Transcript
Page 1: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

SEMINARIUMVARADIENSIS

Supliment al Revistei Vestitorul

Realizat de Seminarul Teologic Greco-Catolic „Sfinţii Vasile, Grigore şi Ioan”, Oradea

A n u l X I I IN u m ă r u l

7(93)A P R I L I E

2 0 1 7

1

Ființaumanăafostîntotdeaunapreocupatădeproblemavieții șiamorții, indiferentdacăaceastaafost abordatădeomul simplu, strâns legatdenaturășiinfluențatdenumeroasesuperstiții,saudeomuldeștiință,filozofsauscriitor.Printreizvoarelefilozofieisenumărășiacesteîntrebăriexistențialepecareoriceomșilepune,maidevremesaumaitârziu:„Careestesensulvieții?”,„Decetrebuiesămurim?”,„Ceseîn-tâmplădupămoarte?”sau„Deundevinemoartea?”.Concepția despre moarte este foarte importantă înviațafiecăruiadintrenoi,deoarecedeterminămodulîncarevomtrăiaceastăviațășicumnevomîndreptaspreinevitabilulsfârșit. Din perspectivăafricană, moartea este otranziție naturală dinsprelumea vizibilă spre lumeainvizibilă; spiritul, esențapersoanei, nu este distrusodatăcumoarteafizică,cisemutăpentrua trăi într-olume paralelă. Astfel, întrelumeavizibilășiceainvizibilă,existăolegăturăspi-rituală foarteputernică.Pentrunoi, euro-americanii,viața este văzută ca o înșiruire de etape: începe laconcepereșiseterminăcumoartea.Așadar,moarteaesteceacaremarcheazăsfârșitulvieții.Literal,înmo-mentulcândmoare,persoanaînceteazăsămaiexiste.Înmodcontrar,concepțiaafricanăvedemoarteacaoetapăintegrată,carecontinuăexistențapersoanei.Oa-meniinuînceteazăsăexisteodatăcumoarteafizicăcitrecînlumeaspiritualăpentruatrăiîncomunitatea„morțilorvii”. Totuși, în concepția lor, moartea nu soseșteniciodată din senin. Este trimisă de Dumnezeu saudecătreunvraci(șaman).Boalanuestevăzutăcaun

faptnaturalcicaopedeapsăcareprovinecaurmareaacțiuniialtcuiva.Pentruafricani,moarteaestese-parareadintresufletșitrup.Viațadeapoiesteprivităcaoprelungireaviețiiprezente.Unprunccaremoa-re,n-arealizatnimicimportantînlumeaacestașivaaveaoviațădeapoineînsemnată,pelumeacealaltă.Unsclavvafisclavșipelumeacealaltă.Înschimb,oameniiliberi,maicuseamăliderii,voraveaomareputereșipelumeacealaltă.Dupăcaracterulmoralpecarel-auavutpeacesttărâm,vorfibinefăcătorisaurăufăcători,iarîncazuldinurmă,ceiviivoraveamo-

tivesăseteamă.Copiiișisclaviisuntîngropați fărămareceremo-nieșiuneorichiarînziuaîncare au murit. Dimpotrivă,cei respectați din pricinavârstei lor saușefii,primescmarionoruriîncazdedeces.Așputeaspunecă,pen-tru popoarele din Africa,moartea este evenimentulcelmai important din viață;

estefoarteimportantcumtrecidincolo.Cândcinevamoare,toatălumeadinsatseadunălaînmormântareși participă cu daruri sau chiar bani, pentru a ajutafamiliaceluicareamurit.Dacănupoțiparticipa laînmormântare,fiinddeparte,vatrebuisă-țiaducida-rul înmomentul când te întorci în sat.Dacă nu veifaceasta,existăriscul,caînmomentulcândmoarteasoseșteșipetărâmultău,sănupoțifiîngropatînsatuldeorigine,ceeace,pentruei,esteoadevăratătrage-die.Un fapt interesant, înCoasta deFildeș, este căautoritățileaudecretatosingurăziîncaresepotfaceînmormântări:sâmbăta.

Fr. Florin BODE Vicerector

AFRICA – O ALTĂ LUME (VII)Moartea – bucurie sau tristețe?

„Venim în brațele oamenilor; ne ducem în brațele oamenilor.”

(Proverb african)

(continuareînpag.2)

Page 2: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

2 Seminarium Varadiensis

Aceastădecizieafostluatădeoarececeimaimulțilăsauoricefeldeactivitate,chiarșiserviciul,pentru a-și putea conduce, pe ultimul drum, ruda,prietenul sau consăteanul. Pierderile erau notabile,șiastfels-aintrodussâmbătacaunicaziîncaresepotfaceînmormântări.Astfel,dacădefunctuleraopersoană importantă a satului, corpul său ar puteafi păstrat lamorga, special construită pentru acestlucru,chiarșidouă lunipânăafi înhumat, tocmaipentrucalaînmormântareasasăpoatăparticipatoțiceicarel-aucunoscut. Unuldintreprimelelucruricarem-aufrapatdupăceamajunspeacelemeleaguriafostcontrastuldintrefelulîncareeiîșiduceauaceastăexistențăefe-merășicelîncareplecaudinea:întimpceîncasemulțiaveaupământpejos,sauîncelmaibuncaz,unpicdeciment,sicrieleloreraufoartefrumoslucrate.Casele lor erau sărăcăcioase, în schimbmorminte-leerauaproapetoateîmbrăcateîngresieșifaianță.Mareatrecere,cumonumeaLucianBlaga,eraatâtde importantă pentru ei, încât erau foarte atenți lamodulîncareființalorpleacăsprecelălaltmoddeexistență.Așputeaspunecăpentrueimoarteaeraunadevărattovarășdedrum,un„prieten”pecare,mairepedesaumai târziu, trebuiesă-l întâlnească.Noi,europenii,oprivimcumultăreticență,capeundușmancarevinepeneașteptatecasăne răpeascăființeledragisauchiarpenoiînșine;neluptămcueapânăînultimaclipă,fiinduneoricapabilisă trans-formămchiarșifiresculînnefiresc,doarpentrua-imaifuraoclipă.ÎnAfricamoarteaesteprivităaltfel.Cultulstrămoșilorocupăunloccentralînactivitateareligioasăapopoarelorafricane.Înciudafaptuluicăfiecaretrib,clansauchiarfamiliearepropriulritualșipropriilepracticiparticulare,existăoseriedeca-racteristicicomunealeacestuicult. Moartea nu transformă în mod normal orudă în strămoș. Sunt necesare o serie de condițiiși de ritualuri. În general, o persoană fără urmașinupoateajungesăfiestrămoș,deaceeaestefoarteimportantpentruoamenisăaibămulțicopii,pentrucaaceștiasăîipomenească, iarrăposațiisădevinăastfel strămoși. Adeseori, un nou-născut primeștenumeleunuistrămoș,pentrucaacestasăocroteascăîncontinuare familia.Dacăeste tratatcurespectulcuvenitșidacăiseaducfrecventofrande,strămoșul,care „trăiește” de obicei alături de familia sa pen-truaoproteja,poateaducemultebeneficiiprecumsănătate,viațălungă,recoltebogate,darpoatefișiextremdenocivdacăesteuitatsaudacănumaiestevenerat. Nu există cimitire, ca la noi, mormintele

fiind amplasate undeva lamarginea satului, lângădrum,tocmaicaaceastăcomunicaresăfiefacilitată. I-amgăsit,așadar,peceidinCoastadeFildeșcu o concepție „primitivă” (după părerea noastră)înceeacepriveștemoartea.Aceamoarte,însă,nuesteunconceptînfațacăruiaseînchidsaucareîiblochează;nufactotposibilulsăoalungesausăotrimităcâtmaideparte;oîntâlnescfrecventașacăadevenitparteintegrantădinviațalor.Nufugdeeaașacumfugimnoi,încercândprinoricemijloacesăneprelungimviațașisăceremsoarteiîncăunanînplus.Acumulândtotmaimultelucruri,nouăneestegreusănedezlipimdeeleșiastfelvedemmoarteacaundușman,caunhoțcarevinecândteaștepțimaipuținsă-țiiatotceeaceaiacumulatpânăatunci.Eisedespartmaiușordeviață;«fricaestemaimaredecâtpericolulcareaprovocat-o»spuneunproverbde-allor. În cartea sa „Când se încheie jocul, totulse întoarceîncutie”,JohnOrtbergspunecăexistăîn noi o tânjire care nudispare.Egiptenii au con-struit piramidele, grecii puneau o monedă de aursub limba celui decedat, ca acesta să-i poată plătiluntrașului pentru traversarea râului Styx, iarmairecent, când JohnnyCarson, unmare comic ame-rican,afostîntrebatcecuvintedoreștesăisescriepepiatrafunerară,aspus:„Nerevedemîncurând!”.Philip Yancey scrie că până și atitudinea noastrăfațăderealitateamorțiisugereazăfaptulcăamfostcreați pentru cevamaimult.Unul dintre lucrurilecare indicăexistențauneialte lumiesteatitudineanoastrăfațădemortalitate:«Naturatrateazămoar-teacapeunfenomennormal,temelialanțuluitrofic,careestedeoimportanțăcrucială.Numainoi,oa-menii,reacționămlamoarteprinșocșioamplifica-reasituației,cașicumnune-amputeaobișnuicuaceastărealitate.Îmbrăcămcadavreleînhainenoi,leîmbălsămămșileîngropămînsicrieermeticeșiîncavouridebeton,pentruaîncetinidescompunereanaturală.Manifestămunrefuzîndărătnicdeacedaînfațaacesteiexperiențe,careesteceamaiputerni-cădinviață...Într-unmodcareestespecificspecieinoastre,noi,aici,nusuntempedeplinacasă.Caunsimptomalacestuifapt,tânjimdupăcevamaimărețșimaidurabil».AcelașiOrtbergcontinuă:„Într-ozitotulsevaîntoarceîncutie.PoatecăînviațaaceastaaicrezutcăeștiStăpânulTableideJoc.Saupoatecăaijucatrolulunuipion.Darcevomspunecândvasosivremeasăplecăm?Celevomtransmitecelorpecareîilăsămaici:«Nerevedemîncurând!»sau«Astaetot,prieteni!»?”.

(urmaredinpag.1)

„Pentru un creștin, moartea nu înseamnă decât o schimbare a adresei...” (AnneLamott)

Page 3: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

3Seminarium Varadiensis

BucuriaÎnvieriiDomnuluiNostruIsusCris-tos,celebratăînDuminicaSfintelorPaşti,trebuiepre-cedatădemeditareaasuprasuferinţeiSalepeCalvar,depătimireaşimoarteaSapeCruce. IarîntimpceÎlînsoţimînmeditaţiaşirugă-ciuneanoastrăde-alungulvieţiiLuidureroase,sănuuitămcăşinoisuntemprotagoniştiiacelororori,pen-tru că Isus a purtat păcatele noastre ale fiecăruia înparte.AmfostrăscumpăraţidelamoarteaceveşnicăcupreţulSângeluiluiCristos. PătimireaDomnuluitrebuiesăfieotemăfrec-ventăarugăciuniinoastre,maialesînacesteziledinapropiereaMisteruluiCentralalMântuirii.Căcicon-templându-Lbatjocoritşiapoisupuslachinuriledinurmă,chiardacăamaveaoinimătarecapiatra,totvatrebuisăneumilimşisăscoatemtoatătrufiadinnoi.Înmeditaţie,PătimirealuiCristosiesedincadrulrecealistorieisauacelaalconsideraţieipioase,pentruaneapărea în faţa ochilor întoatăcruzimeaei. Astfel putemcontempla pătimirile luiCristosînmeditaţianoas-trăpersonală,cândcitimSfântaEvaghelie,înmis-terelededurerealeSfân-tului Rozariu, în „CaleaCrucii” pe care o facemînaceastăperioadă.Tre-buiesăÎlcontemplămpeIsusînsuferinţăcuochiisufletului, astfel încât săputem simţi infinita Luidurere şi răbdare. Să-Lcontemplămpe Isus înGrădinaMăslinilor, unde Seîncarcăcutoatepăcatele lumii,oferindu-SepentruaplăticuViaţaLuitoatedatoriilenoastre,pentrupăca-telecomiseşipentruaceleacareaveausăfiesăvârşitepânălasfârşitullumii.Domnulnunumaicăadatso-cotealăpentruvinaaltora,ciS-aşifăcutunacunoi,aşacumsefacetrupulcucapul:avrutcavinilenoas-tresăfiealeLui;pentruaceasta,nunumaicăaplătitcuSângeleSău,cişicuruşineadealefisăvârşit. Isus suferă singur înGrădinaMăslinilor; peceitreidiscipolipecareîiluasesă-Lînsoţeascăîigă-seştedormind.Astfel,Elîivedeîntotdeauna,întoa-tesecoleleistoriei,peaceiprieteniaisăidormindînpost,fărăsăiaseamalaapropiereaduşmanului. Trebuie să ne rugămmereu, dar există mo-mente în care este nevoie ca rugăciunea să fie maiintensă.Abandonareaeiar însemnaabandonarea luiCristos.„Decedormiţi?”le-azisdiscipoliloratuncişinouăastăzideasemenea:„Sculaţi-văşirugaţi-vă,casănuintraţiînispită”.Deaceeatrebuiesă-Ispunem

Domnului în rugăciunile şi în meditaţiile noastre:„Dacă vezi cămă apasă somnul, dacă descoperi cădurereamăsperie,numălăsa.Spune-mi,caşiuceni-cilorTăi,căainevoiedemine,deiubireamea.Spu-ne-necăpentruaTeurmaşianutepărăsidinnouînfațaduşmanilorcare-ţidorescmoartea,trebuiesăneînvingemsomnul,pasiunile,comoditateaşiuneoridurerea.” MeditareaasuprapătimiriiluiCristosneadu-cenumeroasefoloase,maialesneajutăsăavemomaimareaversiunepentrupăcat,căci„Elafoststrăpunspentru nelegiuirile noastre, zdrobit pentru fărădele-gilenoastre.”Suferinţele luiCristosneîndeamnăsăocolimpăcatul,săfugimdetotceeacepoateînsem-na lipsit de chef şi lene.Dacă vreodatăDomnul vaîngădui în viaţa noastră boli, dureri sau împotrivirideosebitdegrave,nevorfidemareajutor,precumşialinarecontemplareadurerilorPătimirilorluiCristos.

Elaîndurattoatesuferin-ţelefiziceşimorale,căcia avut de suferit pentruîntreagaomenire. Încontemplaţianoas-tră,săneexaminămcon-ştiinţa şi fidelitatea faţăde exigenţele vocaţieinoastre. Dumnezeu neaşteaptă,înciudapăcate-lor şi greşelilor noastre,într-o rugăciune încre-zătoare şi în confesiune.Acela care înainte depăcat ne-a interzis săpăcătuim, odată ce l-am

comisnuînceteazăsăneaşteptecasănedeaiertareaLui. SănepropunemsăneapropiemmaimultdeSfântaFecioarăînacestezileşisăorugămsăneîn-veţecumsă-Lcontemplămînacesteclipe,cândasu-feritatâtdemultpentrunoi.SfântulTomadeAquinoscria:„PătimirealuiCristosestedeajunsspreaslujidreptîndrumareşimodelîntregiinoastrevieţi.”Într-ozi,învizitălaSfântulBonaventura,SfântulTomaîlîntreabăîncelucrăriagăsitoatâtdebunădoctrinăcarei-a inspiratoperelesale.SezicecăSfântulBo-naventurai-arfiarătatuncrucifix,înnegritdecîtdemulteoriafostsărutat,spunându-i:„Iatăcarteacareîmidicteazaceeacescriu;puţinulpecare-lscriudeaicil-amînvăţat!” Cuochiiaţintiţilacrucifix,sfinţiiauînvăţatsăiubeascăşisăpătimeascăcuadevărat.Lafeltrebu-iesăînvăţămşinoi.Amin!

Pr. Anton RUSAsistent spiritual

CONTEMPLAREA PĂTIMIRII LUI ISUS

Page 4: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

4 Seminarium Varadiensis

„Ziua învierii să ne luminăm popoare ! PaștileDomnului,Paștile!Cădelamoartelaviațășidepepă-mânt la cer,Hristos -Dumnezeu ne-a trecut pe noi, ceice cântămcântaredebiruință”- spuneprimacatavasie aÎnvierii.Într-adevăr,„ZiuaÎnvieriisăneluminămpopoa-re”,căcifărăÎnvierealuiHristos„zadarnicăestecredințanoastră”(1Cor.15,14).ÎnviereaDomnuluișiDumneze-uluișiMântuitoruluinostru,IsusHristosnuestedoarunevenimentistoricpetrecutînurmăcu2000deani;elesteșimisterulcentralalcredințeinoastre.Dintretoatereligii-lepământului,creștinismulestesuperiorprinfaptulcătoțifondatoriireligiilorsuntmorți,doarIsusHristosaînviat.Momentul Învierii și începerea creștinismului a marcatatâtdeprofundistoriaomenirii, încâtchiarșicalendarulcivilesteraportatlamomentulHristos.Carealtăreligiealumiiareunastfeldeaport? OdatăcumoartealuiHristospecruceianașterecaentitateșibiserica.SângeleșiapacursedincoastaMân-tuitorului reprezintăEuharistia,careesteelementulcen-tralșivitalalviețiicreștine:„CelcemănâncătrupulMeuşibeasângeleMeuareviaţăveşnică,şiEuîlvoiînviaînziuaceadeapoi.”(In.6,54).AceastăBisericăsevama-nifestapublicînziuadeRusalii,momentdincareputemvorbicainstituțiedespreBiserică. Momentul Învierii face trecereade lamoarte laviață,delanoaptelazi,delaomulcelvechilaomulcelnou,delaVechiulTestamentlaNoulTestament,motivpen-trucare,înliturghianoastrăbizantină,înSăptămânaMaretimpulcronologicseinverseazășicapătăoaltăconotație,rânduiala Utreniei se face seara iar rânduiala Vecernieidimineața.Aceastătreceredelaomulcelvechi,subjugatde rana păcatului strămoșesc trece la omul cel nou prinevenimentul Învierii, dar se actualizează personal pen-trufiecareprinsacramentulBotezului.NuîntâmplătorînnoapteadeÎnviere,înprimelesecolealecreștinismuluisebotezaucatehumenii,practicăîncăfolosităînBisericala-tină,iarînBisericanoastrăaurămasreminiscențeprecumcântareacareînlocuieștetrisaghionul(Sfânt,Sfânt,Sfânt)și anume, „Câți înHristos v-ați botezat înHristos v-ațiși-mbrăcat, Aliluia.” Botezul este necesar pentru oricecreștindeoareceesteretrăireaÎnvierii.Prinîntreitacufun-dareînapabotezuluimurimîmpreunăcuHristosiarprinîntreitaridicare,înviemîmpreunăcuHristos.Chiardacăprinacestsacramentniseiartăpăcatulstrămoșescșice-lelaltepăcateîncazuladulților,ranapăcatuluistrămoșescrămâne, astfel omul rămâne înclinat spre păcat, singu-racreaturăcarenuaavutaceastă înclinarea fostMaicaDomnului,pentrucăeas-anăscutfărăaceastărană. Paștele creștin este prefigurat în Vechiul Testa-ment. Însuși termenul Paște vine din ebraicul „pesah”.Aceasta eramarea sărbătoare a evreilor care le aminteade ieșireadin robiaEgiptului.DePaște, eimâncaumielfriptcuierburiamarepentrualereaminitideviațaama-rădinEgipt.Paștelesesărbătoreaînfiecareanîncepândcusearazileiajunuluilui14Nisan(ultimaziculunăpli-nă, careurmeazăechinocțiuluideprimăvară).Atunci semâncamielulcuazimă.Elsemâncacumijloculîncins,cuîncălțăminteînpicioareșicutoiagulînmâini.Dinseara

de 15Nisan începea și săptămâna azimilor care dura 7zile.Paștelearămaszidesărbătoareșilacreștini,darcusemnificațiadeziaÎnvieriiDomnului,abiruințeiviețiiasupra morții, a eliberării noastre din robia păcatului.HristosestemielulcareS-ajertfitpentrunoi.Deatuncișipânălaadouavenire,creștiniisevorîmpărtășicuHristoseuharistic. Încreștinism,dataserbăriiPaștilors-ahotărâtlaConciliul IEcumenicdinNiceeadin325.Părinții sino-dalihotărăsccaPaștelesăfiesărbătoritînprimaduminicădupăprimalunăplinădupăechinocțiuldeprimăvară,iarîn cazul în care cade odată cu cel iudaic, data semutăurmătoareasăptămână.Postulmareadurat la începutulcreștinismuluidoar7zile,abiaînanul330hotărându-sesăseextindăla40dezile. În ritulnostrubizantin,perioadapremergătoarePaștilor se numește Triod, perioadă care durează exact10săptămâni.Avem3săptămânipremergătoarePostuluiMarecu4duminici,începândcuDuminicaVameșuluișiaFariseului,urmândDuminicaFiuluiRisipitorșiDumi-nicaLăsatuluisecdecarnesauaÎnfricoșătoareiJudecățișiDuminicaAlungăriiluiAdamdinRai.PostulMarecu-prinde6săptămâni,avândcaduminici:Duminicadreptei-credințe (a ortodoxiei),Duminica luiGrigorie Palamas,Duminica Sfintei Cruci (înjumătățirea Postului), Dumi-nicaSfântului IoanScărarul,DuminicaCuvioaseiMai-ci,MariaEgipteancașiDuminicaFloriilor.UltimaSăp-tămânăaPostuluiestenumităSăptămânaPatimilor sauSăptămânaMare care culminează cu Învierea,momentîncaretimpulliturgicseschimbă.ÎnviereaMântuitoruluiHristosreprezintăpunctulcentralnudoaralcredințeicișialanului liturgic,astfelcădelaacestmomentîncepeși perioada numită a Penticostarului. Această perioadăcuprinde: Duminica Învierii, Duminica Sfântului Toma(Antipasha), Duminica femeilor mironosițe, Duminicaslăbănogului,Duminicafemeiisamaritence,Duminicaor-buluidinnaștere,ÎnălțareaDomnului,DuminicaSfințilorPărințiaiConciliuluiNiceeaI(325),RusaliileșiDumini-catuturorSfinților.FoarteimportantderemarcatestecăînaceastăperioadănuseîngenuncheazăînBiserică(lafelcaînfiecareduminicădepestean), iarușileiconostasu-luirămândeschisesimbolizândprezențaMântuitoruluiînmijloculnostru.SepoateîngenucheadoardupăVecerniaplecăriigenunchilordinziuaPogorâriiSfântuluiSpirit. Sfintele Paști ne fac să percepem rolul nostruîn această lume, demonstrându-ne cât de importanțisuntemînochiiDomnului,careamuritșiaînviatpen-trunoi.Aceastăsărbătoaretrebuiesănefacăsăvedemimportanțanoastră,darșiaaproapeluinostruînochiiluiDumnezeu.Dacăsuntemcapabilisăprivimacestaspect,atuncinunevommaiputeajudecaaproapelepentrucăamînțelegerostulfiecăruia.Domnulsănedeatăriapen-truatrecepesteaceastăSăptămânăaPatimilorcareesteviața pământească și să ne ducă la învierea pe careElne-adăruit-ochiarprinÎnviereaSa.

Claudiu BAIDOC Anul II

ÎNVIEREA - MISTERUL CENTRAL AL CREDINȚEI CRESITNE

Page 5: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

5Seminarium Varadiensis

Exercițiilespiritualealeseminariștilororădenis-audesfășurat,înacestan,înperioada5-8aprilie,înparohiaromano-catolică„ChirilșiMetodiu”dinloca-litatea Șinteu, unde părintele paroh Augustin Albertșimăicuțelene-auprimitșine-augăzduitcubucurie.UrmândomaivechetradițieaBisericiiCatolice,aces-teexercițiispiritualeprepascaleauscopuluneipregă-tirimaiprofundepentrupatimile,moarteașiînviereaMântuitoruluinostruIsusCristos. Celcarene-acălăuzitînmeditațiiafostPărin-teleCristianBarta,decanulFacultățiideTeologieGre-co-Catolică, UniversitateaBabeş-Bolyai -Cluj-Napoca.Acesta,bucurossăseafle înmijloculnostru,și-amanifes-tattottimpuldisponibilitateași deschiderea pentru coloc-vii și discuții.Meditațiile aufost axate pe chemarea luiNatanael, scenă întâlnită înEvanghelia după Ioan. De-alungulmeditațiilor,părinteleCristiana subliniat faptulcăînaintedetoatetrebuiesăfimumanișinecesitateadea eliminavalorile falsedinviațanoastră.PorninddelacuvintelePapeiFrancisc„maibineunateudecâtuncreștinipocrit”,părintelene-ainvitatsăconjugămfru-mos,înviațanoastră,credințacuumanitateadeoarecenu poți fi un preot bun dacă nu ești un om autentic.Săfimoamenidarnu lumești.Preoția trebuieprivităcaofloarealeasă;aleasădeDumnezeupentruanefioferităgratuit.Înfațaacestuidardeosebit,atitudineaceluialestrebuiesăfiedecăințăiarînsufletulluitre-

ÎnSfântaşiMareaJoi,noi,credincioșii,ne-amunitînrugăciunecuarhiereulnostru,PSVirgil,înCa-tedralaGreco-Catolică„SfântulNicolae”dinOradea,pentru a rememora două eveni-mentemântuitoare:Sfântaspălarea picioarelor ucenicilor de cătreDomnulșiÎnvățătorullorșiCinaceadeTaină(Euharistia).

Vecernia,întoatăSăptămâ-naMare,sesăvârşeştedimineața,astăzi fiind celebrată, împreunăcu Liturghia Sfântului Vasile celMare,dePreasfinţitulVirgilBer-cea,împreunăcuunsobordepre-oţişianimatădecorulSeminaru-luiTeologicGreco-Catolic„SfinţiiTreiIerarhi:Vasile,GrigoreşiIoan”dinOradea.

Cașiînaltebiserici,slujba„spălăriipicioarelor”sepracticăînfiecareanșiîncatedrala„SfântulNico-

buiesăexistesimțământulnevrednicieiînfațaacesteichemăriextraordinare. Peparcursulexercițiilorspirituale,seminariștiiauîncercat,fiecaredupăputerilesale,sărespecteSi-lentium-ul Sacrum, pentru a trăimeditațiile câtmaiprofundși,înliniște,fiecaresă-șifrecventezepropriulsuflet.Lafinalulfiecăreizidemeditație,seminariștiiîmpreunăcuformatorii,auurmăritcâteunfilmcute-matică religioasă, acestea amplificând trăirile interi-oarenecesareunuidrumdecăințășideîndreptare. Spovada,rugăciunileșiLiturghiaaufostnelip-

siteînacestezilele,iarcuvântulevangheliei, cât și învățăturileextrase din aceasta, ne-au fostprezentate de Părintele Cristi-anBartacuoprofunzimecarene-aadâncitșimaimultînmis-terulluiDumnezeu.Lasfârșitulexercițiilorspirituale,părintelerectori-aoferitCruceaJubilia-ră, ca semn de recunoștință șiprețuirepentrudisponibilitateapermanentăarătatăînformarea

intelectualășispiritualăaseminariștilororădeni. În încheiere, se cuvine a mulțumi Bunu-luiDumnezeu pentru că ne-a învrednicit să trăim oexperiențăatâtdeprofundăînaintedeînviereaFiuluiSău.MulțumirilenoastreseîndreaptășisprePărinte-leCristianBarta,câtșisprePărinteleparohAugustinAlbert, împreunăcusurorileșicredincioșiicare l-auajutat.

Gabriel PINTEAAnul II

lae” din Oradea și are ca fundament textul biblicdin Evanghelia dupa Ioan, capitolul 13. Transpu-

nând în fapt exemplul lui Isus,careși-aplecatgenunchiiînfaţaapostolilor la Cina cea de Tai-nă, Preasfințitul Virgil Berceaa spălat şi a sărutat picioarele adoisprezece credincioşi și se-minarişti, transmițând astfel unmesajdepaceşiumilinţă.

Semnificaţia acestui gestnuestedoarospălareatrupului,cimai ales o curăţire a sufletu-lui de praful păcatelor. Trăindcu credință profundă Sfintele şi

MântuitoarelePatimialeDomnuluiIsusCristos,săajungemastfel împreunăcuEl lastrălucireaÎnvie-rii!

Redacția

SEMINARIȘTII ORĂDENI ÎN EXERCIȚII

SFÂNTA ŞI MAREA JOI

SPIRITUALE - POSTUL MARE 2017

Page 6: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

6 Seminarium Varadiensis

CRÂMPEIE DE ÎNVIEREÎN ANIVERSĂRILE ANULUI 2017

Foarteadesea,cândseapropiecâteomaresăr-bătoareprecumPaştileoriCrăciunul,miseîntâmplăsăvădpereţeleledesocializaremesajedetipul:„Seapro-piezileîncarevomfiinvadaţicuurăridegenul«Magiasărbătorilorsăfiecutine!»sau„Spirituldesărbătoaresăţiseaştearnăîncasăşiînsuflet!»...”.Acestepostărisuntformedeprotestîmpotrivavorbelorgoale,aurărilorce,de fapt,nuspunnimic,apseudo-poeziei folositădreptcanaldetransmitereauneiurări,cândchiarnuştiiceşicumsăspui.Şiecamadevărat...existăopuzderiedeba-nalitatecarenevineînîntâmpinareînmesajeledesărbă-tori,momentîncare–pentruamaisalvaceva-trebuiepracticatăofocalizareasupraintenţieişinuamodului! Înainte de a cugeta cum sămă exprim atuncicândformulezourare,măîntreb,înacesteziledepraz-nicpascal,înceconstăbinelepecarepotsăîldorescal-tora,atuncicând,dePaşti,leadresezurărilemele?Fărădiscuţie, asocierea la Învierea lui Isus, experimentareaeiînpropriaviaţăşiîntâlnireacuDomnulînviatestecelmaimarebinepecarepotsăîldorescuneipersoane! Cutoateacestea,nucredcătrebuiesăneimagi-nămînvierilepersonalepecareunomlepoateatingeînaceastăviaţă,capeevenimentemistice, supranaturale,aspectuoase şi grandioase.Amfi la unpas de a gândiimposibilul,celpuţinpentruoameniobişnuiţi,aşacumcredcăsunteu.Printr-oprismăfoarteconcretă,reflectezcă,pentrufiecaredintrenoi,omaimicăsaumaimareînviereesteatuncicândînvăţămcevabun,cândneauto-depăşimîntr-oprivinţă,cândnedezvoltămînceva,cândadăugămooarecaretrudităstrălucirecreşteriispontane,biologice,înaintăriiînvârstă,carealtminteriseîntâmplădelasine.Îmiamintescdeuncitatîntâlnitîntr-ocarte:„Nuestenimicnobilînafisuperioruneialtepersoane.Adevăratanobleţeconstăînafisuperiorceluicareaifostînainte”.Aceastaesteînviereapecareodoresctuturorşipecareodorescpentrumine:autodepăşirea,trecereaîntr-o stare către cea desăvârşită, conlucrarea activă şiinteligentăcucapacitateanoastrădeafiperfectibili! Paştile anului 2017 întregesc sensul celor treianiversăripecareleavemanulacesta.Întâi,evorbadeJubileul Seminarului orădean, care prăznuieşte 225 deanidelafondare.Maiapoi,nebucurămdeîmplinireaa240deanidelaînfiinţareaEpiscopieideOradea.Nuînultimul rând, ne lăsămcontaminaţi de jubileul întregiiBiserici,care sărbătoreşte100deanidecândFecioaraMarias-aarătatlaFatima. IstoriaSeminaruluidămărturie tocmaidespreunastfeldeşirdeînvieripersonale- lenteşigraduale.Măgândesccăafostunlucruextraordinarfaptulcăs-adeschis copiilor şi tinerilor români, consideraţi a fi, înTransilvaniasecoluluiXVIII,etniafărădrepturişifărăprivilegii,fărăaccesulspreinstrucţie,spreştiinţascri-sului şi a cititului.Desigur,majoritatea dintre alumniicareaufostajutaţişi formaţi în„SeminarulLeopoldinalTinerimeiRomâne”nuaurezultatniştesavanţi;însă

aceastăinstituţiei-apropulsatînviaţă,i-aajutatsăfiemaimultşimaibunidecâterauiniţial!Sespunecăoriceînceputestemodestşi,deci,nutrebuiesăneimpresio-nezedacăSeminarulacrescutîncet,dezvoltărileşi„în-vierile”alumniloravândcorespondenţă încizelarea şiperfecţionareaInstituţiei.Maiapoi,perioadacomunistăîn careSeminarulLeopoldin a fost transformat în in-ternatpentrutractorişti,areprezentatunsoidemoarteparţială,dupăcare,începânddinanii’90,aveasăurme-zeoaltăreînvierelentă... CevasimilargândescdespresensulEpiscopieideOradea.CealtrostpoateaveaoBiserică,decâtaceladea-iconducepeoamenispreDumnezeu,dea-icreş-teînstaturalorspiritualăşilăuntric-umană?PentrucaSfântulScaunsăînfinţezeoDiecezăsauoEparhie,estenevoiecaunnumărconsistentdepersoanesăseregă-seascăîntr-uncrez,făcândnecesarăexistenţauneiastfeldestructuri.Câtdemulte„învieri”şicreşteripersonalevafi favorizat şicălăuzitEparhiadeOradea!Măgân-desc,spreexemplu,lacontextulprimiloreipaşi,laim-portanţa acestei Episcopii în contracararea pericoluluicalvinizăriişialştergeriiidentităţiinaţionalearomâni-lor!Putemincludeaici toatestructurilede învăţământşideformareculturalăpecareEparhiale-acreatşile-asusţinut.Nuestesimpludecuantificatcâtepersoaneauculesbeneficiispiritualeşiculturaleprinexistenţaaces-teiDieceze. La rândul lor, apariţiile de la Fatima ne vor-bescdespre chemareaoamenilor la înviere, atâtprinevenimentulînsinealarătărilor,câtşiînbeneficiilepecareacesteale-auavutasupralor.Inevitabil,FecioaracareaapărutlaFatimaneducecugândullaÎnvierealuiIsus.Înainteaoricăreiîncercărideaoreprezenta,copiii atrăgeau atenţia că totul laEa era alcătuit dinlumină: trupul Ei, rochia, mantaua şi chiar rozarulce-l purta întremâini.Asemenea lui IsusCel Înviat,faţădecareapostolii se tot întrebau„OareesteEl?”,MaicaDomnuluinuşi-adezvăluitimediatidentitatea,lăsând vizionarii şi localnicii într-o oarecare incerti-tudine, ce îi făceadoar săbănuiascăcineanumeera„Doamna mai strălucitoare decât soarele”. Fecioaras-aarătatlaFatimacutrupulEiglorificat,precumeraşi corpulMântuitorului începând din a treia zi dupărăstignire,tocmaipentruanearătamodulîncare,larândulnostru,putemdeveni.Întregscopulapariţiilorşi,îndeosebi,mesajuldatlaFatima,estepentruaarătaoamenilorcaleadeurmatînvedereaînvierii. Cu adevărat au trăit diferite învieri cei treipăstoraşicareauavutpartedevedereaFecioarei!Mi-cuţaIacinta,care,înaintedeapariţii,erasupărăcioasăşiaveaatitudinipuţinaltruiste,adevenitîndurătoareşigeneroasă.

Pr. Cristian SABĂUAsistent spritual

(continuareînpag.7)

Page 7: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

7Seminarium Varadiensis

LainvitaţiapărinteluiŞtefanMadarasi,parohulde laBiserica „NaştereaMaiciiDomnului” dinHaieu- Băile 1Mai, seminariştii orădeni au făcut o vizită,animândSfântaLiturghieaSfântuluiVasileCelMare,duminică2aprilie2017,înparohiapecare,cuonoare,opăstoreşte. În omilia pe care a ținut-o în cadrul SfinteiLiturghii, părintele rector a transmis bucuria de a ce-lebraSfântaTaină înduminicaaV-adinPostulMarealături de comunitate:De-a lungul istoriei Dumnezeuapromismântuirea;IsusCristosestefidelpromisiuni-lor pe care Dumnezeu Tatălle-a făcut în repetate rândurioamenilor şi anume acelea dea ne salva. Este foarte impor-tantsăgăsimrăspunsullaceledouă întrebări:„cevreaDum-nezeu de la noi?” și „ce vremnoide laDumnezeu?”Elvreaca noi să avem viață și să otrăimdin plin.Uneori, noi, înrugăciunilenoastreceremdelaDumnezeu gloria deșartă, iarIsusnerăspundeprecumcelordoiucenici:„Nuştiţicecereți!”.GloriaisecuvinedoarluiDumnezeu.Penoi,înschimb,Isusneînvațăunaltmoddeviață. Isusne învațăumilința.Elestemodelulsupremdeumilințăiarpentrunoi,aceastadevineizvo-rultuturorfaptelorbuneșialiubiriinecondiționatefațădeDumnezeuși fațădeaproapele. Isusnedăceamaifrumoasădefinițiedespresine:„FiulOmuluinuavenitsă i se slujească, ci a venit caEl să slujească şi să îşideaviaţapreţderăscumpărarepentrupăcatelenoastre.Umilințaeste,așadar,virtuteaprincareputemînvingeslavadeșartă. LaSfântaLiturghie aparticipat șiungrupdetineridinmaimulteparohiialeEparhieideOradea.

Aceștiaerauadunațiîmpreunăpentruuncursdeani-matoriorganizatdeASTRUOradea.Lafinalulomilieipărintelei-aîndemnatsădeaviaţăînparohiiledincareprovin. I-a îndemnat,dealtfel,pe toțiceiprezenți, sădăruiascășicelorlalțidinviațapecareauprimit-odelaDumnezeu. Alăturidepărintelerectorşidepărinteleparoh,aufostprezenţişipărințiispiritualiaiSeminarului,Pr.AntonRusșiPr.CristianSabău,darșifostulparohalcomunității, Pr. Vasile Pâncotan. Din partea BirouluiPastoralpentrulaiciaparticipatPr.MariusObreja,cași

însoțitoralgrupuluidetineri.AfostprezentșiPr.ClaudiuArde-leandelaRadioMaria. La finalul Sfintei Liturghii,vorbindu-le despre Jubileul ani-versar al celor 225 de ani de lafondarea Seminarului orădean,în numele întregii comunităţi,părintele rector i-a oferit părin-teluiparohomedalieaniversară,casemnalacesteivizite.Dease-menea, ca semn de mulţumirepentruactivitateasapastoralăși

maialespentrusprijinuloferitseminariștilorcândafostasistentspiritual,părinteluiVasilePâncotani-aoferitîndarocrucepectoralăjubiliară. Asigurându-ipetoţicredincioşiiderugăciunilenoastre,aceştiaau fost rugaţi, la rândul lor, sănepo-meneascăînrugăciunişi,maiales,săseroagepentruvocaţiilaviaţaconsacrată:preoţieşicălugărie. DorimsămulţumimpentruinvitaţiepărinteluiŞtefanMadarasi,familieidânsuluişituturorcelorcareau contribuit la acest eveniment. Le dorim pastoraţieplinădepaceşibinecuvântaredelaDomnul!

Mihai MICLĂUŞAnul II

VIZITĂ PASTORALĂ ÎN PAROHIA HAIEU – BĂILE 1 MAI

Dinştrengărel,Franciscs-atransformatîntr-unbăiatprofund,cuminte,empaticşirugător.De-alungullunilor pline de amărăciuni şi suferinţe,Lucia a învă-ţatsă-şistăpâneascăşisăîşimodelezecaracterulaprig,să îşi dezvolte capacităţile de a purta de grijă celormaimici şi să fie înţeleaptă şi puternică înmărturisi-reaadevărului.Întoţiceitreis-adezvoltatoaptitudinede vedere spirituală neobişnuit de fină şi de profundăpentruvârstalor.Labeatificareacelordoimaimici,s-asubliniatcăeiauajunslagloriaaltarelornupentrucăauvăzut-opeMaicaCerească,cipentrumodulîncareauştiutsătrăiascăşisătranspunăînpropriilelorvieţicuvinteleMariei.Altfelspus,aufostproclamaţifericiţipentrufelulîncareaureuşitsă“învieze”! La învieri similare suntem chemaţi şi noi, ceicare nu avem privilegiul vederii Sfintei Fecioare... În

lume, Fatima a dezvoltat o amplămişcare spirituală,care, prin rugăciune, prin trăirea spirituală a vieţii,prin reamintirea valorilor Evangheliei, a adusmultoroamenifermenţidetrezire. Într-oepocăacomodităţii,aapatieişiavaloriidateformeiexterioare,apariţiileşimesajuldelaFati-ma,precumşiamintireafondăriiuneiEparhiişiauneiinstituţiideeducaţieşideşlefuireumană,suntimbol-duri de a crede cu adevărat în salturile de bine şi înîmbunătăţirilepecare lepoateaveaoricefiinţăuma-nă.Aducându-ne aminte în fiecare an de Învierea luiIsus,sărbătoareaPaştilornecheamălaînvierilenoastrepersonale,maimicisaumaimari,maivizibileorimaiascunse. Iată aşadar învierile pe care vi le doresc înacestPraznicşiînfiecarezi!

(urmaredinpag.6)

Page 8: Supliment al Revistei Vestitorul SEMINARIUM Anul XIII ... · în continuare familia. Dacă este tratat cu respectul cuvenit și dacă i se aduc frecvent ofrande, strămoșul, care

8 Seminarium Varadiensis

COLECTIVUL DE REDACŢIECoordonator: Pr. Anton CIOBARedactor: Viorel BĂDICEANU

Tehnoredactor: Paul MĂRINCEANDin redacție: Fr. Florin BODE, Pr. Anton RUS, Pr. Cristian SABĂU, Cristi NEAGOE

ADRESA REDACŢIEISeminarul Teologic Greco-Catolic,

Parcul Traian, 20, Oradea, Bihor, România.E-mail: [email protected]

www.seminaroradea.ro

Poporulcreştinalcelordouămaritradi-ţii, latinășibizantină,pe totparcursulPostuluiMare,s-astrăduitsăaibăînfaţaochilorimagi-nea luiCristos.Toţicreştiniiortodocşi,catolicişi protestanţi care au la bază credinţa într-unsingur Dumnezeu, Tată iubitor,milostiv şi ier-tător,carecredînnouaalianţăşiînCristosrea-lizatorulreconcilieriidintreomulpăcătosşidi-vinitateaofensată,autrăittimpulPostuluiMareînmodconştient,pregătindu-sepentrumareaşisfântasărbătoareaÎnvieriiDomnului.Rugăciu-nea,postul,milostenia, faptelebune,meditareasuferinţelorluiCristos,străduinţadeaevitapă-catul au constituit preocupareaprincipală a ce-lorcareaudoritşidorescsăaibepartedebucuriapascalămeritată, adusă şi împărtă-şită de Cristos tuturor celorcare is-aualăturatşivoiescsădevinăpărtaşiairoadelormântuirii. Săptămâna Sfântă apătimirii Domnului a inten-sificat străduinţaBisericiideacentraliza şi fo-caliza atenţia noastră asupra ultimelor zile pă-mânteşti ale lui Cristos suferind, care de bunăvoieşiconştientamersînîntâmpinareamorţii,ştiindcăacestaestepreţulmântuiriinoastreşicănumaiaşanoiputemdevenidinnoufiiaiTatăluişimoştenitori ai cerului. Instituirea tainei sfin-teiPreoţiişiasacramentuluiEuharistieicasemnperpetuualiubiriiluiCristoscarevreasărămâ-nămereucunoi,auprecedatmomenteletragiceale groaznicei pătimiri însângerate pe drumulCalvaruluişiamorţiiîmbrăcateîncruzimeadenedescrisdepecruce. Însă nuCalvarul şi numoartea trebuiausă pecetluiască drumul lui Cristos. „Nu-l vei

lăsapesfântul tăusăvadăputrezirea”,nespu-nepsalmistul.DacăamparticipatcucredinţăşidurereîntimpulPostuluiMarelaCaleaCrucii,meditândpătimireaDomnului,aceastane-aim-presionat şi, desigur, ne-a conştientizat că noiam fost cauza tuturor suferinţelor lui Cristos;darceimaimulţidintrenoiamluatparteşilali-turghiaplinădesemnificaţieanopţiiInvieriişivomcontinuasăparticipămînzileleurmătoarelatoatecelebrărilecarevoravealocînbisericilenoastre. Preasfinţitul Virgil Bercea, episcopulgreco-catolicdeOradea,netransmitetuturorînmesajulpărintescdeSfintelePaștievenimentul

central al acestor zile și anu-mecă:„Cristosaînviat!”.Iaraceastăîncredereoferăsensulfiecărei persoane: ”Cuvinteleacestea, anunţând cu bucurieşicutremurareorevelaţie,nevin ca un ecou din veac, nesuntcunoscuteşifamiliare,nedausensulîntâlniriişialspe-

ranţei,nedefinescînafirmareacredinţeinoastreşidaurostadâncvieţiinoastre,afiecăruiaindi-vidualşiatuturorîmpreună,caumanitate.” Dacă ar fi să parcurgem întregul şir altextelor liturgice propuse în noaptea de Paşticaşiînzileleurmătoare,amputeadescoperiînmultelocuriacestbinomminunatalîntrepătrun-deriiluminiişibucurieidecareaupartetoţiceicare,mântuiţifiinddeCristos,luminaadevăra-tăce lumineazăpe totomulcarevine în lume,selasăpentrutotdeaunaşifărăregretecuprinşi,pătrunşi şi transformaţi de razele strălucitoareceizvorăscdinfiinţasa.Cristosaînviat!

Cristi NEAGOEAnul III

TRĂIND ÎNTRU ÎNVIERE


Top Related