suicidul la adolescenti.ppt

7/21/2019 Suicidul la adolescenti.ppt

http://slidepdf.com/reader/full/suicidul-la-adolescentippt 1/41

gh 1

Suicidul laSuicidul la

adolescenadolescenţi ţi



gh 2

Suicidul Creşterea cea mai dramatică a

cazurilor de suicid la adolescenţieste între vârstele de 15- 24 ani.

Rerezintă a treia cauză amortalităţii în cadrul acestui gru devârstă! duă accidente şi omucidere.

"este 5 ### de suiciduri aari

anual în acest gru de vârstă. $a %ecare &# de minute un

adolescent se sinucide în '().



gh *

Suicidul

+ntre anii 1&,# şi 1&# suicidul în grua devârstă curinsă între 15 şi 1& ani a crescutcu 142. Cea mai mare creştere se înregistrează în rândul

/ăr/aţilor al/i 0edia 14 e zi

'uicidul se aă de asemenea în creştere în

grua de vârstă curinsă între 1# - 14 ani. $a adolescenţi! rata este de 5 tentative la 1

suicid reuşit.



gh 4

Suicidul

3ar numărul real de tentativede suicid este necunoscut.

0ulte încercări reale ot %raortate ca accidente! datorităstigmatizării sociale.

Coiii su/ 5 ani nu ot comite suicid. "ro/a/il că ei nu înţeleg încă

%nalitatea morţii.



gh 5

Diferenţele de sex

Ratele suicidului la /ăr/aţi sunt mai maridecât ratele la emei! în secial laadolescenţi.3e o/icei de * ână la 5 ori mai mari

Ratele suicidului sunt de 1!5 ână la 2 orimai mari entru /ăr/aţii al/i decâtentru cei de culoare

)dolescenţii născuţi în )lasa rezintă o

rată a suicidului de 1# ori mai mare decâtmedia anuală



gh ,

Metode ale suicidului

3ieră în uncţie de vârstă +ntre 1# şi 12 ani 6 mai mult de 7umătate

rin sânzurare8dată cu înaintarea în vârstă redomină

olosirea armelor cu oc

$a 1# ani - *1 olosesc arme cu oc $a 24 ani - ,1 olosesc arme cu oc



gh 9

Comportamente suicidare

* din 4 adolescenţi şi-au declaratintenţia de a se sinucide.

3eoarece adolescenţii suntcaracterizaţi de imulsivitate!asumarea riscului! e:agerare!

iraţionalitate şi alienare! acestedeclaraţi trec deseori neo/servate.



gh

Teorii ale suicidului la

adolescenţi ;eorii /iologice 'uicidul la adolescenţi are o cauză

/iologică 3eresia! schizorenia! dezordinile maniacale 'chim/ări sau dezechili/re /iochimice 3i%cultăţi ale resiraţiei

3ovezile emirice sugerează că /oala

sihică rerezintă un redictor mai /unal suicidului la adulţi decât laadolescenţi.



gh &


adolescenţi ;eorii sihologice

3in unct de vedere al trăirii lăuntrice! suiciduleste văzut ca o reacţie la resingere! laderivarea rovocată de ierderea iu/irii şi asuortului.

Comonenta intimă este ierderea iu/irii.

0odelul sihanalitic sugerează căadolescenţii rezintă un risc deose/it înerioada u/ertăţii! datorită ulsiunilorautodistructive.



gh 1#


adolescenţi )lte teorii sihologice sugerează că

suicidul la adolescenţi este rezultatul

ina/ilităţii de adatare la stres!maniestată rin lisa de seranţă şidiserare.

)utosia sihologică <discuţia care areloc duă suicid cu amilia= oate % utilăentru identi%carea caracteristicilor.



gh 11


adolescenţi ;eoria sociologică -

'uicidul altruist 6 ;inerii ot renunţa

la viaţa lor ca urmare a unor condiţiideterminate de societate! sau caresunt în /ene%ciul ei.

'uicidul egoist 6 "revalent atunci

când e:istă o lisă a credinţei!valorilor! tradiţiilor şi oiniilor întremem/rii unei societăţi.



gh 12


adolescenţi ;eoria sociologică -

'uicidul anomic 6 aare atunci când

dorinţele adolescenţilor nu mai rerezintăsu/iectul unei constrângeri sociale! caurmare a lisei de valori sau ţeluri.

'uicidul atalist 6 aare ca urmare a unor

constrângeri sociale ine:i/ile <regulisociale rigide= care îmiedică atingerearoriilor o/iective.



gh 1*


adolescenţi ;eoriile socio-sihologice - acestea un

accent e identi%carea actorilor

sociali! a actorilor amiliali! aschim/ărilor de mediu! a tratamentuluidureros din coilărie! a ro/lemelorrelaţionale etc.

;eoria învăţării sociale 6 adolescenţiiimită comortamentele altor mem/ri aiamiliei sau ale rietenilor.



gh 14


adolescenţi Conorm teoriei învăţării sociale! un

individ oate a7unge la concluzia că

suicidul este o metodă normală dea reacţiona la ro/lemele vieţii saude a câştiga atenţie. )tunci când ărinţii reacţionează la

gesturile suicidare ale tinerilor! seconsideră că reacţiile lor întărescgesturile coiilor.



gh 15


adolescenţi ;eoria sistemelor amiliale 6 suicidul

nu este rezultatul unei ro/leme a

individului! ci al unei ro/leme aamiliei.(n adolescent care încearcă să se

sinucidă oate dori inconştient să

distragă atenţia de la alte ro/leme aleamiliei. >ntervenţia necesară va imlica întreaga

amilie.



gh 1,

Televizorul

Unele studii au stabilit existenţa unei

legături între programele TV şi suicid.

Filmele urmărite la TV, ştirile şi

reportajele despre suicid par

“attractive şi pot duce la creştereatentativelor şi a ca!urilor de suicid.



gh 19

Factorii de risc

$isa de seranţă 3eresia 3i%cultăţi ale adatării la schim/are 'ingurătatea >zolarea socială 'tresul cumulat +ncercări anterioare de suicid



gh 1

Reacţii impulsive la pierdere

"ierderea unui mem/ru al amiliei0oartea unui ărinte este mai strâns

legată de comiterea suicidului "ierderea unui rieten aroiat

rin deces

3ivorţul ?oli mentale cronice Moartea animalului preferat



gh 1&

Sentimente ignorate de părinţi

'entimente ignorate sau resinsede unul sau de am/ii ărinţi

+ntr-o cercetare reeritoare la 5#de tentative de suicid la emei!ma7oritatea a declarat lisa

suortului aectiv din arteaărinţilor.



gh 2#

Nesiguranţă economică

)dolescenţii din amilii cu un înaltnivel al nesiguranţei sau resiunii

economice rezintă un risc înaltde comortamente suicidare.

)ceasta oate % o schim/are

/ruscă a sta/ilităţii economice!cum ar % alimentul.



gh 21

Părinţi care auzează de

alcool '-a o/servat că ărinţii

adolescenţilor care se sinucid

consumă mai mult alcool decâtai celorlalţi adolescenţi.

)ceasta oate % adevărat şi încazul olosirii altor su/stanţe.



gh 22

Depresie !n familie

Cercetările au sugerat că în amiliile încare tatăl sueră de deresie e:istă mai

multe tentative de suicid la coii. )cest lucru este vala/il şi atunci când

tatăl dovedeşte o lisă a stimei de sine. Riscul creşte atunci când şi alţi mem/ri

ai amiliei au încercat să se sinucidă.



gh 2*

"xpectaţii parentale !nalte 0ulţi adolescenţi care au încercat să se

sinucidă şi-au e:rimat îngri7orarea căărinţii aşteată rea mult de la ei.

)dolescenţii talentaţi! care au rezultate/une! maniestă adesea ulsiunisuicidare! ca răsuns la erceţia lorasura aştetărilor nerealiste aţă de ei.

)ceasta se întâmlă mai ales laadolescenţii de vârste mai mici.



gh 24

Moilitatea rezidenţială

@:istă un risc mai mare atunci cândamilia se mută adesea. 0utările recvente au loc adesea în amiliile

cu un statut socioeconomic mai scăzut. Coiii se ot teme de lisa unor relaţii e

termen lung cu cei de seama lor. )ceasta oate duce la un sentiment de

insecuritate. 'ituaţie identică şi în cazul recăsătoririi

ărinţilor.



gh 25

Comunicare ineficientă Aamiliile adolescenţilor care se sinucid tind să

acţioneze duă modele rigide de interacţiune. )dolescenţii se ot simţi descura7aţi de încercarea

de a adota roluri noi în amilie.

)dolescenţii şi ărinţii lor e:rimă deseori unnivel scăzut al satisacţiei în relaţiile amiliale.

Coiii care simt că ărinţii lor nu comunică

/ine rezintă mai multe tentative de suicid.



gh 2,

#nteracţiunea !n familie

8 cercetare a descoerit că 9 dintentativele de suicid au urmat unui conictcu unul din mem/rii amiliei.

Cei care au încercat să se sinucidă audeclarat adesea că în amiliile lor liseştecoeziunea.

)dolescenţii care maniestă ulsiunisuicidare au di%cultăţi în rezolvareaconictelor reetate cu! sau a sentimentelorde gelozie aţă de raţi sau surori vitregi.



gh 29

$uzul sau negli%area

Biolenţa %zică suerită în decursuladolescenţei a ost identi%cată ca

%ind un osi/il actor cauzal altentativelor de suicid.

)/uzul se:ual în amilie este un

actor de redicţie al tentativelorde suicid la adolescenţi.



gh 2

$uzul sau negli%area

Riscul tentativelor de suicid creşte atuncicând adolescenţii asistă în amilie lacomortamente violente.

$a el şi în cazurile de a/uz aţă deartener! tentative de suicid la un ărinte şialte orme de violenţă.

(n model de violenţă dezvoltă violenţa aţăde sine! care a7unge să %e văzută ca unmod acceta/il de rezolvare a ro/lemelor.



gh 2&

$dolescenţii aflaţi la !nceputul

căsniciei )dolescenţii căsătoriţi rezintă o rată a

suicidului mai înaltă decât ceinecăsătoriţi. Rata suicidului la /ăr/aţii adolescenţi

căsătoriţi este de 1!5 mai mare decât lacei necăsătoriţi.

"entru emeile adolescente rata este de1!9 ori mai mare.

Ratele sunt mai mari la adolescentele însărcinate.



gh *#

Relaţiile

Aactorul redictiv cel mai recvent alsuicidului la adolescenţi ţine de

di%cultăţile din relaţia sentimentală. >ndicatorul cel mai uternic legat de

şcoală

@levii cu succes şcolar rezintă un riscmult mai înalt decât cei cu eşec şcolar 6mai ales la adolescente



gh *1

Fetele talentate

Aetele talentate rerezintă cea mai largăcategorie dintre adolescenţii care rezintătentative suicidare legate de şcoală.

'e asociază cu "erecţionismul )ştetări înalte din artea ărinţilor şi a

roesorilor

)/ilitatea de a vedea ro/lemele lumii! ărăa/ilitatea de a le rezolva! ar utea %e:licaţia.



gh *2

Delincvenţa

Aemeile delincvente încearcă să sesinucide de 2 1D2 ori mai mult decât

/ăr/aţii delincvenţi. 3eresia la delincvenţi este un

indicator oarte uternic.

Eieractivitatea la coii şidelincvenţa rezintă o corelaţieuternică.



gh **

"tnicitatea

;inerii născuţi în )merica rezintăun risc entru suicid de zece ori

mai mare decât ceilalţi tineri al/i. )ceasta se oate datora

$isei de seranţă

Condiţiilor economice şi sociale 'chim/ările e care le aduce cazarea

la internat.



gh *4

Televizorul

"n#luenţa presei $ %tunci c&nd un ca! de suicid este pre!entat timp

de mai multe !ile, în mai multe !iare, sau la maimulte posturi, creşterea ratei suicidului estesemni#icativă.

$ 'reşterea este mai mare în locurile în care

suicidul a #ost cel mai mediati!at. (ste mai str&ns corelată cu di#u!area unor

evenimente reale, dec&t cu unele imaginate.



gh *5

Podul &'olden 'ate(

+n iulie 1&&5! the EighFaG "atrol <"atrulade înălţime= a încetat să mai raorteze

numărul sinuciderilor celor care searuncau de e "odul Holden Hate din 'anArancisco 6 ei s-au orit la &&9 sinucideri.

8 staţie de radio 'A a continuat

numărătoarea. "e 1# iulie 1&&5 a ost raortat suicidul cu

nr. 1###.



gh *,

$notimpuri

(nii autori sugerează cărimăvara este anotimul cu cel

mai mare număr de sinucideri laadolescenţi! dar alţii sugereazăchiar toamna sau iarna.

'unt menţionate şi zilele cu vântşi zilele din rea7ma Crăciunului.



gh *9

Semne de risc 'chim/ări în o/iceiurile de mâncare şi somn Comortament violentDre/el Iegli7area înăţişării ersonale

Aolosirea drogurilor şi a alcoolului Auga de acasă 'chim/ări în ersonalitate

Iu oate tolera lauda $isa de interes aţă de activităţi lăcute



gh *

Semne de risc

8 stare de lictiseală ersistentă 3i%cultăţi de concentrare 3eclinul în calitatea activităţi şcolare Arecvente maniestări somatice <mai

ales dureri de ca sau de stomac=



gh *&

Prevenţia"regătirea roesorilor şi a ersonalului şcolar

rivind identi%carea riscului."regătirea altor mem/ri ai societăţii! recum

clerul! oliţia şi cadrele medicale! entruidenti%carea tinerilor cu risc.

@ducarea adolescenţilor rivind modul în careot o/ţine a7utor entru ei sau entru ceilalţi.



gh 4#

Prevenţia >mlementarea unor rograme de

testare şi consiliere 3ezvoltarea gruurilor de suort entru

adolescenţi +n%inţarea unor centre şi a unor hotlinesunde să lucreze voluntari regătiţi şiroesionişti lătiţi.



Prevenţia

Reducerea accesului la mi7loace letale!cum sunt armele şi drogurile.

)sigurarea unor rograme de

intervenţie Jduă suicidK care să seconcentreze asura amiliei şi arietenilor care au legătură cuersoana.

suicidul la adolescenti.ppt

Documents