subiecte proces bugetar public + raspunsuri final

8/11/2019 Subiecte Proces bugetar public + raspunsuri FINAL

1/26

1

CuprinsDefinii urmtoarele noiuni: impozit, tax, contribuie.............................................................................................................. 2

Definii urmtoarele noiuni: sistem bugetar, consolidare bugetar, buget general consolidat. .............................................. 2

3. Continutul si structura bugetului de stat .................................................................................................................................. 2

4. CONTINUTUL SI STRUCTURA BUGETELOR LOCALE ................................................................................................. 3

5. Continutul si structura bugetului asigurarilor sociale de stat ................................................................................................. 3

6 Continutul si structura bug asig sociale de sanatate ................................................................................................................. 3

7. Descriei principiul echilibrului i cel al solidaritii ce stau la baza bugetelor locale .......................................................... 3

8.Descriei principiul autonomiei locale financiare, principiul proporionalitii i principiul consultriintlnite n procesul bugetar la nivel local ........................................................................................................................................................................................................... 4

9. Prezentai mecanismul cotelor i sumelor defalcate utilizat pentru echilibrarea bugetelor locale conform LFLP. ........... 4

10. Elaborai i comentai fluxul informaional aferent calendarului bugetar determinat de elaborarea i aprobareaproiectului bugetului de stat .......................................................................................................................................................... 4

11. Elaborai i comentai fluxul informaional aferent calendarului bugetar determinat de elaborarea i aprobareaproiectelor bugetelor locale (conform LFPL). .............................................................................................................................. 5

12. Definiti notiunea de ordonatori de credite bugetare si prezentati structura si raspunderile acestora .............................. 5

13. Descriei fundamentarea proiectelor de bugete publice ca prim faz a elaborrii proiectelor de bugete publice......... 6

14. Descriei lucrrile pregtitoare (centralizarea datelor) ca faz ( a II-a) a elaborrii proiectelor de bugete publice........ 7

15. Implicri instituionale n elaborarea proiectelor bugetelor publice.................................................................................... 7

16. Descriei aprobarea proiectelor bugetelor publice ca etap a procesului bugetar............................................................. 7

17. Descriei execuia veniturilor bugetare ................................................................................................................................... 8

18. Descriei execuia cheltuielilor bugetare ................................................................................................................................. 8

19. Prezentati succinct cerinele clasificaiei bugetare ................................................................................................................. 9

20. Prezentai i exemplificai subdiviziunile clasificaiei bugetare............................................................................................ 9

21. Exprimri i interpretri ale fiscalitii/ratei fiscalitii ........................................................................................................ 922. Asezarea i perceperea impozitului pe veniturile din salarii la agenii economici ............................................................. 10

23.Asezarea i perceperea impozitului profit la agenii economici........................................................................................... 10

24. Asezarea i perceperea taxei pe valoarea adugat la agenii economici ................................................................... 11

25. Asezarea i perceperea taxelor vamale si accizelor la agenii economici................................................................... 13

26Asezarea i perceperea impozitelor locale la agenii economici ............................................................................................ 15

27. Asezarea i perceperea contribuiilor sociale la agenii economici ............................................................................. 17

28. Fundamentarea cheltuielilor de personal la instituiile publice .......................................................................................... 18

29. Fundamentarea cheltuielilor materiale la instituiile publice............................................................................................. 19

30. Finanarea instituiilor din nvmnt................................................................................................................................. 2131. Finanarea instituiilor sanitare ............................................................................................................................................. 22

32. Finanarea instituiilor din bugetele locale ........................................................................................................................... 23

33 Constatarea materiei impozabile ............................................................................................................................................ 23

34 Titlurile de crean fiscal i contestarea lor ......................................................................................................................... 24

35 Modificarea obligaiilor bugetare ........................................................................................................................................... 25

36 Modaliti speciale de stingere aobligaiilor fiscale .............................................................................................................. 26


2/26


3/26

3

4. CONTINUTUL SI STRUCTURA BUGETELOR LOCALEBugetele locale reflecta relatii economice banesti care apar in procesul repartitiei venitului national cu prilejulconstituirii si repartizarii de fonduri centralizate cu adresare generala la si de la dispozitia unitatilor administrativ-teritoriale, in scopul satisfacerii unor interese ale colectivitatilor publice locale.

Bugetele locale cuprind atat venituri, cat si cheltuieli. Ambele categorii de indicatori se gasesc intr-o structuradiversa. Veniturile din bugetele locale se afla intr-o situatie particulara, prin comparatie cu celelalte componente alesistemului. Astfel, o prima parte a acestora o constituie veniturile proprii reprezentate de impozite si taxe locale(impozit pe cladiri, impozit pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport etc) care detin in medie, pe total,

bugetele locale intre 30-40% din totalul de venituri ale acestora prin raportare la mai multe perioade de gestiune

bugetara. Diferenta pentru completare, pana la concurenta marimii cheltuielilor o reprezinta veniturile de echilibrarece provin din bugetul de stat realizate in teritoriu.

Competentele mai mari, in materie de cheltuieli la bugetele locale, sunt determinate si de nevoia de implicare aautoritatilor la acest nivel pentru a actiona in interesul localitatilor si cetatenilor pe domeniile mentionate, in sensuldezvoltarii si sustinerii bazei tehnico-materiale a institutiilor implicate in educatie, cultura, asistenta. Structural,cheltuielile din bugetele locale se refera la actiuni social-culturale, de gospodarire comunala, administratie publica,ordine publica.

5. Continutul si structura bugetului asigurarilor sociale de statBug. Asigurarilor sociale de stat exprima relatii economice banesti ce apar in procesul repartitiei venitului nationalcu prilejul constituirii si repartizarii unui fond specific centralizat la si de la dispozitia statului, in scopul satisfaceriiunor interese generale ale populatiei aflata intr-o anumita structura socio-demografica.

Specificitatea fondului la dispozitia statului este data, pe langa modul de constituire centralizata si de repartizaredescentralizata pe destinatii, potrivit cu anumite situatii in care se gasesc anumite categorii ale populatiei (depasireaunei limite de varsta, afectiuni ale sanatatii, stari de handicap, somaj, venituri reduse, absenta locuintelor etc)

Bug asigurarilor sociale de stat inregistreaza la venituri o structura relativ simpla, cu surse reduse, undereprezentativi ca indicatori sunt: contributia pentru asigurarile sociale de stat si contributia pentru constituireafondului de ajutor de somaj, platite de angajatori si de angajati. La cheltuieli, indicatorii apar intr-o structura maidiversificata si totusi limitata la semnificatia acestui buget. Aici, reprezentative ca pondere sunt cheltuielile privind

pensiile (pentru limita de varsta, pentru boala, pentru urmasi), urmate de cele privind protectia sociala, cu accent pestarea de somaj.

6 Continutul si structura bug asig sociale de sanatateBug asigurarilor sociale de sanatate exprima relatii economice sub forma baneasca rezultate din repartitia VN, cu

prilejul constituirii centralizate si repartizarii descentralizate a unui fond specific, la si de la dispozitia unei institutiispecializate a statului in scopul satisfacerii unor necesitati de sanatate manifestate la populatie.

Bugetul asig sociale de sanatate se constituie si ca balanta financiar-operativa, reflectand atat veniturile, cat sicheltuielile. La venituri, reprezentative sunt cele doua contributii specifice (cu aceeasi denumire), platite de angajati,respectiv de angajatori. La cheltuieli, situatia este mai complexa prin prisma concretizarii si definirii lor, chiar daca

prin raportare la indicatori, acestia pot fi usor individualizati tinand de ceea ce se intampla in institutiile sanitare caactivitati si actiuni. Inscrierea cheltuielilor, atat in bugetul specific, cat si in bugetele de venituri si cheltuieli aleinstitutiilor sanitare, se face pe baza unor contracte cadru de prestari de servicii medicale incheiate intre institutiaspecializata in gestiunea asigurarilor de sanatate (Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate) si institutiile existentein sistemul sanatatii (care beneficiaza de fonduri banesti, potrivit cu anumite destinatii, si din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Sanatatii)7. Descriei principiul echilibrului i cel al solidaritii ce stau la baza bugetelor localePrincipiul echilibrului- Cheltuielile unui buget se acoper integral din veniturile bugetului respectiv, inclusivexcedentul anilor precedeniPrincipiul solidaritii(1) Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitilor administrativ -teritoriale, precum i apersoanelor fizice aflate n situaie de extrem dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerv bugetarconstituit n bugetul local.(2) Din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local consiliile locale, judeene sau Consiliul General alMunicipiului Bucureti, dup caz, pot aproba acordarea de ajutoare ctre unitile administrativ -teritoriale aflate n


4/26

4

situaii de extrem dificultate, la cererea public a primarilor acestor uniti administrativ-teritoriale sau din proprieiniiativ

8Descriei principiul autonomiei locale financiare, principiul proporionalitii i principiulconsultrii ntlnite n procesul bugetar la nivel local.

Principiul autonomiei locale financiare- (1) Unitile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiaresuficiente, pe care autoritile administraiei publice locale le pot utiliza n exercitarea atribuiilor lor, pe baza i nlimitele prevzute de lege.(2) Autoritile administraiei publice locale au competena stabilirii nivelurilor impozitelor i taxelor locale, n

condiiile legii.(3) Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie s afecteze aplicarea politicilorbugetare ale autoritilor administraiei publice locale n domeniul lor de competen.(4) Sumele defalcate cu destinaie special se utilizeaz de ctre autoritile administraiei publice locale nconformitate cu prevederile legale

Principiul proporionalitii -Resursele financiare ale unitilor administrativ-teritoriale trebuie s fieproporionale cu responsabilitile autoritilor administraiei publice locale stabilite prin legePrincipiul consultrii -Autoritile administraiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie sfie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat ctre bugetele locale

9. Prezentai mecanismul cotelor i sumelor defalcate utilizat pentru echilibrarea bugetelor locale conformLFLP.Pentru finanarea cheltuielilor publice prevzute la art. 6, precum i pentru echilibrarea bugetelor locale ale unitiloradministrativ- teritoriale, prin legea bugetului de stat se aprob sume defalcate din unele venituri ale bugetului destat, cu destinaie special i, respectiv,pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele defalcate din unele venituri ale

bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale vor fi repartizate pe judee. Din sumele defalcate din unelevenituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale o cot de 27% se aloc bugetului propriu aljudeului iar diferena se repartizeaz pentru bugetele locale ale comunelor, oraelor i municipiilor. Pentrurepartizarea sumelor conform criteriilor, consiliul judeean are obligaia ca, n termen de 5 zile de la publicarea legiibugetului de stat n Monitorul Oficial al Romniei, s solicite n scris tuturor unitilor administrativ-teritoriale dincadrul judeului prezentarea de cereri pentru acordarea de sume pentru achitarea arieratelor, precum i pentrususinerea programelor de dezvoltare local i pentru susinerea proiectelor de infrastructur care necesitcofinanare local. Pentru municipiul Bucureti se aloc o cot de 25% pentru bugetul local al municipiuluiBucureti, iar diferena se repartizeaz pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureti. Nerespectarea

prevederilor atrage nulitatea absolut a deciziilor directorilor direciilor generale ale finanelor publice i ahotrrilor adoptate de consiliile judeene, respectiv a hotrrilor Consiliului General al Municipiului Bucureti,

pentru repartizarea sumelor i a cotelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrareabugetelor locale, urmnd s se emit o nou decizie, respectiv o nou hotrre, n termen de 5 zile lucrtoare de ladata anulrii acestora. Nulitatea se constat de ctre instana de contencios administrativ, la sesizarea prefectului saua oricrei alte persoane interesate.

10. Elaborai i comentai fluxul informaional aferent calendarului bugetar determinat de elaborarea i aprobareaproiectului bugetului de statMinisterul Finanelor Publice va nainta Guvernului, pn la data de 31 iulie a fiecrui an, limitele de cheltuielipentru anul bugetar urmtor, precum i estimrile pentru urmtorii 3 ani, stabilite pe ordonatorii principali decredite.

(1) Ministrul finanelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pn la data de 1 august a fiecruian, o scrisoare-cadru, care va specifica contextul macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de buget,metodologiile de elaborare a acestora, precum i limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

(2) Limitele de cheltuieli aprobate i stabilite pe ordonatori principali de credite potrivit alin. (1) pot firedimensionate de ctre Ministerul Finanelor Publice, pe baza prognozelor de toamn ale Comisiei Naionale dePrognoz sau n cazul modificrii ulterioare a legislaiei din domeniu, n funcie de specificul ordonatorului principalde credite, cu informarea Guvernului.

1) Ordonatorii principali de credite au obligaia ca, pn la data de 1 septembrie a fiecrui an, s depun laMinisterul Finanelor Publice propunerile pentru proiectul de buget i anexele la acesta, pentru anul bugetar urmtor,


5/26

5

cu ncadrarea n limitele de cheltuieli i estimrile pentru urmtorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33, nsoite dedocumentaii i fundamentri detaliate.

(2) Camera Deputailor i Senatul, cu consultarea Guvernului, i aprob bugetele proprii i le nainteaz Guvernuluin vederea includerii lor n proiectul bugetului de stat.

(3) Autoritile administraiei publice locale au aceeai obligaie pentru propunerile de transferuri consolidate i desume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

(4) n situaia n care ordonatorii principali de credite nu i aliniaz propunerea de buget la strat egia fiscal-bugetari metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, Ministerul Finanelor Publice va proceda nconformitate cu dispoziiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 69/2010.

(5) Proiectele de buget i anexele la acesta, refcute, se depun la Ministerul Finanelor Publice, pn la data de 15septembrie a fiecrui an

11. Elaborai i comentai fluxul informaional aferent calendarului bugetar determinat deelaborarea i aprobarea proiectelor bugetelor locale (conform LFPL).

1) Ministerul Finantelor Publice transmite Directiilor Generale ale Finantelor Publice, consiliilor judetene si ConsiliuluiGenearal al Municipiului Bucuresti o scrisoare cadru.

2) 10 zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau aialtor bugetetransmit autoritilor administraiei publice locale sumele aferente.

3)

-ordonatorii principali de credite elaboreaz i depun la direciile generale ale finanelor publice proiectele bugetelor loca leechilibrate i anexele la acestea

4) -direciile generale ale finanelor publice transmit proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeului i municipiuluiBucureti Ia Ministerul Finanelor Publice

5) Ministerul Finanelor Publice transmite direciilor generale ale finanelor publice sumele defalcate din unele venituri alebugetului de stat i transferurile consolidate, aprobate prin legea bugetului de stat.

6) Direciile generale ale finanelor publice repartizeaz pe uniti administrativ - teritoriale sumele defalcate, precum itransferurile consolidate.

7) Ordonatorii principali de credite definitiveaz proiectul bugetului local.8) -Proiectul bugetului local, nsoit de raportul ordonatorului principal de credite este supus aprobrii autoritilor delibera tive

de ctre ordonatorii principali de credite9) maximum 10 zile de la data supunerii spre probare, autoritile deliberative se pronun asupra contestaiilor i adopt

proiectul bugetului local. Proiectele de buget se aprob de autoritile deliberative n termen de maximum 45 de zile de ladata publicrii legii bugetului de stat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

10) -Ordonatorii principali de credite transmit direciilor generale ale finanelor publice bugetele locale aprobate n termen de 15zile de la

aprobarea acestora

11) -Direciile generale ale finanelor publice, n termen de 10 zile, ntocmesc i transmit Ministerului Finanelor Publicebugetele peansamblul fiecrui jude, respectiv al municipiului Bucureti

12. Definiti notiunea de ordonatori de credite bugetare si prezentati structura si raspunderile acestoraOrdonatorii de credite bugetare sunt conducatorii institutiilor si unitatilor care folosesc mijloace banesti din bugetele

publice, cu titlul de credite bugetare, in vederea acoperirii cheltuielilor aprobate prin bugetele lor de venituri sicheltuieli (in conditiile existentei unor autorizatii legale in acest sens)

Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratieipublice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome. Ei pot delegaaceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actulde delegare se precizeaza limitele si conditiile delegarii.

Ordonatorii princ de credite bug repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru institutiileierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatorii secundari sau tertiari de credite bugetare, in raport cusarcinile acestora, potrivit legii, pe cand ordonatorii secundari de credite bugetare repartizeaza creditele bugetareaprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele intitutiilor publice subordonate, ai caror conducatori sunt


6/26

6

ordinatori tertiari de credite in raport cu prevederile din bugetele aprobate in conditiile stabilite prin dispozitiilelegale.

Ordonatorii de credite bugetare au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilorsi destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor respective si cu respectareadispozitiilor legale.

Raspunderile ordonatorilor de credite bugetare:

1. angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor de angajament i creditelor b ugetarerepartizate i aprobate;

2.

realizarea veniturilor;3. angajarea i utilizarea cheltuielilor n limita creditelor de angajament i creditelor bugetare pe baza bunei

gestiuni financiare;4. integritatea bunurilor ncredinate instituiei pe care o conduc; 5. organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a situaiilor financiare asupra situaiei

patrimoniului aflat n administrare i execuiei bugetare; 6. organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice i a programului de lucrri de

investiii publice;7. organizarea evidenei programelor, inclusiv a indicatorilor afereni acestora; 8. organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului, conform prevederilor legale.

13. Descriei fundamentarea proiectelor de bugetepublice ca prim faz a elaborrii proiectelor de bugete

publice

Implicarea in elaborarea proiectelor de bugete publice este conceputa unitar ca metodologie de pe pozitia institutiilorstatului stabilite prin. In acest sens, Guvernul desemneaza Ministerul Finantelor Publice cu raspunderea elaborariiunor norme unitare privind sectorul bugetar, respectiv cu referire la fundamentarea indicatorilor de venituri si decheltuieli.Atat proiectele de legi bugetare anuale, cat si bugetele propriu-zise, cuprinzand structural venituri si cheltuieli au la

baza urmatoarele:-Prognoze ale indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar de referinta plus pentru inca trei aniurmatori acestuia-Politici fiscale si bugetare- Prevederile memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de intelegere sau ale altor acorduri

internationale cu organisme si institutii financiare internationale- Politici si strategii sectoriale, ale prioritatilor stabilite in formarea propunerilor de buget, prezentate ordonatorilorprincipali de credite bugetare-Propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite bugetare.- Programele intocmite de ordonatorii principali de credite bugetare in scopul finantarii unor actiuni sau aansamblului de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise, indicatori de rezultate si de eficienta (programelesunt insotite de estimarea anuala a performantelor lor, care trebuie sa precizeze actiunile, costurile asocitae,obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a carorselectare este justificata.- Propuneri de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat precum si transferuri consolidabile pentruautoritatile administratiei publice locale-Posibilitati de finantare a deficitului bugetar.

Structural, bugetele publice cuprind veniturile si cheltuielile, potrivit cu subdiviziunile clasificatiei indicatorilorfinantelor publice astfel:

- Veniturile sunt grupate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri,articole si alineate;

- Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata- Numarul de salariati (permanenti si temporari) si fondul salariilor de baza se aproba distinct prin anexa la

bugetul de venituri si cheltuieli al ficarui ordonator principal de credite bugetare.- Cheltuielile de capital se cuprind pe fiecare capitol bugetar in conformitate cu creditele de angajament si

duratele de realizare a investitiilor- Programele se aproba ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite bugetare. Tot sub forma de

anexe, la aceiasi ordonatori, se cuprind si fondurile externe nerambursabile.


7/26

7

In fundamentarea veniturilor si cheltuielilor de inscris in proiectele de bugete publice, se detaseaza ca reperimportant identificarea si selectarea acelor indicatori ce devin reprezentativi pentru materia impozabila sirespectiv pentru consumul de fonduri bugetare.

14. Descriei lucrrile pregtitoare (centralizarea datelor) ca faz ( a II-a) a elaborrii proiectelor de bugetepublice.

Lucrarile pregatitoare privind elaborarea proiectelor de bugete publice, care presupun un flux informational

ascendent, sunt precedate de orientarile stabilite de Guvern cu concursul Ministerului Finantelor Publice si apoi alordonatorilor principali de credite pornind de la politica fiscala si bugetara, orientari care se concretizeaza in limiteminime (venituri) si maxime (cheltuieli) privind indicatorii bugetari de presupus pentru toti cei implicati in relatiile

bugetare.

Implicarea in elaborarea proiectelor de bugete publice potrivit cu anumite atributii, raspunderi si competente serefera la stat (institutii specializate in gestiunea bugetara) si partenerii lui din relatiile specifice : agentii economici(societati comerciale, regii autonome, organizatii cooperatiste etc), institutiile publice din domeniile de activitatecorespunzatoare ramurilor economico-sociale existente si populatia aflata intr-o anumita structura socio-demografica. Acestia din urma se afla intr-o dubla ipostaza: de contribuabili si de consumatori de fonduri publice(ordonatori de credite bugetare)Fluxurile informationale generate de intocmirea lucrarilor pregatitoare privind elaborarea proiectelor de bugete

publice, precum si implicatiile celor mentionati mai sus pot fi structurate pe mai multe niveluri de actiune distinctecare vizualizate iau forma unei piramide.I. Institutiile publice conduse de ordonatorii tertiari de credite bugetare, agentii economici cu dubla calitate, unitatilesi institutiile de subordonare locala, populatia aflata intr-o anumita situatie socio-demograficaII. Institutiile publice conduse de ordonatorii secundari de credite bugetare; institutiile finantelor publice dinteritoriu; unitatile administrativ-teritoriale de baza (comune, orase, municipii, sectoare)III. Ministerele si institutiile centrale conduse de ordonatorii principali de credite bugetare si unitatile administrativ-teritoriale de la judete si municipiul Buc.IV. Ministerul Finantelor Publice.

15. Implicri instituionale n elaborarea proiectelor bugetelor publiceImplicarea in elaborarea proiectelor de bugete publice potrivit cu anumite atributii, raspunderi si competente serefera la stat (institutii specializate in gestiunea bugetara) si partenerii lui din relatiile specifice : agentii economici(societati comerciale, regii autonome, organizatii cooperatiste etc), institutiile publice din domeniile de activitate

corespunzatoare ramurilor economico-sociale existente si populatia aflata intr-o anumita structura socio-demografica. Acestia din urma se afla intr-o dubla ipostaza: de contribuabili si de consumatori de fonduri publice(ordonatori de credite bugetare)

Guvernul arc rspunderea juridic a elaborrii proiectelor de bugete ale statului, ins aciunea efectiv derealizare a acestora revine n sarcina Ministerului Finanelor Publice. Printr-o edin special afectat problematiciibugetare, Guvernul decide asupra documentelor din domeniu pentru anul financiar urmtor. In acest sens, captcontur final proiectele de legi bugetare ale statului (privind bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale de stat), lacare se adaug contul general dc ncheiere a exerciiului bugetar privind anul financiar expirat.

nainte de a fi transmise Parlamentului, documentele bugetare sunt structurate n dou forme juridicedistincte: proiecte de legi i proiecte de bugete. Proiectele de legi stabilesc cadrul principal de abordare aproblematicii avnd o construcie proprie actelor normative date publicitii. Proiectele de bugete cuprind structuraveniturilor i cheltuielilor pe capitole i subcapitole ale clasificaiei precum i pe titulari (ministere i instituiicentrale).

Documentele bugetare n cele dou variante sunt transmise comisiilor de specialitate ale Parlamentului pn la datade 15 octombrie a fiecrui an, mpreun cu un raport asupra situaiei economiei (macro) pe anul bugetar i urmtorii3 ani (rezumat al politicilor macroeconomice care susin propunerile bugetare, precum i strategia Guvernului ndomeniul investiiilor publice).

16. Descriei aprobarea proiectelor bugetelor publice ca etap a procesului bugetar

Aprobarea documentelor bugetare revine ca raspundere institutiilor puterii legislative, respectiv Parlamentului (princele doua camere), la nivel central si Consiliilor locale, in profil teritorial. Aceasta etapa a procesului bugetar sederuleaza in doua faze distincte: aprobarea bugetelor statului si aprobarea bugetelor locale.


8/26

8

Aprobarea prin Parlament poate fi prezentata la randul ei prin alte momente procedurale distincte si anume: analizasi avizarea documentelor bugetare de catre comisiile de specialitate ale acestuia; prezentarea lor in plenulParlamentului; dezbaterea acelorasi documente de catre Parlament si concomintent, aprobarea pe fiecare articol sialineat de lege prin corelare cu subdiviziunile clasificatiei(parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate,ordonatori principali de credite bugetare); adoptarea pe ansamblu a bugetelor ca legi.Comisiile permanente ale Parlamentului au un rol consultativ in privinta documentelor bugetare pe care le primescde la Guvern potrivit cu structura mentionata. La analiza acestor documente pot fi solicitate sa participe la dezbaterireprezentati ai Guvernului, Ministerului Finantelor Publice, ministerelor, institutiilor centrale, Bancii Nationale aRomaniei etc. In final se procedeaza la exprimarea avizului comisiilor mentionate (favorabil sau nefavorabil)Documentele bugetare prezentate dezbaterii din Parlament sunt precedate de doua interventii: una din partea

Guvernului prin intermediul ministrului finantelor publice si alta din partea comisiilor de specialitate aleParlamentului.Dezbaterile parlamentare au loc cu privire la documentele bugetare in cele doua variante de lucru, aprobarea fiind

pronuntata mai intai pe fiecare articol de lege in parte si apoi pe ansamblul legilor prin care se aproba bugetul de statsi respectiv bugetul asigurarilor sociale de stat.Urmeaza definitivarea aprobarii bugetelor locale in doua trepte succesive. Mai intai se dezbat bugetele centralizateale judetelor si mun. Buc in conditiile aprobarii transferurilor consolidate si a sumelor defalcate din unele venituriale bugetului de stat, pentru nivelul teritorial respectiv.Definitivarea aprobarii bugetare in profil teritorial este continuata de urmatoarea treapta administrativ-teritoriala prindezbaterea celorlalte bugete locale si adoptarea de hotarari specifice ale consiliilor locale respective.Dupa aprobarea Parlamentului si consiliilor locale, documentele bugetare se transmit ca raspundere executorieinstitutiilor din administratia publica centrala si locala.

17. Descriei execuia veniturilor bugetareUn segment important n execuia veniturilor i cheltuielilor bugetare. n gestiunea lor propriu-zis. l reprezintexecuia de cas la nivelul Trezoreriei Publice.In ceea ce priveste veniturile, realizarea se concretizeaza in varsarea-plata, incasarea, controlul si urmarirea lor de pe

pozitia contribuabililor si a institutiilor financiar-bancare. Cea mai mare parte a obligatiilor bugetare se realizeaza lainitiativa platitorilor, indeosebi persoane juridice, care actioneaza in nume propriu si in numele unor subiecte devenituri bugetare (salariati, pentru impozitul de salarii). La randul lor, organele fiscale sunt in situatia de a prelua

prin impunere-debitare alte venituri. Totodata, pe parcursul executiei bugetare, compartimentele de venituri bugetarese implica in urmarirea si controlul realizarii obligatiilor banesti catre bugetele publice. Intr-o masura mai

pronuntata, se gasesc in aceasta situatie inspectiile fisale si compartimentele de control si urmarire fiscala din cadrulinstitutiilor finantelor publice.Incasarea propriu-zisa a veniturilor bugetare se realizeaza separat pe categorii de contribuabili (agenti economici,institutii publice si persoane fizice), pe bugete publice si pe categorii de venituri corespunzatoare subdiviziunilor

clasificatiei (capitole si subcapitole) pe baza unor metode, tehnici, procedee de lucru stabilite la nivelul unitatiloroperative ale Trezoreriei Finantelor Publice.

18. Descriei execuia cheltuielilor bugetareExecutia partii de cheltuieli a bugetelor publice se deruleaza separat de venituri, presupunand notiuni, elemente,metode si procedee specifice. In mod reprezentativ pentru executia cheltuielilor sunt expresii care pornesc de lanotiunea de credite bugetare (aprobare, virare, ordonatori etc), metode si tehnici de finantare bugetara (deschidere sirepartizare de credite bugetare, alimentare cu mijloace banesti sau alocare de fonduri), etape in perfectarea uneicheltuieli (angajare, lichidare, ordonantare, plata).Executia propriu-zisa a partii de cheltuieli din bugete publice ca balante financiare are drept modalitate tehnica deexprimare cheltuielile efective, care inseamna plata furnizorilor de energie electrica si energie termica, platasalariilor nete, plata burselor etc. In evidentele institutiilor publice acestea sunt consemnate prin conturile specificede cheltuieli.

Circuitul mijloacelor banesti pe seama relatiilor bugetare poate fi vizualizat ca un parcurs cu mai multe momentedefinitorii, care declanseaza in executia bugetelor publice, ca balante financiare operative, modalitati tehnicedistincte in realizarea acesteia, cu consemnari informationale separate la cei implicati in actiune. In acest sens,relevante sunt: asezarea si calculul veniturilor bugetare, varsarea si plata acestora, incasarea lor propriu-zisa,depersonalizarea ca efect in manifestarea principiului bugetar al neafectarii veniturilor, credite bugetare aprobate,

plati de casa, cheltuieli efective. Suita de momente tehnice mai sus mentionate este incadrata de fundamentareaindicatorilor financiari care precede elaborarea proiectelor de bugete publice si rezultatul executiei lor bugetare princontul general de incheiere a exercitiului bugetar.


9/26

9

19. Prezentati succinct cerinele clasificaiei bugetareCerinte ale clasificatiei bugetare:Universalitatea = cuprinderea tuturor veniturilor si cheltuielilor din toate bugetele publice (v. OMF 1954/2005)Unitatea = un singur document pentru inscrierea veniturilor si cheltuielilor bugetareRealitatea = reflectarea veniturilor si cheltuielilor bugetare in concordanta cu starea de fapt a posibilitatilor demobilizare a resurselor financiare si a necesitatilor de cheltuieliLogica si sistematizarea = gruparea indicatorilor dupa criterii usor de inteles (venituri curente/venituri de capital,cheltuieli de personal/cheltuieli materiale)Claritatea = detalierea veniturilor si cheltuielilor intr-un mod precis, fara echivoc

Accesibilitatea = asigurarea unui grad ridicat de intelegere din partea tuturor celor interesati de gestiunea banilorpubliciComparabilitatea = asigurarea posibilitatii de urmarire in timp si spatiu a indicatorilor bugetari (analize si prognoze)Obligativitatea = utilizarea generalizata a clasificatiei bugetare ca instrument de lucru pentru toti participantii la

procesul bugetar

20. Prezentai i exemplificai subdiviziunile clasificaiei bugetareFiecare indicator bugetar este fixat in clasificatie printr-o localizare care poarta denumirea de subdiviziune.Structural, clasificatia bugetara are drept subdiviziuni de referinta urmatoarele:-la venituri-capitole si subcapitole-la cheltuieli-parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineateLa venituri, capitolele, exprima in sensul financiar al criteriului de grupare, provenienta globala, generala, potrivit cudenumirea categoriilor de venituri, individualizate sau grupate dupa unele elemente comune. Unele din capitole devenituri sunt detaliate in sensul provenientei pe subcapitole, care reflecta, prin denumire, semnificatii mai precise,mai bine redate in cadrul criteriului financiar de grupare. De exemplu,la capitolul impozitul pe profit apar dreptsubcapitole urmatoarele: impozit pe profit de la agentii economici, impozit pe profit de la bancile comerciale,impozitul pe profit de la BNR.La cheltuieli partile sunt subdiviziuni orientative care grupeaza de regula mai multe capitole de cheltuieli,asemanatoare ca destinatie generala si anume: servicii publice generale, aparare, ordine publica si sigurantanationala si cheltuieli social culturale, servicii si dezvoltare publica, locuinta, mediu si ape; actiuni economice,transferuri, imprumuturi acordate, plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice, rambursari deimprumut, fonduri de rezerva etc. Partile ca subdiviziuni ale gruparii cheltuielilor, scot in evidenta intr-o primaforma, generala, sensul dat clasificatiei acestora, de functionala.Capitolele de cheltuieli semnifica destinatii ale acestora, cu individualizari, pe ramuri ori domenii de activitate

precum si sub forma de activitati sau actiuni importante.

Titlurile din clasificatia economica a cheltuielilor exprima destinatii comune ale acestora la nivelul ordonatorilor decredite bugetare potrivit si cu obiectul lor de activitate si anume: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale siservicii, subventii, prime, transferuri, dobanzi, cheltuieli de capital, imprumuturi acordate, rambursari de credite,

plati de dobanzi si comisioane la credite.Articolele sutn subdiviziuni ale clasificatiei economice care semnifica destinatii concrete ale cheltuielilor cuincadrare (inglobare) in subcapitolele ori direct in capitole.Alineatele sunt subdiviziuni ale clasificatiei economice prin care sunt detaliate, ca destinatii ale cheltuielilor, unelearticole.

21. Exprimri i interpretri ale fiscalitii/ratei fiscalitiiFiscalitatea reprezint un cadru de aciune motivat social economic, avnd o organizare de lip instituional carefolosete, potrivit cu un anumit suport juridic existent, mijloace oh instrumente susinute de principii, metode,

tehnici de lucru i procedee in mobilizarea de mijloace bneti de la persoane fizire i juridice in vederea acopeririicheltuielilor de ordin public. Prezentarea fiscalitii se realizeaz prin descrierea principiilor impunerii, a aezrii iperceperii obligaiilor bugetareori a implicaiilor social-economice pe care le au' .Exprimarea fiscalitii, apare cu referire la indicatorii utilizai i la spaiul de adresare (regiuni, zone, ri). n modsimplificator, fiscalitatea este redus la sensul dat de noiunile de impozit, tax, contribuie i prelevare obligatone.

Exprimrile asupra fiscalitiipornind de la rat. grad sau nivel apar n mai multe ipostaze prin luarea n calcul lanumrtor a totalului veniturilor fiscale ori a veniturilor fiscale minus contribuiile pentru securitate naional. Deaici, indicatorii de eficien a fiscalitii potrivit cu relaia de calcul menionat, la care se adaug i alii cum ar fi:venituri fiscale medii pe locuitor; grad de la dispoziia statului, prin bugetele publice, cu ajutoru l impozitelor taxelori contribuiilor.


10/26

10

22. Asezarea i perceperea impozitului pe veniturile din salarii la agenii economici

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile n bani i/ sau n natur obinute de o persoan fizic cedesfoar o activitate n baza unui contract individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege,indiferent de perioada la care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acord, inclusivindemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc.

n vederea impunerii veniturilor din salarii sunt asimilate salariilor: indemnizaii din activiti desfurate ca urmarea unei funcii, premii, prime, sporuri, orice alte sume sau avantaje de natur salarial ori asimilate salariilor.

Nu sunt asimilate veniturilor salariale i nu sunt impozabile urmtoarele sume: ajutoare pentru nmormntare,natere, boli, calamiti, cadourile pentru copii salariailor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn etc.

Subiectul impozitului sau pltitorul impozitului pe veniturile din salarii este angajatorul cu sediul ,domiciliul saureedina n Romnia, care au obligaia de a calcula, reine i virat lunar impozitul i celelalte contribuii ca veniturila dispozitia statului.

Suportatorul impozitului sau destinatarul impozituluieste persoana fizic n calitate de salariat n baza unui contractde munc ncheiat cu un angajator. Salariatul suport efectiv impozitul pltit n sensul c cedeaz o parte dindisponibilitile sale bneti dobndite din salarii, indemnizaii, sporuri i alte drepturi bneti cuvenite.

Obiectul impozitului l constituie veniturile n bani i/sau natur obinute de persoana fizic ce desfoar oactivitate n baza unui contract individual de munc sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioadala care se refer, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acord, inclusiv indemnizaiile pentru

incapacitate temporar de munc.

Baza de calcul reprezint suma la care se aplic cota de impozitare. Ea se determin ca diferen ntre venitul brutobinut de un salariat i cheltuielile privind contribuia privind asigurrile sociale de stat, contribuia privindasigurrile de sntate, contribuia la fondul de omaj i deducerile personale ale salariatului.

Cota de impozitare conform prevederilor legale n vigoare este o cot procentual n cuantum de 16%.

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, final, care se calculeaz i se reine la surs de ctrepltitorii de venituri.

Impozitul lunar se determin prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferen ntre venitulnet din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuiilor obligatorii aferente unei luni i: deducereapersonal acordat pentru luna respectiv, cotizaia sindical pltit n luna respectiv, contribuiile la schemele

facultative de pensii ocupaionale, astfel nct a nivelul anului s nu se depeasc echivalentul n lei a 200 euro.

Pltitorii de salarii i de venituri asimilate salariilor au obligaia de a calcula i de a reine impozitul aferentveniturilor fiecrei luni la data efecturii plii acestor venituri precum i de a-l vira la bugetul de stat pn la data de25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care sepltesc aceste venituri.

Paii n calcularea impozitului pe salarii sunt:1. Stabilirea venitului net anual :

V net = V brutContribuii (CAS, CASS, FS)2. Determinarea venitului impozabil:

V impozabil = V netDp (Deduceri personale)3. Determinarea impozitului pe salarii (Is):

Is = V impozabil * 16%

23.Asezarea i perceperea impozitului profit la agenii economiciSubiectul impozitului(pltitorii):

persoanele juridice romne;

persoanele juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent nRomnia;


11/26

11

persoanele juridice strine i persoanele fizice nerezidente care desfoar activitate n Romniantr-o asociere fr persoanalitate juridic;

Obiectul venitului bugetar l reprezint profitulimpozabil.

profitul impozabil obinut din orice surs att din Romnia ct i din strintate de ctre persoanelejuridice romne;

profitul impozabil atribuit sediului permanent, n cazul persoanelor juridice strine care desfoaractivitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia;

Sunt scutii de la plata impozitului pe profit urmtoarele categorii de contribuabili

trezoreria statului;

persoanele juridice romne care pltesc impozitul pe veniturile microntreprinderilor;

fundaiile romne constituite ca urmare a unui legat; cultele religioase;

instituiile de nvmnt particular acreditate, precum i cele autorizate;

Banca Naional a Romniei; Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar;

Fondul de compensare a investitorilor.

Scutirea impozitului pe profit se mai acionez i n alte situaii, cum ar fi:organizaiile nonprofit, organizaiile

sindicale i patronale pentru anumite categorii de venituri. Cota de impozit pe profit care se aplic asupra profitului impozabil este de 1 6%.

Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor,cazinourilor, sau pariurilor sportive sunt obligai la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.

Anul fiscal este anul calendaristic.

Baza de calcul a impozitului pe profit l reprezint profitul impozabil a crui determinare presupune respectarea unorreguli generale, luarea n considerare a veniturilor neimpozabile, determinarea cheltuielilor, deducerea rezervelor i

provizioanelor, influenarea prin cheltuielile cu dobnzile i diferenele de curs valutar, amortizarea fiscal ipierderile fiscale.

Potrivit regulilor generale, profitul impozabil (Pi) se stabilete ca diferen ntre veniturile realizate dinorice surs (Vt) i cheltuielile efectuate n scopul realizrii de venituri (Cht), ntr-un an fiscal din care se scadveniturile neimpozabile(Vni) i se adaug cheltuielile nedeductibile(Ch nd).

n calculul profitului impozabil nu sunt cuprinse anumite venituri care sunt considerate neimpozabile:

dividendele primite de la o persoan juridic romn; veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere;

veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere;

Cheltuielile care se scad din venituri pentru determinarea profitului impozabil apar n lege deductibile, efectuate nscopul realizrii de venituri impozabile sau cu deductibilitate limitat.

Cheltuielile deductibile sunt cele efectuate n scopul realizriide venituri impozabile aici, fiind cuprinse:

cheltuielile cu achiziionarea ambalajelor, pe durata de via stabilit de contribuabil, cheltuielile efectuate pentruprotecia muncii, etc.

Cheltuieli nedeductibileau ca efect creterea profitului impozabil i se refer la dobnzi, majorri de ntrziere,amenzi, confiscri i penaliti de ntrziere datorate ctre autoritile romne conform prevederilor legale etc.

24.

Asezarea i perceperea taxei pe valoarea adugat la agenii economiciTaxa pe valoarea adugat este un impozit indirect unul dintre cele mai moderne i mai eficiente componente alepoliticii fiscale, asigurnd 1/3 din veniturile statului. Cteva din avantajele pe care le prezint pentru stat sunt: are un


12/26

12

randament fiscal ridicat prin faptul c este pltit n mod obligatoriu, nu reclam cheltuieli mari de percepere i nueste susceptibil de evaziune fiscal.

Subiectul impozitului adic pltitorii impozitului sunt persoanele impozabile adic orice persoan fizic sau juridiccare desfoarde o manier independent i indiferent de loc, operaiuni impozabile, oricare ar fi scopul saurezultatul acestei activiti.

Pentru operaiunile din interiorul rii, pltitorii taxei pe valoarea adugat sunt:

persoanele impozabile nregistrate capltitori de tax pe valoarea adugat;

beneficiarii prestrilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite n strintate,indiferent dac beneficiarii sunt sau nu nregistrai ca pltitori de tax pe valoarea adugat,

persoanele care import bunuri n Romnia;

Obiectul impozitului sunt operaiunile taxabile (impozabile) pentru care se aplic cotele prevzute.

Sunt considerate a fi operaiuni impozabile:

livrarea de bunuri prestarea de servicii

schimburi de bunuri sau servicii importul de bunuri

Baza de impozitare pentru operaiunile n interiorul rii cuprinde:

livrrile de bunuri i prestrile de servicii obinute sau care urmeaz a fi obinute, inclusivsubveniile legate de preul operaiunilor;

preurile de achiziiesau preul de cost, la momentul livrrii;

suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabil pentru executarea prestrilor de servicii;

impozitele, taxele dac prin lege nu se prevede altfel (exculsiv TVA); cheltuielile accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare;

Nu se cuprind n baza de impozitare: rabaturi, remize, risturnele, sconturile, daunele, penalizrile, valoareaambalajelor returnabiledobnzi de ntrziere,taxa de reclam i publicitate, taxa hotelier.

Cotele de tax pe valoarea adugat

Exist dou tipuri de cote de tax pentru valoarea adugat:

cota standard24%aplicat asupra bazei de impozitare pentru orice operaiune impozabil care nu estescutit sau redus de tax.

cota redus 9% aplicat asupra bazei de impozitare pentru:

Scutiri pentru operaiunile din interiorul rii:

spitalizarea, ngijiri mediacale, veterinare, i operaiunile strns legate de acestea;

prestrile de servicii efectuate n cadrul profesiunii lor de ctre stomatologi, i tehnicieni dentari; prestrile dengijire i supraveghere efectuate de de personalul medical, transportul bolnavilor, livrrile de

organe snge i lapte de provenien uman; activitatea de nvmnt desfurat de autoritile autorizate, activitatea cminelor, cantinelor; prestrile de servicii sau livrrile de bunuri legate de asistena sau protecia social, de protecia copiilor sau

a tinerilor, efectuate de instituiile publice sau alte entiti recunoscute;

prestrile de servicii legate de: practicarea sportului sau a educaiei fizice, cultur precum i livrrile debunuri strns legate de aceste servicii.

activiti specifice posturilor publice naionale de radio i de televiziune (excepie activitile depublicitate).

Scutiri la import

importul de bunuri scutite de TVA n Romnia;


13/26

13

comercializarea n regim duty-free sau n funcie de modalitile de intrare sau de procurare a bunurilorprimite gratuit sub form de ajutoare sau donaii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aprare,artistic sau finanate din mprumuturinerambursabile.

Scutiri la export

-bunurile expediate, bunurile transportate sau expediate n afara trii de cumprtorul care nu este stabilit nRomnia, cu excepia celor cu uz privat

-prestrile de servicii legate direct de exportul de bunuri .

n sfera de aezare i percepere a taxei pe valoarea adaugat un caracter specific o are i regimul deducerilor,determinarea taxei pe valoarea adaugat sau a sumei negative de tax, regimul special de scutire sau unele obligaiiale pltitorilor cu referire la nregistrare, asociere, facturi fiscale, evidena operaiunilor impozabile i depunereadecontului.

Dreptul de deducere

Dreptul de deducere ia natere n cazul n care taxa pe valoarea adugat deductibil devine exigibil. Exercitareadreptului de deducere se justific de ctre persoanele impozabile n funcie de tipul operaiunii folosind anumitedocumente (factura fiscal, declaraia vamal de import etc). ntr-o reglementare separat, deducerea vizeaz

persoanele impozabile (cu regim mixt) n sensul celui nregistrat ca pltitor de tax pe valoarea adaugat cerealizeaz operaiuni.

Dac bunurile i serviciile achiziionate sunt destinate utilizrii n fololosul operaiunilor sale taxabile, orice

persoan impozabil nregistrat ca pltitor de taxpe valoarea adugat are dreptul s deduc:

taxa pe valoarea adugat datorat sau achitat, aferent bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaz s i fielivrate, i pentru prestrile de servicii prestate ori cele care urmeaz .

taxa pe valoarea adugat achitat pentru bunurile importate livrri de bunuri i/sau prestri de servicii scutite de taxa pe valoarea adugat operaiuni rezultnd din activiti economice, pentru care locul livrrii/prestrii este considerat a fi n

strintate, dac taxa pevaloarea adugat ar fi deductibil, n czul n care operaiunea s-ar desfura nar.

Perioada fiscal pentru taxa pe valoarea adaugat este luna calendaristic.

Pltitorii taxei pe valoarea adaugat

n interiorul rii, persoanele impozabile nregistrate ca pltitori de TVA, pentru operaiunile taxabile ibeneficiarii prestrilor de servicii taxabile, efectuate de ctre persoane impozabile stabilite n strinatate,indiferent dac beneficiarii sunt sau nu nregistrai ca pltitori de tax pe valoarea adaugat.

la importul de bunuri, pltitorii de TVA sunt persoanele care import bunuri n Romnia i care sunttaxabile potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

25. Asezarea i perceperea taxelor vamale si accizelor la agenii economiciAezarea i perceperea Taxelor Vamale

Contribuabilul sau subiectul impunerii, persoanele fizice sau juridice, care introduc sau scot din ar anumitebunuri. Este obligat la plata taxelor vamale fie c import anumite bunuri, fie c export, conform prevederilorlegale.

Obiectul impunerii, l constituie acea materia importat sau exportat ce este supus impozitrii.

Introducerea sau scoaterea din ar a anumitor bunuri este permis numai prin punctele de control pentru trecereafrontierei de stat, moment n care sunt supuse vmuirii de ctre autoritile vamale. Autoritatea vamal are dreptul ss stabileasc un regim vamal. Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplic n cadrul procedurii devmuire, n funcie de scopul operaiunii comerciale i de destinaia mrfii.

Regimurile vamale sunt:

Definitive;


14/26

14

Suspensive.

n categoria regimurilor vamale definitive se cuprind:

Importul si Exportul

Introducerea i scoaterea din ar de bunuri aparinnd cltorilor sau altor persoane fizice,necomerciani.

Taxele vamale de import se determin pe baza Tarifului vamal de import al Romniei, aprobat prin lege pe bazanomenclaturii combinate a mrfurilor.

Taxa vamal este exprimat n procente i se aplic la valoarea n vam a mrfurilor, exprimat n l ei.

Taxele vamale aplicabile sunt cele prevzute la data nregistrrii declaraie vamale de import.

Sunt exceptate de la plata taxelor vamale: Mrfurile provenite din import care se vnd n valut prin magazineautorizate, potrivit legii, s comercializezemrfuri n regim duty-free, precum i prin magazinele pentru servirean exclusivitate a reprezentanelor diplomatice i a personalului acestora;

Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:

Produsele de pescuit maritim i oceanic i alte produse extrase din marea teritorial a unei tere ri denavele nmatriculate n Romnia i care navigheaz sub pavilion romnesc;

Bunurile obinute din produsele prevzute mai sus la bordul unei nave fabric ce ndeplinete condiiilede nmatriculare n Romnia i de navigaie sub pavilion romnesc.

Sunt admise la export mrfurile produse n ar, precum i cele importate anterior, cu excepia unor mrfuricare sunt supuse unor msuri de prohibiie sau de restricie n cadrul politicii comerciale.

Exportatorul de mrfuri scoase definitiv sau temporar din ar este obligat s depun o declaraie vamal deexport la biroul vamal n raza cruia se afl sediul exportatorului sau la locul unde mrfurile sunt ambalate orincrcate pentru a fi exportate.

La exportul de mrfuri nu se ncaseaz taxe vamale.

Regimul vamal aplicabil cltorilor i altor persoane fizice, cu domiciliul n ar sau n strintate potintroduce i scoate din ar bunurile aflate n bagajele personale sau ale persoanelor care le nsoesc, fr a fi supuitaxelor vamale, n condiiile i limitele stabilite prin Hotrre de Guvern.

Baza de impozitare, este de fapt valoarea mrfii n lei stabilit n vam. Valoarea n vam a mrfurilorreprezint valoarea dat de preul extern al mrfii. Dac n preul extern nu sunt cuprinse, atunci n valoarea n vamse cuprind i:

Cheltuielile de transport ale mrfurilor importate pn la frontiera romn;

Cheltuielile de ncrcare descrcare i de manipulare ale mrfurilor de import, aferente parcursuluiextern;

Costul asigurrii pe parcursul extern.

Cota de impozitare, este stabilit n funcie de natura bunurilor importate sau exportate n conformitate cuCodul Vamal, aproximativ de 30% - 35%.

Termenul de plat a taxelor vamale, acestea trebuie pltite n vam.

Aezarea i perceperea accizelor

Contribuabilul sau subiectul impunerii, este agentul economic-persoana juridic, asociaii familiale ipersoane fizice autorizate care produc sau import produse accizabile.

Obiectul impunerii, sunt taxe speciale de consum ce se datoreaz bugetului de stat, pentru urmtoareleproduse provenite din producia intern sau din import:

Bere;

Vinuri;


15/26

15

Buturi fermentate, altele dect bere i vinuri; Produse intermediare;

Alcool etilic;

Produse din tutun;

Uleiuri minerale i elictricitate.

Faptul generator, produsele enumerate anterior sunt supuse accizelor n momentul producerii lor nRomnia sau n momentul importrii lor n ar.

Exicibilitatea, acciza este exicibil n momentul eliberrii pentru consum sau cnd se constat pierderi saulipsuri de produse accizabile.

Eliberarea pentru consum reprezint:

Orice ieire a produselor accizabile din regimul suspensiv;

Orice producie de produse accizabile n afara regimului suspensiv; Orice import de produse accizabile nu sunt plasate n regim suspensiv;

Utilizarea de produse accizabile n interiorul antrepozitului fiscal, altfel dect ca materie prim; Orice deinere n afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse n

sistemul de accizare.

Scutiri la plata accizelor, produsele accizabile sunt scutite la plata accizelor, atunci cnd sunt destinatepentru:

livrarea n contextul relaiilor consulare sau diplomatice;

Organizaiile internaionale recunoscute ca atare de ctreautoritile publice ale Romniei, n limitelei n condiiile stabilite prin conveniile internaionale, care pun bazele acestor organizaii, sau prinacorduri ncheiate la nivel statal sau guvernamental;

Forele armate aparinnd oricrui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu excepia ForelorAmate ale Romniei;

Rezerva de stat i rezerva de mobilizare, pe perioada n care au acest regim..

Conform Codului Fiscal sunt scutite la plata accizelor alcoolul etilic i alte produse alcoolice atunci cnd sunt:

a)Complet denaturate;

b)Denaturate i utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;

c)Utilizate pentru producerea de medicamente;

d)Utilizate pentru producerea de arome alimentare ce au o concentraie ce nu depete 1,2% n

volum, destinate preparrii de alimente sau butri nealcoolice; e)Utilizate n scop medical n spitale i farmacii;

Sunt scutite de la plata accizelor:

a)Uleiuri minerale folosite n orice alt scop dect drept combustibil sau carburant;

b)Uleiuri minerale livrate n vederea utilizrii drept carburant pentru aeronave, altele dect aviaia

turistic n scop privat;

c)Uleiuri minerale livrate n vedrea utilizrii drept carburant pentru navigaia maritim internaional ipentru navigaia pe cile navigabile interioare, altele dect navigaiile de agrement n scop privat;

d)Uleiuri minerale utilizate n scopul testrii aeronavelor i vapoarelor;

e)Uleiuri minerale care intr n Romnia n rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinat utilizrii drept combustibil pentru acel autovehicul;

f)Uleiuri minerale utilizate drept combustibil neconveional (bio-diesel).

Termenul de plat a accizelor, accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plat al accizelor este pn ladata de 25 inclusi a lunii urmtoare celei n care acciza devine exicibil.

26Asezarea i perceperea impozitelor locale la agenii economici

Principalele taxe i impozite locale sunt:impozitul pe cldiriimpozitul pe terentaxa asupra mijloacelor de transport


16/26

16

taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilortaxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate impozitul pe spectacoletaxa hoteliertaxe specialealte taxe speciale

Impozitul pe cldiri

Subiectul impozitului pe cldire este reprezentat de ctre proprietarul cldirii respective. Cldire este orice construcie care servete la adpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaii

i altele asemenea.Scutiri de la impozitul pe cldiricldirile proprietate a statului, a unitilor administrativ-teritoriale, a instiutiilor publicecldirile care potrivit legii sunt cosiderate monumente istorice, de arhitectur sau arheologicecldirile care aparin instituiilor de nvamnt universitarcldirile care constituie laca de cult i care aparin cultelor religioase; cldirile sau construciile din parcurile industriale, tiinifice sau tehnologice;contrucii i amenajri funerare;

Obiectul impozitul pe cldire il reprezint:- cldirile situate n Romnia i care se afl n proprietatea unei persoane fizice sau juridice,- cldirile proprietate public sau privat a statului ce sunt administrate sau date n folosin unor contribuabili;- cldirile noi care s-au dobndit n cursul anului indierent de form, se supun impunerii de la data de 1 a luniiurmtoare celei care au fost dobndite;

Baza de impozitare la impozitul pe cldiri este determinat diferit pentru persoanele fizice fa de cele juridice. Baza de calcul a impozitului pe cldiri la persoanele juridice o constituie valoarea de inventar nregistrat ncontabilitate care poate s exprime:

ostul de achiziie al cldirii procurate

Cota de impozitare este cuprins ntre 0,5% i1%,inclusiv.

Aezarea i plata impozitului pe cldiriAezarea i plata impozitului pe cldire pornete de la declaraia de impunere depus de ctre contribuabil la

compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza teritorial care se afl cldirea sau construcia.

Termene de platImpozitul se determin anual i se pltete trimestrial, scadenele de plat fiind data de 15, inclusiv, a ultimei luni afiecrui trimestru .Impozitul pe cldire se pltete anual n patru rate egale, pn la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, i 15noiembrie inclusiv, din anul fiscal de referin.

Impozitul pe teren

Subiectul impozitului pe teren

Impozitul pe teren este datorat de orice persoan care are n proprietate un teren situat n Romnia, de persoanelecare administreaz n baza unui contract de nchiriere/arendare terenuri, de concesionari, locatari, titularii dreptului

de administrare sau de folosin a terenurilor proprietate public sau privat a statului sau a unei unitiadministrativ-teritoriale, concesionate, nchiriate, date n folosin.

Scutiri de la impozitul pe teren- terenul aferent unei cldiri, pentru suprafaa de teren care este acoperit de o cldire;- terenul care aparine lcaelor de cult;- terenul instituiilor de nvmt preuniversitar sau universitar;-terenul instituiilor sanitare de interes naional care nu este trecut n patrimoniul autoritilor locale;

- terenurile degradate, poluate, incluse n perimetrul de ameliorare;- terenurile ocupate de drumuri naionale, europene, autostrzi;


17/26

17

Obiectul impozitului pe teren l reprezint terenurile deinute de contribuabili cu poziionare n intravilanul sauextravilanul localitii, potrivit cu ncadrarea lor n anumite zone. Intrarea sau ieirea din posesie a terenurilor atragmodificarea obligaiilor de plat asupra impozitului care opereaz din luna urmtoare celei n care are lorschimbarea de proprietate.Impozitul pe teren se stabilete anual, lund-se n calcul suprafaa n metri ptrai de teren, i ncadrarea acestuia nintravilanul sau extravilanul localitii, rangul localitii, zona i categoria de folosin a terenului, conformncadrrii fcute de consiliul local.Termene de plat. Impozitul pe teren se determin anual i se pltete trimestial. Scadenele de plat sunt datele de15 ale ultimei luni ale fiecrui trimestru: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie, i 15 noiembrie, inclusiv din anul fiscal

de referin.Taxa asupra mijloacelor de transport

Taxa asupra mijloacelor de transport reprezint o alt categorie de venituri care se constituie la bugetul local nvederea susinerii cheltuielile publice angajate de autoritile publice locale.

Subiectul taxei asupra mijloacelor de transportTaxa asupra mijloacelor de trasport are ca titular de plat persoana juridic care deine n proprietate un mijloc detransport nmatriculat n Romnia.

Scutiri de la taxa asupra mijloacelor de transportpentru mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de transport public de

pasageri n regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri n afara unei localiti, dac tariful detransport este stabilit n condiii de transport public;

transportul persoanelor fizice cu domiciliul n Delta Dunrii, Insula Mare a Brilei i Insula Balta Ialomiei.

Baza calcul pentru unele mijloace de transport cu traciune mecanic este reprezentat de numrul de centrimetricubi a capacitii cilindrice. Astfel, n cazul oricrui mijloc de transport cu traciune mecanic, taxa se calculeazprin nmulirea fiecrui 500 cm3 sau fraciune din aceasta, cu suma corespunzatoare stabilit pentru categoria demijloc de transport .

Termene de platTaxa asupra mijloacelor de transport se platete trimestrial n patru rate egale: 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie,15 noiembrie inclusiv.

27. Asezarea i perceperea contribuiilor sociale la agenii economici

Contribuia la asigurrile sociale de sntate

Asigurrile socoale de sntate reprezint principalul sistem de ocrotire a sntii populaiei. Subiectul-pltitorii contribuiei la fondul de asigurri sociale de sntate sunt persoanele fizice sau juridice sau oricealt entitate n beneficiul creia una sau mai multe persoane fizice presteaz n baza unui contract individual demunc sau a unei convenii civile de prestri servicii.Suportatorul - persoanele asigurate:- cetenii romni cu domiciliul n ar; cetenii strini care au reedina n Romnia.

Scutiri:-copii i tinerii pn la vrsta de 26 de ani dac sunt elevi, studeni i dac nu realizez venituri din munc.

-persoanele cu handicap care nu realizeaz venituri din munc sau se afl n grija familiei; -soul, soia, prinii sau bunicii fr venituri proprii aflai n ntreinerea unei persoane asigurate. Persoanele exceptate de la plata contribuiei la asigurrile sociale de sntate sunt:- membrii misiunilor diplomatice acreditate n Romnia;- cetenii strini care se afl temporar n ar.

Cota de impunereAngajatorii au obligaia ca n calitate de pltitori de taxe i impozite s calculeze, s rein i s vireze ctre acestfond o contribuie de 7% datorat pentru asigurarea snatii personalului din unitatea respectiv, raportat la fondulde salarii.


18/26

18

Termenele de plat a contribuiilor la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate sunt: data plii drepturilor salariale pe luna n curs, n cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor

salariale lunar, care nu poate fi stabilit mai trziu de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata;data plii chenzinei a 2-a, n cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale chenzinal, care

nu poate fi stabilit mai trziu de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata;

Contribuia la asigurrile sociale destat

Angajatorul are obligaia ca lunar s calculeze i s vireze contribuia de asigurri sociale mpreun cu contribuiile

individuale reinute de la salariai.Contribuia la asigurrile sociale de munc, datorat de ctre angajatori, reprezint diferena fa de contribuiaindividual de asigurri sociale, pn la nivelul cotelor de contribuii stabilite de legea anual a bugetului de stat, nfuncie de condiiile de munc.Contribuia la asigurrile sociale de stat datorat de angajator nu poate fi mai mare dect produsul dintre salariulmediu lunar al salariailor asigurai i valoarea a cinci salarii medii brute este:

NR.salariai x 5 x salariul mediu brut

Cnd fondul total de salarii brute lunare este mai mare ca baza de calcul admis, contribuia se calculeaz dinplafonul maxim admis de lege i nu din fondul total de salarii brute iar atunci cnd fondul de salarii este mai micdect plafonul stabilit de lege, contribuia se calculeaz din fondul de salarii.Cotele contribuiilor la asigurrile sociale de stat sunt difereniate n funcie de condiiile de munc i suntaprobate anual prin legea bugetului de stat

Termenul de plat stabilit pentru contribuia la asigurrile sociale de stat este data de 20 a lunii urmtoare celeipentru care se face plata drepturilor salariale.

n Romnia fiecrei persoane i sunt garantate dreptul de a-i alege liber profesia i locul de munc, precum idreptul la asigurrile sociale de omaj.Asiguraii pot fi:- cetenii omeri care sunt ncadrai n munc sau realizeaz venituri n Romnia n condiiile legii; - cetenii omeri care lucreaz n strintate n condiiile legii; - strini care n perioada care au domiciliul sau reedina n Romnia, sunt ncadrai n munc sau realizeazvenituri.

Subiectul - pltitorii contribuiei la fondul de omaj sunt persoanele fizice sau juridice sau orice alt entitate nbeneficiul creia una sau mai multe persoane fizice presteaz n baza unui contract individual de munc sau a unei

convenii civile de prestri servicii.

Suportatorin sistemul asigurrilor pentru omaj sunt asigurate obligatoriu n efectul legii: - persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc sau persoanele caredesfoar activiti exclusiv pe baz de convenie civil de prestri de servicii care realizeaz venituri pe ancalendaritic echivalent cu 9 salarii de baz minime brute n ar. - Funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului de numire;- Persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numii n cadrul autoritiiexecutive legislative ori judectoreti pe durata mandatului.

Cota impozituluiAngajatorii au obligaia de a plti lunar o contribuie la bugetul asigurrilor de omaj n cota de 2,5% aplicat asupra

fondului total de salarii brute lunare realizate de ctre asigurai. n cazul angajatorilor, formula de calcul este AS = cota x baza de impozitare.

Termenul de plat a contribuiilor la fondul de omaj este de cel mult 5 zile de la data stabilit pentru platadrepturilor salariale.

28. Fundamentarea cheltuielilor de personal la instituiile publiceCheltuielile de personal, fac parte din categoria cheltuielilor curente, al turi de alte cheltuieli, precum

cheltuieli materiale iservicii, subvenii, precum i transferuri. Cheltuielile de personal se refer n principiu la


19/26

19

cheltuielile efectuate pentru plata drepturilor salariale, ordonatorii principalide credite avnd obliga ia de a sencadra n cheltuielile de personal, innd cont denumrul maxim de posturi, precum i de structura acestora.

Salarizarea se efectueaz n funcie de anumite criterii, criterii care fac referire la performaneleprofesionale ale individului. Astfel, printre aceste criterii se pot enunagradul de ndeplinire a standardelor deperforman, asumarea responsabilitilor, aspecte legate de iniiativ i creativitate, precum i aspecte legate deadaptarea la complexitateamuncii prestate. De asemenea, trebuie precizat faptul c procedura de msurare ievaluare a acestor performane profesionale au la baz anumite norme de evaluare,reprezentate printr-un cumul detehnici de msurare a performanelor profesionaleindividuale ntre anumite limite, potrivit legii. Totodat, aceastprocedur va fi aplicat nu la nivel de colectivitate, ci pentru fiecare salariat n parte, inndu-se cont n principiu de

cerinele postului ocupat.Ca elemente definitorii n cadrul cheltuielilor privind salariile, trebuie fcute anumiteprecizri, n conformitate cu Codul Muncii. Astfel:

salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat nbaza contractului individual de munc.

salariul cuprinde salariul de baz, ndemnizaiile, sporurile, precum i alte adaosuri. salariile se pltesc naintea oricror alte obligaii bnesti aleangajatorilor. salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/i colective ntre angajator i salariai sau reprezentani

ai acestora. salariul este confidenial, angajatorul avnd obligaia de a lua msurilenecesare pentru asigurarea

confidenialitii.

De asemenea, n stabilirea cheltuielilor salariale trebuie sse incont i decontribuia pentru asigurrile socialede stat, contribuiile la bugetul asigurrilor pentruomaj, contribuii pentru asigurrile sociale de sntate, cheltuielilegate de deplasri,detari, transferuri.

Salariile de baz ale funcionarilor publici numii n funcii publice specifice se stabilesc de ordonatoriiprincipali de credite prin asimilare cu salariile de baz ale funcionarilor publici numii n funcii publice generale, nraport cu categoria, clasa i, dup caz, gradul profesional ale funciei publice, cu avizul Agentiei Naionale aFuncionarilor Publici.

Pentru candidaii declarai admii la concursul pentru ocuparea unei funcii publice de conducere, care nu auavut anterior calitatea de funcionar public, salariul de baz se stabilete prin actul administrativ al ordonatorului decredite, la nivelul de finanare prevzut n statul de funcii. Funcionarul public care exercit cu carac ter temporar peo perioad mai mare de 30 de zile, n condiiile legii, o funcie public corespunztoare categoriei nalilorfuncionari publici sau categoriei funcionarilor publici de conducere are dreptul la salariul de baz corespunztorfunciei publice exercitate temporar, astfel cum este prevzut n statul de funcii.

Salarii de baz (Sb)reprezint necesarul de fonduri pentru salarizarea angajailor.Fundamentarea acestor cheltuielise face potrivit relaiei:Sb = N x Smb x 12luni.

Salarii de merit (Sm). Se acorda pentru rezultatele deosebite obinute n activitatea desfurat. Ordonatorulde credite poate acorda n limita a 20% din numarul total al personalului contractual prevzut n statutul de funcii,un salariu de merit lunar de pn la 15% din salariul de baz. Personalul care beneficiaz de salariu de merit sestabilete o dat pe anpe baza rezultatelor obinute n activitatea desfurat n anul precedent.n fundamentareaacestor cheltuieli se ine cont de urmtoarele elemente:Numrul salariailor care beneficiaz de salariu de merit(Nb);Sporul aferent salariului mediu de baz din anul luat ca baz de calcul pentru previzionri (15% x Smb).Sm=Nb x (15% x Smb) x 12 luni

ndemnizaii de conducere (Ic)reprezint drepturile bneti cuvenite persoanelor care ndeplinesc funcii deconducere, Ic = Imc x Nc x 12 luni.

Spor de vechime (Spv).Pentru vechimea n munca salariaii beneficiaz de un spor de vechime de pn la 25%,calculat la salariul de baz.Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt n funcie de vechimea personaluluiangajat (minim 3 ani vechime pentru a beneficia de acest spor) i de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia

Fond de premii (Fdp). Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare in limita a 10% din cheltuielile cu salariileaferente funciilor publice prevzute n statul de funcii, cu incadrarea n fondurile aprobate anual prin buget cuaceast destinaie.

29. Fundamentarea cheltuielilor materiale la instituiile publice


20/26

20

Cheltuielile materiale i prestrile de servicii se stabilesc pe baza calculelor proprii i a actelornormative specifice fiecrui domeniu de activitate, precum i a legislaiei care reglementeaznormativele de cheltuieli. Se analizeaz necesitatea, oportunitatea i eficacitatea fiecreicheltuieli, asigurndu-se condiii normale de funcionare.

Fundamentarea acestor categorii de cheltuieli se face n raport cu indicatorii specifici fiecreiaciuni utitlizndu-se formulare ntocmite de ctre Ministerul Finanelor, dar i orice alte date dinbaza proprie de date. Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizeaz ca i la cheltuielile depersonal tot n conformitate cu clasificaia bugetar, dupa execuia anului precedent, actualizat

prin indicele de inflaie

Furnituri de biroucuprinde fondurile bneti necesare achiziionrii rechizitelor de birou i seevalueaz n funcie de necesarul de rechizite de birou i imprimante tipizate, diskete, dosare,hrtie scris,etc.Furnituri debirou = cantitatea estimat an curent x pre unitar

Materiale pentru curtenie se dimensioneaz n funcie de: tipul de materiale de curenie

necesare, cantitatea necesar din aceste materiale, preul unitar.Materiale pentru

curenie = cantitatea estimat an curent x preunitar.

nclzit, iluminat i fora motriccuprinde fondurile bneti necesare achitrii furnizorilor deenergie termic, gaze naturale i combustibil. Se dimensioneaz innd cont de: total suprafaaradiant, consum de agent termic, numr ore nclzire, tariful pentru o gigacalorie. Acestecheltuieli se evalueaz pe baza devizului ntocmit n preuri curente.Iluminat i fora motricecuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei electrice i are n vedere numrulorelor de iluminat i funcionarea aparaturii,consum de energie electric; tariful pentru 1 kw.

Apa,canal i salubritatecuprinde fondurile bneti necesarepentru plata furnizorilor de aprece menajer, achitarea taxelor de canalizare i gunoi. Se dimensioneaz n funcie de:consumul deapa; tariful pentru 1 mc de ap potabil; tariful pentru servicii canalizare; tarifulpentru servicii de salubritate.

Pota,telecomunicaii,radio,tv,internetse dimensioneaz n funcie de: cheltuielile cucorespondena potal intern i extern; numrul de impulsuri pentru convorbirile telefonice ialte servicii telefonice; tariful pentru abonament servicii telefonice, fax, telex, alte servicii; tarifulpentru abonament radio, TV i internet.

Reparaii curente cuprinde fondurile bneti pentru efectuarea reparaiilor la construcii(reparaii efectuate la instalaiile de ap, canalizare, gaze, aer conditionat etc, piese de schimbnecesare pentru reparaii curente pentru mijloacele de transport, conform devizului pentrureparaii curente ntocmite de serviciul de specialitate sau de executantul lucrrii.

Deplasri, detari, transferricuprinde fondurile bneti necesare deplasrilor angajailorinstituiei n interes de serviciu att n ar ct i n strintate

Cri, publicaii i materiale documentarecuprinde cheltuielile pentru procurarea dedocumente specifice, costul abonamentelor la ziare i reviste, plile i cheltuielile fcute nscopul procurrii crilor i publicaiilor necesare desfurrii activitii i pregtirii personalului.

Pregatire profesionalcuprinde fondurile necesare desfurrii unor aciuni pentru calificarea,perfecionarea i specializarea profesional a salariailor.


21/26

21

Alte cheltuielicuprinde cheltuielile pentru reclam i publicitate, protocol i reprezentare, primede asigurare non-via. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au cheltuielile de protocol ireprezentare.

30. Finanarea instituiilor din nvmntFinaarea de la buget reprezint alocarea de mijloace bneti din bugetele la dispoziia instituiilor publice, cu titludefinitiv si destinaii precise, n concordat cu anticipaiile din bugetul de venituri si cheltuieli al fiecrei instituiipublice dup aprobare, cuprinznd cheltuielile ce urmeaz s fie suportate din bugetul de stat, din bugetul local saudin veniturile proprii.

Finanarea scolii se realizeaz, n general, din dou surse de finanare : surse bugetare (bugetul de sta; local)

surse extrabugetare

I. Finanarea din surse bugetare

din bugetul de statMinisterul Educaiei si Cercetrii asigur finanarea din bugetul de stat a urmatoarelor cheltuieli privind

finanarea unor programe anuale sau multianuale de investiii, modernizare sidezvoltare a bazei materiale a unitii de nvmnt si de sprijin social (investiii pentruconstruirea unor uniti de nvmnt, consolidri si reabilitri de scoli, dotarea cu mijloacede transport, rechizite colare, etc.)

cofinanarea unor programe de dezvoltare cu finanare extern

bursele elevilor strini ale elvilor romni din afara granielor trii

finanarea unor prigrame naionale de pregtire profesional a personaluluididactic si de conducere din scoli

din bugetul localBugetul local alimenteaz cu fonduri unitile de nvmnt de stat pentru urmtoarele categorii de

cheltuieli :

cheltuielile materiale curente necesare procesului instructiv-educativ pentru ntreinere i reparaii i pentru

plata utilitilor

cheltuielile salariale aferente personalului auxiliar i nedidactic

reparaii capitale i investiii, inclusiv dotarea cu mijloace de nvmnt

subvenii pentru internatele i cantinele colare

suplimentarea fondului de burse primit de coal dela bugetul de stat

finanarea unor activiti de protecie social a copiilor i elevilor care provin din familii defavorizate din

punct de vedere social i economic organizarea examenelor naionale de ocupare a posturilor didactice

suplimentarea fondului provenit din TVA aferent finanrii proporionale, pentru salarizarea difereniat apersonalului

II. Finanarea din surse extrabugetareVeniturile proprii ale unitilor de nvmnt se compun din :

activiti aductoare de venit cursuri i activiti facultative solicitatea de elevi, cursuri dereconversie profesional, participarea la realizarea unor programe comunitare de studii, cercetare, etc, activitide servicii i producie, nchirieri de spaii temporar disponibile, taxe percepute (de colarizare, pentrueliberarea unor documente colare, etc.)

donaii i sponsorizri ale comitetelor de prini sau oferite de persoane fizice i juridice. Aceste venituri sunt incluse n bugetul unitii i pot fi folosite pentru acoperirea urmtoarelor categorii

de cheltuieli :cheltuieli materiale curente i de capital

suplimentarea fondurilor aferente finanrii proporionale pentru acordarea de salariidifereniate personalului angajat

suplimentarea fondurilor pentru bursele elevilor i alte forme de ajutor social acordatacestora

Fondurile provenite din donaii i sponsorizri sunt utilizate potrivit destinaiei indicate de donator /sponsor.

Fondurile alocate colii indiferent de surse (buget de stat, buget local sau surse proprii) vor fi acordate peurmtoarele direcii :


22/26

22

a) fonduri pentru finaarea proporional cu numrul de elevi pentru urmtoarele c ategorii decheltuieli

cheltuieli de personal;

cheltuieli cu bursele;

cheltuieli cu manualele.Cuantumul fondurilor pentru finanarea proporional se stabilete n funcie de numrul de elevi din

coal i costul mediu pe un elev. Nivelul costurilor medii se stabilete pe baza costurilor istorice medii naionalecorectate cu coeficienii de difereniere pe judee. La stabilirea acestor costuri se va ine seama i de costurilestandard calculate de Consiliul Naional al Finanrii nvmntului Preuniversitar de Stat, pe baz de consumuri

fizice de resurse materiale i umane.Fondurile pentru finanarea proporional vor fi alocate ca o sum global n bugetul instituiei.Repartizarea pe capitole i articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanrii proporionale aprobate deordonatorul principal de credite sau provenite din rectificrile bugetare din timpul anului va fi realizat lapropunerea directorului unitii, cu aprobarea Consiliului de Administraie.

b) fonduri pentru finanarea complementar aferent urmtoarelor categorii de cheltuieli reparaii capitale, consolidri i investiii subvenii pentru internate i cantine colare cheltuieli pentru organiyarea examenelor naionale de capacitate cheltuieli cu bursele elevilor cheltuieli pentru transport elevi i / sau cadre didactice alte cheltuieli care nu sunt determinate prepoderent de numrul de elevi Nivelul fondurilor pentru finanarea complementar va fi stabilit n funcie de amploarea i urgena

satisfacerii unor nevoi de reabilitare i dezvoltare a bazei materiale a instituiei, de amploarea nevoilor de acordare aburselor i a altor forme de sprijin social, precum i de capacitatea de finanare a ordonatorilor de credite ierarhicsuperiori.

31. Finanarea instituiilor sanitareSpitalele publice sunt instituii publice finanate integral din venituri proprii i funcioneaz pe principiul autonomieifinanciare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele ncasate pentru serviciile medicale, alteprestaii efectuate pe baz de contract, precum i din alte surse, conform legii. Surse de finanare:

Venituri din contractul cu Casa de Asigurri de Sntate pentru furnizarea de servicii medicale Sume de la bugetul de statcheltuieli de personal, investiii, reparaii capitale, aparatur modern, etc; Din accize de la bugetul de statsume pentru investiii: aparatur, reparaii;

Venituri proprii realizate de spital din : taxe, vizitatori, taxe spitalizare pentru nsoitori, prestri serviciictre alte spitale, servicii medicale cu plat; nchirierea spaiilor proprii; (a se vedea anexa nr 3)

Donaii, sponsorizri cu caracter general sau cu destinaie special; Sume de la bugetul local.

Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu Casa de Asigurri Sociale de sntate reprezint sursaprincipal a veniturilor n cadrul bugetului de venituri i cheltuieli i se negociaz de ctre manager cu conducereacasei de asigurri sociale de sntate, n funcie de indicatorii stabilii n contractul -cadru de furnizare de serviciimedicale. (a se vedea anexa nr.4) Spitalul primete i sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fiutilizate numai pentru destinaiile pentru care au fost alocate.

Finanarea cheltuielilor specifice domeniului sanitar se face din fonduri aflate la dispoziia statului, fonduri adunatedin taxe i impozite, precum i din contribuiile asigurailor. Spitalul pot realiza venituri suplimentare din:a) donaii i sponsorizri;b) asocieri investiionale n domenii medicale ori de cercetare medical i farmaceutic;c) nchirierea unor spaii medicale, echipamente sau aparatur medical ctre ali furnizori de servicii medicale, ncondiiile legii;d) contracte privind furnizarea de servicii medicale ncheiate cu casele de asigurri private sau ageni economici;e) editarea i difuzarea unor publicaii cu caracter medical;f) servicii medicale, hoteliere sau de alt natur, furnizate la cererea unor teri;g) servicii de asisten medical la domiciliu, furnizate la cererea pacienilor;h) contracte de cercetare i alte surse;


23/26

23

i) alte surse, conform legii.Veniturile proprii ale spitalulului provin din sumele ncasate pentru serviciile medicale, alte prestaii efectuate

pe baz de contract, precum i din alte surse, conform legii.Finanarea spitalelor publicese asigur din veniturile realizate n raport cu serviciile medicale furnizate pe baza

contractelor ncheiate cu Casele de asigurri de sntate, de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din asocieriinvestiionale n profil medical sau medico-social, din donaii i sponsorizri, precum i din veniturile obinute de lapersoanele fizice i juridice, n condiiile legii.

De la bugetul de stat se asigur finanarea unor programe naionale de sntate, realizarea de construcii deinteres naional, dotarea cu aparatur medical de mare performan, expertizarea, proiectarea i consolidarea

construciilor grav afectate de seisme i de alte aciuni de for major, precum i efectuarea unor reparaii capitale. De la bugetele locale se poate asigu

subiecte proces bugetar public + raspunsuri final

Documents