîngă peretele de o"el care îidespăr"ea de încărcătura a$lată în maga!ia din $a"ă, 5itt îl mătură cu luminalanternei. Băsii ceea ce căuta în !ona celei mai de os îm#inări cu pereteledinspre tri#ord. 5resiunea re!ultată în urma coli!iunii cocii cu reci$ul cur#aseuna dintre ta#lele peretelui maga!iei. Metalul îndoit crease o deschi!ăturăori!ontală largă de vreo doi metri.

5itt se apropie încet de gaură, avînd griă să nu lovească cu picioarelemîlul din ur, apoi îşi strecură capul înăuntru şi aprinse lanterna. /n ochiimens, lipsit de via"ă, se hol#a la el de la numai cî"iva centimetri, aproape$ăcîndu&l să se retragă pînă ce îşi dădu seama că îi apar"inea unui #i#an demare. 5eştele verde, de două!eci şi cinci de kilograme, trasa încet un la#irint plutind încoace şi încolo, în derivă, dintr&o margine în alta acompartimentului, cu pîntecul gri îndreptat în sus, către dîra de #ule creată derespira"ia lui 5itt.

Acestuia îi înghe"ă sîngele în vine cînd privirea îi alunecă pe lîngă

peşte, pătrun!înd în mormîntul întunecat şi cercetîndu&l.<ute de o#u!e distruse erau împrăştiate, în grăme!i, ca ouăle dintr&uncui#ar. 5roiectilele de cîte două!eci şi cinci de kilograme erau muni"ia pentrutunul de o sută cinci milimetri, o armă letală, $olosită de Armata %mperială întimpul ră!#oiului.

— /n cadou de #un&venit&în&4ilipine pentru generalul MacArthur;între#ă Biordino, aruncîndu&şi ochii înăuntru.

5itt dădu din cap, în tăcere, apoi scoase un sac de scu$undare căptuşit cu

material plastic. Biordino îi $ăcu serviciul de a se ntinde, înhă"înd un proiectilşi punîndu&l în sac, iar el îl sigilă şi îl i!olă. Biordino se întinse din nou şi mailuă un proiectil $oarte ruginit, pe care&l ridică la cî"iva centimetri de la podea.



Cei doi se uitară plini de curio!itate în timp ce din el se scurgea o su#stan"ămaro, uleioasă.

— @u seamănă cu nici una dintre pul#erile ultra&e=plo!ive pe care le&am vă!ut, spuse, lăsîndu&l os cu delicate"e.

— @u cred că sunt proiectile de artilerie o#işnuite, răspunse 5itt, dînd cuochii de o #altă de noroi maroniu a$lată su# una dintre grăme!ile de o#u!e dinapropiere. <ă ducem asta în la#oratorul de la #ord şi să a$lăm ce&amdescoperit, spuse, "inînd proiectilul deteriorat su# #ra", ca pe o minge de$ot#al.

5luti de&a lungul sec"iunii de la prova, se strecură prin deschiderea dincocă şi reveni în apa sclipitoare, luminată de ra!ele soarelui.

5itt avea pu"ine îndoieli asupra $aptului că găsiseră un arsenal secret, pierdut în cel de&al +oilea 1ă!#oi Mondial. @u ştia de ce aleseseră arsenicul.

*apone!ii erau inventivi cînd era vor#a de arme de luptă, iar proiectilele cuarsenic puteau repre!enta o altă piesă din arsenalul mor"ii. 5entru ei, pierderea%nsulelor 4ilipine putea însemna, de $apt, s$îrşitul ră!#oiului şi era posi#il săse $i pregătit să $olosească arma ca pe o ultimă lovitură dată unui duşmanhotărît.

7n vreme ce aduceau misteriosul proiectil la supra$a"ă, 5itt avea osen!a"ie stranie, de uşurare. încărcătura mortală pe care o transportase nava cuatît de mul"i ani în urmă nu aunsese niciodată la destina"ie. într&un anume $el,era #ucuros $iindcă aceasta s$îrşise scu$undîndu&se în reci$, $ără să participeniciodată la luptă.



PARTEA A %&'A

HIMERA

Capitolul 14

4 IUNIE 2007

INSULA KYODONGO, COREEA DE SUD

Măsurînd cinci!eci şi cinci de metri lungime, iahtul -enetti, cu coca dino"el, arăta impresionant chiar şi după standardele milionarilor din Monte

Carlo. %nteriorul lu=os al vasului italienesc construit la comandă avea, catrăsături distinctive, podele de marmura, covoare persane şi antichită"ichine!eşti care dădeau ca#inelor şi saloanelor un aer de caldă elegan"ă.Ta#lourile în ulei ale maestrului $lamand /ans Memling, din secolul alcincispre!ecelea, erau răspîndite pe pere"i, sporind impresia de eclectism.8=teriorul strălucitor, maro cu al#, care scotea în eviden"ă #anda lată de$erestre #om#ate, $umurii, căpătase un aspect mai tradi"ional datorită podelelor de tec şi a corpurilor de iluminat din alamă de pe verandelee=terioare. întregul ansam#lu dădea impresia unui amestec plin de #un gust al puterii de atrac"ie a lumii vechi cu rapiditatea şi $unc"ionalitatea designului şitehnologiei moderne. 4ăcînd întotdeauna capetele să se întoarcă atunci cîndvuia prin preamă, vasul era, la <eul şi prin preama acestuia, un o#işnuit allocului pe $luviul 3an. 5entru oamenii din !onă, o invita"ie la #ord echivalacu un mult aşteptat prile de a ieşi în eviden"ă, pentru că o$erea oca!ia rară dea se a$la în compania enigmaticului proprietar al am#arca"iunii.

+ae&ong ang era un repre!entant de $runte al industriei sud&coreene şi părea să se $i in$iltrat pretutindeni. 6ăsînd la o parte apari"ia sa neaşteptată întimpul e=plo!iei economice din anii nouă!eci, în calitate de conducător alunei $irme locale de construc"ii, nu se ştiau prea multe despre începuturilecarierei comerciale a liderului. +ar, după ce preluase el hă"urile, $irma cu per$orman"e scă!ute devenise o corpora"ie 5ac&Man, înghi"ind societă"i dindomeniile construc"iilor navale, electronicii, semiconductoarelor şitelecomunica"iilor, în urma unei serii de achi!i"ii şi de preluări agresive. Toate

a$acerile se derulau su# um#rela întreprinderilor ang, un imperiu particularcontrolat şi condus de ang însuşi. 4ără să se teamă de luminile rampei,acesta se amesteca, nestingherit, atît printre politicieni cît şi printre oameni



in$luen"i de a$aceri, e=ercitîndu&şi, în plus, in$luen"a şi asupra consiliilor deconducere ale celor mai mari companii din Coreea de <ud.

Totuşi, peste via"a privată a #urlacului de cinci!eci de ani plana un vălde mister. îşi petrecea o mare parte a timpului retras pe vasta sa proprietatesituată într&o !onă i!olată a insulei 2odongdo, un avanpost enorm şi opulentdin preama gurii de vărsare a $luviului 3an, pe coasta vestica a Coreei. +upăspusele celor cîteva persoane care $useseră invitate în enclava sa particulară,acolo se ocupa de o herghelie de cai austrieci de paradă sau îşi per$ec"iona ocul de gol$. Cu mult mai multă griă era ascuns un secret întunecat, care i&ar$i şocat pro$und atît pe ac"ionarii companiilor iconoclasticului om de a$aceri,cît şi pe protectorii săi politici. 4ără să o ştie nici cei mai apropia"i dintreasocia"ii săi, ang ac"iona, de mai #ine de două!eci şi cinci de ani, ca agent înadormire al 1epu#licii 5opulare +emocrate Coreene, cunoscută de restul

lumii drept Coreea de @ord.ang se născuse în provincia 3wanghae a acelei "ări, la scurt timp după1ă!#oiul Coreean. Cînd avea trei ani, părin"ii îi $useseră ucişi în urmaderaierii unui tren, de care $useseră acu!a"i insurgen"ii din Coreea de <ud, iar #ăie"elul $usese adoptat de unchiul din partea mamei. Acesta, mem#ru$ondator al 5artidului Muncitoresc Coreean, în$iin"at în :?'G, luptase, întimpul celui de&al +oilea 1ă!#oi Mondial, alături de im %% <ung şi $or"elesale de gherila antiapone!e din /niunea <ovietică. +upă ce im %% <ung preluase puterea în Coreea de @ord, unchiul $usese răsplătit cu dărnicie, $iindnumit într&o serie de $unc"ii guvernamentale la nivel de provincie şi propulsîndu&se în s$ere tot mai importante de in$luen"ă, pînă cînd culminasecîştigîndu&şi scaunul de mem#ru de elită, cu putere de deci!ie, al Comitetului5opular Central, o organi!a"ie e=ecutivă şi legislativă de vîr$ din Coreea de @ord.

7n timpul ascensiunii unchiului său, ang avusese parte de o

îndoctrinare completă, în spiritul 5artidului Muncitoresc Coreean, primind, înacelaşi timp, pe cheltuiala statului, cea mai #ună educa"ie pe care o putea o$eri"ara sa lipsită de e=perien"ă. 4iind recunoscut, de la început, drept un eleveminent, care învă"a cu uşurin"ă, $usese pregătit, cu spriinul unchiului său, pentru a ac"iona în străinătate.

-inecuvîntat cu o ascu"ită inteligen"ă $inanciară, cu a#ilită"i decomandant şi cu o $ire neîndurătoare, ang $usese introdus ilegal în Coreea de<ud la vîrsta de două!eci şi doi de ani şi plasat, ca muncitor necali$icat, într&o

minusculă companie de construc"ii. Cu o e$icien"ă #rutală, avansase rapid,devenind şe$ de şantier, apoi aranase o serie de accidente de muncăD în caremuriseră preşedintele şi directorii $irmei. 4alsi$icînd diverse acte detrans$erare a proprietă"ii, ang preluase rapid controlul a$acerilor, la numai



doi ani după sosire. Cu autorul instruc"iunilor secrete şi a in$u!iei de capital primite de la 52ong2ang, tînarul întreprin!ător comunist îşi e=tinsese încetre"eaua de societă"i comerciale, de&a lungul anilor, îndreptîndu&şi aten"iaasupra produselor şi serviciilor care îi aduceau @ordului cele mai mari #ene$icii. %ncursiunea sa în domeniul telecomunica"iilor permisese accesul înre"eaua occidentală de producere a aparaturii de comunicare, de mare pre" pentru sistemele militare de comandă şi control. /!inele sale desemiconductoare produceau, în taină, cipuri pentru rachetele cu ra!ă mică deac"iune. %ar cargo#oturile din Siota o$ereau milocul de a trans$era, pe ascuns,tehnologia militară destinată guvernului din "ara sa natală. 5ro$iturileimperiului său comercial care nu aungeau în nord, clandestin, su# $ormă de #unuri şi tehnologie occidentală, erau $olosite drept mită o$erită politicienilora$la"i în posturi cheie, pentru încheierea contractelor guvernamentale sau

pentru achi!i"ionarea agresivă a altor companii. însă !elul cu care punea angmîna pe putere şi pe tehnologie era o preocupare aproape peri$erică $a"ă deo#iectivul său primordial, $ormulat cu atît de mul"i ani înainte de către ceicare îl manipulau. Misiunea lui ang era, în termenii cei mai simpli,reuni$icarea celor două state coreene, dar în condi"iile impuse de Coreea de @ord.

<trălucitorul iaht -enetti îşi încetini motoarele în timp ce intra într&uncanal îngust, care se unduia, ca un şarpe, dinspre $luviul 3an către un mic gol$ascuns. +upă ce vasul stră#ătu încet canalul, pilotul acceleră din nou, $ăcîndu&l să înainte!e iute şi lin de&a curme!işul apei liniştite din laguna interioară. în partea opusă a gol$ului se ivi, cu încetineală, un doc gal#en, plutitor, ale căruidimensiuni crescură iute, pe măsură ce iahtul se apropia. /riaşul vas senăpusti ca o $urtună către docul cu care deveni paralel, răsucindu&se chiar înmomentul cînd i se opreau motoarele. +oi #ăr#a"i în uni$orme negre înş$ăcară parîmele de la prova şi de la pupa şi amarară iahtul în timp ce pilotul îl $ăcea

să parcurgă ultimii doi metri care îl despăr"eau de doc. 8chipaul de pe "ărmse gră#i să lipească de vas o scară a cărei treaptă de sus aungea e=act lanivelul primei pun"i.

/şa ca#inei se deschise şi trei #ăr#a"i cu în$ă"işare ştearsă, în costumede un al#astru închis, păşiră pe punte, privind instinctiv în sus, către stîncauriaşă care se înăl"ă deasupra lor. 5e "ărmul aproape vertical de deasupradocului era cui#ărită, ca o e=crescen"ă, o casă imensă de piatră, pe umătatecioplită în creasta $ale!ei a#rupte. Casa era înconurată de !iduri groase, care

$ăceau ca întreg ansam#lul să ai#ă un aer medieval, deşi locuin"a însăşi eraconstruită într&un stil evident asiatic, cu un acoperiş "uguiat de "iglă deasupra pere"ilor maronii. întreaga structură era plasată la şai!eci de metri deasupraapei, avînd drept cale de acces o scară a#ruptă, săpată în stîncă pe una dintre



laturi. Cei trei #ăr#a"i o#servară că !idurile de piatră, înalte de patru metri,co#orau pînă la nivelul apei, asigurînd un grad ridicat de intimitate. %arintimitatea sporea încă şi mai mult gra"ie unui pa!nic tăcut, care stătea la #a!adocului cu o armă automată în #andulieră.

7n timp ce #ăr#a"ii în costume înaintau de&a lungul docului, uşa uneimici construc"ii de lîngă de#arcader se deschise şi ga!da ieşi să&i întîmpine.4aptul că +ae&ong ang avea un aer impunător nu putea $i pus la îndoială.Avînd un metru opt!eci şi cinci şi nouă!eci de kilograme, era mult mai masivdecît sunt de o#icei coreenii. +ar chipul sever şi ochii pătrun!ători erau ceicare îi trădau $irea voluntară. în împreurări $avora#ile, aproape că putea tăiaun om în două cu privirea. Atunci cînd era nevoie, un !îm#et pre$ăcut,îndelung e=ersat, putea dărîma #aricadele, dar o răceală de ghea"ă dăinuiamereu asupra lui, aidoma unui nor. 8mana putere şi nu se s$ia s&o $olosească.

— -ine a"i venit, domnilor, spuse ang, cu voce mieroasă. <per că, dela <eul şi pînă aici, a"i avut parte de o călătorie plăcută.Cei trei #ăr#a"i, cu to"ii mem#ri marcan"i ai Adunării @a"ionale <ud

Coreene, încuviin"ară dînd din cap la unison. Cel mai vîrstnic mem#ru al trio&ului politic, un #ăr#at chel, pe nume >oungnok 1hee, răspunse în numelegrupuluiL

— Cu un vas atît de $rumos, călătoria în osul $luviului 3an e un deliciu. — 8 modul meu pre$erat de a aunge la <eul, răspunse ang, gîndindu&

se la plictiseala pe care o sim"ea cînd !#ura cu elicopterul său personal. 5eaici, adăugă, arătînd spre mica clădire de la poalele $ale!ei.

5oliticienii îl urmară, supuşi, pe lîngă un post de pa!ă şi de&a lungulunei alei înguste, îndreptîndu&se către li$tul care îi aştepta şi al cărui pu"$usese săpat direct în stîncă. în timp ce li$tul îi urca cu repe!iciune către vilă,vi!itatorii admirară ta#loul $oarte vechi, repre!entînd un tigru, atîrnat de perete. +upă deschiderea uşilor, #ăr#a"ii intrară într&o su$ragerie de mari

dimensiuni, #ogat ornamentată. +incolo de masa elegantă, din lemn demahon, se !ărea, prin pere"ii în întregime din sticlă, priveliştea uluitoare adeltei, locul în care marele $luviu 3an îşi varsă apele în Marea Bal#enă. în!are erau presărate, ca nişte puncte, o serie de sampane vechi şi de nave micide transport, care se străduiau să&şi croiască drum în susul apei, ducîndu&şimar$a către <eul. Cele mai multe se "ineau pe lîngă malul drept al $luviului,su$icient de departe de linia imaginară de demarca"ie care trecea prin miloculacestuia, repre!entînd hotarul cu Coreea de @ord.

— 5riveliştea e e=traordinară, domnule ang, se e=teriori!ă cel maiînalt dintre cei trei politicieni, pe nume Fon 3o.

— O savure!, pentru că perspectiva cuprinde am#ele noastre "ări,răspunse ang, cu o anumită inten"ie. ă rog, lua"i loc.



6e $ăcu semn cu mîna în timp ce vor#ea, apoi se aşe!ă în capul mesei./n grup de servitori în uni$ormă începu să se perinde, aducînd un şir de vinuri$ine şi de mîncăruri epicuriene, în vreme ce conversa"ia #ăr#a"ilor aşe!a"ialunecă către su#iecte politice. /n amestec de mirosuri condimentate umpluaerul în timp ce mîncau iliiii&#ulgogi, carne de porc marinată în soscondimentat de usturoi, garnisită cu 2achue gui, o com#ina"ie de legumemarinate. Cîtă vreme oaspe"ii săi se îndopară în voie, ang uca rolul ga!deia$a#ile, apoi trecu la atac.

— +omnilor, e momentul să $acem un e$ort serios pentru uni$icareacelor două state ale noastre, spuse, vor#ind rar, pentru e$ect. 4iind coreean,ştiu că, în ceea ce priveşte lim#a şi cultura, ca şi în inimile noastre, suntem osingură "ară. 4iind om de a$aceri, ştiu ce putere economică am putea avea pe pia"a mondială. @u mai e=istă amenin"area chino&americană, care a usti$icat

multă vreme $olosirea statelor noastre ca !ălog $a"ă de supraputeri. A sosit demult timpul să aruncăm lan"urile domina"iei străine şi să $acem ceea ce estemai #ine pentru Coreea. <untem meni"i să $im o singură "ară, iar acum artre#ui să pro$ităm de împreurările $avora#ile.

— /nirea e "elul pentru a cărui îndeplinire #at inimile noastre, darconducerea nesă#uită şi $anatismul militar din Coreea de @ord ne silesc să$im pruden"i, răspunse cel de&al treilea politician, un #ăr#at cu ochii camărgelele, pe nume im.

ang îi ignora comentariul. — Aşa cum şti"i, am $ăcut de curînd un tur al Coreei de @ord, în cadrul

unei călătorii de documentare, sponsori!ată de Ministerul /ni$icării. Amconstatat că economia lor e pe moarte, penuria de alimente $iind răspîndită pescară largă şi scăpată de su# control. 8conomia secătuită in$luen"ea!ă şisitua"ia militară. Acea parte a armatei pe care am vă!ut&o cu ochii noştri părea prost echipată şi cu moralul e=trem de scă!ut, min"i el.

— +a, şi eu pot con$irma s$or"ările pe care le $ac, spuse Fon 3o. +arsunte"i într&adevăr de părere că reuni$icarea ar $i în avantaul economieinoastre;

— 5rovinciile nordice o$eră, din a#unden"ă, $or"a de muncă ie$tină, lacare putem avea acces $ără nici un $el de piedici. Am deveni. imediat, multmai competitivi pe pie"ele interna"ionale, în timp ce costul mediu al $or"ei demuncă ar înregistra o scădere su#stan"ială. Am estimat impactul asupraîntreprinderilor mele şi nu $ac nici un secret din $aptul că pro$iturile lor ar

putea înregistra o creştere spectaculoasă. în plus, economia provinciilor din @ord ne&ar putea o$eri o nouă pia"ă de des$acere, încă neatinsă, pe careoamenii de a$aceri din Coreea de <ud o vor men"ine în echili#ru. @u,



domnilor, nu e=istă nici un du#iu asupra $aptului că uni$icarea se va dovedi a$i, din punct de vedere economic, un chilipir pentru noi to"i, cei din sud.

— Mai este şi pro#lema punctului in$le=i#il de vedere al Coreei de @ordîn această privin"ă, declara Fon 3o. @u putem în$ăptui unirea în modunilateral.

— +a, adăugă im. Au insistat, în mod repetat, ca, înainte de a lua îndiscu"ie reuni$icarea, $or"ele armate ale <tatelor /nite să $ie mutate de peteritoriul nostru.

— Acesta este motivul, continuă calm ang, pentru care vă rog, pe to"itrei, să sus"ine"i mo"iunea recent pusă în discu"ia Adunării @a"ionale şi carecere îndepărtarea tuturor $or"elor armate americane din Coreea de <ud.

7n timp ce cei trei politicieni în"elegeau mesaul cuvintelor lui ang,uimirea $ăcu ca în încăpere să se lase tăcerea. 5oliticienii ştiau că $useseră

aduşi acolo pentru un anumit motiv, dar îşi imaginaseră că liderul corpora"ieigigant dorea ca legislativul să micşore!e ta=ele sau să o$ere un alt soi deautor imperiului său comercial. @ici unul nu se aşteptase la o cerere atît deriscantă pentru cariera lor politică. în cele din urmă, 1hee, cel mai vîrstnicdintre oamenii politici, îşi drese glasul şi începu să vor#ească $ără gra#ă.

— 8ste o mo"iune care a $ost introdusă de elementele radicale dinAdunarea @a"ională. Are pu"ine şanse să $ie vreodată votată în unanimitate.

— Are multe şanse dacă dumneavoastră, to"i trei, vă ve"i declara în$avoarea ei în mod pu#lic, ripostă ang.

— 8 imposi#il, se #îl#îi im. @u pot sus"ine cererea de dimi@uare a$or"ei noastre militare de$ensive, în timp ce Coreea de @ord continuă să&şi$olosească toate resursele pentru a&şi spori puterea armată.

— 5ute"i şi o ve"i $ace. Ca urmare a uciderii recente a $etei din unsande către militarul american, animo!itatea $a"ă de armata americană a crescut$urtunos în rîndurile principalelor categorii ale popula"iei. Ave"i datoria de a

$ace presiuni asupra preşedintelui nostru pentru a trece la ac"iune şi pentru caac"iunea să se des$ăşoare chiar acum. — +ar $or"ele armate americane sunt esen"iale pentru securitatea

noastră. Mai #ine de trei!eci şi cinci de mii de solda"i sunt aici ca să ne apere,argumentă im, înainte de a $i întrerupt.

— 5ermite"i&mi să vă reamintesc, şuieră ang, cu chipul schimonosit deun rînet răutăcios şi plin de superioritate, că eu sunt cel care a plătit şi anegociat pentru a vă plasa pe po!i"iile pe care le de"ine"i în pre!ent.

4uria controlată $ăcu ca ochii să&i strălucească aidoma unor căr#uniaprinşi.



1hee şi Fon 3o reca!ură pe scaunele lor şi încuviin"ară dînd din cap cuserio!itate, ştiind că nu mai aveau nici un viitor politic dacă $aptul că selăsaseră mitui"i de&a lungul anilor aungea la urechile presei.

— +a, se va re!olva, spuse, umil, Fon 3o.Totuşi, im păru să nu se sinchisească de $uria lui ang. <cutură din

cap şi răspunse, cu hotărîreL — 1egret, dar nu pot sus"ine ca "ara noastră să&şi asume riscuri în ceea

ce priveşte apărarea armată. 8u n&o să vote! în $avoarea mo"iunii.<e răsuci şi le adresă celorlal"i doi o privire dispre"uitoare.5entru cîteva clipe, încăperea se cu$undă din nou în tăcere, pînă cînd

servitorii reveniră ca să adune resturile cinei. ang se aplecă şi şopti ceva laurechea unuia dintre aceştia, care plecă în $ugă înapoi, către #ucătărie. +upănu mai mult de cîteva secunde, o uşă laterală se deschise şi în încăpere

pătrunseră doi pa!nici uriaşi, îm#răca"i în negru din cap pînă în tălpi. 4ără nicio vor#ă, se apropiară cu paşi mari de scaunul lui im, plasîndu&se de&o parteşi de alta, îl înş$ăcară pe politician de #ra"e şi îl ridicară cu #rutalitate în picioare.

— Ce&nseamnă asta, ang; !#ieră el. — M&am saturat de prostia ta, răspunse celălalt, cu răceală.Cînd le $ăcu semn cu mîna, cei doi ucigaşi îl duseră pe im, cu $or"a,

către o uşă care dădea într&un #alcon e=terior. Q#ătîndu&se şi împotrivindu&li&se !adarnic celor doi !drahoni, politicianul $u tîrît dincolo de uşă, pînă lamarginea #alconului care ieşea în a$ara $ale!ei stîncoase. +intre #u!e îii!vorîră tot $elul de o#scenită"i în timp ce solicita cu insisten"ă să i se deadrumul, dar cererile sale $ură ignorate. <u# ochii îngro!i"i ai lui 1hee şi Fon3o, cei doi #ăr#a"i în negru îl săltară de pe picioare şi, $ără nici o ceremonie,îi înclinară peste #alustradă trupul care se !#ătea.

7n timp ce se pră#uşea în osul $ale!ei, urletele lui im se mai au!iră

cîteva secunde. /n !gomot înă#uşit, estompat, anun"ă $aptul că trupul sei!#ise de plaa dedesu#t şi "ipetele încetară #rusc. O paloare cadavericăacoperi chipurile lui 1hee şi Fon 3o cînd cei doi asasini reveniră, calmi, însu$ragerie. ang sor#i din paharul cu vin, apoi li se adresă pa!nicilor cunonşalan"ă.

— 1ecupera"i cadavrul şi duce"i&l la <eul. 5lasa"i&l pe o stradă dinapropierea locuin"ei lui şi $ace"i să pară că e vor#a de un accident rutier încare vinovatul a $ugit de la $a"a locului, le porunci.

7n timp ce pa!nicii ieşeau, se întoarse către cei doi politicieniînspăimînta"i şi le vor#i cu o polite"e de ghea"ăL

— 1ămîne"i la desert, nu&i aşa;



ang se uita pe $ereastra su$rageriei, urmărindu&i cu privirea pe 1hee şiFon 3o, care se îm#arcau, nelinişti"i, pe iahtul de dedesu#t. Cadavrul luiim, în$ăşurat într&o pătură ca$enie, $usese trîntit, $ără menaamente, pe puntea de la pupa şi acoperit cu o prelată, dar cei doi politicieni şoca"i îlidenti$icară $ără întîr!iere cînd se urcară la #ord. ă!înd că iahtul se desprindede de#arcader, începîndu&şi călătoria de opt!eci de kilometri în susul rîului,către <eul, ang se întoarse, în timp ce un #ăr#at intra în încăpere şi seapropie. 8ra costeliv, cu părul negru pomădat şi dat peste cap şi cu tenul palid, semn că vedea arareori lumina !ilei. 5urta un costum al#astru $oarteu!at şi o cravată demodată, dar cămaşa al#ă era "eapăn apretată. 6ipsurile dinvestimenta"ia asistentului e=ecutiv al lui ang erau compensate de chi#!uin"ăşi de e$icien"a sa.

— 7ntîlnirea a $ost un succes; îl între#ă pe ang, cu o do!ă de

slugărnicie. — +a, wan. 1hee şi Fon 3o vor sus"ine, în Adunarea @a"ională,ini"iativa noastră de a îndepărta trupele <tatelor /nite. 8 regreta#il că a tre#uitsă&l eliminam pe im, dar era evident ca nu ne mai era loial. Moartea lui le vatransmite celorlal"i doi un mesa convingător.

— A $ost o deci!ie logică. +omnule, în seara asta va sosi, cu #arca, uncurier din >onan, ca să ia setul de cipuri pentru prototipul rachetei teleghidatecare a trecut testul $inal în $a#rica noastră de semiconductoare. Trimite"i şi unscurt raport asupra situa"iei;

Aidoma mem#rilor unei am#asade străine de pe teritoriul unei na"iuniostile, ang şi superiorii săi din Coreea de @ord se #a!au pe curieri pentru ascoate din Coreea de <ud in$orma"ii, tehnologie şi arme de contra#andă. Cutoate că internetul devenise cel mai #un prieten al spionului cînd era vor#a detrimiterea in$orma"iilor, întîlnirea a două persoane continua să $ie necesară pentru trans$erul de #unuri. /n pescar în vîrstă, într&un sampan prăpădit,

negliat cu uşurin"ă de patrulele marinei Militare, repre!enta deghi!area pre$erată a agentului pentru a traversa !ona demilitari!ată către proprietatealui ang.

— +a, putem raporta că mo"iunea de e=pul!are va $i supusă votuluiAdunării Benerale în următoarele cîteva săptămîni şi că progresăm în ceea ce priveşte o#"inerea apro#ării. 5rotestele studen"eşti pe care le&am organi!at iauavînt, iar oamenii din presă pe care i&am mituit se vor asigura că mass&mediacontinuă să acorde aten"ie şi să relate!e despre crima săvîrşită de soldatul

american, !ise ang, cu un !îm#et #atocoritor. 5lanul nostru de distrugere pe plan e=tern se dovedeşte a $i cît se poate de e$icient. @u ne mai rămîne devă!ut decît cum putem implementa proiectul himera su$icient de repede ca să



minimali!ăm concuren"a americană. Care sunt ultimele ştiri din la#oratorul de #iochimie;

— @oută"ile sunt e=trem de promi"ătoare. 8chipa de la#oran"i a terminatstudiul re!ultatelor testului din insulele Aleutine şi a demonstrat că virusul a$ost resuscitat cu succes în timpul punerii în li#ertate pe calea aerului. 7n plus,împrăştierea cu autorul machetei mecanismului de lansare a proiectilelor cuga! a acoperit o !onă mai largă decît se anticipase. 1eali!atorii programuluisunt încre!ători în $aptul că sistemul de răspîndire dea construit la scară realăva $i opera"ional, repre!entînd o reuşită.

— Cu condi"ia să putem o#"ine virusul în cantită"i su$iciente. Am avutmare ghinion $iindcă toate proiectilele de pe %&'(), cu e=cep"ia unuia, au $ostdistruse.

— O împreurare neprevă!ută. 4iindcă cea mai mare parte a agentului

recuperat a $ost $olosită pentru testul din Aleutine, cantitatea rămasă ladispo!i"ia la#oratorului pentru cultură e $oarte mică. +octorul <arghov, de lala#oratorul #io, m&a in$ormat că va $i nevoie de mai #ine de trei luni ca săcultive cantită"ile necesare pentru program. +in acest motiv, am începutcercetările pentru a încerca să descoperim cel de&al doilea su#marin caretransporta un stoc de armament.

— /n al doilea su#marin apone!, murmură ang, imaginîndu&şi unsu#mersi#il imperial apone! torpilat, care !ăcea pe $undul mării. 8 uluitoaredescoperirea $ăcută de serviciul de spiona, care a a$lat că nu a $ost distrus unsingur su#marin, ci două care transportau o ast$el de încărcătură primedioasă.Cît de curînd o să înceapă opera"iunea de recuperare;

— <u#marinul tre#uie mai întîi locali!at. -aeke e în drum spreokohama, ca să aducă su#mersi#ilul închiriat de care va $i nevoie pentrurecuperarea din ape adînci. O dată aunşi la $a"a locului, ne aşteptăm cacercetările să dure!e în ur de două !ile, urmînd ca întreaga opera"iune de

recuperare să se încheie în !ece. — 0i Tongu; — <e va întîlni cu nava recuperatoare la >okohama şi va rămîne la #ord

ca să conducă activită"ile de protec"ie. — 4oarte #ine, spuse ang, $recîndu&şi mîinile, încîntat. 6ucrule se

des$ăşoară aşa cum tre#uie, wan. Americanii vor $i, în scurt timp, presa"i de pro#leme interne $oarte $ier#in"i, iar proiectul himera le va da o lovitură!dravănă su# centură. în curînd, va tre#ui să ne pregătim să trecem la o$ensivă

şi să ne re$acem "ara, su# steagul nostru, de acasă. — 7n noua Coree, o să vă #ucura"i de cele mai înalte onoruri, spuse

wan.



ang îşi plim#ă din nou privirea asupra panoramei nordului care i seîntindea în $a"a ochilor. +ealurile vălurite ale Coreei de @ord, în care senăscuse, se aşterneau de cealaltă parte a $luviului 3an, întin!îndu&se pînă laori!ont.

— 8 timpul să ne recîştigăm "ara, murmură, cu voce scă!ută.wan dădu să părăsească încăperea, dar se opri şi se întoarse. — +omnule, a mai apărut, pe neaşteptate, încă o pro#lemă legată de

proiectul himera.Cu o înclinare a capului, ang îşi îndemnă asistentul să continue. — 8licopterul care a $ost do#orît în Aleutine era $olosit de un vas de

cercetare al guvernului american, apar"inînd Agen"iei @a"ionale pentru <tudiiMarine şi <u#acvatice. 8chipaul nostru a cre!ut că pilotul şi to"i cei care sea$lau la #ord au $ost ucişi, $apt con$irmat, ini"ial, de anun"ul dat de agen"iile

de ştiri din Aleutine despre pră#uşirea $atală a unui elicopter. Totuşi, echipanoastră de pe teren, care monitori!ea!ă reac"ia americanilor la test, a raportatcă pilotul, un director de proiecte speciale pe nume 5itt, şi copilotul său ausupravie"uit, de $apt, pră#uşirii.

— Asta n&are cine ştie ce importan"ă, răspunse ang, iritat.Agitat, wan îşi drese glasul. — 8i #ine, domnule, am cerut ca echipa noastră să ia urma pilotului

după întoarcerea sa acasă, în portul <eattle. 6a două !ile după aceea, oameniide la @/MA au $ost vă!u"i într&o mică am#arca"iune de cercetare care seîndrepta către !ona în care se a$lă %&'().

— Cum; 8 imposi#il, i!#ucni ang, pradă unei $urii su#ite, trădate devena proeminentă care îi pulsa pe $runte. +e unde ar $i putut a$la despreactivită"ile noastre;

— @ici eu nu în"eleg. <unt pro$esionişti în ceea ce priveşte activită"ilesu#acvatice. 5oate că opera"iunea noastră de recuperare a $ost remarcată de

alte persoane, iar ei, pur şi simplu, îl monitori!au pe %&'() ca să nu $ie e$uit.<au poate nu e decît o coinciden"ă. <&ar putea să $i $ăcut o evaluarehidrologică sau arheologică.

— 5oate. +ar nu e momentul să compromitem proiectul. Ordonă să seocupe de amîndoi, porunci ang.

— +a, domnule, răspunse wan, gră#indu&se să iasă din cameră de&a&ndăratelea. <e va re!olva de îndată.



Capitolul 15

echii a!teci din centrul Me=icului o numeau 6epra cea MareD.Cumplita năpastă mortală apăruse într&un anumit moment de după sosirea lui4ernando Cortes şi a solda"ilor săi, în :G:R. /nii credeau că nenorocirea$usese adusă de @arvae!, un conchistador rival, care venise, pe mare, dinCu#a. %ndi$erent de unde ar $i apărut, urmările $useseră ori#ile. în :G:, cîndintrase în cetatea Me=icului după ce asediase vreme de patru luni armata luiMonte!uma, Corte! $usese şocat de ceea ce găsise. Brăme!i peste grăme!i decadavre în descompunere se înăl"au în locuin"e, pe stră!i şi în oricare alt locdin oraş în care î"i aruncai ochii. @ici unul nu murise în luptă, erau, cu to"ii,victimele unei maladii.

@imeni nu ştie care sunt originile lui variola maor, dar virusul mortal,mai #ine cunoscut su# numele de variolă, a cutreierat planeta pe un drum larg, presărat cu tragedii. +eşi epidemiile de variolă au mai $ost consemnate şi dealte civili!a"ii, începînd cu aceea a vechilor egipteni, #oala este cel mai #inecunoscută drept calamitatea Americilor, care şi&a lăsat amprenta mortalăasupra #ăştinaşilor vulnera#ili de pe continentele vestice. Adusă în 6umea @ouă de echipaele lui Cristo$or Colum#, variola a dat $rîu li#er prăpădului peîntreg teritoriul %ndiilor de est şi i&a decimat, realmente, pe indienii cari#,care l&au întîmpinat pe Colum# în prima sa călătorie în vest.

<e estimea!ă că variola adusă în Me=ic de Cortes sau @arvae! a ucis, în:G:, aproape umătate din popula"ia de trei sute de mii de locuitori dinMe=ico. ictimele $ăcute pe întreg teritoriul "ării de #oala e=trem decontagioasă au auns, cu uşurin"ă, de ordinul milioanelor. +e!astrul similarcare a avut loc în America de <ud este de notorietate pu#lică. în :G):, cînd5i!arro a de#arcat în 5eru conducîndu&şi marea e=pedi"ie de căutare a aurului,

virusul variolei începuse dea să nimicească popula"ia inca. Cu armata sa demai pu"in de două sute de oameni, 5i!arro nu ar $i reuşit niciodată să e$uiascăimperiul inca, dacă acesta nu ar $i $ost preocupat de lupta haotică împotrivamaladiei devastatoare. 5este cinci milioane de incaşi au $ost ucişi de variolă,care nu a $ăcut altceva decît să le distrugă întreaga civili!a"ie.

7n America de @ord, #ăştinaşii nu erau imuni la atacul violent al #olii. @umeroase tri#uri de constructori de tumuli de pe văile $luviilor au dispărutcu desăvîrşire din cau!a variolei, în timp ce tri#urile din Massachusetts şi

@arragansett au $ost aproape rase de pe $a"a pămîntului. 8stimările sugerea!ăcă popula"ia 6umii @oi a scă!ut cu nouă!eci şi cinci la sută în secolul care aurmat sosirii lui Colum#, ceea ce se datorea!ă în primul rînd variolei.



irusul letal nu s&a oprit aici, ră#u$nind în epidemii sporadice care aumai ucis alte mii de oameni, în 8uropa, în următorii două sute de ani. Min"ilesinistre ale unor militari au $olosit mai tîr!iu maladia ca pe o armă de luptă, pentru a in$ecta, în mod inten"ionat, trupele inamice. +eclara"ii istorice pretind că engle!ii le&au dat, în anii :9N(, pături in$ectate cu variola tri#urilor #ăştinaşe ră!#oinice din America de @ord şi ca au aplicat o tactică similarăîmpotriva solda"ilor americani în timpul #ătăliei de la ue#ec din 1ă!#oiul de%ndependen"ă.

6a începutul secolului al nouăspre!ecelea au $ost descoperite, în s$îrşit, primele vaccinuri, care $oloseau vaccinia, un virus înrudit, ceea ce a o$erit, încele din urmă, posi#ilitatea de a controla #oala într&o oarecare măsură.8pidemiile sporadice, în $a!ă incipientă, şi temerile din timpul 1ă!#oiului1ece au impus ca, în <tatele /nite, să se $acă vaccinări de rutină pînă în anii

:?9(. 7n :?99, variola a $ost declarată ca $iind complet eradicată, în mare parte datorită luptei încununate de succes purtate, pe tot glo#ul, deOrgani!a"ia Mondială a <ănătă"ii. Cu e=cep"ia unui mic eşantion $olosit pentru cercetări în Centrele de Control 8pidemiologic din <tatele /nite şi alunei cantită"i necunoscute destinată aplica"iilor militare din $osta /niune<ovietică, toate stocurile de virus rămase în lume au $ost complet distruse.ariola a devenit o maladie aproape uitată, pînă cînd atacurile teroriste din primii ani ai noului secol au tre!it teama că o nouă epidemie a unei #olicontagioase virulente era din nou o amenin"are demnă de luat în considerare.

5e moment, ravagiile $ăcute de variolă în decursul vremurilor îl preocupau prea pu"in pe %rv 4owler. +upă ce îşi adunase toate puterile ca să&şiconducă el însuşi maşina pînă la ca#inetul de urgen"e din <pitalul 1egionalAlaska, nu mai spera decît să ai#ă parte de o re!ervă liniştită şi de o asistentăatrăgătoare care să&l aute să&şi revină de pe urma oricărei $orme de gripăucigaşă care îl do#orîse. Chiar şi atunci cînd medicii cu în$ă"işare sum#ră

contiuară să de$ile!e ca să&i arunce o privire, pentru a insista apoi să $ie pus încarantină, se sim"i prea slă#it ca să se alarme!e. A#ia cînd, în cele din urmă,doi doctori cu măşti de protec"ie îi aduseră la unoştin"ă că re!ultatul testuluicare i se $ăcuse pentru depistarea variolei era po!itiv, capul începu să&i vîîie.înainte ca delirul să&l ia din nou în stăpînire, prin minte îi trecură douăgînduriL 5utea des$ide rata de trei!eci la sută a mortalită"ii; 0i pe cinealtcineva mai contaminase;



Capitolul 1

— +irk, am nişte noută"i cumplite.Chiar şi prin tele$on, spaima din vocea lui <ar ah era palpa#ilă. — Ce nu e în ordine; — %rv. 8 #olnav, în spitalul din Anchorage. +octorii spun ca a

contractat virusul variolei. 5ur şi simplu, nu&mi vine să cred. — ariolă; Credeam c&a $ost eradicată. — 5ractic vor#ind, aşa este. +acă medicii nu au greşit diagnosticul, va

$i primul ca! atestat din <tatele /nite din ultimii trei!eci de ani. Autorită"ilemedicale "in asta su# tăcere, dar C+C se gră#eşte să trimită vaccinul înAlaska, în ca!ul în care i!#ucneşte o epidemie.

— 8l cum se simte; — 8 în perioada critică, răspunse <arah, cu vocea aproape sugrumată./rmătoarele două, trei !ile au o importan"ă crucială pentru el. 8 în carantinăîn <pitalul 1egional Alaska din Anchorage, împreună cu alte trei persoane cucare a venit în contact îndeaproape.

— 7mi pare rău să aud asta, spuse +irk, sincer îngriorat. %rv e viguros şivigilent, sunt sigur că o să scape de #oală $ără nici o di$icultate. Ai idee deunde +umne!eu a luat variola;

— 5ăi, !ise ea, înghi"ind cu greutate, perioada de incu#a"ie e deapro=imativ paispre!ece !ile. Asta ar însemna că a $ost in$ectat cînd eram pe>unaska... sau la #ordul 6ui +eep 8ndeavor.

— <&ar putea să $i contractat #oala pe nava noastră; între#ă +irk,nevenindu&i să creadă.

— @u ştiu. <&a întîmplat $ie pe navă, $ie pe insulă, dar asta contea!ă mai pu"in acum. irusul variolei este e=trem de contagios. Tre#uie să ac"ionăm

repede, să&i veri$icăm pe to"i cei care s&au a$lat la #ordul lui +eep 8ndeavor şisă&i i!olăm pe cei in$ecta"i. Timpul e un $actor decisiv. — +ar tu şi <and2; A"i lucrat şi a"i stat alături de el. ă sim"i"i ine; — 4iind angaate la C+C, eu şi <and2 am $ost vaccinate acum doi ani,

cînd a apărut prima data temerea că variola ar $i putut $i #losită ca armă decătre terorişti. %rv a $ost detaşat la noi de la departamentul de 8pidemiologiedin Alaska, aşa că nu $usese ncă vaccinat.

— 8chipaul de pe +eep 8ndeavor ar mai putea $i vaccinat;

— +in păcate, nu ar $olosi la nimic. accinul are e$ect dacă este $ăcut în primele două !ile după intrarea în contact cu virusul, dar, după aceea, devineinutil. 8 o #oală cumplită, o dată ce ai contractat&o nu se poate $ace nimic pentru a o com#ate pînă cînd nu&şi rmea!ă cursul.



— O să iau legătura cu căpitanul -urch şi o să&i veri$icăm pe to"imem#rii echipaului cît mai curînd posi#il.

— Mă întorc din <pokane în seara asta. +acă reuşi"i să aduna"iechipaul, îl pot auta pe medicul navei să&i veri$ice pe $iecare, ca să vadădacă nu pre!intă vreunul simptomele variolei.

— Consideră că s&a aranat. <arah, mi&a mai putea $ace încă o $avoare.8 #ine dacă vin să te iau mîine diminea"a;

— <igur, asta ar $i gro!av. 0i, +irk..., ma rog să nu $ii in$ectat. — @u&"i $ace grii, răspunse el, încre!ător. în sîngele meu e din cale&

a$ară de mult rom pentru ca să supravie"uiască vreun virus.+irk îl sună imediat pe căpitanul -urch şi, cu autorul lui 6eo delgado,

intrară repede în legătură cu to"i mem#rii echipaului care se a$laseră pe +eep8ndeavor. <pre uşurarea lor, nici unul nu raportă vreun semn al #olii şi, a

doua !i diminea"a, apărură cu to"ii la sediul local al @/MA.Aşa cum promisese, +irk trecu să o ia pe <arah din apartamentul ei şi pre$eră să o $acă la volanul imensului Chr2sler din :?GR.

— Maşina asta&i enormă, pe cuvîntul meu, declară <arah, urcîndu&se încolosul cu eleroane.

— Psta&i în"elesul originar pentru heav2 metal, !îm#i +irk, am#alîndmotorul şi sco"înd maşina din parcare pentru a se îndrepta spre clădirea @/MA.

Marea maoritate a echipaului de pe +eep 8ndeavor o înîntîmpină pe<arah cu căldură cînd apăru în $a"a grupului adunat, iar ea o#servă că se purtau cu to"ii mai degra#ă ca o $amilie decît ca nişte colegi de serviciu.

— Mă #ucur să&mi revăd prietenii de la @/MA, spuse ea, adresîndu&li&se. Aşa cum s&ar putea să şti"i, colegul meu %rv 4owler, care s&a a$lat pe navăîmpreună cu noi, a $ost diagnosticat ca avînd variolă. irusul acestei #oli ee=trem de contagios şi este important ca aceia care au $ost contamina"i să $ie

i!ola"i cît mai repede. Tre#uie să ştiu dacă, după ce eu, %rv şi <and2 am plecatde pe +eep 8ndeavor, a avut cineva următoarele simptomeL $e#ră, dureri decap, dureri de spate, crampe a#dominale puternice, stare de discon$ort, delir,sau vreo erup"ie pe $a"ă, #ra"e sau picioare.

7i e=amina, unul cîte unul, pe mem#rii nelinişti"i ai echipaului, luîndu&le temperatura şi între#înd $iecare #ăr#at sau $emeie despre semnele #oliimortale. îi consultă chiar şi pe +irk şi pe căpitanul -urch, după care scoase uno$tat de vădită uşurare.

— Căpitane, doar trei dintre mem#rii echipaului pre!intă semne minorede #oală, asemănătoare cu ale gripei, care ar putea $i sau nu mani$estările preliminare ale virusului. <olicit ca aceşti trei #ăr#a"i să rămînă i!ola"i pînăcînd le vom $ace anali!ele sîngelui. 1estul echipaului ar tre#ui să evite



locurile pu#lice aglomerate pentru încă cel pu"in cîteva !ile. Aş vrea să mai$ac încă o veri$icare la s$îrşitul săptămînii, dar se pare că nu e=istă nici unînceput de epidemie în rîndurile echipaului, avem indicii promi"ătoare.

— 8 o veste #ună, răspunse -urch cu o voce în care se sim"ea uşurarea.Mi se pare ciudat că virusul nu s&a răspîndit cu uşurin"ă în spa"iul închis alnavei.

— 5acien"ii sunt în $a!a cea mai contagioasă după apari"ia erup"iei, ceeace se întîmplă, de o#icei, la douăspre!ece sau paispre!ece !ile dupăcontaminare. %rv s&a sim"it #ine cînd a $ost pe navă şi a auns în stadiul ăstacînd lucra în Anchorage, aşa că e posi#il ca virusul să nu se $i răspîndit învreme ce ne a$lam la #ord. Căpitane, aş vrea să mă asigur că acea ca#ină de pe +eep 8ndeavor în care a stat el este de!in$ectată în întregime, ca şi toatăleneria de pat şi vesela de la #ord, pentru orice eventualitate.

— O să am griă să se ia măsuri imediat. — <&ar părea că sursa epidemiei de variolă s&a a$lat pe >unaska, presupuse +irk.

— Aşa cred, răspunse <arah. 8 o minune că tu şi *ack n&a"i $ost in$ecta"icînd ne&a"i cules de pe insulă.

— 5ro#a#il că ne&a salvat echipamentul de protec"ie. — <lavă +omnului, spuse ea, recunoscătoare. — <&ar părea că e posi#il ca prietenii noştri misterioşi de pe vasul de

pescuit să se $i îndeletnicit cu ceva chiar şi mai urît decît cianura. Ceea ce îmiaduce aminte de... $avoarea pe care "i&am cerut&o;

+irk o conduse pe <arah la Chr2sler, unde deschise capacul imens al port#agaului. înăuntru se a$la carcasa de por"elan a #om#ei de pe %&'(),am#alată cu griă într&o cutie de lapte. <arah studie o#iectul cu o privirenedumerită.

— O, mă dau #ătută. Ce&i asta;

+irk îi e=plică pe scurt ce se petrecuse în timpul e=cursiei sale la $ortul<tevens şi al scu$undării pe su#marinul apone!. — 6a#oratorul vostru ar putea identi$ica orice $el de re!iduu;%ntui"ia îmi spune că s&ar putea să e=iste o legătură.<arah rămase tăcută un moment. — +a, pot cere să $ie e=aminat, spuse apoi, pe un ton serios. +ar costă

un prîn!, adaugă, în cele din urmă, cu un !îm#et răutăcios.



Capitolul 1!

+irk o duse pe <arah, cu maşina, la 6a#oratoarele Buvernamentale de<ănătate 5u#lică din campusul 4ircrest, unde trans$erară, cu griă, $ragmentulde #om#ă într&o mică încăpere de la#orator. +upă ce îi mustră $iindcăaduseseră un e=plo!iv în clădire, un cercetător ovial, cu un început de chelie, pe nume 3al, accepta să e=amine!e $ragmentul după încheierea unei întruniria conducerii.

— <e pare că ne aşteaptă un prîn! prelungit. /nde mergem; între#ă<arah.

— 0tiu un loc liniştit, cu vedere $rumoasă, către apă, răspunse +irk, cuun !îm#et ucăuş.

— 1ăpeşte&mă cu maşina verde, rîse ea, urcîndu&se în automo#ilulChr2sler, de culoare turcoa!.+irk scoase maşina din parcarea îngustă a la#oratorului, strecurîndu&se

pe lîngă un Cadillac CT< care i se păru cunoscut şi care stătea pe loc, cumotorul pornit. %eşind din campus, se îndreptă către sud, trecînd prin preamacentrului agitat al oraşului <eattle, apoi viră spre vest, urmărind indicatorulrutier care arăta drumul către 4auntlero2. Aungînd în gol$ul 5uget <ound, lamarginea apei, se îndreptă spre sta"ia de $eri#ot 4auntlero2, apoi urcăChr2sler&ul pe rampă şi pe puntea destinată maşinilor de pe $eri#otul careaştepta. 7n timp ce parca automo#ilul în milocul maşinilor navetiştilor,înghesuite pe mai multe rînduri, <arah se întinse şi îl strînse cu putere demînă.

— /n #u$et e=pres de $eri#ot; Bogoşi şi ca$ea; între#ă. — Cred că putem $ace mai mult decît atît. 3ai să urcăm sus şi să

admirăm priveliştea.

<arah îl urmă pe scările care se s$îrşeau pe puntea superioară, deschisă,unde găsiră li#eră o #anchetă orientată spre partea de nord a gol$ului. în timpce motoarele diesel de cîte două mii cinci sute de cai putere $iecaredesprindeau lin de doc vasul lung de o sută de metri, sunetul puternic alsirenei $eri#otului şi uşoara smucitură pe care o sim"iră su# tălpi le dădură deîn"eles că erau dea pe drum.

6impede precum cristalul, !iua era de genul celor care le reaminteaulocalnicilor de ce îndurau #urni"a iernilor lungi din 5aci$icul de @ord&vest ca

să numească locul acela acasăD. în depărtare, de&a lungul ori!ontului,scînteiau Cascada şi lan"ul mun"ilor Olimpiei, lucind atît de intens pe $undalulcerului a!uriu încît păreau destul de aproape ca să&i po"i atinge. 1e$le=iilestrălucitoare ale o"elului şi sticlei din centrul oraşului <eattle întrerupeau linia



ori!ontului, iar punctul de reper repre!entat de <pace @eedle se înăl"a ca unmonolit al viitorului din desenele animate ale lui Beorge *etson. +irk arătăcătre o umătate de du!ină de alte $eri#oturi care îşi purtau încărcătura umanăde ur&împreurul portului şi le privi $erindu&se din calea marilor cargo#oturicare se deplasau de&a lungul culoarelor naviga#ile interna"ionale.

+rumul către destina"ia lor, insula ashon, nu dura decît cincispre!eceminute şi, în momentul în care căpitanul $eri#otului începu să&l alinie!e cudocul, +irk şi <arah se strecurară înapoi, către Chr2sler. în timp ce "inea uşadeschisă pentru ca <arah să se instale!e pe locul pasagerului, +irk îşi aruncăochii asupra şirului de maşini din spatele lui. /n Cadillac negru, sedan, parcatcu patru locuri mai în spate, îi atrase privirea. 8ra acelaşi automo#il caresta"ionase, cu motorul pornit, în parcarea 6a#oratorului de <ănătate 5u#lică.0i, îşi aminti acum, acelaşi pe care îl vă!use în timpul călătoriei sale spre

4ortul <tevens. — Am impresia că văd un prieten parcat în spatele nostru, îi spuse,calm, lui <arah. Cred că ar tre#ui să mă duc să&l salut. Mă întorc imediat.

Mergînd cu nepăsare de&a lungul şirului de maşini o#servă că înCadillac erau doi asiatici care îl $i=au cu privirea. +upă ce se apropie de portiera şo$erului, se aplecă #rusc şi&şi vîrî capul prin geamul deschis.

— <cu!a"i&mă, #ăie"i, şti"i cumva unde e toaleta; între#ă, cu voce de provincial.

0o$erul, un #ătăuş îndesat, cu părul tuns scurt, continuă să se uite dreptînainte, re$u!înd să&l privească în ochi, şi clătina încet din cap. +irk descopericeea ce căuta cu privirea, adică o uşoară um$lătură su# haina #ăr#atului, lîngăsu#"ioara stîngă, semn care trăda e=isten"a unui toc în care se a$la arma. în partea cealaltă a automo#ilului, complicele de pe locul pasagerului nu aveanimic din timiditatea şo$erului. -ăr#atul costeliv, cu părul lung şi cu un ciocstu$os, îi întoarse privirea lui +irk, rînind amenin"ător, cu o "igară pe

umătate $umată #ălă#ănindu&i&se între #u!e. 5e podea, între picioarele sale,era o servietă mare de piele, care, presupuse +irk, ascundea ceva mai multdecît un calculator şi un celular.

— Ki&ai găsit prietenul; între#ă <arah cînd se întoarse la Chr2sler. — @u, răspunse el, clătinînd din cap. M&am înşelat./n şuierat prelung al sirenei, urmat de două mai scurte, anun"ară că

$eri#otul acosta şi, cîteva secunde mai tîr!iu, +irk scoase automo#ilul de pe puntea închisă destinată maşinilor, ieşind în #ătaia soarelui strălucitor. Co#orî

rampa $eri#otului şi stră#ătu un chei lung, apoi viră, ieşind din de#arcader şi pătrun!înd pe insula ashon.

Aceasta, plasată în capătul cel mai de os al gol$ului, e un col" pitorescde rai, de nouă!eci şi cinci de kilometri pătra"i, a$lat la numai cîteva minute



de aglomera"ia şi vacarmul din <eattle şi Tacoma. @e$iind accesi#ilă decît pecalea apei, insula şi&a men"inut calmul rural şi liniştea de mult i!gonite dinmetropolele învecinate. 5eisaul lu=uriant, plin de păduri, e presărat cu cîmpii pline de $ragi şi de !meura, iar locuitorii sunt un amestec #oem de $ermieri şide intelectuali pasiona"i de lumea computerelor care caută mai degra#ă paceatraiului tihnit decît via"a de oraş.

6ăsînd în os capota, ca să se poată #ucura într&o mai mare măsură demiresmele şi de $rumuse"ea locului, +irk intră pe autostrada ashon,îndreptîndu&se către sud şi îndepărtîndu&se de sta"ia $eri#otului dine=tremitatea nordica a insulei. /itîndu&se în oglinda retrovi!oare, urmăriCadillac&ul negru care ieşea din sta"ie aşternîndu&i&se pe urme şi men"inîndu&se la opt sute de metri în spatele automo#ilului de epocă. ContinuarV să sedeplase!e spre sud pe o distan"ă de mai mul"i kilometri, trecînd pe lîngă

căsu"e pitoreşti şi pe lîngă $erme intercalate printre crînguri stu$oase de pini. — 8 o sen!a"ie $antastică, i!#ucni <arah, întin!îndu&şi #ra"ele deasupracapului şi lăsînd vîntul răcoros să&i alerge printre degete.

+irk !îm#i pentru sine însuşi, pentru că ştia prea multe $emei caredetestau mersul cu un automo#il decapota#il pentru că li se răvăşea părul.Cînd conducea cu vite!ă o ast$el de maşină, el unul se sim"ea ca şi cum ar $inavigat pe $urtună, sau ca şi cum s&ar $i scu$undat către o epavă nee=plorată.8ra o mică por"ie suplimentară de aventură, care $ăcea via"a mai amu!antă.

ă!înd un indicator pe care era scris -/1TO@, încetini şi părăsiautostrada virînd către est, pentru a parcurge o scurtă distan"ă pe o şosealaterală îngustă, care ducea spre un cătun. Trecură pe lîngă cîteva case,urmînd meandrele drumului care se s$îrşiră în parcarea unui han victorian pitoresc, situat chiar lîngă apă. Construită ca reşedin"ă de vară a unui magnatal presei din <eattle de la s$îrşitul secolului trecut, clădirea cu trei etae licăreaîn nuan"e pastelate de verde şi de liliachiu. 4lori strălucitoare, plantate în vase

mari şi în lădi"e erau aşe!ate pretutindeni, o$erind privirii o paletă amplă deculori. — +irk, e $rumos aici, spuse <arah, radioasă, în timp ce el parca maşina.

Cum ai descoperit locul ăsta; — /nul dintre specialiştii noştri are o casă de vacan"ă pe insulă.

5retinde că aici găseşti cel mai #un somon din tot statul, iar eu am de gînd săa$lu dacă e adevărat.

+irk o conduse pe <arah într&un restaurant intim a$lat într&un capăt al

ca#anei care completa decorul victorian. Băsindu&l aproape gol, aleseră omasă situată alături de o $ereastră largă, îndreptată către răsărit, care le o$erea$rumoasa privelişte a #ra"ului de mare. +upă ce comandară o sticlă deChardonna2 din produc"ia locală, admirară panorama portului uartermastcr,



dincolo de care se a$la o insulă mai mică, numită Mauri. Către sud puteauvedea muntele 1ainier, care se înăl"a maiestuos în depărtare.

— Asta îmi aduce întrucîtva aminte de mun"ii Brand Teton, spuse<arah, reamintindu&şi cu drag de piscurile stîncoase din nord&vestul statuluiF2oming. îmi plăcea să călăresc kilometri întregi în urul lacului *ackson, dela poalele lor.

— 5arie! că eşti şi o schioare pricepută, se aventură +irk. — Am lăsat în urmă cîteva perechi de schiuri pînă m&am $ăcut mare,

rîse ea. Cum de&ai ştiut; — 5îrtia *ackson e la doi paşi. Am schiat o dată acolo, acum cî"iva ani.

Bro!avă !ăpadă. — O ador, i!#ucni <arah, cu ochii ei căprui scînteind. +ar sunt surprinsă

să a$lu ca ai $ost la *ackson. @u credeam că unui director de proiecte speciale

de la @/MA i se permite să părăsească oceanul.4u rîndul lui +irk să rîdă. — @umai în concediu. în anul acela, s&a întîmplat să nu mai $ie locuri

disponi#ile în deşertul Bo#i, !îm#i el. Aşadar, spune&mi, cum se $ace că o $ată$rumoasă din F2oming a auns să lucre!e la Centrul de Control8pidemiologic;

— 8 din cau!ă că eu sunt $ata $rumoasă din F2oming, gînguri ea. încopilărie, la $erma părin"ilor mei, îngrieam întotdeauna cîte un vi"el #olnavsau vindecam cîte un cal care şchiopăta. Tata spunea mereu că sunt preasentimentală, dar mie&mi plăcea, pur şi simplu, să stau printre animale şiîncercam să le aut. Aşa că am studiat medicina veterinară şi, după ce&amschim#at cîteva slu#e, am reuşit să pun mîna pe un post de epidemiolog deteren la C+C. Acum călătoresc în toată lumea prevenind i!#ucnireaepidemiilor şi autînd animalele #olnave şi mai sunt şi plătită pentru asta,!îm#i ea.

+irk putea spune că ea compătimea într&adevăr animalele. Avea o inimăcaldă, care părea să intre uşor în re!onan"ă. +acă nu ar $i $ost angaată deC+C, ar $i condus pro#a#il un adăpost pentru cîini, sau ar $i autat la salvareaanimalelor săl#atice, indi$erent dacă ar $i $ost sau nu plătită. în timp ce ea îl privea cu tandre"e, +ick se #ucura $iindcă, în momentul acela, era acolo,alături de el.

/n chelner îşi $ăcu apari"ia, tul#urîndu&le intimitatea, dar aduse un prîn!copios. +irk savura un $ille de somon la grătar, în timp ce <arah mîncă scoici

de apă dulce, pe care le găsii atît de $ragede încît se topeau în gură. Ca desert,împăr"iră o prăitură cu #rîn!ă şi !meură, apoi $ăcură o scurtă plim#are pemarginea apei, "inîndu&se de mînă. +irk îi căuta din ochi pe cei doi #ăr#a"i din



Cadillac, pe care îi vă!u, în cele din urmă, în -urton, la cîteva case distan"ă,unde parcaseră.

— 8 minunat aici, dar cred că tre#uie să ne întoarcem, spuse <arah,de!amăgită. 5înă la ora asta, tre#uie să $i sosit re!ultatele anali!elor sîngelui #olnavilor din echipaul vostru, iar 3al pro#a#il că a terminat testele $ăcuteînvelişului #om#ei.

Cînd se apropiau de maşină, ea se răsuci şi îl îm#ră"işă. — 7"i mul"umesc pentru prîn!ul nemaipomenit, şopti. — 1ăpirea $emeilor $rumoase în cursul după&amie!ii e una dintre

specialită"ile mele, !îm#i el, apoi o luă în #ra"e şi o sărută îndelung, cu patimă. 8a îi răspunse încolăcindu&şi #ra"ele în urul lui şi strîngîndu&l cu putere de miloc.

+irk scoase maşina din parcare şi merse încet, urmărind meandrele

singurei stră!i principale din -urton. în timp ce conducea, se uită dupăCadillac&ul parcat pe o alee laterală, unde cei doi #ăr#a"i aşteptau să&i vadătrecînd. 5rivind în oglinda retrovi!oare, $u oarecum surprins să vadă caautoturismul negru întoarse şi porni imediat pe urmele lor. Bata cu pre$ăcătoria, nu&i mai urmăreau pe ascuns, ceea ce nu era semn #un, gîndi+irk.

Cadillac&ul merse în spatele lor pînă la intersec"ia cu autostrada ashon.Cînd opri ca să vire!e, +irk se uită din nou în oglinda retrovi!oare. în vă!u pe pasagerul cu cioc aplecîndu&se şi sco"înd ceva din servieta de piele.

O sen!a"ie neplăcută îi strînse stomacul şi, $ără să e!ite nici măcar oclipă, apasă accelera"ia la ma=imum. <crîşnind din cauciucuri, Chr2sler&ul senăpusti pe autostradă şi porni în vite!ă către nord.

— +irk, ce $aci; îl între#ă <arah, cu o privire nedumerită, cînd se sim"iîmpinsă în spătarul scaunului.

Cît ai clipi, Cadillac&ul scrîşni şi pătrunse pe autostradă, în urma lor,

împroşcînd prundişul care !#ura prin aer. +e data aceasta, nu inten"iona sărămînă în spatele lor, ci intră pe #anda destinată circula"iei din sens opus, casă poată aunge alături de vechiul Chr2sler.

— 6asă&te la podea, îi strigă +irk lui <arah cînd, în oglinda laterală,vă!u maşina neagră apropiindu&se. @ăucită, dar în"elegînd ce însemna tonulvocii lui, <arah se lasă să alunece în spa"iul ca o cavernă destinat picioarelor,unde se ghemui. +irk ridică uşor piciorul de pe accelera"ie şi privi în stînga,în timp ce Cadillac&ul li se alătura cu repe!iciune. Beamul pasagerului era

co#orît şi tînărul #ătăuş îi adresă lui +irk un rînet sardonic. Apoi ridică puşcamitralieră %ngram Mac&l( pe care o "inea în poală şi o îndreptă spre capul lui.

5oate că omul înarmat o $i $ost mai tînăr, dar re$le=ele lui +irk erau mairapide. în momentul în care degetul ucigaşului apăsa pe trăgaci, el călcase



dea $rîna. O scurtă răpăială de $oc ricoşa, $ără să $acă nici un rău, pe capotaChr2sler&ului rămas pe neaşteptate în urma Cadillac&ului care accelera, într&unnor de $um cu miros de cauciuc ars. 5neurile înguste ale Chr2sler&ului protestară, scrîşnind, în timp ce ro"ile se #locară pentru o clipă, înainte ca+irk să eli#ere!e $rîna. <e opri o secundă, urmărind reac"ia Cadillac&ului, apoivă!u ceea ce aştepta. Cînd stopurile celeilalte maşini se aprinseră, apăsă pe #utonul de schim#are automată a raportului de transmisie, intrînd în vite!a adoua, şi apăsă accelera"ia pînă la podea.

Kevile de alimentare ale celor două car#uratoare identice ale Chr2sler&ului primiră un potop de #en!ină, împroşcînd un şuvoi de com#usti#il înnesă"iosul motor de şase mii cinci sute de centimetri cu#i. Avînd peste treisute opt!eci de cai putere, Chr2sler&ul )((&+ era cea mai rapidă şi cea mai puternică maşină autohtonă produsă în :?GR. 4ără să&şi arate vîrsta, uriaşul

automo#il "îşni în lungul drumului, mugind precum un rinocer care atacă.6ua"i prin surprindere de $aptul că Chr2sler&ul accelerase #rusc, cei doicandida"i la postura de asasin se înurară unul pe celalalt cînd imensulautomo#il verde trecu pe lîngă ei ca o săgeată. Cel cu puşca încercă să maitragă o ra$ală, dar ochi prea tîr!iu şi goli !adarnic încărcătorul, trimi"îndgloan"ele în pădure. 4iindcă tra$icul din sens opus era ine=istent, +irk intră pe #anda din stînga după ce trecu de Cadillac, pentru ca omului înarmat a$lat pelocul pasagerului să&i $ie mai greu să "intească.

— Ce se&ntîmplă; +e ce trag în noi; "ipă <arah, de pe podea. — 4ac pariu că&s nişte rude de&ale vechilor noştri prieteni din Alaska,

striga +irk ca să acopere !gomotul motorului, în timp ce schim#a vite!a într&atreia. @e urmăresc de ceva timp.

— 5utem scăpa de ei; între#ă <arah, cu teamă în glas. — @e putem păstra avansul pe drum drept, dar ei vor cîştiga teren în

cur#e. +acă reuşim să aungem mai aproape de sta"ia $eri#otului, unde sunt

mai mul"i oameni, se vor retrage, răspunse el, sperînd că vor#ele aveau să i seadeverească.Chr2sler&ul pusese o distan"ă mare între cele două maşini, dar Cadillac&

ul o micşora încet şi sigur. O cur#ă strînsă îl sili pe +irk să încetinească ca să poată men"ine pe drum colosul de două tone, ceea ce îi permise Cadillac&uluimai uşor şi mai sprinten să cîştige cî"iva metri pre"ioşi. 4urios şi pier!îndu&şicontrolul, puşcaşul începu să descarce, cuprins de tur#are, un al doileaîncărcător, trăgînd cu săl#ăticie în maşina din $a"a lui. Maoritatea gloan"elor

vîîiră,, ino$ensive, lovind port#agaul şi creînd o sită cu găuri mari, rotunde.+irk se încovoie pe scaunul şo$erului şi începu să meargă pe o traiectorieunduitoare, smucind maşina încoace şi încolo, la întîmplare, pentru a evita sădevină o "intă $i=ă.



— Cît mai avem; între#ă <arah, încă lipită de podeaua mochetată. — +oar vreo trei kilometri. O să reuşim, răspunse +irk, aruncîndu&i o

privire plină de încredere.+ar, în sinea lui, îşi adresă o sudalmă. înură $iindcă o pusese într&un

ast$el de pericol şi $iindcă nu ceruse autor mai devreme, cînd îşi dăduseseama că era urmărit. 0i înură şi $iindcă era neînarmat, sigurul o#iect pe careîl putea $olosi ca să riposte!e $iind automo#ilul vechi de aproape cinci!eci deani.

Aidoma unui vultur care&şi urmăreşte prada, Cadillac&ul negru imitatoate mişcările Chr2sler&ului, încercînd, cu disperare, să înghită distan"a dintrecele două vehicule în plină vite!ă. Cînd intrară pe o lungă por"iune dreaptă ăautostră!ii ashon, +irk privi în os şi vă!u că acul vite!ometrului aunsese ladouă sute de kilometri pe oră. 4iindcă din partea opusă se apropia o

camionetă al#astră, +irk trecu pe partea dreaptă, continuînd să apeseaccelera"ia pînă la podea. Mult prea preocupat să depăşească Chr2sler&ul,şo$erul Cadillac&ului nu o#servă din timp camioneta care se apropia curepe!iciune şi intră #rusc pe dreapta, în ultimul moment, cu #rutalitate, panica$ăcîndu&l să $rîne!e din instinct. Manevra îi permise Chr2sler&ului să cîştigecî"iva metri pre"ioşi şi îl $ăcu pe puşcaşul $rustrat să slo#oadă un potop de #las$emii.

+ar suprema"ia temporara a lui +irk era pe s$îrşite. în e=tremitateanordică a insulei, înainte de a co#orî spre sta"ia $eri#otului, autostrada ashonse derula pe o serie de meandre şi de cur#e strînse, iar avantaul acelei cursenu mai "inea de vite!ă, ci de manevra#ilitate. enind în vite!ă de pe lunga por"iune rectilinie, +irk $rînă cu putere înainte de a lua o cur#ă la stînga,străduindu&se din răsputeri să men"ină pe drum uriaşul automo#il decapota#il.Cadillac&ul, mai agil, recîştigă repede terenul pierdut şi aunse curînd la numaicî"iva metri în spatele #arei de protec"ie a maşinii lui +irk. 8l au!i din nou

mitraliera care scuipa $oc şi îşi lăsă capul în os. O ra$ală s$ărîmă par#ri!ul din$a"a lui, trans$ormînd sticla într&un la#irint de $isuri, ca nişte ciupituri devărsat, şi de găuri. /n glonte aunse şi mai os, iar +irk aproape că îl sim"i!drelindu&i o#ra!ul cînd trecu şuierînd, înainte de a se s$arîma de ta#loul de #ord.

— @emernicilor, m&am mai #ăr#ierit o dată astă!i, #odogăni, $uriadevenindu&i mai puternică decît teama.

Cînd luă cur#a următoare, pneurile de modă veche, cu inser"ie te=tilă,

scrîşniră !gomotos, lăsînd în urmă, pe autostradă, o dîră neagră de $um.5uşcaşul, care golise dea două încărcătoare, începu să tragă cu mai multăgriă, ca să nu&şi irosească muni"ia rămasă. Aşteptă pînă cînd Chr2sler&ul luăun vira la dreapta, apoi îl împroşcă cu ra$ale scurte. 4ăcu prostia de a nu lua



în seamă posi#ilitatea de a trage în cauciucuri şi îşi men"inu tirul asupraca#inei.

alurile de gloan"e care pătrundeau în interior îi scăldau pe +irk şi pe<arah într&un potop neîntrerupt de sticlă spartă, s$ărîmături de plastic şi aşchiide metal. +irk $ăcea tot ce&i stătea în puteri ca să men"ină maşina pe a=uldrumului, trăgînd mereu cu ochiul în oglin!ile laterale ca să se asigure căcelalalt automo#il nu accelera, aungînd alături de ei, pentru a avea mai multeşanse să&i ucidă. în mai multe rînduri, viră #rusc către una din marginiledrumului, aproape lovindu&se de partea din $a"a a Cadillac&ului, înainte caşo$erul acestuia să încetinească, men"inîndu&se la distan"a de un metru şi umătate în spatele lor.

+irk se sim"ea ca un #o=er în ring, tot aplecîndu&se şi răsucindu&şi capulşi trupul în sus şi&n os şi dintr&o parte în cealaltă, străduindu&se să vadă

drumul şi să evite, în acelaşi timp, ploaia de gloan"e. <e ghemui cînd maşinaluă o cur#ă la dreapta, uitîndu&se la şirul de găuri care apărură, trasînd cuacurate"e o linie în osul capotei. 1a$ala străpunsese radiatorul, $ăcînd ca odîră al#ă de $um să iasă prin mască, şuierînd. +irk reali!ă că nu le mairămăsese mult timp. 4ără lichid de răcire, motorul urma să sesupraîncăl!ească şi să se gripe!e. 8l şi <arah urmau să $ie o pradă uşoară.

4iindcă se apropiau de e=tremitatea nordica a insulei, încercă o ultimămanevră. înainte de o cur#ă strînsă la stînga, se îndreptă spre a=ul drumului şireduse pu"in vite!a, lăsînd Cadillac&ul să se apropie. Apoi îşi puse am#ele picioare pe pedala de $rînă şi apăsă cu toată puterea. în scîr"îitul pneurilor dinal căror cauciuc ars se înăl"ă un nor de $um, Cadillac&ul lovi cu putere spateleChr2sler&ului înainte ca şo$erul să&şi trîntească piciorul pe $rînă. +ar ac"iunea pe care mi!ase +irk pentru a distruge partea $rontala a celuilalt automo#ileşuă. 4rînele de tip vechi, cu tam#ur, ale Chr2sler&ului, nu erau pe măsurasistemului de $rînare A-< şi maşina mai nouă aproape că se oprise, în timp ce

imensul Chr2sler continua să alunece de&a lungul drumului. 0o$erul Cadillac&ului în"elese şiretlicul şi se men"inu, apoi, la o distan"ă sigură. +irk luă piciorul de pe $rînă şi apăsă pedala de accelera"ie, sperînd să continue săcîştige teren. în momentul acela, nu&i mai rămăseseră prea multe de $ăcut.

Cele două maşini aunseseră în vîr$ul ultimei coline din partea nordică ainsulei. +e acolo, drumul şerpuia, co#orînd treptat în osul dealului, către"ărm, trecînd pe lîngă cîteva alei cu prăvălii şi case înainte de a se termina lade#arcaderul $eri#otului. +irk vă!u o coloană $iravă de maşini care începeau

să marche!e autostrada venind din direc"ia opusă şi presupuse că tocmaico#orîseră de pe un $eri#ot.

Cu toate că drumul era acum circulat, puşca mitralieră continua să tragă.Asasinii nu mai aveau de ales şi erau hotărî"i să&i ucidă pe +irk şi pe <arah,



indi$erent cine le&ar $i stat în cale. +irk îi adresa lui <arah o privire gră#ită şiun !îm#et silit. în ochii ei cati$ela"i se citea un amestec de teamă şi încredere.încredere în puterea lui de a găsii, cumva, o cale de salvare. +irk strînse cu putere volanul, mai decis ca oricînd să o apere de orice rău.

+ar timpul pe care&l mai avea la dispo!i"ie era de ordinul secundelor.echiul Chr2sler, care semăna acum cu rămăşi"ele "intei unui #om#ardier -&, îşi trăia, $ără îndoială, ultimele clipe. +e su# capotă, $umul "îşnea în valuri,acompaniat de melodia ritmată a pocnetelor şi de gemetele motorului aproapesleit. +in spatele maşinii ieşeau scîntei cînd "eava de eşapament ruptă !gîria pavaul cu un scrîşnet sîcîitor. 5înă şi cauciucurile se tociseră pe alocuri dincau!a $rînării violente, se ovali!aseră şi scoteau un !gomot surd. +irk o#servăcă acul indicator al ceasului de temperatură stătea în !ona roşie de cîtevaminute.

Cînd drumul începu să şerpuiască mai aproape de apă, au!i şuieratulsirenei unui $eri#ot, care acoperi !gomotul motorului. enind din spate,scîr"îitul ascu"it al pneurilor Cadillac&ului şi răpăitul mitralierei îi !ăngăneauîn urechi. %mensul Chr2sler se poticni #rusc cînd motorul începu să seîn$ier#înte peste măsură. Ochii lui +irk rătăciră asupra împreurimilor,căutînd o maşină de poli"ie, o #ancă care ar $i putut avea un pa!nic înarmat,sau orice $el de autor la care ar $i putut apela ca să se apere. +ar nu vă!udecît căsu"ele pitoreşti de la marginea gol$ului, cu micile lor grădini cu $lori.

Apoi, uitîndu&se în osul dealului, către sta"ia $eri#otului de care seapropiau, avu o idee. Cu $oarte pu"ine şanse de i!#îndă, îşi închipui, dar înmomentul acela nu aveau nimic de pierdut.

<arah îşi ridică ochii şi o#servă e=presia plină de încredere care i seaşternuse #rusc pe chip.

— Ce e, +irk; "ipă ea, acoperind vacarmul. — <arah, iu#ito, răspunse el categoric, cred că vaporul a sosit.



Capitolul 1"

6arr2 3atala urmări cu privirea ultima maşină din şir, un micro#u!olkswagen din :?NR, de culoarea verde a #oa#elor de ma!ăre, care pătrunsese pe $eri#ot după ce urcase rampa pu$ăind. <upraveghetorulîncărun"it al sta"iei de pe insula ashon, un veteran a$lat de trei!eci de ani înslu#a Ministerului Transporturilor, clătină din cap şi îi !îm#i şo$erului vechiimaşini hipp2, un #ăr#at #ăr#os, cu #asma şi ochelari cu ramă metalică,su#"ire. îndată ce olkswagen&ul se a$lă în siguran"ă, la #ord, 3atala lăsă în os o #arieră de lemn vopsită în portocaliu şi al#, semn care inter!icea orice$el de tra$ic în capătul de#arcaderului. 4iindcă nu mai avea nimic de $ăcut înurmătoarele trei!eci de minute care îl despăr"eau de sosirea $eri#otului

următor, 3atala îşi şterse $runtea cu o mînecă după ce îşi scoase şapca u!ată,de #ase#all, pe care o $lutură, vesel, către colegul său de pe $eri#otul care seîndepărta. /n #ăr#at tînăr, într&o salopetă gri, termină de instalat o #alustradăde&a curme!işul pupei, apoi îi răspunse lui 3atala maimu"ărind un salutmilitar. Cînd pilotul apăsă cla=onul pneumatic, sco"înd un sunet pro$und,3atala de!legă parîma de amarare şi îi a!vîrli capătul li#er pe $eri#ot, undecolegul său o $ăcu colac, cu griă, pregătind&o pentru următoarea oprire.

8coul cla=onului a#ia pierise de deasupra apei, cînd 3atala prinse unsunet neo#işnuit. 8ra vaietul unor cauciucuri care scrîşneau violent pe as$alt.îşi ridică ochii către şosea, dar nu între!ări decît două maşini care se vedeau,cînd şi cînd, într&o stră$ulgerare, co#orînd dealul, dincolo de copaci. uietulmotoarelor turate şi $luieratul pneurilor se apropiară, înso"ite de niştedetunături pe care, reamintindu&şi de !ilele petrecute în marina militară,3atala le recunoscu drept $ocuri de armă. în cele din urmă, maşinile ieşirădintre copaci, îndreptîndu&se către de#arcader, iar 3atala %e privi uluit, cu

ochii cît cepele./riaşul Chr2sler verde părea un dragon care alerga, imaginea $iinddesăvîrşită de răsu$larea $umegîndă a $ocului şi de a#urul care se revărsa prinmască. /n #ăr#at cu părul negru, încovoiat pe scaun, men"inea pe şosea, cua#ilitate, colosul $umegînd, care mergea cu o vite!ă evident mai mare decît îşi putea permite. 8ra urmărit, cu înverşunare, de un Cadillac negru, lucios, prinal cărui geam deschis din partea pasagerului atîrna un tînăr asiatic, trăgîndsăl#atic cu o armă automată care le $ăcea mai mult rău copacilor de pe

marginea drumului decît "intei sale. 5entru a&l îngro!i pe deplin pe 3atala,automo#ilul verde, decapota#il, viră către intrarea în sta"ia $eri#otului,îndreptîndu&se către de#arcader.



8ra limpede că vechiul Chr2sler ar $i tre#uit să cede!e demult. O ploaienimicitoare de $oc tencui maşina cu plum#, #om#ardîndu&i caroseria şiinteriorul, în care $ăcu numeroase găuri, şi, în plus, secerînd ca#luri, $urtunurişi curele de transmisie. /leiul aprins, amestecat cu lichidul din radiator, serevărsă din motorul încins la roşu, în care nu mai rămăsese aproape nici un $elde lichid. 5ărînd să&şi ai#ă propriul su$let, #ătrînul Chr2sler nu era îcă pregătitsă cede!e şi îşi $olosea pînă şi ultima su$lare.

— +irk, unde suntem acum; între#ă <arah, care nu vedea nimic dincotlonul ei de pe podea.

Qgomotul cauciucurilor care rulau pe lemn îi spunea că nu se mai a$lau pe şosea.

— Tre#uie să prindem un vapor, se încruntă +irk. Kine&te #ine.ă!u un om care îşi $lutura larg #ra"ele, la vreo cinci!eci de metri în $a"a

lui, la capătul digului. +incolo de chei, !ări apa 7nvol#urată de !#aturile$eri#otului, care începea să se îndepărte!e de doc. 6a"ul începea să se strîngă.5e moment, Cadillac&ul din spatele lui pierdu teren, aproape ratînd

viraul cînd +irk se năpusti spre de#arcader. încăpă"înat, şo$erul era hotărît sănu se de!lipească de Chr2sler şi acceleră cu putere, $ără să&i pese că digul erascurt şi că $eri#otul se îndepărta. 6a rîndul său, trăgătorul era a#sor#it deurmărire, avînd inten"ia să în$igă un un glon" în şo$erul îndărătnic, carereuşise cumva să scape de ra$alele anterioare.

0i +irk îşi apăsa piciorul pe accelera"ie, dar din cu totul alt motiv. îşi"inea respira"ia, sperînd că automo#ilul nu avea să se de!mem#re!e înurmătoarele cîteva secunde. +eşii de capătul digului nu&l despăr"eau decîtcî"iva metri, i se păru că trecuse o eternitate pînă să&l atingă. între timp,$eri#otul continua să se îndrepte încet către largul gol$ului.

7n timp ce maşinile treceau în plină vite!ă, doi #ăie"i care pescuiau lamarginea de#arcaderului $ugiră într&un su$let în spatele unui pilon, lăsîndu&şi

undi"ele ca o$randa în calea automo#ilelor cînd se adăpostiră dintr&un salt.<pre surprinderea lui +irk, omul din capătul digului încetă să&şi $luture #ra"ele şi săltă #ariera vopsită în portocaliu şi al#, părînd să $i în"elesinutilitatea încercării de a opri mormanul de o"el din +etroit care venea spre elcu repe!iciune. Cînd trecu pe lîngă 3atala cu motorul urlînd, +irk dădu dincap, în semn de mul"umire şi $ăcu, vesel, cu mîna. împietrit, celălalt îi întoarse privirea cu ochii hol#a"i.

Motorul cu opt cilindri în ai Chr2sler&ului #ătea acum ca un picamer,

dar #ătrîna $iară re!ista şi îi o$erea lui +irk $iecare $ărîmă de putere pe care o putea aduna. /riaşul automo#il decapota#il intră ca o vielie pe rampa de lacapătul digului şi se lansă în aer ca a!vîrlit dintr&un tun. +irk îşi încleştămîinile de volan şi, în timp ce privea $îşia de apă al#astră lată de doispre!ece



metri de dedesu#t, îşi adună toate puterile în aşteptarea impactului. ă!duhulse umplu de "ipete cînd pasagerii şoca"i din spatele $eri#otului se gră#iră să se$erească din calea monstruo!ită"ii ver!i care se năpustea asupra lor. +atorităiner"iei şi unghiului rampei, Chr2sler&ul !#ură prin aer, descriind un arcaproape per$ect înainte ca gravita"ia să&l ia în primire, trăgîndu&i #otul curepe!iciune în os. +ar trecuse peste apă şi urma să plone!e pe $eri#ot.

1o"ile din $a"ă se i!#iră de punte, trecînd doar cu vreo doi metri dincolode marginea pupei deschise, iar $or"a loviturii $ăcu cauciucurile să e=plode!e.O $rac"iune de secundă mai tîr!iu, aunseră os şi ro"ile din spate, !dro#ind parapetul scund şi aungînd doar. la cî"iva centimetri de margine. O por"iune a #alustradei intră în cauciucul uneia dintre ro"i, unde se împăna cînd maşina se pră#uşi pe punte cu toată greutatea. 0i asta le salvă via"a. -alustradaîncastrată în puntea de lemn ac"ionă ca o ancoră, nepermi"înd ca automo#ilul

să alunece intrînd ne#uneşte în şirul de maşini parcate. echiul şi masivulChr2sler săltă de două ori, apoi patină încet,oprindu&se la e=act şase metri delocul în care ateri!ase şi lovind uşor auto#u!ul olkswagen de culoareama!ărei.

Cadillac&ul negru nu se descurcă la $el de #ine. Cu cîteva clipe în urmă,şo$erul acestuia îşi dăduse seama prea tîr!iu că $eri#otul părăsise docul. 5reaîngro!it ca să mai încerce să oprească, continuase să apese pe accelera"ie şi!#urase de pe doc în tandem cu Chr2sler&ul. @umai că, între timp, $eri#otulaunsese în a$ara ra!ei sale de ac"iune.

7n vreme ce puşcaşul urla de&"i înghe"a sîngele în vine, Cadillac&ul seînăl"ă cu gra"ie către cer înainte ca #otul să i se !dro#ească de pupa$eri#otului, cu un !gomot asur!itor. -ara de protec"ie din $a"ă nimeri pesteliterele scrise cu vopsea care alcătuiau numele $eri#otului, %ssaWuah, e=actdeasupra liniei de plutire, apoi întreaga maşină se încre"i ca o armonică.8pava mutilată că!u cu !gomot în apă, împroşcînd&o cu putere, şi se scu$undă

la doispre!ece metri, ducîndu&şi ocupan"ii strivi"i în mormîntul de su#tala!uri.7n Chr2sler, +irk îşi reveni după şocul impactului şi număra rănile pe

care le căpătaseră. <im"ea ca îşi scrîntise un genunchi şi că îl durea şoldul şiîşi şterse sîngele care îi mustea din #u!a de sus, în care îşi $ăcuse o tăieturăadîncă lovindu&se de volan. +ar toate celelalte păr"i ale corpului păreau să $ienevătămate. +e pe podea, <arah îl privi dintr&un unghi neo#işnuit şi se $or"ăsă&şi aştearnă un !îm#et peste strîm#ătura de durere.

— Cred că mi&am rupt piciorul, spuse, calmă, dar n&am nimic altceva.+irk o ridică, o scoase din maşină şi o aşe!ă cu delicate"e pe punte, în

timp ce o mul"ime de pasageri veneau să&şi o$ere autorul. în $a"a lor, unadintre portierele auto#u!ului olkswagen se deschise larg şi în cadrul ei apăru



#ătrînul şo$er hipp2, a cărui în$ă"işare era desăvîrşită de coada de cal şi de #urdihanul pe umătate ascuns su# un tricou Brate$ul +ead:, cu pete colorate.<tudie priveliştea din spatele lui cu ochii #ul#uca"i. 4umul se înăl"a încet dinresturile automo#ilului Chr2sler, care ardea mocnit, îm#îcsind aerul cumirosul de ulei şi de cauciuc ars. Caroseria metalică a maşinii era împodo#ită,cît era de lungă, cu găuri de glonte, în timp ce în interior erau împrăştiatecio#uri de sticlă şi !dren"e din tapi"eria de piele a scaunelor. Cauciucurile din$a"ă erau dislocate din cau!a e=plo!iei.

4orma"ie americana S:?NG&l??GX de mu!ica rock cu in$luen"e psihedeliceSn.tr.X din momentul impactului, iar din cauciucul uneia dintre ro"ile din spateieşea, în mod straniu, o #ucată din #alustrada metalică. în spateleautomo#ilului avariat, puntea era stră#ătută de tăietura adîncă, ca o următrasată cu violen"ă într&un mie! de pîine. Cînd #ăr#atul care inspecta locul

mergînd de colo colo aunse în preama lui, +irk îi adresă un !îm#et sla#.7n cele din urmă, #ătrînul hipp2 clătină din cap şi spuse, cu sarcasmL — Arată haios, omule. <per sincer că ai asigurare.Autorită"ile avură nevoie de numai cîteva ore ca să rechi!i"ione!e o

#ară veche de lucru şi să o po!i"ione!e în largul de#arcaderului $eri#otului.Macaraua de două!eci de tone a acesteia ridică cu uşurin"ă de pe $undCadillac&ul strivit şi îl lăsă, cu un !gomot surd, pe puntea ei unsuroasă. Oechipă de paramedici e=trase cu griă din automo#il trupurile !dro#ite şi letrans$eră la morga din !onă. Cau!a mor"ii $u înregistrată, simplu, drept răniregrava în urma unui accident în care $usese implicat un vehicul motori!at.

6a solicitarea @/MA, 4-%&ul interveni şi deschise o anchetă $ederalăasupra incidentului. încercările ini"iale de a&i identi$ica pe #andi"i nu dădurănici un re!ultat, pentru că asupra cadavrelor nu se a$la nici o legitima"ie, iarCadillac&ul se dovedi a $i o maşină închiriată $urată. în cele din urmă,+epartamentul %migrărilor preci!ă că cei doi #ăr#a"i erau apone!i care

intraseră în "ară ilegal, venind din Canada.6a morga "inutului <eattleing, şe$ul medicilor legişti scutură din cap,nervos, cînd încă un anchetator veni să e=amine!e trupurile.

— @u ne putem vedea de trea#ă atîta vreme cît îi avem aici pe aceştiaşa&!işi gangsteri apone!i, #odogăni el, către un su#altern, cînd al"i doi$ederali părăsiră locul de depo!itare a cadavrelor.

Asistentul său, un $ost medic militar care petrecuse cîndva un an în <eul,încuviin"ă dînd din cap.

— Am $ace #ine să instalăm o uşă turnantă la camera $rigori$ică, glumiel.

— O să $iu $ericit cînd o să primim actele şi o să&i putem trimite înapoi,în *aponia.



— <per că adevăratul lor cămin e acolo, spuse asistentul, împingîndîncet cadavrele la loc, în compartimentul $rigori$ic. +acă mă între#a"i, eu suntîn continuare de părere că arată ca doi coreeni.



Capitolul 1#

+upă ce stătu douăspre!ece ore lîngă patul ei de spital, +irk reuşi îns$îrşit să&i convingă pe doctorii din <wedish 5rovidence Medical Center din<eattle să o e=terne!e pe <arah în diminea"a următoare. +eşi, în mod normal,un picior rupt nu usti$ica ramînerea în spital pe timpul nop"ii, medicii, dînddovadă de pruden"ă, îşi $ăceau grii din cau!a traumatismului datorataccidentului şi doreau să o "ină su# o#serva"ie. <arah era norocoasă, $iindcă$ractura ti#iei, sau a $luierului piciorului, nu avea nevoie de tie sau deşuru#uri pentru $i=are. +octorii .puseră piciorul în ghips şi o îndopară cuanalge!ice, apoi îi semnară e=ternarea.

— Cred că o să te pot invita la dans cît de curînd, glumi +irk, în timp ce

îi împingea scaunul cu rotile către uşa de ieşire din spital. — @umai dacă î"i plac picioarele !dro#ite, răspunse ea, strîm#îndu&se laghipsul gros care îi acoperea gam#a.

+eşi ea sus"inu cu insisten"ă că se sim"ea destul de #ine ca să lucre!e,+irk o duse acasă, în apartamentul ei elegant din cartierul Capitol 3ill din<eattle. O aşe!a cu gria pe o canapea de piele şi îi spriini piciorul rupt pe o pernă mare.

— Mă tem că tre#uie să mă întorc la Fashington, unde am $ost chemat,spuse el, mîngîindu&i părul mătăsos în timp ce îi potrivea pernele de la spate.Tre#uie să plec diseară. O să mă asigur că <and2 trece să vadă cum tedescurci.

— 5ro#a#il că n&am să reuşesc s&o "in la distan"ă, !îm#i ea. +ar cumrămîne cu #olnavii din echipaul de pe +eep 8ndeavor; Tre#uie să a$lăm dacăe totul în ordine în privin"a lor, spuse, străduindu&se să se ridice de pecanapea.

Medicamentele o $ăceau ca să simtă de parcă mintea şi trupul i&ar $i $ostînvăluite într&un strat de miere şi se $or"a să&şi păstre!e luciditatea, în ciudadorin"ei copleşitoare de a dormi.

— O, !ise +irk, împingînd&o cu #lînde"e înapoi şi aducîndu&i untele$on porta#il. Ai voie să dai un singur tele$on, pe urmă e ora ta de culcare.

7n timp ce ea suna la 6a#oratorul de <ănătate 5u#lică, el veri$ică #ucătăria, ca să se convingă că era aprovi!ionată cu de&ale gurii. /itîndu&se în$rigiderul destul de gol, se între#ă, într&o doară, de ce $emeile necăsătorite

păreau întotdeauna să ai#ă în casă mai pu"ină mîncare decît #ăr#a"ii celi#atari pe care îi cunoştea.

— eşti #une, strigă ea, cu voce neclară, punînd receptorul în $urcă.Testele mem#rilor #olnavi ai echipaului sunt negative. @ici urmă de variolă.



— 8 o veste e=celentă, spuse +irk, revenind alături de ea. O să&l anun" pe căpitanul -urch înainte de a pleca la aeroport.

— Cînd te revăd; între#ă ea, strîngîndu&l de mînă. — 4ac doar o e=cursie pînă la sediu. O să mă întorc înainte să&"i dai

seama c&am plecat. — Aşa ar $i de dorit, spuse ea, co#orîndu&şi pleoapele.+irk se întinse şi îi dădu părul deoparte, apoi o săruta cu tandre"e pe

$runte. Cînd se ridică în picioare, vă!u că ea adormise dea.+irk dormi #uştean în timpul !#orului de&a curme!işul "ării, pe durata

căruia, de o#icei, nimeni nu poate închide un ochi, şi se tre!i după ora optdiminea"a, în momentul în care avionul cu reac"ie al @/MA atingea pista deateri!are de la Aeroportul @a"ional 1onald 1eagan din Fashington. 6îngăterminalul guvernamental i se lăsase o maşină, la al cărei volan ieşi din

parcare, su# o #urni"ă $ină. în timp ce părăsea aeroportul, privi lung în direc"iaunui hangar aparent dărăpănat a$lat la capătul uneia dintre piste. +eşi tatăl săunu era în "ară, se sim"ea îndemnat să&i vi!ite!e ascun!ătoarea şi sămeşterească la unul dintre numeroasele automo#ile vechi depo!itate acolo.Mai întîi munca şi pe urmă distrac"ia, îşi spuse, şi îndreptă maşinaîmprumutată spre autostradă.

Conduse pe Beorge Fashington Memorial 5arkwa2 pînă la ieşirea dinaeroport, apoi o luă spre nord, trecînd prin stînga 5entagonului pe cînd sedeplasa de&a lungul $luviului 5otomac. Mai parcurse o scurtă distan"ă, apoiintră pe autostrada care cotea spre clădirea impo!antă, de sticlă verde, caregă!duia sediul @/MA. %ntră pe poarta pă!ită, destinată angaa"ilor, şi pătrunse în garaul su#teran, unde parcă. +eschise port#agaul, îşi saltă peumăr un sac de marinar, apoi urcă cu li$tul angaa"ilor pînă la etaul al !ecelea,nde uşa se deschise către un la#irint complicat, în care computerele #î!îiau însurdină.

-a!îndu&se pe un #uget care l&ar $i $ăcut să plîngă pe un dictator dinlumea a treia, re"eaua de computere a Centrului de +ate Oceanogra$ice a @/MA era întruchiparea tuturor solu"iilor tehnice e=istente în domeniul procesării computeri!ate. în imensele sale #a!e de date era adăpostită cea maistrălucită colec"ie de in$orma"ii despre resursele oceanogra$ice din lume. +ateactuali!ate despre starea vremii, despre curen"i, despre temperatura şi despreorice tip de vie"uitoare erau recep"ionate prin satelit din sute de situri marineîndepărtate, de pe întreg glo#ul, putînd o$eri, în orice moment, un instantaneu

al condi"iilor oceanice şi al sensului de evolu"ie al acestora. 6egăturile cucentrele de cercetare universitară de $runte $urni!au date despre studiile încurs de des$ăşurare atît în domeniile geologiei, #iologiei marine, $lorei şi$aunei su#acvatice, cît şi în cele ale ingineriei şi tehnologiei. -i#lioteca



proprie de re$erin"e istorice a @/MA con"inea, literalmente, milioane de sursede date şi repre!enta un re!ervor permanent de in$orma"ii pentru institutele decercetări din toată lumea.

+irk îl găsii pe maestru dincolo de re"eaua de computere, aşe!at înspatele unei console, ron"ăind un $ursec cu gem, pe care îl "inea într&o mînă, şilucrînd cu cealaltă pe tastatură. /nui străin, 3iram >aeger îi lăsa impresiaunui $an de la concertele lui -o# +2lan. Trupul 6ui uscă"iv era înveşmîntatîntr&o pereche de #lugi 6evis şi o achetă de acelaşi tip, pe su# care purta untricou al#, "inută care era întregită de o pereche de ci!me de cow#o2. Avînd părul lung şi cărunt legat într&o coadă de cal, în$ă"işarea sa de!min"ea $aptulcă locuia într&o su#ur#ie lu=oasă din Mar2land, că so"ia sa $usese $oto&model,iar maşina sa era un -MF seria 9. 5rivind pe deasupra ochelarilor cu ramasu#"ire, de metal, îl !ări pe +irk cu coada ochiului şi îl întîmpină cu un surîs.

— %a te uită, tînărul domn 5itt, !îm#i el, cu căldură. — Ce mai $aci, 3iram; — 5entru că nu mi&am $ăcut maşina !o# şi nici n&am distrus elicopterul

Agen"iei, tre#uie să spun că&mi merge $oarte #ine, glumi el. Apropo, stimatulnostru director a $ost înştiin"at de pierderea unuia dintre #unurile !#urătoareale @/MA;

— +a. +in $ericire, cu tata şi Al încă în 4ilipine, şocul a $ost, oarecum,diminuat.

— <unt ocupa"i pînă peste cap din cau!a unei scurgeri to=ice peste careau dat lîngă Mindanao, aşa ca "i&ai ales #ine momentul, !ise >aeger. 8i,spune&mi cărui $apt îi datore! plăcerea vi!itei tale;

— 5ăi, e!ita +irk, e vor#a de $iicele tale. Aş vrea să ies împreună cu ele.5entru o clipă, >aeger luă propunerea lui +irk în serios şi chipul său

su#"ire şi copilăros păli. Cele două $ete gemene, care tocmai a#solviseră unliceu particular, erau #ucuria vie"ii lui. reme de şaptespre!ece ani, alungase

cu succes orice persoană de se= masculin care dăduse chiar şi cel mai micsemn că ar $i avut inten"ia să le atingă. +umne!eu ştie ce s&ar $i întămplatdacă ele şi&ar $i pierdut capul după col"urosul şi charismaticul +irk.

— Mai pronun"ă&le numele în pre!en"a mea, şi&o să am griă să disparide pe statul de plată şi să $igure!i cu atîtea datorii încît n&o să le plăteşti nici încinci vie"i, îl amenin"ă >aeger.

8ra rîndul lui +irk să chicotească !gomotos, rî!înd de slă#iciuneaceluilalt. Beniul computerelor se înmuie şi !îm#i şi el, amu!at de trucul

ino$ensiv al lui +irk. — O, $etele sunt ta#u. Ceea ce vreau e să petrec pu"in timp cu tine şi

cu Ma= înainte de a mă întîlni cu 1udi, ceva mai tîr!iu, tot în diminea"a asta.



— 8i, cu asta pot $i de acord, răspunse >aeger, încuviin"înd cu oaplecare hotărîtă a capului. 4ursecul $usese devorat, aşa că degetele am#elorsale mîini dansară pe tastatură, invocînd&o pe Ma=, con$identa sa #ionică.

Ma= nu era o colegă programatoare, ci o inteligen"ă arti$icială, a căreiinter$a"ă virtuală avea $orma unei imagini hologra$ice. Creînd&o ca să&l autesă caute prin #a!ele imense de date, >aeger îi modelase cu ingenio!itateinter$a"a vi!uală după chipul so"iei sale, 8lsie, adăugîndu&i o voce sen!uală şio personalitate o#ra!nică. O $emeie atrăgătoare, cu părul castaniu şi ochii deculoarea topa!ului, apăru dintr&o dată pe o plat$ormă a$lată în partea opusă aîncăperii $a"ă de consola în $ormă de potcoavă. 5urta o #lu!ă cu decolteullăsat, croită cu economie, care&i scotea la iveală #uricul, şi o $ustă $oartescurtă, de piele.

— -ună diminea"a, domnilor, murmură imaginea tridimensională.

— Mnea"a, Ma=. Ki&l aminteşti pe tînărul +irk 5itt; — -ineîn"eles. Mă #ucur să te revăd, +irk. — Ară"i #ine, Ma=. — Aş arata şi mai #ine dacă 3iram ar înceta să mă îm#race în costumele

lui -ritne2 <pears, răspunse ea, cu dispre", plim#îndu&şi mîinile în osultrupului.

— -ine. Mîine te îm#rac de la 5rada, promise >aeger. — Mul"umesc. — +irk, ce anume vrei s&o între#i pe Ma=; se interesă >aeger. — Ma=, ce&mi po"i spune despre reali!ările apone!ilor din al +oilea

1ă!#oi Mondial în privin"a armelor chimice şi #acteriologice; spuse +irk,redevenind serios.

Ma= e!ită un moment, $iindcă între#area impunea o căutare masivă, prinmii de #a!e de date. @elimitîndu&se la resursele oceanogra$ice, >aegerconectase re"eaua @/MA la o multitudine de surse de in$orma"ii

guvernamentale şi pu#lice, de la #i#lioteca Congresului pînă la Comisia de<upraveghere a 5ie"ei de Capital. Ma= sortă in$orma"iile şi aduna dateleesen"iale într&un răspuns scurt şi concis.

— Armata apone!ă a întreprins cercetări şi e=perimente masive în ceeace priveşte armamentul chimic şi #acteriologic, atît în timpul, cît şi înainte dei!#ucnirea celui de&al +oilea 1ă!#oi Mondial. 5rimele cercetări şi primeletranspuneri în practică au avut loc în Manciuria, su# conducerea Armatei*apone!e %mperiale de ocupa"ie, după ce aceasta a preluat controlul asupra

nord&estului Chinei, în :?):. în regiune au $ost construite numeroase unită"ide produc"ie, ca centre e=perimentale, su# masca unor $a#rici de cherestea sausu# alte paravane. în interiorul acestora, pri!onierii chine!i erau su#iec"ii uneigame largi de e=perimente cu agen"i patogeni şi produse chimice. 4a#rica de



la iWihar, condusă de /nitatea Militară G:N, era cel mai întins centru decercetare apone! pentru reali!area armelor chimice, deşi acestea erau produse pe teritoriul *aponiei. Cele mai importante centre de cercetare şi testare aarmelor #acteriologice erau Changchun, su# controlul unită"ii militare :((, şiîntinsul 5ing 4an, condus de unitatea militară 9):. 4a#ricile erau, de $apt,nişte închisori imense, unde erau trimişi şi $olosi"i drept co#ai in$ractorii şivaga#on!ii din !onă, deşi pu"ini dintre captivi aveau să supravie"uiascăîncarcerării.

— Am citit despre unitatea 9):, comenta +irk. /nele dintree=perimentele lor $ăceau ca na!iştii să pară nişte cercetaşi adolescen"i.

— Acu!a"iile de practicare a e=perimentelor inumane aduse apone!ilorsunt, practic, nenumărate. 5ri!onierilor chine!i, #a chiar şi unora dintre pri!onierii de ră!#oi din armata Alia"ilor, li se inecta în mod curent o

com#ina"ie de agen"i patogeni, pentru că temnicerii lor se străduiau sădetermine, cu e=actitate, do!a letală. -om#ele #acteriologice erau aruncateasupra pri!onierilor imo#ili!a"i la sol, cu scopul de a testa sistemele delansare. Multe e=perien"e se des$ăşurau în a$ara !idurilor centrelor decercetare. -acilii $e#rei ti$oide au $ost plasa"i, în mod inten"ionat, în $întînileunui sat din !onă, avînd ca urmare răspîndirea epidemiei şi a mor"ii. 0o#olani plini de purici in$esta"i cu ciuma au $ost lăsa"i li#eri în !onele ur#aneaglomerate, pentru a testa vite!a de răspîndire şi $erocitatea #olii. 5înă şicopiii erau considera"i o "intă accepta#ilă. în cadrul unui e=periment, copiilordintr&un sat li s&a dat ciocolată plină cu antra=, pe care au devorat&orecunoscători, iar urmările au $ost ori#ile.

— 8 revoltător, spuse >aeger, scuturînd din cap. <per că $ăptaşii au plătit pentru crimele lor.

— Cei mai mul"i nu au $ăcut&o. Aproape pînă la ultimul om, cei care aucondus unită"ile militare răspun!ătoare de armamentul chimic şi #iologic au

reuşit să scape de acu!a"ia de criminali de ră!#oi. înainte de a se preda, apone!ii au distrus o mare parte a documenta"iei, precum şi lagărele deconcentrare. <erviciile de spiona americane, necunoscînd amploarea ororilorsau, în unele ca!uri, încercînd să o#"ină re!ultatele în$iorătoarelore=perimente, au privit atrocită"ile dintr&un alt punct de vedere. Mul"i dintremedicii pro$esionişti din Armata %mperială care au lucrat în lagărele mor"ii auauns oameni de a$aceri respecta#ili şi de $runte din industria $armaceutică post#elică.

— Cu mîinile mînite de sînge, murmură +irk. — @imeni nu cunoaşte numărul e=act, dar e=per"ii a$irmă că, în urma

activită"ilor de cercetare în domeniul ră!#oiului chimic şi #acteriologicîntreprinse de apone!i în anii trei!eci şi patru!eci, au murit cel pu"in două



sute de mii de chine!i. Civilii nevinova"i repre!intă un procent important dinnumărul victimelor. Tragedia s&a petrecut în timpul ră!#oiului, dar istoricii şispecialiştii au început a#ia recent să&i acorde ceva mai multă aten"ie.

— %numanitatea de care dau dovadă oamenii $a"ă de al"i oameni nuîncetea!ă niciodată să ne uimească, spuse >aeger, cu aer solemn.

— Ma=, care au $ost, cu e=actitate, agen"ii patogeni şi su#stan"elechimice cu care au lucrat apone!ii; între#ă +irk.

— Mi&ar $i mai uşor să&"i spun cu ce agen"i n&au $ăcut e=perien"e, înmăsura în care o ştim, cercetările lor asupra #acteriilor şi virusurilor acoperăun domeniu care se întinde de la antra=, holeră şi ciumă #u#onică pînă larăpciugă, variolă şi $e#ră ti$oidă, e=perimentele re$erindu&se, în mare măsură,la orice altceva a$lat între aceste limite. 5rintre agen"ii chimici $olosi"i pentru producerea armelor se numără $osgenul, acidul cianhidric, i!ocianatul de sul$

şi levi!ita. @u se ştie cît de avansa"i erau în domeniu, iarăşi datorită $aptuluică şi&au distrus notele la s$îrşitul ră!#oiului, cînd s&au retras din China. — Cum ar $i putut $i $olosi"i aceşti agen"i pe cîmpul de luptă; — Cei chimici, care au o via"ă îndelungată, sunt $oarte potrivi"i ca

muni"ie. *apone!ii au $a#ricat o mare cantitate de muni"ie chimică, mai alessu# $ormă de grenade şi proiectile de mortier, ca şi o gama largă de alte proiectile de artilerie. 6a s$îrşitul ră!#oiului, în Manciuria au $ost a#andonatemii de ast$el de arme. <istemul de lansare a armelor #acteriologice nu a $ostatît de #ine pus la punct, datorită naturii prea sensi#ile a acestui tip de agen"i.1eali!area practică a proiectilelor #acteriologice de artilerie s&a doveditdi$icilă, aşa că, în cea mai mare parte, e$orturile apone!ilor de a produce unsistem de transmitere a acestor agen"i s&a a=at asupra #om#elor aeriene.+ocumenta"ia cunoscută pare să indice că specialiştii apone!i nu au $ostniciodată complet satis$ăcu"i de e$icacitatea #om#elor #acteriologice pe carele reali!au.

— Ma=, ştii cumva dacă por"elanul a $ost $olosit drept carcasă a #om#elor care con"ineau agen"i chimici sau #acteriologici; — 8i, da, la drept vor#ind. în momentul e=plo!iei, #om#ele de o"el

generea!ă prea multă căldură, care ar distruge germenii patogeni, aşa că apone!ii s&au gîndit la ceramică. <e ştie că un anumit tip de carcase de por"elan pentru #om#e au $ost testate în China, în vederea producerii în serie, pentru răspîndirea agen"ilor #acteriologici.

+irk sim"i un nod în stomac. în :?'G, su#marinul %&'() avuse într&

adevăr misiunea de a semăna moartea, aruncîndu&şi #om#ele #acteriologice.+in $ericire, $usese scu$undat, dar acesta era oare cu adevărat s$îrşitul misiuniisale eşuate;

>aeger îi spul#era gîndurile.



— Ma=, pentru mine, povestea asta e cît se poate de nouă. 3a#ar n&aveam că apone!ii chiar au apelat, în luptă, la armele chimice şi #acteriologice. Au $ost $olosite vreodată şi în a$ara Chinei, împotriva trupeloramericane;

— %ni"ial, apone!ii s&au limitat, în această privin"ă, la teatrul de ră!#oide pe teritoriul Chinei. <&a consemnat că ar mai $i $ost $olosite, în $oarte rareca!uri, în -urma, în Thailanda şi în Male!ia. <ursele mele de in$ormare numen"ionea!ă ca ar $i $ost între#uin"ate împotriva $or"elor aliate occidentale, pro#a#il pentru că apone!ii s&au temut de represalii. <e #ănuieşte ca ar $iapelat la armele chimice pentru a&şi apăra propriul teritoriu, dacă ar $i $ostnecesara invadarea acestuia. +esigur, descoperirea tatălui tău dovedeşte că în4ilipine erau stocate muni"ii de tip chimic, pentru o posi#ilă între#uin"are înscopul apărării insulelor.

— +escoperirea tatălui meu; între#ă +irk. @u în"eleg. — <cu!ă&mă, +irk, dă&mi voie să&"i e=plic. Am primit de la Mariana8=p*orer descrierea unei to=ine e=trase dintr&o mostră de proiectil recuperatde tatăl tău şi de Biordino.

— Ai terminat dea de cercetat #a!ele de date în legătură cu mostra dearsenic; Credeam c&ai spus ca o să dure!e pînă după prîn!, între#ă >aeger,adresîndu&i&se hologramei.

— /neori pot $i, pur şi simplu, inuman de e$icientă, răspunse ea, cunasul pe sus.

— Care e legătura; între#ă +irk, încă nedumerit. — Tatăl tău şi Al au dat de urmă unei scurgeri to=ice de arsenic, care

provenea de pe un cargou vechi, scu$undat în reci$ul de corali de lîngă insulaMindanao. <ursa scurgerii era încărcătura de proiectile de artilerie din calavasului, îi e=plică >aeger.

— Mai e=act, proiectile de o sută cinci milimetri, adaugă Ma=. Muni"ie

pentru tunurile o#işnuite $olosite de Armata %mperială *apone!ă. @umai căaceea nu con"ine arsenic pur . — Ce&ai descoperit; se interesă >aeger. — Con"inutul este, de $apt, un amestec de i!ocianat de sul$ şi levi!ită.

/n tip de muni"ie de natură chimică care se #ucura de popularitate în aniitrei!eci şi care ac"ionea!ă ca agent ve!icant cînd este eli#erat în stare ga!oasă.6evi!ita e un derivat al arsenicului, ceea ce e=plică to=icitatea identi$icată în4ilipine. 7n Manciuria, apone!ii au produs mii de proiectile cu i!ocianat sau

levi!ită, dintre care unele au $ost $olosite împotriva chine!ilor. O parte dintrevechile muni"ii de timp chimic, care au $ost îngropate, sunt descoperite în!ilele noastre.



— Marina Militară *apone!ă avea vreo legătură cu acest timp de arme;între#ă +irk.

— 8ra implicată, activ, în $a#ricarea armelor chimice, produse peşantierul său naval din <agami, şi se #ănuieşte că mai avea încă patru arsenalesuplimentare, la ure, Qokosuka, 3iroshima şi <ase#o. +ar Marina %mperialăde"inea doar o parte din cantitatea estimată la unu virgulă şapte milioane de #om#e şi proiectile de tip chimic produse, iar $aptul că ar $i $ost $olositevreodată într&o luptă navală nu este consemnat nicăieri. Activitatea decercetare re$eritoare la armele #acteriologice a $ost su#ven"ionată prinintermediul Armatei %mperiale, $iind concentrată în China, aşa cum ammen"ionat. 6a început, a $ost coordonată de 4acultatea de Medicină Militarădin Tok2o. @u se ştie dacă Marina Militară avea legături cu $acultatea demedicină, deoarece aceasta din urmă a $ost distrusă de #om#ardamentele din

:?'G. — +eci nu e=istă nici un document din timpul ră!#oiului care sămen"ione!e dacă la #ordul navelor maritime s&au a$lat vreodată arme chimicesau #acteriologice;

— @u e=istă nici unul care să $i $ost dat pu#licită"ii, spuse Ma=,clătinînd din capul ei hologra$icL Marea maoritate a documentelor apone!ecapturate care datau din timpul ră!#oiului au $ost depuse la Arhivele @a"ionale. /lterior, cele mai multe i&au $ost înapoiate guvernului apone!, cagest de #unăvoin"ă. +oar cîteva au $ost, totuşi, copiate şi încă şi mai pu"ine au$ost traduse.

— Ma=, aş vrea să cercete! înregistrările Ministerului Marinei, ca săo#"in in$orma"ii despre misiunea unui anumit su#marin apone!, %&'(). 5o"i săa$li dacă e posi#il ca acestea să mai e=iste încă;

— 7mi pare rău, +irk, dar nu pot accesa această sec"iune a Arhivelor @a"ionale.

+irk se întoarse către >aeger, arcuindu&şi o sprinceană şi privindu&llung, semni$icativ. — Arhivele @a"ionale, spui; 8i, ar tre#ui să $ie ceva mai pu"in periculos

decît să te racorde!i la 6angle2, acceptă celălalt, ridicînd din umeri. — Psta&i #ătrînul hacker din <ilicon alle2 pe care&l cunosc şi&l iu#esc,

ripostă +irk, rî!înd. — +ă&mi vreo două ore şi&o să văd ce pot $ace. — 7"i mul"umesc pentru in$orma"ii, Ma=, spuse +irk, privind&o în ochi

pe $emeia transparentă. — 5lăcerea e de partea mea, +irk, răspunse ea, cu un aer $ermecător.

<unt întotdeauna $ericită să&"i pot $i de $olos.



Apoi dispăru într&o clipă. Cu nasul dea în monitor şi degetele !#urîndu&i pe deasupra tastaturii, >aeger era cu$undat în misiunea su#versivă pe caretocmai o primise.

6a ora !ece $i=, +irk întră într&o sală somptuoasă de şedin"e, avînd încă pe umăr sacul de marinar. Covorul gros, a!uriu, de su# picioarele saleîntregea ansam#lul $ormat din masa de şedin"ă, din lemn de culoare închisă,de vişin, şi lam#riurile de lemn asortat de pe pere"ii cu ta#louri vechi, în ulei,în$ă"işînd nave din 1ă!#oiul de %ndependen"ă. 5e toată lungimea peretelui seîntindea o $ereastră din sticlă groasă, care o$erea o vedere panoramică a$luviului 5otomac şi a !onei comerciale a Fashington&ului, de dincolo de apă.6a masă erau aşe!a"i doi #ăr#a"i cu chipurile impenetra#ile, în costume negre,care ascultau cu aten"ie relatarea evenimentelor recente în care $usese implicat+eep 8ndeavor în insulele Aleutine, $ăcută de un #ăr#at mărun"el, cu ochelari

cu ramă de #aga. 6a intrarea lui +irk, 1udi Bunn se opri în milocul unei$ra!e şi se ridică în picioare. — +irk, #ine că te&ai întors atît de repede la Fashington, îl întîmpină el,

călduros, cu ochii al#aştri strălucindu&i în spatele unei perechi de lentilegroase. Mă #ucur să văd că rănile pe care le&ai căpătat la ateri!area pe $eri#otau $ost minore, adăugă, uitîndu&se la #u!a um$lată a lui +irk şi la o#ra!ul lui pansat.

— 7nso"itoarea mea şi&a rupt piciorul, dar eu am reuşit să scap doar cu o #u!ă tume$iată. @e&a mers ceva mai #ine decît celorlal"i tipiJ spuse, cu unrînet, indi$erent cine&or $i $ost. Mă #ucur să te revăd, 1udi, adăugă, strîngîndmîna celui care era, de multă vreme, directorul adunct al @/MA.

Bunn îl conduse către ceilal"i doi #ăr#a"i şi $ăcu pre!entările. — +irk, "i&l pre!int pe *im Fe#ster, director adunct pentru pro#leme

speciale la +epartamentul de <ecuritate %nternă, de Anali!ă a %n$orma"iilor şide 5rotec"ie a %n$rastructurii, spuse, $luturîndu&şi mîna în direc"ia #ăr#atului

cu ten palid şi păr #lond, $oarte scurt, şi pe 1o# *ost, director&adunct alAgen"iei Buvernamentale de Asigurare a <ecurită"ii Transporturilor Maritimeşi Terestre, din cadrul +3<).

/n #ăr#at gras, cu în$ă"işare de urs şi cu nasul roşu dădu din cap către+irk, $ără să !îm#ească.

— +iscutam despre raportul căpitanului -urch re$eritor la modul în carea"i salvat echipa C+C, pe insula >unaska, continuă Bunn.

— 4aptul că ne&am a$lat în !onă a $ost un noroc. îmi pare rău doar

$iindcă n&am reuşit să aungem în timp util la cei doi #ăr#a"i de la 5a!a deCoastă.

) +epartment o$ 3omeland <ecurit2 & +epartamentul de <ecuritate %nterna.



— +at $iind nivelul ridicat de to=icitate din !ona sta"iei, n&au avut, de$apt, prea multe şanse de la #un început.

— A"i con$irmat că au murit din cau!a otrăvirii cu cianură; între#a+irk.

— +a. Cum de&a"i ştiut; %n$orma"ia n&a $ost dată pu#licită"ii. — Am recuperat de pe insulă cadavrul unui leu de mare şi o echipă de la

C+C l&a e=aminat după ce ne&am întors. Au descoperit că a murit din cau!acianurii inhalate.

— Asta se potriveşte cu re!ultatele autopsiilor celor doi pa!nici decoastă.

— A"i descoperit vreo in$orma"ie despre vasul de pe care s&a tras asupranoastră şi de unde se presupune că s&ar $i lansat cianura;

— @&a mai $ost o#"inută nici o altă in$orma"ie, răspunse Fe#ster, după

o pau!ă stînenitoare. +in ne$ericire, descrierea $urni!ată li se potriveşte şialtor o mie de vase de pescuit de acel tip. <e presupune că nu a $ost una dintrenavele localnicilor şi, în momentul de $a"ă, cooperăm cu autorită"ile apone!e pentru a investiga indiciile care conduc spre "ara lor.

— Aşadar, crede"i că e=istă o legătură cu *aponia. Ave"i idee de ce ar $ilansat cineva un atac chimic asupra unei sta"ii meteorologice îndepărtate, dinAlaska;

— +omnule 5itt, îl întrerupse *ost, îi cunoştea"i pe #ăr#a"ii care auîncercat să vă ucidă la <eattle;

— @u i&am mai vă!ut niciodată pînă atunci. 5ăreau mai degra#ă niştesemipro$esionişti decît o pereche de pistolari angaa"i de pe stradă.

Fe#ster deschise un dosar care se a$la pe masă, în $a"a lui, şi trase din elo $otogra$ie mototolită, de $orma unei mici căr"i poştale.

+irk privi în tăcere imaginea al#&negru a unei $emei apone!e îndîrite,de patru!eci de ani, care arunca o privire cruntă către aparatul de $otogra$iat.

— O carte poştală omagiară cu 4usako <higeno#u, $osta conducătoare apone!ă a A1*, continuă Fe#ster. Băsită în porto$elul unuia din cei careinten"ionau să vă asasine!e după ce i&am pescuit din gol$.

— Ce înseamnă A1*; între#ă +irk. — Armata 1oşie *apone!ă. O organi!a"ie teroristă interna"ională

în$iin"ată în anii şapte!eci. <&a cre!ut că a $ost distrusă odată cu arestarea lui<higeno#u, în anul (((, dar se pare că şi&au reluat activită"ile cu e$ecte$atale.

— Am citit că slă#iciunea prelungită de care dă dovadă economia apone!ă a tre!it, în rîndurile tineretului din *aponia, interesul pentru sectelee=tremiste.



— A1* nu a atras doar cî"iva tineri plictisi"i. Au revendicat atîtasasinarea am#asadorului nostru din *aponia şi pe cea a adunctului şe$uluimisiunii diplomatice, cît şi atentatul cu #om#ă de la u!inele <emCon dinChi#a. 6oviturile au $ost date de nişte pro$esionişti. +upă cum şti"i, $ărăîndoială, ultragiul pu#lic denaturea!ă rela"iile noastre cu guvernul de laTok2o.

— -ănuim că A1* se a$lă în spatele atacului cu cianură din >unaska,acesta $iind preludiul unei lovituri mult mai puternice, care va $i dată într&o!onă ur#ană importantă, adăugă *ost.

— 0i în spatele contaminării cu variola a omului de ştiin"ă %rv 4owler,din >unaska, a$irmă +irk.

— @&am $ăcut această legătură, îl contra!ise Fe#ster. Analiştii noştri #ănuiesc că savantul s&ar putea să $i contractat #oala în /nalaska, de la un

localnic. Autorită"ile apone!e sunt de părere că A1* nu are e=perien"anecesară pentru a o#"ine şi răspîndi virusul variolei. — 8u aş $i de altă părere, îl averti!ă +irk. — +omnule 5itt, nu ne&am adunat aici ca să discutăm despre teoriile

dumneavoastră asupra conspira"iilor, remarcă *ost, pe un ton de!apro#ator.Ceea ce ne interesea!ă este să a$lăm ce căutau în "ara noastră cei doi agen"iA1* şi de ce au încercat să ucidă un sca$andru de la @/MA.

— 8 vor#a de un director de proiecte speciale, ripostă +irk, săltîndu&şigeanta din sacul de marinar pe masa de şedin"e.

5e urmă o împinse cu putere de&a curme!işul mesei, în direc"ia lui *ost.Arogantul director al <ecurită"ii Transporturilor îşi ridică repede ceaşca deca$ea, a$lată pe traiectoria sacului, înainte ca aceasta să&l lovească în piept.

— 1ăspunsul pe care&l căuta"i e acolo, declară +irk, răstit.Fe#ster se ridică şi trase $ermoarul sacului, în timp ce *ost şi Bunn îl

urmăreau cu aten"ie. înăuntru se a$la un $ragment din carcasa #om#ei

recuperate de +irk de pe %&'(), în$ăşurat cu griă într&o #ucată de materialspongios. învelişul argintiu de por"elan era spart, lăsînd să i se vadă interiorulsegmentat, avînd mai multe compartimente goale plasate su# o componentă proeminentă, de mici dimensiuni.

— Ce&i asta; între#ă Bunn. — O #om#ă de acum şai!eci de ani, o mîrşăvie, răspunse +irk.Apoi le relată povestea atacului asupra $ortului <tevens, a descoperirii

su#marinului şi a recuperării carcasei #om#ei.

— O armă ingenioasă, continuă +irk. Am solicitat e$ectuarea unui test pentru identi$icarea elementelor remanente la la#oratorul epidemiologic dinFashington, ca să a$lăm în ce consta încărcătura utilă.

— 8 $ăcută din por"elan, o#serva Fe#ster.



— A $ost $olosit ca să protee!e agen"ii #acteriologici. 5roeminen"aconică con"inea un e=plo!iv conceput ast$el încît <ă $ie detonat la o altitudine presta#ilită, împrăştiind principala încărcătură utilă. Aşa cum vă pute"i daseama, cantitatea de e=plo!i#il era destul de redusă. <u$icientă pentru a spargeînvelişul de por"elan, $ără ca temperatura şi presiunea să&i a$ecte!e con"inutul.

+irk arătă către compartimentele interioare, care aveau $ormă de "igarăşi se întindeau aproape pînă lîngă aripioarele co!ii proiectilului.

— @u e clar cînd anume se amestecau agen"ii activi ai încărcăturii, întimpul !#orului, sau în momentul detonării. +ar este evident că #om#a puteatransporta mai multe componente. Con"inutul ar $i putut $i $ormat dintr&unulsau mai mul"i agen"i #acteriologici şi un amorsator sau dintr&o com#ina"ie deagen"i #acteriologici sau chimici. 6a#oratorul C+C nu a reuşit să identi$icedecît un singur agent chimic într&unul din compartimentele #om#ei pe care o

vede"i. — Cianură; între#ă Bunn. — @imic altceva, răspunse +irk. — +ar de ce să $olosească mai mult de o încărcătură utilă; vru să ştie

Fe#ster. — Ca să garante!e e=isten"a unei !one în care să apară urmările letale şi,

poate, ca să distragă aten"ia. <ă presupunem că cianura era com#inată cu unagent #acteriologic. 8$ectul letal al cianurii s&ar $i mani$estat pe o arierestrînsă, în timp ce agentul #acteriologic ar $i creat, treptat, pro#leme într&oregiune mult mai întinsă. Totodată, cianura în $ormă ga!oasă dispare curepe!iciune, aşa că supravie"uitorii atacului s&ar $i întors în !onă $ără să $ieconştien"i de e=isten"a unui al doilea pericol. +ar asta nu e decît o specula"ie.8ste posi#il ca această carcasă să $i $ost concepută ast$el din cu totul altmotiv, ca să lovească prin intermediul unui amalgam de mai mul"i agen"ichimici sau #acteriologici care, com#ina"i $iind, ar $i avut un e$ect letal mult

mai puternic decît al $iecăruia în parte. — 0i care sunt agen"ii suplimentari din #om#a asta; între#ă Bunn.+irk clătină încet din cap. — Asta n&o ştim. Tehnicienii de la la#orator nu au reuşit să detecte!e

nici un element remanent în celelalte compartimente. 0tim că por"elanul se$oloseşte pentru a adăposti agen"i #acteriologici, dar apone!ii $ăceaue=perimente cu tot $elul de viruşi, aşa că ar putea $i orice, de la ciuma #u#onică pînă la $e#ra gal#enă.

TT. <au variolă; între#ă Bunn. — <au variolă, con$irmă +irk.4a"a lui *ost strălucea, roşie ca s$ecla.



— 8 o $ante!ie lipsită de sens, #odogăni. 6ec"ia de istorie e interesantă,dar irelevantă. /n grup terorist din !ilele noastre recuperea!ă armament de peun su#marin din al +oilea 1ă!#oi Mondial; O poveste $rumoasă, domnule5itt, dar viruşii dumneavoastră pot supravie"ui şai!eci de ani în apa mării;0tim ce este Armata 1oşie *apone!ă. O organi!a"ie de propor"ii reduse, aicărei mem#rii sunt strîns uni"i, dar nu au prea multă e=perien"ă. <copurile lorsunt asasinatele politice şi plasarea #om#elor. +ar nu şi recuperarea epavelora$late la mari adîncimi sau micro#iologia.

— @u pot să nu $iu de acord cu 1o#, adăugă Fe#ster, cu voce scă!ută.Coinciden"a dintre descoperirea carcasei #om#ei care con"inea cianură şiatacul de pe >unaska este interesantă, dar adevărul e că cianura poate $io#"inută, cu uşurin"ă, din $oarte multe surse. A"i recunoscut că nu e=istă nici odovadă detecta#ilă a teoriei despre sursa virusului variolei. 0i nu putem $i

siguri că #om#a care lipseşte de pe su#marin nu a auns cumva într&o altă parte a vasului, sau că a $ost într&adevăr încărcată la #ord.+irk se întinse către sacul de marinar, trase $ermoarul unui #u!unar

lateral şi scoase cronometrul digital pe care îl găsise în maga!ia cu torpile şicare mai clipea încă.

— 5oate pute"i a$la măcar de unde provine ăsta, spuse, înmînîndu&i&l luiFe#ster.

— 6&ar $i putut uita un sca$andru sportiv, o#servă *ust. — /n sportiv care, după toate aparen"ele, are un sim" $oarte de!voltat al

proprietă"ii, remarcă +irk, sec. 5înă acum a tras în mine de două ori. @u ştiucine sunt personaele astea, dar îşi iau ocul cît se poate de în serios.

— ă asigur că avem o investiga"ie completă în plină des$ăşurare,declară Fe#ster. O să cer ca la#oratorul nostru din uantico să reanali!e!ecarcasa #om#ei şi să arunce o privire la cronometru. O să&i găsim pe cei careau provocat moartea celor doi pa!nici de coastă.

Cuvintele erau $erme, dar tonul $als al vocii dovedea lipsa lui deîncredere în re!ultatele promise. — +omnule 5itt, vă putem o$eri un loc în care să $i"i în siguran"ă pînă

cînd aungem la o conclu!ie, adaugă. — @u. Mul"umesc. +acă oamenii aceia sunt cine spunea"i că sunt, nu

mai am de ce mă teme. 6a urma urmelor, cî"i agen"i operativi poate avea A1*aici, în "ară; între#ă +irk, cu o privire pătrun!ătoare.

Fe#ster şi *ost se uitară unul la celalalt într&o tăcere care le trăda

ignoran"a. Bunn interveni, cu diploma"ie. — ă suntem recunoscători pentru ancheta legată de pierderea

elicopterului nostru, spuse, conducîndu&i cu ama#ilitate către uşă. ă rog să



ne "ine"i la curent cu evolu"ia evenimentelor şi #ineîn"eles că @/MA vă vaacorda cu plăcere tot autorul pe care îl poate da.

+upă plecarea lor, +irk se aşe!ă, clătinînd din cap în tăcere. — Au "inut su# tăcere incidentul din >unaska pentru că sunt critica"i din

cau!a crimelor nere!olvate din *aponia, !ise Bunn. +epartamentul de<ecuritate %nternă şi 4-%&ul sunt într&o situa"ie di$icilă şi se #a!ea!ă peautorită"ile apone!e ca să spargă ghea"a. /ltimul lucru pe care sunt dispuşisă&l recunoască este, colac peste pupă!ă, că acest ca! de variolă are legăturăcu atacul, că e=istă o victimă şi nici un terorist.

— <&ar putea ca dove!ile să $ie $irave, dar nu e=istă nici un motiv caresă usti$ice ignorarea prostească a unui atac asupra "ării noastre, declară +irk.

— Am să discut despre asta cu amiralul. +irectorul 4-%&ului este unuldintre vechii lui parteneri de tenis. O să se asigure că gunoiul nu va $i ascuns

su# covor.7i întrerupse o #ătaie în uşă, urmată de apari"ia chipului uscă"iv al lui>aeger.

— <cu!e pentru deran. +irk, am ceva pentru tine. — %ntră, 3iram. 8u şi 1udi tocmai puneam la cale răsturnarea

guvernului. A reuşit Ma= să accese!e înregistrările secrete din Arhivele @a"ionale;

— Au arcuri aurii în sigla Mc+onalds; răspunse >aeger, pre$ăcîndu&seo$ensat.

Bunn îi aruncă lui +irk o privire pie!işă, apoi clătină din cap, amu!at. — +acă o să $i"i prinşi încălcînd un domeniu secret, să&mi $ace"i

$avoarea de a da vina pe tatăl tău, se poate;+irk rîse. — <igur că da, 1udi. Ce&ai a$lat, 3iram; — 7nregistrările de care dispune Ministerul Marinei sunt întrucîtva

limitate. 8 păcat că maoritatea documentelor originale i&au $ost returnateguvernului apone! în anii cinci!eci. 7nregistrările disponi#ile din arhive suntscrise, #ineîn"eles, în lim#a apone!ă, într&o multitudine de dialecte, aşa că atre#uit să pun la punct mai multe programe de traducere înainte de a $ace oscanare.

>aeger se opri şi îşi turnă o ceaşcă de ca$ea dintr&un vas mare de argintînainte de a continua să vor#ească.

— Aşa stînd lucrurile, ai avut noroc. Am găsit un raport care con"ine

ordinele de ac"iune date de 4lota a 0asea a *aponiei în ultimele şase luni aleanului :?''.

— %nclusiv cele primite de %&'(); între#ă +irk.



ultima misiune. A adăugat că moralul echipaului a crescut într&o $oarte maremăsură cînd au a$lat că urmau să lanse!e un atac împotriva <tatelor /nite.+ar arma necunoscută era înconurată de mister şi se $ăceau multe specula"iiîn această privin"ă.

— A reuşit să&şi dea seama ce anume era; insistă Bunn. — A încercat, dar era complicat să cola#ore!i cu Tanaka. /n şe$

morocănos, arogant şi încăpă"înatD, a scris el despre o$i"er. 5resupun că eravor#a de o#işnuita rivalitate dintre armata terestră şi marină, plus că celor de pe su#marin nu le plăcea $aptul că echipaul $usese completat în ultimulmoment. în orice ca!, l&a hăr"uit pe Tanaka ca să o#"ină in$orma"ii, dar $ărănici un re!ultat. în cele din urmă, chiar înainte de a se îm#olnăvi şi a $itrans$erat de pe su#marin în Aleutine, a reuşit să stoarcă răspunsul de la unuldintre pilo"i. 5ilotul, spune povestea lui, a #ăut sake împreună cu Tanaka şi a

reuşit să&i smulgă secretul muni"iei misterioase. 8ra virusul variolei. — +oamne <$inte, deci e adevăratE e=clamă Bunn. — Aşa s&ar părea. A scris că încărcătura consta dintr&un virus

deshidratat şi congelat şi că urma să $ie detonată şi dispersată în atmos$eră laaltitudine, deasupra celei mai populate !one din $iecare oraş. <e aşteptau ca,după două săptămîni, pe coasta de vest să i!#ucnească o epidemie de variolă.1ata mortalită"ii $iind de trei!eci la sută, numărul victimelor ar $i tre#uit să $iecutremurător. *apone!ii îşi închipuiau că panica care ar $i urmat le&ar $i permis să negocie!e pacea în condi"iile impuse de ei.

— Amenin"area cu detonarea mai multor #om#e purtătoare de variolă peteritoriul "ării noastre i&ar $i putut $ace pe mul"i să&şi schim#e hotărîrea de aîncheia ră!#oiul, presupuse Bunn.

7n încăpere se strecură îngriorarea cînd cei trei luară în consideraremodul în care s&ar $i schim#at istoria dacă %&'() şi&ar $i îndeplinit misiunea.Apoi gîndurile li se întoarseră către o posi#ilă amenin"are mult mai actuală.

— <puneai că virusul a $ost deshidratat şi înghe"at. Aşa că tre#uie să $iavut posi#ilitatea de a&l depo!ita pentru o lungă perioadă de timp şi de a&lrevitali!a apoi, comentă +irk.

— Ceea ce era necesar pentru o lungă călătorie pe mare, adaugă >aeger.+upă cum spune Ma=, apone!ii întîmpinau di$icultă"i în ceea ce priveşte păstrarea în via"a a viruşilor din muni"iile lor pentru o lungă perioadă de timp.în cele din urmă, au pus la punct o modalitate de înghe"are şi de uscare aviruşilor, pentru a&i putea manipula cu mai multă uşurin"ă, păstrîndu&i o

vreme mai îndelungată, pînă cînd era necesar să $ie activa"i pentru luptă.Adaugi pu"ină apă şi ai intrat din nou în a$aceri.



— Aşa s&ar putea ca, $ie şi după şai!eci de ani petrecu"i pe $unduloceanului, virusul să mai repre!inte încă o amenin"are via#ilă, remarcă Bunn.Cred că ăsta e răspunsul la între#area lui *ost.

— +acă #om#ele nu s&ar $i spart în timpul scu$undării, nu ar $i e=istatnici un motiv pentru care virusul variolei să nu supravie"uiască în stareînghe"ată şi deshidratată. +e vreme ce sunt $ăcute din por"elan, #om#ele potrămîne intacte, su# apă, vreme de secole, spuse +irk. Asta ar putea e=plica şide ce #om#a are mai multe segmente interioare. 8ra nevoie de uncompartiment care să con"ină apă pentru re vitali!area virusului.

— 5oate că a $ost mai #ine $iindcă am a$lat că toate #om#ele de pe %&'(), cu e=cep"ia uneia, au $ost distruse, comentă Bunn.

— Totuşi, mai rămîne una cu care nu ştim ce s&a întîmplat, răspunse+irk.

— +a, şi tot aşa stau lucrurile cu muni"ia celeilalte misiuni, adăuga>aeger.+irk şi Bunn se uitară unul la celalalt. — Ce altă misiune; între#ă Bunn, nevenindu&i să creadă. — %&'::.>aeger sim"i cum îl s$redeleau privirile celorlal"i. — @u ştia"i; între#ă. A e=istat un al doilea su#marin, %&'::. 8ra înarmat

tot cu #om#e Maka!e şi a $ost trimis să atace coasta estică a <tatelor /nite,spuse >aeger, cu voce scă!ută, reali!înd că tocmai aruncase şi el o #om#ă.



Capitolul 2$

Takeo >oshida avusese o !i lungă. Ca macaragiu al Corpora"iei deActivită"i 5ortuare >okohama, >oshida se trudea de la şase diminea"a săîncarce container după container într&un vechi cargo#ot din peninsula %#erică,toate con"inînd piese electronice de consum de $a#rica"ie apone!ă destinatee=portului. Tocmai $i=ase ultimul dintre containerele de metal pe punteavasului, cînd în ca#ina de comanda a macaralei începu să pîrîie radioul.

— >oshida, sunt Takagi, mîrîi vocea pro$unda a şe$ului său de echipă.ino la docul +&G după ce termini cu <an <e#astian. Ai un singur transport pentru vasul -aeke. Takagi terminat.

— Am în"eles, Takagi&san, răspunse >oshida, păstrîndu&şi re$u!ul în

sine. Mai avea două!eci de minute pînă la terminarea schim#ului şi Takagi îidădea o însărcinare în ultimul moment, tocmai în partea cealaltă a şantieruluinaval. <e asigură că lăsa macaraua în siguran"ă şi merse pe os opt sute demetri de&a lungul cheiului de descărcare 3onmoku, îndreptîndu&se către docul+&G şi înurîndu&l pe Takagi la $iecare pas. Cînd aunse la capătul cheiului, îşiaruncă privirea dincolo de apă, spre agitatul port >okohama, unde vaselecomerciale îşi ocupau în $lu= continuu po!i"ia în vederea încărcării şi adescărcării.

7ntin!îndu&se pe trei sute de metri de&a lungul apei, cheiul de încărcare anavelor +&G era destul de încăpător ca să permită manevrarea celor mai maricargouri a$late în e=ploatare. >oshida $u surprins să vadă că vasul acostat nuera un cargo#ot uriaş, care să aştepte să $ie încărcat cu măr$uri industriale, ciun ca#lier destinat unor scopuri speciale. îşi dădu seama chiar şi că -arke$usese construit pe şantierul naval de alături, Mitsu#ishi 3eav2 %ndustries.

asul ro#ust, lung de :)G de metri şi avînd o lă"ime de patru!eci, $useseconceput pentru a întinde ca#luri de $i#ră optică pe $undul oceanului, în timpce în$runta apele tumultoase ale 5aci$icului de @ord. +atorită suprastructuriicu aspect modern, a cărei vopsea al#ă era încă strălucitoare, >oshida puteaa$irma că nu trecuseră mul"i ani de cînd nava dotată cu tehnologie de ultimăoră plutise pentru prima oară pe apele gol$ului >okohama. 5e catargul de pe punte era ar#orat un steag coreean şi de&a curme!işul coşului era trasată osăgeată de un al#astru deschis, despre care îşi reaminti că era sigla navelor

întreprinderilor ang. @eavînd ha#ar de istoria Coreei, macaragiul nu ştia cănumele vasului, -aeke, era cel al unuia dintre primele regate tri#ale coreene,care dominase peninsula în secolul al treilea d.3r.



6a apropierea lui >oshida, unul dintre cei doi docheri care $i=auca#lurile dedesu#tul unui o#iect alungit, a$lat pe plat$orma plată a unuiautocamion, se întoarse şi îl salută.

— 8i, Takeo, ai mai $ăcut vreodată un su#marin să !#oare; îi strigăomul.

>oshida îi răspunse cu o privire nedumerită, apoi reali!ă că o#iectul dinremorcă era un mic su#mersi#il al#.

— Takagi spune că schim#ul tău se termină după ce îl ducem pe ăsta la #ord, continua celălalt şi, vor#ind, îşi de!goli locul din care îi lipsea un dintedin $a"ă. 5une&l pe punte şi să mergem să #em cîteva <apporo.

— 8 #ine $i=at; între#ă >oshida, arătînd su#marinul cu mîna. — Totul e pregătit, îi răspunse, neră#dător, cel de&al doilea om, un puşti

de nouăspre!ece ani despre care ştia că a#ia începuse să lucre!e pe docuri de

cîteva săptămîni.>oshida remarcă un #ăr#at îndesat, chel şi cu ochii întuneca"i, careurmărea scena de la cî"iva metri distan"ă, de lîngă pasarela navei. <e gîndi căavea un aer amenin"ător. %ntrase în su$icient de multe încurcături în #aruriledin preama şantierului şi îşi dădea seama cînd #ăr#a"ii erau cu adevărat durisau cînd erau nişte impostori. Aprecie că omul acela nu era un impostor.

Mutîndu&se cu gîndul la gustul #erii <apporo de la ghea"ă, urca scaraînaltă care ducea în ca#ina macaralei alăturate şi îi porni motorul diesel.Ac"ionînd manetele cu pricepere, aidoma unui pianist care cînta în concert, potrivi, ca un e=pert, #ra"ul deplasa#il şi sania glisantă pînă cînd se sim"imul"umit, apoi îl co#orî pe cel din urmă repede către pămînt, odată cu cîrligul,oprindu&l la cî"iva centimetri deasupra su#mersi#ilului. Cei doi docheritrecură repede o pereche de ca#luri peste cîrligul macaralei şi îi $ăcură semncă totul era în ordine. Macaragiul trase în sus cîrligul, mai lin decît oricînd, şica#lul gros $u săltat cu putere, în$ăşurîndu&se pe tam#urul din spatele ca#inei.

încet, >oshida ridică su#mersi#ilul de două!eci şi cinci de tone la înăl"imeade cincispre!ece metri, şovăind în timp ce aştepta ca mişcarea de răsucire aacestuia să încete!e înainte de a&l #ascula către plat$orma pregătită pe punteadin spate a lui -aeke. +ar nu avu niciodată oca!ia să o $acă.

7nainte de a putea vedea ce se întîmplă şi aproape înainte ca totul să sedeclanşe!e, mîinile e=perimentate ale lui >oshida sim"iră că ceva nu era înordine cu comen!ile. /nul dintre ca#luri nu $usese $i=at de su#marin aşa cumar $i tre#uit şi coada acestuia aluneca #rusc în os, printr&un ochi al ca#lului.

Cît ai clipi, partea din spate a su#marinului se lăsă în os şi capsula al#ă demetal atîrnă, în po!i"ie verticală, su# un unghi grotesc, $iind sus"inut, în modriscant, de singurul ca#lu în$ăşurat în urul #otului. >oshida îşi "inu respira"iaşi, pentru o secundă, se păru că su#mersi#ilul suspendat era pe punctul de a&şi



găsii o po!i"ie sta#ilă. +ar nu apuca să&l deplase!e nici măcar cu uncentimetru înainte ca un !#îrnîit puternic să stră#ată vă!duhul cînd singurulca#lu de sus"inere ple!ni. 6ăsîndu&l cu gura căscată, su#marinul că!u drept pe puntea de dedesu#t, ateri!înd pe coada care se !dro#i ca un acordeon înaintede a cădea pe o parte, avariindu&se.

>oshida se strîm#ă, gîndindu&se dea la neca!urile pe care urma să leai#ă întrînd pe mîna lui Takagi, ca şi la mormanele de $ormulare de asigurare pe care avea să $ie nevoit să le complete!e. +in $ericire, nu $usese nimenirănit pe punte. Cînd co#orî din ca#ină ca să aprecie!e pagu#ele, aruncă o privire către #ăr#atul chel de pe pasarela, aşteptîndu&se să&l vadă cuprins de$urie. în loc de asta, omul misterios îi întoarse privirea, cu o e=presie rece,împietrită. însă ochii întuneca"i părură să&l străpungă.

<u#mersi#ilul <hinkai, de trei persoane, era puternic strivit în partea din

spate $iind, evident, inutili!a#il. înainte de a putea să navighe!e iarăşi, urmasă $ie trimis înapoi, în locul său de păstrare de la Centrul *apone! de Cercetărişi Tehnologie Oceanogra$ică, pentru repara"ii care urmau să dure!e trei luni.Cei doi docheri nu se descurcară la $el de #ine. +eşi nu $useseră concedia"i,>oshida o#servă că a doua !i nu apărură la lucru şi, de $apt, nimeni nu&i maivă!u şi nu mai au!i nimic despre ei, niciodată.

+ouă!eci de ore mai tîr!iu şi la patru sute de kilometri distan"ă cătresud&est, un avion comercial de linie, cu reac"ie, ateri!a pe modernul Aeroport%nterna"ional ansai, din Osaka, şi rula către poarta interna"ională. +irkco#orî şi îşi întinse trupul de un metru nouă!eci şi opt, sim"indu&se uşurat$iindcă se ridicase de pe scaunul îngust de avion, pe care numai un ocheu l&ar$i considerat con$orta#il. Trecu repede prin punctul de control şi intră înaglomerata sală principală, plină de oameni de a$aceri care se gră#eau să prindă avionul dorit. <e opri o clipă, aruncînd o scurtă privire asupra încăperiiînainte de a o recunoaşte, în masa de oameni, pe $emeia pe care o căuta.

7naltă de aproape un metru opt!eci şi cinci şi cu părul de un roşuînvăpăiat aungîndu&i pînă pe umeri, <ummer, sora lui +irk, cei doi $iindgemeni hetero!igo"i, domina ca un $ar marea de apone!i cu părul negru.Ochii ei de culoarea cenuşie a perlelor scînteiară şi gura delicată i se deschiseîntr&un !îm#et cînd îşi o#servă $ratele şi îşi $lutură mîna, atrăgîndu&i aten"iaasupra ei.

— -ine ai venit în *aponia, spuse, plină de entu!iasm, îm#ră"işîndu&l.Cum a $ost !#orul;

— Ca o plim#are într&o cutie de sardele cu aripi. — -un, atunci ai să te sim"i ca acasă în ca#ina pe care "i&am pregătit&o

pe <ea 1over, rîse ea.



— M&am temut că n&a"i auns încă aici, !ise +irk, în timp ce îşi aduna #agaul şi îşi croiau drum către parcare.

— Cînd a $ost anun"at de 1udi ca tre#uia să punem capăt studiuluiasupra poluan"ilor e=isten"i de&a lungul coastei estice a *aponiei ca să participăm la o misiune de cercetare&recuperare, căpitanul Morgan n&a mai pierdut timp cu răspunsul. +in $ericire, cînd am primit apelul lucram înapropiere de <hikoku şi am putut aunge la Osaka în diminea"a asta.

Aidoma $ratelui ei, <ummer era îndrăgostită de mare încă din copilărie.+upă ce îşi o#"inuse masteratul în oceanogra$ie la %nstitutul <cripps, i sealăturase lui +irk, la @/MA, urmărind să lucre!e împreună cu tatăl lor, careconducea acum agen"ia de cercetări su#acvatice. 4iind tot atît de încăpă"înatăşi de inventivă precum ceilal"i mem#ri ai $amiliei, cunoştin"ele şi aptitudinilesale o autaseră să cîştige respectul tuturor celor care lucrau în domeniu, în

timp ce în$ă"işarea ei atrăgătoare $ăcea toate capetele să se întoarcă.Conducîndu&l pe +irk de&a lungul şirului de automo#ile parcate,<ummer se opri #rusc în $a"a unui minuscul <u!uki portocaliu parcatdeoparte.

— O, nu, nu încă un vehicul în care&"i "ii genunchii la gura, rîse el, întimp ce studia micu"ul automo#il.

— 6&am împrumutat de la autorită"ile portuare. O să ai o surpri!ă.+upă ce îşi arana cu griă echipamentul în port#agaul minuscul, +irk

deschise portiera din partea stîngă şi se pregăti să se $acă covrig pe scaunul pasagerului. <pre mirarea lui, interiorul maşinii cu volanul pe partea dreaptăse dovedi spa"ios, scaunele oase lăsînd destul loc pentru capetele celor doiocupan"i înal"i de peste un metru opt!eci şi cinci. <ummer se aruncă înscaunul şo$erului şi scoase automo#ilul din parcare, îndreptîndu&se spreautostrada 3anshin. Mergînd către nord, în direc"ia centrului oraşului Osaka,ea acceleră puternic micul <u!uki şi stră#ătu cei doispre!ece kilometri care îi

despăr"eau de port intrînd şi ieşind din tra$ic ca o săgeată. 5ărăsind autostrada,îndreptă maşina către cheiul de descărcare pentru transport com#inat din5ortul de <ud din Osaka şi stră#ătu un doc lateral înainte de a parca alături denava <ea 1over.

asul de cercetare al @/MA era o versiune doar cu pu"in mai nouă şimai spa"ioasă a lui +eep 8ndeavor, desăvîrşită de vopseaua turcoa!. Ochii lui+irk $ură atraşi de puntea de la pupa, unde un su#marin de un portocaliustrălucitor, numit <iarlish. licărea ca soarele la apus.

— -ine ai venit la #ord, +irk, #u#ui vocea pro$unda a 6ui 1o#ertMorgan, căpitanul navei <ea 1over.



-ăr#os şi voinic ca un urs, Morgan părea o versiune mai musculoasă alui -uri %ves'. *ovialul căpitan avea o e=perien"ă #ogată de naviga"iemaritimă, căci comandase tot $elul de vase, începînd cu un remorcher de pe$luviul Mississippi şi terminînd cu un tanc petrolier din Ara#ia <audită. întimpul activită"ii sale de căpitan de nave comerciale economisise o sumă caresă&i asigure o pensie $rumoasă, iar la @/MA venise doar de dragul aventuriio$erite de naviga"ia în col"uri ieşite din comun ale lumii. -ucurîndu&se deadmira"ia echipaului, căpitanul de pe <ea 1over era un $oarte #unorgani!ator, e=trem de preocupat de detalii.

+upă ce aranară #agaele lui +irk, cei trei se retraseră într&o sală deşedin"e de la tri#ord, ale cărei hu#louri o$ereau o vedere liniştitoare a portuluiOsaka. 6i se alătură secundul Tim 12an, un #ăr#at deşirat, cu ochi reci,al#aştri. +irk se întinse după o ceaşcă de ca$ea, ca să&şi recapete vioiciunea

după lunga călătorie cu avionul, în timp ce Morgan trecu la su#iect. — <pune&ne ce&i cu misiunea asta urgentă, de cercetare&recuperare.Bunn a $ost destul de vag în ceea ce priveşte detaliile cînd a tele$onat prinsatelit.

+irk recapitulă incidentul de pe >unaska, descoperirea carcasei #om#eide pe %&'() şi ceea ce a$lase despre misiunea eşuată a su#marinului.

— Cînd a trecut în revistă documentele Marinei *apone!e din Arhivele @a"ionale, 3iram >aeger a descoperit că a $ost emis un ordin de ac"iuneaproape identic către un al doilea su#marin, %&'::. Acesta avea aceeaşimisiune, numai că tre#uia să traverse!e Atlanticul şi să atace @ew >ork&ul şi5hiladelphia în loc de Coasta de est.

— Ce s&a întîmplat cu %&'::; între#ă <ummer. — <untem aici ca să a$lăm asta. >aeger nu a reuşit să descopere nici o

in$orma"ie sigură despre ultima locali!are a lui %&'::, cu e=cep"ia $aptului cănu a apărut la întîlnirea pentru realimentare sta#ilită lîngă <ingapore şi că s&a

presupus ca a dispărut în Marea Chinei de <ud. Am luat legătura cu <t. *ulien5ellmuter, care a auns cu un pas mai departe şi a dat peste o anchetă o$icialăa Marinei *apone!e, care locali!a pierderea su#mersi#ilului în milocul MăriiChinei de 8st, în primele săptămîni ale anului :?'G. 5erlmutter a o#servat căaceste $apte se potrivesc cu raportul su#marinului american <word$ish, care aîn$runtat şi a scu$undat un su#marin inamic de mari dimensiuni în regiunearespectivă şi în aceeaşi perioadă. +in ne$ericire, <word$ish a $ost distrus cevamai tîr!iu, în timpul aceleaşi misiuni, aşa că niciodată nu a $ost consemnată o

relatare completă. Totuşi, raportul lor radio a o$erit coordonatele apro=imativeale scu$undării.

' Actor şi cîntăret american.



— +eci tre#uie să&l descoperim pe %&'::, spuse Morgan, pro!aic.+irk dădu din cap, încuviin"înd. — Tre#uie să ne asigurăm că #om#ele #acteriologice au $ost distruse în

timpul scu$undării sau să le recuperăm dacă sunt încă intacte.5rin hu#lou, <ummer privi lung un !gîrie&nori din centrul îndepărtat al

oraşului Osaka. — +irk, 1udi Bunn ne&a povestit, pe scurt, despre Armata 1oşie

*apone!ă. 8ste posi#il ca ei să $i recuperat dea armele #acteriologice de pe %&'::;

— +a, e o posi#ilitate. +epartamentul de <ecuritate %nternă şi 4-%&ul par să creadă că A1* nu are resursele necesare pentru a diria o opera"iune derecuperare în ape adinci şi pro#a#il că au dreptate. +ar, în acest ca!, nu enevoie decît de #ani şi cine ştie cît de #ine $inan"a"i ar putea $i, ei sau o altă

grupare teroristă cu care s&au aliat; 1udi e de acord că e #ine să a$lăm cucertitudine dacă lucrurile stau aşa sau alt$el.7n încăpere se lăsă tăcerea în vreme ce aveau cu to"ii vi!iunea armelor

#acteriologice mortale a$late cu mult su# supra$a"a oceanului şi aconsecin"elor pe care le&ar $i putut avea intrarea lor pe mîini rele.

— Ai la dispo!i"ie cea mai #ună navă şi cel mai #un echipa de la @/MA, spuse Morgan într&un tîr!iu. O să&l găsim.

— Căpitane, avem de cercetat o !onă destul de întinsă. Cît de curînd putem pleca; între#ă +irk.

— Tre#uie să ne completăm re!ervele de com#usti#il, plus că doi sautrei dintre mem#rii echipaului sunt încă la "ărm, ca să $acă rost de provi!iisuplimetare. 5resupun că putem pleca peste şase ore, spuse Morgan, privindceasul de preci!ie de pe perete.

— 8=celent. O să resta#ilesc coordonatele de căutare şi o să i lecomunic imediat pilotului.

Cînd ieşiră din camera de şedin"e, <ummer îl luă pe +irk de #ra". — 8i, şi cît te&au costat datele a$late de la 5erlmutter; îl doeni ea,cunoscînd predilec"ia istoricului gurmand pentru şantaul culinar.

— @u prea mult. +oar un #orcan cu arici de mare mura"i şi o sticlă desake vechi de opt!eci de ani.

— 0i ai găsit aşa ceva în Fashington, +.C.;+irk îi adresă surorii sale o privire rugătoare şi neautorată. — 8i, rîse ea, mai avem încă şase ore de stat în port.



Capitolul 21

— +ar, +ae&ong, deschiderea por"ilor către @ord n&o să&mi o$ere osursă de $or"ă de muncă utili!a#ilă şi cali$icată, a$irmă preşedintele celei maimari u!ine auto din Coreea de <ud, înainte de a trage un $um dintr&un tra#ucimens, cu#ane!.

<tînd de partea cealaltă a unei mese de cocteil din lemn de mahon, +ae& ong ang clătină din cap în mod politicos în timp ce o chelneri"ă cu picioarelungi puse pe masă al doilea rînd de #ăuturi. Conversa"ia se întrerupse înrăstimpul în care tînăra chelneri"ă de la Cha#el Clu# le aşe!a #ăuturile în $a"ă.Clu#ul era o enclavă particulară a oamenilor e=trem de #oga"i şi de puternicidin Coreea, un loc sigur şi neutru de întîlnire unde marile a$aceri se plasmuiau

mîncînd kimehi şi #înd martini. Clu#ul aristocratic era gă!duit, aşa cum secuvenea, la etaul o sută al celei mai înalte clădiri din lume, recent construitulturnn al %nternational -usiness Cenler.

— Tre#uie să lua"i în considerare cele mai scă!ute salarii. Costurilerecali$icării vor $i minore şi se vor recupera cît ai clipi. Consilierii mei auanali!at perspectivele şi au spus ca aş economisi două!eci de milioane dedolari pe an numai din costul $or"ei de muncă dacă am putea atrage muncitoridin Coreea de @ord păstrînd echivalentul actualelor lor tari$e de salari!are. @u pot $ace decît să&mi imagine! care ar $i poten"ialele dumneavoastrăeconomii în domeniul $a#ricării automo#ilelor. Bîndi"i&vă că, în loc să văe=tinde"i u!ina din /lsan, construi"i o alta, nouă, în provincia nordică>anggang. Cum v&ar îm#unătă"i asta competitivitatea pe pie"ele lumii, ca sănu mai vor#im de accesul li#er la consumatorii din @ord;

— +a, dar pentru mine nu e chiar atît de simplu. Am sindicate caretre#uie să $ie mul"umite, ca şi constrîngeri #ugetare. 8 sigur că nu pot arunca

în stradă oamenii din /lsan ca să angae! apoi muncitori din @ord la o umătate de pre". în a$ară de asta, e=istă o atitudine $a"ă de muncă pe caretre#uie să o îndreptăm dacă aducem muncitori din @ord. 6a urma urmelor,nici un stat socialist nu a $ost vreodată admirat pentru preocuparea $a"ă decalitatea produselor.

— @imic care să nu poată $i re!olvat urgent cu cîteva cursuri derecali$icare şi cu o $rîntură de salariu capitalist, în contra!ise ang.

— 5oate. +ar, s&o recunoaştem, în @ord nu e=istă pia"a de des$acere

pentru automo#ile. 8conomia "ării e în neorînduială, principala preocupare aomului o#işnuit e să pună de mîncare pe masă. @u sunt accesi#ile venituricare să spriine industria de care mă ocup.



— +a, dar vă re$eri"i la pre!ent, nu privi"i în viitor. Cele două "ări alenoastre sunt pe un curs de coli!iune inevita#ilă, care duce către uni$icare, iarcei care se pregătesc de astă!i vor culege miine roadele. +umneavoastră a"iavut vi!iunea de a vă e=tinde produc"ia în %ndia şi în <tatele /nite şi acumsunte"i vioara&ntîi în industria auto. încerca"i vi!iunea Coreei uni$icate şi da"io mînă de autor pentru a plasa "ara noastră în $runtea liderilor lumii.

Meditînd la spusele lui ing, preşedintele corpora"iei auto su$lă $umulal#astru al tra#ucului către tavan.

— 7mi dau seamacă gîndi"i cu în"elepciune. +ar tre#uie să&i pun pe ceidin departamentul de ela#orare a strategiilor să studie!e pro#lema şi, poate, săia în considerare şi nişte împreurări neprevă!ute. +eocamdată nu sunt sigurca am che$ să mă ocup de aspectele politice şi să o#"in apro#ări atît din parteaguvernului Coreei de @ord cît şi din partea celui al Coreei de <ud pentru a

pune #a!ele pre!en"ei mele în @ord, dădu el un răspuns echivoc.ang îşi puse cocteilul cu votcă pe masă şi !îm#i. — Am prieteni şi in$luen"ă în am#ele guverne şi vă pot veni în autor la

momentul potrivit, ripostă, cu modestie. — 8şti $oarte ama#il. în schim#, #unul meu prieten, aş putea $ace ceva

pentru tine; răspunse preşedintele, surî!înd a$ectat. — 1e!olu"ia re$eritoare la îndepărtarea armatei americane de pe

teritoriul nostru, discutată în Adunarea @a"ională, cîştigă teren, spuse ang.+acă a"i sus"ine&o, a"i in$luen"a multe alte opinii politice.

— @oile incidente supărătoare în care este implicat personalul militaramerican $ac, $ireşte, ca în anumite !one, pro#lema să $ie spinoasă. Totuşi, nusunt convins că îngriorarea legată de securitatea noastră în ca!ul retragerii$or"elor americane este ne$ondată.

— -ineîn"eles că e, min"i ang. 5re!en"a americană stîrneşteagresivitatea celor din @ord. îndepărtarea lor nu va $ace altceva decît să

sta#ili!e!e rela"iile dintre "ările noastre şi să permită, în $inal, uni$icarea. — Crede"i într&adevăr că asta este ceea ce tre#uie $ăcut; — Am putea deveni nişte oameni $oarte #oga"i, <ong&woo, răspunse

ang. — <untem dea, răspunse preşedintele corpora"iei auto, stingîndu&şi

tra#ucul într&o scrumieră de por"elan. <untem dea.7n semn de rămas&#un, ang strînse mîna colegului sau industriaş, apoi

co#orî cele o sută de etae care îl despăr"eau de holul e=tinsului centru de

a$aceri cu un li$t rapid, în care î"i pocneau urechile. -ăr#atul îm#răcat înnegru care îi era garda de corp vor#i într&un radio porta#il şi, cîteva secundemai tîr!iu, o limu!ină roşie, marca -entle2 Arnage 16, opri lîngă #ordură,aşteptîndu&i să urce.



7n timp ce maşina rula silen"ios, ang, aşe!at pe #ancheta de piele dinspate, se lăsă copleşit de un sentiment de automul"umire.

8venimentele plani$icate se des$ăşurau mai #ine decît se aşteptase.5unerea în scenă a uciderii unei tinere $ete de către un aviator american provocase, pe scara largă, resentimente în întreaga "ară. Mamele organi!aunumeroase proteste în e=teriorul #a!elor militare americane, în timp ce omul"ime !gomotoasă şi e=altată de studen"i marşăluise în urul am#asadei<tatelor /nite. 5ersonalul administrativ al corpora"iei lui ang orchestrase ocampanie intensă de trimitere de scrisori care #om#ardau o serie de politicienilocali cu cereri de evacuare a $or"elor armate străine. %ar el însuşi şantaase oserie de lideri ai Adunării @a"ionale ini"iind re!olu"ia politică cu care urma săse con$runte în curînd preşedintele Coreei de <ud. Acum se ocupa deconducătorii comunită"ii oamenilor de a$aceri, care aveau o reală in$luen"ă atît

asupra presei cît şi asupra mem#rilor Adunării @a"ionale.6iderii de la 52ong2ang ai Coreei de @ord contri#uiau la punerea înscenă a înşelătoriei $ăcînd vîlvă în urul reuni$icării pe toate $ronturile pu#lice.Ca gest de #unăvoin"ă care să indice îm#unătă"irea rela"iilor, ridicaseră,temporar, maoritatea restric"iilor de călătorie în @ord. Anun"aseră, cu tam&tam&ul de rigoare, că o divi!ie militară de #lindate $usese retrasă, în mod paşnic, din !ona demilitari!ată, deşi omiseseră să recunoască că $useserepo!i"ionată la o mică distan"ă. în ciuda $aptelor, era promovată o $a"adă paşnică şi priete noasă într&un spirit care ar $i $ost admirat de conducătoriicompaniilor de pu#licitate de pe Madison Avenue.

6imu!ina -entle2 aunse în centrul <eul&ului, unde se îndrepta către por"ile unei clădiri de sticlă indescripti#il de scundă, identi$icată printr&o$irmă de mici dimensiuni, pe care era scris, simpluL

7@T1851%@+81%68 A@B

<8CK%A <8M%CO@+/CTO1%

6u=oasa maşină îşi continuă drumul pe lîngă parcarea aglomerată, apoico#orî pe o alee îngustă care aungea în spatele clădirii, pe malul $luviului3an. 0o$erul opri în $a"a unui doc particular, unde era acostat iahtul italienescal lui ang. 6a #ord, acesta din urmă şi garda sa de corp $ură întîmpina"i deun servitor, în timp ce motoarele erau puse în $unc"iune şi, înainte ca el săintre în ca#ină, iahtul pornise înapoi, spre domeniul său.

wan, asistentul lui ang, se înclină cînd magnatul pătrunse în ca#inade dimensiuni reduse pe care o $olosea drept #irou cînd se a$la la #ord. Aşacum îi era o#iceiul, wan îi dădea şe$ului său rapoarte concise, $ie pe iaht, $ie pe domeniu, la s$îrşitul $iecărei !ile. 5e masă era stivuit un morman de relatări



scurte, de cîte două pagini, care puneau în in$erioritate rapoartele primite demul"i conducători occidentali din partea serviciilor de in$orma"ii. ang parcurse în gra#ă şi sortă rapoartele, care detaliau totul, de la previ!iunire$eritoare la cîştigurile sale trimestriale din $irmele de telecomunica"ii lamanevrele armatei sud&coreene şi la pro$ilul personal al oricărui politiciancare îşi înşela nevasta. %n$orma"iile legate de activită"i su#versive sau provenite din surse secrete erau tipărite pe o hîrtie portocalie specială, care sedi!olva cînd era introdusă în apă, $iind distruse imediat ce le citea ang.

+upă ce îşi îndreptă aten"ia asupra unei serii de pro#leme de a$aceri,ang se $reca la ochi şi între#ăL

— Ce veşti am primit de la Tongu, de pe -uekc;wan păli în mod vi!i#il. — Avem o pro#lemă cu echipamentul maritim necesar pentru opera"ia

de recuperare, răspunse el, e!itînd. <u#marinul apone! pe care l&am închiriata $ost avariat în timp ce era transportat pe -aeke. A $ost vina unor docherineaten"i.

wan urmări vena care se relie$a pe tîmpla lui ang, începînd să se!#ată violent. Mînia acestuia spori cu repe!iciune, dar se mani$estă printr&unşuierat controlat.

— Tre#urile astea $ăcute de mîntuială tre#uie să încete!e Mai întîi am pierdut doi agen"i în America, într&o simplă tentativă de asasinat, iar acumasta. în cît timp va $i reparată avaria;

— 7n cel pu"in trei luni. <u#mersi#ilul <hinkai e scos din u!, spusewan, cu voce scă!ută.

— Avem o plani$icare care tre#uie respectată, răspunse ang, agitat.or#im despre !ile, nu despre luni.

— Am început să ne interesăm de toate su#marinele disponi#ile din!onă. Celălalt su#mersi#il apone! pentru ape adînci la care am $i putut apela

tocmai este reutilat, iar cele ruseşti e$ectuea!ă, în pre!ent, lucrări în !onaoccidentală. Cel mai apropiat su#marin disponi#il care e potrivit pentrurecuperări este un vas ucranian care lucrea!ă, de o#icei, în Oceanul %ndian.Oricum, va $i nevoie de trei săptămîni ca să aungă la $a"a locului.

— 8 prea tîr!iu, mormăi ang. %mpulsul pe care i l&am dat AdunăriiBenerale pentru a aunge la re$erendum se apropie de punctul culminant. or$i nevoi"i să vote!e în cîteva săptămîni. Tre#uie să ac"ionăm înainte de asta. @u e nevoie să&"i reamintesc că ne&am asumat sarcina de a da lovitura în

timpul întrunirii BR, spuse, cu $uria clocotindu&i în priviri.7n încăpere se lăsă tăcerea Apoi wan riscă să vor#ească. — +omnule, ar mai e=ista o posi#ilitate. @i s&a spus că un vas american

de cercetare ştiin"i$ică operea!ă în apele apone!e, avînd un su#mersi#il



pentru ape adînci. Am reuşit să&i dau de urmă astă!i, ceva mai devreme, şi ama$lat că se alimentea!ă la Osaka. 8 un vas de la @/MA, cît se poate dee$icient în ca!ul recuperărilor de la mari adîncimi.

— %arăşi @/MA; că!u ang pe gînduri.Chipul i se contorsiona în timp ce lua în considerare modul încununat de

succes în care pusese #a!ele planului şi riscul poten"ial repre!entat deîntîr!iere. în cele din urmă, dădu din cap către wan.

— 8 a#solut necesar să începem opera"iunea de recuperare cît maicurînd posi#il. O#"ine"i su#mersi#ilul american, dar $ace"i&o discret şi $ărănici un incident.

— Tongu e acolo şi o să conducă opera"iunea, răspunse wan,încre!ător. O să ac"ione!e con$orm instruc"iunilor dumneavoastră. @&o să nede!amăgească.

— Ai griă să $ie aşa, răspunse ang, s$redelindu&l pe wan cu ochii săiîntuneca"i, plini de intoleran"ă.



Capitolul 22

Tala!urile de doi metri, purtîndu&şi cuşma de spuma al#ă, loveau şiîmpingeau <ea 1over, $ăcîndu&i pun"ile să se legene uşor pe marea ondulată./n $ront atmos$eric de presiune ridicată se îndepărta încet de Marea Chinei de8st şi căpitanul Morgan o#serva, încîntat, că vîntul puternic, dinspre sud, sedomolise de cînd intraseră, cu o noapte înainte, în marea a$lată la sud&est deteritoriul apone!. 7n timp ce Morgan privea de pe puntea de comandă, unrăsărit cenuşiu a$unda treptat vasul într&o #aie de lumină palidă. 6a prova carese înăl"a şi co#ora vă!u un om stînd singur lîngă #alustradă şi scrutîndori!ontul. +easupra gulerului ridicat al achetei marinăreşti impermea#ile se putea vedea un petic de păr negru, ondulat, care $lutura în vînt.

+irk respira adînc, umplîndu&şi plamînii cu aerul mării şi gustîndu&isarea ilavă pe care o sim"ea pe lim#ă. Oceanul îl revigora întotdeauna, atît$i!ic cît şi mental, imensitatea al#astră a acestuia $iind un tonic rela=ant, careîi permitea să gîndească limpede şi să ac"ione!e $erm. @e$iind omul care sălucre!e în spatele unui #irou, era îndrăgostit de spa"iile li#ere, în$lorind atuncicînd se sim"ea una cu ceea ce avea de o$erit Mama @atură.

+upă ce privi o pereche de pescăruşi care, căutîndu&şi masa dediminea"ă, descriseră alene un arc deasupra navei, o porni către pupa şi seurcă pe puntea de naviga"ie de la nivelul superior. Cînd intră în camera decontrol a navei, Morgan tocmai luase în mînă o cană de ca$ea a#urindă.

— Te&ai tre!it devreme, #u#ui vocea căpitanului, avînd pe chip un!îm#et ovial chiar şi la ora aceea matinală.

— @&am vrut să pierd nici un strop de distrac"ie, răspunse +irk, privindlung către ca$ea. Cred că ar tre#ui să ne apropiem de !ona de cercetat la scurttimp după răsărit.

— <untem destul de aproape, !ise Morgan. <untem la vreo patru!eci deminute de po!i"ia raportată de <word$ish cînd a scu$undat su#marinul apone!.

— Care e adîncimea aici;/n timonier tînăr, în salopetă al#astră, arunca o privire la monitorul care

a$işa adîncimea şi anun"ă, cu voce asprăL — Adîncime două sute opt!eci şi cinci de metri, domnule. — <e pare că locul e potrivit pentru o cercetare cu un A/G.

— %i spun lui <ummer să&l tre!ească pe 5udr< şi să&l pregătească delucru, răspunse Morgan, !îm#ind.

G Autonomous /nderwater ehicle & vehiculul su#acvatic autonom



5udr< era o altă variantă de vehicul su#acvatic autonom, pe carespecialiştii care îl construiseră ca înlocuitor îl #ote!aseră ehicul <u#acvaticAutonom pentru 1ecuperarea %n$orma"iilor H 5udr<N. 8ra echipat cu cel mainou tip de sistem independent de propulsie şi dotat cu un scaner e=terior, unmagnometru şi un sen!or pentru vi!uali!area pro$ilului $undului, toate trei$iind montate într&o carcasă de $orma unei torpile, care se arunca, pur şisimplu, peste #ord. <en!orii com#ina"i aveau posi#ilitatea de a reali!a hartaseismică a $undului oceanului, identi$icînd atît o#iectele de provenien"ănaturală cît şi pe cele $ăcute de mîna omului şi sesi!înd, în aceeaşi măsură,anomaliile repre!entate de o#iectele îngropate. <en!orul de $orma unui peşte putea trece ra!ant pe deasupra $undului, la o adîncime de o mie cinci sute demetri, propulsat de o #aterie puternică, ceea ce elimina necesitatea unui ca#lude remorcare lung şi stînenitor.

7n timp ce <ea 1over se apropia de !ona de cercetat, +irk o aută pe<ummer să descarce parametri de căutare în computerul de naviga"ie al lui 5udr<.

— O să $olosim scanerul e=terior numai pentru că aşa o să putemacoperi un culoar mai larg de cercetare, o in$ormă +irk. +acă %&':: e acolo,ar tre#ui să&l putem vedea aşe!at deasupra $undului.

— Cît de întinsă tre#uie să $ie grila de căutare; între#ă <ummer,introducînd instruc"iunile de la tastatura unui laptop.

— +e la <word$ish nu avem decît o locali!are apro=imativă, aşa că se pare că avem de acoperit o supra$a"ă $oarte mare. 3ai să setăm grila ini"ială laopt pe opt kilometri.

— Asta nu depăşeşte limitele sistemului de recuperare a datelor. O să&i$ac o veri$icare rapidă, apoi ar tre#ui să $im gata de lansare.

7n timp ce so$tul $olosit de Audr2 era recon$igurat, <ea 1over co#orî înapă, la $iecare dintre capetele grilei de căutare, cîte două traductoare cu auto&

po!i"ionare. Avînd încorpora"i receptori B5<, traductoarele puteauretransmite indica"iile de naviga"ie către Audr2, ceea ce avea să&i permităvehiculului să se deplase!e, înainte şi înapoi, de la un capăt la altul al grilei, lacîteva !eci de metri deasupra $undului oceanului. în schim#, Audr2 urma sătransmită către traductoare, periodic, pachete de date con"inînd detaliilecercetării e$ectuate cu autorul sonarului.

— inciul e pregătit, strigă unul dintre mem#rii echipaului.1idicîndu&şi degetul mare, +irk le $ăcu un semn apro#ator, apoi el şi

<ummer priviră cum vehiculul de cercetare lung de doi metri şi umătate şiavînd culoarea lămîii era ridicat din suportul de pe puntea de la pupa şi

N Autonomous /nderwater +ata 1ecover2 ehicle.



co#orît peste #ord, către apă. +îra al#ă de stropi de spumă din urma co!ii ledovedi că mica elice a lui Audr2 se învîrtea, apoi ghearele vinciului eli#erarăsu#mersi#ilul. @ăpustindu&se înainte ca un armăsar pur sînge prin por"ile de la<anta Anita, vehiculul în $ormă de torpilă tăie valurile pe toată lungimea lui<ee 1over înainte de de a se scu$unda su# ele, co#orînd către adîncuri.

— Audr2 prinde ceva vite!ă, o#servă +irk. — % s&au $ăcut, recent, o serie de modi$icări şi acum îşi poate e=ecuta

cercetările cu o vite!ă de nouă noduri. — 7n ritmul ăsta, partea opera"iunii pe care o pre$er n&o să dure!e prea

mult. — Care&i aia; între#ă <ummer, cu o privire amu!ată. — 5ăi, cea în timpul căreia aştept re!ultatele #înd o #ere şi mîncînd un

sandviş cu unt de arahide, rînii el.

7n timp ce Audr2 se deplasa încoace şi încolo, de&a lungul culoarelorimaginare ale grilei, la trei!eci de metri deasupra $undului mării, <ummer îimonitori!a evolu"ia pe a$işaul unui computer de la #ordul lui <ea 1over. Oactuali!are a in$orma"iilor digitale era transmisă, din două!eci în două!eci deminute, prin radio, de la traductoare către navă, unde următoarea prelucrareelectronică convertea datele #inare în imagini gra$ice ale înregistrărilorsonarului. +irk şi <ummer e=aminau pe rînd imaginile $undului, căutînd orice$orme rectilinii sau unghiulare care ar $i putut repre!enta o epavă.

— Arată ca o pi!!a cu cîrna"i, medita +irk, în timp ce studia $undul presărat cu stînci, uitîndu&se la #olovanii cu $orme stranii care aruncau um#rerotunde pe $undul plat din $undal.

— <ă nu&mi spui că "i&e $oame din nou, ripostă <ummer, clătinînd dincap.

— @u, dar $ac pariu că lui Audr2 îi este. Ce distan"ă poate parcurge cu o #aterie;

— -ateriile $olosite în ca!ul opera"iunilor des$ăşurate cu vite!ă ridicatăsunt proiectate să re!iste doar opt ore. Totuşi, nu&l lăsăm niciodată mai multde şapte, ca să $im siguri că mai are su$icient curent electric ca să se propulse!e la supra$a"ă. Acum e în apă de vreo şase ore, !ise <ummer, privindu&şi ceasul, aşa că va tre#ui să&l readucem la supra$a"ă pentruschim#area #ateriei în următoarea oră.

5e ecran se suprapuse #rusc o nouă $ereastra, amintind recep"ionareaultimelor in$orma"ii actuali!ate.

— Mai tre#uie parcurs doar un singur rînd ca să acoperim prima !onă decercetare, constată +irk, ridicîndu&se de pe scaunul din $a"a consoleicomputerului şi întin!îndu&şi #ra"ele. Mai #ine aş sta#ili limitele următoareigrile de căutare. 5o"i să arunci o privire asupra ultimelor date $urni!ate;



— <igur, o iau înainte şi descopăr epava pentru tine, glumi <ummer,aşe!îndu&se şi tastînd o serie de comen!i.

5e ecran apăru un nou set de imagini, o $îşie de $und de ocean lată decinci sute de metri derulată de la un capăt la celălalt şi semănînd cu vedereadin avion a unui drum de "ară, #ine #ătătorit, prin pustiu. <ummer alese dreptculoare a imaginilor o nuan"ă de gal#en, aşa că stîncile sau dîm#urile careapăreau din cînd în cînd aveau aspectul unor um#re cu tentă maronie. <tudiemonitorul cu aten"ie, privind cum alunecau cu repe!iciune imaginilemonotone ale $undului de ocean, mereu acelaşi. +eodată, în partea din dreaptasus a ecranului apăru o pată întunecată care se mări pe măsură ce se derulaînregistrarea. îşi dădu repede seama că pata era o um#ră creată de un o#iectlung, de $ormă tu#ulară, care era #ine de$init, avînd o culoare roşiatică.

— /ite&l, e aiciE strigă, cu voce ascu"ită, surprinsă de propriul glas.

/n mic grup de oameni se îngrămădi în urul ei în timp ce rederulăimaginile, de mai multe ori, cu vite!ă redusă. Conturul desluşit al unuisu#marin era e=trem de evident, $iind completat de o turelă care arunca oum#ră lungă într&una dintre păr"i. %maginea uneia dintre e=tremită"ile vasuluiera neclară, dar <ummer măsură o#iectul, a cărui lungime depăşea sim"itornouă!eci de metri.

— Arată ca un su#marin, $ără îndoială, şi e unul mare, spuse ea, ne$iindsigură că tre#uia să&şi creadă ochilor.

— Psta&i copilaşul nostru, spuse +irk, cu încredere. Arată e=act caimaginea scanata a lui %&'().

— -ună trea#ă, <ummer, spuse Morgan, apropiindu&se de grupul agitat. — Mul"umesc, căpitane, dar Audr2 a $ăcut totul. Ar $i #ine să&l aducem

la #ord înainte de a aunge în China.<ummer tastă un nou set de comen!i şi traductoarele transmiseră un

semnal către vehiculul su#acvatic. în cîteva secunde, Audr2 încheie secven"a

de căutare şi se propulsa în sus, spărgînd supra$a"a apei la patru sute de metridistan"ă $a"ă de <ea 1over. <ummer, +irk şi Morgan urmăriră din priviriechipa de recuperare care se gră#i să se îndrepte, cu o #arcă de cauciucQodiac, către sen!orul care mergea în ralanti, pe care îl aga"ă de copastie.8chipa se întoarse, cu vite!ă redusă, lîngă nava de cercetare, unde Audr2 $uscos din apă şi replasat în locaşul său de pe puntea de la pupa.

7n timp ce ultimul dintre cele două traductoare era ridicat la #ord, +irkadmiră un vas mare de prospec"iuni care se deplasa încet, la cî"iva kilometri

distan"ă, cu un steag apone! $luturînd pe plat$orma înaltă de la provă. — 8 o navă care întinde ca#luri, spuse Morgan, prin!înd privirea lui

+irk. @e&a urmărit de cînd am ieşit din Marea %nterioară.



— 8 o $rumuse"e. @u pare să se gră#ească, !ise +irk, o#servînd vite!aredusa a vasului.

— 5ro#a#il că e plătită după numărul de !ile de lucru, rîse Morgan, apoiîşi concentra aten"ia ca să se asigure că cei doi traductori aunseseră însiguran"ă la #ord.

— 5oate, răspunse +irk, !îm#ind, dar un vag semnal de alarmă i seagă"ă de un ungher al min"ii.

7şi alunga sentimentul şi îşi re$ocali!ă gîndurile asupra următoarei salesarcini. 8ra timpul să arunce el însuşi o privire atentă asupra lui %&'::.



Capitolul 23

8chipaul de pe <ea 1over nu pierdu timpul $ăcînd pregătiri pentrucercetarea "intei sale scu$undate. Căpitanul Morgan deplasă nava, plasînd&odirect deasupra acesteia, cu autorul coordonatelor B5< $urni!ate de Audr2.8licele computeri!ate de manevră din păr"ile laterale ale vasului erau în$unc"iune cînd <ea 1over se po!i"iona în locul dorit, autocoriîndu&şi permanent po!i"ia modi$icată de vînt şi de curen"i şi men"inînd&o, cu o eroarede cî"iva centimetri, în punctul indicat.

5e puntea de la pupa, +irk, <ummer şi secundul 12an parcurgeau cugriă un raport de prescu$undare re$eritor la <tar$ish. 4iind proiectat special pentru cercetările ştiin"i$ice des$ăşurate în ape adînci, <tar$ish era un

su#marin e=trem de #ine dotat din punct de vedere tehnic, capa#il să$unc"ione!e la adîncimi de pînă la două mii de metri. <emăna cu o mingetranslucidă plasată pe un elevator şi putea transporta doi operatori într&un #alon din sticlă acrilică armată, groasă de cincispre!ece centimetri, careo$erea o vedere panoramică a mării. încastrată într&un suport de un portocaliustrălucitor, s$era transparentă era ticsită de nenumăra"i sen!ori, de camere $otoşi video şi de dispo!itive de prelevare a carotelor. în $a"a şi în spatele #alonului erau montate patru seturi de elice de manevră, care îi dădeausu#marinului un grad înalt de manevra#ilitate. +ouă #ra"e articulate, din o"el,montate de o parte şi de alta a ca#inei şi care puteau $i $olosite pentrucolectarea pro#elor şi pentru manipularea diverselor dispo!itive de anali!are adatelor, o$ereau un plus de $unc"ionalitate. 5entru că #ra"ul mecanic dindreapta era mai lung decît cel din stînga, su#marinul semăna cu un cra# atuncicînd lucra pe $undul oceanului.

— Cred că totul e aranat, spuse <ummer, uitîndu&se la ultima însemnare

de pe #locnotesul ei. 8şti gata de scu$undare; — @umai dacă conduc eu, îi întoarse +irk !îm#etul.5urtînd salopetele de culoarea mării de la @/MA, cei doi $ra"i intrară în

încăperea minusculă prin hu#loul din partea din spate. +eşi interiorul erastrimt, +irk şi <ummer stăteau con$orta#il pe două scaune moi, orientate către partea din $a"a a #alonului. +irk îşi puse căştile şi luă legătura cu secundul12an.

— Aici <tar$ish, spuse, ca să veri$ice sistemul de comunicare. <untem

gata dacă sunte"i şi voi, Tim. — 5regăti"i&vă pentru lansare, îi răspunse 12an.Cu o detunătură care răsuna deasupra capetelor lor, ca#lul gros ataşat de

su#marin prin două #ucle se în$ăşură, ridicînd su#marinul drept în aer şi



suspendîndu&l la !ece metri deasupra pun"ii. în timp ce <tar$ish atîrna, plutindîn aer, 12an apăsa un #uton de pe o consolă laterală şi puntea de su#su#marin se deschise, despăr"indu&se în două păr"i care alunecară, pe role, înlaturi. +edesu#tul su#mersi#ilului suspendat apăru apa de un verde palid aMării Chinei de 8st. 12an apasă pe un alt comutator şi proiectoarele de pe o #andă circulară se aprinseră, sco"înd în eviden"ă perimetrul unui #a!in rotunddecupat în partea din spate a cocii lui <ea 1over. /n #i#an de mare imens,sinuos, apăru în e=plo!ia #ruscă de lumină şi dispăru $ulgerător su# gaurastranie din coca navei. <u#marinul portocaliu $u co#orît încet prin deschidereşi lăsat în apă, iar ca#lul de ridicare $u îndepărtat după ce +irk con$irmă că, la #ordul lui <tar$ish, toate sistemele erau opera"ionale.

— Ca#lul e decuplat, anun"ă vocea lui 12an în căştile lui +irk. <unte"ili#eri să înota"i. înatoare plăcută.

— Mul"umim pentru co#orîre, răspunse +irk. O să cla=one! cînd neîntoarcem de la maga!in.+irk testă elicele pentru ultima oară, în timp ce <ummer deschidea

tancul de imersiune, permi"înd ca un potop de apă sărată să umple cavitatea.5ortan"a negativă $u atinsă repede şi su#marinul începu să co#oare încet înadîncuri.

erdele palid al apei se trans$ormă, treptat, în ca$eniu, apoi păli,devenind negru ca cerneala cînd <tar$ish se a$undă mai mult. <ummer apăsăun comutator şi un şir de proiectoare puternice, cu =enon, le lumină drumul,deşi nu erau multe de vă!ut în apa întunecoasă. 5entru că aungea pe $und su#ac"iunea gravita"iei. su#mersi#ilul avu nevoie de vreo cincispre!ece minute pentru a încheia co#orîrea de aproape trei sute de metri. în ciuda temperaturiiscă!ute a apei care îi înconura, cei doi se încăl!iră din cau!a echipamentuluielectronic care $unc"iona în capsula etanşă de sticlă acrilică şi, în cele dinurmă, <ummer opri aerul condi"ionat ca să păstre!e răcoarea. încercînd să

$acă timpul să treacă mai repede, +irk dădu o nouă $ormă cîtorva dintreglumele răsu$late ale lui *ack +ahlgren, iar <ummer îl puse la curent cucercetarea re$eritoare la poluantul marin de pe coastele estice ale *aponiei.

Cînd aunseră la două sute opt!eci de metri, <ummer începu să mărească$lota#ilitatea ca să încetinească co#orîrea, pentru a evita să se lovească cu putere de $und. +irk o#servă că vi!i#ilitatea se mărise, deşi, la adîncimeaaceea, apa era lipsită de maoritatea vie"uitoarelor. Treptat, desluşiră, îno#scuritate, o $ormă întunecată, $amiliară, care se contura su# ei.

— /ite&l. <untem e=act deasupra lui.<uprastructura neagră, ilu!orie, a turelei lui %&':: se înăl"a către ei ca un

mic !gîrie&nori în timp ce <tar$ish co#ora în milocul su#marinului gigantic înmod $oarte asemănător cu ceea ce găsise în ca!ul lui %&'(), +irk o#serva că %&



':: stătea, drept, pe $und, $iind înclinat doar su# un unghi de cincispre!ecegrade. +egradarea supra$e"ei era mult mai pu"in severă decît la %&'() şiuriaşul su#marin arăta ca şi cum nu ar $i stat în apă ani de !ile, ci doar cîtevaluni. +irk activă elicele lui <tar$ish şi se îndepărta uşor de vasul care apărea, pe cînd <ummer regla $lota#ilitatea ast$el încît să se men"ină la trei sute demetri, e=act la înăl"imea pun"ii su#marinului.

— 8 enormE e=clamă <ummer cînd ochii ei !ăriră uriaşul conturtransversal al navei. Chiar şi su# luminile strălucitoare ale lui <tar$ish, nu putea vedea decît o por"iune a vasului.

— -ineîn"eles că nu e un su#marin nem"esc de du!ină din al +oilea1ă!#oi Mondial, răspunse el. 3ai să vedem unde a $ost lovit.

Manevrînd elicele, +irk propulsa su#mersi#ilul de&a lungul uneitraiectorii care urmărea $lancul dinspre tri#ord al epavei, alunecînd doar la

vreo doi metri deasupra pun"ilor sale superioare rotunite. Cînd înconurau pupa, <ummer arăta către partea de sus a celor două elice propulsoare din #ron! care ieşeau din noroiul de pe $und. Continuîndu&şi drumul de&a lungul #a#ordului, mai înaintară vreo cincispre!ece metri înainte de a apărea otăietură adîncă la nivelul liniei de plutire.

— 5rima lovitură de torpilă, strigă +irk, privind urma impactului $atalcu una dintre torpilele lui <word$ish. îl po!i"iona de <tar$ish ast$el încîtluminile sale să pătrundă în spărtura de $ormă neregulată. +in interior lerăspunse strălucirea unei mase circulare de metal contorsionat şi !dren"uit,semănînd cu $ălcile deschise ale unui rechin cu din"ii de $ier. <e răsuciră şi,reluîndu&şi drumul, su#marinul se deplasă încet, pe încă !ece metri, de&alungul epavei tăcute, înainte de a se ivi cea de&a doua gaură.

— A doua lovitură de torpilă, spuse +irk.<pre deose#ire de prima tăietură din partea de la #a#ord, a doua era

plasată, în mod #i!ar, mult mai sus, de&a lungul margini pun"ii superioare, de

parcă e=plo!i#ilul ar $i venit de undeva, de deasupra. — Ai dreptate, aici tre#uie să&l $i i!#it a doua torpilă, presupuse<ummer. 5ro#a#il că pupa se a$undase dea în urma primei lovituri, iarsu#marinul se lăsase pe spate datorită reculului ini"ial, cînd l&a nimerit aici adoua torpilă.

— <word$ish a "intit $oarte #ine. 5ro#a#il ca au dat de su#marinnoaptea, cînd se deplasa la supra$a"ă.

— Psta&i hangarul avioanelor; între#ă <ummer, arătînd o ane=ă

tu#ulară, de mari dimensiuni, care se întindea de&a lungul pun"ii din spate pînă la turelă.

— +a. <e pare ca a $ost distrus în timpul e=plo!iei, spuse el, în timp ce pluteau către spărtură.



O por"iune de şase metri din !ona de lîngă punte a hangarului dispăruse, pur şi simplu, în timpul masacrului. 5rivind în interior, vă!ură, în lumina proiectoarelor, o elice de avion cu trei palete montată pe peretele din spate.Mărind tura"ia elicelor, +irk răsuci vehiculul care înainta !um!ăind, alunecînd pe deasupra turelei, ale cărei numeroase plat$orme cu tunuri erau încă la locullor. <tar$ish înainta către puntea din $a"ă înainte de a se întoarce şi de a planadeasupra pun"ii de la prova, alături de unul dintre imensele hidroavioane, carese ridica deasupra su#marinului ca o aripă uriaşă.

— Asta încheie partea pitorească a turului, spuse +irk. <ă vedem dacă putem descoperi ce transporta.

— Mai #ine să luăm mai întîi legătura cu cei de deasupra, spuse<ummer, punîndu&şi căştile de comunicare şi apăsînd pe #utonul 8M%<%8D.

— <ea 1over, aici <tar$ish. Am găsit iepuraşul de 5aşti, iar acum trecem

la vînătoarea de ouă. — Am în"eles, pîrîi vocea lui 12an. Ave"i griă cu coşul. — Cred că duce mai degra#ă gria su#mersi#ilului decît pe a noastră,

spuse +irk, $ără nici o e=presie. — 5rocedea!ă tipic #ăr#ăteşte, medita <ummer, clătinînd din cap. îşi

leagă sentimentele de o#iectele mecanice neînsu$le"ite. — -ineîn"eles că ha#ar n&am ce spui, ripostă +irk, amu!îndu&se.7n timp ce vor#ea, îl deplasa pe <tar$ish, cu griă, pe deasupra provei,

inspectînd puntea. +upă cîteva minute, !ări ceea ce căuta. — 8=istă un tam#uchi, în partea din $a"ă, în !ona superioară a maga!iei

cu torpile. +acă au respectat aceeaşi procedură ca %&'(), atunci acolo a $ostdepo!itată muni"ia #acteriologică.

+irk îl aduse pe <tar$ish în $a"a hu#loului înainte de a&l plasa pe punteadin $a"ă, oprind propulsoarele.

— Cum te descurci cu intrările prin e$rac"ie; o între#ă pe <ummer.

<pre deose#ire de %&'(), aici tam#uchiul era închis şi etanşat cu o #andămetalică strînsă cu un volant montat în acelaşi plan. <ummer activă un o2stick ascuns în #ra"ul scaunului ei şi alimentă dispo!itivul hidraulic al #ra"ului retracta#il din partea dreaptă a su#mersi#ilului, în timp ce ac"ionacomen!ile, apendicele metalic "î.şni din partea laterală a lui <tar$ish şi see=tinse, întin!îndu&se cu stîngăcie. 8a îl co#orî, încet, către tam#uchi,manevrîndu&l prin lovirea uşoară a comutatorului. Cu preci!ia unui chirurg,deschise mîna mecanică, de tipul unei gheare, şi o lăsă în os, către tam#uchi,

în$igîndu&i degetele în $antele volantului de la prima încercare. — 4rumos lucrat, o admiră +irk. — Acum să vedem dacă se deschide, ripostă ea.



7n urma unei uşoare lovituri date celui de&al doilea comutator, articula"iade $i=are a ghearei mecanice începu să se răsucească. +irk şi <ummer îşilipiră $e"ele de geamul #alonului, dorind să vadă volantul învîrtindu&se. +ardispo!itivul de etanşare, care $usese !ăvorît vreme de şai!eci de ani, nu seclinti. <ummer încercă să mute comutatorul sistemului de $i=are de pe o po!i"ie pe alta de încă vreo şase ori, dar $ără nici un $olos.

— 0i cu asta am terminat cu dispo!itivul meu hidraulic, #om#ăni ea,într&un tîr!iu.

— Men"ine strînsoarea asupra volantului, o instrui +irk. <ă încercăm oac"ionare cu pîrghie.

Cît ai clipi, alimentă propulsoarele şi îl ridică pe <tar$ish la cî"ivacentimetri deasupra pun"ii. în timp ce <ummer strîngea volantul tam#uchiuluicu gheara mecanică, el inversă #rusc cursul, încercînd să rupă etanşarea

$olosind momentul întregului su#mersi#il. olantul rămînea strîns, aşa căîncepu să&l rotească pe <tar$ish într&o parte şi într&alta, încercînd să îi aplice #rusc $or"a unei pîrghii.

— Cred că o să rupi #ra"ul, îl averti!ă <ummer.8l continuă să încerce, hotărît, păstrînd tăcerea. 6a următoarea

smucitură, o#servă o mişcare a#ia percepti#ilă a volantului. încă o mişcare şidispo!itivul de etanşare $u distrus, în s$îrşit, volantul rotindu&se, #rusc, cu uns$ert de tură.

— Asta înseamnă să demonstre!i cine e şe$ul, spuse <ummer. — @umai să nu&i spui lui 12an că #e#eluşul lui are acum #ra"ul drept cu

cî"iva centimetri mai lung decît înainte, !îm#i +irk.7n timp ce pluteau deasupra tam#uchiului, <ummer i!#uti repede să

rotească volantul pînă la capăt, cu autorul ghearei mecanice. Apoi +irk îltrase pe <tar$ish înapoi, <ummer men"inu strînsoarea şi, în cele din urmă,tam#uchiul se #alansa, deschi!îndu&se. 1epo!i"ionară su#mersi#ilul în $a"a

deschi!ăturii şi priviră înăuntru, dar nu vă!ură altceva decît un spa"iu gol,întunecat. — Cred că asta&i o trea#ă pentru <noop2. Tu ai acces la comen!i, spuse

<ummer.+irk trase în a$ară un modul de comandă tip laptop şi apăsă #utonul de

alimentare. Aprinderea unui şir de lumini ver!i con$irmă că unitatea eraactivată.

— Bata, du&te să le aduci, murmură, apăsînd un comutator care punea în

$unc"iune un propulsor minuscul.+intr&un suport e=terior situat su# capsula din sticlă acrilică ieşi un

vehicul telecomandat. @edepăşind dimensiunile unei gen"i diplomat,



minusculul 1O9 repre!enta doar pu"in mai mult decît o cameră video cusistem propriu de iluminare, căreia i se ataşase un set de mici elice propulsoare cu ac"ionare electronică. Avînd posi#ilitatea de a cerceta spa"iileînguste şi de ac"iona în interiorul lor, <noop2 era unealta ideală pentrue=plorarea nişelor adînci şi periculoase de pe epavele scu$undate.

<ummer îl urmări pe <noop2 "îşnind la vedere şi a$undîndu&se întam#uchiul deschis în milocul unui et de #ule minuscule. +irk apăsă un alt #uton de pe consolă şi vederile luate de 1O apărură, în direct, pe un monitorcolor. /rmărind monitorul ca să&l poată pilota, conduse vehiculul în de acum$amiliara maga!ie cu torpile. <noop2 trecu pe lîngă un şir de proiectile, iarcamera arătă că to"i cei cinci peşti imenşi, de metal, se odihneau încă pesuporturile lor. <e roti, aungînd pe o altă latura a nişei, şi scena se repetă în partea opusă a încăperii. 8ra limpede că %&':: nu anticipase lupta cînd

<word$ish îl surprinsese şi îl scu$undase.+ar nu torpilele îl interesau pe +irk. îl diria pe <noop2, metodic, către partea de la prova a maga!iei, unde îl plim#ă sistematic, înainte şi înapoi, de&acurme!işul acelui spa"iu, alunecînd cu vreo doi metri către pupa după $iecaretrecere în urmă căreia se sim"ea satis$ăcut, $iindcă $iecare centimetru pătrat$usese cercetat.

— @ici urmă de #om#e şi de lă!ile lor. +ar mai e=istă, dedesu#t, omaga!ie cu torpile în care e posi#il să $i $ost depo!itate.

— 5o"i să&l duci pe <noop2 acolo os; între#ă <ummer. — 7n podea e un tam#uchi pentru încărcarea torpilelor, dar nu cred că

<noop2 îi poate ridica capacul. <&ar putea să mai $ie o altă cale de acces.<canînd încăperea prin ochii camerei de luat vederi a lui <noop2,

o#servă uşa din spate, care ducea către ca#ina căpitanului. încă mai eradeschisă şi +irk manevra 1O&ul, $ăcîndu&l să treacă dincolo de ea pestecîteva secunde.

— Acolo, spuse <ummer, arătînd cu o mişcare a capului către unuldintre col"urile monitorului. 8 o scară care pare să ducă spre puntea dededesu#t.

+irk $ăcu 1O&ul să danse!e în urul unui morman de s$ărîmături şiapoi în os, către gura tam#uchiului din podea. Co#orînd către punteaurmătoare, <noop2 descoperi intrarea în maga!ia de torpile de la nivelulin$erior şi pătrunse în următorul spa"iu destinat $ocoaselor. +eşi ceva maimică din cau!a conicită"ii mai accentuate a cocii su#marinului, încăperea era

copia $idelă a celei de deasupra. 0i, aşa cum mai vă!useră şi înainte, înăuntruerau e=puse !ece torpile letale, tip ?G, care se odihneau, liniştite, în

9 1emote Operated ehicle & vehicul telecomandat.



suporturile lor. Cu toate că aunsese aproape de limita ca#lului cuautoîn$ăşurare care îl alimenta pe <noop2, +irk îl manevră, cu griă, în urul por"iunii ocupate a încăperii. Camera video le arăta că în compartiment se a$laun set complet de torpile, dar nimic altceva. <pa"iul gol le re$lecta privirile cunepăsare.

— <&ar părea, spuse <ummer, clătinînd din cap, de!amăgită, că nue=istă nici un ou.



Capitolul 24

+irk călău!i, cu griă, micul 1O pe drumul de întoarcere către <tar$ishşi începu să $luiere vechea melodie <wanee 1iverD, a lui <tephen 4oster.<ummer îşi privi $ratele nedumerită şi curioasă.

— Kinînd cont că #om#ele #acteriologice s&au pierdut pe drum, eştiîngro!itor de $ericit, spuse ea.

— <urioară, s&ar putea să nu ştim unde sunt, dar e sigur că ştim unde nusunt. Acuma eu, dacă aş $i $ost în locul lor, aş $i vrut să "in ouăle astea cît maiaproape de găină.

<ummer avu nevoie de o secundă ca să&i în"eleagă comentariul, apoi $a"ai se lumina într&o mică măsură.

— 3angarul de pe punte; Cel în care sunt avioanele; — +a, hangarul, răspunse +irk. %ar <word$ish a $ost destul de ama#il casă ne lase uşa deschisă.

+e îndată ce <noop2 se a$lă în siguran"ă, în locaşul său, +irk activă propulsoarele principale şi <tar$ish se desprinse de puntea su#marinului,îndreptîndu&se către cea de&a două urmă de torpilă. Baura apărută în urmae=plo!iei era su$icient de mare ca să permită pătrunderea în interior, darhangarul cu diametrul de trei metri era prea îngust pentru ca <tar$ish să mai poată $i manevrat după aceea. +irk îi studie ruptura înainte de a strecurasu#mersi#ilul prin deschi!ătură. 8=plo!ia $ăcuse în punte găuri ca nişteciupituri de vărsat, care duceau către măruntaiele întunecate ale su#marinului.+irk îl conduse pe <tar$ish cu griă, co#orîndu&l tot mai mult, pînă cînd aunsela marginea din $a"ă a spărturii şi vă!u că era destul de largă pentru casu#mersi#ilul să poată trece. Cu coada ochiului, o#servă că elicea de avion pecare o remarcase mai devreme atîrna chiar în dreapta sa. <e lăsă încet în os,

pînă cînd tălpile de sus"inere ale su#mersi#ilului atinseră puntea.Cînd opri propulsoarele, în interior se lăsă, pentru moment, tăcerea.5riviră împreună în lungul hangarului #lindat care se întindea în $a"a ochilor,ca un tunel nes$îrşit. Apoi un sunet metalic, înă#uşit, se propagă prin apă,spul#erînd tăcerea.

— +irk, eliceaE strigă <ummer, arătînd spre dreapta prin geamul #alonului.

<uportul care sus"inuse elicea de re!ervă, cu trei palete, pentru

#om#ardiere <eiran, ruginise de multă vreme din cau!a apei sărate, dar, înciuda #unului&sim", reuşise cumva să rămînă su$icient de intact pentru a "ineelicea grea agă"ată de perete vreme de şai!eci de ani. A#ia cînd îl lovise apaagitată de propulsoarele lui <tar$ish se hotărîse să&şi a#andone!e misiunea şi



Activa propulsoarele la puterea ma=imă, încercînd să&l ridice pe <tar$ishşi să&l tragă înapoi, îndepărtîndu&l de elicea răsturnată. 5ropulsoareleelectronice !um!airă şi se cutremurară violent în timp ce se în$igeau în apă cutoată puterea, dar greutatea elicei era, pur şi simplu, prea mare. <u#mersi#ilulstătea nemişcat ca o stîncă, în timp ce propulsoarele sale #ăteau apane#uneşte, ridicînd un nor murdar, de nămol. 6e schim#ă sensul de rota"ieînainte şi înapoi, încercînd să #ascule!e pentru a se desprinde, dar $ără nici un$olos. +upă mai multe încercări !adarnice, +irk opri propulsoarele şi aşteptăca norul maroniu să se împrăştie.

— O să consumăm degea#a #ateriile dacă o să continuăm să $acemîncercări şi să dăm greş, spuse, descuraat. 5ur şi simplu, nu avem destulă$or"ă de trac"iune ca să scăpăm de elice.

<ummer putea vedea roti"ele care se învîrteau în capul $ratelui ei. @u era

prima oară cînd rămînea prinsă su# apă împreună cu +irk şi, ştiind că îi ealături, se sim"ea încuraată. +oar cu cîteva luni înainte $useseră pe punctul dea muri împreună în largul coastei @avidad, cînd la#oratorul su#marin în carese a$lau se rostogolise într&o crevasă datorită $uriei unui uragan devastator. @umai sosirea tatălui ei şi a lui Biordino, în ultimul moment, îi salvase de la omoarte lentă, prin as$i=iere. însă, de data aceasta, tatăl ei şi Biordino erau la omie şase sute de kilometri depărtare.

A$ară, în întunecimea de nepătruns, începeau să se audă şoapteletrecutului. Marinarii de pe %&'::, mor"i de multă vreme, păreau să&i strige pe+irk şi <ummer ca să li se alăture în mormîntul rece şi umed a$lat la trei sutede metri su# supra$a"a mării. <u#marinul tăcut şi întunecat crea o sen!a"iemor#idă, care o $ăcu pe <ummer să simtă un $ior pe şira spinării. Apa agitatădin ur se calmă şi putură privi din nou în adîncimea hangarului. @u se putuîmpiedica să #rode!e pe marginea $aptului că erau gă!dui"i în mormîntul de$ier al mai multor du!ini de #ăr#a"i curaoşi din Marina Militară %mperială.

<ilind imaginea maca#ră să&i părăsească mintea, încerca să&şi concentre!e dinnou aten"ia asupra cerin"elor logice ale situa"iei lor. — Cît timp ne&a mai rămas la dispo!i"ie; între#ă, începînd să $ie

copleşită de situa"ia disperată.+irk privi şirul de aparate de alături. — @u suntem în pericol atîta vreme cît epuratorul de aer nu epui!ea!ă

#ateria. +upă vreo trei ore se vor stinge luminile, apoi, după încă o oră, saucam aşa ceva, vom rămîne $ără aer. Ar $i mai #ine să luăm legătura cu <ea

1over.ocea îi era sla#ă, dar netul#urată.



<ummer activa sistemul de comunicare şi îl apelă pe 12an, pe <ea1over, dar nu i se răspunse decît prin tăcere. +upă o serie de alte încercări, înreceptor se au!iră pîrîituri.

— <tar$ish. aici <ea 1over. @u v&am în"eles, vă rugăm repeta"i,terminat, sosi răspunsul estompat şi neclar al 6ui 12an.

— 5ro#a#il că semnalul nostru e #locat de pere"ii su#marinului, spuse+irk. @oi îi putem au!i, dar ei nu.

— O să mai încerc, în ca! că ar putea capta semnale sporadice.<ummer continuă să transmită vreme de încă !ece minute, vor#ind cu

voce puternică şi clară, dar nu primi de la 12an altceva decît acelaşi răspuns$rustrant.

— @&are rost. @u ne pot au!i. <untem pe cont propriu, admise ea în celedin urmă.

+irk începu să apese comutatoarele de pe consolă, închi!îndcomponentele electronice neesen"iale cu scopul de a economisi curentul din #aterie. 8!ită cînd mîinile îi aunseră la comen!ile lui <noop2.

— Ai ceva împotrivă dacă&l scoatem pe <noop2 la o plim#are; — Am venit aici ca să e=plorăm hangarul, aşa că ar $i pre$era#il să ne

terminăm trea#a. încă mai e necesar să a$lăm dacă armele #acteriologice suntla #ord, sau dacă e=istă vreo dovadă că ar $i $ost luate.

— 8=act aşa mă gîndeam şi eu, spuse +irk, pornind minusculul 1O.6uă în stăpînire comen!ile, desprinse vehiculul din suport, îl trecu peste

elicea că!ută, apoi îl ridică în $a"a lui <tar$ish, la nivelul ochilor. înaintea sa seîntindea pu"ul lung şi întunecat al hangarului, prelungindu&se, în #e!na, cătreturelă. Comută propulsoarele vehiculului teleghidat pe po!i"ia înainte şi<noop2 pătrunse în negura culoarului.

Ochii celor doi, care urmăriseră 1O scăldat în lumina dina$ara #alonului pînă cînd se îndepărtase de su#mersi#il, se întoarseră către

monitorul care reda cele a$late în cîmpul lui vi!ual. 6a început, hangarul părusă $ie gol, dar, pe măsură ce <noop2 înainta, o serie de o#iecte acoperite demîl începură să prindă contur. 6entilele camerei de luat vederi urmăriră undîm# imens, ruginit, plasat de o plat$ormă a$lată pe una dintre laturi şi su#care se !ăreau mai multe dulapuri mari, ieşind în a$ara peretelui hangarului.

— /n motor de re!ervă pentru avioane, constată +irk, a"intind ochii lui<noop2 asupra lungului #loc metalic.

— 4ac pariu că astea sunt compartimente de depo!itare pentru alte piese

de schim# şi pentru sculele mecanicilor, adaugă <ummer, arătînd cătreimaginea dulapurilor.



un suport suspendat la mică înăl"ime, gă!duind ceea ce +irk recunoscuimediat drept torpile. în $iecare dintre acestea se odihneau cîte patru peştimetalici, torpile aeriene care, avînd cîte şase sute de kilograme, erau mult maimici decît cele lansa#ile de pe su#marin descoperite su# punte.

+irk şi <ummer priviră îndelung monitorul, încordîndu&se ca sădesluşească dovada e=isten"ei armamentului suplimentar. +ar nu se maivedeau nici un alt $el de alte arme. +irk se răsuci şi vă!u că <ummer îşi priveaceasul, conştienti!înd, cu neplăcere, $iecare minut care trecea.

— <ă ne continuăm drumul. Acolo tre#uie să mai $ie cel pu"in încă unavion, spuse +irk, încercînd să&i scoată din minte inevita#ilul. 1O&ul trecu printr&un alt compartiment gol înainte de a pătrunde în următoarea sec"iune ahangarului. +upă cîteva secunde, în ra!a vi!uală apărură coada şi $u!elaulunui al doilea avion <eiran, completate de aripile pliate. +edesu#t se a$la

perechea corespun!ătoare de $lotoare, $i=ate de punte cu ca#luri. /rmarădiverse lă!i cu unelte $i=ate de perete, apoi încă şase metri de spa"iu gol. încele din urmă, <noop2 aunse în $a"a imensului #ocaport rotund care dădeaspre puntea din $a"a a su#marinului.

— 8i, asta e, spuse +irk, solemn. Am stră#ătut toată lungimeahangarului şi n&am descoperit nici o altă urmă a unor alt$el de #om#e aeriene,cu e=cep"ia torpilelor.

5entru moment, <ummer nu spuse nimic, muşcîndu&şi, în modinvoluntar, #u!a de os, descuraată.

— 5ăi... nu e=istă nicăieri nici un indiciu de pătrundere $or"ată, nicimîlul nu pare să $i $ost răscolit de curînd. <e poate să $i $ost distruse cînd ae=plodat torpila;

— 8 posi#il. Totuşi, am lăsat în urmă o mică por"iune a hangarului încare nu m&am putut uita.

7n tăcere, +irk îl conduse pe <noop2 înapoi, către su#mersi#il,

în$ăşurîndu&i, pe măsură ce se apropia, ca#lul care asigura cone=iuneaelectronică. în timp ce $ratele şi sora se gîndeau la situa"ia di$icilă în care sea$lau, în carlingă se aşternu tăcerea. +irk #lestema, în gînd, ghinionul de careavuseseră parte şi $aptul că nu i!#utiseră să locali!e!e #om#ele aeriene. Cînd1O&ul trecu de $u!elaul celui de&al doilea avion, apropiindu&se de $lotoarele primului, pe chipul lui <ummer se aşternu o e=presie intrigată.

— +irk, "ine&l aici pentru o secundă, spuse ea, cu voce scă!ută,concentrîndu&şi aten"ia asupra monitorului.

— Ce s&a întîmplat; între#ă el, oprind 1O&ul. — /ită&te la $lotoare. @u o#servi nimic neo#işnuit;+irk studie o clipă monitorul, apoi clătină din cap.



— Cele din capătul hangarului erau $i=ate direct de punte, !ise <ummer.+ar su# $iecare dintre astea două e cîte o plat$ormă.

8l privi imaginea şi $runtea i se încre"i. 4iecare $lotor era plasat, în modsimetric, pe o plat$orma dreptunghiulară de vreo şai!eci de centimetriînăl"ime.

+eplasă vehiculul teleghidat, încet, în urul şi de&a lungul suportuluiunuia dintre $lotoare, apoi îl po!i"iona alături de următorul, îl învîrti şi, pentrucîteva secunde, îi ac"iona propulsoarele cu puterea ma=imă, încercînd săspul#ere nămolul care îl acoperea. 1esta#ili po!i"ia 1O&ului, apoi aşteptă canorul de mîl să se depună. <crutînd încorda"i întunericul, putură desluşilimpede acea !onă a plat$ormei care era e=pusă vederii. 8ra o ladă din lemnde esen"ă tare, care părea să $ie mahon. +irk e=amina, cu aten"ie, întreaga plat$ormă.

— +oamne, aici tre#uie să $ie. — 8şti sigur; între#ă <ummer. — 5ăi, nu pot spune ce&i înăuntru, dar aspectul e=terior şi dimensiunile

sunt identice cu cele ale lă!ilor cu #om#e pe care le&am găsit, s$ărîmate, pe %&'().

+irk privi lada su# toate unghiurile posi#ile, apoi se convinse că, su# aldoilea $lotor, era împănată o ladă similară. <ummer insera o notă în $işierelevideo, consemnînd, cu preci!ie, locul din hangar în care găsiseră lă!ile. 5itto#servă că păreau să $ie $i=ate datorită greută"ii $lotoarelor, acestea $iind$oarte #ine ancorate de puntea hangarului cu cîte o umătate de du!ină deca#luri groase de o"el încrucişate pe deasupra $iecăruia.

— -ine ochit, <ummer. Meri"i o #ere pentru descoperirea asta. — +a&mi o sticlă de Martin 1a2 Chardonna2, riposta ea, cu o umătate

de !îm#et. 5ur şi simplu, mă #ucur $iindcă acum ştim unde sunt. — Cineva o să mai ai#ă pu"in de $urcă ca să le scoată de acolo.

— Ca şi pe noi, la drept vor#ind, răspunse ea, posomorîtă.7n timp ce conducea vehiculul teleghidat înapoi, către su#mersi#il,roti"ele din mintea lui +irk continuau să se învîrtească ca să pună la cale un plan de scăpare. Concentrarea i se împrăştie cînd luminile su#acvaticestrălucitoare ale lui <noop2 se apropiară şi lucirea lor scînteietoare pătrunse înca#ina su#mersi#ilului. Or#it, îndrepta, instinctiv, 1O&ul către punteahangarului în timp ce îl aducea mai aproape de <tar$ish. +ar, venind către ei,vehiculul teleghidat rămase, #rusc, suspendat, nemaireuşind să stră#ată ultimii

metri care îl despăr"eau de suportul său. — +irk, lui <noop2 i s&a agă"at cordonul om#ilical de ceva, o#servă

<ummer, arătînd dincolo de geamul #alonului.



8l privi în direc"ia indicată şi reuşi să !ărească, în întuneric, că, pe puntea hangarului, la vreo şase metri în $a"a lor, erau nişte s$ărîmături în carese agă"ase ca#lul 1O&ului

— Chiar mă surprinde $aptul că am reuşit să&l men"inem atît de mult încursa asta cu o#stacole, răspunse el.

<chim#înd direc"ia, trase vehiculul înapoi, pînă cînd se reîntinse ca#lul,care se prinsese de ceea ce părea să $ie un mic motor $i=at de un suporttu#ular plasat la un metru înăl"ime.

— 4ac pariu că e un compresor cu #en!ină, spuse, o#servînd două$urtunuri putre!ite, conectate la una dintre e=tremită"ile motorului.

— Ce&i cu maneta aia mare; între#ă <ummer, uitîndu&se la o vergeamare, metalică, care se înăl"a pornind de pe o latură a #locului.

+e capătul acestuia era ataşată o agă"ătoare rotundă, ca o lopată.

— 8 un demaror vechi, mecanic. Ca şi cum ai trage de coarda uneimaşini de tuns iar#a, motorul porneşte doar cînd mişti manivela. Am vă!ut odată, pe un su#marin, un compresor elve"ian care $unc"iona în mod similar.

5entru o clipă, +irk privi lung manivela, $ără să deplase!e 1O&ul. — Ai de gînd să&l aduci pe <noop2 acasă; între#ă <ummer, în cele din

urmă. — +a, răspunse el şi, #rusc, ochii îi străluciră. +ar o să ne aute mai întîi

să ieşim de aici.6a #ordul lui <ea 1over, o teamă nervoasă puse stăpînire pe căpitan şi

pe echipa. Trecuseră aproape nouă!eci de minute de cînd comunicaserăultima oară cu <tar$ish şi Morgan, îngriorat, se pregătea să cheme o echipăspeciali!ată în salvări de urgen"ă. <ea 1over rui transporta un su#mersi#il dere!ervă, iar cel mai apropiat su#marin al @/MA era la cel pu"in douăspre!eceore distan"ă.

— 12an, să luăm legătura cu /nitatea de <cu$undări la Mare Adîncime

a Marinei Militare. %n$ormea!ă&i asupra situa"iei în care ne a$lăm şi întrea#ă încît timp poate sosi un vehicul pentru salvări de urgen"ă, se răsti Morgan, păstrînd tăcerea asupra gîndului care îl înspăimînta.

+acă +irk şi <ummer erau într&adevăr în pericol, atunci ştia că era ochestiune nu de ore, ci de minute. <alvarea lor atîrna de un $ir de păr.



Capitolul 25

— O, <ummer, opreşte tam#urul de în$ăşurare, îi ceru +irk, după ce îl plasase pe <noop2 aproape de pla$onul hangarului, la vreo doi metri decompresor.

8a apăsă #utonul de oprire al dispo!itivului automat de în$ăşurare alca#lului de alimentare al vehiculului teleghidat. +irk îl deplasă pe cel dinurmă, încet, către compresor, uitîndu&se la ca#lul care, su# el, se destindea. îlconduse cu aten"ie, $ăcîndu&l să se învîrtească în urul compresorului precumun anaconda care se încolăceşte în urul pră!ii şi lăsînd ca#lul slă#it să seîn$ăşoare, leer, în urul manetei proeminente. +upă ce îl puse să danse!e, urîmpreur, de mai multe ori, i!#uti să $acă în urul acesteia cinci noduri pe care

le strînse mişcînd 1O&ul înainte şi înapoi. — O, activea!ă tam#urul, iar eu am să trag de ca#lu cu <noop2. — Compresorul ăla tre#uie să cîntărească o sută cinci!eci de kilograme.

Chiar dacă e su# apă, n&o să reuşim niciodată să&l clintim, ripostă <ummer,între#îndu&se dacă $ratele ei îşi pierduse min"ile.

— @&am nevoie de compresor, vreau maneta.Ac"iona comen!ile, mărind puterea lui <noop2, care se îndrepta acum

către su#mersi#il. ehiculul se avîntă înainte, pînă cînd cordonul său dealimentare se strînse în urul manetei metalice. Cu micile sale propulsoare #ătînd apa, 1O&ul se strădui să înainte!e, dar nu avu destulă putere ca săurnească maneta. Atunci i se alătură <ummer, în$ăşurînd celălalt capăt alca#lului pe tam#urul automat pînă ce acesta se strînse în urul păr"ii in$erioarea manivelei. +eşi am#ele e=tremită"i ale manetei erau acum #ine prinse, ceain$erioară, agă"ată de <ummer, $ăcu să reuşească trucul. Capătul încastrat al #arei de metal alunecă din articula"ia ro"ii de lan" care răsucea volantul şi

întreaga manetă se desprinse de compresor, plutind către <tar$ish. +irk o trasecu griă, aducînd&o într&o po!i"ie ori!ontală, ast$el încît să nu scape dinîn$ăşurarea care o strîngea, şi o aduse, încet, în $a"a su#mersi#ilului.

— @u cred că 12an o să aprecie!e modul în care te por"i cu 1O&ul,spuse <ummer, cu îngriorare pre$ăcută.

— O să&i cumpăr unul nou dacă trea#a asta merge. — 0i, mai precis, ce anume ai de gînd; între#ă <ummer, ne$iind încă

sigură de inten"iile $ratelui ei.

— 5ăi, draga mea surioară, e vor#a doar de un mecanism cu pîrghii.+acă ai să $ii atît de ama#ilă încît să prin!i noua rangă pe care am găsit&o cu #ra"ul mecanic din stînga, o să ve!i ce vreau să spun.



+irk aduse vehiculul teleghidat de partea stîngă a lui <tar$ish, trăgîndmaneta după el. <ummer activă comen!ile #ra"ului mecanic din stînga şi îideschise gheara. 6ucrînd la unison, apropiară cele două instrumente unul decelalalt, pînă cînd <ummer i!#uti să apuce, aşa cum tre#uia, una dintree=tremită"ile manetei cu gheara ca o menghină. +irk îl trase apoi uşor înapoi pe <noop2, îndepărtîndu&l şi slă#ind ca#lul, pe care îl des$ăşura de pe capătulli#er al manetei. Activă mecanismul de în$ăşurare a ca#lului şi aduse 1O&uleli#erat pe <tar$ish, $i=îndu&l în suportul său.

— 5entru un copoi, <noop2 e un cîine de aport $oarte #un, remarcă<ummer.

— Acum să vedem dacă #ra"ul nostru mecanic poate "ine locul unui crichidraulic de #ună calitate, răspunse +irk.

Ochii i se opriră asupra şirului de indicatoare al amperaului #ateriei de

pe pupitrul de comandă al su#mersi#ilului. 5etrecuseră mai #ine de o orăac"ionînd 1O&ul şi #ateria nu mai era încărcată decît în propor"ie de trei!ecila sută. Tre#uiau să ac"ione!e repede dacă vroiau să mai ai#ă vreo speran"ă dea se ridica la supra$a"ă prin propriile puteri.

— <&o $acem din prima încercare. Bolesc tancurile de imersiune, spuse,apăsînd două #utoane care scoteau apa din tancuri pentru a mări $or"aascensională.

Apoi puse în $unc"iune principala elice propulsoare a su#marinului, întretimp, <ummer roti #ra"ul mecanic în urul păr"ii din $a"ă a lui <tar$ish,$olosindu&se de întreaga lui de=teritate, şi studie po!i"ia elicei în"epenite.Tre#uia ridicată şi împinsă încet înainte, pentru ca ei să se ridice,îndepărtîndu&se, dar spa"iul de manevră era restrîns. +upă ce spriini manetade una din tălpi şi micşoră $or"a cu care o strîngea, reuşi să introducă #ara demetal din partea superioară a elicei că!ute pe o lungime de două!eci decentimetri.

— Bata, spuse, cu voce nesigură, ştergîndu&şi palma transpirată decracul pantalonului.0i +irk transpirase din a#unden"ă, pentru că în ca#ina strimtă crescuse

temperatura după ce aerul condi"ionat $usese oprit ca să se economiseascăenergia.

— <mulge&ne de aici, !ise +irk, pregătit să apese pe #utoanele decomanda ale propulsoarelor.

7ncordată şi prevă!ătoare, <ummer apăsă cu griă #utoanele care

comandau ridicarea #ra"ului mecanic. Acolo unde puterea mecanismuluihidraulic al #ra"ului $usese insu$icientă pentru a&l ridica, surplusul o$erit de pîrghia repre!entată de maneta de metal spriinită de punte $u su$icient ca să&lclintească. înăl"îndu&se $oarte încet, paleta elicei se ridică doi centimetri, apoi



cinci, apoi încă cî"iva. +irk putea vedea cum partea din spate asu#mersi#ilului se îndepărta de punte, înclinîndu&se uşor datorită creşterii$or"ei $lota#ilită"ii. Cînd ranga manevrată de <ummer saltă paleta elicei la oînăl"ime mai mare decît a tălpilor din $a"a ale su#mersi#ilului, într&o po!i"iesigura, el aduse #rusc comen!ile care alimentau propulsoarele în punctulma=im, inversînd cursul.

Creşterea puterii nu avu drept e$ect o desprindere #ruscă sau oaccelerare care să poată înăl"a o rachetă, ci <tar$ish mai degra#ă se smuci cîndcoada i se desprinse prima de punte. <u#mersi#ilul se ridică, scăpînd dinstrînsoarea elicei, în timp ce lama alunecă de pe maneta compresorului şi!ăngăni recă!înd pe puntea hangarului, la numai cî"iva centimetri în $a"atălpilor lui <tar$ish.

— 4rumos lucrat, surioară. Ce&ai !ice să mergem să luăm pu"in aer

curat; spuse +irk, reglînd propulsoarele ast$el încît să ridice su#mersi#ilul,sco"îndu&l din hangarul lui %&'::. — <unt alături de tine, răspunse <ummer, cu vădită uşurare.Aproape în aceeaşi secundă în care se eli#erară, ieşind dintre pere"ii

hangarului, vocea pro$unda a lui 12an răsuna cu putere în căştile sistemuluide comunicare.

— <tar$ish, aici <ea 1over. Mă au!i"i; Terminat, spuse, pe un tonmonoton, ceea ce era evident că repetase de o mie de ori în ultimele cîtevaore.

— Aici <tar$ish, răspunse <ummer. Te au!im, tare şi clar. începemascensiunea, vă rugăm pregăti"i&vă pentru recuperare.

— Am în"eles, <tar$ish, răspunse 12an, #rusc revigorat şi incitat. Aicisus sunt nişte tipi îngriora"i. Ave"i nevoie de autor;

— @u. Aici, os, ne&am poticnit doar. Totul e în ordine. Aungem încurînd la supra$a"ă.

— Am în"eles asta. @e pregătim de recuperare.+atorită surplusului de portan"ă po!itivă, timpul de ridicare $u pu"in maiscurt decît cel de co#orîre şi, în !ece minute, putură vedea luminilestrălucitoare din #a!inul rotund al lui <ea 1over. Conturul estompat al naveiîncepu să se desluşească pe măsură ce su#mersi#ilul se apropia, iar +irkînvîrtea propulsoarele cu pu"ina putere care mai rămăsese pentru a&l conduceîn centrul inelului de #ali!e strălucitoare. Atît el cît şi <ummer răsu$larăuşura"i, în tăcere, cînd săltară prin deschiderea din $undul navei şi se iviră la

supra$a"a #a!inului. în urul acestuia se adunaseră Morgan, 12an şi o umătatede du!ină de mem#ri ai echipaului, care priveau, încorda"i, cum <tar$ish erascos din apă cu autorul unei macarale şi aşe!at cu griă pe punte. +irk opri



propulsoarele în timp ce <ummer deschidea tam#uchiul din partea din spate şicei doi ieşiră, inhalînd o gură recon$ortantă de aer proaspăt.

— @e&am temut că v&a"i pierdut acolo, os, !îm#i Morgan, apoi privi,nedumerit, maneta compresorului, încă prinsă în strînsoarea #ra"ului mecanic.

— Psta&i #astonul nostru, îi e=plică <ummer. @e&am plim#at printr&unloc în care n&ar $i tre#uit să intram şi am avut o mică pro#lemă la ieşire.

— 8i, între#ă Morgan, incapa#il să&şi "ină în $rîu cealaltă griă care îistăruia în minte, ce&a"i descoperit;

— +ouă cartoane cu ouă care aşteaptă să $ie livrate, spuse +irk,Qîm#ind.

8chipaul de pe <ea 1over lucra cu $rene!ie, reparînd #ra"ul mecanic allui <tar$ish şi înlocuindu&i #ateriile secătuite, în timp ce +irk, <ummer şiMorgan sta#ileau o strategie de recuperare. 1evă!înd toate secven"ele video

înregistrate de <noop2, calculară po!i"ia e=actă în care erau plasate, în hangar,lă!ile cu #om#e. <tudiind cu aten"ie imaginile, constatară că pere"iidespăr"itori ai hangarului erau alcătui"i din segmente de cîte trei metri.

— Ar tre#ui să putem tăia îm#inările originale şi să ridicăm o por"iunede perete de trei metri, situată paralel cu $lotoarele, spuse +irk, lovind cu uncreion într&o imagine video încremenită. 6ă"imea lui <tar$ish e de doi metri şi umătate, ceea ce ar tre#ui să ne o$ere su$icient loc de manevra în imediataapropiere şi o să putem trans$era #om#ele cu autorul #ra"ului mecanic.

— Avem noroc $iindcă, în urul epavei, vite!a curen"ilor e de numai unusau două noduri, aşa că vom putea lucra $ără să $im stingheri"i de apă. Totuşi,o să $ie nevoie de două scu$undări, adăugă <ummer.

— oi doi şi 12an vă pute"i scu$unda pe rînd, spuse Morgan. +e ce nu pro$ita"i de cîteva ore de odihnă în timp ce noi răsucim su#marinul şi îl pregătim ca să poată $ace decuparea;

— @u tre#uie să&mi spui de două ori, răspunse <ummer, căscînd.

+ar somnul ei $u de scurtă durată, pentru că +irk o tre!i peste trei ore şise pregătiră pentru o altă scu$undare. Avînd un sett nou de #aterii, <tar$ish $uiarăşi pus în li#ertate şi co#orîră încă o dată, încet, către su#marin.<u#mersi#ilul plana deasupra păr"ii laterale a hangarului, $iind orientat cătrespărtura $ăcută de e=plo!ie, apoi se deplasă încet, transversal, către turelă. 6aintervale de cîte un metru opt!eci şi cinci, măsurate avînd ca etalon distan"adintre cele două #ra"e mecanice întinse pe umătate, +irk tre#uia să deplase!esu#marinul înainte şi să trase!e un semn pe supra$a"a ruginită, !gîriind&o cu

#ra"ul stîng. +upă al !ecelea interval, sau la optspre!ece metri şi umătate detăietura $ăcută de torpilă, !gîrie un U grosolan pe peretele lateral alhangarului.



— Aici tre#uie să tăiem, îi spuse lui <ummer. <ă vedem dacă putemgăsii îm#inarea.

Trăgînd una dintre gheare de&a lungul supra$e"ei hangarului, +irk oîn$ipse în păr"ile laterale ale acestuia, trasînd o !gîrietură lungă. <e întoarserăînapoi şi cercetară cu aten"ie por"iunea deteriorată, care sîngera ruginămurdară şi metal auriu, descoperind repede un pliu vertical e=pus vederii,repre!entînd îm#inarea sudata a două dintre ta#lele de #orda ale hangaruluietanş. Aşa cum se aşteptau, găsiră încă o îm#inare verticală la trei metri maiîncolo. 5e cînd <tar$ish plana, <ummer ră!ui îm#inările, $olosind gheara ca peun cu"it şi dînd la iveală sudurile. Cînd termină, pe hangar era trasat un conturdreptunghiular, de $orma unei uşi de gara.

— Asta a $ost partea uşoară, spuse +irk. 8şti pregătită să tai; — 5une&"i ăştia şi să începem, răspunse <ummer, întin!îndu&i o pereche

de ochelari de sudură în timp ce se echipa cu o alta.5reluînd controlul am#elor #ra"e mecanice, aunse la un coş montat pesuportul tălpii din $a"ă, din care scoase cu gheara dreapta un portelectrod,conectat la o sursă a$lată pe su#mersi#il printr&un ca#lu armat de două sutetrei!eci de amperi curent continuu. Cu gheara stînga, $i=ă în suport unelectrod cu înveliş din o=id de $ier cu reac"ie endotermă şi îl alimentă. <predeose#ire de electro!ii su#acvatici o#işnui"i, care au nevoie de o re!ervă deo=igen ca să între"ină arderea, pentru cei cu o=id de $ier nu era necesară decîto sursă de energie care să genere!e un arc electric de tăiere cu o temperatură$oarte ridicată. Această concep"ie mai simplă era mult mai practică pentrusudurile la adîncimi mari. <upratensiunea electrică aunsă în e=tremitateaelectrodului genera un arc electric de un gal#en strălucitor, care pîlpîia în vîr$,ar!înd la mai multe mii de grade.

— <ă începem din col"ul din dreapta sus şi să co#orîm apoi, îl diriă<ummer.

+irk duse su#mersi#ilul în col"ul îm#inării şi îl "inu pe loc în timp ce eaîntinse #ra"ul mecanic din dreapta către peretele hangarului pînă cînd $lama cuo temperatură ridicată pîlpîi în contact cu supra$a"a. <tar$ish $iind suspendatîn contra unui curent uşor, <ummer $olosi dogoarea arcului ca să taie sudura #ordaului metalic, reali!ată în urmă cu şai!eci de ani. 5rogresul se măsură încentimetri, pentru că #alansul su#mersi#ilului $ăcea ca tăierea să nu $iee$icientă. +ar, treptat, pe peretele hangarului apăru o tăietură chirurgicală,care se lungea pe măsură ce +irk îl $ăcea pe <tar$ish să alunece în osul

sudurii. +upă cincispre!ece minute, electrodul de tăiere arsese pînă la capăt.<ummer opri alimentarea cu energie electrică şi îl înlocui, apoi alimentă dinnou şi continuă să taie. Opera"iunea anostă continuă pînă cînd apăru o tăieturăsu#"ire în urul întregului perimetru al panoului din peretele hangarului.



@emaiavînd de parcurs decît cî"iva centimetri, <ummer introduse ghearamecanică li#eră într&o spărtură deschisă şi o în$ipse în ta#lă. Apoi tăie ultima parte a îm#inării, după care o e=trase $olosindu&se de $or"a ghearei. <ec"iuneadecupată rămase li#eră şi că!u pe puntea principală a su#marinului într&un norînvîrteit de sedimente.

+irk îl trase înapoi pe <tar$ish şi aşteptă să se limpe!ească apa înaintede a se îndrepta către calea de acces a#ia creată. în timp ce îl conducea înapoi,către interior, putu vedea că măsurătorile $useseră per$ecte. Cele două $lotoareale hidroavionului erau e=act în $a"a deschiderii, cu lă!ile de lemn su# ele.<trecură su#mersi#ilul cît de aproape putu aunge, lovindu&l o dată sau dedouă ori de pla$onul hangarului înainte de a&l lăsa os, lîngă un inel de $ier,mare şi proeminent. 5rin ochiul circular treceau mai multe ca#luri care $i=aude punte $lotorul cel mai apropiat atunci cînd su#marinul se a$la în mişcare.

— <ă rete!ăm ca#lurile astea, apoi să ne gîndim la o modalitate de atrage $lotorul din drum, sugeră el.<ummer reaprinse tor"a su#acvatică şi tăie repede unul dintre cele trei

ca#luri cu înveliş din o"el. 4irele ruginite se de!integrară repede su# $lamaelectrodului tăietor şi, în curînd, muşcă din al doilea ca#lu. 4u surprinsă cînd$lotorul se clătină uşor în momentul căderii acestuia. Cînd $u tăiat şi cel de&altreilea, avu un şoc vă!înd $lotorul care se înăl"ă cu gra"ie şi pluti către culmea pla$onului hangarului, a$lat la o înăl"ime de trei metri şapte!eci şi cinci.

— 8 încă plin cu aer, trînti ea. — 4elicitări inginerilor care l&au construit. Asta o să ne $acă sarcina

ceva mai uşoară, răspunse +irk, conducîndu&l pe <tar$ish de&a lungul lă!ilorde lemn. <ummer prelua controlul am#elor #ra"e mecanice şi $ăcu ghearele sădanse!e cu gra"ie deasupra unuia dintre containere. Manevrînd degetele demetal, apucă strîns capacul din am#ele păr"i, apoi ridică #ra"ele. Capaculcîndva trainic, din lemn de esen"ă tare, se ridică precum o clătită umedă

înainte de a se rupe în două cînd <ummer încercă să îl pună alături de ladă. — <&a !is cu capacul, spuse +irk, sec.7năuntru, însă, putură !ări comoara. 0ase #om#e aeriene, de por"elan

auriu, stăteau la adăpost, intacte şi aliniate cu griă. +irk şi <ummer se uitarăunul la celălalt cu o pro$undă uşurare.

— Cred că, pînă la urmă, e !iua noastră norocoasă, spuse ea,trium$ătoare. <unt încă aici, întregi şi nevătămate.

+irk îl apropie pe <tar$ish de ladă treptat şi cu griă, în timp ce <ummer

se pregătea pentru perspectiva chinuitoare a scoaterii #om#elor din lada lorde!integrată.

— 5rocedea!ă cu delicate"e, surioară. @u uita, sunt de sticlă, o averti!ăel.



8a nu avea nevoie să $ie prevenită, pentru că manipula #ra"ele mecanicecu e=trem de multă precau"ie. Ocupîndu&se de prima #om#ă, o $ăcu să aluneceuşor, îndepărtînd&o de celelalte, apoi o prinse, cu griă, cu cîte o gheară de su#$iecare e=tremitate. +eplasînd&o cu o încetineală deli#erată, o ridică şi oîndepărtă, apoi o aşe!ă într&un coş împletit şi căptuşit, care $usese ataşat, în pripă, în partea din $a"ă a su#marinului. încredin"ată că #om#a era sta#ilă,aduse #ra"ele înapoi şi recupera următoarea #om#ă din ladă. 1idicînd&o şiaşe!înd&o alături de primul o#iect instalat con$orta#il, o prinse delicat cu ogheară de aripioara co!ii, apoi apucă aripioara primei #om#e cu cealaltăgheară şi $i=ă am#ele #ra"e în po!i"ia respectivă.

— -om#ardierul către pilot. Bata de !#or, spuse ea.5entru că se temeau ca nu cumva să avarie!e primedioasa încărcătură,

cele două #om#e erau tot ce putea transporta <tar$ish, în siguran"ă, în acelaşi

timp. <u#mersi#ilul urcă încet la supra$a"ă, unde #om#ele $ură descărcate cugriă şi depo!itate într&un container provi!oriu, construit, în gra#ă, detîmplarul navei.

— +ouă descărcate, încă !ece de adus, le raportă +irk lui Morgan şi12an. Am#ele lă!i sunt uşor accesi#ile pentru #ra"ele mecanice, aşa că, dacăal doilea lot e intact, vom putea recupera toate cele douăspre!ece #om#e.

— remea se men"ine, răspunse Morgan. +acă o să lucrăm în acelaşiritm şi în timpul nop"ii, o să putem încheia opera"ia de recuperare pînădiminea"ă.

— <unt întru totul de acord, spuse el, cu un !îm#et. Cu toatescu$undările astea, încep să mă simt ca un 2o&2o.

6a mai pu"in de un kilometru şi umătate distan"ă, Tongu supravegheavasul @/MA printr&un #inoclu marinăresc puternic. reme de aproape patru!eci de minute, călăul personal al lui ang studie <ea 1over, memorînd

cu migală coridoarele, scările, tam#uchiurile şi orice alte componente alenavei care puteau $i identi$icate de la distan"ă. în cele din urmă, mul"umit deo#serva"iile $ăcute, asasinul chel intră pe puntea de naviga"ie a lui -aeke şiapoi într&o mică anticameră laterală. /n #ăr#at cu $igură de mops şi cu părultuns scurt stătea pe un scaun de lemn, studiind, concentrat, un sett de planuriale unei nave. 6a intrarea lui Tongu în încăpere deveni pu"in mai rigid.

— +omnule, echipa de atac a studiat planurile vasului de cercetare @/MA care au $ost transmise de #iroul corpora"iei maritime ang. Am

ela#orat un plan de asalt şi o strategie de luare în posesie şi suntem pregăti"isă trecem la ac"iune su# comanda dumneavoastră.



i&1i im vor#ise pe tonul tăios şi grosolan care era de aşteptat din partea unui $ost mem#ru al trupelor speciale de comando ale Armatei5opulare Coreene.

— +in $ragmentele de convor#iri su#acvatice pe care am reuşit să leinterceptăm, se pare că au locali!at armele şi că acum se ocupă de recuperarealor de pe $undul mării, spuse Tongu, cu voce scă!ută. 6&am anun"at pecăpitan că o să lansăm opera"iunea la noapte.

5e $a"a #ăr#atului din trupele de comando se aşternu un rînet amplu,după care rosti un singur cuvîntL

— 8=celent. — Aşa cum am plănuit, continuă Tongu, eu o să conduc echipa A,

luînd în stăpînire tri#ordul şi compartimentele de la provă, iar tu o să conduciechipa -, ca să prelua"i #a#ordul şi pupa. Oamenii să $ie aduna"i la ora unu,

pentru o instruire $inală. O să începem atacul la două $i=. — Or să $ie gata. însă sunt curioşi să ştie dacă ne aşteptăm să ni seopună re!isten"ă.

Tongu răspunse cu cinism şi cu convingere. — @ici una, de nici un $el.6a scurt timp după mie!ul nop"ii, <tar$ish se ridică la supra$a"a

#a!inului rotund, carcasa sa de un portocaliu strălucitor re$lectînd în apăra!ele aurii ale puternicelor re$lectoare su#acvatice. +e pe punte, +irk şi<ummer priveau su#marinul ridicat din apă cu macaraua şi plasat cudelicate"e pe o plat$ormă. +oi tehnicieni din cartul de noapte împinseră unelevator porta#il către tălpile din $a"ă ale su#mersi#ilului şi începură delicatul proces de e=tragere a celor două #om#e de por"elan $i=ate în coşul împletit.

+irk se apropie, puse umărul la deschiderea tam#uchiului din partea dinspate şi le dădu o mînă de autor lui 12an şi inginerului pe nume Mike 4arle2cînd se e=traseră din compartimentul înghesuit.

— -ună trea#ă, Tim. Cu astea, totalul e de opt. <ă în"eleg că a"i deschisa doua ladă $ără nici o pro#lemă; între#ă +irk. — A $ost $loare la ureche. Am tăiat ca#lurile de pe al doilea $lotor, care

a început să plutească, ridicîndu&se şi eli#erînd drumul, aşa cum s&a întîmplatşi cu primul. Oricum, Mike merită toate laudele. Manevrea!ă #ra"ele aleamecanice de parcă ar $i chirurg.

4arle2, un #ăr#at plăcut, cu vocea groasă, care !îm#ea tot timpul, surîsecu modestie.

— A doua ladă s&a $ăcut #ucă"i de parcă ar $i $ost din piure de carto$i.+ar toate cele şase #om#e erau înăuntru, intacte. 6e&am înhă"at pe primeledouă, iar cele patru care au rămas sunt uşor accesi#ile. Totuşi, $i"i aten"i lacurent, pare să $i devenit mai puternic după ultima noastră scu$undare.



— Mul"umesc, Mike, o să $im.+irk aută echipa de tehnicieni să schim#e #ateriile lui <tar$ish, apoi

$ăcu o veri$icare minu"ioasă, asigurîndu&se că toate sistemele de la #ord$unc"ionau la parametrii normali. Cînd a#ia trecuse de ora unu, el şi <ummerse strecurară din nou în su#mersi#il şi $ură co#orî"i în #a!in pentru o nouăscu$undare pe %&'::. în timpul co#orîrii lente, se rela=ară, vor#ind pu"in unulcu celălalt. <cu$undările repetate, neîntrerupte, începuseră să&şi ceară tri#utul,lăsînd o#oseala să&i în$ăşoare, aidoma unui văl. +ar +irk era însu$le"it de$aptul că recuperau #om#ele intacte şi că aveau să a$le curînd care era agentul #acteriologic pe care îl con"ineau.

<ummer căscă cu gura pînă la urechi. — Aş vrea să $iu în cuşeta mea, dormitînd, aşa cum $ace restul

echipaului, murmură ea. O să terminăm ultimele două scu$undări înainte ca

vreunul dintre ei să se tre!ească. — 5riveşte partea $rumoasă a lucrurilor, !îm#i +irk. O să aungem primii la micul deun.



Capitolul 2

<e iviră din întuneric ca nişte demoni tăcu"i, alunecînd în tăcere pesupra$a"a apei. -ăr#a"i înveşmînta"i în negru, în #ărci negre de cauciuc,năvălind de&a curme!işul mării întunecate. Tongu conducea asaltul din prima #arcă, $iind înso"it de cinci #ăr#a"i cu chipuri hotărîte şi înarma"i pînă&n din"i,din trupele de comando, în timp ce im îl urma, într&o a doua, în condi"iisimilare. Boneau împreună către <ea 1over în am#arca"iuni Qodiac, propulsate de motoare electrice puternice, versiuni mult mai e$iciente alecelor pentru pescuit, $olosite de pescarii de pe lacuri ca să navighe!e $ără!gomot. @umai că acestea se puteau deplasa cu trei!eci de noduri pe oră,emi"înd doar un !um!ăit a#ia detecta#il. Aşa cum alergau, în puterea nop"ii,

singura dovadă audi#ila a pre!en"ei lor era plescăitul valurilor care se loveaude cocile semirigide.6a #ordul lui <ea 1over, pilotul de veghe urmărea #aleiaul radarului de

pe puntea de naviga"ie şi o#servă pata amplă care repre!enta o navă a$lată la prova tri#ord. /riaşul ca#lier care stătuse la o milă de <ea 1over de cîndsosiseră în acel loc era încă ancorat în aceeaşi po!i"ie. ă!u că două pete al#e,estompate, apăreau pe $undalul verde al ecranului la intervale regulate, $iind po!i"ionate undeva, între cele două nave. 6a acea distan"ă $a"ă de "ărm, erau prea vagi pentru a repre!enta un vas, aprecie el. 8rau, mai degra#ă, niştecoame de valuri, înregistrate de aparatură.

Cînd aunseră la mai pu"in de o sută de metri de vasul @/MA, coamelede valuri cauciucate îşi lăsară motoarele în ralanti, $urişîndu&se $oarte încet pedistan"a pe care o mai aveau de stră#ătut. Tongu îşi alinie #arca cu $lanculdinspre tri#ord al lui <ea 1over şi aşteptă, pre" de o clipă, în timp ceam#arca"iunea lui im ocoli pupa navei şi cîrmi către #a#ord. Ac"ionînd, pe

nevă!ute, la unison, o pereche de gheare de pisica acoperite cu un strat decauciuc se înăl"ară, din mare, către am#ele laturi ale navei, $i=îndu&se !dravănde #alustrada pun"ii de os. <cările înguste de $rînghie agă"ate de elerepre!entau modalitatea de a aunge la #ord. +isciplina"i şi la unison, mem#riigrupului de comando se că"ărară cu repe!iciune pe scările care se #alansau.

5e puntea de la #a#ord, un #iolog marin care nu avea somn studia cerulnop"ii cînd au!i ceva lovindu&se de navă. /n cîrlig ca o $urcă se materiali!ă lanumai vreo doi metri distan"ă, prin!îndu&se de #alustradă. %ntrigat, se aplecă

peste #ord, privind în osul scării care atîrna, e=act în momentul în care o"eastă acoperită de o glugă neagră apăru în capătul opus. Cu un trosnet, ceidoi #ăr#a"i la $el de surprinşi se loviră cap în cap. Cercetătorul şocat că!u pespate, #î#îind în căutarea cuvintelor pe care să le urle, dar, cît ai clipi, celălalt



era pe punte, $luturînd o puşcă de asalt. 5atul acesteia îl lovi pe ghinionistul #iolog în ma=ilar şi omul se pră#uşi, trans$ormîndu&se într&un morman lipsitde cunoştin"ă.

Cele două grupe de comando se adunară separat, apoi porniră să sedeplase!e de&a lungul vasului, cu inten"ia de a începe prin a lua în stăpînire puntea de naviga"ie şi sta"ia radio, înainte de a se putea emite vreun apel caresă ceară autor. <e strecurară în linişte pe nava adormită, raidul lor de la oradouă noaptea găsind un vas la $el de tăcut ca o sta$ie.

5e puntea de naviga"ie, pilotul şi şe$ul de echipa îşi sor#eau ca$eaua,discutînd despre $ot#al. 4ără nici un avertisment, Tongu şi doi dintre oameniisăi dădură #u!na pe uşa #atantă dinspre tri#ord, a"intindu&şi armele către$e"ele lor.

— Culcat pe punteE !#iera Tongu, într&o engle!ă clară.

0e$ul de echipa că!u iute în genunchi, dar pilotul intră în panică.<căpîndu&şi ca$eaua din mînă, se năpusti spre uşa #atantă, încercînd !adarnicsă $ugă. înainte ca Tongu sau oamenii lui să&l do#oare, în pragul uşii apăruun #ăr#at din grupul lui im, care îl lovi în piept cu puşca de asalt, i!#indu&lapoi, ca supliment, cu piciorul în vintre. 5ilotul se contorsionă pe punte,gemînd de durere.

%nspectînd puntea de naviga"ie, Tongu vă!u că încăperea sta"iei radio dealături era goală şi îi $ăcu unuia dintre oamenii săi semn cu capul, cerîndu&i săstea de pa!ă lîngă aparatură. Apoi se îndreptă către uşa ca#inei căpitanului,a$lată dincolo de partea din spate a pun"ii de naviga"ie. Cu un semn tăcut alcapului, îi ordonă unui alt om să năvălească înăuntru.

Cînd acesta dădu #u!na în ca#ină, aprinse #rusc lumina şi îşi ridică puşca A&9' către capul căpitanului, Morgan dormea în cuşeta sa. -ăr#atultrecut prin multe se tre!i imediat şi sări din pat, doar în tricou şi în #o=eri,îndreptîndu&se, agresiv, către omul înarmat.

— Ce&nseamnă asta; se răsti, năpustindu&se ca o $urtună către puntea decomandă./luit, celălalt e!ită în pragul uşii, în timp ce masivul căpitan îşi croia

drum către el. Cu o !vîcnire aproape invi!i#ilă a #ra"ului, Morgan îndepărtă"eava armei de $oc de pieptul său, îndreptînd&o înspre tavan, apoi, cu mînadreaptă li#eră, îl îm#rînci pe omul din grupa de comando pe uşă a$ară, cu$or"a unui tren de mar$ă. -ăr#atul uluit se rostogoli pe puntea de naviga"ie,că!u pe spate şi alunecă pentru a se i!#i, cu un !gomot surd, de peretele

despăr"itor din $a"ă.7ncă mai aluneca de&a curme!işul pun"ii cînd Tongu îşi ridică pistolul

semiautomat Block şi trase o singura dată în Morgan. Blon"ul de cali#rul '(s$îşie partea de os a coapsei stîngi a lui Morgan, pe care o străpunse,



împroşcînd cu un et de sînge peretele din spatele lui. Căpitanul înură, prin!îndu&şi piciorul în mîini, înainte de a se pră#uşi pe punte.

— Asta e o navă a guvernului <tatelor /nite, şuiera, s$idător. — Acum e a mea, ripostă Tognu, cu răceală, şi, la următorul act de

insolen"ă, căpitane, o să&"i în$ig un glon" în "eastă.Ca să&şi su#linie!e spusele, $ăcu un pas înainte şi a!vîrli piciorul drept

către căpitanul îngenuncheat, lovindu&l cu călcîiul ci!mei sale negre în pometul o#ra!ului şi $ăcîndu&l să cadă lat pe podea. Mîndrul căpitan se adunăîncet, ridicîndu&se din nou în genunchi şi privindu&l pe cel care&l capturase întăcere, cu ochii ar!înd de ură.

@eavînd cum să&şi averti!e!e camara!ii de pe vas, Morgan nu putu decîtsă privească, neautorat, cum micul grup de intruşi prelua controlul asupranavei sale. în timp ce, su# amenin"area armei, adunau grămadă echipaul

adormit, mem#rii comandoului întîmpinară pu"ină re!isten"ă. +oar în salamaşinilor, un mecanic vînos îl luă pe unul dintre ei prin surprindere,!dro#indu&i "easta cu o cheie pentru "evi. Mecanicul $u liniştit repede de$ocurile de armă ale unui alt atacator, dar rănile se dovediră a nu $i letale. 5e<ea 1over începură să răsune împuşcături sporadice în timp ce grupul decomando îşi vedea de trea#ă prin tot su#solul său în două!eci de minute,atacatorii preluară controlul vasului de cercetare lung de o sută !ece metri.

Tim 12an şi Mike 4arle2 erau în camera de control a opera"iunilorsu#acvatice, monitori!înd scu$undarea lui <tar$ish, cînd doi intruşi dădură #u!na peste ei. 12an nu apucă decît să #om#ăne un Ce dracu;D în sistemulde comunicare su#acvatică înainte de a $i scos din postul de control su#amenin"are, $iind urmat de 4arle2.

8chipaul de la #ordul vasului era mînat, precum oile duse la a#ator, îngrupuri de cîte trei sau patru pe puntea din spate. 7n partea dinspre pupa a #a!inului rotund se a$la, su# punte, o maga!ie în care se depo!itau

su#mersi#ilul şi o serie de alte echipamente, atunci cînd nu erau $olosite./rmînd instruc"iunile lui im, capacul greu, de o"el, al tam#uchiului de accesîn maga!ie $u ridicat cu autorul uneia dintre macaralele de pe <ea 1over.Apoi captivii înspăimînta"i $ură sili"i să co#oare pe scara de o"el în încăpereaîntunecoasă, cavernoasă.

5e puntea din spate, Tongu se apropie dintr&un salt de im, $iind urmatde Morgan, care şchiopăta, împins, cu "eava puştii, de un alt terorist.

— 1aportul; ceru Tongu, $ără ocolişuri.

— Toate o#iectivele au $ost îndeplinite, raportă im, cu mîndrie. Avemo victimă în sala maşinilor, pe Ta&kong, dar acum toate compartimentelenavei sunt sigure. Am trans$erat to"i pri!onierii în maga!ia de la pupa. *in&chul raportea!ă că opt proiectile de artilerie au $ost găsite, intacte, în



la#oratorul au=iliar al navei, adăuga, arătînd către un mem#ru vînos algrupului de comando, care stătea lîngă o construc"ie pre$a#ricată din parteaopusă a pun"ii. <u#marinul e în imersiune, recuperea!ă restul proiectilelor.

— 4oarte #ine, răspunse Tongu cu un !îm#et pe care nu&l a$işa des şicare de!vălui un şir de din"i #ine îngăl#eni"i. 6ua"i legătura cu -aeke.<pune"i&i să amare!e alături şi să se pregătească pentru trans$erul proiectilelor.

— @&o să aunge"i departe, mîrîi Morgan, scuipînd o gură de sînge întimp ce vor#ea.

— +ar, căpitane, riposta Tongu cu un !îm#et răutăcios, am auns dea.6a trei sute !ece metri su# <ea 1over, <ummer plasa cu griă a !ecea

#om#ă aeriană într&o cuvă improvi!ată, alături de cea de a noua, pe care oridicase de pe $und cu numai cîteva minute înainte.

4i=ă din nou am#ele #om#e cu #ra"ele mecanice apoi, cînd termină, seîntoarse către +irk. — Qece preluate, două aşteaptă. Acum po"i să ne duci acasă. — +a, cucoană, răspunse +irk, cu accent cockne2, apoi puse în mişcare

propulsoarele su#mersi#ilului şi ieşi din spa"iul îngust al hangarului. Cînd părăseau puntea lui %&'::, <ummer chemă, prin radio, postul de control de pe<ea 1over.

— <ea 1over, aici <tar$ish. Am pus la adăpost următoarea şară şi ne pregătim să urcăm cu mar$a, terminat.

Apelului i se răspunse prin tăcere. în timp ce îşi începeau ascensiunea,mai încercă de cîteva ori să ia legătura, dar iarăşi nu primi nici un răspuns dela supra$a"ă.

— 12an tre#uie să $i adormit la volan, spuse +irk. — @u&l po"i condamna, !ise <ummer, re"inîndu&şi un căscat. 8 două şi

umătate noaptea.

— <per doar că tipul de pe macara e trea!, !îm#i +irk.Cînd se apropiară de supra$a"ă, vă!ura strălucirea $amiliară a luminilor #a!inului şi îl aduseră pe <tar$ish în centrul inelului $ormat de acestea, undese ridicară, încet, la supra$a"ă. în timp ce cîrligul macaralei principale era lăsatşi ataşat de su#mersi#il, iar ei 7ncepeau să oprească aparatura electronică,+irk şi <ummer dădură prea pu"ină aten"ie $igurilor neclare de pe punte. A#iaatunci cînd $ură smulşi cu #rutalitate din apă şi se legănară cu putere deasupra pun"ii din spate, aproape lovindu&se de peretele despăr"itor dinspre #a#ord, îşi

dădură seama că ceva nu era în ordine. — Cine nai#a manevrea!ă macaraua; drăcui <ummer, cînd $ură depuşi

$ără menaamente pe punte. @u ştiu că avem două #om#e la #ord;



— <igur nu&i garda de onoare, spuse +irk, sec, hol#îndu&se prin geamul #alonului.

Chiar în $a"a lor stătea un asiatic în echipament paramilitar, de culoareneagră, cu un pistol semiautomat spriinit în stomacul căpitanului Morgan.+irk privi dincolo de musta"a lungă, a la 4u Manchu şi vă!u din"ii gal#eni,strîm#i şi proeminen"i de!goli"i într&un !îm#et plin de răutate, apoi îşiconcentra aten"ia asupra ochilor. 8rau întuneca"i şi reci, dîndu&i un aeramenin"ător, de o cumplită indi$eren"ă. 8rau, +irk o ştia, ochii unui ucigaş cue=perien"ă.

<ummer icni de spaimă la vederea lui Morgan. în urul coapsei stîngi aacestuia era în$ăşurat un #anda improvi!at, care nu reuşea să&i acopere dîrelede sînge închegat scurse în osul piciorului. Avea o#ra!ul învine"it şi um$lat pînă la dimensiunile unui grape$ruit şi ochiul începuse dea să i se

înnegrească. Alte dîre de sînge închegat îi porneau din gură, aungînd pecămaşă. Totuşi, durul căpitan stătea neclintit, $aptul că nu se temea cîtuşi de pu"in $iind atît de evident, încît <ummer nici măcar nu o#servă că încă purtanumai o pereche de #o=eri.

+oi atacatori săriră #rusc în $a"a #alonului de sticla acrilică al lui<tar$ish, $luturîndu&şi cu $rene!ie pistoalele A&9' ca să le dea de în"eles lui<ummer şi +irk să părăsească su#mersi#ilul. %mediat ce ieşiră, "evile armelorli se şi proptiră în $a"ă, $iind conduşi către Morgan şi Tongu.

— +omnule 5itt, !ise cel din urmă, cu voce scă!ută. 8 #ine că a"i venitsă ne "ine"i companie.

— @u cred că am avut plăcerea să $acem cunoştin"ă, ripostă +irk,sarcastic.

— <unt un umil sluitor al Armatei 1oşii *apone!e, al cărui nume elipsit de importan"ă, răspunse Tongu cu $alsă #unăvoin"ă, înclinîndu&şi uşorcapul.

— @u mi&am dat seama că au mai rămas ast$el de iresponsa#ili în a$ara puşcăriei.Tongu îşi păstră !îm#etul, $ără să i se clintească vreun muşchi al $e"ei. — Tu şi sora ta ave"i la dispo!i"ie cincispre!ece minute ca să reîncărca"i

#ateriile su#mersi#ilului şi ca să vă pregăti"i pentru recuperarea ultimelordouă proiectile, spuse, calm.

— <unt avariate şi $ăcute #ucă"i, min"i +irk, cu mintea alergîndu&i încăutarea unui plan de ac"iune.

%mpertur#a#il, Tongu ridică pistolul Block a"intit spre coasta luiMorgan şi îi lipi "eava de tîmpla dreaptă a acestuia.



— Ave"i paispre!ece minute, după care o să&l ucid pe căpitan. Apoi osă&"i ucid sora. 0i pe urmă pe tine, !ise, cu răceală, des$ăcîndu&şi #u!ele într&un rînet plin de automul"umire.

5rivindu&l $urios pe dement, +irk îşi putu sim"i sîngele clocotindu&i învene. 5e urmă, atingerea delicate a mîinii lui <ummer pe umărul său îispul#eră orice gînd de a întreprinde o ac"iune pripită.

— 3aide, +irk, n&avem prea mult timp, spuse ea, conducîndu&l cătrecăruciorul în care $useseră aduse #ateriile înlocuitoare.

Morgan se uita la +irk şi dădu din cap, e=primîndu&şi acordul.6uptîndu&se cu sentimentul de totală neautoarare, cel de&al doilea începu sătrans$ere #ateriile pe <tar$ish, $ără nici o tragere de inimă, "inîndu&şi, în totacest timp, un ochi lipit de şe$ul grupului de comando.

5e cînd pregăteau su#mersi#ilul pentru ultima scu$undare, erau aduşi cei

din urmă mem#ri ai echipaului, $iind sili"i, su# amenin"area armelor, să intreîn maga!ia din spate. <ummer o#serva, a#ia suportînd, privirile îngro!itearuncate de două la#orante care erau împinse, cu #rutalitate, în osul scării detam#uchi.

6ucrînd în gra#ă, ea şi +irk reuşiră să înlocuiască #ateriilesu#mersi#ilului în ceva mai mult de douăspre!ece minute. @u mai era timp pentru opera"iunile standard de după încărcare, nici pentru veri$icărilesistemelor întreprinse, de o#icei, înainte ca su#marinul să se întoarcă în mare. @u puteau decît să spere că <tar$ish era opera"ional pentru încă o scu$undare.

Tongu se apropie cu paşi repe!i şi se uită în sus, către cei doi americanicare&l depăşeau în înăl"ime.

— 1ecupera"i $ără întîr!iere cele două proiectile care au mai rămas şireveni"i pe vas $ără să $ace"i vreo prostie. Ave"i nouă!eci de minute ca sătermina"i scu$undarea $ără să da"i greş, altminteri urmările vor $i cumplite.

— 7n locul tău, cred că mi&aş $ace grii pentru consecin"ele pe care le&aş

avea de suportat din partea $or"elor noastre armate pentru ac"iunea piraterească întreprinsă asupra unei nave a guvernului, scuipă <ummer,$urioasă.

— @u poate $i vor#a de consecin"e, ripostă Tongu, cu un !îm#etsu#"ire, nu pentru o navă care n&o să mai e=iste.

7nainte ca <ummer să apuce să&i răspundă, se răsuci pe călcîie şi seîndepărtă, $iind înlocuit de doi dintre oamenii săi, care $ăcură un pas înainte,cu armele gata de tragere.

— 3aide, surioară, murmură +irk. @&are rost să te cer"i cu un 5sihopat.+irk şi <ummer intrară din nou, cu aten"ie, în su#mersi#il, apoi

macaragiul îi săltă cu #rutalitate în aer. în timp ce erau pe punctul de a li se dadrumul, +irk vă!u, prin sticla acrilică a #alonului, cum Morgan era dus, cu



grosolănie, către maga!ia de la pupa, $iind împins cu $or"a înăuntru. /natacator a$lat pe macaraua de pe puntea de la pupa ridică capacul masiv, deo"el, şi îl po!i"iona deasupra maga!iei din spate înainte de a&l co#orî la loculsău. Odată $i=at deasupra maga!iei, capacul tam#uchiului întemni"a întregulechipa al navei în întunecimea de dedesu#t.

<tar$ish $u co#orît cu neîndemînare în apa pe care o împroşcă cu putere$iind desprins imediat de ca#lu.

— Are într&adevăr de gînd să scu$unde <ea 1over, îi spuse +irk lui<ummer, în timp ce&şi începeau co#orîrea înceată către $und.

— Cu întregul echipa încuiat în maga!ie; între#ă ea, clătinînd din capcu neîncredere.

— Aşa cred, spuse el, sum#ru. +in ne$ericire, nu prea avem cum săchemăm autoare.

— <istemul de comunicare su#acvatică n&o să ne $ie de nici un $olos, iartoate apelurile pe care am putea încerca să le lansăm către supra$a"ă nu au decine să $ie recep"ionate în !ona asta, cu e=cep"ia unor pescari chine!i.

— 0i a ca#lierului care, evident, îi sus"ine pe indivi!ii ăştia, adăugă el,clătinînd din cap.

— <e pare că spionaul nostru a su#estimat Armata 1oşie *apone!ă, !ise<ummer. Tipii ăştia nu par să $ie o şleahtă de der#edei cu o ideologiee=tremistă şi cu dinamita prinsă la spate, de centură.

— @u, e clar că sunt militari de pro$esie, #ine antrena"i. Oricine ar $i celcare conduce opera"iunea, este, evident, competent şi #ine $inan"at.

— Mă între# ce&or avea de gînd să $acă cu #om#ele. — @e&am putea imagina un atac asupra *aponiei. +ar Armata 1oşie

*apone!ă repre!intă, evident, mai mult decît se vede cu ochiul li#er, aşa că nuaş paria pe inten"iile lor.

— Cred că nu e momentul să ne $acem grii pentru asta. Tre#uie să

găsim o modalitate de a salva echipaul. — Am numărat opt terorişti şi, $ără îndoială, mai erau cî"iva pe punteade naviga"ie sau altundeva, pe navă. 5rea mul"i ca să le venim de hac cu douăşuru#elni"e, spuse +irk, trecînd în revistă con"inutul micii cutii de sculemontate în spatele scaunului său.

— O să $ie necesar să&i scoatem din maga!ie, $ără !gomot, pe cî"ivamem#ri ai echipaului, ca să ne aute. +acă am avea destui oameni, poate că i&am putea învinge.

— @u mă încîntă ideea de a în$runta, neînarmat, un A&9', dar s&ar putea să avem o şansă dacă o să $im mai mul"i. 1idicarea capacului maga!ieiăleia e pro#lema. Ar tre#ui să pot $olosi, nestingherit, vreo două minute



macaraua de la pupa, dar nu cred că prietenii noştri în negru or să $ie preaama#ili.

— Tre#uie să mai e=iste o ieşire din maga!ia aia, spuse <ummer. — @u, din ne$ericire, nu e=istă. <unt sigur că e identică cu cea de pe

+eep 8ndeavor, concepută numai ca depo!it, şi că #a!inul nu permitee=isten"a unei alte intrări.

— Cred că 12an a tras o data acolo un ca#lu electric pe altundeva, nu prin capacul deschis al tam#uchiului.

+irk se concentra un moment, străduindu&se să&şi împrospăte!ememoria.

+upă un lung minut, se aprinse, în s$îrşit, o lumini"ă. — Ai dreptate. 8=istă o mică gură de ventila"ie care se deschide 7n

primul perete despăr"itor dinspre pupa de dincolo de #a!in. 8, 7ntr&adevăr,

ceva mai mult decît o aerisire, $iind concepută ca să permită evacuareaacumulărilor de ga!e nocive în ca!ul în care în maga!ie sunt depo!itatesu#stan"e chimice. <unt sigur că un om se poate strecura prin ea. +ar, pentruMorgan şi echipaul său, pro#lema e că este închisă şi încuiată dinspree=terior.

— Tre#uie să găsim o posi#ilitate de a o deschide, hotărî <ummer.Kinînd cont de e=isten"a împreurărilor neprevă!ute, concepură,

împreună, mai multe planuri, sta#ilind, în cele din urmă, o succesiune dea#ordare #a!ată pe oca!iile $avora#ile ivite după reîntoarcerea la #ord. 5entrua i!#îndi, era nevoie de sincroni!are, de îndemînare şi de o do!ă deîndră!neală. 0i, mai ales, de noroc.



Capitolul 2!

+irk şi <ummer păstrară tăcerea în timp ce imagina"ia lor "esea vi!iuneamaca#ră ale lui <ea 1over, care se scu$unda împreună cu întreg echipaul, prietenii şi colegii lor $iind captivi în maga!ia etanşă. Apoi spectrul lui %&'::apăru #rusc din întuneric, înăl"îndu&se înaintea lor, şi imaginile li se şterserădin minte. Cu cronometrul mergînd, îşi reluară misiunea de a recuperaultimele două recipiente ale mor"ii.

+irk manevra su#mersi#ilul, introducîndu&l în hangar ca şi pînă atunci şilăsîndu&l cît mai os, ca să poată aunge cu uşurin"a la proiectilele rămase. învreme ce <ummer începu să manipule!e cele două #ra"e mecanice privindu&le prin peretele de sticlă acrilică al #alonului, +irk supraveghe imaginile trimise

pe monitor de camera video, care înregistra toate momentele recuperării. Ourmări pe <ummer ridicînd cu griă prima #om#ă şi, cînd ea o plasă în coş, elîl alimentă pe neaşteptate pe <noop2 şi înş$ăcă dispo!itivul de comandă alvehiculului teleghidat. Cît ai clipi, împinse 1O&ul cu cî"iva centimetri îna$ara suportului său, apoi răsuci mica maşinărie pînă cînd îi apasă #otul de #ordaul tălpii su#marinului şi îi porni propulsoarele cu toată puterea. Micul1O nu pleca nicăieri, dar eturile de apă răscolită pe care le stîrni ridicară în$a"a lui <tar$ish un nor gros de mîl şi de sedimente. în apă, în milocul noruluimaroniu, vi!i#ilitatea scă!u #rusc la !ero.

— Ce $aci; între#ă <ummer, oprind #ra"ul mecanic. — O să ve!i, spuse el, cu toate că nu se putea vedea a#solut nimic. +upă

ce se întinse şi se ucă, $e#ril, pre" de o clipă, cu comen!ile lui <ummer, opri propulsoarele 1O&ului. A#ia după două minute apa se limpe!i su$icient pentru ca ea să poată trece la preluarea ultimei #om#e.

— rei să încerci din nou şmecheria aia; îl între#ă, după ce o depuse în

coş. — +e ce nu; răspunse el, pornind din nou propulsoarele 1O&ului şiînvîrteind un alt nor mîlos în $a"a camerei.

O dată ce apa se limpe!i şi am#ele #om#e $ură $i=ate în coş, +irkîndepărtă cu griă su#mersi#ilul de su#marin şi începură să urce încet. 6a umătatea drumului, îşi schim#ară po!i"iile, trecînd unul în locul celuilalt,ast$el încît acum <ummer era cea care controla mişcările su#mersi#ilului, pecînd +irk mînuia comen!ile am#elor #ra"e mecanice.

— O, du&ne sus, o instrui el pe <ummer. %mediat ce ne lasă pe punte, osă $ie nevoie să $aci o diversiune.



7n timp ce vor#ea, scoase #ra"ul mecanic din dreapta din po!i"ia sa $i=ădin coş şi îl întinse drept înainte, cît era de lung, ast$el încît ieşea în a$ara lui<tar$ish precum o lance.

<ummer se încredea în instinctul $ratelui ei $ără re!erve şi, oricum, nuavusese destul timp ca să&l contra!ică. %nelul de lumini al #a!inului le apăru,curînd, în ra!a vi!uală. 8a conduse su#mersi#ilul în centrul deschiderii, apoisparse supra$a"a apei într&o învălmăşeală de #ule şi de spumă. Cîrligulmacaralei se aga"ă de <tar$ish cu un !ăngănit metalic şi micul vas $u smulsdin apă. în timp ce su#mersi#ilul se legăna în aer, <ummer se uită, încordată,laTongu şi la o umătate de du!ină dintre oamenii acestuia. O#servă că $rateleei urmărea cu aten"ie deplasarea su#marinului, austînd cu %ne"e po!i"ia #ra"ului mecanic. Cînd macaragiul lipsit de e=peren"ă îi lăsă cu neîndemînare pe punte, ea îl vă!u pe +irk apăsînd pe comen!ile #ra"ului metalic, pe care îl

întinse, la ma=imum, în $a"a lor. Cînd se opriră, gheara metalică $ăcu un saltînainte, oprindu&se aproape de peretele despăr"itor din spate. 6a un metru înlateral se a$la un mic tam#uchi încuiat de ventilare, care conducea cătremaga!ie.

— -ăiatul nostru de pe macara s&a descurcat, murmură +irk. <untem în!ona de ateri!are.

— Cred că e momentul să înceapă spectacolul, răspunse <ummer, cu o privire nervoasă.

Mişcîndu&se cu repe!iciune, îşi scoase salopeta @/MA, dînd la ivealăun trup su#"ire înveşmîntat într&un costum de #aie sumar, din două piese,acoperit de un tricou larg. +ucîndu&şi mîna su# acesta, îşi des$ăcu sutienul şiîl lăsă să cadă pe podea, apoi prinse marginea largă a tricoului şi şi&o înnodăe=act deasupra #uricului. Tricoul întins îi scotea limpede în eviden"ă conturularmonios al sinilor plini şi a#domenul. +irk o aută să deschidă tam#uchiul,apoi reveni la comen!ile #ra"ului, în timp ce ea "îşni din su#marin.

Cînd se strecură a$ară, Tongu era cu spatele la su#mersi#il, $iind ocupatsă discute cu macaragiul. ă!înd că el se uita în altă parte, <ummer se gră#isă se îndrepte spre cel mai apropiat dintre oamenii lui, care încremenise privind, cu po$tă, $ormele ei e=puse vederii. +ar lăcomia din priviri i setrans$ormă în surpri!ă cînd ea striga, cît o "ineau puterileL

— %a&"i mîinile de pe mine, scîrnavieE+upă vor#e urmă o palmă care lovi o#ra!ul #ăr#atului, $ăcîndu&l să cadă

aproape lat. +acă #ikinii şi tricoul ei strimt nu atraseseră încă aten"ia tuturor,

atunci $aptul că le trîntise un camarad la podea $ăcu ca ochii tuturor celor de pe navă să se îndrepte către ea.

Ochii tuturor, cu e=cep"ia lui +irk. 5ro$itînd de agita"ia stîrnită, aduse #ra"ul mecanic în cea mai îndepărtată po!i"ie laterală, întin!înd gheara



e=tensi#ilă către deschiderea pentru ventila"ie din peretele despăr"itor. 5rinsecu ea maneta de !ăvorîre, o i!#i scurt, aducînd&o în po!i"ia deschis şi o trase pu"in în sus, ca să se asigure că tam#uchiul avea să poată $i ridicat. îi dădurepede drumul şi, încet, readuse alături de <tar$ish #ra"ul căruia îi întrerupseapoi alimentarea. %eşi cît putu de repede prin tam#uchiul su#mersi#ilului şirămase cu nonşalan"ă în spatele lui, de parcă ar $i stat acolo tot timpul.

— Ce&i tără#oiul ăsta; şuiera Tongu apropriindu&se de <ummer, cu pistolul Block îndreptat spre stomacul ei.

— 5erversul ăsta a încercat să mă atace, "ipă <ummer, arătîndu&l cudegetul pe individul care rămăsese cu gura căscată.

Tongu slo#o!i un val de o#scenită"i, pînă cînd teroristul !ăpăcit se pleoşti ca o $loare o$ilită. 0e$ul grupului de comando se întoarse apoi către<ummer şi +irk, care era acum alături de sora lui.

— oi doi, înapoi în su#marin, le ordonă, în engle!ă, arătîndu&le drumulcu "eava pistolului. — +oamne, acolo n&ai loc nici măcar să&"i întin!i picioarele, se plînse

+irk, de parcă, pe moment, asta ar $i $ost marea lui pro#lemă.7n timp ce se duceau înapoi, spre su#mersi#il, o#servară pentru prima

dată că nava ca#lier era pe punctul de a acosta alături de <ea 1over. +eşi nucu mult mai lung decît vasul @/MA, cel apone! avea o suprastructură maisolidă şi părea să&l domine cu înăl"imea sa. 6a nici un minut după acostarealui -aeke, o macara uriaşă de pe puntea sa de la pupa aruncă peste #alustradalui <ea 1over un ca#lu de care atîrna o plat$ormă goală, legănîndu&se alene în #ătaia vîntului. +in interiorul su#marinului, o priviră co#orînd pe puntea dinspatele lor. Trei dintre #andi"ii îm#răca"i în negru rostogoliră o serie decontainere pe care le scoseseră din la#oratorul au=iliar al lui <ea 1over şi pecare le $i=ară pe plat$ormă. Cei doi ştiau că $iecare dintre acestea con"inea cîteo #om#ă #acteriologică împachetată într&un înveliş de protec"ie.

Macaragiul de pe -aeke mută plat$orma, de mai multe ori, de pe un vas pe altul, pînă cînd toate containerele aunseră la #ordul navei apone!e.5lat$orma goală se trans$orma apoi în auto#u!, trans#ordîndu&i şi pe terorişticît ai #ate din palme. +e su# punte apăru un #ăr#at în negru, care schim#ărepede cîteva vor#e cu Tongu. +irk o#servă că $a"a celui din urmă se destinseîntr&un !îm#et su#"ire, după care arătă către su#mersi#il şi lătră un ordin.Cîrligul macaralei $u desprins de plat$ormă şi ataşat de <tar$ish.

— Cred că schim#ăm maşina, comenta +irk cînd se încordă ca#lul.

+e data asta, su#mersi#ilul se ridică lin în aer. +irk repe!i #ra"ulmecanic în a$ară şi, înainte de a $i lua"i de pe punte lovi de trei ori, uşor, cugheara în peretele despăr"itor din spatele navei. împreună cu <ummer, privicum, su# ei, <ea 1over se micşora în timp ce erau purta"i pe deasupra apei şi



plasa"i pe o punte de sus, de la pupa lui -aeke. %eşiră din su#marin că"ărîndu&se şi $ură întîmpina"i de două #rute înarmate, care îi mînară către #alustradanavei împingîndu&i cu cara#inele.

— M&am săturat de ospitalitatea o$erită de puştile de asalt, #odogăni+irk.

— 4ac pariu că se simt despuia"i cînd n&au o armă în mîini, răspunse<ummer.

+in po!i"ia lor avantaoasă, îi urmăriră cu privirea pe terorişti care mairămăseseră pe cealaltă navă şi care erau trans#orda"i pe plat$ormă, Tongu$iind în ultima serie.

— +irk, mă înşeală ochii, sau <ea 1over s&a lăsat mai adînc în apă;între#ă <ummer, cu nelinişte în glas.

— Ai dreptate, încuviin"ă el, privind cu aten"ie nava. 5ro#a#il că au

deschis valvele de $und. 8 şi canarisită uşor către tri#ord.5lat$orma care îl purta pe Tongu se #alansa deasupra pun"ii şi liderulgrupului de comando sări, ateri!înd cu uşurin"ă în picioare. <e apropie imediatde cei doi captivi.

— ă sugere! să vă lua"i adio de la nava voastră, spuse indi$erent. — 5orcule, criminalule, echipaul e în maga!ieE "ipa <ummer.Copleşită de emo"ie şi $urioasă, $ăcu #rusc un pas către el. /cigaşul #ine

antrenat reac"ionă din instinct, dînd o lovitură nepermisă, cu piciorul drept, înstomacul lui <ummer şi trîntind&o pe spate. +ar re$le=ele lui des între#uin"atenu erau destul de prompte ca să contracare!e iu"eala lui +irk, care se aruncă pe neaşteptate înainte şi îl i!#i puternic cu piciorul chiar atunci cînd îşiregăsea echili#rul. 6ovitura năprasnică îl nimeri în tîmpla dreaptă, $ăcîndu&lsă cadă într&un genunchi, unde se clătină, $iind pe punctul de a&şi pierdecunoştin"a. Teroriştii din apropiere săriră imediat asupra lui +irk, unul dintreei în$igîndu&i puşca în stomac în timp ce al"i doi îi "ineau #ra"ele la spate.

7ncetul cu încetul, Tongu îşi reveni în sim"iri şi se ridică în picioare,îndreptîndu&se apoi, cu inten"ie, către +irk. Aproape în$igîndu&şi chipul în #ăr#ia celui din urmă, i se adresă cu voce calmă, în care mustea amenin"area.

— O să&mi $acă plăcere să te privesc murind aidoma celor de pe nava ta,spuse, apoi se răsuci #rusc pe călcîie şi se îndepărtă.

-andi"ii care rămăseseră în preama lor îi mînară pe +irk şi <ummer, cu #rutalitate, în osul unei scări şi de&a lungul unui coridor îngust înainte de a&iîm#rînci într&o ca#ină mică. /şa se trînti în urma lor, $iind încuiată pe

dina$ară, acolo unde doi #ăr#a"i rămaseră să stea de pa!ă.+irk şi <ummer îşi reveniră iute după durerea pricinuită de lovituri.

Clătinîndu&se pe lîngă cele două paturi identice înghesuite în ca#inaminusculă îşi turtiră $e"ele de micul hu#lou din peretele e=terior.



— <&a lăsat mai mult în apă, constată <ummer, cu voce îngro!ită.5rin hu#lou puteau vedea pe <ea 1over, încă plutind alături de -aeke,

cu apa mării urcînd încet şi implaca#il către partea de sus a copastiei. 5e pun"inu se vedea nici un semn de via"ă, iar uriaşul vas de cercetare avea în$ă"işareaunei nave $antomă, lăsată pe o parte. +irk şi <ummer încercară să desluşeascăvreo mişcare la pupa sau în preama #a!inului, dar nu !ăriră nimic.

— <au au încuiat din nou gura de aerisire, sau Morgan nu poate aungela ea, #lestema +irk.

— <au nu ştie că e=istă, şopti <ummer.Au!iră şi sim"iră su# picioare un huruit care devenea tot mai puternic pe

măsură ce imensul ca#lier -aeke îşi am#ala motoarele şi se îndepărta încetde nava @/MA, care se scu$unda. 6umina care prevestea !orii nu reuşise încăsă în$rîngă întunecimea nop"ii şi, după numai cîteva minute, imaginea lui <ea

1over se micşoră, pier!îndu&se într&o aglomerare estompată de lumini pîlpîitoare.+irk şi <ummer îşi încordară privirile urmărind vasul @/MA în timp ce

-aeke accelera, îndepărtînduse. în cele din urmă, luminile licăritoare pierirădincolo de ori!ont şi pierdură din vedere nava şi pe camara!ii lor.



Capitolul 2"

— +omnule, se pare că am pierdut legătura cu <ea 1over.1udi Bunn îşi ridică încet privirea de pe #irou. +e dincolo de ochelari,

ochii lui îl s$redeleau pe specialistul în sus"inerea ac"iunilor pe teren carestătea, agitat, înaintea lui.

— +e cît timp; se interesă Bunn. — @&am mai primit nici un răspuns pe linia de comunica"ii de peste trei

ore. Am continuat să primim actuali!ări digitale ale po!i"iei prin sistemulB5<, ceea ce arăta că se a$lau încă în acelaşi loc din Marea Chinei de 8st. +arau încetat acum două!eci de minute.

— Au emis vreun semnal de pericol;

— @u, domnule, nici unul care să $i auns la noi.+eşi lucra de !ece ani la @/MA, specialistul a$işa un discon$ort evidentcînd li se în$ă"işa superiorilor $iind purtătorul unor veşti proaste.

— +ar nava Marinei Militare; A $ost desemnată ca escortă. — +omnule, Marina Militară a retras $regata care o escortă înainte ca

<ea 1over să părăsească portul Osaka, din cau!a o#liga"iei de a participa lanişte manevre împreună cu Marina Taiwane!ă.

— Asta chiar că&i #unăE e=clamă Bunn, $rustrat. — +omnule, am solicitat, de la O$iciul @a"ional de <upraveghere,

imagini o#"inute prin satelit. Ar tre#ui să primim ceva într&o oră. — reau o aeronavă de căutare şi salvare, în momentul ăsta, se răsti

Bunn. %a legătura cu Avia"ia şi cu Marina Militară. e!i cine se a$lă cel maiaproape şi pune&i în mişcare. 1epedeE

— +a, domnule, răspunse tînărul, părăsind #iroul dintr&un salt.Bunn cugetă asupra situa"iei. @avele de cercetare @/MA erau dotate cu

ultimul tip de echipamente de comunicare prin satelit. @u aveau cum sădispară $ără nici un avertisment. %ar echipaul de pe <ea 1over era unul dintrecele mai e=perimentate şi competente din $lota agen"iei. +irk tre#uie să $i avutdreptate, se temu. 5ro#a#il că se des$ăşura o opera"iune în $or"ă, care avea cao#iectiv #om#ele #acteriologice de la #ordul lui %&'::.

5resim"ind că se întîmplase ceva îngro!itor, Bunn ridică receptorultele$onului şi îşi sună secretara.

— +aria, $ă&mi legătura cu vicepreşedintele.

Căpitanul 1o#ert Morgan nu era omul care să se lase în$rînt cu uşurin"ă.+upă ce $usese a!vîrlit, $ără nici o ceremonie, în maga!ia închisă, preluărepede comanda echipaului său !druncinat, ignorîndu&şi $emurul s$ărîmat şi pometul !dro#it, de parcă ar $i $ost o lu=a"ie şi o !gîrietură. 6a cîteva secunde



după sosirea sa, capacul greu, de o"el, al tam#uchiului $u trîntit deasupra lor,căderea acelui acoperămînt masiv cu$undînd compartimentul complet înîntuneric. Cînd aerul rece şi umed se îngreună din cau!a mirosuluicom#usti#ilului motoarelor diesel, de pere"i rever#erară şoapte îngro!ite.

— @u intra"i în panică, strigă Morgan, răspun!înd murmurelor. 12an,eşti aici;

— +a, răsună vocea celui strigat, venind dintr&un col". — 7n partea din spate ar tre#ui să $ie două vehicule teleghidate uşoare,

de re!ervă. Băseşte nişte #aterii şi ve!i dacă po"i să aprin!i luminile, ordonă.5e neaşteptate, ra!a lanternei porta#ile "inute strîns în mînamecanicului&

şe$ de pe <ea 1over luci, palidă, în întunericul din depo!it. — O s&o re!olvăm, căptane, #u#ui vocea cu accent irlande! a

mecanicului, un lup de mare cu părul roşu, pe nume Mclntosh.

12an şi Mclntosh locali!ară 1O&ul de re!ervă depo!itat într&un stela,iar apoi, după ce răscoliră pretutindeni în lumina estompată a lanternei, găsirăun sett de #aterii. 12an tăie unul din capetele ca#lului de alimentare alvehiculului teleghidat şi conectă mai multe dintre $irele din interior la ieşirile #ateriilor. Odată ce reali!ă un circuit complet, #ecurile strălucitoare de =enonale 1O&ului i!#ucniră într&o lumină or#itoare, al#&al#ăstruie. Mai mul"imem#ri ai echipaului, care stăteau în apropiere, avură tendin"a să&şi închidăstrîns pleoapele cînd $lu=ul strălucitor inundă #rusc maga!ia întunecată. în #aia de lumină, Morgan reuşi să studie!e echipaul şi echipa de specialişti dela #ord, o#servînd că aceştia erau aduna"i în grupuri mici, prin toată maga!ia.Chipurile maorită"ii #ăr#a"ilor şi $emeilor re$lectau un amestec de nedumerireşi de spaimă.

— -ună trea#ă, 12an. Mclntosh, plim#ă, te rog, luminile alea de&alungul maga!iei. Acum, pe lîngă asta, e cineva rănit; spuse căpitanul,ignorîndu&şi propriile răni grave.

O inspec"ie rapidă scoase la iveală o serie de tăieturi, vînatăi şi cucuie.+ar, în a$ară de un mecanic rănit şi de un geolog care îşi rupsese piciorul cîndcă!use în maga!ie, nimeni nu avea răni demne de luat în seamă.

— O să scăpăm de aici, declară Morgan, cu convingere. Teroriştii ăştianu vor decît o#iectele pe care le&am recuperat din su#marinul apone!. <untşanse să ne eli#ere!e imediat ce le duc pe nava lor, spuse, îndoindu&se, însinea sa, de propriile vor#e. +ar, pentru orice eventualitate, o să găsim omodalitate de a ridica noi înşine capacul. 8 sigur că suntem destul de mul"i ca

s&o $acem. Mclntosh, mai plim#ă o data lumina aia de ur&împreur, să vedemce se poate $olosi drept unealtă din ceea ce găsim pe aici.

Mclntosh şi 12an ridicară 1O&ul şi îl duseră în centrul maga!iei, apoiîl rotiră, încet, cu trei sute şai!eci de grade, ra!a luminoasă descriind, în



trecere, un arc luminos pe deasupra oamenilor şi o#iectelor. 6oc de depo!itareal su#mersi#ilului <tar$ish, maga!ia semăna cu un imens dulap cu pieseelectronice. +e pere"i erau agă"a"i colaci de ca#lu, în timp ce componenteleelectronice erau depo!itate în mai multe dulapuri $i=ate pe peretele dinspre pupa. 5e una dintre laturi erau aliniate ra$turi cu aparatură de veri$icare, iar încapătul dinspre provă se a$la o #arcă Qodiac, de cinci metri lungime, pusă peun suport de lemn. 0ase #idoane de o sută opt!eci de litri de #en!ină erau$i=ate într&un col", de&a lungul a două motoare e=terioare, de re!ervă. 12anmen"inu lumina asupra #utoaielor vreme de cîteva minute, dînd la iveală oserie de trepte de $ier care urcau în susul peretelui, su# o consolă din spatele #utoaielor.

— Căpitane, în susul treptelor e un tam#uchi pentru ventila"ie, carerăspunde pe puntea #a!inului, către pupa, spuse 12an. <e închide de pe punte,

dar e posi#il să $i $ost lăsat deschis. — 8i, voi, #ăr#a"ii de acolo, se răsti Morgan către trei specialiştighemui"i lîngă #utoaie. /rca"i&vă unul pe scară şi vede"i dacă tam#uchiul edeschis.

/n oceanogra$ descul", îm#răcat într&o piama al#astră, sări în sus lacererea căpitanului şi alergă în susul treptelor metalice, dispărînd în canalulîngust de ventila"ie din consola de deasupra. Cîteva momente mai tîr!iu, apărudin nou la vedere, tălpile sale sim"ind de&acum cît de grosolane erau treptelescării.

— 8 !ăvorită !dravăn, căpitane, spuse, de!amăgit.Mclntosh, a$lat în centrul maga!iei, începu #rusc să vor#ească. — Captane, cred că am putea construi două #are din suportul de lemn de

su# Qodiac, spuse, arătînd cu #ra"ul înspre #arca de cauciuc. Cu cîte şase sauopt #ăr#a"i la $iecare dintre ele, ar tre#ui să putem sălta un col" al capacului principal.

— <ă&l săltăm cu două #e"işoare chine!eşti cît toate !ilele, aşa&i; Asta s&ar putea să meargă, într&adevăr. 4ă&o, Mclntosh. oi, #ăr#a"ii de acolo,auta"i&l să dea Qodiac&ul os de pe suport, se ră"oi către grupul de lîngă #arcă.

0chiopată într&acolo, apucă de prova #ărcii şi&i aută să o urnească de pesuport şi să o pună os. Mai mul"i #ăr#a"i îi dădură o mînă de autor luiMclntosh, care de!mem#ra suportul, înşirîndu&i componentele alături, pe cîndtîmplarul navei sta#ili cum să $ie reasam#late pentru a alcătui mai multe #are.

7n timp ce lucrau, puteau au!i vocile înă#uşite ale teroriştilor de pe

punte şi huruitul şi !ănganitul macaralei de pe -aeke, care încărca şi ridicade pe navă proiectilele de pe %&'::. 6a un moment dat, le aunse la urechiecoul estompat al unei ra$ale de mitralieră, venind dintr&o !onă îndepărtată anavei. 5u"in mai tîr!iu, Morgan identi$ică !gomotul $ăcut de <tar$ish, care era



scos din #a!in şi co#orît pe punte, urmat de "ipătul strident scos de vocea unei$emei, pe care o recunoscu ca $iind a lui <ummer. /rmară cîteva lovituri în peretele despăr"itor de deasupra lor, după care activită"ile de deasupradeveniră mai pu"in !gomotoase. în cele din urmă, !um!etul macaralelor şivocile sporadice amu"iră. 5entru că era evident că grupul de comando părăsisenava, Morgan se între#ă, în tăcere, ce se întîmplase cu +irk şi <ummer.Bîndurile îi $ură #rusc tul#urate de huruitul motoarelor lui -aeke, ale cărorvi#ra"ii stră#ătură maga!ia în timp ce ca#lierul se îndepărta de <ea 1over.

— A"i $ăcut progrese, Mclntosh; între#ă, cu voce puternică, cu toate căvedea $oarte #ine ce se întîmpla în $a"a lui, pentru că dorea să acopere!gomotul care trăda a#andonarea.

— Am asam#lat două #are şi suntem pe cale să o completăm pe a treia,mormăi mecanicul&şe$.

6a picioarele sale erau trei stîlpi de lemn cu aspect neuni$orm, avîndcam vreo trei metri lungime. 4iecare era construit din cîte trei #îrne separate,crestate grosolan cu ciocanul şi cu şuru#elni"a la am#ele capete şi asam#lateîn maniera $ed şi nut. O $îşie de metal demontată de pe un ra$t cu echipamentede testare $usese #ătută în cuie în urul îm#inărilor, pentru a le con$erire!isten"ă, $iind în$ăşurată, în $inal, cu un strat din #anda ade!ivă pre$erată aomului priceput la toate.

7n timp ce Mclntosh studia $rînturile de lemn rămase, din măruntaielenavei se au!i #rusc !gomotul unei viituri. în cîteva minute, intensitateasunetului se du#lă, semunînd cu vuietul apelor unui torent $urtunos. Mclntoshse ridică încet în picioare şi i se adresă căpitanului cu voce sum#ră, pro!aică.

— +omnule, au deschis valvele de $und. <cu$undă nava.Au!indu&i spusele, mai multe voci icniră, în întuneric, de spaimă şi

numeroase strigăte de @uED rever#erară prin maga!ie. Morgan nu luă înseamă nici unul.

— <e pare că tre#uie să ne descurcăm cu trei #are, răspunse el, calm.Am nevoie de cîte şapte #ăr#a"i la $iecare stîlp. <ă&i ridicăm.Cînd primele picături de apă de mare începură să se prelingă în maga!ie

printr&o umătate de du!ină de canale de evacuare a apei din santină, o droaiede #ăr#a"i ieşiră în $a"ă şi înş$ăcară #arele. în cîteva minute, se #ălăceau în apacare aunsese pînă la gle!ne, în timp ce #ăr#a"ii po!i"ionau capetele #arelor încol"ul dinspre prova al hu#loului, alături de scara de acces. 5e treapta de susstătea un #ăr#at cu un #loc triunghiular de grin!i, înalt de şai!eci de

centimetri, avînd misiunea de a&l introduce su# capacul săltat al tam#uchiului, pentru a&l #loca în po!i"ia deschis.

— Bata... ridica"iE striga Morgan.



6a unison, cele trei echipe de #ăr#a"i prinseră e=tremită"ile #arelor şi leapăsară în capacul tam#uchiului a$lat la doi metri şi umătate asupra capetelorlor, împingînd în sus cu toată puterea. <pre surpri!a tuturor, capacul masiv sesăltă cu mai #ine de un metru, lăsînd să pătrundă înăuntru un crîmpei dinlumina estompată de pe punte, înainte ca greutatea sa să ac"ione!e, trîntindu&lcu !gomot înapoi.

-ăr#atul disperat din vîr$ul scării încremeni o clipă înainte de a încercasă introducă pana de lemn, iar apoi $u prea tîr!iu. Capacul i se pră#uşideasupra capului cînd încerca să împingă pana în locul gol, marginea acestuia$iind cît pe ce să&i rete!e degetele mîinii drepte. 0ocat, respiră adînc, apoidădu din cap către Morgan, în semn că puteau să repete încercarea.

— -un, să mai încercăm o dată, ordonă Morgan, în timp ce ranadeschisă îl ustura din cau!a apei sărate care i se învol#ura acum în urul

genunchilor./n trosnet sonor se propagă prin maga!ie cînd îm#inarea din parteasuperioară a uneia dintre #are se $rînse în două, iar #ucata desprinsă că!u înapă, împroşcînd&o. Mclntosh se deplasă cu greu prin apă şi e=amina piesastricată din capăt, descoperind că îm#inarea cu nut $usese distrusă înîntregime.

— @u e #ine, domnule, raportă. 1epara"ia o să ne ia ceva timp. — 4ace"i ce pute"i, strigă Morgan. Continuăm cu două... 1idica"iE-ăr#a"ii rămaşi la #are le împinseră, dar luptau pentru o cau!ă pierdută.

@u aveau destulă $or"ă ca să cree!e un e$ect de pîrghie su$icient. Al"i #ăr#a"ise îngrămădiră, încercînd să&i aute, dar pe #îrne nu era, pur şi simplu, loc pentru mai multe mîini care să împingă. 4olosind surplusul de $or"ăomenească, se încordară şi reuşiră, de două ori, să salte pu"in capacul, dar nudestul de mult pentru a $i #locat într&o po!i"ie care să permită trecerea unuiom. Apa mării unduia acum în urul taliei lui Morgan care vedea pe chipurile

echipaului că spaima de înec era pe punctul de a stîrni panică în maga!ie. — 7ncă o încercare, oameni #uni, îi îndemnă, în vreme ce undeva, înstră$undul min"ii sale, $ăcea un calcul mor#id, socotind de cît timp era nevoie pentru ca un om să se înece.

Cu adrenalina năvălind în vene, #ăr#a"ii împinseră #arele în capacultam#uchiului, pentru o ultimă dată, cu toată puterea. +e data aceasta, părurăsă ai#ă su$icientă $or"ă şi capacul începu să se ridice, scîr"îind. +ar, cîndapăsau mai tare pîrghiile, un alt trosnet rever#era prin maga!ie. O a doua #ară

se despica în !ona îm#inării şi capacul tam#uchiului se închise !ăngănind. — Asta e, s&a !is cu noi, i!#ucni o voce dintr&un col" întunecat. @u $u nevoie de mai mult pentru ca un #ucătar care stătea, tremurînd,

lîngă #utoaiele cu #en!ină, să&şi piardă cumpătul.



— @u ştiu să înot, nu ştiu să înotE "ipă, în timp ce apa i se ridica încetcătre piept.

Cuprins de panică, se agă"ă de treptele de $ier ale scării care ducea spretam#uchiul de aerisire şi o luă la goană prin pu"ul de ieşire. Aungînd în #e!nade pe ultima treaptă şi continuînd să $ie prada aceleiaşi spaime ne#une, începusă lovească cu pumnii în micul tam#uchi rotund, !#ierînd să i se dea drumul.4iind într&o totală stare de şoc, sim"i deodată capacul cedînd su# apăsareamîinilor lui şi deschi!îndu&se. @evenindu&i să creadă şi cu inima #ătîndu&i puternic, ieşi prin tam#uchi !vîrcolindu&se şi, uluit, se ridică în picioare pe punte, alături de #a!in. A#ia după un minut începu să i se domolească pulsulşi îşi redo#îndi sîngele rece. în"elegînd că, pînă una&alta, nu avea să moară, setîrî înapoi în tam#uchi şi pe cîteva trepte în osul scării, apoi strigă înspremaga!ie, cît îl "ineau puterileL

— Tam#uchiul e deschisE Tam#uchiul e deschisE 5e aici, cu to"iiEOamenii cuprinşi de panică viermuiră către scară aidoma unei armate de$urnici de $oc în$uriate, îngrămădindu&se unii în al"ii ca să scape. în momentulacela, cei mai mul"i dintre mem#rii echipaului călcau apa sau erau agă"a"i de pere"i, în timp ce cî"iva se "ineau de #arca de cauciuc care plutea în derivă. 0imicul 1O plutea în voia apei iar lămpile sale strălucitoare împrăştiau înmaga!ie o lumină suprarealistă.

— Mai întîi $emeile, striga Morgan, respectînd legea nescrisă a mării.12an, care stătea pe vîr$uri lîngă scară, cu #ăr#ia deasupra apei, încerca

să resta#ilească ordinea în milocul haosului. — 6&a"i au!it pe căpitan. întîi $emeile. oi de&acolo, înapoi, mîrîi către

doi #iologi care voci$erau ca să aungă la scară.7n timp ce $emeile alergau gră#ite spre gura de aerisire şi a$ară din

tam#uchi, reuşi să men"ină o aparentă ordine printre du!inile de oameni careîşi aşteptau rîndul. +in partea cealaltă a maga!iei, Morgan putea vedea că

nivelul apei creştea prea repede. @u e=ista nici o posi#ilitate ca toată lumea săiasă a$ara în timp util, presupunînd că, înainte de asta, nava nu se scu$unda #rusc su# picioarele lor.

— 12an, ieşi pe scara aia. e!i dacă nu po"i deschide tam#uchiul principal, ordonă.

Celălalt nu pierdu timpul ca să răspundă, ci urcă scara, în urma uneiadintre asistentele medicale, cît de repede îl duceau picioarele. +upă ce se tîrî prin tam#uchi şi că!u pe punte, ceea ce !ări îi produse un şoc. în lumina

timpurie a !orilor, vă!u că pupa lui <ea 1over se a$unda cu repe!iciune. Apamării îi spăla dea etam#ourile, în vreme ce prova se ridica către cer, su# ununghi mai mare de două!eci de grade.



— Melissa, du&te la sta"ia radio şi trimite un apel de autor, strigă,alergînd pe lîngă ea.

/rcă o mică scară care ducea către tam#uchiul din partea din spate, prin!înd, cu coada ochiului, o scînteiere de lumină, departe, către nord, undeca#lierul dispărea dincolo de ori!ont. Aungînd lîngă tam#uchi dintr&osăritură, îşi permise să piardă o secundă slo#o!ind un o$tat de uşurare. Apacare se înăl"a către pupa nu trecuse încă peste marginea tam#uchiului şi nicinu inundase macaraua. în gra#a lor, teroriştii lăsaseră #iga şi cîrligulmacaralei ataşate de capac.

Alergă la macara, sări în ca#ină, porni motoarele diesel şi ac"ionaimediat comen!ile care ridicau #iga. Cu o încetineală de nesuportat, aceasta seînăl"ă treptat în aer, odată cu masivul capac al tam#uchiului. 12an nu mai pierdu timpul ca să rotească #iga cu cî"iva metri către tri#ord şi sări din

ca#ină, lăsînd capacul să se legene în aer.<e gră#i către marginea intrării în maga!ie, unde găsii mai #ine detrei!eci de #ăr#a"i care pluteau pe apă, luptîndu&se pentru vie"ile lor. încădouă minute, îşi imagina, şi s&ar $i înecat cu to"ii. întin!îndu&şi #ra"ele, începusă&i aga"e şi să&i înş$ace pe rînd, trăgîndu&i în sus, a$ară din maga!ie. Cuautorul celor de pe punte, îi scoase pe to"i într&un interval de ordinulsecundelor. <e asigură că îl autase el însuşi să iasă pe ultimul dintre ei, acesta$iind căpitanul Morgan.

— -ună trea#ă, Tim, spuse căpitanul, cu o tresărire involuntară, în timpce se clătina pe picioare.

— 7mi pare rău că n&am veri$icat eu însumi tam#uchiul de aerisire de la #un început, domnule. %&am $i putut scoate pe to"i a$ară mai repede dacă am $iştiut că, de $apt, nu era încuiat.

— +ar era. @u "i&ai dat seama; +irk l&a descuiat. A #ătut în uşă pentrunoi, dar am uitat să&i răspundem.

8=presia $ugară de pe chipul lui 12an arătă că în"elesese. — 7i mul"umesc lui +umne!eu pentru că e=istă +irk şi <ummer, #ie"iide ei. +ar mă tem, domnule, că nu suntem în siguran"ă. @ava se scu$undă curepe!iciune.

— <pune&le tuturor că o a#andonăm. <ă lăsăm repede #ărcile de salvarela apă, răspunse Morgan, dînd, din întîmplare, cu ochii de puntea înclinatăcătre prova. O să mă ocup de transmiterea unui semnal de pericol.

Ca la comandă, Melissa, o$i"erul care se ocupa de comunica"ii, traversa

puntea în gra#ă, cu respira"ia aproape tăiata. — +omnule, spuse ea pe nerăsu$late, au tras în sistemul de

comunicare... şi în echipamentul de transmisie prin satelit. @&avem cum săcerem autor.



— -ine, !ise Morgan, $ără să pară surprins. O să plasăm #ali!ele pentruurgen"e şi o să aşteptăm să vină cineva să ne caute. 5re!intă&te la #arca ta desalvare. Acum tre#uie să&i scoatem pe to"i de pe navă.

12an o#servă lipsa lui <tar$ish a#ia în timp ce se ducea să dea o mînă deautor la lansarea #ărcilor de salvare. <e strecură în la#orator şi descoperi că,$ără nici un du#iu, toate #om#ele recuperate $useseră mutate, ceea ce risipeaorice îndoială legată de motivul atacului.

+upă încercarea cumplită din maga!ie, echipaul care a#andona navaera de un calm neo#işnuit. în tăcere şi într&o ordine netul#urată, atît #ăr#a"iicît şi $emeile se îndreptau cu repe!iciune către locurile presta#ilite de urcareîn #ărci, mul"umi"i că, în ciuda $aptului că nava li se scu$unda su# picioare,aveau o a doua şansă de a rămîne în via"ă. Apa avansa rapid în susul pun"ilorşi două dintre #ărcile de salvare de lîngă pupa $useseră dea inundate înainte

de a $i desprinse din gruiele lor. 8chipaul care le era reparti!at $u repederedistri#uit în altele, care $ură lansate la apă cu o gra#ă cumplită.Morgan şchiopătă pe puntea în pantă, acum înclinată la trei!eci de

grade, încă s$or"îndu&se să aungă la #arca de salvare a căpitanului, care eraîncărcată şi îl aştepta. <e opri şi mai cuprinse pentru o ultimă dată puntea cu privirea, ca un ucător care&şi mi!ase toată averea şi o pierduse. @ava scîr"îiaşi gemea pe măsură ce apa sărată care îi umplea compartimentele in$erioare îia$ecta structura de re!isten"ă. asul de cercetare era învăluit de o aură detriste"e, de parcă ar $i ştiut că era prematur să $ie dat pradă valurilor.

7n cele din urmă, convins că to"i mem#rii echipaului o părăsiseră însiguran"ă, Morgan îi adresă un salut e=ecutat cu preci!ie, apoi păşi în #arca desalvare, $iind ultimul om care o $ăcea. -arca începu imediat să salte pe mareaagitată şi motorul o îndepărta de nava care se scu$unda. <oarele tocmai seridicase deasupra ori!ontului şi ra!ele sale aureau vasul care se lupta pentruultimele clipe de via"ă. -arca de salvare în care se a$la Morgan era la numai

cî"iva metri distan"ă de <ea 1over, cînd prova acesteia se înal"ă #rusc, înunghi ascu"it, către cer, pentru ca nava turcoa! să alunece apoi cu gra"ie înmare, cu pupa înainte, în milocul unui clocot şuierător de #ule.

Cînd vasul dispărea din vedere, echipaul său traumati!at $u copleşit deo aceeaşi unică sen!a"ieL tăcerea.



Capitolul 2#

— Ceva e putred în +anemarca.<ummer ignoră vor#ele $ratelui ei şi duse la nas un #ol cu peşte $iert.

+upă ce, în cea mai mare parte a !ilei, rămăsese tot timpul închisă, uşa grea aca#inei lor se deschisese #rusc şi un #ucătar din cam#u!ă, purtînd un şor" al#,intrase cu o tavă pe care se a$lau peşte, nişte ore! şi o cană cu ceai. /n pa!nicînarmat îi supraveghease, amenin"ător, de pe culoar, în vreme ce hrana $useselăsată os şi #ucătarul se gră#ise să iasă, $ără un cuvînt. <ummer era moartă de$oame şi cercetase neră#dătoare mîncarea după ce uşa $u închisă din nou,$iind $i=ată cu şuru#uri dinspre e=terior.

Trase cu putere pe nări mirosul peştelui, apoi strîm#ă din nas.

— Cred că şi pe aici sunt cîteva lucruri putrede, spuse.Mutîndu&şi aten"ia asupra ore!ului, apropie de #ol o pereche de #e"işoare şi începu să ron"ăie #oa#ele a#urinde. +upă ce scăpă, în s$îrşit, de unghi urile $oamei, îşi reîndreptă aten"ia asupra lui +irk, care stătea în picioare, privind prin hu#lou.

— 7n a$ară de ca#ina noastră sordidă, cu paturi oase, ce altceva te maideranea!ă acum; între#ă ea.

— @u te #a!a pe mine, dar nu cred că ne îndreptăm către *aponia. — Cum po"i să&"i dai seama; se interesă <ummer, îngrămădindu&şi în

gură un morman de ore!. — /rmăresc soarele şi um#ra navei. +acă am călători către *aponia, ar

tre#ui să mergem către nord&nord&est, dar, după cum se pare, cursul nostru e,mai degra#ă, către nord&vest.

— 8 o chestie prea su#tilă ca s&o sesi!e!i cu ochiul li#er. — +e acord. +ar eu nu $ac decît să spun ceea ce văd. +acă acostăm la

@agasaki, trimite&mă din nou la cursul de astronaviga"ie. — Asta ar însemna că ne îndreptăm spre Marea Bal#enă, ripostă ea,schi"înd în minte o hartă imaginară a regiunii. Cre!i că navigăm către China;

— <&ar putea. Cu siguran"ă, *aponia şi China nu se prăpădesc una dedragul alteia. 5oate că Armata 1oşie *apone!ă are o #a!ă opera"ională înChina. Asta ar e=plica de ce nu au reuşit autorită"ile să dea de urma nici unuisuspect în *aponia.

— 8 posi#il. +ar ar tre#ui să ac"ione!e cu ştiin"a sau cu spriinul statului

şi sper că se gîndesc de două ori înainte de a scu$unda o navă de cercetareamericană.

— 8 adevărat. Atunci, mai e=istă o altă posi#ilitate.<ummer dădu din cap, aşteptînd ca +irk să continue.



— Cei doi gangsteri apone!i care au tras în mine cînd eram în Chr2sler./n medic legist de la morga din !onă credea că indivi!ii semănau a coreeni.

8a terminase de mîncat ore!ul şi lăsă os #olul şi #e"işoarele. — Coreea; între#ă, încruntîndu&şi sprîncenele. — Coreea.Ochii lui 8d Co2le o#osiseră de mult tot scanînd marea liniştită, gri,

căutînd ceva ieşit din comun. Aproape că nu&i veni să creadă cînd, în s$îrşit,!ări ceva tîrîndu&se într&o e=tremitate a cîmpului său vi!ual. Concentrîndu&seasupra liniei ori!ontului, reuşi cu greu să identi$ice, pe cer, o mică lumini"ăcare trăgea după sine o coadă al#ă, su#"ire. 8=act ceea ce se spera să vadăcopilotul avionului de căutare şi salvare 6ockheed 3C&l)( 3ercules.

— Charlie, văd ceva care pîlpîie la ora două, spuse Co2le în casca sa cumicro$on, cu vocea calmă a unui comentator sportiv de la 8<5@R.

%nstinctiv, arătă cu mîna înmănuşată către acel punct al par#ri!ului încare vă!use e=plo!ia al#ă. — ăd şi eu, răspunse maiorul Charles Fight, tărăgănînd uşor cuvintele

în timp ce se uita în a$ara carlingii.5ilotul lui 3C&l)(, un te=an sla# şi deşirat, cu sînge rece, viră încet

avionul în direc"ia palidei dîre de $um şi reduse uşor vite!a.6a şase ore după ce părăsiseră #a!a aeriană adena din Okinawa, pilo"ii

de pe avionul de cercetare şi salvare începuseră să se între#e dacă nu $useserăcumva trimişi după potcoave de cai mor"i. Acum erau e=trem de incita"i,între#îndu&se ce aveau să găsească pe apele de dedesu#t. în depărtare, laori!ont, apăru un grup de puncte al#e, care creşteau treptat, pe măsură ceavionul se apropia.

— <e pare că am dat peste nişte #ărci de salvare, !ise Fight cînd pică"elele crescură, căpătînd o $ormă incon$unda#ilă.

— 0apte, con$irmă Co2le, numărînd micile #ărci înşiruite.

Morgan strînsese laolaltă toate #ărcile de salvare şi le legase una decealaltă, provă la pupă, cu scopul de a&i păstra pe supravie"uitori împreună.Cînd avionul 3ercules !#ură deasupra lor, la oasă altitudine, mem#riiechipaului de pe <ea 1over răspunseră cu $luturări ample de mîini şii!#ucniră, cu to"ii, în urale.

— Apro=imativ şai!eci de persoane, aprecie Co2le în timp ce Fightdescrise încet un cerc deasupra #ărcilor. 5ar să $ie într&o $ormă $oarte #ună.

— 7i re"inem pe 5.%. & ii, co#orîm o trusa medicală pentru urgen"e şi

vedem dacă putem ini"ia o recuperare din ocean.

R 8ntertainment and <ports 5rogramming @etwork & 1e"eaua de 5rograme +istractive şi <portive 5araresWue *umpers.



5.%. & ii erau trei paraşutişti cu pregătire paramedicală, a$la"i în partea dinspate a avionului, gata să se paraşute!e imediat ce erau înştiin"a"i. +eoareceechipaul de pe <ea 1over părea să nu se a$le în nici un pericol iminent,Fight pre$era să&i re"ină la #ord pentru moment. în schim#, un manipulanta$lat în spatele aeronavei lăsă în os o uşă imensă cu ac"ionare hidraulică desu# coadă şi, la ordinul lui Co2le, aruncă o serie de truse medicale de urgen"ăşi de ra"ii de alimente, prinse de mici paraşute care plutiră în aer, co#orîndcătre supra$a"a apei.

7ntre timp, un specialist în comunica"ii aeriene emise un semnal de pericol pe $recven"a marinei. în cîteva secunde, îi răspunseră mai multe navea$late în !onă, cea mai apropiată $iind un cargou care se îndrepta spre 3ongong, venind din Osaka. Fight şi Co2le continuară să !#oare în cercurideasupra #ărcilor de salvare vreme de încă două ore, pînă cînd nava aunse la

$a"a locului şi începu să ia la #ord supravie"uitorii din prima #arcă. Cumul"umirea de a&i şti acum în siguran"ă, avionul de căutare şi salvare maitrecu o ultimă dată, la mică altitudine, pe deasupra nau$ragia"ilor, Fight #alansînd vîr$urile aripilor. Cu toate că pilo"ii nu&i puteau au!i,supravie"uitorii epui!a"i şi traşi la $a"ă slo#o!iră urale puternice de mul"umire,care rever#erară pe deasupra apei.

— @işte #ă$toşi, comentă Co2le, cu satis$ac"ie.Fight dădu din cap, încuviin"înd în tăcere, apoi viră avionul către sud&

est, îndreptîndu&se spre #a!a din Okinawa.7n timp ce aluneca pe supra$a"a apei, către #ărcile de salvare, imensul

cargo#ot emise un sunet de #un venit din sirena sa pneumatică ahlen#erg. O #alenieră $u lăsată la apă ca să conducă victimele nau$ragiului către scaraco#orîtă lîngă pupa, unde maoritatea mem#rilor echipaului de pe <ea 1overse urcară pe puntea de sus. Morgan şi încă vreo cî"iva oameni răni"i $urătrans$era"i pe #alenieră şi ridica"i cu o macara pe puntea principală a vasului

comercial. +upă un scurt #un&venit şi după ce răspunse la între#ărilecăpitanului malaie! al navei, Morgan $u dus în gra#ă la in$irmerie ca să i setrate!e rănile.

12an îl găsii după ce doctorul navei îi îngriise rana şi îl re"inuse în patulde lîngă cel în care se a$la #ăr#atul cu piciorul rupt.

— Care&i diagnosticul, căpitane; — Benunchiul e $ăcut pra$, dar o să supravie"uiesc. — 7n !ilele noastre, se $ac nişte chestii uimitoare cu articula"iile

arti$iciale, îl încuraă 12an. — <&ar părea că o să descopăr asta într&un mod $oarte intim. Cred că e

mai #ine decît cu picior de lemn. în ce stare e echipaul;



— Acum sunt #ine dispuşi cu to"ii. Cu e=cep"ia lui +irk şi <ummer,întreg echipaul de pe <ea 1over e la #ord şi e=plică ce s&a întîmplat. Amîmprumutat de la căpitanul Malaka tele$onul prin satelit şi am sunat laFashington. Am reuşit să vor#esc chiar cu 1ud2 Bunn şi l&am in$ormat caree situa"ia noastră, după ce i&am relatat, pe scurt, cum am pierdut nava. 6&amînştiin"at că se presupune că încărcătura recuperată de pe su#marin e la #ordulca#lierului apone!, împreună cu +irk, cu <ummer şi cu su#mersi#ilul. M&arugat să&"i transmit mul"umirile sale pentru $aptul că ai salvat echipaul şi a promis că se vor implica în prinderea $ăptaşilor cele mai înalte niveluri aleguvernului.

Morgan privi peretele al# cu chipul lipsit de orice e=presie şi cugîndurile rostogolindu&se printre cele petrecute în ultimele cîteva ore. Cineerau pira"ii care îi atacaseră şi îi scu$undaseră nava; Ce aveau de gînd să $acă

cu armele #acteriologice; 0i ce se întîmplase cu +irk şi <ummer; @egăsindnici un răspuns, clătină doar încet din cap. — <per doar că nu va $i prea tîr!iu.



Capitolul 3$

+upă ce navigase către nord vreme de o !i şi umătate, -aeke îşi rotitreptat prova, îndreptîndu&se către est. în !are, uscatul se contura pătat şi pră$uit, iar nava aşteptă să se lase întunericul înainte de a se strecura într&un port mare, cu$undat în cea"ă. +irk şi <ummer #ănuiau că, de $apt, aunseserăîn Coreea şi, #a!îndu&se pe numărul cargo#oturilor şi al altor vase comercialesu# pavilion interna"ional pe lîngă care trecuseră la intrarea în port, ghiciră căse a$lau la %nchon, un mare oraş portuar din sudul "ării.

Ca#lierul trecu încet pe lîngă imensele docuri comerciale, unde,două!eci şi patru de ore din două!eci şi patru, erau încărcate şi descărcatecargouri uriaşe. irînd către nord, -aeke se strecură pe lîngă terminalul unei

ra$inării, şerpuind în urul unui petrolier ruginit înainte de a intra într&un col"mai întunecat şi mai pu"in e=ploatat al portului. 5luti pe lîngă un şantier navalcu aspect învechit, care adăpostea o mul"ime de nave de!mem#rate şi încetinicînd aunse în preama unui mic canal lateral care ducea către nord&vest. 6aintrarea acestuia era un post de pa!ă plasat într&o #aracă alături de care se a$lao mică vedetă rapidă şi deasupra căreia, pe o $irmă ruginită, era scris, în lim#acoreeanăL

<81%C%%68 @AA68 A@B51O51%8TAT8 5A1T%C/6A1P

Căpitanul manevră nava cu delicate"e prin canal şi parcurse cîteva sutede metri cu vite!ă redusă înainte de a lua o voltă strînsă. Canalul alimenta omică lagună care părea şi mai mică datorită celor două docuri enorme,acoperite, din capătul opus. Treptat, căpitanul lui -aeke o aduse, ca pe un

automo#il într&un gara, în interiorul unuia dintre docurile cavernoase care seînăl"au cu cincispre!ece metri #uni deasupra teugei. @ava $u amarată su#lumina unor lămpi strălucitoare, cu halogen, care atîrnau de pla$on, în timp ceo imensă uşă hidraulică glisa înapoia ei, ascun!înd&o complet de ochii celordin a$ară.

%mediat, o macara îşi #asculă #ra"ul şi o umătate de du!ină de mem#riai echipaului începură să descarce containerele cu proiectile, acestea $iindco#orîte pe doc su# supravegherea lui Tongu. O dată ce aunseră pe punte

su# $orma unei piramide îngriit construite, o camionetă mare, acoperită,stră#ătu docul, îndreptîndu&se către încărcătură. /n alt grup de oameni, purtînd halate de culoarea al#astră a pra$ului de puşcă, încarcă armamentul în partea din spate a camionetei, care se îndepărtă apoi de navă. Cînd viră la



capătul docului, Tongu putu vedea că era împodo#ită cu $amiliarul $ulgeral#astru, a$lat su# inscrip"ia

CO15O1AK%A A@B +8 COM/@%CAK%% 51%@ <AT86%T.

Cînd im se apropie de el, tocmai urmărea cu privirea camioneta careieşea din hangar printr&o uşă pă!ită.

— +omnul ang o să $ie $oarte mul"umit cînd o să a$le că am recuperattoate proiectilele, sus"inu noul sosit.

— +a, cu toate că două dintre cele douăspre!ece nu&i sunt de nici un$olos. 5ilo"ii le&au spart pe ultimele şi au scăpat con"inutul în mare. 5retind căa $ost un accident datorat pierderii vi!i#ilită"ii.

— @esemni$icativ. în ansam#lu, misiunea a $ost un succes.

— 8 adevărat, dar încă mai avem de e=ecutat nişte opera"iuni di$icile.+uc pri!onierii la ang, să&i interoghe!e. Am toată încrederea că o să te ocupiîn mod mul"umitor de pregătirea navei, spuse Tongu, mai degra#ă su# $ormaunei a$irma"ii decît a unei între#ări.

— Atît recon $igurarea vasului, cît şi completarea re!ervelor de hrană şide com#usti#il, vor începe imediat. O să mă asigur că nava o să $ie gata de plecare în momentul în care va $i reîncărcată.

— 4oarte #ine. Cu cît ieşim mai repede în larg, cu atît avem mai multeşanse de reuşită.

— <urpri!a e de partea noastră. @&avem cum să dăm greş, spuse im,încre!ător.

+ar Tongu privea lucrurile şi din alte puncte de vedere. <or#indîndelung $umul "igării sale aprinse, luă în considerare elementul surpri!ă.5utea însemna, într&adevăr, di$eren"a dintre via"ă şi moarte.

— <ă sperăm doar că trucul nostru e via#il, răspunse, în cele din urmă,

dus pe gînduri.<u# punte, +irk şi <ummer $ură scoşi cu #rutalitate din ca#ină, un pa!nic cu gîtul gros încătuşîndu&le mîinile la spate înainte de a&i împingedincolo de uşă. <u# amenin"area armei, stră#ătură o pasarelă care ducea îna$ara navei, unde stătea Tongu, surî!înd #atocoritor.

— A $ost o croa!ieră încîntătoare. Totuşi, nu ne&ai arătat niciodată undese poate uca $ot#al cu nasturi, i se adresă +irk asasinului.

— Acum, $ii sincer, intră <ummer în oc. Mîncarea n&a $ost tocmai de

cinci stele. — /morul american nu prea are ha!, mîrîi Tongu, răceala privirii sale

arătînd că nu se amu!a cîtuşi de pu"in.



— Apropo, ce învîrte, mai e=act, Armata 1oşie *apone!ă la %nchon, înCoreea; între#ă +irk, $ără ocolişuri.

Tongu se încruntă, a#ia percepti#il. — 8şti un $oarte #un o#servator, domnule 5itt.%gnorîndu&şi pri!onierii, se întoarse apoi către Bît Bros, care "inea un

pistol mitralieră A&9' îndreptat către cei doi. — +u&i pe şalupa rapidă şi închide&i în ca#ina din $a"ă, su# pa!ă, se

răsti, apoi se răsuci pe călcîie şi se îndreptă către puntea de naviga"ie.+irk şi <ummer $ură conduşi de&a lungul pasarelei şi de&a curme!işul

docului, către un de#arcader lateral mai mic, unde era amarat un iaht lucios,cu motor. 8ra un catamaran de mare vite!ă, de trei!eci şi unu de metri,speci$ic 5aci$icului de <ud, vopsit într&un al#astru ver!ui. 5roiectat şiconstruit ca $eri#ot pentru pasageri, $usese reamenaat pentru a deveni un iaht

personal de lu=, pentru călătorii rapide. 4iind echipată cu motoare diesel de patru mii de cai putere, lu=oasa am#arca"iune putea naviga cu peste trei!eci şicinci de noduri pe oră.

— 8i, asta e mai în stilul meu, comentă <ummer după ce $ură strămuta"ila #ord şi închişi într&o ca#ină din centrul navei, mică, dar îm#răcată în pluş.

— 4ără $erestre de data asta. 5resupun că domnului Ospitalitate nu i&a plăcut că am dat lovitura cu %nchon&ul, adăugă <ummer, încolăcindu&se într&un mic $otoliu, cu mîinile încă încătuşate la spate.

— 8u şi gura mea mare, răspunse +irk. Cel pu"in avem cît de cît ideeunde ne a$lăm.

— +a... e=act în milocul "ării kimchi&ului. 8i, dacă tre#uie să dămcol"ul, măcar s&o $acem cu clasa întîi, !ise ea, admirînd lam#riurile din lemnde nuc şi lucrările scumpe de artă care împodo#eau pere"ii. 8 sigur că tipiiăştia au nişte #u!unare cam adînci pentru o organi!a"ie teroristă de mîna adoua.

— +upă toate aparen"ele, au nişte prieteni la întreprinderile ang. — Compania maritimă; — 8 un conglomerat de mari dimensiuni. 6e&am tot vă!ut cargo#oturile

în decursul anilor. <unt implica"i şi în alte a$aceri de înaltă tehnologie, darmie îmi e $amiliar numai departamentul de naviga"ie. Odată, am întîlnit într&un #ar un tip care lucrase ca mecanic de între"inere pe una dintre navele lor.Mi&a povestit despre !ona lor închisă de repara"ii şi de depo!itare din %nchon. @&ai mai vă!ut niciodată aşa ceva. <e pare că la una dintre e=tremită"i e=istă

un doc uscat, iar locul e ticsit de aparatură de ultimă oră. Ca#lierul avea pecoş $ulgerul al#astru, care e sigla ang. Psta tre#uie să $ie locul respectiv.

— Mă #ucur vă!înd că timpul pe care l&ai petrecut ca stîlp de ca$enea sedovedeşte, în s$îrşit, util, îl luă ea în !e$lemea.



— Activitate de cercetare. Cercetare pură, !îm#i el.<ummer deveni #rusc serioasă. — +e ce s&ar alia un om de a$aceri sud&coreean cu A1*; 0i ce&au de

gînd să $acă cu noi;Qgomotul gutural al motoarelor diesel, a$late mai către pupa decît

ca#ina lor şi care erau puse în $unc"iune, îi întrerupse vor#ele. — Cred c&o s&o a$lăm curînd.Tongu traversă docul şi se îm#arcă pe catamaran în timp ce se de!legau

parîmele, iar vasul rapid se deplasa de&a lungul docului încet ca melcul,înspumînd apa. /şa imensa a hangarului glisa, deschi!îndu&se iarăşi şi permi"înd ca nava să părăsească spa"iul închis. 7n timp ce alunecau prindeschiderea uşii, Tongu mai privi o dată în urmă, către uriaşul ca#lier a căruiînăl"ime îi domina.

O armată de muncitori mişuna dea în urul lui -aeke, precum un roi deal#ine. O macara de mare tona înlătura gigantica rolă de ca#lu de pe punteade la pupa, în timp ce mai multe echipe de !ugravi revopseau pun"ile de sus.5retutindeni erau echipe de constructori care tăiau păr"i din suprastructură înunele locuri, adăugînd, în schim#, compartimente şi pere"i despăr"itori înaltele. Cî"iva oameni atîrnau deasupra pun"ii din e=tremitatea pupei, re$ăcîndsudurile şi scriind numele navei, pe cînd un alt grup vopsea coşul într&ungal#en auriu. în cîteva ore, întreaga navă avea să se trans$orme într&o cu totulalta, ast$el încît nici cel mai e=perimentat ochi n&ar mai $i putut s&o identi$ice.Ca şi cum ca#lierul -aeke nu ar $i e=istat niciodată.



Capitolul 31

Impetuosul #ăr#at categoria cocoş stră#ătea coridoarele din !onasediului @/MA destinată conducerii de parca ar $i $ost proprietarul clădirii şi,de $apt, chiar era. Amiralul *ames <andecker, un persona venerat în sălile decon$erin"ă, în #irourile şi în la#oratoarele de la @/MA, era cel care $inan"aseagen"ia pe care o întemeiase, cu mai multe decenii în urmă, împreună cu omînă de savan"i şi de ingineri. +eşi nu era înalt, ochii săi al#aştri, ar!ători, părul de un roşu strălucitor şi #ar#işonl de aceeaşi culoare sugerau, în mod$iresc, ardoarea mistuitoare cu care ac"iona două!eci şi patru de ore pe !i.

— -ună, +aria, ară"i uluitor astă!i, îi spuse, cu gra"ie, secretarei trecutede patru!eci de ani care tasta ceva la un computer. 1udi e în sala de şedin"e a

conducerii; — Mă #ucur să vă revăd, domnule amiral, răspunse $emeia, radioasă, întimp ce ochii îi rătăceau asupra celor doi agen"i din <erviciul <ecret care sestrăduiau să "ină pasul cu şe$ul lor iute de picior. +a, domnul Bunn văaşteaptă înăuntru. ă rog, po$ti"i în sală chiar acum.

Cu toate că, în ochii colegilor săi de la @/MA continua să $ie amiral,restul lumii îl ştia drept vicepreşedintele <andecker. în ciuda aversiunii de ovia"ă împotriva lumii politice a Fashinton&ului, $usese convins de preşedintele Fard să ocupe postul vacant după moartea su#ită avicepreşedintelui ales. <andecker ştia că preşedintele era un om integru, deonoare, care nu avea să&şi silească loc"iitorul să rămînă în um#ră. %mpetuosulamiral s$ărîmase tiparul $oştilor vicepreşedin"i. @e$iind cîtuşi de pu"in un persona de $a"adă şi un emisar al #elelelor guvernamentale, <andeckerde"inea o po!i"ie solidă în cadrul administra"iei. Trecuse, cu vigoare, înavangarda re$ormelor din domeniul apărării şi al securită"ii, îşi îndreptase

aten"ia asupra cercetărilor ştiin"i$ice sponsori!ate de guvern, cărora le alocasemai multe $onduri, şi se număra printre autorii ini"iativelor de conservare amediului am#iant şi de re!olvare a tuturor pro#lemelor legate de oceanelelumii. 6a îndemnul său, administra"ia impusese, cu succes, în toate "ărileindustriali!ate, interdic"ia asupra vînătorii #alenelor, ca şi implementarea anumeroase sanc"iuni pentru poluarea oceanelor.

<andecker dădu #u!na pe uşa sălii de şedin"e, $ăcînd să amu"ească ungrup de o$iciali de la @/MA care de!#ăteau pro#lema pierderii navei <ea

1over. — ă mul"umesc că a"i trecut pe la noi, domnule amiral, spuse Bunn,

ridicîndu&se dintr&o săritură şi conducîndu&şi şe$ul în capul mesei.



— Care sunt ultimele noută"i; între#ă <andecker, sărind pesteo#işnuitele glume de la masa rotundă.

— @i s&a con$irmat că <ea 1over a $ost, de $apt, scu$undată, după ce a$ost atacată, în Marea Chinei de 8st, de un comando care s&a in$iltrat pe navă.8chipaul a scăpat, în mod miraculos, dintr&o maga!ie încuiată, cu cîtevaminute înainte ca vasul să se ducă la $und. Au reuşit să scape în #ărcile desalvare, care au $ost apoi reperate de un avion de cercetare şi salvare alavia"iei militare. A $ost anun"at un cargo#ot din apropiere, care i&a preluat.To"i mem#rii echipaului, cu e=cep"ia a doi dintre aceştia, au dat declara"ii.

— @ava a $ost a#ordată cu $or"a; — /n grup de comando, de na"ionalitate neidenti$icată, s&a $urişat

noaptea la #ord şi a preluat&o $ără luptă. — Asta&i nava lui -o# Morgan, nu&i aşa;

— +a. <e pare că #ătrînul "ap a opus re!isten"ă şi a $ost împuşcat în picior în timpul luptei. Am vor#it cu 12an, secundul lui, care mi&a spus că seaşteaptă să scape cu #ine. Con$orm relatării lui, pira"ii au pretins că $ac partedin Armata 1oşie *apone!ă. Au plecat cu un ca#lier su# pavilion apone!.

— Ciudată alegere pentru o navă pirat, medita <andecker. <ă în"eleg căau dispărut împreună cu #om#ele #acteriologice care au $ost recuperate de pe%&'::;

— 12an a con$irmat asta. în momentul atacului, aproape că încheiaserăopera"iunea de recuperare. Cînd echipaul a scăpat din maga!ie, <tar$ishlipsea, iar 12an crede că a $ost trans$erat, cu o macara, pe nava atacatoare, pro#a#il împreună cu pilo"ii săi, care au dispărut.

— Am să sun la +epartamentul de <tat şi o să solicit o veri$icareimediată a tuturor navelor apone!e. <andecker scoase din #u!unarul de la piept un tra#uc enorm, verde, din 1epu#lica +ominicană, şi îl aprinse,trimi"înd o dîră groasă de $um către tavan. @&ar tre#ui să $ie prea greu să pui

mîna pe un ca#lier cînd se $urişea!ă în port. — Am alertat +epartamentul de <ecuritate %nternă, care ac"ionea!ă înaceeaşi direc"ie. 8i nu par să creadă ca Armata 1oşie *apone!ă dispune decali$icarea şi de tehnologia necesare pentru a trans$orma armele respectiveîntr&o amenin"are la adresa securită"ii interne, dar caută posi#ilele legături cuAl aeda şi cu alte cîteva organi!a"ii teroriste.

— @&aş paria că nu&i aşa, răspunse <andecker, sec, răsucind tra#uculîntre degetul mare şi arătător. în după amia!a asta o să&l pun în temă pe

preşedinte. Cineva o să plătească al dracului de mult pentru că a distrus un vascare apar"inea guvernului american, mîrîi, cu ochii scînteind.

Ocupan"ii sălii de şedin"e dădură din cap, dîndu&şi acordul colectiv. +eşiera vor#a de o organi!a"ie de mari propor"ii, mem#rii agen"iei erau uni"i de un



sim" puternic al $amiliei, un act terorist îndreptat împotriva unor colegi a$la"ide partea cealaltă a glo#ului $iind resim"it cu tărie de cei a$la"i acasă.

— ă împărtăşim sentimentele, domnule amiral, spuse Bunn, cu vocescă!ută.

— Apropo, cine sunt cei doi mem#ri ai echipaului care au dispărut; seinteresă <andecker.

Bunn înghi"i un nod. — <ummer şi +irk 5itt. <e presupune că au $ost răpi"i odată cu <tar$ish.Amiralul în"epeni, şocat. — +oamne <$inte, nu ei. Tatăl lor ştie; — +a. 8 în 4ilipine, împreună cu Al Biordino, şi încearcă să preia

controlul asupra unui pericol care a$ectea!ă mediul am#iant. Am vor#it cu el prin satelit şi a în"eles că $acem tot ce e posi#il în momentul de $a"ă.

<andecker se lăsă pe spătarul scaunului său de piele şi privi norul de$um al#astru de tra#uc care plutea deasupra capului său. +umne!eu să&l ai#ăîn pa!ă pe cel care le&ar $ace vreun rău copiilor acelui om, gîndi.

6a unspre!ece mii de kilometri distan"ă, catamaranul al#astru despicaapele de coastă din vestul Coreei precum o maşină de curse care aleargă pe pistă. în închisoarea lor lu=oasă, <ummer şi +irk erau i!#i"i şi legăna"i în timpce iahtul rapid tăia valurile cu o vite!ă de aproape patru!eci de noduri. +oi pescari coreeni dintr&un sampan şu#red înurară cu violen"ă cînd vasul trecuca o $urtună, periculos de aproape, valurile din siaul său puternic săltînd peste marginile micii am#arca"iuni de pescuit.

+upă două ore de deplasare în mare vite!ă, catamaranul pătrunse îninteriorul "ării şi încetini pe cînd îşi croia drum printre micile insule ră!le"ite presărate la gura de vărsare a $luviului 3an. 5ilotul conduse vasul în susulrîului vreme de încă o oră înainte de a o#serva canalul pe umătate ascunscare şerpuia către #îrlogul lui ang din insula 2odongo. Trecînd prin

gol$ule"ul despre care ştia că era monitori!at de camere video ascunse, pilotulîndreptă nava spre partea opusă a acestuia, către docul plutitor de la #a!acomple=ului cu !iduri a#rupte. Catamaranul al#astru se apropie încet de punctul de oprire, $iind amarat lîngă pupa strălucitorului iaht -enetti al luiang.

+irk şi <ummer rămaseră închişi în ca#ina lor, în vreme ce Tongu părăsi am#arca"iunea cu paşi mari şi se urcă în li$tul care ducea în susulstîncilor, către enclava personala a lui ang. Acesta stătea, împreună cu

wan, în #iroul său cu lam#riuri din lemn de vişin, studiind dările de seamă$inanciare ale unei companii producătoare de componente radio, pe care doreasă o preia printr&o metodă agresivă. Cînd Tongu intră şi se înclină, îşi ridicăîncet privirea. F



— Căpitanulde pe -aeke a trimis vor#ă că misiunea a $ost un succes,strecură ang printre #u!ele strînse, $ără să dea nici un semn de mul"umire.

Tongu dădu încet din cap. — @e&am însuşit proiectilele după ce au $ost recuperate de vasul

american. Qece dintre ele erau încă intacte şi s&a constatat că sunt utili!a#ile,continuă, negliînd să men"ione!e că +irk le sa#otase pe celelalte două.

— 8 o cantitate mai mult decît su$icientă pentru a trece la e=ecutareaopera"iunii, răspunse ang.

— <pecialiştii în armament de la #ordul lui -aeke au $ost cît se poatede încînta"i. O#iectele au $ost trans$erate în la#oratorul de cercetări #acteriologice imediat ce am auns la %nchon. 0e$ul la#oratorului m&a asiguratcă prelucrarea şi am#alarea în containere se vor încheia în patru!eci şi opt deore.

— Cînd se va termina recon$igurarea navei -aeke; — O să $ie gata de lansare la apă în timp util, răspunse Tongu, dîndapro#ator din cap.

— 1espectarea calendarului e un $actor decisiv, continua ang.Misiunea tre#uie să $ie îndeplinită înainte de re$erendumul din Adunarea @a"ională.

— Atîta timp cît nu va e=ista nici o întîr!iere în ceea ce priveşte proiectilele, vom $i gata la timp, îl asigură Tongu. Muncitorii de pe şantierulnaval $ăcuseră dea progrese impresionante în momentul în care am părăsitdocul.

— @u putem tolera încă o eroare de calcul, !ise ang, cu răceală.Tongu se înclină uşor, ne$iind sigur de în"elesul spuselor şe$ului său. îi

ignoră comentariul şi continuă să vor#ească. — Am adus cu mine doi captivi de pe vasul american. <unt pilo"ii care

manevrau su#mersi#ilul. /nul dintre ei este răspun!ător de moartea celor doi

agen"i ai noştri din America. M&am gîndit că s&ar putea să dori"i să văîntre"ine"i personal cu el, !ise, accentuînd în mod sinistru cuvîntul între"ine"i. — A, da, cei doi mem#ri lipsă ai echipaului vasului @/MA. — Mem#ri lipsă ai echipaului;wan $ăcu un pas înainte şi puse în mîinile lui Tongu un reporta e=tras

de pe internet. — 8 o ştire care a apărut pretutindeni, îi spuse. as de cercetare

scu$undat în Marea Chinei de 8stJ cu e=cep"ia a două persoane, to"i mem#rii

echipaului au $ost salva"i, cită un titlu din Chosun %l#o, cel mai mare !iar dinCoreea.

Chipul lui Tongu păli, dar nu i se clinti nici un muşchi.



— 8 imposi#il. Am scu$undat vasul cu echipaul încuiat într&o maga!ie. @&aveau cum să scape.

— +ar au scăpat, !ise ang. /n cargo#ot care trecea prin !onă i&a culesşi i&a dus în *aponia. A"i supravegheat scu$undarea vasului;

Tongu clătină din cap. — 8ram neră#dători să ne întoarcem cît mai repede cu materialele

recuperate, spuse, cu voce scă!ută. — <&a raportat că la #ordul navei a i!#ucnit, în mod accidental, un

incendiu. <e pare că americanii se tem să dea pu#licită"ii încă un act terorist,$ăcu wan.

— Ceea ce se poate spune şi despre adevăratul motiv al pre!en"ei lor înMarea Chinei de 8st, adăugă ang. 5oate că lipsa reportaelor din presă o sălimite!e ancheta asupra incidentului.

— <unt încre!ător în $aptul că ne&am men"inut $alsa identitate. Mem#riigrupului meu de asalt erau de etnii di$erite, iar cît am stat pe vasul americanam vor#it numai în engle!ă şi în apone!ă, răspunse ang.

— 5oate că eşecul vostru în ceea ce priveşte lichidarea echipaului n&a$ost un lucru rău, declară ang, aruncîndu&i o scurtă privire. O să&i pună încontinuare în încurcătură pe apone!i şi o să determine spionaul american să&şi men"ină aten"ia asupra *aponiei. 0i #ineîn"eles că or să continue să cautenava -aeke. Cu cît o să aungă mai repede înapoi pe mare, cu atît va $i mai #ine.

— O să cer să $im "inu"i în permanen"ă la curent cu situa"ia de peşantierul naval, răspunse Tongu. 0i cei doi americani;

ang răs$oi o agendă legată în piele. — 5lec la <eul, pentru că am diseară o întîlnire cu ministrul uni$icării, şi

mă întorc mîine. Kine&i în via"ă pînă atunci. — O să le o$er cina cea de taină, !ise Tongu, $ără nici o urmă de umor.

ang îi ignoră comentariul şi îşi vîrî din nou nasul într&un teanc dedocumente $inanciare. în"elegînd mesaul, asasinul îi întoarse spatele şi ieşidin #irou $ără nici un !gomot.



Capitolul 32

6a o umătate de oră de docul închis unde era în plină des$ăşurarere$acerea lui -aeke, o camionetă murdară, în care se a$lau doi #ăr#a"i,înconură o clădire greu de descris a şantierului naval. 6ă!i goale şi plat$ormeruginite pentru transport erau împrăştiate, de&a valma, pe terenul din urulconstruc"iei $ără geamuri, pe care $irma decolorată de deasupra intrării oidenti$ica drept COM5A@%A MA1%T%Mă A@B. Cei doi #ăr#a"i, care purtausalopete u!ate şi şepci de #ase#all pătate de unsoare, $ăceau parte dintr&oechipă de pa!ă su# acoperire, înarmată pînă&n din"i, alcătuită din două du!inide !drahoni care patrulau două!eci şi patru de ore din două!eci şi patru în urul acelei amenaări ultra&secrete. 8=teriorul în ruină al clădirii ascundea un

centru de cercetare de înaltă tehnologie, ticsit cu calculatoare de ultimă oră.8taul întîi şi cele de deasupra sa erau dedicate de!voltării echipamentelorsatelit necesare pentru a$acerile lui ang legate de telecomunica"ii. O micăechipă de ingineri e=perimenta"i lucra la încorporarea unor dispo!itiveascunse de ascultare şi spionare în sateli"ii de comunica"ii conven"ionali careerau e=porta"i şi apoi lansa"i de guvernele din alte !one sau de companiicomerciale. 7n su#sol era ascuns un mic la#orator de micro#iologie $oarte #ine pă!it, a cărui e=isten"ă era cunoscută doar de cî"iva dintre angaa"ii luiang. <avan"ii din grupul restrîns care lucra în la#orator $useseră, în marealor maoritate, aduşi clandestin din Coreea de @ord. Avînd $amiliile rămase în provinciile din nord şi ordine patriotice convingătoare, micro#iologii şiimunologii nu aveau de ales cînd era vor#a să&şi dea acceptul pentru a lucracu agen"i #acteriologici periculoşi.

-om#ele mortale de pe %&':: $useseră trans$erate $ără !arvă în la#orator,unde un specialist în proiectile îi asista pe #acteriologii care e=trăgeau virusul

su# $ormă de pul#ere al variolei din #om#ele aeriene compartimentate vechide şai!eci de ani. *apone!ii îl deshidrataseră prin înghe"are, $ăcînd ca agen"ii patogenii să $ie în stare inertă în timpul depo!itării şi a manipulării. -om#ele pline cu virusul variolei $useseră concepute pentru a&şi men"ine e$icacitatealetală pe toată durata călătoriei su#marinului, $iind hidrogenate în momentullansării. reme de şai!eci de ani, carcasele de por"elan îi păstraserăcapacitatea destructivă, $erind&o de e$ectul deceniilor petrecute su# apă.

-iologii plasară mostre de pudră de culoare crem într&un container i!olat

din punct de vedere #iologic, ini"iind, cu griă, reconstituirea controlată avirusului, cu autorul unui diluant steril, pe #a!ă de apă. 5rin ochiulmicroscopului, microorganismele în $ormă de #utuci, a$late în stare latentă, puteau $i vă!ute tre!indu&se din somnul lor îndelungat şi împingîndu&se unul



pe altul precum nişte maşini tamponate pe măsură ce redeveneau letale. înciuda lungii perioade de hi#ernare, procentaul celor care nu reuşiseră să sereanime!e era $oarte scă!ut.

6a#oratorul de cercetare era condus de un micro#iolog ucrainean, $oarte #ine plătit, pe nume <arghov. Odinioară angaat al agen"iei civile -iopreparat,din $osta /niune <ovietică, care se ocupa de programul militar de reali!are aarmelor #acteriologice al repu#licii, <arghov îşi vînduse celui care îi o$erisecel mai mult cunoştin"ele şi deprinderile din domeniul manipulării genetice$olosită ca armă #acteriologică. @u dorise niciodată să&şi părăsească "ara, darîşi compromisese po!i"ia sa de lider ştiin"i$ic în devenire al agen"iei cînd$usese prins în pat cu so"ia unui mem#ru al comitetului de partid. Temîndu&se pentru via"a sa, $ugise din /craina în 1omănia, de unde $ăcuse o scurtăcălătorie pe Marea @eagră cu unul dintre cargo#oturile lui ang. Mita

generoasă pe care i&o dăduse căpitanului îl autase să ia legătura cu persoanecare ocupau po!i"ii mai înalte în cadrul companiei, oca!ie cu care a#ilită"ilesale de cercetător ştiin"i$ic $useseră recunoscute şi începuseră curînd să $ievalori$icate în scopuri ilicite.

-ene$iciind de resurse vaste, <arghov pusese la punct, $ără !arvă, unla#orator de cercetări genetice dotat cu cea mai recentă aparatură tehnologică,în care se găseau toate echipamentele şi instrumentele necesare pentru ca un #ioinginer priceput să îm#ine, să separe, să i!ole!e sau să recom#inematerialul genetic al unui microorganism cu al altuia. în spa"iul i!olat alla#oratorului secret al lui <arghov erau împrăştiate, de&a valma, numeroase #acterii periculoase şi agen"i virali, repre!entînd tulpinile pe care le cultivaseca să cree!e o grădină a mor"ii. +ar se sim"ea, în continuare, neputincios.1e!ervele sale constituiau un depo!it secret de agen"i patogeni o#işnui"i, uşorde o#"inut, de genul virusului hepatitei - .şi al micro#acteriei tu#erculo!ei. în$elul lor, erau poten"ial letali, dar nu se comparau cu viruşii mortali precum

cel al lui Mar#urg:, cu 8#ola şi variola, cu care lucrase în !ilele sale #une petrecute în la#oratorul rusesc din O#olensk. încercările $ervente ale lui<arghov de a reali!a un agent patogen letal care să netitrali!e!e anumite geneeşuaseră. <e sim"ea ca un #o=er cu o mînă legata la spate. îşi dorea agentul patogen cu adevărat ucigător, de categoria A, de care avea nevoie.

+arul de care avea nevoie pentru dia#olica lui ştiin"ă apăruse peneaşteptate. /n spion nord&coreean din Tok2o se in$iltrase într&un centru dedistrugere a in$orma"iilor guvernamentale şi interceptase o arhivă de

documente apone!e secrete. 5entru că se aşteptau la o adevărată comoarăalcătuită din secretele actuale ale securită"ii apone!e, oamenii de legătură din52ong2ang ai spionului $useseră e=aspera"i descoperind că era vor#a dedocumente secrete vechi, din al +oilea 1ă!#oi Mondial. +in captura $ăceau



parte rapoartele re$eritoare la e=perimentele cu arme #acteriologice e$ectuatede armata imperială, care tre#uiau să $ie distruse de teamă că s&ar $i pututdovedi stînenitoare pentru guvern. Totuşi, un analist cu o inteligen"ă ascu"itădescoperise, din întîmplare, că Armata %mperială $usese implicată în ultimelemisiuni ale su#marinelor %&'() şi %&':: şi <arghov se a$lase în curînd pedrumul care îl ducea spre propriul stoc de viruşi ai variolei.

7n lumea $rankensteiniană a ingineriei genetice, #iologii consideraucrearea unui organism cu totul nou pornind de la !ero ca $iind o sarcinădescuraantă. +ar manipularea microorganismelor dea e=istente cu autorulunor muta"ii provocate, urmată de reproducerea acestora în cantită"i $olosi#ile,era un domeniu a$lat în : irus care provoacă $e#ra hemoragică a$ricană, pentru care nu e=istă alt tratament decît cel al simptomelor Sn.tr.X plinăde!voltare începînd din anii şapte!eci. Culturile agricole nea$ectate de

dăunători şi de secetă erau, alături de mult mai controversata o#"inere a unorvite supraponderale, principalul #ene$iciu pe care îl do#îndise omenirea de peurmă acestui gen de #ioenginerie. +ar latura întunecată a chirurgiei genetice$usese, dintotdeauna, poten"iala creare a unui tip de virus sau de #acterie, ceeace ar $i avut consecin"e necunoscute şi, poate, catastro$ale.

/n om cu aptitudinile lui <arghov nu se putea mul"umi cu simplaregenerare a unui stoc de viruşi ai variolei. 5regătise cu mult mai mult decîtatît. O#"inuse, cu autorul unui la#orant $inlande!, o mostră din virusul 3%&,cea mai $recventă sursă a sindromului imuno&de$icien"ei do#îndite. <tudiindîn amănunt compo!i"ia virală a 3%&:, sinteti!ase un element genetic esen"iala înspăimîntătorului virus <%+A. 4olosindu&se de proaspăt reconstituita şarăde viruşi ai variolei, savantul încercase să o#"ină un nou virus mutant,înglo#îndu&l pe cel e=trem de insta#il, al imuno&de$icien"ei umane do#îndite.1e!ultatul era un nou microorganism, avînd caracteristicile am#ilor agen"i patogeni. Micro#iologii se re$eră, uneori, la un ast$el de proces numindu&l o

himerăD. 3imera lui <arghov com#ina, într&un singur supervirus $atal,calită"ile letale ale e=trem de contagioasei variole cu capacitatea virusului3%&: de a distruge imunitatea.

7n ciuda agresivită"ii sale, o#"inerea agentului patogen mutant pornindde la !ero era un proces de lungă durată. 4iind presat de orarul lui ang,<arghov produse cea mai mare cantitate de viruşi pe care o putu o#"ine, apoiuscă mutan"ii prin înghe"are, aşa cum procedaseră şi apone!ii, cu ani de !ileînainte. <upcrvirusul cristali!at $u apoi amestecat cu o cantitate mult mai

mare din cel uscat prin înghe"are al variolei, găsit în proiectilele aeriene,reali!îndu&se ast$el un amestec to=ic eterogen. întregul lot $u apoi prelucrat şira$inat pentru o a doua oară, cu autorul unor catali!atori care să accelere!e procesul de regenerare.



Amestecul acum uşor de împrăştiat $u am#alat, cu griă, într&o serie derecipiente tu#ulare, asemănătoare cu mie!urile unor role de supor"i de hîrtie,acestea $iind apoi stivuite pe o targă cu rotile şi transportate a$ară dinla#orator. Amalgamul am#alat de viruşi $u urcat în !ona satelit de asam#lare,$iind preluat de o echipă de ingineri mecanici, care introduseră tu#urile înnişte cilindri mai mari, de ino=, avînd încapsulate un re!ervor pentruhidrogenare şi ştu"uri. <u# lumina strălucitoare a re$lectoarelor, procesul serepetă în mai multe rînduri, pînă cînd se asam#lară cinci cilindri, plasa"i apoiîn lă!i mari, de transport. <osi un elevator care încarcă lă!ile în aceeaşicamionetă al#ă a întreprinderilor ang care adusese proiectilele şi care $ăcuacum drumul de întoarcere către docul acoperit transportînd o $ormă puternicrevitali!ată a armei #acteriologice.

<arghov !îm#i, încîntat, cu gîndul la !iua plă"ii su#stan"iale care se

apropia. 8chipa sa e=tenuată de savan"i îşi atinsese scopul, veri$icînd dacăvechiul virus al variolei mai putea încă da o lovitură $atală şi intensi$icîndu&iapoi $or"a pînă la o valoare devastatoare. 7n mai pu"in de patru!eci şi opt deore, #iologii lui <arghov prelucraseră virusul vechi de şai!eci de ani,trans$ormîndu&l într&un agent #acteriologic ucigător întru totul nou, care nusemăna cu nimic din ceea ce mai vă!use omenirea vreodată.



Capitolul 33

— Cum adică nava nu a $ost identi$icată încă; spuse tăios Bunn,e=asperat.

0e$ul departamentului de Opera"iuni Teroriste %nterna"ionale al 4-%&ului, un #ăr#at îndesat, pe nume Ta2lor, deschise unul dintre dosarele de pe #iroul său şi îl răs$oi în timp ce vor#eaL

— @u avem nici o in$orma"ie despre locul în care se a$lă ca#lierul-aeke. Agen"ia @a"ională *apone!ă de 5oli"ie monitori!ea!ă tra$icul navaldin toate porturile din "ară, $ăcînd o veri$icare completă a vaselor carecorespund, într&o cît de mică măsură, cu descrierea $urni!ată de echipauldumneavoastră, de la @/MA. 5înă acum nu au o#"inut nici un re!ultat.

— A"i veri$icat şi porturile din a$ara *aponiei; — %nterpolul a di$u!at un anun" interna"ional, iar eu am în"eles că, lacererea vicepreşedintelui, C%A a $ost solicitată pentru a $urni!a date. 5înă înacest moment, nu s&a primit nici o in$orma"ie de con$irmare. 1udi, e=istă unmilion de locuri în care s&ar putea ascunde sau ar $i putut $i sa#ordatăL

— +ar imaginea o#"inută prin satelit a locului în care a $ost scu$undată<ea 1over;

— +in păcate, e vor#a de o proastă sincroni!are. +atorită recenteide!lăn"uiri a tensiunilor politice din %ran, -iroul @a"ional de <upraveghere arepo!i"ionat cea mai mare parte a aparaturii de înaltă re!olu"ie deasupraOrientului Milociu. în momentul de $a"ă, Marea Chinei de 8st este una dintrenumeroasele !one moarte neacoperite decît de scanările periodice alesateli"ilor care nu sunt geo&sta"ionari. Ceea ce înseamnă că -aeke se poatedeplasa pe o distan"ă de opt sute de kilometri între două treceri acoperitoare.Aştept imaginile de arhivă din ultimele cîteva !ile, dar mi s&a spus să nu&mi

$ac prea multe speran"e.4uria lui Bunn se domoli cînd reali!ă că detectivul cu un început dechelie şi cu cămaşa al#ă, apretată, era un pro$esionist competent, care $ăceatot ce se putea $ace cu miloacele pe care le avea la dispo!i"ie.

— <e ştie ceva despre istoricul navei; între#ă. — Angaatul dumneavoastră, 3iram >aeger, ne&a o$erit un punct de

plecare $oarte #un în această privin"ă. 8l a $ost cel care, #a!îndu&se pe otrecere în revista a tuturor navelor din lume înregistrate în #a!a de date din

computerul agen"iei, a sugerat că nava ar putea $i identi$icată drept -aeke. <e pare că e=istă mai pu"in de patru!eci de ca#liere despre care avem ştiin"ă şicare au dimensiunile şi con$igura"ia raportată de echipaul de la @/MA care a$ost salvat. Am micşorat lista la douăspre!ece, care apar"in sau au $ost



închiriate de companii din !ona asiatică a 5aci$icului, iar -aeke a apărut ca$iind dispărută în misiune.

4ederalul $ăcu o pau!ă, timp în care îşi răs$oi dosarul, înainte +e ascoate o coală al#ă care avea, în antet, urmele neclare lăsate de transmiterea prin $a=.

— 5o$ti"i, acestea sunt detaliile legate de vas. Ca#lierul -aeke, cu olungime de o sută patru!eci de metri şi o capacitate de nouă mii cinci sute detone. Construit în :??R, în Coreea de <ud, de către 32undai Mipo +ock2ardCompan2, 6td., din /lsan. +e"inut şi $olosit de întreprinderile @avale ang,din %nchon, Coreea de <ud, între anii :??R şi (((. începînd din anul (((, a$ost utili!at, în leasing, de <ocietatea @iponă de Telegra$ şi Tele$on dinTok2o, *aponia, pentru întinderea ca#lurilor în Marea *aponiei şi învecinătatea acesteia.

6ăsă din mînă dosarul şi privi drept în ochii lui Bunn. — Contractul de leasing încheiat de @TT a e=pirat acum şase luni, timpîn care -aeke a stat, ne$olosit, în portul >okohama. Cu două luni în urmă,repre!entan"ii @TT&ului au renYgociat preluarea navei, în leasing, pentru încăun an, şi au intrat în posesia acesteia, îm#arcîndu&şi propriul echipa. remede cinci săptămîni, nu s&a regăsit în nici o înregistrare portuară, apoi areapărut, pe neaşteptate, în >okohama, acum trei săptămîni. <e crede că a $ostvă!ută la Osaka, de unde, după toate aparen"ele, a urmărit nava <ea 1over pînă în Marea Chinei de 8st.

— asul era în posesia @TT; — @u. O$icialită"ile companiei au avut un şoc cînd au a$lat că numele

lor se a$lau pe contractul revi!uit de leasing, de vreme ce traseul pe care seîntinde ca#lul lor din $i#re optice $usese acoperit în întregime. 1epre!entan"iicorpora"iei @TT care au închiriat nava erau, de $apt, nişte impostori care i&auînşelat pe agen"ii companiei navale ang. Cei de la ang au întocmit actele şi

au avut impresia că totul era legal, deşi unuia dintre ei i s&a părut ciudat $aptulcă ceilal"i şi&au adus propriul echipa, ceea ce nu mai $ăcuseră pînă atunci. <e pare că repre!entan"ii companiei ang se străduiesc acum să depună cerereade încasare a asigurării vasului.

— +upă toate aparen"ele, undeva tre#uie să e=iste o scurgere dein$orma"ii. <e cunoaşte e=isten"a vreunei legături între Armata 1oşie*apone!ă şi <ocietatea @iponă de Telegra$ şi Tele$on;

— +eocamdată nu am descoperit nici una, dar ne ocupăm de asta.

Conducerea @TT cooperea!ă cu noi întru totul şi pare neră#dătoare să şteargătoate #ănuielile care planea!ă asupra numelui societă"ii în ceea ce priveşte o posi#ilă legătură. 5are pu"in pro#a#il ca patronatul să $ie implicat, aşa că



autorită"ile apone!e îşi concentrea!ă aten"ia asupra posi#ilei e=isten"e a unei$ac"iuni a angaa"ilor, ndeva, în cadrul societă"ii.

Bunn clătină din cap, descuraat. — Aşadar, avem o navă de o sută două!eci şi cinci de metri care s&a

topit în vă!duh, un vas al guvernului <tatelor /nite care a $ost scu$undat şi olistă pe care nu e=istă nici un suspect. +oi dintre oamenii mei au $ost răpi"i, poate chiar ucişi, iar noi nici măcar nu avem idee unde să&i căutăm.

— 0i noi ne sim"im $rustra"i, 1udi, dar o să&i prindem pînă la urmă./neori, pentru ast$el de lucruri e nevoie, pur şi simplu, de timp.

Timp, se gîndi Bunn. Oare cît timp mai aveau +irk şi <ummer, dacă mai putea $i încă vor#a de aşa ceva;

+uşul $ier#inte era un deliciu. <ummer lasă apa a#urindă să&i #om#arde!e trupul mai #ine de două!eci de minute înainte de a se sim"i

dispusă să o oprească şi să se întindă după un prosop. Trecuseră aproape patru!ile de cînd se spălase ultima dată, socoti ea, rederulînd în minte întîmplărilerecente. 5ăşi dincolo de pardoseala de marmură a duşului, se şterse cu un prosop pu$os şi apoi şi&l în$ăşură în urul trupului, îndesîndu&i capătul li#ersu# o su#"ioară. înaintea ei se întindea o consolă imensă de marmură, cu ochiuvetă du#lă şi cu supor"i strălucitori, de aur, su# o oglindă scumpă,înclinată, care se întindea pînă în tavanul înalt. Tre#uie să le acor!i ceva creditşi acelor asasini care nu ştiau să !îm#ească, gîndi ea. Aici e cineva care aregust.

+upă somnul incomod din timpul nop"ii petrecute pe iahtul cu motor,unde ea şi $ratele ei dormiseră cu schim#ul într&unul dintre cele două paturi deo persoană, cu mîinile legate la spate, trei pa!nici înarma"i îi conduseseră la"ărm în diminea"a următoare.

— 7ntr&un $el, asta&"i aminteşte de -ergho$ ?, nu&i aşa; remarcă +irk,uitîndu&se la enorma reşedin"ă plasată pe $ale!a stîncoasă de deasupra lor.

Construc"ia de piatră, care o$erea o vedere largă asupra $luviului 3an,avea, într&adevăr o oarecare asemănare cu #îrlogul de vacan"ă al lui 3itler, dinAlpii germani. %maginea era întregită de cei trei #andi"i cu cămăşi negre.

4iind împinşi către li$tul din interiorul stîncii, urcară pînă într&un coridorinterior de la nivelul in$erior celui pe care se a$lau apartamentele stăpînuluicasei şi $ură conduşi în cîte o cameră de oaspe"i.

— 5regăti"i&vă să cina"i cu domnul ang, voi doi, se răsti unul dintre pa!nici, într&o engle!ă neci!elată.

7n timp ce <ummer $ăcea duş, +irk, a$lat în camera somptuos decoratăde alături, o inspecta, în căutarea unei poten"iale căi de evadare. Camerele

? ila lui 3itler din O#ersal!#erg, localitate de lîngă -erchtesgaden.



$ără $erestre $useseră săpate în stîncă, unica intrare sau ieşire $iind coridorul,unde, în $a"a uşii deschise a $iecărei camere, stăteau două santinele înarmate.+acă aveau de gînd să pună la cale o evadare, asta pro#a#il că nu avea să se petreacă acolo, se gîndi.

7n timp ce îşi usca părul ud, <ummer se lăsă $ascinată cu uşurin"ă de lu=şi îşi permise să se #ucure de ceea ce o înconura. Mirosi şirul de lo"iuni şi de par$umuri e=otice aliniate pe consola de marmură şi alese o lo"iune de corp cualoe vera şi un par$um cu aromă de liliac. într&un col" se a$la un cuier cu hainede mătase, o o$randă uşor de remarcat pentru $emeile a$late în ospe"ie.5lim#îndu&şi degetele prin colec"ia de costume şi de rochii de dimensiunireduse, remarcă o rochie pe gît, de culoarea roşie a $lăcărilor, şi o achetăscurtă, asortată, care păreau să i se potrivească. <e strecură în veşmîntul demătase, se privi în oglindă şi admira re!ultatul.

-ustul era pu"in cam amplu, dar, în ciuda înăl"imii şi a părului roşu,reproducea întocmai imaginea unei păpuşi chine!eşti, gîndi, !îm#indu&iimaginii ei re$lectate. 6a picioarele cuierului descoperi tot $elul de panto$i şirăscoli o du!ină de perechi înainte de a găsii una de panto$i negri, cu tocul os,care erau potrivi"i. 5e cînd se încăl"a, înura cînd, în timp ce îşi îndesa călcîiul,i se rupse unghia de la degetul mare. +in instinct, cotro#ăi pe consola din #aie, dînd deoparte piepteni şi perii pînă cînd descoperi o unealtă $emininăesen"ialăL pila de unghii. @e$iind dintr&o trusă de manichiură ie$tină, pila demetal avea un mîner plat, de por"elan. Admiră unealta minusculă şi, după ce o$olosi ca să&şi nete!ească unghia, şi&o puse, a#sentă, în #u!unar. O clipă maitîr!iu, o #ătaie în uşa camerei o anun"ă că timpul în care se putea #ucura delu= în intimitate se terminase.

5ărăsi camera şi ieşi pe coridor, în #ătaia armei, unde îl găsii pe +irk,stînd, nepăsător, cu două "evi de puşcă în spate. 8l îşi privi sora înveşmîntatăîn uluitoarea rochie de mătase şi lăsă să&i scape un $luierat admirativ.

— Cenuşăreaso, mă tem că&n seara asta n&avem decît cî"iva şo#olanicare să ne tragă caleaşca, glumi, îndreptîndu&şi #rusc degetul 7n direc"ia celordoi pa!nici din spatele lui.

— ăd că tu te&ai hotărît să rămîi credincios imaginii lăcătuşului,contraatacă ea, o#servînd că era îm#răcat cu aceeaşi salopetă @/MA pătatăde vaselină şi de sudoare pe care o purtase de cînd $useseră răpi"i.

— Mă tem că gardero#a pe care&am avut&o la dispo!i"ie era cu o măsurămai mică, spuse el, su$lecîndu&şi manşetele pînă la umătatea gam#ei pentru a

$i mai e=presiv. @&am pus niciodată prea mare pre" pe elegan"ă.Cei patru pa!nici se plictisiră de $lecăreala lor şi îi conduseră cu $or"a

către li$tul care îi purtă, în linişte, cu un eta mai sus. /şile se deschiserădirect în impresionanta su$ragerie a lui ang, prin ale cărei $erestre licărea o



— 5ăcat. Tipii din <eattle se numărau printre cei mai #uni agen"i ai luiTongu.

— /n accident cu adevărat tragic, ripostă +irk. Tre#uie să înve"i sărecrute!i personal care ştie să şo$e!e mai #ine, adăugă, iar privirea de ghea"ă pe care i&o a!vîrli lui Tongu $u sus"inută de una pe măsură.

— 5roviden"ial, într&adevăr, $iindcă alt$el am $i pierdut un autorgeneros în ceea ce priveşte recuperarea de pe %&'::, spuse ang. <unt $oartecurios să a$lu ce v&a condus la su#marine.

— @orocul, în cea mai mare măsură. Am descoperit că, mai înainte, unsu#mersi#il apone! lansase cîteva proiectile cu cianură pe coasta Oregonuluişi m&am între#at dacă nu cumva cineva a recuperat unele similare, pe care le&a$olosit în Aleutine. A#ia după ce m&am scu$undat pe %&'() şi am descoperitresturile #om#elor #acteriologice aeriene a devenit evident că era vor#a de

ceva mult mai #ine pus la cale. — 8 o ruşine că proiectilele au $ost deteriorate în timpul scu$undăriivasului, !ise ang. Ar $i $ost mult mai uşor de recuperat decît cele de pe %&'::.

— +ar a"i recuperat unul intact, pe care l&a"i descărcat în insuleleAleutine.

ang se arăta uşor surprins de remarca lui +irk. — -ineîn"eles, răspunse. 8 interesant modul în care apone!ii au

com#inat, în aceeaşi armă, un agent #acteriologic şi unul chimic. 6ansarea de pro#ă pe care am $ăcut&o a demonstrat că e$icacitatea agentului #acteriologica $ost limitată din cau!a du#lei puneri în li#ertate, deşi componenta chimică s&a dovedit a $i mult mai puternică decît anticipasem.

— +estul de puternică ca să ucidă doi angaa"i ai 5a!ei de Coastă din<tatele /nite, comentă <ummer.

— Cum de&ai auns să dai atîta importan"ă mor"ii a doi marinari din

Aleutine; Ai $ost acolo;<ummer clătină din cap, în tăcere. Apoi vor#i +irk. — 8u pilotam elicopterul pe care l&a do#orît vasul tău de pescuitD.ang şi Tongu schim#ară o privire #ănuitoare. — 8şti un #ăr#at viguros, domnule 5itt, spuse ang, în cele din urmă.7nainte ca +irk să apuce să răspundă, o uşă laterală se deschise şi doi

#ăr#a"i în haine al#e, de chelneri, se apropiară de masă ca şi cum ar $i plutit,ducînd pe umeri tăvi mari, de argint. în $a"a $iecărui comesean $ură aşe!ate

numeroase $eluri de mîncare viu colorate, pe #a!ă de peşte oceanic, urmate decîte un pahar de şampanie euve ClicWuet. +irk şi <ummer, care nu mailuaseră o masă în toată puterea cuvîntului de !ile întregi, atacară mîncarea cucalm, în vreme ce conversa"ia iscoditoare continuă.



— 5resupun că guvernul vostru... e mai degra#ă nemul"umit de apone!i, tatonă ang.

— Ac"iunile voastre du#ioase, des$ăşurate su# masca Armatei 1oşii*apone!e, au repre!entat un truc inteligent, dar descoperit de guvernul meu.6acheilor voştri strivi"i li s&a luat cu uşurin"ă urma care duce către Coreea,min"i +irk, adresîndu&i un rînet lui Tongu.

-ănuiesc că autorită"ile sunt acum pe punctul de a&"i #ate la uşă în oriceclipă, ang.

/m#ra $ugară de agita"ie din e=presia lui ang se stinse #rusc. — 6ăuda#il e$ort. +ar adevărul e că cei doi ha#ar n&aveau cine îi

angaase. @u, mie mi se pare evident că nu şti"i care sunt inten"iile noastre. — 7ndelungata şi apriga ură nutrită de Coreea împotriva *aponiei din

cau!a numeroşilor ani de coloni!are #a!ată pe violen"ă e #ine cunoscută,

spuse +irk, continuînd să invente!e. @&ar $i surprin!ător să ne aşteptăm camin"ile perverse care au intrat în posesia acestui tip de arme să le $oloseascăîmpotriva adversarilor tradi"ionali, care, în ca!ul nostru, sunt apone!ii.

/n !îm#et traversă #u!ele lui ang, care se lăsă satis$ăcut pe spătarulscaunului, nu atît datorită mîncării, cît în urma spuselor lui +irk.

— 4rumoasă cacialma, domnule 5itt. +ar $aptul că, în timpul opera"iuniide recuperare, nava voastră de la @/MA nu era nici dotată cu armament, niciescortată, îmi spune că "ara ta nu e prea preocupată de ceea ce ai descoperit pe%&'(). %ar ipote!a pe care ai $ormulat&o pe ghicite despre utili!area în ac"iunea armelor #acteriologice e departe de adevăr.

— Care este, cu e=actitate, locul unde... ave"i de gînd să le $olosi"i; se #îl#îi <ummer.

— 5oate tocmai "ara voastră, îi hăr"ui ang şi lui <ummer îi piericuloarea din o#rai. <au poate că nu. Asta n&are nici o legătură cu su#iectuldiscu"iei noastre.

— accinul împotriva variolei e dea disponi#il în <tatele /nite, încantită"i su$iciente pentru întreaga popula"ie, contraatacă +irk. Qeci de mii deangaa"i din domeniul sănătă"ii au $ost dea vaccina"i. 8li#erarea virusuluivariolei ar putea stîrni, în cel mai #un ca!, o panică minoră. 1iscul de a sedeclanşa o epidemie este redus, cu siguran"ă.

— 8 sigur că eli#erarea virusului variola maor, său al variolei comune,nu ar crea decît o mică neplăcere. +ar vaccinul vostru n&ar $i de nici un $olosdacă ar tre#ui să în$runta"i o himeră.

— O himerăD; Cea din legendele greceşti; /n monstru H parte leu, parte "ap şi parte şarpe;

— Chiar aşa. /n alt monstru, dacă vre"i, ar putea $i un amestec hi#rid deagen"i virulen"i înglo#a"i într&un singur organism care păstrea!ă componentele



letale ale $iecărui element. O armă #iologică împotriva căreia vaccinul vostruar $i atît de neputincios încît ar stîrni rîsul.

— +ar, pentru numele lui +umne!eu, de ce; se elui <ummer.Cît se poate de calm, ang termină de mîncat şi îşi aşe!ă şervetul pe

masă, împăturindu&l cu griă în trei înainte de a începe să vor#ească. — ede"i voi, "ara mea a $ost divi!ată, împotriva voin"ei ei, din

momentul inva!iei voastre din anii cinci!eci. Ceea ce voi, americanii, nusunteti în stare să în"elege"i este $aptul că to"i coreenii visea!ă la !iua în care peninsula noastră va $i unită, repre!entînd o singură na"iune. %nterven"iilenecontenite ale intruşilor veni"i din a$ară ne vor împiedica să ne îndeplinimacest vis. Aşa cum pre!en"a $or"elor armate străine pe teritoriul nostrurepre!intă un o#stacol în calea !ilei în care uni$icarea se va trans$orma înrealitate.

— 5re!en"a militarilor americani în Coreea de <ud garantea!ă că visulreîntregirii nu va $i îndeplinit prin $or"a armelor din Coreea de @ord, ripostă+irk.

— Coreea de <ud şi&a pierdut che$ul de luptă, iar puterea militară dinCoreea de @ord o$eră $or"a conducătoare şi sta#ili!atoare necesară pentru păstrarea ordinii în timpul reuni$icării.

— @u cred asta, murmură <ummer către +irk. 6uăm masa cu uncompromis între T2phoid Mar2:( şi %osi$ <talin.

@eîn"elegînd comentariul, ang continuă să vor#ească. — Tinerii de astă!i, din Coreea de <ud, s&au săturat de ocupa"ia voastră

militară şi de a#u!urile împotriva cetă"enilor. @u se tem de unire şi vor da omînă de autor la pregătirea drumului către un de!nodămînt rapid.

— Cu alte cuvinte, după îndepărtarea militarilor americani, $or"elearmate ale Coreei de @ord vor mărşălui către sud şi vor uni$ica "ara prin puterea armelor.

— 8stimările militare sugerea!ă că, în a#sen"a $or"elor de$ensive ale<tatelor /nite, opt!eci la sută din peninsula <ud&Coreeană poate $i invadată înşapte!eci şi două de ore. ictimele vor $i necesare, dar "ara va $i uni$icată su#guvernarea 5artidului Muncitoresc înainte ca <tatele /nite, *aponia şi alte$or"e din a$ară să ai#ă timp să reac"ione!e.

+irk şi <ummer tăceau, ului"i. Temerile lor $a"ă de un complot teroristcare să $olosească variola apone!ilor $useseră cît se poate de întemeiate, darnu #ănuiseră cîtuşi de pu"in cît de importantă era mi!aL nici mai mult, nici mai

pu"in decît invadarea 1epu#licii Coreea în conunc"ie cu uciderea, în masă, amilioane de americani.

:( -ucătăreasa din <tatele /nite S:R9(&l?)RX care, $iind o purtătoare imună a $e#rei ti$oide, a in$ectat !eci de persoane .



— Cred că s&ar putea să su#estima"i hotărîrea de care dau dovadă <tatele/nite, mai ales cînd sunt puse în situa"ia de a $ace $a"ă unui atac terorist.5reşedintele nostru nu e!ită cînd e ca!ul să aplice pedepse rapide şi cumplite,!ise +irk.

— 5oate. +ar pe cine&o să pedepsească; Toate cele întîmplate conduccătre o sursă din *aponia...

— %arăşi Armata 1oşie *apone!ă, e=clamă +irk. — Armata 1oşie *apone!ă. e!i, pur şi simplu, nimic altceva nu pare

verosimil. 1esursele voastre militare, de spiona şi politice vor $i $ocali!ate înîntregime asupra *aponiei, pe cînd, în acelaşi timp, noi vom ordona, prinintermediul guvernului nostru, ca întreg personalul militar american să părăsească peninsula Coreea în trei!eci de !ile. Mass&media stereotipă din "aravoastră va $i tur#ată din cau!a victimelor epidemiei şi atît de concentrată să

descopere vinova"i în *aponia, încît e=pul!area militarilor americani dinCoreea va $i o ştire minoră mult timp după ce va $i dusă la #un s$îrşit. — 7n cele din urmă, serviciile de in$orma"ii vor pătrunde dincolo de

$a"ada Armatei 1oşii *apone!e şi vor aunge pe urmele tale şi ale complicilortăi comunişti din nord.

— 5oate. +ar de cît timp o să $ie nevoie; în cît timp a pus guvernulvostru capăt omuciderilor datorate antra=ului survenite în capitală, în ((:;0i, dacă va veni !iua aceea, emo"iile nu vor mai aunge la cote înalte. a $i,cum a"i spune voi, o pro#lemă controversatăD.

— Omori milioane de oameni şi numeşti asta o controversăD; %nterveni<ummer. 8şti ne#un.

— Cî"i compatrio"i de&ai mei a"i ucis în anii cinci!eci; 1ipostă kang, cumînia $ulgerîndu&i în ochi.

— Ai noştri şi&au vărsat din #elşug sîngele pe pămîntul vostru, răspunse<ummer, întorcîndu&i privirea.

+irk se uită la Tongu, a$lat de partea cealaltă a mesei şi ai cărui ochiiîntuneca"i erau a"inti"i asupra lui <ummer, urmărind&o cu aten"ie. Asasinul nuera o#işnuit ca oamenii, şi mai ales $emeile, să i se adrese!e lui ang cuagresivitate. în timp ce chipul îi era lipsit de e=presie, privirea îi trăda iritareaşi intoleran"a.

— @u&"i scapi din vedere propriile interese de a$aceri; îi spuse +irk luiang, schim#înd starea generală de spirit. 5ro$iturile activită"ii tale industrialenu vor continua să crească cînd atotputernicul stat al 5artidului Muncitoresc

va lua hă"urile pe neaşteptate.ang schi"ă un !îm#et $irav. — oi, americanii, rămăne"i întotdeauna capitalişti în adîncul inimii.

Oricum, am aranat dea vîn!area unei umătă"i din proprietă"ile mele către un



conglomerat $rance!, cu plata în $ranci elve"ieni. %ar cînd "ara mea de #aştinăva $i reunită, cine o să poată putea da, mai #ine decît mine, o mînă de autorcontrolului e=ercitat de stat asupra resurselor industriale ale Coreei de <ud;spuse, cu arogan"ă.

— /n aranament convena#il, răspunse +irk. 5ăcat că prin ur n&o să $ienici un stat interesat să achi!i"ione!e #unurile ilicite ale regimului totalitar.

— /i"i de China, domnule 5itt. O pia"ă imensă pentru ea însăşi şi, înaceeaşi măsură, un mod prietenos de canali!are a #unurilor colectate către pie"ele lumii. -ineîn"eles că o să avem de&a $ace cu o stagnare a a$acerilor în perioada trans$erului de putere, dar randamentul o să revină repede la normal.8=istă întotdeauna cerere pentru produsele ie$tine şi de calitate.

— Cum să nu, $ăcu +irk, sarcastic. <pune&mi numele unui singur #un deconsum de calitate care a provenit vreodată dintr&o "ară comunistă. Tre#uie să

recunoşti, ang, că, în cadrul noii ordini glo#ale, te a$li de partea celor careau pierdut. @u mai e loc pentru despo"ii perverşi care&şi strîng cu uşa propriicompatrio"i de dragul averii personale, al puterii militare, sau al mariide!ilu!ii a grandorii. <&ar putea ca tu şi amicii tăi din @ord să vă #ucura"i decîteva ori pe parcurs, dar, la s$îrşitul !ilei, o să $i"i mătura"i de $or"a unui principiu care vă e străin, numit li#ertateD.

ang stătu "eapăn pentru o vreme, cu o e=presie iritată în"epenită pechip.

— Mul"umesc pentru lec"ia de educa"ie civică. A $ost o cină instructivă.Adio, domnişoară 5itt, adio, domnule 5itt, spuse, cu răceală.

7n urma privirii pe care le&o aruncă, pa!nicii de lîngă perete se repe!irăimediat la cei doi, ridicîndu&i în picioare. +irk avea inten"ia să înş$ace un cu"itde masă şi să&şi încerce puterile împotriva pa!nicilor, dar îşi schim#ă părereacînd îl vă!u pe Tongu îndreptîndu&i un pistol Block către piept.

— +uce"i&i în peştera de pe $luviu, !#ieră ang.

— Mul"umesc pentru calda ospitalitate, mormăi +irk către el. A#iaaştept să&"i întorc $avorurile.Celălalt nu răspunse, dînd în schim# din cap către pa!nici care îi

împinseră pe cei doi captivi, cu $or"a, către li$t. +irk şi <ummer schim#ară o privire plină de în"elesuri. @u mai aveau prea mult timp. +acă doreau să scapevii din ghearele lui ang, era ca!ul să ac"ione!e cît mai curînd.

5e moment, pro#lema era pre!en"a lui Tongu şi a pistolului său Block. Orice re!isten"ă era inutilă atîta vreme cît asasinul îşi "inea arma a"intită

asupra lor, $iindcă aveau prea pu"ine îndoieli asupra $aptului că ar $i $olosit&o$ără e!itare. Tongu îi urmă pe cei patru pa!nici care îi mînau pe +irk şi<ummer către li$t, cu pistolul încă îndreptat către cei din urmă. Cînd uşileli$tului se deschiseră, două perechi de mîini îi îm#rînciră, cu $or"a, în $undul



acestuia. Tongu lătră ceva în lim#a coreeană, apoi, spre uşurarea lui +irk,rămase în su$ragerie, alături de unul dintre pa!nici, o privire de oamenin"ătoare satis$ac"ie aşternîndu&i&se pe chip în timp ce uşile se închideau.

Cele cinci trupuri erau înghesuite în li$t, ceea ce ar $i tre#uit să îiavantae!e. +irk îi aruncă o privire lui <ummer şi dădu uşor din cap, iar eacon$irmă că în"elese mesaul cu un semn rapid din ochi. Apoi se apucăimediat cu mîinile de stomac şi gemu, aplecîndu&se înainte, ca şi cum ar $i$ost gata să vomite. 5a!nicul cel mai apropiat, un #ăr#at scund şi îndesat, cu"easta rasă, muşcă momeala şi se aplecă uşor către <ummer. 8a îşi destinse #rusc trupul, precum o pisică după ce a sărit din greşeală pe so#a încinsă,repe!indu&şi, din toate puterile, genunchiul în vintrele pa!nicului. Cînd îşiatinse "inta, #ăr#atului îi ieşiră #rusc ochii din or#ite şi se încovrigă ca închinurile mor"ii, iar dintre #u!e îi ieşi un "ipăt strident, de durere.

Mişcarea $ăcută de <ummer era tot ce îi tre#uia lui +irk ca să&lneutrali!e!e pe cel de&al doilea coreean. Cînd aten"ia celor trei se îndreptă,mai întîi, asupra lui <ummer, el lansă un upercut care nimeri drept în $alca pa!nicului, aproape smulgîndu&l din panto$i. +e la o distan"ă de cî"ivacentimetri, +irk vă!u cum ochii omului se dădeau peste cap înainte ca acestasă se pră#uşească, inconştient.

7n momentul i!#ucnirii luptei, cel de&al treilea pa!nic $ăcu un pas înapoi,încercînd să&şi înal"e "eava armei, îndreptînd&o către +irk. <ummer reac"ionăînş$ăcîndu&l de umeri pe #ăr#atul pe care îl lovise cu genunchiul şiîm#rîncindu&i trupul încovrigat către coreeanul rămas în picioare. -ăr#atulchel, care mai gemea încă, se legănă cu putere către complicele său mai înalt,lovindu&l su$icient de tare ca să&l de!echili#re!e. Timpul în care se petrecurătoate acestea $u su$icient pentru ca +irk să păşească peste pa!nicul că!ut şi sărepeadă un croşeu de dreapta care atinse în treacăt tîmpla pistolarului.5a!nicul năucit încercă să contre!e dînd cu piciorul o lovitură de karate, dar

pumnul lui +irk era dea acolo, !dro#indu&i cu putere laringele. Chipulomului care se străduia să respire se al#ăstri, iar el că!u în genunchi, "inîndu&se cu amîndouă mîinile de gît. +irk îi înha"ă puşca şi o învîrti cu răutate,lovind cu patul $a"a #ăr#atului care se lupta cu <ummer. 6ovitura îl aruncă peacesta în peretele din spate al li$tului, de unde alunecă pe podea, pier!îndu&şicunoştin"a.

— -ine lucrat, tipule, eşti tare, îl laudă <ummer. — <ă nu aşteptăm runda a doua, gî$îi +irk, în timp ce, su# picioarele

lor, li$tul îşi încetinea co#orîrea.eri$ică dacă siguran"a puştii de asalt era trasă, apoi se pregăti să sară

a$ară în momentul deschiderii uşii. @umai că nu avu unde să se ducă.



Cînd uşa glisa, înăuntru pătrunseră "evile a trei pistoale mitralieră A&9', $iind împinse ast$el încît compensatoarele de recul din capetele acestora leînghionteau $e"ele. Bra"ie circuitului video intern, un pa!nic plasat în $a"a unuisett de monitoare $usese martorul luptei din li$t şi e=pediase repede într&acoloun grup de santinele din apropiere.

— <awE !#ierară acestea, în coreeană, în"elesul cuvîntului $iind cît se poate de clar.

+irk şi <ummer încremeniră locului, între#îndu&se cît de sensi#ile erautragacele puştilor de asalt îndreptate către ei. 5e cînd îşi lăsa încet arma os,+irk sim"i o mişcare în li$t, în spatele său. <e întoarse prea tîr!iu, ca să&l vadă pe cel de&al treilea pa!nic clătinîndu&se pe picioare în timp ce îşi repe!ea patul puştii către el. încercă să se ghemuiască, dar o#iectul îşi parcursese aproapetoată traiectoria care îl purta spre creştetul capului său, pe care îl lovi cu un

pocnet surd.5entru o clipă, !ări o lumină or#itoare şi stele care luceau şi, ca princea"ă, într&o stră$ulgerare, o imagine stranie a picioarelor lui <ummer. +artotul păli curînd, pierind în spatele unei cortine de negură din ce în ce maidensă, iar el, lipsit de vlagă, se pră#uşi grămadă la pămînt.



Capitolul 34

/n puseu cutremurător de durere care îi co#orî din creştetul capului pînăîn vîr$urile degetelor de la picioare $u prima dovadă care aunse la creierulsău, demonstrîndu&i că încă mai trăia. în timp ce îşi recăpăta încet cunoştin"a,mintea lui +irk $ăcu un inventar al stării sale $i!ice, semnalele neurale trădîndacele păr"i ale corpului care nu $unc"ionau aşa cum ar $i tre#uit. %mpulsuriledureroase trimise de încheieturile mîinilor, de #ra"e şi de umeri erau aidomacelor recep"ionate atunci cînd trăgea un o#iect $oarte greu, dar $ură repedesurclasate de unghiurile năprasnice care îi stră#ăteau "easta. +ar cea maiderutantă sen!a"ie era cea trimisă de gam#ele sale, care îi spunea că stă, în picioare, într&un hîrdău cu apă. 5e măsură ce lin"oliul de cea"ă care îl învăluia

se ridica încetul cu încetul, deschise ochii, desluşind o grotă umedă,întunecoasă şi lugu#ră. — -ine ai revenit în lumea celor vii, rever#era vocea lui <ummer în

peştera sum#ră. — 0tii cumva numărul de înmatriculare al camionului care m&a lovit;

$ăcu el, năucit. — +a, dar e cît se poate de sigur că n&are asigurare. — /nde nai#a suntem; între#ă +irk, cînd mintea sa începu să

conştienti!e!e e=isten"a conceptelor de timp şi spa"iu. — 7ntr&o grotă din stînca de lîngă docul plutitor al lui ang. Apa rece

care "i se urcă încet către #uric e $luviul 3an.3îrdăul în care cre!use că se a$la era, de $apt, o peşteră plină cu apa în

creştere a $luviului. Acum, cînd vederea i se limpe!i, putu să desluşească, înlumina sum#ră care îi înconura, că <ummer stătea cu #ra"ele şi picioareledepărtate, mîinile $iindu&i încătuşate de două ancore mari de #ară. @u era

vor#a de ancore în adevăratul sens al cuvîntului, ci de nişte greută"i enorme,care nu erau nimic altceva decît nişte #locuri pătră"oase de #eton, cu latura deun metru. +in partea superioară a acelor cu#uri al#e pe care se depusese,vreme de decenii, un strat de alge de un verde palid, se înăl"a cîte un inel de$ier ruginit. +irk vă!u că pe solul grotei erau înşiruite aproape o du!ină deast$el de greută"i. 8l şi <ummer stăteau în picioare, unul /ngă altul, cu #ra"elelarg deschise $iindcă încheieturile le erau înlăn"uite de două #locuriînvecinate.

5rivirile lui +irk cutreierară prin caverna întunecoasă. în lumina palidă aamurgului, care pătrundea prin gura peşterii, putu desluşi, cu claritate, pe unuldintre pere"i, linia pe care o căuta. 8ra urma care indica nivelul ma=im al apeişi constata, neliniştit, că se a$la la şai!eci de centimetri deasupra capetelor lor.



— Moarte prin înecare lentă, spuse. — Tongu, prietenul nostru 4u Manchu, a stăruit cel mai mult în privin"a

asta, ripostă <ummer, pe un ton sinistru. Chiar l&a împiedicat pe unul dintre pa!nici să te împuşte, ca să ne putem #ălăci aici împreună.

— Tre#uie să "in minte să&i trimit o scrisoare de mul"umire.+irk se uită în os şi vă!u că valurile clipoceau acum la nivelul coastelor

sale. — @ivelul apei creşte destul de repede, — <untem aproape de gura de vărsare a $luviului 3an, aşa că $lu=ul

aduce apă din #elşug. <ummer îi aruncă $ratelui ei o privire plină de spaimă.+upă estimările mele, apa s&a ridicat cu mai #ine de trei!eci de centimetri înultima oră.

ă!îndu&i disperarea din ochii, +irk se concentra ca să găsească cît mai

repede o posi#ilitate de scăpare. — Mai avem, cel mult, o oră şi umătate, calculă el. — Tocmai mi&am amintit ceva, spuse <ummer, încre"indu&şi $runtea.

Am în #u!unar o mică pilă de unghii. O $i totuna cu a încerca să uci!i un pterodactil cu un plici pentru muşte, dar s&ar putea să ne $ie de $olos.

— <igur că da, scoate&o de&acolo, răspunse +irk. — %nelul ăsta de amarare pare destul de ros de rugină, spuse ea,

smucindu&şi încheietura mîinii stîngi. Măcar de mi&aş putea eli#era o mînă. — 5oate reuşesc să te aut.+irk îşi întinse picioarele către <ummer, înclinîndu&şi trunchiul de&a

lungul #locurilor de #eton ca să se spriine. 1idică un picior şi îi lăsă la#a săalunece pînă cînd talpa panto$ului atinse inelul de $ier ieşit în a$ară.4olosindu&şi toate puterile, îşi apăsă greutatea corpului asupra păr"iisuperioare a #elciugului.

@u se întîmplă nimic.

7şi schim#ă po!i"ia piciorului, ast$el încît călcîiul să i se spriine pe inel,şi apăsă încă o dată. +e data asta, #elciugul se strîm#ă pu"in, îndoindu&secătre <ummer. 6ăsîndu&şi în mod repetat greutatea asupra lui, reuşi să&lîncline su# un unghi de aproape nouă!eci de grade.

— Ok, acum am nevoie de autorul tău ca să&l împing înapoi şi să&lîndrept, spuse. încercăm cînd aung la trei.

7şi strecură panto$ul în spatele inelului, numără pînă la trei, apoi îşi trase piciorul către el. <ummer împinse cu mîna încătuşată şi, treptat, îl aduseră

înapoi, în po!i"ia verticală ini"ială. — 8i, a $ost distractiv, !ise +irk, în timp ce&şi odihnea piciorul. <ă mai

încercăm o dată.



%ndoiră şi de!doiră #elciugul vreme de două!eci de minute, mişcarea$ăcîndu&se tot mai uşor pe măsură ce scădea re!isten"a la rupere a $ieruluivechi, în urma unei lovituri puternice de picior a lui +irk, inelul pocni îns$îrşit, desprin!îndu&se din suportul său de #eton şi eli#erînd #ra"ul drept al lui<ummer. 8a îşi în$ăşură imediat mîna în urul trupului, şi&o a$undă în micul #u!unar lateral al achetei de mătase şi scoase pila de unghii cu mîner de por"elan.

— Am pila. <&o încerc direct pe cătuşe sau pe inelul de amarare;între#ă.

— Ocupă&te de inel. +eşi e mai gros, o să $ie mai uşor de tăiat decîtcătuşele din ino= dur.

4olosind minuscula unealtă ca pe un #om$aier, <ummer începu să pilească #a!a #elciugului. 5entru marea maoritate a oamenilor tăierea cu o

pilă, lipsită de orice preci!ie, su# apa întunecoasă din grota sla# luminată, ar$i echivalat cu una dintre muncile lui 3ercule, dar e=perien"a vastă descu$undător îi era de $olos lui <ummer. Anii de e=plorare şi de de!gropare aepavelor istorice în condi"ii mi!era#ile de vi!i#ilitate îi ascu"iseră sim"ul pipăitului într&o asemenea măsură încît putea spune mai multe despre resturileunui vas scu$undat dacă îşi $olosea mîinile în locul ochilor.

<im"i, cu o oarecare speran"ă, că pila tăia cu repe!iciune stratul e=terioral inelului ruginit. încrederea îi scă!u cînd tăişul întîlni mie!ul dur al #elciugului de $ier şi progresă din ce în ce mai lent, aungînd la vite!amelcului. Apa în creştere îi aunsese de&acum la nivelul pieptului şi caracterul presant al situa"iei în care se a$la de!lăn"ui un val de adrenalină. Mişca pilaînainte şi înapoi atît de repede cît o putea $ace su# apă, cucerind terenulmilimetru cu milimetru. 4ăcea pau!e scurte, în timpul cărora prindea inelul de$ier cu am#ele mîini, trăgîndu&l şi împingîndu&l, ca să o#osească metalul.Alternînd tăierea şi !gîl"îielile cu una sau două înghi"ituri din apa $luviului,

i!#uti, în cele din urmă, să rupă inelul, eli#erîndu&se. — Am reuşitE e=clamă, trium$ătoare. — Te deranea!ă dacă iau cu împrumut pila; între#ă +irk, calm, dar

<ummer se propulsase dea cu o lovitură a picioarelor, înotase către el şiîncepuse să taie #elciugul care îi imo#ili!a mîna dreaptă. în timp ce mînuia pila, remarcă, în gînd, că avusese nevoie de vreo trei!eci de minute ca să taie primul inel şi că apa le aunsese aproape pînă la umeri. @ivelul $luviuluicreştea cu repe!iciune şi anticipa că avea să treacă peste capul lui +irk în mai

pu"in de o oră. în ciuda durerii care îi chinuia degetele şi #ra"ele, $reca cusăl#ăticie $ierul cu pila.



Aşteptînd cu ră#dare în timp ce ea pilea, +irk începu să $luiere omelodie veche, din anii :RR(, intitulată Fhile <trolling Through the 5ark One+a2::.

— Asta nu aută, gî$îi <ummer, apoi cîntecul prostesc o $ăcu să!îm#ească către ea însăşi. Acum n&o să mai reuşesc să&mi scot din capşlagărul ăsta ridicol.

Cum era de aşteptat, el înceta să mai $luiere, dar melodia continuă sărăsune în capul ei, iarăşi şi iarăşi. 1eali!ă, surprinsă, că se trans$ormase într&omantră care o auta să pilească, men"inîndu&i ritmul mişcărilor mîinii.

6a $iecare sila#ă, în$igea pila în $ier, tăind într&o caden"ă care avearandament.

''' ntr)o bună zi de .esel mai,

()au surprins doi ochi, doi ochi sprinţari,*terpelindu)mi, .ai, inima, .ai' Hoinărind ntr)o bună zi prin parc'

Apa i se ridicase acum pînă deasupra #ăr#iei, şi se pomeni luînd cîte ogură de aer şi scu$undîndu&se pentru scurt timp ast$el încît pila să muşte $ărăîntrerupere. +irk începuse să se întindă ca să&şi men"ină $a"a deasupraundelor, în timp ce smucea şi împingea, alternativ, inelul pe care <ummer îltăia, neo#osită. într&un tîr!iu, su# ei rever#eră un !gomot metalic înă#uşit cînd$ierul cedă în urma e$orturilor lor com#inate.

— Trei s&au dus, mai e unul, gî$îi <ummer, umplîndu&şi îndelung plămînii cu aer după ce stătuse su# apă cîteva secunde.

— 6asă&mă să&"i o$er o pau!ă, spuse +irk, luînd pila lui <ummer cumîna sa li#eră.

+esprinderea mîinii drepte mărise spa"iul în care putea să respire cu

cî"iva centimetri, dar nu destul de mult ca să taie ultimul inel de amarare $ărăsă se scu$unde. Trase cu putere aer în piept, apoi se ghemui su# apă şi începusă pilească cu repe!iciune $ierul care îi "intuia mîna. +upă trei!eci de secunde,"îşni deasupra, inhala aer proaspăt şi se scu$unda iarăşi. <ummer îşi întinsedegetele crispate, apoi înotă pînă în stînga lui +irk şi îl aşteptă să iasă lasupra$a"ă. Aidoma unui cuplu de luptători de wrestling care încearcă să&l punăla podea pe 3ulk 3ogan, trecură pila de la unul la altul, scu$undîndu&se perînd şi atacînd inelul în $or"ă şi cu $ervoare.

7n grotă, $luviul urca tot mai sus cu $iecare minut care trecea. +e $iecaredată cînd ieşea la supra$a"ă ca să ia o gură de aer, +irk şi sim"ea că tre#uia să

:: 3oinărind prin parc cu paşii rari...



se întindă tot. mai mult şi mai mult ca să&şi ridice gura şi nasul deasupra apei.%nelul cătuşei de la mîna stîngă îi pătrundea în carne cînd, din instinct, sesmucea cu putere ca să scape din gheara ancorei masive de #ară.

— 5ăstrea!ă&"i $or"ele ca să ieşi de aici, îi spuse surorii sale cînd cri!a detimp deveni un adevăr inevita#il pe care îl sim"eau tot mai îndeaproape.

<ummer nu !ise nimic în vreme ce înhă"a pila din mîna lui şi plonaînapoi, su# apă. +irk se lăsă să plutească pe umătate, respirînd adînc decîteva ori, cu capul dat pe spate şi cu $a"a a#ia aungîndu&i deasupra apei.5utea sim"i apa care, clipocind, îi spăla chipul, şi se întinse ca să mai tragăaerul cu putere în piept pentru o ultimă oară, înainte de a se trage su#supra$a"ă. O prinse pe <ummer de încheietură, îi luă pila din mînă şi, pentrucea din urmă dată, începu să pilească $ierul cu o gra#ă $urioasă. 5ipăindtăietura cu degetul mare, putea spune că nu crestaseră inelul decît pe o treime

din grosimea sa. Mai aveau, pur şi simplu, prea mult.5entru +irk, secundele păreau ore în timp ce $ăcea un ultim e$ort ca săse eli#ere!e. îşi putea sim"i inima, care se străduia să pompe!e o=igen însîngele lui secătuit, #ătîndu&i precum to#a mare a unei orchestre. în întuneric, putea sim"i şi că <ummer nu mai era acolo. 5oate că, în cele din urmă, îiascultase s$atul şi căuta o cale de scăpare. <au poate că, pur şi simplu, nu putea îndura să stea lîngă el cînd îşi dădea ultima su$lare.

5entru o clipă, încetă să mai taie şi se lăsă cu toată greutatea pe inel. @u putea genera decît un e$ect de pîrghie redus şi, oricum, #elciugul de $ier nu seclinti. 1eveni din nou la pilă, mişcînd cu $urie tăişul $ragil de metal.Timpanele începură să&i !vîcnească la $iecare #ătaie a inimii, +e cît timp îşi"inea respira"ia; +e un minut, de două; îi era greu să&şi aducă aminte.

Că!u pradă con$u!iei, iar cîmpul vi!ual prinse să i se umple de pete.8=piră aerul care îi mai rămăsese în plămîni şi se luptă cu tenta"ia de adeschide gura, luînd o duşcă de apă. %nima începu să&i #ată cu mai multă

putere şi se luptă pentru ca mintea să nu&i $ie cuprinsă de panică. /n curentsla# păru să&l îndepărte!e de inelul de amarare, dar muşchii mîinii i secrispară, strîngînd pila cu putere. 5este ochi i se co#ora un văl al#, iar o voceîndepărtată îi spunea să i se lase în voie. 5e cînd ducea o ultimă luptă cuvocea, urechile care îi "iuiau detectară o #u$nitură surdă, pro$undă, apoi ovi#ra"ie stranie pulsa săltîndu&i #ra"ul şi stră#ătîndu&i trupul înainte ca minteasă îi se prăvălească într&un hău întunecat şi pustiu.



Capitolul 35

<ummer ştia că mai aveau de pilit la inelul de $ier cel pu"in încădouă!eci de minute şi că tre#uia să mai e=iste vreo modalitate de a&şi eli#era$ratele. A#andonîndu&l pe +irk, se scu$undă către solul grotei, căutînd pe #î#îite o altă unealtă sau un alt instrument care ar $i putut auta la distrugereacătuşelor. +ar $undul plat şi nisipos nu&i o$erea nimic, doar greută"ile pentruancorare se înşiruiau una după alta. 5ropulsîndu&se înainte cu picioarele şicălău!indu&se cu mîna care atingea #locurile cu#ice, dădu peste o #ucată marede #eton care se desprinsese dintr&una dintre greută"i cînd $useseră lăsate săcadă prea aproape una de alta. 5lutind printre resturi, aunse la ultimul #loc,unde sim"i că!îndu&i în palmă ceva plat, moale şi mototolit, precum pielea

umedă. +edesu#t era un o#iect mai dur, îngust şi cur#at, pe care îl identi$icadrept talpa unei ghete. +e ea era spriinit un #aston, pe care se repe!i să&lînş$ace şi căruia îi dădu drumul, îngro!ită. 1eali!ase că nu era ceea cecre!use, ci $emurul unui schelet care îşi mai purta încă ghetele. O altă victimăa #estialită"ii 6ui ang, cadavrul $usese lăsat, cu mult timp înainte, înlăn"uitde ancoră. <e trase înapoi, se întoarse ca să înoate către +irk şi dădu cu capule=act în #ucata desprinsă de #eton. 4ragmentul avea o $ormă aproape pătratăşi cîntărea în ur de patru!eci de kilograme. îl inspecta pipăindu&l ca să&l poatăocoli, apoi e!ită. +ecise că putea $i solu"ia pe care o căuta şi că era cel mai #un lucru pe care&l putea $ace în acele circumstan"e.

<e împinse la supra$a"ă, luă o gură gră#ită de aer, se scu$undă din nou şi$ăcu o s$or"are ca săl ridice pînă la nivelul pieptului. 5e uscat, s&ar $i străduitdin greu ca să ridice ceva care cîntărea atît de mult, dar, su# apă, #locul eramai uşor. Mişcîndu&se cu repe!iciune,

7şi tîrşîi picioarele către $ratele ei, de&a lungul şirului de #locuri,

străduindu&se să men"ină #ucata de #eton în cumpănire. Mai degra#ăsim"indu&l decît vă!îndu&l pe +irk, se întoarse către el şi îl împinse,îndepărtîndu&l de #locul de care îi era prinsă încheietura mîinii. O#servă,îngriorată, că trupul i se dădu deoparte părînd $ără vlagă, ceea ce nu se potrivea cu statura lui ca de piatra.

Aliniindu&se cît putu de #ine cu greutatea de ancoră, $ăcu un pas şi osăritură înainte, aruncîndu&se, împreună cu #ucata de #eton, peste inelul de$ier. 5arcă mişcîndu&se cu încetinitorul, pluti prin apă cu un clipocit uşor

înainte ca $or"a de gravita"ie să preia controlul. +ar sincroni!area ac"iunii eiera per$ectă. în $rac"iunea de secundă în care momentul de înaintare $uînlocuit de $or"a gravita"iei care o trăgea la $und, #ucata de #eton i!#i #elciugul de $ier. în timp ce lăsa #locul să cadă, un !ăngănit sonor, înă#uşit de



apă, îi dădu de în"eles că nimerise "inta. %nelul ruginit de amarare, slă#it e=actatît cît tre#uia în urma pilirii $renetice, ceda în $a"a $or"ei loviturii şi sedesprinse cu totul de ancoră.

<ummer înhă"ă imediat #ra"ul lui +irk şi îi pipăi încheietura, care, acum,se legăna eli#erată. în mare gra#ă, îşi împinse $ratele către supra$a"ă, respiraadînc ea însăşi, apoi îi trase trupul $lasc către o mică terasă de piatră, pe careîl urcă, sco"îndu&l din apă. îngenunchease alături de el ca să&i $acă oresuscitare cardio&pulmonară cînd +irk se mişcă #rusc, întorcîndu&şi capulîntr&o parte. O data cu un geamăt, dintre #u!e îi "îşni un mic şuvoi de apă pecare o înlocui umplîndu&şi plamînii cu aer. <e ridica, nesigur, în coate, seîntoarse către <ummer şi #ol#orosiL

— Mă simt de parcă aş $i înghi"it umătate de $luviu. +ata viitoare, adu&mi aminte să nu mai renun" la apa îm#uteliată.

A#ia ce #ol#orosise cuvintele, că se şi aplecă într&o parte, vomînd încă odată, după care se ridică în capul oaselor şi îşi $reca încheietura mîinii stîngi.îşi privi sora şi constată, mul"umit, că părea să $ie nevătămată şi #ine dispusă.

— 7"i mul"umesc că m&ai scos de acolo, spuse. 5înă la urmă, cum ai scosinelul;

— Am găsit o #ucată desprinsă de #eton şi am a!vîrlit&o peste el. +in$ericire, nu "i&a smuls şi mîna.

— 7"i ramîn îndatorat pentru asta, murmură el, clătinînd din cap.+upă ce îşi recăpătară respira"ia, se odihniră aproape o oră, re$ăcîndu&şi

încet puterile pe măsură ce +irk elimina din plămîni restul apei inhalateînainte ca <ummer să distrugă strînsoarea de $ier care aproape că&l înecase.5u"ina lumină a soarelui care se strecura mai devreme prin gura peşteriidispăruse de mult, îndată ce că!use noaptea, a#andonîndu&i în întunericulaproape deplin din grotă.

— 0tii pe unde ieşim de aici; între#ă +irk, imediat ce se sim"i în stare să

se mişte. — Bura peşterii e la cinci!eci de metri distan"ă, spuse <ummer, şi la omică depărtare, către răsărit, $a"ă de docul lui ang.

— 7n primul rînd, cum am auns înăuntru; se interesă el. — Cu o mică luntre. Am uitat că ai dormit în timpul păr"ii pitoreşti a

croa!ierei. — 7mi pare rău c&am scăpat&o, răspunse +irk, pipăindu&şi tăietura din

creştet. O să $im nevoi"i să&mprumutăm o #arcă de&a lui ang ca să ieşim

dintre stîncile astea. 6a sosire, cînd am acostat, am vă!ut o şalupă rapidă înspatele palatului lui plutitor. 5oate mai e încă acolo.

— +acă reuşim s&o desprindem de doc şi s&o scoatem neo#serva"i dingol$ înainte de a&i porni motorul, s&ar putea să cîştigăm timp.



Organismul lui <ummer resim"ea e$ectele scu$undării în apa rece a$luviului, aşa că rostea cuvintele dîrdîind.

— Mă tem că tre#uie să ne întoarcem în apă. Tu ştii drumul, ia&oînainte.

Ca să ai#ă mai multă li#ertate în mişcări în timp ce înota, <ummer rupsecusătura laterală a rochiei ei de mătase pînă în dreptul şoldului, apoi se lăsă săalunece din nou în apa rece şi întunecată. +irk o urmă şi înotară, căutîndu&şi pe #î#îite drumul de&a lungul peşterii înguste şi întortocheate, înaintînd cătreun petic rotund de lumină palidă, cenuşie, care pîlpîia stins pe $undalulîntunericului din ur. Cînd se apropiau de ieşire, murmurul unor vociîndepărtate îi $ăcu să se oprească o clipă. +upă o cur#ă strînsă, în $a"ă li sedeschise gura ovală a grotei, dincolo de care stelele scăpărau pe cerul nop"ii,în timp ce re$le=iile strălucitoare ale proiectoarelor din partea laterală a

docului lui ang dansau pe supra$a"a apei. +irk şi <ummer părăsiră peştera,înotînd în linişte către un mic a$loriment stîncos a$lat la cî"iva metri distan"ă.-olovanii lucioşi, acoperi"i de alge, le o$ereau un adăpost avantaos, sigur şicamu$lat, din care puteau o#serva docul şi terenul înconurător.

5re" de mai multe minute, rămaseră agă"a"i de stînci, în tăcere, cercetînddin priviri #ărcile ancorate şi linia "ărmului, în căutarea oricărui semn demişcare. 6a docul plutitor paralel cu "ărmul erau acostate trei am#arca"iuni. Omică vedetă rapidă verde, de patrulare, era intercalată, e=act aşa cum îşiamintea +irk, între imensul şi lu=osul iaht italienesc al lui ang şicatamaranul de mare vite!ă care îi adusese acolo. 5e nici unul dintre ele nuera vi!i#il vreun semn de via"ă. +ar +irk ştia că pe am#arca"iunea mai maretre#uia să se a$le un echipa care locuia la #ord.

7n cele din urmă, în depărtare se ivi o santinelă singuratică care mergeaîncet de&a lungul "ărmului. Cînd trecu prin lumina unui proiector, +irk putuvedea limpede scînteierea metalică a puştii de asalt prinsă în #andulieră, su#

nivelul umerilor. -ăr#atul păşi pe doc cu neglien"ă, înaintînd pe lîngă celetrei am#arca"iuni şi oprindu&se alături de iahtul imens pentru cîteva minute.5lictisit, stră#ătu docul în sens invers şi reveni pe "ărm, luînd&o pe aleeastîncoasă care ducea către li$tul domeniului, unde intră în mica gheretă de pa!ă de la poalele $ale!ei.

— Psta&i omul nostru, şopti +irk. Atîta vreme cît rămîne în #araca aia,nu poate !ări şalupa rapidă, care îi e ascunsă vederii din cau!a vaselor maimari.

— Acum e momentul s&o luăm, înainte de a&şi $ace iar rondul.+irk apro#ă dînd din cap şi cei doi ieşiră din adăpostul stîncilor şi

începură să înoate în tăcere către doc. Trăgeau cu coada ochiului către ghereta pa!nicului, în vreme ce, în gînd, socoteau de cît timp ar $i avut nevoie ca să



pornească motorul am#arca"iunii, pe întuneric, dacă nu găseau cheile decontact puse la&ndemînă.

7notară la o #ună distan"ă $a"ă de doc, ast$el încît să nu stîrnească nici o #ănuială, pînă ce se a$lară e=act pe linia vedetei, după care se îndreptară directcătre ea. Cu cătuşele încă prinse de încheieturi, aveau impresia că înoată custîngăcie, dar o $ăceau în linişte, "inîndu&şi mîinile numai su# apă. <eapropiară pe $uriş de doc, de unde nu aveau cum să vadă #araca pa!nicului, pînă cînd aunseră lîngă pupa #ărcii, unde "ărmul intra din nou în ra!a lorvi!uală. <antinela era tot în ghereta sa şi se putea o#serva că stătea pe unta#uret, citind o revistă.

+irk o diria pe <ummer prin semne, cerîndu&i să îndepărte!e parîma dela pupa, în timp ce el urma să înoate spre prova, ca să se ocupe de cea deacolo. înaintînd de&a lungul cocii, sim"ea pre!en"a amenin"ătoare a iahtului lui

ang, care se înăl"a asupră&i, dominîndu&l, în timp ce traversa !ona de la prova am#arca"iunii mai mici. Cînd se întinse ca să se prindă de parîma deamarare, cu inten"ia de a se trage în sus, pe doc, au!i pe neaşteptate un păcănitdeasupra capului şi înlemni, $iind încă în apă. O scînteiere gal#enă erupsescurt şi, în lumina ei, desluşi chipul #ron!at al unui pa!nic care îşi aprindea o"igară la capătul de la pupa al iahtului lui ang, la nu mai mult de trei metridistan"ă.

+irk nu&şi clinti nici un muşchi, încremenind cu mîna pe parîma de la prova şi străduindu&se să nu tul#ure apa care clipocea. Cu ră#dare, urmăricapătul de un roşu incandescent al "igării care, la intervale regulate, pîlpîia precum o #ali!ă stacoie cînd santinela inhala $umul de tutun. +irk descoperică îşi "inea răsu$larea, nu pentru siguran"a lui, ci cu gîndul la <ummer, sperîndcă nu va $i descoperită la pupa. 5a!nicul îşi savura pe deplin "igara, trăgînddin ea !ece minute înainte de a arunca chiştocul peste #alustradă. Muculaprins ateri!a în apă, e=act la un metru de capul lui +irk, unde se stinse

$îsîind.+irk aşteptă pînă cînd au!i !gomotul surd al unor paşi care se îndepărtaude #alustradă, apoi se lăsă su# apă şi înotă către partea din spate a vedetei. %eşila supra$a"ă chiar în partea dinspre pupa a elicei am#arca"iunii şi o găsii pe<ummer aşteptîndu&l, cu o privire îngriorată. +irk clătină din cap către ea,apoi, în tăcere, se ridică prin!îndu&se de etam#oul şalupei rapide şi aruncă o privire către locul pilotului. în întuneric, a#ia reuşi să identi$ice contactul de pe ta#loul de #ord, care licări către el şi din care cheia lipsea. <e $urişa înapoi

în apă şi se uită la <ummer, apoi se întinse şi îi luă din mîini capătul li#er al parîmei de acostare. <e scu$undă pentru un minut şi ieşi apoi la supra$a"ă cumîinile goale, iar ea $u surprinsă, $iindcă #ănuise că avea de gînd să lege dinnou parîma de doc, nu să&i $acă semn, arătînd către larg. /rmări direc"ia



indicată de degetul lui, înotînd în tăcere pentru a se îndepărta deam#arca"iune. Cînd aunseră la o distan"ă de la care nu puteau $i au!i"i, seopriră şi îşi traseră su$letul.

— Ce&a $ost asta; între#ă ea, cu iritare în glas.+irk îi povesti despre pa!nicul postat la pupa iahtului lui ang. — @u aveam prea multe şanse $ără cheia de contact. 6a cît de apropiate

sunt navele, m&ar $i vă!ut sau m&ar $i au!it încercînd să găsesc $irele decontact. 8 posi#il să $ie un pa!nic sau doi şi pe catamaran. Cred c&o să $imnevoi"i să ne mul"umim cu luntrea.

Mica #arcă de care se $olosiseră asasinii din slu#a lui ang ca să&itransporte pe +irk şi <ummer în grotă era trasă la "ărm, alături de doc.

— 8 cumplit de aproape de #araca santinelei, o#servă <ummer./itîndu&se către uscat, +irk o#servă că pa!nicul continua să stea pe

ta#uretul din gheretă, la vreo două!eci de metri de luntre. — O să punem mîna pe ea, spuse, încre!ător.7notară înapoi, către "ărm, ocolind pe departe am#arca"iunile de lîngă

doc şi apropiindu&se de plaa stîncoasă dinspre est. Cînd atinseră $undul cu picioarele, +irk o lăsă pe <ummer să&l aştepte acolo în timp ce el se $urişăîncet către mal.

%eşi din apă pas cu pas şi se tîrî pe #urtă, ca un şarpe, către #arca $i=atăîntre două stînci, la vreo şase metri de "ărm. 4olosi luntrea de lemn ca pe un paravan situat între el şi #aracă, ascun!îndu&se, întins de&a lungul ei, pînă cîndreuşi să&şi arunce ochii în %nterior. 5rivirea îi $u atrasă de o parîmă strînsăcolac pe #ancheta din $a"ă şi legată de un mic "ăruş de la prova. întin!îndu&se peste margine, o de!legă şi trase colacul către el, luîndu&l la piept, apoi seascunse dincolo de pupă, pe plaa cu prundiş a$înat dinspre apă.

5lim#îndu&şi mîna pe deasupra etam#oului, dădu peste o gaură de #ulon pentru ataşarea motorului e=terior şi trecu prin ea unul dintre capetele

parîmei, legîndu&l !dravăn.<e tîrî repede, pe #urtă, înapoi, în apă, trăgînd după el parîma decincispre!ece metri şi derulînd&o pînă la capăt. <ummer înotă 7ntr&acolo şi seghemuiră unul lîngă celălalt, încovoindu&se în apa adîncă de un metrudouă!eci ast$el încît nu le ieşeau la supra$a"ă decît capetele.

— O s&o tragem ca pe un merlin, şopti +irk. +acă se apropie careva, ne putem ascunde în spatele stîncilor dinspre grotă, spuse, 7nclinîndu&şi capulcătre #olovanii proeminen"i din apropiere.

Aşe!ă mîinile lui <ummer pe parîmă, iar el se lăsă pe spate în apă şiîncepu să o tensione!e treptat. <ummer îşi înte"i strînsoarea şi, cînd parîma $u per$ect întinsă, traseră de ea cu toată puterea.



Mica am#arca"iune scăpă repede din suportul său, sco"înd un scrîşnetenervant cînd coca i se $recă de dana stîncoasă. Cei doi lăsară imediat parîmasă se destindă şi priviră lung către ghereta santinelei. 7n interior, pa!niculcontinua să stea cu nasul în revistă, insensi#il la !gomotul $ăcut de #arcă.1idicară parîma în tăcere şi continuară să tragă #arca înspre ei cu cîte trei!ecide centimetri o dată, oprindu&se din cînd în cînd ca să se asigure că nuatrăseseră aten"ia nimănui. <ummer îşi "inu răsu$larea cînd #arca se apropiede mal şi slo#o!i un lung suspin de uşurare după ce o traseră în întregime înapă şi scrîşnetul încetă.

— <&o mai remorcăm încă pu"in, şopti +irk, trecîndu&şi parîma pe dupăumeri şi propuls$ndu&se către largul gol$ului cu o lovitură a picioarelor.

Cînd aunseră la o sută de metri de "ărm, aruncă parîma în #arcă, şi îşi$ăcu vînt peste copastie, apoi o prinse pe <ummer de mînă şi o trase la #ord.

— @u e ceea ce s&ar numi o #arcă 4ountain cu motor, dar presupun cătrea#a o să meargă, spuse, inspectînd interiorul micii am#arca"iuni. +escoperio pereche de vîsle su# #anchetă, le introduse mînerele în suporturile pentrurame şi le a$undă paletele în apă. Cu $a"a către pupa #ărcii şi !ărind în $undalcomple=ul iluminat al lui ang, începu să vîslească din toate puterile, propulsînd cu rapiditate mica luntre către milocul gol$ului.

— 5înă la intrarea în #ra"ul principal al $luviului avem cam un kilometruşi umătate, aprecie <ummer. 5oate acolo găsim o navă #inevoitoare dinmarina <ud Coreeană sau una a 5a!ei de Coastă.

— 8u m&aş mul"umi şi cu un vas comercial a$lat în trecere. — <igur că da, răspunse <ummer. +acă nu are $ulgerul întreprinderilor

ang pictat pe coş./itîndu&se către linia "ărmului, +irk detectă #rusc o mişcare în depărtări,

îşi încordă privirea ca să poată vedea mai #ine dincolo de apă şi, cînd ochii ise $ocali!ară, se încruntă uşor.

— Mă tem că primul vas care o să se o$ere să ne preia n&o să $ie unulcomercial, spuse, strîngînd vîslele cu mai multă putere.<antinela de lîngă doc se plictisi de revistă şi se hotărî să mai patrule!e o

dată pînă la am#arca"iunile amarate. /n coleg de&al său, din corpul de pa!ă,care se a$la pe iahtul lui ang, era dintr&o provincie învecinată, iar lui îi plăcea să&l sîcîie, re$erindu&se la lipsa $emeilor atrăgătoare din regiunearespectivă. Mergînd către doc, nu o#servă de la #un început că plaa era goală,dar se poticni cînd păşi pe rampa de urcare. în momentul cînd se prindea de

#alustradă ca să&şi regăsească echili#rul, ochii îi că!ură pe terenul de alături,descoperind urmele unei #ărci care $usese trasă de&a curme!işul plaei. @umaică #arca dispăruse.



7ncurcată, santinela luă imediat legătura, prin radio, cu centrul decoordonare al pa!ei şi, cît ai clipi, doi pa!nici înarma"i pînă&n din"i se iviră,alergînd, din întuneric. +upă un schim# scurt, dar aprins de cuvinte, apărurămai multe lanterne, ale căror $ascicole de lumină gal#enă $luturară curepe!iciune, cuprinse de o tur#are haotică, îndreptîndu&se către apă, cătrestînci şi către înaltul cerului, căutînd cu $rene!ie luntrea dispărută. +arsantinela de la pupa iahtului lui ang $u cea care îi locali!ă pe $ugari.6uminînd apele gol$ului cu o lanternă marinărească puternică, se opri, cu preci!ie, asupra micii #ărci al#e care se legăna peste valuri.

— @u era momentul să $im su# luminile rampei, înură <ummer cîndra!ele lanternei din depărtare că!ură peste ei.

5ăcăniturile unei puşti de asalt răpăiră pe deasupra apei, acompaniate deşuierul gloan"elor care le trecură, $ără să le $acă nici un rău, pe deasupra

capetelor. — 6asă&te în os în #arcă, îi porunci +irk surorii sale în timp ce trăgeamai tare de vîsle. <untem prea departe ca să ne poată "inti cu preci!ie, dar maie încă posi#il să ne nimerească, dacă au noroc.

Mica luntre era la umătatea gol$ului, iar +irk şi <ummer ar $i $ost o"intă uşoară pentru un om înarmat a$lat pe vedeta rapidă a lui ang, care ar $iauns la ei în cîteva secunde. +irk spera, rugîndu&se pentru asta în tăcere, ca,în gra#a de a porni pe urmele lor, nimeni să nu o#serve parîma de la pupaam#arca"iunii.

5e "ărm, unul dintre pa!nici sărise dea în vedeta verde şi pornisemotorul. Tre!it de !gomotul împuşcăturilor, Tongu ieşi în goană din ca#inasa de pe catamaran şi începu să interoghe!e pe un ton răstit una dintresantinele.

— 6ua"i şalupa rapidă. Omorî"i&i dacă e nevoie, şuieră.Ceilal"i doi pa!nici se că"ărară în vedetă unul dintre ei tăind parîma de la

prova în timp ce sărea la #ord. în gra#a momentului, nici unul dintre ei nu #ăgă de seamă că cea de la pupa atîrna peste #ord. 5ilotul vă!u doar că parîmele de pe #a#alele docului atîrnau li#ere. Cînd am#arca"iunea începu să plutească în derivă, îndepărtîndu&se de doc, cuplă maneta de vite!e şi oîmpinse pînă la capăt.

O $rac"iune de secundă, şalupa verde dădu să se îndepărte!e, apoise opri, în mod misterios, încremenind. Cu un cîrîit, motorul continua să

şuiere, #ătînd apa cu o vite!ă mare de rota"ie, dar am#arca"iunea rămase

locului, plutind, leneşă, în voia valurilor. 5ilotul derutat trase înapoi manetade vite!e, neştiind care era cau!a lipsei de mişcare.



— %diotuleE strigă Tongu, de pe puntea catamaranului, cu o emo"ie carenu&l caracteri!a. 5arîma de la pupa e prinsă în elice. 5une pe cineva să sară peste #ord, s&o taie.

%mprovi!a"ia lui +irk îşi meritase #anii. <cu$undîndu&se su# vedetă,în$ăşurase parîma de la pupa strîns în urul elicei şi a a=ului ei a$lat la vedere,împiedicînd&o să se rotească li#er. Apăsînd cu putere pe maneta de vite!e, pilotul nu $ăcuse altceva decît să o 7ncolăcească şi mai strîns, răsucind&o pesteşi prin cuplaul ar#orelui motor, într&o adevărată hara#a#ură. /n sca$andru ar$i avut nevoie de două!eci de minute ca să taie şi să e=tragă $rînghiaîncolăcită împănată în mecanismul de transmisie.

7n"elegînd impasul în care se a$la vedeta rapidă, Tongu dădu #u!na înca#ina pilotului catamaranului.

— 5orneşte motoarele. <coate&ne imediat în larg, se răsti.

5ilotul năuc, îm#răcat într&o piama de mătase roşie, dădu scurt din capşi se gră#i către ca#ina timonei.6a mai #ine de un kilometru distan"ă, +irk mîrîi, cu inima !#ă&tîndu&i&se săl#atic, la o nouă lovitura a vîslelor. Muşchii umerilor şi ai

#ra"elor începuseră să&l ardă din cau!a e=tenuantului e$ort $ăcut pentru a mărivite!a #ărcii şi îl dureau pînă şi cei ai coapselor, cu care împingea în punte.Trupul său o#osit îi cerea să slă#ească ritmul, dar creierul îl îm#oldea săcontinue să vîslească din toate puterile. Cîştigaseră minute pre"ioase sa#otîndvedeta, dar oamenii

lui ang încă mai aveau prea multe am#arca"iuni la dispo!i"ie.5uteau au!i, în depărtare, !gomotul pro$und şi înă#uşit al ga!elor de

eşapament de la motoarele catamaranului, pornite şi turate.7n timp ce +irk vîslea într&un ritm sus"inut, <ummer îl auta să găsească

drumul către canalul de intrare din capătul îndepărtat al gol$ului, către care seîndreptau. Comple=ul şi am#arca"iunile lui ang dispărură #rusc din vedere

cînd îşi urmară drumul pătrun!înd în canalul în $ormă de <. — <&ar putea să mai avem la dispo!i"ie încă cinci minute, spuse +irk,între două lovituri de vîslă. 8şti pregătită să îno"i din nou;

— Cu astea, nu pot aluneca prin apă e=act ca 8sther Filliams, $ăcu ea,ridicînd cătuşele care i se legănau, agă"ate de încheieturi, dar e sigur că nu&mimai tre#uie încă o do!ă din ospitalitatea lui ang.

7l cunoştea prea #ine pe +irk ca să nu $ie nevoie să&l între#e dacă eragata pentru încă o partidă de înot e=tenuant. 0tia că, deşi epui!at, $ratele ei se

descurca în apă ca un peşte. Crescuseră în 3awaii, înotînd mereu în valurilecalde. +irk e=cela în înotul de re!isten"ă şi, de o#icei, înota, de plăcere, pe odistan"ă de cinci mile marine.



— +acă reuşim să aungem în canalul principal, s&ar putea să avem oşansă, !ise el.

7ntunericul se îngroşă după ce trecură de primul cot şi luminiledomeniului lui ang pieriră dincolo de dealurile din ur. Tăcerea nop"ii dealt$el liniştite nu era spartă decît de !gomotul îndepărtat al celor patrumotoare diesel ale catamaranului, şi îşi puteau da seama că acesta accelera.4iind parcă el însuşi o maşină, +irk mişca ritmic vîslele, a$undîndu&le şisco"îndu&le lin din apă, cu gesturi ample, e$iciente. <ummer avea rolultimonierului, dînd indica"ii de $ine"e legate de schim#area cursului, ceea ce îiauta să stră#ată canalul pe cea mai scurtă rută posi#ilă, şi, în acelaşi timp,rostea, cu regularitate, vor#e încuraatoare.

— @e apropiem de al doilea cot, spuse ea. irea!ă spre dreapta ta şi&osă ieşim din canal după încă trei!eci de metri.

+irk continuă să vîslească în acelaşi ritm, mai încet din rama stingă la$iecare a treia lovitură, îndreptînd prova #ărcii către cot şi apoi de&a lungulacestuia. Kăcănitul ritmic al motoarelor catamaranului se au!ea, în spatele lor,tot mai puternic, pe măsură ce am#arca"iunea rapidă spinteca apele gol$ului.+eşi #ra"ele îl dureau, +irk părea să devină tot mai puternic pe măsură ceadversarii lor se apropiau, deplasînd mica luntre prin apa liniştită chiar mairepede decît pînă atunci.

7ntunericul de tăciune din urul lor se înmuie după ce trecură de ultimameandră a canalului, vîslind acum pe întinderea vasta a $luviului 3an. +e&alungul ori!ontului clipeau, ca nişte petece presărate cu stele, luminile satelorîmprăştiate pe malurile $luviului şi pe dealuri. 6umile palide erau singurulindiciu legat de lă"imea apei, care era de aproape opt kilometri între cele douămaluri. 5e $luviu, tra$icul era aproape ine=istent la acea oră tîr!ie a nop"ii. 6acî"iva kilometri în osul $luviului se a$la o mînă de mici vase comerciale,amarate pe durata nop"ii şi aşteptînd să traverse!e $luviul, către <eul, în

diminea"a următoare. O dragă puternic luminată îşi croia drumul în susul$luviului aproape în dreptul lui +irk şi <ummer, dar a$lîndu&se încă la odistan"ă de vreo patru mile. în amonte, un vas mic, pe care se !ărea un şir delumini colorate, părea să se deplase!e încet către milocul $luviului.

— Mă tem că nu văd nici un ta=i nautic trecînd pe aici, spuse <ummer,cercetînd cu privirea ori!ontul întunecat.

7ncercînd să vîslească către milocul apei, +irk sim"i curentul care îlîmpingea înspre aval. Curentul $luviului era autat de re$lu=ul care îi a#sor#ea

apele pe măsură ce se împrăştia printre undele întunecate ale Mării Bal#ene.6ăsă un moment vîslele, trecînd în revistă op"iunile care le stăteau înainte.asul de dragare părea ispititor, dar nu puteau aunge la el decît traversîndcurentul, ceea ce era aproape imposi#il odată ce intrau în apă. 5rivind în osul



$luviului, !ări, pe "ărmul opus, un mic pîlc de lumini gal#ene care clipeau,estompate, în vă!duhul ilav.

— <ă încercăm să aungem în satul de acolo, spuse, arătînd cu unadintre vîsle în direc"ia luminilor a$late la vreo trei kilometri în aval. +acăînotăm de&a curme!işul $luviului, curentul o să ne ducă destul de aproape.

— 8 #ine oricum, dacă înseamnă să înotăm mai pu"in. @ici unul dintre ei nu ştia că hotarul dintre cele două Coreei trecea prin

acea !onă a deltei $luviului 3an. 6uminile pîlpîitoare din aval nu erau ale unuisat, ci ale unei #a!e navale militare din Coreea de @ord, în care se a$la ogarni!oană numeroasă.

Mugetul aspru al catamaranului rapid care "îşni din canal spul#eră toatecelelalte planuri pe care le&ar mai $i putut $ace. +ouă proiectoare puternice seaprinseră de o parte şi de alta a timonei, măturînd cu repe!iciune de&a

curme!işul apei, încoace şi încolo. Căderea ra!elor de lumină asupra miciiluntri care dădea să traverse!e $luviul nu mai era decît o chestiune de secunde. — 8 momentul să părăsim scena, !ise +irk, răsucind #arca ast$el încît

prova să $ie îndreptată în osul apei.<ummer alunecă repede peste copastie, iar el o urmă după o e!itare de o

clipă, a!vîrlind două veste de salvare a$ară din luntre şi cît mai departe de eaînainte de a se rostogoli în apă.

— <ă înotăm de&a curme!işul şi uşor în susul $luviului, ca să punem odistan"ă cît mai mare între noi şi #arca în derivă.

— Corect. @umărăm pînă la trei!eci înainte de a ieşi la supra$a"ă, dupăo gură de aer.

1ăpăitul unei mitraliere s$îşie #rusc aerul nop"ii şi o ra$ală de gloan"e seînşirui ca un tighel, împroşcînd apa la cî"iva metri în $a"a lor. /nul dintre proiectoare descoperise #arca, iar un pa!nic deschisese $ocul în timp cecatamaranul gonea către ea.

+irk şi <ummer se scu$undară la unison, co#orînd la o adîncime de unmetru şi un s$ert înainte de a începe să traverse!e $luviul în diagonală.Curentul puternic le dădu sen!a"ia că înotau pe loc în timp ce se îndreptauspre milocul al#iei centimetru cu centimetru. @u puteau spera să se deplase!espre amonte atîta timp cît $or"a curentului le depăşea puterile, dar erau purta"iîn osul apei într&un ritm mai lent decît al am#arca"iunii în derivă.

i#ra"iile pro$unde ale motoarelor diesel ale catamaranului se propagau prin apă, aşa că îl puteau sim"i apropiindu&se de luntre. +irk măsură timpul

după #ătăile inimii şi spera că <ummer nu avea să $ie despăr"ită de el în #e!nă. înotînd, noaptea, în apa întunecoasă, singurul indicator al direc"iei erasensul curentului $luviului. Cînd aunse cu numărătoarea aproape de trei!eci,se ridica încet către supra$a"ă, a#ia spărgînd apa cu o încre"itură.



Chipul lui <ummer se ivi deasupra undelor la trei metri distan"ă şi +irko au!i respirînd adînc. îşi aruncară o scurtă privire unul altuia, uitîndu&se apoiîn urmă, către #arcă, traseră iute în piept o gură de aer proaspăt şi sescu$undară din nou, propulsîndu&se cu picioarele în curentul $luviului pentruîncă trei!eci de secunde.

5rivirea rapidă a!vîrlită de +irk către luntre era menită să&l liniştească.Catamaranul lui ang se îndreptase spre ea cu repe!iciune, venind dinamonte, cu mitralierele trăgînd, iar acum se apropia încet, ca să evalue!e pagu#ele. 5resupunînd că +irk şi <ummer erau încă în #arcă, nici unul dintrecei de la #ord nu se o#osea să se uite de&a latul $luviului. în scurtul timp petrecut în apă, cei doi puseseră dea o sută de metri între ei şi am#arca"iunea pe care o părăsiseră.

7n timp ce catamaranul se apropia de luntrea în derivă, Tongu le ordonă

oamenilor săi să încete!e $ocul. @u se !ărea nici o mişcare a celor doi $ugari, pe care se aştepta să&i găsească mor"i, răşchira"i pe $undul #ărcii ciuruite degloan"e. 5rivind de pe puntea de sus, înură în sinea sa cînd aunseră alături deacesta şi îndreptară un proiector către ea, luminîndu&i interiorul. Mica luntreera în întregime goală.

— Cerceta"i apa din ur şi linia "ărmului, porunci, cu asprime.Catamaranul ocoli #arca, în timp ce $asciculele luminoase se răs$irau de&

a curme!işul $luviului, iar ochii tuturor scrutau încorda"i întunericul. 5eneaşteptate, unul dintre #ăr#a"ii înarma"i de la provă scoase un strigăt.

— Acolo, în apă, două o#iecteE strigă, arătînd către prova #a#ord.Au!indu&l, Tongu dădu apro#ator din cap. +e data asta s&a !is cu ei,

gîndi, cu o cruntă satis$ac"ie.



Capitolul 3

+upă cea de a patra scu$undare, +irk şi <ummer se apropiară unul decelălalt, la supra$a"a apei, şi îşi îngăduiră o clipă de odihnă. Croindu&şi drumîmpotriva curentului, se depărtaseră de luntre cu aproape patru sute de metri.

— 5e moment, putem înota la supra$a"ă, spuse +irk, între două răsu$lăriadînci. <ă avem ră#dare să vedem ce pun la cale prietenii noştri.

<ummer urmă e=emplul $ratelui ei şi se răsuci, înotînd pe spate, ceea ceîi permitea să urmărească cu privirea catamaranul din depărtare în timp cecontinua să se deplase!e de&a curme!işul $luviului. asul lui ang !ă#ovealîngă luntre, rotindu&şi proiectoarele asupra !onei din imediata sa apropiere. Ora$ală de gloan"e "îşni de pe catamaran, care se deplasă #rusc în osul

$luviului, pe o mică distan"ă. 5entru o clipă, $ocurile de armă răpăira iarăşi,încetînd cînd am#arca"iunea se opri.Tongu se gră#ise să deplase!e catamaranul către cele două o#iecte

o#servate plutind la supra$a"a apei, privind cu un aer superior în timp ceoamenii săi ciuruiau vestele goale de salvare aruncate de +irk în apă. @avarămase în preama vestelor vreme de cîteva minute, aşteptînd ca cei doi $ugarisă iasă la supra$a"ă înainte de a&şi relua căutările. +irk şi <ummer se străduiausă înainte!e către milocul $luviului, urmărind cu privirea catamaranul careîncepuse să descrie un cerc mai larg în urul luntrii şi al vestelor de salvare.+upă $iecare ocol în urul #ărcii încă în derivă, pilotul lărgea cercul, trasînd ospirală care continua să se e=tindă.

— @&o să mai treacă prea multe minute înainte de a aunge pe direc"ianoastră, se lamentă <ummer.

+irk cercetă ori!ontul apos. înaintaseră, încet, cu o milă spre milocul$luviului, dar a#ia dacă parcurseseră un s$ert din lă"imea al#iei late a acestuia.

5uteau să se întoarcă, încercînd să aungă pe cel mai apropiat "ărm, dar asta $iînsemnat să traverse!e traiectoria catamaranului care se apropia. <au ar $i putut să&şi continue să&şi urme!e planul ini"ial de a traversa $luviul cătreluminile de pe "ărmul opus. +ar o#oseala începuse să&i ia în stăpînire penesim"ite, gră#ită de îndelungatele lor perioade de scu$undare în apa rece.înotul pe o distan"ă de încătrei mile ar $i repre!entat o sarcină di$icilă,îngreunată de $aptul că ar $i tre#uit să se scu$unde în repetate rînduri ca să se poată $eri de vasul lui ang. 0ansele lor de a supravie"ui ocului de&a

şoarecele şi pisica cu Tongu şi oamenii lui ar $i $ost, în cel mai #un ca!,incerte.

+ar mai e=istă şi o a treia op"iune. Micul vas cu lumini colorate pe careîl o#servaseră mai devreme în amonte se apropiase, pe o traiectorie care



trecea prin vecinătatea lor, la o distan"ă de vreo umătate de milă. 6ui +irk îiera greu să&l identi$ice pe întuneric, dar părea să $ie un $el de velier construitdin lemn. O mică pîn!ă roşie, a cărei $ormă pătrată putea $i desluşită înlumina al#ă de pe catarg, era întinsă în apropiere de prova, dar vasul nu păreasă se deplase!e cu o vite!ă mult mai mare decît cea a curentului.

+irk estimă traiectoria velierului şi mai înotă încă o sută de metri cătrecentrul $luviului, apoi se opri. <ummer trecu de el înainte de a reali!a că$ăcuse o pau!ă.

— Ce s&a&ntîmplat; Tre#uie să ne continuăm drumul, şopti ea, după ceînotă înapoi, către el.

+irk arătă cu capul în osul rîului, către catamaran. asul luciosdescrisese un arc care se arcuia sim"itor către milocul $luviului în timp ce serotea înspre aval. Calculă în gînd traiectoria iahtului, dacă acesta îşi men"inea

cursul circular. — 6a următoarea trecere în susul $luviului, o să intrăm în ra!a lorvi!uală, spuse, cu voce scă!ută.

<ummer îşi putea da seama că avea dreptate. 6a următoarea #uclă,luminile de căutare ar $i strălucit deasupra po!i"iei lor. Ca să $ie siguri cărămîneau ascunşi, ar $i $ost nevoie să stea su# apă vreme de mai multeminute.

+irk aruncă o scurtă privire în amonte. — <urioară, cred că e timpul să trecem la planul -. — 5lanul -; între#ă ea. — +a, planul -. @e ridicăm degetul mare şi începem să $acem

Autostopul.elierul mare, de lemn, înainta scîr"îind alene în osul $luviului, pîn!a de

pe ar#orele trinchet şi micul motor au=iliar propulsîndu&l cu o vite!ă care nu odepăşea pe a curentului decît cu e=act trei noduri. în timp ce vasul se tîra mai

aproape, +irk putu vedea că era o oncă chine!ească cu trei catarge, lungă devreo două!eci şi cinci de metri. <pre deose#ire de cele mai multe veliere u!atedin acea parte a lumii, părea să $i $ost mai #ine păstrată. /n şir de lanternecolorate, chine!eşti, atîrna, cu un aer vesel, de la provă pînă la pupa, creînd oatmos$eră săr#ătorească. 8ra construit, în întregime, din lemn scump de tec,iar supra$e"ele lustruite păreau să scînteie!e su# legănarea lămpilor dedeasupra. +e undeva, de su# punte, o pereche de di$u!oare stereo răspîndeauo melodie cîntată de o orchestră, pe care +irk o recunoscu drept o compo!i"ie

a lui Bershwin. +ar, în ciuda atmos$erei $estive, pe punte nu era nici picior deom.

— AhoeE <untem în apă. @e pute"i auta;



*onca se apropie, $ără ca strigătul înă#uşit al lui +irk să capete vreunrăspuns. îl repetă, avînd griă să nu atragă aten"ia celor de la #ordulcatamaranului care îşi completase traiectoria din osul $luviului şi se îndreptaacum către amonte. +irk înotă mai aproape de onca a$lată în mişcare şi cre!ucă desluşeşte o mişcare nede$inită la pupa, dar strigătul său de autor rămaseşi de data asta $ără răspuns. încercă pentru o a treia oară, $ără să sesi!e!e, întimp ce vor#ea, că !um!ăitul înă#uşit al motorului oncii urcase, în modsesi!a#il, cu o notă mai sus.

Coca din lemn auriu de tec începu să alunece pe lîngă +irk şi <ummer,dragonul #ogat ornamentat, sculptat la prova, privindu&i, mali"ios, în timp cestăteau în apă, la mai pu"in de trei metri travers tri#ord. *onca plutea aidomaunei $antome în noapte, ciudat de insensi#ilă la vocile care strigau din $luviu.în timp ce pupa şi etam#oul cîrmei treceau pe lîngă el, +irk a#andonă

speran"a de a $i salva"i de oncă şi se între#ă, $urios, dacă pilotul era adormit, #eat, sau şi una, şi alta.7n timp ce privea către catamaranul care se apropia cu încetineală, $u

luat prin surprindere de apa împroşcată pe neaşteptate de un o#iect carecă!use alături de capul său. 8ra o plută portocalie de plastic legată de o parîmă $ăcută colac, care o remorca de pupa oncii.

— Apuc&o şi "ine&te #ine, îşi instrui sora, asigurîndu&se că <ummerstrîngea parîma cu putere înainte de a o prinde şi el în mîini. 5entru că $uniase încorda cu repe!iciune, $or"a oncii a cărei vite!ă era mai mare decît acurentului îi a$undă, pe moment, su# unde. Cu chipurile pline de apă, $urătîrî"i de&a lungul supra$e"ei $luviului, aidoma unor schiori pe apă că!u"i, careau uitat să dea drumul ca#lului de remorcare. +irk începu să se tragă încet însusul parîmei, punîndu&şi o mînă deasupra alteia, pe cînd picioarele i se!#ăteau în urmă. O dată auns la pupa înaltă, în unghi o#tu!, a oncii, #alansa #rusc parîma în po!i"ie aproape verticală pînă ce aunse la #alustrada pupei.

+in întuneric se ivi o pereche de mîini, care îl înş$ăcară de revere şi îl săltară #rusc şi cu putere peste #ord, aducîndu&l pe punte. — Mul"umesc, murmură +irk, $ără să dea prea multă aten"ie siluetei

înalte din întuneric. <ora mea e încă agă"ată de parîmă, spuse, pe nerăsu$late,ridicîndu&se în picioare şi înş$ăcînd $rînghia care atîrna peste #alustrada pupei,de care începu să tragă. -ăr#atul înalt veni în spatele lui şi i se alătură prin!înd strîns parîma şi agă"îndu&se de ea cu toată greutatea. împreună, oridicară pe <ummer către #alustradă ca pe o plătică prinsă cu harponul, pînă

cînd trecu peste aceasta şi, plină de apă, că!u grămadă. /n lătrat stridenti!#ucni în partea opusă a pun"ii şi, cît ai clipi, un mic cîine #aset, negru cuca$eniu, alergă la <ummer şi începu s&o lingă pe $a"ă.



— 8 o noapte cam întunecoasă pentru înot, nu crede"i; spuse străinul, înengle!ă.

— <unte"i american, $ăcu +irk, surprins. — +e cînd m&am născut în "ara lui 6incoln, veni răspunsul.+irk îl privi cu aten"ie pe #ăr#atul de lîngă el pentru prima dată. Avea

un metru nouă!eci şi doi, $iind aproape de înăl"imea lui, deşi cîntărea cu !ecekilograme #une mai mult. 5ărul al#, ondulat şi re#el, şi #ar#işonul similardemonstrau că era cu cel pu"in patru!eci de ani mai #ătrîn. Ochii al#aştri&ver!ui ai #ăr#atului, care, în lumina lampioanelor agă"ate, păreau să clipească!#urdalnici, îi atinseră o coardă sensi#ilă. în cele din urmă, decise că aveaimpresia că priveşte o versiune mai vîrstnică a tatălui său.

— <untem în mare pericol, interveni <ummer, ridicîndu&se în picioare.6uă micul cîine în căuşul mîinii şi îi $recă urechile cu vioiciune, ceea ce

îl $ăcu să dea repede din coadă. — asul nostru de cercetare a $ost scu$undat de criminalii ăştia, iaracum au de gînd să ne ucidă, spuse ea, arătînd cu capul în osul $luviului,către catamaranul care se deplasa încet, în cerc, îndreptîndu&se către ei.

— Am au!it $ocurile de mitraliera, răspunse #ăr#atul. — <unt în pericol mii de alte vie"i, adaugă +irk, posomorît.Omul cu părul al# e=amina ciudatul cuplu cu aten"ie, din cap pînă&n

picioare. <ummer, udă leoarcă dar încă elegantă în rochia s$îşiată, de mătase, pentru cocteil, părea o înso"itoare neo#işnuită pentru +irk, erpelit şi plin devînătăi în salopeta lui al#astră, !dren"uită.

-u!ele #ăr#atului se destinseră într&un !îm#et uşor. — 5resupun că tre#uie să vă cred. Ar $i mai #ine să vă ascundem su#

punte pînă trecem de catamaranul ala. 5ute"i sta în ca#ina lui Mauser. — Mauser; Cî"i oameni sunt la #ord; între#ă +irk. — +oar eu şi tipul care&"i sărută sora, răspunse celălalt.

+irk se întoarse şi&l vă!u pe micul #aset lingînd $ericit apa de pe $a"a lui<ummer.5roprietarul oncii îi conduse repede dincolo de o uşă şi în osul unui şir

de trepte care dădeau într&o ca#ină lu=oasă, decorată cu gust. — Băsi"i prosoape în #aie şi haine uscate în dulap. %ar aici e ceva care o

să vă încăl!ească.6uă sticla a$lată pe o masă de lîngă perete şi le turnă $iecăruia cîte un

pahar din lichidul limpede. +irk dădu repede peste cap o înghi"itură, savurînd

aroma amară a lichiorului omogen care avea, $ără îndoială, un con"inut ridicatde alcool.

— <ou, spuse #ăr#atul. O #ăutură locală, din ore!. <ervi"i&vă cît timpîncerc eu să trec de prietenii voştri din catamaran.



— ă mul"umim pentru autor, răspunse <ummer, recunoscătoare.Apropo, numele meu e <ummer 5itt, iar el e +irk, $ratele meu.

— 7ncîntat să vă cunosc. 8u mă numesc Clive Cussler. se întoarse latimona a$lată la vedere a oncii şi tura motorul, ciupind accelera"ia ceva maimult în timp ce îndrepta prova către milocul $luviului. Catamaranul seapropie după doar cîteva minute, venind din aval, se plasă alături de oncă şi oscăldă într&un potop de lumină. îşi puse o pălărie conică, "ărănească, şi îşiarcui statura înaltă aplecîndu&se către cîrmă.

7n lumina or#itoare, putu vedea mai mul"i #ăr#a"i care îşi îndreptau cătreel armele automate. în timp ce, venind dinspre travers #a#ord, catamaranulaunse la doar cî"iva centimetri distan"ă, vocea unui #ăr#at nevă!ut de pe puntea de naviga"ie latră o între#are prin sistemul de ampli$icare al navei.Cussler răspunse scuturînd din cap. /n alt ordin rever#eră de&a curme!işul

pun"ii, venind de pe catamaran, în vreme ce lumina re$lectoarelor năvălea pe oncă.7şi clătină din nou capul, între#îndu&se dacă colacul de $rînghie mustind

de apă şi perechile de urme încă ude de pe punte puteau $i o#servate. 5re" decîteva minute lungi, catamaranul rămase neclintit, alături de oncă, de parcă ar$i vrut s&o a#orde!e. Apoi, cu o detunătură #rusca a motoarelor, se îndepărtăvuind, continuînd să cercete!e $luviul mai aproape de mal.

7şi purtă onca de&a lungul ultimelor rămăşi"e ale $luviului 3an, pînăcînd apele acestuia $ură înghi"ite de Marea Bal#enă. Cînd intră pe ruta navelorde mari dimensiuni şi pro#a#ilitatea unei întîlniri cu ruta altui vas se diminua,apăsă cîteva comen!i electronice de pe cîrmă. inciurile hidraulice începurăsă !um!aie în timp ce saulele erau întinse şi vergile erau ridicate, întin!îndtradi"ionalele vele de lugher pătrate şi roşii ale oncilor clasice pînă în vîr$ulcatargului principal şi al artimonului. de!legă manual parîmele e=terioare deremorcare, apoi oprii micul motor diesel. echea oncă sărea acum peste

valuri datorită puterii pline de gra"ie a velelor sale. — Ave"i o navă $rumoasă, spuse +irk, apărînd de su# punte îm#răcat în #lugi şi într&un tricou de polo.

<ummer îl urmă, purtînd o salopetă prea mare şi o cămaşă de lucru #ăr#ătească.

— @ava comercială chine!ească standard, care datea!ă de aproape douămii de ani, răspunse. Asta a $ost construită la <hanghai, în :?(9, pentru unnegustor #ogat de ceai. 8 $ăcută, în întregime, din lemn dur de tec, numit

Takien TongD. 8 e=trem de re!istentă şi într&o stare de naviga#ilitatesurprin!ător de #ună.

— /nde a"i găsit&o; se interesă <ummer.



— /n prieten de&al meu a descoperit&o, a#andonată pe un şantier navaldin Malaie!ia, şi s&a hotărît să o renove!e. A avut nevoie de şase ani ca săducă trea#a la #un s$îrşit. +upă ce s&a săturat de naviga"ia cu vele, i&am datcîteva maşini vechi în schim#ul ei. Am plănuit să $ac o croa!ieră în parteaasiatică a 5aci$icului. Am început din *aponia şi am de gînd să mă îndreptspre Fellington.

— @aviga"i singur; între#ă <ummer. — *onca a $ost modi$icată, adăugîndu&i&se un motor diesel puternic şi

sisteme hidraulice de ridicarea a velelor, care sunt legate la un pilot automatcomputeri!at. 8 un $leac s&o manevre!i şi, de $apt, poate naviga singură.

— Ave"i la #ord un tele$on prin satelit; între#ă +irk. — Mă tem că nu. /n radio care $ace legătura cu uscatul e cel mai #un

lucru pe care vi&l pot o$eri. @&am vrut să $iu deranat de tele$oane şi de mesae

trimise prin internet în timpul croa!ierei. — 8 de&n"eles. încotro vă îndrepta"i şi, de $apt, unde ne a$lăm acum;!ise el.

<coase o hartă de naviga"ie maritimă şi o aşe!ă su# lumina sla#ă aconsolei timonei.

— %ntrăm în Marea Bal#enă la apro=imativ şai!eci şi cinci de kilometride <eul. <ă în"eleg că nu sunte"i interesa"i să rămîne"i la #ord pînă laFellington; !îm#i el, plim#îndu&şi degetul arătător de&a lungul hăr"ii. Ce!ice"i de %nchon; continuă, #ătînd cu degetul în hartă. 5ot să vă las acolo peste circa opt ore. Cred că undeva, în apropiere, e=istă o #a!ă a Avia"ieiMilitare a <tatelor /nite.

— Ar $i gro!av. 8 #ine oriunde putem găsii un tele$on ca să intrăm înlegătură cu cineva de la sediul @/MA.

— @/MA, spuse, meditînd asupra cuvîntului. @u cumva sunte"i de penava @/MA care s&a scu$undat la sud&vest de *aponia;

— <ea 1over. +a, de pe ea suntem. Cum de şti"i asta; între#ă <ummer. — +in toate emisiunile C@@&ului. %&am vă!ut luîndu&i un interviucăpitanului. 5ovestea cum a $ost salvat echipaul de un cargo#ot apone! dupăce a avut loc o e=plo!ie în sala maşinilor.

+irk şi <ummer se uitară lung unul la altul, nevenindu&le să creadă. — Căpitanul Morgan şi echipaul sunt în via"ă; se pomeni ea vor#ind, în

cele din urmă. — +a, ăsta&i numele tipului. Cred că a spus că întreg echipaul a $ost

salvat.<ummer îi povesti despre atacul asupra vasului, despre răpirea de către

oamenii lui ang şi despre incertitudinea lor în ceea ce privea soartamem#rilor echipaului.



— 5resupun că sunt destul de mul"i cei care vă caută, !ise Cussler...Acum vă a$la"i în siguran"ă. în cam#u!ă găsi"i nişte sandviciuri şi #ere. Ce&ar$i să lua"i o îm#ucătură şi să vă odihni"i; ă tre!esc cînd aungem la %nchon.

— Mul"umesc. Accept o$erta asta, răspunse <ummer înainte de a co#orîsu# punte.

+irk mai !ă#ovi o clipă, stînd lîngă #alustradă şi privind primascînteiere a răsăritului, care se străduia să colore!e ori!ontul estic. în timp cemedita asupra evenimentelor din ultimele trei !ile, o hotărîre neînduplecată puse stăpînire pe trupul său e=tenuat. 5rintr&un $el de miracol, echipaul de pe<ea 1over supravie"uise scu$undării navei de cercetare @/MA. +ar angavea totuşi mîinile pătate de sînge, iar mi!a se mărise acum în mod dramatic.+acă ceea ce le spusese ang era adevărat, atunci milioane de vie"i erau în pericol. 0tia că dementul tre#uia oprit, şi încă repede.



PARTEA A TREIA

(EA )A'NC*

Capitolul 3!

1 IUNIE 2007

LONG BEACH, CALI!ORNIA

Cu toate că era una dintre dimine"ile reci şi umede din sudul Cali$orniei,+ann2 <tamp îşi putea sim"i sudoarea începînd să i se prelingă pe la su#"iori.

%nginerul veteran era tot atît de agitat ca un adolescent a$lat în aşteptarea primei partide de se= în noaptea #alului de a#solvire. +ar, aşa cum puteaua$irma to"i cei care îl cunoşteau, se sim"ea ast$el de $iecare dată cînd #e#eluşullui se punea în mişcare.

@u era vor#a de un prunc în$ăşurat în scutece, #e#eluşul lui din !iuaaceea $iind o rachetă Qenit&)<6 de şai!eci şi cinci de metri a$lată în plin proces de trans$er pe plat$orma de lansare. 0e$ul roto$ei şi cu un început dechelie al vehiculului de lansare se uita cu un scop #ine de$init peste #alustradasuprastructurii unei nave enorme în timp ce racheta de nouă!eci de milioanede dolari de care era răspun!ător intra încet în cîmpul vi!ual de su# picioarelesale. 5e cînd imensul cilindru al# se rostogolea încet, ieşind din locaşul săudin $urcă părînd un miriapod, ochii lui <tamp erau atraşi de literele mari,al#astre, pictate pe carcasa rachetei, care alcătuiau cuvîntul %5L590CH .

4ondată în anii nouă!eci, <ea 6aunch era o societate interna"ională peac"iuni în$iin"ată pentru a o$eri servicii de lansare a rachetelor, în special

pentru operatorii de telecomunica"ii prin satelit. 5rimul $ondator $usesegigantul aerospa"ial american -oeing, care se angaase să se ocupe atît deopera"iunea de lansare, cît şi de integrarea satelitului propriu&!is al clientuluiîn carcasa rachetei. Trans$ormînd să#iile în ru#le, două companii ruseşti sealăturaseră consor"iului $urni!înd rachetele $olosite în pre!ent, sau vehiculelede lansareD, aşa cum li se spune de o#icei. 4oste rachete militare caretransportaseră cîndva $ocoase nucleare, Qenit&urile erau vehicule testate şiconsiderate corespun!ătoare, cît se poate de potrivite pentru utili!area în

scopuri comerciale. +ar o $irmă norvegiană, vaerner, $usese cea careadusese pro#a#il cel mai ieşit din comun activ al societă"ii. 5ornind de la o plat$ormă petrolieră u!ată din Marea @ordului, $irma din Oslo construise o



plat$ormă plutitoare autopropulsată pentru lansare, care putea $i amplasatăaproape în orice loc de pe oceanele planetei.

+eşi ultima caracteristică părea tentantă, practica spune că pe glo#e=istă o singură !onă din care merită să se $acă lansările, aceasta $iind aceeaecuatorială. 5entru un satelit geosta"ionar, care rămîne pe o po!i"ie relativ$i=ă, urmărind rota"ia pămîntului, nu e=istă nici o cale mai scurtă către or#itădecît aceea care porneşte de la ecuator. 1educerea cantită"ii de com#usti#ilconsumat pentru amplasare permite transportul unui satelit ale căruicomponente utile au o greutate mai mare. Căutînd să o#"ină pro$itul ma=im de pe urma investi"iei lor de mai multe milioane de dolari, de"inătorii sateli"ilor pot ast$el să mărească volumul acestora sau să adauge com#usti#il pentruopera"iuni suplimentare ca să le prelungească durata de $unc"ionare.înglo#area sateli"ilor într&un vehicul de lansare la 6ong -each şi apoi

transportul pe mare al rachetei pînă la ecuator, pentru lansare, se trans$ormasedintr&o idee intrigantă într&un model de a$acere e$icientă în ocul cu mi!ă şirisc mare al opera"iunilor comerciale spa"iale.

/n radio Motorola porta#il, prins de centura lui <tamp, cotcodăci peneaşteptate, printre para!i"i.

— 8=tragerea completă. Bata pentru cuplarea la macara, !#ieră voceanevă!ută.

<tamp se opri şi studie racheta Qenit, care se înăl"a deasupra proveinavei precum acul unei viespi. 4ăcînd o demonstra"ie de $le=i#ilitate, echipa<ea 6aunch asam#lase e$ectiv racheta şi păr"ile sale utile în interiorul uneinave comandă specială, numita <ea 6aunch Commander. Cunoscut în modo$icial su# numele de @ava de Asam#lare şi ComandăD, vasul proiectat ca uncargo#ot de o sută şi opt!eci de metri era dotat cu nenumărate terminale decomputer pe puntea superioară şi cu un centru de comandă al opera"iunilor de pe toată durata misiunii, care coordona, în întregime, lansarea de pe ocean. 5e

puntea de os se a$la un compartiment cavernos de asam#lare, care adăposteacomponentele rachetei Qenit.Acolo, o armată de ingineri şi de tehnicieni în halate al#e montau

laolaltă, în po!i"ie ori!ontală, sec"iunile rachetei ruseşti segmentate, $olosindsistemul de şine care se întindea aproape pe toată lungiea navei. Asam#larea odată terminată, satelitul care $ăcea o#iectul misiunii era încapsulat în învelişulaerodinamic al sec"iunii superioare utile, apoi întregul vehicul de lansare erarostogolit, cu vite!a melcului, în a$ara pupei lui <ea 6aunch Commander.

— 7ncepe"i opera"iunea de cuplare. Cînd sunte"i gata, e$ectua"itrans$erul, rosti <tamp în emi"ătorul radio, cu un uşor accent din Midwest.

7şi ridică ochii către imensul sistem de macarale construit la margineaimpo!antei plat$orme de lansare. Mai multe ca#luri groase erau atîrnate de



două grin!i o#lice cu !ă#rele, în $orma de M, care ieşeau în a$ara uneia dintree=tremită"i. 5lat$orma plutitoare, #ote!ată Od2sse2, $usese po!i"ionată e=actla pupa lui <ea 6aunch Commander, ast$el încît sistemul său de ridicare atîrnae=act deasupra rachetei culcate. Ca#lurile vinciului $ură co#orîte în modsilen"ios către vehiculul de lansare, unde echipe de mecanici cu căşti de protec"ie ataşară ca#lurile de o serie de chingi şi puncte de ridicare situate petoată lungimea rachetei.

— <ea 6aunch Commander, aici Od2sse2, trîm#i"ă o altă voce prinsta"ia radio a lui <tamp. <untem gata pentru trans#ordarea vehiculului delansare.

<tamp dădu din cap către #ăr#atul scund de lîngă el, un #ăr#os pe numeChristiano, care era căpitanul navei <ea 6aunch commander. Acesta vor#i în propriul radio.

— Aici Commander. 7ncepe"i trans#ordarea oricînd dori"i. @oroc,Od2sse2.Cîteva secunde mai tîr!iu, ca#lurile se întinseră şi vehiculul ori!ontal $u

ridicat încet din suportul său. <tamp îşi "inu respira"ia7n timp ce racheta Qenit $u înăl"ată sus, în aer, aungînd să $ie

suspendată cu mult deasupra pun"ilor de pe Commander. 1acheta $ărăcom#usti#il avea doar o mică parte din greutatea sa din timpul lansării, aşa căopera"iunea era asemănătoare cu ridicarea unei cutii goale de #ere. +ar <tampnu putea să nu $ie nervos în timp ce privea imensa rachetă legănîndu&se lamare înăl"ime deasupra capului său.

+upă o ridicare chinuitor de înceată pînă la partea superioară a plat$ormei de lansare, echipa de operatori ai macaralei activă vinciul mo#il şivehiculul $u tras, în po!i"ie ori!ontală, într&un hangar climati!at de control de pe puntea superioară a lui Od2sse2. O dată ce vîr$ul său trecu de uşilehangarului, întreaga rachetă $u lăsată, cu griă, pe un suport cu ro"i. Cînd

plat$orma plutitoare avea să aungă la locul sta#ilit, mecanismul suportuluiurma să rostogolească racheta a$ară din hangar, înclinînd&o şi ridicînd&o în po!i"ia verticală de lansare.

— ehiculul de lansare a $ost asigurat. -ine lucrat, domnilor. +iseară, #erea va $i în contul meu. Od2sse2 terminat.

<tamp se rela=ă vă!înd cu ochii şi pe $a"ă i se aşternu un !îm#et larg. — 4loare la ureche, îi spuse lui Christiano, de parcă re!ultatul

opera"iunii n&ar $i $ost niciodată pus la îndoială.

— <e pare că, pînă la urmă, o să respectăm data lansării, sta#ilită pesteşaptespre!ece !ile, răspunse Christiano, urmărind cu privirea suportul gol alvehiculului de lansare, care aluneca înapoi, în hangarul de pe punteain$erioară. 5rogno!a meteo pe termen lung continuă să $ie $avora#ilă.



Od2sse2 poate pleca peste patru !ile, după veri$icările $inale şi dupăalimentare, iar noi o s&o urmăm, cu Commander, peste încă patru!eci şi opt deore, cînd toate piesele de schim# suplimentare şi toate provi!iile vor $i la #ord, o s&o aungem, cu uşurin"ă, înainte de sosirea la locul lansării.

— 0i asta&i o trea#ă #ună, $ăcu <tamp, uşurat. 7n contractul cu #ene$iciarul e=istă o clau!ă de daune&interese de&a dreptul ucigătoare în ca!ulîn care întîr!iem lansarea.

— @imeni n&ar $i avut cum să prevadă că greva docherilor o să întîr!iecu cincispre!ece !ile recep"ia componentelor rachetei Qenit, spuse Christiano,clătinînd din cap.

— 8chipa care s&a ocupat de vehiculul de lansare a $ăcut o trea#ă aldracului de #ună recuperînd timpul pierdut. @u sunt neră#dător să văd care ecostul orelor suplimentare, dar cred că au sta#ilit un record în ceea ce priveşte

timpul de asam#lare şi înglo#are. Chiar şi "inînd cont de dorin"a clientuluinostru paranoic de a ascunde de toată lumea încărcătura utilă a rachetei. — Ce e atît de e=traordinar de secret la un satelit de televi!iune; — 7ntrea#ă&mă să te&ntre#, !ise <tamp, ridicînd din umeri. 5resupun că

e vor#a de o reticen"ă tipic asiatică. 5entru mine, întreaga opera"iune e lipsităde sens. Au un satelit relativ uşor, pe care l&ar $i putut lansa cu uşurin"ă cu orachetă chine!ească 6ong March, pentru vreo două milioane de dolari mai pu"in decît costul serviciilor noastre.

— An=ietatea $a"ă de chine!i nu e un sentiment neo#işnuit în 8=tremulOrient.

— 8 adevărat, dar, de o#icei, nu e luată în seamă cînd vine vor#a dedolari şi de cen"i. 5oate că e din cau!a preşedintelui $irmei de telecomunica"ii.<e pare că e un adevărat noncon$ormist.

— +e"ine compania în întregime, nu&i aşa; între#ă Christiano, cu ochiicercetînd vă!duhul în timp ce se străduia să&şi aducă aminte.

— +a, răspunse <tamp. +ae&ong ang e un tip #ogat şi puternic.ang se lăsă pe spătarul $otoliului moale, de piele, din #iroul uilam#risat cu lemn de vişin, şi asculta cu aten"ie raportul tehnic pre!entat dedoi ingineri din u!ina sa din %nchon. Tongu şedea, tăcut, în $undul încăperii,ochii săi întuneca"i studiindu&i pe cei doi într&un mod ieşit din comun. /nuldintre aceştia, un #ăr#at !velt, neîngriit, cu ochelari şi o chelie avansată, i seadresă lui ang cu voce tăioasă.

— Aşa cum şti"i, satelitul oreasat a $ost livrat, cu trei săptămîni în

urmă, companiei care se ocupă de lansare, care l&a încapsulat în sarcina utilăde lansare, adică în sec"iunea conică din vîr$ul rachetei Qenit. +e atunci,întregul vehicul de lansare a $ost încărcat pe o plat$ormă autopropulsată, carese pregăteşte de plecare către 8cuator.



— @u s&a negliat nimic din ceea ce priveşte securitatea; între#ă ang,aruncîndu&i lui Tongu o privire de ghea"ă.

%nginerul scutură din cap. — Am avut o echipă proprie de pa!ă, care a proteat satelitul două!eci şi

patru de ore din două!eci şi patru. 8chipaul de la <ea 6aunch nu are nici o #ănuială. *udecînd după aspectul e=terior, satelitul este destinat transmisiilortelevi!ate. Acum, cînd e ascuns

7n carcasa rachetei, sunt $oarte pu"ine şanse să apară suspiciuni.%nginerul sor#i o înghi"itură de ca$ea dintr&o ceaşcă prea plină, vărsînd

cî"iva stropi din lichidul $ier#inte pe mîneca hainei sale sport, ponosită şimototolită. 5etele ca$enii se potriveau cu cele de acelaşi gen de pe cravată.

— +ispo!itivul cu aerosoli... a $ost veri$icat şi e opera"ional; între#ăang.

— +a. Aşa cum şti"i, am $ăcut cîteva modi$icări $a"ă de modelul la scarăredusă $olosit în insulele Aleutine. @u mai e=istă doi agen"i, pentru căamestecul pe #a!ă de cianură a $ost eliminat. în plus, sistemul a $ostreproiectat, $iind dotat cu proiectile detaşa#ile, ceea ce ne va permite săîncărcăm sarcina utilă, constînd din agentul #acteriologic, cu doar cîteva oreînaintea lansării. +upă cum s&ar putea să vă reaminti"i, modelul $olosit pentrutestul din Aleutine con"inea mai pu"in de cinci kilograme de amestec #iochimic, în timp ce satelitul va lansa, după hidrogenare, trei sute două!ecide kilograme de agent himera. înainte ca satelitul să $ie încapsulat cu autorulinstala"iilor de la <ea 6aunch, am $ăcut, la o oră tîr!ie din noapte, un ultimtest, în condi"ii de securitate ma=imă. 1e!ultatele au $ost per$ecte. <untemconvinşi că sistemul de aerosoli va ac"iona asupra "intei con$orm proiectului.

— @u mă aştept ca echipamentele noastre să dea rateuri, declară ang. — Opera"iunea de lansare va $i $a!a cea mai importantă a misiunii,

continua inginerul cu vocea tăioasă. 6ee&Fook, am intrat în posesia

in$orma"iilor re$eritoare la comanda şi controlul opera"iunii, pentru a puteatrece la o lansare independentă;Al doilea inginer, un #ăr#at mai tînăr, cu părul unsuros şi nasul lătăre",

era evident intimidat de pre!en"a lui ang. — 5rocedura de lansare are două componente de #a!ă, răspunse 6ee&

Fook, #îl#îindu&se uşor. 5rima este po!i"ionarea şi sta#ili!area plat$ormei plutitoare de lansare, apoi urmea!ă ridicarea, alimentarea şi pregătirea pentrulansare a rachetei. Am o#"inut procedurile opera"ionale $olosite de <ea

6aunch pentru reali!area acestor paşi, pe care echipa noastră le&a trecut înrevistă şi le&a e=ersat în întregime, spuse, negliînd să men"ione!e mitele în #ani ghea"ă care $useseră necesare. în plus, am o#"inut serviciile a doiucraineni specialişti în lansări, $oşti angaa"i la >u!hno2e, u!ina producătoare



a rachetelor Qenit. @e vor auta în ceea ce priveşte sta#ilirea traiectoriei şievaluarea cantită"ii de com#usti#il şi ne vor sta la dispo!i"ie, $iind pregăti"i săne asiste în timpul pregătirii automati!ate a lansării.

— +a, sunt conştient că a $ost nevoie de o momeală ca să&i atragem,spuse ang, de!gustat. Cred că ruşii i&ar putea învă"a pe vestici unul sau douălucruri despre ecmănirea capitalistă.

6ee&Fook ignoră comentariul şi continuă să vor#ească, reuşind7n s$îrşit să&şi "ină #îl#îiala su# control. — A doua componentă $undamentală este repre!entată de ini"ierea

e$ectivă a lansării şi de controlul !#orului. în timpul unei lansări o#işnuite, de pe ocean, nava de asam#lare şi comandă de la <ea 6aunch conduce acesteopera"iuni. în ca!ul nostru, sarcina îi va reveni lui -aeke. Am reutilat nava cuechipamentele de comunicare şi cu computere necesare pentru a se ocupa de

lansare şi de coordonarea !#orului, spuse 6ee&Fook, cu vocea aproape redusăla o şoaptă. /ltimele noastre date de intrare au $ost repre!entate de so$tul caremonitori!ea!ă, sta#ileşte traiectoria şi conduce vehiculul de lansare. în pre!ent, lansarea de pe o plat$ormă plutitoare este un proces e=trem deautomati!at, aşa că so$tul are un rol important. 8=istă cîteva milioane de liniide program care se ocupă de lansare, de telemetrie şi de deplasare.

— Am recreat so$turile necesare pentru $inali!area misiunii; — Ar $i $ost nevoie de mai multe luni de !ile ca să alcătuim şi să testăm

un so$t propriu. Avem noroc $iindcă toate aceste programe sunt incluse în #a!ele de date de pe nava de asam#lare şi comandă. în calitate de client care posedă încărcătura utilă, echipa noastră a avut acces aproape nelimitat pe vasîn ultimele trei săptămîni, de cînd satelitul oreasat a $ost încorporat învehiculul de lansare. O dată aunşi la #ord, inginerilor noştri de sistem li s&a părut relativ uşor să pătrundă în principalele calculatoare ale navei şi să o#"inăso$turile. Am descărcat copii ale acestora chiar su# nasul e=per"ilor lor în

computere şi, după o perioadă de patru !ile, am transmis programul, prinsatelit, direct de pe nava de la <ea 6aunch în la#oratorul nostru din %nchon.+ar mi s&a spus că -aeke, sau ogui2o, cum se numeşte Accum, a

părăsit ieri portul. — Am trans$erat dea o parte a programului în computerele navei şi

vom descărca restul prin satelit, în timpul deplasării. — 0i a"i determinat traiectoria optimă de !#or pentru ca supra$a"a de

împrăştiere a agentului să $ie ma=imă;

— Teoretic, îl putem lansa pe o arie e=tinsă pînă la patru mii dekilometri depărtare de "intăJ totuşi, pro#a#ilitatea de a "inti cu preci!ie este$oarte mică. @u e=istă sistem de ghidare pentru încărcăturile cu destina"iesu#or#itală, aşa că ne #a!ăm pe vînt şi pe $or"a şi po!i"ia de lansare pentru a



atinge !ona vi!ată. Kinînd cont de condi"iile normale de vînt din 5aci$ic,inginerii noştri ucraineni au sta#ilit că po!i"ionarea plat$ormei pe o ra!ă deapro=imativ patru sute de kilometri ar conduce la o preci!ie ma=imă alansării. 4ăcînd reglaele corespun!ătoare condi"iilor atmos$erice dinmomentul lansării, ne putem aştepta ca încărcătura să atingă pămîntul îninteriorul unui cerc cu ra!a de cinci kilometri în urul "intei.

— +ar aerosolii vor $i activa"i cu mult timp înainte de asta, interveni primul inginer.

— Corect. Aerosolii, sau încărcătura utilă, se vor activa la o altitudinede şase mii de metri. Asta se va întîmpla aproape imediat după ce sec"iuneaconică din vîr$ul carenaului se va desprinde în timpul !#orului. în timpulco#orîrii, încărcătura se va împrăştia pe o arie de aproape opt kilometri pentru$iecare kilometru parcurs pe verticală. Ast$el, o dîră de agent activat se va

disipa pe lungimea unui coridor de patru!eci şi opt de kilometri. — Aş $i pre$erat ca lansarea să nu ai#ă loc atît de aproape de continentulamerican, spuse ang, încruntîndu&se, dar, dacă îndeplinirea cu preci!ie amisiunii o cere, atunci aşa să $ie. Traiectoria de !#or va $i determinată dearderea com#usti#ilului rachetei;

— Cu mare preci!ie. Qenit&)<6 este o rachetă cu trei trepte proiectată pentru a plasa pe or#ită o sarcină utilă de mare greutate. +ar noi avem nevoiede o altitudine ma=imă de mai pu"in de cinci!eci de kilometri, aşa că nu vomalimenta cu com#usti#il a doua şi a treia treaptă, ci doar pe prima, într&o micămăsură. 5utem încheia arderea în orice moment, dar vom programa ca asta săse întîmple după doar ceva mai mult de un minut de !#or. în timp ce vehicululde lansare se va deplasa către est, de&a lungul coastei, vom ini"ia separareasec"iunii utile de cele au=iliare, apoi vom îndepărta carcasa încărcăturii.4alsul satelit va lansa aerosolii în mod automat şi va împrăştia agentul înaintede impact.

— Avem certitudinea că sistemul antirachetă american nu repre!intănici un risc; — <istemul anti#alistic american e încă în $aşă. 8 echipat pentru a

contracara rachetele #alistice intercontinentale lansate de la mii de kilometridepărtare. @u vor avea timp să reac"ione!e. 0i, chiar dacă o vor $ace, rachetelelor de interceptare vor sosi după ini"ierea separării. în cel mai #un ca!, vordistruge componente au=iliare ale rachetei, ceea ce nu va repre!enta un pericol. @u, domnule, încărcătura o dată lansată, nimic nu o va putea opri să

aungă la destina"ie. — Mă aştept ca numărătoarea inversă să înceapă în timp ce liderii BR se

vor a$la în !ona "intă, declară ang, $ără ocolişuri.



— +acă starea vremii o va permite, am programat ca lansarea săcoincidă cu pre&summit&ul din 6os Angeles, spuse inginerul, agitîndu&se.

— <ă în"eleg că o să urmări"i des$ăşurarea evenimentelor din %nchon; — 6a#oratorul de telecomunica"ii este permanent în legătură cu

ogur2o, aşa că vom monitori!a lansarea în direct. -ineîn"eles că le vom das$aturi celor de la #ord pe toată durata pregătirii din timpul numărătoriiinverse. 5ot spera că ve"i avea posi#ilitatea să asista"i alături de noi la lansare;

ang dădu din cap. — 7n măsura în care orarul meu mi&o va permite. A"i $ăcut o trea#ă

e=cep"ională. 7ncheia"i misiunea cu succes, şi ve"i primi cele mai înalteonoruri din partea Comitetului Central al 5artidului.

+ădu din nou din cap, dîndu&le de în"eles că scurta lor întîlnire seîncheiase. Cei doi ingineri schim#ară o privire, apoi se înclinară în $a"a lui

ang şi părăsiră încăperea în tăcere. Tongu se ridică de pe scaunul său,venind în $a"a imensului #irou din lemn de mahon. — Brupul tău de asalt e pe po!i"ie; îl între#ă ang pe impertur#a#ilul

ucigaş din slu#a sa. — +a, a rămas în %nchon, la #ordul navei. Cu permisiunea

dumneavoastră, am aranat ca un avion cu reac"ie al companiei să mă ducă peun mic aerodrom apone! a#andonat din insulele Ogasawara, unde mă voirealătura vasului în vederea trecerii la ac"iune.

— +a, sper că tu o să conduci atacul. ang tăcu o clipă. Am parcurs undrum prea lung străduindu&ne să punem în practică cacealmaua pe care am plănuit&o ca să riscăm să dăm greş tocmai acum, spuse, cu asprime. Teconsider responsa#il pentru men"inerea secretului asupra opera"iunii.

— Cei doi americani... s&au înecat, cu siguran"ă, în $luviu, răspunseTongu, pe un ton con$iden"ial, în"elegînd alu!ia lui ang.

— Chiar dacă au reuşit cumva să supravie"uiască, ştiu şi pot dovedi prea

pu"ine. +i$icultatea constă în men"inerea con$u!iei după succesul misiunii.*apone!ii tre#uie să apară ca $iind vinova"ii, $ără nici o altă alternativă. — +upă ce lovitura va $i dată, singura dovadă $i!ică se va a$la la #ordul

lui ogur2o. — 8=act. +e asta tre#uie să distrugi nava după lansare, spuse ang, pe

tonul cu care ar $i cerut un şerve"el la un cocteil.Tongu înăl"ă o sprinceană. — Brupul meu de asalt o să se a$le pe navă, ca şi numeroşii

dumneavoastră specialişti în telecomunica"iile prin satelit; se interesă. — +in păcate, oamenii tăi sunt sacri$ica#ili. %ar eu m&am asigurat că cei

mai #uni dintre inginerii mei rămîn la %nchon în timpul opera"iunii. Aşatre#uie să $ie, Tongu, spuse ang, dînd o rară dovadă de empatie.



— <e va $ace. — Ai aici nişte coordonate, !ise ang, întin!îndu&i un plic peste masă.

/nul dintre cargo#oturile mele care se îndreaptă spre Chile o să te aştepte înlocul respectiv. 6ansarea o dată ini"iată, cere&i căpitanului să&l ducă peogur2o în ra!a vi!uală a cargoului şi să&l sa#orde!e. %a&l cu tine pe căpitan şiîncă doi, trei oameni, dacă doreşti, şi vede"i cum aunge"i pe nava comercială.ogur2o nu tre#uie să $ie capturat, su# nici o $ormă, cu echipaul la #ord.

Tongu dădu din cap în tăcere, acceptînd însărcinarea de a comite ocrimă în masă $ără nici un comentariu.

— <ucces, spuse ang, ridicîndu&se şi conducîndu&l pînă la uşă. 5atrianoastră se #i!uie pe tine.

+upă plecarea celuilalt, se întoarse la #iroul său şi rămase cu ochii pironi"i în tavan vreme îndelungată. Angrenaul se pusese în mişcare. @u mai

putea $ace nimic altceva decît să aştepte re!ultatele, în cele din urmă, scoaseun dosar cu situa"ii $inanciare şi începu să calcule!e, metodic, pro$itul la carese putea aştepta în trimestrul următor.



Capitolul 3"

<ummit&ul BR e un $orum care a $ost creat, în :?9G, de către $ostul preşedinte $rance! Valery Giscard d'Estaine. Conceput ca o con$erin"ă aşe$ilor celor mai importante na"iuni industriali!ate, strînşi laolaltă ca sădiscute pro#lemele economice glo#ale ale momentului, summit&ul e o adunarerestrînsă, la care participă, în e=clusivitate, conducătorii statelor. @u esteadmis nici un consilier şi nici un mem#ru al sta$$&ului, ci doar cei maiimportan"i lideri ai "ărilor lumii, aduna"i, o dată pe an, într&un cadru intim şineprotocolar. +eşi întrunirile rareori mai au şi alte re!ultate decît o apreciatăşedin"ă $otogra$ică, agenda de lucru s&a e=tins dincolo de pro#leme glo#aleale economiei, inclu!îndu&le pe cele legate de sănătate, de mediu şi de

com#aterea terorismului.+upă votarea recentă a unui pachet legislativ maor re$eritor laîncăl!irea glo#ală, preşedintele <tatelor /nite era neră#dător să promove!eini"iativele sale legate de protec"ia mediului înconurător pe scena mondială,în calitate de am$itrion al summit&ului următor. /rmînd tradi"ia instaurată dega!dele recente ale întrunirii, preşedintele Fard alese, ca loc de des$ăşurare,decorul pitoresc şi liniştit al 5arcului @a"ional >osemite. 0tia că amplasareaîntr&un loc îndepărtat avea să împiedice o#işnuita îm#ul!eala a protestatarilordin oraşe. +ar, plecîndu&se, în ciuda caracterului său, în $a"a dragostei $a"ă de3oll2wood a lumii întregi, $usese de acord să gă!duiască o recep"ie care preceda summit&ul cu o !i într&un hotel şic din -everl2 3ills, unde urma să $ie pre!entă o#işnuita mul"ime de actori de mîna&ntîi şi de moguli ai industrieicinematogra$ice. 0i, ceea ce nu era deloc surprin!ător, invita"ia $useseacceptată de $iecare dintre conducătorii *aponiei, %taliei, 4ran"ei, Bermaniei,1usiei, Canadei şi Marii -ritanii, rîndurile mem#rilor din BR $iind ast$el

complete.Ceea ce nu ştiau preşedintele şi consilierii săi pe pro#leme de securitateera $aptul că recep"ia BR din -everl2 3ills era centrul e=plo!iei pentruîncărcătura rachetei lui ang.

Acesta era conştient că vremea ne$avora#ilă, pro#lemele mecaniceneprevă!ute şi o mie şi unul de alte lucruri puteau da orarul peste cap. +armisiunea era sta#ilită. +acă dădea o lovitură încununată de succes în timpulreuniunii celor mai importan"i conducători ai lumii li#ere, dimensiunile

şocului urmau să $ie incalcula#ile. Chiar şi $ără să $i $ost a$ecta"i lideriiaduna"i din BR, teroarea generată de atacul pus la cale ar $i !guduit lumea.

5ornind dintr&o po!i"ie nevă!ută din 5aci$ic şi trasînd un arc pe #oltacerului, distri#uitorul de aerosoli ar $i $ost programat pentru a $i activat în



timp ce încărcătura traversa !ona de coastă. începînd să $ie pusă în li#ertatedeasupra litoralului din <anta Monica, încărcătura şi&ar $i aruncat agentulmortal pe o traiectorie care traversa nordul 6os Angeles&ului prelungindu&sedeasupra vilelor din -everl2 3ills, a studiourilor cinematogra$ice din3oll2wood şi pînă dincolo de peri$eriile din Blendale şi 5asadena. Trecînd peste stadionul 1ose -owl, proiectilele cu agent viral s&ar $i secătuit, în celedin urmă, iar carcasele goale s&ar $i pră#uşit către un punct necunoscut deimpact, situat undeva, în mun"ii <an Ba#riel.

Cea"a rare$iată care s&ar $i lăsat asupra pămîntului ar $i $ost ino$ensivă pentru oamenii de pe stră!i. Totuşi, de&a lungul următoarelor două!eci şi patrude ore, viruşii împrăştia"i ar $i rămas în via"ă, $iind e=trem de contagioşi, chiarşi în concentra"ia aceea scă!ută. în îm#ul!eala şi agita"ia de pe principalultraseu turistic din 6.A., viruşii invi!i#ili s&ar $i agă"at de victimele care nu

#ănuiau nimic, $ără să $acă deose#ire între #ăr#a"i, $emei şi copii. 1evigora"ide ga!dele lor vii, viruşii şi&ar $i lansat în tăcere atacul asupra celulelor.5recum în ca!ul unei #om#e silen"ioase, cu ceas, nu ar $i e=istat nici un $el deindicii sau simptome ini"iale ale maladiei în timpul următoarelor douăsăptămîni, pe durata perioadei de incu#a"ie. Apoi, cumplita oroare ar $i lovit pe neaşteptate.

6a început, s&ar $i părut că un mic şuvoi de oameni se îndreaptă,împleticindu&se, către ca#inetele medicale, plîngîndu&se de $e#ră şi de durerimusculare. @umărul acestora ar $i crescut cu repe!iciune, umplînd curîndsec"iile de urgen"ă ale spitalelor din întreg "inutul 6os Angeles. 5entru că #oala $usese eradicată de mai #ine de trei!eci de ani, medicii ar $i identi$icatvinovatul cu încetineală. O dată ce, în s$îrşit, ar $i $ost pus diagnosticul devariolă şi s&ar $i reali!at care era e=tinderea epidemiei, ar $i început iadul.5resa înne#unită ar $i răspîndit isteria, în timp ce ar $i $ost diagnosticate totmai multe ca!uri. în spitalele din !onă s&ar $i îm#ul!it mii de oameni, pentru

că $iecare ipohondru care ar $i avut o durere de cap sau căruia i&ar $i crescut$e#ra s&ar $i gră#it să consulte un doctor. +ar, pentru o$icialită"ile dinministerul sănătă"ii, acesta nu ar $i $ost decît vîr$ul ais#ergului. 5entru că miide noi ca!uri de variolă ar $i apărut pe neaşteptate, institu"iile medicale ar $i$ost alnic de nepregătite pentru a o$eri partea esen"ială a tratamentuluiLcarantina. 4ără posi#ilitatea de a i!ola în mod corespun!ător ca!urilecon$irmate, epidemia s&ar $i ampli$icat în mod e=ponen"ial.

<pecialiştii din slu#a lui ang apreciaseră, în mare, că două!eci la sută

dintre cei e=puşi vaporilor eli#era"i ar $i murit din cau!a #olii. Cum în !onametropolitana a 6os Angeles&ului erau peste optspre!ece milioane de oameni,chiar şi în ca!ul unei #en!i înguste de împrăştiere a germenilor, situate de&alungul traiectoriei încărcăturii, ar $i $ost e=puşi două sute de mii de oameni,



dintre care ar $i $ost in$ecta"i vreo patru!eci de mii. Adevărata e=pansiune ar$i avut loc cu două săptămîni mai tîr!iu, cînd cei in$ecta"i ini"ial ar $i răspînditgermenii contagioşi, $ără să o ştie, în primele !ile de #oală. Con$ormmodelului luat în considerare de e=per"ii în medicina, numărul ca!urilor ar $i$ost de !ece ori mai mare decît cel ini"ial. +upă o lună, aproape o umătate demilion de oameni din sudul Cali$orniei s&ar $i luptat cu #oala letală.

Mai repede decît in$ec"ia însăşi s&ar $i răspîndit teama, şocul $iindampli$icat de vi!iunea preşedintelui şi a celorlal"i şe$i de state din grupul BRataca"i de maladia mortală. 5e măsură ce epidemia ar $i luat amploare,guvernul $ederal ar $i $ost repede copleşit de strigătele de autor alecetă"enilor, ale angaa"ilor din domeniul sănătă"ii şi ale miloacelor dein$ormare în masă. Autorită"ile $ederale ar $i asigurat na"iunea că nu e=istănici un pericol, deoarece aveau la dispo!i"ie o cantitate de vaccin antivariolic

su$icientă pentru toată popula"ia. Centru de Control al 8pidemiilor l&ar $ilivrat autorită"ilor medicale locale, pentru a contracara rapid calamitatea carese răspîndea. +ar vaccinul nu le&ar $i $ost de nici un $olos persoanelor deae=puse virusului, pentru care ar $i sosit prea tîr!iu. 0i ar $i urmat să sedovedească la $el de ne$olositor şi pentru mul"i dintre cei vaccina"i.

<pre groa!a o$icialită"ilor pu#lice şi medicale, virusul himera s&ar $itre!it #rusc la via"ă. în virtutea capacită"ii sale de recom#inare, micro#ulucigaş s&ar $i dovedit a $i, în mare măsură, imun $a"ă de vaccinul din re!ervele<tatelor /nite. /nealta mor"ii $iind în plină de!voltare, autorită"ile medicale şioamenii de ştiin"ă nedumeri"i s&ar $i străduit să o#"ină un vaccin e$icace caresă poată $i produs pe scară largă, dar pentru asta ar $i $ost nevoie de luni de!ile. între timp, $lagelul viral ar $i început să se e=tindă de&a curme!işul "ării,aidoma unui val mareic. Turiştii şi localnicii pleca"i în a$ara 6os Angeles&uluiau $i purtat virusul via#il în puncte de pe întreg teritoriul, aprin!înd noi $ocarede in$ec"ie în mii de localită"i di$erite. 5entru că vaccinul s&ar $i dovedit dea

ine$icient, autorită"ile ar $i recurs la cel din urmă miloc disponi#il pentrustăvilirea epidemieiL carantina în masă. întrunirile pu#lice şi petrecerile ar $i$ost inter!ise, într&o încercare disperată de a stăvili uraganul viral. 5e măsurăce ar $i $ost impuse restric"iile o#ligatorii de circula"ie, aeroporturile ar $i $ostînchise, metrourile oprite, şi auto#u!ele lăsate în parcări. Oamenii de a$aceriar $i $ost nevoi"i să&şi trimită angaa"ii în concediu, în timp ce o$icialită"ileguvernamentale locale şi&ar $i restrîns activită"ile, pentru a evita îm#olnăvireaîntregii $or"e de lucru disponi#ile. Concertele rock, meciurile de #ase#all şi

chiar şi serviciile religioase ar $i $ost anulate de teama apari"iei unor noi$ocare. Cei care s&ar $i aventurat în a$ara locuin"elor, după hrană sau dupămedicamente, ar $i $ăcut&o doar purtînd mînuşi de cauciuc şi măştichirurgicale.



%mpactul asupra economiei na"ionale ar $i $ost devastator. Comer"ul curidicata ar $i încetat peste noapte. Angaa"ii a$la"i în concediu saudisponi#ili!a"i temporar ar $i $ăcut ca rata şomaului să $ie de două ori maimare decît în timpul Marii Cri!e 8conomice. Buvernul ar $i oscilat la limitainsolva#ilită"ii, pentru că veniturile re!ultate din impo!ite s&ar $i volatili!at, pecînd cererea de hrană, medicamente şi servicii sociale ar $i cunoscut oadevărată e=plo!ie. 7n cîteva săptămîni, produc"ia na"ională ar $i scă!ut lanivelul celei a unei "ări din lumea a treia.

Apoi ar $i survenit o nouă cri!ă, cea a apărării na"ionale. 8=trem decontagioasa #oală ar $i provocat o spărtură în rîndul $or"elor armate, in$ectîndmii de solda"i şi de marinari care locuiau în ca!ărmi înghesuite. Toatedivi!iile armatei, escadrilele aviatice şi chiar şi $lota ar $i $ost în incapacitate,$or"ele militare $iind reduse la e$icien"a unui tigru de hîrtie. 5entru prima oară

dintr&un interval de aproape două secole, capacitatea de apărare a "ării ar $i$ost grav periclitată.7n ceea ce priveşte popula"ia civilă, institu"iile medicale şi morgile ar $i

$ost solicitate la ma=imum. @umărul #olnavilor şi al mor"ilor ar $i atinsrepede o valoare critică, depăşind capacită"ile e=istente. +eşi ar $i $unc"ionat$ără întrerupere, crematoriile disponi#ile din "ară n&ar mai $i $ăcut $a"ă curîndnumărului mare al mor"ilor. 5recum într&o scenă din cetatea Me=iculuiinvadată de Corte!, mormanele de cadavre s&ar $i înăl"at cu repe!iciune, într&un număr covîrşitor. Crematoriile improvi!ate ar $i $ost construite în gra#ă, pentru a arde mor"ii în masă, reproducînd rugurile $unerare din antichitate.

Cetă"enii ar $i $ost nevoi"i să rămînă pri!onieri în case şi în apartamente,neîndră!nind să se amestece cu vecinii, cu prietenii şi nici chiar cu rudeleapropiate, $iindcă s&ar $i temut de riscul in$ectării. 6ocuitorii din regiunilerurale s&ar $i descurcat cel mai #ine, dar, în principalele oraşe, pu"ine $amiliiar $i scăpat de năpastă. -olnavii ar $i $ost i!ola"i cu griă, în timp ce mem#rii

$amiliei ar $i ars cearşa$uri, prosoape, haine, mo#ilă şi orice altceva ar $i pututre"ine vreun micro# din mediul înconurător.irusul letal şi&ar $i luat tri#utul de la toate vîrstele şi rasele. +ar cei mai

greu lovi"i ar $i $ost adul"ii care aveau o slu#ă, nevoi"i să se e=pună unui riscmai mare de contaminare pentru a&şi putea hrăni $amiliile. Cu milioane deadul"i !ăcînd $ără su$lare, molima violentă ar $i dat naştere, în întreaga "ară,unei categorii imense de copii or$ani. într&o teri#ilă reluare a celor petrecute în8uropa după 5rimul 1ă!#oi Mondial, o întreagă genera"ie s&ar $i pierdut,

dispărînd în numai cîteva luni. +upă punerea în alertă, datorită $ocarelorini"iale de in$ec"ie din <tatele /nite, numai o politică de împiedicare adeplasării persoanelor in$ectate, asemănătoare cu cea aplicată în ca!ul <A1<,



ar $i putut împiedica nenorocirea să decime!e, în mod similar, popula"ia altor"ări.

7n ca!ul celor contamina"i, #oala s&ar $i de!lăn"uit, devenind o agoniecare progresa rapid şi în$iorător. +upă perioada de incu#a"ie de douăsăptămîni şi după un început de $e#ră, pe pielea #olnavului ar $i apărut #rusc, pornind din gură şi răspîndindu&se apoi pe $a"ă şi pe corp, un $el de urticarieusturătoare ca $ocul. -olnavul ar $i $ost e=trem de contagios în acest stadiu,cînd atingerea $e"elor sau chiar $olosirea în comun a hainelor şi a aşternutului puteau răspîndi maladia cu uşurin"ă. într&un interval de trei sau patru !ile,urticaria s&ar $i răspîndit, trans$ormîndu&se, în cadrul unei proces dureros, înum$lături proeminente, chinuitoare. @umeroasele le!iuni ori#ile, care creausen!a"ia că pielea era în contact cu o tor"ă aprinsă, s&ar $i uscat apoi treptat,cicatri!îndu&se. reme de încă două, trei săptămîni persoana a$ectată s&ar $i

luptat cu #oala alomor$ă pînă ce coaa cicatricelor s&ar $i desprins şi riscul decontaminare s&ar $i diminuat, în tot acest răstimp, #olnavul ar $i $ost nevoit săîn$runte molima singur, deoarece nu e=istă nici un tratament împotrivavariolei după de!lăn"uirea virusului în organism.

+acă erau norocoşi, supravie"uitorii ar $i putut rămîne doar cucicatricele grăitoare, ca nişte ciupituri de vărsat, drept amintire de neşters achinurilor lor. Cei mai pu"in norocoşi ar $i putut, la $el de #ine, să or#ească. Otreime dintre persoanele contaminate, care pierdeau lupta, ar $i avut parte de omoarte dureroasă, în timp ce plămînii şi rinichii lor încetau treptat să mai$unc"ione!e, ca urmare a atacului violent al virusului.

+ar oroarea nu s&ar $i oprit aici. 5entru că, încă ascuns în spatelevariolei, se a$la spectrul virusului 3% 6ucrînd mai încet şi $iind mai greudetecta#il, dar cu atît mai letal, atri#utele sale nu numai că $ăceau ca virusulhimera să $ie re!istent la vaccinul împotriva variolei, dar continuau drumulcătre anihilarea victimei. 5ropăşindu&se într&un sistem imunitar dea slă#it,

virusul ar $i putut naviga prin organismul victimei, distrugîndu&i şimodi$icîndu&i celulele în urma inva!iei sale #ar#are. în timp ce maoritateavictimelor virusului 3% cad pradă e$ectelor sale pertur#atoare în cursul unuideceniu, himera ar $i auns în stadiul letal doar în doi sau trei ani. 5recum unmontagne russe satanic, un alt val de mor"i ar $i invadat atunci "ara, do#orînd #ietele su$lete care în$rînseseră cri!a ini"ială de variolă. 5e cînd pandemia devariolă ar $i avut o rată de trei!eci la sută a mortalită"ii, cea a virusului 3% s&ar $i îndreptat, amenin"ătoare, către nouă!eci la sută. O na"iune dea şocată şi

stupe$iată s&ar $i con$runtat cu un de!astru de propor"ii nemaiîntîlnite pînăatunci în istorie.

7n timpul în care himera şi&ar $i urmat cursul, !eci de milioane deoameni ar $i murit în <tatele /nite şi nenumăra"i al"ii în întreaga lume. @ici o



$amilie nu ar $i scăpat nevătămată de atingerea sa întunecată şi nici un su$letnu s&ar $i putut eli#era de teama um#rei letale a unui agent #acteriologic carestătea în pragul uşii. în milocul e=tinderii ini"iale a de!astrului, ar $ost prea pu"ini cei care ar $i dat aten"ie tul#urărilor politice din alte păr"i ale lumii. 0icînd, într&o !onă îndepărtată a glo#ului, vechiul său aliat, Coreea de <ud, ar $i$ost invadat de regimul totalitar cu care se învecina în nord, na"iuneadevastată nu ar $i avut decît o reac"ie $iravă, înso"ită un impercepti#il strigătde protest.



Capitolul 3#

5rintre cargourile şi navele comerciale moderne care mişunau în preama portului %nchon, onca chine!ească părea o relicva antică.

C"#$% C&''"%( conduse cu griă vasul cu pupa înaltă prin la#irintultra$icului matinal, înainte de a cîrmi către !ona cui#ărită între două docuriimense, pentru cargouri, re!ervată vaselor de agrement. /n amestec #i!ar desampane u!ate şi veliere scumpe, pentru plim#ări la s$îrşitul săptămănii,ocupau locul în momentul în care îndreptă onca din lemn de tec către un docde tran!it şi o amară. -ătu scurt în uşa ca#inei de re!ervă, ca să&i tre!ească peocupan"ii adormi"i, apoi, în timp ce unul dintre angaa"ii portului reumpleare!ervorul de com#usti#il al oncii, puse la $oc, în cam#u!a, o oală mare cu

ca$ea.7mpleticindu&se, <ummer ieşi la soare, pe puntea de la pupa, ducînd în #ra"e cîinele #aset şi urmată, la o distan"ă de cî"iva paşi, de +irk, care sestrăduia să&şi re"ină un căscat. Cussler le lăsă în mîini o cană cu ca$ea, apoico#orî un moment su# punte, pentru a reveni "inînd în mînă un #om$aier.

— Ar putea $i o idee #ună să vă descotorosi"i de cătuşe înainte de aco#orî pe "ărm, !îm#i el.

— Aş $i din cale a$ară de $ericită să scap de #ră"ările astea, încuviin"ă<ummer, $recîndu&şi încheieturile.

+irk îşi roti privirea asupra am#arca"iunilor din ur, apoi se întoarsecătre Cussler..

— @e&a urmărit cineva; între#ă. — @u, sunt cît se poate de sigur că am sosit aici singuri. Am $ost cu

ochii&n patru şi am mers de vreo cîteva ori în !ig!ag, ca să mă conving. <e pare că nimeni n&a $ost dornic să ne urmărească. 4ac pariu că #ăie"ii ăia încă

se mai plim#ă în susul şi în osul $luviului, căutîndu&vă pe voi, rîse celălalt. — 8u una sper că e aşa, spuse <ummer, în$iorîndu&se şi mîngîindurechea micului cîine ca să se liniştească.

+irk luă #om$aierul şi începu să taie cătuşele lui <ummer. — Acolo, pe $luviu, ne&a"i salvat vie"ile. 8=istă vreun mod în care am

putea să vă răsplătim; între#ă, în vreme ce $ăcea ca lama #om$aierului săalunece, în mod uni$orm, pe una dintre muchiile cătuşelor.

— @u&mi datora"i nimic, răspunse Cussler, cu căldură. 4eri"i&vă doar de

alte neca!uri şi lăsa"i o$icialită"ile să se ocupe de criminalii ăia. — Asta se poate, !ise +irk.



+upă ce tăie cătuşele de la am#ele mîini ale lui <ummer, se destinse întimp ce ea şi Cussler le tăiau, cu schim#ul, pe ale sale. Cînd scăpă de ultima,se aşe!ă în capul oaselor şi sor#i cu lăcomie ultima înghi"itură de ca$ea.

— 7n restaurantul din port e un tele$on pe care&l pute"i $olosi ca să suna"ila am#asada americană, dacă vre"i s&o $ace"i. /ita"i, ave"i aici nişte 2enicoreeni. îi pute"i $olosi şi pentru tele$on, şi ca să cumpăra"i un castron dekimchi, spuse, întin!îndu&i lui <ummer cîteva #ancnote purpurii, din monedana"ională.

— ă mul"umim, domnule Cussler... 0i să ave"i parte de noroc încălătorie, spuse +irk, strîngîndu&i mîna.

<ummer se aplecă şi sărută o#ra!ul #ătrînului navigator. — @e&a"i copleşit cu #unătatea dumneavoastră, i!#ucni ea, apoi mîngîie

că"elul uşor cu palma, luîndu&şi rămas&#un.

— Ave"i griă, copii. @e mai vedem.+irk şi <ummer rămaseră pe doc, $luturîndu&şi mîinile în timp ce onca părăsea încet portul şi !îm#ind cînd Mauser lătră un ultim adio de pe punteade la prova. îşi croira drum în susul unui şir de trepte u!ate, de #eton, şiintrară într&o clădire de un gal#en decolorat, o com#ina"ie de #irou portuar,maga!in universal şi restaurant. 5ere"ii erau împodo#i"i cu tradi"ionalul motivcu capcane pentru homari şi plase de pescuit, considerat o decora"iuneinterioară satis$ăcătoare în mii de restaurante care serveau peşti oceanici şimoluşte comesti#ile. @umai că acela mirosea ca şi cum din năvoadele atîrnatear mai $i picurat încă apă sărată de mare.

+irk găsii un tele$on pe peretele din spate şi, după mai multe încercărieşuate, reuşi să o#"ină legătura cu sediul @/MA din Fashington. +upă unminim e$ort de convingere, operatoarea de la @/MA trans$eră convor#irea pelinia de la domiciliul lui 1udi Bunn, în ciuda orei tîr!ii de pe coasta de est.Bunn tocmai a#ia adormise, dar răspunse după ce tele$onul sună de două ori

şi aproape că sări în sus din pat cînd au!i vocea lui +irk. +upă cîteva minutede conversa"ie animată, acesta din urmă închise tele$onul. — 8i; între#ă <ummer.+irk se uită către #irtul rău mirositor, gata să rişte. — Mă tem că e momentul să ne luăm inima&n din"i şi să gustăm nişte

kimchi în timp ce aşteptăm să ne ia cineva cu maşina, răspunse el, $recîndu&şi pîntecul în$ometat.

5erechea $lămîndă luă un mic deun coreean, supă $ier#inte, ore!, to$u

cu alge marine uscate şi din kimchi, omnipre!enta garnitură de legumemurate, atît de picanta încît aproape că le ieşi $um din urechi. Cînd terminaude mîncat, în restaurant intrară, cu paşi mari, doi poli"işti voinici şi so#ri din$or"ele de securitate ale avia"iei militare americane. <ummer le $ăcu semn



celor doi #ăr#a"i, $luturîndu&şi mîna, iar cel mai vîrstnic dintre aceştia se pre!entă.

— <unt sergentul maor -imson, din $or"ele de securitate ale escadrileicinci!eci şi unu. Acesta este sergentul de stat&maor 1ogers, continuă, arătîndspre partenerul său cu un semn al capului. Am primit ordin să vă escortăm,$ără întîr!iere, la #a!a aviatică Osan.

— 5lăcerea va $i, în întregime, de partea noastră, îl asigură <ummer, învreme ce se ridicau în picioare, părăsind restaurantul portului şi urmîndu&i pecei doi aviatori către un sedan cu număr guvernamental, parcat a$ară.

Cu toate că <eul&ul se a$la, de $apt, la o distan"ă mai mică decît #a!aaviatică Osan, Bunn pre$erase să nu&şi asume nici un risc în ceea ce priveasiguran"a celor doi şi ordonase să $ie transporta"i la cea mai apropiată #a!ămilitară. 4a"ă de %nchon, aviatorii se îndreptară spre sud, pe un drum care

şerpuia printre dealuri enorme şi printre parcele de ore! inundate înainte de aintra în întinsul comple= Osan care îşi începuse e=isten"a ca aerodrom i!olat,construit în timpul ră!#oiului Coreei. Acum, ca #a!ă modernă, gă!duia uncontingent numeros de avioane cu reac"ie 4&:N gata de ac"iune şi de avioanede atac A&l( Thunder#olt %%, dispuse în $orma"ie de luptă, pentru a apăra încontinuare Coreea de <ud.

%ntrară pe poarta principală şi parcurseră scurta distan"ă care îi despăr"eade spitalul #a!ei, unde +irk şi <ummer $ură întîmpina"i de un colonel iute lavor#ă, care îi conduse într&un ca#inet medical. +upă o e=aminare rapidă şidupă pansarea rănilor lui +irk, li se îngădui să se spele şi li se dădu un sett dehaine curate. <ummer rîse $iindcă nu găsii nimic pe măsura ei printre hainelemilitare de lucru care li se aduseseră.

Cu ce o să călătorim; îl între#ă +irk pe colonel.Avem un C&l':, care apar"ine comandamentului mo#il al avia"iei care

pleacă, peste cîteva ore, spre #a!a aviatică McChord, şi vă re"in două locuri la

clasa întîi. Colegii voştri de la @/MA au aranat ca, după sosire, un avionguvernamental să vă transporte de la McChord la Fashington +.C. între timp,vă invităm să vă odihni"i pu"in aici, apoi am să vă conduc la clu#ul o$i"erilor,unde pute"i servi o masă caldă înainte de a porni pe drumul de două!eci de orecătre <tatele /nite.

+omnule colonel, dacă timpul mi&o permite şi dacă este posi#il aş vreasă iau legătura cu o unitate opera"ională specială, de pre$erat de marină, dininteriorul "ării. 0i aş dori să sun la Fashington.

Chipul colonelului de avia"ie tresari, indignat, cînd +irk pronun"ăcuvîntul Marină.

— 7n "ară nu e=istă decît o singură #a!ă navală, care nu e decît o mică #a!ă logistică în Chinhae, în apropiere de 5usan. O să&l trimit acolo pe unul



dintre căpitanii noştri de avia"ie. +acă mă gîndesc 0i mai #ine, e=istăcomandouri <8A6: şi /+T:) care ac"ionea!ă aici în împreurimi. Ar $i ca!ulsă vă poată auta.

+ouă ore mai tîr!iu, +irk şi <ummer se urcară la #ordul unui C&l'R<tarli$ter cenuşiu, apar"inînd Avia"iei Militare, alături de un contingentnumeros de solda"i care se îndreptau spre <tatele /nite. Cînd se aşe!au pelocurile lor din avionul cu reac"ie $ără $erestre, +irk descoperi o mască pentruochi şi o pereche de dopuri pentru urechi pe spetea!a scaunului din $a"a lui.

— Te rog să nu mă tre!eşti înainte de a $i pe punctul să ateri!ăm, spuse,întorcîndu&se către <ummer, în timp ce îşi punea accesoriile care ocroteausomnul. 0i ar $i de pre$erat să ateri!ăm undeva unde nu se servesc alge lamicul deun.

Apoi îşi trase masca pe ochi, se întinse pe scaunul ra#atat şi adormi

imediat.

: Trupe speciale de asalt ale marinei militare.:) Trupe speciale de lupta su#acvatica.



Capitolul 4$

+upă cele mai multe standarde re$eritoare la incendii, $ocul eranesemni$icativ, $iindcă nu arsese decît ceva mai pu"in de două!eci de minuteînainte de a $i "inut su# control. însă stricăciunile urmărite $useseră calculatecu griă, avîndu&se în vedere un re!ultat anume.

8ra ora două noaptea cînd la #ordul lui <ea 6aunch Commander sunăalarma de incendiu, smulgîndu&l pe Christiano din somnul adînc în carecă!use în ca#ina căpitanului, Cît ai clipi, aunse pe puntea de naviga"ie, undeveri$ică, prompt, monitoarele sistemului de control al incendiilor de la #ordulnavei. 5e schi"a navei se vedea o singură lumină roşie, pe puntea in$erioară.

— 8 în panoul electric de pe puntea de comandă, în $a"a centrului de

control al lansării, raportă un marinar #runet însărcinat cu pa!a pun"ii. A $ostactivat sistemul automat de pulveri!are a apei. — 7ntrerupe"i alimentarea cu energie electrică a acelei păr"i a navei, cu

e=cep"ia sistemelor de urgen"ă. Anun"a"i #rigada de pompieri din port căavem nevoie de autor.

— Am în"eles. Am doi oameni în drum spre ca#ina cone=iunilor şiaştept raportul lor.

Cît era în port, la #ordul lui Commander nu se a$la, peste !i, decît unechipa restrîns, dintre care pu"ini erau pregăti"i pentru lupta cu $ocul.Christiano ştia că un incendiu răspîndit cu repe!iciune putea mistui cuuşurin"ă interiorul navei înainte de sosirea autoarelor. 5rivi prin geamul pun"ii de naviga"ie, pe umătate aşteptîndu&se să vadă $umul şi $lăcărileînăl"îndu&se, dar acestea nu e=istau. %ncendiul nu era semnalat decît demirosul în"epător al componentelor electrice arse, care plutea în aer,invadîndu&i nările, şi de sunetul strident, îndepărtat, al sirenei camionetei

pompierilor din port, pornită pe drumul şerpuitor către de#arcader. Cînd ovoce pro$undă hîrîii de&a lungul pun"ii, aten"ia îi $u atrasă de sta"ia radio porta#ilă prinsă de centura marinarului.

— Aici -riggs, pîrîi radioul. 4ocul arde în ca#ina cone=iunilor, dar nu pare să se $i răspîndit. în !ona computerului e totul în ordine, iar sistemul pe #a!ă de ga! inert, 4M&((, a $ost activat pentru a preveni i!#ucnireaincendiului. 5are să nu $i $ost activat şi în ca#ina cone=iunilor, dar cred că pot"ine $ocul su# control, dacă $ac rost de nişte e=tinctoare înainte de a se

răspîndi.Christiano înş$acă sta"ia radio. — 4ă tot ce po"i, -riggs, autoarele sunt pe drum. 5untea de naviga"ie,

terminat.



-riggs şi colegul său mecanic pe care îl recrutase să se ocupe deincendiu dădură peste valurile de $um care ieşeau din ca#ină. @edepăşind îndimensiuni un dulap mare, încastrat în perete, ca#ina gă!duia cone=iunileelectrice dintre generatorul navei şi nenumăratele calculatoare de la #ordulvasului, care coordonau alimentarea cu com#usti#il şi opera"iunea de lansare.-riggs se aplecă şi goli repede două e=tinctoare, apoi se trase înapoi ca săvadă dacă $umul se rare$ia. /n vălătuc de cea"ă al#astră, usturătoare, serostogoli a$ară din încăpere, vaporii to=ici $iind $iltra"i de masca de ga!e purtată de -riggs. Asistentul său îi întinse un al treilea e=tinctor, iar el serepe!i în ca#ina cuprinsă de vîlvătăi, îndreptînd etul de #io=id de car#onasupra $lăcărilor a căror pîlpîire o putea desluşi printre valurile de $umîntunecat. Cînd se goli e=tinctorul, sări repede a$ară şi îşi trase răsu$lareaînainte de a se reîntoarce. în încăpere, întunericul era negru ca smoala, iar în

ra!a lanternei sale nu se !area decît $um. Mul"umit că $lăcările se stinseseră,ieşi pe un coridor lateral şi luă legătura prin radio cu puntea de naviga"ie.4ocul a $ost stins. -riggs terminat.Cu toate că $lăcările se stinseseră, răul $usese $ăcut. Aveau să mai treacă

încă două ore înainte ca masa topită de ca#luri, ca#lae şi conectori săîncete!e să $umege, iar pompierii din 6ong -each să declare că nava era însiguran"ă. Mirosul în"epător al ca#lurilor electrice mai pluti, aidoma unui nor,deasupra pun"ii, persistînd cîteva !ile. 6a scurt timp după plecarea echipauluide pompieri, +ann2 <tamp sosi la #ord, unde $usese invitat de Christiano.<tînd, împreună cu căpitanul, în centrul de lansare de alături, clătina dim capîn timp ce asculta evaluarea pagu#elor $ăcută de administratorul sistemuluicomputeri!at de operare de pe <ea 6aunch Commander.

— @ici că se putea găsii un loc mai nepotrivit în care să i!#ucnească$ocul, spuse specialistul în sisteme, roşu la $a"ă din cau!a $rustrării.6iteralmente, $iecare dintre computerele de care depinde opera"iunea de

lansare are o cone=iune în încăperea aia, ca şi maoritatea monitoarelor pentrutestare şi urmărire. a tre#ui să re$acem toată instala"ia. 8 un adevăratcoşmar, spuse, clătinînd din cap.

— +ar computerele propriu&!ise; între#ă <tamp. — 5ăi, dacă vre"i să considera"i asta vestea #ună, nici unul dintre

echipamentele hardware nu a su$erit vreo avarie. Am $ost realmente îngrioratdin cau!a poten"ialelor stricăciuni pe care le&ar $i putut produce apa, dar, slavă+omnului, echipaul nostru a potolit $lăcările înainte de a $i aduse $urtunurile

la #ord. — Atunci, ca să $im e$icien"i, să re!umăm discu"ia la re$acerea

legăturilor dintre computere. Cît o să dure!e;



— O, +oamne. a tre#ui să re$acem ca#ina cone=iunilor, să comandămşi să intrăm în posesia a trei kilometri de ca#lu şi a unora dintre programelespeci$ice şi să reca#lăm întregul sistem. Asta, în condi"ii o#işnuite, ne&ar lua,în cel mai #un ca!, trei sau patru săptămîni.

— 7n condi"iile actuale, avem de $ăcut o lansare a cărei întîr!iere atragedupă sine penalită"i semni$icative. Ave"i la dispo!i"ie opt !ile, ripostă <tamp, privind cu asprime în ochii administratorului de sistem.

<leit de o#oseală, #ăr#atul dădu încet din cap, apoi se ridică de pe scaun, pregătindu&se să părăsească încăperea.

— 5resupun că va tre#ui să scol din pat nişte oameni, murmură, în timpce se strecura a$ară printr&o uşă laterală.

— Cre!i că o poate $ace; între#ă Christiano, după ce uşa se închise. — +acă este posi#il, atunci o să se apropie de termenul impus.

— 0i cu Od2sse2 cum rămîne; O re"inem în port pînă se repară avariilede pe Commander; — @u, spuse <tamp, după ce cugeta asupra între#ării. 1acheta Qenit e

încărcată şi #ine $i=ată la #ord, aşa că o trimitem la drum, con$orm planului.încă mai putem aunge cu Commander la 8cuator în umătate din timpul încare $ace plat$orma drumul pînă acolo. 0i nu&i nici o nenorocire dacă Od2sse2aşteaptă cîteva !ile în locul sta#ilit, în ca! că noi plecăm cu o mică întîr!iere.îi o$erim echipaului plat$ormei încă o oca!ie de a pregăti lansarea.

Christiano apro#ă înclinînd capul, apoi că!u pe gînduri, tăcut. — O să anun" #ene$iciarul că am schim#at planurile, continuă <tamp.

<unt sigur că o să danse! a#uki ca să&şi păstre!e calmul. — <&a a$lat dea care a $ost cau!a incendiului; — /n inspector o să&şi înceapă diminea"a de mîine aruncînd o privire.

Toate datele indică un scurtcircuit, pro#a#il datorat unei cone=iunide$ectuoase a ca#lurilor.

<tamp dădu din cap în tăcere. Ce mai urma acum; se între#ă.5unctual, inspectorul însărcinat cu investigarea incendiilor din 6ong-each urcă la #ordul navei $i= la ora opt diminea"a. +upă o e=aminaresuper$icială a ca#inei pîrolite, trecu la interogarea echipei care se ocupase destingerea $ocului şi a celorlal"i mem#ri ai echipaului a$la"i la datorie înmomentul i!#ucnirii incendiului. Apoi reveni la locul vîlvătăii, unde$otogra$ie încăperea înnegrită şi luă noti"e. +upă ce studie, vreme de aproapeo oră, în amănunt şi cu aten"ie, ca#lurile car#oni!ate şi conectoarele topite, se

încredin"a că nu e=istau dove!i care să indice premeditarea.5entru a o#serva dovada ar $i $ost nevoie de o anali!ă e=traordinar de

atentă. +ar, su# ci!mele sale acoperite de $uningine, se a$lau rămăşi"easemănătoare unei cutii cu suc de portocale. Anali!a chimică a acesteia ar $i



demonstrat că în micul recipient $usese preparat şi păstrat napalm, o#"inutdintr&un amestec arti!anal de #en!ină şi #ucă"i de spumă <t2ro$oam, de polistiren e=pandat. 5lasată de unul dintre oamenii lui ang cu cîteva !ileînainte şi declanşată cu autorul unui tempori!ator, minuscula #om#ăincendiară îşi împroşcase con"inutul aprins, cleios şi lipicios în ca#inacone=iunilor într&o ploaie $ină, aprin!înd rapid tot ceea ce se a$la în interior.<a#otînd sistemul de stropire din pla$on, ast$el încît să pară de$ect, avaria eragarantată ca la carte. <tricăciunile erau su$iciente pentru a împiedica <ea6aunch Commander să navighe!e cîteva !ile, dar nu destul de importante pentru a stîrni suspiciunea că totul s&ar $i declanşat alt$el decît accidental.

5ăşind peste cutia de suc car#oni!ată şi de neo#servat, inspectorul seopri dincolo de uşa ca#inei în timp ce îşi nota conclu!ia asupra incendiului.<curt circuit datorat cone=iunilor electrice necorespun!ătoare sau

împămîntării incorecteD, scrise într&o mică agendă, apoi îşi puse pi=ul în #u!unarul cămăşii şi părăsi nava strecurîndu&se printre muncitorii care soseau.



Capitolul 41

Cînd, încheindu&şi !#orul transpaci$ic, aeronava C&l': ateri!ă !gomotosşi greoi, asupra #a!ei McChord a Avia"iei Militare cădea o #urni"ă $ină,cenuşie. 5neurile scrîşniră pe pista ilavă, înainte ca uriaşul avion cu reac"ie săînceapă să rule!e către un terminal de tran!it, unde motoarele se opriră, iaruşile mari ale compartimentului de mar$ă din spate co#orîră către as$altul pistei.

+irk, care se "inuse de cuvînt şi dormise pe toată durata !#orului, co#orîdin avion revigorat, dar $lămînd. <ummer venea în urma lui, nesigură pe picioare, $iindcă dormise cu intermiten"e în aeronava !gomotoasă. /nlocotenent care se ocupa de tra$icul aerian îi reperă şi îi conduse la clu#ul

o$i"erilor, ca să mănînce în gra#ă cîte un ham#urger înainte de a&şi continua!#orul. +înd cu ochii de o ca#ină tele$onică, +irk $ormă cu neră#dare unnumăr local.

— +irk, eşti tea$ărE răspunse <arah, vădit uşurată. — <unt #ine mersi, încuviin"ă el. — Căpitanul -urch mi&a spus că erai la #ordul vasului @/MA care s&a

scu$undat în Marea Chinei de 8st. Am $ost cumplit de îngriorată din cau!a ta.7n sinea sa, +irk radia, apoi începu să&i povestească versiunea

prescurtată a evenimentelor petrecute de cînd plecase în *aponia. — +umne!eule, aceeaşi oameni care au împrăştiat cianura în Aleutine

au de gînd să lanse!e un atac mai puternic; — Aşa s&ar părea. <per să a$lu mai multe cînd aungem în +.C. — 5ăi, "ine&"i prietenii din C+C la curent. Avem o echipă de ripostă

rapidă în ca!ul atacurilor teroriste, pregătită să com#ată, la $a"a locului,in$ec"iile chimice şi #acteriologice apărute pe neaşteptate.

— O să $ii prima pe care&o s&o anun". Apropo, ce&"i $ace piciorul; — -ine, deşi încă mai $olosesc #lestemă"iile astea de cîre. Cînd ai degînd să&mi dai un autogra$ pe ghips;

+irk o#servă deodată că <ummer îi arăta cu mîna un mic avion cureac"ie care sta"iona pe pistă.

— Cînd o să te scot în oraş, la cină. — Mîine plec la 6os Angeles, pentru o con$erin"ă de o săptămînă, pe

tema to=inelor din mediul am#iant, spuse ea, de!amăgită. a tre#ui s&o lăsăm

pe săptămîna viitoare. — Consideră că avem o întîlnire.+irk a#ia avu timp să alerge către aeronava Bul$stream care îşi

încăl!ea motoarele pe pistă. +upă ce urcă la #ord, se sim"i enat cînd o găsii



pe <ummer în centrul aten"iei, înconurată de un mic grup de colonei şigenerali de la 5entagon a$lat în avionul ce avea ca destina"ie #a!a Andrews aAvia"iei Militare.

Aeronava cu reac"ie a $or"elor e=ecutive hurui deasupra monumentului*e$$erson Memorial la ora şase a dimine"ii următoare, îndreptîndu&se, pentruateri!are, spre #a!a aviatică a$lată la sud&est de capitală. Cei doi erau aştepta"ide o $urgonetă de la @/MA, care îi purtă cu repe!iciune prin tra$iculdimine"ii pînă la sediu, unde 1udi Bunn îi întîmpină în #iroul său.

— Mul"umesc lui +umne!eu că sunte"i te$eri, i!#ucni el. Am întors*aponia cu susul în os căutîndu&vă pe voi şi ca#lierul ăla.

— -ună idee, doar ca a"i greşit "ara, spuse <ummer, cu ironie. — <unt aici nişte #ăie"i dornici să audă direct de la sursă istoria

încercărilor prin care a"i trecut, continuă Bunn, $ără să le o$ere şansa de a se

rela=a. <ă mergem în #iroul amiralului.7l urmară, iar el dădu ocol holului, conducîndu&i într&un #irou mare, pecol", ale cărui $erestre dădeau către 5otomac. +eşi amiralul <andecker nu maiera director la @/MA, su#conştientul lui Bunn re$u!a să o admită. /şa #iroului era deschisă şi intrară înăuntru.

+oi #ăr#a"i stăteau pe o canapea, discutînd despre securitatea porturilorde pe coastă, în timp ce Fe#ster, directorul adunct pentru pro#leme specialela +epartamentul de <ecuritate %nternă, stătea vi!avi de ei, pe un scaun,studiind dosarul pe care îl răs$oia.

— +irk, <ummer, vi&l aminti"i pe *im Fe#ster, de la +epartamentul de<ecuritate %nternă. +umnealor sunt agen"ii speciali 5eterson şi -urroughs, dinCompartimentul Antiterorism al 4-%, !ise Bunn, arătîndu&i cu mîna pe cei doi #ăr#a"i de pe canapea. <&au întîlnit dea cu -o# Morgan şi sunt $oarteinteresa"i să a$le ce vi s&a întîmplat după scu$undarea navei <ea 1over.

+irk şi <ummer se aşe!ară pe două $otolii şi redară întregul curs al

evenimentelor, începînd cu sechestrarea lor la #ordul lui -aeke şi terminîndcu salvarea o$erită de onca chine!ească. <ummer $u uimită cînd privi ceasulluat de pe o navă veche şi montat pe perete, care, în momentul cînd îşiterminară saga, arăta că se scurseseră trei ore. O#servase că directorul din+epartamentul de <ecuritate %nternă devenise din ce în ce mai palid pemăsură ce le asculta relatarea.

— 5ur şi simplu, nu&mi vine să cred, mormăi acesta, în cele din urmă.5înă şi cele mai mărunte dove!i pe care le aveam indicau că e vor#a de o

conspira"ie apone!ă. Toate investiga"iile noastre convergeau către *aponia,spuse, clătinînd din cap.



— @oi nu&i puteam autori!a să ac"ione!e, dar un tele$on dat de 1udiacolo unde tre#uia i&a convins să asculte măcar ceea ce aveam de spus, !îm#i<ummer către Bunn,

— Acum am mers mult mai departe, le e=plică Bunn. +upă ce tu şi +irka"i plecat din Osan, am solicitat, în mod o$icial, o opera"iune militară specialăde recunoaştere su#acvatică. icepreşedintele <andecker a riscat totul ca săo#"ină apro#area e=ecutivului, în speran"a că vom reuşi să descoperim odovadă incontesta#ilă. +in ne$ericire, cu tot scandalul care se $ace în urul$or"elor noastre militare des$ăşurate în Coreea, e un moment în care potapărea suspiciuni dacă ne #ăgăm nasul în curtea din dos a aliatului nostru.

— @u tre#uie să $acă altceva decît să $otogra$ie!e nava -aeke la docullui ang, şi am o#"inut dovada, !ise +irk.

— Asta ne&ar sus"ine cau!a, cu siguran"ă. Cînd $ac descinderea; între#ă

Fe#ster.Bunn îşi privi ceasul, apoi adăugă, în gînd, di$eren"a de paispre!ece oredintre Fashington şi <eul.

— 8chipa va trece la ac"iune peste vreo două ore. Ar tre#ui să a$lăm cîteceva în primele ore ale serii.

Fe#ster îşi adună hîrtiile în tăcere, apoi se ridică. — O să mă întorc după cină, pentru raportul complet, mormăi înainte de

a se îndrepta spre uşă.+upă ce părăsi încăperea, ceilal"i putură au!i doar un singur cuvînt care

i se desprindea în mod repetat de pe #u!e în vreme ce dispărea în lungulcoridoruluiL

— Coreea.



Capitolul 42

Comandantul -ruce McCasland şi ridică ochii spre cerul nop"ii coreeneşi $a"a i se schimonosi. /n noian de nori oşi şi grei, de ploaie, pluteadeasupra %nchon&uiui, acoperind cerul mai înainte senin. O dată cu norii apăruşi lumina, ca un #umerang optic al numeroaselor unde strălucitoare generatede miile de $elinare, reşedin"e şi panouri luminoase din oraşul portuar.1e$ractate de nori, toate acestea creau, în mie! de noapte, o lumină di$u!ă.5entru un om care îşi cîştiga e=isten"a ac"ionînd prin surprindere, întunericulnop"ii era cel mai #un prieten, iar apari"ia norilor, o vraă. 5oate că o să plouă,se gîndi, plin de speran"e, pentru că ast$el camu$laul avea să li seîm#unătă"ească. +ar norii negrii se rostogoleau în tăcere, păstrîndu&şi vaporii

de apă cu o îndărătnicie #atocoritoare.Marinarul din comandoul <8A6 din -end, Oregon, se ghemui din nouîn sampanul şu#red şi aruncă o privire către cei trei #ăr#a"i întinşi, alături deel, adăposti"i de parapetul navei. 8rau îm#răca"i, precum McCasland, încostume negre de sca$andru, cu la#e, măşti şi rucsaci de aceeaşi culoare. 4iindîntr&o misiune de recunoaştere, nu aveau asupra lor decît armamentul minimde luptă corp la corp, purtînd, $iecare, cîte un pistol mitralieră 3eckler ochM5G de nouă milimetri. +e costume aveau agă"at un amestec de diversecamere $oto şi video, precum şi cîte o pereche de ochelari de noapte.

Am#arca"iunea u!ată cîrmi pe lîngă docurile comerciale din %nchon,lăsînd în urmă o dîră de $um al#astru palid, scuipat de motorul său e=terior.5entru un ochi o#işnuit, sampanul părea identic cu o mie altele din !onă,$olosite de negustori şi meşteşugari care se deplasau în susul şi în osul apelorde coastă ale Coreei ca miloc o#işnuit de transport. +ar su# e=teriorul săuaparent u!at se ascundea o am#arca"iune de asalt cu coca din $i#re de sticlă.

4iind echipat cu un motor de mare vite!ă, vasul camu$lat era construit anume pentru lansarea şi recuperarea micilor echipe de sca$andri din $or"ele speciale.0erpuind prin col"ul liniştit din nordul portului, sampanul aunse la mai

pu"in de două sute de metri de canalul de intrare în incinta <erviciilor @avaleang. 6a un semn, motorul am#arca"iunii de şapte metri împroşcă şi tuşi demai multe ori, apoi muri. +oi mem#ri <8A6, deghi!a"i în pescari neglien"i,începură să se înure unul pe altul, cu voce tare, în lim#a coreeană. în timp ceunul dintre ei trăgea de motorul e=terior, străduindu&se să&l pornească, celălalt

dădu o repre!enta"ie sonoră, înş$ăcînd o vîslă şi împroşcînd apa într&oîncercare stîngace de a vîsli către mal.

McCasland se uita peste parapet, cu un #inoclu de noapte, spre postul de pa!ă de la gura canalului. +in ghereta lor, doi #ăr#a"i se uitau peste umăr, dar



nu $ăceau nici o mişcare către vedeta rapidă, de culoare neagră, amarată lacî"iva metri distan"ă. Mul"umit $iindcă santinelele erau prea leneşe ca să $acămai multe cercetări, li se adresă cu voce scă!ută celor trei #ăr#a"i de lîngă el.

— 7n apă. Acum.Cu suple"ea unei pisici persane care sare de pe un divan, aceştia

alunecară peste #ord şi în apă $ără nici un clipocit. McCasland îşi potrivivi!orul căştii de sca$andru, schi"ă, cu degetul mare, un gest apro#ator către ceidoi pescariD, apoi îi urmă pe înotătorii su#acvatici su# supra$a"a apei. 5entrucă se încăl!ise purtînd pe sampan costumul etanş de sca$andru, se sim"i răcoritcînd apa rece i se in$iltra pînă la piele. 6impe!indu&şi au!ul, se scu$undă la oadîncime de şase metri, apoi se opri şi privi în ur, în întunecimea lugu#ră. înapa rece şi poluată a portului, vi!i#ilitatea era de numai vreo doi metri,scă!înd la !ero la vreme de noapte, dacă nu aveai o lanternă. McCasland

ignoră $aptul că erau nevoi"i să se scu$unde or#eşte şi vor#i în emi"ătorulradio pentru comunicare su#acvatică ataşat de masca costumului. — eri$icare audio şi de naviga"ie, !#ieră el. — Aici -ravo. Con$irm. Terminat, se au!i o voce. — Aici Charlie. Con$irm. Terminat, urmă o a două voce, care vor#ea pe

nas, ca în Beorgia. — Aici +elta. Con$irm. Terminat, repetă vocea celui de&al treilea

sca$andru. — Am în"eles, "ine"i aproape, răspunse McCasland.+easupra lor, cei doi mem#ri <8A6 din sampan trăseseră am#arca"iunea

la mal, lîngă o dană deteriorată şi a#andonată, a$lată în ra!a vi!uală a pa!nicilor lui ang. 4ăcînd un spectacol din repararea am#arca"iunii, cei doiîşi !ăngăneau uneltele şi înurau cu voce tare, pretin!înd că se ocupau demotor cu stîngăcie, în timp ce #ăr#a"ii din apă îşi îndeplineau misiunea.

<u# supra$a"ă, McCasland îşi activa microreceptorul su#acvatic B5<

M/B1 :'

, sau MuggerD, cum i se spunea. 4ără să $ie mai mare decît un 5alm5ilot, micul dispo!itiv con"inea un sistem de navigare care era reglat prinintermediul semnalelor primite de la sateli"ii B5<. McCasland se propulsarepede, cu o lovitură a picioarelor, pînă la adîncimea de trei metri, undereceptorul putea capta semnalul B5<, sta#ilind un punct $i= de re$erin"ă. /necran de urmărire apăru în tăcere, a$işînd o linie animată, care se !ig!aga printre o serie de o#stacole şi în urul acestora. 5e #a!a $otogra$iilor desupraveghere luate din aer şi a descrierii $urni!ate de +irk şi <ummer,

McCasland înregistrase în Mugger coordonatele mai multor puncte. în urmaanali!ei, re!ultase un traseu care ducea către %ntrarea în docul acoperit şi pe

:' Miniature /nderwater B5< 1eceiver .



care îl puteau urma $ără să se ridice la supra$a"ă. To"i cei patru scu$undătoriaveau cîte un ast$el de dispo!itiv care, prin intermediul unei lumini"eintermitente, le indica, de asemenea, po!i"ia relativa a unuia $a"ă de ceilal"i.înotînd într&un întuneric deplin, se puteau deplasa pe traseul către doculacoperit în timp ce se a$lau doar la vreo doi metri unul de altul.

— O, s&o luăm din loc, spuse, în mască, după ce co#orî din nou.Cu o lovitură puternică a picioarelor, McCasland înaintă prin apa neagră

ca smoala, cu ochii lipi"i de #usola electronică şi de %ndicatorul adîncimii,asigurîndu&se că cel din urmă arăta mereu şase metri. O dată auns la intrareaîn !ona particulară de naviga"ie, se întoarse şi înotă către micul canal îngust,trecînd aproape direct pe su# vedeta rapidă a santinelelor, care plutea lasupra$a"ă. +easupra umărului său, ceilal"i trei mem#ri <8A6 îl urmau$ormînd un triunghi, la o distan"ă de vreo doi metri.

%ndi$erent dacă era noapte sau !i, sca$andrii <8A6 erau aproapeimposi#il de detectat datorită utili!ării sistemului de recirculare a aeruluie=pirat. 1enun"înd la #uteliile standard cu aer comprimat, care generea!ă #uletrădătoare de aer e=pirat vi!i#ile de la supra$a"ă, scu$undătorii din marinamilitară $oloseau sistemul %581 de la Carleton Technologies pentrualimentare cu aer. încastrat într&un echipament de spate cu aspect lucios,%581 le $urni!a sca$andrilor o=igen pur, recirculat printr&un epurator chimiccare îndepărta dio=idul de car#on, împrăştiind doar o cantitate in$imă de ga!evacuat. <istemul, care $unc"iona ca uns, le permitea sca$andrilor să rămînă înapă pînă la patru ore, dacă era necesar. +ar, $iindcă ga!ul re!idual nu se ridicasu# $ormă de #ule la supra$a"a apei, locul în care se a$lau le era ascuns celorcare priveau cu ochiul li#er.

/rmînd traseul imaginar indicat de Mugger, cei patru scu$undătoriînotau prin canalul şerpuitor, înaintînd prin apa întunecoasă pînă ce seapropiară de intrarea docului închis. Cei patru sute de metri de înot su#acvatic

i&ar $i e=tenuat pe maoritatea sca$andrilor sportivi, dar anii de antrenament$i!ic $ăceau ca, pentru căli"ii mem#ri <8A6, să $ie ca şi cum n&ar $i $ăcutaltceva decît să traverse!e strada. -ătăile inimilor li se înte"iră la punctul deodihna şi regrupare din $a"a por"ii masive a docului. McCasland înotă în cerc, pînă ce dădu cu mîinile peste un pilon care sus"inea o parte a intrării.1idicîndu&se în lungul acestuia, se înăl"ă încet, pînă cînd descoperi margineain$erioară a por"ii glisante, care era suspendată la un metru su# supra$a"a apei.4iind încredin"at că aunsese acolo unde tre#uie, co#orî din nou la adîncimea

la care se a$lau ceilal"i. — Trecem la recunoaşterea preliminară. @e regrupăm în po!i"ia asta

peste trei!eci minute. Terminat.



+in acel punct, $iecare avea de urmărit un alt traseu în interiorulşantierului naval închis. +irk şi <ummer desenaseră, din memorie, o hartădetaliată a locului, care $usese $olosită pentru a sta#ili cîte o !onă di$erită derecunoaştere pentru $iecare scu$undător. 6ui McCasland îi revenea sarcina ceamai di$icilă, $iindcă tre#uia să aungă în punctul cel mai îndepărtat, înotînd pînă în e=tremitatea laterală, dinspre "ărm, a şantierului, ca să o#"ină o vedere$rontală a acestuia. Al"i doi scu$undători aveau de e=plorat docul principal pentru a veri$ica şi $ilma pre!en"a lui -aeke, în timp ce al patrulea tre#uia săstea, ca re!ervă, lîngă poarta de acces.

6uminile strălucitoare din pla$onul hangarului pătrundeau în stratulsuperior al apei, aruncînd asupră&i um#ra întunecată a pilonilor de #eton caresus"ineau docul. McCasland descoperi că, la o adîncime de patru metri şi umătate, putea desluşi conturul întunecat al pilonilor în apa din $a"a ochilor

săi. <trînse la piept microdetectorul Mugger şi lovi mai tare apa cu picioarele,$olosindu&şi vederea ca să înainte!e repede de&a lungul danei. +upă ce trecu pe lîngă o du!ină de stîlpi, în $a"ă i se înăl"ă #rusc un perete de #eton, şi atunciştiu că aunsese la capăt. Odihnindu&se spriinit de un pilon, regla o camerăvideo cu înregistrare şi se pregăti să se ridice la supra$a"ă, luptîndu&se cu unsentiment neplăcut de în$rîngere. în timp ce înotase pe su# dană, avu osen!a"ie stranie de gol, detectînd a#sen"a o#iectului masiv pe care se gîndisecă ar $i tre#uit să&l simtă alături, chiar dacă nu se a$la în cîmpul său vi!ual.

<parse $ără !gomot supra$a"a apei de su# marginea docului şi ochii îicon$irmară sen!a"ia de gol din stomac. %mensul şantier naval acoperit era pustiu. în $a"a lui nu era amarat nici un ca#lier de o sută două!eci şi cinci demetri. 4olosindu&se de camera video, scana în linişte tot spa"iul închis, în carenu descoperi decît o singură navă, un remorcher de$ect, plasat pe un docuscat. în apropiere, un grup de muncitori plictisi"i de la schim#ul trei sealergau unii pe al"ii în urul unui elevator cu $urcă, acesta $iind singurul semn

de via"ă din acea clădire masivă.McCasland termină $ilmarea, se lasă din nou su# apă şi o luă înapoi, de&a lungul docului, îndreptîndu&se către intrarea principală. Cînd aunse la pilonul de sus"inere, săltă Mugger&ul şi vă!u că ceilal"i trei scu$undători seîntorseseră dea şi aşteptau, $iind la vreo doi metri distan"ă.

— Misiunea a $ost îndeplinită, spuse, scurt, şi începu să înoate însprecanal.

Cei patru #ăr#a"i din comandoul <8A6 se strecurară înapoi, către

sampanul tras pe uscat, şi se tîrîră $ără !gomot în interior. 4alşii pescari găsiră #rusc leacul motorului în su$erin"ă şi îl reporniră. Cu alte înurături sonore,trecură pe lîngă canalul lui ang şi se pierdură în noapte.



O dată ieşi"i din ra!a vi!uală, McCasland se ridică în capul oaselor şi îşiscoase masca, trăgînd adînc în piept aerul umed şi rece al portului şi privindlung luminile care licăreau pe supra$a"a apei. /n strop de ploaie îi lovi $a"a,apoi altul şi altul. <cuturînd din cap, rămase aşe!at, în tăcere, în timp ce cerulse deschise, revărsînd un noian de apă asupra comandoului $rustrat.



Capitolul 43

Fe#ster, 5eterson şi -urroughs reveniră în clădirea sediului /MA laora şase $i= şi, intrînd în #iroul lui Bunn, descoperiră o atmos$eră plină detriste"e. Tocmai $useseră primite re!ultatele misiunii de recunoaştere acomandoului <8A6, iar Bunn, +irk şi <ummer stăteau îm#u$na"i, discutînddespre ele.

— Mă tem că noută"ile sunt de!amăgitoare, spuse Bunn. Ca#lierul nuera acolo.

— Cum de a putut veni şi pleca $ără să $ie vă!ut; se miră Fe#ster. Am pus %nterpol&ul şi autorită"ile vamale să caute vasul ăla prin toată !onaAsiatică a 5aci$icului.

— 5oate cî"iva dintre ei sunt în solda lui ang, spuse <ummer.Fe#ster nu lua în considerare sugestia. — 8ste sigur că echipa de recunoaştere nu a greşit identi$icarea; — <e pare că pe şantierul naval acoperit nu era nimic de vă!ut. Acum

este trimisă prin satelit înregistrarea video. O pute"i vedea cu ochiidumneavoastră pe monitorul amiralului, răspunse Bunn.

5entru a două oară în !iua aceea, conduse procesiunea către $ostul #iroual acestuia. Cînd se apropie de încăperea de pe col", au!i, cu surprindere, unrîs $amiliar, care ieşea pe uşa deschisă odată cu un nor di$u! de $um plutind înderivă.

Trecu pragul şi avu un şoc cînd îl vă!u pe Al Biordino stînd pe canapea.Cu un cîrlion" re#el al părului său negru şi #uclat atîrnînd într&o parte, proaspătul director al +epartamentului de Tehnologie <u#acvatică al @/MAstătea tolănit, cu picioarele pe măsu"a pentru ca$ea, iar între #u!e i se legănaun tra#uc #utucănos. 8ra îm#răcat cu o salopetă u!ată de la @/MA şi arăta de

parcă a#ia ar $i co#orît de pe vapor. — 1udi, #ăiete, aici, în seara asta, punem lumea să se ocupe de vîn!ărila o oră cam tîr!ie, nu&i aşa; între#ă Biordino înainte de a su$la un nor de $umde tra#uc către tavan.

— Cineva tre#uie să ai#ă griă de prăvălie cît stai tu tolănit la soare, pe o plaă tropicală.

+irk şi <ummer !îm#iră cînd intrară în încăpere şi dădură cu ochii deBiordino, care era, pentru ei, un $el de unchi $avorit. +ar nu&l vă!ură imediat

pe tatăl lor, care stătea în picioare, în partea cealaltă a #iroului, privindluminile de pe malul $luviului 5otomac. Trupul său drept, de un metrunouă!eci şi doi, de lîngă $ereastră, îşi modi$icase $oarte pu"in aspectul costelivdin tinere"e. Tenta de gri de la tîmple şi cîteva riduri uşoare din urul ochilor ii



sugerau vîrsta. Chipul #ron!at şi #ătut de vînturi al lui +irk 5itt, legendaruldirector de proiecte speciale, auns acum conducătorul @/MA, se destinseîntr&un !îm#et larg la vederea copiilor săi.

— +irk, <ummer, spuse, iar ochii săi ver!i şi scînteietori străluciră, plinide căldură, cînd îşi aruncă #ra"ele în urul celor doi.

— Tată, credeam că tu şi Al sunte"i încă în 4ilipine, !ise <ummer, dupăce îl îm#ră"işă şi îl sărută în $ugă pe o#ra!.

— Blumeşti; se amestecă Biordino. -ătrînu aproape că a traversat5aci$icul înot ca să se întoarcă aici cînd a au!it că a"i dispărut.

5itt senior surîse. — 8ram doar gelos pentru turul Asiei de nord&est $ăcut $ără mine. — Am notat cîteva locuri de evitat, rîse +irk, drept răspuns.5itt se însu$le"ise vi!i#il în pre!en"a copiilor săi. -ătrînul oceanogra$

privea plin de seninătate radiantă lumea care se schim#ase de curînd în urulsău. Cu cî"iva ani în urmă, via"a sa personală devenise cu totul alta în urmăapari"iei neaşteptate a celor doi copii ai săi, dea mari, despre care nu ştiusenimic pînă atunci. +ar ei deveniseră curînd o parte importanta a e=isten"eisale, alăturîndu&se activită"ilor lui su#acvatice, petrecîndu&şi timpul li#erîmpreună cu el şi cu proaspăta lui so"ie. @eaşteptata do!ă de responsa#ilitateîl îm#oldise să&şi treacă în revistă via"a şi, în cele din urmă, se căsătorise cu$emeia pe care o iu#ea de multă vreme, 6oren <mith, repre!entanta dinCongres a statului Colorado. +ar schim#ările continuaseră, căci pînă şi via"asa pro$esională se modi$icase. Cînd amiralul <andecker acceptase peneaşteptate vicepreşedin"ia, 5itt $usese #rusc împins în po!i"ia din vîr$ulierarhiei de la @/MA. Cît timp $usese director de proiecte speciale, avusese parte de aventuri şi de provocări care aungeau pentru mai multe vie"i şi careîl purtaseră în cele patru col"uri ale lumii. 1iscurile ceruseră un tri#ut,a$ectîndu&l atît $i!ic cît şi psihic, iar acum se #ucura să o lase mai moale în

ceea ce privea cerin"ele mai dure ale slu#ei. Ca director general al @/MA,îndatoririle sale administrative şi politice îi depăşeau adesea avantaele, darcontinua să se asigure că el şi Al petreceau su$icient timp pe teren, testîndnoile echipamente, e=plorînd re!erva"iile marine în devenire sau doardepăşindu&şi limitele în adîncuri. în pro$un!imea su$letului său, se maiaprindea încă o $lacără strălucitoare atunci cînd era vor#a de e=plorarea unorlocuri necunoscute sau de re!olvarea unor mistere ale lumii antice, iar sim"ulde modă veche al proprietă"ii nu i se diminuase niciodată.

1ăpirea copiilor săi şi scu$undarea lui <ea 1over declanşaseră o $urielăuntrică, redeşteptîndu&i vechea hotărîre de a $ace dreptate în lume, pe care osim"ise luîndu&l în stăpînire în mai multe rînduri.



— Tată, ce s&a întîmplat cu încărcătura to=ică a cargo#otului apone!din 4ilipine; între#ă +irk. Am în"eles că scurgerile de muni"ie chimică au dusla moartea reci$ului.

— Aşa e, în ca!ul ăsta era un amestec de i!ocianat şi levi!ită.Alte pericole rămase de pe urma celui de al +oilea 1ă!#oi Mondial.+e $apt, am pus capăt scurgerilor. @imeni nu se o$erea să coordone!e

e=cavările pentru îndepărtarea muni"iei, aşa ca am $ăcut următorul lucru de pelista celor mai indicate. 6e&am îngropat.

— <pre norocul nostru, chiar acolo era un #anc su#acvatic de nisip,e=plică Biordino. @&am $ăcut altceva decît să pornim o pompă de apă şi săumplem cala cargoului cu nisip, după care am etanşat&o.

Atîta vreme cît nimeni nu $ace săpături acolo, n&or să mai $ie scurgerito=ice, iar reci$ul a$ectat o să se regenere!e în cî"iva ani.

O asistentă din departamentul administrativ îşi vîrî capul pe uşă şi i seadresă lui BunnL — +omnule, înregistrarea video de la 5entagon e disponi#ilă şi poate $i

vi!ionată acum, spuse, apoi dispăru dincolo de uşă ca un şoarece în gaura sa.Bunn prinse momentul şi îi pre!entă pe repre!entantul +epartamentului

de <ecuritate %nternă şi pe cei doi agen"i 4-% lui 5itt şi Biordino, apoi îiconduse pe to"i către un monitor mare, plat, care % era ascuns în spatele unui panou glisant. +ădu cîteva comen!i prin %ntermediul unei tastaturi şi ecranulse lumină #rusc, redînd imaginea unui şantier naval închis, de maridimensiuni. O#iectivul camerei video se roti de ur împreur, arătînd maimulte docuri pustii. +upă mai pu"in de un minut, înregistrarea se termină şiecranul se goli.

— 8 şantierul lui ang, $ără nici o îndoială. +ar nici urmă de -aeke,spuse +irk.

— 1aportul Marinei Militare spune că un mic remorcher şi o vedetă au

$ost singurele nave o#servate pe proprietatea lui ang, !ise Bunn. <e pare că,aidoma lui 8lvis, -aeke a părăsit clădirea.Fe#ster îşi drese glasul. — %nterpolul şi 5oli"ia @a"ională Coreeană mi&au con$irmat $aptul că

portul %nchon a $ost monitori!at în permanen"ă, începînd din momentulsalvării echipaului de pe <ea 1over şi al emiterii comunicatului, începînd deatunci, nici un vas care să corespundă descrierii lui -aeke nu a $ost vă!utintrînd sau ieşind din port.

— Cineva primeşte mită, rînii Biordino, în !e$lemea.Fe#ster îi răspunse cu o privire indignată.



— 8=istă o mică pro#a#ilitate, dar nu e verosimil. în ciuda tra$icului săuintens, %nchon nu e un port deose#it de mare. Cineva ar $i tre#uit să raporte!ecă a vă!ut nava plecînd.

— <&ar putea să $i $ugit, pe ascuns, imediat ce au $ost de#arca"i +irk şi<ummer, presupuse Bunn, ceea ce s&a întîmplat înainte de emiterea alertei%nterpolului.

— Mai e=istă şi o altă posi#ilitate, sugeră 5itt. @ava ar $i putut $icamu$lată sau recon$igurată, ca să semene cu alt vas. <&ar putea să $i părăsit portul !iua în amia!a mare, arătînd ca un cargo#ot o#işnuit.

— <au ca 6ove -oat, adăuga Biordino. — %ndi$erent cum a $ost îndepărtată, rămîne $aptul că, $ără navă, n&avem

su$iciente dove!i pentru a $ace o mişcare împotriva lui ang în cola#orare cuautorită"ile coreene, spuse Fe#ster.

— +ar +irk şi <ummer; ripostă 5itt, din ce în ce mai $urios. Crede"i căau auns pe teritoriul coreean la #ordul lui ueen Mar2; — +ovada împotriva lui ang tre#uie să $ie riguroasă, răspunse

Fe#ster, cu o mină tensionată. în momentul de $a"ă, avem o pro#lemă politicăserioasă în Coreea de <ud. Oamenilor noştri din +epartamentul de <tat letremură picioarele şi chiar şi cei de la 5entagon sunt agita"i. 5osi#ilitatea de a$i nevoi"i să renun"ăm la pre!en"a noastră militară în Coreea e $oarte reală şinimeni nu doreşte să periclite!e o situa"ie precară într&un moment critic.

— Aşadar, vă e $rică să&i cere"i Coreei de <ud să $acă o anchetă asupralui ang; între#ă 5itt.

— Ordinul vine de sus. Tre#uie să ne "inem departe de Coreea pînă cîndAdunarea @a"ională votea!ă e=pul!area sau nu a $or"elor noastre militare.

— Ce are amiralul de spus despre asta; îl între#ă 5itt pe Bunn.Cel din urmă clătină încet din cap. — Amiralul, ăăă, vicepreşedintele <andecker m&a in$ormat că

preşedintele respectă părerea +epartamentului de <tat în ceea ce priveştereac"ia $a"ă de scu$undarea lui <ea 1over. 5unerea su# acu!are a lui ang decătre +irk şi <ummer ne conduce, din păcate, către decretul despre caretocmai a amintit *im. @imeni nu tre#uie să $acă valuri înainte de votul dinAdunarea @a"ională. +upă toate aparen"ele, rapoartele agen"ilor noştri au scosla iveală e=isten"a unor legături secrete între ang şi preşedintele Coreei de<ud, care merg dincolo de prietenia lor recunoscută în mod pu#lic.5reşedintele se teme că o să&i piardă spriinul împotriva măsurilor luate de

Adunarea @a"ională dacă este ini"iată o anchetă stînenitoare. — @u&şi dă seama care e dimensiunea riscului implicat de armele a$late

în posesia lui ang; între#ă <ummer, nevenindu&i să creadă.Bunn dădu din cap.



— 5reşedintele a repetat că, odată ce re!olu"ia va $i votată, va cere caautorită"ile coreene să $acă o investiga"ie imediată şi amănun"ită în ceea ce priveşte amestecul lui ang în scu$undarea lui <ea 1over şi poten"ialele salerela"ii cu Coreea de @ord. între timp, a autori!at +epartamentul de <ecuritate%nternă să emită o averti!are serioasă re$eritoare la păstrarea securită"ii dinteritoriu, aten"ionînd mai ales asupra navelor aeriene şi maritime care sosescdin *aponia şi din Coreea de <ud.

4rustrat, 5itt unior începu să măsoare încăperea cu paşi mari. — 8 prea pu"in şi prea tîr!iu, spuse, în cele din urmă, cu voce oasă.

<us"inerea îndepărtării $or"elor <tatelor /nite din Coreea de <ud $ace partedin strategia lui ang, care $oloseşte ca diversiune amenin"area teroristă percepută ca $iind apone!ă. @u în"elege"i; +acă are de gînd să încerce olovitură asupra <tatelor /nite, asta o să se întîmple înainte de votul din

Adunarea @a"ională.. — Care va avea loc de acum în !ece !ile, spuse Bunn. — Atunci va tre#ui să anticipăm următoarea mişcare a lui ang,

interveni 5itt, ra"ionînd logic şi calm. 0tim că de"ine o companie mare detransport naval şi că, în consecin"ă, are cunoştin"e vaste re$eritoare laamenaările portuare din America. +eci s&ar părea că o să încerce să aducăarmele la #ordul unui cargo#ot comercial, cel mai pro#a#il pe coasta de vest.

— 8 mai simplu decît să le introducă, clandestin, cu o aeronavă, apro#ăBiordino. 5ro#a#il o să le trimită cu un portavion su# pavilion apone!.

— <au poate cu derutantul -aeke, adăugă +irk. — >aeger e în posesia unui raport detaliat re$eritor la ceea ce tre#uie

căutat pentru a identi$ica un depo!it de componente #acteriologice, spuseBunn. O să văd dacă vameşii sunt instrui"i în mod corespun!ător pentrucontroalele din porturi.

— 0i tot ar putea $i prea tîr!iu, răspunse 5itt. Ar putea eli#era agentul

#acteriologic în timp ce navighea!ă prin port, contaminînd întreaga regiuneînainte de a acosta. Bîndeşte&te, de e=emplu, la Bol$ul <an 4rancisco. — <au chiar înainte de a intra în port, dacă vîntul predominant le e

$avora#il. 6ansarea din Aleutine s&a $ăcut, după toate aparen"ele, de pe un vasa$lat în largul coastelor insulei >unaska, aşa că e cu siguran"ă posi#il sălovească $ără să intre în port, spuse +irk.

— 5a!a de Coastă e însărcinată să garante!e securitatea din porturi, su# urisdic"ia +epartamentului de <ecuritate %nternă şi, în pre!ent, a#ordea!ă şi

inspectea!ă toate navele comerciale care sosesc, la scurt timp după pătrunderea în port, le atrase aten"ia Fe#ster.

— +ar a#ordea!ă şi inspectea!ă şi toate navele comerciale a$late în largşi care nu se îndreaptă către port; între#ă +irk.



— @u cred că au su$iciente resurse pentru că aşa ceva să $ie inclus înmisiunea lor de pa!ă. 0i&au ampli$icat programul de pregătire a inspectorilornavali, dar continuă să ai#ă un număr limitat de vase disponi#ile. 8=tindereaactivită"ii de&a lungul întregii coaste de vest e o cerin"ă care le depăşeşte cumult resursele.

— +ar marina militară; între#ă <ummer. +e ce nu pot $i rechi!i"ionatecîteva nave din 4lota 5aci$icului; Mi se pare că, atunci cînd e în pericolsecuritatea na"ională, toate navele militare disponi#ile ar tre#ui însărcinate săse ocupe de #locadă.

— O între#are #ună, cu un răspuns di$icil, ripostă Bunn. O ast$el demisiune a marinei militare nu intră în tiparele o#işnuite. @u s&au înghesuitniciodată să oace rolul de sus"inător al 5a!ei de Coastă. 5ro#a#il că or săevite să îndeplinească cererea pînă cînd o să&l convingem pe secretarul

apărării de la Casa Al#ă să insiste în acest sens. O să&i atrag aten"ia prinintermediul vicepreşedintelui, dar, realişti $iind, în cel mai #un ca! o să treacăo săptămînă înainte de a intra în ac"iune. 0i ar putea $i prea tîr!iu.

— Mai e=istă şi o altă posi#ilitate, !ise 5itt, întin!îndu&se către sertarulunui #irou şi sco"înd raportul !ilnic al însărcinărilor primite de navele decercetare @/MA. %a să vedem, 5aci$ic 8=plorer tocmai a sosit la ancouver,-lue B/% diriea!ă o cercetare des$ăşurată în largul gol$ului +rake, la nord de<an 4rancisco, iar +eep 8ndeavor testea!ă un su#marin la <an +iego. @u e o$lotă de nave de luptă, dar le pot da navelor mele o nouă însărcinare, cerîndu&le ca, în două !ile, să $ie pe po!i"ii în largul porturilor metropolitane de pecoasta de vest, autînd 5a!a de Coastă.

— Asta ar repre!enta un spriin semni$icativ în ceea ce priveşteresursele din larg. 0i sunt sigur că 5a!a de Coastă o să vă $ie recunoscătoare pentru autor, spuse Fe#ster.

— @umi"i&l împrumut temporar, !ise 5itt. Cel pu"in pînă reuşeşte 1udi

să găsească o modalitate de a recupera costurile. — <unt sigur că o să putem sta#ili un soi de compensa"ie pentru autoruldat în timpul acestei stări de alertă tot mai presante, spuse Bunn, uitîndu&se laFe#ster cu un !îm#et de rechin.

— <&a $ăcut, atunci. 4lota @/MA de pe coasta de vest va începeimediat, în larg, e=erci"iile de descoperire a #om#elor. încă ceva, totuşi, îispuse 5itt lui Fe#ster, pe un ton dur. ang mi&a scu$undat dea o navă, nuinten"ione! să mai pierd şi alta. reau ca în preama navelor mele să stea, în

permanen"ă, o vedetă înarmată. — +e acord. 8chipaele de patrulare vor $i alertate şi în ceea ce priveşte

posi#ilitatea unei riposte armate.



— -un. 8chipa noastră, aici de $a"ă, o să coordone!e cola#orarea cu$lotilele regionale de supraveghere ale 5a!ei de Coastă. 1udi, o să $ie necesarsă te rupi de clădirea sediului. Aş vrea să !#ori la <an 4rancisco ca săorgani!e!i alipirea lui -lue Bill la $lotila regională a 5a!ei de Coastă, iar peurmă să ve!i dacă 5aci$ic 8=plorer este asociată, în mod similar, cu cea din!ona <eattleancouver. +irk şi <ummer, aş vrea să vă întoarce"i pe +eep8ndeavor, la <an +iego, şi să participa"i la supravegherea coastei Cali$ornieide <ud, ordonă 5itt.

— Cu mine cum rămîne, şe$ule; între#ă Biordino, cu indignare pre$ăcută. @u primesc şi eu o legitima"ie de inspector de nave;

— O, nu, răspunse 5itt, cu un !îm#et şiret. 5entru tine am re!ervat cevamai important.



Capitolul 44

@u s&a $ăcut prea multă vîlvă cînd două remorchere murdare au începutsă împingă, uşor şi cu încetineală, plat$orma Od2sse2 a corpora"iei <ea6aunch, îndepărtînd&o de doc. Agita"ia stîrnită de o nouă lansare scă!use de&alungul anilor într&o asemenea măsură încît doar o mînă de mem#ri ai$amiliilor, de prieteni şi de directori ai corpora"iilor îşi $luturau mîinile luîndu&şi rămas&#un de la mem#rii echipaului. Aceştia din urmă erau mai pu"ini,ceea ce implica, de asemenea, că şi cei care le $ăceau urări de #ine să nu $ie la$el de numeroşi ca de o#icei. 5e uriaşa plat$ormă se a$lau doar patru!eci şi doide oameni, cu apro=imativ două!eci mai pu"ini decît ar $i $ost normal, pentrucă <tamp, coordonatorul lansării, re"inuse o mare parte a inginerilor să aute la

repararea avariilor provocate de incendiu pe nava au=iliară. +e pe puntea denaviga"ie a lui <ea 6aunch Conmander, căpitanul Christiano urmărea, nervos,cum se îndepărta de dană plat$orma pe care se a$la racheta, luîndu&şi rămas& #un de la aceasta şi de la echipaul său cu un şuierat prelung al sirenei. Cu maimulte pun"i su# el, o armată de electricieni lucra cu în$rigurare, două!eci şi patru de ore din două!eci şi patru, ca să repare stricăciunile $ăcute de $oc înca#ina de control, în speran"a că nava de comandă avea să poată pleca peurmele plat$ormei peste trei sau patru !ile.

<alutului lui Christiano i se răspunse cu un scurt sunet de sirenă de peOd2sse2, care părea să vină de deasupra norilor. 5untea principală a acesteiadin urmă se a$la la aproape trei!eci de metri deasupra apei. 8a însăşi o navăoceanică, plat$orma plutitoare se #a!a pe remorchere pentru a intra şi a ieşidin port $ără pro#leme. Cu toate că avea posi#ilitatea de a se po!i"iona într&unspa"iu restrîns, am#arca"iunile mici şi o#stacolele din port erau greu vi!i#iledin timona plasată în partea superioară a structurii sale, aşa că remorcherele

erau utili!ate pentru garantarea unei naviga"ii sigure în apele aglomerate. @ava masivă trecu încet pe lîngă digul de la intrarea în port, părînd otarantulă gigantică care se tîra pe apa liniştită. 5lat$orma petrolieră modi$icatădin Marea @ordului se deplasa stînd pe vîr$urile a cîte cinci stîlpi groşi alinia"i pe $iecare $lanc. <pintecînd valurile cu pu"in deasupra supra$e"ei apei, #a!a pilonilor se spriinea pe două pontoane su#acvatice gigantice, $iecare dintreacestea întin!îndu&se pe o lungime de o sută două!eci şi cinci de metri.

5e partea dinspre pupa a cocii $iecărui ponton era $i=ata o pereche de

elice cu patru pale, care puteau împinge nava mătăhăloasă printre tala!uri cu ovite!ă de pînă la douăspre!ece noduri. Avînd un deplasament peste trei!eci demii de tone, Od2sse2 era cea mai mare navă tip catamaran auto&propulsată dinlume şi, de departe, cea care o$erea priveliştea cea mai impresionantă. +upă



ce trecu lin dincolo de intrarea în portul 6ong -each, plat$orma continuă săalunece încă trei kilometri spre larg înainte ca remorcherele să se oprească.

— 5regăti"i&vă să strîngeti ca#lurile de remorcare, răcni comandantul luiOd2sse2, un $ost căpitan de petrolier pe nume 3ennesse2, care spuneaîntotdeauna lucrurilor pe nume.

1emorcherele desprinseră ca#lurile, care $ură rulate cu repe!iciune deechipaul plat$ormei. Cele patru motoare de curent continuu de cîte trei mii decai putere ale acesteia porniră şi, în timp ce remorcherele se desprindeau de$lancurile sale, începu să înainte!e prin propriile $or"e. <us, cu mult deasupracelor două pontoane uriaşe, echipaul de pe plat$orma superioară se legănaîncet, înainte şi înapoi, de parcă s&ar $i a$lat într&un !gîrie nori în timpul uneivielii. 5uternica rachetă Qenit, #ine ancorată în suportul său ori!ontal, nu eraa$ectată de acea mişcare domoala. 8chipaul e=perimentat îşi îndeplinea

îndatoririle ca de o#icei, întrînd într&un program leer, de rutină, pe duratacălătoriei lente către locul lansării, în vreme ce coasta de culoarea ca$elei culapte a Cali$orniei dispărea încet din vedere. 3ennesse2 mări treptat putereamotoarelor, pînă ce plat$orma aunse să înainte!e, pu$ăind, cu o vite!ă denouă noduri, apoi sta#ili cursul către sud&vest, spre locul lansării, a$lat la8cuator, două mii cinci sute de kilometri sud de 3awaii. @imeni nu #ănuia căera o destina"ie la care nu aveau să aungă niciodată.

6a două mii cinci sute de kilometri spre vest, ogur2o gonea de&acurme!işul 5aci$icului precum un ogar care $ugăreşte un iepure. +e cînd plecase din %nchon, nu&şi încetinise ritmul decît cu oca!ia unei opriri îninsulele Ogasawara, unde îl recuperase pe Tongu. +upă ce trecuse pe la peri$eria unei $urtuni la vest de Midwa2, nava avusese parte de mare calmă şide vînt din pupa, ceea ce îi permisese să despice apa cu vite!a ma=imă.6ipsită de kilometrii de ca#lu greu şi de echipamentul voluminos de întinderea acestuia, depo!itat de o#icei su# punte, ogur2o plutea stînd cu doi metri şi

umătate în plus deasupra apei $a"ă de po!i"ia sa o#işnuită. Cele patru motoarediesel îi imprimau vasului uşurat vite!a rapidă de două!eci şi unu de noduri, propulsîndu&l de&a curme!işul oceanului pe o distan"ă de aproape şase sute demile în $iecare !i.

6a #ord, o echipă numeroasă de ingineri şi tehnicieni se pregătea pentrulansarea rachetei Qenit. /n centru de control al lansării, aproape o copieidentică a ca#inei de control de pe <ea 6aunch Commander, care $useseconstruit pe una dintre pun"ile in$erioare, era sediul unei activită"i

neîntrerupte. +e la la#oratorul din %nchon $usese primită varianta $inala a programului de lansare, iar echipa de coordonare a acestei opera"iuni crease oserie de $alse scenarii de lucru pentru echipa opera"ională. 4useseră parcursemai multe teste standard de lansare, pînă cînd, după o lună petrecută pe mare,



simulările atinseseră per$ec"iunea. 5entru că li se spusese doar că urmau săcomande lansarea satelitului lui ang de pe o plat$ormă plutitoare, mem#riigrupului nu aveau ha#ar că urmau să contri#uie la o ac"iune ilegală şi aşteptaucu neră#dare să treacă la adevărata lansare a rachetei.

Tongu $olosea timpul petrecut pe mare ca să&şi per$ec"ione!e strategiade atac asupra plat$ormei Od2sse2. împreună cu grupul de comando, studie cuaten"ie planurile acesteia, calculînd po!i"iile de atac şi corelînd mişcările$or"elor sale, pînă cînd o#"inu planul atacului, detaliat pînă la nivelul $iecăruiminut. în timp ce nava se apropia tot mai mult şi mai mult de "intă, mem#riicomandoului îşi memorau $iecare mişcare, îşi cură"au armele şi, în general, se$ereau să $ie vă!u"i de ceilal"i mem#ri ai echipaului. +upă o cină luatăîmpreună cu grupul de asalt, Tongu îl invită pe im, care îi era secund, înca#ina sa. în intimitatea acesteia, îi dădu e=plica"ii despre ordinul lui ang de

a sa#orda ogur2o. — %&am spus căpitanului 6ee care sunt coordonatele locului de întîlnirecu cargo#otul care ne aşteaptă. Totuşi, nu i&am adus la cunoştin"ă planul descu$undare a navei sale, ci doar că echipa de lansare va $i trans$erată pe un altvas, pentru mai multă siguran"ă.

— @u suntem siguri că o să se supună ordinelor lui ang; se interesăim, $ără să $ie a$ectat de perspectiva uciderii celor două sute de oameni cucare călătorea pe aceeaşi navă.

— @u, nu e o idee #ună să&i spunem. @ici un căpitan nu doreşte să&şiscu$unde propria navă şi să&şi a#andone!e echipaul. O să plecăm $ără el.

— Cum o să $ie distrus vasul;Tongu se întinse şi scoase de su# pat un săcule" pe care i&l întinse lui

im. — 8=plo!ive <emte=, de plastic, cu detonatoare ac"ionate de la distan"ă.

%nten"ione! să active! încărcătura în timp ce nava o să se a$le în mişcare.

<e îndreptă spre unul dintre pere"ii despăr"itori şi arătă cu degetul sprediagrama care repre!enta, în sec"iune, nava ogur2o. — 4ăcînd, prin e=plo!ie, o serie de găuri în partea din $a"ă a cocii şi în

sectoarele de la provă, su# linia de plutire, momentul mecanic al navei vaduce la o inundare rapidă a pun"ilor in$erioare. @ava o să se scu$unde precumun su#marin, înainte ca echipaul să ai#ă timp să reac"ione!e.

— Mai e=istă totuşi o şansă ca unii să scape în #ărcile de salvare, îlcontra!ise im.

Tongu clătină din cap cu un !îm#et viclean. — Am aplicat un ade!iv lichid pe suporturile #ărcilor de salvare. @ici

una n&o să părăsească vasul $ără un e$ort considera#il. — 0i noi; între#ă im, cu o uşoară nesiguran"ă în glas.



— Tu şi al"ii doi o să pleca"i cu mine într&o #arcă de asalt. O să&lconving pe 6ee să ne lase să ne îndepărtăm de navă ca să supraveghem !onadintr&o po!i"ie avansată imediat ce cargoul va $i detectat de radar. O sădetonăm încărcăturile după ce ogur2o o să prindă din nou vite!ă.

im suspină în tăcere şi dădu din cap cu gravitate. — @&o să&mi $ie uşor să&mi a#andone! grupul de comando, spuse, cu

voce scă!ută. — To"i sunt #ăie"i #uni, dar nu&i putem recupera. 6as în seama ta să

alegi doi oameni care să ni se alăture. +ar întîi tre#uie să plasăm e=plo!i#ilii.%a&l pe 32un, specialistul tău în demolări, şi $i=a"i încărcăturile în partea din$a"ă a provei, în compartimentele 8, 4 şi B. Ave"i griă să nu $i"i o#serva"i devreun mem#ru al echipaului.

im înhă"ă săcule"ul şi dădu din nou din cap.

— Os&o $acem, spuse, apoi ieşi din ca#ină.+upă plecarea celuilalt, Tongu se uită lung la schi"a vasului, vreme decîteva minute. întreaga opera"iune era o misiune ha!ardată, cu riscuri şi pericole ascunse. +ar era e=act pe gustul său.



Capitolul 45

5e un curs de coli!iune cu de!astrul, Od2sse2 înainta, greoaie,îndepărtîndu&se de 6ong -each cu vite!ă redusă, ansam#lul său mătăhălosînvol#urînd !ece mile de ocean într&o oră. <curtînd drumul pe lîngă insula <anClemente din gol$ul Cali$ornia, Od2sse2 se îndreptă e=act către vest, trecîndde <an +iego la scurt timp după mie!ul nop"ii şi ieşind, curînd după aceea,din apele teritoriale ale <tatelor /nite. Am#arca"iunile de pescuit şi cele decroa!ieră dispărură treptat dincolo de ori!ont pe măsură ce plat$orma pătrundea mai adînc în !ona pustie a 5aci$icului de la vest de -aa Cali$ornia.6a s$îrşitul celei de&a treia !i petrecute pe mare, după ce aunsese la şapte sutede mile de cel mai apropiat "ărm, Od2sse2 nu mai împăr"ea oceanul decît cu

un punct minuscul de pe linia dinspre nord&est a ori!ontului.Căpitanul 3ennesse2 urmărea $ără prea mult interes grăuntele îndepărtatcare creştea încet, năpustindu&se către sud. Cînd se apropiase la mai pu"in de!ece kilometri, îşi îndreptă într&acolo #inoclul şi vă!u o navă al#astră, ro#ustă,cu coşul gal#en. în lumina tot mai palidă a crepusculului, o identi$ică maidegra#ă drept o navă de cercetare sau drept una destinată unui scop deose#itdecît drept un vas comercial. O#servă, cu o curio!itate care nu&i dădea pace,că nava se a$la pe un curs per$ect de coli!iune cu traiectoria actuală a luiOd2sse2. în următoarea oră, 3ennesse2 în"epeni alături de cîrmă, urmărindcelălalt vas, care se apropiase la mai pu"in de o milă de tri#ordul său, înaintede a se vedea că reduce vite!a, îndreptîndu&se către sud&vest, prin spatele lui.

— 7ncetineşte ca să treacă prin siaul nostru, îi spuse timonierului, lăsîndîn os #inoclul cu care privise vasul misterios. Are la dispo!i"ie tot 5aci$icul şise repede e=act în calea noastră, #om#ăni, clătinînd din cap.

@u&i venise nici măcar pentru o clipă ideea ca era vor#a de ceva mai

mult decît o întîlnire întîmplătoare. 0i nici n&ar $i #ănuit vreodată că unuldintre mem#rii de nădede ai echipaului, unul dintre cei cî"iva oameni ai luiang care lucrau la #ord ca tehnicieni în echipa de lansare, îi transmiteaceleilalte nave po!i"ia lor e=actă $olosind un simplu receptor B5< şi unemi"ător radio porta#il. +upă ce traversase 5aci$icul, ogur2o captasesemnalul radio cu două!eci şi patru de ore mai devreme şi se îndreptase cătretraiectoria lui Od2sse2 precum un porum#el călător către stinghia sa.

Cînd luminile navei necunoscute pieriră în întunericul serii, dincolo de

pupa #a#ord, 3ennesse2 şi&o scoase din minte şi îşi concentra aten"ia asupra pustietă"ii neguroase care i se aşternea înainte. încă se mai a$lau la o distan"ăde aproape !ece !ile de 8cuator şi nimic nu le dădea de #ănuit că un alto#stacol urma să le taie calea.



8=perimentatul grup de asalt sosi repede, apari"ia sa din întunericulnop"ii $iind o desăvîrşită surpri!ă. +upă ce se "inuse, pe ascuns, pe urmele luiOd2sse2 în cea mai mare parte a serii, ogur2o îşi oprise #rusc motoarele,lăsînd plat$orma autopropulsată să învol#ure!e apa îndepărtîndu&se cătreori!ont. în ca#ina pilotului de pe aceasta din urmă, timonierul din schim#ultrei şi o$i"erul de serviciu se rela=aseră după dispari"ia luminilor celeilaltenave. 5lat$orma $iind condusă de pilotul automat, singura lor îndatorire era săurmărească ecranul radarului şi #uletinul meteo. +ar, în mie! de noapte şi peo mare pustie, nu erau multe motive de îngriorare. Aten"ia acordatăîndatoririlor de serviciu slă#i în timp ce #ăr#a"ii stră#ăteau puntea denaviga"ie cu paşi mari, $iind mai degra#ă angaa"i într&o dispută sus"inutădespre Campionatul Mondial de 4ot#al, decît urmărind monitoareleelectronice de lîngă ei. +acă unul dintre ei ar $i privit radarul cu mai multă

aten"ie, ar $i avut o vagă #ănuială despre cele ce urmau să se întîmple. @eavînd nicidecum inten"ia de a schim#a cursul sau de a $ace repara"ii,ogur2o se oprise ca să lanse!e nava de atac. Aceasta, lungă de !ece metri şicu puntea deschisă, era o şalupă de asalt spa"ioasă şi lu=oasă, $olosită deTongu, im şi o du!ină de al"i #ăr#a"i în echipament negru de atac, carestăteau pe scaune capitonate cu piele, agitîndu&şi amenin"ător armele. +eşigreu de detectat de radar, am#arca"iunea se dovedea un miloc rapid şi sta#ilde a stră#ate apa, ducînd pe plat$ormă o $or"ă numeroasă de atac.

7n întuneric, şalupa sălta peste valurile care se rostogoleau, gonind de&acurme!işul oceanului li#er, su# #olta presărată cu stele strălucitoare, întinsăde la un ori!ont la altul. Am#arca"iunea rapidă înghi"ea la iu"eală spa"iul careo despăr"ea de plat$orma plutitoare, ale cărei lumini ieşeau în eviden"ă pe$undalul cerului precum un panou pu#licitar în Times <Wuare. Cînd $u pe punctul de a intra în um#ra plat$ormei masive, pilotul vasului îl conduse spreun punct mort de su# structură, strecurîndu&l între pontoanele gemene.

Men"inîndu&şi vite!a, am#arca"iunea trecu ca o săgeată pe su# plat$ormă, pelîngă pilonii groşi de sus"inere, a#ia atingîndu&se de supor"ii masivi,triunghiulari, pe su# care trecu, care intersectau stîlpii de sus"inere în planori!ontal, e=act la trei metri şi şapte!eci de centimetri deasupra apei. încetinica să&şi corele!e vite!a cu a lui Od2sse2 şi se apropie cu griă de stîlpuldinspre provă, de pe latura de la tri#ord, unde o scară acoperită cu un strat desare conducea spre pun"ile superioare. Cînd aunse la o distan"ă de vreo doimetri, din şalupă sări un om care legă repede o parîmă de stîlpul scării.

Ceilal"i săriră pe scară unul cîte unul şi începură să se ca"ere pe plat$orma dedeasupra. Oprindu&se pe treptele de sus ca să&şi tragă răsu$larea, echipa seopri un moment, ca să se regrupe!e, înainte ca Tongu să dea din cap, $ăcîndu&le semn să treacă la ac"iune. /şa de siguran"ă care dădea spre scară $usese



lăsată descuiată de unul dintre oamenii lui ang a$la"i dea la #ord şicomandoul se strecură prin ea şi se des$ăşură pe punte.

Cu toate că studiase $otogra$iile şi planurile lui Od2sse2, Tongu eracopleşit de propor"iile enorme ale pun"ii de lansare, care se întindea pe olungime egală cu a unui teren de $ot#al. în capătul cel mai îndepărtat se a$laturnul de lansare, ieşind în eviden"ă $a"ă de por"iunea întinsă de puntedeschisă care ducea către hangarul vehiculului de lansare. +e&a lungultraversului de la tri#ord erau plasate re!ervoarele imense de com#usti#il, dincare tre#uia alimentată racheta cu pu"in timp înainte de lansare. +e cealaltă parte a hangarului se a$lau două clădiri de mici dimensiuni care adăposteauca#inele echipaului, unde puteau $i gă!dui"i şai!eci şi opt de #ăr#a"i, pluscam#u!a şi un ca#inet medical. Acestea tre#uiau să $ie prima "intă.

8chipa de asalt era pregătită să lovească simultan, cinci oameni în

hangar, trei pe puntea de naviga"ie, restul în ca#inele echipaului. Maoritateacelor patru!eci şi doi de oameni din echipaul a$lat la #ord nu aveau marelucru de $ăcut înainte ca plat$orma să aungă la locul lansării şi îşi petreceautimpul citind, ucînd căr"i sau uitîndu&se la $ilme. 5e la ora trei diminea"a,doar o mînă de #ăr#a"i erau trei, mai ales cei care se ocupau de naviga"ia plat$ormei sau de monitori!area vehiculului de lansare. Cînd mem#riicomandoului dădură #u!na, cu preci!ia datorată numeroaselor e=erci"ii, înca#inele echipaului, tehnicienii şi inginerii deruta"i $ură prea ului"i ca săreac"ione!e. Bra"ie revărsării #ruşte de lumină şi ghionturilor cu puştile deasalt, A&9', oamenii adormi"i se tre!iră #rusc în #ătaia armelor. +oi #ăr#a"iicare ucau căr"i în cam#u!ă cre!ură că era vor#a de un soi de glumă speci$icătrecerii 8cuatorului, pînă cînd o lovitură cu patul puştii îl trînti pe unul dintreei la podea. /n #ucătar şe$ luat prin surprindere scăpă din mîini un teanc decrati"e, ceea ce contri#ui, în mai mare măsură decît o $ăcuseră oameniiînarma"i, la tre!irea echipaului care nu putea crede ceea ce se întîmpla.

7n hangarul vehiculului de lansare, lucrurile se des$ăşurară în modsimilar. Micul grup de atacatori stră#ătu în gra#ă clădirea prevă!ută cu aercondi"ionat care adăpostea suportul rachetei Qenit, capturînd $ără nici un $elde luptă o mînă de ingineri. 5e puntea de naviga"ie situată sus, deasuprahangarului, celor doi #ăr#a"i de la timonă nu le veni să&şi creadă ochilor cîndTongu intră şi, calm, îşi îndreptă pistolul Block spre urechea o$i"erului. înmai pu"in de !ece minute, întreaga plat$ormă era în mîinile oamenilor luiTongu. @u se trăsese nici un $oc, $iindcă oamenii de la <ea 6aunch nu se

aşteptaseră niciodată să $ie $ăcu"i pri!onieri în milocul 5aci$icului.Atacatorii descoperiră, cu surprindere, că echipaul plat$ormei marine

era $ormat mai ales din $ilipine!i, în timp ce echipa de lansare era un amesteceterogen de ingineri americani, ruşi şi ucrainieni. 8chipaul multina"ional



capturat $u mînat în cam#u!ă unde $u re"inut su# amenin"area armelor,e=cep"ie $ăcînd o du!ină dintre mem#rii acestuia şi dintre repre!entan"iicompaniei de lansare a sateli"ilor, care erau în solda lui ang şi care preluarăcontrolul opera"iunilor legate de naviga"ia plat$ormei. 5înă şi căpitanul3ennesse2, capturat şi legat cu #rutalitate de unul dintre oamenii lui im şia$lat în stare de şoc, $u silit să intre în cam#u!ă, alături de restul echipauluisău.

5e puntea de naviga"ie, Tongu luă, prin radio, legătura cu ogur2o,anun"înd că plat$orma $usese luată în stăpînire $ără să se opună re!isten"ă.<tudiind o hartă de naviga"ie care rămăsese întinsă pe masă, se răsti la omullui ang a$lat acum la cîrmăL

— <chim#ă cursul cu cincispre!ece grade spre nord&nord&est. @eîndreptăm spre un nou loc de lansare.

Cînd se apropie ivirea !orilor, ogur2o se alătură plat$ormei Od2sse2,care se îndrepta către nord, şi îşi reduse vite!a ast$el încît să se potrivească cua acesteia în timp ce înainta printre tala!urile de un metru şi umătate.Căpitanul 6ee o men"inu într&un tandem per$ect cu tri#ordul plat$ormei înmişcare. 6a timona lui Od2sse2, cîrmaciul agitat se asigură că pilotul automat$unc"iona în mod corespun!ător în timp ce $ostul ca#lier se oprise alături, cuvîntul în $a"ă.

5e puntea superioară a hangarului, Tongu supraveghea mişcările uneimacarale imense, care se #alansa deasupra marginii de la tri#ord a plat$ormei./n #ra" greu şi un cîrlig se legănară cu putere înainte de a co#orî, încet, către puntea din spate a lui ogur2o. <emnalul care dădea de ştire că totul era pregătit $u transmis prin radio şi macaraua începu să ridice un container pătră"os de metal, de dimensiunile unei canapele, care se legăna în aer, $iindapoi co#orît pe puntea principală a plat$ormei. înăuntrul acestuia se a$lau proiectilele speciale care con"ineau culturile de himera, înghe"ate şi

deshidratate, pregătite să $ie introduse în încărcătura utilă a dispo!itivului deîmprăştiere a aerosolilor.7n vreme ce virusul letal era ridicat pe plat$ormă, şalupa navei ogur2o

trans#orda mai #ine de o du!ină de specialişti însărcina"i să se ocupe delansare şi de încărcătură, care prinseră imediat să mişune prin hangarulrachetei şi începură să studie!e acea sec"iune a acesteia care era destinatăîncărcăturii active. 4u trans#ordat, de asemenea, şi un contingent suplimentarde oameni de pa!ă, care să&i aute pe mem#rii comandoului lui Tongu.

Cel din urmă se întoarse în ca#ina pilotului şi privi prin $erestrele cugeamuri groase către marea agitată la şai!eci de metri su# el. 5lat$orma selegăna uşor, mişcarea propagîndu&se dinspre pontoanele a$late departe, su#



supra$a"a apei. 5rivind îndelung în dreapta, vă!u că ogur2o începea sădesprindă de Od2sse2, rolul său de trans#ordor $iind încheiat pentru moment.

— Măreşte vite!a la ma=imum, îi spuse pilotului.4ilipine!ul agitat reglă comen!ile elicelor am#elor pontoane, privind

apoi valoarea indicată de vite!ometrul digital, care creştea încet. — +ouăspre!ece noduri, domnule. ite!a ma=imă de croa!ieră,

răspunse matelotul, rotindu&şi nervos ochii de colo pînă colo.Mul"umit, Tongu dădu din cap, apoi se întinse după o sta"ie radio

agă"ată de tavan şi îl chemă pe căpitanul 6ee de pe ogur2o. — Totul se des$ăşoară con$orm orarului. Anun"ă, te rog, %nchon&ul că

de"inem controlul asupra navei de lansare şi că inten"ionăm să începemnumărătoarea inversă peste circa trei!eci de ore. Terminat.

5ilotul în$ricoşat privea drept înainte, evitînd privirea lui Tongu.

%ndi$erent care ar $i $ost gîndurile pline de spaimă care i se învălmăşeau în capîn legătură cu inten"iile acestuia, erau o nimica toată pe lîngă adevăratulo#iectiv al liderului comandoului.



Capitolul 4

%nginerii speciali!a"i în vehicule de lansare avură nevoie de mai pu"in dedouă!eci şi patru de ore ca să trans$orme încărcătura utilă a rachetei într&oarmă cumplită de ucidere în masă. Aidoma unor chirurgi care coordonea!ă untransplant, grupul de ingineri înlătură cu griă mai multe por"iuni aleînvelişului e=terior şi studie în amănunt alcătuirea internă a $alsului satelit.Componentele $alsi$icate, construite ast$el încît să semene cu dispo!itive deemisie&recep"ie automată, erau îndepărtate şi înlocuite cu mici pompeelectrice care urmau să ac"ione!e sistemul de aerosoli. 4urtunuri şi $itingurierau ataşate de $alsele panouri solare, care urmau să se deschidă în timpul!#orului, pentru a răspîndi virusul resuscitat, împrăştiindu&l ca pe o cea"ă $ină

pe cerul Cali$orniei.6ucrînd îm#răca"i în costume de protec"ie speci$ice camerelor cuatmos$eră controlată, tehnicienii e$ectuară un test $inal al sistemului dedispersie, asigurîndu&se că avea să $ie pe deplin $unc"ional pe durata scurtului!#or al rachetei. Apoi aunseră la ultimul pas al opera"iuniiL introducereavirusului himera în încărcătura vehiculului. 5roiectilele cu germeni înghe"a"işi deshidrata"i aduse de la %nchon $ură montate cu griă în interiorul satelitului,o serie de tu#uri cu inser"ii de o"el reali!înd legătura dintre re!ervoarele pentru hidrogenare şi sistemul de aerosoli. 7n momentul activării, un programcontrolat de computer avea să vide!e şi să amestece su#stan"a su# $ormă de pul#ere cu apă epurată, trans$erînd apoi $luidul cu viruşi via#ili în vapori!atorşi în atmos$eră.

Cocteilul $atal o dată încărcat, reasam#lară învelişul satelitului. în punctele cheie din interior $ură introduşi e=plo!i#ilii care să arunce în aercarcasa încărcăturii active în timpul !#orului, la momentul sta#ilit. Cînd

ultima sec"iune a vîr$ului rachetei $u $i=ată etanş la locul său, inginerii istovi"ise $elicitară scurt unii pe al"ii şi se îndreptară clătinîndu&se pe picioare spreca#inele echipaului. Cîteva ore pre"ioase de somn era tot ce puteau pretindeînainte de a sosi momentul începerii numărătorii inverse.

Apelînd, $ără să dea acest lucru pu#licită"ii, la codul colorat speci$ic<istemului de Consiliere în ca! de 5ericol, +epartamentul <ecurită"ii %nterneemise, $ără tam&tam, o averti!are urgentă re$eritoare la securitatea porturilor şia aeroporturilor. %ntensi$icarea veri$icărilor şi perche!i"iile aleatoare erau puse

în practică în ca!ul tuturor aeronavelor şi vaselor maritime care apar"ineauunor proprietari din Asia, căutîndu&se, în mod deose#it agen"i #acteriologici şichimici. în urma insisten"elor vicepreşedintelui <andecker, 5a!ei de Coastă ise ordonă să oprească, să a#orde!e şi să perche!i"ione!e toate navele su#



pavilion apone! sau coreean intrate în apele teritoriale cu autorul unuicontingent de $or"e de protec"ie #ine înarmat. Toate şalupele de care dispunea pa!a de coastă $ură trimise pe mare, de&a lungul coastei de vest, $iindconcentrate în urul centrelor comerciale <eattle, <an 4rancisco şi 6osAngeles.

6a <an 4rancisco, 1ud2 Bunn sta#ili, împreună cu comandantul 5a!eide Coastă locale, în ce urma să constea autorul dat de @/MA la punerea în practică a interdic"iei. Cînd nava de cercetare -lue B/% sosi din Montere2,Bunn sta#ili imediat că avea ca sector de patrulare o !onă de şaispre!ecekilometri din largul podului Bolden Bate. Apoi $ugi la <eattle, unde diriaresursele locale ale @/MA în spriinul activită"ii de veri$icare din largulcoastei şi o#"inu autorul 5a!ei canadiene de Coastă din ancouver pentru averi$ica toate navele avînd ca destina"ie Colum#ia -ritanică.

+irk şi <ummer !#urară la <an +iego, unde $ură întîmpina"i detemperatura răcoroasă, de două!eci şi două de grade, speci$ică oraşului. +upăo scurtă călătorie cu ta=iul de la Aeroportul %nterna"ional 6ind#ergh 4ield pînă în insula <helter, avură nevoie de doar cîteva minute ca să descoperenava +eep 8ndeavor ancorată la capătul unui imens doc municipal. Cînd seapropiară de navă, +irk o#servă că pe puntea de la pupa se a$la unsu#mersi#il de o $ormă ciudată, vopsit într&un ocru metalic.

— Qău dacă nu&s 5ri!onierii din Qenda, strigă *ack +ahlgren de pe puntea de naviga"ie cînd o#servă cuplul care urca la #ord.

5rietenul intim al lui +irk se repe!i în osul scărilor şi le ieşi înainte încapătul pasarelei.

— Am au!it că voi doi v&a"i #ucurat de un tur al litoralului coreean, rîseel, în timp ce strîngea cu putere mîna lui +irk, după care o îm#ră"işa pe<ummer.

— +a, dar nu ştiu cum se $ace că am pierdut atrac"iile din ghidul

=chelin, ripostă ea, !îm#ind. — 8i, stai pu"in, turul !onei demilitari!ate a $ost $oarte stimulator, spuse+irk, cu pre$ăcută serio!itate. Apoi între#ă, întorcîndu&se spre +ahlgrenL Tu şiechipaul sunte"i pregăti"i pentru o mică opera"iune de perche!i"ionare&con$iscare;

— 7hî. O echipă de la 5a!a de Coastă ni s&a alăturat acum o oră şisuntem gata să părăsim "ărmul în orice clipă.

— -un. Atunci să trecem la trea#ă.

+ahlgren îi conduse pe +irk şi <ummer pe puntea de naviga"ie, unde îiîntîmpinară 6eo +elgado şi căpitanul -urch, după care $ăcură cunoştin"ă cuun o$i"er care purta uni$orma 5a!ei de Coastă, pe nume Aimes.



— Ce procedură de interceptare o să $olosim, domnule locotenent;între#ă +irk, remarcînd însemnele de pe uni$orma lui Aimes.

— <pune&mi -ill, răspunse acesta, un #ăr#at conştiincios, cu părul #lond tuns scurt, care îşi lua datoria în serios, dar detesta $ormalită"ile inutile.O să dăm o mînă de autor am#arca"iunilor 5a!ei de Coastă regionale, care!ervă, cînd şi dacă tra$icul navelor comerciale devine deose#it deaglomerat. Alt$el, o să ne ocupăm de inspec"ii speciale şi de recunoaştere.Con$orm legisla"iei, putem intercepta şi a#orda toate vasele comerciale carese îndreaptă spre port a$late la mai pu"in de douăspre!ece mile de "ărm. încalitate de împuternicit al 5a!ei de Coastă de pe o navă @/MA, eu o săconduc toate opera"iunile de a#ordare şi perche!i"ionare întreprinse de echipamea, dar o să $im auta"i de mai mul"i mem#ri ai echipaului vostru cărora li s&a $ăcut un instructa sumar.

— Care sunt şansele de a locali!a un transport de arme sau o #om#ăascunsă pe un cargo#ot de mari dimensiuni; se interesă <ummer. — <unt mai multe decît î"i po"i închipui, răspunse Aimes. Aşa cum şti"i,

noi cola#orăm îndeaproape cu +epartamentul amal, su# conducerea+epartamentului de <ecuritate %nternă. Agen"ii noştri vamali se a$lă în toate porturile străine de pe glo# şi se deplasea!ă la $a"a locului, unde veri$ică şisigilea!ă toate containerele cu măr$uri înainte de a se acorda permisiunea caacestea să $ie încărcate pe navă. 6a sosirea în porturile din <tatele /nite,containerele nu primesc acceptul de a intra în "ară decît după ce agen"ii vamalise asigură că nu au $ost violate. 5a!a de Coastă $ace o veri$icare a navei şi amăr$urilor înainte de intrarea în port.

— 7n a$ară de containerele cu mar$ă, pe o navă mai sunt multe altelocuri în care se poate ascunde o #om#ă, sus"inu +ahlgren.

— Asta e o pro#lemă mai greu de re!olvat, dar aici intră în scenă cîinii,răspunse Aimes, arătînd cu o mişcare a capului către cealaltă e=tremitate a

pun"ii de naviga"ie.+irk o#servă pentru prima dată o pereche de la#radori aurii lega"i de unstîlp de sus"inere al peretelui despăr"itor şi care dormeau întinşi pe punte.<ummer se dusese dea lîngă cei doi cîini şi începuse să&i scarpine încîntată înspatele urechilor.

— Cîinii sunt antrena"i să adulmece numeroase su#stan"e e=plo!ive$olosite de o#icei la $a#ricarea #om#elor. %ar cel mai #un lucru este că pot parcurge toate locurile de pe o navă într&o succesiune rapidă. +acă o #om#ă

#acteriologică e adusă, prin contra#andă, la #ordul unui cargo#ot, sunt multeşanse ca #ăie"ii ăştia să&i adulmece componentele e=plo!ive.

— Asta&i ceea ce căutăm, spuse +irk. +eci, o să ac"ionăm în apele decoastă de lîngă <an +iego.



— @u, răspunse Aimes, clătinînd din cap. Tra$icul comercial din !onă e$oarte redus şi navele 5a!ei regionale de Coastă sunt mai mult decît su$icienteca să $acă $a"ă. @oi am primit ordin să patrulăm în !ona situată la sud&est de portul 6os Angeles, ca să autăm Brupul de men"inere a <iguran"ei Maritimeal 5a!ei de Coastă din 6.A.&long -each. Odată aunşi la $a"a locului, o săcoordonăm po!i"ionarea navelor şi a#ordarea prin intermediul lui %car.

— %car; — Ochiul nostru atoatevă!ător din vă!duh în cadrul acestui proiect,

spuse +irk, cu un !îm#et de cunoscător.7n vreme ce, îndreptîndu&se către oceanul 5aci$ic, +eep8ndeavor pu$ăia

trecînd pe lîngă insula Coronado şi pe lîngă un portavion al Marinei Militarecare naviga spre Oceanul %ndian, +irk şi <ummer se duseră la pupa, ca săstudie!e ciudatul su#mersi#il care aducea vag cu o rîmă îndopată cu steroi!i,

care crescuse în e=ces. asul în $ormă de glon" era presărat cu o serie deunită"ii de propulsie cu palete plasate în mod neregulat pe corpul său principal, precum nişte pompe termice lipite de acesta. <u# vîr$ul său ca deglonte era $i=at un dispo!itiv gigantic de carotat, de trei metri lungime, care seînăl"a aidoma cornului unui inorog. opsit în culoarea sa metalică, "ipătoare, portocaliu roşiatică, su#marinul le amintea de o insectă uriaşă din $ilmeleanilor cinci!eci.

— Care&i povestea drăciei ăsteia; îl între#ă <ummer pe +ahlgren. — Tatăl vostru nu v&a povestit despre -adger; 8 un prototip autori!at

de el. +e asta ne a$lăm aici, la <an +iego. /nii dintre inginerii noştri lucrea!ăla un proiect comun cu %nstitutul <cripps, menit să per$ec"ione!e acest vehiculrapid. 8 un colector de pro#e conceput pentru recoltarea mostrelor desedimente de pe $undul oceanului. Comunitatea ştiin"i$ică e neră#dătoare săstrîngă asemenea mostre, ca şi pe cele de organisme, din urul gurilorvulcanilor hidrotermali, dintre care multe se a$lă la o adîncime de trei mii de

metri, sau chiar mai mare. — 6a ce&i $olosesc toate unită"ile astea de propulsie; între#ă +irk. — Ca să aungă la $und în mare vite!ă. 8 o trăsurică într&adevăr rapidă.

în loc să aştepte să se scu$unde gra"ie atrac"iei gravita"ionale, o $ace curepe!iciune, pentru că e dotată cu un mecanism alimentat cu hidrogen care i&o permite. î"i o$eră posi#ilitatea să co#ori, să iei o mostră şi să revii la supra$a"ă$ără să pier!i toată !iua degea#a. Mai pu"in timp irosit cu scu$undările şi curidicările la supra$a"ă înseamnă mai multe mostre colectate de geologi.

— 0i #ăie"ii de la <cripps chiar au încredere să te lase pe tine la volan;între#ă <ummer, rî!înd.



— @u m&au între#at cîte amen!i pentru depăşirea vite!ei am primit peuscat, aşa că nu m&am sim"it o#ligat să le spun, răspunse +ahlgren, cu $alsăinocen"ă.

— Cîte ceva tot ştiu, rînii +irk, şi anume că i&au împrumutat lui 8velnievel: noua lor motocicletă 3arle2&+avidson.

5uterea motoarelor purtă nava +eep 8ndeavor în susul coastelorCali$orniei vreme de trei ore înainte de a&şi schim#a cursul către larguloceanului, e=act la căderea nop"ii. +irk stătea în picioare pe puntea decomandă urmărind înaintarea vasului pe o hartă de naviga"ie colorată a$işată pe monitorul $i=at de pla$on. în vreme ce linia coastei rămase în urmădispărea, o#servă insula <an Clemente

Cele#ru motociclist cascador Sn.tr. ivindu&se pe harta care se derula pecomputer, la vest de traseul lor. Mai studie pu"in harta, apoi se întoarse spre

Aimes, care stătea alături de el, urmărind indica"iile radarului. — Credeam că ordinele ne inter!ic să ne îndepărtăm la pestedouăspre!ece mile de coastă. @e deplasăm pe un curs care trece pe lîngăinsula <an Clemente, situată la peste cinci!eci de mile de continent.

— 8 o limită de care se "ine seama în ca!ul unei patrulări o#işnuite. +in punct de vedere tehnic, Channel %slands repre!intă o parte a Cali$orniei, aşacă putem opera, respectînd legea, considerîndu&le punct de pornire. în ca!ulacestei misiuni, am primit autori!a"ia de a ne e=tinde !ona de lucru,considerînd că ele repre!intă linia de #a!ă. O să considerăm un punct a$lat la!ece mile vest de <anta Catalina ca po!i"ie ini"ială pentru începereamonitori!ării.

+ouă ore mai tîr!iu, navigau dincolo de întinsa insulă Catalina, iarmotoarele încetiniră cînd se apropiară de punctul de oprire. +eplasîndu&se cuvite!ă redusă, +eep 8ndeavor începu să patrule!e descriind o #uclă largă, dela nord către sud, în partea de vest a insulei, $olosindu&şi radarul ca miloc de

supraveghere. Acesta nu detecta decît o serie de am#arca"iuni de croa!ieră şide vase de pescuit răspîndite în !onă, alături de o vedetă a 5a!ei de Coastăcare patrula în !ona învecinată dinspre nord.

— @e&am po!i"ionat destul de departe, spre sud, $a"ă de ruta principalăde naviga"ie către 6A. şi e pu"in pro#a#il să detectăm un tra$ic nocturn intensîn sectorul ăsta, spuse Aimes. O să intrăm în pîine mîine diminea"ă, cînd se pre!intă %car la datorie. 5ropun ca, pînă atunci, să ne împăr"im în schim#uri şisă tragem cîte un pui de somn.

Con$ormîndu&se, +irk se plim#ă pe lîngă #alustrada pun"ii de naviga"ie,trăgînd cu sete în piept aerul mării. @oaptea era liniştită şi umedă, iar mareaaproape la $el de plată precum o clătită. Aşa cum stătea, în întuneric, gîndurilei se învălmăşeau în urul întîlnirii cu ang şi a amenin"ării mai mult decît



implicite pe care mogulul le&o adresase lui şi lui <ummer. +upă încă osăptămînă, votul din Adunarea @a"ională Coreeană avea să $ie istorie, iarautorită"ile aveau să&l poată urmări pe ang cu toată vehemen"a. +oar de atîtaveau nevoie. +e o săptămînă $ără incidente. în vreme,ce privea lung marea, ora$ală rece de vînt îi lovi #rusc $a"a, apoi se domoli la $el de #rusc, lăsînd înurmă o pace şi o acalmie aparente.



Capitolul 4!

6a ora nouă post meridian, Od2sse2 lăsase în urmă vreo trei sute de mileşi se apropia de po!i"ia de lansare calculată la %nchon. Tongu, care recuperacîte ceva din somnul pierdut în ca#ina căpitanului 3ennesse2, $u tre!it #ruscde o #ătaie gră#ită în uşă. /n mem#ru înarmat al trupei de comando intră înîncăpere şi se înclină în timp ce el se ridica în capul oaselor şi începea să&şitragă ci!mele în picioare.

— 7mi pare rău că a tre#uit să vă derane!, spuse omul, scu!îndu&se.Căpitanul 6ee. A cerut să vă întoarce"i imediat pe ogur2o. Are un soi deneîn"elegere cu inginerii ruşi din echipa de lansare.

Tongu răspunse a$irmativ din cap, apoi se de!metici şi porni spre

timonă, unde veri$ică dacă plat$orma continua să navighe!e spre nord&nord&est cu vite!a de douăspre!ece noduri. Chemă, prin radio, şalupa de peogur2o, după care porni în osul şirului de trepte de lîngă stîlpii de sus"inerede la provă şi sări în am#arca"iunea care stătea locului, aşteptîndu&l. +upă oscurtă călătorie, aunse pe nava au=iliară din apropiere, unde căpitanul 6ee eraîn aşteptarea sa.

— eni"i cu mine la centrul de control al lansării, <unt #lestema"ii ăiade ucraineni, înură acesta. @u sunt în stare să cadă de acord asupra po!i"ieide lansare. Cred c&or să se omoare unul pe altul.

Cei doi #ăr#a"i co#orîră o serie de trepte şi stră#ătură un coridor interiorcare ducea spre spa"iosul centru de control al lansării. Cînd 6ee deschise o uşălaterală, urechile le $ură i!#ite de un staccato !gomotos de înurături într&olim#ă străină. în centru încăperii, un grup de ingineri erau aduna"i, de&avalma, în urul celor doi specialişti ucraineni care stăteau $a"ă în $a"ă, cu #ra"ele în aer, şi se certau cu violen"ă. Brupul de inginerii se împrăştie la

apropierea lui Tongu şi 6ee, dar ucrainenii nici nu se sinchisiră. 5rivindu&i cude!gust, Tongu se întoarse şi înş$acă scaunul capitonat din $a"a unei console,apoi îl ridică deasupra capului şi îl a!vîrli în inginerii care se certau cuaprindere. Cei din ur îşi "inură răsu$larea cînd scaunul !#ură către cei doi #ăr#a"i, i!#indu&i în capete şi în piepturi, de unde ricoşă, trosnind cînd că!u pe podea. /crainenii ului"i amu"iră în s$îrşit, de!meticindu&se după lovitura datăde scaunul !#urător, şi se întoarseră către noii veni"i.

— Care&i pro#lema aici; tună Tongu.

/nul dintre ucraineni, un #ăr#at cu #ar#işon şi cu o claie !#urlită de părcastaniu, îşi drese glasul înainte de a vor#i.



— 8 starea vremii. /n $ront atmos$eric de înaltă presiune a$lat deasupra5aci$icului de 8st, mai ales în largul coastelor Americii de @ord, şi&a micşoratvite!a, $iind împins de un altul, de presiune mai scă!ută, dinspre sud.

— 0i ce presupune asta; — înturile dinspre est, din straturile superioare ale atmos$erei,

predominante în mod normal, şi&au schim#at, de $apt, direc"ia şi, pe moment,avem vînt puternic, din $a"ă. Asta modi$ică, cu o mară considera#ilă,traiectoria plani$icata a !#orului.

Căută printr&un morman de hîrtii, trase a$ară o $oaie care con"ineanumeroase calcule şi traiectorii trasate de mînă.

— 5lanul nostru de #a!ă era să alimentăm prima treapta a rachetei Qenitla cinci!eci la sută din capacitate, ceea ce o va plasa pe o traiectorie estimatăde trei sute cinci!eci de kilometri în aval. +intre aceştia, cel pu"in cin!eci sunt

deasupra regiunii "intă, unde va $i activat sistemul de împrăştiere aîncărcăturii. Ast$el, po!i"ia plani$icată de noi pentru lansare se a$la la trei sutede kilometri vest $a"ă de 6os Angeles, presupunînd că vremea evolua în tiparenormale. +ar $iind actuala progno!ă meteo, avem două posi#ilită"iL $ieaşteptăm ca $rontul de oasă presiune să cede!e terenul în $a"a vînturilor predominante, $ie aducem plat$orma de lansare mai aproape de "intă.

— 8=istă şi o a treia posi#ilitate, protestă, iritat, celălalt ucrainean.5utem mări cantitatea de com#usti#il încărcată în rachetă, ast$el încît săatingă "inta pornind din po!i"ia ini"ială de lansare.

7n timp ce vor#ea, oponentul său clătina din cap în tăcere. — Ce riscuri implică; îl între#ă Tongu pe cel care se îndoia. — <erghei are dreptate cînd spune că putem modi$ica cantitatea de

com#usti#il ast$el încît racheta să aungă la destina"ie. Totuşi, am mari du#iiîn ceea ce priveşte preci!ia pe care o putem o#"ine. @u ştim vite!a şi direc"iavînturilor pe toată traiectoria. +ată $iind actuala con$igura"ie meteorologică

neo#işnuită, condi"iile de !#or ar putea $i $oarte di$erite, pe întregul traseu,$a"ă de ceea ce putem măsura direct, deasupra noastră. ehiculul de lansare ar putea $i deviat, cu uşurin"ă şi într&o mare măsură, spre nord sau spre sud $a"ăde "inta propusă. Totodată, ar $i posi#il să trecem dincolo de "intă cu cîteva!eci de kilometri sau, ca alternativă, să ne lipsească o distan"ă similară pentrua o atinge. în calculul traiectoriei de !#or care porneşte din acest punct intră prea multe varia#ile pre!umtive.

— /n risc minor, alimentat de specula"ii, îl contra!ise <erghei.

— 7n cît timp or să revină la normal condi"iile meteo din !onă; — 4rontul atmos$eric de oasă presiune dă dea semne de retragere. @e

aşteptăm la un colaps după încă o !i şi umătate, sistemul de presiune ridicatăurmînd să devină predominant în apro=imativ şapte!eci şi două de ore.



5entru o clipă, Tongu cîntări argumentele în tăcere, apoi luă o deci!ie$ără să mai stea la discu"ii.

— Avem un orar care tre#uie respectat. @u ne putem permite să stăm şisă aşteptăm schim#area vremii, şi nici să ne asumăm riscul de a reduce preci!ia loviturii. O să aducem plat$orma mai aproape de "intă şi o să începemnumărătoarea inversă cît mai curînd cu putin"ă. Cît de mult tre#uie săînaintăm ca să micşorăm incertitudinea datorată condi"iilor atmos$erice;

— Ca să minimi!am impactul vînturilor potrivnice, tre#uie să scurtămtraiectoria. în #a!a ultimelor măsurători eoliene, tre#uie să ne po!i"ionăm aici,spuse ucraineanul cu #ar#işon, punînd degetul pe harta litoralului american.6a o sută cinci kilometri de coastă.

5re" de un minut, Tongu studie po!i"ia în tăcere, calculînd distan"asuplimentară care tre#uia acoperită. O#servă două insule în imediata

apropiere a po!i"iei propuse şi constată că aceasta se a$la periculos de aproapede linia "ărmului. +ar o puteau atinge, avînd încă şansa de a $ace lansarea curespectarea orarului dorit de ang. în timp ce to"i ochii din încăpere îlurmăreau, aşteptîndu&i ordinele, se întoarse în s$îrşit şi dădu din cap către 6ee.

— <chim#a"i imediat cursul. om plasa am#ele nave în noua po!i"ieînainte de apus şi vom începe numărătoarea inversă în !ori.



Capitolul 4"

— 5ro#a#il că&"i #a"i oc de mine. /n aerostat;Biordino îşi scărpină #ăr#ia, apoi clătină din cap către 5itt. — M&ai tîrît atîta drum de&a curme!işul "ării ca să $acem o plim#are cu

un aerostat; — Cred că termenul corect este diria#il, spuse 5itt, aruncîndu&i

înso"itorului său o privire plină de indignare pre$ăcută. — /n #alon, cum i se mai spune.Q#urînd toată noaptea din Fashington pînă pe aeroportul din 6os

Angeles, Biordino se tot între#ase ce as mai avea 5itt în mînecă. 7n loc ca, dela aeroport, să o pornească către sud, spre port şi spre sediul 5a!ei de Coastă,

5itt îndreptase maşina închiriată către nord. 5e cînd şe$ul @/MA conduceaautomo#ilul în a$ara !onei metropolitane a 6os Angeles&ului, Biordinoadormise $ără întîr!iere pe locul pasagerului. <e tre!ise mai tîr!iu, pentru avedea cîmpurile de $ragi care de$ilau dincolo de geamuri şi se $recă la ochi învreme ce maşina intra în micul aeroport O=nard, unde 5itt o parcă alături deun aerostat mare, ancorat de un catarg vertical montat pe o camionetă.

5rivindu&l, Biordino începu să trăncăneascăL — @u credeam că <uper -owl:G mai "ine încă două luni.Avînd o lungime de şai!eci şi opt de metri, <entinel :(((, apar"inînd

<erviciilor de Coordonare a +iria#ilelor, era, de $apt, mult mai mare decîto#işnuitele aerostate $olosite pentru reclame, care planau de o#icei în vă!duhîn timpul meciurilor de $ot#al şi al turneelor de gol$. ersiune mai mare a popularelor #aloane din seria <k2ship N(( a companiei, <entinel :((( era proiectat pentru a ridica o încărcătură utilă de aproape două mii şapte sute dekilograme, cu autorul unui înveliş cu o capacitate de !ece mii de metri cu#i

de ga!. <pre deose#ire de diria#ilele cu cadru rigid din anii două!eci şitrei!eci, care !#urau #a!îndu&se pe hidrogenul e=trem de in$lama#il, acestaera un aerostat cîtuşi de pu"in rigid, care se ridica de la pămînt $olosind heliul,un element mult mai sigur.

— <eamănă cu un nepot pipernicit al lui 3inden#urg, mormăi Biordino,studiind cu aten"ie diria#ilul argintiu.

— <e întîmplă să ai înaintea ochilor cea mai recentă reali!are dindomeniul tehnologiilor de supraveghere şi urmărire, spuse 5itt. 8 echipat cu

un sistem optic 6A<3. @/MA îl testea!ă în vederea unei posi#ile $olosirii în

:G Campionatul pro$esionist de $ot#al american.



ca!ul studierii reci$ilor de coral şi în cel al mareelor. <istemul a $ost deautili!at cu succes pentru urmărirea migra"iei #alenelor.

— Ce e un sistem 6A<3D; — ine de la <en!or 3iperspectral Aeropurtat de <upraveghere a

6itoralului:N. 8 un sistem #a!at pe imagini optice care $oloseşte di$rac"ialuminii pentru detectarea şi urmărirea "intelor pe care nu le sesi!ea!ă ochiul.+epartamentul de <ecuritate %nternă inten"ionea!ă să&l $olosească pentru pa!agrani"elor, iar marina militară, ca miloc de luptă împotriva su#marinelor.

— +acă&l putem testa !#urînd deasupra plaei din Mali#u, atunci sunt pentru, din toată inima.

/n mem#ru al echipei de la sol, purtînd o insignă @/MA, co#orî dinnacelă la apropierea celor doi.

— +omnul 5itt; Am instalat aparatura radio trimisă de 5a!a de Coastă,

aşa că o să pute"i comunica în #une condi"ii cu navele lor. Breută"ile de pe%car au $ost îndepărtate, ast$el încît, la ateri!are, echili#rarea să se $acă la osută de kilograme plus unu, atunci cînd re!ervele de com#usti#il scad la cincila sută, aşa că ave"i griă să nu goli"i complet re!ervoarele. +iria#ilul mai e prevă!ut, totodată, atît cu sistem care $oloseşte apa drept #alast, cît şi cu unaltul, e=perimental, de eli#erare a com#usti#ilului, pentru ca!ul că o să ave"inevoie să lua"i urgent altitudine.

— Cît timp putem rămîne în aer; între#ă Biordino, dînd cu ochii dedouă elice cu auta care ieşeau în a$ară pe am#ele laturi ale pupei nacelei.

— Opt sau !ece ore, dacă nu #rusca"i manetele de accelera"ie. Q#or plăcut, e o încîntare cînd o $aci cu aşa ceva, spuse, înclinîndu&se uşor.

5itt şi Biordino se că"ărară pînă la uşa nacelei şi pătrunseră în ca#inaspa"ioasă, în care puteau sta con$orta#il opt pasageri. 5itt se învîrti prinsec"iunea de la prova a compartimentului de !#or, apoi luă în primire #utoanele de comandă destinate pilotului, în vreme ce Biordino se lăsa să

cadă pe scaunul copilotului. 5itt porni cele două motoare tur#o, 5orsche ?)(,cu răcire cu aer, montate pe laturile din spate ale nacelei, care serveau drept propulsoare şi care scoaseră un muget înă#uşit. Cu motoarele în ralanti,o#"inu permisiunea de decolare din partea turnului de control, apoi se întoarsecătre Biordino.

— Bata de !#or, Fil#ur; — Bata oricînd eşti tu gata, Orville:9.6ansarea unui aerostat nu era o ac"iune simplă, e=ecutată de pilo"i, ci

mai degra#ă o manevră orchestrată cu griă, la care contri#uia un echipa

:N&6ittoral Air#orne <ensor&32perspectral:9 Fil#ur şi Orville Fright, reali!atorii primului aparat de !#or mai greu decît aerul, în anul :?() .



numeros, a$lat la sol. în a$ara nacelei, mem#rii acestuia, purtînd cu to"iicămăşi de un roşu strălucitor, îşi ocupară po!i"iile în urul diria#ilului. +ouă$rînghii ataşate de #ot erau men"inute întinse de cîte trei #ăr#a"i plasa"i de$iecare parte a provei, în timp ce al"i patru înş$ăcaseră #alustradele lateralecare se întindeau pe toată lungimea nacelei. 5rin $ereastra largă a carlingii,care îi co#ora aproape pînă la la#ele picioarelor, 5itt se uita $i= la şe$ulechipaului, a$lat e=act în $a"ă, la #a!a catargului mo#il de ancorare. 6acomanda lui 5itt, acesta îi $ăcu semn unui alt mem#ru al echipaului, urcatsus, pe catarg, să desprindă $rînghia prinsă de #otul diria#ilului. Mişcîndu&sela unison, oamenii de la sol remorcară aerostatul lăsat $ără greută"i, ducîndu&lla mai multe !eci de metri depărtare de catargul de care $usese ancorat, cătreun punct de lansare sigur, lipsit de orice o#stacol.

1idicîndu&şi în sus degetul mare, 5itt îi $ăcu un semn apro#ator şe$ului,

apoi se întinse şi lăsă în os o pereche de manete de pe consola centrală,mărind tura"ia celor două motoare identice. Cînd echipaul de la sol dădudrumul $rînghiilor, el trase uşor, către înapoi, o manetă de $orma unei $urcimontată în $a"a scaunului său. Aceasta activa elicele ac"ionate de motoare şicare erau încastrate în tu#uri pivotante. Cînd trase, tu#urile se îndreptară o#licîn sus, mărind portan"a datorită elicelor care loveau aerul. Aerostatul începuimediat să se ridice, deplasîndu&se încet înainte, pe măsură ce se înăl"a.Aproape $ără să dea sen!a"ia de mişcare, uriaşul diria#il se desprinse de pămînt, urcînd către cer cu #otul înainte. 5rintr&o $ereastră laterală deschisă,Biordino îşi $lutură vesel mîna către echipaul rămas os, ai cărui mem#ri eraureduşi la dimensiunile unor gîndaci pe măsură ce aerostatul cîştiga rapidaltitudine.

7n ciuda rugămin"ii lui Biordino de a !#ura la mică înăl"ime pe deasupra plaei din Mali#u, după ce părăsiră aeroportul, 5itt îndrepta diria#ilul dinspreO=nard direct către largul oceanului şi îl sta#ili!ă curînd la o înăl"ime de şapte

sute şapte!eci de metri. <u# soarele strălucitor, al#astrul pro$und al oceanului5aci$ic re!ona cu al cerului şi, prin vă!duhul limpede dinspre nord, cei doi #ăr#a"i o#servară cu uşurin"ă <anta Cru!, <anta 1osa şi <an Miguel, care $ac parte din Channel %slands. în timp ce pluteau către est, 5itt remarcă picăturilede rouă de pe aerostat, pe ale cărui păr"i laterale materialul învelitorii seîncăl!ise su# ra!ele soarelui dimine"ii. Aruncă o privire spre indicatorul de presiune al heliului, sesi!înd o uşoară creştere cînd heliul se dilată datoritătemperaturii mai ridicate de la altitudinea înaltă la care !#urau. /n sistem

automat de ventilare ar $i eli#erat ga!ul în e=ces dacă presiunea ar $i crescut peste măsură, dar 5itt men"inu aerostatul cu mult su# valoarea critică, pentru anu elimina heliul $ără să $ie nevoie.



<im"ea comen!ile lui <entinel :((( grele în mîini şi îşi dădu seama căsen!a"ia !#orului cu un aerostat era mai apropiată de cea creată de conducereaunui iaht rapid, de două!eci de metri, decît de cea dată de pilotarea unuiavion. 5entru răsucirea cîrmelor şi a pro$undoarelor era nevoie să manevre!i$urca cu putere, şi urma o pau!ă neliniştitoare înainte ca #otul aeronavei sărăspundă treptat comen!ilor. Corectînd cursul, privi, cu gîndurile aiurea,$rînghiile care atîrnau de #otul diria#ilului, legănîndu&se încoace şi încolo.+edesu#tul lor, o am#arca"iune apăru #rusc în ra!a vederii, recunoscu un vasînchiriat pentru pescuit. Minusculul pescar de o !i de la pupa îşi $luturadeodată mîna către ei, cu o nonşalan"ă prietenoasă. +iria#ilele aveau cevacare părea să atingă întotdeauna o coardă sensi#ilă. 5uteau a#sor#iromantismul din vă!duh, o$erind amintirea vremurilor cînd !#orul era încă onoutate, decise 5itt. Aşa, cu mîinile pe comen!i, putea sim"i el însuşi

nostalgia. 5lutind tacticos deasupra apei, îşi lăsă mintea în vol#ura trecutului,întorcîndu&se în !ilele anilor trei!eci, cînd diria#ilele mamut, precum Bra$Qeppelin şi 3inden#urg, împăr"eau cerurile cu uriaşele aeronave ale marineimilitare, Akron şi Macon. Aidoma opulentelor nave de croa!ieră din aceeaşiepocă, o$ereau o maiestuo!itate calmă care, în ca!ul călătoriilor moderne, purşi simplu, nu mai e=istă.

Cînd aunseră la o distan"ă de cinci!eci de kilometri în larg, 5itt virăaerostatul către sud şi începu să navighe!e descriind un arc larg şi domol îndreptul !onei metropolitane a 6os Angeles&ului. Biordino activă sistemul6A<3, conectat la un laptop, ceea ce îi permitea să o#serve imaginea navelorde supra$a"ă care se apropiau de la o distan"ă de pînă la cinci!eci şi cinci dekilometri. Cargo#oturile şi celelalte vase comerciale învol#urau apaîndreptîndu&se către port într&un şir întrerupt, dar nes$îrşit. @avele mariveneau din numeroase porturi cu nume e=otice, începînd cu Mum#ai şiterminînd cu *akarta, deşi China, *aponia şi Taiwan&ul erau răspun!ătoare

pentru cea mai mare parte a tra$icului, în porturile din vecinătate intrau pestetrei mii de vase pe an, creînd un $lu= continuu, care se tîra de&a curme!işul5aci$icului către porturile aglomerate ale Americii aidoma $urnicilor către un picnic. /itîndu&se pe ecranul laptopului, Biordino îi raportă lui 5itt că puteao#serva, în depărtare, două vase mari, care se îndreptau spre port şi păreaunave comerciale. Aplecîndu&se pe geamul carlingii, 5itt putu să o desluşeascăla ori!ont pe aceea din $runte.

— <ă mergem să aruncăm o privire, răspunse, îndreptînd #otul

diria#ilului către nava care se apropia.Apăsă pe unul dintre #utoanele proaspăt instalatei sta"ii radio a 5a!ei de

Coastă şi vor#i în cascăL



— Către vedeta 3ali#ut a 5a!ei de Coastă, aici diria#ilul %car. @e a$lăm pe po!i"ie şi ne pregătim să survolăm două vase care se îndreaptă către port, lacirca şapte!eci de kilometri est de 6ong -each, terminat.

— Am în"eles, %car, răspunse o voce pro$undă. @e #ucuram că tu şiochii tăi din cer sunte"i alături de noi. Avem trei nave des$ăşurate în $orma"ieşi angaate în ac"iuni de interceptare. Aşteptăm raportul tău de survolare avaselor din !onă în timp ce se apropie. Terminat.

— Ochi din cer, #om#ăni Biordino, Aş pre$era să $iu stomacul de pecanapea, spuse, între#îndu&se deodată dacă le adusese cineva prîn!ul la #orduldiria#ilului.

7n tot timpul nop"ii, Od2sse2 navigase spre vest, apropiindu&se încetulcu încetul de coastele Cali$orniei, pe care le părăsise cu doar cîteva !ileînainte. +upă ce re!olvase disputa legată de po!i"ia de lansare, Tongu se

întorsese pe plat$ormă şi $urase cîteva ore de somn în ca#ina căpitanului,tre!indu&se cu o oră înainte de răsărit. <tînd pe puntea de naviga"ie su# lumina primelor ra!e ale dimine"ii, se uită cum se deplasa plat$orma în siaul luiogur2o şi o#servă, în depărtare, dincolo de prova tri#ord, um#ra unei insulede dimensiuni considera#ile. 8ra insula <an @icolVs, o stîncă aridă şi #ătutăde vînturi, a$lată departe de toate celelalte insule şi de"inută de marinamilitară, care o $olosea mai ales ca #a!ă de antrenament pentru am$i#ii.Continuara să se deplase!e către vest timp de încă o oră, după care sta"ia saradio pîrîi, $ăcînd să se audă vocea căpitanului 6ee.

— @e apropiem de locul indicat de inginerii ucraineni. 5regăti"i&va săopri"i motoarele, o să ocupăm o po!i"ie a$lată la sud&est de voi. O să $im pregăti"i să ini"iem numărătoarea inversă în vederea lansării imediat ce o săordona"i s&o $acem. MpA$irmativ, răspunse Tongu. O să sta#ilim po!i"ia şi osă sta#ili!ăm plat$orma. 5regăti"i&vă pentru amplasare.

<e răsuci şi dădu din cap către unul dintre oamenii su# acoperire ai lui

ang, care pilota nava Od2sse2. Cu o încredere #a!ată pe îndemînare,timonierul încetini ritmul elicelor de la pupa, apoi activa sistemul deautopo!i"ionare. 4olosind coordonatele B5< ca "intă $i=ă, $u declanşatsistemul controlat de calculator pentru a coordona elicele din $a"ă, din lateralşi din spate, #locînd vasul în po!i"ia dorită, de parcă l&ar $i parcat pe omonedă.

— Controlul po!i"ionării activat, !#ieră pilotul cu voce aspră,milităroasă. <ta#ili!area prin inundare ini"iată, continuă, apăsînd o serie de

#utoane de pe consola iluminată.6a şai!eci de metri su# timonă, în interiorul celor două pontoane

gemene se deschiseră automat o serie de valve, iar o umătate de du!ină de pompe începură să împingă apa sărată în interiorul gol al cocilor de o"el.



%nundarea era impercepti#ilă pentru cei a$la"i pe puntea de pe plat$ormă, pentru că pompele controlate de computer $unc"ionau în mod uni$orm. 5e puntea de naviga"ie, Tongu urmărea pe un monitor imaginea tridimensionalăcomputeri!ată a lui Od2sse2, ale cărui coci de catamaran şi păr"i in$erioare ale pilonilor se colorau într&un al#astru strălucitor pe măsură ce apa le pătrundeaîn interior. în timp ce oamenii de pe puntea de naviga"ie mai degra#ă vedeaudecît sim"eau, plat$orma se scu$unda încet în valuri, precum un ascensor inert.Trecură şai!eci de minute înainte ca plat$orma să co#oare cu paispre!ecemetri, partea in$erioară a cocilor sale gemene scu$undîndu&se la adîncimea dedouă!eci şi unu de metri su# supra$a"a apei, care o$erea sta#ilitate plat$ormei.Tongu remarcă $aptul evident că plat$orma îşi încetase uşoara legănare demai înainte. +atorită pontoanelor scu$undate şi a stîlpilor de sus"inere par"ialinunda"i, Od2sse2 se trans$ormase într&o plat$ormă sta#ilă ca o stîncă, de pe a

cărei supra$a"ă putea $i lansată o rachetă de patru sute cinci!eci de tone.+upă atingerea adîncimii prevă!ute de lansare, o sonerie începu să suneşi, pe gra$icul de pe monitor, nivelul apei al#astre care se ridica aunse la olinie roşie, ori!ontală. 5ilotul apăsă încă o serie de #utoane, apoi se retrase delîngă consolă.

— %nundare completă. 5lat$orma este sta#ili!ată pentru lansare, spuse. — Asigura"i puntea de naviga"ie, răspunse Tongu, $ăcînd semn cu capul

către un mem#ru $ilipine! al echipaului, care stătea lîngă radar. /n pa!nica$lat lîngă uşă $u chemat cu un semn al mîinii şi, $ără un cuvînt, îl escortă peacesta a$ară. Tongu se îndreptă spre partea din spate a pun"ii de naviga"ie,unde intră într&un mic li$t care îl co#orî pe podeaua hangarului, în urulimensei rachete culcate roiau o du!ină de ingineri, care e=aminau un şir determinale de computer conectate direct cu interiorul vehiculului de lansare.Tongu se apropie de un #ăr#at cu păr stu$os şi ochelari rotun!i, pe nume6ing, care conducea echipa. înainte ca Tongu să apuce să deschidă gura, 6ing

i!#ucni, vor#ind cu nervo!itate. — Am veri$icat testele $inale ale încărcăturii şi re!ultatele sunt po!itive.ehiculul de lansare e sigur şi toate sistemele electromecanice au $ost testate pe rînd.

— -un. 5lat$orma e pe po!i"ia indicată şi a $ost sta#ili!ată pentrulansare. 1acheta e gata pentru transportul în turnul de lansare;

6ing dădu din cap cu entu!iasm. — Aşteptăm ordinul de trecere la ac"iune. <untem pregăti"i să ini"iem

lansarea vehiculului de transport şi ridicarea în po!i"ie verticală. — @&avem de ce să pierdem timpul. începe"i imediat. Anun"a"i&mă cînd

sunte"i gata, ca să evacuăm plat$orma. — +a, #ineîn"eles, răspunse 6ing.



Apoi se gră#i către un grup de ingineri din apropiere şi începu să levor#ească cu repe!iciune. Ca un cîrd de iepuri speria"i, aceştia se gră#iră să seîmprăştie pe la posturile lor. Tongu se trase înapoi şi urmări cu privirea uşilehangarului, care se deschideau dînd la iveală o şină care traversa puntea,ducînd către turnul de lansare din capătul opus al plat$ormei. 4ură pornite maimulte motoare electrice şi, lovindu&se de pere"ii hangarului, !gomotul lorrever#eră cu putere. Tongu se apropie de o consolă şi se uită peste umărul lui6ang, ale cărui mîini dansau peste comen!ile de pe panoul de comandă. Cîndun şir de lumini ver!i se aprinse #rusc, şe$ul echipei de lansare îi $ăcu semnunui alt inginer, care activă suportul mo#il.

1acheta lungă de şai!eci de metri, a$lată în po!i"ie ori!ontală, se deplasaîncet, vi#rînd, către uşile hangarului, suportul său rulînd pe nenumărate ro"icare se agitau ca picioarele unui miriapod. 1acheta ieşi la lumina !ilei

alunecînd dincolo de uşi cu propulsoarele de la #a!ă înainte şi vopseaua saal#ă scînteie su# soarele dimine"ii. Tongu se plim#a de&a lungul vehicululuide lansare care înainta, admirînd $or"a uriaşei rachete şi, în acelaşi timp, $iinduimit de circum$erin"a ei enormă care putea $i remarcată în po!i"ia ori!ontală.6a cîteva sute de metri distan"ă, ogur2o stătea alături de plat$orma, cu puntea superioară plină de mem#ri ai echipaului şi de ingineri, care seîm#ul!eau, întin!îndu&şi gîturile ca să !ărească, în treacăt, uriaşa rachetă înmişcare.

Omida mecanică traversă puntea deschisă şi se opri cînd aunse la #a!aturnului de lansare. 5artea superioară a rachetei nu ieşise cu totul din hangarşi un panou glisant de pe acoperişul acestuia se deschise #rusc, o$erind spa"iude mişcare. Transportorul $u în"epenit, $iind #ine $i=at de punte, şi intrară în$unc"iune mecanismele de ridicare, prin activarea pompelor hidraulice, careîncepură să împingă încet în suportul rachetei. Cu $ine"e şi ră#dare, vehicululde lansare se înclină, îndreptîndu&se încet spre verticală, #otul său alunecînd

prin deschiderea din pla$onul hangarului, pînă cînd stătu, drept, pe $undalulturnului de lansare. O serie de suporturi proptiră racheta, $i=înd&o de punte, învreme ce în ur se învălmăşeau conducte de alimentare, răcire şi ventila"ie,care erau ataşate şi veri$icate. Mai mul"i muncitori din turnn $i=au ca#lurilecare urmau să le permită inginerilor de pe ogur2o să monitori!e!e du!inilede sen!ori electronici încastra"i su# învelişul rachetei. Qenit&ul, odată $i=at în po!i"ie verticală, suportul erector&transportor $u îndepărtat cu delicate"e,lăsîndu&l ancorat doar de turnul de lansare. Cu un susur hidraulic, suportul

co#orî în po!i"ia sa ini"ială, ori!ontală, şi reveni în hangar, unde avea să $ie$erit de posi#ile stricăciuni din timpul lansării.

Agitat, 6ing discută prin radio cu centrul de control al lansării înainte dea se gră#i să se întoarcă spre Tonu.



— <unt cîteva anomalii minore, dar, în ansam#lu, racheta se încadrea!ăîn parametri maori de prelansare.

Tongu îşi înăl"ă ochii către racheta impunătoare, a cărei încărcătură deviruşi letali era menită să se reverse, într&o ploaie mortală, asupra a milioanede oameni nevinova"i. 5entru el, su$erin"ele şi moartea nu însemnau nimic, sedescotorosise de empatie cu !eci de ani în urmă. <ingurul lucru care conta era puterea pe care o sim"ea înainte&i, o putere care depăşea tot ceea ce avusese pînă atunci, şi gusta momentul. Ochii îi co#orîră treptat de la vîr$ul la #a!arachetei, apoi mătură încet cu privirea întreaga lă"ime a plat$ormei înainte de aşi&o pironi asupra lui 6ing. %nginerul îi aştepta neliniştit răspunsul. Tongu îllăsă să se mai perpelească un moment înainte de a rupe tăcerea cu voce pro$undă, pe un ton $erm.

— 4oarte #ine, spuse. începe"i numărătoarea inversă.



Capitolul 4#

8chipaul de pe +eep 8ndeavor descoperise curînd că autorul dat laimpunerea unei restric"ii era o sarcină monotonă. în două !ile petrecute ladatorie, nu li se ceruse decît să a#orde!e şi să perche!i"ione!e un miccargo#ot care venea din 4ilipine, aducînd un transport de lemn de esen"ă tare.Tra$icul comercial dinspre sud&vest către 6os Angeles $usese sporadic şi @arwhal, vedeta rapidă a 5a!ei de Coastă care patrula în apropiere, sedescurcase cu competen"ă. 8chipaul de la @/MA pre$era să $ie pus la trea#ăîn loc să se învîrtă $ără "intă aşteptînd să intre în ac"iune şi spera, în tăcere, că,în sectorul lor, tra$icul avea să se înte"ească.

+irk stătea în cam#u!a, împreună cu <ummer, sor#ind dintr&o ceaşcă cu

ca$ea în timp ce ea studia un raport despre mortalitatea coralilor din Marea-arieră, cînd apăru un marinar care le spuse că erau aştepta"i pe puntea denaviga"ie.

— Am primit un apel de la @arwhal, îi anun"ă +elgado. <unt la umătatea perche!i"iei unui nave container şi ne cer să con$irmămidenti$icarea unui vas care se apropie din vestul insulei Cătălina şi să $im pregăti"i pentru o posi#ilă veri$icare.

— Ochiul nostru din cer nu a $ăcut nici o identi$icare preala#ilă; între#ă+irk.

— Tatăl tău şi Al au decolat cu %car în diminea"a asta. <e îndreaptăîncoace dinspre nord şi pro#a#il că vor survola sectorul nostru la un momentdat în următoarele două ore.

5rin geamul pun"ii de naviga"ie, <ummer privi spre nord şi îl remarcă pe @arwhal, care plutea alături de o navă container imensă, lăsată mult în apă dincau!a încărcăturii grele. +eparte, spre vest, o#servă, pe linia ori!ontului, un

grăunte roşu care se apropia. 5ilotul +eep 8ndeavor cîrmise dea într&acolo, pe un curs de intercep"ie. — Pla e; între#ă ea, arătînd o#iectul cu degetul. — +a, răspunse +elgado. @arwhal i&a transmis dea, prin radio, să se

oprească, aşa că o să&l interceptăm după ce reuşeşte să încetinească. Araportat că se numeşte Maru <anto şi vine din Osaka.

O oră mai tîr!iu, +eep 8ndeavor viră, aliniindu&se cu Maru <anto, uncargo#ot ruginit, cu multiple între#uin"ări, de mici dimensiuni în con$ormitate

cu standardele naviga"iei de pe oceanul 5aci$ic. împreună cu <ummer,+ahlgren şi al"i trei mem#ri ai echipaului @/MA, echipa lui Aimes se urcăîntr&o şalupa şi se îndreptă spre cargo#ot, unde amară de scara acoperită derugină care $usese co#orîtă pe una din păr"ile laterale. <ummer se împrietenise



repede cu cîinii care adulmecau #om#e şi se o$erise să $ie cea care îl ducea înlesă pe unul din ei. în timp ce Aimes şi +ahlgren se întîlniră cu căpitanulcargo#otului ca să treacă în revistă declara"ia vamală, ceilal"i începură să perche!i"ione!e nava de la prova la pupa. Cu cîinii în $runte, echipa pătrunseîn maga!iile navei, unde veri$ică sigiliile containerelor şi e=amina mai multelă!i deschise cu adidaşi care păreau $ăcu"i în Taiwan. 8chipaul $ormat dinmalaie!i curaoşi privi cu un amu!ament deose#it la#radorii aurii careadulmecau îndreptîndu&se către ca#inele sla# luminate.

5e puntea de naviga"ie de pe +eep 8ndeavor, +irk stătea în picioare,studiind cargo#otul apone!. 5e puntea acestuia erau doi mem#ri aiechipaului care se uitau la nava @/MA. 8l îşi $lutură prieteneşte mîna cătrecei doi #ăr#a"i în haine mototolite, care se spriineau de #alustradă $umînd"igări şi glumind într&o manieră evident rela=ată.

— @ava asta nu repre!intă nici un $el de amenin"are, spuse, cuconvingere, întorcîndu&se către căpitanul -urch. — Cum po"i $i atît de sigur; — 8chipaul e prea rela=at. Oamenii de pe nava lui ang erau

pro$esionişti tranşan"i, nu lepădături vesele de genul celor de pe hîrdăul ăsta.%ar prin ur ar tre#ui să se învîrtească nişte pa!nici paranoici, su# acoperire,adăugă, amintindu&şi imaginea lui Tongu şi a oamenilor săi.

— Cred că ar merita să&i atragi aten"ia lui Aimes cînd se întoarce. +acănu&i vor#a de nimic altceva, pentru #ăie"i e totuşi un #un e=erci"iu practic. 0i,ce nai#a, scap de +ahlgren de pe puntea de naviga"ie pentru cel pu"in cîtevaminute, !îm#i căpitanul.

— +ar încă mai e necesar să&i găsim noi primii. 5e mare sunt, pur şisimplu, prea multe locuri în care să te ascun!i, murmură +irk.

7n vreme ce echipa de cercetare apărea, pentru un moment, pe punte,căpitanul -urch luă un #inoclu şi scruta ori!ontul. O#servă două puncte în

partea de sud&est, apoi scana nordul, pri!înd în ra!a vi!uală vedeta rapidă @arwhal care se îndepărta de nava container. îndreptă #inoclul în sus şi îl$ocali!ă, !îm#i larg şi apoi i se adresă lui +irk.

— Cred că, acum, cînd iluştrii noştri conducători ai adîncurilor $acveri$icări privind de la #alcon, pe mare sunt mai pu"ine locuri în care să teascun!i.

6a şase sute de metri deasupra valurilor care se rostogoleau cu calm,argintiul %car plutea gra"ios de&a curme!işul cerului, cu o vite!ă de cinci!eci şi

şase de kilometri pe oră. în timp ce 5itt senior manevra comen!ileaerostatului, Biordino regla un şir de scale de la #a!a unui monitor color plat.Camera de luat vederi la distan"ă, F8<CAM, montată pe una dintre păr"ilelaterale ale nacelei, ca supliment al sistemului 6A<3, trimitea imagini pe



monitor, mărind o#iectele a$late la sute de metri distan"ă. 5itt îşi aruncă privirea de la comen!ile de !#or către monitorul care a$işa imaginea pupeiunei mici am#arca"iuni pe care $ăceau plaă două $emei în #ikini.

— <per că prietena ta n&o să a$le că ai tendin"e de vo2eur, rîse 5itt. — @u $ăceam altceva decît să teste! re!olu"ia, răspunse Biordino, pe un

ton serios, în timp ce se uca mărind şi micşorînd imaginea $undurilor de$emeie.

— +oar nu eşti Ansei Adams:R. 3ai să vedem ce reglae se potrivesc cuo "intă adevărată, spuse 5itt, întorcînd diria#ilul către vest, spre un vas care părăsise portul şi se a$la la cî"iva kilometri distan"ă.

5itt co#orî cu vreo sută de metri, îl îndreptă pe %car către tri#ord şi măritura"ia propulsoarelor, cîştigînd treptat teren şi micşorînd distan"a $a"ă de navacare se depărta. Cînd încă mai erau la opt sute de metri distan"ă, Biordino

regla camera, mărind imaginea pupei cargoului cu coca de culoare neagră,citindu&i cu uşurin"ă numeleL,*asmin <tar... Madras. 5lim#ă camera de&alungul pun"ii, o#servînd un şir de containere îngrămădite înainte de a se $i=aasupra catargului, unde monitorul de!vălui imaginea unui steag al %ndiei carescotea un plesnet ascu"it în #ătaia vîntului.

— 4unc"ionea!ă per$ect, spuse Al, cu mîndrie.5itt privi por"iunea goală de ocean a$lată în $a"a cargo#otului indian,

a$işată de 6A<3 pe ecranul laptopului. — 5entru moment, nu se apropie nimic pe canalul principal de navigare.

<ă continuăm să ne îndreptăm către sud, unde s&ar părea că e ceva mai multăactivitate, spuse, remarcînd cîteva imagini în e=tremitatea stîngă a ecranului.

+eplasă aerostatul către sud şi se opriră curînd deasupra vedetei rapide @arwhal şi a cargo#otului pe care tocmai îl perche!i"iona, apoi survolară o parte a insulei Catalina. Cînd aunseră din nou deasupra apei, Biordino arătăcu degetul dincolo de par#ri!, către o navă turcoa! care se !ărea în depărtare.

— Acolo e +eep 8ndeavor. <e pare că a trecut şi ea la ac"iune, spuse,remarcînd cargoul roşu care sta"iona alături.5itt îndreptă diria#ilul către nava @/MA şi o chemă prin radio cînd se

apropiară. — %car către +eep 8ndeavor. Cum merge pescuitul; — @ici urmă de momeală, răspunse vocea lui -urch. Cum vi se pare

!#orul de agrement, domnilor; — 7ncîntător, cu e=cep"ia $aptului că Al ron"ăie permanent caviar, ceea

ce îmi strică plăcerea o$erită de imaginile derulate în timpul !#orului. <ăvedem dacă nu vă putem $ace rost de mai multă ac"iune.

:R 4otogra$ american, :?(&l?R'.



— Am în"eles, v&am $i îndatora"i.Biordino regla sistemul 6A<3 al diria#ilului, căutînd "inte. — <e pare că avem un vas la circa trei!eci şi cinci de kilometri spre

nord&vest, pe canalul principal de naviga"ie, şi ceva ce arată ca două "intesta"ionare la trei!eci de kilometri vest $a"ă de noi, spuse, arătînd nişte pete gricu al# care contrastau cu $undalul al#astru al oceanului de pe monitor.

5itt privi laptopul, apoi se uită la ceas. — Ar tre#ui să prindem nava din nord&vest $ără pro#leme. <ă mergem

mai întîi să vedem ce e parcat acolo, răspunse, orientînd diria#ilul înspre vestşi către cele două pete mari de pe ecran care, în mod #i!ar, stăteau nemişcate.



Capitolul 5$

6ansarea unei rachete de pe o plat$ormă <ea 6aunch e precedată, în modtradi"ional, de o numărătoare inversă care durea!ă şapte!eci şi două de ore. încele trei !ile de pregătiri sunt e$ectuate !eci de teste, pentru a aveacertitudinea că toate sistemele au=iliare sunt opera"ionale şi că toate sistemelemecanice şi computeri!ate de la #ordul rachetei sunt gata să $acă $a"ăsolicitărilor violente din timpul lansării. Cu cincispre!ece ore înainte demomentul acesteia, atît inginerii cît şi ceilal"i mem#ri ai echipaului, cue=cep"ia cîtorva, sunt evacua"i de pe plat$ormă pe măsură ce se apropie ultimaetapă a numărătorii inverse. @ava de asam#lare şi comandă este mutată apoiîntr&o !onă sigură, la o distan"ă de şase kilometri şi umătate în spatele

punctului de lansare.Cu cinci ore înainte, ultimii oameni de pe plat$ormă sunt evacua"i cuautorul unui elicopter, iar restul procedurilor care "in de numărătoarea inversăsunt diriate de la distan"ă, de pe nava au=iliară. Cînd mai rămîn mai pu"in detrei ore, opera"iunea riscantă de alimentare cu com#usti#il a vehiculului delansare este e$ectuată automat, pomparea din tancurile uriaşe de depo!itarea$late pe plat$orma a kerosenului şi o=igenului necesare pentru com#ustie$iind comandată de la distan"ă. Alimentarea odată încheiată, deci!ia de a trecela lansare şi de a amorsa racheta cînd totul este pregătit e lăsată la latitudineainginerilor din echipa de lansare a$lată la #ordul navei au=iliare.

5entru că nu aveau timp din #elşug, inginerii din echipa de lansare a lui6ing uni$icaseră procedurile, reducîndu&le lista la minimum. 6ăsaserădeoparte testele suplimentare şi nesemni$icative, le eliminaseră pe celeautomate, iar timpul de alimentare $usese redus datorită scurtării traseului de!#or. 8rau cu to"ii de acord că puteau lansa racheta Qenit la e=act opt ore după

lestarea şi sta#ili!area lui Od2sse2.Tongu se a$la pe plat$ormă, la picioarele turnului de lansare, privindimensul ceas digital montat la #a!a acoperişului hangarului. A$işa, cu ci$reroşii, luminoase, ()L)L:9, ultimul număr scă!înd cu cîte o unitate la $iecaresecundă. Trei ore şi trei!eci şi două de minute pînă la desprindere. Cue=cep"ia ca!ului în care ar $i apărut o pro#lemă tehnică maoră, opera"iunea delansare urma să continue $ără nici o oprire. în vi!iunea lui Tongu, totul urmasă se reducă, în curînd, la simpla alimentare cu com#usti#il şi la aprinderea

acestuia.+ar, înainte de a se putea apăsa pe #uton, ogur2o tre#uia să de"ină

controlul deplin asupra opera"iunii de lansare. 6ing şi inginerii săi sta#ilirămai întîi o legătură radio cu sistemul de comandă automată al lansării, care



era testat şi veri$icat prin intermediul centrului de comandă de pe ogur2o.Apoi urmă trans$erul comen!ilor lui Od2sse2. /n sistem radio de po!i"ionaremaritimă permitea ca plat$orma să $ie controlată de la distan"ă după ce întreg personalul avea să $ie evacuat în vederea lansării. Asemenea unei ucăriiteleghidate, plat$orma putea $i ridicată, co#orîtă şi deplasată la atingerea uneitastaturi a$late la #ordul lui ogur2o. Controlul o dată predat navei au=iliare,6ing i se alătură lui Tongu pe punte.

— @u mai am nimic de $ăcut aici, ogur2o de"ine integral controlulsistemului. 8u şi echipa mea tre#uie să ne întoarcem la #ordul său pentru acontinua activită"ile speci$ice numărătorii inverse.

Tongu mai aruncă încă o privire către ceasul care o a$işa. — 4elicitări. A"i devansat orarul. O să transmit să $ie trimisă şalupa de

pe ogur2o şi o să&"i po"i lua imediat oamenii de pe plat$ormă.

— @u veni"i cu noi acum; între#ă 6ing. — Mai întîi tre#uie să pun pri!onierii la adăpost, după care eu şi grupulmeu de comando o să vă urmăm. 8 dorin"a mea să $iu ultimul om care părăseşte plat$orma înaintea lansării, spuse Tongu. Asta, cu e=cep"ia celorcare n&or s&o părăsească de loc, adăugă, cu un !îm#et sinistru.

— @u era de aşteptat să $ie aici o plat$ormă petrolieră.Ochii lui Biordino se plim#au de la imensul o#iect pătră"os la o hartă

mărită de naviga"ie pe care o "inea, îndoită, în poală. — 7n !ona asta nu e indicat ca omul să întreprindă activită"i riscante. @u

cred că <ierra Clu#:? are de gînd să trate!e cu #lînde"e nişte $orae secrete$ăcute atît de aproape de coastă.

— <&ar putea să $ie şi mai descumpăni"i cînd o să le spui că la #ordul plat$ormei se a$lă o rachetă, răspunse 5itt.

5rin par#ri!, Biordino privi chiorîş plat$orma de care se apropiau. — 8u o să $iu. +ă&i omului cu ochi de vultur o prăiturică.

Cînd aunseră mai aproape, 5itt răsuci diria#ilul, descriind un arc largîn urul plat$ormei şi al navei au=iliare alăturate, avînd griă să evite !ona dedeasupra acesteia.

— <ea 6aunch; între#ă Biordino. — Aşa ar tre#ui. Totuşi, nu cred că se deplasea!ă cu racheta în po!i"ie

verticală. — 8u cred că sta"ionea!ă, răspunse Biordino, o#servînd că nava

au=iliară de alături nu lăsa în urmă nici un sia. Cre!i cumva c&or să $acă

lansarea de aici;

:? Organi!a"ie de protec"ie a mediului.



— @icidecum. <e presupune că lansea!ă chestiile astea de la 8cuator.+acă ar avea de gînd să încerce o lansare de aici, ar tre#ui să se a$le măcar înnordul !onei anden#erg. 5ro#a#il că e un $el de test, dar hai să a$lăm desprece&i vor#a.

5itt apăsă un comutator al sta"iei radio şi salută plat$orma adresîndu&i&se prin cască.

— +iria#ilul %car către plat$orma <ea 6aunch. Terminat./rmă o pau!ă, după care 5itt repetă apelul. +upă un alt interval

îndelungat de tăcere, o voce puternică răspunse, în s$îrşit. — Aici plat$orma Od2sse2 a companiei <ea 6aunch. Terminat. — Od2sse2, cum se e=plică po!i"ia în care vă a$la"i; Ave"i nevoie de

autor; Terminat.O altă pau!ă îndelungată.

— @egativ. — 1epet, cum se e=plică po!i"ia în care vă a$la"i;5au!a se repetă. — Cine solicită in$orma"ia; — 5rietenoşi indivi!i, nu&i aşa; îi spuse Biordino lui 5itt.Celălalt clătină din cap şi vor#i din nou în emi"ătorul radio. — Aici diria#ilul %car, cola#orăm cu 5a!a de Coastă în ceea ce priveşte

asigurarea securită"ii grani"elor. ă rugăm să de$ini"i situa"ia în care vă a$la"i.Terminat.

— Aici Od2sse2. 8$ectuăm teste de sistem. ă rugăm să păstra"idistan"a. Terminat şi încheiat transmisia.

— Tipul e un adevărat Ba##2 3a2es, !ise Biordino. rei să rămînem prin preamă; Tre#uie s&o luăm înapoi, către nord, dacă inten"ionăm săinterceptăm vasul care se apropie, adăugă, arătînd spre ecranul radarului.

— Cred că de aici, de sus, nu putem $ace mare lucru. O, o să ne vedem

de trea#ă şi o să ne ucăm de&a prinselea cu următoarea navă care se îndreaptăspre port. +ar să&i punem pe #ăie"ii de os să veri$ice ce se întîmplă, spuse5itt, întorcînd aerostatul către nord.

7n timp ce 5itt se plasa pe un curs de interceptare a vasului comercial,Biordino luă sta"ia radio.

— 7n !ona asta ac"ionea!ă +eep 8ndeavor şi @arwhal. 5rima încă mai perche!i"ionea!ă un cargou apone!, dar ceea de&a doua e disponi#ilă pemoment. Totuşi, spune că plat$orma se a$lă în a$ara !onei de douăspre!ece

mile în care are dreptul să opere!e. — @u le cerem să&i a#orde!e pentru o perche!i"ie. 6e cerem doar să&i

studie!e de la distan"ă şi să $acă o veri$icare cu autorul repre!entan"ilorcompaniei <ea 6aunch.



Biordino vor#i din nou prin radio, apoi se întoarse spre 5itt. — @arwhal e de acord şi a pornit într&acolo. — -un, răspunse 5itt, urmărind cu privirea plat$orma din urma lor, care

se topea în depărtare.+ar nu se sim"ea #ine. O sen!a"ie sîcîitoare îi spunea că, în timpul

survolării, îi scăpase ceva. Ceva important.im stătea în picioare, lîngă Tongu, pe puntea de naviga"ie de pe

Od2sse2, privind aerostatul care viră, îndepărtîndu&se către nord. — @&au !ă#ovit prea mult. Cre!i că #ănuiesc ceva; între#ă. — @u ştiu, răspunse Tongu, mutîndu&şi privirea de la diria#il la

cronometrul montat pe un perete. 6ansarea va avea loc peste două ore. @u putem permite să se amestece cineva acum. i&1i, întoarce&te pe ogur2o şistai alături de căpitanul 6ee. +acă cineva din a$ară încearcă să pună piedici,

ac"ionea!ă cu hotărîre. Mă în"elegi;im îşi privi comandantul drept în ochi şi dădu din cap. — 7n"eleg per$ect.



Capitolul 51

5rin sta"ia radio a 5a!ei de Coastă, +irk şi căpitanul -urch îl au!iră peBiordino cerînd ca @arwhal să veri$ice plat$orma <ea 6aunch şi navaau=iliară. în cîteva minute, @arwhal chemă nava @/MA.

— +eep 8ndeavor, am încheiat inspec"ia navei container Andaman <tarşi ne îndreptăm către o plat$ormă maritima pentru o veri$icare vi!uală. înmomentul de $a"ă, în sectorul nostru nu e=istă tra$ic către port, aşa că ne pute"iînso"i dacă şi cînd vă e pe plac.

— Aruncăm o privire; îl între#ă -urch pe +irk. — +e ce nu; 8 linişte. 5utem să&i urmăm imediat ce terminăm aici.-urch aruncă o privire spre cargoul apone! şi o#servă că Aimes şi

mem#rii grupului care e$ectua perche!i"ia începeau să se adune lîngă #alustradă, misiunea lor $iind aproape încheiată. — A$irmativ, @arwhal, transmise -urch, prin radio, către nava 5a!ei de

Coastă. ă urmăm imediat ce $inali!ăm veri$icarea care e în curs, peste cincisau !ece minute. Terminat.

— Mă între# ce a stîrnit interesul #ătrînului, spuse +irk, retoric, în timpce el şi -urch scrutau ori!ontul încercînd să desluşească imaginea plat$ormei plutitoare.

6a trei mile distan"ă, @arwhal îşi am#alase cele două motoare diesel şi!#ura pe deasupra valurilor cu vite!a sa ma=imă, de două!eci şi cinci denoduri. edeta de două!eci şi şapte de metri era una dintre cele mai noiam#arca"iuni de tip -arracuda achi!i"ionate de 5a!a de Coastă, destinată săac"ione!e în a$ara porturilor mai mici. 5entru că misiunea sa consta mai alesîn opera"iuni de inspec"ie şi de salvare, echipaul de !ece oameni al vasului nuera dotat decît cu armament uşor, avînd două mitraliere de :,9 mm montate

pe puntea de la prova.6ocotenentul -ruce Carr <mith se re!emă de unul dintre pere"iidespăr"itori de pe puntea înghesuită de naviga"ie în vreme ce am#arca"iuneaîngriit vopsită în al# şi portocaliu se clătină pe coama unui val şi prova plesniapa împroşcînd cu spumă.

— +omnule locotenent, am luat legătura prin radio cu comandamentul.+ispeceratul o să contacte!e #iroul din port al companiei <ea 6aunch, ca săa$le care&i trea#a cu plat$orma lor, spuse, dintr&un col", o$i"erul cu părul roşu

care se ocupa de comunica"ii.<mith îi răspunse dînd din cap, apoi i se adresă pilotului cu în$ă"işare

copilăroasă care manevra cîrma. — Men"ine cursul, îi spuse, cu hotărîre.



Cele două puncte de la ori!ont pe care le urmăreau se măriră încetul cuîncetul, pînă cînd se conturară limpede $ormele distincte ale unei plat$orme petroliere şi ale unei nave utilitare. @ava au=iliară nu mai era alături de plat$orma care sta"iona şi <mith putu vedea că, de $apt, se îndepărta deaceasta. Aruncă o privire peste umăr şi o#servă că +eep 8ndeavor încheiaseveri$icarea cargoului. @ava turcoa! se pusese în mişcare, lăsînd în urmă vasulcomercial şi părînd să îi urme!e din depărtare.

— +omnule, vre"i să ne îndreptăm către plat$ormă sau către navă;între#ă pilotul cînd aunseră mai aproape.

— 5entru început, deplasea!ă&te de&a lungul plat$ormei, pe urmă o săaruncăm o privire şi asupra navei, răspunse <mith.

Mica am#arca"iune de patrulare încetini pe măsură ce se apropia de plat$orma care, acum, $iind #locată, co#orîse cu cincispre!ece metri mai os în

apă. <mith privi, copleşit, uriaşa rachetă Qenit care stătea alături de turnul delansare de lîngă marginea dinspre tri#ord. Cercetă puntea plat$ormei$olosindu&se de un #inoclu, dar nu desluşi nici un semn de via"ă. 8=aminîndu&i partea dinspre pupa, !ări ceasul care a$işa numărătoarea inversă şi pe care se putea citi (:L)L((, adică o oră şi trei!eci şi două de minute.

— Ce nai#a; murmură <mith, urmărind valorile descrescînde de pea$işaul digital.

7nha"ă transmi"ătorul radio şi i se adresă lui Od2sse2. — Către plat$orma <ea 6aunch, sunt vedeta @arwhal a 5a!ei de Coastă.

Terminat.+upă o pau!ă, încerca din nou. +ar se lovi de aceeaşi tăcere.

— 0e$a departamentului de in$orma"ii de la <ea 6aunch, cu ce vă pot $ide $olos; răspunse vocea cati$elată de la celălalt capăt al liniei tele$onice.

— Aici +istrictul /nspre!ece al 5a!ei de Coastă, din cadrul Brupului de

Asigurare a <ecurită"ii Maritime, dispeceratul central. ă rog, ne interesea!ămisiunea şi loca"ia navelor Od2sse2 şi <ea 6aunch Commander, apar"inîndcompaniei dumneavoastră.

— /n moment, e!ită $emeia, răs$oindu&şi hîrtiile de pe #irou. Am găsit,continuă. 5lat$orma Od2sse2 e în drum spre locul plani$icat pentru lansare,situat în 5aci$icul de est, lîngă 8cuator. /ltima sa po!i"ie, raportată înaceastă diminea"ă la ora opt antemeridian, era la circa optspre!ece gradelatitudine nordică şi o sută trei!eci şi două de grade longitudine vestică sau,

cu apro=ima"ie, la două mii şapte sute trei!eci de kilometri spre est&sud&est de3onolulu, 3awaii. @ava de asam#lare şi comandă <ea 6aunch Commander sea$lă, în momentul de $a"ă, în portul 6ong -each, $iind supusă unor micirepara"ii. @e aşteptăm să părăsească portul mîine, îndreptîndu&se spre punctul



de întîlnire cu Od2sse2 de la 8cuator, unde este programată, peste opt !ile,lansarea satelitului oreasat .

— @ici unul dintre vase nu se a$lă acum în apele de coastă aleCali$orniei de <ud;

— @u, sigur că nu. — ă mul"umesc pentru in$orma"ii, doamnă. — Cu plăcere, răspunse şe$a departamentului, între#îndu&se de ce ar $i

putut 5a!a de Coastă să creadă că una dintre nave s&ar $i a$lat undeva, înapropierea coastelor Cali$orniei

4iind prea neră#dător ca să&şi piardă timpul aşteptînd un răspuns de la5a!a de Coastă din 6os Angeles, <mith îşi aduse vasul mai aproape de plat$ormă. 6ocotenentul era deranat de $aptul că Od2sse2 nu&i dădea nici unrăspuns, ignorînd repetatele sale apeluri radio. în cele din urmă, îşi întoarse

aten"ia către nava au=iliară, care se strecurase pînă la patru sute de metridepărtare de plat$ormă. +ar şi apelurile radio repetate către aceasta rămaseră$ără răspuns.

— +omnule, e su# pavilion apone!, o#servă pilotul cînd @arwhal sedeplasă către vas.

— @u e o scu!ă pentru ignorarea unui apel. <ă ne plasăm paralel cu eaşi să încercăm să discutăm prin portavoce, ordonă <mith.

7n timp ce @arwhal ieşea din um#ra plat$ormei, iadul se de!lăn"ui #rusc.+ispeceratul 5a!ei de Coastă sparse tăcerea radio anun"înd că Od2sse2raportase că se a$lă la mii de kilometri distan"ă de Cali$ornia şi că nava saau=iliară era încă la docurile din 6ong -each. 6a #ordul lui ogur2o, cî"ivamem#ri ai echipaului dădură deoparte peretele lateral al pun"ii in$erioare,dînd la iveală un şir de "evi cilindrice îndreptate către mare. +eşi nu&i veneasă&şi creadă ochilor, instinctul lui <mith prelua controlul, în"elegînd corectsitua"ia în care se a$lau şi $ăcîndu&l să&şi strige ordinele înainte de a reali!a că

de pe #u!e i se desprindeau cuvinte. — Cu toată vite!a spre portE Motoarele la puterea ma=imăE 5regăti"i&văde manevre de evitare.

+ar era prea tîr!iu. 5ilotul a#ia reuşi să răsucească nava în travers $a"ăde ogur2o cînd o dîră de $um al# se ridică de pe puntea in$erioară a acesteiadin urmă. 4umul păru să înal"e deasupra i!vorului său înainte ca o ra!ăstrălucitoare să se năpustească în a$ară. Apoi, ieşind din $um, o rachetă sol&solC<<&@&' <ardine, de $a#rica"ie chine!ească, "îşni din "eava lansatorului,

părăsind nava pe o traiectorie ori!ontală. Cînd vă!u racheta care venea directcătre el de&a curme!işul apei, <mith avu sen!a"ia clară că o săgeată îl nimeriseîntre ochi. în $rac"iunea de secundă în care i!#i puntea de naviga"ie la numaidoi metri de el, i se păru că #otul rachetei îi !îm#ea.



4iind purtătoarea a o sută şai!eci şi cinci de kilograme de e=plo!iv puternic, racheta chine!ească avea su$icientă putere distructivă pentru ascu$unda un crucişător. edeta lovită de la mică distan"ă nu avea nici o şansăde scăpare. 1acheta de şase metri lungime se sparse în urma impactului cu @arwhal şi în$lori într&o imensă minge de $oc, iar s$ărîmăturile învăpăiate alenavei 5a!ei de Coastă şi ale echipaului acesteia $ură purtate de su$lule=plo!iei pe deasupra valurilor, în timp ce $ocul se stingea în tăcere pesupra$a"a apei, un mic nor negru în $ormă de ciupercă se înăl"ă deasuprade!astrului, precum o maca#ră piatră de mormînt. Coca al#ă, arsă, singura parte a navei rămasă intactă, rămase lipită de $a"a oceanului, într&o strădanieinutilă de a continua să plutească. în urul ei, s$ărîmături mari, cuprinse de$lăcări, ardeau cu vîlvătaie deasupra apei înainte de a se scu$unda încet înadîncuri. Coca $umegîndă rămase la supra$a"ă pre" de aproape cincispre!ece

minute înainte ca lupta ei să încheie şi ultimele rămăşi"e ale vedetei @arwhalsă alunece su# valuri trosnind, #ol#orosind şi lăsînd în urmă un şomoiog dea#ur.



Capitolul 52

— +umne!eule, au tras o rachetă în @arwhalE strigă căpitanul -urchcînd vă!u nava 5a!ei de Coastă dispărînd într&un nor de $um şi $oc, la treikilometri de +eep 8ndeavor.

+elgado încercă imediat să cheme vedeta prin radio în timp ce ceilal"i priveau prin geamurile pun"ii de naviga"ie. <ummer înş$acă un #inoclu demare putere, dar din @arwhal nu mai era mare lucru de vă!ut, rămăşi"ele$ărîmi"ate ale acesteia $iind ascunse de o perdea groasă de $um. 8a se uitădincolo de $um, privind plat$orma şi nava au=iliară de alături, pe care le studieîndelung.

— 4ără răspuns, şopti +elgado, după ce încercările sale repetate de a lua

legătura cu am#arca"iunea 5a!ei de Coastă se loviră de tăcere. — Ar putea $i supravie"uitori, îngaimă Aimes, uluit de distrugereaneaşteptată a vasului şi a oamenilor pe care îi cunoştea atît de #ine.

— @u cute! să mă apropii mai mult, răspunse căpitanul -urch, cu teamăşi cu vinovă"ie. <untem neînarma"i şi s&ar putea să&şi a"intească următoarearachetă asupra noastră chiar acum, cît stăm de vor#ă.

<e întoarse şi&i ordonă pilotului să oprească motoarele şi să se men"ină pe po!i"ia în care se a$lau.

— Căpitanul are dreptate, i se adresă +elgado lui Aimes. Chemămautoare, dar nu putem pune echipaul nostru în pericol. @ici măcar nu ştim cucine sau cu ce avem de&a $ace.

— Oamenii lui ang, spuse <ummer, dîndu&i $ratelui ei #inoclul. — 8şti sigură; între#ă Aimes.7n$iorată, ea dădu din cap în tăcere, în timp ce +irk studia navele. — Are dreptate, spuse el, încet. @ava au=iliară. 8 acelaşi vas care a

scu$undat <ea 1over. 0i chiar ar#orea!ă un pavilion apone!. Au vopsit&o şiau recon$igurat&o, dar parie! pe următorul meu salariu că e aceeaşi navă. — 0i de ce sta"ionea!ă aici, alături de plat$ormă; adăugă Aimes, cu o

e=presie nedumerită aşternută pe chip în treacăt. — Motivul nu poate $i decît unul singur. <e pregătesc să dea o lovitură

cu racheta celor de la <ea 6aunch.Cînd reali!ară gravitatea situa"iei, puntea de naviga"ie se scu$undă într&o

linişte covîrşitoare. în cele din urmă, un Aimes căruia nu&i venea să creadă ce

se întîmpla rupse !ăga!urile tăcerii. — 0i @arwhal; Tre#uie să vedem dacă mai trăieşte cineva. — Aimes, tu tre#uie să chemi autoare aici, chiar acum, se răsti +irk. 8u

o să mă duc să văd dacă sunt supravie"uitori.



+elgado se uită la +irk încruntîndu&se. — +ar nu ne putem permite s&o aducem pe +eep 8ndeavor mai

aproape, îl averti!ă. — @ici n&am de gînd s&o $ac, răspunse +irk, $ără să dea e=plica"ii, în

timp ce părăsea în gra#ă puntea de naviga"ie.+e pe puntea de naviga"ie a lui Od2sse2, Tongu îşi co#orî privirea către

resturile lui @arwhal, care ardeau mocnit, şi la care se hol#ă în tăcere.ogur2o nu avusese de ales, nu putuse decît să atace nava 5a!ei de Coastă. 8lîi ordonase lui im să procede!e ast$el. 8rau destul de departe de "ărm pentrua nu $i detecta"i. 0tia că suspiciunile apăruseră în urma întîlnirii cu diria#ilul.îi înura, în gînd, pe inginerii ucrainieni $iindcă mutaseră locul lansării,negliînd să ia în considerare $aptul că deci!ia $inală îi apar"inuse.

7n timp ce stră#ătea, nervos, puntea de naviga"ie cu paşi mari, citi pe

ceasul care a$işa numărătoarea inversă (:L:(L((, o oră şi !ece minute.Bîndurile îi $ură spul#erate de sta"ia radio, care emise, pîrîind, un apel de peogur2o.

— Aici 6ee. Am distrus nava inamică, aşa cum ne&a"i ordonat. +ori"i s&o distrugem şi pe asta;

— 8 o altă navă militară; Terminat, se interesă Tongu, îndreptîndu&şi privirea spre nava care se !ărea în depărtare.

— @u. Credem că e un vas de cercetare ştiin"i$ică. — @u&l distruge"i. 8conomisi"i muni"ia, s&ar putea să avem nevoie de ea

mai tîr!iu. — Cum dori"i. 6ing raportea!ă că echipa de lansare e în siguran"ă la

#ordul lui ogur2o. 8vacua"i plat$orma; — +a. Trimite şalupa înapoi aici, oamenii mei vor $i gata de plecare în

curînd. Terminat.Tongu puse la loc emi"ătorul radio, apoi se întoarse către un mem#ru al

grupului de comando, care stătea în partea din spate a pun"ii de naviga"ie. — Trans$eră pri!onierii de la <ea 6aunch, în grupuri mici, în hangarulvehiculului de lansare şi încuie&i în spa"iul de depo!itare. 5e urmă adunăgrupul de asalt, pentru reîntoarcerea pe ogur2o.

— @u vă teme"i că, în hangar, echipaul plat$ormei nu va supravie"uilansării; între#ă celălalt.

— 8 $oarte posi#il ca ga!ele evacuate să&i ucidă. @u&mi pasă dacătrăiesc sau mor atîta vreme cît nu pot împiedica lansarea.

-ăr#atul dădu din cap, apoi se strecură a$ară de pe puntea de naviga"ie.Tongu se îndreptă încet către timonă, studiind cu griă şirul de aparateelectronice încastrate în peretele despăr"itor dinspre provă. Cînd descoperi un panou care con"inea comutatoarele manuale prioritare asupra comen!ilor



automate, scoase un pumnal şi îl în$ipse într&o îm#inare laterală, deschi!îndcapacul. Apucînd grămada de ca#luri din interior, apăsă muchia !im"ată a pumnalului de&a curme!işul şi în aceasta, $ăcînd comutatoarele inutili!a#ile.Continuîndu&şi plim#area pe puntea de naviga"ie, adună o du!ină de tastaturiataşate diverselor computere destinate naviga"iei şi po!i"ionării şi le aruncă printr&un hu#lou deschis, privindu&le cu ră#dare în timp ce cădeau în ocean,împroşcînd apa. 6e urmară trei laptopuri, care se scu$undară, dispărînd înadîncuri. Ca măsură suplimentară de precau"ie, îşi scoase pistolul Block şitrase mai multe $ocuri într&un ansam#lu de computere şi monitoare denaviga"ie a$late pe punte. Aşa cum i se ordonase lui 6ing să procede!e cucomputerele din hangar destinate controlului lansării, Tongu le scoase din$unc"iune pe cele de naviga"ie din ca#ina timonei, eliminînd orice posi#ilitatede a se interveni în ultimul moment. 6a mai pu"in de o oră înaintea lansării,

toate comen!ile plat$ormei şi ale rachetei erau în mîinile celor de pe ogur2o,şi acolo aveau să rămînă. — 6asă&mă să vin cu tine, spuse <ummer. 0tii că pot conduce orice su#

apă. — @u are decît două locuri, iar *ack e singurul care are e=perien"ă în

ceea ce priveşte o#iectul ăsta. 8 mai #ine să meargă el împreună cu mine,spuse +irk, arătînd cu o mişcare a capului către +ahlgren în timp ce pregăteade lansare su#mersi#ilul pentru colectarea pro#elor de la mare adîncime.6uînd mîna surorii sale, privi în adîncul ochilor ei de culoarea cenuşie a perlelor.

— %a legătura cu tata şi spune&i ce s&a întîmplat. <pune&i că avem nevoieurgentă de autor.

O îm#ră"işă în gra#ă, adăugînd cu voce scă!utăL — Convinge&te că -urch men"ine nava într&o po!i"ie sigură, chiar dacă

nouă ni se întîmplă ceva.

— 4i"i pruden"i, !ise ea, în timp ce +irk se urca în gra#ă în su#marin,închi!înd tam#uchiul de deasupra sa. <e strecură pe locul pilotului, alături de+ahlgren, constatînd că su#mersi#ilul era alimentat şi gata de plecare.

— Treispre!ece noduri; între#ă, cu scepticism. — Aşa stipulea!ă manualul utili!atorului, replică *ack +ahlgren, apoi se

răsuci şi, prin geamul unui hu#lou, $ăcu semn că totul era în ordine. 6a pupalui +eep 8ndeavor, operatorul macaralei îi răspunse dînd din cap şi ridicăsu#marinul roşu strălucitor de pe punte, peste #alustradă, co#orîndu&l apoi în

mare gra#ă în ocean. înainte de a $i înghi"i"i de undele ver!i, cei doi #ăr#a"iapucară să o vadă pe <ummer $ăcîndu&le cu mîna de pe punte. asul @/MAavînd prova îndreptată către plat$ormă, su#marinul $usese ascuns vederii desuprastructura acestuia şi $useseră lăsa"i la apă $ără să $ie o#serva"i.



— <ă vedem ce ne poate o$eri, spuse +irk, activînd propulsoarele şiîmpingînd manetele de accelera"ie pînă la re$u!.

<u#mersi#ilul în $ormă de tra#uc nu $ăcu un salt înainte, ci $u maidegra#ă a!vîrlit în milocul vuietului strident al motoarelor electrice şi al apeiînvol#urate. +irk reglă cu $ine"e două pro$undoare pînă cînd aunseră la oadîncime de şase metri, apoi urmă direc"ia indicată de #usolă către epava lui @arwhal.

5ilotînd su#marinul, +irk avea sen!a"ia că manevrea!ă un aspirator.<u#mersi#ilul sălta şi şerpuia prin curentul marin, de parcă ar $i $ost condus printr&un vas cu melasă. +ar, sim"ind în urechi #rumul propulsoarelor, nu seîndoia că pilota un demon al vite!ei. Chiar şi $ără un vite!ometru, ar $i pututspune, udecînd după deplasarea apei din dreptul hu#loului, că înaintaue=trem de repede.

— Ki&am spus că e ca un armăsar pursînge, !îm#i +ahlgren, urmărindcronometrul de pe consolă. Ar tre#ui să ne apropiem de @arwhal peste circaşai!eci de secunde, adăugă, redevenind serios.

/n minut mai tîr!iu, +irk încetini treptat, lăsînd motoarele în ralanti întimp ce $or"a de iner"ie care îl împingea pe -adger înainte era în scădere.5lutiră către supra$a"ă şi +ahlgren reglă #alastul din re!ervoare ast$el încît săse men"ină cît mai os, pentru a rămîne ascunşi cît mai mult cu putin"ă. Bra"ie priceperii sale de e=pert, su#mersi#ilul a#ia dacă spărgea supra$a"a apei, partea sa superioară neridicîndu&se deasupra cu mai mult de trei!eci decentimetri.

6a cî"iva metri în $a"a lor, puteau vedea coca !dro#ită a vedetei @arwhal, care ardea mocnit, cu pupa ridicată sus, în aer, su# un unghineo#işnuit. +irk şi +ahlgren a#ia o !ăriseră, cînd pupa #asculă, ridicîndu&se şimai sus, după care întregul $ragment de epavă alunecă în tăcere su# valuri. în ur rămaseră împrăştiate cîteva resturi, unele încă ar!înd, dar nici unul mai

mare decît un preş de şters picioarele. <u#mersi#ilul condus de +irk descriseun mic cerc în urul epavei, dar în apă nu se vedea nici un semn de via"ă.+ahlgren sta#ili legătura cu +eep 8ndeavor şi îl anun"ă pe Aimes, cugravitate, că, după toate aparen"ele, întreg echipaul pierise în e=plo!ie.

— Căpitanul -urch ne cere să ne întoarcem imediat pe +eep 8ndeavor,adaugă +ahlgren.

Ca şi cum nu l&ar $i au!it, +irk aduse su#marinul şi mai aproape de plat$ormă. +in po!i"ia lor avantaoasă, su# apă, puteau !ări doar o mică

por"iune din acea parte a plat$ormei a$lată dincolo de umătatea superioarăarachetei Qenit şi de partea de sus a hangarului. +ar el îl opri #rusc pe -adgerşi arăta cu degetul către rachetă.

— /ite, acolo, sus.



+ahlgren cerceta cu privirea !ona din spatele rachetei, însă nu desluşidecît acoperişul hangarului şi un loc gol, destinat ateri!ării elicopterelor. îşiîncorda privirea şi şi&o co#orî încet. Atunci $u i!#it de ceea ce vă!u. /ncronometru digital imens, pe care citi ((LGL((, cinci!eci şi două de minute.

— O#iectul ăla o să $ie lansat în mai pu"in de o oră, e=clamă, urmărindcum descreştea numărul secundelor.

— Tre#uie să&l oprim, spuse +irk, cu o tentă de mînie în glas. — Tre#uie să aungem la #ord, şi încă repede. Cu toate că eu nu ştiu

nimic despre rachete şi despre plat$orme de lansare şi ha#ar n&am cum tedescurci tu, amice, în privin"a asta.

— Tre#uie să $im nişte mici genii, se strîm#ă +irk, apoi împinse #ruscmanetele de vite!ă înainte, $ăcînd su#marinul să se năpustească înspre plat$ormă.



Capitolul 53

<u#mersi#ilul roşu metalic ieşi din nou la supra$a"ă lîngă pupa plat$ormei, aproape su# turnul de lansare şi su# racheta Qenit. +irk şi+ahlgren priviră cu aten"ie un sett $ormat din numeroase panouri care seînăl"au din partea in$erioara a plat$ormei, chiar su# #a!a rachetei. +e$lectorulde $lăcări avea rolul de a devia şi de a atenua etul de $oc al acesteia,conducînd $uria lansării, prin plat$ormă, către oceanul de dedesu#t. Cu cîtevasecunde înainte de lansare, în canal erau eli#era"i mii de litri de apă care săaute la răcirea por"iunii e=puse a plat$ormei cînd, în timpul ridicării încete arachetei de pe suportul său, se de!lăn"uiau $lăcările iadului.

— Adu&mi aminte să nu parche! aici cînd se aprinde tor"a asta, spuse

+ahlgren, încercînd să&şi imagine!e incendiul în milocul căruia s&ar $i a$latdacă racheta ar $i $ost lansată. — @u tre#uie să&mi spui de două ori, răspunse +irk.Căutînd o modalitate de a urca pe puntea principală, aten"ia le $u atrasă

de pilonii groşi care sus"ineau plat$orma. +ahlgren o#servă primul şalupa de pe ogur2o, legată în partea opusă a acesteia.

— Cred că văd o scară pe pilonul ala din $a"ă, de care e amarată #arca,!ise el.

+irk se orientă în gra#ă, apoi îl aduse pe -adger din nou în imersiune şiîl deplasă cu repe!iciune printre pontoanele scu$undate ale lui Od2sse2, cătrecapătul de la pupa al plat$ormei. <e săltară la supra$a"ă, apărînd e=act la pupaşalupei al#e, şi se men"inură deasupra cu pruden"ă, cu ochii la cealaltăam#arca"iune.

— Cred că nu&i nimeni acasă, spuse +irk, mul"umit că #arca era goală.Te deranea!ă dacă te ocupi de amarare;

7nainte de a primi răspunsul, +ahlgren deschisese dea tam#uchiul din partea superioară şi se că"ărase deasupra. +irk goli apa de mare din re!ervoareca să o#"ină $lota#ilitatea ma=imă, apoi mişcă su#mersi#ilul încet înainte, pînă cînd se lovi uşor de pupa şalupei. +ahlgren sări imediat de pe su#marinîn #arcă, apoi din #arcă pe plat$ormă, strîngînd în mîini o parîmă de amarareîn timp ce se deplasa. +irk opri repede sistemele de alimentare alesu#mersi#ilului şi se urcă pe plat$ormă în vreme ce +ahlgren lega parîma.

— 5o$ti"i, pe aici aungem în apartamentul de lu= de pe acoperiş, spuse

+ahlgren pe tonul ceremonios al unui om de lume, întin!îndu&şi #ra"ul cătrescara de alături. Cei doi #ăr#a"i se urcară pe treptele metalice cu repe!iciune,alergînd în susul scării cu paşi mari şi avînd totodată griă să $acă cît mai pu"in !gomot. Cînd aunseră în capul şirului de trepte se opriră o clipă să&şi



tragă răsu$larea, apoi păşiră pe puntea e=terioara a plat$ormei. 1idicîndu&se în picioare la e=tremitatea dinspre provă, se pomeniră $a"ă în $a"ă cu douăre!ervoare de alimentare imense, în $ormă de tra#uc, înconurate de unla#irint de "evi şi de conducte. în acestea era depo!itată hrana in$lama#ilă,compusă din kerosen şi o=igen lichid, a rachetei Qenit. +incolo de re!ervoare,în partea din spate a plat$ormei, dădură cu ochii de racheta însăşi, înăl"îndu&seca un monolit în milocul pun"ii deschise. 1ămaseră locului o clipă, $ascina"ide dimensiunile şi de $or"a enormă degaată de rachetă, chiar şi $ără a lua înconsiderare încărcătura ei letală. Apoi +irk îşi ridică ochii către hangarul carese înăl"a alături de ei, acoperit, în partea anterioară, de plat$orma de decolare aelicopterelor.

— <unt cît se poate de sigur că puntea de naviga"ie se a$lă deasuprahangarului. Acolo tre#uie să aungem.

+ahlgren e=amina construc"ia în mod sistematic. — <e pare că o să $im nevoi"i să trecem prin hangar pentru asta.4ără alte vor#e, cei doi #ăr#a"i se puseră în mişcare în salturi rapide,

avînd griă să nu $ie o#serva"i în timp ce se năpusteau spre capătul hangarului.Aungînd de partea dinspre punte a uşilor mari, ca de ham#ar, +irk se apropiecu aten"ie de ele ca să arunce o privire înăuntru. Cînd racheta Qenit nu se a$laîn interior, culcată, hangarul lung şi îngust părea o imensă peşteră goală. Cu+ahlgren pe urmele sale, +irk se prelinse în urul uşii şi apoi în interior,deplasîndu&se, $ără !gomot, în spatele unui generator imens montat lîngă perete. Mai multe voci rever#erară #rusc în încăperea goală şi cei doiîncremeniră locului.

5e latura opusă a hangarului, umătatea lungimii acestuia, se deschise ouşă, iar vocile amu"iră. Trei #ăr#a"i slă#i"i, purtînd salopetele companiei <ea6aunch, intrară clătinîndu&se pe picioare, urma"i de doi terorişti înarma"i. +irkrecunoscu echipamentul negru şi puştile de asalt A&9' ca $iind cele cu care

$useseră dota"i #andi"ii care atacaseră <ea 1over. Alături de +ahlgren, privi întăcere cum cei trei #ăr#a"i erau mîna"i într&o maga!ie din pre$a#ricate, situatăspre capătul îndepărtat al hangarului. 6îngă aceasta stăteau de pa!ă al"i doiterorişti, dîndu&le o mînă de autor celor care îi mînau înăuntru pe angaa"ii<ea 6aunch înainte de a încuia uşa în urma lor.

— Ar $i #ine dacă am putea aunge la echipaul <ea 6aunch, ei tre#uiesă ştie cum se opreşte lansarea, !ise +irk, cu voce scă!ută.

— Corect. Ar $i ca!ul să $im în stare să avem griă de Mutt şi *e$$, o

dată ce pleacă prietenii lor, răspunse +ahlgren, $ăcînd semn cu capul către ceidoi pa!nici ai maga!iei.

<e strecurară în adăpostul avantaos o$erit de un ungher de lîngă untransportorerector, aşteptară şi îi urmăriră cu privirea pe primii doi terorişti,



care stătură un moment de vor#ă cu pa!nicii, apoi ieşiră prin uşa laterală.Bhemuindu&se şi croindu&şi drum printre ra$turile cu aparatură electronică decontrol şi lă!ile cu unelte, +irk şi +ahlgren se strecurară mai aproape deca#ina pă!ită. 5e traseu, trecură pe lîngă un ra$t cu scule etichetat caM8CA@%C 3%+1A/6%C. +upă ce e!itară o secundă, +irk înş$acă un ciocande lemn cu coada lungă, în timp ce +ahlgren luă, pentru orice eventualitate, ocheie tu#ulară supradimensionată. Merseră pe #rînci pe lîngătransportorerector, apoi se repe!iră, $ără !gomot, în spatele unei plat$orme delucru a$late la trei!eci de metri de maga!ie.

— 0i acum, maestre; şopti +ahlgren, vă!înd că între ei şi spa"iul dedepo!itare nu se mai a$la decît puntea deschisă.

+irk se ghemui lîngă roata plat$ormei şi se uită în direc"ia santinelelor.Cei doi terorişti înarma"i discutau între ei cu aprindere, dînd $oarte pu"ină

aten"ie restului hangarului. Apoi privi cu aten"ie plat$orma în spatele căreia seghemuiseră. 8ra o plat$ormă motori!ată de lucru, care se deplasa în sus şi în os, pentru a permite accesul la partea superioară a rachetei cu un diametru de patru metri. +irk #ătu cu palma în roata de lîngă el şi îi adresă lui +ahlgren un!îm#et strîm#.

— *ack, şopti el, cred că o să conduci asta la uşa din $a"ă, în vreme ce euo să mă $urişe! către cea din dos.

Cîteva secunde mai tîr!iu, +irk se strecură, în linişte, pe lîngă peretelelateral, avînd griă să se deplase!e numai atunci cînd pa!nicii erau cu spatele.+upă mai multe salturi iu"i, pe distan"e scurte, aunse în partea din spate ahangarului, pe unde îl traversă $ără să $ie o#servat. Atîta timp cît santinelelestăteau lîngă partea din $a"ă a maga!iei, putea să se apropie, venind din spate,$ără să $ie vă!ut.

7ntre timp, +ahlgren avea de dus la îndeplinire partea mai riscantă aatacului. <e urcă pe plat$orma motori!ată, înş$acă dispo!itivul de comandă al

ca#lurilor, apoi se întinse pe #urtă. 6a una dintre marginile laterale se a$la o prelată pe umătate rulată, pe care o $olosi ca să se acopere. Trăgînd cu coadaochiului la pa!nici printr&o crăpătură a acesteia, apasă #utonul de ridicare cîndse uitau în altă parte. 5lat$orma se săltă cu cincispre!ece centimetri, a#iahuruind. @e$iind în !ona în care puteau au!i !gomotul, cei doi pa!nici erau caşi sur!i. +ahlgren aşteptă pînă cînd priviră din nou în altă parte, apoi apăsădin nou #utonul, acum "inîndu&l ast$el mai multă vreme. 5lat$orma se ridicăîncet, precum un li$t, cu motorul electric de a#ia sco"înd un #î!îit. Kinîndu&şi

respira"ia, +ahlgren aşteptă pînă cînd schela aunse la o înăl"ime de patrumetri şi umătate, înainte de a o opri, eli#erînd #utonul. <e uită în os, cătresantinele, şi constată că mişcarea trecuse neo#servată.

— Acum urmea!ă partea distractivă, murmură, pentru sine.



Apăsă #utoanele de comandă şi întreaga plat$ormă de lucru înaintăclătinîndu&se pe cele patru ro"i şi mişcîndu&se cu încetineală. +ahlgren reglamecanismul de deplasare ast$el încît să o conducă direct către maga!ie şi cătrecei doi pa!nici, apoi se ghemui su# prelată şi rămase nemişcat.

%mpo!anta plat$ormă se tîrî prin hangar ca un ro#ot, pînă la umătateadrumului, înainte ca una dintre santinele să o#serve că era în mişcare. +e su# prelată, +ahlgren au!i o ra$ală de #ol#oroseli într&o lim#ă asiatică, dar, din$ericire, nu urmă nici un $oc de armă. /n 3eiED urlat din toate puterile scrîşniîn vă!duh, repetîndu&se peste cîteva secunde, cînd cei doi pa!nici cerură catoată scamatoria să încete!e. +ahlgren ignoră strigătul şi plat$orma continuăsă rule!e de&a curme!işul pun"ii. /itîndu&se printr&o gaură a prelatei, vă!ulinia acoperişului maga!iei apropiindu&se şi ştiu că era aproape de santinele.Aşteptă pînă cînd plat$orma aunse la un metru şi umătate de clădirea

depo!itului, apoi apăsă #utonul stop. 5a!nicii deruta"i nu scoaseră nici uncuvînt cînd plat$orma înăl"ată continuă să rule!e în tăcere pînă ce se opri.7ncordarea care plutea în aer era palpa#ilă şi +ahlgren caută să pro$ite,

pentru ca e$ectul să $ie mai pronun"at. <u# el, cele două santinele se hol#au,agitate, la plat$orma misterioasă, cu degetele asudate pe trăgacele armelor.+in punctul lor de o#servare, aveau impresia că plat$orma care îi derutaîncepuse să rule!e $iind goală, cu e=cep"ia unei prelate şi a unei $rînghii leerîncolăcite. 5oate că deplasarea $usese provocată de o simplă de$ec"iunemecanică. <e apropiară cu pruden"ă, ca să vadă ce se întîmplase. Ascuns su# prelată, +ahlgren îşi "inu respira"ia şi apăsă pe #utonul de comandă.

5lat$orma începu #rusc să co#oare, precum o sta$ie mecanică. 5a!nicii$ăcură un salt înapoi cînd structura de sus"inere, de tip acordeon, se strînse şieşa$odaul de lemn co#orî către podea. 5lat$orma se opri apoi, #rusc, la doimetri înăl"ime. 8ra cu cincispre!ece centimetri #uni deasupra capetelor lor şiamîndoi se retraseră cu vreo doi metri înapoi, străduindu&se să vadă cine sau

ce o conducea, în cele din urmă, unul dintre ei se apropie ridicîndu&se pevîr$uri şi începu să&şi în$igă "eava puştii de atac în sulul de prelată, în timp ce partenerul său se trase înapoi, rotindu&şi privirile #ănuitoare prin hangar.

+ahlgren ştia că nu avea decît o singură şansă de a&l scoate pe pa!nicdin luptă şi îşi ridică cu pruden"ă #ra"ul drept deasupra capului, pregătindlovitura. 5rin prelata strînsă grămadă, sim"i împunsăturile pa!nicului tot maiaproape, pînă cînd "eava i se în$ipse în coapsă. <urprinsă, santinela e!ită osecundă înainte de a retrage arma ca să tragă. +ar +ahlgren nu avea nevoie de

mai mult timp ca să #alanse!e cheia tu#ulară, sco"înd&o de su# prelată şilăsînd&o să cadă, precum un pendul, către capul celuilalt. <upra$a"a metalicădură îl i!#i pe acesta direct în $alcă cu un trosnet înă#uşit, dar, printr&un soi de



miracol, $ără să&i rupă osul. însă lovitura $usese su$icient de puternică ca să&l$acă să leşine, şi se pră#uşi grămadă, $ără să $i tras nici un $oc.

Mişcarea $ăcută de +ahlgren îl scosese #rusc din adăpostul o$erit de prelată, cînd al doilea pa!nic se întoarse şi&şi vă!u partenerul !ăcînd $ărăcunoştin"ă pe podea. +ahlgren îi întoarse neautorat privirea, strîngînd în mînăcheia însîngerată. 4ără să e!ite, omul îşi ridică puşca A&9' către el şi apăsă pe trăgaci. +ar, în aceeaşi $rac"iune de secundă, în spatele său se co#orî oum#ră care stră#ătu aerul şi îl pocni peste cea$ă, do#orîndu&l în vreme ce din"eava armei îi "îşnea un et de $oc. %!#itura $u destul de puternică ca să&l $acăsă greşească "inta, gloan"ele trecînd, $ără să&i $acă nici un rău, pe su# plat$orma ridicată pe care se a$la +ahlgren. Acesta vă!u silueta înaltă a lui+irk la şase metri în spatele pa!nicului, cu o e=presie hotărîtă pe chip.Ac"ionînd cu disperare ca să salve!e via"a prietenului său, +irk aruncase

ciocanul ca pe o secure cu coada lungă, acesta !#urînd prin aer pînă ce i!#isecapul santinelei ca pe o minge de crichet.Totuşi, omul $usese doar surprins de lovitură şi se ridică năucit în

genunchi, încercînd să "intească din nou. +ahlgren sări repede de pe eşa$odaşi se răsuci ca să i!#ească din nou cu cheia, cînd !gomotul unor $ocuri dearmă s$îşie aerul. 0i înmărmuri cînd mai multe găuri de glonte se înşiruiră, înordine, pe suportul plat$ormei, doar la cî"iva centimetri de capul său. Tu#urilecartuş răpăiau pe podea, în timp ce rever#era"iile împuşcăturilor care răsunauîn hangar se domoleau treptat.

— Te&aş s$ătui să nu te mai mişti nici tu, domnule 5itt, scuipă voceaamenin"ătoare a lui Tongu, care stătea în cadrul uşii "inînd în mîini o puşcămitralieră.



Capitolul 54

+irk şi +ahlgren erau "inu"i su# amenin"area armei, în vreme ce Tonguşi grupul de comando mînau restul mem#rilor echipaului de la <ea 6aunch înmaga!ie. +upă ce căpitanul Christiano $u ultimul om împins înăuntru, unuldintre terorişti se întoarse spre TonguL

— %ntră şi ăştia; între#ă, arătînd spre pri!onierii de la @/MA.Cel între#at negă clătinînd din cap, cu o vagă e=presie de încîntare.

5a!nicul închise uşa grea de metal şi o încuie, #locînd mînerul cu un lan" culacăt. închişi înăuntru, trei!eci de angaa"i ai <ea 6aunch erau înghesui"i într&ocutie întunecoasă, $ără $erestre, neavînd nici o posi#ilitate de scăpare.

/şa o dată încuiată, Tongu se îndrepta către peretele hangarului, unde

+irk şi +ahlgren stăteau în picioare, cu ochii la două "evi de puşcă a"intitespre coastele lor. Tongu îi aruncă lui +irk o privire în care respectul seamesteca cu dispre"ul.

— +omnule 5itt, ai tendin"a enervantă de a supravie"ui şi nu e întrecutădecît de predilec"ia agasantă pentru amestecul în tre#urile altora.

— @u sunt decît nesu$eritul care&"i taie calea, răspunse +irk. — +e vreme ce dai dovadă de un interes atît de aprig $a"ă de

opera"iunile noastre, nu "i&ar $ace plăcere să asişti la lansare din rîndul întîi;spuse Tongu, $ăcînd un semn cu capul către trei dintre oamenii săi.

7nainte ca +irk să apuce să răspundă, aceştia îşi proptiră "evile armelorîn spatele celor doi, conducîndu&i către uşile deschise ale hangarului. /nuldintre pa!nici se întinse şi luă de pe plat$orma de lucru a lui +ahlgren uncolac de $rînghie care !ăcea alături de sulul de prelată. înainte de a&i urmă,Tongu mai !ă#ovi o clipă, ordonîndu&le celorlal"i mem#ri ai grupului său decomando să se îm#arce pe şalupă. 7n timp ce mergeau, cei doi pri!onieri

schim#ară o privire, mintea $iecăruia căutînd un plan de salvare, dar şanselelor erau $irave. +irk ştia că Tongu nu ar $i e!itat să&i ucidă pe loc şi săsavure!e momentul.

Asasinul îi aunse în timp ce părăseau hangarul, ieşind pe punteadeschisă, scăldată în lumina strălucitoare a soarelui.

— 0tii, desigur, că mai multe unită"i militare se îndreaptă chiar acumcătre plat$ormă, i se adresă +irk, sperînd, în taină, că vor#ele lui repre!entauadevărul. 6ansarea o să $ie oprită, iar tu şi oamenii tăi o să $i"i captura"i sau

chiar ucişi.Tongu îşi ridică ochii spre ceasul care cronometra lansarea, apoi se

întoarse spre +irk şi !îm#i, din"ii lui gal#eni sticlind su# ra!ele soarelui.



— @&o să aungă la timp. 0i chiar dac&or s&o $acă, asta n&o să schim#elucrurile. Militarii americani sunt sentimentali, n&or să atace plat$orma deteamă să nu ucidă muncitorii nevinova"i de la #ord. Acum numărătoareainversă nu mai poate $i oprită, orice s&ar întîmpla. 6ansarea o să ai#ă loc,domnule 5itt, şi o să pună capăt atît activită"ilor tale inoportune, cît şi celor încare sunt amesteca"i compatrio"ii tăi.

— @&ai cum să scapi cu via"ă. — Mă tem că nici tu.+irk şi +ahlgren rămaseră tăcu"i în timp ce îşi tîrau picioarele pe punte,

sim"indu&se precum doi condamna"i la spîn!urătoare. Cînd se apropiară deturnul de lansare, nimeni nu se putu împiedica să&şi ridice privirea cătreracheta strălucitoare, care se înăl"a deasupra capetelor lor. Captivii $urăconduşi chiar su# #a!a ei, $i=ată de turnn la cî"iva metri deasupra lor. 4ură

împinşi lîngă unul dintre stîlpii de sus"inere ai turnului şi li se ordonă să stealocului în timp ce pa!nicul cu $rînghia începu să taie mai multe #ucă"i cu uncu"it serat.

Tongu se opri şi îşi scoase cu nepăsare pistolul din toc, îndreptîndu&lspre gîtul lui +irk, în timp ce un pa!nic îi lega încheieturile mîinilor şi coatelela spate şi de stîlpul de sus"inere al turnului. 5e urmă îi legă gle!nele şiîn$ăşură $rînghia în urul stîlpului înainte de a se duce la +ahlgren, "intuindu&lde stîlp în acelaşi mod.

— 6ansare plăcută, domnilor, şuieră Tongu, apoi le întoarse spatele,îndepărtîndu&se.

— O să ne placă, $iindcă ştim că viermii de teapa ta n&or să mai $acămult um#ră pămîntului, îl insultă +irk.

8l şi +ahlgren îi urmăriră în tăcere cu privirea pe Tongu şi pe oameniiacestuia, care mergeau alene de&a lungul plat$ormei, către cel mai îndepărtat pilon de sus"inere, ca să dispară apoi în osul scării. +upă cîteva minute,

!ăriră tenderul care accelera, îndreptîndu&se spre ogur2o, a$lat acum la odistan"ă de aproape două mile de Od2sse2. +in locul unde erau imo#ili!a"i puteau vedea $oarte #ine cronometrul lansării, auns la ((LNL((J mairămăseseră două!eci şi şase de minute. +irk privi în sus şi studie cu un interesmor#id propulsoarele imense care atîrnau la cî"iva metri deasupra capetelorlor. în primele secunde ale lansării, şapte sute de mii de kilograme decom#usti#il aveau să $ie e=pul!ate, că!înd asupră&le ca o vielie de $oc şitrans$ormîndu&le trupurile în cenuşă. Măcar avea să $ie o moarte rapidă, gîndi.

— Cred că e ultima dată cînd te las să mă convingi să vin la o petrecere$ără să $i $ost invitat, spuse +ahlgren, întrerupînd tensiunea.

— 7mi pare rău, cred că n&am avut "inuta corespun!ătoare, ripostă +irk,$ără pic de umor.



<e smuci şi îşi răsuci mîinile în $rînghiile care îl legau, căutînd omodalitate de scăpare, dar a#ia dacă avea loc să şi le mişte.

— Ai vreo şansă să te de!legi; îl între#ă pe +ahlgren, optimist. — Mă tem că nu. 8 clar că tipul ăsta şi&a cîştigat diploma de merit în

ceea ce priveşte nodurile, spuse celălalt, trăgînd de $rînghiile care îlimo#ili!au.

/n !ăngănit sonor care rever#eră de&a lungul plat$ormei le atraseaten"ia, $iind apoi urmat de un huruit puternic care venea de su# picioarele lor./n lichid care curgea cu repe!iciune vui în spatele lor, vîîindu&le pe deasupracapetelor prin numeroasele conducte încastrate în turnul de lansare. în ur,"evile scîr"îiau şi gemeau, ca şi cum ar $i protestat împotriva potopului deo=igen lichid suprarăcit şi de kerosen care era pompat în Qenit.

— Alimentea!ă racheta, constată +irk. 8ra prea periculos să o $acă cît

timp echipaul se a$la la #ord, aşa că au aşteptat pînă în preama lansării, dupăce plat$orma a $ost evacuată. — Asta mă $ace să mă simt mult mai #ine. <per doar ca tipul care

manevrea!ă pompele nu e neglient şi că re!ervorul n&o să dea pe&a$ară. @elinişti"i, amîndoi îşi ridicară ochii către rachetă, ştiind că o scurgere

de o=igen lichid s&ar $i prelins e=act asupra lor, ar!îndu&le pielea. înghi"indu&şi com#usti#ilul lichid, racheta se cutremura şi gemea, de parcă in$u!ia sor#ităar $i tre!it&o la via"ă. în timp ce com#usti#ilul de amorsare pătrundea în primacameră de com#ustie a motorului rachetei, pompele şi motoarele vi#raudeasupra capetelor lor. încremeni"i şi tăcu"i, cei doi priveau $i= gurile propulsoarelor rachetei, cu gîndul la iminenta revărsare de $oc care avea să se prăvălească asupra lor. +irk se gîndi la <arah şi sim"i o durere #ruscă în pieptcînd reali!ă că n&avea s&o mai vadă niciodată. încă şi mai rău, îşi aminti că eaera la 6os Angeles. 0i ea ar $i putut să piară în urma lansării rachetei, pe careel nu $usese în stare s&o împiedice. Apoi în minte îi veniră sora şi tatăl său şi îi

compătimi pentru că nu aveau să a$le niciodată în ce împreurări dispăruse.Cu siguran"ă, nu aveau să e=iste nici un $el de rămăşi"e care să $ie îngropate, îispuse un gînd mor#id. Aten"ia îi $u atrasă de un şuierat de oasă $recven"ă, provocat de norii de a#ur al# care "îşneau din numeroase valve de siguran"ă plasate de&a lungul rachetei. în timp ce o=igenul răcit se încăl!ea în contact cuaerul, vaporii în e=pansiune erau elimina"i din rachetă, acumulîndu&se înciorchinele de nori de deasupra capetelor lor. Ca o ironie crudă la adresa celordoi captivi care îşi petreceau ultimele minute aşteptîndu&şi moartea, cerul

părea să se întunece în timp ce vaporii împiedicau pătrunderea ra!elor desoare. +ar lui +irk aproape că îi stătu inima cînd îşi dădu seamacă um#ra carecădea asupra lor de deasupra rachetei se tîra încet de&a lungul pun"ii plat$ormei.



Chiar şi privite din înaltul cerului, plat$orma de la <ea 6aunch şi rachetaQenit arătau impresionant. +ar #ăr#a"ii de pe %car nu $ăceau un !#or deagrement. +e data asta, în ur nu se a$la nimic care să le irosească timpul, aşacă aerostatul plutea direct către plat$orma încremenită.

— /ite&l pe -adger. 8 legat de pilonul de sus"inere din $a"ă, spuseBiordino, arătînd către un col" al plat$ormei, unde se putea !ări su#marinulroşu, care spărgea supra$a"a apei.

— 8 clar că +irk şi +ahlgren au reuşit să aungă la #ord, spuse 5itt, cu oum#ră de îngriorare.

+upă ce, de pe +eep 8ndeavor, <ummer îl anun"ase prin radio că vedeta @arwhal $usese atacată, 5itt întorsese imediat diria#ilul către sud şi se gră#isesă se întoarcă cu toată vite!a. Cele două motoare 5orsche ataşate nacelei se

tînguiră cînd tura"ia crescu, iar vite!a aunse la valoarea ma=imă, de cinci!ecide noduri. 5itt şi Biordino puteau vedea, la ori!ont, $umul negru al cocii lui @arwhal, care ardea mocnit, înăl"îndu&se de parcă ar $i $ost un semnal, pînăcînd epava alunecă su# valuri. 5itt se îndreptă spre resturi atît de repede cît o putea $ace greoiul diria#il în timp ce Biordino $ocali!a camera desupraveghere la distan"ă asupra spa"iului care li se întindea înainte. Cînd seapropiară, o#servară că ogur2o se îndepărta de plat$ormă, descoperind, înacelaşi timp, mici rămăşi"e ale am#arca"iunii 5a!ei de Coastă cu autorulimaginii mărite de cameră.

— @u e ca!ul să&"i doreşti să !#ori prea aproape de nava aia au=iliară, îlaverti!ă Biordino după ce survolară de mai multe ori, cu aten"ie, locul în carese scu$undase @arwhal $ără să descopere nici un supravie"uitor.

— Cre!i că e dotată cu rachete sol&aer; între#ă 5itt. — A lovit vedeta cu o rachetă sol&sol, aşa că ai o şansă dacă parie!i pe

asta.

— O să mă men"in pe o po!i"ie în care plat$orma să se a$le între noi.Asta ar tre#ui să&i împiedice să tragă şi, să sperăm, să ne spul#ere teama căvom s$îrşi ca 3inden#urg.

5itt co#orî diria#ilul la o altitudine de o sută cinci!eci de metri şimicşoră tura"ia motoarelor cînd aunseră lîngă plat$ormă. Biordino $ocali!ăcamera F8<COM asupra navei ogur2o, care sta"iona în depărtare,supraveghind&o cu aten"ie ca să descopere orice ar $i putut indica inten"ia de atrage asupra aerostatului. Cînd se aliniară cu nava, am#arca"iunea pneumatică

apăru pe monitor. 5itt şi Biordino îi urmăriră cu privirea pe Tongu şi peultimii mem#ri ai grupului său de atac care se urcau pe vasul mai mare. 5itto#servă că *ack şi $iul său nu se numărau printre ei.

— /ltimii şo#olani care au părăsit plat$orma; între#ă Biordino.



— <&ar putea. @u par să ai#ă de gînd să trimită şalupa înapoi. <ă vedemdacă putem da de cineva care are griă de prăvălie.

+iria#ilul viră, aungînd deasupra pupei plat$ormei, apoi 5itt îl conduse,de&a lungul pun"ii de la #a#ord, către provă. 5e puntea de dedesu#t nu era nici"ipenie de om. Biordino arătă către ceasul care mergea înapoi de deasuprahangarului şi pe care indica ((L9L((, adică două!eci şi şapte de minute. întimp ce pluteau către capătul din $a"ă al plat$ormei, 5itt cîrmi şi !#ură de&acurme!işul provei şi de&a lungul timonei plasate pe acoperiş. Biordino răsucicamera pînă ce o îndreptă către $erestrele sta"iei de comanda a plat$ormei. 5emonitor se putea vedea clar interiorul pun"ii de naviga"ie. O scanară de la uncapăt la celălalt, $ără să o#serve nici măcar un singur semn de via"ă.

— 5e aici, parcă ar $i nava $antomă Mar2 Celeste(, spuse Biordino. — 4ără îndoială. <e pregătesc să aprindă $itilul.

5itt îşi îndreptă din nou aten"ia asupra comen!ilor diria#ilului şi îl purtădeasupra laturii dinspre tri#ord, apoi descrise un cerc strîns în urul racheteiQenit. +in valvele de evacuare ale acesteia se revărsau dîre de $um al#, dincau!a com#usti#ilului care se încăl!ea. Biordino deplasă camera în sus şi în os, panoramînd racheta.

— 5are să $ie alimentată şi gata să decole!e în orice moment. — Mai e=act, peste două!eci şi şase de minute, spuse 5itt, cu ochii la

ceasul care a$işa numărătoarea inversă.Biordino lăsă să&i scape un $luierat cînd privi cronometrul. O uşoară

mişcare de pe monitor îi atrase din nou ochii către imaginea rachetei, dar tot$u cît pe ce s&o rate!e. Curios, $ăcu un regla $in al $ocali!ării, co#orîndcamera către partea de os a rachetei, pînă cînd ecranul se umplu cu imagineaa doi #ăr#a"i care stăteau în picioare la #a!a turnului.

— <unt +irk şi *ackE <unt lega"i de turnn.5itt privi $i= ecranul pre" de o clipă şi dădu din cap, încordîndu&şi ochii

ca să&i recunoască. 4ără o vor#ă, scana plat$orma în căutarea unui loc în carear $i putut co#orî aerostatul. Cu toate că pe puntea din spate, între hangar şiturnul de lansare, se a$la un spa"iu larg, deschis, o macara înaltă era orientată,su# unghi, în sus şi spre interior, stînenind diria#ilul. în contact cu aceasta,materialului care îl acoperea s&ar $i putut agă"a, eli#erînd ga!ul.

— 4rumos din partea lor că ne&au lăsat deschi!ătorul cutiei de conserve,spuse Biordino, uitîndu&se la macaraua impo!antă.

— @ici o pro#lemă. +oar că va tre#ui să ateri!ăm ca un elicopter.

( -rigantină descoperită, la G decem#rie :?9, plutind în derivă, părînd să $i $ost a#andonată în gra#ă de echipaul dispărut $ără urmă. Ca!ul a

devenit cele#ru datorită povestirii The Captain o$ the 5olestar, de Arthur Conan +o2le .



Trecînd ra!ant pe deasupra hangarului şi co#orînd rapid, 5itt lăsaaerostatul către imensul platou rotund pentru elicoptere plasat deasupratimonei. Manevrînd cu $ine"e comen!ile, co#orî pînă cînd nacela atinse uşor platoul, parcă sărutîndu&l.

— 5ot să am încredere că nu pleci într&un tur de agrement $ără mine;între#ă 5itt, părăsind în gra#ă scaunul pilotului.

— *ur cu mîna pe inimă. — +ă&mi !ece minute. +acă nu ne întoarcem pînă atunci, ia dracului

chestia asta de pe plat$ormă înainte să se aprindă. — O să las ceasul de ta=are să meargă, răspunse Biordino, urîndu&i

noroc cu un semn din cap.Cît ai clipi, 5itt ieşi pe uşa nacelei şi sprintă, traversînd spa"iul de

ateri!are. Cînd dispăru în osul unei scări, Biordino îşi privi ceasul şi începu

să numere neliniştit secundele.



Capitolul 55

Tongu se că"ără la #ordul lui ogur2o şi se îndreptă în gra#ă spre puntea de naviga"ie, de unde căpitanul 6ee şi im supravegheau plat$ormaOd2sse2.

— Ai plecat cam prea aproape de momentul limită, spuse 6ee, cugravitate. Au început dea să alimente!e racheta.

— O mică întîr!iere, datorată unui impediment neaşteptat, răspunseTongu. <crutînd ori!ontul, o#servă diria#ilul care se înapoia, îndreptîndu&seîncet către plat$ormă.

— A"i mai detectat alte nave care se apropie;Căpitanul clătină din cap.

— @u, nu încă. în a$ară de diria#il, a mai $ost o singură navă decercetare care venea pe urmele vedetei 5a!ei de Coastă, spuse, arătînd unsemnal luminos pe ecranul radarului, a$lat în partea opusă a plat$ormei. <&aoprit în po!i"ia actuală, la trei kilometri nord&est de Od2sse2.

— 0i sigur c&au cerut autor prin radio. -lestema"ii ăştia de ucrainieni,$ăcu, cu dispre". @e&au adus prea aproape de "ărm şi au pus misiunea în pericol. <chim#ă cursul către sud şi s&o pornim cu toată vite!a spre apeleMe=icului înainte de a o lua spre punctul de întîlnire.

— 0i diria#ilul; între#ă im. Tre#uie distrus, ne poate lua urma. — @u putem trage în ei cîtă vreme sunt lîngă plat$ormă. 0i acum e prea

tîr!iu să mai poată strica ceva. 5oate&or să ardă acolo ca nişte proşti. 3ai, vinosă admirăm lansarea. O să scăpăm de ei mai tîr!iu.

Cu im pe urmele sale, Tongu părăsi puntea de naviga"ie şi se îndreptăîn gra#ă spre centrul de control al lansării. încăperea scăldată într&o luminăstrălucitoare era în"esată de ingineri în halate al#e care stăteau la pupitrele de

lucru aranate în $ormă de potcoavă, în centrul peretelui din $a"ă se a$la unecran imens, care reda întreaga imagine a rachetei Qenit şi a turnului delansare, cu şomoioage de vapori al#i emanînd din păr"ile laterale. Tongu îlo#servă pe 6ing aplecat deasupra unui monitor şi discutînd cu un tehnician, şise apropie de inginerul speciali!at în opera"iuni de lansare.

— 6ing, în ce stadiu se a$lă lansarea; îl între#ă.-ăr#atul cu $a"a rotundă îl privi prin ochelari, cu ochii mii"i. — Alimentarea o să se încheie peste încă două minute. /nul dintre

computerele de re!ervă pentru controlul !#orului nu răspunde, pe una dintreconductele de răcire presiunea e scă!ută, iar indicatorul tur#opompei au=iliarenumărul doi arată o pierdere de $luid.

— Ce importan"ă au toate astea pentru lansare;



— @ici unul dintre ele, luate în considerare atît individual cît şi înansam#lu, nu are o importan"ă critică. Toate celelalte sisteme $unc"ionea!ă în parametrii normali. 6ansarea va avea loc con$orm orarului sta#ilit, spuse6ing, cu ochii la cronometrul digital, peste e=act două!eci şi trei de minute şi patru!eci şi şapte de secunde.

Cu două!eci şi trei de minute şi patru!eci şi şase de secunde înainte delansare, *ack +ahlgren îşi ridica ochii de la cronometrul de pe Od2sse2 către%car, care părea să plutească $i=at deasupra timonei. 0tia că nu aveau nici oşansă să $ie o#serva"i din nacela a$lată la mare înăl"ime, dar se între#ă totuşidacă 5itt sau Biordino puteau descoperi cumva vreo modalitate de aîmpiedica lansarea. <e încorda ca să se întoarcă spre +irk, a$lat alături de el,aşteptîndu&se ca prietenul său să privească aerostatul cu speran"ă şi optimism.în loc de asta, +irk părea să nu vadă diria#ilul, întreaga sa aten"ie $iind

concentrată asupra încercării pline de încăpă"înare de a&şi des$ace legăturile.*ack încercă să&i spună cîteva vor#e încuraatoare, dar cuvintele îi înghe"ară pe #u!e cînd o#servă o mişcare în interiorul hangarului. 8ra destul de sigur cădesluşea un #ăr#at care alerga drept către ei.

— +irk, cineva se îndreaptă încoace. 8 cine cred eu că este;Celălalt privi înspre hangar în timp ce continua să&şi smucească mîinile

şi picioarele legate. îşi mii ochii către silueta singuratică care se năpusti a$arădin hangar şi traversă plat$orma ducînd în mînă ceva care semăna cu un #ă"lung. Omul era înalt şi deşirat, cu părul închis la culoare, iar +irk încetă #ruscsă se mai lupte cu $rînghiile cînd îi recunoscu mersul

— @u&mi amintesc să&l mai $i vă!ut vreodată pe tata mişcîndu&se atît derepede, îi spuse lui +ahlgren, iar pe $a"ă i se lă"i un !îm#et.

Cînd şe$ul @/MA aunse mai aproape, vă!ură că ceea ce ducea 7n mînastîngă în timp ce alerga nu era un #ă", ci o secure de pompier. <printînd cătreturnn, 5itt senior !îm#i uşurat cînd vă!u că cei doi nu aveau nici un $el de

rană. — -ăie"i, v&am spus să nu vă urca"i niciodată în maşina unor străini,gî$îi el, #ătîndu&şi $iul pe umăr şi e=aminîndu&i legăturile.

— 7mi pare rău, tată, dar ne&au o$erit cîte&n lună şi în stele, !îm#i +irk,apoi adăugăL î"i mul"umim c&ai trecut pe aici, după noi.

— Am un ta=i care aşteaptă. <ă plecăm înainte de a se aprinde chestiaasta.

Ochind centrul $rînghiei, #alansa securea şi în$ipse lama în legătura care

imo#ili!a coatele lui +irk. îi taie $rînghia de la înche%eturile mîinilor dintr&oaltă lovitură, lama securii sco"înd un sunet răsunător cînd se i!#i de stîlpul desus"inere al turnului. în timp ce +irk era ocupat să&şi de!lege gle!nele, 5itt



repetă secven"a tăind legăturile lui +ahlgren. Cei doi se străduiră să se ridicerepede în picioare în timp ce 5itt aruncă securea deoparte.

— Tată, echipaul plat$ormei <ea 6aunch e închis în interiorulhangarului. Tre#uie să&i scoatem de acolo.

5itt încuviin"ă dînd din cap. — Mi s&a părut că am au!it nişte #ătăi într&o uşă. 6ua"i&o înainte.Aproape to"i ca unul, cei trei #ăr#a"i se repe!iră înapoi, alergînd pe

puntea deschisă cu toată vite!a de care erau în stare, ştiind că $iecare secundăera importantă. în timp ce alergau, +irk privi cronometrul lansării de deasupracapului său. +oar două!eci şi unu de minute şi trei!eci şi şase de secunde îimai despăr"eau de momentul în care plat$orma avea să $ie cuprinsă de $oculiadului. Ca şi cum nu ar $i avut su$iciente motive ca să se mişte mai repede,din interiorul hangarului erupse #rusc un huruit. 5rogramul care rula în

centrul de control al lansării de pe ogur2o dăduse o comandă electronică şiuşile imense ale hangarului începură să glise!e, închi!îndu&se, ceea ce $ăcea parte din pregătirea lansării.

— /şile se închid, pu$ni +ahlgren. Tre#uie să ne gră#im.Aidoma unui trio de sprinteri olimpici îndreptîndu&se spre linia de

sosire, #ăr#a"ii goniră umăr la umăr către spa"iul din ce în ce mai îngust dintreuşile care se închideau. Cu toate că se sim"ea încă plin de vigoare, 5itt încetinicînd se apropiau de deschidere şi îi lăsă pe +irk şi +ahlgren să sară primiiînăuntru. /rmîndu&i în şir indian, se răsuci şi se strecură prin deschidere dintr&o parte, chiar înainte ca uşile să se închidă etanşîndu&se.

Odată aunşi la umătatea hangarului, au!iră sunetul unor voci înă#uşiteşi al loviturilor date în uşă metalică de #ăr#a"ii din maga!ie, care se străduiausă se eli#ere!e. +irk, +ahlgren şi 5itt se repe!iră într&acolo şi studiară uşaîncuiată cu lacăt şi lan" în timp ce&şi trăgeau răsu$larea.

— 6an"ul n&o să cede!e, dar poate că reuşim să scoatem uşa din

#alamale... dacă găsim pe aici o rangă, spuse +ahlgren, privind în ur încăutarea unei poten"iale unelte.5itt aruncă o privire spre plat$orma motori!ată de lucru pe care

stră#ătuse *ack hangarul, apoi se întinse şi înş$ăcă dispo!itivul de comandă,care atîrna de #alustradă.

— Cred că ranga noastră e chiar aici, spuse, co#orînd plat$orma cu vreodoi metri, apoi aducînd&o în $a"a maga!iei.

7n timp ce +irk şi +ahlgren îl priveau, prinse capătul li#er al lan"ului cu

lacăt şi îl în$ăşură strîns în urul #alustradei plat$ormei, apoi "ipă la cei dininteriorul maga!ieiL

— 5leca"i de lîngă uşăE



Aşteptă o clipă, apoi apăsă #utonul 1%+%CA18 şi se uită la plat$ormacare se înal"ă încet, întin!înd #ine lan"ul. Mecanismul gemu şi se tensiona pentru o clipă, în timp ce ro"ile plat$ormei oscilau pe podea. Apoi, cu untrosnet sonor, uşa maga!iei $u smulsă din #alamale şi săltată în aer,cutremurîndu&se cînd se i!#i de plat$ormă înainte de a cădea, legănîndu&seatîrnată de lan". 5itt se gră#i să îndepărte!e plat$orma din drum în timp ceechipaul de la <ea 6aunch năvălea a$ară din depo!itul dătător declaustro$o#ie.

Oamenii primiseră $oarte pu"ină mîncare de cînd plat$orma că!use înmîinile teroriştilor şi arătau slă#i"i şi traşi la $a"ă din cau!a stresuluicaptivită"ii. Totuşi, grupul de pro$esionişti e=perimenta"i, care nu acceptauuşor $aptul că $useseră sili"i să&şi cede!e plat$orma şi racheta, era cuprins de o$urie mocnită.

— Căpitanul şi coordonatorul lansării sunt aici; strigă 5itt, acoperinde=clama"iile de mul"umire ale echipaului eli#erat.8=tenuat, căpitanul Christiano îşi croi drum cu coatele prin mul"ime,

urmat de un #ăr#at !velt, cu în$ă"işare distinsă şi cu #ar#işon. — <unt Christiano, căpitanul plat$ormei Od2sse2. Acesta este 6arr2

Ohlrogge, coordonatorul de pe plat$ormă al lansării, adăugă arătînd cu capulcătre cel de alături. 5lat$orma a $ost pusă la adăpost $a"ă de lepădăturile alea;$ăcu, cu dispre".

5itt clătină din cap. — Au evacuat plat$orma $iindcă se pregătesc să lanse!e racheta. @&avem prea mult timp.Ohlrogge o#servă că erectortransportorul revenise în hangar şi că uşile

acestuia erau închise. — or#im despre minute, spuse, cu panică în glas. — Mai e=act, despre optspre!ece minute. +omnule căpitan, conduce"i&

vă echipaul pe plat$orma de ateri!are a elicopterelor, ordonă 5itt. Acolo sea$lă un diria#il care poate asigura evacuarea tuturor, dacă ne mişcăm repede.5itt se întoarse către Ohlrogge şi adăugăL — 8=istă vreo modalitate de a opri lansarea; — <ecven"a de lansare e complet automată şi e controlată de nava de

asam#lare şi comandă. <e pare că teroriştii au reali!at pe nava lor o copie aacestui sistem.

— 5utem opri alimentarea rachetei printr&o comandă mecanică, o#servă

Christiano. — 8 prea tîr!iu, spuse Ohlrogge, clătinînd din cap. 5e puntea de

naviga"ie e=istă o comandă prioritară care ar putea $i singura noastră speran"ăîn momentul ăsta tîr!iu, adăugă, sum#ru.



îndepărtării temporare. <e gră#i să scoată cinci dintre ele şi, cu autorul unuiinginer rus, le aruncă prin uşa nacelei.

— Toată lumea trece în spatele auto#u!ului, strigă el. @&o să avem decît #ilete cu loc în picioare.

Cînd ultimul om din grup se strecura în compartimentul pentru pasageri,+ahlgren se întoarse către Al.

— Cît timp mai avem; — 7n ur de cincispre!ece minute, după numărătoarea mea./rmătorul grup de mem#ri ai echipaului începu să se reverse de pe

scară şi să alerge către platou. +ahlgren lăsă să&i scape un o$tat uşor. Avea să$ie timp, #a chiar şi loc, ca toată lumea să urce 7n diria#il înainte de lansare.+ar era oare timp su$icient ca aceasta să $ie oprită, se între#ă, !ărind, lacelălalt capăt al plat$ormei, racheta Qenit, verticală, alimentată şi gata de !#or.



Capitolul 5

5e puntea de naviga"ie a plat$ormei Od2sse2, căpitanul Christiano păli şiclătină din cap în tăcere cînd cuprinse cu privirea computerele ciuruite degloan"e şi sticla împrăştiată pe podea. /m#lînd de colo colo, o#serva, ca pe ocurio!itate, un mouse singuratic care atîrna spîn!urat de $irul său, tastatura cucare $ăcea pereche ne!ărindu&se nicăieri. Ohlrogge sesi!ă că scăpasenevătămată şi cone=iunea computerului.

— Am !eci de laptopuri cu un nivel mai os. 5utem cupla unul ca săactivăm comen!ile plat$ormei, se o$eri el.

— @u mă îndoiesc că au #locat comen!ile automate, spuse Christianocu scîr#ă, arătînd cu degetul mare peste umăr, către hu#lou. 5itt îi urmări

mişcarea şi dădu cu ochii de nava ogur2o, care sta"iona, s$idătoare, ladistan"ă. întorcîndu&şi privirile către căpitan, !ări, departe, os, su#marinul-adger, încă legat de pilonul de sus"inere de la tri#ord.

— @&avem timp. <&ar putea să $ie nevoie de ore ca să punem lucrurile la punct, continuă Christiano, îndreptîndu&se către consola centrală a pun"ii denaviga"ie cu disperarea întipărită pe chip.

— <punea"i că e=istă o comandă manuală prioritară; între#ă 5itt.Christiano anticipase re!ultatul înainte de a vedea consola cu ochii săi.

Ceilal"i ştiau, pur şi simplu, prea multe. 0tiau cum să navighe!e cu plat$ormaşi cum să o #loche!e, cum să alimente!e racheta Qenit şi cum să o controle!eşi să o lanse!e de pe nava lor au=iliară. Teroriştii aveau, pur şi simplu, preamulte cunoştin"e despre mersul intern al lucrurilor ca să nu $i sa#otat comandamanuală prioritară. Cu o de!amăgitoare încredere în convingerile sale, îşico#orî privirea către hara#a#ura de ca#luri tăiate şi #utoane !dro#ite carerepre!entaseră ultima speran"ă de a opri lansarea.

— Asta e comanda noastră manuală prioritară, spuse, solemn, aruncînd pe punte un mănunchi de $ire tăiate şi de comutatoare.Cei trei #ăr#a"i păstrară tăcerea în vreme ce grămada de piese

electronice sălta de&a curme!işul pun"ii înainte de a se opri într&un perete.Apoi uşa se deschise şi capul lui +irk apăru în încăpere. ă!înd e=presiile de pe chipurile celorlal"i trei, ştiu că încercarea lor de a împiedica lansareaeşuase.

— Tot echipaul e la #ordul diria#ilului. ă sugere!, cu tot respectul, să

părăsim plat$orma, şi s&o $acem acum.Cînd ultimii patru #ăr#a"i de la #ordul plat$ormei începură să urce

scările către platoul unde îi aştepta diria#ilul, 5itt se opri şi îşi încleştă mînade umărul $iului său.



— +u&l pe căpitan la #ordul aerostatului şi spune&i lui Al să decole!e$ără mine. Asigură&te că, înainte de lansarea rachetei, duce diria#ilul în sensopus, cît mai departe de plat$ormă.

— +ar spuneau că nu se poate interveni asupra controlului automat allansării, protestă 5itt cel tînăr.

— 5oate că nu sunt în stare să împiedic lansarea rachetei, dar s&ar puteasă reuşesc să&i schim# destina"ia.

— Tată, nu po"i rămîne la #ordul plat$ormei, e prea periculos. — @u&"i $ace grii pentru mine, n&am de gînd să stau prin preamă,

răspunse 5itt, împingîndu&şi uşor $iul. Acum dă&i #ătaie.+irk îl privi în ochi. Au!ise numeroase istorisiri despre ca!urile în care

tatăl său pusese siguran"a altora mai presus decît a sa, iar acum avea oca!ia săconstate el însuşi asta. +ar în ochii lui desluşi altceva. O privire calmă, plină

de siguran"ă de sine. +irk $ăcu un pas către scară, apoi se întoarse ca să&iure!e tatălui său noroc, însă acesta dispăruse dea în li$tul care co#ora.Tînărul 5itt se repe!i în susul scării urcînd cîte două trepte o dată, sări

pe puntea pe care se a$la platoul destinat elicopterelor şi se uită uimit laaerostatul a$lat în aşteptare. @acela semăna cu o cutie cu sardele cu $erestre,în care peştii $useseră înlocui"i cu oameni. întregul echipa de la <ea 6aunchreuşise să se înghesuie în compartimentul pentru pasageri, îngrămădindu&se pe $iecare centimetru pătrat. Cei mai slă#i"i erau aşe!a"i pe cele trei $otolii pecare nu le aruncase +ahlgren, iar ceilal"i stăteau în picioare, umăr lîngă umăr,în spa"iul rămas. Mul"i dintre #ăr#a"i îşi scoseseră capetele pe $erestrelelaterale, în timp ce unul sau doi intraseră chiar în mica #aie din spatelenacelei. 5rin compara"ie, metroul din @ew >ork, la o oră de vîr$, ar $i părutspa"ios.

+irk o luă la $ugă şi se strecură înăuntru, moment în care, de undeva,din masa de oameni, au!i vocea lui +ahlgren spunîndu&i că locul copilotului

era li#er. 5e umătate tîrîndu&se, se !#ătu ca să&şi $acă drum către carlingă,unde se aşe!ă pe scaunul gol de lîngă Biordino, care se mutase în stînga, pelocul pilotului.

— /nde&i tatăl tău; Tre#uie să ne desprindem imediat de grătarul ăsta pentru $riptură.

— 1ămîne pe loc. 5resupun că mai are un ultim as în mînecă. A spus săduci aerostatul în direc"ia opusă lansării $a"ă de plat$ormă şi că o să vă&ntîlni"ila o teWuila cu ghea"ă după spectacol.

— <per că $ace el cinste, răspunse Biordino, apoi înclină tu#urile pivotante ale elicelor su# un unghi de patru!eci de grade şi acceleră. @acelaînainta pu$ăind, trăgînd după ea #alonul plin cu heliu.



+ar, în loc să se ridice cu gra"ie în aer, ca pînă atunci, se tîrî pe platou cuun hîrşîit în$undat.

— <untem prea grei, spuse +irk. — 1idică&te, iu#ito, ridică&te, îndemna Biordino aeronava mamut. @acela continua să patine!e de&a lungul platoului, îndreptîndu&se spre

marginea dinspre prova care co#ora #rusc către apă, de la o înăl"ime deşai!eci de metri. în timp ce se apropiau de muchie, Biordino înclină şi maimult elicele şi împinse manetele de accelera"ie pînă la capăt, dar nacelacontinuă să hîrşîie pe punte. 7n ca#ină se lăsă o tăcere stranie, cu to"ii "inîndu&şi răsu$larea cînd nacela alunecă peste #u!a platoului.

0ocul căderii le aduse tuturor un gol în stomac cînd nacela se clătină,co#orînd cu trei metri şi apoi se opri. 5asagerii $ură a!vîrli"i cu #rutalitateînainte cînd coada acoperită cu pîn!ă a aerostatului se %!#i de platou, $ăcînd

ca #otul acestuia să co#oare aproape vertical în momentul în care sede!echili#ra, trecînd peste margine. Continuînd să înainte!e huruind, coadatrecu în cele din urmă dincolo de muchia plat$ormei şi întregul aerostat senăpusti către ocean cu #otul înainte.

Ca să salve!e diria#ilul, Biordino $u nevoit să ia deci!ia într&o $rac"iunede secundă. Ar $i putut să repo!i"ione!e elicele la nouă!eci de grade, aşa cum$useseră ini"ial, şi să spere că puterea motorului avea să depăşească greutateaîn e=ces, men"inlnd aerostatul la înăl"ime. <au putea proceda e=act inversL săîmpingă elicele în os, încercînd ast$el să accelere!e, ceea ce l&ar $i $ăcut să seînal"e dacă ar $i cîştigat su$icientă vite!ă. 3ol#îndu&se la oceanul ce se apropiaamenin"ător, lăsă momentul mecanic al diria#ilului să&i in$luen"e!e deci!ia şiapăsă calm $urca înainte, accelerînd co#orîrea în pica.

Kipetele de spaimă ale pasagerilor din spate, care aveau impresia căBiordino încerca cu #ună ştiin"ă să provoace pră#uşirea în mare, plutiră cătrecarlingă. %gnorînd protestele, acesta din urmă se întoarse către +irk, a$lat pe

scaunul copilotului. — +easupra capului tău e un #uton care comandă deversarea apei$olosite drept #alast. Apasă&l la comanda mea.

7n timp ce +irk locali!a #utonul de pe consola din pla$on, Biordino îşiconcentră privirea asupra altimetrului. Acul indicator se rotea, co#orînd curepe!iciune de la şai!eci de metri, pe măsură ce creştea vite!a de co#orîre.Biordino e!ită pînă cînd aparatul indica optspre!ece metri, apoi !#ierăL

— AcumE

Ac"ionînd la unison, Biordino trase #rusc $urca înapoi, iar +irk activasistemul de eli#erare a apei $olosite drept #alast, care deversa, instantaneu, patru sute cinci!eci de litri de apă păstra"i într&un compartiment de su# nacelă.în ciuda ac"iunilor #ruşte, aerostatul nu răspunse imediat. +iria#ilul masiv



continuă să se mişte în ritmul său greoi şi, pentru o clipă, Biordino cre!u căac"ionase prea tîr!iu. în timp ce oceanul care se apropia umplea curepe!iciune cîmpul vi!ual deschis în $a"a par#ri!ului carlingii, #otulaerostatului începu să se salte uşor, descriind un arc larg. Biordino eli#eră$urca, pentru a ori!ontali!a aerostatul, în timp ce carlinga aunse mai aproapede apă, pentru că #otul se înal"ă cu o încetinea&

lă agoni!antă. Qguduindu&se #rusc, #a!a nacelei ple!ni supra$a"a apei înmomentul în care diria#ilul în pica îşi recăpăta po!i"ia ori!ontală, dar se săltăimediat deasupra. în timp ce to"i cei de la #ord îşi "ineau răsu$larea, aerostatulînainta legănîndu&se pe o distan"ă scurtă, înainte de a se ridica încet la cî"ivametri deasupra apei, men"inîndu&şi altitudinea. 5e măsură ce secundeletreceau şi diria#ilul rămînea în aer, deveni evident că Biordino reuşise. Cutoate că riscase un impact datorită vite!ei în e=ces, picaul accelerat şi

deversarea #alastului în ultimul moment $useseră su$iciente pentru a&i men"ineîn aer.-ăr#a"ii din compartimentul pasagerilor răsu$lară uşura"i şi i!#ucniră în

urale cînd Biordino reuşi să aducă, cu mare griă, aerostatul la o altitudine detrei!eci de metri, uriaşa aeronavă sta#ili!îndu&se încet su# mîna sa $ermă.

— Cred că ne&ai demonstrat cine e e=pert în conducerea diria#ilelor, îlridică +irk în slăvi.

— +a, şi aproape comandant de su#marin, răspunse Biordino,îndreptînd #otul aerostatului către est şi îndepărtîndu&l de plat$ormă.

— 7n sens contrar lansării şi către larg nu e tocmai direc"ia în care aşvrea să mă îndrept la altitudinea asta, adăugă, uitîndu&se cu pruden"ă cătreogur2o pe geamul dinspre #a#ord. Am luat legătura, prin radio, cu +eep8ndeavor şi i&am anun"at să se îndepărte!e de traiectoria de !#or a rachetei,aşa că vor $ace un ocol serios către nord. Tre#uie să&i păstrăm în ra!a noastrăvi!uală pentru ca!ul în care am $i nevoi"i să co#orîm urgent.

+irk scana ori!ontul, men"inîndu&şi un ochi asupra plat$ormei delansare. +eparte, către sud&est, o#servă silueta neclara al insulei <an @icolas./itîndu&se către nord, vă!u un punct al#astru, minuscul, despre care ştia căera +eep 8ndeavor. Apoi !ări, e=act la nord de acesta, un mic mormanmaroniu care se ridica din mare.

— 5etecul de uscat dinspre nord, din $a"a noastră. îmi amintesc, dinharta de naviga"ie, că e vor#a de o mică insulă din gol$, numită <anta-ar#araD. +e ce nu ne&am îndrepta într&acolo; Am putea de#arca echipaul şi

apoi am cere ca +eep 8ndeavor să&i preia, înainte să mai avem şi alteneca!uri.

— 0i ne&am întoarce să&l găsim pe tatăl tău, spuse Biordino, terminîndu&i gîndul.



+irk privi în urmă, către plat$ormă, e!itînd. — @u se poate să mai $i rămas prea mult timp, murmură. — Cam !ece minute, răspunse Biordino, între#îndu&se, ca şi +irk, dacă

era posi#il ca 5itt să o scoată la capăt într&un timp atît de scurt.



Capitolul 5!

<upravie"uirea la #ordul lui Od2sse2 în timpul lansării nu eraimposi#ilă. în momentul lansării rachetei, incendiul a$ecta, în cea mai maremăsură, !ona de su# plat$ormă. Od2sse2 $usese concepută pentru a $ireutili!ată şi, în $apt, re!istase dea la o du!ină de lansări. 5untea, hangarul,compartimentul în care se a$lau ca#inele echipaului şi ca#ina timonei erauconstruite ast$el încît să suporte căldura cumplită şi ga!ele evacuate în timpullansării unei rachete de mare putere. Totuşi, vaporii to=ici care se revărsauasupra plat$ormei în momentul lansării erau cei cărora era pu"in pro#a#il să lesupravie"uiască ocupan"ii acesteia. 5entru cîteva minute după înăl"arearachetei, un val imens de ga!e de evacuare re!ultate în urma arderii

kerosenului şi a o=igenului lichid nu $ăcea altceva decît s&o îngroape peOd2sse2 su# un nor gros de $um, $ăcînd de nerespirat aerul din vecinătate.+ar toate acestea îl îngriorau prea pu"in pe 5itt în timp ce sărea din li$t

şi alerga către uşa din spate a hangarului. @u avea nici un interes să!ă#ovească în preama plat$ormei cînd era lansată racheta. în schim#, erahotărît să aungă la su#mersi#ilul de un roşu strălucitor pe care îl vă!use prinhu#loul ca#inei de comandă plutind pe apă. Aidoma unui atlet care aleargăcontra cronometru într&o cursă cu o#stacole, 5itt îşi croi drum către pilonul desus"inere din col" $ugind şi sărind de&a lungul pun"ii şi sprintă în osul scăriicare co#ora către apă. în gra#a lor de a părăsi plat$orma, Tongu şi oameniisăi nu socotiseră că ar $i $ost necesar să de!lege su#marinul de la @/MA ,lăsîndu&l să plutească în derivă. 5itt se sim"i recunoscător cînd, aungînd lîngăapă sleit de o#oseală, îl găsii încă amarat de trepte.

+e!legă parîma, sări la #ord şi se tîrî către tam#uchiul din parteasuperioară, pe care îl închise etanş în urma lui. 7n cîteva secunde, îi porni

sistemele de alimentare şi deschise tancurile de imersiune, pregătindu&se descu$undare. 5ornind elicele propulsoare, îl manevră pe -adger cu repe!iciune,îndepărtîndu&l de pilonul de sus"inere din partea anterioară şi deplasîndu&l pesu# şi de&a lungul plat$ormei înainte de a&l po!i"iona pentru îndeplinireasarcinii pe care o avea de îndeplinit imediat. Men"inînd su#marinul nemişcat,5itt activă comen!ile dispo!itivului de carota $i=at la prova şi, neavînd ladispo!i"ie decît cîteva minute, se ruga cerului ca planul său $ante!ist să$unc"ione!e.

8chipa coreeană de lansare de la #ordul lui ogur2o privi plină decurio!itate ecranul video în timp ce aerostatul argintiu se lăsa pe platoul pentru elicoptere de pe Od2sse2 şi echipaul plat$ormei sărea în nacelă. imse strîm#ă, plin de mînie, dar o#servă că Tongu rămăsese calm.



— Tre#uia să ucidem echipaul şi să do#orîm diria#ilul ăla cînd amavut oca!ia, şuieră im, vă!înd căleai stătea în um#ra plat$ormei.

Către aerostat $usese îndreptată o cameră suplimentară, care reda luptadiria#ilului pentru a cîştiga altitudine înainte de a se întoarce deasupraoceanului. Tongu arătă către imaginea video cu un semn al capului, plin deîncredere în sine.

— 8 supraîncărcat şi nu poate cîştiga vite!ă. +upă lansare, o să&laungem din urmă şi&o să&l distrugem cu uşurin"ă, îi spuse lui im, sigur pesine.

Ochii i se întoarseră către ceasul care eviden"ia numărătoarea inversă şicătre inginerii din centrul de control, care discutau !gomotos şi cu aprindere.în încăpere, activită"ile se des$ăşurau cu nervo!itate şi în tensiune, în timp ceultimele minute erau pe s$îrşite. în apropierea sa, 6ing se ridică în picioare,

trecînd în revistă datele primite în urma unei serii de evaluări ale vehicululuide lansare. +in pricina aşteptării pline de tensiune şi în ciuda temperaturiirăcoroase din încăperea prevă!ută cu aer condi"ionat, de pe $runte i se prelingeau #ro#oane de sudoare.

6ing avea toate motivele să $ie agitat. în lumea lansării vehiculelorspa"iale, rata mortalită"ii era uluitoare. 0tia mult prea #ine că apro=imativ unadin !ece lansări de satelit se încheia cu un eşec şi că eroarea putea provenidintr&o mie şi una de surse. 1atarea decolării rachetei nu era o întîmplareneo#işnuită, cu toate că cele mai multe pierderi de sateli"i se datorau plasăriiîncărcăturii pe o or#ită incorectă. 5e scurt, lansarea su#or#itală din misiuneaîn des$ăşurare elimina o mare parte dintre elementele generatoare de pro#leme asociate cu cele mai multe dintre !#orurile rachetelor, dar risculunui eşec catastro$al survenit în $a!a de desprindere a rachetei nu eraniciodată e=clus.

6ing respira ceva mai uşurat în timp ce anali!a ultimele semnale

primite. Toate sistemele critice erau $unc"ionale. @u e=ista nimic care săindice că racheta Qenit, pe care te puteai #i!ui, nu avea să decole!e îno#işnuitul său mod demn de încredere.

— 6ansarea n&o să $ie a$ectată de nici un impediment. @umărătoareainversă o să continue nestînenită.

Aten"ia le $u atrasă de ecranul pe care apărea racheta în ultimele minutedinaintea lansării. în ciuda mul"imii de ochii care convergeau, cu sîrguin"ă,către imaginea acesteia şi a plat$ormei, nici unul dintre cei din încăpere nu

sesi!ă o mişcare neînsemnată de la peri$eria ecranului. @umai o#iectivul îlo#serva pe #ăr#atul cu părul negru care alerga către marginea plat$ormei,ieşind din cadru cînd se lăsa în osul scării de pe pilonul din col".



5itt nu mai pierduse timpul pornind întregul sett de elice propulsoarecare îl deplasau pe -adger. +eşi ştia că era cel mai nepotrivit loc în care se putea a$la, se gră#i să ducă su#mersi#ilul de&a lungul pîntecelui plat$ormei şiîl manevra ast$el încît să se oprească alături de cel din urmă pilon de sus"inerede la tri#ord. 8=act deasupra lui se a$la de$lectorul de $lăcări al plat$ormei,care tre#uia să direc"ione!e către apă colosalul et de $oc din momentullansării.

1ăsuci #otul su#mersi#ilului pînă cînd îl îndreptă către pilon, apoi seîndepărtă de stîlpul cilindric, scu$undîndu&se în acelaşi timp pînă la adîncimeade patru metri şi umătate. 4olosind un sett de #utoane de manevrare, co#orîcarotiera pînă cînd o aduse într&o po!i"ie per$ect ori!ontală la provasu#marinului, din care ieşea în a$ară ca o lance medievală la turnir. îşi propti picioarele în puntea metalică şi împinse manetele de accelera"ie în po!i"ia

7@A%@T8 cu TOATP %T8QA, murmurîndL — O, -adger, să vedem cum ştii să muşti.<trălucitorul su#mersi#il roşu îşi s$redeli drumul prin apă, cîştigînd

repede vite!ă pe scurta distan"ă care îl despăr"ea de pilon. împinsă de întreagagreutate şi $or"ă a su#marinului, carotiera i!#i #u#uind partea laterală a pilonului de o"el masiv. 5itt îşi "inu răsu$larea în vreme ce înaintahurducăindu&se şi continuă să alunece în aceeaşi direc"ie pînă cînd #otulsu#mersi#ilului se lovi de pilon. Cînd se opri în$igîndu&se în acesta, 5itt traserepede manetele de vite!ă în sens invers privind printre #ulele învol#urate întimp ce se îndepărta de plat$ormă. Cînd carota $u e=trasă din pilon, rever#erăcătre el un sunet mecanic. 5rin apa întunecoasă şi tul#urată, !ări e=tractorulcare ieşea, intact, în e=teriorul provei şi răsu$lă uşurat. Aşa cum sperase,iner"ia su#mersi#ilului accelerat împinsese vîr$ul colectorului de pro#e în partea laterală a pilonului, $ăcînd o gaură cu margini regulate, cu diametrul dedouă!eci de centimetri.

7ntr&o oarecare măsură, 5itt se sim"i precum 8!ra 6ee pe Turtle. Cuautorul su#marinului de lemn construit de +avid -ushnell, voluntarul din1ă!#oiul de %ndependen"ă încercase să scu$unde un vas de ră!#oi #ritanicdîndu&i o gaură în partea laterală şi ataşîndu&i o mină. Cu toate că încercareaeşuase, Turtle avea să rămînă în istorie ca primul su#marin $olosit vreodată înluptă. Cu autorul propulsiei, +irk îl retrase pe -adger la o distan"ă de şasemetri, apoi inversă po!i"ia manetelor de accelera"ie şi şară din nou,repe!indu&se în pilon. 8=tractorul de pro#e trecu încă o dată prin peretele

e=terior al pilonului lăsînd în urmă o gaură aspectuoasă, rotundă, prin care pătrundea înăuntru apa de mare.

Cu toate că era regreta#il de neci!elat, planul ne#unesc al lui 5ittcon"inea un element pur şi simplu genial. <ocotise că, dacă nu e=istă nici o



modalitate de a opri decolarea rachetei, atunci e=istă, poate, una de a&ischim#a destina"ia presta#ilită. +acă de!echili#ra plat$orma, ar $i $ost măcar posi#il să devie!e racheta de pe traiectoria programată. 5e durata unui !#oratît de scurt, sistemul de autoghidare al rachetei nu ar $i avut su$icient timp săcorecte!e în întregime devia"ia, iar "inta ar $i putut $i ratată, di$eren"a $iind deordinul kilometrilor. 0i nu era nici o îndoială că pilonii de sus"inere din parteadin spate erau călcîiul lui Ahile al plat$ormei. 5entru că racheta stătea, în po!i"ie verticală, lîngă cea mai îndepărtată margine a sa, Od2sse2 tre#uia săse men"ină într&un echili#rul delicat ca să compense!e amplasarea neuni$ormăa greută"ii de pe întreaga sa supra$a"ă. /n sistem în permanen"ă activdeasisten"ă utili!a tancurile de #alast din piloni şi din pontoane pentru amen"ine sta#ilitatea cu autorul a şase pompe mari de #alast. %nundarea pilonilor de sus"inere de la pupa repre!enta o şansă de desta#ili!are a pun"ii de

lansare. 5entru 5itt, era o cursă disperată, contra pompelor de #alast, pentru acrea un de!echili#ru.Aidoma unui pasager dintr&o cursă ne#unească a unui carusel de

carnaval, 5itt era aruncat cu violen"ă în toate păr"ile su#mersi#ilului în timp cei!#ea iarăşi şi iarăşi pilonul. Aparatura electronică trepida în suporturi,s$ărîmîndu&se şi !#urînd în urul picioarelor lui la $iecare impact. -otulsu#mersi#ilului se turti curînd în urma repetatelor coli!iuni cu pilonul şi, prinsudurile deteriorate, începură să se prelingă în interior pîrîiaşe $irave de apăsărată. +ar nimic din toate astea nu conta pentru 5itt. 5e măsură ce secundelerămase pînă la lansare se împu"inau, riscurile cărora le erau e=puşi el însuşi şisu#marinul repre!entau ultima sa preocupare. încă o dată, repe!i cu vite!ăsu#marinul spre pilonul de sus"inere, găurindu&i supra$a"a ca un "în"ar agresiv,dar prin împunsătură nu "îşni sînge, ci pătrunse înăuntru un potop de apă.

+upă mai #ine de o du!ină de lovituri în pilonul de sus"inere de latri#ord, 5itt răsuci su#marinul, care nu mai era etanş, şi se năpusti asupra

pilonului din spate, de la #a#ord, îşi privi ceasul +o=a şi socoti că nu mai eraumai mult de două minute pînă la lansare. %!#i cu violen"ă cel de&al doilea pilon, în$igînd sonda la #a!ă şi s$ărîmînd mai tare #otul su#mersi#ilului, îninterior începu să se prelingă şi mai multă apă, dar 5itt o ignoră. <tînd cu picioarele într&o #altă sărată, inversă propulsia şi se trase înapoi, pregătindu&se pentru o nouă străpungere a pilonului. în timp ce se aşe!a pe po!i"ie, pentruun nou atac, se între#ă dacă ac"iunile sale nu erau cumva gesturile inutile aleunui don uiote su#acvatic care şara către o moară rătăcitoare de vînt.

4ără ca 5itt să o ştie, prima sa lovitură în pilonul de la tri#ord activaseuna dintre pompele de #alast. 5e măsură ce numărul găurilor şi cantitatea deapă pătrunsă în interior creşteau, erau activatte pompe suplimentare, pînă ceintrară în $unc"iune toate cele şase. 5ompe ce operau la #a!a coloanelor, care



erau dea su# apă pînă la înăl"imea de vreo doispre!ece metri. în vreme cesistemul automat de reglare a #alastului egali!a cu uşurin"ă nivelul apei din pilonii alătura"i de pe $iecare ponton, e=istau pu"ine miloace de a men"ineechili#rul între provă şi pupă. 5entru că nivelul apei creştea rapid în pilonii dela pupă, nu dură mult pînă cînd găurile date de 5itt surclasară pompele de #alast din partea din spate. 5upa pe cale de a se scu$unda a plat$ormei îi crea o pro#lemă de programare sistemului automat de echili#rare. în condi"iinormale, sistemul de asisten"ă ar $i compensat înclinarea păr"ii din spateinundînd compartimentele din $a"ă şi co#orînd mai adînc în apă întreaga plat$ormă. +ar aceasta se a$la în po!i"ia de lansare şi $usese dea inundată pînă la nivelul corespun!ător. Computerul ştia că, lăsînd plat$orma mai os,apărea riscul avarierii de$lectoarelor care erau suspendate la mică înăl"ime. încîteva nanosecunde, programul îşi trecu în revistă su#rutinele legate de

ac"iunile prioritare. 1e!ultatul o#"inut nu $u cîtuşi de pu"in am#iguu. în timpulnumărătorii inverse a lansării desemnate, prima prioritate a sistemului desta#ili!are era men"inerea adîncimii corespun!ătoare. 5ilonii care sescu$undau tre#uiau ignora"i.



Capitolul 5"

6a centrul de control al lansării de la #ordul lui ogur2o, un led roşu deaverti!are începu să clipească cînd mai rămăseseră mai pu"in de două minute./n inginer cu ochelari studie o clipă averti!area de de!echili#rare a plat$ormei, apoi notă ceva în gra#ă şi se apropie repede de 6ing.

— +omnule 6ing, a apărut o pro#lemă de sta#ili!are a plat$ormei,raportă el.

— Care e devia"ia; între#ă celalalt, în pripă. — O înclinare a pupei de cel pu"in trei grade. — 8 nesemni$icativă, ripostă 6ing, punîndu&l la punct pe inginer. O

înclinare care nu depăşeşte cinci grade nu este o pricină de îngriorare, spuse,

întorcîndu&se spre Tongu, care stătea alături de el.7n momentul acela, Tongu aproape că putea savura re!ultatele lansării. @u mai e=istă loc de întoarcere.

— @u opri"i lansarea su# nici un motiv, şuiera către 6ing, cu vocescă!ută.

%nginerul şe$ scrîşni din din"i şi încuviin"ă dînd din cap, apoi se hol#ănervos la racheta în aşteptare care strălucea pe ecran.

6a #ordul lui -adger era o hara#a#ură de unelte, componente decomputer şi elemente interioare care se #ălăceau, alunecînd încoace şi încolo pe podea la $iecare i!#itură a su#marinului. 5itt continua să nu ai#ă ochi pentru masacru în timp ce lovea su#mersi#ilul de pilon pentru a nu mai ştia acîta oară. Apa sărată îl pocnea peste pulpe în timp ce îşi aduna toate puterile pentru o nouă coli!iune, ascultînd !gomotul capului de carota în timp ce sei!#ea de supra$a"a laterală a pilonului.Aruncat $ără milă către înainte înmomentul impactului, sim"i mirosul de instala"ie electrică arsă cînd o altă

componentă $u scurcircuitată din cau!a scu$undării în apa sărată. 6oviturile de #er#ece date de 5itt trans$ormaseră su#mersi#ilul în carcasa s$ărîmată a ceeace $usese. 5rova rotunită la e=terior $usese i!#ită pînă cînd devenise aproape plată, iar vopseaua roşie strălucitoare se coise din cau!a impactului repetat.+ispo!itivul de carota se îndoise şi se răsucise precum o #ucată de lemnmoale şi a#ia se mai "inea de -adger, prins de doi supor"i de$orma"i, îninterior, luminile pîlpîiau, nivelul apei creştea, iar motoarele propulsoarelorîncepeau să moară unul după altul. Ascultînd gemetele şi #ol#oroselile

maşinăriilor $or"ate, 5itt putea sim"i cum se scurgea via"a su#marinului. Cîndse străduia să schim#e sensul propulsiei şi să se retragă de lîngă pilon, unsunet de o altă natură îi i!#i timpanele. 8ra un !gomot pro$und de apă curgîndcare venea de deasupra capului său.



5entru un o#servator oarecare, primul semn care arată că racheta de pe plat$orma <ea 6aunch e gata să se desprindă e vîîitul apei proaspete pompateîn sistemul de inundare. în momentul de G secunde, un adevărat noian de apăe revărsat în canalul plasat su# plat$orma de lansare. <copul acelui a$lu=masiv este reducerea impactului ga!elor evacuate asupra plat$ormei şi, multmai important, minimali!area poten"ialelor deteriorări ale încărcăturii activedatorate e$ectelor acustice ale vîrteului din timpul lansării.

7n momentul T&) secunde, racheta începe să geamă şi să trepide!e întimp ce mecanismele sale interne intră în $unc"iune şi uriaşul Qenit se tre!eştela via"ă. în interiorul învelişului său metalic, o tur#opompă de mare vite!ăîncepe alimentarea $or"ată cu com#usti#il lichid volatil, care pătrunde printr&un inector în cele patru camere de ardere ale motorului rachetei. în interiorul$iecăreia dintre acestea este activat un aprin!ător care detonea!ă car#urantul

generînd echivalentul unei e=plo!ii controlate. Ba!ele de evacuare re!ultate înurma detentei îşi caută traseul pe care întîmpină re!isten"a minimă, $iinde=pul!ate a$ară din $iecare cameră printr&un auta de la #a!a rachetei. 4or"ade deplasare este generată de ga!ele e=pul!ate şi îi permite rachetei Qenit săs$ide!e gravita"ia, ridicîndu&se de pe plat$orma de lansare.

+ar ultimele trei secunde ale numărătorii inverse sunt de o importan"ăcrucială. în aceste cîteva scurte clipe, sistemele computeri!ate de la #ordmonitori!ea!ă cu mare vite!ă pornirea automata a motorului, veri$icîndamestecul car#urant, de#itul acestuia, temperatura de aprindere şi o mul"imede alte caracteristici mecanice care a$ectea!ă $unc"ionarea motorului. +acăeste descoperită o a#atere importantă de la oricare dintre parametrii, sistemulautomat de veri$icare preia controlul, oprind motorul şi anulînd lansarea.+upă aceea este necesară o reini"iali!are a întregului proces, repetarea lansării putînd $i încercată după un interval de pînă la cinci !ile.

7n timp ce se scurgeau ultimele secunde ale numărătorii inverse, 6ing

ignoră imaginea de pe ecran a rachetei şi a turnului de lansare, privind înschim# cu insisten"ă monitorul unui computer pe care erau a$işate valorilemăsurătorilor decisive. în secunda T&:, pe ecran se aprinse #rusc un şir delumini ver!i şi 6ing îşi permise un uşor o$tat de uşurare.

— Motorul principal a intrat în $unc"iuneE strigă, cu voce tare, în timp cea$işaul îi spunea că sistemele computeri!ate aduseseră motorul 1+&9: alrachetei la parametri ma=imi.

To"i ochii din încăpere se întoarseră către ecranul video în timp ce erau

deschise supapele de admisie a car#urantului, care năvăli precum un torent înmotorul rachetei. 5entru o lungă clipă, aceasta rămase nemişcată pe plat$ormă, în timp ce din autaele sale "îşniră ga!ele aprinse de evacuare şi$lăcările linseră noianul de apă pulveri!înd su# plat$ormă un nor gros de a#uri



al#i. Apoi, într&o în$loritoare i!#ucnire de $or"ă, Qenit&ul se ridică de pe punte.<uporturile care o $i=au că!ură cînd, împinsă de cele opt sute de mii dekilograme de com#usti#il, racheta al#ă "îşni înăl"îndu&se deasupra turnului şiîn înaltul cerului într&o lumină or#itoare şi cu un urlet de #iruin"ă.

Cînd inginerii o vă!ură desprin!îndu&se cu succes de pe plat$ormă,centrul de control al lansării răsuna de urale. 5e măsură ce urca tot mai sus, pe$a"a lui 6ing se lă"i un !îm#et îndatoritor, pe care i&l adresă lui Tongu. Omulde încredere al lui ang îi răspunse dînd din cap, satis$ăcut.

7n capătul cel mai îndepărtat al încăperii, inginerul cu ochelari caremonitori!a plat$orma continua să se hol#e!e, $ascinat, la imaginea video arachetei care se înăl"a pe $undalul cerului de un al#astru înviorător. @u aveaochi pentru valorile de pe monitorul computerului, care indicau că devia"ia desta#ilitate a plat$ormei continuase să crească, trecînd de cincispre!ece grade

în ultimele secunde dinaintea lansării.6a patru metri şi umătate su# supra$a"a apei, urechile lui 5itt sîngeraudin cau!a şocului acustic. 5e măsură ce, în motorul rachetei, compresia seapropia de valoarea ma=imă, ceea ce adusese la început cu !gomotulîndepărtat al unui tren de mar$ă se trans$ormase în huruitul erup"iei a o mie devulcani aduna"i laolaltă. 5itt ştia că sunetul asur!itor era singurul avertismental $uriei care urma să se de!lăn"uie. 4or"a în creştere a ga!elor e=pul!ate eradeviată de canalul de$lectorului de $lăcări, unde in$ernul era potolit de mii delitri de apă. Totuşi, puterea lor e=plo!ivă nu era diminuată decît într&o micămăsură, adunîndu&se într&un nor învol#urat de a#uri care co#ora, pe lîngăde$lectoare, către oceanul de su# plat$ormă, i!#ind apa precum un #aros.

A$lîndu&se aproape su# platoul de lansare, -adger $u a!vîrlit precum o ucărie, a$undîndu&se cu încă şase metri, într&o e=plo!ie de #ule şi de vapori.în timp ce su#mersi#ilul era aruncat cu violen"ă în toate păr"ile, 5itt se sim"eade parcă ar $i $ost captiv într&o maşină de spălat. <udurile vasului se de$ormau

şi gemeau su# presiunea apei, iar luminile din interior clipeau din cau!a!guduiturilor. Cînd su#marinul aproape că se răsturnă în tur#ulen"a dededesu#t, un sett de #aterii se desprinse şi ricoşa de capul lui 5itt, rănindu&itîmpla. 1evenindu&şi în urma loviturii, descoperi un nou motiv de îngriorarecînd, în timp ce -adger se rostogolea într&o parte, îşi propti mîna într&un perete lateral. <pre surpri!a lui, acesta dogorea. îşi retrase repede mîna,înurînd în timp ce o agita în aer ca s&o răcorească. 5rin minte îi trecu un gîndcare&l scoase din min"i cînd sim"i #ro#oane grele de sudoare scurgîndu&i&se de

pe $runte şi reali!a că apa în care i se #ălăceau picioarele se încăl!ea curepe!iciune. Ba!ele e=pul!ate de rachetă $ăcuseră ca apa tumultoasă din urulsău să dea în clocot, aşa că ar $i putut să $iar#ă de viu înainte ca racheta să părăsească plat$orma.



Cînd motorul aunse la puterea ma=imă, apa năvăli, pentru o clipă, cu şimai multă putere asupra su#mersi#ilului. 4or"a curentului îl împinse prin apă pe o traiectorie contorsionată, aproape întorcîndu&l pe o parte. 5itt se agă"ă demanetele de comandă ca să&şi păstre!e echili#rul, nereuşind să !ărească nimicînaintea sa prin apa învol#urată, care nu o$erea nici un $el de vi!i#ilitate. +acăar $i avut o cît de mică #ănuială asupra direc"iei în care se îndrepta, s&ar $ispriinit de ceva, pregătindu&se pentru impact. +ar coli!iunea se petrecu $ărănici un avertisment.

7nvîrteit de curent precum o plută de&a lungul $luviului Colorado,su#marinul intră, cu #otul înainte, în partea laterală a pontonului scu$undatdinspre #a#ord. Cînd se i!#i de coca neclintită, !gomotul metalic se propagă prin apa aidoma unui tunet. 5itt $u a!vîrlit de pe scaunul pilotului şi !#urăcătre peretele din $a"ă în milocul unei ploi de componente electronice

s$ărîmate, în timp ce luminile se stinseră şi din toate păr"ile ca#inei irupseră oserie de !gomote şuierătoare. /n scrîşnet îi spuse că -adger aluneca de&alungul pontonului, pînă cînd se au!i din nou un #u#uit, iar su#mersi#ilul seînclină într&o parte şi se opri #rusc, cu o smucitură. Cînd îşi veni în $ire,reali!ă că su#marinul era "intuit în coca plat$ormei de năvala apei, $iind pro#a#il în"epenit într&una dintre elicele propulsoare. 4iindcă -adger eraîntors cu o latură înspre pontonul uriaş, 5itt nu ar $i avut cum să deschidătam#uchiul de acces dacă ar $i îndră!nit să inunde interiorul şi să se re$ugie!ela supra$a"ă. Cu o groa!ă înne#unitoare, în"elese că, dacă nu avea să $ie încurînd copt de viu, urma să în$runte o moarte gra#nică, înecîndu&se închis însu#marinul care lua apă.



Capitolul 5#

Tongu urmărea încordat racheta, în timp ce aceasta se înăl"a pe lîngăturnul de lansare cu un tunet căruia îi putea sim"i rever#era"iile în inimacentrului de control de pe ogur2o. 5rin încăpere încă mai răsunau aplau!ele prelungite ale echipei de lansare, care ova"iona, u#ilînd. 6ing îşi îngădui un!îm#et cînd monitorul computerului îl anun"ă că motorul Qenit&ului $unc"ionala întreaga putere. <e uita spre Tongu, care îi întoarse privirea dînd din cap aapro#are, cu #u!ele strînse.

— Misiunea e încă departe de a se $i încheiat, spuse 6ing, vi!i#il uşurat$iindcă racheta pornise în s$îrşit la drum.

+ar ştia că lăsaseră în urmă partea cea mai riscantă. Motorul o dată

pornit, mai avea $oarte pu"in control, dacă mai putea $i vor#a de aşa ceva,asupra re!ultatelor misiunii. 5ăstrîndu&şi neliniştea su# tăcere, se o#işnui cucalitatea de spectator care monitori!ea!ă evolu"ia !#orului

6a nouă mii şase sute de kilometri depărtare, ang !îm#i uşor urmărindimaginea prin satelit a rachetei care "îşnea de pe puntea lui Od2sse2.

— Am eli#erat duhul din sticlă, îi spuse, cu voce scă!ută, lui wan,a$lat de partea cealaltă a #iroului. <ă sperăm c&o să îndeplinească dorin"elestăpînului său.

+in carlinga lui %car, A6, +irk şi *ack urmăriră cu groa!ă e=plo!ia carea!vîrlise racheta deasupra largului marii. Biordino co#orîse diria#ilul care seluptase să !#oare într&o !onă plană, de$rişată, de pe culmea insulei <anta-ar#ara, unde echipaul eli#erat al <ea 6aunch se gră#ise să sară din nacelasupraaglomerată. Căpitanul Christiano e!ită în uşa carlingii, oprindu&se ca săle strîngă mîinile.

— ă mul"umesc $iindcă mi&a"i salvat echipaul, spuse, întunecat şi

îndurerat de ruşinea de a $i pierdut comanda lui Od2sse2. — Acum, $iindcă ne putem ridica din nou în aer, o să ne asigurăm căteroriştii nu ne scapă, răspunse +irk cu o mînie împărtăşită de ceilal"i.

Apoi arătă, prin par#ri!ul carlingii, către un punct al#astru care seapropia dinspre ori!ont.

— +eep 8ndeavor se îndreaptă spre noi. Co#orî"i&vă oamenii pe "ărm şi pregăti"i&vă să urca"i la #ord.

Christiano încuviin"ă dînd din cap şi ieşi din nacelă, lăsînd locul li#er

pentru *ack. — Toată lumea a de#arcat, spuse el, intrînd în carlingă. — Atunci să ducem sacul ăsta cu ga! înapoi, în vă!duh, mormăi

Biordino, îndreptînd elicele în sus şi împingînd manetele de vite!ă.



8li#erat #rusc de pasagerii care cîntăreau în ur de trei mii cinci sute dekilograme, aerostatul se înăl"ă cu uşurin"ă. Cînd Biordino îl îndreptă din nouspre Od2sse2. ochii tuturor se opriră asupra primelor tala!uri care arătau călansarea $usese ini"iată.

Ba!ele de evacuare re!ultate din arderea o=igenului lichid şi akerosenului "îşneau către sistemul de stingere cu apă al plat$ormei, dîndnaştere unui nor uriaş de vapori, care acoperi curînd întreaga plat$ormă şimarea din urul acesteia. 5re" de ceea ce părură a $i minute, Qenit&ul rămaseneclintit alături de turnul de lansare. 5entru #ăr#a"ii din diria#il, se scurse unmoment plin de speran"e, cînd păru că racheta nu avea să părăsească plat$orma, dar, în cele din urmă, o#iectul lung şi al# începu să se înal"e, cuga!ele sale or#itoare de evacuare strălucind precum un glo# de $oc. +eşi sea$lau la !ece kilometri distan"ă, puteau au!i pîrîiturile ascu"ite ale

com#usti#ilului de ardere cînd încărcătura încinsă, e=plo!ivă, intra în contactcu aerul rece din ur, stîrnind ecouri similare cu ale unei securi care pătrundeaîntr&un trunchi de pin.

Cu toate că priveliştea genera $or"ă, $iind aproape super#ă, +irk sim"i unnod chinuitor în stomac în timp ce privea racheta înăl"îndu&se. 5roiectilul deun al# strălucitor gă!duia, pro#a#il, cel mai cumplit atac terorist care se pomenise vreodată, avînd drept urmări moartea în$iorătoare a milioane deoameni. Ca şi cum o ast$el de pedeapsă nu ar $i $ost su$icientă, ştia că <arahse a$la undeva, la 6os Angeles, în !ona "intă, şi că ar $i putut $i, $oarte #ine,una dintre primele victime ale loviturii. 0i mai era şi soarta tatălui său. <euită, disperat, la Biordino şi descoperi pe $a"a #ătrînului italian o grimasă pecare n&o mai vă!use niciodată. @u era o e=presie de $urie împotrivateroriştilor, ci una plină de neliniştea stîrnită de gîndul că şi&ar $i putut pierde prietenul de o via"ă. în aceeaşi măsură în care nu dorea să se con$runte cuacest lucru, ştia că, în inima in$ernului otrăvitor din !ona lansării, tatăl său se

a$la undeva, pe plat$ormă, luptîndu&se pentru via"a lui, dacă situa"ia nu eracumva şi mai cumplită.6a #ordul lui +eep 8ndeavor, <ummer sim"ea aceeaşi $iori de spaimă

invadîndu&i trupul cu tot mai multă putere. +irk îi comunicase, prin radio,vestea salvării echipaului de la <ea 6aunch, dar şi $aptul că tatăl lor se a$laundeva, la #ordul plat$ormei. Cînd +elgado $u primul care o#servă intrarea în$unc"iune a motorului rachetei, ea îşi sim"i picioarele ca de cauciuc. Ca să nuse pră#uşească, se agă"ă de scaunul căpitanului şi, cu stoicism, rămase cu

privirea îndreptată spre plat$ormă, în timp ce ochii i se umplură de lacrimi.To"i cei a$la"i pe puntea de naviga"ie amu"iră, privind racheta care "îşnea de pe plat$ormă $ără să&şi poată crede ochilor. Bîndurile le !#urară, la unison, spresoarta şe$ului @/MA, pierdut undeva, în dîra de a#ur al# din urma rachetei.



— @u se poate, murmură -urch, şocat. 5ur şi simplu, nu se poate.



Capitolul $

5e su#mersi#ilul -adger, temperatura devenise de nesuportat. 5entru cănivelul apei din interior creştea, carcasa supraîncăl!ită de metal crease une$ect de saună. în timp ce îşi croia drum spre scaunul înclinat al pilotului,agă"îndu&se de o#iectele din ur, 5itt sim"ea că era gata să leşine din cau!acăldurii. 5e panoul de comandă, cîteva lumini continuau să clipească, indicînd$aptul că sistemul de men"inere a vie"ii mai era în $unc"iune, dar cele de propulsie muriseră demult. Cu toate că trupul îi era amor"it din cau!a căldurii,mintea sa chi#!uia, cu repe!iciune, că avea o şansă de a se eli#era dinstrînsoarea pontonului. 5rivind prin ochi năpădi"i de sudoare, se întinse şiapăsă #utonul de comandă etichetat drept 5OM5A +8 -A6A<T. Apoi,

prin!înd cu putere maneta de comandă, se aruncă pe spate în apa în creştere,$olosindu&şi întreaga greutate şi toată $or"a care îi mai rămăsese ca să îndrepte #rusc cîrma împotriva curentului tot mai puternic. 6a început, paleta cîrmei protestă, apoi se roti încet în sens contrar curentului, împotrivindu&se oricăreimişcări a lui 5itt. Cu muşchii îndurera"i şi cu pete ucîndu&i înaintea ochilor,el se "inea cu disperare de manetă, străduindu&se să nu&şi piardă cunoştin"a.5re" de o secundă, nu se întîmplă nimic. @u au!ea nimic altceva în a$araloviturii curentului de apă care se năpustea asupra su#mersi#ilului, iartemperatura din interior continua să crească. Apoi îi aunse la urechi unscrîşnet aproape impercepti#il. Treptat, !gomotul deveni tot mai puternic,atingînd intensitatea celui pe care îl au!ise mai înainte. în timp ce se străduiasă rămînă conştient, #u!ele sale schi"ară un !îm#et anemic. @u te lăsa, îşispuse, strîngînd mai tare maneta. 8 tot ce ai de $ăcut.

/n inginer de !#or cu ochi de vultur, care stătea, în milocul colegilorsăi ului"i de la <ea 6aunch, pe culmea unui deal stîncos de pe insula <anta

-ar#ara, $u primul care sesi!ă anomalia. O uşoară vi#ra"ie, aproapeimpercepti#ilă, a #a!ei rachetei, în momentul în care se desprindea de turnulde lansare.

— Oscilea!ă, spuse, cu voce tare.Colegii săi, e=tenua"i şi năuci"i de întregul calvar, îi ignorară vor#ele,

privind $urioşi şi nevenindu&le să creadă că altcineva lansase racheta de pe plat$orma lor. +ar, pe măsură ce acesta se urca tot mai sus şi mai sus învă!duh, mul"i dintre veteranii cu e=perien"ă în privin"a lansărilor o#servară că

ceva nu era în ordine cu traiectoria. 6a început, din rîndurile echipauluiadunat se ridică un murmurJ apoi !um!etul e=citat îi $ăcu pe acei #ăr#a"i sătremure ca în urma unui şoc electric. /nul dintre ei începu să strige, #lestemînd racheta să e=plode!e, iar un altul i se alătură. în scurt timp, 7ntreg



echipaul "opăia de colo&colo, urlînd la racheta în plin avînt şi străduindu&se săin$luen"e!e acel monstru mecanic aidoma unor ucători la curse careîndeamnă, după ce şi&au pariat ultimul #ănu", un cal $ără nici o şansă de aaunge la linia de sosire de la 5imlico

6a #ordul lui ogur2o, e=cita"ia stîrnită de lansare încă nu scă!use cîndun inginer de !#or se răsuci în scaunul său, întorcîndu&se către 6ing.

— +omnule, îi spuse, la motorul primei trepte se o#servă o oscila"iecare nu se încadrea!ă în parametri nominali de !#or prevă!u"i.

5recum maoritatea rachetelor moderne, Qenit&)<6 era direc"ionată, întimpul !#orului, prin austarea, sau prin înclinarea autaului motorului,redirec"ionîndu&i&se compresia pentru a&i controla orientarea. +upă cum 6ingo ştia $oarte #ine, secven"a ini"ială de lansare nu presupunea nici o vi#ra"ieînainte ca racheta să intre într&un regim ascensional sta#il, cînd sistemul de

naviga"ie tre#uia să ini"ie!e o uşoară corec"ie a direc"iei, pentru a conduceracheta către "intă. O corec"ie imediată nu putea $i cau!ată decît de oinsta#ilitate neo#servată.

<e apropie de postul de lucru al inginerului şi se uită îndelung pemonitorul computerului acestuia. Cînd vă!u că motorul rachetei vi#ra cuamplitudinea ma=imă, rămase cu gura căscată. întregul ciclu se reluă aproapeinstantaneu. 6ing #ănui imediat care era cau!a.

— Choi, care era devia"ia ori!ontală a plat$ormei la momentul T&(secunde; strigă către inginerul care o monitori!a.

Acesta se întoarse, îl privi pe 6ing cu teamă şi rosti cu voce a#ia au!ităL — 0aispre!ece grade. — @uE #ol#orosi 6ing, cu voce scrîşninda, în timp ce strîngea din ochi

cuprins de panică şi nevenindu&i să creadă.Culoarea îi pieri din o#rai şi se agă"ă cu putere de monitor ca să se

men"ină pe picioare cînd genunchii i se înmuiară #rusc. Avînd un

presentiment cumplit, deschise încet ochii şi se uită la racheta care se înăl"a peecranul video, aşteptînd să se petreacă inevita#ilul5itt nu avea de unde să ştie care $usese impactul găurilor date de el cu

$rene!ie. +ar !ecile de sco#ituri $ăcute în supra$a"a laterală a pilonilor desus"inere deschiseseră calea unui potop de apă de mare care pătrunseseînăuntru, copleşind pompele de #alast ale lui Od2sse2. +eoarece sistemulautomat de control $usese programat să men"ină adîncimea prescrisă pe duratalansării, apa care năvălea se adunase în interiorul pilonilor de sus"inere din

partea din spate şi trăsese plat$orma în os, către pupă. în momentul înăl"ăriide pe plat$ormă, racheta Qenit $usese înclinată cu peste cincispre!ece grade$a"ă de a=a verticală şi încercase imediat să corecte!e devia"ia de la planul prescris de !#or. +ar, la vite!a redusă a decolării, comanda ini"ială se



atenuase, aşa că po!i"ia motorului $usese austată din nou, cu valoareama=imă. 5e măsură ce vehiculul de lansare capătă vite!ă, reglaul setrans$ormase cu repe!iciune într&o supercorec"ie, iar computerele racheteideplasaseră autaele în po!i"ie opusă, ca să contra#alanse!e mişcarea. încondi"ii normale, racheta s&ar $i putut sta#ili!a după cîteva corec"ii minore.+ar, în timpul acelui !#or, re!ervoarele sale de com#usti#il erau pline doar pe umătate. Aceasta permitea ca lichidul de propulsie să se deplase!e încoace şiîncolo în timpul înclinării motorului, creînd un cuplu de $or"e dinamice decompensare. <uprasolicitatul sistem de control al sta#ilită"ii încercase!adarnic să uni$ormi!e!e !#orul şi, în cele din urmă, situa"ia se agravase şiracheta începuse să oscile!e.

/rmărind ecranul video sau imaginile transmise prin satelit sau uitîndu&se prin geamurile carlingii unui diria#il şi de pe o insulă aridă şi stîncoasă din

oceanul 5aci$ic, o mie de ochi priveau "intă la racheta al#ă care urca învă!duh, cînd aceasta începu să se rotească încet şi cutremurător în aer. Ceeace începuse, în momentul lansării, ca o uşoară oscila"ie, se trans$ormase, întimpul ascensiunii, într&o legănare continuă şi necontrolată care o purta cătrenori, părînd mişcarea din #uric a unei dansatoare anore=ice. +acă !#orul ar $i$ost controlat de <ea 6aunch, o comandă automată de siguran"ă ar $i detonatracheta dacă îşi schim#a direc"ia, nemaiîncadrîndu&se în parametri. +arechipaul lui ang scosese din programul !#orului comanda de anulare şiQenit&ul $u lăsat să se !#ată în înalturi, într&un dans chinuitor al mor"ii.

<pre surprinderea celor care priveau nei!#utind să&şi creadă ochilor,uriaşa rachetă se legănă cu putere în aer înainte de a se rupe, din interior cătree=terior, pocnind, literalmente, în două. 5rima şi cea mai de os treaptă sede!integra imediat, într&o minge imensă de $oc, cînd re!ervoarele decom#usti#il se aprinseră în acelaşi timp, cuprin!înd tot ceea ce le stătea încale într&un glo# de $oc. -ucă"ile mai mari şi s$ărîmăturile mecanismului

rachetei pe care e=plo!ia nu le topise că!ură în ploaie asupra unei !one pustiia oceanului, pe cînd norul în $ormă de ciupercă generat de e=plo!ie rămaseagă"at de al#astrul cerului, de parcă ar $i $ost pictat.

<căpate de măcel, #otul conic şi treapta superioară a Qenit&uluicontinuară să se deplase!e în mod #i!ar şi să accelere!e de&a curme!işul #ol"ii precum un glon" care înaintea!ă cu repe!iciune, propulsat numai de un impulsmecanic. +escriind cu gra"ie un arc para#olic, încărcătura utilă, urmată de odîră de $um, îşi pierdu treptat energia şi se îndreptă cu #otul înainte către

ocean, pentru a lovi supra$a"a apei stîrnind un ghei!er de resturi lăsate dee=plo!ia ini"ială. Cînd liniştea se pogorî pe neaşteptate, plutind deasupramării, o#servatorii ului"i se hol#ară, minunîndu&se, la curcu#eul de $um al#



care plutea pe urmele !#orului $atal, arcuindu&se, în tăcere, de la un ori!ont lacelălalt.



Capitolul 1

5e una din plaele stîncoase ale insulei <anta -ar#ara, un ele$ant demare se tre!i din somnul său tihnit şi ciuli o ureche către insulă. întul purtaîn osul dealurilor !gomotul ciudat al uralelor unui grup de vreo trei!eci deoameni aduna"i pe $ale!ă. @edumerit, animalul îşi săltă privirile către grupulînvălmăşit de #ăr#a"i, apoi se întinse la loc şi îşi continuă somnul.

5entru prima oară în via"a lor, tehnicienii şi inginerii din echipaul plat$ormei de la <ea 6aunch se #ucurau $iindcă asistaseră la eşecul uneilansări. /nii ova"ionau şi $luierau, în timp ce al"ii îşi ridicau pumnii în aer,săr#ătorind victoria. Cînd vehiculul de lansare e=plodă deasupra capetelor lor,chiar şi Christiano !îm#i, o$tînd uşurat, în timp ce Ohlrogge, coordonatorul

echipei de lansare de pe plat$ormă, îl #ătu cu palma pe umăr. — +e data asta, cineva, acolo sus, ne&a !îm#it, spuse el. — Mul"umesc lui +umne!eu. %ndi$erent ce&or $i încercat să lanse!e

ticăloşii ăia, nu avea cum să $ie #un. — /nul dintre inginerii mei de !#or a sesi!at o oscila"ie chiar din

momentul lansării. Tre#uie să $i $ost vor#a de un regla necorespun!ător alautaelor sau de o desta#ili!are a plat$ormei.

Christiano se gîndi la 5itt şi la vor#ele sale dinaintea plecării de peOd2sse2.

— 5oate că tipul ăla de la @/MA a $ăcut vreo vraă. — +acă&i aşa, îi suntem datori, nu glumă. — +a, dar şi mie îmi e cineva dator, răspunse căpitanul.Ohlrogge îl privi nedumerit. — /n ehicul de lansare de nouă!eci de milioane de dolari tocmai a

i!#ucnit în $lăcări. O să $ie al nai#ii de mult de plătit şi o să&i trimitem nota

societă"ii de asigurări, spuse celălalt, i!#ucnind în s$îrşit în rîs.ă!înd în $a"a ochilor transmisia prin satelit a de!integrării racheteiQenit, ang se în$ioră. Cînd camera prinse imaginea s$ărîmăturilor care se pră#uşeau, se întinse în tăcere după telecomandă şi închise monitorul.

— Cu toate că lovitura a eşuat, spectrul unui atac o să repre!inte o provocare serioasă pentru pu#licul american, îşi asigura wan şe$ul. 4uria osă se ridice la cote înalte, iar represaliile asupra *aponiei or să $iesemni$icative.

— +a, oamenii noştri care se ocupă de scurgerile de in$orma"ii către presă ar tre#ui să se asigure de asta, spuse ang, dînd deoparte $uria tre!ită deeşecul lansării. +ar dispari"ia lui oguio şi a echipei de lansare continuă să $ie presantă. Capturarea lor ar strica tot ce&am $ăcut pînă acum.



— Tongu o să&şi îndeplinească îndatoririle. 7ntotdeauna le&a respectatrăspunse wan.

5entru o clipă, ang se hol#ă la ecranul negru al monitorului, apoiîncuviin"a, dînd încet din cap.

7n centrul de control de pe ogur2o, starea de spirit trecu repede de la #ucurie la şoc, apoi la o de!amăgire nee=primată. 7ntr&o clipă, toateîndatoririle echipei de lansare se anularV, iar tehnicienii şi inginerii continuarăsă stea în tăcere în $a"a computerelor, hol #îndu&se la monitoarele care nu lemai $urni!au nici un $el de date @ici unul nu părea să ştie ce aveau de $ăcut încontinuare vor#eau între ei în şoapte a#ia au!ite.

Tonu îi aruncă lui 6ing o lungă privire de ghea"ă, apoi părăsi 7ncăperea$ără nici un cuvînt. în timp ce se îndrepta către puntea de naviga"ie, îl chemă

pe im printr&un radio porta#il şi îi vor#i. scurt, cu voce scă!ută. 5e punte îlgăsii pe căpitanul 6ee, hol#îndu&se prin geam la ploaia de s$ărîmături cu co!ide $um care murdărea cerul al#astru cu pete al#e de a#uri.

— <&a rupt în două, spuse, uimit, privind în ochii goi ai lui Tongu... — O pro#lemă cu plat$orma, răspunse Tongu. Tre#uie să părăsim

imediat !ona. 5utem porni chiar acum; — <untem pregăti"i. @u tre#uie decît să ridicăm şalupa la #ord şi pe

urmă putem pleca. @u mai avem timp, şuieră Tongu, pe neaşteptate. 5a!a americană de

coastă şi marina militară s&ar putea să $ie dea pe urmele noastre. 5orneşteimediat, cu toată vite!a, şi&o să tai chiar eu parîma care "ine şalupa.

6ee îl privi cu pruden"ă, apoi dădu din cap.Cum dori"i. Cursul e sta#ilit dea. @e îndreptăm către apele teritoriale

ale Me=icului, apoi, la adăpostul întunericului, ne a#atem către locul deîntîlnire.

Tongu dădu să părăsească puntea de naviga"ie, dar se opri #rusc. privind dincolo de geamurile din $a"ă, ochii îi că!ură pe plat$orma învăluită de$um de la <ea 6aunch. +inspre nord&vest se apropia de ea diria#ilul argintiu,care plutea acum la mai #ine de o sută de metri deasupra apei. Tongu îşi$lutura #ra"ul în direc"ia lui %car.

Anun"ă echipa de servan"i de la rachetele sol&aer. +istruge"i imediatdiria#ilul ăla, scuipă, apoi dispăru dincolo de uşă.

7n timp ce cele două elice gemene, cu cîte patru palete, ale lui ogur2o

începeau să lovească apa de su# coca navei, Tongu se gră#i către scarademonta#ilă care co#ora dincolo copastia de la tri#ord a vasului. 6a #a!aacesteia, şalupa al#ă sălta deasupra tala!urilor, legată cu o parîmă de #alustradă. O#servă rotocoalele de $um care se ridicau dinspre pupa #ărcii,



semn că motorul mergea în .relanti. +e!lega repede parîma, şi&o încolăci în urul mîinii şi aşteptă pînă cînd următorul val săltă şalupa, lipind&o de navă.A#ia mai a avu nevoie să $acă un pas ca să sară la #ord, spre prova, şi îşi iu"i picioarele către ca#ină, aruncînd parîma în$ăşurată într&o găleată goală de pe punte. înăuntru îi găsii pe im şi pe doi dintre oameni din grupul său decomando, stînd alături de cîrmă.

— A"i adus totul la #ord; între#ă Tongu.im încuviin"ă dînd din cap.7n timpul agita"iei stîrnite de lansare, am cărat la #ord armele şi

provi!iile, #a chiar şi ceva com#usti#il de re!ervă, $ără să ne derane!enimeni.

Cu o mişcare a capului, im arătă către puntea deschisă, de al cărei parapet erau $i=ate patru #utoaie de cîte o sută cinci!eci de litri de #en!ină.

— 5entru moment, rămînem în derivă în spatele pupei, apoi pornimcătre vasul de întîlnire. Cînd vor $i detona"i e=plo!i#ilii;im îşi privi ceasul. — 5este două!eci şi cinci de minute. — <u$icient pentru ca servan"ii rachetelor să distrugă diria#ilul.ogur2o se îndepărtă cu iu"eală de mica am#arca"iune care continuă să

!ă#ovească printre tala!urile oase. Cînd $ostul ca#lier aunse la o distan"ă de patru sute de metri, im aduse maneta de vite!ă pe po!i"ia 7@C8T şi seîndepărtă pe $uriş, cu prova orientată către sud&est. Cît ai clipi, îşi imagină el,avea să arate ca oricare alt vas de pescuit care se întorcea acasă, la <an +iego.

/n nor gros de a#uri al#i continua să atîrne deasupra lui Od2sse2, precum un #anc de cea"ă, încă mult timp după ce racheta Qenit se înăl"ase învă!duh şi e=plodase. +eşi $oarte încet, #ri!a uşoară începu să s$îşie ga!ele deevacuare, sco"înd cînd şi cînd la vedere por"iuni din plat$orma de lansare, carese iveau din cea"ă.

— Acolo, os, pare să $ie un castron cu supă de moluşte, spuse Biordino,virînd şi aducîndu&l pe %car deasupra plat$ormei.7n timp ce el şi +ahlgren îşi plim#au ochii peste aceasta, uitîndu&se după

orice urmă a lui 5itt, +irk activă sistemul 6A<3, căutînd orice anomalieoptică care ar $i putut repre!enta o $iin"ă umană.

— @u "in să mă crede"i, dar eu cred că #e#eluşul ăsta se scu$undă, spuse+ahlgren, pe cînd planau în urul e=tremită"ii pupa a plat$ormei şi îi puteau!ări partea e=pusă vederii pînă deasupra apei.

-ăr#a"ii din nacelă o#servară, cu uşurin"ă, că pilonii de sus"inere dinspate erau mai scur"i decît cei din $a"ă.

— 8 clar că ia apă la pupa, răspunse +irk.



— Mă între# dac&o $i opera #ătrînului tău. <&ar părea că asta tocmai acostat pe cineva o nouă rachetă, spuse Biordino.

— 5oate că şi o nouă plat$ormă, adăugă +ahlgren. — +ar unde e el; se între#ă +irk, cu voce tare.1eali!au că pe plat$ormă nu se !ărea nici un semn de via"ă. — A#urii încep să se împrăştie. %mediat ce iese la iveală plat$orma

pentru elicoptere, mergem să ne uităm, răspunse Biordino.7n timp ce pluteau înapoi, către prova plat$ormei, +ahlgren privi în os şi

chipul i se schimonosi. — 4ir&ar să $ie. A dispărut şi -adger. Tre#uie să se $i scu$undat în

timpul lansării.Cei trei amu"iră, între#îndu&se dacă dispari"ia su#mersi#ilului era ultima

dintre pierderile pe care le avuseseră de su$erit.

6a trei mile către sud, un artilerist de pe ogur2o trans$era coordonatele preluate de pe radar ale aerostatului în sistemul de ghidare al racheteichine!eşti sol&aer C<A&'. +iria#ilul care se deplasa cu vite!ă redusă era celmai uşor o#iectiv pe care echipa de artilerişti şi&l dorise vreodată drept "intă.4iind vor#a despre un o#iect atît de mare, a$lat la o distan"ă atît de mică,şansele de a rata lovitura erau aproape ine=istente.

7n încăperea închisă de lîngă #ateria de rachete, un e=pert în comandaarmamentului stătea în $a"a unei console, trans$erînd datele de ghidare atragerii printr&o cone=iune cu comanda rachetei. Cînd radarul încorporat înaceasta recunoscu "inta, $i=îndu&se asupra ei, un şir de leduri ver!i îi clipi în$a"a ochilor. -ăr#atul ridică imediat receptorul tele$onului cuplat direct cu puntea de naviga"ie.

— Kintă locali!ată şi proiectil armat, i se adresă căpitanului 6ee, cuvoce monotonă. Aştept ordinul de tragere.

5rin geamul lateral al pun"ii de naviga"ie, 6ee aruncă o privire către

aerostatul din depărtare, care plutea deasupra plat$ormei. 8=plo!ia uneirachete puternice la impactul cu diria#ilul i&ar $i o$erit o priveliştespectaculoasă, gîndi, copilăreşte. 5oate că aveau să distrugă şi îndepărtatanavă turcoa! care !ă#ovea la marginea ecranului radarului, părăsind apoilocul $ără să lase martori. +ar toate la timpul lor. îşi apropie gura de receptor,cu inten"ia de a ordona deschiderea $ocului, dar cuvintele îi înghe"ară #rusc pe #u!e. Ochii îi că!useră pe două o#iecte mici, întunecate, care se iviseră dinspatele aerostatului. 1ămase împietrit, urmărindu&le cu privirea în timp ce se

dovedeau a $i două aeronave !#urînd la oasă altitudine.Avioanele de luptă 4&:N+ 4alcon decolaseră de urgen"ă de la o #a!ă

aviatică din 4resno a Băr!ii Aeriene @a"ionale, la cîteva minute după cesatelitul @O1A+ detectase lansarea rachetei Qenit. în timp ce !#urau către



locul lansării, pilo"ii $useseră trimişi către ogur2o datorită semnalului de pericol dat de +eep 8ndeavor. Avioanele cu reac"ie, de un gri strălucitor,!#urau aproape de supra$a"a apei şi se năpustiră către ogur2o trecînd pe lacîteva !eci de metri deasupra pun"ii din $a"ă. Mugetul puternic al motoarelorcu reac"ie i!#i urechile la o secundă după ce um#rele lor goniră pe deasupracapetelor, !guduind geamurile pun"ii de naviga"ie, unde 6ee stătea locului,avînd e=presia unui om în su$erin"ă.

— Co#orî"i #ateriaE Co#orî"i&o şi asigura"i&oE se răsti în receptor.7n timp ce rachetele sol&aer erau puse la adăpost, 6ee privea cele două

avioane de luptă care cîştigaseră altitudine şi începuseră să descrie cercuristrînse în urul navei care se deplasa cu vite!ă.

— TuE strigă către un marinar din apropiere. Băseşte&l pe Tongu şi adu&l pe puntea de naviga"ie... imediat.

Chipurile #ăr#a"ilor din aerostat radiară cînd vederea celor două avioaneale Băr!ii Aeriene @a"ionale care se învîrteau deasupra lui ogur2o îi $ăcu săse simtă uşura"i, $ără să ai#ă idee cît $useseră de aproape de a $i spul#era"i învă!duh de #ateria de rachete sol&aer a navei. 0tiau că o mul"ime de nave alemarinei militare se îndreptau într&acolo şi că, în momentul acela, vasul avea pu"ine şanse de a nu $i capturat. îşi întoarseră din nou aten"ia asupra plat$ormei acoperite de $um de su# ei.

— Cea"a de deasupra plat$ormei pentru elicoptere se ridică, o#servaBiordino. @e lăsăm os, #ăie"i, dacă vre"i să sări"i şi să arunca"i o privireîmpreur.

— 8vident, răspunse +irk. *ack, putem să începem cu puntea denaviga"ie şi să co#orîm apoi în hangar, dacă aerul e respira#il.

— 8u aş începe cu #arul, !ise Biordino, încercînd să spul#ere dispo!i"iasum#ră. +acă e tea$ăr, parie! că&şi prepară un martini şi că dă gata provi!ia decovrigei săra"i a navei.

Apoi descrise un cerc larg deasupra plat$ormei, aducînd diria#ilul maiaproape, cu #otul su# vînt. Cînd se alinia cu platoul şi începea să piardăaltitudine, +ahlgren îşi întoarse capul către partea din spate a carlingii şi arătăcu degetul spre geamul lateral.

— Arunca"i o privire într&acolo, spuse.6a cîteva !eci de metri de marginea laterală a plat$ormei, un et de #ule

erupse #rusc deasupra apei. +upă cîteva secunde, un o#iect pestri", de un grimetalic, sparse supra$a"a oceanului.

— 1esturi de la lansare; între#ă +ahlgren. — @u, e -adgerE e=clama Biordino.7ndreptînd diria#ilul către o#iect, cei trei #ăr#a"i putură vedea că, de

$apt, su#marinul @/MA era cel care "îşnise la supra$a"ă. opseaua metali!ată



a vehiculului su#acvatic se copsese şi se desprinsese în timpul e=plo!iei dinmomentul lansării, lăsîndu&i învelişul împestri"at de amestecul de grund şimetal. 5artea de la provă era încovoiată şi de$ormată, de parcă ar $i $ostimplicat într&un caram#ola la o oră de vîr$. @u puteau decît să ghicească cumde mai plutea încă, dar nici unul dintre ei nu putea nega că era acelaşisu#mersi#il e=perimental cu care navigaseră +irk şi +ahlgren către plat$ormă.

Cînd Biordino co#orî aerostatul ca să se poată uita mai îndeaproape, ceitrei vă!ură, ului"i, capacul tam#uchiului de la partea superioară răsucindu&seşi deschi!îndu&se. în timp ce priveau $ără să&şi creadă ochilor, din tam#uchiuldeschis i!vorî un et de a#uri. 5entru cîteva secunde agoni!ante, rămaseră cuochii lipi"i de tam#uchi, însu$le"i"i de o speran"ă $iravă. în cele din urmă,o#servară apari"ia #i!ara a unei perechi de picioare în şosete, care se ridicarădin tam#uchi şi apoi deasupra acestuia. 5e urmă se ivi un petec de păr negru,

iar ei reali!ară că picioarele erau, de $apt, mîini vîrîte într&o pereche de şosete.Acele mîini pe care şosetele le $ereau de contactul cu metalul $ier#interidicară curînd deasupra cuptorului închis trupul uscă"iv şi chinuit al posesorului lor.

— 8 tataE 8 tea$ărE e=clamă +irk, uşurat şi radios.5itt se ridică în picioare, clătinîndu&se pe su#marinul care se legăna şi

trăgînd cu putere în piept aerul răcoros al oceanului. Avea aspectul unuine#un acoperit de sînge şi de sudoare, iar hainele se "ineau de el de parcă i s&ar $i lipit de piele. +ar ochii îi străluceau cînd şi&i înăl"ă către cer şi îşi $luturavesel mîna către #ăr#a"ii din diria#il.

— Co#orîm, anun"ă Biordino, începînd să lase aerostatul către supra$a"aapei, pînă cînd nacela aunse la doar cî"iva centimetri deasupra valurilor.

Cu o mişcare di#ace, îl încetini şi îl plasa paralel cu su#mersi#ilul. 5ittse aplecă şi închise tam#uchiul lui -adger, apoi $ăcu cî"iva paşi şi apăru,clătinîndu&se, în uşa deschisă a nacelei, de unde +irk şi +ahlgren îl prinseră

de #ra"e şi îl traseră iute şi cu #ine la #ord. — Cred, spuse 5itt senior cu gîtleul uscat, că tre#uie să #eau ceva.5itt aluneca pe scaunul copilotului şi goli cu lăcomie o sticlă de apă, iar

Al, +irk şi +ahlgren îi povestiră cum se de!integrase racheta Qenit, i!#ucnindîn $lăcări cu cîteva minute mai înainte. 8=aminînd urmele de vapori dinvă!duh şi uitîndu&se la ogur2o, care, la mare distan"ă, încerca să scape cu$uga, 5itt continuă cu descrierea atacului său s$redelitor asupra pilonilor desus"inere ai plat$ormei şi a asaltului violent al apei din timpul lansării.

— 0i eu, care pariasem #ani #uni pe $aptul că stăteai tolănit în #arul luiOd2sse2, pregătindu&"i un martini, #om#ăni Biordino.

— 8u eram cel scuturat şi clătinat, rîse 5itt. 8ra să mă coc de viu cînd-adger s&a în"epenit în partea laterală a pontonului, dar am reuşit să răsucesc



cîrma împotriva curentului şi să mă eli#ere!, aungînd în ape mai reci. Chiarşi cu tancurile de imersiune goale, ridicarea la supra$a"ă mi&a luat ceva timp, pînă cînd am i!#utit să pun în $unc"iune pompa de santină. înăuntru mai e încăo grămadă de apă, dar su#marinul o să mai plutească o vreme.

— %au legătura prin radio cu +eep 8ndeavor şi&i pun să&l pescuiască pe-adger imediat după ce îm#arcă echipaul plat$ormei, care e pe insula <anta-ar#ara, spuse Biordino.

— O să am pe cap o soră $urioasă dacă n&o anun"i mai întîi pe ea că eştitea$ăr, îl mustră +irk.

<ummer $u gata să leşine cînd, printre pîrîiturile sta"iei radio de pe +eep8ndeavor, se au!i vocea tatălui ei, comandînd în glumă o #ere şi un sandvişcu unt de arahide.

— @e&am temut de tot ce&i mai rău, i!#ucni ea. Ce +umne!eu "i s&a

întîmplat; — 8 o poveste lungă. 8 su$icient dacă&"i spun că cei de la %nstitutul<cripps n&or să $ie mul"umi"i de a#ilită"ile mele de pilot de su#marine, !ise,$ăcîndu&i pe to"i cei pe puntea de naviga"ie a lui +eep 8ndeavor să se scarpineîn cap.

Cînd Biordino ridică diria#ilul, îndepărtîndu&l de supra$a"a apei, 5itto#servă avioanele 4&:N care se roteau deasupra navei $ugare ogur2o.

— 5înă la urmă, a sosit cavaleria; — Chiar acum cîteva minute. Marina militară are o armada care se

îndreaptă încoace. asul n&are şanse să scape. — 0alupa lui se gră#eşte, cu siguran"ă, spuse 5itt, arătînd cu capul către

un grăunte al# dinspre sud.5ro$itînd de spectacolul e=plo!iei şi de con$u!ie, şalupa de pe ogur2o

se îndepărtase $ără !arvă de nava mamă şi se îndrepta spre ori!ontul sudic cucea mai mare vite!ă.

— +e unde ştii că&i şalupa lor; între#ă Biordino, miindu&şi ochii într&acolo. — /ită&te aici, ripostă 5itt, lovind cu degetul în monitorul F8<CAM.7n timp ce vor#eau, 5itt se ucase cu trans$ocatorul şi se întîmplase să

surprindă am#arca"iunea care $ăcea e=ces de vite!ă. %maginea $ocali!ată îiarătase limpede că era şalupa navei ogur2o, pe care&l vă!useră mai devreme.

— 8 clar că avioanele nu o urmăresc, spuse +irk, din spate, o#servîndcă cele două 4&:N se roteau deasupra navei care se îndepărta către vest.

— <ă mergem după ea, !ise 5itt. — @&are nici o şansă împotriva aripilor noastre vioaie, mîrîi Biordino,

împingînd maneta de vite!ă în po!i"ia MAU%M şi urmărind vite!ometrul alcărui indicator se îndrepta uşor spre cinci!eci de noduri.



Capitolul 2

— +e ce n&au tras în avioane, sau în diria#ilul ăla in$ernal; înurăTongu, uitîndu&se îndelung la ogur2o printr&un #inoclu.

Mişcările violente ale şalupei care se deplasa cu toată vite!a pe deasupravalurilor îl împiedicau să&şi $ocali!e!e privirea şi, în cele din urmă, aruncă cugrosolănie #inoclul pe capotă.

— Avioanele l&au intimidat pe 6ee, spuse im, peste umăr, "inînd cu putere cîrma. O să plătească cu via"a peste vreo două minute.

5e măsură ce şalupa accelera către sud, ogur2o devenea tot mai mic,apropiindu&se de linia ori!ontului. +ar, cînd e=plo!ivele plantate detonară, putură vedea limpede eturile de apă împroşcate în aer de&a lungul liniei de

plutire a navei.5e puntea de naviga"ie, căpitanul 6ee se gîndi mai întîi că avioanele 4&:N trăseseră în el. +ar aeronavele de luptă continuau să se rotească, leneşe,deasupra, şi nu se !ărea nici un semn care să indice că s&ar $i tras vreun proiectil. Cînd se evaluară pagu#ele şi i se raportă că partea in$erioară a cociiera compromisă în mai multe locuri, 6ee reali!ă dintr&o dată cine eravinovatul. Cu cîteva minute înainte, un marinar îl anun"ase că îi vă!use peim şi pe Tongu îm#arcîndu&se pe şalupă şi că mica am#arca"iune $useseapoi !ărită îndreptîndu&se către sud cu toată vite!a. Cuprins de sen!a"iaîngre"oşătoare a trădării, 6ee în"elese că el şi nava lui $useseră considera"i pioni de sacri$iciu.

7nsă un calcul greşit urma să îi salve!e. im şi echipa lui de demolatori plantaseră din a#unden"ă e=plo!i#ili care ar $i putut s$îrteca măruntaiele uneinave o#işnuite, de dimensiunile lui ogur2o. +ar nu "inuseră cont de oin$orma"ie de mare importan"ă despre ca#lierL avea coca du#lă. încărcăturile

e=plo!ive o s$îşiaseră cu uşurin"ă pe cea interioară, dar celei e=terioare îicur#aseră doar ta#lele de #orda. Apa de mare "îşnise în calele in$erioare, darnu cu $or"a prevă!ută de Tongu, care ar $i scu$undat nava a$lată în plinăvite!ă. 6ee opri imediat vasul, plasă pompele porta#ile în calele avariate, apoii!olă !onele care pre!entau riscuri maore închi!înd uşile etanşe. @ava avea săse canarisească şi nu avea să se mai poată deplasa cu vite!ă dar, cel pu"in, nuurma să se scu$unde.

5otopul odată stăvilit, căpitanul privi printr&un #inoclu de teren şalupa

care $ugea cu vite!ă, pier!îndu&se în depărtare. 6ee ştia că, din momentulacela, nu mai avea mult de trăit. 4iind căpitanul vasului care lansaseîmpotriva <tatelor /nite atacul cu rachetă eşuat, ar $i devenit principalul "apispăşitor dacă ar $i $ost capturat. +acă ar $i reuşit cumva să scape sau dacă ar



$i $ost eli#erat, nu se putea spune cum anume l&ar $i primit ang. Mul"umit cănava era sta#ilă, 6ee se scu!ă şi părăsi puntea de naviga"ie, retrăgîndu&se înca#ina sa. 1ecuperînd un revolver Makarov de nouă milimetri, $a#ricat înChina, de su# un sertar plin cu cămăşi călcate, se întinse cu griă pe pat, îşi puse "eava în ureche şi apăsă pe trăgaci.

7n timp ce urmăreau şalupa care se deplasa cu repe!iciune, #ăr#a"ii dinnacela lui %car o#servară o serie de e=plo!ii care s$îrtecara, de&a lungul, cocalui ogur2o.

— 6unaticii aia au de gînd s&o scu$unde odată cu tot echipaul; seminuna +ahlgren.

5entru cîteva minute, urmăriră cu privirea nava care încetini, dar rămasesta#ilă. 5itt o#servă că nimeni nu părea să se gră#ească către #ărcile desalvare şi putu vedea mai mul"i mem#ri ai echipaului care se re!emaseră

alene de #alustradă, privind avioanele cu reac"ie de deasupra lor. <tudie liniade plutire a navei, căutînd o modi$icare semni$icativă, dar nu reuşi să constatedecît o uşoară canarisire.

— @&o să dispară dintre noi prea curînd, spuse. <ă continuăm urmărireatenderului.

Biordino se uită pe ecranul laptopului care a$işa datele $urni!ate desistemul 6A<3 şi o#servă, la sud&est, mai multe $orme gri, la vreo cinci!ecide kilometri distan"ă.

— 5rietenii noştri de la marina militară sunt pe drum, spuse, #ătînd cudegetul în ecran. @&o să mai $ie multă vreme singuri.

Avînd avantaul unei vite!e cu aproape două!eci de noduri mai mare,diria#ilul începu să cîştige teren cu uşurin"ă, apropiindu&se de am#arca"iuneaal#ă care $ugea. %car nu urcase mai sus de o sută cinci!eci de metri cîndBiordino începu urmărirea, $ără să mai irosească energia ca să cîştigealtitudine. +iria#ilul aluneca lin către siaul #ărcii, !#urînd repede şi la oasă

înăl"ime deasupra apei. Cînd se apropiară, 5itt $ocali!ă camera desupraveghere asupra pun"ii deschise din spatele am#arca"iunii şi asupraca#inei. 5e puntea acoperită nu putea !ări decît nişte $orme nedesluşite lîngăcîrmă.

— Am numărat patru #ăr#a"i pe punte, spuse. — +upă cum se pare, nu le place înghesuiala în timpul evadărilor,

ripostă Biordino.5itt plim#ă camera de&a lungul pun"ii $ără să descopere nici un $el de

armament greu, dar remarcînd #utoaiele suplimentare cu car#urant de la pupă. — Au #en!ină su$icientă ca să $ugă în Me=ic, !ise.



— Cred că prietenii noştri de la 5a!a de Coastă din <an +iego s&ar puteasă ai#ă un cuvînt de spus în privin"a asta, răspunse Biordino, plasînddiria#ilul pe o traiectorie mai apropiată de a #ărcii.

Aten"ia lui Tongu şi a oamenilor săi continua să $ie concentrată asupralui ogur2o, dar unul dintre mem#rii grupului de comando o#servă, în celedin urmă, aerostatul care se apropia. în timp ce im manevra cîrma, ceilal"itrei ieşiră instinctiv pe puntea deschisă, ca să poată vedea mai #ine diria#ilul.5itt $ocali!ă trans$ocatorul camerei asupra lor pînă cînd $e"ele li se puturădistinge cu uşurin"ă.

— 1ecunoaşte"i vreunul dintre aceste personae; îi între#ă, peste umăr, pe +irk şi +ahlgren.

5itt cel tînăr studie ecranul numai o clipă înainte de a scrîşni puternicdin din"i. Totuşi, i!#ucnirea de mînie i se domoli repede, iar pe chip i se

întoarse !îm#etul plin de mul"umire. — 5e cel gen 4u Manchu, din miloc. <e numeşte Tongu. 8 maestrul deceremonii al lui ang cînd e vor#a de torturi şi de asasinate. <e pare că el acoordonat lovitura de la #ordul lui Od2sse2.

— +acă&i un tip atît de ama#il, e o ruşine să&i stricăm vacan"a în Me=ic,$ăcu Biordino.

7n timp ce vor#eau, îndreptă prova aerostatului în os şi o men"inu ast$elîn timp ce acesta co#ora încet către apă. Cînd se păru că avea de gînd să&ia$unde #otul în ocean, manevră cu delicate"e comen!ile, ori!ontali!înd nacelala e=act cincispre!ece metri deasupra apei. în timpul co#orîrii, %car micşorasedistan"a dintre cele două nave, iar Biordino îl adusese pe o po!i"ie paralelă cu #a#ordul şalupei, pînă cînd nacela aunsese să $ie suspendată alături deaceasta.

— rei să ieşi ca să #ei o #ere cu tipii ăştia; îl între#ă 5itt, cînd vă!u că

cei din #arcă se a$lau la o depărtare de numai cî"iva metri. — @u, vreau doar să a$le ca n&au cum să scape de Al @e#unu şi de<acul lui Magic cu Ba!, rînii el.

5e urmă încetini pînă la o vite!ă egală cu a şalupei săltate de valuri, iarînvelişul amplu al #alonului îşi arunca um#ra asupra păr"ii superioare aam#arca"iunii. -ăr#a"ii de la #ordul lui %car detectară dintr&o dată un !gomotsacadat, cîtuşi de pu"in #inevenit, care îl acoperea pe cel al motoarelorgemene de la #ordul şalupei, ca şi pe al motoarelor 5orsche ale elicelor

aerostatului. 5rivind înapoi, către #arcă, 5itt vă!u că Tongu şi cei doi #ăr#a"idin grupul de comando îşi regăsiseră armele automate şi stăteau pe puntea dela pupa, trăgînd în aerostat.



— O să&"i cumpăr o cutie&ntreagă. 1ămîi neclintit !ece secunde, apoivirea!ă la ma=imum către #a#ord şi îndepărtea!ă&ne dracului cît mai mult de #arca asta.

— @u cumva ai de gînd să $aci ceea ce cred eu; între#ă Biordino.5itt îi aruncă în gra#ă o privire po!naşă, apoi îşi întinse o mînă către

şnurul pentru evacuarea sau admisia ga!ului din #alon de deasupra capului întimp ce răsucea pe po!i"ia deschis #utonul marcat drept 86%-81A18COM-/<T%-%6. Trase de cordon, îi dădu drumul după ce numără în gînd pînă la opt, apoi aduse #utonul în po!i"ia închis. 6a pupa nacelei, o valvă pentru evacuarea de urgen"ă a re!ervorului de com#usti#il se deschise,eli#erînd un potop de #en!ină care se revărsă de pe $undul acestuia. 5itt seuită în os şi vă!u că puntea de la pupa era scăldată în com#usti#ilul care sescurgea de&a lungul parapetului din spate în timp ce am#arca"iunea se

năpustea printre valuri. Tongu şi ceilal"i doi îşi acoperiră $e"ele şi se repe!irăsu# acoperiş atîta vreme cît ploaia de #en!ină continua să&i împroaşte, dar seîntoarseră imediat după încetarea potopului şi îşi înăl"ară din nou armele, cuinten"ia de a distruge aerostatul. 5itt îi urmări plin de curio!itate pe cînd #altade com#usti#il spăla puntea din urul picioarelor lor, împroşcînd cîteva scaunede pe punte, o #anchetă şi cele patru #utoaie de cîte o sută cinci!eci de litri de #en!ină $i=ate într&o parte. Trase cîteva $umuri din tra#uc ca să&i a"î"e arul,apoi îşi scoase capul prin $ereastra laterală a carlingii, al cărei geam se $ăcuse"ăndări. îl vă!u pe Tongu doar la cî"iva metri distan"ă şi !îm#i cînd asasinul privi în sus şi îşi îndreptă arma către el. 5utea sim"i că, su# picioarele sale,diria#ilul începea să vire!e în timp ce Biordino îşi lua mîinile de pe comen!i.Calm, trase cu nonşalan"ă un ultim $um din tra#uc şi îl aruncă, nepăsător,către pupa şalupei.

/n val lovi şalupa, iar Tongu se re!emă de #alustrada laterală în vremece&şi $i=a gră#it în umăr patul puştii de asalt A&9'. 5e cînd ochea capul lui

5itt, ieşit pe $ereastra carlingii, a#ia dacă o#servă micul o#iect verde careco#orî legănat de vînt şi se lovi de punte chiar alături de el. +egetul tocmaiîncepea să i se apese pe trăgaci, cînd, cu un pocnet sonor, ceva erupse la picioarele lui.

îr$ul incandescent al tra#ucului aprinsese vaporii de #en!ină care seînăl"au de pe punte chiar înainte de a&i atinge supra$a"a. 5loaia de com#usti#ilcă!ută din aerostat se răspîndise pretutindeni şi, în cîteva secunde, întreaga pupă a am#arca"iunii se trans$ormă într&un !id de $oc. /n mem#ru al grupului

de comando, care stătea alături de Tongu, $usese udat leoarcă cu #en!ină, aşacă $lăcările îi cuprinseră imediat picioarele şi trunchiul. %ntrat în panică, îşiaruncă arma şi începură să "opăie ne#uneşte pe punte, încercînd să&şi stingăhainele lovindu&le cu mişcări ample ale #ra"elor. în cele din urmă, alerga



urlînd de durere către #alustradă şi se aruncă peste copastie, iar apeleoceanului stinseră iute tor"a umană, înăl"înd un rotocol de $um. +e la cîrmă,im îl vă!u pe omul care sărise peste #ord, dar nu schi"ă nici un gest pentru aîntoarce #arca ca să&l salve!e pe teroristul pîrolit.

4iind învăluit şi el pentru o clipă de $lăcări, Tongu îşi co#orî mîniosarma, $ără să tragă, şi sări su# acoperiş, unde i!#uti să&şi stingă panto$ii şi pantalonii aprinşi. im îşi plim#a privirea alarmată de la pupa cuprinsă devîlvatăi la Tongu.

— e!i&"i de drum, strigă acesta, $ocul o să se stingă singur.+e $apt, vîntul şi apa de mare împroşcată de am#arca"iunea în vite!ă

stinseseră dea o parte din $lăcările de pe margini, dar pe punte continuau săse prelingă #ăl"i de com#usti#il aprins, iar dîrele dense şi negre de $um arătaucă $ocul nu mistuia doar #en!ină.

— +ar avem provi!iile de com#usti#ilE urlă im, cu ochii la $lăcărilecare lingeau #utoaiele cu #en!ină.Tongu uitase de #utoaiele pline $i=ate pe puntea de la pupa, în milocul

$lăcărilor. 4ocul se concentrase la început în spatele acestora, dar #en!ina care #ăltea pe punte îl adusese la #a!a lor. Cercetînd cu privirea consola de lacîrmă, Tongu vă!u un mic e=tinctor prins de perete. +intr&o săritură, îlsmulse la iu"eală, îi scoase şplintul de #locare şi $ugi pe puntea din spate, săapere #utoaiele de atingerea $ocului. +ar era prea tîr!iu.

Capacul etanş al unuia dintre #utoaie nu $usese strîns pînă la capăt,lăsînd să scape o dîră su#"ire de vapori. 5resiunea celor din interior crescusedatorită vi#ra"iilor neîntrerupte ale #ărcii i!#ite de valuri, mărindu&se încă şimai mult din cau!a $ocului dogoritor din apropiere. Cînd, în cele din urmă,$lăcările aunseră destul de aproape ca să aprindă vaporii, #utoiul cu #en!inăe=plodă de parcă ar $i $ost plin cu pra$ de puşcă. %ar celelalte trei se aprinserăîntr&o succesiune rapidă, cu e$ecte devastatoare.

+in aerostatul care se îndepărta de şalupă, 5itt şi ceilal"i priviră,în$iorîndu&se, primul #utoi care sări în aer e=act peste Tongu. Q#urînd din #utoiul e=plodat, o schiă mare îi străpunse trupul, croindu&i în piept o gaurăovală, de dimensiunile unei mingi de $ot#al. 7n timp ce se pră#uşea îngenunchi, pe chipul asasinului trecu o e=presie de uimire. în ultimele secundeale vie"ii sale, îşi ridică ochii către diria#il, privindu&l cu o mînie s$idătoareînainte de a $i înghi"it de in$ernul învăpăiat.

8=plo!iile următoare distruseră întreaga suprastructură a am#arca"iunii,

trans$ormînd&o într&un vîrte de #îrne şi de alte resturi !#urătoare. O mingeuriaşă de $oc urcă în vă!duh, rostogolindu&se, cînd pupa #ărcii se înăl"ă #ruscîn aer, elicele încă în $unc"iune agitîndu&şi paletele către cer. 8=plo!ia îicăscase în cocă o gaură largă, prin care oceanul o sor#i cu repe!iciune,



trăgînd&o su# valuri într&un clocot de spumă şi de $um şi ducînd la $undtrupurile lui im şi Tongu, precum şi pe al celuilalt terorist.

Biordino viră #rusc, îndepărtîndu&l pe %car de am#arca"iunea care săreaîn aer, dar aerostatul $u totuşi împroşcat de resturile aruncate în vă!duh, caretrasară încă un şir de găuri în învelişul său de pîn!ă. <upra$a"a acestuia eraîmpestri"ată de mai #ine de o sută de rupturi, tăieturi şi găuri de glonte, care puseseră la dispo!i"ia heliului din interior adevărate #ulevarde pe care săevade!e. însă diria#ilul ciuruit şi avariat re$u!a să se pră#uşească şi rămaseagă"at de cer aidoma unui avion de luptă deteriorat.

-ăr#a"ii din nacelă cuprinseră cu privirea peisaul ireal care îi înconura.în vă!duhul de deasupra lor continua să atîrne o dîră groasă de $um al#, urma pieririi prin e=plo!ie a rachetei Qenit. 5e apă, o $regată şi un distrugător alMarinei Militare puteau $i vă!ute îndreptîndu&se către ogur2o, deasupra

căruia roiau avioanele de vînătoare cu reac"ie. 0i, su# ei, ardeau mocnit maimulte #îrne împrăştiate printre valuri, marcînd mormîntul lui Tongu şi altenderului scu$undat.

— Cred că i&am dăruit prietenului tău nişte momente $ier#in"i, îi spuseBiordino lui +irk, cînd capul acestuia apăru în carlingă.

— Am sen!a"ia că, de&acum înainte, o să ardă în $ocul iadului o #ună #ucată de vreme.

— %&am o$erit un început de toată $rumuse"ea, spuse 5itt. Acolo, înspate, tu şi *ack sunte"i te$eri;

— Avem doar cîteva !gîrieturi. Am reuşit amîndoi să dansăm în urul plum#ilor !#urători.

— +ar uite ce i&au $ăcut diria#ilului meu, #odogăni Biordino, cu durere pre$ăcută, $luturîndu&şi mîna ur împreurul gondolei ciuruite.

— Cel pu"in, toate $unc"iile vitale sunt corespun!ătoare. 7n ciudagloan"elor trase în înveliş, heliul are su$icientă presiune ca să ne men"ină în

vă!duh şi avem la dispo!i"ie o sută şapte!eci şi cinci de litri de com#usti#il casă aungem la "ărm, spuse 5itt, privind indica"iile aparatelor de pe consolăînainte de a opri motorul avariat. +u&ne acasă, @e#unule Al.

— 4acă&se voia ta, răspunse Biordino, îndreptînd #otul lui %car către est.în timp ce, cu autorul unui singur motor, conducea încet către continentdiria#ilul avariat, se întoarse către 5itt, !icîndL Acum, cît despre tra#ucurilealea



Capitolul 3

8chipaul lipsit de căpitan de pe ogur2o nu avu nevoie decît de apari"ia$regatei şi a distrugătorului ca să se predea. 5e măsură ce, în vă!duhul dedeasupra, se iveau tot mai multe avioane de luptă, pentru to"i cei de la #orddeveni evident $aptul că o încercare de $ugă ar $i $ost echivalentă cu anihilarealor. 0i, avînd coca avariată, nu aveau cum să se deplase!e mai repede decîtaltcineva. Cînd navele marinei militare se apropiară, secundul de pe ogur2o$ăcu alegerea în"eleaptă de a&şi anun"a capitularea prin radio. în cîteva minute,de pe distrugătorul -en$old, din $lota <tatelor /nite, sosi un mic detaşamentde a#ordare, care luă nava în custodie. 6a #ord $u trimisă şi o echipă dedepanatori care să aute la sta#ili!area cocii avariate, apoi nava su# pavilion

apone! $u condusă către <an +iego cu vite!ă redusă.7n !orii !ilei următoare, la sosirea la destina"ie, presa se de!lăn"ui$renetică, imediat ce se răspîndi vestea despre încercarea de a ataca 6osAngeles&ul cu o rachetă, !eci de am#arca"iuni mici, 7n"esate de reporteri şicameramani, se răspîndiră prin port, încercînd să surprindă cît maiîndeaproape imaginea vasului terorist şi a echipaului său. 6a rîndul lor,marinarii şi tehnicienii de pe ogur2o îşi îndreptară, nedumeri"i şi amu!a"i,ochii către reporterii care mişunau. 6a sediul marinei militare din <an +iegoavură parte de o primire mai pu"in plăcută, căci o serie de detaşamente alesecurită"ii guvernamentale şi de o$i"eri de contrain$orma"ii îi îm#arcară îngra#ă în auto#u!e $oarte #ine pă!ite, care îi purtară în vite!ă către un locsigur, pentru a răspunde unui interogatoriu amănun"it.

6a docuri, investigatorii scotociră $iecare centimetru al navei,înregistrînd toate datele legate de controlul lansării şi punînd la adăpost #ateriile de rachete sol&sol şi sol&aer. %nginerii navali studiară avariile cocii,

dovedind cu certitudine că $useseră provocate de încărcături e=plo!ivedetonate în interior. Avea să $ie nevoie de mai multe !ile pentru că analiştii dela contrain$orma"ii să descopere că toate programele re$eritoare la traiectoriade !#or şi la încărcătura rachetei $useseră distruse, în mod sistematic, înaintede capturarea navei.

%nterogatoriul echipaului navei se dovedi tot atît de $rustrant. Cei maimul"i dintre mem#rii acestuia şi ai echipei de lansare erau convinşi călansaseră un satelit comercial şi nu avuseseră nici un indiciu care să le arate

cît de aproape se a$lau de !ona continentală a <tatelor /nite. Cei care ştiaualtceva re$u!ară să vor#ească. Anchetatorii reuşiră curînd să&i demaşte pe6ing şi pe cei doi ingineri ucraineni ca $iind personae cheie ale misiunii, înciuda protestelor lor vehemente.



6ansarea stîrni mînia marelui pu#lic, mai ales după ce transpirain$orma"ia că virusul variolei repre!enta încărcătura rachetei. Qiarele şireporterii de televi!iune urlau că Armata 1oşie *apone!ă se a$la în spateleatacului, #a!îndu&se mai ales pe scenariile lansate de agen"ii lui ang.O$icialită"ile guvernamentale păstrau tăcerea, nede!min"ind nimic în vreme ceîşi puneau cap la cap propriile dove!i, ceea ce incită şi mai mult $uriaîmpotriva apone!ilor. Cu toate că eşuase, tentativa de atac părea să $i avuturmările scontate de ang. 1eporterii incapa#ili să urmărească mai mult deun singur "el îşi concentrară toate $or"ele asupra incidentului. 1eportaele erau$ocali!ate, cu stricte"e, asupra investiga"iilor şi specula"iilor legate de posi#ilele represalii îndreptate împotriva o#scurei grupări teroriste apone!e.Coreea şi aşteptatul vot al Adunării @a"ionale în privin"a îndepărtării trupelor<tatelor /nite din sudul peninsulei erau pierdute printre ştirile de su#sol.

+upă ce epui!ă toate noută"ile legate de lansarea eşuată a rachetei,mass&media îşi întoarse aten"ia către eroii evenimentului. 8chipaul plat$ormeide la <ea 6aunch aproape că $u atacat de reporteri după de#arcarea de pe+eep 8ndeavor. Cei mai mul"i dintre mem#rii săi o#osi"i nu avură parte decîtde cîteva ore de odihnă, apoi elicopterele îi duseră înapoi, pe Od2sse2, ca săcîrpească găurile date de 5itt în pilonii de sus"inere şi să aducă plat$ormacanarisită înapoi în port. Cei care scăpaseră de îndato ririle de serviciu erausîcîi"i cu interviuri amănun"ite despre captu rărea şi sechestrarea lor la #ordul plat$ormei, ca şi despre salvarea ulterioară de către 5itt şi Biordino, cuautorul aerostatului. Oamenii de la @/MA erau săr#ători"i ca nişte eroi, $iindvîna"i de toate agen"iile de ştiri. +ar nu erau de găsit nicăieri.

+upă ce co#orîră aerostatul ciuruit la sol, pe o pistă neutili!ată de peAeroportul %nterna"ional din 6os Angeles, cei patru #ăr#a"i se îndreptară spre portul 6ong -each, unde aveau întîlnire cu +eep 8ndeavor. <e strecurară $ără!arvă la #ord, după plecarea echipa ului plat$ormei, $iind întîmpina"i cu

căldură de o <ummer răsu$lînd uşurată şi de echipaul navei. +ahlgren sesim"i $ericit vă!îndu&l pe mutilatul -adger stînd drept pe puntea de la pupa. — ermit, ne aşteaptă o nouă misiune de cercetare, îi spuse 5itt lui

-urch. Cît de repede putem porni; — %mediat ce&i de#arcăm pe +irk şi pe <ummer. îmi pare rău, $iule,

spuse, întorcîndu&se către tînărul 5itt, dar mă tem că ai $ost chemat de 1udi.+e două ore încearcă să vă găsească pe to"i patru. <pune că nişte înalteautorită"i vor să stea de vor#ă cu tine şi cu <ummer. îi interesea!ă in$orma"iile

voastre despre #ăie"ii răi, şi asta numaidecît. — /nii adună tot norocul, spuse Biordino, !îm#ind din cau!a

ghinionului lui +irk.



— <e pare că nu reuşim niciodată să petrecem prea mult timp cu tine, seîncruntă <ummer, adresîndu&i&se tatălui ei.

— O să $acem următoarea scu$undare împreună, !ise 5itt, arun cîndu&şicîte un #ra" în urul umerilor copiilor săi. 5romit.

— Conte! pe tine, răspunse <ummer, sărutîndu&l pe o#ra!. — 0i eu, spuse +irk. 0i î"i mul"umesc pentru plim#area cu #alo nul,

@e#unule Al. +ata viitoare, o să călătoresc cu Ogarul Cenuşiu. — 8şti nă!uros, nu&i aşa; ripostă Biordino, clătinînd din cap.+irk şi <ummer îşi luară repede rămas&#un de la +ahlgren şi de la

ceilal"i #ăr#a"i de pe punte, apoi săriră de pe +eep 8ndeavor cînd nava începusă se îndepărte!e de doc. Ar $i tre#uit să $ie cuprinşi de un sentiment demul"umire, dar, în adîncul su$letului lui +irk continua să clocotească mînia.6ovitura virusului mortal $usese împie dicată, vasul ogur2o $usese capturat

şi pînă şi Tongu murise. 5rivind lucrurile la modul mai egoist, <arah eratea$ără şi în siguran"ă. +ar, în partea cealaltă a lumii, ang mai respira încă.7n timp ce mergeau de&a lungul docului, o sim"i pe <ummer e!itînd în urmalui şi se întoarse, oprindu&se pentru ca ea să&şi poată lua rămas&#un $luturîndu&şi prieteneşte mîna către navă. <e uită lung într&acolo şi le $ăcu şi el semn cumîna, dar mintea lui agitată era în altă parte. <tînd alături, urmăriră multăvreme cu privirea nava @/MA de culoare turcoa! care părăsea portul pu$ăind, îndepărtîmdu&se încet către apus.

Cu mult înainte ca echipa de investigare a +epartamentului de<ecuritate %nternă să se gîndească să adune toate navele de cercetare şirecuperare disponi#ile ca să caute cu meticulo!itate resturile racheteiscu$undate, +eep 8ndeavor co#orîse dea peste #ord sen!orul sonarului său şiscana adîncurile în căutarea resturilor încărcăturii. Căpitanul -urch anticipasenecesitatea opera"iunii de recuperare şi ştia e=act de unde să înceapăcercetările. în timp ce stătuse pe puntea navei privind de!integrarea Qenit&ului

în vă!duh, urmărise cu aten"ie traiectoria resturilor şi marcase pe o hartămaritimă !ona de impact, unde credea că lovise apa vîr$ul conic al rachetei. — +acă încărcătura a rămas intactă, ar tre#ui să $ie undeva, în

dreptunghiul ăsta, îi spuse lui 5itt cînd reveneau în larg pu$ăind, arătîndu&i uncaroia de două!eci şi trei de kilometri pătra"i trasat cu creionul pe hartă. +eşiavem pro#a#il de&a $ace cu un cîmp de resturi împrăştiate.

— %ndi$erent ce&ar $i rămas, stă pe $und de numai cîteva ore, aşa că, cel pu"in, avem o schi"ă recentă, răspunse 5itt, studiind harta.

-urch aduse nava într&un col" al caroiaului, de unde începură să sedeplase!e pe traiectorii de cercetare plasate pe direc"ia nord&sud. +upă e=actdouă ore de cercetări, 5itt identi$ică prima urmă cu resturi împrăştiate vi!i#ilă



pe $undalul în derulare al $undului. Arătînd spre monitorul sonarului, indicăcu degetul un grup de $orme cu muchii ascu"ite care se înăl"au unul lîngă altul.

— Avem un şir de o#iecte $ăcute de mîna omului care se întind către eest, în linie apro=imativ dreaptă, spuse.

— 4ie că o #ară cu gunoiul din !onă şi&a aruncat con"inutul, $ie amgăsit un morman de componente ale rachetei care ruginesc aici, încuviin"ăBiordino, privind ecranul.

— ermit, de ce nu am termina&o cu caroiaul ca să ne îndreptăm spreest; <ă vedem dacă ne putem orienta după dîra de s$ărîmături şi unde neconduce.

-urch dădu comen!ile corespun!ătoare şi urmăriră cîteva minute şirulde resturi care se îndesiră înainte de a dispărea treptat şi cu desăvîrşire.Oricum, nici unul dintre ele nu era mai lung de cî"iva metri.

— Psta&i un oc de pu!!le nenorocit, pe care tre#uie să&l asam #le!ecineva, spuse -urch, cînd ultima s$ărîmătură dispăru de pe ecran. <ă reluămcercetarea pe liniile caroiaului; îl între#ă pe 5itt.

Celălalt se gîndi o clipă. — @u. @e men"inem cursul. Tre#uie să $ie şi nişte resturi mai

su#stan"iale.Anii pe care îi petrecuse $ăcînd e=plorări su#acvatice îi ascu "iseră

sim"urile trans$ormîndu&i&le în aptitudini aproape paranormale. Aidoma unuicopoi su#acvatic, aproape că putea adulmeca lucrurile pierdute şi ascunse.<im"ea că acolo mai erau încă multe $ragmente ale rachetei.

+upă ce în imaginea derulată pe monitorul sonarului nu se mai !ărialtceva decît $undul oceanului, #ăr#a"ii de pe puntea de naviga"ie începură săai#ă îndoieli. +ar, peste patru sute de metri, pe ecran se strecurară cîteva micis$ărîmături cu contururi nere gulate. -rusc, un o#iect dreptunghiular, de maridimensiuni, care !ăcea, perpendicular pe celelalte rămăşi"e, umplu monitorul.

Cînd dispăru, în locul său se ivi o nouă imagine. 8ra um#ra unui cilindru grosşi înalt. — 0e$ule, cred că tocmai am descoperit toată plăcinta, !îm#i Biordino. — <ă mergem s&o gustăm, răspunse 5itt, studiind imaginea şi dînd

apro#ator din cap.5este cîteva minute, +eep 8ndeavor îşi sta#ili!a po!i"ia punîn du&şi în

$unc"iune elicele laterale şi co#orî peste #ord un mic vehicul teleghidat.Ca#lul de alimentare al 1O&ului era derulat de un vinci de mari dimensiuni

în timp ce maşina se scu$unda căt re $undul oceanului, a$lat la două suteopt!eci de metri su# supra$a"ă. 5itt stătea într&o încăpere sla# luminată, plinăcu echipamente electronice, de su# ca#ina timonei, $iind aşe!at într&un scaunsupra dimensionat, de unde manevra propulsoarele su#mersi#ilului $ără



echipa cu autorul a două o2stick&uri. 5e ra$tul de pe peretele din $a"a luierau înşiruite numeroase monitoare care a$işau numeroase imagini ale$undului nisipos, transmise de cele şase camere digitale montate pe 1O.

<etînd propulsoarele ast$el încît 1O&ul să plutească la vreo doi treimetri deasupra $undului, 5itt îl conduse cu griă către o pereche de $ormeîntunecate a$late în apropiere. Camerele scoaseră la iveală două o#iecte dinmetal al#, cu margini !dren"uite şi lungi de cî"iva metri, care se înăl"au, ieşinddin nisipul de pe $und, $iind, evident, #ucă"i din învelişul rachetei Qenit. 5ittlăsă 1O&ul să înainte!e pe lîngă resturi, pînă ce "intele ini"iale ale sonaruluise materiali!ară, conturîndu&se în apa întunecoasă şi dovedindu&se a $i douăsec"iuni incon$unda#ile ale vehiculului de lansare, care se ridicau multdeasupra $undului oceanului. Cînd su#mersi#ilul aunse mai aproape, 5itt şiBiordino putură vedea că prima sec"iune avea o lungime de aproape patru

metri şi umătate, $iind cam tot atît de înaltă, dar aplati!ată pe o parte.<ec"iunea $ăcuse un salt mortal înaintea impactului, lovind #rusc şi !gomotosapa cu una dintre supra$e"ele sale longitudinale, ceea ce îi dăduse $ormadreptunghiulară identi$icată de sonar. Cînd îndreptă 1O&ul către una dintree=tremită"i, camerele de!văluiră un auta mare de propulsor, ieşit în a$araunei mase de "evi şi de camere care alcătuiseră un motor de rachetă.

— /n motor al treptei superioare; între#ă Biordino. — 5ro#a#il al celei de&a treia trepte a Qenitului, unitatea de propulsie

plasată cel mai sus, cu rolul de a aduce sec"iunea care con"ine încărcătura peor#ita $inală.

<ec"iunea nealimentată cu com#usti#il părea să se $i desprins de treaptaa doua în timpul e=plo!iei, $ără să se deteriore!e în !ona rupturii. +ar por"iunea care con"inea încărcătura, a$lată deasupra lui, se desprinsese. 6acî"iva metri distan"ă, un o#iect mare şi al# le apărea în întunecimea din cîmpulvi!ual al lentilelor camerei.

— Bata cu pregătirile. 3ai să&i aruncăm o privire #ăiatului ăluia voinic,!ise Biordino, arătînd către marginea unuia dintre monitoare.5itt conduse 1O&ul către o#iectul a cărui culoare al#ă invada ecranele

video. 8ra limpede că aveau de&a $ace cu o altă sec"iune a rachetei Qenit, chiarceva mai pu"in deteriorată decît treapta a treia. 5itt estima că avea în ur deşase metri lungime şi o#servă că diametrul părea să $ie chiar pu"in mai mare.Capătul cel mai apropiat era o masă de$ormată, măcelărită. Marginile răsucites$îşiate ale învelişului metalic $useseră proiectate spre interior, de parcă a ar $i

$ost !dro#ite de un #aros uriaş. 5itt orienta 1O&ul ast$el încît să arunce o privire înăuntru, dar, în a$ară de metalul strivit, nu era mare lucru de vă!ut.

— Aici tre#uie să $ie încărcătura. Tre#uie să $i lovit apa cu capătul ăsta,comentă el.



— 5oate la capătul celălalt e ceva e=pus vederii, spuse Biordino, 5itt segră#i să deplase!e su#mersi#ilul de&a lungul sec"iunii ori!ontale a rachetei pînă cînd aunse în cealaltă e=tremitate, apoi îl $ăcu să alunece descriind unarc amplu. +upă ce a"intiră luminile strălucitoare ale 1O&ului asupracapătului e=pus, 5itt şi Biordinno îşi lungiră gîturile către monitor, ca să vadămai #ine. 5rimul lucru pe care îl o#servă 5itt $u un inel lărgit înspre interior plasat în urul muchiei interioare. <e părea ca acela era capătul care $usese$i=at de sec"iunea cu diametrul mai mic a treptei a treia. Apropiind încet1O&ul, putură o#serva că o por"iune verticală a învelişului aerodi namic$usese upuită de pe rachetă pe toată lungimea por"iunii superioare e=pusevederii. 5itt ridică 1O&ul pînă cînd aunse să plutească e=act deasuprarachetei culcate şi îl plim#ă apoi pe deasupra păr"ii de sus a acesteia, urmărindîm#inarea des$ăcută cu camerele îndreptate spre interior. +upă ce vă!u un

la#irint de conducte şi de ca#luri, opri su#mersi#ilul cînd pe monitor apăru #rusc un panou plat care străluci su# luminile puternice ale 1O&ului. 5echipul lui 5itt se întinse iute un !îm#et larg.

— Cred că e un panou solar care re$lectă lumina către noi, spuse. — -ine lucrat, doctore von -raun:, ripostă Biordino, apro#în du&l cu o

înclinare a capului.5e măsură ce 1O&ul se apropia încet, reuşiră să distingă, prin

deschidere, paletele cutate ale panoului solar şi corpul cilindric al satelitului$als. +eşi #otul conic $usese !dro#it la impact, încărcătura satelituluisupravie"uise, rămînînd intactă, şi, pe lîngă ea, supravie"uise şi virusul letal.

+upă ce e=aminară cu aten"ie integritatea sec"iunii care con"ineaîncărcătura cu autorul camerelor telecomandate, 5itt readuse su#mersi#ilul pe+eep 8ndeavor şi decise că vasul tre#uia să&şi îndeplinească acum rolul derecuperator. Cu toate că era, în primul rînd, o navă destinată e=plorărilor,+eep 8ndeavor era echipată pentru a e$ectua opera"iuni simple de recuperare,

#a!îndu&se pe su#mersi#ilele pe care le avea la #ord. în ciuda pierderii lui-adger, 5itt şi Biordino se $olosiră de un su#marin de re!ervă ca să $i=e!e unla" 7n urul încărcăturii şi să salte încet la supra$a"ă sec"iunea respectivă arachetei, cu autorul unor saci mari pentru ridicare. 6a adăpostul întunericuluişi departe de ochii indiscre"i ai reporterilor a$la"i cu vreo oca!ie în vreo #arcă,încărcătura $u adusă la supra$a"a apei şi apoi pe puntea lui +eep 8ndeavor.5itt şi Biordino asistară la $i=area #ucă"ii de rachetă şi la acoperirea ei cu o prelată.

— Asta o să le o$ere #ăie"ilor de la contrain$orma"ii ceva pe care <ă o&lrumege multă vreme, spuse Biordino.



— O să dovedească, cu certitudine, că atacul nu a $ost pus la cale de ungrup de terorişti diletan"i. Odată ce letalitatea încărcăturii o să $ie dată pu#licită"ii, osnicul domn ang o să&şi dorească să nu <e $ii născut niciodată.

Biordino îşi $lutura #ra"ul către lumina estompată a !orilor de laori!ontul estic.

— 6uînd totul în considerare, aş spune că cetă"enii cumsecade din 6osAngeles ne sunt datori cu o #ere $iindcă am apărat atrăgătorul lor oraş... şi, poate, şi cu cheile de la 5la2#o2 Mansion.

— Tre#uie să le mul"umească lui +irk şi <ummer. — 5ăcat că n&au $ost şi ei aici, să vadă #e#eluşul ăsta ieşind la supra$a"ă. — @&am mai au!it nimic despre copiii ăştia de cînd i&am lăsat pe doc. — 5ro#a#il că $ac ceea ce ar $i $ăcut şi #ătrînul lor tată, rînii Biordino.

<ar peste interviul cerut de tipii de la contrain$orma"ii şi se îndreaptă spre

plaa din Manhattan, pentru o partidă de sur$.5itt rîse scurt, apoi privi marea întunecată, în timp ce gîndurile 7ihoinăreau. @u, o ştia, încă nu venise timpul pentru ceea ce avea în minte.

Fernher von -raun, savant german sta#ilit în </A, conducătorullucrărilor de construc"ie a primelor rachete #alistice sol&sol teleghidate,$olosite de Bermania pentru #om#ardarea Angliei în cel de&al +oilea 1ă!#oiMondial, reali!atorul primului satelit arti$icial american şi coordonatorulconstruc"iei rachetelor Apollo. Sn.tr.X



Capitolul 4

6a treispre!ece mii de metri deasupra oceanului 5aci$ic, +irk stătea peun scaun strimt dintr&un avion guvernamental cu reac"ie, străduindu&se săadoarmă. +ar adrenalina încă mai continua să&i tălă!uiască prin vene, "inîndu&l trea! în timp ce avionul se apropia de Coreea de <ud. @u trecuseră decîtcîteva ore de cînd el şi <ummer părăsiseră nava +eep 8ndeavor, $iindconvoca"i pentru a le relata, pe scurt, întîlnirea lor cu ang o$icialită"ilor carese ocupau de contrain$orma"ii din +epartamentul Apărării şi pentru a le$urni!a date despre reşedin"a $orti$icată a industriaşului.

A$laseră că, în cele din urmă, <andecker îl convinsese pe pre şedinte, iarCasa Al#ă dăduse ordinul de a $i ridicat ang, repede şi în linişte, $ără a

in$orma guvernul Coreei de <ud. 4usese sta#ilit un plan de atac, care aveadrept "inte mai multe dintre întreprinderi le lui ang, inclusiv şantierul navaldin %nchon. Misteriosul lider nu mai $usese vă!ut în pu#lic de mai multe !ile,aşa că reşedin"a lui $usese mutată în capul listei cu "intele incursiunii. 5entrucă în acea reşedin"ă $useseră invita"i pu"ini occidentali, privirile aruncateînăuntru de +irk şi <ummer aveau o importan"ă crucială.

— ă o$er cu plăcere planul complet al clădirii, cu speci$icareaintrărilor şi a pasaelor, #a chiar şi amplasamentul posturilor de pa!ă şi alaparaturii de monitori!are, propuse +irk, spre încîntarea agen"ilor decontrain$orma"ii. +ar vă cer, în schim#, un singur lucru, adăugă, şi anume un #ilet la spectacol.

7n sinea lui, +irk !îm#i cînd vă!u cum le pierea culoarea din o#rai.+upă cîteva contraargumente mormăite şi după cîteva tele$oane laFashington, i se dădu cîştig de cau!ă. 0tiau cît de valoroasă era pre!en"a lui pe teren, alături de $or"ele de asalt. Cît despre <ummer, ea se gîndi că îşi

pierduse min"ile. — Chiar vrei să te întorci în camera ororilor; îl între#ă, neîncre!ătoare,după ce agen"ii părăsiseră încăperea.

— 8vident, răspunse el. reau să am un loc în rîndul întîi cînd or săstrîngă ştreangul în urul gîtului lui ang.

— Mie mi&a auns o dată. Te rog, ai griă, +irk. 6asă atacul pe seama pro$esioniştilor. Astă!i a $ost cît pe ce să vă pierd, şi pe tine şi pe tata, !ise ea,cu îngriorare $ră"ească.

— @u&"i $ace grii. O să stau liniştit în coada plutonului şi o să "in capul os, îi promise.

/rmară două ore de instructa intensiv, după care $u dus în gra#ă peaeroportul din 6os Angeles şi trimis din nou în Coreea. 6a scurt timp după ce



ro"ile avionului cu reac"ie atinseră pista -a!ei Aviatice din Osan, era din nouîn pri!ă, de data aceasta instruind $or"ele Operative <peciale care tre#uiau sătreacă la atac. +irk $u deose#it de meticulos, $urni!îndu&le toate detaliile şi, pînă la cele mai mici $rînturi, toate in$orma"iile despre reşedin"a lui ang pecare şi le putea aminti. Apoi se lăsă pe spătarul scaunul şi asculta cu aten"ie planurile tactice ale atacului, care $ură pre!entate în amănunt. +ouă echipe pentru opera"iuni speciale ale armatei aveau misiunea de a se in$iltra ladocurile lui ang şi la centrul de telecomunica"ii din %nchon, a$lat în imediatavecinătate a acestora, în timp ce o echipă <8A6 a marinei militare urma să pătrundă în locuin"a lui. Opera"iunile urmau să se des$ăşoare simultan,echipele de re!ervă $iind pregătite să atace celelalte proprietă"i ale lui angdacă enigmaticul lider nu avea să $ie găsit în locurile vi!ate ini"ial. dupăinstruire, un căpitan de marină tranşant, care coordona atacul echipei <8A6,

se apropie de +irk. — Ave"i la dispo!i"ie cinci ore ca să vă odihni"i înainte de a ne aduna. Osă $ace"i parte din echipa comandantului Butierre!. O să văd dacă 5aul vă poate da echipamentul ceva mai devreme. îmi pare rău, dar nu vă pot o$eri oarmă de $oc. Aşa sunt ordinele.

Am în"eles. <unt mul"umit $iindcă pot lua parte la opera"iune.+upă ce mîncă în gra#ă şi trase un pui de somn într&un apartament

destinat pe moment o$i"erilor, +irk se alătură echipei <8A6, unde primi unsett de haine negre de camu$la, o vestă de protec"ie şi O pereche de ochelaride noapte. +upă instructaul $inal, se îm#arcară cu to"ii în două camioaneînchise şi $ură duşi pe un mic doc de lîngă %nchon. 6a adăpostul întunericului,cei două!eci şi patru de #ăr#a"i din echipa <8A6 se urcară pe o am#arca"iuneau=iliară greu de descris, care se desprinse repede de "ărm, îndreptîndu&sespre nordul Mării Bal#ene, către insula 2odongdo. în lumina palidă din principala ca#ină închisă, mem#rii #ine antrena"i ai grupului de comando îşi

reveri$icară încorda"i armele, în timp ce am#arca"iunea stră#ătea în vite!ămarea deschisă. Comandantul 5aul Butierre!, un #ăr#at scund dar #ine clădit,cu o musta"ă su#"ire, veni lîngă +irk cînd se apropiau de gura $luviului 3an.

— O să merge"i împreună cu detaşamentul meu, în #arca numărul doi, îispuse. @u tre#uie decît să vă "ine"i aproape cînd aungem pe "ărm şi sămerge"i pe urmele mele. Cu pu"in noroc, intrăm şi ieşim $ără să tragem nici unglon". +ar, pentru orice eventualitate...

Tăcu şi îi înmînă lui +irk un săcule".

8l îi trase $ermoarul şi scoase un pistol automat <%B <auer 5N, denouă milimetri, cu încărcătoare de re!ervă.



— ă sunt îndatorat. Chiar speram că nu voi $i nevoit să mă a$lu înmilocul unui poten"ial schim# de $ocuri $ără a avea asupra mea o armă,răspunse +irk.

— 7n vesta din evlar o să $i"i în siguran"ă, dar asta repre!intă oasigurare în plus. @umai să nu spune"i nimănui unde l&a"i găsit, !ise celălalt,dînd din cap şi $ăcîndu&i cu ochiul, apoi îi întoarse spatele şi o luă agale spretimonă, ca să vadă cît de departe aunseseră.

O umătate de oră mai tîr!iu, am#arca"iunea au=iliară trecu în vite!ă pelîngă intrarea micului gol$ care ducea spre reşedin"a lui ang şi&şi continuădrumul în susul $luviului pentru încă două mile, înainte de a&şi opri #ruscmotoarele. în timp ce încetinea pentru a se opri în contra curentului şi începeasă plutească în derivă, prin una dintre păr"ile laterale $ură lăsate repede la apătrei #ărci de cauciuc Qodiac, negre. în linişte şi cu operativitate, în $iecare

#arcă se urcară, $ără o vor#ă, cîte opt mem#ri ai comandoului <8A6, careîncepură să vîslească îndepărtîndu&se de am#arca"iunea au=iliară, +irkalăturîndu&li&se celor din #arca a doua. 4iind aproape invi!i#ile pe $undalulîntunecos al nop"ii, cele trei #ărci se deplasară cu uşurin"ă în osul $luviului, purtate de curent, înainte de a vira, pătrun!înd, $ără !arvă, în canalul îndreptatspre proprietatea lui ang.

Cînd cele trei #ărci trecură de ultimul cot al canalului şerpuitor şi intrarăîn gol$ul larg de su# reşedin"ă, pe cerul înnourat se re$lectau, palide, luminilecomple=ului lui ang. +irk strînse vîsla mai tare, mînuind&o $ără !gomot şi launison cu mem#rii înarma"i pînă&n din"i ai echipei <8A6 a$la"i alături de el./rmările încă persistente ale de$a!aului orar care îl a$ectase datorităcălătoriei cu avionul şi ale o#oselii acumulate pe durata loviturii eşuate de pe plat$orma <ea 6aunch dispărură cu repe!iciune la vederea $ortăre"ei de piatrăa lui ang.

+upă traversarea primei umătă"i a gol$ului, cele trei #ărci se despăr"iră,

două îndreptîndu&se spre stînga, pentru a acosta pe plaa nisipoasă de lîngădoc, iar cea de a treia luînd&o spre dreapta. Ocupan"ii acesteia din urmă purtaucostume de sca$andru, din cauciuc, şi urmau să înoate mai întîi către "ărm,$urişîndu&se apoi de&a lungul malului stîncos din partea opusă docului. +irkvîslea într&una dintre #ărcile care mergeau către plaă, între#îndu&se dacăechipa <8A6 care îi precedase nu omisese cumva să neutrali!e!e vreunadintre camerele de supraveghere pe care ang le montase de ur împreurulgol$ului.

Cînd se apropiară de "ărm, +irk o#servă că am#arca"iunile erau amaratelîngă doc păstrînd con$igura"ia din momentul evadării lui şi a lui <ummer./riaşul iaht -enetti al lui ang şi catamaranul rapid, de culoare al#astră, erauancorate în linie, mica vedetă rapidă $iind centrată între ele. %ahtul şi



catamaranul deveniră repede "inta aten"iei tuturor #ăr#a"ilor din #arca lui+irk. Misiunea lor era să "ină su# pa!ă navele lui ang, în vreme ce celelalteechipe <8A6 se năpusteau în comple=. Trecînd în revistă docul şi !onaînconurătoare, +irk !îm#i în sinea lui cînd vă!u că luntrea lipsea.

Cele două #ărci de cauciuc rămaseră cîteva minute în larg, răstimp încare grupul de sca$andri se $urişa pe "ărmul de pe latura cea mai îndepărtată agol$ului. +in punctul său avantaos de o#serva"ie, +irk privi cum o mînă desiluete negre se deplasau în tăcere, mai întîi ieşind din apă şi apoi de&a lungulliniei stîncoase a "ărmului. +ouă $orme întunecate se strecurară în gheretasantinelei şi îl anihilară cît ai clipi pe pa!nicul de serviciu, al cărui nas eraîngropat în $oile unui !iar.

6a prova #ărcii lui +irk, comandantul 5aul Butierre! îşi ridică în liniştemîna, iar mem#rii echipei a$undară ramele în apă, aducînd&o cu repe!iciune la

mal, din numai cîteva du!ini de lovituri de vîsle. Cocile #ărcilor a#ia!gîriaseră nisipul, cînd ocupan"ii lor săriră a$ară, luînd&o la $ugă de&a lungul"ărmului, către doc. în comple= continua să domnească liniştea pe cînd echipadin #arca următoare începea simultan să alerge către intrarea dintre stînci, su#acoperirea grupului din avangardă.

+irk îşi urmă echipa de opt oameni care se gră#eau către rampa deurcare pe doc, pentru a se despăr"i apoi în două. 5atru #ăr#a"i se desprinserădin grup şi săriră la #ordul catamaranului, iar comandantul Butierre! şiceilal"i trei îşi continuară drumul de&a lungul docului, către iahtul -enetti.+irk continuă să alerge pe lîngă catamaran, pre$erînd să li se alăture celorcare se îndreptau spre am#arca"iunea mai mare. +ar, cînd mai avea două!ecide metri pînă la iaht, înlemni #rusc vă!înd un $ulger de lumină gal#enă carei!vorî de pe puntea de la pupa. O microsecundă mai tîr!iu, păcănitul unui A&9' vi#ra în aerul nop"ii, urmat de îngre"oşătoarea serie de #u$nituri surde alegloan"elor care pătrundeau în trupurile celor doi #ăr#a"i din $a"a lui.

Bhemuindu&se în spatele unui #utoi, +irk îşi smulse din tocul lateral pistolul<%B <auer de nouă milimetri şi trase cu repe!iciune !ece gloan"e în direc"ia$ocurilor de armă. A$lat cu cî"iva metri înaintea lui, Butierre! răspundea deasemenea cu $oc, măturînd puntea din spate a iahtului cu ra$alele unei puştimitralieră 3eckler och M5G. împuşcăturile lor com#inate îl reduseră latăcere pe trăgătorul nevă!ut, în milocul unui et de "ăndări !#urătoare şi desticlă s$ărîmată.

Qgomotul #rusc al canonadei păru să $i tre!it întreaga insulă, căci în tot

comple=ul erupseră $ocuri anemice de armă. +oi #ăr#a"i cu pistoale "îşniră peuşa ca#inei catamaranului cu armele trăgînd, dar $ură iute secera"i de echipa<8A6 care îşi ocupase dea po!i"iile la #ord. /n mem#ru din corpul de pa!aal clădirii principale îl o#servă, cu autorul camerei de supraveghere, pe



pa!nicul ucis de pe plaă şi alertă imediat restul $or"elor care asigurausecuritatea reşedin"ei. Apropiindu&se, mem#rii grupului <8A6 se pomenirăînaintînd către $ocurile trase de o umătate de du!ină de pa!nici înarma"i.

5e doc, +irk se aplecă deasupra celor doi #ăr#a"i răşchira"i pe pămînt, în$a"a lui. Avu un şoc descoperind că primul murise şi o#servă că $usese ciuruitde gloan"e de&a lungul gîtului şi al claviculei. Cel de&al doilea se !vîrcolea,icnind de durere. 4usese salvat de vesta de protec"ie evlar, $iindcă ra$ala îlnimerise de&a curme!işul stomacului, dar şoldurile şi coapsele lui neproteate primiseră cele mai multe gloan"e.

— <unt O, mormăi durul soldat <8A6 cînd +irk încercă să&i cercete!erănile. +uce"i misiunea la #un s$îrşit.

5e cînd vor#ea, motoarele puternice al iahtului -enetti #ol#orosiră,tre!indu&se la via"ă. +irk îşi ridică ochii şi vă!u cum alte $ocuri de armă

"îşneau de după parapetul din partea dinspre doc a navei, în timp ce doimem#ri ai echipaului se agitau de&a lungul acesteia, unul tăind parîmele deamarare, iar celălalt împroşcînd docul cu gloan"e ca să îl acopere.

— O să punem mîna pe ei, îi spuse #ăr#atului, #ătîndu&l pe umăr.7l părăsi cu inima îndoită, se ridică în picioare şi sprintă către iaht.

Motoarele acestuia începură să huruie mai puternic cînd manetele de vite!ă$ură împinse la ma=imum. Cînd elicele începură să taie apa în spatele cadrului pupei clocoti un torent de spumă.

6a vreo doi metri în $a"a lui 5itt, Butierre! trase în gra#ă o ra$ală asupra pasarelei de la tri#ord, apoi se ridică în picioare şi !#ierăL

— <ă urcăm la #ordE4ugind contra vîntului, +irk trecu ca o săgeată pe lîngă el şi pe lîngă

celălalt mem#ru al grupului <8A6, în timp ce se străduiau să alerge dupăiahtul care se îndepărta. /ndeva, deasupra, un pistol automat răpăi de trei ori,iar el putu au!i şuierul gloan"elor care&i trecură e=act pe deasupra capului. în

spatele lui răsună !gomotul surd al unei căderi şi o voce strigă M&a lovitEDe=act în momentul în care el sărea de pe doc.%ahtul care scăpa cu $uga nu se îndepărtase cu mai mult de doi metri

cînd +irk $ăcu saltul, se agă"ă cu uşurin"ă, din !#or, de #alustrada laterală şi setrase apoi peste #ord dintr&o singură mişcare $luidă, că!înd pe punte şirămînînd nemişcat în întunericul de la pupa. O secundă mai tîr!iu, ceva #u$nii!#indu&se de partea laterală şi un alt om sări pe am#arca"iunea în mişcare.+irk vă!u conturul unui #ăr#at în costum negru de camu$la care aluneca iute

peste #alustradă şi apoi pe punte, la vreo doi metri de el. — <unt 5itt, şopti, întorcîndu&se către um#ră, $iindcă nu dorea să $ie

împuşcat din greşeală. Cine&i acolo;



— Butierre!, se au!i vocea pro$undă a comandantului <8A6. Tre#uie săaungem la timonă şi să oprim vasul.

Butierre! dădu să se ridice şi să înainte!e $urişîndu&se, cînd +irk îşiîntinse mîna, $ăcîndu&i semn să rămînă pe loc. în"epeniră amîndoi în timp ce+irk îşi concentra privirea şi au!ul asupra păr"ii de la #a#ord a pun"ii. 5elatura cea mai îndepărtată, desluşi o scară care co#ora de pe o punte deschisă,de o#servare, de deasupra capetelor lor. Cînd iahtul cîrmi către largulgol$ului, luminile docului că!ură asupra pupei, iar el detectă o mişcare uşoaraa um#relor de pe scară. îşi scoase încet din toc pistolul de nouă milimetri, îla"inti către pata întunecată şi aşteptă. Cînd um#ra păru să co#oare #rusc otreaptă, apăsă de două ori pe trăgaciul revolverului <%B <auer.

/n !ornăit metalic răsună de&a curme!işul pun"ii la căderea unei arme,iar um#ra cea lungă se pră#uşi în osul scării luînd $orma vi!i#ilă a unui

#ăr#at că!ut grămadă, îm#răcat în haine negre. — 4rumoasă lovitură, murmură Butierre!. <&o luăm din loc.<e strecură înainte, iar +irk îl urmă la mică distan"ă, la un moment dat

aproape pier!îndu&şi echili#rul şi $iind gata să alunece.Co#orîndu&şi privirea, o#servă că puntea era acoperită de o #altă

$ormată din sîngele pistolarului pe care îl împuşcase Butierre! de pe doc.Trupul #ăr#atului mort !ăcea, cu $a"a în os, alături de un #ar din lemn de tec,strîngînd încă între #u!e o "igară îndoită.

7ndepărtîndu&se vuind de docul luminat, iahtul care traversa gol$ulaccelerînd pînă la vite!a ma=imă era acum învăluit de un 7ntuneric denepătruns. Aproape toate luminile vasului $useseră stinse, cu e=cep"ia cîtorvalămpi interioare, palide, din podea. Cei doi #ăr#a"i îşi di#uiră drumul de&alungul ca#inei principale din spate, care gă!duia salonul, şi $ăcură un ocolcătre coridorul care ducea spre puntea de la tri#ord. Butierre! ridică #rusc omînă şi se opri, $ăcînd un pas înapoi, către salon.

— @u e nevoie de acoperire de&a lungul pasaelor laterale. Ar $i mai #ine să ne despăr"im. %a&o pe cel de la #a#ord şi încearcă să mergi către prova.8u o să&mi croiesc drum pe aici, pe la tri#ord, comandă Butierre!, ştiind căera posi#il ca un alt om înarmat să aştepte după col". Ar $i #ine să ne mişcămrepede, înainte de a ne tre!i de partea cealaltă a !onei demilitari!ate.

+irk încuviin"ă dînd din cap. — @e vedem pe puntea de naviga"ie, şopti, apoi se repe!i de&a

curme!işul pun"ii de la pupa.

Cu toate sim"urile în alertă, se $urişă dînd ocol col"ului de la #a#ord şi păşi pe culoarul din lemn de tec care ducea spre partea din $a"ă a navei.4ocurile îndepărtate de armă de pe "ărm răpăiau acoperind vi#ra"iilemotoarelor, dar aten"ia lui +irk era concentrată asupra !gomotelor de la #ord.



<e strecură mergînd tiptil, $ără !gomot, pînă cînd culoarul se s$îrşi cu o scară.5untea de naviga"ie era acum aproape, doar cu un nivel mai sus şi cu nouămetri mai înainte. Cînd se uită în susul scărilor, lătratul unei arme automate pîrîi pe neaşteptate în aer. 5entru o clipă, îi stătu inima, apoi reali!ă că seau!ea din partea cealaltă a iahtului.

Butierre! aşteptase ra$ala. 4urişîndu&se pe la tri#ord, se men"inea cît maiaproape de punte, anticipînd atacul unui trăgător nevă!ut. Cînd aunse la scaradin partea opusă, începu să se ca"ere ca o pisică, legănîndu&se pe călcîie, pregătit pentru un atac prin surprindere. 0i nu $u nevoit să meargă preadeparte. A#ia pusese piciorul pe palier cînd o ra$ală şuieră pe deasupracapului. /n #ăr#at în negru, ascuns dincolo de intrarea pun"ii de naviga"ie,trăgea cu un A&9'.

Butierre! $u cît pe ce să $ie nimerit de primele împuşcături. 1a$ala

celuilalt se îndreptă în sus cînd iahtul încetini pe neaşteptate, virînd cătrecanalul îngust. întorcîndu&se în osul scării, se lăsă să alunece vreo două trepteînainte de a se răsuci, luînd linia de ochire cu puşca sa M5G. Aşteptă, calm,cîteva secunde, pînă cînd "eava armei teroristului $ulgeră încă o dată.Bloan"ele muşcară puntea pu"in deasupra capului lui, împroşcîndu&i $a"a cus$ărîmături de lemn de tec. 1eglîndu&şi calm tirul, Butierre! slo#o!i înîntuneric o ra$ală lunga a puştii mitralieră 3eckler och. <e au!i un "ipătscurt, înă#uşit, apoi $ocul scînteie din nou la gura "evii, scuipat de armatrăgătorului ascuns. @umai că, de data aceasta, etul gal#en de $oc se arcuicătre cer, apoi încetă cu totul cînd omul rănit mortal se pră#uşi pe punte.

+e cealaltă parte a navei, +irk au!i împuşcăturile amu"ind şi se între#ădacă Butierre! supravie"uise schim#ului de $ocuri. /rcă pe scara de la #a#orddouă trepte, apoi în"epeni la sunetul unui pocnet estompat în spatele lui.Aplecîndu&şi capul şi privind înapoi, descoperi că sunetul venise dinspre uşaunei ca#ine laterale de la #a!a scărilor. Co#orî $ără !gomot, $urişîndu&se pînă

ce aunse în $a"a uşii. <trîngînd pistolul <%B <auer cu $ermitate în mînadreaptă, şi&o întinse pe stînga către mînerul de alamă şi îl răsuci, încet, pînă lama=imum. Kinîndu&l o clipă în po!i"ia deschis, respiră adînc, apoi trînti uşa de perete şi se repe!i înăuntru.

<e aşteptase ca uşa să se deschidă complet, dar, în loc de asta, se opri #rusc în trupul unei $ăpturi umane. /şor de!echili#rat de impactul #rusc, +irkse pomeni sărind înapoi din $a"a unui pa!nic musculos, care stătea în prag, cuo privire surprinsă pe chip. 5rivindu&l de la numai cî"iva centimetri, îi remarcă

cicatricea adîncă, în $ormă de 6, de pe #ăr#ie, şi nasul încovoiat şi strîm#,care $usese cîndva spart. Kinea în mîini o puşcă A&9', pe care încerca s&oreîncarce. Keava era îndreptată către podea în vreme ce îi monta pe #î#îiteîncărcătorul, dar o #alansa imediat prin aer, cu patul spre partea dreapta a lui



+irk. împleticindu&se înapoi cu un pas ca să&şi poată "ine revolverul în po!i"iede tragere, acesta din urmă $u lovit înainte de a reuşi să ochească şi glon"ulnimeri într&un perete, $ără să $acă nici un rău. +ar, în loc să primească loviturastînd neclintit, îşi roti mîna dreaptă în timp ce arma îl i!#ea, #alansîndu&şitotodată cu putere #ra"ul stîng şi plasînd cu preci!ie un upercut care se opri,cu putere, în $alca celuilalt. Omul dădu înapoi clătinîndu&se, se împiedică şică!u peste un coş cu ru$e spălate.

A#ia acum o#servă +irk că încăperea era o mică spălătorie. 6îngă peretele cel mai îndepărtat se a$lau o maşină minusculă de spălat şi unuscător, iar lîngă uşă stătea o scîndură pentru călcat. 1ecăpătîndu&şiechili#rul, îşi îndreptă repede pistolul <%B <auer către pieptul gardianului şiapăsă pe trăgaci.

Keava nu emise nici un lătrat sonor, iar reculul nu&i smuci încheietura. în

loc de asta, nu se au!i decît un declic metalic cînd cuiul percutor lovi cameragoală a cartuşului. Chipul lui +irk se schimonosi cînd îşi dădu seama căgolise încărcătorul cu treispre!ece gloan"e al pistolului. Qîm#ind în $a"a armeidescărcate, gorila lui ang se săltă în genunchi. încă mai "inea în mînadreaptă încărcătorul plin, pe care îl $i=ă cu îndemînare pe puşca de asalt. +irkştia că nu avea nici o posi#ilitate de a&şi încărca revolverul la timp, darîncepuse dea să reac"ione!e con$orm unui plan alternativ. Mîna i se întinsecătre un o#iect strălucitor pe care a#ia îl !ărise cu coada ochiului şi care eraultima lui şansă de a se apăra.

4ierul cromat de călcat de pe scîndură nu era nici $ier#inte, nici conectatla pri!ă. +ar îl trans$ormă într&un proiectil ascu"it şi periculos. +intr&omişcare de care *ohn 8lwa2 ar $i $ost mîndru, îl înş$ăca şi îl proiectă către pa!nic ca pe un glonte. 4iind preocupat să&şi îndrepte arma încărcată către+irk, acesta nici măcar nu se osteni să se aplece. Talpa $ierului de călcat îilovi capul ca o nicovală, crăpîndu&i "easta cu !gomot. 5uşca de asalt că!u

prima pe podea, urmată de omul care&şi dăduse ochii peste cap.+ick sim"i că, su# picioarele sale, motoarele navei începuseră #rusc săhuruie mai tare. %ahtul ieşise din canal şi accelera pătrun!înd în apele $luviului3an. 5utea întrece cu uşurin"ă vasul au=iliar al $or"elor speciale, sta"ionatdincolo de canal. +acă doreau să&l oprească, el şi Butierre! tre#uiau săac"ione!e rapid. +ar cî"i oameni înarma"i mai erau la #ord; 0i, în plus, undeera Butierre!;



Capitolul 5

Butierre! îngenunche în capul scării de la tri#ord, scrutînd pasaul încăutarea oricărei um#re. <ilueta întunecată a teroristului pe care îl do#orîse!ăcea, nemişcată, lîngă puntea de naviga"ie. @u reuşi să o#serve nici omişcare în spa"iul care îl înconura şi, cel pu"in pe moment, nimeni nu trăgeaîn el. @u avea rost să aştepte sosirea unor întăriri, decise. 4ăcînd un salt de pescară, se lansa de&a lungul coridorului descoperit către puntea de naviga"ie,sări peste #ăr#atul ucis şi dădu #u!na pe uşa deschisă.

5e umătate, se aşteptase ca o hoardă de pa!nici înarma"i să $ie pregăti"isă&l întîmpine cu un #uchet de "evi de puşcă îndreptate către el, dar nu aşa se petrecură lucrurile. 5e puntea largă de naviga"ie nu erau decît trei #ăr#a"i,

stînd nemişca"i şi a"intindu&şi asupra lui ochii plini de dispre". /n tipcorpolent, avînd aerul unui lup de mare, care, evident, era căpitanul, se a$la lacîrmă, îndreptînd iahtul către a=ul $luviului. Alături de uşă era postat un pa!nic mohorît, care îl privea cu antipatie, "inîndu&şi degetul pe trăgaciul unei puşti de asalt. %ar în partea din spate a pun"ii, aşe!at pe scaunul înalt, de piele,al căpitanului, stătea nimeni altul decît ang în persoană. Mogulul, pe careButierre! îl recunoscu după o po!ă pe care o vă!use la instructa, era îm#răcatîntr&un halat de mătase de #urgundia, pentru că dormise pe iaht, $iind pregătitsă $ugă în ultimul moment.

7n vreme ce cele patru perechi de ochi erau "intuite una către alta,re$le=ele lui Butierre! se puseră dea în mişcare. 8=perimentatul soldat <8A6îşi îndreptă cu repe!iciune arma către pa!nic şi apăsă pe trăgaci, cu o secundă #ună înainte ca celălalt #ăr#at să reac"ione!e. 5uşca lui scuipă cu repe!iciuneo ra$ală de trei gloan"e care loviră pieptul pa!nicului su# $orma riguroasa aunui ciorchine. 5e chipul omului aruncat cu spatele într&un perete despăr"itor

se aşternu o e=presie năucită, dar degetul său se crispă instinctiv pe trăgaci.+in puşca lui de asalt ră#u$ni o ra$ală amplă, despicînd aerul de&a curme!işul pun"ii, către Butierre!. Americanul se opri, neautorat, în vreme ce torentul de plum#i !#ura înspre el, înainte ca pa!nicul să alunece, mort, pe podea.

Butierre! avu nevoie de o $rac"iune de secundă ca să $acă un #ilan".4usese lovit de un glonte, care îi muşcase coapsa. <im"i un pîrîiaş de sîngecald scurgîndu&i&se din rană de&a lungul piciorului şi adunîndu&i&se în ci!mă./n alt glon" aproape că îl lovise în a#domen, însă $usese deviat de puşca sa

mitralieră. 1eali!ă că se i!#ise de încărcătorul M5G&ului şi $ăcuse armane$olositoare.

Celălalt #ăr#at de pe puntea de naviga"ie o#servase acelaşi lucru.Căpitanul corpolent, care stătea doar la vreo doi metri de soldatul <8A6 rănit,



dădu drumul cîrmei şi sări asupra lui. 4iind nesigur pe picioare din cau!a răniidin coapsa stîngă, Butierre! nu reac"ionă cînd căpitanul se repe!i la el. Acestaîşi $olosi trupul masiv ca să&l cuprindă într&o strînsoare de urs, apoi îl trînti peste cîrmă. Butierre! putea sim"i cum i se goleau plămînii de aer şi aveasen!a"ia că urmau să&i ple!nească coastele în timp ce căpitanul se străduia să&istoarcă din el ultima $ărîmă de via"ă. +ar în mîna dreaptă "inea încă solida puşcă mitralieră M5G, pe care o ridică #alansînd&o şi i!#i partea din spate a"estei căpitanului. <pre uimirea sa, nu se întîmplă nimic. Celălalt păru să&lstrîngă chiar mai tare, iar el vă!u un caleidoscop de stele care îi pîlpîiauînaintea ochilor pe măsură ce o=igenul i se scurgea din sînge. +in rana din picior îi radia o durere pătrun!ătoare, în timp ce tîmplele cuprinse de unghiuri îi !vîcneau precum su# loviturile unor ciocane. 5ocni din nou capulceluilalt cu patul puştii şi, din nou, strînsoarea păru doar să devină mai

puternică. 5e măsură ce se apropia de momentul în care avea să leşine, minteaîi era invadată de disperare. <im"i că trupul i se pră#uşea şi îşi închipui că îşi pierdea cunoştin"a. +ar îşi reveni #rusc cînd ceva scîr"îi, i!#indu&i&se de trup.

7n cele din urmă, loviturile repetate îi veniseră de hac încăpă"înatuluicăpitan şi că!useră amăndoi cu putere pe punte, Butierre! $iind încă prins înîm#ră"işarea de urs a celuilalt. Cînd strînsoarea de $ier slă#i, soldatul <8A6icni, recăpătîndu&şi răsu$larea, şi se tîrî, ridicîndu&se în genunchi şi respirîndadînc.

— O demonstra"ie impresionantă. +in păcate, ultima.ang scuipa cuvintele, savurîndu&le veninul. în timpul luptei cu

căpitanul iahtului, se apropiase şi îşi îndreptase pistolul automat Block sprecapul lui Butierre!. Acesta căută un miloc de apărare, dar nu e=ista nici unul.5uşca A&9' a pa!nicului era în"epenită în mîinile #ăr#atului mort din parteacealaltă a pun"ii, iar arma sa îi !ăcea în mîna dreaptă, descărcată şine$olositoare. Că!ut în genunchi, slă#it din cau!a împuşcăturilor şi a luptei cu

căpitanul, nu putea $ace nimic. îşi ridica privirea, "intuindu&şi&o, hotărîtă şis$idătoare, asupra lui ang şi a pistolului Block, a cărui "eavă se a$la la cî"ivacentimetri de chipul său.

7mpuşcătura solitară răsună de&a lungul pun"ii aidoma unui tunet.Butierre! nu sim"i nimic şi $u surprins de privirea uimită din ochii lui ang.Apoi reali!ă că mîna coreeanului, chiar cea în care "inea pistolul, dispăruseodată cu acesta, în miloculul unei er#e de sînge stacoiu. 1ever#era"iile altordouă împuşcături umplură aerul şi sîngele "îşni din genunchiul stîng, ca şi din

coapsa dreaptă a lui ang. Cu un "ipăt rete!at de agonie, magnatul se pră#uşi pe punte, "inîndu&se strîns de ciotul mîinii sîngerînde şi !vîrcolindu&se dedurere. în acest timp, Butierre! privi spre partea opusă a pun"ii de naviga"ie,de unde veniseră împuşcăturile. <tînd în pragul uşii dinspre #a#ord, +irk "inea



un A&9' la nivelul ochilor, cu "eava $umegîndă încă îndreptată către ang.Cînd întîlni privirea lui Butierre! şi îşi dădu seama că era în via"ă, pe chip i seciti uşurarea.

Traversă puntea, o#servînd că iahtul $ără pilot continua să gonească de&acurme!işul $luviului 3an cu patru!eci de noduri pe oră. @ava au=iliară acomandoului <8A6 îl urmărea dinspre travers tri#ord, străduindu&se să "ină pasul cu vasul mai rapid, dar pier!înd teren cu repe!iciune. +e partea cealaltăa $luviului, însa acum drept în $a"ă, se a$la draga strălucitor luminată pe care oo#servase mai înainte, săpînd cu încetineală un canal naviga#il lîngă malulopus. 5entru o clipă, +irk privi îndelung draga, gîndindu&se la soldatul <8A6mort de pe doc şi la oamenii 5a!ei de Coastă ucişi în Alaska. Apoi se întoarsespre trupul contorsionat al lui ang şi se apropie de mogulul care sîngera dina#unden"ă pe punte.

— Călătoria ta s&a terminat, ang. 5etrecere $rumoasă în iad.ang îşi înal"ă către el privirea plină de $urie şi mormăi o o#scenitate,dar +irk îi întoarse spatele şi se îndepărtă înainte de a&şi termina vor#ele.5ornind către cîrmă, se aplecă şi îl ridică pe Butierre! în picioare.

— 4rumos lucrat, partenere, dar de ce a durat atît; între#ă acesta, cuvoce tăioasă.

— 5ur şi simplu, a tre#uit să calc nişte chestii pînă le&am $ăcut una cu pămîntul, îi răspunse +irk, în timp ce îl conducea, pe umătate tîrîndu&l, către #alustrada laterală.

— Ar $i mai #ine să oprim nava, mormăi Butierre!. @u m&am aşteptatsă&l găsesc pe mahăr la #ord. Cei de la contrain$orma"ii or să $ie neră#dătorisă&l pună su# lumina re$lectoarelor.

— Mă tem că domnul ang are o întîlnire cu +oamna cu Coasa, spuse+irk, înş$ăcînd un colac de salvare de pe perete şi aruncîndu&l peste capul şiumerii lui Butierre!.

— Am ordin să&l prind viu, protestă acesta.+ar, înainte de a mai aduce şi alte argumente, +irk îl înhă"a cu putere derevere şi se rostogoli, odată cu el, peste #alustradă, către $luviul de dedesu#t.<e asigură că se a$la su# Butierre! şi prelua cea mai mare parte a şocului cîndloviră apa, ricoşînd de&a curme!işul, aproape pier!îndu&şi răsu$larea datorităimpactului cu vite!ă ridicată. +upă o scurtă a$undare, sparseră supra$a"a apei,+irk men"inîndu&l pe comandantul <8A6 deasupra în timp ce iahtul vîîia pelîngă ei.

8chipaul navei au=iliare îi !ări că!înd peste #ord şi întrerupse urmărireaca să&i scoată din apă. +ar, în timp ce pluteau, ochii lor erau a"inti"i asupraiahtului, urmărindu&i cursa de&a curme!işul $luviului. asul -enetti îşimen"inea cursul, trecînd de milocul al#iei şi îndreptîndu&se către draga din



partea opusă. Cînd aunse mai aproape de mal, to"i cei care îl priveauîn"eleseră că mergea direct către dragă. ă!înd iahtul în vite!ă care goneaînspre el, pilotul acesteia $ăcu sirena să $luiere îndelung, dar vasul care seapropia rapid îşi men"inu cursul.

Cu un #u#uit strident, iahtul de un al# strălucitor i!#i draga ca un taur$urios, în$igîndu&şi prova în o"elul ruginit din milocul acesteia. 6ovind cutoată vite!a, iahtul se de!integră într&un nor de $um al#, urmat de o micăminge de $oc care pluti în aer după ce com#usti#ilul din re!ervoarele !dro#itese aprinse. 5e cînd rămăşi"ele terciuite ale vasului pluteau îndepărtîndu&se dedragă înainte de a se duce la $und, asupra acesteia şi a apei din ur că!u o ploaie de aşchii de lemn şi de alte resturi. Cînd $umul şi $lăcările dispărură,rămaseră $oarte pu"ine urme care să indice că, cu numai cîteva minute înainte,e=istase un iaht de cinci!eci de metri.

+irk şi Butierre! pluteau în derivă pe apa $luviului, privind măcelul cu o$ascina"ie mor#idă, în timp ce o mică şalupă de salvare lansată de pe vasulau=iliar venea către ei.

— <&ar putea să avem al dracului de mult de plătit $iindcă nu l&am adusviu, spuse Butierre!, după ce $lăcările şi $umul se împrăştiară.

+irk clătină din cap cu amărăciune. — Ca să&şi poată petrece restul !ilelor în clu#ul cu teren în aer li#er al

unei închisori; @u, mul"umesc. — Mie nu tre#uie să&mi aduci argumente. <unt de părere că tocmai i&am

$ăcut întregii omeniri o $avoare colosală. +ar moartea lui ar putea avearepercusiuni. 0e$ii mei s&ar putea să nu $ie încînta"i $iindcă am creat unincident interna"ional în Coreea.

— Cînd o să iasă totul la iveală, nimeni n&o să plîngă după ang şia$acerile lui criminale. în a$ară de asta, era încă viu cînd am părăsit iahtul.Mie mi se pare că e vor#a de un accident de naviga"ie.

Butierre! că!u un moment pe gînduri. — /n accident de naviga"ie, repetă, încercînd să se autoconvingă. <igur,asta chiar s&ar putea să "ină.

+irk privi rămăşi"ele $umului coli!iunii, care se împrăştiau încetdeasupra $luviului, apoi îi adresă lui Butierre! un !îm#et o#osit în tinp ce #arca de salvare se apropie şi îi ridică din apă.



RE+EREN%',')

Capitolul

1 IULIE 2007

ang pieri $ără urmă .şi tot aşa se nărui şi imperiul său. 4or"ele <3A6care îi perche!i"ionară reşedin"a îl prinseră viu pe asistentul lui wan,capturînd şi o serie de documente incriminatoare pe care acesta încerca să ledistrugă în #iroul personal al patronului său. 6a docul de la %nchon, altedetaşamente ale 4or"elor <peciale se răspîndiră pe şantierul naval al lui angşi prin u!ina producătoare de aparatură de telecomunica"ii din vecinătate.

1e!isten"a îndîrită opusă de pa!nicii acesteia stîrni #ănuielile şi în clădiredescinse imediat o echipă numeroasă de la contrain$orma"ii. 6a#oratorulsecret de cercetări #iologice de la su#sol $u descoperit în scurt timp, precum şilegăturile conducerii cu Coreea de @ord. 5us $a"ă în $a"ă cu un sett întreg dedove!i şi cu moartea stăpînului său, wan cedă curînd presiunilor şi $ăcu omărturisire deplină a păcatelor lui ang, aplicînd o tactică utilă pentru elînsuşi, menită să&i salve!e via"a.

7n <tatele /nite, 6ing şi ceilal"i ingineri a$la"i la conducerea opera"iuniireac"ionară în mod similar la vestea mor"ii accidentaleD a lui ang în timpul$ugii din $a"a autorită"ilor. 4iind amenin"a"i de învinuirea de tentativă deucidere în masă, cooperară în aceeaşi măsură, apelînd la scu!a cusută cu a"ăal#ă con$orm căreia ei nu $ăcuseră altceva decît să e=ecute ordinele. @umaiinginerii ucrainieni re$u!ară să cola#ore!e, ceea ce le asigură, în cele dinurmă, o ardere îndelungată într&o închisoare $ederală.

7ntre timp, autorită"ile guvernamentale nu îşi de!văluiră căr"ile în $a"a

presei occidentale pînă cînd nu ieşi la lumină ultima dovadă incriminatoare.1ămăşi"ele încărcăturii utile a rachetei, recuperate de 5itt şi Biordino,$useseră trans$erate, $ără vîlvă, la anden#eru, #a!a avia"iei militare a$lată lanord de 6os Angeles. într&un hangar pă!it cu stricte"e, o echipă de inginerispa"iali demontă cu pruden"ă încărcătura, descoperind $alsul satelit su# $ormacăruia erau mascate #om#ele #acteriologice şi sistemul de împrăştiere avaporilor. O armată de epidemiologi de la C+C înlătură învelişul viruşilorînghe"a"i şi avu un şoc descoperind himera care îm#ina virusul variolei cu

virusul 3%. <e dovedi curînd că aceasta coincidea cu mostrele colectate dinla#oratorul din %nchon şi oroarea $u con$irmată, în ciuda interesului mani$estatde armată pentru păstrarea mostrelor, preşedintele ordonă distrugereaintegrală a viruşilor recupera"i. Continua să persiste temerea ca ar mai $i putut



e=ista şi alte mostre, care, ne$iind capturate, scăpaseră de distrugere, dar, înrealitate, himera creată de savan"ii din solda lui ang $usese stîrpită înîntregime.

6egătura navei ogur2o şi a echipaului său cu întreprinderile ang odată sta#ilită $ără nici un du#iu, ca şi aceea dintre ang şi Coreea de @ord,o$icialită"ile din +epartamentul de <ecuritate %nternă dădură, în s$îrşit, totul pu#licită"ii. 5e măsură ce erau de!văluite detaliile atacului terorist asuprateritoriului <tatelor /nite, în mass&media din întreaga lume se de!lăn"ui oadevărată $urtună. 5resa de pretutindeni îşi trans$era aten"ia dinspre *aponiacătre Coreea de @ord cînd, pe lîngă toate acestea, se descoperiră şicone=iunile dintre ang şi asasinatele politice. Atacul eşuat cu rachetă stîrnimînia întregii lumi împotriva regimului totalitar din Coreea de @ord, în ciudade!min"irilor acoperitoare o$erite de 5artidul Muncitoresc Coreean. 5u"inii

parteneri de a$aceri cu care Coreea de @ord sta#ilise legături înainteaincidentului trecură la represalii, plasînd un em#argo şi mai strîns asupraimporturilor şi a e=porturilor. 5înă şi China se alătură sanc"iunilor, punîndcapăt rela"iilor comerciale cu regimul criminal. încă o dată, "ăranii în$ometa"idin @ord începură să pună, în tăcere, su# semnul între#ării regimul dictatorialal liderului lor iu#itor de nepotism.

7n Coreea de <ud, dove!ile copleşitoare împotriva lui ang şi ac"iunilecomplicilor săi loviră <eul&ul ca o #om#ă nucleară. Toate nemul"umirilemani$estate ini"ial de guvernul coreean $a"ă de interven"ia militară americanăunilaterală $ură înlăturate imediat de !arva provocată la nivel interna"ional.<entimentele sud&coreenilor trecură de la şoc şi neîncredere la supărarea şimînia stîrnite de inducerea lor în eroare de către ang şi de aservirea lui $a"ăde Coreea de @ord. 5ră#uşirea surveni cu repe!iciune. 5rietenii politici şi partenerii de a$aceri care îl sus"inuseră pe magnat că!ură în di!gra"ia pu#lică./n val de demisii mătură Adunarea @a"ională, urcînd către #irourile

preşedin"iei. +e!văluirea rela"iilor personale apropiate între"inute cu ang îlsili chiar şi pe liderul sud&coreean să renun"e la $unc"ie.<tîneneala de amploare na"ională şi mînia determinară guvernul să

na"ionali!e!e de urgen"ă proprietă"ile întreprinderilor ang. %ahturile şielicopterele $ură împăr"ite printre primele, iar $ortărea"a care îi servise dreptreşedin"ă se trans$ormă în sediul unui organism guvernamental dedicatsuveranită"ii Coreei de <ud. Orice asociere cu numele său $u înlăturată dintitulatura $ostelor sale proprietă"i, acestea $iind ulterior de!mem#rate şi

vîndute, în timp, unor oameni de a$aceri competitivi. Curînd, nu mai rămasenimic care să amintească de e=isten"a lui. 5rintr&o lege nescrisă, numele săudispăru din voca#ularul sud&coreenilor.



%mpactul scoaterii la iveală a legăturilor lui ang cu @ordul se resim"i pe toate nivelele vie"ii sociale. +emonstra"iile pentru reuni$icare aletineretului încetară, în timp ce suspiciunile $a"ă de vecinul din nord îşi reluarălocul în psihicul na"iunii. 4or"ele masive ale armatei nord&coreene plasate de&alungul grani"ei începură să nu mai $ie negliate cu uşurin"ă. 1euni$icarearămase un "el na"ional, dar tre#uia în$ăptuită respectîndu&se condi"iile impusede Coreea de <ud. Optspre!ece ani mai tîr!iu, cînd peninsula redeveni, îns$îrşit, o singură "ară, unirea se datora setei crescînde de capitalism apărute însînul 5artidului Muncitoresc Coreean. 4iind de acord cu li#ertă"ile personaleaduse de această schim#are, partidul se scutură

7n s$îrşit de regimul dictatorial al unei singure $amilii şi îşi trans$ormă,în mod unilateral, grosul trupelor militare în $or"e civile de muncă.

+ar, înainte ca toate acestea să $ie posi#ile, Adunarea @a"ională <ud&

Coreeană tre#uia să vote!e decretul :RRGN, o măsură legislativă re$eritoare lae=pul!area $or"elor militare ale <tatelor /nite. în urma unei rarisimedemonstra"ii de acord #ilateral, decretul $u respins în unanimitate.

7n oraşul coreean unsan, sergentul maor de avia"ie eithatana $u scos $ără !arvă dintr&o celulă întunecoasă şi murdară a

închisorii municipale şi încredin"at în custodia unui colonel de avia"ie ataşat pe lîngă am#asada americană, care îl aştepta. 4iind cu mult deasupra posi#ilită"ilor sale de a în"elege evenimentele, lui Catana nu i se spuse nimicdespre motivul eli#erării. @u avea să a$le niciodată că i se înscenase ucidereaunei prostituate minore ca parte a unui plan #ine pus la punct, cu scopul de astîrni opinia pu#lică

7mpotriva pre!en"ei militare a <tatelor /nite în Coreea. 0i nici nu aveacum să ştie că wan, asistentul personal al lui ang, relatase detaliile crimei puse în scenă. Asigurîndu&se că vina cădea, în totalitate, asupra răposatuluiasasin Tongu, wan se gră#ise să dea în vileag planul, odată cu adevărul

despre asasinatele politice petre cute în *aponia. în timp ce era transportat curepe!iciune către un avion militar cu destina"ia <tatele /nite, nimic din toateastea nu conta pentru militarul nedumerit. Avea să se supună cu încîntareordinului dat de colonelul de avia"ie, de a nu mai pune piciorul pe pămîntcoreean oricît de multe !ile ar mai $i avut de trăit.

6a sediul @/MA din Fashington, +.C., e=altarea stîrnită de rolul ucatîn împiedicarea lansării şi în preîntîmpinarea eli#erării virusului letal deasupra6os Angeles&ului $u de scurtă durată. %ar după moartea lui ang şi de!văluirea

pu#lică a vinovă"iei acestuia în ceea ce privea atacul, ac"iunile pline de curaale lui 5itt şi Biordino că!ură repede pe planul al doilea. Audierile dinCongres şi cercetările întreprinse asupra atacului erau la ordinea !ilei şi, pentru un scurt răstimp, se stîrni un adevărat tam&tam în $avoarea ră!#oiului



cu Coreea de @ord. +ar, în cele din urmă, spiritele se liniştiră, pentru cădiploma"ii erau puşi în încurcătură, iar aten"ia se a#ătu, treptat, asupraresurselor de la grani"e ale +epartamentului <ecurită"ii @a"ionale şi aasigurărilor că un ast$el de act terorist nu se mai putea repeta.

<peculînd cu su#tilitate momentul, noul şe$ al @/MA $ăcu apel laCongres pentru o suplimentare specială a $ondurilor alocate agen"iei sale înscopul înlocuirii elicopterului, navei de cercetare şi a celor două su#marineavariate sau distruse de oamenii lui ang. într&un elan de recunoştin"ă patriotică, Congresul îi apro#ă cererea cu dragă inimă, devi!ul trecînd prinam#ele camere în doar cîteva !ile.

<pre marea #ucurie a lui Biordino, 5itt strecurase în devi!ul apro#at un punct suplimentar, re$eritor la o plat$ormă atmos$erică mo#ilă desupraveghere, pe care agen"ia urma să o $olosească în cadrul cercetărilor

întreprinse în apele de coastă. Cu alte cuvinte, aceasta era numită un aerostat%carD.



Capitolul !

6a <eattle, după amia!a era senină şi răcoroasă, !iua încadrîndu&se printre cele cărora le mai lipseau cîteva grade ca să $ie înviorătoare. în luminasoarelui co#orît către as$in"it, pinii înal"i din campusul 4ircrest aruncau um#relungi cînd <arah ieşi şchiopătînd pe uşa din $a"ă a 6a#oratorului de <ănătate5u#lică al <tatului Fashington. 5iciorul drept îi era acoperit de ghipsul greudespre Care ştia că avea să&i $ie scos, în s$îrşit, peste cîteva !ile, ceea ce aveadarul să o înveselească.

<e crispă uşor cînd îşi mută greutatea pe o pereche de cîre de aluminiu,cu încheieturile şi #ra"ele îndurerate după ce, în ultimele săptămîni, căraserăgreutatea piciorului ei rupt. 0ontîcăind, $ăcu cî"iva paşi dincolo de uşă, apoi

îşi plecă privirea spre scară, co#orînd cîteva trepte. Alegîndu&şi cu griă$iecare nou loc în care să&şi plase!e cîrele, nu o#servă maşina parcatăneregulamentar la intrarea pe alee şi aproape că se lovi de ea. îşi ridică privirile şi rămase cu gura căscată de uimire.

7n $a"a ei era parcat automo#ilul Chr2sler )((&+ decapota#il, dim :?GR,al lui +irk. Maşina părea să $i $ost pe umătate reparată. -anchetele cu pieleaciupită de vărsat erau cîrpite, provi!oriu, cu #andă ade!ivă, în timp ce găurilede glon" din caroserie $useseră astu pate cu chit. 5etele asortate de grundcenuşiu răspîndite pe ta#la turcoa! îi dădeau automo#ilului aerul unei uriaşe pisici de mare camu$late.

— Aten"ie să nu&"i rupi şi celălalt picior.<arah se întoarse la sunetul vocii pro$unde din spatele ei şi îl descoperii

pe +irk, cu un #uchet mare de crini al#i şi cu un !îm#et po!naş pe chip.5ier!îndu&şi capul, lăsă să&i cadă cîrele şi îşi aruncă #ra"ele în urul lui, într&oîm#ră"işare plină de căldură.

— 7ncepusem să&mi $ac grii. @&am mai primit nici o veste de la tinedupă atacul cu rachetă. — Am $ost, pe cheltuiala statului, într&o e=cursie în Coreea, pentru o

călătorie de rămas&#un cu iahtul lui +ae&ong ang. — irusul pe care l&au născocit... e, pur şi simplu, opera unui ne#un,

spuse ea, clătinînd din cap. — +e&acum înainte, nu tre#uie să&"i mai $aci grii. 8 $oarte mare şansa

ca toate mostrele să $i $ost recuperate şi distruse. Avem toate speran"ele că

virusul ăsta n&o să mai apară niciodată pe supra$a"a pămîntului. — <e găsesc întotdeauna ne#uni care să lucre!e pentru următoarea cutie

#acteriologică a 5andorei, de dragul #anilor sau al $aimei. — Apropo de ne#uni, cum se simte %rv;



Asocierea o $ăcu pe <arah să rîdă. — 8 pe cale să devină singurul supravie"uitor contemporan al variolei

din întreaga lume. <e îndreaptă cu paşi repe!i spre o vindecare deplină. — Mă #ucur să aud asta. 8 un om cumsecade. — <e pare că şi automo#ilul tău e pe drumul spre însănătoşire, spuse ea,

arătînd cu capul spre Chr2sler. — 8 o $iară #ătrînă şi ro#ustă. 5artea mecanică a $ost pusă la punct în

lipsa mea, dar încă n&am terminat caroseria şi interiorul.+irk se răsuci şi o privi pe <arah cu tandre"e. — 7ncă&"i mai sunt dator cu cina aia cu cra#i.8a privi în adîncul ochilor lui ver!i şi încuviin"ă dînd din cap. Cu o

mişcare rapidă, +irk se aplecă, o luă în #ra"e şi o aşe!ă cu gingăşie pe loculdin $a"ă al automo#ilului, împreună cu crinii. A!vîrli cîrele pe #ancheta din

spate, apoi sării la volan şi porni maşina. Motorul re$ăcut se am#ala uşor şirămase în ralanti, torcînd gros şi liniştit. — 4ără $eri#oturi; între#ă <arah, cui#ărindu&se mai aproape de +irk. — 4ără $eri#oturi, rîse el, strecurîndu&şi #ra"ul în urul ei.Apăsă pe accelerator şi huruitul #ătrînului automo#il decapota#il se

înte"i, iar el îl conduse de&a lungul aleii lu=uriante, către strălucirea ro! asoarelui amurgind.

(-îr.it

vintul negru

Documents