SUPORT DE CURS CARIO IIef Lucr.Dr.Smaranda Nazarie

Tematica cursurilor1.Procedee de diagnostic ale cariei dentare simple:2.Principiului biologic in tratamentul cariei dentare:3.Tehnici conventionale si moderne de tratament ale cariei dentare:4.Recidiva de carie si caria secundara.5.Substratul morfologic al durerii dentinare:6.Tehnici de restaurare pentru cavitati de tip: I,II,III,IV,si V Black.7.Etiologia, manifestarile clinice si modul de restaurare a leziunilor cu pierdere de substanta dura dentara de etiologie necarioasa .8.Etiologia si clasificarea formelor si manifestarilor clinice ale discromiilor dentare, precum si a modalitatilor de tratament ale acestora.9.Metode speciale de restaurare a functiei estetice (alungiri ale dintilor, inchiderea unei diasteme sau a tremelor, alinierea dintilor, etc.)10.Hiperestezia si hipersensibilitatea : diagnostic pozitiv si diferential11.Hiperestezia si hipersensibilitatea : mijloace de profilaxie si tratament12.Metode de evaluare, monitorizare si/sau reabilitare a unei restaurari vechi, incorecte, cu sau fara carie secundara ori recidiva de carie, si posibilitatile de rezolvare a acestor situatii.13.Mijloacele speciale, neconventionale, de preparare a dintilor in vederea restaurarii (aer abraziv, laser, sonoabraziune).14.Patologia odontala a persoanelor varstnice si a celor cu nevoi speciale, precum si metodologia specifica de tratament.

Curs 1: Procedee de diagnostic ale cariei dentare simpleExamenul clinic se bazeaz pe:1. inspecie2. palparePentru un examen clinic corect al suprafeelor dentare, zona respectiv va fi: perfect curat; splat; izolat; uscat; foarte bine iluminat

Inspecia: Semnele patognomonice pentru o carie sunt reprezentate de: modificarea de culoare a suprafeelor expuse vederii; marmoraia anurilor; coloraie brun-maronie; opacitatea smalului; aspectul rugos al suprafeei cavitii carioase; cavitaia.

Palparea:Conceptul:privire ascuit i sond boant red sintetic atitudinea modern pe care trebuie s o adoptm n cadrul examenului clinic odontal.Prin palpare lejer cu sonda dentar rigid sau flexibil, se deceleaz:modificarea de textur (asperitatea suprafeei);nmuierea zonei respective;soluia de continuitate

Examene paraclinice:Testele de vitalitate: sunt indicate pentru a face diagnosticul diferenial al cariei simple cu:- afeciuni n care pulpa este necrozat (necroz sau gangren pulpar) rspunsuri negative;- afeciuni n care pulpa sufer prin scderea capacitii de reacie (fibrozare pulpite cronice nchise) - rspunsuri pozitive la intensiti mai mari ale excitantului;- afeciuni n care pulpa este ntr-un stadiu incipient de (hiperemie pulpar) - cnd pacientul va reaciona la intensiti mai mici ale excitantului fa de un dinte sntos.

Curs 2:Principiului biologic in tratamentul cariei dentare:

Conceptele fundamentale n prepararea dentar, att convenional ct i modificat sunt aceleai: nici o structur dentar friabil nu trebuie pstrat; ndeprtarea cariei sau defectului; structura dentar restaurat trebuie s aib rezisten ct mai mare;protejarea esutului pulpar subiacent; materialul restaurativ ales, trebuie s fie rezistent, estetic (n anumite cazuri) i funcional.

Prin restaurarea tuturor leziunilor carioase (cavitare sau necavitare, active sau inactive), prin aceleasi tipuri de cavitati la toti pacientii, indiferent de riscul cariogen, tiparul evolutiv si exigentele pacientilor, tratamentul chirurgical clasic, a dus la un sacrificiu important de tesuturi dentare afectate reversibil si chiar sanatoase, atat pacientii cat si medicii intrand in cercul vicios al circuitului repetitiv restaurativ.

Preparatiile moderne pentru materialele biomimetice si chiar pentru amalgam, astazi au un design conservativ, bazandu-se mai mult pe marmea, forma si pozitia leziunii carioase decat pe un termen preconceput de "forma de contur", realizand astfel urmatoarele obiective: cavitatea va urmari strict defectul respectiv (conservativ nu inseamna restrans); mentinerea unui miez de substanta dentara sanatoasa cat mai mare si obtinerea unor margini de restaurare cat mai groase.Este necesar sa realizam un acces la leziunea carioasa si sa indepartam acele zone de smalt si dentina care sunt infectate, degradate si distruse ireversibil. Smaltul demineralizat din jurul cavitatii si dentina demineralizata de la baza ei vor fi privite ca tesuturi pre-cariate, deoarece ele au un potential de remineralizare.

Obiectivele prepararii/ pregatirii dintilor:1- inlaturarea tuturor defectelor si de a proteja pulpa; 2- a face ca restaurarea sa fie cat mai adecvata; 3- pregatirea dintilor astfel ca sub forta masticatiei, dintii sa nu fie fracturati 4- sa permita materialelor restaurative sa fie estetice si functionale.

Principiul minimei interventii si minim invazive (SMI) Este un concept stomatologic ce are la baza evaluarea riscului la carios al unui pacient prin aplicarea unor protocoale uzuale de preventie, controlul si tratamentul bolii carioase.Se face adesea referire stomatologia minim invaziva ca tratament al leziunilor dentare urmand un model biologic , medical si terapeutic.

Reguli generale aplicate in SMI:1.Orientarea catre o atitudine conservatoare si cat mai putin mutilanta. 2.Tesuturile afectate de procese carioase sunt coservate si remineralizate. 3.Excizia cariei se face intotdeauna mecanic ,existand un interes crescut in sensul conservarii tisulare. 4.Principiile mecanice care dominau in trecut regulile de preparare pentru a obtine cavitati in vederea aplicarii obturatiilor de amalgam sunt in mod considerabil dominate de conceptele biologice conform carora in toate cazurile in care colajul este posibil,retentia,rezistenta si stabilitatea sunt asigurate de acest colaj .

Curs 3 :Tehnici conventionale si moderne de tratament ale cariei dentare:Sigilarea anurilor i fisurilor: anurile i fosetele rezult dintr-o incomplet coalescen a smalului i sunt receptive pentru carii. Studii clinice pe termen lung au indicat faptul c sigilanii ofer o metod sigur i eficient de prevenire a cariilor. Utilizarea sigilanilor la copii, la nivelul dinilor posteriori imediat dup erupie, este deosebit de eficient.

Etape de realizare a tratamentului cariei dentare: Deschiderea procesului carios Exereza dentinei alterate Extensia preventiv Realizarea formei de retenie Realizarea formei de rezisten Finisarea marginilor cavitii Curarea final sau toaleta cavitii

Restaurrile preventive cu rini compoziteeste un tip de restaurare ultraconservativ, stabilirea diagnosticului cu acuratee este esenial;

factorul crucial n aprecierea clinic este suspiciunea c anul sau gropia sunt cavitare sau nu.

Restaurarea compozit: reprezint cea mai conservatoare indicaie pentru aplicarea compozitului direct, la nivel posterior, ntr-un mic defect localizat pe un vrf cuspidian;nu necesit anestezie deoarece defectul este localizat n ntregime n smal.

Restaurrile preventive cu rini:se pot realiza, pentru leziunile carioase superficiale, localizate numai la nivelul smalului;se folosesc instrumente rotative de dimensiuni mici sau abraziunea cu aer pentru a prepara fisurile i gropiele,urmeaz restaurarea cu un compozit sigilant (Flow).

Prepararea modificat a cavitilor de clasa I:leziunile clasa I minimale pot fi restaurate cu ajutorul compozitului utiliznd prepararea modificat;acest tip de preparare, nu va avea o form specific, ea fiind asemntoare unui cu;Prepararea modificat a cavitilor de clasa a II-a:Indicat pentru restaurri mici, primare (iniiale). Se poate folosi o frez sferic mic sau un con invers diamantat. Aspectul scobit de cu apare n zona ocluzal i proximal. Profunzimea pulpar i axial este dictat numai de adncimea leziunii i nu este uniform.

Curs 4:Recidiva de carie si caria secundara.

Caria secundar marginal:Este procesul carios ce apare la nivelul coroanei unui dinte obturat, la limita de contact dintre materialul obturat i marginea cavitii, i care are tendina de a evolua n profunzime provocnd subminarea i fracturarea pereilor cavitii, iar n ultim instan afectarea pulpei dentare.

Recidiva de carie sau caria recurent:Este procesul patologic carios care se dezvolt sub obturaiile coronare aparent corect efectuate, care are tendina de a evolua spre camera pulpar producnd n final afectarea pulpei dentare, sau spre suprafaa dintelui provocnd fracturarea acestuia.

Factorii etiologici ai recidivei de carie :- nendeprtarea n totalitate a dentinei alterate de la nivelul pereilor laterali ai cavitii i n special de la nivelul JSD i de sub bolile cuspidiene;- nendeprtarea dentinei infectate de pe pereii bazali ai cavitilor n cazul cariilor acute de teama de a nu deschide camera pulpar;

Simptomatologia clinic:Caria secundar marginalSubiectiv - leziunea secundar iniial este nedureroas; - pacienii pot acuza dureri la excitani fizici n special la rece i la excitani chimici, n special la dulce;- n alte situaii, pacientul se prezint la medic din cauza modificrilor de culoare ale obturaiei, ocazie cu care se depisteaz i caria secundar

Recidiva de carie (caria recurent):Acest gen de leziune, n forma sa iniial este asimptomatic i nu se poate diagnostica.Simptomatologia clinic subiectiv i obiectiv devine evident n cazul n care:leziunea a evoluat spre camera pulpar, cu afectarea pulpei dentare prezentnd o simptomatologie subiectiv caracteristic leziunii respective;leziunea a evoluat spre suprafaa dintelui, producnd modificri de culoare ale smalului att la limita smal-obturaie ct i la distan, fr a exista o soluie de continuitate ntre acestea.

Tratamentul:n funcie de situaia clinic ntlnit dup ndeprtarea dentinei infectate se va realiza:- coafaj indirect;- biopulpectomie vital;- tratament de necroz (gangren) pulpar.

Alegerea materialului restaurator :- cnd materialul ales este amalgam, acesta prezint la margini o slab sigilare atunci cnd este proaspt condensat;aceast slab sigilare, poate fi redus prin aplicarea unui strat subire de varnish pe toi pereii cavitii nainte de condensarea amalgamului. - cnd materialul ales va fi rin compozit, CIS sau combinaia acestor dou, se va asocia tehnica etching a smalului, combinat cu bizotarea pereilor cavitii vor mbunti nchiderea marginal.

Curs 5: Substratul morfologic al durerii dentinare- Perceperea diferitelor excitaii ce acioneaz asupra dintelui sub form de durere dovedesc faptul c sistemul nervos este bine reprezentat la nivelul odontomului.-Pulpa dentar conine numeroase fibre mielinice (care nsoesc vasele de snge) i amielinice (care formeaz n pereii vaselor o reea terminal foarte fin).

Fibrele mielinice, dup ce ptrund prin foramenul apical n pulpa dentar, se ramific sub stratul odontoblastic formnd plexul Raschkov dup care ptrund printre odontoblati n predentin, unde i pierd teaca de mielin i nsoesc n continuare fibrele Tomes pn la jonciunea smal-dentin.

Funciile fibrelor mielinice:- percep i transmit excitaiile care se exercit asupra dintelui ctre sistemul nervos central;-menin troficitatea esuturilor dentare;-reacioneaz atunci cnd excitaiile depesc limita fiziologic.Fibrele amielinice:- dup ce ajung n pulpa dentar - nsoesc vasele sangvine;-au ca rol principal reglarea circulaiei sangvine pulpare;

Fibrele mielinice nu au o specializare pentru perceperea diferiilor excitani;Astfel, excitaiile mecanice, termice, chimice sau electrice ce acioneaz brutal asupra dintelui sunt percepute sub form de durere.

Semne clinice:- durerea este provocat de excitani mecanici (palparea cu sonda, aciunea instrumentelor rotative sau de mn din timpul preparrii cavitilor, presiunea exercitat de alimente pe suprafaa dentar respectiv);- acest tip de durere produce pacientului o stare de nervozitate;

Tratamentul:Tratamentul urmrete dou scopuri: - preventiv- curativ.Tratamentul curativ este local i general.Tratamentul local urmrete:- desensibilizarea terminaiilor nervoase;- reechilibrarea mediului acid; - ndeprtarea plcii bacteriene;- stimularea neodentinogenezei;Tratamentul general:- administrarea de vitamine B1, B2, C;- medicaie sedativ la pacienii hiperexcitabili

Curs 6:Tehnici de restaurare pentru cavitati de tip: I,II,III,IV,si V Black.

Indicaiile restaurrilor compozite cls. I i aII-a:1. restaurri mici i moderate; 2. majoritatea restaurrilor la nivel PM i M;3. cnd pot fi izolate corespunztor n timpul realizrii tehnicii;4. baz pentru unele restaurri coroane;5. utilizate pentru a ntri structura dentar slbit (din motive economice) n restaurrile mari;

Contraindicaiile restaurrilor compozite cls. I i II:- cnd zona respectiv nu poate fi izolat corespunztor;- cnd este prezent un stress ocluzal prea mare;- cnd toate contactele ocluzale sunt pe compozit;- restaurri care se extind pe suprafaa radicular;

Sigilarea anurilor i fisurilor: anurile i fosetele rezult dintr-o incomplet coalescen a smalului i sunt receptive pentru carii. Studii clinice pe termen lung au indicat faptul c sigilanii ofer o metod sigur i eficient de prevenire a cariilor. Utilizarea sigilanilor la copii, la nivelul dinilor posteriori imediat dup erupie, este deosebit de eficient.

Restaurrile preventive cu rini compozite:- este un tip de restaurare ultraconservativ, stabilirea diagnosticului cu acuratee este esenial;-factorul crucial n aprecierea clinic este suspiciunea c anul sau gropia sunt cavitare sau nu.

Tehnica clinic pentru restaurrile compozite directe clasa I:Exist 3 tipuri de preparri: - convenional,- convenional bizotat i- modificat a cavitilor de clasa I i a II-a. Se folosete o gam variat de instrumente tietoare cu mrimea dictat de mrimea procesului carios.

Finisarea i lustruirea compozitului

- finisarea se face imediat dup ce compozitul s-a fotopolimerizat sau dup 3 minute de la priza iniial a compozitului autopolimerizabil;- suprafaa ocluzal este modelat cu o frez sferic de carbur cu 12 lame tietoare sau diamantate de form similar;

Obturarea cavitilor de clasa I:Inserarea i polimerizarea compozitului:este o tehnic n doi pai pentru compozitul fotopolimerizabil;compozitul nu trebuie descoperit pn n momentul aplicrii lui, deoarece el ncepe priza la lumina ambiental din cabinet;agenii bonding la S/D sunt aplicai pe ntreaga suprafa a preparrii cu un bureel de spum sau vrf aplicator conform instruciunilor fabricantului;

Curs 7:Etiologia, manifestarile clinice si modul de restaurare a leziunilor cu pierdere de substanta dura dentara de etiologie necarioasa .

- pierderea structurii dentare in zona jonctiunii smalt-cement generata de diversi factori etiologici si posibile intereactiuni ale acestora = lipsa de substanta dentara fara participare microbiana-(Eccles, 1982).

- pierderi de substanta, localizate cel mai frecvent in zona cervicala, provocata de factori diversi:-mecanici-chimici-ocluzali (traumatogeni)-necunoscuti

Topografie:- mai frecvent pe fetele vestibulare si ocluzale decat pe cele orale si proximale ale dintilor- mai frecventa pe hemiarcada stanga la dreptaci (hemiarcada dreapta la stangaci)-mai frecvent maxilar decat mandibular

Etiologie :Leziunile necariogene recunosc factori etiologici variati:uzura mecanica a dintilor prin periaj dentar agrasiv cu periute hardsi paste de dinti foarte abraziveactiunea unor agenti chimici cu caracter acid fara participare microbiana de tipul:mediu de munca cu noxe (incinte de vopsire,bai de galvanizare, etc.), consum exagerat de bauturi acide (coca-cola, mountain dew), refluxul gastro-esofagian, voma cronica, consumul medicamentelor acide (aspirina)factori traumatici obiceuiri parafunctionale(corpi straini intre dinti, consum de seminte, bruxism, )

Diagnosticul se bazeaz pe :aspectul curat al leziunii fara componenta micribiana

solutii de continuitate la nivelul smaltului mai/putin importante insotite intotdeuna de expunerea dentinei pe arii variabile de suprafata si profunzime

asocierea frecventa cu grade diferite de hipersensibilitate si hiperestezie dentinara

preferinta in localizare pentru anumite zone dentare in defavoarea altora

- reducerea dimensiunilor dentare

Tratament:Modalitatile de tratament: -pentru leziuni superficiale tratament minim invaziv cu rasini composite prin metoda :- directa- indirecta- glassionomeri sau glassionomeri hibrizi- pentru leziuni cu pierdere de substanta coronara: incrustatii sau coroane de acoperire. Pentru leziunile cu lipsa de substanta, tratamentul trebuie sa fie cat mai conservator posibil, urmarind refacerea fizionomiei, iar in cazul fracturilor coronare sa se intrerupa solutia de continuitate spre pulpa dentara.

Prognosticul evolutiei leziunilor necarioge:- Fara tratament :-nefavorabil, avand drept consecinta directa reducerea dimensiunilor dentare si chiar deschiderea camerei pulpare generand astfel complicatii pulpare, sau dezechilibre ocluzale grave

- Cu tratament : - favorabil , atitudinea conservatoare avand ca rezultata conservarea dimensiunilor dentare si a rapoartelor ocluzale in limite cat mai aproape de normal

Curs 8: Etiologia si clasificarea formelor si manifestarilor clinice ale discromiilor dentare, precum si a modalitatilor de tratament ale acestoraDin punct de vedere al aspectului clinic discromiile dentare apar sub forma unor pete colorate ca de exemplu :- brun, cu / fr prezena unui luciu metalic,- negru, cu / fr prezena unui luciu metalic,- gri, cu / fr prezena unui luciu metalic. - verde, cu / fr prezena unui luciu metalic, - oranj si galben, cu / fr prezena unui luciu metalic,- alb, cu / fr prezena unui luciu metalic,

Etiologia discromiilor recunoate o multitudine de factori generatori i se manifest clinic cu o palet coloristic care variaz cu tiparul evolutiv i cu factorii etiologici, acetia purtnd denumirea de factori favorizani .Factori predispozani sunt repezentai de:- defecte ale smalului (fisurile i defectele de pe suprafaa exterioar a smalului sunt sensibile la acumularea de pete produse de alimente, buturi, tutun, precum i ali ageni prezeni n obiceiurile cotidiene ale pacientului),- disfuncii salivare (deoarece saliva joac un rol major n ndeprtarea fizic a resturilor alimentare i a plcii dentare de la exterior i de pe feele interproximale ale dinilor, diminuarea fluxului salivar contribuie la decolorri extrinseci. - scderea produciei de saliv poate fi cauzat de factori locali de exemplu: obstacole salivare i infecii; de factori generali cu ar fi bolile sistemice de tipul: sindromul Sjgren, radioterapia i chimioterapia pentru tumorile capului si gtului;- medicamente cum ar fi anticolinergice, antihipertensive, antipsihotice, antihistaminice), - igiena oral deficitar (cea mai frecvent cauz a discromiilor extrinseci este igiena oral slab sau inexistent, ct i utilizarea de produse pentru ngrijirea dinilor inadecvate):- periue de dini cu peri hard, asociate cu paste de dini abrazive, aciunea combinata a acestor dou genernd decolorri ale structurilor dentare).

Etiologia discromiilor intrinseci pentru coloraii regionale (la nivelul unui grup de dini):1. coloraie alb:- infecii ale mamei sau copilului n timpul formrii smalului,- traumatisme la nivelul unui grup de dini n timpul formrii smalului,- forma uoar de fluoroz,- deficiene de nutriie.

2. coloratie galben:- infecii ale mamei sau n copilrie n timpul formrii smalului,- forma moderat de fluoroz,- traumatisme la nivelul unui grup de dini n timpul formrii smalului,- deficiene de nutriie,- epidermoliza buloas,- abrazia sau eroziunea dentar regional (zonele cele mai frecvent afectate prin pierderea complet a smalului sunt localizate n zona marginii incizale (masticatorii) a dinilor anteriori. - boli care determin hiperbilirubinemie.

3. coloraie brun:- infectii ale mamei sau n copilrie n timpul formrii smalului,-fluoroz sever,- traumatisme la nivelul unui grup de dini n timpul formrii smalului.4. coloratie albastr, gri sau neagr:- tratamente cu tetraciclin

Tratamentul discromiilor dentare va avea ca obiectiv principal, restaurarea coloristicii normale a esuturilor dure dentare.Acest deziderat va fi indeplinit, lund n cosideratie urmatoarele aspecte:-ndeprtarea factorilor etiologici de ordin general;-ndepartarea factorilor etiologici de ordin local;-refacerea pierderilor de substan dur dentar prin diverse tehnici;-albirea esuturilor dentare discromice;-educarea obiceiurilor alimentare vicioase ale pacientului care pot aduce n i pe structurile dentare diveri factori cromogeni care pot genera discromii extrinseci/intrinseci.

Curs 9:Metode speciale de restaurare a functiei estetice (alungiri ale dintilor, inchiderea unei diasteme sau a tremelor, alinierea dintilor, etc.)

Etape in prepararea dintilor :Procedura prepararii dintilor se imparte in doua etape: initiala si finala. Ambele etape impun izolarea campului operator pentru a evita contaminarea plagii dentinare . Asfel izolarea campului operator devine ETAPA OBLIGATORIE

Modalitati de izolare a campului operator:1.Pentru un singur dinte :rulouri de vatcomprese de tifon pernue de hrtie absorbant 2.Pentru unul/mai multi dinti- DIGA + aspirator de saliva

Factorii care influienteaza decizia in conceperea si aplicarea planul de tratament:Varianta de tratament cea mai putin invaziva.2.Tehnicile moderne impun doar excizia leziunii carioase urmate de restaurari compozite.3. Sigilarea santurilor restante vulnerabile cu un material adeziv(s-a demonstrat ca sigilarea corecta chiar daca se suprapune peste o carie activa are capacitatea de a o opri evolutia procesului carios pt o perioada uneori mai mare de 10 ani).

Avantajele designului cavitatii(Colon i Besnault ):1.limiteaz suprafaa de dentin expus i deci inflamaia ce ar putea proveni dintr-o contaminare bacterian;2.limiteaz volumul materialului de restaurare i deci uureaz obinerea reteniei unei obturaii adezive;3.limiteaz ntinderea interfeei ntre dentin i material, ce ar putea constitui o cauz de inflamaie prin proprietile sale fizice, cum ar fi conductibilitatea termic, sau proprietile sale chimice, cum ar fi persistena radicalilor liberi n caz de polimerizare insuficient;4. uureaz reconstituirea anatomic, limitnd ntinderea structurilor de restaurat;5.limiteaz fragilitatea organului dentar, direct legat de volumul pierderii de substan;6.limiteaz ntinderea liniei de contur, care adesea este sediul cariilor secundare;7.limiteaz degradarea marginal, imputabil n mare msur variaiilor dimensionale ale materialelor de obturaie,8.amelioreaz longevitatea restaurrilor, limitnd presiunile ocluzale suferite de restaurare i pstrnd contactele dento-dentare att cu dinii vecini, ct i cu cei antagoniti;9.pstreaz sntatea parodontal, meninnd la distan de marginea liber a gingiei limita cervical a obturaiilor;10.faciliteaz condiiile de reintervenie, dac obturaia va necesita o refacere, sau nlocuire.

Designul cavitii, sau forma de contur :va fi sinuoas, pereii vor fi plasai n smal i nu vor coincide cu contactele dento-dentare, extensiile aa zis profilactice fiind contraindicate, iar punctele de contact n restaurrile aproximale vor fi pstrate de cte ori este posibil. Cavitatea va urmri strict defectul carios, dnd natere unor preparaii ultraconservative ce se bazeaz mai mult pe mrimea, forma i poziia leziunii carioase, dect pe un concept preconceput de form de contur, realiznd astfel urmtoarele obiective:- cavitatea se va baza mai mult i mai precis pe defectul respectiv;- meninerea unui miez de substan dentar sntoas ct mai mare;- obinerea unor margini de restaurare ct mai groase.

Realizarea formei de adeziune :Forma de retenie, de rezisten i finisarea marginilor concur la realizarea formei de adeziune care nsumeaz caracteristicile preparaiei ce cresc legtura material de restaurare dinte, adic gradul de sigilare i rezistena la deplasare a restauraiei.Forma de adeziune presupune realizarea unui bizou periferic la marginea de smal prin care crete suprafaa de adeziune i utilizarea unor ageni de condiionare pentru smal i dentin, care pregtesc aceste suprafee n vederea aplicrii agenilor adezivi amelodentinari.Designul clasic bizotat = o combinaie ntre designul modern i cel clasic se obine cnd cele dou tipuri de preparaie coexist la aceeai preparaie

Curs 10: Hiperestezia si hipersensibilitatea : diagnostic pozitiv si diferentialHiperestezia dentinar poate s apar pe suprafee dentare aparent fr modificri anatomice;n producerea ei, cel mai frecvent intervin: - factori favorizani locali - factori generali.

Semne clinice:- durerea este provocat de excitani mecanici (palparea cu sonda, aciunea instrumentelor rotative sau de mn din timpul preparrii cavitilor, presiunea exercitat de alimente pe suprafaa dentar respectiv);- acest tip de durere produce pacientului o stare de nervozitate;

Hipersensibilitatea i hiperestezia dentinar pot coexista n urmtoarele situaii:- Carii dentare cu evoluie lent unde n interior gsim o zon de hipersensibilitate, iar la periferie (jonciunea smal-dentin) o zon de hiperestezie;- Suprafete dentare neprotejate n prima perioad apare hipersensibilitatea din cauza pierderii de substan de la periferia dintelui; ulterior din cauza modificrilor de pH i a transformrilor metabolice din filetele nervoase se instaleaz hiperestezia;- Caviti preparate i neprotejate de pansamente provizorii sau pansamente provizorii meninute timp ndelungat i care s-au deteriorat la periferie, n interiorul cavitii exist o zon de hipersensibilitate, iar n poriunile periferice unde procesele de fermentaie sunt deosebit de active, apare hiperestezia.

Tratamentul curativ: paste de dinti desensibilizanteperiute de dinti softagenti de desensibilizarePoate fi realizat acasa de catre pacientPoate fi realizat doar de catre stomatolog in cabinet

Calitatile unui agent ideal de desensibilizare:neiritant pentru pulpa, tesuturi moi si ligament parodontal;sa nu genereze durere;aplicare usoara;- actiune rapida;- costuri reduse.

Hipersensibilitatea dentinara este o boala cronica, care este subdiagnosticata. O evaluare cuprinztoare este eseniala pentru stabilirea unui tratament adecvat, pentru a reduce fluxul de fluide dentinare i scuti pacientul de starea de disconfort. Profesional optiunile de tratamentsunt variate in functie de factorul etiologic si mpreun cu utilizarea unei paste de dini desensibilizante ar trebui s fie luate n considerare.

Curs 11: Hiperestezia si hipersensibilitatea : mijloace de profilaxie si tratamentAfecteaz unui procent mediu de 15% din populatieMai frecventa la indivizi cu varste cuprinse intre 20 40 ani.Regiunile cele mai afectate fiind fetele orale si cervicaleale caninilor si premolarilor.La pacientii suferinzi de parodontopatii in medie 84% sunt afectati de hipersensibilitate dentinara cervicala.

STIMULII DUREROSI:- Mecanici: - compresiunea dentinei;- Termici: - expansiunea compresiunii;- Chimici: - difuziunea- Bacteriologici: - placa bacteriana- Evaporare/deshidratare: - lichidul din tubuli- Predispozitia anatomica: - absenta cementului.

Tratament efectuat de pacient:paste de dini desensibilizanteape de guraTratament efectuat de stomatolog:Aplicatii de hidroxid de calciu DYCAL;- Aplicatii frecvente de varnish;- Ionoforeza ( aplicatii profunde de fluor) - Aplicatii de material de obturatii ( adezivi dentinari, ionomeri de sticla fotopolimerizabili).

Un produs desensibilizant ar trebui s fie utilizat n timpul tratamentului i a continuat n timpul perioadei post-tratament pentru a reduce disconfortul pacientului cu hipersensibilitateDentina desi e traversat de canalicule ce conin n mod normal ultrafiltrat plasmatic (fluid dentinar) i prelungiri odontoblastice.

In privinta teoriei conform careia durerea este provocata prin procesul hidrodinamic, tratamentul acestor afectiuni are in vedere urmatoarele obiective: ocluzia tubilor dentinari pentru a preveni miscarile hidrodinamice, sau scaderea dimensiunilor acestora, in vederea reducerii mecanismelor hidrodinamice. Un agent de ocluzie este clorura de strontiu. O alta abordare consta in intreruperea semnalelor nervoase care transmit semnalul dureros spre creier. Acest lucru se realizeaza prin actiunea ionilor de potasiu, care blocheaza repolarizarea nervilor in jurul odontoblastelor (celule situate la limita dintre pulpa si dentina

Aplicarea locala a agentilor de desensibilizare: - Fluorizari - Badijonarile cu fluoruri (florura de sodiu, florura stanoasa) amelioreaza simptomele hiperesteziei si hipersensibilitatii dentinare. Badijonarile cu florura pot fiinsotite de terapie cu laser Nd YAG sau cu CO2. - Azotat de potasiu - Aceasta substanta are proprietatea de a reduce starea de excitabilitate a nervilor si este aplicata local prin intermediul unei solutii apoase sau a unui gel. - Oxalat de potasiu - Produsele care contin oxalat de potasiu reduc permeabilitatea dentinei si obtureaza tubii dentinari. - Fosfat de calciu - Studiile au aratat ca fosfatul de calciu obtureaza tubii dentinari

Curs 12: Metode de evaluare, monitorizare si/sau reabilitare a unei restaurari vechi, incorecte, cu sau fara carie secundara ori recidiva de carie, si posibilitatile de rezolvare a acestor situatii.Prevalenta mare a restaurarilor coronare si limitele materialelor utilizate in a reface pe termen lung morfologia functionala a dintelui, a facut ca evaluarea calitatii si functionalitatii restaurarilor sa reprezinte etape importante in activitatea medicului stomatolog.Stomatologia contemporana, in ciuda progreselor evidente, se afla inca in stadiul in care tratamentul cariilor cavitare se realizeaza prin restaurari, a caror durata de functionare in mediul bucal depaseste rareori 10 ani.

Repetarea tratamentului la diverse intervale de timp va determina indepartarea succesiva de tesut dentar, prin reluarea etapei chirurgicale de preparare a cavitatii. Asadar, este foarte important ca obturatiile sa fie inlocuite cat mai rar posibil, doar cand nu exista alta alternativa a ameliorarii calitatii acestora, fara indepartarea lor.Evaluarea calitatii restaurarilor, etapa obligatorie in cadrul examenului clinic, permite individualizarea inca de la inceput a anumitor simptome subiective care sunt in legatura cu restaurarile fizionomice. Putem intalni de la o simpla sensibilitate postoperatorie imediata, pana la dureri acute ce implica o afectare pulpara ireversibila, sau chiar pana la o necroza pulpara. Sensibilitatea postoperatorie se traduce prin dureri usoare, temporare ce sunt provocate in special de masticatie si mai putin de variatii termice sau agenti chimici.

In aparitia acestor dureri putem incrimina:- preparare intempestiva a cavitatii fara a respecta principiul biologic;- utilizarea unor solutii de conditionare tisulara in concentratie prea mare, sau un timp prelungit, avand ca rezultat cresterea permeabilitatii dentinare;- absenta sau insuficienta protectie a organului pulpo-dentinar;materialelor de restaurare;- absenta sau utilizarea incorecta a sistemelor de adeziune amelo-dentinare, cu instalarea percolarii marginale si penetrarea produselor bacteriene si salivare;- complexitatea cavitatii (factorul C); cu cat vor fi mai multi pereti supusi adeziunii, cat si coeficientul liniar de expansiune termica diferit de cel al - dintelui, pot provoca o sensibilitate postoperatorie mai intensa;

Adaptare marginala :- Atunci cand apar goluri sau santuri marginale acestea sunt rezultatul deteriorarii interfetei smalt/amalgam, ca rezultat al unei uzuri exagerate, al unei fracturi sau preparari incorecte. Sunt vizibile la inspectia directa, retentioneaza colorantul, iar la palpare cu sonda avem senzatia de "agatare" a varfului ei. Avand in vedere proprietatea amalgamului de a sigila el insusi spatiile de percolare prin depunerea produsilor de coroziune, unii autori indica dispensarizarea acestor leziuni atunci cand sunt mai inguste de 0,5 mm si nu retentioneaza colorant (nu sunt semne de carie secundara). - Spatiile mici accesibile, marginite de pereti de smalt gros pot fi corectate prin reconturare cu discuri abrazive sau reparate, fie prin aplicarea unui sigilant sau a unei restauratii restranse din compozit.Daca marginile sunt in exces pe fata ocluzala, se poate reliza o readaptare marginala prin reconturarea marginilor de amalgam.Suprafata obturatiei- Daca s-a facut corect finisarea si lustruirea obturatiei, amalgamul va prezenta o suprafata neteda, lucioasa, neretentiva pentru placa bacteriana, cu un aspect estetic superior.- Daca la o obturatie prse observa o solutie de continuitate ce apare in zona istmului, este un semn sigur al existentei unei fracturi in amalgam. In acest caz obturatia este defecta, trebuind sa fie inlocuita. Uneori astfel de linii pot sa apara si in alte zone ale obturatiei de pe fata ocluzala, ele reprezentand doar granita intre doua obturatii care s-au realizat in momente diferite pe acelasi dinte. Daca celelalte repere ale evaluarii clinice sunt corecte, astfel de obturatii sunt considerate functionale, necesitand doar dispensarizarea.

Realizarea reliefurilor anatomice:- contururi vestibulare sau linguale:- daca convexitatea ecuatorului dintelui pe aceste suprafete este exagerat realizata, dintele va retentiona placa sub ecuatorul clinic, rezultand o inflamatie gingivala prin imposibilitatea realizarii curatarii artificiale si a autocuratirii. Astfel de obturatii se indica a fi reconturate cu ajutorul discurilor abrazive sau a frezelor de finisat si lustruit; - daca aceste convexitati sunt minimalizate, prin impactare alimentara directa vor fi lezate tesuturile parodontale marginale. In acest caz obturatia va fi inlocuita.

Modificari de culoare marginala:- in cazul unor obturatii de amalgam apruneori se observa o culoare albastra care transpare in special la nivelul peretilor verticali, fie vestibular, fie lingual. Aceasta coloratie poate fi explicata fie prin difuziunea produsilor de coroziune in canaliculele dentinare atunci cand peretele este mai gros, sau prin vizualizarea obturatiei prin transluciditatea peretilor subtiri de smalt, fara suport dentinar. Daca celelalte repere clinice sunt corecte, aceasta coloratie nu este un indiciu pentu carie, necesitand doar dispenzarizare. Din motive fizionomice la unii pacienti putem indica inlocuirea obturatiei

Curs 13:Mijloacele speciale, neconventionale, de preparare a dintilor in vederea restaurarii (aer abraziv, laser, sonoabraziune).

Dei laserul dentar poate mbunti precizia tratamentului, atenund durerea i perioada de recuperare, tehnologia trebuie totui s ptrund n for n aceast bran. Se estimeaz c, n prezent, aproximativ 5% dintre medicii stomatologi folosesc lasere n cabinetele lor.Laserul dentar reprezint o tehnologie nou care poate mbunti precizia tratamentului dumneavoastr, minimaliznd durerea i perioada de recuperare.

Laserul dentar este considerat de ctre unii ca fiind o modalitate precis i eficient de efectuare a multor proceduri dentare. Cei care doresc o siguran maxim si confort pot opta pentru laserul dentar. Potenialul laserului dentar de mbuntire a tratamentulului dentar provine din precizia cu care laserele pot trata o anumit suprafa, din controlul pe care stomatologii l au asupra puterii laserului i din durata expunerii pe tesuturi

Avantaje majore asociate laserului dentar:- Procedurile chirurgicale efectuate cu ajutorul laserului dentar nu necesit suturi - Anumite proceduri efectuate cu ajutorului laserului dentar nu necesit anestezie - Laserul dentar atenueaz sngerarea deoarece fasciculul de lumin de mare energie ajut la nchegarea (coagularea) vaselor de snge expuse, mpiedicnd astfel pierderea sngelui, aspect foarte important la bolnavii diabetici si hemofilici - Infeciile bacteriene sunt reduse la minim datorit fasciculului de lumin de mare energie care sterilizeaz tesuturile pe care se lucreaz - Leziunile esuturilor nvecinate sunt minime

De exemplu, unele lasere dentare prezint o lungime de und care este puternic absorbit de hidroxiapatit (sarea de fosfat de calciu identificat n structura osoas i dentar) i ap, fcndu-le mai eficiente pentru secionarea esutului dur.

Cele mai folosite lasere pentru esuturile dure includ Erbium YAG i Erbium crom YSGG. Alte lasere dentare prezint o lungime de und care este puternic absorbit de ap i hemoglobin (oxigennd proteinele din celulele sanguine), fcndu-le mai eficiente n controlul asupra esuturilor moi.

Cel mai des utilizate lasere includ Neodymium YAG (Nd: YAG) i lasere diode, care pot fi folosite ca o component a tratamentului parodontal, putnd ucide bacteriile i activa regenerarea esuturilor. Laserul cu dioxid de carbon, care reduce riscul lezrii esutului nvecinat, ndeprteaz esutul mai rapid dect metoda cu fibr optic.

Ca o completare la laserele existente folosite pentru secionarea i modelarea esuturilor moi i dure, exist i lasere folosite n alte scopuri.

Anumite lasere sunt special concepute pentru a analiza interiorul danturii i al celulelor cu ajutorul Tomografiei de Coeren Optic, o tehnic de vizualizare intern.

-Alte lasere furnizeaz energie i anumite proteine care ajut deplasarea mesajelor ntre celule, pentru a fi compatibile cu abilitatea natural a organismului de a folosi spectrul de lumin n vederea regenerrii celulelor lezate.

Air abrasion - compact i portabil util n stomatologie conservatoare. Aceast performan a acestei uniti a fost maximizat pentru creterea eficienei de tiere flexibile. Selectorul de APA este proiectat pentru a oferi o performan de precis pentru a genera metode de stomatologie conservatoare.

Carisolv:- Metoda usoara de restaurare dentara. - Gelul ramoleste caria protejand cel mai mult posibil tesutul dentinar sanatos. - Reduce pana la excludere nevoia de frezaj si anestezie. - Reduce de asemenea durerea si starea dezagreabila a pacientului in timpul sedintei la stomatolog.- In concluzie este considerata o forma de tratament foarte apreciata de pacienti.

Curs 14: Patologia odontala a persoanelor varstnice si a celor cu nevoi speciale, precum si metodologia specifica de tratament. Persoanele vrstnice reprezint o categorie important, pentru c numrul lor este n continu cretere n ntreaga lume.Sntatea dentar a persoanelor n vrst este ntr-o continu schimbare. Edentaia era des ntlnit cu 30-40 de ani n urm.Acum, aceasta nu mai reprezint o problem, multe persoane cu vrste naintate pstrndu-i nc dinii naturali. Studii recente auconfirmat c principala cauz a pierderii dinilor la persoanele n vrst este caria dentar. Tratarea dentiiei persoanelor vrstniceeste o problem frecvent pentru doctorii practicieni. Tratarea cariilor radiculare la vrstnici,este bazat pe conceptul de stomatologie minim invaziv.- la ora actual se recomand n- tratamentul acestor persoane respectarea conceptului- minim invaziv maxim preventiv, ceea ce impune un sacrificiu biologic minim.

Cauza i patogenia cariei dentare la vrstnicisunt identice cu etiopatogenia procesului cariosla tineri. Deoarece dinii vrstnicilor sunt expui operioad mai mare de timp efectelor agenilornocivi, exist un risc mai mare de dezvoltare acariilor la aceast vrst . La acest segment populaional este mai frecvent caria de suprafa radicular dect caria coronar. Suprafeele radiculare n mod obinuit nu sunt expuse mediului oral, dar ele devin accesibile n cursul fenomenelor de mbtrnire ce afecteaz esuturile parodontale sau n condiii patologice, n cursul parodontopatiilor.

La persoanele n vrst, gingia i osul alveolar sufer fenomene de retracie concomitent cu proliferarea inseriei epiteliale spre apexul dintelui,expunnd coletul dintelui, ceea ce creeaz o discrepan ntre coroana clinic, care devine mai mare i cea anatomic.

Clinic se pot diferenia dou forme ale cariei radiculare:- leziuni active caracterizate prin: culoare galbensau brun nchis, suprafa moale la palpare, localizare n apropierea gingiei, se pigmenteaz prin depuneri externe i au caracter extensiv;- leziuni inactive caracterizate prin: adesea sunt colorate n negru, au suprafa mai moale dect cementul normal, uneori suprafaa poate fi la fel de dur ca cea a cementului normal.

Se stabilete cario-activitatea pacientuluin funcie de urmtorii factori :- obiceiuri alimentare (diet, frecvena gustrilorntre mese),- igiena oral (cantitatea de plac, utilizareafluorului i clorhexidinei),- fluxul i coninutul salivar,- statusul socio-economic,- antecedentele dentare i problemele dentarecurente,regularitatea controalelor de specialitate,probleme medicale,- altele (purtarea protezelor mobilizabile).

Minima intervenie n managementul cariilor dentare nseamn :- modificarea florei orale prin controlarea acumulrii de plac bacterian i reducerea aportului de carbohidrai;- educarea pacientului pentru contientizarea etiologiei bolii carioase i a aplicrii msurilor preventive;remineralizarea leziunilor non-cavitare; intervenie minim operativ n leziunile cavitare,- ceea ce nseamn conservarea structurii naturale a dintelui si ndeprtarea numai a smaltului friabil identinei infectate i restaurarea cavitilor cu materiale adezive;- repararea restaurrilor deficitare.