supliment-pediatrie-2011-2012

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

PEDIATRIE2011-2012

�� Actualit/[i în pediatrie �� Articole de specialitate

CUPRINS

� Cauzele diareei la copii 4

� Bio-Sun - formul/ simbiotic/ unic/

- reface eficient s/n/tatea tractului

digestiv 6

� Infec[iile de tract urinar la copii 8

� Dezvoltare armonioas/ prin mi]care

corect îndrumat/ 9

� Un Nou Studiu care relev/ pierderea

vitaminelor A, C, ]i E în câteva

biberoane pe parcursul a 20 de minute

de hr/nire cu biberonul 10

� Worm End, Happy Kid 13

� Principii ]i obiective de tratament

\n autism 14

� Vitamina D - activatorul sistemului

imunitar 16

� Cum diagnostic/m Sindromul Turner? 18

� Investiga[ia Doppler tisular

în explorarea cordului la copii 20

� Obstruc[ia de canal nazo-lacrimal

la nou-n/scut 21

� Sfaturi pentru p/rin[ii copiilor cu

epilepsie 22

� Prima criz/ de pierdere a cuno]tin[ei

la copil 23

� Dermatita atopic/ 24

� Obezitatea la copil, un risc major 25

� Medicina nuclear/ \n pediatrie 26

� Imersia la nou-n/scut ]i copilul mic

- studii ]i cercet/ri experimentale 28

� Copilul meu vede bine ? 30

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775TTiippaarr::C.N.I. „Coresi“ S.A.

EDITOR

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

PEDIATRIE2011-2012

�� Actualit/[i în pediatrie �� Articole de specialitate

4 Supliment Medical Market - Pediatrie

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Bolile diareice acutela copil pot fi produse denumeroºi factori, carepot fi grupaþi în trei maricategorii:

Infec[io]i � virusuri enteropa-

togene, din care cel maiîntâlnit este ROTAVIRU-SUL responsabil de 25%din cazurile de diaree

acutã;� bacterii enteropatogene, din care cele mai

frecvente sunt: echerichia coli (cel mai toxic ºi careantreneazã mari pierderi de lichide), salmonella,shigella, yersinia, klebsiella, stafilococul.

Parazi[i enteropatogeni: giardia, lamblia, as-caridiaza.

Factori favorizan[i� la sugar, sistemul imunitar nu dispune de

suficienþi anticorpi protectori pentru a se aparã îm-potriva infecþiilor;

� malnutriþia preexistentã;deficienþele de igienã, precum ºi tendinþa mare

de a duce obiecte ºi mâna murdarã la gurã.Trebuie menþionat efectul protector al alimen-

taþiei naturale prin conþinutul sau ºi prin manipu-larea redusã a laptelui: spitalizãrile repetate, gradulde sãrãcie ºi nivelul economic ºi cultural scãzut al

mamei, colectivitãþile (creºe, grãdiniþe, cãmine), ali-mentele de proastã calitate care conþin coloranþi,conservanþi sau pãstrate în condiþii improprii. Întoate cazurile de diaree acutã la copil, coproculturaeste examenul crucial, precum ºi examenul copro-parazitologic (pentru identificarea paraziþilor). Pen-tru identificarea rotaviruºilor se utilizeazã micros-copia cu imunofluorescenþã sau testul Elisa. Demenþionat, introducerea vaccinãrii cu ROTARIX pen-tru prevenirea diareelor cu rotaviruºi, care trebuiepracticatã înainte de împlinirea vârstei de 6 luni ºirolul imens al alimentaþiei la sân.

Cauzele diareei la copii

În toat/ lumea diareea este o cauz/major/ de boal/ ]i moarte la sugar ]ila copilul mic, precum ]i cea maiimportant/ cauz/ de malnutri[ie, maiales în [/rile în curs de dezvoltare.Numeroase studii au ar/tat efecteleimediate ]i tardive ale diareei asupradezvolt/rii sugarului ]i copilului micproduse prin anorexie, reducereaaportului alimentar ]i malabsorb[ieprin disfunc[ie intestinal/.

Dr. Elena Popa –Medic primar MG/ MFPediatrieCentrul MedicalDoctor Lucawww.drluca.ro



BBiioo--SSuunn este un simbiotic unic în lume, realizatprintr-o tehnologie modernã, inovatoare, patentatã,care îi conferã eficienþã maximã pentru menþinereaºi refacerea florei intestinale saprofite specifice,atât din intestinul subþire cât ºi din intestinul gros.

Bio-Sun nu este un simplu probiotic, ci un prepa-rat ssiimmbbiioottiicc, un amestec natural de probiotice ºiprebiotice funcþionale.

PPrreebbiioottiicceellee ffuunnccþþiioonnaallee reprezintã un conceptmodern, dezvoltat în ultimii ani, descris astfel: selec-þia de specii bacteriene saprofite, nepatogene, care,prin simbiozã, stimuleazã creºterea, multiplicarea ºidezvoltarea de peste 20 de ori a bifidobacteriilorspecifice fiecãrui individ, ceea ce aduce beneficiimaxime gazdei.

Cele 3 specii utilizate în Bio-Sun ca prebioticefuncþionale sunt: BBaacciilllluuss mmeesseenntteerriiccuuss TTOO--AA, SSttrreepp--ttooccooccccuuss ffaaeeccaalliiss TT--111100 TTOO--AA ºi CClloossttrriiddiiuumm bbuuttyy--rriiccuumm TTOO--AA

În plus, Bio-Sun are în compoziþie pprroobbiioottiiccee bbiioo--llooggiicc aaccttiivvee, sub formã de LLaaccttoobbaacciilllluuss sspprrooggeenneess..

Acesta este un probiotic sub formã de spori, rezis-tent la acþiunea acidului clorhidric ºi acizilor biliari,care colonizeazã eficient ºi rapid intestinul subþire ºieste secretor de acid lactic L (+) (aceste specii fiindrecomandate de O.M.S.).

Beneficiile pe care le aduce BBiioo--SSuunn în organismsunt deosebite:

� Normalizeazã rapid flora saprofitã intestinalãatât din intestinul subþire cât ºi din intestinul gros,prin stimularea creºterii bacteriilor proprii.

� Normalizeazã tranzitul intestinal ºi consisten-þa scaunelor, prin reglarea peristaltismului ºi ajusta-rea cantitãþii de apã ºi electroliþi din fluidele intes-tinale.

� Inhibã dezvoltarea bacteriilor potenþial pa-togene (E. Coli enterotoxigena, Salmonella typhi,Clostridium difficile, Campylobacter, Yersinia ente-rocolitica).

� Îmbunãtãþeºte biodisponibilitatea unor mine-rale ºi a unor nutrienþi alimentari.

� Produce nutrienþi valoroºi (complexul devitamine B ºi Vitamina K).

� Contribuie la predigerarea unor componentealimentare (proteoliza, lipoliza ºi conversia lactozeidin lapte în acid lactic), aducând beneficii majorepentru pacienþii cu maldigestie cauzatã de deficitulde enzime digestive. Extrem de importantã esteaceastã acþiune la copii, bãtrâni, convalescenþi ºicei cu intoleranþã la lactozã.

Bio-Sun - formul/ simbiotic/ unic/ - refaceeficient s/n/tatea tractului digestiv

�� A]a cum fiecare organism are uncod genetic propriu, specific lui, unic\n lume, tot a]a ]i flora intestinal/saprofit/, protectoare, este specific/fiec/rui individ \n parte ]i are o compozi[ie cantitativ/ ]i calitativ/unic/. Bio-Sun nu \ncearc/ s/ refac/flora saprofit/ intestinal/ deteriorat/doar prin aducerea de bacterii noidin exterior, care s/ repopuleze (a]a cum fac majoritatea probio-ticelor existente la ora actual/), ci,prin secre[ia unui factor de cre]tere(3,3, dihidroxiazetidina) reu]e]te s/stimuleze cre]terea bifidobacteriilorspecifice, unice, ale fiec/rui individ\n parte, ref/c`nd ecosistemul propriu, natural.

8


Supliment Medical Market - Pediatrie

Semne ]i simptome Simptomele diferã în funcþie de vârsta copilului ºi

de localizarea infecþiei, care poate fi joasã sau înaltã.IInnffeeccþþiiiillee uurriinnaarree jjooaassee sunt infecþiile vezicii urinare

sau cistitele. La sugarii ºi copiii mici se manifestã prinagitaþie, la care se pot adãuga vãrsãturi, diaree, dureriperiombilicale ºi febrã. Sugarii sunt inapetenþi ºi nucresc în greutate corespunzãtor vârstei. Apare disurie,poliurie, senzaþie frecventã de micþiune dar cu elimi-narea unui volum urinar foarte mic. Se modificã culoa-rea urinei, care poate fi tulbure, poate sã conþinã sân-ge ºi este urât mirositoare.

IInnffeeccþþiiiillee uurriinnaarree îînnaallttee sunt infecþii ale rinichilorsau pielonefritelor, iar simptomele sunt identice cucele ale infecþiilor urinare joase, la care se mai adau-gã: febrã, frisoane, dureri lombare, vãrsãturi, obosealãºi apatie.

CauzeCauze ale apariþiei infecþiilor tractului urinar pot fi

malformaþiile aparatului urinar, ca ºi proliferarea bac-teriilor din tractul urinar. Infecþia este aproape întot-deauna ascendentã ºi este cauzatã de bacteriile dinflora periuretralã ºi din uretra distalã. Aceste bacteriipopuleazã distal tractul gastro-intestinal ºi colonizeazãzona perinealã. Infecþiile întâlnite cel mai des sunt cu:E. Coli, Proteus, Clepsiela, infecþii stafilococice în spe-cial cele datorate Staphylococcus saprophyticus.

DiagnosticDiagnosticul pozitiv de infecþie urinarã este pus pe

baza examenului de urinã ºi pe baza uroculturii. Uro-cultura este însã o analizã foarte sensibilã, care tre-buie efectuatã conform unor reguli clare. Urina trebuierecoltatã în condiþii de asepsie perfectã, motiv pentrucare igiena intimã va fi minuþioasã. Eºantionul se re-colteazã din mijlocul jetului urinar de dimineaþã. Estefoarte important ca urina sã ajungã la laborator într-uninterval care sã nu depãºeascã 30-60 de minute.Dacã una dintre aceste verigi lipseºte, urocultura vaavea rezultate fals pozitive.

Alte analize recomandate sunt cele ale sângelui:hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui(VSH), proteina C reactivã. Acestea confirmã infecþiabacterianã, deºi nu indicã locul infecþiei.

Se mai recomandã investigaþii imagistice (eco-grafie, urografie, cistografie micþionalã), care pot de-tecta prezenþa unor malformaþii congenitale ale tractu-lui urinar.

TratamentInfecþiile urinare se trateazã cu antibiotice þintite

pe germenii care au provocat boala. Pentru a prescrieantibioticul potrivit este necesarã întotdeauna efectu-area antibiogramei. În faza de atac, tratamentul du-reazã de obicei 10-14 zile. Numai în cazul sugarilor ºial nou-nãscuþilor cu stare septicã tratamentul se poateprelungi pânã la 21-22 de zile. La 48-72 de ore de lainiþierea tratamentului, se face o uroculturã ºi, dacãgermenii sunt în continuare prezenþi, se schimbã op-þiunea terapeuticã. O altã uroculturã este necesarã lasfârºitul tratamentului.

ProfilaxieInfecþiile tractului urinar în copilãrie sunt dificil de

prevenit, deoarece copilul are o predispoziþie marepentru aceste infecþii. Tratamentul preventiv cu anti-biotic se recomandã pentru evitarea recidivelor in-fecþiei în timp ce se aºteaptã rezultatul testelor dupãprima ITU a copilului. Dacã rezultatele evidenþiazãanomalii ale tractului urinar care mãresc riscul pentruinfecþii repetate, se indicã tratament cu antibiotic petermen lung. Diagnosticul precoce, dar ºi tratamentulprecoce constituie cei mai importanþi paºi în pre-venirea ITU care pot afecta rinichii. Efectuarea urocul-turii periodice în primul an dupã prima ITU a copiluluiºi în cazul copilului cu risc pentru ITU recurente poateajuta la depistarea infecþiilor înainte ca acestea sã pro-ducã alterãri serioase ale rinichiului.

Infec[iile de tract urinar la copii

Dr. Iurie BurlacuMedic Primar PediatruCompeten[/ ecografiegeneral/CMI Pediatrie Sibiuwww.pediatrusibiu.ro

�� Infec[ia de tract urinar (ITU) este una dintre cele mai frecvente infec[ii ale copil/riei. Pe tot parcursul acestei perioade, inciden[a de ITU este mai mare la feti[edecât la b/ie[i, cu un raport de 4:1. Simptomele nu sunt întotdeauna evidente la sugarii ]i copiii mici, dar este foarte importanta se recunoa]te ]i a se trata la timp acesteinfec[ii, care, prin netratare, pot duce la probleme renale grave.

9


2011 - 2012

Mã adresez dumneavoastrã pentru cã, avândexperienþa a 30 ani în observarea nemijlocitãa copiilor aduºi la consultaþii, doresc sã în-

drum pãrinþii, anturajul micuþilor (educatori, medici defamilie) sã nu ignore nicio tulburare de motricitate, detonus muscular, de poziþionare osoasã, asimetrii alegâtului, capului, trunchiului, pliurilor cutanate, oricâtde neînsemnate ar fi, aceasta nu pentru a panica pã-rinþii, ci pentru a preveni instalarea unor tulburãri dificilde corectat, posturi vicioase care impieteazã armo-nioasa dezvoltare a copilului.

Trebuie sã ne educãm în sensul de a semnalaechilibrat anomaliile mici, care sunt mai uºor de corec-tat, decât sã ajungem la instalarea deformãrilor costi-sitor de tratat, greu de suportat (intervenþii chirurgicalepentru torticolis, displazii luxante etc. - sigur, acesteasunt necesare ºi spectaculoase într-un tratament coe-rent, la caz, dar nu trebuie sã uitam riscul anestezico-operator, care nu trebuie minimizat).

O înclinare a capului nou-nãscutului sau sugaruluidepistatã precoce, investigatã adecvat (dacã e doarun torticolis congenital muscular), este corectatã ne-dureros de echipa recuperatorie: medic, kinetotera-peut, ortezist; mama, bine instruitã, este garanþia reu-ºitei, ea fiind cea care învaþã sã-i poziþioneze capul, sãexecute miºcãrile corect ºi sã respecte sfaturilenoastre.

Pãrinþii trebuie sã semnaleze întârzierea, asime-tria în posibilitãþile de miºcare ale sugarului; motivaþiiprecum “e puturos” sau “e grãsuþ”, “are lipsã de cal-

ciu”, pentru care nu se ros-togoleºte, trebuie clarifica-te de medic, care apreciazãpotenþialul motric al suga-rului, îi oferã stimulii kine-tici ºi atrage atenþia cã su-garul nu e o pãpuºã ce “de-coreazã” pãtuþul. El trebuieobiºnuit pe covorul curat,sã se deplaseze liber înspaþiu spre mamã, cu carecomunicã, ºi nu mutat din-tr-un loc cãlduþ în altul.

Neglijarea picioruluiplat, a genunchiului în Xsau O, pe care le banali-

zãm, înseamnã a neglija lanþul cinematic dintre glez-nã, genunchi, ºold ºi coloanã, a uita cã tonusul mus-cular modeleazã osul la un copil aflat în plinã creºtereºi dezvoltare.

Mai subliniez ºi cã ghetuþa este pentru copil unreper, mersul însemnând începutul stabilitãþii ºi auto-nomiei - acest reper este ajustat profesionist în funcþiede aspectul piciorului fiecãrui copil ºi de “cãlcãtura”acestuia.

Sunt de acord cã nu trebuie sã stigmatizãm copilulcu diagnostice ºi sã nu speriem mama, dar o îndru-mãm sã-ºi educe copilul cãtre iubirea de miºcare (omiºcare dirijatã de specialiºti), ca sã meargã ºi sã sepostureze corect în ºezând, în ortostatism. Tulburãrilede staticã vertebralã decelate la timp se corecteazã ºiprevin dezastrele târzii ale coloanei.

Centrul nostru - CENTRUL MEDICAL CLINIC DE RE-CUPERARE NEUROPSIHOMOTORIE PENTRU COPII“DR. N. ROBÃNESCU” BUCUREªTI (structurã unicã, formetodologic, reper în recuperarea/reabilitarea copiilorcu deficienþe loco ºi neuropsihomotorii) - îndrumã ºitrateazã copiii cu torticolis, cu picior plat, valg, var ºitulburãri de mers, de posturã, diferite paralizii, malfor-maþii diverse, încercând sã IMPLICE pãrinþii în educa-þia pentru dezvoltare armonioasã prin miºcare ºi re-educarea abilitaþilor, aºa cum minunat le-a înscrisDumnezeu în engramele cerebrale de miºcare încãînaintea naºterii.

Dezvoltare armonioas/prin mi]care corect îndrumat/

Conf. Dr. Liliana Pãdure

Centrul Medical Clinic de RecuperareNeuropsihomotorie pentru Copii

„Dr. Nicolae Robãnescu“

Str. Dumitru Minca nr. 40(în spatele spitalului M.S. Curie)

TTeell:: 002211..446600..0022..3322;; 002211..446600..0022..0022E-mail: [email protected]

10



n studiu recent a dezvãluit informaþii impor-tante pentru mame, studiu pe care acesteaar trebui sã îl ia în considerare atunci cândaleg un biberon pentru copii lor. Studiul a

demonstrat cã, dupã 20 de minute de alimentare si-mulatã cu biberonul, trei elemente nutritive impor-tante pentru sugari - vitaminele A, C ºi E- au scãzut întimpul meselor. Rezultatul cel mai extrem aratã cã, înunele cazuri, s-ar putea sã fie cantitãþi minime de vita-mina C rãmase dupã 20 de minute.

Studiul a mãsurat nivelul de pierdere a vitaminelorA, C ºi E în timpul hrãnirii cu biberonul. Rezultatele su-gereazã cã aerul dintr-un biberon, design-ul biberonu-lui ºi impactul nivelurilor de vitamine necesitã o exa-minare mai amãnunþitã. Detalii despre studiu pot figãsite la www.nutrientatudy.com.

Rezultatele studiului, „Analiza Comparativã a Ele-mentelor Retinol, Acid Ascorbic, ºi Alfa-Tocoferol în Lap-te Utilizând Diverse Sisteme de Livrare” au fost prezen-tate recent la Conferinþa de Pediatrie a Academiei Eu-ropene la Nisa, Franþa.

Studiul a fost efectuat de un grup de cercetãtori dela Universitatea din Nevada-Reno, condus de Dr. JimiFrancis, un consultant ºi cercetãtor atestat internaþio-nal pe probleme de lactaþie. Concluziile privind vitami-na C au fost publicate în „International BreastfeedingJournal” ºi au fost prezentate, de asemenea, în 2008la Conferinþa Anualã Internaþionalã a Consultanþilor peprobleme de Lactaþie (ILCA).

Studiul despre biberoane a fost conceput pentru ainvestiga schimbãrile nivelurilor de nutrienþi care arputea apãrea pe durata de 20 minute de alãptare tipi-cã, utilizând atât laptele matern cât ºi laptele praf, atâtîn biberoane ventilate cât ºi în biberoane neventilate.Studiul a analizat cantitatea de nutrienþi în lapte atuncicând acesta a fost furnizat prin ºapte biberoane uzuale.Scopul a fost de a determina dacã expunerea la aer întimpul alimentarii simulate a afectat nivelurile de nu-trienþi.

În timp ce laptele este tras din biberon de catresugar, acesta este înlocuit cu aerul din mediu. Pierde-rea nutritiva este cauzatº de oxidarea elementelor

nutritive existente, în timp ce aerul este introdus înlichid. Cantitatea de aer existentã în lapte ºi în biberondepinde de tipul biberonului, de forma ºi de mãrimeaacestuia.

„Manipularea ºi stocarea laptelui de la sân ºi a

celui praf pot sã influenþeze nivelurile de vitamina C,”

afirmã Dr. Francis. „Capacitatea de a menþine vitami-

na C în biberoane pare sã fie influenþatã de designului

biberonului.” Ea a adaugat faptul cã, vitamina C - careeste cunoscutã ca fiind susceptibilã de oxidare se de-gradeazã la un anumit punct, vitaminele A ºi E începsã scadã, de asemenea. Foarte important, degradareanutrienþilor în timpul unei hrãniri nu înseamnã cã nou-nãscutul are o nutriþie insuficientã în cursul unei zile,ci mai degrabã cã nivelurile de vitamine sunt în scã-dere, în unele cazuri, rapid - pe timpul duratei de hrã-nire.

Voluntare anonime au donat lapte de la sân pen-tru acest proiect. Laptele a fost standardizat pentrunivelurile de nutrienþi. Ca ºi completare a studiuluiefectelor asupra laptelui uman, s-au analizat de ase-menea douã tipuri de lapte praf pentru sugari. Laptelea fost pus în ºapte biberoane diferite luându-se câte 5mostre de la fiecare recipient: baza, 5 minute, 10 mi-nute, 15 minute, ºi 20 de minute (vezi grafic).

Fiecare mostrã a fost analizatã pentru nutrienþi fo-losindu-se o cromatografie cu o fazã normalã cu lichidde înaltã calitate, fiecare rezultat fiind înregistrat de3 ori pentru o mai bunã certitudine.

Graficul demonstreazã pierderea de vitamina C pedurata a 20 de minute de hrãnire simulatã. În timp cevitamina C a început sã scadã la 5 minute, dupã cumaratã acest grafic, vitaminele A ºi E au scãzut mai târ-ziu. Vitamina C previne oxidarea de substanþe nutritiveºi cum aceasta se pierde, ºi alte elemente nutritivesunt ºi mai susceptibile de a fi pierdute.

Un exemplu bazat pe rezultatele gãsite este uncopil de douã luni hrãnit cu biberonul de 10 ori pe zi acâte 20 de minute care asimileazã 13 mg de vitaminaC din fiecare biberon, ºi în jur de 34 mg de vitamina Cpe durata unei zile cu un biberon diferit. Consiliul deAlimente ºi Nutriþie din Institutul de Medicinã reco-

U

Alert/ pentru m/mici:

Un Nou Studiu care relev/ pierderea vitaminelor A, C, ]i E în câteva biberoanepe parcursul a 20 de minute de hr/nire

cu biberonul

12



mandã o cantitate de 40 de mg de vitamina C pe zi, 3mg de vitamina E ºi 400 MCG de vitamina A pentrusugarii pânã la 6 luni.

Toate cele trei vitamine studiate sunt importanteîn sãnãtatea ºi dezvoltarea sugarului. Cercetãrile me-dicale aratã cã, copiii mici cu un nivel scãzut de vitami-na C sunt mai vulnerabili sã dezvolte boli frecvente ºimai severe zi de zi. Aportul inadecvat de vitamina Epoate duce la anemie ºi degenerare a coloanei verte-brale ºi a creierului. La sugari, un aport scãzut de vita-mina A întrerupe creºterea oaselor ºi interfereazã cudezvoltarea de celule osoase imature având ca rezul-tat un sistem osos slab format.

Vitamina A este, de asemenea, necesarã pentru aproduce celulele imune care sunt asociate cu o rezis-tenþã crescutã la infecþii.

Biberoanele folosite în studiu au fost diferite cadesign în sensul cã aerul este înlocuit din biberon întimp ce laptele iese. Douã dintre biberoane aveau labazã capac ce se deschide prin rotire cu diafragmã.Unul dintre biberoane avea o inserþie înãuntrul tetinei.Celãlalt biberon avea un sistem de ventilaþie care per-mite circulaþia aerului în interiorul biberonului dar nu ºia laptelui, fãrã formarea bulelor de aer în timp ce lap-tele este scos din biberon. Acele biberoane la care s-aobservat prezenþa mai multor bule de aer în lapte de-monstreazã un nivel scãzut al celor 3 vitamine.

„Nutriþia reprezintã un domeniu important. Evalua-rea nu doar a ceea ce mâncãm, dar ºi a modalitãþii încare o facem ne poate oferi informaþii valoroase des-pre cum sã atingem un nivel nutriþional optim. Acestlucru înseamnã sã dãm o atenþie deosebitã design-uluibiberonului ºi de asemenea altor factori ce pot influ-

enþa menþinerea unui nivel optim al elementelor nutri-tive din laptele de la sân ºi din laptele praf ”, afirmã Dr.Francis. „Prin simpla înþelegere a faptului cã existã o

diferenþã între unele biberoane ºi altele, ma-mele sunt deja înarmate cu noi cunoºtinþe caresã le ajute sã facã alegeri mai bune pentrubebeluºii lor.

Dr. Francis a subliniat cã existã mulþi alþifactori, inclusiv durata ºi modalitatea de sto-care, care influenþeazã nivelurile nutriþionale.Aceasta adaugã faptul cã o cercetare supli-mentarã este necesarã pentru a înþelege întotalitate felul în care elementele nutritive dinlaptele de mamã ºi din laptele praf sunt afec-taþi de manevrarea, stocarea, ºi de eliminareaacestuia din biberon.

Cum tot mai multe date devin disponibile,schimbãrile trebuie fãcute în conformitate curecomandãrile specialiºtilor în ceea ce priveºte

manevrarea laptelui pentru pãstrarea integritãþii ele-mentelor nutritive specifice.

Aproape 2/3 din femeile din Statele Unite sunt ac-tive din punct de vedere profesional, conform datelorfurnizate de Departamentul de Muncã al StatelorUnite. Schimbãri în stilul de viaþã ºi activitãþile econo-mice ale proaspetelor mãmici au dus la o creºtere atermenului de hrãnire al bebeluºilor. Cu toate cã alãp-tarea este recomandatã ca fiind cea mai bunã alegerepentru hrãnirea bebeluºilor, mulþi dintre aceºtia sunthrãniþi cu biberonul. Manevrarea, stocarea ºi utilizarealaptelui de mamã sau a celui praf în biberoane potdiminua nivelul elementelor nutritive.

Recomand/ri pentru mameDeci ce trebuie sã facã o mamã? Dr. Francis oferã

urmãtoarele sfaturi:� Sã aleagã un biberon care sã minimalizeze cir-

culaþia aerului în interior� Sã acorde o atenþie sporitã sã nu se formeze

bule de aer din lapte� Sã foloseascã lapte de mamã cât mai proaspãt

posibil� Sã foloseascã biberoane mici care sã minima-

lizeze cantitatea de aer din partea de sus a biberonu-lui

� Laptele praf folosit trebuie sã fie proaspãt defiecare datã

� Bebeluºii trebuie hrãniþi des ºi cu cantitãþi micide lapte

MMooddiiffiiccããrrii aallee ccoonncceennttrraaþþiieeii mmeeddiiii ddee aacciidd aassccoorrbbiicc îînn llaapptteellee mmaatteerrnn –– eexxpplliiccaaþþiiee ggrraaffiicc

Notã1) Studiul nu a examinat dacã diferenþele observate ar avea vreun efect asupra sãnãtãþii sugarului, un subiect complex care

depãºeºte scopul studiului.2) Studiul nu a implicat sugari, nici studiu de cercetare a vreunui potenþial impact al asimilãrii vitaminelor C, A ºi E la sugari.

13


2011 - 2012

Worm EndINGREDIENTE:Embelia ribes, Ocimum sanc-tum, Vernonia anthelmintica,Coriandrum sativum,Trachyspermum ammi, Piperlongum, Acorus calamus,Emblica officinalis, Miere

Substanþele bioactive conþinute de si-ropul WORM END au proprietãþi stoma-hice, combãtând totodatã diareile, di-zenteriile, colicile intestinale ºi helmintii;calmante, analgezice, antispastice, diu-retice, sedative în isterie, demenþã ºiepilepsie. Datoritã aldehidei azarilicesiropul WORM END are acþiune certãasupra viermilor intestinali ºi are proprie-

tãþi diuretice, stimuleazã secreþiile salivare, gas-trice ºi intestinale ºi implicit pofta de mâncare,favorizeazã eliminarea gazelor intestinale, dimi-

nueazã spasmele muºchilor netezi dinorganele interne, actioneazã asupra he-moroizilor ºi epiteliului renal, proces cedeterminã creºterea cantitãþii de urinã.

Recomand/ri:• ajutã la eliminarea viermilor in-

testinali• ajutã la refacerea organismului

epuizat de paraziþii intestinali• este de asemenea recomandat în

gastritele hiperacide, ulcere gastroduo-denale

• hemoroizi

NNUU ssee rreeccoommaannddãã ddiiaabbeettiicciilloorr!!

Happy Kid- pentru copii s/n/to]i ]i ferici[i -

Orice pãrinte þine la sãnãtatea copilului sãu. Pentru aceasta existã suplimentulalimentar HHAAPPPPYY KKIIDD, care îmbunãtãþeºte apetitul ºi asimilarea substanþelor nu-tritive din hranã, combate colicile ºi constipaþia.Are efect preventiv ºi curativ faþã deinfecþiile virale ºi bacteriene, este imu-nostimulent, antiinflamator, antifebril,expectorant ºi antitusiv. Este un exce-lent tonic ºi regenerator, asigurând odezvoltare fizicã ºi psihicã armonioasãa copilului, iar conþinutul delicat demiere îl face plãcut la gust ºi uºor detolerat.

Toate produsele firmei SSTTAARR IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL MMEEDD sunt

obþinute din plante medicinale nativedin India, cultivate în condiþii

ecologice ºi prelucrate prin procedeetehnologice netermice, la standarde

internaþionale de calitate (ISO),fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEEFFAARRMMAACCIIIILLEE ªªII UUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN

BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUU DDIINN

BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466 ((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA

AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

[email protected]

Tel./Fax: 021.313.94.81; 021.303.80.44; 021.311.33.11

14



AAuuttiissmmuull iinnffaannttiill este o boalã psihicã complexã,care debuteazã prin oprire în dezvoltarea psihicã a co-pilului înainte de vârsta de 3 ani ºi se caracterizeazãprin:

� inabilitatea de a iniþia ºi dezvolta relaþii sociale,de a exprima interes ºi emoþii;

� incapacitatea de a folosi limbajul ºi comuni-carea (atât verbal cât ºi nonverbal);

� prezenþa unui comportament sãrac, stereotip,incluzând un repertoriu comportamental restrictiv ºirepetitiv.

IInncciiddeennþþaa aauuttiissmmuulluuii în urmã cu 10 ani era de2-4/10.000 copii; acum este într-o continuã creºtere.În SUA, dupã ultimele statistici, incidenþa a ajuns la 1copil din 97.

Pe sexe, repartiþia este de 4:1 sex masculin/sexfeminin.

EEttiioollooggiiee.. La ora actualã nu existã un consens pri-vind etiologia autismului. Sunt incriminaþi factori mul-tipli - genetici, imunologici -, multiple vaccinãri pe unteren particular, intoxicaþia cu metale grele, aditivii ali-mentari (E-urile).

Semne precoce ale autismului 0-2 ani

0-6 luni

� Indiferenþa faþã de lumea sonorã� de privire, strabism� Anomalii de comportament (copil prea calm

sau prea agitat)� Tulburãri de somn ºi de alimentaþie (forme ati-

pice ºi/sau severe)� Anomalii globale ale motricitãþii ºi tonusului

muscular: hipotonie, hipoactivitate, þinutã corporalãneobiºnuitã

6-12 luni

� Atitudini bizare ºi activitãþi solitare – fluturareadegetelor ºi mâinilor în faþa ochilor, balans, utilizareaneobiºnuitã a obiectelor (râcâire, frecare)

� Absenþa interesului pentru persoane (lipsã decontact, anomalii de comunicare prin mimicã, gesturi)

� Emisii vocale puþine/absente� Confirmarea particularitãþilor motrice: hipo/hi-

pertonie, hipo/hiperactivitate� Nu gângureºte, nu aratã cu degetul, nu face

vreun gest cu sens la vârsta de un an

1-2 ani

� Nedezvoltarea limbajului (nu spune niciuncuvânt la 16 luni, nu combinã 2 cuvinte la 2 ani; nurãspunde când este strigat pe nume; pierderea lim-bajului ºi/sau a abilitaþilor sociale)

� Pare sã nu ºtie cum sã se joace cu jucãriile(sãrãcia ºi stereotipia jocului)

� Anomalii de comunicare nonverbalã (nu zâm-beºte, uneori parcã ar fi surd)

� Apatia ºi indiferenþa obiºnuite sunt în contrastcu fascinaþia pentru lumini, muzicã.

Lumea copilului cu autism� în lumea lui este singur ºi anxios;� are o mare fricã de nou, de schimbare, de im-

previzibil;� ritualurile, autostimulãrile, hiperkinezia au rolul

de a-i reduce anxietatea;� nu poate simþi dragostea pãrinþilor ºi nu o poa-

te da pe a lui pãrintilor;� trãieºte cu o pereche de pãrinþi-obiect;� nevoi reduse la cele de bazã (hranã, apã, nevoi

fiziologice).

Familia copilului autist � Copilul cu autism are douã perechi de pãrinþi.

Una pânã în momentul aflãrii diagnosticului (familienormalã) ºi alta dupã aflarea diagnosticului.

� Dupã ce pãrinþii primesc diagnosticul ºi aflã cãautismul nu are tratament, intrã într-o stare de ºoc si-milarã cu starea din tulburarea de stres posttrauma-ticã (TSPT). Pentru a trata copilul este obligatorie ºitratarea pãrinþilor de TSPT.

Interven[ia precoce în autism� Toate terapiile se adreseazã pãrinþilor copiilor

cu autism - pãrinþii aleg una sau mai multe terapii pen-tru copilul lor.

� De aceea, intervenþia precoce în autism în-seamnã scoaterea pãrintelui din TSPT; ulterior pãrin-tele trebuie sã se informeze despre autism ºi desprediferitele terapii la care el are acces.

� Sã cunoascã ce poate sã ofere fiecare terapiecopilului sãu ºi care sunt lliimmiitteellee ffiieeccããrreeii tteerraappiiii..

� Sã-ºi stabileascã obiectivele (ce anume vrea sãrealizeze cu copilul lui) ºi prin ce terapii.

� Pãrintele este “managerul de caz” ºi de deci-ziile sale depinde viitorul copilului sãu.

Principii ]i obiective de tratament \n autism

15


2011 - 2012

Principiile tratamentului în autism:PPrriimmuull pprriinncciippiiuu – în urma tratamentului medica-

mentos/terapiei pe care o urmeazã, copilul cu autismtrebuie sã parcurgã toate etapele de dezvoltare a co-pilului neurotipic.

AAll ddooiilleeaa pprriinncciippiiuu – tratamentul medicamentos/terapia se începe cu aria unde vârsta de dezvoltareeste cea mai micã

Obiectivele în tratamentul autismului sunt:� copilul cu autism sã devinã capabil sã simtã ºi

sã-ºi exprime sentimentele;� copilul cu autism sã reînceapã sã înveþe na-

tural ºi spontan;� copilul cu autism sã primeascã un program

structurat de învãþare, ca sã recupereze deficitul decunoºtinte, raportat la copii de vârsta lui;

� sã ajungã sã aibã ºmecheria copiilor de vârstalui, sã înþeleagã sensul figurat al cuvintelor ºi farsele ºiglumele spuse de copii de vârsta lui.

Tratamentul autismului are douã mari compo-nente.

� Un tratament medicamentos pentru tratareasimptomelor autismului, pentru redarea capacitãtii dea simþi ºi exprima sentimentele ºi pentru a-i redacapacitatea de a învãþa,

� ªi un proces structurat de învãþare pentru recu-perarea deficitului de cunoaºtere prezent în toate arii-le: cognitiv, autoservire, motor, limbaj-comunicare, so-cializare, joc ºi, nu în ultimul rând, afectiv-emoþional.

Pentru tratarea simptomelor autismului, pentruredarea capacitãþii de a simþi ºi a-ºi exprima senti-mentele ºi pentru redarea capacitãþii de a învãþa, seprescrie tratament medicamentos homeopat ºi neu-rotrofice.

Pentru recuperarea deficitului de cunoºtinte estenecesar un program structurat de învãþare. Recoman-dãm ABA (Analiza Comportamentalã Aplicatã), caretrebuie completatã cu logopedie, kinetoterapie, art-te-rapie, play-terapie, terapie ocupaþionalã.

Dr. Naghiu N. Radu Medic specialist psihiatrie pediatric/, Homeopatie

Napocensis Medical Center, Bucure]ti

16



entru majoritatea oamenilor sãnãtatea estecea mai importantã preocupare. O sãnãtatedurabilã presupune arta de a învãþa sã aigrijã de propria persoanã/familie aºa încât

sã eviþi problemele medicale, iar remediile naturale,tradiþionale, au constituit dintotdeauna un ajutor con-sistent în prevenþie, dar ºi în lupta cu boala, pe lângãdietã ºi diverse terapii.

Tot mai mulþi medici, bolnavi ºi persoane nediag-nosticate opteazã pentru o reorientare cãtre remediiºi diete naturale, gimnasticã ºi conduite naturiste, fãrãefectele adverse ale unor medicamente.

Un stil de viaþã simplu, natural, verificat în timp ºidevenit tradiþie, e un deziderat pentru oamenii infor-maþi ºi preocupaþi de a-ºi îmbunãtãþi stilul de viaþã ºia învinge efectele sedentarismului, ale alimentaþieimoderne, ale stresului ºi poluãrii.

Pe vremea copilãriei pãrinþilor ºi a bunicilor, untu-ra de peºte constituia aproape unica sursã de vitami-na D ºi A pentru a preveni rahitismul, dar ºi pentru aasigura o dezvoltare viguroasã a întregului organism.

Mãmicile responsabile ºi cu posibilitãþi - nu era laîndemâna oricui, ci doar pentru cei informaþi ºi cu dis-ponibilitate! - administrau copiilor cu sfinþenie, zilnic”untura de peºte”, pentru a scãpa de spectrul unei boliîngrozitoare - rahitismul.

Deseori, oameni cu o vârstã venerabilã, care s-aubucurat de o sãnãtate stabilã de-a lungul întregii vieþi,îºi amintesc cã au consumat ulei de peºte în copilãrie.

PPeessttee 2200%% ddiinnttrree ccooppiiiiii mmiiccii ddiinn þþaarraa nnooaassttrrãã ssuunntt

ddiiaaggnnoossttiiccaaþþii ccuu rraahhiittiissmm, afecþiune cauzatã de ca-

renþa vitaminei D în organism.

Pe de altã parte, numãrul celor afectaþi de osteo-porozã este în creºtere, în Europa osteoporoza cau-zând circa 1,1 milioane de fracturi/an, cu costuri so-ciale considerabile.

ÎÎnn uurrmmaa aa nnuummeerrooaassee ssttuuddiiii,, mmeeddiicciiii ººii pprraaccttiicciieenniiiissuubblliinniiaazzãã iimmppoorrttaannþþaa ccoonnssuummuulluuii ssuupplliimmeennttaarr ddee vvii--ttaammiinnaa DD..

Un nou studiu publicat în ediþia din martie 2010 aJournal of Clinical Endocrinology and Metabolism‚ aarãtat cã un procentaj ºocant, de 59%, din populaþiesuferã de deficienþa de vitamina D ºi aproape 25% dinpersoanele testate prezintã un nivel extrem de scãzutde vitamina D în organism.

Autorul principal al studiului, Dr. Richard Kremerde la Centrul de Sãnãtate al Universitãþii McGill, Ca-nada, spune cã „Nivelurile anormale de vitamina Dsunt asociate cu o întreagã gamã de boli, inclusiv can-cerul, osteoporoza ºi diabetul, precum ºi tulburãrilecardiovasculare ºi cele legate de sistemul imunitar.

Acest nou studiu confirmã existenþa unei legãturiclare între deficienþa de vitamina D ºi grãsimile sto-cate în organism, lucru care susþine teoria prezentatãcu mulþi ani în urmã în NaturalNews, despre faptul cãrazele soarelui faciliteazã pierderea grãsimii din orga-nism. Vitamina D ar putea fi mecanismul hormonalprin care acest fenomen al pierderii grãsimii opereazãîn corpul uman. Însã, rezultatele cercetãrilor legate devitamina D nu se opresc aici...

Cercetãrile recente desfãºurate la Universitateadin Copenhaga au dezvãluit cã vitamina D activeazãsistemul imunitar prin „armarea” celulelor T, astfelîncât acestea sã combatã infecþiile. Aceastã nouã cer-cetare, condusã de profesorul Carsten Geisler de laDepartamentul Sãnãtãþii, Imunologiei ºi MicrobiologieiInternaþionale de la Universitatea din Copenhaga, aarãtat cã, fãrã vitamina D, celulele T ale sistemuluiimunitar rãmân inactive, neoferind deloc protecþie,sau doar într-o micã mãsurã, împotriva invaziei micro-organismelor ºi virusurilor. Dar, prezenþa vitaminei D încircuitul sanguin face ca celulele sã fie „armate” ºi sãdetecteze invadatorii, distrugându-i ºi eliminându-i dinorganism.

Cu alte cuvinte, vitamina D acþioneazã precumcheia de contact a maºinii dumneavoastrã: maºina nuva porni decât dupã ce aþi introdus cheia în contact ºiaþi pornit motorul. În acelaºi fel, sistemul dvs. imunitarnu va funcþiona decât dacã este activat, din punct devedere biochimic de vitamina D. Dacã începeþi sezonulrece cu o deficienþã de vitamina D, sistemul dumnea-voastrã imunitar este practic lipsit de apãrare împotri-va gripei. De aceea, persoanele care se îmbolnãvescuºor sunt cele care petrec mult timp în casã ºi îºidesfãºoarã activitatea la interior, fiind astfel expuºi lao deficienþã cronicã de vitamina D.

De fapt, s-a observat cã persoanele care au dece-dat din cauza H1N1 sufereau de deficienþa de vitami-na D. Practic, ele nu mai beneficiau de protecþia ofe-ritã de sistemul imunitar, fiind astfel þinte uºoare pen-

P

S/n/tate durabil/:

Vitamina D - activatorul sistemului imunitar

17


2011 - 2012

tru viruºi. Aceste descoperiri legate de „armarea” sis-temului imunitar de cãtre vitamina D au fost publicateîn revista de specialitate Nature Immunology.

Oamenii de ºtiinþã ºtiau de foarte mult timp cã vi-tamina D este importantã pentru absorbþia calciului ºicã aceastã vitaminã este implicatã în mecanismulunor boli precum cancerul ºi scleroza multiplã. Darceea ce nu au realizat este faptul cã vviittaammiinnaa DD eesstteeccrruucciiaallãã ppeennttrruu aaccttiivvaarreeaa ssiisstteemmuulluuii iimmuunniittaarr – lucrucare ne este clar acum.” – (Sursa: UK Telegraph).

Soarele ajutã la formarea de vitamina D ºi la com-baterea rahitismului, dar vara poate dãuna prin excesde radiaþie, arsuri ºi chiar activarea unor cancere depiele.

Suplimentele alimentare cu vitamina D, de cali-

tate verificatã, ca de exemplu Uleiul din ficat de cod

islandez, care conþine Omega-3 ºi vitaminele D ºi A,

constituie ssuurrssee iiddeeaallee ddee vviittaammiinnaa DD..

Cercetãrile au arãtat cã Uleiul din ficat de cod cu-muleazã beneficiile vitaminei D ºi avantajele acizilorgraºi Omega-3 .

PPooaattee llaa ffeell ddee iimmppoorrttaannttee ccaa eeffeecctteellee bbeenneeffiiccee aallee

vviittaammiinneeii DD ssuunntt ººii bbeenneeffiicciiiillee OOmmeeggaa--33 ddiinn UUlleeiiuull ddiinn

ffiiccaatt ddee ccoodd:: eessttee ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt ppeennttrruu ccooppiiii îînn ssppee--

cciiaall,, aajjuuttâânndd llaa ddeezzvvoollttaarreeaa ccooggnniittiivvãã,, ssttaabbiilliizzaarreeaa ddiiss--

ppoozziiþþiieeii,, aa aatteennþþiieeii,, îîmmbbuunnããttããþþiirreeaa mmeemmoorriieeii ººii aa ccaappaa--

cciittããþþiiii ddee îînnvvããþþaarree,, aammeelliioorraarreeaa AADDHHDD eettcc..;; ddee aasseemmee--

nneeaa,, pprrootteejjeeaazzãã iinniimmaa llaa eeffoorrtt,, ssccaaddee nniivveelluull ccoolleess--

tteerroolluulluuii,, ssppoorreeººttee vviittaalliittaatteeaa,, ssuussþþiinnâânndd mmiiººccaarreeaa ººii

ppeerrffoorrmmaannþþaa;; ddiimmiinnuueeaazzãã ssttrreessuull ººii oobboosseeaallaa;; vvaarriiaann--

tteellee lliicchhiiddee ssee ppoott aaddmmiinniissttrraa ddee llaa vvâârrssttee ddee ssuubb 11 aann..

Trebuie reþinut cã, în ultimul trimestru de sarcinã,se definitiveazã formarea creierului copilului, a retineiºi a sistemului nervos, în componenþa cãruia intrãacizii graºi Omega-3 în proporþie de peste 60%. Sepoate afirma, fãrã reþinere, cã Omega-3 constituie cã-

rãmizile de temelie ale formãrii creierului.Procesul de formare a creierului se bazeazã pe re-

zervele de Omega-3 ale mãmicii. Dacã aceste rezervesunt sãrace, atunci apar carenþe în dezvoltarea copilu-lui, iar epuizarea completã a acestor rezerve poateduce la depresia post partum a mãmicii.

În aceste condiþii, devine evidentã necesitateacreºterii aportului de Omega-3, prin suplimente ali-mentare de calitate superioarã, þinând cont de faptulcã, prin fierbere, peºtele pierde o mare parte din Ome-ga-3. Lipsa unei cantitãþi suficiente de Omega-3 (com-ponenta DHA), în timpul dezvoltãrii sistemului nervoscentral, poate determina efecte negative pe termenlung asupra funcþiei vizuale ºi a celei cognitive a co-

pilului (disfuncþionalitãþi vizuale ºi o dezvoltare men-talã ºi psihomotorie întârziatã), de aceea fiind impor-tant ca mãmicile sã aibã ºi un aport suplimentar deOmega-3, pre- ºi postnatal.

Adesea, copiii nãscuþi prematur ºi cei cu o dez-voltare intrauterinã încetinitã au la naºtere o cantitateredusã de astfel de acizi graºi Omega-3.

Laptele de mamã ºi peºtii graºi conþin mari can-titãþi de Omega-3, DHA, dar uleiul din ficat de cod estedeosebit de bogat în acest acid gras polinesaturat.

În multe þãri, copiilor mici li se administra la ºcoa-lã, zilnic, Ulei din ficat de cod, care cumuleazã efectelebenefice ale vitaminelor D ºi A ºi ale acizilor graºiOmega-3, previn rahitismul (vitamina D) ºi aduc în plusºi o bunã dezvoltare mentalã, rezistenþã fizicã ºi psi-hicã, imunitate ºi vitalitate (Omega-3). Studii ºtiinþificeexperimentale au arãtat cã acei copii care au primit unaport suplimentar de Omega-3, DHA, au trecut cu briotestele de inteligenþã, mult mai bine decât cei care auavut un deficit în dieta lor.

O veste bunã este cã, prin prelucrare tehnologicãmodernã adecvatã, s-a obþinut un ulei uºor de înghiþit,cu gust bun, natural, pur ºi eficient.

Longevitatea începe din pruncie, bazându-se pe osãnãtate clãditã încã din perioada prenatalã ºi men-þinerea organismului în perfectã stare de sãnãtate ºivitalitate, de-a lungul întregii vieþii, cu remedii naturale,tradiþionale, pe care sperãm sã le gãsim în continuarepe piaþã, fãrã restricþii aberante.

UUlleeiiuull ddiinn ffiiccaatt ddee ccoodd eessttee bbeenneeffiicc ppeennttrruu mmeennþþii--nneerreeaa ssttããrriiii ggeenneerraallee bbuunnee ddee ssããnnããttaattee,, llaa ttooaattee vvâârrss--tteellee,, ddiinn ccooppiillããrriiee ppâânnãã llaa sseenneeccttuuttee..

SSaaggaa SSããnnããttaattee SSRRLL,, BBuuccuurreeººttiiTel: 0722 810 692; 021 330 3117www.sagasanatate.ro www.lysi.eu

Ulei din ficatde cod,

120 capsule,Lysi

Ulei din ficat decod natural,

Lysi, 240 ml

Ulei din ficat decod cu aromã

de lãmâie, Lysi,240 ml

Ulei din ficatde cod pentrucopii, 240 ml

18



Majoritatea fetelor ºi femeilor care au sindromTurner au o speranþã de viaþã foarte bunã.Cu toate acestea, multe dintre ele sunt sus-

ceptibile la anumite boli cronice, a cãror diagnosti-care precoce este foarte importantã. Deºi sindromulTurner este confirmat pe baza analizei cromozomi-ale sau a cariotipului, prezenþa unui numãr de ca-racteristici fizice ºi clinice poate sugera diagnosticul.

Multe dintre fetiþe sunt diagnosticate timpuriu,atunci când curba lor decreºtere începe sã stag-neze. Altele sunt diag-nosticate mai târziu, întimpul adolescenþei, dincauza lipsei apariþiei ca-racteristicilor sexualesecundare. La aceststadiu însã pot coexistaafecþiuni medicale detipul limfedemului con-genital sau malformaþiirenale, precum ºi unrisc crescut de osteopo-rozã, diabet sau pierde-rea auzului.

De aceea, sindro-mul Turner trebuie diag-nosticat cât mai rapidposibil dupã naºtere,pentru a le asigura co-piilor o îngrijire adecva-tã în timpul copilãriei ºiadolescenþei. El a fost

descris pentru prima datã în 1938 de endocrino-logul american Dr. Henry Turner, care a constatat cãpeste 95% dintre femeile cu acest sindrom austaturã scundã, iar peste 90% prezintã insuficienþãovarianã. Are o incidenþã de un caz la 2000-2500dintre naºteri, afectând exclusiv genul feminin ºireprezintã 10% din cauzele de avort spontan înprimul trimestru. Spre deosebire de sindromulDown, vârsta înaintatã a mamei nu este corelatã cuun risc crescut ºi factorii de risc nu sunt clar stabi-liþi. Sindromul Turner afecteazã 15.000 femei în Ma-rea Britanie, iar 60% nu au fost diagnosticate în tim-pul copilãriei. Diagnosticarea precoce face posibilãtratarea unor malformaþii cardiovasculare, previne

Cum diagnostic/m Sindromul Turner?

Sindromul Turner este o boal/ gene-tic/ provocat/ de lipsa complet/ saupar[ial/ a unui cromozom sexual,ceea ce duce la probleme precum o\n/l[ime mic/ sau dificult/[i repro-ductive. Aceast/ boal/ afecteaz/numai femeile ]i feti[ele. SindromulTurner este cel mai adesea diagnos-ticat \n copil/rie, dar, \n cazuri maiu]oare, se poate s/ nu-]i fac/ sim[it/prezen[a dec`t la v`rsta adult/.

Caracteristici Sugar Copil Adolescent AdultGreutate micã la naºtere DaStatura scundã Da Da Da Limfedem (al mâinilor ºi picioarelor) Da Da Da Da Alimentaþie defectuoasã Da Creºtere ponderalãdeficitarã Da Somn agitat Da Da Murmur cardiac Da Da Da Da Probleme comportamentale Da Da Fricã exageratã Da Da Da Infecþii auriculare Da Da Da Pierderea auzului Da Da Da Obezitate Da Da Da Da Dificultãþi de învãþare Da Da Da Vulnerabilitate socialã Da Da Pubertate absentãsau incompletã Da Da

Caracteristici ale sindromului Turner:

Dr. Alina PapadopolMedic specialistpediatruCentrul Medical Medsanawww.medsana.ro

19


2011 - 2012

sau remediazã eºecul creºterii, pierderea auzului,precum ºi dificultãþile de memorare.

Diagnosticarea sindromului Turner trebuie con-sideratã la fete cu amenoree (lipsa menstruaþiei) pri-mare sau secundare, lipsa dezvoltãrii sânilor ºi va-lori crescute ale FSH-ului pânã la vârsta de 14 ani.

Femeile mature se pot prezenta cu infertilitate ºitrebuie avut în vedere acest diagnostic, mai alesîn asociere cu statura scundã.

Sumarul caracteristicilor clinice ale sindro-mului Turner sunt:

� staturã scundã� piept lat, creºterea distanþei intermame-

lonare� gât scurt cu pãr jos implantat� boltã palatinã înaltã ºi arcuitã� urechi jos implantate� limfedemul mâinilor ºi/sau picioarelor

(mâini ºi picioare umflate)� anomalii ale degetelor (metacarp/me-

tatars - 4 degete mai scurte), precum ºi unghiihiperconvexe

� anomalii ale dezvoltãrii osoase (braþelesunt îndoite din coate cãtre exterior - cubitus val-gus) – vezi poze

� ochi migdalaþi, orientaþi în jos (leneºi), pto-zã, strabism, cataractã sunt comune

� dificultãþi în distingerea culorilor roºu ºiverde

� intelect normal.

Odatã ce diagnosticul a fost stabilit, pãrinþiisunt sfãtuiþi sã se prezinte regulat pentru moni-torizarea problemelor medicale ce derivã dinaceastã condiþie complexã, care se numeºte sin-drom Turner, ºi anume: pierderea auzului (estenecesarã testarea anualã a auzului, mai ales încazurile de otite medii recurente), osteoporozã(derivã din lipsa estrogenilor), malformaþii cardia-ce (coarctaþie de aortã, bicuspidie de aortã), inci-denþa crescutã a sindroamelor de malabsorbþie(boala Crohn, boala celiacã), hipotiroidism, dia-bet, incidenþa crescutã de displazie de ºold, ano-malii renale (rinichi în potcoavã), infertilitate.

Consideraþii-cheie în managementul monito-rizãrii pediatrice a pacienþilor cu sindrom Turner:

� Monitorizarea înãlþimii, a greutãþii ºi a in-dicelui de masã ponderalã în cadrul fiecãrei vi-zite la medic

� Monitorizare cardiovascularã (mãsurareatensiunii arteriale)

� Monitorizarea anualã a funcþiei tiroidiene,IGF-I, glucozã ºi HbA1c

� Tratament cu hormon de creºtere pentruajustarea creºterii

� Tratament estrogenic pentru stimularea dez-voltãrii sexuale ºi menþinerea densitãþii osoase.

20



Metodele Doppler au fost folosite în scop car-diologic pentru prima datã în 1961, de Yo-shida. În 1989, Isaaz a realizat primul ra-

port de cuantificare Doppler a funcþiei regionalemiocardice. Studii Tissue Doppler la copii au fostraportate începând cu 1995, iar valori de referinþãau fost publicate în 2000, de Harada et al.

Dopplerul tisular (Tissue Doppler Imaging – TDI)permite aprecierea funcþiei cordului prin înregistra-rea velocitãþilor de miºcare a miocardului. Mai con-cret, ecocardiografia Tissue Doppler permite evalua-rea funcþiei cardiace sistolice globale prin mãsura-rea velocitãþilor la nivelul inelului mitral ºi tricuspidi-an, precum ºi a funcþiei diastolice, prin mãsurareavelocitãþilor E' (velocitatea maximã diastolicã pre-coce) ºi A' (velocitatea tardivã prin contracþia atrialã)la nivelul inelului mitral, respectiv tricuspidian. Velo-citãþile diastolice TDI reprezintã un marker al relaxã-rii ventriculare, fiind relativ independente de presiu-nile de umplere.

Velocitãþile miocardice pot fi mãsurate utilizândatât metoda Doppler pulsat cât ºi Doppler color.

Aplica[ii TDI în patologia pediatric/Velocitãþile TDI pediatrice variazã cu vârsta,

frecvenþa cardiacã, localizarea peretelui ventricularºi dimensiunile, precum ºi masa ventriculului stâng(VS). Parametrii Tissue Doppler sunt relativ indepen-denþi de geometria cardiacã ºi de schimbãri ale în-cãrcãrii ventriculare. Din acest motiv, TDIeste idealã în cazurile în care geometria car-diacã este alteratã, cum este ºi cazul mal-formaþiilor cardiace congenitale.

Studii efectuate la copii cu cardiopatiicongenitale cu presarcinã crescutã cronic(ddeeffeecctt sseeppttaall vveennttrriiccuullaarr,, ppeerrssiisstteennþþãã ddee ccaa--nnaall aarrtteerriiaall) au arãtat schimbãri minime alevelocitãþilor Tissue Doppler comparativ culotul de copii sãnãtoºi.

Efectul postsarcinii crescute asupra ve-locitaþilor TDI la copii cu cardiopatii conge-nitale este insuficient caracterizat pânã laaceastã datã. Totuºi, studii efectuate la pa-cienþi pediatrici cu sstteennoozzãã aaoorrttiiccãã aratã oscãdere a velocitãþilor maxime sistolice ºi

diastolice tisulare ºi o creºtere a raportului E/Emcorelate cu severitatea bolii, în ciuda parametrilorclasici de funcþie sistolicã ºi diastolicã în limite nor-male

La pacienþii cu ccaarrddiioommiiooppaattiiee ddiillaattaattiivvãã, studii-le au arãtat ca velocitatea tisularã tricuspidianãscãzutã (Ea<8,5cm/sec) ºi fracþia de ejecþie a ven-triculului stâng (FEVS) <30% reprezintã factori pre-dictivi ai unui prognostic nefavorabil.

La pacienþii ppoossttttrraannssppllaanntt ccaarrddiiaacc, studiile de-monstreazã velocitãþi scãzute la nivelul inelului tri-cuspidian ºi septal bazal, scãdere accentuatã cucreºterea perioadei de timp posttransplant ºi pre-zenþa regurgitãrii tricuspidiene concomitente; velo-citãþile tisulare VS au fost scãzute, însã dupã o pe-rioadã mai îndelungatã posttransplant; aceste mo-dificãri apar fãrã a avea legãturã cu rejetul acut detransplant.

La pacienþii cu cardiomiopatii ppoossttcchhiimmiiootteerraappiieeccuu aannttrraacciicclliinnee, parametrii Tissue Doppler au de-monstrat abilitatea de a discrimina modificãri alefuncþiei longitudinale ventriculare înaintea instalãriidisfuncþiei globale ventriculare.

DDoopppplleerruull ttiissuullaarr eessttee oo mmeettooddãã ccoommpplleemmeennttaarrããddee eevvaalluuaarree aa ffuunnccþþiieeii ssiissttoolliiccee ººii ddiiaassttoolliiccee vveennttrriiccuu--llaarree;; nnuu îînnllooccuuiieeººttee mmeettooddeellee ccllaassiiccee eeccooccaarrddiioo--ggrraaffiiccee.. UUttiilliizzaarreeaa TTDDII îînn ppaattoollooggiiaa ccaarrddiiaaccãã ppeeddiiaa--ttrriiccãã eessttee îînnccãã llaa îînncceeppuutt,, ddaarr eexxiissttãã ppeerrssppeeccttiivveecceerrttee ddee ddeezzvvoollttaarree..

�� Conf. Dr. Angela Butnariu�� Dr. Camelia Zamfir

Cabinet Medical "Butnariu" Cluj-NapocaUMF "Iuliu Ha[ieganu" Cluj-Napoca

[email protected]

Investiga[ia Dopplertisular în explorarea

cordului la copii

Imagine Doppler tisular color la nivelul peretelui septal

ºi lateral bazal al ventriculului stâng

21


2011 - 2012

Cauzele apariþiei acestei afecþiuni sunt, de celemai multe ori, întârzierea deschiderii canalelor la-crimale prin persistenþa unei membrane. Mai exact,canalele lacrimale nu se deschid în nas (cum ar finormal), caz în care drenajul normal al lacrimilor înnas este întrerupt sau perturbat. La nou-nãscut la-crimile încep sã se producã în mod normal în pri-mele zile de viaþã. Alte cauze mai severe, destul derar întâlnite sunt: chisturi ale cãilor lacrimale, ab-senþa punctelor lacrimale din unghiul intern al ochi-lor sau infecþii care intereseazã canalelelacrimale. Important este ca, în momentul încare pãrinþii observã ceva în neregulã lacopilul lor, sã meargã la specialist - nu estebine sã se înceapã un tratament fãrã sfatulspecialistului.

Este foarte important ca diagnosticareaacestei afecþiuni sã fie fãcutã corect, pentruca ºi tratamentul sã fie corect instituit.Metoda de diagnostic se bazeazã, în ceamai mare parte, pe informaþiile obþinute dela pãrinþi ºi pe examinarea obiectivã efec-

tuatã de medicul specialist. Alte metode de diagnos-tic sunt dificil de aplicat þinând cont de vârsta pa-cientului.

Tratamentul acestei afecþiuni este destul decontroversat. Ceea ce vreau sã spun este cã uniimedici preferã tratamentul medicamentos, iar alþiiconsiderã cã abordarea prin sondare (introducereaunei sonde pe canalul lacrimal) cât mai devreme arda rezultate bune. Personal, consider cã tratamen-tul trebuie sã fie cât mai puþin invaziv, respectiv me-dicamentos, iar masajul zonei, cât timp se poate;corect instituit, bine aplicat de pãrinþi ºi, nu în ulti-mul rând, multã rãbdare pot conduce la un rezultatfavorabil. De reþinut este faptul cã, fiind vorba des-pre un nou-nãscut sau bebeluº, trebuie avutã foartemare grijã la alegerea tratamentului medicamentos(antibiotice), astfel încât acesta sã aibã cât mai pu-þine efecte adverse.

În concluzie, obstrucþia de canal nazo-lacrimalla nou-nãscut este o afecþiune destul de frecvent în-tâlnitã, dar, tratatã corespunzãtor, dupã sfatul unuimedic specialist, ºi cu multã rãbdare din parteapãrinþilor, are de cele mai multe ori rezultat favo-rabil.

Obstruc[ia de canal nazo-lacrimalla nou-n/scut

Dr. Andrei FILIPMedic primar oftalmologDoctor în ]tiin[e medicalewww.drfilip.ro

Dacriocistita sau obstruc[ia de canalnazo-lacrimal este o afec[iune destulde des \nt`lnit/ la nou-n/scu[i ]i labebelu]i (aprox. 40%). Principalelesemne pot fi ochiul l/crimos (umed)sau epifora (lacrimile curg pe obraz),fenomene care pot fi \nso[ite ]i deochi ro]u ]i/sau inflamat, ro]ea[/ labaza nasului. Simptomele pot ap/readin primele zile de via[/ sau mait`rziu ]i pot fi \nso[ite de secre[ieg/lbuie, gene lipite, ceea ce poateinduce confuzia cu o eventual/ con-junctivit/ (infec[ie ocular/). Acestefenomene sunt accentuate deexpunerea la v`nt ]i, nu \n ultimulr`nd, de r/celi sau infec[ii ale c/ilorrespiratorii etc.

22



pilepsia copilului este o boalã caracterizatãprin crize cu sau fãrã pierderea conºtienþei, cuaspecte diferite, incluzând manifestãri moto-rii, senzitive, vegetative, psihice. Termenul de

epilepsie presupune caracterul repetitiv al crizelor deepilepsie .

Cauzele care duc la epilepsie sunt foarte variate,acþionând fie antenatal, fie postnatal. Printre cauzelecunoscute sunt accidentele vasculare cerebrale dinviaþa intrauterinã, infecþiile intrauterine ale sistemuluinervos central, precum toxoplasmoza, citomegaloviro-za, rubeola, infecþia cu virus herpetic; postnatal - ence-falopatia hipoxic-ischemicã, hemoragiile intracranie-ne, infecþiile sistemului nervos, malformaþiile cerebra-le, tulburãrile metabolice, traumatismele craniene culeziuni grave asupra creierului, tumorile cerebrale, mal-formaþiile vasculare cerebrale. În 50-60% dintre cazuriintervin factori genetici, respectiv este vorba despretransmiterea unor gene care determinã apariþia epi-lepsiei la o anumitã vârstã ºi numai în prezenþa unorfactori ambientali.

Crizele de epilepsie sunt de mai multe feluri, de lasimple absenþe (pierderi ale contactului) pânã la im-presionantele crize grand-mal cu convulsii tonico-clo-nice generalizate. Pentru aparþinãtori, un motiv de în-grijorare ºi adresare la medicul specialist trebuie sã fierepetitivitatea ºi stereotipia crizelor. Pentru uºurareadiagnosticã, deoarece în primul rând diagnosticul sestabileºte clinic, este bine ca pãrintele sã filmeze crizaºi sã se prezinte la medic cu înregistrarea video a eve-nimentului.

Specialistul neurolog pediatru va indica o serie deinvestigaþii (video-EEG, CT, RMN craniocerebral), vastabili diagnosticul de epilepsie, urmând sã decidãconduita terapeuticã (tratament medicamentos anti-epileptic) sau sã refere cazul specialistului neurochi-rurg, pentru rezolvarea pe cale operatorie în cazul încare crizele de epilepsie sunt declanºate de un procesînlocuitor de spaþiu .

De la început, trebuie fãcutã distincþia crizelor epi-leptice de acele crize cu aspect de convulsii care aparocazional ºi sunt declanºate de factori cunoscuþi, pre-cum: ascensiunea termicã, infecþii ale sistemului ner-vos, traumatisme cranio-cerebrale, dereglãri ale elec-troliþilor (calciu, sodiu, magneziu), hipo sau hiperglice-mia. De asemenea, diagnosticul diferenþial trebuie sãse facã cu manifestãrile paroxistice neepileptice (le-ºinul, blefaroticul, crizele de pavor nocturn, automa-tismul ambulatoriu nocturn, migrena cu aurã etc. )

Odatã stabilit diagnosticul de epilepsie, pãrinþii aunevoie sã discute cu medicul curant despre boalã,modul de administrare a tratamentului ºi despre as-pectele legate de viaþa de zi cu zi a copilului epileptic.Cât este posibil i se va aduce la cunoºtinþã copilului ceînseamnã epilepsia ca afecþiune pe care o are, evitân-du-se dramatizarea sau minimalizarea. Copilul va în-þelege boala lui ºi importanþa luãrii medicamentelor ºia respectãrii regimului de viaþã. Foarte important esteanunþarea de cãtre pãrinþi a diagnosticului la grãdiniþãsau la ºcoalã.

De la început, de când se stabileºte diagnosticulde epilepsie, pãrinþii vor fi informaþi cã existã factoricare pot precipita o crizã, iar aceºtia trebuie evitaþi:creºterea temperaturii la copiii mici, lipsa de somn, în-treruperea bruscã a medicamentelor antiepileptice, hi-perventilaþia (respiraþia prea adâncã sau prea frecven-tã) - în cazul unor crize epileptice, stimularea lumi-noasã intermitentã produsã de televizor, calculator,stroboscopul de la discotecã, lumina soarelui printrecopaci în timpul deplasãrii cu automobilul, consumulde alcool la adolescenþi. Fiindcã o teamã pentru pã-rinþi este legatã de vaccinare, privitã ca factor declan-ºator al crizei, este bine de ºtiut faptul cã copilul poatefi vaccinat dacã timp de 6 luni nu a mai fãcut crize,dacã nu are o boalã febrilã ºi dacã nu a avut o reacþieadversã la o dozã administratã anterior din acelaºivaccin. Pentru siguranþã este indicat sã se adminis-treze un antitermic înainte cu o orã ºi 24 de ore dupãefectuarea vaccinului.

În ceea ce priveºte regimul igieno-dietetic, trebuiecunoscut pãrinþilor cã este nevoie sã se þinã cont deurmãtoarele aspecte: copilul trebuie sã doarmã celpuþin 8 ore pe noapte, sã evite vizionarea excesivã latelevizor sau sã foloseascã calculatorul, sã evite spor-tul de performanþã. Nu sunt interzise ciocolata, acti-vitãþile fizice uºoare.

În concluzie, epilepsia este o boalã cu etiologiemultifactorialã, care, dacã este corect tratatã, nu îm-piedicã desfãºurarea unei vieþi normale în majoritateacazurilor. Sunt cazuri mai rare de epilepsii rezistente latratamentul medicamentos, dar ºi acestea pot benefi-cia de tratament chirurgical al epilepsiei, dupã o eva-luare prechirurgicalã riguroasã.

�� Dr. Adina Laura Nicolae Medic specialist neurolog pediatru

C.M Dr. Lucaww.drluca.ro

E

Sfaturi pentru p/rin[ii copiilor cu epilepsie

23


2011 - 2012

a copii, în majoritatea cazurilor, cauze suntbenigne, dar uneori ºi este ºi consecinþaunor boli cardiace, neurologice sau metabo-lice. Astfel, sunt necesare, de la prima crizã,

investigaþii ºi consult de specialitate.Cea mai frecventã cauzã este sincopa vasova-

galã, care se produce prin stimularea nervului vag.Stimularea nervului vag scade ritmul cardiac ºi pro-duce în acelaºi timp ºi vasodilataþie, scãzând fluxulde sânge în creier. Sincopa vasovagalã poate fi de-clanºatã de durere, de emoþii, la persoane suscepti-bile, de obicei, de antecedente familiale.

Hipotensiunea ortostaticã, o altã cauzã frecven-tã de pierdere a cunoºtintei, apare dupã ortostatismprelungit sau la modificãri bruºte ale poziþiei, la tre-cerea din clino în ortostatism.

Deshidratarea ºi hipoglicemia sunt alte douãcauze de scãdere a fluxului sanguin cerebral ºi potproduce pierderea bruscã a conºtienþei la copil.

Anomaliile structurale ale cordului care scadfracþia de ejecþie a ventriculului stâng ºi pot declan-ºa sincope sunt stenoza aorticã ºi cardiomiopatiahipertroficã. De asemenea, aritmiile cardiace (tahi-cardia supraventricularã ºi tahicardiile ventriculare)scad funcþia de pompã a inimii ºi cauzeazã scãde-rea fluxului de sânge din creier.

Miocardita este o inflamaþie a muºchiului inimii,care afecteazã tot funcþia de pompã a inimii.

Dintre cauzele neurologice, pe primul plan se si-tueazã crizele convulsive, prima crizã de pierdere acunoºtinþei la copil putând fi debutul unei epilepsii.Spasmul hohotului de plâns este tot o crizã sinco-palã, declanºatã printr-un reflex vagal la plâns/du-rere.

Prima crizã de pierdere a cunoºtinþei trebuie ur-matã de prezentarea la medic. Se va efectua anam-neza crizei, examenul clinic general al copilului ºiexamene paraclinice. Este important de ºtiut durata

crizei, dacã revenirea dupã crizã a fost completã, cefãcea copilul înaintea crizei, dacã au existat fenome-ne presincopale (ameþeli, tremurãturi, tulburãri devedere, transpiraþii, greaþã), dacã alþi membri ai fam-iliei au astfel de crize. La examinarea clinicã se vamãsura tensiunea arterialã în orto ºi clinostatism.Examenele paraclinice care se vor efectua sunt tes-te de sânge (glucoza sericã, ASTRUP, ionograma se-ricã, hemograma, probe inflamatorii), ECG, ecogra-fie cardiacã, EEG, consult neurologic.

Dacã prin corelarea datelor anamnestice ºi pa-raclinice se va putea exclude o afecþiune cardiacãsau epilepsia, se va putea diagnostica o sincopã va-sovagalã.

Recomandãrile în cazurile de sincopele vasova-gale sunt: supliment de lichide, evitarea ortostatis-mului prelungit, evitarea ridicãrilor bruºte, iar cândapar simptome de presincopã, aºezarea în poziþiaculcat, cu picioarele puþin ridicate.

Pentru medic este important sã poatã diferen-þia, de la prima crizã de pierdere a cunoºtinþei, osincopã benignã (foarte frecvent) de epilepsie (des-tul de frecventã) sau de sincopa cardiacã (mult mairarã).

�� Dr. Camelia Toader,Medic Specialist Pediatrie Sanador

L

Prima criz/ de pierderea cuno]tin[ei la copil

Pierderea brusc/ a cuno]tin[ei,urmat/ de c/dere, poart/ denumirea de sincop/. Este cauzat/de sc/derea brusc/ a fluxului desânge ]i, implicit, de oxigen în creier.


Dermatita atopic/Dermatita atopicã este o afecþiune cronicã a pielii,

inflamatorie, pruriticã, eritemato-scuamoasã, legatãde o predispoziþie geneticã numitã “atopie”. Predispo-ziþia geneticã denumitã ºi “teren atopic” reuneºte isto-ricul familial al diferitelor afecþiuni, precum: rinocon-junctivita alergicã, astmul alergic sau dermatita ato-picã. Astfel, riscul de a dezvolta dermatitã atopicãajunge la 50% pentru un copil ai cãrui pãrinþi au vreoafecþiune din cadrul celor incluse în “terenul atopic”.

Dermatita atopicã afecteazã aproximativ 10% dinpopulaþia generalã ºi pânã la 25% dintre copiii dinþãrile vestice. În creºterea incidenþei în þãrile vesticesunt implicaþi factori de mediu precum alergenii dinaer, poluarea, praful, dar ºi influenþa igienei excesive,contactul tardiv al copiilor cu diferiþi alergeni din me-diu: pãr de animale (câine, pisicã), polen, particule depraf.

Principalele semne în cadrul dermatitei atopicesunt: uscãciunea cutanatã permanentã (xeroza), pu-seele de eczemã - roºeaþã, vezicule, exudat, scuame,leziuni cronice, lichenificate (piele îngroºatã, albã ºifoarte pruriginoasã).

Apariþia puseelor de dermatitã atopicã poate fi de-terminatã de: factori climatici - atmosferã uscatã (iar-na), cãldura excesivã, transpiraþie, boli infecþioase însfera ORL ºi boli eruptive sau factori psihologici ºi ali-mentari. Complicaþia asociatã puseelor de dermatitãatopicã este suprainfecþia cu Stafilococul Auriu.

Simptomele ce influenþeazã calitatea vieþii unuipacient cu dermatitã atopicã sunt: pruritul sever, sen-zaþia de “piele care þine”, de înþepãturã, tulburãri alesomnului.

Tratamentul medicamentos asociazã cortizon lo-cal (dermo-corticosteroizi), în pusee, antihistaminicepentru calmarea pruritului ºi antibiotice local/sistemicnumai în cazul semnelor clinice de suprainfecþie apielii.

O importanþã deosebitã în tratamentul dermatiteiatopice este deþinutã de regimul igieno-dietetic: evita-rea alergenilor alimentari: fãinã, lapte, alune, soia ºihidratarea ºi igiena adecvatã pentru pielea atopicã.

BBaazzeellee iiggiieenneeii ppeennttrruu ppiieelleeaa aattooppiiccãã: se va evitaapa fierbinte ºi calcaroasã; sunt de preferat duºurilescurte (5 pânã la10 minute) în locul bãilor prelungite;folosirea unor produse nondetergent, nondelipidante,a unor sãpunuri blânde; clãtire abundentã, uscareapielii dupã duº prin tamponare cu prosopul, nu prin fre-care.

CCaarraacctteerriissttiiccii nneecceessaarree aallee eemmoolliieenntteelloorr iinnddiiccaatteeîînn ddeerrmmaattiittaa aattooppiiccãã:: sã calmeze, sã aibã o structurãrelipidantã, sã aibã proprietãþi antiseptice, o formulãcu toleranþã înaltã, fãrã parfum, fãrã conservanþi; sãfie aplicate în primele 10 minute dupã duº (pielea emai permeabilã pentru emolienþi, aceºtia având o efi-cacitate sporitã).

Folosirea produselor dermo-cosmetice pentru igie-nã ºi reconstruirea barierei cutanate în dermatita ato-picã îmbunãtãþeºte calitatea vieþii pacienþilor ºi pre-vine apariþia puseelor.

LLaabboorraattooaarreellee BBiiooddeerrmmaa asigurã un program com-plet de tratament pentru pacienþii cu dermatitãatopicã prin gama AATTOODDEERRMM. Astfel, gama AATTOODDEERRMMasigurã atât igiena pielii atopice cât ºi tratamentulpuseului de dermatitã atopicã ºi prevenirea recidivei.

Programul AATTOODDEERRMM pentru pielea atopicã:IIGGIIEENNAA AATTOODDEERRMM:AATTOODDEERRMM GGEELL SSPPUUMMAANNTT - curãþã perfect pielea

fãrã sã o agreseze, conþine ingredienþi activi hidratanþiºi agenþi antibacterieni; poate fi utilizat atât pe faþã câtºi pe corp; asigurã o toleranþã optimã, nu conþine par-fum sau conservanþi.

AATTOODDEERRMM SSAAPPUUNN – sãpun solid cu baza de spã-lare blândã, îmbogãþit cu unt de karite ce conferã unplus de hidratare, curãþã blând pielea întregului corp.

PPRROOGGRRAAMMUULL DDEE TTRRAATTAAMMEENNTT AATTOODDEERRMM:AATTOODDEERRMM PPOOZZnn - produs special formulat pentru

tratamentul puseului de dermatitã atopicã; este uniculprodus dermo-cosmetic alternativ sau adjuvant al tra-tamentului cu corticoizi din puseul de dermatitã ato-picã; deþine tripla acþiune antiinflamatorie ºi dubla ac-þiune antibacterianã, ambele necesare pentru scoate-rea pacientului din puseul de dermatitã atopicã; acþiu-nea antiinflamatorie este „cortizol-like” prin interme-diul beta-sitosterolului, fãrã a avea însã efectele ad-verse ale corticoterapiei; nu în ultimul rând, asigurã oemoliere eficientã ce creºte complianþa pacientului latratament.

AATTOODDEERRMM PPPP AANNTTIIRREECCIIDDIIVVÃÃ - primul tratamentcare regleazã echilibrul florei cutanate prin intermediulbrevetului, stimuleazã proliferarea florei saprofite îndetrimentul Stafilococului Auriu; de asemenea, esteprimul produs care stimuleazã (graþie conþinutului învit PP*) reconstrucþia barierei cutanate prin creºtereasintezei endogene(la nivelul pielii) de ceramide ºi acizigraºi, asigurând refacerea solidã ºi pe termen lung acimentului lipidic intercorneocitar, a cãrui deficienþãeste implicatã în fiziopatologia dermatitei atopice.

AATTOODDEERRMM BBAALLSSAAMM DDEE BBUUZZEE – asigurã trata-mentul leziunilor de dermatitã atopicã de la nivelul bu-zelor, prin calmarea inflamaþiei revendicate de anti-leukina 6 ºi hidratarea conferitã de uleiul de avocadoºi untul de karite.

* Stimularea de cãtre vitamina PP a serinpalmitoiltrans-ferazei implicate în biosinteza ceramidelor la nivelul pielii a fostmenþionatã în British Journal of Dermatology în anul 2000. - OO..TTAANNNNOO eett aall.. NNiiccoottiinnaammiiddee iinnccrreeaassee bbiioossyynntthheessiiss ooff cceerraammiiddss..BBrriittiisshh JJoouurrnnaall ooff DDeerrmmaattoollooggyy 22000000


Laboratoire Bioderma Romania SRLTel: 031 860 22 55

www.bioderma.com/ro

25


2011 - 2012

În ultimele decade, obezitatea a devenit una dintrecele mai frecvente boli de nutriþie din lume, avândamploarea unei pandemii, fiind consideratã boala

secolului XXI. Obezitatea reprezintã o problemã majorãde sãnãtate, declanºând comorbiditãþi fizice ºi psiho-logice de tipul DZ tip II, sindrom metabolic, boli cardio-vasculare ºi depresii (Summerbell, Waters, 2005; Hed-ley et al., 2004). Obezitatea primei copilãrii este frec-ventã, prognosticul fiind cu atât mai nefavorabil cu câtmomentul debutului obezitãþii este precoce ºi excesulponderal mai mare.

În prezent se constatã o tendinþã de creºtere cucaracter epidemic a obezitãþii ºi supraponderii, careau ajuns sã afecteze la scarã mondialã aproximativ20-25%, respectiv 45-50% dintre copii ºi adolescenþi.Conform unui studiu efectuat în 79 de þãri, OMS apre-ciazã cã existã 250 milioane de obezi în lume, din carese estimeazã cã 22 milioane sunt copii cu vârsta maimicã de 5 ani. Un studiu efectuat în 2009 (Cole et all.)a arãtat cã 25% dintre adulþii obezi au fost suprapon-derali în copilãrie. Date provenind din studiile NHANESII (1976-1980) ºi NHANES 2003-2006 aratã o creºterea prevalenþei obezitãþii la preºcolarii de 2-5 ani de la5% la 12,4%; la grupa de vârstã 6-11 ani de la 6,5 %la 17%, iar la 12-19 ani de la 5% la 17,6%. RaportulIOTF (International Obesity Taskforce) aratã cã unul din10 copii este supraponderal.

În cadrul Programului Naþional de Supraveghere aStãrii de Nutriþie, 1993-2002, un studiu efectuat deIOMC Bucureºti ºi raportat de OMS în 2003 a arãtat oprevalenþã a supraponderii la copiii 0-4 ani de 6,4% lafete ºi 5,5 % la bãieþi. Un alt studiu, efectuat în 2005-2006 ºi publicat într-un raport al „The InternationalAssociation for the Study of Obesity”, Londra, aprilie,2009, a arãtat cã prevalenþa supraponderii la copiii de11-15 ani este, în România, 14,7% la fete ºi 8,7% labãieþi, cea mai mare înregistrându-se în Malta (31% labãieþi ºi 28% la fete) ºi cea mai micã în Lituania(10,3% la bãieþi ºi 4,7% la fete).

Deºi etiologia obezitãþii este multifactorialã, eaeste legatã în principal de un aport caloric care depã-ºeºte necesitãþile energetice ale organismului. Excesulponderal apare atunci când energia de aport depãºeº-te, pentru o perioadã suficientã de timp, consumulenergetic. În apariþia obezitãþii, pe lângã factorul ge-netic, intervin factorii individuali ºi de mediu, care ac-þioneazã pe cãi neuroendocrine ºi metabolice. Dintrefactorii ambientali cu cel mai mare impact asupra sta-

tusului nutriþional al copilului se evidenþiazã mediul fa-milial, fapt demonstrat într-un studiu efectuat de FaithJO et al. (Pediatrics, 1998). Copiii sunt dependenþi depãrinþi în procurarea mâncãrii, iar obiceiurile alimenta-re ale copiilor sunt constrânse ºi modelate ºi de selec-þiile alimentare ale pãrinþilor, care, la rândul lor, suntdeterminate de contextul cultural, economic, inclu-zând costul, avantajul, gustul ºi accesibilitatea alimen-tului. Studiile au arãtat cã preferinþele alimentare alecopiilor sunt influenþate, în 75% din cazuri, de emisiu-nile TV ºi reclamele comerciale. Actualele medii ali-mentare sunt obezigene, fiind bogate în zaharuri ºigrãsimi, cu conþinut scãzut de fructe, legume, cerealeºi lactate (Liu GC et al., 2002). Anotimpul influenþeazãconsumul de energie, primãvara fiind cel mai mareconsum. Fogelholm et al. (IJO, 1999) aratã cã inactivi-tatea pãrinþilor constituie un factor pozitiv ºi puternicde predicþie pentru inactivitatea copilului.

Aportul alimentar excesiv reprezintã, în mod cert,principalul factor exogen, cu rol în geneza ºi perpe-tuarea obezitãþii. Majoritatea cercetãtorilor atragatenþia cã obezitatea apãrutã în copilãrie ºi menþinutãla vârsta de adult este mai greu de tratat decât obezi-tatea apãrutã la maturitate. Obezitatea copiilor dinsecolul XXI duce inevitabil la scãderea speranþei deviaþã. Promovarea unui stil de viaþã sãnãtos la copiiiobezi ºi supraponderali este importantã, cu scopul dea creºte calitatea vieþii.

Bibliografie

Barlow Sarah E., Expert Committee Recommendations

Regarding the Prevention, Assessment, and Treatment of

Child and Adolescent Overweight and Obesity: Summary

Report, PEDIATRICS Vol. 120 Supplement December 2007,

pp. S164-S192.

www.cdc.gov/nchs/NHANES 2005-2006. Prevalence of

Overweight Among Children and Adolescents: United States;

Childhood Overweight.

Ogden CL, Flegal KM, Carroll MD, Johnson CL. Over-

weight and obesity among US children, adolescents, and

adults, 1999-2002. JAMA 291:2847-50. 2004.

James, Philip. IOTF Childhood Obesity Report, May 2004.

www.who.int/child-adolescent-health. Obesity: preven-

ting and managing the global epidemic, Report of a WHO

Consultation, Geneva, 2004.

Leigh Deborah Anderson, Bernadette Mazurek Melnyk,

Prevention and Early Treatment of Overweight and Obesity in

Young Children: A Critical Review and Appraisal of the Evi-

dence, Pediatr Nurs., 2007; 33(2):149-161.

�� Asist. univ. dr. Simona Co]oveanuMedic specialist pediatrie

U.M.F. Craiova, Clinica II Pediatrie,Spitalul Clinic Jude[ean de Urgen[/ Craiova

[email protected]

Obezitatea la copil,un risc major

26



Medicina nuclearã pedia-tricã se referã la exami-nãrile, în principal scin-

tigrafice, la nou-nãscuþi, copiimici, preºcolari, ºcolari ºi ado-lescenþi. Copiii sunt expuºi la odozã minimã de iradiere, frec-vent mult mai micã comparativcu cea obþinutã din examinãrileradiologice, cantitatea de radio-farmaceutic folositã fiind calcu-latã pe kg corp ºi în doza mi-

nimã necesarã pentru realizarea investigaþiei. Exa-minãrile scintigrafice se folosesc pe plan mondial depeste 40 de ani, fãrã a fi raportate reacþii adverse petermen lung, extrem de rar apãrând mici reacþiialergice nesemnificative. Principalele tipuri de exa-minãri utilizate la copii sunt:

� scintigrafia osoasã cu evaluarea tumorilorosoase primitive (cu stadializarea acestora) ºi

secundare, suspiciunea de necrozã asepticã, osteo-mielite, artrite, fracturi de stres;

� Scintigrafie renalã – prin care se realizeazãevaluarea funcþiei renale a fiecãrui rinchi în parte, cudate importante în uropatia obstructivã, pielonefrite,necrozã tubularã acutã, reflux vezico-ureteral, trans-plant renal;

� Scintigrafia diverticulului Meckel;� Scintigrafia hepato-splenicã, cu punerea în

evidenþã a splinelor accesorii, cazurilor de asplenie,infarcte splenice;

� Scintigrafia cãilor biliare cu diagnostic dife-renþial între atrezia biliarã ºi hepatita neonatalã,întreatrezia biliarã extra- ºi intrahepaticã;

� Scintigrafia tiroidianã - cu evaluarea formaþiu-nilor nodulare (noduli „calzi” sau „reci”), a tiroidelorectopice, diagnosticul hipo/hipertiroidiilor;

� Scintigrafia pulmonarã - cu evaluarea regiona-lã a perfuziei pulmonare, ageneziei de arterã pulmo-narã, trombembolism pulmonar, ºunturi cardiacedreapta-stânga, hipertensiune pulmonarã etc.;

� Cardiologie nuclearã - evaluarea cardiomio-patiilor, transplant, hipertrofiilor ventriculare drepte.

În timpul investigaþiilor scintigrafice (care potdura 5-20 minute), este bine ca pãrinþii sã stea cucopiii lor pentru a-i calma ºi a reduce astfel even-tualele artefacte de miºcare ce pot apãrea. Pentrucopii mai mici de 3 ani se recomandã sedarea uºoa-rã a acestora.

Medicina nuclear/ \n pediatrie

�� Medicina nuclear/ este o specialitate imagistic/ ce ofer/, cu ajutorul radiofarmaceuticelor, informa[ii despre func[ionalitatea

unor organe ]i sisteme ale organis-mului. Imaginile se ob[in prin

detec[ia energiei emise \n afara cor-pului de molecula radioactiv/, partea radiofarmaceuticului administrat,

iar informa[iile ob[inute nu pot fifurnizate de alte tehnici imagistice

(neiradiante - ecografie, IRM sau radiante-radiologie, CT). ��

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

MEDICAL MARKETCD bazã de date!

BBaazzaa ddee ddaattee mmeeddiiccaallãã ccoonnþþiinnee::�� spitale (date contact, lista medici, dotãri, servicii medicale prestate)

�� centre ºi cabinete medicale private

�� medici de familie

�� stomatologii

�� farmacii

�� furnizori de aparaturã ºi consumabile medicale

�� selecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument me-dical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumireaunitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

�� selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.

CCoommeennzzii llaa 002211//332211..6611..2233,,

rreeddaaccttiiee@@ffiinnwwaattcchh..rroo

C DC D

bazã de dat

bazã de date e

28



Imersia corpului în apã determinã perturbareahoemostaziei, care este însoþitã de reacþii reglatorii lanivelul funcþiilor vitale ºi metabolice. Reacþiile reglatoriidepind de capacitãþile funcþionale ale organismului,de temperatura apei ºi de nivelul pânã la care se faceimersia.

Apa acþioneazã asupra organismului scufundatprin presiunea hidrostaticã, care acþioneazã asupracorpului atâta timp cât acesta este scufundat.

UUnnaa ddiinn rreeaaccþþiiiillee rreeggllaattoorriiii se produce la nivelulaappaarraattuulluuii ccaarrddiioovvaassccuullaarr prin creºterea volumului desânge circulant cu 0,7 litri (Senati, 1998). Din aceastãcantitate 1/3 este preluatã de inimã, iar restul de ma-rile vase de sânge. Volumul sistolic creºte cu 27-30%în cazul în care imersia este realizatã pânã la nivelulgâtului, ceea ce înseamnã cã el creºte de la 70ml/bã-taie la 100 ml/bãtaie. În timp ce volumul sistolic creºtedatoritã imersiei de la nivelul apendicelui xifoid la ni-velul gâtului, frecveþa cardiacã scade cu 12-15% fiinddependentã ºi de temperatura apei. La 25°C frec-venþa cardiacã descreºte cu aproximativ 12-15 bã-tãi/minut (Evans º.a., 1978). La o temperaturã ter-moneutrã descreºterea este mai micã de 15%, în timpce la temperaturi ridicate creºte semnificativ, determi-nând ºi creºterea debitului cardiac (Dressendorfer,1976).

ªi la nniivveell ppuullmmoonnaarr au loc reacþii reglatorii ca ur-mare a scufundãrii corpului în apã. Aceste reacþii sedatoreazã pe de o parte cantitãþii mai mari de sângecirculant, iar pe de altã parte datoritã presiunii hidro-statice care apasã pe cutia toracicã.

Capacitatea funcþionalã rezidualã se reduce cupânã la 54% din valoarea sa datoritã imersiei pânã la

nivelul apendicelui xifoid (Agostoni, 1966) ºi se da-toreazã reducerii volumului respirator de rezervã, pre-cum ºi scãderii volumului rezidual cu pânã la 15%(Nakazawa, 1994).

Imersia corpului pânã la nivelul apendicelui xifoidva determina descreºterea capacitãþii vitale cu 6%, întimp ce imersia pânã la gât are ca rezultat descreº-terea capacitãþii vitale cu 9%. Aproximativ 50-60% dinaceastã reducere a capacitãþii vitale se datoreazãcreºterii volumului de sânge de la nivelul toracelui, întimp ce 40-50% se datoreazã presiunii hidrostaticecare acþioneazã în sens contrar musculaturii inspira-torii (30,33). Presiunea pe cutia toracicã o micºoreazãpe aceast cu aproximativ 10% în timpul scufundãrii.

În timpul iniþierii unei imersii totale cu copilul micse poate întâmpla ca acesta sã înghitã o cantitate deapã datoritã reflexului de deglutiþie.

Din punct de vedere anatomic existã douã cãi deacces, care sunt reprezentate de nas ºi de gurã.Aceste douã cãi deservesc douã trasee ºi anume:

� traseul digestiv prin esofag la stomac, pentrusubstanþele lichide ºi cele solide,

� traseul respirator prin trahee pentru aerul inspi-rat ºi cel expirat.

La intrarea în calea respiratorie existã o adevãratãbarierã. Ea funcþioneazã cu regularitatea, fiind un au-tomatism, fãrã control voluntar. Ea poate funcþionaînsã ºi cu control voluntar. Aceastã barierã este repre-zentatã de corzile vocale. Spaþiul format între celedouã corzi vocale se numeºte glotã.

Reflexul de închidere al glotei este înnãscut ºi vapermite dupã naºtere deglutiþia. Prin acest reflexeste protejatã calea respiratorie de pãtrundereasubstanþelor lichide ºi a celor solide. Astfel apare

Imersia la nou-n/scut ]i copilul mic- studii ]i cercet/ri experimentale -

Adaptarea imediat/ a organismuluila schimbarea mediului \nconjur/torse poate produce imediat ce corpuleste introdus \n ap/. Acestemodific/ri adaptative au loc lanivelul aparatului cardiovascular,aparatului respirator, sistemului osos ]imuscular, aparatului renal ]i la nivelulglandelor endocrine.

29


2011 - 2012

apneea. Dacã apneea este prelungitã, se va crea unalt reflex care va determina deschiderea barierei,respectiv a glotei. Deschiderea voluntarã a glotei întimpul imersiei va determina expirul, manifestat prinprezenþa bulelor de aer.

În cazul unei imersii mai lungi, copilul va ieºi dinapã cu capul în hiperextensie. De asemenea copilula inspirat deja o micã cantitate de apã, prezentã încãile nazale, determinând tuse. Acest reflex de tuseeste unul care protejeazã copilul sã nu se înece cuapa inspiratã.

Un lucru la fel de important îl reprezintã influen-þa pozitivã sau negativã rezultatã în urma controluluirespiraþiei, datorat activãrii repetate a reflexului deapnee de fiecare datã când se iniþiazã imersiile.Este foarte important modul în care se adapteazã fe-tusul ºi nou-nãscutul la diferitele situaþii în careapare deficitul de oxigen.

Imersiile cu copilul mic nu sunt mai lungi de 3-5secunde, maxim 8 secunde. O astfel de imersie nuva produce un deficit de oxigen, dar este necesar caºi cãile respiratorii sã fie protejate de pãtrundereaapei.

Apa iritã mucoasele ºi declanºeazã un acces detuse când apa este inhalatã. Reflexul de tuse esteuna dintre cele mai primare reacþii ale sistemuluinervos central. Nou-nãscutul reacþioneazã utilizândacest reflex când este necesar. Pe mãsurã ce copilulcreºte, se maturizeazã ºi sistemul nervos central, iarcortexul preia controlul, iar aceste reflexe primarevor dispãrea.

Existã mai multe mecanisme care protejeazãcãile respiratorii. Nervii care controleazã reflexul deapnee sunt:

� nervii trigemeni, care primesc informaþii de lareceptorii care rãspund la senzaþia de rece ºi umed,

� nervul glosofaringian, care se activeazã prininformaþiile primite de la papilele gustative situate încavitatea bucalã,

� nervul laringial superior, care primeºte infor-maþii de la papilele gustative situate în gât.

Când aceste reflexe sunt activate se va opri res-piraþia, în timp ce centrul de control al respiraþiei dinbulb va fi blocat. În acelaºi timp se va înregistra oscãdere a frecvenþei cardiace, numitã bradicardie.

Cealaltã variantã este aceea a folosiriitelereceptorilor:

� vizuali – copilul vede cã urmeazã sã se scu-funde,

� auditivi � senzitivi – simte ceva pe care îl asociazã

imersiei.

De aceea ccooppiilluull mmiicc rreeaaccþþiioonneeaazzãã vvoolluunnttaarr îînncceeeeaa ccee pprriivveeººttee ccoonnttrroolluull rreessppiirraaþþiieeii,, mmaaii eexxaacctt aaaappnneeeeii.. AAcceesstt lluuccrruu ddeetteerrmmiinnãã aaccttiivvaarreeaa ccoorrtteexxuulluuii,,ddeetteerrmmiinnâânndduu--ll ssãã rrããssppuunnddãã ffiiee pprriinnttrr--oo ffrreeccvveennþþããccaarrddiiaaccãã nneesscchhiimmbbaattãã ssaauu pprriinn ccrreeººtteerreeaa ffrreeccvveennþþeeiiccaarrddiiaaccee,, ttaahhiiccaarrddiiee..

Knut Rosen a fãcut studii pe copilul mic carepractica înotul ºi a utilizat electrozi, pe care i-a lipitpe piele. Astfel a reuºi sã obþinã electrocardiograme,care au relevat schimbãrile produse la nivelul frec-venþei cardiace. Studiile au prezentat reacþiile unuicopil cu vârsta de 2 sãptãmâni, care a fãcut primasa imersie. Imersia a durat câteva secunde. Ceea ces-a remarcat a fost scãderea frecvenþei cardiace, iarelectrocardiograma a înregistrat mai puþine bãtãidecât înaintea imersiei. Au fost necesare apoi 20 desecunde pentru ca ºi bebeluºul sã înceapã sãrespire din nou ºi tot atâta timp pentru ca frecvenþacardiacã sã revinã la normal. Aceastã reacþie sedatoreazã faptului cã copilul este foarte mic ºi fap-tului cã era la prima sa imersie.

Exerciþiul fizic acvatic determinã o ssccããddeerree aatteennssiiuunniiii aarrtteerriiaallee la copii. Tensiunea arterialã sereduce datoritã unei rezistenþe periferice vascularemai scãzute.

SSttuuddiiiillee aauu rreelleevvaatt ffaappttuull ccãã llaa ccooppiiii ssuubb 66 lluunnii,,îînn ttiimmppuull iimmeerrssiieeii,, aappaarree oo ssccããddeerree aa ffrreeccvveennþþeeiiccaarrddiiaaccee,, ccaarree nnee iinnddiiccãã ccãã mmeeccaanniissmmuull rreefflleexx ddeeaappnneeee eessttee uuttiilliizzaatt.

PPee mmããssuurrãã ccee ccrreesscc,, ccooppiilluull nnuu mmaaii ffoolloosseeººtteeaacceesstt mmeeccaanniissmm rreefflleexx,, ccii îînncceeaarrccãã ssãã îînnvveeþþee ssãã--ººiimmeennþþiinnãã rreessppiirraaþþiiaa îînn ttiimmppuull iimmeerrssiieeii.

�� Anca Grecu Manager Baby Spa

30



Este o întrebare care, la un moment dat, atuncicând eºti pãrinte, apare oricum.

Afectarea vederii poate deveni un handicap ma-jor în integrarea socialã ºi profesionalã ºi, de aceea,este bine sã ºtim urmãtoarele:

Vederea se dezvoltã ºi evolueazã minut cu mi-nut din primele clipe ale existenþei noastre, iar pen-tru ca acest lucru sã se întâmple la parametri nor-mali trebuie îndeplinite câteva condiþii esenþiale:

� o structurã anatomicã normalã a ochilor,� poziþie paralelã a acestora,� miºcãri normale ºi paralele,� un sistem nervos dezvoltat normal.Orice eveniment intranatal, perinatal, genetic

sau accidental care perturbã condiþiile menþionateîn primele luni de dezvoltare a copilului poate com-promite vederea unuia sau a ambilor ochi.

Întrebarea fireascã pe care ºi-o pune oricarepãrinte este “când ar fi cel mai oportun sã-i fac co-pilului un control oftalmologic ?”

Copiii nãscuþi prematur, cu greutate micã, cuscor APGAR mic, precum ºi copiii proveniþi din sarci-ni gemelare ºi multiple sunt predispuºi la afecþiunioftalmologice. Consultul oftalmologic PRECOCE(chiar în maternitate) ºi tratamentul fãcut de medi-cul specialist oftalmopediatru la un prematur îi poa-te salva vederea în cazul retinopatiei de prematuri-tate.

Care sunt semnele în prezenþa cãrora pãrinteletrebuie sã ajungã cu bebeluºul URGENT la oftalmo-logul pediatru, dacã le observã?

� pupila albã sau orice opacitate (albeaþã),� pleoapa cãzutã – ochiul nu se deschide,� orice asimetrie de aspect a ochilor: o cornee

mai mare, un ochi mai mic sau mai proeminent de-cât celãlalt, pupile inegale, lãcrimare inegalã,

� ochii “jucãuºi”- miºcãri oscilatorii ale ochilor,� roºeaþã, prezenþa secreþiei abundente,� ochii încruciºaþi permanent.

Mulþi pãrinþi considerã cã strabismul la bebeluº(un ochi care “fuge”) este fiziologic, adicã normal.Nu este real. Strabismul fiziologic dispare în generalpânã la vârsta de 6 luni ºi este de regulã divergent(ochiul sau ochii “fug” spre exterior). Orice strabismevident prezent dupã vârsta de 6 luni trebuie exa-minat de medicul specialist.

Alte erori: “examenul oftalmologic se face dupã3 ani, pentru cã pânã atunci nu colaboreazã”. Înrealitate, un copil pate fi examinat ºi evaluatoftalmologic în orice clipã a existenþei lui, încã dinprima zi.

Copiii care provin din familii cu probleme oftal-mologice trebuie de asemenea examinaþi în PRIMULAN DE VIAÞÃ, în special dacã au existat afecþiuni of-talmologice congenitale ºi genetice.

În familiile unde existã purtãtori de ochelari per-manenþi, cu sau fãrã istoric de strabism, dar maiales unde existã membri ai familiei cu “ochi le-neº”(ambliopie), copilul trebuie examinat ÎNAINTEDE VÂRSTA DE 2 ANI.

Chiar dacã totul pare sã fie normal pânã la 2-3ani, iar dupã aceasta vârstã copilul pare sã aibãprobleme fie de vedere, fie de poziþie a ochilor saualte semne ºi simptome apãrute oarecum pe par-curs, trebuie examinat cât mai RAPID dupã apariþialor.

În mod normal, orice copil ar trebui examinat dinpunct de vedere oftalmologic cel puþin o datãÎNAINTE DE VÂRSTA DE 3 ANI (ºi nu dupã) sau, în celmai rãu caz, înainte de vârsta de 5 ani sau mãcarsupus unui screening, lucru pe care l-ar putea facechiar medicul de fami-lie.

În lipsa unor pro-grame naþionale dedepistare ºi prevenirea afecþiunilor oftalmo-logice la copil, singu-rele speranþe rãmân:pãrintele responsabil,medicul de familie ºipediatru, precum ºipublicaþiile cu þinutã,care ne ajutã pe noi,specialiºtii, sã comu-nicãm direct cu cei in-teresaþi.

Dr. Daniela CIOPLEANMedic Primar OftalmologPre]edintele Societ/[iiRom`ne de Strabologie]i OftalmopediatrieClinica Oftaprowww.oftapro.ro

Copilul meu vede bine ?

supliment-pediatrie-2011-2012

Documents