suplimentul de cultura

ANUL XI » NR. 473 » 28 februarie – 6 martie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Bogdan-AlexandruSt\nescu:

„Nu suntnemaipomenit,dar suntadev\rat“

Interviu realizat de R\zvan Chiru]\

Oarecum mai lene[ din fire, i-am admirat `ntotdeauna peoamenii cu putere mare demun c\. {i dac\ din munca astaau ie[it lucruri faine, admira]ias-a transformat `n invidie. Bog-dan-Alexandru St\nescu esteunul dintre ace[ti oameni.

» pag. 2-3

Citi]i dosarul realizat de R\zvan Chiru]\ [i C\t\lin Hopulele `n » paginile 8-10

S\ ob]ii informa]ii publice, dar de la surs\, despre strategiile pe care le-au adoptatora[ele mari din România care concureaz\ pentru titlul de Capital\ Cultural\ European\ `n anul 2021 pare la prima vedere o treab\ cât se poate de simpl\. Ce poate fi greu `n a afla ni[te date care sunt, `n teorie, la vedere? Dar un demers al „Suplimentului de cultur\“ `n aceast\ direc]ie arat\ c\ asocia]iile create pentru a coordona respectivele strategii sunt mai degrab\ reticente `n a `mp\rt\[i cifre relevante privind activit\]ile [i planurile lor.

Succesul a[teptatal ignoran]ei

Iulia Blaga

~n fiecare an, aceea[i poveste: nespunem c\, de data asta, Oscaruri-le se vor da „pe bune“ [i c\ cel careva lua trofeul pentru cel mai bunfilm va fi chiar cel mai bun filmdintre cele nominalizate.

» pag. 11

Re]etasupravie]uirii, `n varianta luiRadu Cosa[u

Cristian Teodorescu

Ca-n filmele pe care le-am v\zut demai multe ori [i pentru c\ [tiu cese `ntâmpl\ `n ele `mi las privireas\ umble dup\ detalii, recitesc Su-pravie]uirile lui Radu Cosa[u pen-tru a le reg\si atmosfera [i `nc\utarea anumitor fraze. Vreau s\verific dac\ acele fraze mai sun\la fel, ca [i cum a[ intra `ntr-oma[in\ a timpului pentru o sin-gur\ persoan\.

» pag. 12

Cronic\ de carte

Cursa cu obstacolepentru CapitalaCultural\ European\

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 473 » 28 februarie – 6 martie 2015

2 » interviu

INTERVIU CU BOGDAN-ALEXANDRU ST|NESCU

„{tiu, atunci când citescprezentarea unei c\r]i prostscrise, c\ va prinde la acestpopor cult [i inteligent“

Interviu realizat de R\zvan Chiru]\

~mi primul rând, vreau s\`mi cer scuze c\ te re]in, cuacest interviu, din activi-tatea ta preferat\, cititul.„Citesc `ncontinuu, citesc `nbaie, citesc la serviciu, citescnoaptea, citesc diminea]a,citesc când m\nânc“, am ci -tit c\ ai declarat. Cum suntpentru tine momentele `ncare nu cite[ti?

Din p\cate, momentele aceleasunt [i ele destul de multe, dar nula fel de diverse: este vorba desprecele 8 ore [i jum\tate de birou,când fac orice altceva decât s\ ci-tesc. Sunt orele ̀ n care m\ ocup dedesuurile murdare ale literaturii,nu de ceea ce vrea ea s\ ne arate.{i, crede-m\, dup\ opt ore `n careai avut de-a face cu orgolii scriito-rice[ti, mâzg\ literar\, contracte,pl\]i, amân\ri, rug\min]i de amâ-nare, când ajungi seara acas\, lite-ratura are, cel pu]in ̀ n primele ze-ce minute, gust s\lciu.

2015 a `nceput bine pentrutine, ai primit Premiul Tâ -n\rul Scriitor al anului 2014,`n cadrul Galei Tinerilor Scrii -tori. Primul premiu mare pecare l-ai câ[tigat vreodat\,dup\ cum chiar tu ai de-clarat. De ce ai fost ocolit depremii pân\ acum? Cât con-teaz\ un premiu, la urmaurmei?

Nu [tiu dac\ a `nceput bine –sunt atât de pesimist [i de

pr\p\stios, `ncât `ntotdeauna per-cep ultimul momentele de bine.Nu cred c\ am fost ocolit de pre-mii, mai curând le-am ocolit eu,pentru c\ am evitat [i am amânatpe cât s-a putut competi]ia lite-rar\, intrarea pe pia]\. Am debu-tat foarte târziu, cu eseu, ba maimult, cu eseu dialogat, m\ refer lacartea scris\ cu Vasile Ernu (Ceeace ne desparte. Epistolarul de laHanul lui Manuc – n.r.), apoi cupoezie, la 33 de ani. A[ fi ipocrit s\spun c\ Apoi, dup\ b\t\lie... nu afost o carte b\gat\-n seam\. A fostnominalizat\ la multe premii im-portante, a avut parte de cronici:m-a interesat faptul c\ sunt citit,dac\ nu cu simpatie – de[i a fostacolo o doz\ destul de mare –, celpu]in cu interes nedisimulat.Kingsley Amis avea o vorb\: pre-miile literare sunt ni[te afaceri je-goase când nu le câ[tigi. Cât de -spre premiul legat oarecum deanaBASis, `mi confirm\ o anumit\maturitate, dar [i un sentiment de`ncredere `n propriile puteri, pecare nu l-am avut pân\ acum.

De ce ai debutat atât de târ -ziu, de[i ]i-ai dorit s\ fii scri-itor de când ai `nceput s\cite[ti?

S\ zicem c\ am avut o via]\destul de agitat\... Am `nceput s\muncesc din anul al doilea de fa-cultate, când colegii mei – [i aucontinuat s\ fac\ asta – se sim]eaufoarte bine pe banii p\rin]ilor sau`mpu[cau câte un leu jucând He-roes of Might&Magic prin c\mi-ne. Eu am intrat ucenic la „Ziarulde Duminic\“, apoi am `nceput s\fac corectur\ pentru revista

Oarecum mai lene[ din fire, i-am admirat`ntotdeauna pe oamenii cu putere mare demunc\. {i dac\ din munca asta au ie[it lu-cruri faine, admira]ia s-a transformat `n invi-die. Constructiv\, a[ vrea s\ cred.

Bogdan-Alexandru St\nescu este unul dintreace[ti oameni. Director editorial la Polirom,coordonator de colec]ie, scriitor, fondator defestival, cronicar, acestea sunt doar câtevadintre activit\]ile pe care BAS le desf\[oar\

pe câmpul literaturii, dac\ `mi este permisacest cli[eu. ~n plus, mai g\se[te timp [i pen-tru citit, [i pentru familia sa. Am `ncercat, `n interviul de mai jos, s\ aflu cum face. Ca s\ m\ mobilizez [i eu. M\car teoretic.

Imagine din cadrul proiectului „Sticle pentru minte, inim\ [i literatur\“, realizat de Ion [i Mihai Barbu


interviu « 3

„Luceaf\rul“, unde am primit [irubrica de cronic\ literar\ [i, penesim]ite, programul meu s\pt\ -mânal [i-a primit profilul pe care`nc\-l are, cu multe, multe altetr\s\turi `n plus – pe lâng\ orelede lucru, cel pu]in dou\ c\r]i cititepentru a le recenza, apoi cititul depl\cere, esen]ial pentru existen]\,[i o continu\ sete de a `nv\]a.Apoi, pentru câ]iva ani, am `ncer-cat s\ `nv\] o meserie nou\, s\ facteleviziune [i, `n cele din urm\, m-am aruncat cu capul `nainte `nalt\ meserie, cea de editor, pe caream `nv\]at-o de la zero, iar asta`notând f\r\ colac. Când s\ pu-blici? Am preferat s\ a[tept nu unmoment de lini[te, pentru c\ nuam a[a ceva, ci mai curând intra-rea `ntr-o zon\ `n care s\ m\ potplia, nocturn, diurn, pe o aseme-nea activitate ]inut\ undeva, `nspatele existen]ei diurne. Cu altecuvinte, m-am antrenat.

Romanul nu e pentru mine

De ce a e[uat cariera ta `n te -leviziune?

Nu mi se potrivea, oricât a[ fi`ncercat, nu reu[eam s\ fiu bun.Iar treaba asta m\ termina psihic.~n plus, toat\ alerg\tura `ntredou\ ziare [i televiziune m\ epui-za, nu-mi doream altceva decât s\stau locului undeva, s\ citesc,cum credeam eu c\ se face `ntr-oeditur\ (râde). Când am v\zutanun]ul de pe site-ul Polirom, m-am aruncat asupra lui ca nau-fragiatul pe scândur\. Ar mai fiaici ni[te pove[ti cu oameni fru-mo[i din televiziune, dar prefer s\nu r\scolesc rahatul acum. Maibine re]inem prima idee, c\ erameu de vin\...

Ai ales s\ scrii poezie, un genmai pu]in prizat de public,poate chiar [i de cei directimplica]i `n literatur\. Po ves - teai c\ ai auzit de multe oriformularea „he is a writerand also a poet“.

Pentru c\ sunt un cititor avid,pasionat de poezie [i de eseu. Suntcele dou\ recipiente ̀ n care eu ̀ mipot v\rsa creativitatea. Pe al trei-lea loc ar veni proza scurt\. Roma-nul nu e pentru mine. {i, ca s\ fiu

onest, nu m\ intereseaz\ ce pri-zeaz\ publicul, m\ intereseaz\ ceprizez eu.

Nu e prima dat\ când spui c\deocamdat\ nu te intere-seaz\ s\ debutezi `n roman,deoarece, ai men]ionat tu,„romanul `nseamn\ munc\a[ezat\, `nseamn\ perseve -ren]\, coate tari, coloan\dreapt\, nu `ncovoiat\ des\r\cie [i alerg\tur\“. Dac\partea cu alerg\tura o `n ]e -leg, crezi c\ s\r\cia e un im-pediment?

Frica de s\r\cie, care m\ im-pulsioneaz\ s\ muncesc din prun-cie, implic\ alerg\tur\. Nu po]iconstrui ceva, oricât de firav, dac\scrii `n weekend sau noaptea,dup\ o zi de munc\. Ori faci astaavând un job de fa]ad\, o sinecur\pe la stat unde joci Solitaire, de[i[i asta poate fi extrem de obositor,ori ai un job ̀ n care efectiv ̀ ]i bagipicioarele [i mimezi competen]a.Eu nu pot face asta: am un job ex-trem de greu [i de stresant, [i nicigenul care s\ mimeze nu preasunt, pentru c\ depind extrem detare [i incredibil de aproape depropriul self-esteem.

Pe lâng\ cariera ta recent\de scriitor, ai una mai vechede editor. Cum ai ajuns direc-tor editorial al Editurii Po -lirom?

P\i pe lâng\ cronici, f\ceamcam ce face fiecare redactor dejurnal, adic\ aveam partea mea decorectur\, aveam partea mea decap limpede, redactam articolelealtora, culegeam text. Buc\t\ria,[tii la ce m\ refer. Când am datconcurs la Polirom, a fost pentrupostul de redactor-[ef, adic\ cel ca-re preia traducerea sosit\ [i batedin bici pân\ o vede ap\rut\ `ntrecopertele editurii. Coloana verte-bral\ a oric\rei colec]ii/edituri.Moira a f\cut s\ m\ trezesc dup\dou\ luni c\ suplinesc [i postul di-rectorului editorial, un post demare prestigiu [i r\spundere, pecare m-am instalat nu cu pu]ineemo]ii: parodontoz\ pe baz\ destres, insomnii. De atunci au tre-cut zece ani [i mi-e destul de greus\-mi mai amintesc cum s-a f\cuttrecerea. S-a f\cut cu nop]i nedor-mite, cu `nv\]at din mers, cu

mult\, mult\ ambi]ie [i cu fric\.Frica de ratare, de care `nc\ nuam sc\pat.

Am descoperit `n cazul t\uun paradox. E[ti un editor`nc\ tân\r, dar iat\ c\ `n pre-sa cultural\ ai debutat scri-ind cronicile cu pixul pe hâr-tie [i apoi o ma[in\ veche descris. Piese de muzeu, ca s\fiu mai explicit unde bat.

Da, am tr\it cu iluzia c\ a[a tre-buie f\cut\ treaba, cu pixul pehârtie. ~n plus, `mp\r]eam calcu-latorul cu mama mea, care tradu-cea, a[a c\ am fost nevoit s\ apelezla cele dou\ metode de lucru demai sus. Cu timpul, m-am `nv\]ats\ scriu noaptea, când compul eraliber. ~n plus, gânde[te-te c\ din’99-2000 `ncoace lucrurile au evo-luat groaznic de repede. Oarecând au ap\rut telefoanele mobile`n România?

Nu sunt nemaipomenit,dar sunt adev\rat

Coordonezi de mul]i ani deacum Biblioteca Polirom, deliteratur\ universal\. Caresunt cele mai importantereu[ite editoriale ale tale [i,evident, care sunt cele maimari regrete `n leg\tur\ cuaceast\ colec]ie?

Chiar [i regretele au o `nc\r -c\tur\ emo]ional\ pl\cut\. Regret`n principal c\ poporul acesta demari cititori, cum ne place s\ nel\ud\m absolut aiurea, dup\ ce-idispre]uim pe americani pentruc\ sunt superficiali, c\ acestui po-por purt\tor de tradi]ia c\r]ii ☺nui-a pl\cut prea tare Lanark, unuldintre marile romane ale secoluluitrecut, c\ a r\mas indiferent laOmul f\r\ ̀ nsu[iri, c\ i-a dat cu flitlui Martin Amis, c\ mai recent l-adurut `n cot, ca s\ fiu elegant, perespectivul popor de un autor caJunot Diaz. Regret c\ seria de au-tor Vladimir Nabokov nu este unmare succes de pia]\, `ns\ Lolita,din alte motive decât ar trebui, es-te. Regret faptul c\ un scriitor pre-cum Cormac McCarthy este deni[\. Iar `n Ungaria vecin\ vindetiraje de 50.000 de exemplare. Regretfaptul c\ [tiu, atunci când citescprezentarea unei c\r]i superficiale,

prost scrise, pline de cli[ee, c\ vaprinde la acest popor cult [i inteli-gent. Dar nu regret nici o clip\ c\am publicat c\r]ile [i autorii demai sus. ~n panoplia mea senti-mental\, sunt ni[te succese.

M-a frapat o afirma]ie a ta,„un editor adev\rat este uneditor sincer“, pe care ai f\ -cut-o `n completarea autoca -racteriz\rii „nu sunt un edi-tor nemaipomenit“. Care suntzonele `n care nu te considerisuficient de sincer?

Nu sunt nemaipomenit, darsunt adev\rat. Hai c\ te-am fentat.Cred c\ un editor adev\rat trebu-ie s\ nu se iluzioneze [i s\ recu-noasc\, fie [i doar `n fa]a oglinzii,când public\ o carte proast\, doarpentru bani, cu condi]ia ca aceibani s\ ajute la publicarea uneiade valoare. {tiu foarte bine c\ pu-blicarea exclusiv\ de c\r]i valo-roase `nseamn\ faliment garan-tat. La fel cum [tiu edituri specia-lizate ̀ n driblinguri, ̀ n afaceri one -roase cu manuale, care `ns\ ]in `nfa]\, pe raft, romane respectabile,frumoase, nevandabile, numaipentru a-[i ̀ ntre]ine un profil frec-ventabil.

{tii ce caut\ o editur\, [tii cese vinde, dar [tii [i ce vorscriitorii [i ce sper\ ei s\ob]in\ din opera lor literar\.Cum se poate ob]ine, din per-spectiva ta de insider, un

echilibru `ntre cele dou\ ta -bere?

Fiecare dintre cele dou\ taberepleac\ la lupt\ cu un set de iluzii [iidei preconcepute. Ambele tabereau dreptate, par]ial. Are dreptateeditorul care face pe el când `i vi-ne romancierul } cu un roman de1.000 de pagini, pentru c\ [tie la ceriscuri se `nham\, pentru c\ vedetrei sferturi din tirajul acelui ro-man z\când cu anii `n depoziteleediturii. Numai c\ autorul selupt\ cu alte fantome, este `n com-peti]ie cu marii scriitori ai isto-riei, pe el nu-l intereseaz\ detaliileastea practice, cât forma [i dimen-siunea pe care cartea [i le cerer\spicat. Echilibrul e greu de ob]i -nut, cel mai adesea el se reg\se[te`n cazurile c\sniciilor fericite,adic\ atunci când scriitorul aresucces, iar editorul este din ce `nce mai dispus s\ ri[te cu el, subtoate formele posibile. Dar cazuri-le astea sunt rare `n România, opia]\ minuscul\ de carte, cu unTVA mare pe carte [i cu un Tim-bru Literar decupat din Star Trek.Pia]a noastr\ de carte seam\n\ cuun bâlci al mon[trilor, un freakshow: de la edituri fantom\, laedi]ii de kio[k n\scute peste noap-te, unde ziarul nu mai pl\te[teapoi nimic, la edituri de prestigiucare nu-[i pl\tesc traduc\torii, dela edituri care scriau ̀ n anii ’90 ro-mane de Sidney Sheldon la supra-taxarea acestei pie]e care abia semai târâie. Ne lipsesc atât tihnade a face c\r]i ca lumea, cât [i ceade a ni le scrie.

Bogdan-Alexandru St\nescu este directorul editorial al Editurii Polirom. A debutat `n „Ziarul de Du-minic\“, a colaborat cu revistele „Luceaf\rul“, „Adev\rul literar [i artistic“ [i „Ziua literar\“. ~n prezent,este cronicar literar al revistelor „Suplimentul de cultur\“ [i „Observator cultural“ [i coordonator al co-lec]iei de literatur\ universal\ „Biblioteca Polirom“. A publicat un volum de coresponden]\ cu Vasile Er-nu (Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, Polirom, 2010), dou\ volume de versuri (Apoi,dup\ b\t\lie, ne-am tras sufletul, Cartea Româneasc\, 2012, [i anaBASis, Cartea Româneasc\, 2014) [iunul de eseuri critice (Enter Ghost. Scrisori imaginare c\tre Osip Mandelstam, ART, 2013). Este co-fon-dator al Festivalului Interna]ional de Literatur\ Bucure[ti.

4 » opinii


De o vreme cunosc un domnsimpatic care m\ abordeaz\ perio-dic a[a: „Dom’ Florin, cumperini[te pe[te? E proasp\t, acum l-amprins“. A f\cut-o [i zilele trecute.De regul\, cump\r. Ce m\ intrig\[i m\ face invidios e c\ omul \stachiar prinde pe[te, `n orice ano-timp, pe orice vreme, numai el[tie cum [i de unde. M-am uitat cujale `n jurnalul meu [i-am desco-perit, chit c\-s un pescar `m p\ -timit, c\ eu am numai amintiri degenul acesta de la pescuit:

1.

La capitolul distrac]ii s-ar mai pu-tea ad\uga c\ am fost de trei ori lapescuit cu unul dintre [oferii no[ -tri. De dou\ ori `ntr-o balt\ dinfa]a hotelului. O dat\ `n mare. ~nbalt\ st\tea pluta ca-n fântân\.Dac\ au existat câ]iva pe[ti r\ -t\ci]i [i mai s\rmani cu duhul, peaceea i-au prins cei cincizeci depescari care st\teau ciucure pemalul b\l]ii. Eu n-am prins nimic.Pe[tii din mare sunt ni[te mârlani.

Apa era cle[tar, puneam nada labotul pe[telui [i tot nu puteam s\-i prind. Mârlani [i dispera]i defoame. La amicul meu tr\geau [ila acul gol, la mine ̀ mi furau nada[i o [tergeau engleze[te sub pietre.D\-i ̀ n m\-sa. Amicul meu sus]inec\ nici m\car nu erau pe[ti, cini[te câini-de-mare. N-am reu[itdecât s\-mi bu[esc un deget `ntr-oscoic\. Deget pe care, dup\ ce l-amjulit, `ntr-un avânt de inteligen]\,l-am b\gat `n apa s\rat\ a m\rii.

2.

Cinci mii de lei – atât cost\ o râm\`n Delt\ la Sfântu Gheorghe,scoas\ la vânzare pe malul b\l]ii.P\i, la banii \[tia, cred c\ râmelecu pricina ar trebuie s\ fie perso-nalizate, s\ aib\ fiecare câte un nu -me tatuat pe coad\. La banii \stia,a[ avea preten]ia ca râma s\ aib\oare[ce rela]ii cu anumi]i pe[tibarosani din balt\, s\ negociezecu ei, s\-i abureasc\, s\-i atrag\fix `n undi]a mea. ~mi [i `nchipuio posibil\ `ntâlnire...

Mi-o [i `nchipui tremurând despaim\ ̀ n ap\, privind cu dispera-re la plut\, `ntrebându-se dac\, `ncaz de ceva, am s-o scap... Tocmaiapare un pe[tan... D\ neglijent dinaripi, trece pe lâng\ ea, adulmec\apa [i se `ntoarce... Tan-taniaaa!...Pe[tele fluier\ gol\ne[te: „Oooo,da’ ce frumuse]e avem noi aici!Singuric\, singuric\?!“... Râma, ti -mid\: „Singuric\, domnu’ pe[te!“...„Da’ cine e[ti tu, bun\ciune? Tecunosc de undeva?“, `ntreab\ el...„Posibil, sunt o râm\ de cinci miide lei“, sperând s\-l impresioneze.„Cââât? Ai zis cinci mii de lei?! In-credibil! De când m\ [tiu – s\ totfie vreo trei ani – n-am auzit a[aceva! Neam de neamul meu n-a`ntâlnit o râm\ de cinci mii delei“... „A[a merge azi lumea de peuscat, astea-s regulile pie]ei. Cere-rea stabile[te pre]ul ofertei“, ì ex-plic\ râma. „Apoi, eu unul nu pot`n]elege o a[a lume. Nu vreau s-ocunosc. Scuz\-m\, te-a[ mânca,dar la câte parale faci, m\ demora-lizezi, m\ distrugi psihic. Haipa!“...

{i oricum, dac\ a[ intrat `n po -esia unei asemenea râme valo -roase, cred ca a[ sta de vorb\ cuea, ne-am `mprieteni [i n-a[ maiavea inim\ s-o ag\] `n cârlig [i s-otrimit `n apele tulburi ale Dun\ -rii, prad\ pentru cine [tie ce neno-rocit de pe[te care s\-i curme, dinprostie, via]a `nainte de vreme. Orâm\ de cinci mii de lei merit\ s\moar\ de b\trâne]e.

3.

Sfâr[itul \sta de s\pt\mân\ mi-areconfirmat faptul c\ avem o ]ar\frumoas\, extrem de frumoas\,dar `n care e aproape imposibil s\prinzi pe[te. Sau poate c\-i nevoies\ reformulez: e imposibil ca eus\ prind pe[te.

Am fost cu ai mei la munte. Eu

[i cu {tef am stat la pescuit. E pri-ma dat\ când am avut scule mese-ria[e [i tot prima dat\ când, stândceasuri `ntregi pe malul b\l]ii, n-am reu[it s\ stârnim curiozita-tea vreunui pe[te. Nu s\-l prindem,ci, repet, m\car s\-l facem curios[i s\ ne ̀ ncerce o singur\ dat\ mo-meala. Nu i-am v\zut, dar i-am au-zit. ~n fa]a noastr\, pe lac, era op\str\v\rie (Potoci). Când li searunca mâncare, se auzeau mii depiranha care au ie[it la suprafa]\s\ haleasc\ un bizon.

M\ gândesc c\ la fel de bine a[fi putut spune c\ am fost la vân\ -toare de elefan]i. ~mi luam un pis-tol de plastic [i umblam furi[ prinp\dure. Rezultatul ar fi fost ace-la[i – n-am v\zut, n-am prins ele-fan]i –, dar alta ar fi fost impresiaartistic\.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

{i eu sunt Anson Hunter!

Mai demult, am vrut s\ p\lmuiescun ziarist care a avut imperti-nen]a s\ se proclame – textual – maipresus de Scott Fitzgerald. ~nc\ regret c\ nu i-am `nro[it, cum secuvenea, obrajii pentru a[a o blas-femie. Eram amândoi `ntr-un au-tovehicul care rula undeva pe laLizeanu. Am g\sit atunci mai pru-dent s\ nu dau `n [ofer, dar – dac\m\ gândesc mai bine – am gre[it.

Alt\dat\, am auzit `ntr-o câr-cium\ din provincie `ntocmaiaceste cuvinte „S\ te ia to]i dracii,Scott Fitzgerald!“. Abia ce le rosti-se un prieten convertit la scot-tism, care se confruntase cu luci-ditatea c\ fericirea – cât\ a fost – atrecut [i nu se mai poate `ntoarce.I-am dat dreptate [i l-am `njurat

cot la cot cu el pe domnul Fitzge-rald, cel mai bun scriitor al curge-rii iremediabile a timpului.

Când am v\zut `n „BibliotecaPolirom“ cartea To]i acei tineritri[ti, am ezitat. {tiam istoriaacestor texte – cuvinte scrise maidegrab\ ̀ n epoca ̀ n care Scott alu-neca, gr\bit, `n dezn\dejde, totmai departe de cel care scriseseMarele Gatsby. ~mi era fric\, fric\de-a dreptul, c\ nu ̀ l voi mai putea`ntâlni pe cel care m\ fascinasepân\ la delir cu povestirile din erajazz-ului. M-am temut zadarnic.

Scott era `nc\ acolo – mai ma-tur, poate mai resemnat, cum suntto]i ̀ n]elep]ii. Am trecut de la isto-ria unui tân\r trist la istoriaurm\torului tân\r trist tot mai

entuziasmat. Iar chiar la sfâr[it –capodopera.

„B\iatul cel bogat“, textul care`ncheie cartea, este minunat. Areacea tu[\ de melancolie f\r\ de ca-re nici o pagin\ din Scott nu doa-re. Are acea `n]elegere complet\ arat\rii clipei când ceva s-ar fi pu-tut schimba, dar nu s-a `ntâmplat,c\ci clipa aceea este ea `ns\[ih\r\zit\ rat\rii.

Scott Fitzgerald este – estetic –des\vâr[it. Scrisul s\u este obse-dat de frumuse]e, de delicate]e, derafinament. De ar fi numai atât!Nu e. C\ci Scott Fitzgerald este [iinteligent. Are o inteligen]\ bru-tal\, crud\, feroce, nu lipsit\ de ci-nism, care ì permite s\ `n]eleag\direc]iile unei epoci, dac\ nu ale`ntregii istorii. {tiu c\ exist\ aceast\prejudecat\: c\ scriitorii sunt [iinteligen]i. Ei bine, nu, nu sunt.Cei deopotriv\ talenta]i [i inteli-gen]i sunt mai degrab\ rari.

„B\iatul cel bogat“ e o povestireteribil\, cumplit de sincer\ [i de fru-moas\. ~]i spui – mai ales dac\ abiaai trecut de treizeci de ani – a[a e!,a[a e!, [i eu sunt Anson Hunter!

{i eu sunt Anson Hunter!,chiar dac\ n-am fost niciodat\

bogat, chiar dac\ n-am pus nicio-dat\ piciorul `n New York, NewYork, chiar dac\ nu provin dintr-ofamilie cu tradi]ie `n istoria opu-len]ei, chiar dac\...

{i eu sunt Anson Hunter, c\ci[i eu mi-am dus – inevitabil – prie-tenii la altar, [i eu am r\mas – ine-vitabil – singur, [i da, a[a e: „soco-telile pe care [i le face omul pen-tru momentele de respiro ̀ [i pierdtot farmecul dac\ singur\tatea ìeste impus\“.

{i eu sunt Anson Hunter, [i euam iubit-o pe Paula, nici eu n-amiubit-o pe Dolly, [i chiar dac\ n-amurcat niciodat\ pe nici un trans-oceanic, ì [tiu bine t\cerile luiAnson, [i `n]eleg, f\r\ gre [ea l\,fragmentul cu care Scott `l sfâr -[e[te: „Nu cred c\ Anson putea s\fie fericit dac\ nu avea `n preajm\o fat\ `ndr\gostit\ de el, atras\ detot ce f\cea precum e pilitura defier atras\ de un magnet, o fat\ ca-re s\-l ajute s\ se explice [i care,poate, ì promitea ceva. Nu [tiuexact despre ce anume era vorba.Poate c\ ì promitea c\ pe lumevor exista `ntotdeauna femei care-[i vor petrece orele cele mai pre -]ioase, mai frumoase [i mai prospere

ale vie]ii lor `ngrijind [i protejândsuperioritatea pe care Anson [i-ocultiva cu drag `n inima lui“.

E adev\rat, aceste cuvinte aufost a[ternute pe hârtie `n iarnaanului 1926, Scott publicase dejaMarele [i nimic, nimic, nu se maiputea schimba – acesta era desti-nul lui: s\ ajung\ cel mai mare [icel mai singur scriitor din gene-ra]ia aceea de fii risipitori ai lite-raturii perfecte.

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Nu am fost, conform modei, Charlie, dar sunt [ir\mân pentru totdeauna tân\rul din acea nuvel\ cucare F. Scott Fitzgerald spune totul despre tinere]e,dragoste [i ratare.

Amintiri de la pescuit

Zilele trecute, asistam la o dez-batere la PNL care a atins [i acestsubiect. Oamenii care stau pemargine sunt invita]i s\ intre `npartide, dar cum? Pe u[a din dossau pe u[a din fa]\? Pentru a facejocurile [mecherilor ̀ n[uruba]i ̀ nscaune sau pentru a se afirma [i aaccede la func]ii prin propriileeforturi?

Uita]i-v\ la congresele partide-lor, la conferin]ele jude]ene, mu-nicipale sau la orice `ntrunirepolitic\ la care se ]in alegeri in-terne. Mai peste tot acelea[i prac-tici, comedie ieftin\. ~n sal\ circul\

lista câ[tig\toare, mai tot timpulse [tie cine triumf\. Pu]ine suntcazurile `n care alegerile sunt pebune. Democra]ie intern\ coafat\,iepura[i sco[i din joben [i renun -]\ri programate. Un `ntreg specta-col regizat dinainte.

Cum s\ vin\ oamenii `nsprepolitic\? Care ar fi motiva]ia? Dece s\ intre un personaj valoros `ntroac\? Dup\ ce `]i faci o carier\,e[ti pe propriile picioare [i ai unvenit onorabil, mai are rost s\ co-bori ̀ n aren\ pentru a te murd\ri?

Argumentele amintite mai susle reg\se[ti la majoritatea celor

`ntreba]i despre inten]iile de a fa -ce pasul c\tre politic\. Când ̀ ntre biuniversitarul sau medicul re nu mit`n târgul lui de ce nu se `nscrie `n -tr-un partid, amândoi se uit\ chio -râ[ la tine. „Doar nu-s nebun!“,sun\ r\spunsul standard. {i uni-versitarul, [i medicul sunt oameniinforma]i, [tiu exact ce se `ntâm-pl\ cu România, dar politica nu epentru ei. E alt film. Politica e anebunilor, a corup]ilor [i a celorcare vor posturi pl\tite de c\trestat. Cam a[a vede, din p\cate, omulde pe strad\ politica româneasc\.

Dup\ 1990, am avut la puterecam toate partidele, stânga [idreapta s-au succedat, au ap\rutalian]e, dar de fiecare dat\ au ap\ -rut acelea[i metehne. Aminti]i-v\de CDR. Unde e azi PN}CD-ul?~ngropat. ~n 2004 a ap\rut Alian]aDA, cu B\sescu [i T\riceanu `nrol principal. Mariajul n-a duratmult, iar fiecare dintre cei doi ac-tori a luat-o pe c\i diferite. Pân\anul trecut am avut USL (câte s-au`ntâmplat de atunci!), o construc -]ie ciudat\ stânga-dreapta `ntrePSD [i PNL. N-a fost o construc]iepe termen lung, singurul lucrucare a unit cele dou\ grup\ri fiind„Jos B\sescu“.

Au dezam\git to]i, separat sau`mpreun\, a[tept\rile electoratu-lui fiind ̀ n[elate. Treptat s-a insta-lat lehamitea, apoi chiar ura fa]\de politicieni. Aproape e un titlude glorie s\ spui c\ stai departe depolitic\, c\ nu intri `n nici un par-tid, c\ nu te implici.

Care e totu[i solu]ia? Se vor `n -s\n\to[i actualii politicieni? Maidegrab\ nu. Exist\ prea mult\[me cherie, lips\ de profesionalism[i viclenie.

Dup\ fiecare [ir de alegeri, va -lul de entuziasm s-a spart mai de-vreme sau mai târziu. A existat oa[teptare la nivel extrem de ridi-cat de fiecare dat\, apoi aceea[ipr\bu[ire `n gol, f\r\ para[ut\.Poate cea mai dramatic\ soart\ aavut-o PN}CD, forma]iune carede ani buni nu trece de unu la sut\.

E adev\rat c\ nici `n Occidentpoliticienii nu sunt ni[te ̀ ngeri. {iacolo exist\ suficient\ corup]ie,incompeten]\ [i birocra]ie. Darsistemul nu se gripeaz\, societa -tea produce acolo suficien]i anti-corpi pentru a progresa [i mergemai departe.

Spre deosebire de cei din Eu-ropa dezvoltat\, dependen]a ro -mâ nilor fa]\ de politicieni e mult

mai mare. ~n 25 de ani spre exem-plu, n-am reu[it s\ facem m\cardou\ autostr\zi de la un cap\t laaltul al ]\rii. Probabil peste 50 deani, când ne vom apropia de ni -velul de via]\ al cet\]enilor dinUE, nu vom mai fi atât de lega]i depolitic, nu vom mai depinde atâtde mult de partide [i guverne.

Dar pân\ atunci, singura noas-tr\ [ans\ este implicarea. {i trage -rea de mânec\ a politicienilor in-competen]i, care `]i râd `n nas,chiar dac\ nu fac nimic un man-dat `ntreg.

Sunt ceva speran]e ca lucruriles\ se schimbe, chiar dac\ evolu]ianu va fi una rapid\. S-a v\zut [iceea ce s-a petrecut la preziden -]iale, când `n doar câteva zile s-ar\sturnat ierarhia. Surpriza a fostposibil\. Mai pu]in prin meritulpartidelor care l-au sus]inut peneam]ul de la Sibiu, ci datorit\str\zii, a celor care au crezut c\schimbarea nu e doar necesar\, ci[i posibil\.

Dar, pentru asta, actualii actoripolitici trebuie s\ dispar\. Dac\nu, s\-i ajut\m noi. Prin implicare`n prima linie, prin critici perma-nente sau, dac\ nu, prin presiu -nea str\zii!


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Ceva mai la nord, `n Ucraina, nu`]i po]i permite un asemenea lux:acolo e r\zboi, un r\zboi sus]inutevident de Rusia, dup\ ce aceea[iRusie a intrat pe teritoriul unuistat suveran [i a luat cu japca obucat\ din el – ceea ce acum e nu-mit elegant „cazul Crimeea“. Iar`n estul Ucrainei, nu prea departede Europa civilizat\, proiectile detun distrug case [i ma[ini, sute demii de oameni pleac\ `n refugiu,sunt mor]i [i r\ni]i, mizerie [i dis-trugeri.

Recunosc: mi-e team\. M\ gân-desc la situa]ii similare din trecut[i `mi dau seama c\ de cele maimulte ori oamenii nu [i-au dat

seama de dezastrul care `i a[teptadecât dup\ ce nu mai era cale de`ntors, atunci când nu mai aveauce face, când nu mai puteau fugidin calea t\v\lugului uciga[. Exem - plul obi[nuit aici e al Doilea R\z -boi Mondial: [i atunci liderii [i di-ploma]ii europeni erau convin[ic\ pot evita r\zboiul, c\ dac\ maicedeaz\ un pic, `nc\ un pic, or s\p\streze pacea. Au cedat, dar n-aup\strat-o. {i atunci o mare putereautocratic\, controlat\ de un sin-gur om puternic, a ciupit, sub di-verse pretexte, teritoriu dup\ teri-toriu, pân\ când n-a mai fost calede `ntors. Dar `ntre timp lumea acam uitat.

Sigur, istoria nu se repet\. Cri-meea nu e o Austrie ruseasc\ [inici estul Ucrainei nu e ]inutul Su-de]ilor. ~ns\ firea uman\ nu seschimb\. Asta e partea `ngrijo -r\toare. Un autocrat ̀ nsetat de pu-tere, ajuns `n fruntea unei for]emilitare mondiale, care nimice[teorice opozi]ie [i se `nconjoar\ deadulatori [i propagandi[ti, seam\ -n\ cu oricare altul. {i reac]io-neaz\ la fel. Din fericire, un astfelde om nu apare foarte des. Din ne-fericire, a ap\rut.

{i mai e ceva. Dincolo de regi-muri, for]\ militar\, lideri autori-tari sau conjuncturi interna]iona-le, exist\ o propensiune natural\ a

fiin]ei umane spre violen]\. Oame-nii simt uneori impulsul de a seucide ̀ ntre ei – adic\ de a-i ucide peal]ii, nu de a fi uci[i ei ̀ n[i[i. De obi-cei r\zboaiele dezl\n]uie, canali-zeaz\ [i, `n acela[i timp, satisfacaceast\ nevoie, ce se tre ze[ te maiales ̀ n masculi. Un r\zboi duce la odesc\rcare masiv\ de violen]\ acu-mulat\ `n, cine [tie, poate deceniide pace frustrat\. La asta m\ gân-desc când v\d evenimentele din ul-tima perioad\, declara]iile unor`nal]i oficiali, dar [i reac]iile unoroameni mai mult sau mai pu]inobi[nui]i. M\ gândesc, de exemplu,c\ din 1945 `n coace Europa nu amai cunoscut un r\zboi de amploa-re. Mai mult, Europa Occidental\ atraversat o epoc\ de stabilitate [iprosperitate cu care s-a obi[nuit [icare, cu sui [uri [i coborâ[uri nufoarte semnificative, dureaz\ de[aptezeci de ani. V\ da]i seama?{aptezeci de ani f\r\ r\zboi! E

minunat c\ a fost a[a, dar m\ `n -treb ce iad s-ar putea dezl\n]ui `ntr-un asemenea spa]iu dac\ s-ar`n tâmpla ceea ce nimeni nu credecu adev\rat c\ se va `ntâmpla. Nupot s\ nu-mi amintesc de r\zboiuldin fosta Iugoslavie, un r\zboi hao-tic [i s\lbatic, purtat de ni[te oa-meni care pân\ mai ieri apar]ineauEuropei a[a-numite civilizate, aveauslujbe normale, tr\iau `ntr-o socie-tate normal\, aveau case, ma[ini,conturi ̀ n valut\, libertate de circu-la]ie [i un simulacru de conduce recomunist\. Au fost de-ajuns câtevas\pt\mâni pentru ca de sub gardulciviliza]iei s\ r\sar\ fiara crud\, ca-re violeaz\, incendiaz\ [i ucide al]ioameni asemenea lui: ve cini, cunos-cu]i, colegi de serviciu.

A[a ceva poate `ncepe oricând,chiar [i mâine, ̀ n inima Europei Oc-cidentale. {i dup\ aceea to]i se vormira c\ nu am v\zut dinainte sem-nele evidente. S-a mai `ntâmplat.

Se discut\ mult `n ultima vreme despre r\zboi. Va fi r\zboi, nu va fi r\zboi? Ce se `ntâmpl\ `n Ucraina, ce vrea Putin, la ce se pot a[tepta vecinii Rusiei –problemele, parc\, dintotdeauna ale vecinilor marelui urs de la r\s\rit.Deocamdat\ noi, de[i atât de aproape de ei, suntem `nc\ noroco[i c\ putem discuta despre posibilitatea ori riscul r\zboiului.

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo

Singura [ans\ a României: plecarea acas\ a politicienilor actuali

Chef de r\zboi

Cât de deschise sunt partidele politice? Ce [anse areun român cu o carier\ solid\ `n spate s\ urce sprevârful ierarhiei unei forma]iuni politice? La 25 de anide la Revolu]ie e greu de r\spuns la cele dou\`ntreb\ri. A[a cum sunt construite acum partidele, ecomplicat s\ p\trunzi `n buc\t\ria politicii. Maidegrab\ e[ti ]inut pe hol, trebuie s\ dovede[tiservilism fa]\ de gruparea aflat\ la butoane `npartidul cu pricina. Apoi, poate ai o [ans\!


6 » muzic\

Winterreise la Ateneu [i pe disc cu Ana Silvestru[i Tamás Henter

Dac\ scriu despre ei ast\zi, moti-vul principal `l constituie un reu -[it proiect discografic, sponsorizatgra]ie unei burse elve]iene [i carea v\zut lumina zilei luna aceasta,sub forma unui superb Audiobook,tip\rit la Berlin. Este, ne`n doielnic,atât o realizare muzical\, cât [i unagrafic\ de mare rafinament [i de -sign, ce ar putea fi luate ca model [i`n lumea editorial\ româneasc\.Cele 90 de pagini de text bilingv, `ngerman\ [i englez\, se deschid cu oerudit\, dar pe `n]elesul tuturor,pre zentare a ciclului schubertiansemnat\ de Ana Silvestru, urmat\,pe pagini oglind\, de textele celor 24de lieduri, totul alternat cu fotogra-fii deosebit de reu[ite ale celor doiinterpre]i. Design-ul a fost asiguratde David Loewe, iar imaginile deNicolas Hudak.

Fire[te, ceea ce primeaz\ estemuzica, iar pianista Ana Silvestru[i tenorul Tamás Henter formeaz\

un duo ce ̀ [i ̀ mplete[te for]ele per-fect, cu mult temperament [i sensi-bilitate. O `nregistrare luminoas\[i clar\, realizat\ `n ianuarie 2014`n Studioul Radioului elve]ian ger-man, la Zürich, [i care – `mi spu-nea pianista – a fost f\cut\ de unuldin inginerii de sunet legendari ailocului, Andreas Werner, el `nsu[icu o forma]ie de solist vocal. Dis-cul, pe care l-am ascultat de maimulte ori, este `n sine o bucurie [isingurele rezerve ar fi câteva, numulte, momente de stress vocal aletenorului, ce se percep ̀ n unele lie-duri [i care, `n mod ideal, ar fi me-ritat s\ fie corectate.

Ardelean de origine, TamásHenter s-a n\scut `n apropiere deSatu Mare, iar familia lui s-a refu-giat `n 1988 `n Ungaria, undetân\rul [i-a f\cut studiile liceale,iar apoi a absolvit Facultatea deBiologie [i Neurologie a Univer-sit\]ii Eötvös Loránd, ̀ n paralel cuun ̀ nceput de studii muzicale. Des-tinul [i-a spus ulterior cuvântul –cum ̀ mi povestea Tamás zilele tre-cute `ntr-un interviu ad-hoc – [i,dup\ un nea[teptat e[ec de a intrala Academia de Muzic\ de la Buda-pesta, a reu[it la examenul simi-lar, la Zürich, atras `ntre altele deprezen]a acolo, ca profesor, a uneivoci cunoscute a operei maghiare,László Polgar. Acesta intrat ̀ n con-cediu sabatic, `n cele din urm\ Ta-más Henter a studiat, `ntre 2007 [i2014, la specialit\]ile de solist vocalde oper\ [i pedagogie, `n claseleprofesorilor Lina Maria Akerlund[i baritonului Markus Eiche. ~nparalel, a participat la diverse cla-se de masterat, beneficiind de sfa-turile, `ntre al]ii, ale lui Ion Buzea.

Din toamna anului 2014, Tamáseste membru al Academiei de Mu -zic\ de la Zürich, ansamblul coralal Orchestrei Tonhalle. Experien]a

sa include roluri de oper\ asumatedin perioada studen]iei, `n lucr\ride Karl Amadeus Hartmann, CarlMaria von Weber, Alban Berg [iMozart, [i numeroase concerte casolist `n oratoriile [i cantatele luiTelemann [i Bach. A[a cum insis-ta `n interviul nostru, ca [i `ntr-uninterviu acordat televiziunii ro-mâne, experien]a preg\tirii `nre-gistr\rii ciclului Winterreise, ̀ mpreu -n\ cu Ana Silvestru, a jucat un rolfundamental pentru el `n `n]elege-rea complexit\]ii muzicii vocale.

Pianista Ana Silvestru le esteceva mai cunoscut\ melomanilorbucure[teni. Elev\ a lui ViniciuMoroianu la Bucure[ti, ea a avut[ansa unei burse Erasmus `n 2004,care i-a permis s\ studieze cu pro-fesorul Karl-Heinz Kämmarling laSalzburg [i s\ cunoasc\ al]i peda-gogi de marc\, ̀ ntre care cel care amarcat-o definitiv a fost DmitriBa[kirov. Din 2012, dup\ patru anide studii `n clasa profesorului [iremarcabilului pianist Konstan-tin {cerbakov, la Academia de Ar-te din Zürich (ZHdK), Ana esteast\zi titulara unor Diplome deConcert [i de Solist, care `ncep s\-ideschid\ calea spre marile scene.~n ambian]a lumii muzicale con-temporane drumul este departe dea fi u[or, dar talentul, tempera-mentul [i perseveren]a pianistei –despre al c\rei parcurs pute]i aflamai multe pe site-ul ei, anasilves-tru.com – sunt, cu siguran]\, defoarte bun augur. Iar dup\ ce me-diul muzical nord-elve]ian, deose-bit de favorabil celor talenta]i [iperseveren]i, i-a oferit ocazia de ada, ̀ n ultimii ani, ̀ n jur de dou\ su-te de recitaluri [i concerte, AnaSilvestru ̀ [i continu\ acum la Ber-lin c\ut\rile spre o carier\ inter-na]ional\ de prestan]\. Ce i se poatedori altceva decât s\ izbândeasc\!

Nu este nevoie s\ fii depu-tat [i scriitor pentru a tegândi uneori la... acatiste [ialtele ejusdem farinaeatunci când prive[ti lumeamuzical\ româneasc\. Josp\l\ria `n fa]a InstitutuluiMaghiar din Bucure[ti pen-tru performan]a de a aduce`n fa]a publicului capitalei,`n Sala mare a Ateneului, o pianist\ român\ caretr\ie[te `n str\in\tate, laZürich, Ana Silvestru,`mpreun\ cu un tenorn\scut [i el `n România,Tamás Henter. Globalizareapoate face minuni [i poatele d\ idei (bune) [i celor dela Institutul CulturalRomân. ICR nu duce lips\de muzicieni români re-marcabili tr\ind `n Occi-dent [i c\rora, firesc ar fi,s\ li se ofere [anse maimari de a cânta [i `nregis-tra pe scenele de concertdin România. Dar, dincolode orice, nu te po]i decâtbucura s\ auzi c\ Schubert[i minunatul lui ciclu delieduri Winterreise este dinnou cântat la Ateneu, la(aproape) ani lumin\ dup\versiunea uitatului MariusRintzler, cred, singura`nregistrare Electrecord.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Oamenii simt, nu de pu]ine ori,nevoia de-a tr\i ̀ ntr-o lume ideal\,`n care totul e frumos [i nimeni nusup\r\ pe nimeni. Oare câ]i pri-cep c\ nu po]i avea acces `n Para-dis dac\ nu jertfe[ti, dac\ nu tru-de[ti pentru asta? Prezent\ `n so-cietatea occidental\, unde cre[ti-nismul a evoluat constant de-alungul celor dou\ milenii, cre-din]a c\ trebuie s\ munce[ti conti-nuu ca s\ meri]i ceva s-a pierdutpe plaiurile noastre minunate.Aici, orice trep\du[ aciuat la curteavreunui puternic al zilei se consi-der\ `nvestit de pronia divin\ cuimunitate pe via]\ [i statut intan-gibil. Dac\ el `nsu[i cap\t\ vreofunc]ie `n nomenklatura statului,devine ca sfintele moa[te, igno-ran]i s\-i s\rute bucile g\sindu-sedin plin ̀ n ]ara unde se ridic\ zecebiserici [i numai o [coal\, [i-aiacu profesori prost pl\ti]i. Dup\ cest\pânirea se schimb\, iar popo-rul adulmec\ alte scaune, uniidin tre slugoi leap\d\ f\r\ jen\ de-votamentul pentru cei c\zu]i [i sea[az\ r\bd\tori la u[a noilor ju-pâni, preluând cu entuziasm tre-burile murdare, [tiind instinctivc\ le va sosi rândul s\ fie pofti]i lamas\. „Ru[inea pentru dân[ii nuexist\, dar o predic\...“, a[ para-fraza versul eminescian. „Al]iisunt vinova]i pentru m\g\riileme le!“ e sloganul cel mai des ̀ ntâl-nit `n lumea cultural\ autohton\,lume de care nu putem face ab -strac]ie nici când ascult\m incan-ta]ii rituale din Samoa ori din sel-va brazilian\...

Am rev\zut de curând cele do u\ filme Blues Brothers, caremi-au resuscitat nostalgia dup\muzica american\ tradi]ional\,m\car c\ n-am sl\bit contactul curockul n\scut `n SUA. E vorba defelul specific de-a face muzic\, pecare americanii `l practic\ f\r\

osteneal\, cu o naturale]e greu de-pistabil\ `n aria muzicii populareromâne, s\ zicem. L\sând la o par-te povestea ce ̀ ncleiaz\ de bine, der\u fiecare pelicul\, elogiul sin-cer, depus ca un buchet de flori pealtarul show-biz-ului american, seobserv\ de la distan]\, `n ciudaponcifelor datorate nu conteaz\c\ror cauze. Or fi americanii per-fec]ioni[ti pân\ la sânge (vezi [ifilmul Whiplash), dar schematis-mul dogmatic nu-i o inven]ie a pro -letcultismului cândva biruitor.Dezinvoltura acoper\ conven]io-nalismul cu z\pada str\lucitoarea sunetelor. Aretha Franklin estângace când spune replicile atri-buite ei de scenarist; dar când sedezl\n]uie `n cântec, nu are egal!Arti[tii americani aleg liberi ce s\fac\, nimeni nu le impune un genanume, o tem\ obligatorie. Accep -t\ compromisuri doar dac\ vor s\fie pe placul publicului, nu pentruc\ a[a le dicteaz\ cenzura de par-tid, de stat sau de religie.

The Reverend Peyton’s Big DamnBand este un trio, actualmentealc\tuit din Josh Peyton, voce,chitar\, banjo, muzicu]\ [i alte in-strumente; so]ia sa, Breezy Pey-ton, voce, washboard, percu]ie, [iBen Bussell, tobe [i voce. Tinerisub 34 de ani, ace[ti americani aucrescut `n familii s\race de lu -cr\tori necalifica]i, tr\indu-[i vi-sul prin rulote f\r\ ap\ curent\, ̀ nzone semis\lbatice, unde se con-struia rapid câte o hal\ pentru in-dustrii emergente [i se demola `nacela[i ritm. ~mpreun\ cu frateles\u Jayme, Josh a prins gustulbluesului ascultând pl\cile de vi-nil ale tat\lui. Prima chitar\ a pri-mit-o la 12 ani [i a ciupit la corzileei pân\ i-a ]â[nit sângele din dege-te. Când a `ntâlnit-o pe Breezy, fa-ta cu care s-a c\s\torit la 22 de ani,trupa a fost gata. Peste 250 de cân -t\ri pe an la petreceri tradi]ionale,opt discuri, vândute de la propriatarab\ ̀ n mai multe exemplare de-cât vindea orice alt\ trup\, o via]\pe drumuri, o alegere liber\ – iat\ce-a produs piese originale, con-sistente, dansabile.

Discul nou, So Delicious! (Ya-zoo Records, 2015), face deliciulmeu de câteva zile `ncoace. Iar euvisez americ\ne[te, ca s\ uit indi-gestia pomenit\ `n primul para-graf...

Visuri, desf\t\ri,indigestii

© In

stitu

tul M

aghi

ar d

in B

ucur

e[ti


teatru « 7

Mexicanul e un talent `nn\scutmanifestat `n mai multe domeniiartistice, de la muzic\, scenaris-tic\, teatru [i film, inclusiv pentruclipuri publicitare, o personalita-te puternic\ [i o viziune proasp\ -t\ pe care le exprim\ pregnant `nfiecare din crea]iile sale. A fostpreferatul meu la statuetele deanul acesta, pentru c\ Birdman eun film uimitor, multistratificat,complex, care vorbe[te despre olume str\lucitoare, privit\ din ex-terior, dar cu totul altfel `n vintre-le ei: teatrul! O face cu un umoracid, demontând cu o precizie cli-nic\ mit dup\ mit, dezgolind defalse convenien]e un domeniu,spectacolul de pe Broadway, [iarti[tii care se zbat, la propriu, s\ajung\ [i s\ r\mân\ cât mai mult,cu orice pre] `n Mecca gloriei. Fo-losind nu „teatrul `n teatru“, ci„teatrul `n film“, iar suprema iro-nie la adresa imensei ma[in\riicomerciale newyorkeze e c\Iñárritu o demonteaz\ bucat\ cubucat\ utilizându-i mecanismele,destructurând-o prin imploziecon trolat\.

Pentru c\ rubrica mea e de ar-tele spectacolului, nu de film, facun rezumat al pove[tii, pentru cei

care n-o [tiu: Riggan Thomson, ac-tor de vârsta a doua, cunoscut gra -]ie unei serii de mare ecran reali-zat\ `n tinere]e dup\ un personajde benzi desenate, Birdman, deci-de s\ revin\ la prima iubire, tea-trul, [i dramatizeaz\, regizeaz\ [ijoac\ `ntr-o pies\ dup\ povestirealui Raymond Carver, What wetalk about when we talk about lo-ve/ Despre ce vorbim când vor-bim despre iubire (tradus\ [i dePolirom). Riggan ̀ l admir\ pe pro-zator, c\ruia `i datoreaz\ [i deci-zia de a se face actor, c\ci Carver`i scrisese pe un [erve]el, p\stratcu sfin]enie, pe vremea când erapu[ti [i f\cea teatru [colar, un `n -demn c\ruia nu-i putuse rezista.Odiseea realiz\rii acestei pro-duc]ii scenice, privit\ la numaicâteva seri `nainte de premier\,`ntr-o perioad\ de maxim\ tensiu-ne, devine ocazia demont\rii tutu-ror percep]iilor publice referitoa-re la mirajul succesului `n teatru.Nevoia de a ap\rea `n pres\, ra-porturile dintre actori, critica deteatru, rela]iile familiale, egola-tria, concuren]a feroce, lipsa descrupule, conflictul dintre gene-ra]ii [i mentalit\]i, talentul, sindi-catul, impresarii, via]a amoroas\,popularitatea, arogan]a, reputa -]ia, presiunea gloriei, refugiul `nalcool, droguri, conven]ionalita-tea teatrului, invidiile sunt toate`nglobate `n Birdman-ul luiIñárritu. Care a mutat `n cea de-a[aptea art\ ceva din cea de-a pa-tra, din `ncerc\rile noilor drama-turgi de-a fi cât mai aproape derealitate; de a recupera prin docu-mentar realitatea, de a se distan]ade reflectare ca identitate aristote-lian\ a artelor. {i a fi veridic! „Vafi real!“, sun\ o replic\. Când Mi-chael Keaton se preg\te[te s\ pla-neze deasupra tunelului din Man-hattan, cineva `l `ntreab\ „e realsau se filmeaz\?“. Balansul fin`ntre factual [i fic]ional, perfectcontrolat de Iñárritu, e una dintremarile calit\]i ale lui Birdman.Cu cât e mai apropiat de via]\, cuatât e mai intens, iar oamenii numai disting când e pe bune [i cânde regizat. E gradul zero al teatru-lui [i interpret\rii.

Dar s\ ajung [i la partea meapreferat\ din film: rela]ia creato-rilor cu critica de teatru! Sunt do -u\ momente rezervate criticilor,

unul de grup [i un duet. De mult n-am mai râs cu atâta poft\! Primulse petrece `n cabina protagonistu-lui, iar interlocutorii sunt repre-zentan]i ai cronicii de `ntâmpina-re, ziari[ti care se lupt\, [i ei, s\fie relevan]i, prezentând publicu-lui `nainte de premier\ detalii câtmai picante care s\ vând\ gazeta[i s\ aduc\ cititori rubricii. Gru-pul de cronicari e compus din ti-pologii: „savantul“ care, neavândpropriile idei, vorbe[te cu citate,aici invocându-l pe Roland Barthes;reporteri]a de pe „monden“, ̀ ntre-bând candid\ „cine e Bart \sta?“[i care ]ine mor]i[ s\ i se confirmec\ Riggan [i-a injectat lichid semi-nal `n riduri; japonezul cu reac]ieexclusiv la filmele f\cute dup\ co-mic books. Duetul ̀ i e rezervat cri-ticului teatral de la „New York Ti-mes“, care `n lumea real\ chiarare puterea de-a `ngropa un artistsau un spectacol. Produc\torul zi-ce [i el, `ntr-o secven]\ prece-dent\, anun]ând ce va urma, c\ ni-mic nu conteaz\ pân\ când „ba-borni]a de la «New York Times»nu vine `n public“. Secven]eleduelului creator-critic, Riggan/Ta bitha, sunt absolut delicioase,cli[eul c\ cineva s-a f\cut criticpentru c\ n-a reu[it s\ fie artist eprezent, of course, dar mai e o re-plic\ de milioane care conden-seaz\ resentimentele structuraledintre cele dou\ „tabere“: „...cetragedii personale te-au determi-nat s\ te faci critic?“. Mi-am amin-tit cu aceast\ ocazie c\ [i VictorIoan Frunz\, `ntr-un spectacolrealizat la „Fani Tardini“, Impro-viza]ia de la Gala]i, dup\ Improvi-za]ia de la Versailles, dar [i frag-mente din alte texte dramatice, aimaginat un moment savuros cuun grupuscul de critici români,imita]i `n atitudini [i gestic\ deactori costuma]i [i machia]i ase -m\n\tor, care pe mine m-a bine-dispus!

Ca s\ parafrazez din cronica depe prima pagin\ (din film), care aurcat proiectul teatral al fostuluiBirdman acolo datorit\ unui acci-dent din scen\ – pentru mai mult\veridicitate, un coleg de distribu -]ie a `nlocuit glon]ul orb cu unuladev\rat –, „...sângele proasp\t decare are nevoie arta american\“vine, iat\, de peste grani]a de lasud p\zit\ stra[nic pentru a-i opri

pe migran]i. Dac\, vorba lui SeanPenn de la festivitatea decern\riiOscarurilor, i-a]i dat green card!O glum\ bun\ a starului care a ju-cat pentru Iñárritu `n 21 Grams,

pe care o parte a societ\]ii ameri-cane, structural conservatoare [iipocrit\, nici m\car n-a fost `n sta-re s-o guste obsedat\ de atâta co-rectitudine politic\!

Teatrul `ntr-un film de OscarDatul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

Pe Alejandro Gonzáles Iñárritu l-am descoperit `n urm\ cu câ]iva ani prinintermediul unui prieten stabilit `n SUA, care a studiat film la Columbia. Regizorul mexican era pe-atunci `nc\ `n curs de a-[i face loc `n supraaglomeratapia]\ cinematografic\ american\, dar `n celebra [coal\ de film se vorbeaadmirativ despre suflul nou cu care venea acesta.

8 » dosar


Cursa cu obstacolepentru CapitalaCultural\ European\

R\zvan Chiru]\

Dup\ dou\ luni jum\tate de cândle-am cerut organiza]iilor dinCraiova, Timi[oara [i Cluj s\r\spund\ la câteva `ntreb\ri pri -vind bugetul alocat pentru anii2014 [i 2015 [i evenimentele cul-turale organizate `n cursa pentrutitlul de Capital\ Cultural\ Euro-pean\, am primit un r\spuns de-taliat doar dinspre Cluj. ~n ciudainsisten]elor noastre repetate, re -prezentan]ii celorlalte dou\ ora[eau amânat o discu]ie pe aceast\tem\, prin invocarea unor motivehilare sau, pur [i simplu, prin re-fuzul de a mai r\spunde la telefon.

„Persoana care seocupa de comunicare a plecat“

Primele email-uri, care con]ineaucâte cinci ̀ ntreb\ri (de genul „Cândau fost organizate primele ac]iuniincluse `n strategia de ob]inere atitlului de Capital\ Cultural\ Eu-ropean\?“) le-am trimis la `ncepu -tul lunii decembrie 2014, pe adre sele

oficiale ale asocia]iilor de profildin ora[ele men]ionate mai sus.Timp de o lun\, nu am ob]inutnici o reac]ie. Am ̀ ncercat din nou,de data aceasta telefonic, la sfâr -[itul lui ianuarie, dar rezultatulnu a fost mai bun. Reprezentan]iiAsocia]iei „Craiova Cultural\ Eu-ropean\ 2021“ mi-au r\s puns c\au citit solicitarea mea, dar deoa -rece nu au apucat s\ r\s pund\`ntr-un timp rezonabil, au decis s\nu o mai fac\ deloc. Totu[i, aupromis c\ vor reciti email-ul [i`mi vor oferi infor ma ]iile cerute.

Dup\ dou\ s\pt\mâni, amrevenit cu un telefon, pentru c\ nuprimisem nimic. O persoan\ dincadrul organiza]iei mi-a explicatc\ nici de data aceasta nu au apu-cat s\ r\spund\, fiind foarte ocu-pa]i, [i nici nu cred c\ o vor maiface. Am cerut s\ discut cu pre[e -dintele organiza]iei, mi s-a dat unnum\r de mobil [i l-am sunat.„Sunt la o discu]ie important\ laPrim\rie, v\ rog s\ reveni]i dup\ora 16.00“, „~ntâlnirea nu s-a ter-minat, v\ rog s\ reveni]i“ au fostsingurele r\spunsuri despre stra -tegia cultural\ a Craiovei pe carele-am primit din partea lui Anto-niu Zamfir, care este [i manageral Operei Române din ora[. Cele-lalte demersuri ale mele de a-l con-tacta pe pre[edintele Asocia]iei„Craiova Cultural\ European\2021“ `n zilele urm\toare au fostinutile. Asta de[i, pe site-ul aso-cia]iei, exist\ o categorie special\pentru jurnali[ti, numit\ pompos„Clubul presei“. Nu orice jurnalisteste primit `n acest club, se pare.

Ca s\ discu]i cu reprezentan]iiAsocia]iei „Timi[oara Capital\Cultural\ European\“ este [i maidificil dac\ locuie[ti `n alt ora[ al]\rii, deoarece pe site-ul organi-za]iei nu este trecut nici un nu m\r

de telefon, doar o adres\ de emailla care, dup\ cum a]i citit deja, nur\spunde nimeni. Ca s\ dau totu[ide cineva, am contactat mai `ntâio alt\ organiza]ie din Timi[oara,Arsens, despre care citisem c\ s-adeclarat sus]in\ toa rea candida-turii ora[ului la titlul de Capital\Cultural\ European\ `n 2021. Amob]inut un num\r de telefon, lacare am sunat. „Colega care era pecomunicare ar fi trebuit s\ v\ofere r\spunsurile, dar a plecatdin asocia]ie [i nu a mai avut cines\ r\spund\ o peri oad\“, mi-aspus Mariana Mitar, asistentmanager al Asocia]iei „Timi[oaraCapital\ Cultural\ European\“.

Am retrimis un email, pe 4 fe -bruarie, pe numele Marianei Mi-tar, [i mi-a r\spuns, `n aceea[i zi,Simona Neumann, director exe -cutiv al organiza]iei. „Desigur, v\vom r\spunde cu pl\cere, cu toatec\ unele `ntreb\ri sunt foartevaste (de ex: «Ce ac]iuni au fost`ntreprinse pân\ acum?» – noi nepreg\tim din 2010 [i sunt foartemulte activit\]i pe care le-am`ntreprins, mai ales odat\ cu `nte-meierea Asocia]iei `n 2011)“, mi-acomunicat Simona Neumann. I-am transmis c\ nu e nici o pro -blem\, suntem dispu[i s\ a[tept\m.Dup\ mai multe amân\ri, treis\pt\mâni mai târziu, directorulexecutiv mi-a explicat c\ arenevoie de mai mult timp pentru afinisa r\spunsul care, din p\cate,a ajuns dup\ `nchiderea edi]iei.

„Probabil, email-uldumneavoastr\ a intrat`n spam“

Reprezentan]ii Arcub, centrul cul - tural al municipiului Bucu re[ti,institu]ie desemnat\ de Prim\riaGeneral\ s\ se ocupe de preg\ tirea

candidaturii ora[ului pentru ti-tlul de Capital\ Cultural\ Euro-pean\ 2021, mi-au r\spuns foarterepede la solicitare. Dar asta nu afolosit la nimic. „Mul]u mim pen-tru interesul ar\tat. Mai multedate pe acest subiect vor fi comu-nicate `n cadrul conferin]ei depres\ care va avea loc la sfâr[itullunii februarie, la o dat\ pe care ovom comunica ulterior“, a fostsingurul detaliu oferit de Arcub.Evident, nu am primit nici o alt\comunicare privind conferin]a depres\ promis\.

Reprezentan]ii Clujului mi-aucomunicat ini]ial un motiv hilarpentru faptul c\ nu au r\spunspân\ ̀ n februarie la adresa din de-cembrie. „Probabil, email-ul dum-neavoastr\ a intrat ̀ n spam“, mi-aexplicat cineva de la cap\tul tele-fonului, care [i-a prezentat scu zele[i mi-a cerut s\ revin cu o no u\ so-licitare. Dar `n final, s-au doveditsingurii deschi[i ̀ n a comunica in -forma]iile de interes public pri -vind modul cum preg\ tesc candi-datura ora[ului pentru acela[i ti-tlu din 2021. „~n eforturile noastrede a deveni Capital\ Cultural\ Eu-ropean\ sunt importante, `n egal\m\sur\, rezultatul, ob]inerea ti-tlului pentru Cluj-Napoca, [i pro-cesul prin care, pas cu pas, neapropiem de acest obiectiv. Modul`n care parcurgem acest drumeste definit de valorile pe care ni leasum\m. Participarea [i mobili -zarea comunit\]ii sunt motorul [isursa legitimit\]ii proiectuluinostru“, `ncepe, un pic lemnos,r\spunsul pe care l-am primit dela Asocia]ia „Cluj-Napoca 2021 –Capital\ Cultural\ European\“.„Abord\m cu deschidere conexiu-nile dintre cultur\ [i societate [iprovoc\rile evolu]iei acestor cone -xiuni pe termen lung. Integr\m `naceste procese inova]ia [i tradi]ia,sus]inem valorile locale [i conside -r\m c\, prin aceasta, [i prin cone -xiunile interna]ionale pe care lecre\m, contribuim la consolida -rea voca]iei europene a ora [uluinostru“, continu\ comunicatul.

Exist\ [i date concrete. „Am

sta bilit conceptul candidaturii(sintetizat `n formula „East ofWest“), liniile de program cores -punz\ toare conceptului (WEAST –Wonder, Explore, Activate, Share,Trust), sloganul candidaturii(Servus 2021), identitatea vizual\(printr-un concurs), am realizatdou\ campanii de comunicare lanivelul ora[ului (Cultura Trans-form\ Ora[ul `n 2013 [i #clujul-merit\ ̀ n 2014). Am dezvoltat Stra -tegia Cultural\ [i Strategia Sec-torului Industriilor Creative dinCluj-Napoca pentru intervalul2014-2020. Cele dou\ strategii aufost rezultatul unui demers com-plex din care au f\cut parte insti-tu]ii de cultur\, operatori cultu -rali din zona independent\, ONG-uridin sfera socio-cultural\ etc.“, aexplicat Florin Moro[anu, direc-tor executiv al asocia]iei.

Asocia]ia „Cluj-Napoca 2021 –Capital\ Cultural\ European\“ adispus pentru anul 2014 de un bu-get de 308.000 de lei, iar pentru2015 propunerea de buget este de400.000 de lei. Prim\ria Cluj a alo-cat sume [i mai mari pentru eve-nimentele culturale desf\[uratesub aceast\ egid\. „Prim\ria prac-tic a dublat suma destinat\ fi-nan]\rii proiectelor culturale [ide tineret, care a ajuns `n 2014 la4,5 milioane de lei. Iar `n 2015, po-trivit bugetului propus, aceasta seva dubla din nou, ajungând la 9milioane de lei“, a men]ionat pen-tru „Suplimentul de cultur\“ Flo-rin Moro[anu.

De altfel, activitatea Asocia]iei„Cluj-Napoca 2021 – Capital\ Cul-tural\ European\“ este transpa-rent\, pe site-ul propriu fiindcreat\ o categorie numit\ „Docu-mente [i rapoarte“, `n care se ofe -r\ publicului, pe larg, informa]iidespre ac]iunile `ntreprinse din2010, de când s-a `nfiin]at organi-za]ia, pân\ azi.

S\ ob]ii informa]ii pu -blice, dar de la surs\, de-spre strategiile pe carele-au adoptat ora[elemari din România careconcureaz\ pentru titlulde Capital\ Cultural\ Eu-ropean\ `n anul 2021 parela prima vedere o treab\cât se poate de simpl\.Ce poate fi greu `n a aflani[te date care sunt, `nteorie, la vedere? Dar undemers al „Suplimentuluide cultur\“ `n aceast\ di-rec]ie arat\ c\ asocia]iilecreate pentru a coordonarespectivele strategiisunt mai degrab\ reti-cente `n a `mp\rt\[i cifrerelevante privind acti -vit\]ile [i planurile lor.

dosar « 9


F|R| O STRATEGIE {I UN PLAN PENTRU 2015

Ia[ul concureaz\ la titlu cu ce s-a g\sitprin ograda Prim\riei

C\t\lin Hopulele

Bugetul total al Funda]iei Ia[i –Capital\ Cultural\ European\ (FIC-CE) pe anul trecut a fost de 2 mi-lioane de lei, pe lâng\ care, sus]inreprezentan]ii funda]iei, s-au ad\ -ugat finan]\ri din dou\ proiecteeuropene. Acestea sunt Europapentru Cet\]eni, prin care Ia[ul s-a `n scris `n re]eaua european\My European City, [i granturiSEE pentru proiectul „Istoria mi-norit\]ilor – o abordare cultural-artistic\ a diversit\]ii“. Ultimulproiect a fost conceput ̀ n perioadaianuarie – aprilie 2014 [i a ob]inutfinan]area de 702.000 de lei, ne-rambursabil\, având ca obiectivgeneral „sporirea dialogului cul-tural prin `n]elegerea diversit\]iiculturale. Prin acest proiect vrems\ re-definim identitatea Ia[uluidintr-o nou\ perspectiv\. Proiec-tul `[i pro pune s\ relanseze dezba-terea intercultural\, s\ descopereafini t\]ile [i deosebirile acelora[itra di]ii minoritare, exprimate `nspa]ii europene diferite, s\ apro-pie operatorii culturali români decei din alte state europene, s\ spo-reasc\ emula]ia artistic\ a mariifamilii de pe vechiul continent“,dup\ cum a precizat Daniela Cujb\,directorul executiv al FICCE.

Proiectul My European City aprimit o finan]are de 117.500 de eu-ro pentru perioada de implemen-tare septembrie 2014 – octombrie2016 [i are drept scop declarat „va-lorizarea dimensiunii europene ateritoriilor [i descoperirea cone -xiunilor cu Europa prin identifi-carea culturilor [i a identit\]ii co-mune“.

Pe spinarea Festivalului Interna]ionalal Educa]iei

Proiectul de gard\ din 2014 reco-mandat de c\tre Funda]ia Ia[i –Capital\ Cultural\ European\(FICCE) pentru candidatur\ estecrea]ia originar\ a firmei de eve-nimente locale ABplus Events, carea organizat `n 2013, `n parteneriatcu Prim\ria, seria de manifest\rireunite sub titulatura FestivalulInterna]ional al Educa]iei (FIE).Anul trecut, FIE a fost organizatexclusiv de c\tre Prim\rie [i FICCE, existând o serie de discu]iiaprinse legate de colaborarea cuABplus [i de proprietatea intelec-tual\ a m\rcii FIE. Drept dovad\,evenimentul din 2014 a folosit alteelemente grafice [i vizuale fa]\ decele din 2013, singurul element ca-re a r\mas la Prim\rie fiind titula-tura. Au existat acuze [i discu]iic\ municipalitatea ar fi condi]io-nat `n 2013 rambursarea cotei definan]are cu primirea din parteaABplus, cu titlu gratuit, a nume-lui [i m\rcii FIE. „Festivalul In-terna]ional al Educa]iei a devenitcea mai ampl\ manifestare cultu-ral\ a ora[ului Ia[i. FIE 2014 s-adesf\[urat `n perioada 20-29 iunie[i a fost o adev\rat\ s\rb\toare aculturii [i a educa]iei, ̀ n contextulaspira]iei Ia[ului de a deve ni Ca-pital\ Cultural\ European\ `n2021. Conceptul manifest\rii im-plic\ celebrarea diversit\]ii prinvalorificarea resurselor locale [ipunerea lor `n interac]iune cu in-vita]i de marc\ din str\in\tate“, adeclarat Daniela Cujb\. Aceastaprecizeaz\ c\ `n cadrul FIE au

avut loc „nenum\rate evenimenteculturale [i educative“, fiind pre-cizate aici concerte de strad\ [isimpozioane cu caracter acade-mic, teatru experimental [i confe-rin]e motiva]ionale. Cifrele pre-zentate spun c\ au avut loc 315evenimente culturale ̀ n [apte zile,fiind implica]i 500 de arti[ti locali,na]ionali [i interna]ionali care auevoluat pe cele cinci scene ampla-sate ̀ n cartierele ora[ului, fiind pre-zentate [i zece premiere culturale.

Fringe, de la Sibiu la Ia[i

Al doilea proiect recomandat dec\tre FICCE, care a fost organizat`n cadrul FIE, este Festivalul deTeatru [i Art\ Performativ\ PER-FORM Ia[i 2014, care, conform or-ganizatorilor, „a relansat conceptulde fringe [i a deschis perspective-le unei noi explor\ri a zonei tea-trale independente din România[...] Organizatorii au demonstrat

c\ Ia[ul ̀ [i poate construi un brandna]ional [i interna]ional prinacest festival alternativ, singular`n peisajul cultural românesc,conform cronicilor de pres\ [iapre cierilor criticilor“, a specifi-cat directorul executiv al FICCE.De[i nu este precizat de membriifunda]iei, PERFORM este realizatpe scheletul construit la Ia[i `n2013 de Fringe, tot `n cadrul FIE.~n plus, la Sibiu exist\ Internatio-nal Fringe Festival, un festival cutradi]ie `n toat\ Europa, care seorganizeaz\ `nc\ din 2006, cu unan `nainte ca Sibiul s\ devin\ pri-ma Capital\ Cultural\ European\din România. ~n 2014, FestivalulPERFORM a organizat, conformreprezentan]ilor FICCE, 26 de eve-nimente pentru publicul avizat,cât [i cel nespecializat, cu mani-fest\ri organizate `n spa]ii conven -]ionale, dar [i neconven ]io nale.

La categoria promovare, echi-pa FICCE a precizat c\ a realizat oserie de emisiuni lunare cu TVR

Ia[i cu titlul „Ia[i – Capital\ Cultu-ral\ European\“, prezentând prin -cipalele elemente ce vor sta la ba-za dosarului de candidatur\. Ace[ -tia au precizat [i sprijinirea orga-niz\rii unor serii de evenimenteale institu]iilor ie[ene, de la uni-versit\]i, la Oper\, BibliotecaCentral\ Universitar\, casele decultur\ ie[ene, Institutul Francez[i diferite asocia]ii sau ONG-uri lo-cale.

„Consider c\ ora[ele `nscrise`n aceast\ competi]ie au [anse re-lativ egale pentru c\ succesul can-didaturilor ]ine de modul cumreu[e[te fiecare s\ construiasc\un proiect viabil, `n acord cu spe-cificul s\u [i cu obiectivele strate-gice pe termen lung. Ia[ul are unpoten]ial fantastic de dezvoltaredublat de voin]a locuitorilor s\i,de resursele creative, intelectuale[i de capacitatea de mobilizare pen -tru o cauz\ comun\. Toate acesteargumente, al\turi de pozi]ia saprivilegiat\ `n istoria [i construc -]ia european\ – `ntre cele «dou\Europe» –, la interferen]a culturi-lor din est [i vest, `l transform\`ntr-un factor important `n proce-sul de re-definire a culturii euro-pene [i `ntr-un candidat redutabilpentru titlul de Capital\ Euro-pean\ a Culturii 2021“, a precizatDaniela Cujb\.

~n ceea ce prive[te anul ̀ n curs,reprezentan]ii funda]iei au preci-zat c\ planul de ac]iuni, strategia[i bugetul nu au fost ̀ nc\ adoptatede c\tre Consiliul Director [i ur-meaz\ s\ fie comunicate publicu-lui `n perioada urm\toare, dup\ce vor fi finalizate.

~n cursa pentru ob]inerea titlului de Capital\Cultural\ European\ pentru 2021, Funda]iaIa[i – Capital\ Cultural\ European\, vârful delance al ora[ului `n acest sens, a alocat anultrecut un buget de 2.000.000 de lei. Printreevenimentele organizate special pentruaceast\ curs\, `ntr-un r\spuns trimis „Supli-

mentului de cultur\“, funda]ia a men]ionatFestivalul Interna]io nal al Educa]iei, Festival-ul de Art\ Performativ\ PERFORM [i o seriede evenimente de mic\ amploare, cum ar fiexpozi]ii de foto grafii, „Capsula Timpului –Povestea ta este [i povestea Ia[ului“ sau„Suvenir din Ia[i“. ~ns\ nici organizatorii nu

[tiu dac\ ce s-a f\cut pân\ acum [i ceurmeaz\ s\ se realizeze va fi suficient pen-tru ca imaginea Palatului Culturii s\ fluturede la Ia[i la Bruxelles `n toate marile capitaleeuropene. {i nici dac\ proiectele fanion – FIEsau PERFORM – au garantat\ continuarea `nanii care urmeaz\.

www.suplimentuldecultura.ro3UPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 473 » 28 februarie – 6 martie 2015

10 » dosar

C\t\lin Hopulele

Uitându-ne la Ia[i, dar [i la celelal-te centre din ]ar\, la proiectele aces -tora, la goana dup\ evenimenteculturale care sunt sus]inute spo-radic, pe perioade scurte de timp[i asupra c\rora planeaz\ mai de-grab\ incertitudinea decât succe-sul, nu putem s\ nu ne `ntreb\mdac\, `nainte de a deveni orice felde capital\, ora[ele ]\rii n-ar tre-bui s\ `nve]e mai `ntâi s\-[i res-pecte cet\]enii.

Reprezentan]ii Comisiei de Cul -tur\ [i Educa]ie a Comisiei Euro-pene au r\mas surprin[i când le-amdescris lupta care se duce pentruacest titlu `n România, explicân-du-mi c\, de fapt, majoritatea deci-ziilor pentru selectarea unui ora[care s\ primeasc\ acest titlu le areministerul de resort din ]ara res-pectiv\. Procedura de selec]ie nueste una deosebit de complex\ –]\rile care urmeaz\ s\ ofere câte

un ora[ pentru titlul de Capital\Cultural\ European\ sunt cunos-cute cu câ]iva ani `nainte, iar Mi-nisterul Culturii din ]\rile respec-tive lanseaz\ un call `n momentul`n care prime[te und\ verde de laComisia European\ c\ `nscrierilesunt deschise. Din acel moment,reprezentan]ii CE sus]in c\ ora -[ele care ̀ [i depun candidatura aunevoie s\ dovedeasc\ dou\ criteriimari – „care merg pe ideea princi-pal\ c\ ora[ul trebuie s\ se prezin-te ca fiind unul cu valori europene.Trebuie s\ arate, `n primul rând,`n ce mod se apropie de spa]iul cul-tural european [i s\ `[i demonstre-ze locul acolo. Apoi, trebuie s\ pre-zinte un plan prin care cet\]eniiora[ului, mai mult decât turi[tii,s\ se reg\seasc\ `n spa]iul [i `n ac-tivit\]ile culturale din ora[“.

Prin urmare, una dintre cele maiimportante mize ale candidaturiiunui ora[ la titulatura de Ca pital\Cultural\ European\ nu const\ `n

suma de evenimente pe care le or-ganizeaz\ anual, reprezentan]iiCE insistând asupra acestui lu-cru, ci `n capacitatea de a face dincultur\ o „arhitectur\ a ora[u lui“,parte din planul de dezvoltare almunicipalit\]ii, [i de a construi peaceasta eventualele evenimentecare vor fi organizate. Creareaunei serii de festivaluri care s\ nuaib\ un fundament pe care s\ sea[eze nu are nici o relevan]\.

Candida]ii oficiali,anun]a]i pân\ la finalulanului

Dup\ ce ora[ele `[i depun candi-datura, ]ine de Ministerul Cultu-rii s\ le selecteze pe cele care ̀ nde-plinesc criteriile cerute de c\ treComisia European\ [i s\ tran s -mit\ candidaturile respective laBruxelles. De[i ̀ nc\ nu este b\tut\`n cuie o dat\, conform reprezen-tan]ilor CE, pân\ la finalul anului

candidaturile pentru titlul de Ca-pital\ Cultural\ European\ 2021ar trebui depuse [i trimise c\treMinisterul Culturii. Ulterior, dup\ce va primi toate propunerile, Co-misia European\ va selecta un pa-nel de exper]i care s\ analizezecandidaturile. Se va `n tocmi o co-misie de evaluare compus\ inclu-siv din români care va vizitaora[ele, va analiza candidaturile,iar `n final va face o recomandarec\tre Comisia Europea n\, care,dup\ ce va fi validat\ de ConsiliulEuropean, va fi trimis\ c\tre ]ararespectiv\.

~n final ̀ ns\, decizia de accepta-re a propunerii venite de la Bru-xelles este tot a Ministerului Cul-turii, `ns\ reprezentan]ii Comisieide Cultur\ sus]in c\ nu s-a `n -tâmplat pân\ acum ca un stat mem -bru s\ refuze propunerea `nain-tat\ de c\tre comisia de evaluare[i c\ nu cunosc exact procedura cear trebui aplicat\ `n cazul `n carese vor lovi de un astfel de refuz.Decizia este transmis\ cu câ]ivaani `nainte de termenul limit\

(cum este cazul României 2021), pen -tru ca ora[ul s\ se poat\ pre g\ti.

Premiu direct, 1,5 milioane de euro

Miza ob]inerii unui astfel de titlueste mare, sus]in reprezentan]iiCE, atât din punct de vedere finan-ciar, cât [i ca vizibilitate. Conformdatelor de]inute de c\tre ace[tia,`n medie turismul a crescut cupeste 12% ̀ n ]\rile care au avut ca-pitale culturale ̀ n trecut. Exist\ [io miz\ de 1,5 milioane de euro pecare `i vor primi ca premiu ora -[ele ce câ[tig\ distinc]ia, `ns\ maiimportant este c\ acestea vor avea,dup\ ce vor fi selectate, posibilita-tea s\ acceseze mai u[or anumitelinii de finan]are pe infrastruc-tur\ sau cultur\ pentru a puteapreg\ti ora[ul pentru evenimente-le din anul respectiv.

Mai mult, dup\ ce un ora[ esteselectat, acesta prime[te sprijin dela o serie de exper]i na]ionali se-lecta]i de la Bruxelles [i este`ndrumat [i monitorizat pentru avedea exact cum aplic\ strategiile.„Titlul de Capital\ Cultural\ Eu-ropean\ este o oportunitate unic\pentru un ora[ s\ pun\ cultura `ninima dezvolt\rii sale. Activit\]ilecare vor avea loc pe tot parcursulanului vor celebra arta [i creativi-tatea comunit\]ii locale [i voratrage turi[ti din toat\ Europapentru a beneficia de experien]eleculturale de acolo. Dând un nousens [i o nou\ form\ zonelor urba-ne, ora[ele pot s\ se bucure de be-neficii pe termen lung [i s\ aduc\investi]ii, turi[ti [i locuri de mun -c\ astfel `ncât acestea s\ re`ntine-reasc\“, a declarat, pentru „Supli-mentul de cultur\“, Lucia Caudet,purt\torul de cuvânt al CE pentruEduca]ie, Cultur\, Tineret [i Sport.

Odat\ ce un ora[ devine Capi-tal\ Cultural\ European\, el estepromovat `n toat\ Europa, dec\tre toate structurile institu]iiloreuropene, atât din punct de vede-re al obiectivelor turistice, cât [i alevenimentelor care au loc.

Comisia European\:„Capitalele europene puncultura `n inima dezvolt\rii lor“Lupta descris\ adesea ca fiind `ncrâncenat\, mânat\ de orgolii [i de proiecteefemere [i care `nconjoar\ cele opt ora[e din ]ar\ ce [i-au anun]at candidaturapentru titlul de Capital\ Cultural\ European\ `n anul 2021, nu a reverberat pân\la Bruxelles. Oficialii Comisiei Europene vorbesc despre o competi]ie lini[tit\,„frumoas\“ chiar, `ntre toate ora[ele ce au candidat pân\ acum, vorbesc decapitale culturale `n care cultura s-a topit `n sufletul ora[ului [i pe care nu o po]idesprinde f\r\ a distruge locul respectiv.

Investi]ii de aproape150 de milioane deeuro pentru preg\tirile din Sibiu `n 2007

Singurul ora[ din România care a mai fostanterior Capital\ Cultural\ European\ esteSibiul, `n 2007. Acesta a avut o candidatur\interesant\, `n contextul `n care România nuera `nc\ membru deplin al UE când se `nche-ia termenul limit\ de depunere a candidatu-rilor. Sibiul a fost astfel unul dintre pu]ineleora[e care au avut titlul prestabilit ̀ nainte ca]\rile din care fac parte s\ semneze oficial in-trarea `n UE. Conform unui raport al Comi-siei Europene de evaluare a activit\]ilor des -f\[urate la Sibiu, acesta a candidat sub lait-motivul „Ora[ul culturii. Ora[ul culturilor“,promovându-se prin cocktail-ul de culturi ro-mân\ [i german\. Ca linii generale ale pro-gramului, Sibiul [i-a propus s\ se concentreze

pe talentul arti[tilor europeni, s\ sprijine co-produc]iile [i colabor\rile româno-europene[i s\ se foloseasc\ de cultur\ pentru „a con-strui coeziune social\ [i a cre[te mândria so-ciet\]ii civice locale“.

Candidatura ora[ului este denumit\ ca fi-ind original\ `n raportul citat, Sibiul nepro-punându-[i un program cultural extensiv cuactivit\]i bine definite, ci doar activit\]i depreg\tire cu privire la infrastructur\ [i temeartistice. ~n total, `n 2007, `n Sibiu au avut loc867 de proiecte la care au participat peste 1 milion de persoane. Exper]ii care au `ntoc-mit raportul au remarcat faptul c\ Sibiul s-afolosit de arhitectura ora[ului [i de spa]iilepublice, de toat\ zona central\ de fapt, ca de oscen\ imens\ pentru evenimente culturale.Toate cele trei mari pie]e au fost renovate [iechipate pentru a sus]ine evenimente `n ace-la[i timp.

Raportul final de evaluare precizeaz\ c\ fi-nan]area total\ a activit\]ilor a fost de 17,2milioane de euro, calculate la cursul din 2007

de 3,6 lei un euro. Ministerul Culturii a oferit4,1 milioane de euro, Consiliul Local Sibiu apus la b\taie 8,2 milioane, Consiliul Jude]eano jum\tate de milion, de la Comisia Euro-pean\ au venit 1,4 milioane, iar operatoriiculturali locali au contribuit cu aproximativ2,5 milioane de euro. Au mai existat [i sumemici de bani venite din surse variate. ~ns\ pelâng\ ace[ti bani care au fost folosi]i pentrufinan]area evenimentelor culturale, Sibiul acheltuit masiv cu infrastructura. 117 milioa-ne de euro s-au dat pentru realizarea unei in-frastructuri turistice, 15,4 milioane pentru re-novarea infrastructurii culturale, 4,1 milioa-ne pentru renovarea centrului istoric, iarechipamentele tehnice, de la proiectoare, lascene sau sisteme de iluminare, au costataproape un milion de euro, suma total\ chel-tuit\ fiind de aproximativ 137,5 milioane deeuro. Sibiul a avut `ncas\ri din servicii publi-ce, hoteluri, pensiuni, operatori turistici sautransport cu 20 de milioane de lei mai mult de-cât `n 2006, aproximativ 5,5 milioane de euro.


actualitate « 11

Oscarurile 2015 sau succesula[teptat al ignoran]ei

Iulia Blaga

Anul trecut, scrie „The New YorkTimes“, 43 de milioane de ameri-cani s-au uitat la Oscaruri, dar nu-mai [ase milioane dintre ei v\zu-ser\ 12 ani de sclavie. Cotidianulnu mai precizeaz\ [i câ]i au v\zutpe urm\ filmul [i dac\ le-a pl\cut.Oricât am fi de naivi, Oscarurilenu se dau [i nu se vor da niciodat\„pe bune“. Faptul c\ No Countryfor Old Men a luat `n 2008 trofeulpentru Cel mai bun film a fost o ex-cep]ie cu majuscul\ (pl\tit\ scump`n 2014 de nominalizarea lui InsideLlweyn Davis, pentru mine celmai bun film al anului, doar pen-tru montaj [i mixaj sunet). De re-gul\, sunt premiate filme „de larg\respira]ie“ [i care sunt bine `m -pinse `n fa]\ de produc\tori [i dis-tribuitori. Anul acesta s-a spus c\interesul spectatorilor pentruAme rican Sniper s-ar fi datoratapeten]ei pentru violen]\, lucrucare, de ce nu, ar explica par]ial [iinteresul pentru 50 Shades ofGrey. Dar American Sniper, pe

lâng\ faptul c\ a fost nominalizatla Oscaruri (ceea ce nu s-a `ntâm-plat la Globurile de Aur), a fost cainexistent `n cadrul ceremonieidesf\[urate la Los Angeles ̀ n 22 fe-bruarie. Seara a fost a lui Bird -man, care a câ[tigat la categoriileCel mai bun film, regie, scenariuoriginal [i imagine. A fost doarpar]ial o surpriz\. Filmul lui Ale-jandro González Iñárritu câ[tigaseGlobul de Aur pentru come die/muzical (de[i nu e nici una, nici al-ta), premiul Asocia]iei Produc\to-rilor Americani, iar autorul s\uprimise premiul Asocia ]iei Regi-zorilor Americani. Adver sarul s\udirect, Boyhood, luase Globul deAur la categoria dram\, PremiulBAFTA, respectiv IndependentSpi rit Award pentru Cel mai bunfilm, iar autorul s\u, ame ricanulRichard Linklater, primise [i Pre-miul BAFTA pentru regie. Un par-curs relativ egal pentru dou\ filmerealizate de pe pozi]ii diferite fa]\de cinema, unul c\utând adev\rulprintre rânduri, altul pretinzândc\ `l g\se[te peste tot.

De când ceremonia Oscaru -rilor se televizeaz\, ea a devenittot mai mult o tribun\ politic\. Daranul \sta parc\ a fost mai multvorba de politic\ decât de filme.Atât de mult\ ̀ ncât atunci când ci-neva n-a fluturat pumnul [i af\cut o glum\ mai de b\ie]i (SeanPenn despre Iñárritu: „Cine i-adat \stuia green card-ul?“), toat\lumea a s\rit de fund `n sus [i,ne`n]elegând ideea, imediat l-a ta-xat de rasist. Poate c\ a fost atât de

mult\ politic\ pentru c\ se cam[tia cine o s\ câ[tige. Era de a[tep-tat ca Birdman s\ ia la Cel maibun film, Eddie Redmayne [i Ju-lianne Moore la roluri principale,J.K. Simmons [i Patricia Arquettela roluri secundare, EmmanuelLubezki (Birdman) la imagine(de[i luase Oscarul [i anul trecut,pentru Gravity), The ImmitationGame: Jocul codurilor la scenariuadaptare. Dac\ au fost surprize,ele s-au referit la faptul c\ premiulde regie nu s-a dus la RichardLink later pentru Boyhood, ci totla Iñárritu, [i c\ The Grand Buda-pest Hotel n-a fost premiat pentruscenariu original (cum s-a `ntâm-plat la premiile Sindicatului Sce-nari[tilor Americani). Era de a[ -teptat ca Leviathan de AndreiZviaghin]ev s\ ia Oscarul datorit\curentului anti-rus existent acum`n SUA, dar membrii AcademieiAmericane de Film [i Televiziunel-au preferat pe Ida, filmul polone-zului Pawel Pawlikowski fiindmai accesibil decât Leviathan(chiar dac\ nu [i mai bun). Idacâ[ tigase, de altfel, cu o sear\`nainte, [i premiul IndependentSpirit la categoria Film similar\.

Faptul c\ Academia Ameri-can\ de Film [i Televiziune a datcu premiile-n Birdman poate `n -semna c\ membrii ei au dorit s\arate c\ sunt nep\rtinitori [i c\pot gusta un film anti-showbiz,ba[ca ̀ l pot [i premia. Asta nu face

din Birdman un film mai bun de-cât e, ci consacr\ [i mai mult lipsade subtilitate a vremurilor `n caretr\im, vremuri `n care emfaza [ig\uno[enia sunt valorizate `n de-favoarea calit\]ii. Personal, mi-arfi pl\cut ca Oscarul pentru Celmai bun film s\ fie luat de TheGrand Budapest Hotel, care mi s-ap\rut c\ armonizeaz\ perfect for-ma cu fondul [i aduce un omagiusclipitor iluziei cinemaului), de[ila regie l-a[ fi preferat pe RichardLinklater.

Dar asta e cultura oficial\. Pâ -n\ una, alta premiile s-au dat, iaracum poporul toac\ discursuri,rochii [i filme, amestecând a]e,scame [i aprecieri critice de genul„filmul \sta e bun pentru c\-miplace, iar cel\lalt e o porc\ rie pen-tru c\ m-a plictisit“.

~n fiecare an, aceea[i poveste: ne spunem c\, de dataasta, Oscarurile se vor da „pe bune“ [i c\ cel care valua trofeul pentru cel mai bun film va fi chiar cel maibun film dintre cele nominalizate. Cred c\ americaniipun ceva `n Oscaruri de ne fac [i anul urm\tor s\urm\rim `nfrigura]i ceremonia [i s-o toc\m pe urm\cu aere de mari cunosc\tori.

Oscarurile `n premii– Cel mai bun film: Omul Pas\re sau Virtuteanea[teptat\ a ignoran]ei/ Birdman (or the Unex-pected Vertue of Ignorance)

– Regizor: Alejandro González Iñárritu (OmulPas\re)

– Actri]\ rol principal: Julianne Moore (StillAlice)

– Actor rol principal: Eddie Redmayne (Teoria`ntregului/ The Theory of Everything)

– Actri]\ rol secundar: Patricia Arquette (12 anide copil\rie/ Boyhood)

– Scenariu original: Omul Pas\re sau Virtuteanea[teptat\ a ignoran]ei

– Scenariu adaptare: The Imitation Game: Joculcodurilor/ The Imitation Game

– Imagine: Emmanuel Lubezki (Omul Pas\re)– Montaj: Tom Cross (Whiplash) – Scenografie: Adam Stockhausen, Anna

Pinock (The Grand Budapest Hotel)– Costume: Milena Canonero (The GrandBu-

dapest Hotel)

– Machiaj [i coafur\: Frances Hannon, Marc Coulier (Hotelul Grand Budapest Hotel)

– Efecte vizuale: Paul J. Franklin, Andrew Lock-ley, Ian Hunter, Scott R. Fisher (Interstellar)

– Coloan\ sonor\: Alexandre Desplat (HotelulGrand Budapest/ The Grand Budapest Hotel)

– Melodie original\: Glory (Selma)– Montaj sunet: Alan Robert Murray, Bub As-

man (American Sniper)– Mixaj sunet: Craig Mann, Ben Wilkins,

Thomas Curley (Whiplash)– Documentar lungmetraj: Citizenfour de Laura

Poitras– Documentar scurtmetraj: Crisis Hotline: Ve -

terans Press 1 de Ellen Goosenberg Kent– Anima]ie lungmetraj: Big Hero 6 de Don Hall,

Chris Williams– Anima]ie scurtmetraj: Feast de Patrick Os-

borne– Scurtmetraj fic]iune: The Phone Call de Matt

Kirby– Film str\in: Ida de Pawel Pawlikowski (Polonia)

Echipa Birdman la decernarea premiilor Oscar


12 » carte

Re]eta supravie]uirii, `n varianta lui Radu Cosa[u

Cristian Teodorescu

~n adolescen]\, Cosa[u mi se p\ -rea mult mai vesel, luându-m\dup\ tonul lui vioi, de bucu re[ -tean [uetar care-[i aminte[te de-aleprimei sale tinere]i. Cu timpul, amdescoperit `n veselia lui o nostal-gie [i o exasperare, care-]i sca p\prima oar\, ca `n filmele lui Bus-ter Keaton, pentru ca acum s\simt `n nuvelele lui tragicul dinsoarta sa de supravie]uitor, mas-cat de zâmbetul lini[tit al povesti-torului. Cosa[u [tia `nc\ din pri-mii ani ai nuvelelor `n care se po-vestea, cu toate ale lui, c\ lumea ̀ ncare crescuse se preg\tea s\ moa -r\ [i c\ lumea `n care crezuse `nadolescen]\ se transformase ̀ ntr-unco[mar zilnic. Atunci [i-a dat sea-ma c\ va trebui s\ devin\ un su-pravie]uitor, f\r\ s\ [tie `n ce vaconsta asta. Chiar dac\ se declar\un sus]in\tor f\r\ rezerve al luiCaragiale, Radu Cosa[u a trecut [iprin Creang\, `nainte de a luaaceast\ decizie. Ivan Turbinc\, su-pravie]uitorul sine die, care a tre-cut [i prin Rai, [i prin Iad, a g\sito solu]ie: „Guleai peste guleai,Ivan, c\ altfel mori de urât!“.

Guleaiurile lui Cosa[u suntscrisul, partidele de belot\ cu prie-tenii [i obiceiul de a paria despreorice, ca [i cum ar ̀ ncerca, tot maidezn\d\jduit, s\ cread\ c\ m\carviitorul apropiat se va potrivi cudorin]ele sale amestecate. Dorin]e[i speran]e de fost mic-burghez, je-nat de trecutul s\u, [i de tân\r

intelectual de stânga tot mai con-trariat de drumul pe care a apu-cat-o partidul idealurilor sale.

Din tân\rul devotat noii puteri,pe care a urmat-o ini]ial f\r\[ov\ire, ca un soldat care se ceretrimis `n linia `ntâi, Cosa[u se tre-ze[te ca Isac Babel, `n Armata decavalerie, care una ar vrea s\ scrie,cu toat\ convingerea, [i cu totulaltceva `i iese de pe urma expe-rien]elor prin care a trecut. Sau seviseaz\ ca Fabrice del Dongo, dinM\n\stirea din Parma, care des-coper\ c\ nu se simte bine nicim\car `n uniforma succesuluis\u, de predicator al puterii divi-ne. Cosa[u, care se gânde[te ca laSanseverina lui Stendhal la m\ -tu[a lui care-l ]ine la ea acas\ [i-l`ntre]ine `n perioada `n care e tri-mis pe margine, drept pedeaps\ c\n-a urmat ca tân\r scriitor liniaPartidului unic, dore[te s\ se `m -pace cu Puterea, pentru a fi l\sats\ publice. Dar vrea ca aceast\`mp\care s\ aib\ loc `n condi]iilelui, nu a[a cum e somat sau sf\tuits-o fac\. Ca s\ nu `nnebuneasc\ori ca s\ nu ajung\ s\ se dispre ]u -iasc\ pe via]\, pe vremea când nuse gândea la moarte Cosa[utr\ie[te de pe o zi pe alta, `[i [lefu-ie[te educa]ia amoroas\ ̀ n paralelcu educa]ia cinematografic\, pa-riaz\ la cursele de cai, cite[te au-tori interzi[i, iar din când `n când`[i `ncearc\ din nou, f\r\ succes,norocul `n pres\.

~n anii ’70, când Cosa[u `ncepes\-[i publice Supravie]uirile, la

noi se purtau romanele curajoase,dar cu dezv\luiri limitate. Din lec-tura lor cititorul era invitat s\ tra -g\ concluzia c\ se terminase cutic\lo[iile [i cu oribilit\]ile dinvremea puterii lui Dej [i c\ `nce-puser\ vremi de zburd\lnicie decare trebuia s\ se bucure toat\ lu-mea [i pe care scriitorii ar fi tre-buit s\ le cânte cu recuno[tin]\.Spre deosebire de al]i autori, uniidintre ei fo[ti de]inu]i politici, Co-sa[u, care a fost membru de partid`n anii ’50, refuz\ oferta de a re-veni `n rândurile partidului carel-a trimis [i `n [omaj social, [i `n[omaj politic.

Fostul agitator de partid intr\,de bun\ voie [i nesilit de nimeni,`n rolul de tolerat, care [i-a p\stratvoio[ia din anii entuziasmelor deutemist, dar [i-a `ndreptat-o `ntr-ocu totul alt\ direc]ie. Aceea de pa-rior pe cont propriu, pentru carepolitica nu mai e decât o afacereretrospectiv\. Dar dac\ te ui]i maicu aten]ie la pariurile lui, `]i daiseama c\ autorul Supravie]uiri-lor, chiar dac\ a r\mas un om destânga, nu se mai ̀ ntâlne[te cu pa-riurile Puterii.

~n anii ’80, Radu Cosa[u, peatunci redactor la revista „Cine-ma“, credea c\ va urma o schim-bare, [i asta `nainte de perestroi-ka lui Gorbaciov. Pariorul din el ̀ ispunea c\ Epoca lui Ceau[escuajunsese un cal f\r\ [anse, carealerga din iner]ie [i r\mânea `nfrunte fiindc\ n-avea contracandi-dat. N-o spunea direct, `n nuvelelelui, dar [tia s\ te trimit\ c\treacest mare pariu, din observa]iilelui, a[a-zis voioase, din care re -ie[ea o sastisire f\r\ leac.

{tiind `ncotro bate cu ceea cescrie, chiar dac\ Supravie]uirilelui treceau, cum treceau, de cen-zur\, Cosa[u a intrat `ntr-o depre-sie pe care o ascundea, declarân-du-se bolnav de inim\ [i nelini[titdin cauz\ c\ renun]ase la fumat.Prozatorul din el, `n schimb, func -]iona la tura]ie maxim\, pariindtot mai aprins pe absolut [i pe li-bertatea de a juca pe cartea ulti-mei [anse. Citite azi, Supravie]uiri-le sale nu mai au miza subversiv\

de odinioar\, ascuns\ de voio[iaautorului. Descoperi `ns\ c\ acestcronicar al vie]ii de ieri-alalt\ieria Bucure[tiului consemneaz\ prinrecursul s\u la memorie tot soiulde dispari]ii `n curs [i c\ antici-peaz\ dispari]ii care vor urma. Ci-ne vrea s\ [tie cum ar\ta Bucu-re[tiul anilor ’40 [i ̀ n urm\toareledecenii, ale demol\rilor, se poateorienta prin ora[ cu ajutorul me-moriei lui Radu Cosa[u. Fiindc\a[a cum ̀ [i aduce aminte de filme-le [i de c\r]ile adolescen]ei sale,supravie]uitorul nu uit\ nici destr\zi `ntregi care urmau s\ dis-par\ [i nici de praful `n care bucu-re[tenii au `notat, unii str\nu-tând, iar al]ii str\duindu-se s\ nustr\nute, ca s\ nu par\ c\ se ex-prim\ critic la adresa demol\rilor.

Cu memoria lui neiert\toare [icu zâmbetul lui tot mai amar, Co-sa[u se simte atacat `n str\zile

copil\riei sale [i `n lumea pe careo [tie, pe care o consemneaz\ `ncontinuare `n Supravie]uirile lui,`n timp ce o parte a ei dispare. Totatunci, de parc\ ar fi [tiut c\ vapierde un pariu pe viitorul `nde -p\r tat, Cosa[u adulmec\, `n trea -c\t, tovar\[i [i tov\r\[ei, politrucicu func]ii m\runte, dar cu din]ilungi [i ascu]i]i, care vor devenimarii politicieni de dup\ schim-barea din 1989.

Cu aerul lui de `n]elept cum-secade, domnul Relu s-a prins c\dup\ jaful demolator la bucat\, depe vremea lui Ceau[escu, ne a[ -teapt\ marele jaf postcomunist,prin care tocmai trecem, ca [i cum,vorba supravie]uitorului, ceea ces-a `ntâmplat e nimic fa]\ de ceeace urmeaz\.

Radu Cosa[u, Supravie]uirile 4. Pe vremea când nu m\ gândeam lamoarte 5. G\rg\unii, colec]ia „Opere.

Ca-n filmele pe care le-am v\zut de mai multe ori [i pentru c\ [tiu ce se `ntâmpl\`n ele `mi las privirea s\ umble dup\ detalii, recitesc Supravie]uirile lui RaduCosa[u pentru a le reg\si atmosfera [i `n c\utarea anumitor fraze. Vreau s\verific dac\ acele fraze mai sun\ la fel, ca [i cum a[ intra `ntr-o ma[in\ a timpuluipentru o singur\ persoan\.

Este aproape uimitor succesul lapublic al liricii lui Nichita St\nes-cu, dat\ fiind formula sa cvasier-metic\, asumat modernist\. Poe-mele lui Nichita St\nescu plac [i`n acela[i timp deconcerteaz\, tul-bur\ [i uimesc, cititorul fiind ade-sea derutat de [erpuirile [i jocuri-le verbale, de structura `nchis\ aunor versuri, de nodurile [i sem-nele unui univers liric ce refuz\s\ se lase parcurs pân\ la cap\t.

De fapt, orizontul de a[teptareal lectorului trebuie a[ezat pe unnou fundament, `n acord cu prin-cipiul de organizare propriu aces-tei poezii [i, totodat\, cu etapeleevolu]iei sale. C\ci poezia lui Ni-chita St\nescu are o istorie, o evo-lu]ie, ale c\rei jaloane sunt recu-perarea modernismului, parcur-gerea [i, finalmente, epuizarealui, `n acel punct `n care – ca [i la

Ion Barbu – poezia atinge un pragal esen]ializ\rii conceptuale din-colo de care nu se mai poate trece.

Nichita St\nescu [i-a creat,`nc\ de la debut, o zon\ de liber-tate interioar\, protestând prinformula poetic\ utilizat\ `mpotri-va realismului socialist dominant`n epoc\. ~n versurile sale apareun erou liric de o tinere]e ardent\[i sfid\toare, iar experien]eleacestuia sunt plasate la persoana I:a unei subiectivit\]i libere de con -strângerile dogmatice. Compa rândni[te versuri tipice pentru epocarespectiv\ cu cele ale lui NichitaSt\nescu, vom sesiza cu u[urin]\revolu]ia liric\ realizat\ de tân\ -rul poet „[aizecist“: „Drag tovar\[Stalin,/ ~]i trimit un cojocel./ Nu-llucrai numai cu fir,/ gândul `l pu-sei `n el.// Firul negru `l cusui/ s\nu uit prin ce trecui./ Stele ro[ii

am brodat,/ firu-n opt, rotund, bo-gat,/ stelele de la Cremlin,/ via]af\r\ de st\pân.// Fir sub]ire deo]el,/ acum `mi cre[tea din el,/când brodai [i secerea,/ secerea,`ntrecerea,/ cu ciocanul lâng\ea,/ cojocelul sc\p\ra.“ (SandaMo vil\); „Soarele rupe orizontul`n dou\./ T\ria `[i n\ruie sfâr [i -tele-i carcere./ Suli]e-albastre, f\r\`ntoarcere,/ privirile mi le-azvârl,pe-amândou\,/ s\-l `ntâm pine fe -ri cite [i grave./ Calul meu salt\ pedou\ potcoave./ Ave, maree-a lu-minilor, ave!“ (N. St\nescu).

E limpede c\ pentru NichitaSt\nescu important\ nu mai esteadecvarea la realitate (de[i scrie [iel destule poeme conjuncturale),ci, dimpotriv\, evaziunea dintr-olume sufocant\, prin construireaunei realit\]i personale, unic\ [i –de aceea – nu foarte u[or inteligi-bil\. De la aceast\ premis\ a li-bert\]ii creatoare ar trebui pornitpentru a ̀ nscrie ̀ n unghiul adec vatversurile lui Nichita St\nescu; [iea va fi dezvoltat\ pe o linie para-lel\ cu cea a evolu]iei poetului.

El [i-a amânat cu câ]iva ani de-butul editorial, anume pentru aputea s\ publice versuri care s\vorbeasc\ despre sine, despre vi-surile, proiec]iile [i fantasmele

sale, ie[ind dintr-o viziune ne`n -gr\ dit\ de schemele rigide ale mo-mentului. ~ntr-o perioad\ `n careepicul [i anecdoticul „obiectiv“d\deau substan]a [i nivelul poe -ziei (aceasta devenind un fel deproz\ naiv\ versificat\), poezia detinere]e a lui Nichita St\nescurarefiaz\ tocmai epicul, f\când s\pulseze, prin ochiurile tot mai largiale plasei, un lirism autentic [i esen - ]ial. Crea]ia lui este pân\ la unpunct o poezie de cunoa[tere,desf\[urat\ ̀ n sensul iubirii[i ie[it\dintr-o viziune a sentimentelor.

Dup\ Sensul iubirii, volumulde debut ap\rut ̀ n plin realism so-cialist (1960), O viziune a senti-mentelor (1964) reconfirm\ origi-nalitatea de substan]\ [i de ma -nier\ a tân\rului autor, configu -rând totodat\ una din traiectoriilepe care Nichita St\nescu se va`nscrie cu toat\ for]a sa imagina-tiv\. E vorba despre modul, cu to-tul particular, `n care sentimen -tele `[i fac loc [i cresc `n lirica sa.Ele sunt nu atât tr\ite, cât contem-plate. Nel\sându-le s\-i inun de sce -na poemului [i propria ini m\, eulliric le percepe de la o anu mit\ dis -tan]\, cu un fel de curiozitate de-ta[at\ ce ajunge s\ le fixeze ̀ n timp,ca [i `n spa]iu, corporalizându-le.

O tr\s\tur\ distinctiv\ a acestorpoezii „de dragoste“ este aceea c\iubirea d\ volum abstrac]iunilor[i autonomie p\r]ilor componenteale trupului omenesc. Mâinilesunt „`ndr\gostite“, gura „iu be[te“,pânzele sufletului sunt „umflatede dor“, iar sentimentele `nse[i,„zei]e ale aerului“, danseaz\ liber`ntre cei doi `ndr\gosti]i. Aerul sesolidific\, se umple de lucruri noi,n\scute din dragoste, iar eroul sevait\ cu o dulce ̀ ngrijorare: „m-amtrezit/ c\ lucrurile sunt atât deaproape de mine,/ `ncât abia potmerge printre ele/ f\r\ s\ m\r\nesc“.

Iubirea nu `nseamn\, aici, nicitranscendere a realit\]ii date, in-tegrare `n cerul absolut platoni-cian, nici simpl\ bucurie a c\rnii,a trupului ce se dezvele[te din in-stinct erotic. Dragostea este o ex-traordinar\ form\ de energie, unmiracol turbionar ce r\v\[e[temateria [i spiritul, dând na[tereunei lumi noi. Acest univers instatu nascendi, `n plin vârtej alfacerii, aglomereaz\ obiecte con-tondente [i st\ri difuze, trans-paren]e [i opacit\]i, cuvinte des-perecheate [i imagini coagulante,segmente de anatomie uman\ [ifragmente de mitologie antic\.


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Revolu]ia luiNichita St\nescu (I)

Se pare c\ telespectatorii fidelierau for]a]i s\ ̀ [i construiasc\ pro -priile teorii despre ce se va `ntâm-pla `n episodul urm\tor, eventuals\ intre `n contact cu al]i oamenipentru a discuta ̀ mpreu n\ ceea cea ap\rut la televizor cu o sear\`nainte [i s\ `[i foloseasc\ imagi-na]ia.

Din fericire, aceast\ epoc\ aEvului Mediu `n televiziune s-a`ncheiat. A urm\ri toate episoade-le dintr-un serial, unul dup\ altul,a devenit acum un obicei largr\spândit.

House of Cards, tradus la noicu titlul Culisele puterii, a fost pro -dusul care, `n anul 2013, a marcatoficial schimbarea definitiv\ a mo -dului `n care sunt urm\rite seria-lele. Acum doi ani, serialul se lansanu cu un episod pilot, ci cu toatecele 13 episoade din primul sezondeodat\. Finan]atorii serialului

erau, `n mod neobi[nuit, nu unpost de televiziune, ci un site defilme [i seriale extrem de popular`n America: Netflix. Urm\rind cuaten]ie comportamentul utilizato-rilor s\i, cei de la Netflix au obser-vat un lucru pe atunci surprin -z\tor: odat\ ce urm\reau un epi-sod dintr-un serial mai vechi, s\spunem Neveste disperate, majo-ritatea preferau s\ vad\ instanturm\torul episod, oprindu-se dinvizionat doar dup\ cinci sau [aseepisoade urm\rite consecu tiv.Houseof Cards a fost gândit exact pentruacest tip de public; mai bine de500.000 de persoane au terminatsezonul al doilea `n primul wee-kend de la lansare.

Fenomenul nu este nou ̀ n sine.De la apari]ia televiziunii prin ca-blu, canalele TV [i-au creat obi-ceiul de a programa weekend-urimaraton, `n care iubitorii unui

serial puteau urm\ri câte 10-20 deepisoade unul dup\ altul. A deve-nit `ns\ un trend abia cu apari]iasite-urilor de streaming video ca-re g\zduiesc episoade vechi [i noiale serialelor TV: Netflix, HBO Go,Voyo etc.

Potrivit unui studiu, 70% din-tre americani au trecut prin celpu]in un maraton de episoa de.V\zute unul dup\ altul, episoade-le se consum\ rapid [i u[or, cachipsurile. {i sunt la fel de nes\ -n\toase. De altfel, termenul ame-rican ce desemneaz\ acest mod dea urm\ri un serial este „bingewatching“, iar „binge“ este untermen asociat comportamentu-lui compulsiv, la fel ca mâncatulsau b\utul excesiv.

Mai mult de atât, la `nceputullunii februarie, cercet\torii de laUniversitatea din Texas au anun -]at c\ maratoanele de seriale, `n

loc s\ ne relaxeze, ne fac mai multr\u. Acestea induc sentimente desingur\tate, depresie [i, din cauz\c\ sunt activit\]i sedentare, potprovoca probleme serioase de s\ -n\tate.

Moda `ns\ nu va disp\rea preacurând. Orange is the New Blackprecum [i alte patru produc]ii ori-ginale Netflix au fost lansate cutoate episoadele dintr-un sezon

concomitent. Iar pentru cei f\r\planuri `n acest weekend, trebuiespus c\ pe 27 februarie au ap\rutcele 13 noi episoade din House ofCards. Dac\ ave]i `ncredere `n pu-terile voastre, dac\ nu v\ l\sa]idoborâ]i de primele semne de obo-seal\, dac\ sunte]i gata s\ o lua]ide la cap\t a doua zi, a[a cum facadev\ra]ii campioni, pute]i câ[ti-ga maratonul `n doar dou\ zile.

Au existat ni[te vremuri, cred c\ am [i eu câteva amintiri `nv\luite `n cea]\, cândoamenii urm\reau un serial a[teptând perioade `ndelungate de timp câte un nouepisod. Supravie]uitorii acelei perioade `mp\rt\[esc m\rturii cutremur\toare:uneori, erau for]a]i s\ aib\ r\bdare zile `n [ir [i chiar s\pt\mâni `ntregi pân\ s\afle r\spunsul unor `ntreb\ri arz\toare. Mai tr\ie[te sau nu Sue Ellen? Ce se`ntâmpl\ cu Ross [i Rachel? De ce este aprins\ o lumin\ pe insula pustie dinNaufragia]ii? Este sau nu este Guadalupe `ns\rcinat\ cu fratele ei vitreg?

Telespectatorul de curs\ lung\


14 » interna]ional

~n acela[i timp, statueta salut\ [iprima colaborare dintre Disney [ivaloroasa lor achizi]ie, sudiourileMarvel (cump\rate pentru osum\ fabuloas\ `n 2009), regii en-tertainment-ului actual.

{i, ̀ n vreme ce lumea anima ]ieicedeaz\ locul noii suprema]ii Dis-ney, anali[tii subliniaz\ succesulacestei `ntâlniri creative „epice“`ntre dou\ universuri, cel al eroi-lor Disney [i cel al supereroilor.

Numai c\ Big Hero 6 este, `nacela[i timp, dovada unui alt faptgreu de contestat: cultura popu-lar\ american\ a f\cut jonc]iuneacu cea japonez\.

Ac]iunea din Big Hero 6 (bazatpe un comics teribil de obscur din

catalogul Marvel) se petrece ̀ n SanFranskoyo, un ora[ hibrid `ntreSan Francisco [i Tokyo, realizatcu o uluitoare meticulozitate vi-zual\ de animatori. Principalelepersonaje sunt [i ele un mix `ntrecele dou\ culturi, primele perso-naje Disney cu nume japoneze ca-re, la fel ca niponii, au o dragosteuria[\ fa]\ de robo]i. Eroul filmului

este Hiro Hamada, un b\iat ju -m\tate japonez, jum\tate cauca-zian, iar companionii s\i fac [i eiparte din aceea[i categorie de„stranii hibrizi“. ~ntregul, de[i su-pus canoanelor narative ale uneipove[ti clasice cu supereroi, esteevident impregnat cu referin]epopculturale nipone. Pân\ [i eroiinegativi nu sunt „r\i dincolo deorice isp\[ire“, a[a cum ne obi[ -nuiesc filmele americane, ci de-not\ o anume ambiguitate pe carea]i mai `ntâlnit-o, de exemplu, `nfilmele lui Miyazaki.

De fapt, celebrul „Disney japo -nez“, Hayao Miyazaki, [i filmelesale au reprezentat una dintreprincipalele influen]e ale realiza-torilor americani ai lui Big Hiro 6,al\turi de filmele lui Satoshi Kon[i alte produc]ii „anime“ precumAkira sau Evangelion. „Anima]iaeste clar Disney, dar filmul areimprimat\ o blânde]e a spirituluifoarte japonez\ [i foarte Miyaza -ki“, recunoa[te Roy Conli, unuldintre produc\tori. „Robotul Bay-max poate aminti de Totoro sau dezeii din Spirited Away, dar sea -m\n\ [i cu un lupt\tor de sumo.~ntreg filmul este nu un tribut adusJaponiei, ci o scrisoare de dragos-te fa]\ de Coasta Pacificului.“

De la „`ncuia]i“ la „cool“

~nc\ de la sfâr[itul celui de alDoilea R\zboi Mondial, exist\ oveche rela]ie `ntre culturile popu-lare americane [i nipone, care s-au salutat reciproc [i au `mpru-mutat ([i deseori au furat) idei

una de la cealalt\. Faimosul Osa-mu Tezuka, primul „Disney japo-nez“, cel care a pus, practic, bazeleindustriei manga [i, `n consecin -]\, anime, era un mare fan Bambi.Tezuka a adoptat de la Disney ce-lebrii „ochi mari“ care sunt ast\zicaracteristici anima]iei [i benziidesenate japoneze. Mai târziu,Disney a fost acuzat neoficial c\ afurat pur [i simplu povestea Rege-lui Leu dintr-o manga de-a lui Te-zuka. Iar John Ford, maestrul wes -tern-ului, se vizita deseori cu Aki-ra Kurosawa, maestrul pove[ tilorcu samurai.

Decenii la rând, japonezii auconsumat [i asimilat cultura po-pular\ vestic\, ̀ n special anglo-sa-xon\. Vesticii s-au pomenit inva-da]i de „japonezi“ ceva mai târziu,când au constatat c\ pu[tii se dau`n vânt dup\ manga [i anime. {idup\ Sony Playstation, dup\ Po-kemon [i Nintendo sau dup\ Hel-lo Kitty. Odat\ cu Akira, `n anii’80, au constatat c\ anima]ia din}ara Soarelui R\sare atinge un ni-vel de negândit ̀ n }ara lui Disney,c\ este [i pentru adul]i, dar [i pen-tru copii [i, odat\ cu filmele luiMiyazaki, au descoperit c\ aceas-ta poate atinge [i cele mai `nalteculmi artistice.

~nc\ de la ̀ nceputul anilor 2000,exper]ii au sesizat c\ Japonia a de-venit, `ncet-`ncet, un exportatorredutabil de cultur\ popular\. Ima -ginea ei `n Vest s-a schimbat de la„`ncuia]i“ la „cool“. „Sunt surprin s\de câ]i studen]i americani cunosc`n am\nunt anima]ia japonez\.Cred c\ asta se datoreaz\ faptului

c\ au crescut `nconjura]i de bu-nuri japoneze, de la aparate Sonyla sushi“, spunea o student\ de lao universitate nipon\.

„Se poate spune c\ orice mod\care a `nnebunit copiii [i adoles-cen]ii `n ultimii 30 de ani a `nceput`n Japonia. Iar ast\zi, influen]aacestei ]\ri este mai mare ca nicio-dat\“, constata revista „The Spec-tator“ la `nceputul lunii ianuarie.„Dup\ ce imperiul lor s-a pr\bu[it,ei au cucerit lumea prin alt\ me-tod\, cu ceva mai puternic decâtarmele [i economia: cultura popu-lar\. Teritoriul cucerit de ei esteacum `n televizorul t\u din sufra-gerie [i ̀ n c\[tile din urechile tale.“

Nu numai calitatea [i specificulproduselor nipone sunt „de vi n\“pentru asemenea succes. Fiindc\,`n vreme ce Vestul ̀ [i pi p\ ia porto-felul u[urat de criza financiar\, Ja-ponia, `n 2013, `nfiin]a un fond pe20 de ani, cu 500 de milioane de do-lari, pentru „Cool Japan“, o imens\campanie multidisciplinar\ avândca scop promovarea asidu\ `n lu-me a tot ceea ce Japonia are de ofe-rit `n cultura popular\: filme, de -sign, mod\, mân ca re [i turism. Es-te o campanie (atent supravegheat\de Ministerul Economiei, Comer -]ului [i Industriei) care are [i unscop lucrativ (vânzarea de bunuri),dar care ]inte[te s\ creeze o anumeimagine a ]\rii la scar\ planetar\.{i, astfel, s\ cucereasc\ lumea.

Deocamdat\, constat\ specia -li[tii, Japonia a reu[it o mare vic-torie, colorându-l `n culori niponepe marele Disney american.

~n materie de anima]ie,Disney a redevenit st\ -pânul lumii. Dup\ Frozen,`n 2014, duminica trecu -t\, celebrele studiouri aucâ[tigat un al doileaOscar pentru Big Hero 6,la categoria „cel mai bunfilm de anima]ie“.

Disney redevine „st\pânullumii“ `n culori japoneze

Suplimentul lui Jup

Drago[ Cojocaru


opinii « 15

Op]iunile unuiambasador

Silviu Lupescu

Cu totul `ntâmpl\tor, am g\sit pesite-ul UNESCO un documentdespre care recunosc c\ nu amavut habar. E cunoscut sub nu-mele de Acordul de la Floren]a,dateaz\ din 19501 [i se refer\ laimportul de bunuri educa]ionale,[tiin]ifice [i culturale. Prin el,statele membre conveneau s\ fieeliminate taxele vamale pentruprodusele incluse `n acord. C\r -]ile sunt men]ionate chiar prime-le, `n Anexa A. Un document im-portant, mi s-a p\rut, completatulterior cu Protocolul de la Nai-robi (1976). Tot la o Conferin]\General\ UNESCO, evident.

Curios, România nu a ratificatacordul. E consemnat\ obiec]iaConsiliului de Stat al R.S.R., anu-me c\ documentul e menit „s\men ]in\ `n stare de dependen]\anumite teritorii“ [i c\ ar contra-veni rezolu]iei ONU nr. 1514, ceavea ca scop „gr\birea necon di -]io nat\ a elimin\rii colonialismu -lui sub toate formele lui de ma -nifestare“ (sic!). Pentru comu ni[ti,un acord care prevedea liberacircula]ie a bunurilor culturalenu putea s\ reprezinte altceva de-cât o „form\ de manifestare“ acolonialismului, un imperialism`n form\ continuat\, de asta numai aveam a ne `ndoi. Cert e c\multe ]\ri membre UNESCO ausemnat totu[i acordul. A fost sem -nat chiar [i de Guinea-Bissau,

Bolivia sau Pakistan. Iar dup\1977, num\rul lor a sporit2. Su-biectul e de actualitate `ns\, atâttimp cât pe site-ul UNESCO estepostat un ghid privind modalit\ -]ile de aplicare a acestui docu-ment [i menirea lui3.

S\ revenim `ns\ la vatra p\ -rin teasc\. ~n vreme ce numeroa-se ]\ri membre ale UNESCO auaplicat prevederile Acordului dela Floren]a, Legea 35/1994 (`n vi-goare ̀ nc\) prevede, la articolul 1,c\ timbrul literar se aplic\ pen-tru fiecare carte de beletristic\„editat\ sau nu `n România“.Proiectul recent al aceleia[i legi,varianta Dobrinescu-Vosganian,o zice pe [leau: timbrul culturalse aplic\ [i bunurilor din import4.Altfel spus, nu v\muim cartea, ciinvent\m o nou\ tax\ cu desti-na]ie privat\ [i nume de camu-flaj, care s\ `nlocuiasc\ v\mui-rea c\r]ilor din import. Mai mult,o aplic\m [i autorilor str\ini tra-du[i `n România, gr\bind astfel„necondi]ionat“ eliminarea „co-lonialismului cultural“. S\ nemir\m? Nu, discursul dublu, ca-meleonic – una spunem afar\ [ialta facem acas\ la noi – e tipicmajorit\]ii politicienilor de ieri[i, deopotriv\, a celor de azi. Dac\e vorba de stipendii sau avantajede grup mai ales, o facem cu pl\ -cere: „V\ rog, repede, e urgent!“.

Drept urmare, nu pot decât s\`mi `nchipui zbuciumul sufletesccare `l `ncearc\ pe ambasadorulnostru la UNESCO. Pe de o parte,Excelen]a Sa ar trebui s\ veghezepentru implementarea pe mapa-mond a politicilor organiza]iei pelâng\ care se afl\ `n misiune – `nspe]\, eliminarea tax\rii c\r]ilordin import. Ar trebui s\ insistepentru un mandat care s\-i per-mit\ ratificarea acordului. Pe de

alt\ parte, domnul Nicolae Mano-lescu Apolzan lupt\ pe Dâm-bovi]a s\ creasc\ (sau – treac\ dela dânsul! – m\car s\ se men]in\)valoarea timbrului literar, un soide v\muire rebotezat\ `n cazulc\r]ilor importate, dar [i o sta-vil\ ̀ n calea traducerilor, a circu-la]iei ne`ngr\dite prin taxe supli-mentare a valorilor culturale peacela[i mapamond. E greu. E foar -te greu pentru dânsul s\ `mpacecapra organiza]iei mondiale cusediu la Paris cu varza breslei li-terare autohtone – atât de nume-roas\ – `nrolat\ `n U.S.R. Cum sedescurc\ oare Excelen]a Sa ̀ ntr-oatât de delicat\ postur\? A de-monstrat-o public la televizor,dar [i `n scris. Cât despre docu-mentul UNESCO cu pricina, eibi ne, va fi fiind pe undeva, ̀ n vreunfi[et din biroul Domniei Sale depe Rue Miollis. S\ sper\m c\ ̀ ntr-obun\ zi `l va [i citi.

Iar dac\ îl va citi, atunci dom-nul ambasador trebuie s\ aleag\:fie sus]ine politicile UNESCOprivind netaxarea suplimentar\a bunurilor culturale, fie vrealegi care rezoneaz\ cu pozi]ia(înc\ oficial\?) a României, expri-mat\ de fostul Consiliu de Stat alR.S.R.

1 http://portal.unesco.org/en/ev.php-URL_ID=12074&URL_DO=DO_TOPIC&URL_SEC-TION=201.html2 Conform site-ului ONU, Româ-nia doar ar fi acceptat acordul ladata de 24 noiembrie 1970, f\r\s\ `l respecte desigur, a[a cumnu `l respect\ nici azi (vezihttps://treaties.un.org/pages/ViewDetails.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=XIV-2&chapter=14&lang=en#EndDec)3 http://portal.unesco.org/cul-ture/es/files/24430/11018963553guide_florence_en.pdf/guide_flo-rence_en.pdf4 Dintr-o discu]ie avut\ cu per-soane mult mai competentedecât mine `n domeniu, am aflatc\ pentru a colecta [i administratimbrul literar, costurile ar fi cumult mai mari decât sumelecolectate. Se explic\ astfel de ceini]iatorii legii continu\ s\oblige editurile s\ `ndeplineasc\acest serviciu cvasi-fiscal.

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4,etaj 4, CP 266, tel. 0232/214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan Teodorovici Redactor-[ef:George OnofreiRedactor-[ef adjunct:Anca BaraboiTehnoredactare:Adina CiocoiuRubrici permanente:Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, FlorinGhe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu. Carte: Doris Mironescu, Eli Bâdic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru, Daniel Cristea-Enache,Florin Iorga, Florin Irimia. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga.

Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\:

Ion Barbu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribu-tion S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei(180.000) pentru3 luni; 36 lei(360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

~n vreme ce UNESCOsus]ine eliminareataxelor vamale pentruprodusele culturale,legisla]ia româneasc\inventeaz\ alte taxecare s\ le `nlocuiasc\.

Tanti Maricica era [tirb\ demul]i ani. Patologia paradontal\era o marc\ a ̀ ntregii familii. Darlumea era obi[nuit\ cu ea, a[a cumera. Cumva, ̀ ]i inspira curaj [i ̀ n -credere, `n sensul c\ aveai sigu-ran]a c\ nu te poate mu[ca sauc\, dac\ ar fi f\cut-o, nu te-ar fidurut câtu[i de pu]in.

A fost primul suflet care ap\[it `n gr\dini]\. O s\pt\mân\`ntreag\ a muncit pe brânci s\ oscoat\ din molozul [antierului.

C\ a[a e cu construc]iile noi,muncitorii te las\ cu o gr\mad\de [motru de f\cut. Dar ea nu s-aplâns, ci, dimpotriv\, a sp\lat po-delele iar [i iar, cu d\ruire [i pa-siune pentru munc\. Era tân\r\[i energic\. {i [tirb\.

Munca de femeie de serviciunu presupune rela]ii cu publicul,a[a c\ niciuna dintre directoarelecare s-au perindat la conducereainstitu]iei, `n cei patruzeci [i pa-tru de ani de activitate, nu i-a

atras aten]ia c\ ar trebui s\-[ipun\ din]i. Multe dintre ele nicim\car nu aveau de ce s\-i vor-beasc\, atâta timp cât podelele lu-ceau [i b\ile erau lun\. {tiai c\ eacolo doar la amiaz\, când se chi-nuia s\ road\ câte un m\r [i lipsadanturii producea o clef\iala foar -te sonor\. Dar nici acest sunetdez gust\tor nu i-a atras mustr\ri,`ntrucât s-a observat `n timp c\ elefectiv cre[tea pofta de mâncare acopiilor.

Unei femei nu trebuie s\-i spui`n mod explicit c\ `i lipse[te ceva.Crede]i-m\, domnilor, ea este pri-ma care `[i d\ seama de lucrulacesta. Pentru c\ nu exist\ partefeminin\ pe lumea asta care s\-[idoreasc\ `n mod voit s\ fie urât\.Nici m\car Maricica. Pân\ [i eaavea momentele ei ̀ n care se sim -]ea frumoas\. {i se uita `n oglin -d\. {i zâmbea, din p\cate, mo-ment `n care se spulbera vraja.

Uneori visa c\ are din]i mari, albi[i frumo[i.

Ziua pension\rii lui tanti Ma-ricica. Te-ai putea gândi c\ a tre-cut discret, dar dac\ s-ar fi ̀ ntâm-plat asta nu a[ fi avut despre ce s\scriu. Demn\, hot\rât\ s\ nu ver-se nici o lacrim\, femeia s-a pre-zentat la serviciu cu halatul proas -p\t sp\lat. Ajuns\ `n fa]a gr\di ni -]ei, [tia exact ce are de f\cut. Ur-ma s\ fie frumoas\. {i a desf\cutpungu]a de jeleuri cu surprize. Nubomboanele gumate o interesau,astea urma s\ le ofere copiilor, cijuc\ria din plastic alb, sub form\de din]i de vampir. {i-a `ndesat-ope gingii [i a p\[it `n\untru.

Ambulan]a a venit cu `ntârzie -rea de rigoare, timp ̀ n care trei c\nide ap\ rece au readus-o `n sim]iripe directoare. Maricica era feri-cit\. Spera s\ fac\ `mpresie bun\,dar nu s-ar fi gândit ca tocmai [efainstitu]iei s\ le[ine de invidie.


16 » fast food

~n mare m\sur\, cinefilii au con-siderat noul film al lui Tim Bur-ton un biopic minor, colorat [i su-perficial. Eroina lui e MargaretKeane, pictori]a care a stârnitvâlv\ `n 1970, când a anun]at c\nu fostul ei so], Walter Keane, ciea e autorul feti]elor cu ochi su-pradimensiona]i. Picturile careau adus familiei Keane o gr\ -mad\ de bani `n anii ’50-’60 suntla limita artei, sugereaz\ Burton,despre care [tim c\ e fascinat decombina]ia dintre lipsa talentu-lui [i ambi]ia personal\ – dovad\neuitatul Ed Wood, biografia ce-lui care a fost numit „cel maiprost regizor care a existat vreo-dat\“. A[a cum urâ]enia adânc\are ceva fascinant care atingefru muse]ea (dup\ principiul su-pei hiper-fierbin]i care pare rece),picturile lui Margaret Keane fas-cineaz\ pentru c\, de[i `ndoielni-ce ca valoare, au avut o populari-tate imens\, hr\nit\ [i de ideeaso]ului de a le trage la impriman -t\ [i vinde cu 5-10 dolari. Acestapare s\ fie apogeul umilin]elor lacare a fost supus\ Margaret Keane

sau cel pu]in a[a sugereaz\ Bur-ton `n filmul `n care nu accen-tueaz\ deloc tu[ele, p\strând as-pectul de „candy floss biopic“ („bio - grafie vat\ pe b\]“), cum scria„The Village Voice“.

~n spatele aerului de poveste`n dou\ dimensiuni desenat\ dinpoignet pe hârtie velin\ st\ nudoar o interoga]ie asupra a ceeace constituie art\, ci, mai mult, orestituire a demnit\]ii acestei ar-tiste care `nc\ tr\ie[te. Jum\tatedin film e ca un viol continuu,de[i Walter (interpretat cu o nuan -]\ `n plus de Christoph Waltz) nudevine agresiv decât atunci cândpoate pierde totul. E o violen]\con]inut\ `n toate scenele `n careMargaret nu se opune ca so]ul s\preia notorietatea [i s\ profite depe urma ei, iar acumularea aces-tei umilin]e `n interiorul eroineite face imediat s\ te gânde[ti laso]iile b\tute de so]i care aleg s\nu spun\ nimic nim\nui.

Scenariul lui Big Eyes a fostscris de Scott Alexander [i LarryKaraszewski, cei care au scris [iEd Wood. Suntem, deci, cam `naceea[i zeam\, doar c\ ramele`nchid [i o istorie dureroas\ aunui abuz consim]it. Din motivecu totul obscure, Amy Adams, in-terpreta lui Margaret Keane, a fostnominalizat\ la Globul de Aur lacategoria rol principal feminin

dintr-o comedie sau film muzical,premiu pe care l-a [i câ[tigat,chiar dac\ la Big Eyes numai s\râzi nu-]i vine [i nici nu e muzi-cal. Filmul a trecut `n generalprin sezonul premiilor ca gâscaprin ap\, lucru nedrept pentru c\are mai mult\ subtilitate decâtmulte din filmele frunta[e aleanului.

Are mai mult\ subtilitate [idecât The Theory of Everything,biopicul despre Stephen Haw-king pentru care interpretul Ed-die Redmayne a luat Globul deAur, Premiul BAFTA [i Oscarul.Teoretic, rolul era „de Oscar“pentru oricine s-ar fi `ncumetats\-l joace, dar filmul e mult maiformatat decât Big Eyes. De fapt,`]i livreaz\ mesajul `nc\ din trai-ler, când `]i comunic\: „Hope is

everything, life is everything, lo-ve is everything“. Filmul adap-teaz\ memoriile so]iei fizicianu-lui, Jane Wilde Hawking, deaceea la un moment dat povestea`l las\ pe fizician deoparte [i seocup\ doar de so]ie. Nominalizatla 10 premii BAFTA, patru Glo-buri de Aur [i cinci Oscaruri,The Theory of Everything e unfilm corect, cuminte, f\r\ nimicspecial [i cu atât mai plicticos cucât [tii dinainte ce se `ntâmpl\.

Big Eyes: Ferestrele sufletului, de TimBurton. Cu Amy Adams, ChristophWaltz, Terrence Stamp, DannyHuston, Jason Schwartzman

Teoria `ntregului/ The Theory ofEverything, de James Marsh. Cu:Eddie Redmayne, Felicity Jones,David Thewlis, Emily Watson

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

RestaurantAm venit la munte, la un trainingpentru jurnali[ti. Suntem bine,vorbim non-stop, râdem mult. Doarc\, `n restaurantul unde mânc\m,exist\ multe animale `mp\iate, [iasta ne cam bag\ râsul `n gât. Lamicul-dejun, un cap de cerb iese dinperete [i vegheaz\ tava cu ce[cu]ede cafea, la prânz, o vulpe `mpie-trit\ `ntr-o pozi]ie de c\prioar\ fu-rioas\ vrea s\-]i sar\ `n farfurie, lacin\, un urs numai piele [i blan\st\ r\stignit pe un perete, deasupracapetelor noastre. ~ntr-o zi, oameniivor trebui s\-[i cear\ scuze `n modoficial de la animale – regele oame-nilor (poate Iisus, poate cine [tie)va solicita o audien]\ la regele ani-malelor (leul, desigur) [i va prezen-ta rezultatele comisiei Xandra Wil-son asupra `mp\ierilor abuzive,dup\ care va `ngenunchea [i `i vacere iertare. Din partea noastr\, atuturor. Sau, [i mai bine, `ntr-o ziva exista un restaurant unde ani-malele vor merge s\ m\nânce totfelul de nebunii f\cute din carne deom, iar pe pere]i vor sta `mp\ia]ini[te vân\tori de agrement. Imagi-na]i-v\ scena (ca [i cum a]i fi Von-negut): un restaurant de munte,cald, cu [emineu [i geamuri mariprin care se v\d p\durile [i mun]ii,lumin\ aurie de `nserare, un bigband de gorile funky cu un DukeEllington cimpanzeu la pian, chel-neri iepura[i ]op\ind cu t\vileprintre mese, [oricei alergând prin-tre pahare ca s\-]i mai aduc\ un[erve]el, o scobitoare, pisici dânddin coad\ pe bar, iar la mese ur[i,pe[ti, veveri]e, vulpi, cerbi, stândto]i laolalt\ `ntr-o prietenie f\r\sfâr[it, a[a cum pe farfuriile lorstau creiere de savan]i, pulpi]e destudente la medicin\, inimi frântede poe]i, ur[ii `nfulec\ lacom, ve-veri]ele ciupesc delicat, pe[tii sunta[eza]i la o mas\ separat\, `ntr-opiscin\ de sticl\, cerbii abia dac\ seating de mâncare, `n restaurant in-tr\ un cuplu de girafe, au un sepa-reu numai pentru ele, cu dou\ g\ -uri f\cute `n tavan, ca s\ `ncap\ cutot cu cap f\r\ s\-[i frâng\ gâtul.Cer ap\ rece de munte [i [erbet desânge albastru, big band-ul bag\ unjam `ndr\cit, toate animalele batritmul din copite, restaurantul sezguduie de veselie, `n timp ce ochiide sticl\ ai vân\torilor [i taxider -mi[tilor de pe perete se uit\ trist latoat\ scena, ca [i cum ar vrea s\scape de-acolo, s\ ias\ din pielea lor[i s\ plece departe.

473

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia Blaga

Biografii

Frumuse]eplombat\

Feministele au t\b\rât pe 50 Shades of Grey,scandalizate de felul cum trateaz\ femeia, dar BigEyes, a c\rui eroin\ – real\ – a fost mult mai umilit\decât studenta Anna, a trecut aproape neobservat.

suplimentul de cultura

Documents