Substratul neurofiziologic al tulburrilor psihice Prof. H.L. Grossmann PhD

Universitatea de Vest Vasile Goldis Arad

Tulburarea Psihica

Normalitatea perceptionala si receptionala este traumatizata permanent sau temporar

Procese psihice sunt disfunctionale permanent sau temporar.

Intelegerea a cea ce treim este distorsionata sau intrerupta permanent sau temporal

Notiuni de NormalNorme = Valori definite ca parametrii.

Norma statistica - se exprima in valori absolute (matematice) Exprimarea grafica - matematica (Impartirea Gauss)

Norma ideala - se orieteaza pe valori date si aceptate de societate.

Norma ideala - este subiectiva

Procesele psihiceProcese de perceptieProcese de gandireProcese de prelucrare emotionalaProcese de memorareProcese de imaginatieProcese de reactionare si evaluareProcese de coordonare cu senzatii percepute (intre somatic si psihic)

Intelegere a ceea ce traieste un omIntelegerea situativaIntelegerea perceptionalaIntelegerea reactiilorIntelegerea constientuluiIntelegerea neconstientului

Notiunea de Sanatatea mentalaSanatatea mentala este in mare compusa din 4 componente

Relatia cu realitatea - intacta

Relatia cu Eu-l - intacta

Echilibru dinamic intre factorii psihici- Intact

Capacitate de compensare intre factorii intern si extern care influenteaza psihicul- Intacta

PsihopatologiaInregistrarea descriptiva a tulburarilor psihice (Psihopatologia descriptiva).

Corelarea constatari cu anumite boli

Clasificarea tulburarilor poate fi impartita in:

1. Psihopatologia generala

si

2. Psihopatologia speciala (Boli + Tulburari)

Psihopatologia descriptiva

Inregistrarea descriptiva a tulburarilor psihice incepe cu:

1. Observatia

2. Anamneza

Anamneza + ObeservatiaElemente de observat pentru anamneza:

Mimica, Psihomotoricitatea, Tinuta, Functiile somatice, Reactiile, Imbracamintea, Limbajul, Expresivitatea, Maniere, Mentinerea Raportului, Emotionalitatea, Ondulatia Emotionala.

Toate acestea sunt subiective (prin obervatia propia)

Observatiile trebuie sa fie cat sa poate de reproductibile + clasificabile in simptome si sau sindroame.

Anamneza + Observarea

Strategii pentru anamnezaObservarea fara actiune (prima fraza a pacientului, prima impresie)Crearea unei imagini generale a situatiei patientului (viata de pana acum, ce s-a intamplat in prezent).Dinamica evenimentelorDocumentarea din arhiva (daca exsista).Anamneza persoanelor implicate

Anamneza + ObservareaElemente importante a Anamnezei, continuare.

Anamneza despre dezvoltarea somatic + boli somatice actuale sau din trecut.

Anamneza dezvoltari sexuala incluznd pe cea sexual relationala (optional daca sa potriveste in context).

Anamneza dezvoltrii psihice si cea psihosociala incluznd cea intra i inter relaional.

Anamneza despre dezvoltarea educaional social i profesional

Luati-va Timp, Timp, Timp!!! Anamneza si observatia corecta scade semnificativ posibilitatea de greseli diagnostice si terapeutice !!!

Sisteme de clasificare in psihopatologieICD 10 International Classification of Diseases

DSM IV (actual V) American Psychiatric Association

Important de retinut !!!! Ca pot exista necorcondante intre ele

PsihopatologiaSistematizarea psihopatologieiSimptomul psihopatologic este: Unitatea cea mai mica a tulburarii, care se poate descrie schematic.

Sindromul psihopatologic este: O constelatie tipica a mai multor simptome care se poate descrie, corela si sistematiza.

Boala psihica este: Tulburarea patologica a psihicului, caracteristica si clar definita prin tabloul clinic.

PsihopatologiaClasificare Prin evolutie si origine

Acut sau CronicOrganica sau Neorganica (fara explicatie organica)Psihotica sau NepsihoticaNevrotica sau Nenevrotica (fara explicatia conflictuala in copileria).Reactiva sau Nereactiva ( ca reactia la un eveniment/trauma sau nu, definitie depasita)

Psihopatologia Clasificarea Dupa aspecte etiologicePsihoze organice (Ex. tumori intracraniane)Psihoze endogene = psihoze neorganice (Ex: schizofrenie, depresie endogena (deocamdata) neexplicabile organic sau biochimic.Tulburari psihogene = prelucrarea patologica a unor evenimente, nevroze.Tulburari de personalitate (Ex. tulburari structurale).

Tulburari in Psihopatologia Clinica

Tulburari de constiintaConstiinta - veghea: Capacitatea de a intelege si simti Eul (constiinta Eului)

Constiinta Capacitatea de a intelege si simti un obiect (constiinta obiectului).

Inconstientul: Procese care nu ne sunt constiente, ca: motivarea inconstienta pentru o actiune sau alta, impulsuri suprimate, functii vegetative.

Modificari cantitative ale constiinteiHipervigilentaVeghea - VigilentaPresomnolentaSomnolentaStuporComa

Modificari calitative ale starii de constiintaDezorientarea: timp, spatiu, situativa, persoana proprie

Tulburarea orientarii in timp: incetinirea, extinderea timpului, accelerarea

Tulburari de orientare in spatiu (ex. modificarea geometriei spatiale)

Concentrarea atentieiDirectionarea atentiei: Dependenta de interes si capacitate

Diminuarea capacitatii de concentrare: Sustragerea atentiei poate fi psihogena sau organica (ex. alcool).

Functiile mneziceSe compun din: input (cumularea) si recall (amintirea- readucerea la prezent, constient).Tulburarile functiilor mnezice prin:Lezarea organicaPierderea temporara - amneziePot fi psihoreactive sau organicePARTY Sindrom: incapacitatea de a supraveghea, memora si percepe corect mai multe evenimente concomitente

Calitatea motorieInhibat motric, incetinitPasivNormalImpulsiv, nelinistit (nu poate sta pe loc)HiperactivAgitat maximal

Tulburari ale capacitatii de contact (raport)Cantitativ :Cresterea anormala (ex. mania, psihosindromul organic).Diminuarea (ex. depresia, tulburarea nevrotica, schizofrenia).

Calitativ :anxietatea, suspiciunea, agresivitatea

Impulsuri primare (Antrieb) Forta de baza in procesele psihiceTulburari ale impulsurilor primare:InhibareaIncetareaCrestereaPierderea controlului

Afectivitatea - EmotiaCompensat-adecvatEuforicDisforicLabilIncontinentRigidSuperficialApatic

Structura psihiculuiEs: Nivelul arhaic: Functioneaza dupa modelul: satisfactie primara/frustrare primara; nu are logica; este strans legat cu partea somatica; tinde spre satisfactia imediata, fara considerente morale si etice.Ich = Eul: Are ca principiu: gandesc si planuiesc; suportul constientului; unitatea de functionare logica.Selbst = Sinele: Notiune mai cuprinzatoare, a tuturor functiilor psihice apartinand Eului; include si partea de inteligenta emotionala.ber ich = Supra Eul: Constiinta, obiect parental, normele sociale, normele etice.

Autoperceptia EuluiIEul: instanta de control si ghidare, nucleul constientului individului (exista doar la specia umana).

Constientizarea Eului: certitudinea de a fi o persoana unica si exsistenta.

Perceptia Eului: Capacitatea de a autoreflecta.

Tulburari in autoperceptia Eului Definitie: Pierderea capacitatii de a trasa limite intre Eu si evenimente sau impresii externeSe poate manifesta prin:Stergerea definitiei propriei persoaneDepersonalizarea: cineva ma manipuleaza, ma face sa fac... etc.Derealizarea: imi sunt strainDescompunerea: nu ma recunosc in oglinda ca persoana

Tulburari de limitare a Eului (Demarkation)Se manifesta prin senzatia de :Stergerea gandurilor coerente;Intreruperea gandurilor;Perceptia gandului ca ceva impus;Vocalizarea gandurilor;Fixarea gandului;Evadarea gandului;Influentarea gandurilor;Prefabricarea gandurilor.

Tranzitivitatea (Transitivation)Proiectarea fara nici un fel de critica, a starii proprii in mediul inconjurator: Ex. bolnavul psihic spune ca: toti cei care ma inconjoara sunt bolnavi psihic.Identificarea cu alte persoane: eu sunt mama mea.Lipsa absoluta a constiintei bolii: nu sunt bolnav de nici un fel.

Trairea dedublariiHeautoscopia persoana proprie este perceputa ca o copie a persoanei apropriate (doctorul dedublat).

Cel mai des este intalnita in: schizofrenie, intoxicatii grave.

Sentimentul de instrainare fata de propriul EuDepersonalizarea = Eul este perceput ca o persoana straina.

Se intalneste in:stari nevrotice grave, obsesii grave, schizofrenie.

DerealizareaInstrainarea perceptiilor din exterior:Totul este ciudatTotul este ca intr-un visTotul este mascat

Se intalneste in: stari hipnotice,dupa abuz de droguri, anxietate grava, schizofrenie, depresii grave,simptome psihotice.

Tulburari de gandireTulburari de gandire formala:Tulburari ale fluxului gandirii: incoerenta, incetinirea, perseverenta.Tulburarea continutului gandirii: idei obsesive, idei delirante, idei dominante, idei psihotice - in schizofrenie si manie.

Tulburari de gandire predominant formaleIncetinirea gandirii: depresie grava;Blocaj al gandirii: stop in mijlocul frazei;Contaminarea gandirii: amestecarea a doua teme in aceeasi fraza;Descompunera gandului: neologisme (cuvinte formate din doua idei, ca: am vazut un studentfoamebloc ieri;Fuga de idei - ex. manii;Gandirea disociativa: nu exista legatura intre ceea ce vorbeste subiectul si ceea ce gandeste : se gandeste sa spuna buna ziua si spune noapte buna.

Tulburari ale continutului Ganduri anormale:Supraponderarea: ganduri dominate afectiv care influenteaza orice actiune a bolnavului;Idei parapsihotice: in pricipiu e de inteles ce gandeste bolnavul dar cu un touch ireal si ciudat;Idei psihotice: Nu are nici o legatura cu realitatea si rationalul;Idei obsesive;Idei indoctrinate (fixate si impuse).

Psihoze (Wahn)Tulburarea absoluta de perceptie a realitatii:Sentimentul psihotic: sentiment de amenintare iminenta;Idei psihotice acute: dintr-un moment in altul apare schimbarea de perceptie a realitatii;Perceptia psihotica partiala: observatiile reale sunt interpretate psihotic.

Definitia unei idei psihotice, dupa Jaspers3 conditii

1. Autoconvigerea subiectiva totala a bolnavului.

2. Idee ce nu poate fi influentata din exterior de catre alte persoane.

3. Necorelarea continutului ideilor cu nici un rationament.

Alte criterii (Wahn)Ideea poate fi sistematizata sau fragmentata sistematizat;Logica sau paralogica;Dinamica ideii: poate fi conditionata afectiv;Apare des in cadrul schizofreniilor.

Continutul ideilor psihoticePsihoza interrelationala emotionala,Idei de persecutie si urmarire,Idei de gelozie,Idei de vinovatie,Idei de saracie,Idei hipocondrice,Grandomania / Nihilomania.

Obsesia ca tulburare de gandireIdei obsesive,Fobie,Actiuni obsesive,Impulsuri obsesive,Relatii obsesive.

Tulburari de indoctrinareImplementarea prin forta de idei straine;Apare des o combinatie intre presiunea fizica reala si presiunea sociala(de grup);In caz extrem duce la pierderea coerentei si la imbolnavire;Psihoza contagioasa Folie a deux (unul din parteneri este psihotic cronic iar, celalalt incepe dupa un timp sa creada in aceleasi idei absurde).

HalucinatiileDefinitie: Perceptii senzuale : vizuale, olfactive, gustative, tactile, auditive, fara un stimul real corespunzator.

Bolnavul nu recunoaste in nici un caz halucinatia ca ireala.

PseudohalucinatiilePerceptii false care se recunosc ca atare de catre bolnav in mai mare sau mai mica masura.De obicei sunt optice sau acustice.

Apar des sub influenta drogurilor, in intoxicatii, febra mare, hipnoza.

Sindromul BonnetHalucinatie optica la lezarea bioculara grava (orbul care crede ca vede)

Halucinatie auditiva la lezarea biauriculara grava (surdul care crede ca aude)

La baza sta dorinta inconstienta de a putea functiona normal

Senzatii corporale anormale Definitie = modificari ireale percepute in propriul corp.Hipocondrie / Dermatofobie / Disproportionalitate / Marirea / Micsorarea unui organ sau membru.

Apare des la depresia grava, schizofrenie, nevroze grave, intoxicatii.

Tulburari psihovegetativeCaracter difuz: Sindromul oboselii cronice (CFS = cronic fatigue sindrome ), insomnie, hipersomnie, hiperhidrosis, tahicardie psihogena.

Caracter specific: stomac, tensiune, intestin, urogenital, etc.

Geneza tulburarilor Psihovegetative / Functionale

Starea de tensionare afectivaExteriorizarea afectiva inhibataSensatia de functionarea deficitara a functielor vitale.Sensatia Incomoditatea integrativa corporala.Konflikte interne si internalizate.Strain = focusarea excesiva asupra proceselor stresante obiective sau subiective.Formarea simptomului spre boala

Tulburari complexe ale comportamentuluiSupragestica: miscari ciudate, mimica, gestica, miscari excesive (hipermanierat, schizofrenie catatona).Mutismul: pacientul este mut cu toate ca functiile de vorbire sunt intacte la toate nivelele (depresii grave, schizofrenie).Negativismul: reactie motorie inversata (confunda sus cu jos, stanga cu dreapta).

Alte tulburari complexe ale comportamentuluiIzolarea sociala,

Suicidul,

Automutilarea,

Tulburarile delirante,

Abuzul de droguri.

Clasificarea sindroamelor psihopatologice, dupa origineSindrom organic: acut, cronic, cu sau fara componenta psihotica.

Sindrom psihotic: depresiv, maniacal, halucinant, paranoic, catatonic.

Sindrom nevrotic: anxios, fobic, obsesiv, isteric, neuroastenic, etc.

Cauzele tulburarilor psihoorganiceInfectioase,Traumatice,Neoplastice (tumori),Vasculare,Metabolice,Degenerative,Toxice.

Psihoze cu explicatie somaticaAcute: simptom principal - tulburare temporara de constiinta sau tulburare de trecere (ex. anestezia).

Cronice: explicabile somatic, manifestate prin scaderea capacitatii fizice si/sau cognitive (ex. dementa, modificarea personalitatii)

Sindroame psihopatologice de origine organicaSindromul psihoorganic cerebral difuz (Alzheimer).

Sindromul cerebral organic prin leziune localizata (Stroke).

Sindromul de confuzie posttraumatica.

Sindromul delirant.

Sindrom toxic.

Sindromul amnestic Definitie: tulburarea capacitatii cognitive cu stergerea structurii de perceptie constienta.Amnezia sau sindromul amnestic: dezorientare, halucinatie, neajutorare in spatiu.Poate aparea ca parte a sindromului delirant sau a altor sindroame.Atentie! - sa nu confundam cu alte tulburari cognitive, la care constiinta este clara, dar capactitatea de reactie este micsorata.

Betia Tulburarea temporara a reactiei motorii, dezinhibarea, tulburari de asociere.Euforie, disforie, impresii subiective gresite despre capacitati motorii si senzoriale.Activitate psihomotorie inadecvata.Este des asociata cu tulburari vegetative, vizuale, motorii.

Betia patologicaPoate fi insotita de fenomene ca:

Agresivitate crescuta,Incapacitate de a constientiza propriile actiuni,Des relevanta juridica (forenzica), Pericol pentru subiect si pentru altii.

Sindromul delirantTulburarea cantitativa si calitativa a capacitatii congnitive constiente,Incoerenta in gandire,Sugestibilitate crescuta,Anxietate crescuta,Tulburari vegetative,Halucinatii optice,Halucinatii tactile,Neliniste psihomotorie.

Cauzele sindromului delirantIntoxicatia cu cocaina, heronina,Intoxicatia cu neuroleptice antidepresive sau alte medicamente,Intoxicatia acuta alcoolica (rar),Dezintoxicarea (alcoolicii cronici),Traumatism cranian,Dezechilibru metabolic (diabet, ciroza).

Somnambulismul Definitie: tulburarea termporara a starii de constiinta, cu reactie scazuta la stimulii externiCauzele pot fi:organicepsihogene

Somnabulismul structuratIngustarea constiintei,Focusarea pe putine nivele,Scaderea capacitatii de orientare in spatiu si timp,Reactie scazuta la stimulii externi verbali,Amnezie.

Somnolenta organicaEpilepsie,Alcool,Droguri,Procese inflamatorii cu influentare cerebrala,Tulburari grave ale metabolismului,Stari grave psihogene (traume psihice grave).

HalucinatiileTulburare calitativa a starii de constiinta,Lanturi de scene ireale cu imagini senzoriale false: optice, acustice, auditive,Afect anxios des intalnit.

Halucinatiile se intalnesc des in cazulAbuzului cronic de alcool,Substante halucinogene,Canabis, cocaina,Traumatism cranian cu leziuni cerebrale (des occipitale).

Starea onirica Definitie: tulburarea starii de constiinta calitativa si cantitativa,Orientare scazuta,Gaduri neorganizate, nestructurate,Scene fugitive, ca in timpul visului,Introversiunea scazuta si incetinita.Cauze: toxice, psihoze, infectii.

Sindroame organice acuteIngustarea constiintei,Stergerea / diminuarea in claritate a constiintei,Tulburari de orientare,Scaderea capacitatii cognitive (concentrarea, memoria, atentia ),Irascibilitate,Incontinenta afectiva,Tulburari neuropsihologice: afazie, amnezie, apraxie.

Reactia exogena tip BonhofferStare deliranta,Constiinta diminuata,Confuzie,Agitatie,Febra,Irascibilitate,Tulburari de orientare.

Sindromul de tranzitie tip Wieck Definitie: sindrom psihopatologic de cauza somatica fara tulburarea constientului.

Ex.: sindromul de depresie paranoida

Evolutie: este acut, trece in cele mai multe cazuri fara urmari, revesibil.

Sindroame psihoticeSindromul depresiv

Sindromul maniacal

Sindromul halucinator

Sindromul paranoid

Sindormul halucinator paranoid

Sindromul catatonic

Boli cu sindroame psihoticeBoli afective:

Depresia unipolaraDepresia bipolaraDistimieNeurastenie grava

Boli cu sindroame psihotice IIBoli schizofrene:

HebefreniaSchizofrenia catatonaSchizofrenia simplexSchizofrenia afectivaStari schizofrene rezidualeStari schizofrene prodromale

Sindromul depresivCaracterizat prin:Senzatia de gol si incapacitatea de a simti, de exemplu frica,Lentoare motorie,Idei de Nu (nu pot, nu fac, nu sunt, nu vreau),Suicid, Tulburari vegetative,Ondulatia diurna si nocturna accentuata,Schema tipica de repetare.

Sindromul depresiv atipic IDepresia anxioasaDepresia de inhibitieDepresia agitataDepresia anancasticaDepresia mascataDepresia dominant vegetativa

Sindromul depresiv atipic IIDepresia vitalaDepresia organica (acompaniaza boli somatice)Distimia (neclar daca e o forma de depresie)Boala bipolara (maniaco-depresiva).

Tulburari afective unipolareDepresia unipolara- in cadrul unei boli bipolare: fara manie, doar depresie.Pseudounipolara- depresia repetata, recidivanta, fara manie, dar cu stari hipomaniacale (hipertimie).Mania unipolara- stari alternante (episoade) de hipomanie si manie.

Tulburarea bipolaraBipolar tip I: tabloul clinic complet de stari depresive alternand cu stari maniacale.

Bipolar tip II: tabloul clinic complet de stari depresive , alternand cu stari hipomaniacale.

Bipolar rapid cycling: cel putin 4 faze pe an.

Bipolar mixt: mania disforica, in acelasi timp stare maniacala si stare depresiva (pot alterna din minut in minut - plans si ras in acelasi timp).

Sindromul maniacal Definitie: cresterea patologica a sentimentului pozitiv de viata (fericirea).Simptome: veselia generalizata, euforia, irascibilitatea, fuga de idei, accelerarea gandirii, dezinhibitie morala si etica, tulburari vegetative (transpiratie excesiva -hipersodoroee), scaderea maxima a nevoii de somn.Cauze: Genetic, schizofrenie, manii organice, intoxicatie.

Tipuri de episoade maniacaleMania simpla: excitatie motorie, grandomanie, lipsa autocriticii.Episod hipomanical: euforie, afect pozitiv crescut, activitatea crescuta, ganduri pozitive moderat necritice (totul merge foarte bine).Episoade maniacale cu simptome psihotice: halucinatii, ganduri obsesive.

Sindromul SchizoidHebefrenieSchizofrenia simplexSchizofrenia catatonaSchizofrenia afectivaStarea prodromalaStari reziduale

Diagnostic primar de psihoza schizofrena ITulburari de perceptie a Eului (influentarea gandurilor din exterior, fixarea ideilor pe teme nerelevante ale vietii de zi cu zi).Tulburari formale de gandire: fuga de idei, contaminarea.Tulburari calitative de gandire: idei dominante, idei fara legatura cu contextul actual.Halucinatii: optice, olfactive, acustice, tactile.

Diagnostic primar de psihoza schizofrena IITulburari de preceptie: idei impuse, idei descompuse.Modificarea comportamentului: negativismul, mutismul.Modificarea motorie: agitatia, inhibarea, dezinhibarea.Modificarea afectului: dezondularea afectiva (reactie de indiferenta la evenimente emotionale) sau incontinenta afectiva.

Psihoze juvenile. HebefreniaFaza primara caracterizata prin neurastenie;Modificarea intereselor fata de mediu;Contacte dese cu drogurile;Comportament ciudat (imbracaminte, mancare, somn, veghe);Comportament de neanteles (agresivitate, plecarea brusca, limbaj diferit);Psihoza manifesta (simptomatologia de PLUS);Simptomatologia de MINUS. Sindromul amotivational (nu am chef de nimic).

Sindromul paranoid Definitie: tulburarea caracterizata prin orientarea exclusiva spre iluzoriu/a trai iluzii.Apare des in stari iluzorii.Paranoia: subiecte despre iluzii dominante izolate.Variante ale sindromului paranoid: structurat, nestructurat, senil, paranoia de gelozie, depresiv mascat.

Sindromul paranoid halucinatoric Definitie: aparenta concomitenta de fenomene paranoide si halucinatorii.Caracterizat prin: tulburari de perceptie a Eului, halucinatii, idei delirante (persecutie, urmarire).Apare des in: schizofrenie, tulburari organice, intoxicatii, droguri (LSD).

Sindromul catatonic Definitie: o combinatie bizara intre miscari si gestica, tulburari psihomotorii, tulburari de perceptie a Eului, impresii paranoide, impresii halucinatorii, des descris ca obsesiv extern nu pot altfelTulburari psihomotorii: agitat sau bizar, hipercinetic, hipocinetic, stereotipizat.Diagnostic diferential cu: schizofrenia si isteria grava.

Schizofrenia reziduala Definitie: Modificari cronice in urma mai multor episoade de schizofrenie.Simptomatologia de MINUS - afect scazut, neparticiparea la activitati sociale, ganduri repetate simplificate, izolare sociala, dezinteres fata de prejma.Simptomatologia de PLUS - halucinatii, tulburari de gandire structurata, comportament inadecvat.Diagnostic diferential cu: intoxicatii, posttraumatic, droguri

Simptome psihoreactiveNu poate fi incadrat la tulburari psihotice - Nu poate fi incadrat la tulburari incadrat la tulburari organice,Tulburari de contact cu mediu,Inhibare generala,Perceptie de instrainare,Perceptie de derealizare,Perceptie de depersonalizare,Tulburari de necesitate vitala,Tulburari de perceptie spre iluzionare,Frica, fobie,Obsesie.

Sindroame nevroticeTulburari anxioaseTulburari fobiceTulburari obsesiveTulburari istericeTulburari neurastenice

Episod anxios Starea de anxietateApare brusc, dureaza cateva ore, zile, saptamani, rar luni.Nu are cauza reala sau obiectiva,Este perceput ca anormal de anturaj,Apar des modificari vegetative,Escalarea frecventa cu frica existentiala (nu pot controla nimica).

Variante ale ICD 10 de stari anxioaseAnxietatea generalizata: stare permanenta de frica, fara explicatie.

Atacuri de panica: scurt, brusc anxietate maxima, frica de moarte, cu simptome vegetative.

Fobie Definitie: frica de obiecte sau/si situatii, fara substrat real (deja gandul la o anumita situatie produce simptomele).

Ex. agorafobia, claustrofobia, carcinofobia, bacteriofobia, virofobia, etc.

Stari (atacuri) fobiceFrica din senin, fara starea prodromala, produsa de gandul la o situatie anume.Simptome somatice,Frica la asteptarea unui eveniment,Frica de faptul ca ceva somatic se poate intampla (infarct, lovire, stop respirator),Frica de faptul ca ceva penibil se poate intampla (incontinenta, inrosesc, cad, ma fac de ras).

Obsesia Definitie: ganduri sau actiuni pe care le executa bolnavul impotriva vointei lui (organic, nevrotic, schizoid).

Ex. Numaratul scarilor, numaratul pasilor, obsesie de gand, obsesie de iubire, obsesie de ritual, etc.)

Sindromul neurastenicCaracterizat prin:Senzatii corporale percepute anxios (ceva nu e in regula),Oboseala rapida la efort mic,Tulburari de concentrare,Tulburari de somn (hipersomnia, hiposomnia nocturna),Cefalee, mialgie,Tulburari vegetative.

Tulburari de nutritie la tineriAnorexiaBulimiaAdipozitatea

De obicei, indicatori ale unor tulburari mai profunde (nevroze, depresie, altele).

Tulburari de control initial (impulsivitatea)Joaca patologicaFurt patologicPiromaniaDipsomania (trunksucht)Shoping/cumparaturi realizate necotrolat (impulsiv)Piromania (dromomania)

De obicei, la tulburarile de personalitate, manie, dementa si altele.

Personalitatea dependenta - criteriiDependenta permanenta fata de persoane apropiate si nesiguranta (obiecte primare).Dificultati in a lua hotarari,Frica de a nu pierde persoanele apropiate,Permanenta cautare de sfatuitori,Permanenta cautare de idoli,Permanenta diponibilitate de a ajuta pe altii,Incapacitatea de a spune NU.

Elemente caracteristice Personalitatea dependenta

Frica de despartiereaFunctie cognitive nesigure instabileModificarea functiele cognitive interpersonale.Inhibarea de agresivitateaRefularea conflictelor interpersonale AutoagresivitateNivel Simptomatic: Frica, Depressivitate,Simptome psichosomatice, Simptome somatopsihice

Borderline - elemente caracteristice I Frica intermitenta,Necesitatea permanenta de relatii emotinale,Sentiment de gol cand este singur,Ambivalenta in relatiile emotionale,Frica de apropiere si frica de distantare (ambivalenta),Pericol de dependenta de substante toxice (alcool, droguri),Ponderea crescuta (anormala) a sexualitatii in relatia cu partenerul,

Borderline - elemente caracteristice IITendinta la reactii emotionale bruste si nerationale (pseudocolerice, pseudoisterice),Tendinta de automutilare,Tendinta de suicid,Uneori episoade psihotice - forme minore.

Sindroame histrioniceTulburarea interactiunii cu mediul,Actiuni care sunt declansate inconstient, pentru a obtine un efect emotional.Personalitatea histrionica: Modificare brusca a afectivitatii, tendinta de a domina, impulsivitate (dominanta de ES),saracie emotionala.Modelul histrionic: totul e teatral si excesiv in expresivitate.

Atac istericFoarte dramatic,Se modifica dupa efectul asupra spectatorilor,Poate fi excelent invatat (epilepsie),Poate produce traume reale,Uneori cedeaza la medicatie,Fara modificari somatice.

Sindroame organice croniceSindromul pseudoneurastenicSindromul psihoorganic = tulburari afective si congnitive, disforie, irascibilitateDementa = lezarea ireversibila a tesutului cererbral, cu scaderea capacitatii congnitive, intelectuale, emotionale.Oligofrenia = diminuarea innascuta a capacitatii intelectuale.

Dementa Definitie: pierderea capacitatii intelectuale in toate domeniile, de ex. mnezic, emotional, intelctual - prin leziunea cerebrala.Primara degenerativa: dementa multiinfarct, dementa Alzheimer, etc.Secundara degenerativa: diabet, ciroza, anemii severe, hipotiroidie, hidrocefalee, etc.

Pseudoneuroastenia cronicaCaracterizata prin:Ondulatia afectiva patologica,Scaderea capacitatii fizice si psihice,Cresterea necesitatii de somn,Suprasolicitarea la efort mic,Tulburari vegetative,Scadera capacitatii de concentrare.

Analog (comun) la dementa / depresie / neuroastenieRetragerea din activitatile sociale,Retragerea de la sarcinile complexe cognitiv,Retragerea de la activitatile fizice, ca sport calatorii, petreceri,Modificarea personalitatii,Scaderea interesului cognitiv,Retragerea din pozitia familiala.

END Va multumesc pentru atentia acordata

Have a nice day