UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL DE MATEMATICǍ

SYLLABUS pentru disciplina:

“ANALIZǍ MATEMATICǍ ” FACULTATEA DE AUTOMATICǍ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: I Semestrul: 1

Titularul cursului: Prof.dr. Octavian LIPOVAN Colaboratori: Asist. Radu NIŢOIU Numǎr de ore/sǎptǎmânǎ/Verificarea/Credite: număr total de ore (pe semestru), credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 2 - - Examen scris 4

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Formarea abilitǎtilor de a cuprinde elementele fundamentale ale unui raţionament, de a face o clasificare între diferite niveluri de abstracţie, de a da continuitate atenţiei şi legǎturǎ ideilor. Însuşirea noţiunilor de convergenţǎ, limitǎ, serie, continuitate, derivatǎ parţialǎ, diferenţiabilitate, dezvoltare Taylor, extrem local, integrabilitate (în sens Riemann) cu particularizǎri date de dimensiunea spaţiului (≤ 3). Dezvoltarea deprinderilor de calcul, a capacitǎţii de a utiliza eficient bibliografia de specialitate. Contribuţia procentualǎ a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţǎ ale domeniului specializǎrii este de 1,8 % . B. SUBIECTELE CURSULUI

Spaţii metrice. Spaţiul aritmetic Ρp: Definiţii. Proprietǎţi. Exemple. Şiruri şi serii în spaţiul Ρp: Definiţii. Calculul. Principiul contracţiei. Limitele şi continuitatea funcţiilor vectoriale: Definiţii. Proprietǎţi. Exemple. Şiruri şi serii de funcţii: Formula lui Taylor pentru funcţii de o variabilǎ. Dezvoltǎri limitate. Serii de puteri. Calculul diferenţial al funcţiilor vectoriale: Derivate parţiale. Jacobieni. Diferenţiale. Funcţii omogene. Formula lui

Taylor. Probleme de extrem. Transformǎri regulate. Schimbǎri de variabile. Calculul integral al funcţiilor vectoriale: Integrale duble. Integrale triple. Schimbǎri de variabile. C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (seminar)

Determinarea naturii şi sumei seriilor numerice şi de funcţii. Calculul limitelor funcţiilor vectoriale. Dezvoltǎri în serii de puteri. Calculul derivatelor. Determinarea extremelor funcţiilor reale. Schimbǎri de variabile. Calculul integralelor duble şi triple. D. BIBLIOGRAFIE :

1. O.Lipovan, Analizǎ matematicǎ - Calcul diferenţial; Editura Politehnica, Timişoara; 2004; 2. O.Lipovan, Analizǎ matematicǎ – Calcul integral; Editura Politehnica, Timişoara; 2004; 3. O.Lipovan, C.Hedrea, Analizǎ matematicǎ – Calcul diferenţial. Îndrumǎtor de seminar, Editura Politehnica,

Timişoara, 2004; 3. O.Lipovan, C.Arieşanu, A.Aron, L.Brǎescu, Analizǎ matematicǎ, Calcul integral, Teoria câmpurilor şi Analizǎ

complexǎ – Culegere de probleme; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara; 2002. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examinare în scris. Durata 3 ore. Un subiect teoretic şi 3 probleme cu câte 2 întrebǎri independente. Ponderea examenului este 2/3 din nota finalǎ. La seminar se susţin 3 lucrǎri de evaluare a cunoştinţelor aplicative. Ponderea activitǎţii pe parcurs este 1/3 . F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALǍ

Discipline compatibile funcţioneazǎ în toate universitǎţile de prestigiu din strǎinǎtate printre care amintim: Imperial College London, Université Libre de Bruxelles, Politecnica di Torino, École Polytechnique Féderale de Lousane, T.U. – München . Data: 19 septembrie 2005

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr. Octavian LIPOVAN Prof.dr. Octavian LIPOVAN

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“FIZICĂ”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL /SPECIALIZAREA : INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: I Semestrul: 1

Titularul cursului: Ş.l. dr.ing.fiz. Ioan ZAHARIE Colaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 1 1 D 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI (i) Transmiterea noţiunilor necesare înţelegerii fenomenele fizice pe care le vor întâlni în activitatea

profesională. Înţelegerea şi manipularea legilor ce descriu aceste fenomene în termeni matematici. (ii) Studentul să poată estima consecinţele diferitelor efecte fizice în aparatele pe care le va proiecta. B. SUBIECTELE CURSULUI Elemente de mecancă fizică (noţiuni introductive (punct material, sistem de referinţă, cinematica punctului material), teoreme generale ale dinamicii punctului material ) ; Oscilaţii (oscilaţii armonice, energiile oscilatorului armonic, compunerea oscilaţiilor, oscilaţii amortizate, oscilaţii întreţinute şi rezonanţa, analiza Fourier) ; Unde elastice şi unde electromagnetice (ecuaţia undelor, aspecte energetice, fenomene specifice undelor (interferenţa, difracţia, polarizarea, reflexia şi refracţia, reflexia totală (fibre optice), atenuarea, dispersia, difuzia), unde sonore, efectul Doppler, ultrasunete (producere şi aplicaţii)) ; Termodinamică şi fizică statistică (sisteme termodinamice, stări şi procese termodinamice, principiile termodinamicii, transformări simple ale gazului ideal, procese ireversibile, ecuaţii de bilanţ, spaţiul fazelor, microstări şi macrostări, entropie şi probabilitate, ansamblu statistic, distribuţia canonică : distribuţia Maxwell după viteze, distribuţia Boltzmann după poziţii) ; Elemente de fizică cuantică (bazele experimentale ale fizicii cuantice, modele atomice, spectre energetice, statistici cuantice, aplicaţii -- laseri) ; Elemente de fizica stării solide (obţinere, caracterizare, tipuri de legături în starea solidă, proprietăţi electrice, termice, magnetice şi optice, aplicaţii -- nanotehnologii) ; Elemente de fizica plasmei (procese elementare în gaze ionizate, metode şi modele pentru studiul plasmei). NOTA : La fiecare capitol voi prezenta noţiunile matematice de care am nevoie pentru subiectele abordate. C. SEMINAR Şedinţele de seminar vor urma programa cursului.

D.LABORATOR: Studiul unor legi de distribuţie; Studiul compunerii oscilaţiilor; Studiul oscilaţiilor amortizate; Studiul dependenţei de temperatură a rezistenţei electrice a unui semiconductor (R = f(T)-lărgimea benzii interzise; Studiul unor efecte “încrucişate” (Seebeck, Hall, fotovoltaic); interzise). E. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. I.Zaharie - Elemente de Fizică Generală, Ed. Politehnica, 2001, Timişoara

2. I.Luminosu - Fizică - elemente fundamentale - Ed. Politehnica, 2002, Timişoara 3. I.Zaharie – Culegere de întrebări şi probleme de fizică - Ed. Politehnica, 2004, Timişoara

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Laboratorul: Aprecierea prin notă ( 4- 10) a capacităţii de prelucrare a datelor experimentale obţinute în decursul efectuării lucrărilor de laborator, precum şi a modului de prezentare a acestora. Seminarul Aprecierea prin note (1-10) a “contribuţiei” la desfăşurarea şedinţelor de seminar. Examenul Lucrare scrisă cu: 15-20 întrebări “graduale” ca dificultate cu posibilitatea consultării bibilografiei. Nota finală

2/3 nota la examen şi 1/3 nota la activitatea pe parcurs

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. Ecole Polytechnique Federal de Lausanne http://ic2.epfl.ch/sin/lc/php_u/livret.php

2. Ecole Polytechnique Paris http://www.polytechnique.edu/

3. The Pennsylvania State University http://soc.our.psu.edu/soc/fall/up/p-z/phys.html

Data: 22.06.2005 SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr. Cristian MARCU Ş.l. dr. ing.fiz. Ioan ZAHARIE

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

INGINERIE MECANICA

FACULTATEA DE AUTOMATICA SI CALCULATOARE DOMENIUL /SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: I Semestrul 1

Titularul cursului: Drăgulescu Doina Colaboratori: Morcovescu Vlad, Lucian Rusu, Vigaru Cosmina Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 1 1 0 E 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Principalul obiectiv al disciplinei este de a familiariza studenţii cu principiile ingineriei mecanice legând conţinutul acesteia de cunoştinţele achiziţionate la liceu. Se vor prezenta principiile mecanicii, analizând tipurile de mişcări de bază şi corelaţiile dintre ele atât din punct de vedere cinematic cât şi dinamic. Studiul de bază al staticii sistemelor de corpuri va fi extins şi la comportarea acestora la solicitări simple în corelaţie cu proprietăţile de material. B. SUBIECTELE CURSULUI Capitolul 1. Cinematica ………………………8 ore

1.1. Cinematica punctului material 1.2. Mişcarea generala a solidului rigid 1.3. Mişcări particulare ale solidului rigid: translaţia şi rotaţia cu axă fixă

Capitolul 2. Statica........................................ 10 ore 2.1 Reducerea sistemelor de forţe 2.2 Legăturile corpului rigid 2.3 Echilibrul corpurilor şi sistemelor de corpuri 2.4 Solicitări simple: tracţiune, încovoiere, torsiune

Capitolul 3. Dinamica ........................................10 ore 3.1. Mărimi fundamentale în dinamică 3.2. Teoremele generale ale dinamicii 3.3. Principii de mecanică analitică C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Seminar 1. Cinematica punctului material .........................................................................................2 ore 2. Mişcarea de translaţie şi rotaţie cu axă fixă.......................................................................2 ore 3. Reducerea sistemelor de forţe............................................................................................2 ore 4. Centre de greutate şi momente de inerţie...........................................................................2 ore 5. Diagrame de eforturi..........................................................................................................2 ore 6. Dinamica punctului............................................................................................................2 ore 7. Dinamica rigidului în rotaţie cu axă fixă...........................................................................2 ore Laborator 1. Cinematica punctului material .........................................................................................2 ore 2. Mişcarea de translaţie şi rotaţie cu axă fixă.......................................................................2 ore 3. Reducerea sistemelor de forţe............................................................................................2 ore 4. Centre de greutate şi momente de inerţie...........................................................................2 ore 5. Solicitări simple.şi noţiuni de tehnologie..........................................................................2 ore 6. Dinamica punctului............................................................................................................2 ore 7. Dinamica rigidului în rotaţie cu axă fixă...........................................................................2 ore

D. BIBLIOGRAFIE

1. D. Drăgulescu, M. Toth-Taşcău: Mecanica, Ed. Orizonturi Universitare Timişoara, 2002 2. A. Hegedus, D. Drăgulescu: Probleme de mecanică, Statica şi Cinematică, Ed. Facla Timişoara, 1989 3. A. Hegedus, D. Drăgulescu: Probleme de mecanică, Dinamică, Ed. Helicon Timişoara, 1993 E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluarea se va face atât pe parcurs pentru partea aplicativă (laborator) cât şi la sfârşitul semestrului, nota finală incluzând nota pentru activitatea pe parcurs cu pondere de 50%. Examenul este oral.

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Universitatea Pierre et Marie Curie Paris VI Universitatea Maryland College Park SUA Universitatea Sherbrook Canada

Data: 8.07.2005 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Adrian Chiriac prof.dr.ing. Doina Drăgulescu

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“PROGRAMAREA CALCULATOARELOR”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR/INFORMATICĂ Anul de studii: I Semestrul 1

Titularul cursului: Prof. Lăcrămioara STOICU-TIVADAR Colaboratori: Prep. Ioan ARDELIAN Prep. Bogdan SOLGA Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0.5 e 5 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Introducere în informatică; introducerea noţiunilor de bază de programare la nivel general, cu exemplificare în limbajul C. B. SUBIECTELE CURSULUI

Prezentare generală a calculatoarelor (utilitate, istoric, arhitectura, reţele de calculatoare, INTERNET, WEB), bazele informaticii (stocarea şi organizarea datelor, algoritmi, limbaje de programare, ingineria programării, medii, tehnologii şi platforme de programare), tipuri de aplicaţii informatice (sisteme de operare, aplicaţii de baze de date, client-server, aplicaţii de proiectare asistată, aplicaţii multimedia, sisteme în timp real, sisteme înglobate, informatică aplicată), ramuri ale informaticii, locul şi rolul lor în pregătirea inginerească (programare orientată pe obiecte, programare distribuită, programare concurentă, interacţiunea om-maşină, securitatea informaţiilor, inteligenţa artificială, teoria calculabilităţii, limbaje formale etc.) şi modul de reflectare prin cursuri, noţiuni de etică profesională. Noţiuni de bază în programarea în limbaj C (variabile, constante, structura unui program, definiţii si declaraţii). Tipuri de date standard în C. Definirea şi prelucrarea constantelor şi variabilelor în limbaj C (declarare, definire, precedenţa operatorilor, expresii). Funcţii standard pentru citire/scriere în C. Instrucţiuni ale limbajului C: atribuire, selective, ciclice, de salt. Tablouri (unidimensionale, multidimensionale, constante tablou, exemple). Pointeri (alocarea dinamică a memoriei, relaţia dintre tablouri şi pointeri, aritmetica pointerilor). Operaţii cu caractere/şiruri de caractere. Funcţii, parametri (parametri actuali şi formali, transmiterea parametrilor). Tipuri de date definite de utilizator. Tipuri structurate. Lucrul cu fişiere. Curs prezentat în PowerPoint cu exemplificare prin execuţia programelor C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Prezentarea sistemului de operare Windows (servicii oferite pentru aplicaţiile utilizator), prezentarea sistemului de fişiere cu ilustrare in Windows Explorer şi Total Commander, noţiuni de bază despre programare (tipuri de limbaje de programare, interpretare, compilare, linkeditare). Baze de numeraţie (baza 2, 8, 16), codificarea ASCII, scheme logice, simbolurile utilizate. Prezentare mediu de programare Turbo C; noţiuni despre variabile, operaţia de atribuire, tipuri de date standard (char, int, long, float, double), printf , prezentare facilităţi de depanare în Turbo C. Operatori logici, aritmetici, funcţii matematice, declararea constantelor, citirea de la tastatură. Structurile condiţionale if, switch, structurile repetitive for, while, do-while. Tablouri unidimensionale, multidimensionale, constante de tip tablou, pointeri, alocarea dinamică de memorie, operatorul sizeof, relaţia dintre tablouri şi pointeri, aritmetica pointerilor.

Şiruri de caractere, declararea unui şir alocat static, declararea unui şir alocat dinamic, constantele de tip şir, tablouri de şiruri de caractere, operaţii cu şirurile de caractere (strlen, strcpy, strcmp, strdup, strstr. Funcţii definite de utilizator, parametri formali, parametri actuali, transmiterea parametrilor prin valoare/prin adresă. Tipuri de date definite de utilizator (utilizarea lui typedef), tipuri scalare (ex: typedef varsta int), tipuri structurate (struct, union, enum). Lucrul cu fişierele (fişiere text, fişiere binare). Problemele rezolvate şi cele propuse sunt prezentate în Anexa 1. Anexa 2 conţine variantă alternativă de activitate pe parcurs pentru studenţii cu cunoştinţe avansate de programare. Temele pentru proiecte (exemple): 1. Gestiunea produselor unui magazin (de muzică, de automobile, calculatoare, …). 2. Organizarea produselor într-un depozit. 3. Gestiunea pacienţilor unui cabinet medical (de familie, stomatologic, de cardiologie, …). 4. Organizarea cărţilor, revistelor, CD/DVD-urilor într-o bibliotecă. 5. Gestiunea produselor într-un magazin de închirieri video. 6. Managementul personalului dintr-o instituţie (administrativă, comercială, …). 7. Gestiunea candidaţilor la admitere. Cerinţele pentru proiect sunt precizate în Anexa 3. D. BIBLIOGRAFIE

Glenn Broookshear, J., Introducere în informatică, Ed Teora, 1998.

Kernighan, BW., Ritchie, DM. Limbajul C, Ed. Teora, 2003.

E. PROCEDURA DE EVALUARE Examenul constă dintr-o probă scrisă - test grilă cu 30 de întrebări cu durata de 20 de minute şi o probă practică de 90 de minute cu rezolvarea unei teme date printr-un program în limbajul C. Detaliile şi notarea sunt prezentate în Anexa 4. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Carneggie Mellon – SUA, Introductory Programming Courses (http://www.intro.cs.cmu.edu/courses/index.html, pp. 352)

University of Southern California , CSCI 101 Fundamentals of Computer Programming (http://www-scf.usc.edu/~csci101/lecture.htm)

University of Chicago, Introduction to Programming, (http://flash.uchicago.edu/~siegela/classes/CSPP511/overview.htm)

Data: 15.09.2005 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

ANEXA 1 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

LABORATOR 1 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - generalitati despre sistemele de calcul; definire hardware, software; - arhitectura hardware a unui sistem de calcul (eventual desfacem capacul unui calculator pentru ilustrare) - arhitectura software (BIOS, sistem de operare, aplicatii utilizator) - prezentare sistem de operare Windows (servicii oferite pentru aplicatiile utilizator) - prezentare sistem de fisiere, ilustrare in Windows Explorer si Total Commander - notiuni de baza despre programare (tipuri de limbaje de programare, interpretare, compilare, linkeditare) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

LABORATOR 2 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - baze de numeratie (baza 2, 8, 16), tabel cu numerele 0 - 15 cu reprezentarea hexa si binara - tipuri de date fundamentale pentru calculatoare (bit, octet, word, double word), dimensiunea in biti si domeniul de valori la fiecare, formula de

calcul a domeniului de valori - unitati de masura pentru cantitati de date (Kilo - Mega - Giga - Tera / bit - byte), tabel cu relatiile dintre ele - avantajele utilizarii bazei 16 in domeniul calculatoarelor - codificarea ASCII - scheme logice, simbolurile utilizate Exemple rezolvate in documentatie: - conversii baze 2 - 10, 10 - 2, 10 - 16, 16 - 10, 2 - 16, 16 - 2 - conversii Kilo - Mega - Giga - Tera - schema logica pentru un algoritm care rezolva ecuatia de gradul I - schema logica pentru un algoritm care rezolva ecuatia de gradul II Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - conversii baze 2 - 10, 10 - 2, 10 - 16, 16 - 10, 2 - 16, 16 - 2 - conversii Kilo - Mega - Giga - Tera - schema logica pentru algoritmul lui Euclid de determinare a cmmdc a doua numere ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

LABORATOR 3 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - prezentarea structurii unui program "Hello World" (functia main, functia printf, directiva #include <stdio.h>, acoladele pentru blocuri de

program) - prezentare mediu de programare Turbo C (deschidere fisiere, editare, salvare, compilare si executie, ferestre, cautarea in help) - cu ilustrare pe

programul "Hello World" - notiuni despre variabile: la ce folosesc, declararea (are un tip, un identificator + restrictii asupra identificatorilor), operatia de atribuire - tipuri de date standard (char, int, long, float, double), tabel cu domeniul de valori si nr. de octeti ai fiecaruia - detaliere printf (faptul ca poate afisa mai multe variabile de diverse tipuri, prezentare simboluri pentru tipurile de date standard (%d, %u, %x,

%f, %c.) - prezentare facilitati de depanare in mediul Turbo C (rulare pas cu pas si inspectare variabile), demonstratie practica Exemple rezolvate in documentatie: - program care declara cate o variabila din fiecare tip, atribuie cate o valoare fiecarei variabile si o afiseaza cu printf, ilustrare faptul ca tipul char

poate primi si valori numerice (char c = 65), si caractere (char c = 'A') - program care afiseaza suma a doua variabile intregi (eventual si ilustrarea declararii unei variabile initializate) - folosit pentru demonstrarea

facilitatilor de depanare Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - program care interschimba valoarea a doua variabile intregi, cu si fara variabila intermediara - program care sa afiseze rezultatul unei expresii aritmetice mai complicate ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

LABORATOR 4 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - recapitulare tipuri de date standard - operatori logici (<<, >>, &, |), aritmetici (+, -, /, %, ++, --), functii matematice (sin, cos, log, log10, sqrt, pow, M_PI din math.h, random din

stdlib.h) - declararea constantelor cu const si cu directiva preprocesor #define, diferenta dintre ele - citirea de la tastatura cu scanf () Exemple rezolvate in documentatie: - program care citeste de la tastatura 2 numere si afiseaza suma lor - program care face conversia din grade in radiani - program care afiseaza starea unui anumit bit dintr-un octet - program care sa ilustreze inmultirea si impartirea la puteri ale lui 2 utilizand deplasarile la stanga / dreapta pentru numere intregi Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - program care citeste un numar pe un octet si il afiseaza in baza 2 (utilizand & si deplasarea la dreapta) - program care citeste un octet in baza 2 si il afiseaza in baza 10 - program care calculeaza valoarea unei expresii matematice mai complicate, cu 2-3 variabile citite de la tastatura ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

LABORATOR 5 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - structurile conditionale if, switch, forma prescurtata de la if - structurile repetitive for, while, do-while Exemple rezolvate in documentatie: - exemplu pentru if: program care rezolva ecuatia de gr. II - exemplu pentru for: program care testeaza daca un numar dat de la tastatura este prim - exemplu pentru switch: program care citeste 2 numere de la tastatura, apoi citeste o comanda si executa o anumita operatie aritmetica pe cele

doua numere in functie de comanda (adunare, scadere, inmultire, impartire) - exemplu pentru do-while: program care citeste numere reale de la tastatura pana cand se tasteaza 0 si afiseaza media aritmetica a numerelor

citite Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - exemplu pentru for: program care afiseaza valorile functiei sin pentru valori ale argumentului intre 2 limite specificate de utilizator, cu un pas

specificat de utilizator - exemplu pentru while: program care calculeaza cmmdc a doua numere cu algoritmul lui Euclid - exemplu pentru do-while: construirea unui meniu interactiv din care se poate iesi cu o anumita comanda, aplicat la exemplul de la switch ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

LABORATOR 6 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - tablouri unidimensionale, multidimensionale, constante de tip tablou - pointeri - alocarea dinamica de memorie, operatorul sizeof - relatia dintre tablouri si pointeri, aritmetica pointerilor Exemple rezolvate in documentatie: - program care sa citeasca un tablou de numere intregi si sa calculeze suma acestora - program care sa modifice valoarea unei variabile prin intermediul unui pointer - program care sa citeasca un numar N de la tastatura, sa aloce dinamic un tablou de numere intregi, sa citeasca N numere de la tastatura, sa

parcurga tabloul cu un pointer si sa determine maximul dintre elemente Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - program care sa implementeze o structura de tip stiva utilizand un tablou si care sa aiba un meniu cu 3 optiuni (depunere pe stiva, extragere din

stiva, exit) - program care sa ordoneze crescator un tablou de numere intregi citit de la tastatura si alocat dinamic, utilizand algoritmul bubblesort --------------------------------------------------------------------------------------------------------- LABORATOR 7 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - siruri de caractere, declararea unui sir alocat static, declararea unui sir alocat dinamic, constantele de tip sir, tablouri de siruri de caractere - operatii cu sirurile de caractere (strlen, strcpy, strcmp, strdup, strstr) Exemple rezolvate in documentatie: - program care declara si citeste de la tastatura un sir de caractere, il converteste la litere mari si il afiseaza, impreuna cu lungimea acestuia - program care determina daca un nume citit de la tastatura este nume de baiat sau de fata (stim ca numele de fata se termina cu o vocala, cu exceptia

numelui Carmen) - program care citeste de la tastatura un sir de caractere reprezentand un numar in baza 16 si afiseaza numarul respectiv in baza 10 Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - program care citeste de la tastatura un numar intreg, il converteste intr-un sir de caractere care contine reprezentarea numarului in baza 2 si il

afiseaza - program care citeste de la tastatura un sir de caractere si afiseaza toate literele distincte care apar in el - program care citeste de la tastatura numele mai multor studenti si ii afiseaza ordonat alfabetic utilizand algoritmul bubblesort --------------------------------------------------------------------------------------------------------- LABORATOR 8-9 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - functii definite de utilizator; parametri formali, parametri actuali - transmiterea parametrilor prin valoare, prin adresa Exemple rezolvate in documentatie: - o functie care aduna doua numere si returneaza rezultatul - o functie care citeste de la tastatura o valoare intreaga si o returneaza - o functie care citeste de la tastatura un sir de caractere si il returneaza (atentie la transferul rezultatului...) - o functie care returneaza data calendaristica curenta (deci practic returneaza 3 valori: an, luna, zi) Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - reconstruire exemplul din lab. 5 cu meniul, fiecare operatie matematica sa fie implementata ca o functie separata - program care sa determine daca un numar citit de la tastatura este prim, utilizand o functie definita de utilizator - program care sa rezolve o ecuatie de gradul 2 cu coeficientii cititi de la tastatura (deci va trebui sa returneze doua valori = radacinile, si sa indice

un cod de stare - daca are sau nu radacini reale) --------------------------------------------------------------------------------------------------------- LABORATOR 10-11 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - tipuri de date definite de utilizator (utilizarea lui typedef) - tipuri scalare (ex: typedef varsta int) - tipuri structurate (struct, union, enum) Exemple rezolvate in documentatie: - exemplu de program care defineste cateva tipuri de date scalare - exemplu de program care defineste o structura cu informatiile despre o persoana, citirea de la tastatura si afisarea informatiilor, vom folosi o

enumerare pentru diverse tipuri de persoane predefinite (ex: student, angajat) - exemplu de program care utilizeaza un union pentru a realiza functionalitatea unui articol cu variante (rezultat prin rafinarea exemplului

precedent cu studentii, angajatii) Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - program pentru intretinerea unei baze de date de filme dintr-o videoteca (ex. filme artistice, filme documentare), cu posibilitate de adaugare,

stergere, cautare etc. --------------------------------------------------------------------------------------------------------- LABORATOR 12 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- - lucrul cu fisierele (fisiere text, fisiere binare) Exemple rezolvate in documentatie: - exemplu de program care citeste un fisier text si il afiseaza linie cu linie - exemplu de program care citeste de la tastatura un text de mai multe linii si il scrie intr-un fisier text - exemplu de program care citeste si scrie intr-un fisier binar cateva inregistrari de tip structura (ex. informatii despre persoane) Probleme propuse (se vor rezolva in timpul laboratorului): - program care citeste informatiile din headerul unui fisier bitmap (.BMP): dimensiune, rezolutie, numar de culori - program care copiaza dintr-un fisier text intr-un alt fisier text liniile care contin un anumit cuvant introdus de la tastatura --------------------------------------------------------------------------------------------------------- LABORATOR 13 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

- problema recapitulativa complexa, rezolvata de catre studenti cu cat mai putina asistenta. --------------------------------------------------------------------------------------------------------- LABORATOR 14 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------

- proba practica/recuperari Documentatia pentru laborator va fi disponibila pe Intranet in format .PDF. Studentii vor cunoaste continutul teoretic al laboratorului la care urmeaza sa participe pentru a putea sa se focalizeze pe rezolvarea de probleme practice.

ANEXA 2

Săptămâna 1: Test - program în limbajul C (aplicaţie pentru evidenţa studenţilor dintr-o grupă pentru diverse activităţi care implică operaţiuni de citire, scriere, modificare, căutare, afişare, etc).

o Nota peste 8 la acest test şi o Punctaj peste 15 din 25 la testul grilă iniţial de la curs (săptămâna 2) - test diferit de testul final de

examen califică studentul pentru activitatea alternativă. Săptămâna 2: pregătire pentru activitate, primire Tema 1 – aplicaţie asociată aplicaţiei din testul practic la care se mai adaugă 4 funcţii noi. Săptămâna 3-4: lucru la Tema 1 Săptămâna 5: - predare Tema 1 (cu susţinere/răspuns la întrebări) - primire Tema 2: problemă complexă care foloseşte algoritmi de tip Greedy. Săptămâna 6-7: lucru la Tema 2 Săptămâna 8: - predare Tema 2 (cu susţinere/răspuns la întrebări) - primire Tema 3: problemă complexă folosind backtracking şi cu punerea în evidenţă a lucrului corect cu funcţii şi pointeri în C. Săptămâna 9-10: lucrul la Tema 3 Săptămâna 11: - predare tema 3 (cu susţinere/răspuns la întrebări) - primire Tema 4: aplicaţie complexă cu articole diverse, cu meniuri, funcţii (citire, scriere, afişări personalizate, adăugare/modificare, lucru cu fişiere); Săptămâna 12-13: lucru la Tema 4. Săptămâna 14:

o predare Tema 4 + prezentare în PowerPoint cu urmărirea unei structuri date (numele temei şi al realizatorului; obiectivele temei; etapele realizării - 7 slide-uri cu comentarii şi doar 2-3 capturi, restul se vad la demonstraţie; concluzii (probleme apărute şi rezolvate pe parcurs, concret, păreri personale; Susţinerea va consta în 7/9 minute pentru prezentare şi 5 minute pentru demonstraţie).

o susţinerea probei practice finale de examen (comună tuturor studenţilor din anul I). ANEXA 3

PROIECT Programarea Calculatoarelor -Anul I

Proiectul va avea ca rezultat: • O aplicaţie specifică pentru fiecare participant realizată în C conform specificaţiilor primite. • Un document Word (pe CD/DVD/memorie şi listat) care să descrie realizările proiectului, redactat conform

indicaţiilor pentru realizarea proiectului de diploma (www.aut.upt.ro - Education - Diploma Thesis Guide and …/ Generalităţi + Dezvoltarea unui produs software) păstrând proporţiile.

o Coperta va conţine numele şi prenumele studentului, titlul proiectului, facultatea şi specializarea. o Primul paragraf va descrie pe scurt tema proiectului şi obiectivele acestuia. o Conţinutul va cuprinde şi o diagramă a fluxului programului (structura programului). o Anexa va conţine o singură pagină de cod (font 10) – considerat relevant.

• O prezentare PowerPoint care să descrie proiectul şi care nu va fi o replică copy/paste a documentului, ci un rezumat relevant al muncii la proiect. Aceasta va conţine următoarele slide-uri:

o Numele temei şi al realizatorului o Obiectivele temei o Etape (7 slide-uri, cu comentarii şi doar 2-3 capturi, restul le vedem la demonstraţie). o Concluzii (probleme apărute şi rezolvate pe parcurs, concret, păreri personale).

Susţinerea va consta în 6 minute pentru prezentare şi 4 minute pentru demonstraţie. Susţinerea proiectului va avea loc la data xx.xx.200x, ora xx.xx în sala xx. În caz contrar (şi dacă nu există motivare), se poate susţine la o singură dată stabilită de comun acord, cu taxă şi depunctare -2. Toate aspectele menţionate mai sus vor fi urmărite şi punctate. Se va aprecia de asemenea iniţiativa. Timişoara, xx.xx.200x

Prof.dr.ing. Lăcrămioara STOICU-TIVADAR

ANEXA 4 Examen la disciplina Programarea Calculatoarelor – desfăşurare şi cerinţe

1. Test tip grilă – xx.0x.2006 ora xx.00, sala xx Testul constă în 30 de întrebări cu trei variante de răspuns dintre care doar una este corectă. Se bifează doar varianta considerată corectă. Se consideră eroare bifarea (sau orice alt semn sau ştergerea) mai multor răspunsuri. Deci, mare atenţie. Întrebările testului vor face referire la TOT conţinutul cursului de Programarea calculatoarelor. Există întrebări la care varianta corectă de răspuns înseamnă varianta pe care o alege un viitor profesionist în programare. Durata alocată răspunsului la întrebări este de 20 de minute.

2. Examen pe calculator - în datele programate pentru sesiune conform regulamentului, corespunzător programării pe ore şi pe grupe care va fi afişată la CC şi la avizierul de la sala B019; desfăşurarea probei practice are loc în sălile de laborator de la CC.

Proba va consta în scrierea unui program pe calculator în Limbaj C folosind mediul de programare Turbo C. Durata probei va fi de 90 de minute. Notarea se va face ţinând cont de rezolvarea următoarelor aspecte:

• Structurarea programului în forma corectă - nume program, comentarii, utilizarea unităţilor, declararea constantelor, a tipurilor, a variabilelor, declararea funcţiilor, definirea funcţiilor, blocurile din care este alcătuit programul principal - specifică fiecărei aplicaţii care trebuie rezolvate.

• Demonstrarea cunoaşterii programării structurate prin folosirea corectă a funcţiilor acolo unde acestea sunt necesare.

o În general, cu transmitere de parametri o Foarte rar, din motive de structurare a programului fără transmitere de parametri.

• Utilizarea meniurilor clare. • Dialoguri cu utilizatorul. • Cunoaşterea posibilităţilor de depanare oferite de mediul Turbo Pascal. • Respectarea cerinţelor din textul problemei care trebuie rezolvată. • Compilarea programului fără erori sau atenţionări. • Execuţia corectă a programului şi punerea în evidenţă în manieră clară a rezultatelor. • Răspunsul la întrebări: corect, coerent şi folosind limbaj tehnic adecvat.

Nota la examenul de PC, NEPC, se va calcula astfel: NEPC= (NT + 2*NP)/3 unde NT – Nota la testul grilă; NP – Nota la proba pe calculator.

• Nota finală pentru disciplina PC va rezulta, conform regulamentului UPT, astfel:

( )5.04 3 3 3 max___ ).1 21 +⋅+⋅= )(colkc))b), (cola), (col((colkdinîntreagăpartefinalănota unde k1 + k2 = 1,

Capul de tabel al procesului verbal în care se vor trece notele

Nr. crt.

Numele şi prenumele Marca Nota la examen Nota pt. activitatea

Nota finală

Nota finală

Prezentarea 1 Prezentarea 2 Prezentarea 3 pe parcurs după mărire

(0) (1) (2) (3a) (3b) (3c) (4) (5) (6) Pentru PC k1 =0. 6 şi k2 =0. 4. În coloanele 3a, 3b, 3c vor fi trecute notele NEPC pentru prezentările corespunzătoare, dacă este cazul mai multor prezentări. Conform regulamentului UPT a treia prezentare (dacă este restanţă) se plăteşte. Nota pentru activitatea pe parcurs (coloana 4) se va afişa la CC odată cu programarea pentru examen. Aceasta va ţine cont de notele obţinute la testele date pe parcursul semestrului, calitatea temelor predate, seriozitatea cu care fost tratată activitatea de laborator, aptitudinile pentru utilizarea şi programarea calculatoarelor dovedite pe parcursul activităţii. Prima dată de examen este programată în sesiunea ianuarie/februarie 2006 (sau în mod particular pentru cei care au cunoştinţe foarte bune de C, în decembrie 2005), iar următoarele două vor fi stabilite ulterior împreună cu cadrul didactic pe parcursul semestrului II.

Coordonator disciplină, Prof.dr.ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar

221k

k ≥

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL DE MATEMATICǍ

SYLLABUS pentru disciplina:

“ALGEBRA SI GEOMETRIE” FACULTATEA: AUTOMATICǍ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: I Semestrul: 2

Titularul cursului: Conf.dr. Dorina-Marieta RENDI Colaboratori: Asist. Dan POPESCU şi Anaina GÎRBAN Numǎr de ore/sǎptǎmânǎ/Verificarea/Credite:

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 2 - - Examen scris 4

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Subiectele prelegerilor şi ale seminariilor sunt alese în mod adecvat şi sunt adaptate nevoilor învǎţǎmântului tehnic, fiind orientate în vederea obţinerii unei pregǎtiri corespunzǎtoare domeniului de specializare al studenţilor. Se transmit studenţilor noţiunile teoretice fundamentale în scopul însuşirii disciplinei de algebrǎ precum şi suficiente exemple practice pentru fundamentarea noţiunilor teoretice care evidenţiazǎ legǎtura cu disciplinele de specialitate. Contribuţia disciplinei la liniile de competenţǎ ale primului an de studii este de 1,8 %. B. SUBIECTELE CURSULUI

Spaţii vectoriale: Definiţie, proprietǎţi, exemple. Baze. Subspaţii vectoriale. Aplicaţii liniare: Forme multiliniare: forme liniare, forme biliniare, forme pǎtratice. Spaţii vectoriale euclidiene:Definiţie, unghiuri, proiecţii. Transformǎri liniare pe spaţii vectoriale euclidiene

(transformǎri ortogonale, transformǎri liniare simetrice). Spaţii afine euclidiene: Dreapta şi planul. Probleme de distanţǎ. Sfera şi cercul. Conice şi cuadrice. Generǎri de

suprafeţe. Geometria diferenţialǎ localǎ a curbelor: Reprezentǎri. Curburǎ şi torsiune. Geometria diferenţialǎ localǎ a suprafeţelor: Reprezentǎri. Forme fundamentale. Curbe pe suprafaţǎ. Planul tangent

şi normala. C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (seminar)

Baze, schimbǎri de baze. Coordonatele vectorilor într-o bazǎ. Aplicaţii liniare, nucleul şi imaginea. Matricea unei aplicaţii liniare. Operaţii cu matrici. Vectori şi valori proprii. Forme pǎtratice, reducerea la forma canonicǎ. Produs scalar, produs vectorial, produs mixt. Transformǎri ortogonale şi simetrice. Dreapta şi planul. Probleme de distanţǎ. Conice, reprezentǎri analitice şi reducerea la forma canonicǎ. Cuadrice. Curbura şi torsiunea unei curbe. Axele şi feţele triedrului Frénet. Elementul de arc al unei curbe pe o suprafaţǎ. Elementul de arie. Unghiul curbelor pe suprafaţǎ. Planul tangent şi normala. D. BIBLIOGRAFIE:

1. D.M.Rendi, I.Mihut, Algebrǎ liniarǎ, geometrie analiticǎ şi diferenţialǎ; Ediţia a IV-a, Ed. Politehnica, Timişoara, 2004; 2. M.D.Rendi, I.Mihuţ, C.Căprău, D.Popescu, Matematici superioare pentru ingineri, Culegere de probleme, Ed. Politehnica, Timişoara, 2002; 3. N.Boja, Geometrie Analiticǎ şi Diferenţialǎ cu Aplicaţii; Ediţia a II-a, Ed. Politehnica, Timişoara, 2005. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examinare în scris. Durata 3 ore. Douǎ subiecte teoretice cu câte douǎ subpuncte şi 4 probleme cu câte douǎ întrebǎri independente. Câte un subiect teoretic şi douǎ probleme pentru fiecare grupǎ de 7 sǎptǎmâni cu examen parţial şi recunoaşterea acestuia în sesiune. Ponderea examenului este 2 şi activitatea pe parcurs este 1 în nota finalǎ. F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALǍ

Programa este alcǎtuitǎ ca urmare a consultǎrii cǎrţilor similare apǎrute în ţǎrile Europei centrale şi de vest, Technical University of Budapesta (Ungaria), École Polytechnique Féderale de Lousane, Université Libre de Bruxelles. Data: 19 septembrie 2005

DIRECTOR DEPARTAMENT, TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr. Octavian LIPOVAN Conf.dr. Dorina-Marieta RENDI

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“STANDARDE ŞI GRAFICĂ TEHNICĂ SI CREATIE INTELECTUALA”

FACULTATEA AUTOMATICA SI CALCULATOARE SPECIALIZAREA INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: I Semestrul 1

Titularul cursului: Conf. dr. ing. Constantin Voloşencu Colaboratori: - Număr de ore/săptîmana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0,5 - 0,5 D 4 A. OBIECTIVELE CURSULUI

Disciplina îşi propune pregătirea studenţilor în domeniile: -cunoaşterii bazelor standardizării pentru proiectarea instalaţiilor de automatizare şi dezvoltarea de pachete de programe, - asigurării calităţii în automatică şi informatică aplicată, -întocmirii documentaţiei pentru instalaţiile de automatizare (simboluri grafice, desene de execuţie etc.) şi pentru pachetele de programe, -cunoaşterea condiţiilor tehnice de calitate pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile de automatizare şi pachetele de programe, verificarea şi încercarea instalaţiilor de automatizare şi a pachetelor de programe, -cunoaşterea modalităţilor de informare şi documentare, cunoaşterea noţiunilor elementare de proprietate intelectuală. Conform conţinutului, disciplina are o contribuţie în cultivarea competenţelor în domeniul automatizărilor şi informaticii aplicate. B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Standardizare şi organizaţii de standardizare. 1.1. Standarde romane 1.1.1. Categoriile standardelor romane 1.1.2. Clasificarea şi numerotarea standardelor romane 1.1.3. Căutarea unui standard in Catalogul standardelor romane 1.1.4. Editarea, difuzarea şi procurarea standardelor romane 1.2. Organizaţii internaţionale de standardizare 1.3. Sectoare de standardizare utile în domeniul automaticii şi informaticii aplicate 1.3.1. Sector de standarde pentru energetică, electrotehnică şi electronică 1.3.2. Alte sectoare de standardizare.. 2. Modalităţi de informare şi documentare. 3. Noţiuni de bază pentru întocmirea documentaţiei tehnice 3.1. Prescripţii generale 3.2. Componenţa documentaţiei tehnice 3.3. Reguli pentru întocmirea documentaţiei tehnice 3.4. Prescripţii generale 3.5. Măsuri de protecţie 3.6. Circuite de comandă şi semnalizare 3.7. Cabluri şi conductoare 3.8. Cablare 3.10 Alte condiţii tehnice. 4. Medii folosite pentru grafică tehnică. 4.1. Noţiuni elementare de Orcad 4.2. Noţiuni elementare de Autocad 5. Noţiuni de bază pentru întocmirea documentaţiilor tehnice 5.1. Documente de proiectare cu caracter general 5.2. Standardul profesional 5.3. Cartea tehnică 7. Noţiuni de deontologie profesională. 8. Noţiuni de inventică şi proprietate intelectuală. 8.1. Clasificarea invenţiilor 8.2. Condiţii de existenţă a unei invenţii brevetabile 8.3. Procedura de brevetare a invenţiilor 8.4. Mărci 8.5 Protecţia prin legea drepturilor de autor. 9. Sistemul de asigurare a calităţii 9.1. Linii directoare pentru asigurarea calităţii 9.2. Model de asigurare a calităţii în proiectare, dezvoltare, fabricaţie, montaj şi service. 10. Norme de protecţia muncii 10.1. Aspecte pe care le au în vedere normele de protecţia muncii 10.2. Noţiuni elementare de tehnica securităţii muncii privind instalaţiile şi echipamentele electrice C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Teme de seminar 1. Analiza standardului profesional 2. Analiza cărţii tehnice Conţinutul proiectului 1. Utilizarea programului Orcad pentru întocmirea documentaţiei echipamentelor de automatizare 2. Utilizarea programului Autocad pentru întocmirea documentaţiei tehnice D. BIBLIOGRAFIE

1. Voloşencu, C. – Standardizare şi metodologii de proiectare în automatizări industriale, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2002.

2 Voloşencu C. –Îndrumător pentru proiectarea instalaţiilor de automatizare, U.P.T., 1997. 3. *** - Catalogul standardelor de stat, Editura Tehnică, Bucureşti, 2004.

E. PROCEDURA DE EVALUARE Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală. Evaluare distribuită. Se vor efectua două evaluări a materiei de curs: una la mijlocul materiei şi a doua în final. Se vor efectua căte două evaluări pe parcurs la seminar şi două evaluări pe parcurs la proiect. Subiectele vor fi de tipul teoriei aplicative. Ponderile evaluărilor la curs vor fi de 30 % fiecare în nota finală. Ponderile evaluăriilor la seminar şi proiect vor fi de 10 % fiecare. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. University of Applied Science, Berna, Elveţia 2. Politecnico di Milano, Italia. 3. l’Universite de Franche Comte, Besancon, Franţa. Data:

26.03.2007

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf. dr. ing. Conf. dr. ing. Ioan Silea Constantin Voloşencu

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE ŞI LIMBI STRĂINE

SYLLABUS pentru disciplina:

„LIMBI STRĂINE I” FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL / SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR, CALCULATOARE, INFORMATICĂ Anul de studii: I Semestrul: 1 Titular: Prof. dr. G. Ciobanu, asist. D. Tănase, asist. D. Dejica, asist. L. Cuş, prep. A. Carţiş Colaboratori: Număr de ore / săptămână / Verificarea / Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite - 2 - - D 2

A. OBIECTIVELE SEMINARULUI 1. Consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor dobândite anterior 2. Dezvoltarea competenţei de comunicare în limba străină studiată pentru utilizarea corectă şi nuanţată a limbii respective în cele mai diverse situaţii de comunicare orală / scrisă, socială şi profesională 3. Familiarizarea cu valorile culturale şi de civilizaţie ale popoarelor ale căror limbi sunt studiate. 4. Ponderea în cadrul specializării: 1,96% B. SUBIECTELE CURSULUI C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (SEMINAR) I. Dezvoltarea competenţei de comunicare la nivel elementar: Contacte sociale: iniţierea comunicării; Relaţii interumane (familia, comunităţi sociale şi profesionale); Activităţi individuale şi sociale (sfere de interes); Descrierea de persoane şi obiecte (descrierea fizică şi funcţională). II. Dezvoltarea competenţei de comunicare la nivel intermediar: Solicitarea / transmiterea de informaţii în situaţii specifice de comunicare; Exprimarea opiniei, acordului, dezacordului; Exprimarea necesităţii, posibilităţii, probabilităţii; Comunicarea în activitatea profesională (corespondenţă, protocol). III. Dezvoltarea competenţei de comunicare la nivel avansat: Descrierea de obiecte, produse, echipamente (dimensiuni, forme, caracteristici, materiale, unităţi de măsură); Definirea, exemplificarea, generalizarea (tehnici de culegere a informaţiilor); Tehnici de comunicare profesională; Formarea profesională în domeniul ingineriei. D. BIBLIOGRAFIE 1. SOARS, J., SOARS, L., New Headway, OUP, 1992. 2. JONES, C. et al., Inside Out, Macmillan, 2001. 3. *** English for Science and Technology, Cavallioti, Publishing House, The British Council, Bucureşti, 1996. 4. CROLIG, J.H., GIRARDET, J., Nouveau sans frontières (I, II, III), Clé International, Paris, 1991. 5. MONNERIE – GOARIN, D., Bienvenue en France (I, II), Didier, Paris, 1989. 6. POP, M., SEGERS, M.-C., Pratique du français, Timisoara, Orizonturi universitare, 2004. 7. AUFDERSTRASSE, H., BOCK, H., MULLER, H., Themen Neu (I, II), Max Hueber Verlag, Ismaning, 1993. 8. MULLER, RUSCH, SCHERLING et al., Optimal A1 Lehrbuch und Arbeitsbuch, Langenscheidt Verlag, Berlin, 2004. E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluarea se face prin verificare pe parcurs, nota finală reprezentând o medie a notelor obţinute la lucrări scrise, răspunsuri orale, prezentări scrise şi orale. F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ Lancaster University Centre de formation en Français Langue Etrangères (FLE), Louvain-la-Neuve, Belgique Heinrich Heine Universität Düsseldorf Data: 15.09.2005 DIRECTOR DE DEPARTAMENT, Conf. dr. Rodica Superceanu

TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof. dr. G. Ciobanu asist. D. Tănase asist. D. Dejica asist. L. Cuş prep. A. Carţiş