UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI

DISCIPLINA PROCES BUGETAR PUBLIC

Proiect

Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic

Rădăuţi

Coordonator: Student:

Prof.univ.dr. Gabriel Ștefura Bondor Marioara

Lect.univ.dr. Lazăr Sebastian (FB 23)

0

Iaşi, 2012

Cuprins

CAP.1 Organizare şi funcţionalitate la “COLEGIUL TEHNIC RĂDĂUŢI”………………......2

1.1. Scurt istoric…………………………………………………………...........................2

1.2 Obiect de activitate……………………………………………………………………3

1.3.Organizarea internă……………………………………………………………………4

1.4 Funcţionalitate la Colegiul Tehnic Rădăuţi………………………………………….13

1.5 Structura personalului………………………………………………………………..21

1.6 Relatii cu exteriorul…………………………………………………………………..22

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare în perioada 2008

2011……………………………………………………………………………………....25

CAP.2 Fundamentarea cheltuielilor bugetare…………………………………………………...26

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare……………………..26

2.2. Calcule şi fundamentări privind cheltuielile bugetare……………………………....27

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare………….39

Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic Rădăuţi…………………………....47

3.1. Surse de finanţare a Colegiului Tehnic Rădăuţi…………………………………….47

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare…………………….50

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de

stat………………………………………………………………………………..51

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale…………………………..51

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru

cheltuieli.............................................................................................................................54

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare…………….....54

Bibliografie……………………………………………………………………………………....59

1

CAP.1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE LA COLEGIUL TEHNIC RĂDĂUŢI

1.1. Scurt istoric

La 1 octombrie 1905 ia fiinţă Privat Madchen Lyzeum in Radautz (Liceul Particular de

Fete din Rădăuti), cu sprijinul învătătoarelor Carolina şi Natalia Erichze avându-l ca director

şcolar, până la Marea Unire din 1918, pe profesorul Valeriu Serfas. Predarea era în lim

ba germană cu excepţia orelor de religie, care se desfăşurau în limba maternă.

Ca urmare a insistenţelor preotului profesor dr. I. Puiu, care funcţiona ca profesor de religie

şi cu sprijinul primarului Gheorghe Popadiuc, începând din anul şcolar 1920-1921 limba română

s-a introdus la toate clasele. Treptat, liceul german a fost înlocuit cu Liceul de Fete al Statului.

Liceul de Fete a devenit unitatea şcolară independentă cu buget propriu, începând cu data de 1

aprilie 1923.

Începând din 1928, această instituţie şcolară a fost numită Liceul de Fete “Elisabeta

Doamna”, denumire sub care a funcţionat până în 1948.

Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a afectat grav destinul şcolii româneşti, ca şi pe

cel al Liceului de Fete “Elisabeta Doamna”. O parte dintre fetele de etnie germană., unele de

etnie polonă şi fiicele de evrei au fost afectate de pierderile teritoriale ale României din anul

1940, în urma cărora germanii au fost repatriaţi în Reich şi evreii deportaţi în URSS. Unele fete

au fost trimise, împreună cu părinţii, în lagărele din Transnistria.

Ocupaţia sovietică a României, care a durat până în anul 1958, a făcut ca România să sufere

drama regimurilor comuniste, proces care a afectat profund şi şcoala românească. Aceasta, din

1948, după modelul sovietic trebuia să răspundă procesului de formare a aţa-zisului “om nou”,

individ fără personalitate, fără idei şi opţiuni, care să servească “înaltei” cauze a comunismului.

Între 1948 si 1955, unitatea noastră scolară a funcţionat sub denumirea de Liceul de Fete şi,

între 1955 şi 1965, sub denumirea de Şcoala Medie Nr.2 din Rădăuţi. Liceul funcţiona

concomitent cu clasele I-VII (VIII) şi IX – X (XI şi XII), ajungând la un efectiv de aproape

1500-1600 de elevi, localurile devenind neîncăpătoare. La 15 septembrie 1962 s-a dat în

2

folosinţă un nou local al liceului, în strada Tudor Vladimirescu, local unde funcţionează şi în

prezent, în vechiul local rămânând clasele I-VIII, care s-au constituit ca Scoala Generală Nr. 4

Rădăuti.

În baza HCM Nr. 354/5 aprilie 1974, Liceul Nr. 2 Rădăuţi, subordonat până atunci

Ministerului Educaţiei si Învăţământului, se transformă în Liceul de Electrotehnică pentru

Telecomunicaţii. Prin decretul prezidenţial nr. 191 / 12 iulie 1977, liceul s-a transformat în

Liceul Industrial Rădăuti, subordonat Ministerului Construcţiilor de Maşini, care în 1981 îi dă o

nouă denumire, cea de Liceul Industrial Nr. 1 Rădăuţi.

După 1989, transformările din societatea românească s-au resimţit şi în învăţământ, care a

încercat să se adapteze la economia de piaţă. Liceul nostru a continuat pregătirea tinerilor şi pe

filiera tehnologică şi a Scolii de Arte şi Meserii, luând denumirea de Grupul Şcolar Rădăuţi.

Ca urmare a deciziei din 1 septembrie 2005, liceul nostru devine COLEGIUL TEHNIC

RĂDĂUŢI, unde în prezent există 52 de clase cu 1451 elevi si 92 cadre didactice. În decurs de

100 de ani, liceul şi-a schimbat numele de mai multe ori, dar demersurile misiunii de a forma

oameni a rămas neschimbat. Şi câte zeci de muncitori, ingineri, profesori, doctori, oameni de

ştiinţă, truditori în cele mai diverse domenii nu au trecut pe aici?

1.2 Obiect de activitate

Ţinând cont de specificul instituţiei ca unitate de învăţământ preuniversitar de stat,

obiectul de activitate al acesteia îl reprezintă prestarea de servicii de formare educaţională pentru

elevii din cadrul acestuia.

Astfel, în activitatea liceului se înscrie în primul rând obiectivul de educare a elevilor

înscrişi, reprezentând încă un pas în formarea viitorilor profesionişti de pe piaţa muncii.

Obiectul de activitate al Colegiului Tehnic Rădăuţi cuprinde: oferirea unei culturi

generale orientate spre domenii de activitate precise, asigurarea calităţii şi finalităţii procesului

educativ, respectarea intereselor şi motivaţiilor elevilor precum şi urmărirea caracterului

aplicativ al cunoaşterii şi al activităţilor de învăţare.

Având în vedere faptul că orice instituţie de învăţământ de stat are drept menire în

societate de a forma forţă de munca care va contribui la sprijinirea economiei naţionale, putem

afirma că liceul are un scop bine definit încă de la înfiinţare, şi anume acela de a pregăti nişte

3

elevi excelenţi, de a indruma pe aceştia spre viitoarele lor cariere de pe piaţa muncii din Romania

şi de a contribui prin intermediul cadrelor didactice recrutate dintre cele mai bune la formarea

unei conştiinţe, a unui comportament moral şi legal în acelaşi timp.

În vederea îndeplinirii scopului său social şi economic , liceul este dotat corespunzator

unei pregatiri profesioniste şi dispune de un patrimoniu format din:

teren- în suprafaţă de  1483,85 mp;

sală de sport;

bibliotecă şcolară;

cabinet medical;

cabinet de consiliere psihopedagogică;

grupuri sanitare;

şcoală de şoferi proprie (2 autovehicule şi cabinet autorizat de legislaţie rutieră);

sistem de supraveghere video (instalat în anul 2005).

Inventarul liceului destinat derulării activităţii şcolare cuprinde:

Mobilier şcolar destinat spaţiilor de învăţământ;

Cărţi şi reviste pentru informarea elevilor şi cadrelor didactice;

Inventar audiovizual şi de transmitere şi prelucrare a datelor;

Alte categorii de inventar gospodăresc necesare întreţinerii şi funcţionării liceului.

Această bază materială este destinată utilizării în sprijinul procesului instructiv-educativ

precum şi pentru activităţile conexe ale acestui process.

Regulamentul de organizare şi funcţionare este în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr.

1 din 2011 şi cu Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi

completările ulterioare.

1.3.Organizarea internă

Colegiul Tehnic Rădăuţi este o instituţie de învăţământ, de stat, gratuită şi este sub strictă

coordonare a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava, care se află la rândul său în subordinea

Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului.

În cadrul Regulamentului de ordine internă al liceului regăsim prevederi specifice

unităţilor de învăţământ şi informaţii concrete de desfăşurare a activităţii în concordanţă cu

4

normele legale, acesta fiind aprobat de către Consiliul profesoral al unităţii. Aici găsim

repartizarea activităţii pe diferite compartimente a personalului precum şi atribuţiile acestuia:

Personal de conducere:

- Director

- Director adjunct

- Contabil şef

- Secretar şef.

Personal didactic format din profesori, laboranţi, instructori pentru pregătirea practică;

Personal didactic auxiliar format din: secretare, bibliotecar, ingineri de sistem;

Personal administrativ: contabil, administrator;

Personal nedidactic: întreţinere şi pază, îngrijitori şcolari.

Conform legislaţiei în domeniu conducerea instituţiei este asigurată de către Directorul general,

cei doi directori adjuncţi, Consiliul de administraţie şi de către Consiliul profesoral. În cadrul

instituţiei între compartimente există relaţii de colaborare şi/sau subordonare.

Directorul este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean reprezentat prin inspectorul

general şcolar. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul

Educaţiei şi Cercetării. Directorul este Preşedintele Consiliului de Administraţie.

Conform fişei postului, directorul are următoarele atribuţii:

întocmeşte programul managerial al instituţiei pe care o conduce;

coordonează elaborarea proiectului de dezvolatre pe termen mediu al unităţii de

învăţământ;

poate lansa proiecte de parteneriat cu şcoli similare în Uniunea Europeană sau din alte

zone;

propune Inspectoratului Şcolar Judeţean proiectul planului de şcolarizare aprobat de

Consiliul de Administraţie.

Directorul efectuează cel puţin 120 de asistenţe la ore în decursul unui an şcolar, astfel

încât fiecare cadru didactic va fi asistat cel puţin o dată pe an. La asistenţele efectuate sau la

unele activităţi ale catedrelor, directorul este însoţit, de regulă, de şefii de catedră.

În calitate de angajator, directorul unităţii de învăţământ are următoarele atribuţii:

încheie contracte de muncă cu personalul nou angajat şi aprobă concediile de odihnă

ale personalului;

5

aprobă concediul fără plată şi asigură suplinirea cu personal;

consemnează în condica de prezenţă, absenţele nemotivate ale personalului;

numeşte şi eliberează din funcţie personalul, conform legislaţiei;

aproba fişa postului pentru fiecare salariat;

aprobă la cererea personalului trecerea de la o gradaţie la alta sau de la o treaptă la

alta în condiţiile prevăzute de lege;

comunică Inspectoratului Scolar Judeţean cadrele rămase disponibile pentru anul

şcolar următor, în vederea scoaterii la concursul de titularizare.

În calitate de ordonator terţiar de credite bugetare, are următoarele atribuţii:

întocmeşte împreună cu contabilul bugetul de venituri şi cheltuieli, şi răspunde de

execuţia bugetară;

răspunde de utilizarea, păstrarea şi monitorizarea bazei materiale a unităţii pe care o

conduce;

se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu finanţare

internă;

răspunde de întocmirea lunară a statelor de plată a drepturilor salariale ale salariaţilor;

se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare, precum: sponsorizări, donaţii,

prestări de servicii, cursuri de reconversie profesională, consultanţă,etc.;

la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean sau al Ministrului Educaţiei şi

Cercetării, directorul şcolii înainteaza un raport general privind actvitatea din unitatea pe care o

conduce, starea învăţământului comparativ cu anii şcolari anteriori.

Consiliul de administraţie este organul de decizie al întregii activităţi şcolare în

domeniile curricular, extracurricular, al programelor de dezvoltare a şcolii, de activitate cu

comunitatea locală, politică salarială, financiară, de personal, administrativ.

Componenţa 11-21 membri (2/3 din membri vor fi cadre didactice)

directorul;

directorii adjuncţi;

contabilul şef;

responsabilii ariilor curriculare;

reprezentanţii aleşi ai părinţilor;

6

reprezentanţii aleşi ai elevilor;

reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai comunităţii locale;

membri ai organizaţiei sindicale reprezentative la nivel naţional (cu statut de

observator);

Atribuţiile Consiliului de administraţie sunt următoarele:

răspunde de utilizarea, păstrarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii de

învăţământ, coordonează activitatea din internat şi cantină;

de a numi diriginţii pe clase;

de a numi şefii de catedră şi a comisiilor metodice;

de a propune spre vot în cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de

administraţie;

de a elabora proiecte de încadrare pe disciplinele de învăţământ;

răspunde de aplicarea planului de învăţământ prin intermediul şefilor de catedra şi

a şefilor de comisii metodice;

de a coordona activităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate

deosebite;

elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al şcolii şi urmăreşte

respectarea lui de către toţi elevi şi întregul personal al şcolii;

analizează abaterile săvârşite de personalul şcolii în instituţie şi în afara ei şi

propune, după caz sancţiuni conform Statutului personalului didactic;

aprobă, pe baza propunerilor şefilor de catedre metodice şi a responsabililor

compartimentelor funcţionale acordarea salariului de merit şi a primelor lunare pentru

personalul şcolii;

asigură aplicarea tuturor reglementărilor legale referitoare la organizarea şi

funcţionarea învăţământului de stat;

elaborează oferta educaţională a şcolii;

elaborează Regulamentul de Ordine interioară;

elaborează criteriile de acordare a salariului şi a gradaţiei de merit, precum şi de

acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi;

elaborează criteriile de acordare a calificativelor anuale;

elaborează proiectul managerial al şcolii, fişele posturilor pentru angajaţi;

7

reglementează planul financiar al unităţii şcolare;

Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar directorul sau

membrii acestuia.

Secretarul şef este desemnat de Consiliul de Administraţie, participă la şedinţe,

întocmeşte procese verbale dar nu are drept de vot.

Secretarul îndeplineşte următoarele sarcini:

conduce operaţiunile de înscriere a elevilor, verificând actele şi completând registrul

de evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară (elevii), cataloagele, registrul matricol;

întocmesc lucrările administrative privind începerea anului şcolar, încheierea

semestrelor, încheierea anului şcolar şi organizarea examenelor de orice fel;

completează foile matricole, certificatele de absolvire şi ţine evidenţa elevilor;

păstrează dosarele cu actele elevilor;

se îngrijeşte de procurarea şi păstrarea documentelor privind legislaţia şcolară;

întocmeşte şi trimite la termenele stabilite situaţiile statistice şcolare.

Din programul managerial al şcolii, aprobat de Consiliul Profesoral şi Consiliul pentru

curriculum, rezultă principiile, criteriile de ordonare şi indicatorii de performanţă ai activităţii

celorlalte comisii, organizate la nivelul şcolii.

Consiliul Profesoral se întruneşte ori de câte ori preşedintele socoteşte necesar pentru a

armoniza cerinţele educaţionale ale cadrelor didactice, evaluarea progresului şcolar şi

comportamental al fiecărui elev, stabilirea de masuri în acest sens, precum şi pentru a propune

sancţiuni sau recompense elevilor în cauză. Consiliul analizează situaţia şcolară a fiecărui elev,

volumul temelor pentru acasă, stabileşte măsurile recuperatorii pentru fiecare elev cu un ritm mai

lent de învăţare, precum şi activităţile suplimentare pentru elevii de performanţă.

Între principalele atribuţii ale consiliului profesoral se mai amintesc:

stabileşte notele la purtare sub şapte;

decizia şi motivarea notei sunt prezentate de diriginte prin raport scris,

consiliului profesoral după ce au fost aprobate de director;

colaborează cu comitetul de părinţi al clasei în vederea realizării unei influenţe

educative unitare.

8

Prezenţa cadrelor didactice la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie. Hotărârile

consiliului se iau cu majoritate de voturi şi ele devin obligatorii după aprobarea lor de directorul

şcolii.

Comisia diriginţilor: Dirigintele clasei.

În şcoală, activitatea instructiv-educativă a fiecărei clase este coordonată de profesorul

diriginte numit de directorul şcolii dintre cadrele didactice de prestigiul şi experienţa care predau

la clasa respectivă. Sarcina de diriginte este obligatorie.

Dirigintele îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor defalcate din planul de coordonare

a activităţii în scoala, a programelor trimestriale, a obiectivelor care decurg din Programa

activităţii educative elaborată de Ministerul Învăţământului şi a problemelor ridicate de

specificul muncii cu clasa sa. Pe această bază, dirigintele, după consultarea elevilor, alcătuieşte

planificarea semestriala care cuprinde toată gama activităţilor de dirigenţie tematica orelor

respective precum şi obiectivele urmărite prin temele planificate.

Catedra metodică; şeful de catedră.

Toţi profesorii şi maiştri instructori ai şcolii care predau aceeaşi disciplină de învăţământ

constituie catedra metodică. Aceasta poate avea cel puţin trei membri. În caz că nu se întruneşte

numărul necesar ea poate fi constituită din personal didactic de la mai multe şcoli sau cu

specialităţi înrudite de la aceeaşi şcoala.

Şeful catedrei metodice este numit de directorul şcolii, de regulă cu consultarea

membrilor săi. Şeful de catedră împreună cu colegii săi de specialitate este obligat ca la prima

şedinţă dinaintea începerii anului şcolar să analizeze conţinutul programei de învăţământ la

disciplina respectivă, repartizarea conţinutului pe capitole, subcapitole şi teme, punând accent

deosebit pe cunoaşterea şi găsirea modalităţilor corecte de realizare a obiectivelor generale şi

specifice ale programei şi pe cunoaşterea, însuşirea şi adaptarea la specificul şcolii, al fiecărei

clase, a precizărilor orientative de ordin metodic. Şedinţele catedrei metodice se ţin după o

tematică aprobată de directorul şcolii sau ori de câte ori se consideră necesar de membrii săi sau

de director.

Personalul didactic are urmatoarele atribuţii ce le revin direct prin Legea nr.128/1997

privind Statutul personalului didactic:

de a elabora programe de activităţi semestriale şi anuale;

9

de a realiza o selecţie a manualelor alternative din oferta educaţională elaborate de

Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, în concordanţă cu curriculumul naţional;

de a stabili şi elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor;

de a analiza periodic performanţele şcolare ale elevilor şi de a lua măsuri

amelioritoare atunci când este necesar;

de a realiza pregătirea suplimentară a elevilor;

de a întocmi de către şeful de catedră a fişei postului pentru toţi membrii catedrei;

şeful de catedra să evalueze activitatea fiecarui membru al catedrei şi de a

propune Consiliului de Administraţie calificativele semestriale şi pe cele anuale;

de a organiza şi de a participa la activităţi de formare continuă;

de a respecta diferite atribuţii de ordin administrative stabilite prin fişa postului.

Personalul auxiliar este format din 2 secretare, bibliotecar, laboranţi. Personalul din

cadrul acestei structuri este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi are relaţii de

colaborare cu cadrele didactice, cu compartimentul contabilitate şi administrative.

Sarcinile personalului didactic ajutător (pedagog şcolar, laborant, tehnician,

bibliotecar) se stabilesc potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a compartimentelor

în care lucrează (cămin, laborator, bibliotecă). Pentru fiecare funcţie stabilită prin statul de

funcţii se întocmeşte fişa postului în trei exemplare, semnată de salariat şi directorul unităţii.

Primul exemplar rămâne la conducătorul unităţii împreună cu regulamentul de ordine interioară,

exemplarul 2 la biroul contabilitate-secretariat, iar exemplarul 3 se aduce la cunoştinţa celui în

cauză, semnându-se totodată de luare la cunoştinţă şi primele două exemplare.

Personalul nedidactic este format din :

personal administrativ: contabil şef, contabil, casier, administrator;

personal de îngrijire;

personal de pază;

Personalul secretariatului liceului este format din 3 secretari şi un secretar şef. Acesta

colaborează cu contabilul şef, diriginţii claselor, cadrele didactice, administratorul.

Bibliotecarul colaborează cu cadrele didactice, diriginţii claselor, compartimentul

contabilitate, secretariat.

10

Serviciul contabilitate este subordonat ierarhic unităţii de învăţământ iar, din punct de

vedere funcţional, conducătorului departamentului financiar- contabil al Inspectoratului Şcolar

Judeţean. Acesta asigură şi răspunde de organizarea şi desfaşurarea activităţii financiar-contabile

a unităţii de învăţământ. Acest serviciu este condus de către contabilul şef a cărui denumire a fost

schimbată în administrator financiar patrimoniu.

Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi funcţionare a

unităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În acest sens contabilul şef are următoarele atribuţii:

angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială;

întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare, extrabugetare, la termenele

şi în condiţiile prevăzute de lege;

urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele

clasificaţiei bugetare;

întocmeşte acte justificative şi documente contabile cu respectarea formularelor şi

regulilor de alcătuire şi completare în vigoare;

întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin

conturi bancare, pentru urmărirea debitorilor şi creditorilor;

organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte personalul în

vederea efectuării corecte a operaţiunii corecte de inventariere;

instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale;

întocmeşte şi execută planul de salarii al unităţii, în conformitate cu statul de

funcţii al unităţii;

urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind salarizarea şi

drepturile personalului didactic şi tehnico-administrativ;

duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială, disciplinară şi

administrativă a salariaţilor;

întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice precum şi contul de execuţie

bugetară;

verifică statele de plată, indemnizaţiile de concedii de odihnă, statele de plată ale

burselor, listele de avans chenzinal;

verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume în limitele de competenţă

11

stabilite de lege;

întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri;

întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru

alimente şi materiale de curăţenie şi anual pentru mijloace fixe;

clasează şi păstrează toate actele justificative de cheltuieli, documente contabile,

fişe, balanţe de verificare;

îndeplineşte orice sarcini cu caracter contabil-financiar date de conducătorul

unităţii sau stipulate expres în acte normative;

Conducerea serviciului administraţie în unităţile şcolare este încredinţată în raport cu

mărimea unităţii funcţiei de şef serviciu aprovizionare – administrativ sau administrator unitate

şcolară, care îndeplineşte următoarele funcţii:

rezolvă cu conducerea unităţii toate problemele ce revin sectorului administrative

gospodăresc;

coordonează , îndrumă şi controlează munca angajaţilor din subordine;

răspunde de înzestrarea şi aprovizionarea claselor, laboratoarelor;

12

Director generalDirectori adjuncti

Consiliul profesoral

Consiliul de administraţie

Personal nedid.

auxiliar

Personal didactic

Comitet părinţi

Consiliul de conducere

elevi

Contabil şef

Secretar şef2 secretari

Administratorpersonal de îngrijirepersonal pază

Bibliotecar Şef catedraComitet părinţi

pe clase

Laboranţi Profesori

Figura 1.1. Organizarea internă în cadrul Colegiului Tehnic Rădăuţi

1.4 Funcţionalitate la Colegiul Tehnic Rădăuţi

Atribuţiile, sarcinile, răspunderile şi competenţele fiecărui angajat al instituţiei publice

sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar elaborate de catre Ministerul Invăţământului. Fiecare instituţie are obligaţia

elaborării propriului Regulament de Ordine Interioară, în completarea celui emis de către

13

minister, în care să se prevadă elementele cu caracter de specificitate pentru fiecare instituţie de

învăţământ preuniversitar în parte. Consiliul Profesoral aprobă acest regulament la care participă

şi personalul auxiliar şi nedidactic.

Rolul central în cadrul relaţiilor interne de factură financiară, îl deţine compartimentul

financiar- contabil, condus de contabilul şef (figura 1.2). Acesta este administratorul financiar al

patrimoniului liceului cu funcţia de coordonare a fluxurilor financiare ce stau la baza desfaşurării

activităţii instituţiei.

Contabilul şef pe plan intern este subordonat directorului, care are rolul de a controla şi

de a urmări corectitudinea desfăşurării operaţiunilor financiare ale unităţii, cum ar fi întocmirea

la timp a tuturor bilanţurilor şi a conturilor de execuţie bugetară de către contabil. După

întocmirea acestora, directorul urmează să certifice prin semnătura sa realitatea datelor

prezentate. Directorul are rol şi în angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor bugetare.

Figura 1.2 Relaţii interne

14

Secretar

Contabil şef

Casier

Administrator

Cadre didactice

Biblioteca

Director

Consiliul de administraţie

Director adjunct

Conducerea Colegiului Tehnic Rădăuţi este asigurată de următoarele personae:

Director general: Ţugulea Gelu;

Director adjunct: David Liliana;

Contabil şef: Luchian Maria.

Atribuţiile conducerii unităţii: se regăses în fişa postului, după cum urmează:

Director general

Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic Rădăuţi

1. Nume şi prenume: Ţugulea Gelu

2. Specialitatea: fizică

3. Postul pe care îl ocupă: DIRECTOR GENERAL

4. Încadrare: Cadru didactic titular la fizică

5. Cerinţe: studii superioare, studii specific postului.

Poziţia postului de muncă în cadrul structurii organizaţiei:

Postul imediat superior: -

Postul imediat inferior: director adjunct

Subordonări: ISJ Suceava

Are în subordine: personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

Este înlocuit de: director adjunct David Liliana

Relaţiile de muncă:

Ierarhice: inspector şcolar general

Funcţionale: inspector management, inspector teritorial, inspectori şcolari, directori de

şcoli, autoritatea locală

De reprezentare: oficială a Colegiului Tehnic Rădăuţi

Funcţia managerială exercitată de director se referă la proiectare, organizare, conducere

operaţională, control, monitorizare şi evaluare internă, motivare, implicare, participare, formare,

dezvoltare profesională şi personală, formarea şi dezvoltarea echipelor, negociere şi rezolvare de

conflicte.

15

Funcţiile manageriale se exercită în cadrul domeniilor funcţionale (managementul de curriculum,

managementul resurselor materiale, financiare, informaţionale, managementul resurselor umane,

dezvoltarea generală a şcolii, relaţii comunitare sistemice).

Atribuţiile directorului pe domeniile calităţii

1. Capacitatea organizaţională

Subdomenii

Atribuţii

Management

strategic

- concepe politica şcolii;

- stabileşte direcţiile generale de dezvoltare a şcolii;

- propune proiectul planului de şcolarizare;

- organizează/eficientizează sistemul de comunicare

internă intrainstituţională;

- asigură şi eficientizează sistemul de comunicare externă

interinstituţională.

Management

operaţional

- coordonează elaborarea proiectelor de dezvoltare a şcolii

pe termen scurt, mediu şi lung;

- reactualizezază regulamentele şi echipele de lucru din

şcoală;

- monitorizează activitatea comisiei de întocmire a orarului

şi serviciului pe şcoală;

- promovează şi asigură condiţiile de mediatizare a şcolii

în comunitate;

- sprijină dezvoltarea serviciilor medicale şi sociale în

colaborare cu instituţiile desemnate;

- asigură sistemu de protecţie şi securitate al elevilor şi

personalului;

- asigură condiţiile pentru optimizarea calităţii învăţării.

16

Managementul

personalului

- încheie contracte individuale cu personalul angajat;

- proiectează şi stabileşte sarcini concrete pentru toate

categoriile de personal (fişa postului);

- concepe proiectul planului de încadrare cu personalul

necesar pentru desfăşurarea unei activităţi de calitate;

- sprijină cadrele didactice în dezvoltarea profesională şi

personală;

- favorizează, susţine şi monitorizează activitatea de

formare

continuă a cadrelor didactice şi a personalului;

- solicită activităţi de formare continuă care să răspundă

nevoilor şcolii.

2. Eficacitatea educaţională

Subdomenii Atribuţii

Oferta

educaţională

- existenţa unei strategii de dezvoltare a ofertei

educaţionale

pe termen lung;

- adecvarea ofertei educaţionale la contextul socio

economic şi cultural în care funcţionează şcoala;

- coordonează implementarea ofertei educaţionale;

- coordonează promovarea ofertei educaţionale;

Realizarea

curriculumului

- monitorizează cuprinderea elevilor în formele de

educaţie stabilite prin lege;

- monitorizează respectarea prevederilor din

documentele curriculare oficiale şi a celor auxiliare;

- asigură realizarea bazei logistice pentru desfăşurarea

activităţilor instructiv educative şi a celor extracurriculare;

- stabileşte colectivele de catedră/comisiile

17

metodice/colectivele pe domenii şi principii de funcţionare a acestora.

Rezultatele

învăţării

- crează condiţii pentru dezvoltarea elevilor în funcţie

de particularităţile lor individuale;

- asigură condiţii pentru obţinerea de către elevi de

performanţe la examene naţionale şi atestate;

- monitorizează starea de disciplină din şcoală;

- monitorizează şi evaluează realizarea consilierii şi

orientării

vocaţionale a elevilor şi inserţia socio-profesională a absolvenţilor.

3. Managenentul calităţii

Subdomenii

Atribuţii

Autoevaluare

a

instituţională

- proiectarea şi implementarea procedurilor de

autoevaluare

instituţională;

Asigurarea

calităţii

- existenţa şi aplicarea procedurilor interne de asigurare a

calităţii;

- proiectarea şi implementarea strategiei de dezvoltare

managerială a

personalului de conducere, de formare/dezvoltare a personalului

didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

Revizuirea

ofertei

educaţionale

şi a planului

de dezvoltare

- identificarea punctelor tari, punctelor slabe,

oportunităţilor şi

ameninţărilor;

- revizuirea ofertei educaţionale şi la modificarea planului

de

dezvoltare;

- asigurarea accesibilităţii elevilor şi cadrelor didactice la

18

resursele de învăţare.

Evaluarea

personalului

- stabilirea strategiei, criteriilor şi instrumentelor de

evaluare

periodică a personalului.

Baze de date - realizarea bazei de date;

- cuprinderea în baza de date a informaţiilor necesare

funcţionării şi

dezvoltării şcolii şi a celor necesare la nivel judeţean şi naţional.

Asigurarea

accesului la

informaţie a

celor

interesaţi

- coordonarea strategiilor de promovare a şcolii;

- existenţa unor structure desemnate pentru activitatea de

relaţii publice.

Director adjunct

Directorul general poate delega total sau parţial autoritatea de decizie în realizarea

unor atribuţii directorului adjunct şi ca atare directorul adjunct poate prelua sarcinile îndeplinite

de superiorul său.

Contabil şef

Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic Rădăuţi

Funcţia: Contabil şef

Numele şi prenumele: Luchian Maria

Postul: Contabil-şef

Serviciul contabilitate

Cerinţe:

19

studii superioare/studii de specialitate

vechime în funcţie financiar-contabilă pentru studii superioare

alte cerinţe:

capacitate de analiză şi sinteză;

spirit de organizare;

operativitate;

asumarea responsabilităţii;

dezvoltarea profesională prin atestate profesionale şi cunoaşterea

legislaţiei.

Relaţia cu serviciului financiar-contabil cu celelalte compartimente reflectată prin circuitul

informaţiilor şi al documentelor se prezintă astfel:

Denumire serviciu Documente utilizate

Administrativ

Factura fiscală

Note contabile

Bonuri de consum

Consiliu profesoral

Raport de activitate

Note de predare, planificare a activităţilor

Personal

Decizii de personal

Chitanţe de plată

State de plată

Condică pontaj, evaluare a performanţelor

Contribuţii de salarii

Contracte de muncă

Sporuri acordate (de conducere, dirigenţie,

merit, vechime)

20

Relaţii interne

Corectitudinea operaţiunilor desfăşurate este asigurată de relaţiile contabilului şef pe plan extern

faţă de contabilul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava şi faţă de directorul economic

sau contabilul şef al Primăriei Rădăuţi.

Contabilul efectuează operaţiunile contabile, atât sintetice, cât şi analitice, şi are în

vedere ca evidenţa să fie ţinută la zi. În acest scop, centralizează documentele justificative ale

operaţiunilor financiare realizate în unitate. Astfel, administratorul va pune la dispoziţia

contabilului facturi sau decontări necesare pentru realizarea anumitor lucrări sau achiziţii

prevăzute în planul de achiziţii.

Contabilul la rândul său va comunica administratorului limitele de finanţare disponibile în

vederea implementării lucrărilor propuse. Tranzacţiile efectuate vor fi incluse în gestiunea

liceului, în cadrul contabilităţii fiind întocmite acte justificative şi documente contabile cu

respectarea formularelor şi regulilor de alcătuire şi completare în vigoare.

Secretariatul are rol în alcătuirea listelor cu salariaţi pe baza contractelor individuale

de muncă, pe care le furnizează contabilităţii în vederea întocmirii statelor de plată.

Cadrele didactice înaintează contabilităţii cereri privind achiziţii necesare pentru

desfăşurarea activităţii didactice. După procurarea acestora, prin intermediul bonurilor de

consum întocmite de contabilitate, sunt date în consum materialele achiziţionate.

Cereri de finanţare a necesarului de manuale şi de completare a fondului de carte sunt înaintate

contabilităţii de către bibliotecă. În limita disponibilului, aceste cereri sunt satisfăcute,

procurările fiind justificate prin facturi fiscale.

1.5 Structura personalului

Principalele categorii de personal sunt:

Categoria de personal Număr Pondere

Conducere 2 1,98%

Personal didactic 83 82,18%

Personal didactic auxiliary 9 8,91%

Personal nedidactic 7 6,93%

Total 101 100

21

Personalul didactic auxiliar este alcătuit din: secretar şef, secretar subordonat primului, un

laborant, bibliotecar, un inginer de sistem pentru calculatoare.

Personalul nedidactic sau administrativ este alcătuit din: contabil şef, administrator,

magazinier, supraveghetor de noapte, portari şi personal de întreţinere şi de serviciu şi este destul

de eterogen (în general datorită fluctuaţiilor mari de personal şi a pensionărilor din ultimii ani).

1.6 Relatii cu exteriorul

Având în vedere că instituţia la care am realizat activitatea practică este o instituţie de

învăţământ preuniversitar de stat, liceal, Colegiul Tehnic Rădăuţi este reprezentat în relaţiile cu

exteriorul de către director, acesta având conform legislaţiei calitatea de ordonator terţiar de

credite.

Relaţii cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava

Activitatea directorului liceului este controlată şi supravegheată de către Inspectoratul

Şcolar Judeţean, al cărui conducător are calitatea de ordonator secundar de credite bugetare.

În cadrul relaţiilor de subordonare reflectate mai sus, acestea se concretizează prin

atribuţia directorului liceului de a elabora proiectul propriu de venituri şi cheltuieli şi îl trimite

spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. Pe de altă parte, ISJS organizează

concursuri pentru angajarea personalului, iar pentru personalul didactic angat deja în unitate

organizează inspecţii în vederea acordării diferitelor grade profesionale.

Tot către Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, contabilul şef trimite situaţii contabile şi

financiare: indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri etc.

De asemeni, liceul este subordonat ISJS în ceea ce priveşte aprobarea numărului de

personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit. Statele de funcţii întocmite la nivelul

liceului sunt aprobate de ISJS în conformitate cu normele în vigoare.

Relaţiile cu primăria Rădăuţi

Conform legislatiei actuale, Ordonanţa Guvernului nr. 32/2001 şi Hotărârii de Guvern nr.

538/2001 , instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat se finanţează integral din bugetele

locale, cu excepţia cheltuielilor finanţate din bugetul de stat. Aşadar, relaţiile liceului cu Primăria

Rădăuţi se concretizează prin faptul că majoritatea cheltuielilor materiale şi de personal sunt

finanţate din bugetul local al oraşului Rădăuţi.

22

Relaţiile cu CEC

Relaţiile cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni se concretizează prin contul de garanţii

materiale ale gestionarilor care se utilizează astfel:

- se completează cu sumele privind garanţiile materiale reţinute din salariile

gestionarilor (administrator, casier sau magazioner) în sumă de o zecime din salariu

până se atinge limita a unu sau trei salarii de bază;

- sumele se utilează pentru acoperirea pagubelor produse în gestiune sau a fraudelor

gestionarilor.

Relatii cu Trezoreria

În cadrul acestor relaţii, toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Colegiului Tehnic Rădăuţi

se fac prin Trezoreria Rădăuţi. Documentele utilizate în cadrul acestor operaţiuni sunt:

- Ordinul de plată ;

- Foi de vărsăminte;

- Cecuri.

De asemeni, liceul are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuială pe

surse de finanţare:

- Cont burse;

- Cont cheltuieli de personal;

- Cont burse elevi romani (transferuri);

- Cont cheltuieli materiale şi servicii;

- Cont cheltuieli de capital;

- Cont venituri proprii (încasări din inchirieri, sponsorizări etc).

Relaţii cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Casa Judeţeană de

Pensii Suceava

Aceste relaţii se ilustrează prin declaraţiile trimise de liceu către aceste instituţii, privind

contribuţii ale personalului la asigurările sociale de sănătate, respectiv contribuţiile personalului

la asigurările sociale de stat.

Relaţii cu Direcţia Finanţelor Publice

Liceul trimite către aceasta declaraţiile de impunere ale personalului privind impozitul pe

23

venituri şi salarii şi fisele fiscale.

Relaţii cu furnizori

Aceste relaţii au în vedere în principal achitarea datoriilor faţă de aceştia pentru bunurile

furnizate sau serviciile prestate. Se au în vedere furnizori de: furnituri de birou, utilităţi (curent

electric, gaz, internet, telecomunicaţii, apă, salubritate) şi altele.

Relaţii cu băncile (Banc Post şi Banca Transilvania)

În cadrul acestor relaţii, liceul virează salariile personalului pe cardurile detinute la aceste

bănci, şi pe de altă parte au ca scop derularea părţii financiare a proiectelor europene.

Figura 1.3 Relaţiile cu exteriorul ale Colegiului Tehnic Rădăuţi

24

Colegiul Tehnic Rădăuţi

Inspectoratul Şcolar Judeţean

Primăria Rădăuţi Ministerul Educaţiei şi Cercetării

FurnizoriTrezorerie

Bănci

Direcţia Finanţelor

Casa Judeţeană de Pensii

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate

1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare în perioada 2008-2011

Nr.crt Denumire

indicatori

financiari

2008 2009 2010 2011

I Venituri

bugetare

14894 15421 15811 16611

1 Buget de stat 4936 5112 5262 5642

2 Buget local 9865 10188 10328 10688

3 Buget asig.soc.de

stat

93 121 221 281

4 Bug.fond.de

susţinere a învăţ.

de stat

- - - -

II Venituri

extrabugetare

260 275 290 310

1 Donaţii şi

sponsorizări

260 275 290 310

III Cheltuieli

curente

17004 17231 17420 17535

1 Cheltuieli de

personal

12724 12874 12965 12998

2 Cheltuieli

materiale şi

servicii

2735 2855 2890 2940

3 Transferuri 1545 1502 1565 1597

IV Cheltuieli de

capital

1271 1432 1562 1675

1 Investiţii ale

inst.publice

1271 1432 1562 1675

25

Din analiza bugetului pe cei 4 ani, observăm o creştere a finanţării din cadrul bugetului

statului precum şi din cadrul bugetului local.

În ceea ce priveşte sumele alternative de finanţare ale liceului se remarcă o tendinţă de

creştere, pe fondul insuficienţei sumelor alocate.

În ceea ce priveşte cheltuielile pe care instituţia este nevoită a le efectua, se observă o

creştere a acestor valori, în special a cheltuielilor de personal, acestea deţinând o pondere

covârşitoare în cadrul cheltuielilor efectuate de către liceu.

CAP 2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Instituţiile publice au obligaţia conform Legii finanţelor publice 500/2002 de a întocmi

propriile balanţe financiare înaintea proiectului de buget pentru că acestea surprind întreaga

activitate a instituţiei prin indicatori de cheltuieli care vor fi folosiţi la întocmirea bugetului.

În fundamentarea principalilor indicatori financiari din bugetul instituţiei se urmăreşte

respectarea cadrului juridic de acţiune pornind de la actele normative care produc efecte în

mod indirect şi având în vedere actele specifice domeniului bugetar (Legea finanţelor publice

500/ 2002, Legea finanţelor publice locale nr. 273/ 2006)

Legea nr. 500 / 2002 privind finanţele publice cuprinde, clasificaţia indicatorilor

finanţelor publice , unde sunt cuprinse toate categoriile de venituri şi cheltuieli presupuse de

relaţiile specifice, concretizate în bugetele publice ca balanţe financiare.

Cadrul juridic este dat şi de Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1954/12.2005

cu aplicare de la 1 ianuarie 2006, cu anexele sale.

În ceea ce priveşte partea de cheltuieli, referitor la clasificaţia economică a cheltuielilor,

ordinul precizează că instituţiile publice vor utiliza numai subdiviziunile specific domeniului lor

de activitate şi pentru care există bază legală pentru efectuarea lor. Astfel, spre exemplu,

instituţiile de învăţământ preuniversitar vor reflecta numai acei indicatori de cheltuieli cuprinşi în

următoarele subdiviziuni ale clasificaţiei funcţionale:

- Partea a III-a : „Cheltuieli social - culturale”

- Capitolul 65 : „Învaţământ”

- Subcapitolul 4: „Învăţământ secundar”

26

În ceea priveşte partea de venituri, instituţiile de învăţământ preuniversitar vor reflecta

în bugetele lor numai indicatori de venituri cuprinşi în clasificaţie referitori la acele venituri

relizate potrivit cu desfăşurarea actului de învaţamânt si pentru care legislaţia prevede

posibilitatea de încasare a unor astfel de venituri. Spre exemplu, hotarârea de Guvern nr.

2192 / 2004 , unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sunt autorizate potrivit dispoziţiilor

legale , să stabilească nivelul taxelor pentru desfăşurarea examenelor de admitere sau a altor

examene (de exemplu atestat ) din care să se acopere cheltuielile aferente activităţilor respective.

De asemenea, legea învăţământului nr. 84 din 24 iulie 1995 cu modificările şi completările

ulterioare constituie o componentă a cadrului juridic privind fundamentarea indicatorilor de

venituri şi cheltuieli.

Fundamentarea cheltuielilor de personal se realizează potrivit Legii nr. 128/1997 privind

statutul personalului didactic cu modificările şi completările ulterioare, completată anual printr-o

ordonanţă a guvernului privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul respectiv personalului

didactic din unităţile şi instituţiile de învăţământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997. Astfel,

pentru anul 2007, fundamentarea cheltuielilor de personal va avea în vedere Legea nr. 128/1997

cu modificările şi completările ulterioare în acord cu Ordonanţa Guvernului nr.4 din 12 ianuarie

2006 cu anexele sale privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului

didactic din unităţile şi instituţiile de învăţământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind

statutul personalului didactic şi în acord cu Ordinul MedC pentru aprobarea metodologiei de

calcul a drepturilor salariale ce se acordă personalului didactic încadrat pe funcţiile din anexele

la Ordonanţa Guvernului numărul 4/2006.

2.2. Calcule şi fundamentări privind cheltuielile bugetare

Colegiul Tehnic Rădăuţi reflectă în bugetul propriu de venituri şi cheltuieli , la partea de

venituri, o serie de venituri din activităţi proprii. Veniturile legate de finanţarea instituţiei din

bugetul de stat, bugetul local şi bugetul Consiliului Judeţean (fondul de echilibrare al bugetelor

locale) acoperă toate cheltuielile cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat. Există şi

este stimulată implicarea instituţiei în realizarea de venituri proprii sau atragerea de fonduri

externe.

Legea învăţământului nr.84 din 24 iulie 1995 cu modificările şi completările ulterioare

prevede că : „unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii

27

realizate, în condiţiile legii, din: activitatea de producţie (ateliere-şcoala, ferme agricole etc.),

prestări de servicii, taxe de la persoane fizice şi juridice, venituri din închirieri de spaţii,

donaţii, sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ, activităţi cultural

educative, ale internatelor şi cantinelor pentru preşcolari şi elevi.Veniturile astfel realizate vor

fi utilizate exclusiv de către aceste unitati”.

Bugetul se întocmeşte de fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar de stat cu

personalitate juridicǎ. Acesta se întocmeşte în faza de elaborare a proiectului bugetului local,

respectiv a bugetului de stat, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat

şi se aprobă odată cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursul execuţiei bugetare, în situaţia

în care au loc rectificări bugetare, se urmează aceleaşi etape.

În fundamentarea principalilor indicatori financiari se urmăreşte respectarea cadrului

juridic de acţiune pornind de la actele normative care produc efecte în mod indirect şi având

în vedere actele specifice domeniului bugetar (Legea finanţelor publice 500 /2002, Legea

finanţelor publice locale nr. 273/2006).

Legea nr. 500 /2002 a Finanţelor publice cuprinde în prima anexă, vis-à-vis de indicatorii

financiari clasificaţia indicatorilor finanţelor publice , unde sunt cuprinse toate categoriile de

venituri şi cheltuieli presupuse de relaţiile specifice, concretizate în bugetele publice ca balanţe

financiare.

Principalele subdiviziuni folosite în clasificaţia veniturilor şi cheltuielior bugetare

presupun utilizarea în grupare cu caracter complementar a 2 criterii: la venituri apar capitole şi

subcapitole semnificând din punct de vedere financiar provenienţa , la cheltuieli: părţi, capitole şi

subcapitole care din punct de vedere financiar are semnificaţia de destinaţie.

În completarea subdiviziunilor menţionate pe criteriul financiar la venituri şi cheltuili se

folosesc cu caracter complementar, subdiviziuni ce presupun în structura drept criteriu de

grupare în plan administrastiv sau de ramura următoarele: sectoare şi titluri.

O asemenea grupare are în vedere împărţirea administrativ teritorială a ţării pe judeţe sau

clasificarea ramurilor economiei nationale ori alte entităţi organizatorice. În plus la cheltuieli,

vis-a-vis de destinaţii detaliate apar şi alte subdiviziuni în continuarea criteriului financiar de

grupare : titluri, articole, aliniate, pentru care sunt folosite intitulările de cadru comun a

cheltuililor sau clasificaţiei econnomice.Numai la cheltuieli între subdiviziuni apar două cu

caracter orientativ: părţi, titluri.

28

La cheltuieli aliniatele se cuprind în articole iar articolele în subcapitole. În sens

orientativ articolele se cuprind în titluri. Subdiviziunile orientative ( părţi, titluri ) sunt

simbolizate cu ajutorul cifrelor romane : părţi( I-XII ) şi titluri (I-XI).

Ca instrument de lucru, în activitatea bugetară, clasificaţia bugetară este în răspunderea

exclusivă a Ministerului Finanţelor publice care prin ordin al Ministrului impune pentru un an

bugetar o anumită structură a veniturilor şi cheltuielilor.

Venituri Cheltuieli

Capitole Părţi

Subcapitole Capitole

…………… Subcapitole

Sectoare …………...

Titluri Sectoare

Titluri

Cadru comun clasificaţie economic

Titluri

Articole

Aliniate

Cheltuielile pentru învăţământ sunt structurate conform clasificaţiei economice în mai

multe subcapitole, în funcţie de forma de învăţământ.

Cheltuielile publice se clasifică în :

Cheltuielile de capital - destinate obţinerii unor bunuri durabile , utilizabile pe mai mulţi

ani: ele sunt utilizate pentru construirea de noi unităţi de învăţământ, dotarea acestora cu

aparatură necesară funcţionări ;

Cheltuieli curente care se clasifică în:

-cheltuieli materiale şi de servicii,

-cheltuieli de personal, cheltuieli reprezentând subvenţii şcolare sau transferuri

pentru unităţile de îmvăţământ, burse.

29

Cheltuielile curente sunt utilizate pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de

învăţământ. Cheltuielile pentru învăţământ se stabilesc pe fiecare subcapitol, pornind de la

marimea indicatorilor specifici acţiunii de învăţământ precum şi de la celelalte evenimente

consemnate prin elemente de calcul ce influienţează în mod direct volumul cheltuielilor.

Cuantificarea cheltuielilor curente are ala bază indicatori specifici şi norme de cheltuieli,

comune cu cele de la alte instituţii publice. Indicatori financiari şi calcule de fundamentare,

cheltuiala medie de personal / elev, cheltuiala medie anuală materială / elev, număr burse de

şcolarizare. Indicatori specifici: număr de elevi înscrişi.

Pentru instituţia de învăţământ, volumul indicatorilor specifici este stabilit pe an şcolar.

Pentru a putea fi utilizat la cuantificarea cheltuielilor este necesar să se determine volumul lor

mediu pe anul pentru care se face fundamentarea.

Aceşti indicatori stau la baza analizelor şi intervenţiilor din partea organelor statului în sensul

justificării oportunităţii şi necesităţii unei anumite categorii de cheltuieli.

Determinarea numărului de indicatori pe forme de învăţământ pentru anul în care se face

fundamentarea reprezintă prima etapă în stabilirea cheltuielilor şi se realizează în funcţie de :

numărul de indicatori ( numărul de elevi ) din anul de bază care vor termina anul

şcolar în anul următor;

numărul de indicatori care termină un anumit grad de învăţământ şi trece în altul sau

termină cursurile liceului;

creşerea numărului de indicatori în noul an de învăţământ;

alte elemente necesare determinării cheltuielilor pentru învăţământ sunt reprezentate

de indicatorii de calcul şi fundamentare stabiliţi pe fiecare acţiune.

Definitivarea nivelului acestor indicatori se face ţinându-se cont de modificările ce

vor interveni în anul pentru care se face fundamentarea şi care vor influienţa mărimea lor. Se

analizează şi structura acestor indicatori din punct de vedere al indicatorilor cei compun.

În faza de fundamentare se calculează nivelul acestora pe baza: execuţiei bugetare din

perioada precedenta şi a cheltuielilor medii anuale pe un elev. Analiza şi aprecierea acestor

indicatori se face pe fiecare subcapitol, pe titluri, pe natura cheltuielilor. Deci, stabilirea nivelului

cheltuielilor la Colegiul Tehnic Rădăuţi se realizează pe baza numărului de elevi şi a cheltuielilor

medii anuale pe un indicator.

Cheltuielile curente au următoarea structură:

30

Cheltuieli de personal ( salarii şi alte drepturi de personal )

Cheltuieli materiale şi servicii ( cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, manuale,

transport, reparaţii ),

Cheltuieli reprezentând subvenţii şcolare şi transferuri (subvenţii pentru unităţile de

învăţământ, burse ).

Dimensionarea acestor cheltuieli se face în funcţie de o serie de elemente specifice

referitoare la contingenţele şcolare (elevi) , costul unitar pe forme şi unităţi de învăţământ,

norme, baremuri sau alte instrumente financiare cu ajutorul cărora se fundamentează anumite

categorii de cheltuieli. Cu caracter orientativ se foloseste şi execuţia cheltuielilor pe Colegiul

Tehnic Rădăuţi din perioada precedentă, în scopul evidenţierii elementelor şi situaţiilor noi.

Acest mod “clasic” sau “tradţional” de elaborare a bugetului învăţământului nu mai

corespunde întru-totul cerinţelor actuale deoarece nu permite efectuarea şi a unor analize a

obiectivelor realizate în domeniul învăţământului sau efectuarea unor evaluări necesare

procesului de dimensionare a acestor cheltuieli.

Prin metode clasice se determină doar cheltuielile, costurile necesare , dar nu şi sumele

rezultate privind eficienţa activităţii respective, cu alte cuvinte nu se urmăreşte corelaţia dintre

efectele obţinute şi efortul reclamat de acestea. Se apreciază chiar că stabilirea volumului

cheltuielilor bugetare pentru învăţământ, se face în unele cazuri după intuiţie sau chiar sub

“presiune” că serviciile însărcinate cu determinarea lor stabiliesc în mod deliberat niveluri ale

fondurilor peste cele necesare în mod real.

Avem în vedere şi clasificaţia funcţională care foloseşte drept criterii domeniile, ramurile,

sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele publice pentru destinaţii ale cheltuielilor

legate de efectuarea unor transferuri între diferite niveluri ale administraţiei publice, plata

dobânzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziţia autorităţilor executive. Ele

reflectă obiectivele politice financiare ale statului. Acest criteriu e important pentru repartizarea

resurselor financiare publice pe domenii de activitate şi obiective care definesc nevoile publice şi

reprezintă obiectivul principal urmărit la examinarea şi aprobarea prevederilor bugetare de către

Parlament.

Colegiul Tehnic Rădăuţi constituie consumatorul de resurse bugetare, iar conducătorii

lui- ordonatori de credite bugetare. Aceste domenii sunt definite în legislaţia finanţelor publice

astfel: la determinarea cheltuielilor publice se vor avea în vedere politica financiară a statului,

31

numărul de salariaţi, reţeaua de instituţii în noul exerciţiu bugetar şi folosirea bazei tehnice

existentă cu maximă eficacitate.

Cuantificarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea Colegiul Tehnic Rădăuţi,

are la bază indicatori specifici, indicatori şi norme de cheltuieli comune cu cele de la alte

instituţii publice:

indicatori specifici ( număr de elevi înscrişi ),

indicatori finaciari şi calcule de fundamentare: cheltuiala medie anuală de personal /

elev; cheltuiala medie anuală / elev;

indicatori comuni cu ai altor instituţii publice : suprafaţa unităţii ( mp ).

În plan metodologic, normele folosite în inscrierea de indicatori financiari în Bugetele

Publice sunt elaborate de Ministerul Finanţelor. Aceste norme formează un cadru de actiune

unitar de către toţi cei implicaţi în elaborarea Proiectului de Buget. Fundamentarea de proiecte de

Bugete Publice presupune calcule care să aibă ca efect dimensionare valorică a veniturilor şi

cheltuielilor de înscris în bugete în concordanţă cu subdivziunile de specificaţie bugetară.

Identificarea şi individualizarea prin dimensiuni specifice a indicatorilor fizici se derulează

potrivit cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerrul

Educaţiei şi Cercetării Naţionale.

În cuatificarea veniturilor şi cheltuielilor de ordin bugetar se porneşte de la nivelurile de

referinţă certe sau aproximative .În fundamentarea proiectului de buget este importantă situaţia

anului de bază, ţinându-se cont de execuţia certă şi execuţia preliminară.

Cadrul juridic specific activităţii de învăţământ, care produce efecte directe cu privire la

indicatorii de venituri şi cheltuieli de înscris în buget, are ca suport o serie de acte normative.

Legea finanţelor publice nr. 500/2002, Norme metodologice privind elaborarea proiectului de

buget, Legea finanţelor publice locale nr .273 / 2006, Legea învăţământului nr. 84 / 1995, Legea

nr. 128 / 1997, Regulamentul de organizare a învăţământului preuniversitar, Legea contabilităţii,

etc.

Potrivit cu clasificaţia economica a cheltuielilor din clasificaţia bugetară a indicatorilor

privind finanţele publice, Colegiul Tehnic Rădăuţi realizează urmatoarele categorii de cheltuieli:

cheltuieli de personal, grupate la titlul I ;

cheltuieli repezentând bunuri şi servicii, grupate la titlul II ;

alte cheltuieli, grupate la titlul IX.

32

Calcule şi fundamentări privind cheltuielile de personal

Cheltuielile de personal includ: salarii de bază si alte drepturi salariale (sporuri, prime,

indemnizaţii de conducere etc.) şi contribuţii (CAS, CASS etc.).

Salariile de bază şi alte drepturi salariale se stabilesc la nivelul unităţii prin Statul de

funcţii întocmit conform legii. Acesta reflectă pe total cadre didactice, didactice auxiliare,

nedidactice următoarele elemente:

- salariul de bază

- sporuri (spor vechime, spor practică pedagogică, spor doctorat)

- ore suplimentare

- indemnizaţii de conducere

- alte drepturi salariale

Fundamentarea drepturilor salariale ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

Salariul personalului didactic preuniversitar este compus din salariul de bază, la care se

adaugă sporurile care nu fac parte din acesta şi alte drepturi salariale prevăzute de lege.

Salariul de bază (SB) este format din:

a. salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare care include sporul de

stabilitate numai la tranşele de vechime de peste 10 ani din Ordonanţa Guvernului nr.4/2006,

precum şi sporul de suprasolicitare neuropsihică existent la toate tranşele de vechime;

b. indemnizaţia de conducere;

c. indemnizaţie pentru învăţământ special;

d. gradaţie de merit;

f. indemnizaţie pentru funcţia de diriginte, învăţător, institutor şi educatoare.

a. Salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei se stabileşte prin înmulţirea

coeficientului 1 cu coeficienţii de multiplicare obţinuţi după cum urmează:

- pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime până la 10 ani,

coeficienţii de multiplicare din anexa 2a la OG nr. 4/2006 conţin numai sporul pentru solicitarea

neuropsihică şi rămân neschimbaţi. În cazul în care există situaţii când acest personal didactic are

vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, va primi şi sporul de stabilitate, calculat prin

înmulţire cu 1,15 a coeficienţilor din ordonanţă, fără a se rotunji după cele 3 zecimale rezultate;

- pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime peste 10 ani,

care îndeplineşte condiţia de vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, conform

33

legii, coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în anexa 2a la OG 4/2006, vor rămâne nemodificaţi;

- pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime peste 10 ani, care

nu îndeplineşte condiţia de vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, conform legii,

coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în anexa 2a la OG 4/2006 se vor împărţi la 1,15, fără a se

rotunji după cele 3 zecimale rezultate.

b. Indemnizaţia de conducere , pentru funcţiile didactice din Anexa Nr. 2, se calculează ca

procent la salariul de bază din grilă stabilit conform situaţiilor prezentate mai sus şi devine bază

de calcul pentru celelate sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.

c. Indemnizaţia pentru personalul didactic din învăţământul special, prevăzută de articolul

49(3) din statutul personalului didactic, se calculează ca procent la salariul de bază al funcţiei

didactice din grilă, stabilit conform situaţiilor prezentate mai sus , şi devine bază de calcul pentru

celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.

d. Gradaţia de merit se calculează prin aplicarea procentului de 20% la salariul de bază al

funcţiei didactice din grilă şi devine bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi

salariale care se calculează la salariul de bază.

e. Salariul de merit se calculează astfel:

-pentru personalul de execuţie procentul de până la 15% se aplică la suma salariului de

bază al funcţiei didactice din grilă cu indemnizaţia pentru învăţământul special pentru personalul

care beneficiază de aceasta, devenind bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi

salariale care se calculează la salariul de bază;

-pentru personalul de conducere procentul de până la 15% se aplică la suma salariului de

bază al funcţiei didactice din grilă cu indemnizaţia de conducere şi cu indemnizaţia pentru

învăţământul special pentru personalul care beneficiază de aceasta, devenind bază de calcul

pentru celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază;

Salariile de merit se vor acorda personalului încadrat pe funcţii didactice de execuţie în proporţie

de cel puţin 2/3 din numărul total stabilit conform legii.

f. Indemnizaţia pentru funcţia de diriginte, învăţător, institutor şi educatoare, prevăzută de

articolul 51(4) din Statutul personalului didactic, se calculează ca procent la suma drepturilor

salariale determinate la literele de mai sus de la a la e, devenind bază de calcul pentru celelalte

sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.

34

Sporul de vechime în muncă se calculează prin aplicarea procentelor stabilite de lege la

salariul de bază. (OUG nr. 123/2003).

Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază

Între 3 şi 5 ani - 5%

De la 5 la 10 ani - 10%

De la 10 la 15 ani - 15%

De la 15 la 20 ani - 20%

Peste 20 ani -25%

Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor se calculează prin aplicarea procentului de 15% la

salariul de bază.

Sporul pentru practică pedagogică se calculează prin aplicarea procentului stabilit prin Legea

128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, la salariul de bază, proporţional cu timpul

lucrat.

Sporurile pentru locurile şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitarea

personalului didactic din Anexa Nr.1 se calculează în conformitate cu prevederile legislative

specifice, prin aplicarea procentelor corespunzătoare la salariul de bază pentru timpul efectiv de

desfăşurare a activităţii didactice în acele condiţii.

Cumulul de funcţii şi plata cu ora în învăţământ

Posturile didactice rămase vacante, rezervate sau temporar vacante precum şi activităţile

care nu se pot norma în posturi didacticevor fi acoperite, prin cu ora, de către personalul didactic

existent, încadrat cu normă maximă, de către cadrele didactice pensionate, precum şi de

specialişti din alte sectoare de activitate, în condiţiile Statutului personalului didactic.

Activităţile didactice care nu pot fi normate în posturi didactice se cuantifică în ore fizice

şi salarizarea acestora se va face în sistem „plata cu ora”.Orele rămase libere din posturile

didactice vacante, rezervate sau temporar vacante pot fi acoperite prin plata cu ora. Plata acestor

ore se poate face numai pentru orele efectuate în afara programului de lucru afferent funcţiei de

bază a personalului angajat.

În învăţământul preuniversitar, personalul didactic şi cel didactic asociat, inclusiv cadrele

didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice de predare în

sistem plata cu ora, sunt salarizate pentru activitatea depusă, în funcţie de condiţiile pe care le

îndeplinesc de încadrare în una din situaţiile prezentate la litera a, cu tariful orar stabilit şi cu

35

sporurile şi indemnizaţiile prevăzute de Legean nr. 128/1997, cu modificările şi completările

ulterioare.

Tarifele din învăţământul preuniversitar se calculează astfel:

-1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână;

-1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână în învăţământul special;

-1/80 pentru norma didactică de 20 ore pe săptămână în învăţământul special;

-1/96 pentru norma didactică de 24 de ore pe săptămână.

Personalul didactic de predare şi de instruire practică în învăţământul preuniversitar cu o

vechime de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu 2

ore săptămânal, fără diminuarea salariului. Acest personal didactic poate fi salarizat prin plata cu

ora, în afara programului normal de lucru aferent funcţiei de bază, pentru orele didactice ce

depăşesc norma săptămânală maximă de 14 ore, respectiv 18 ore pentru învăţământul

preuniversitar. Pentru acest personal, cu excepţia cadrelor didactice aflate în situaţia aplicării

prevederilor aliniaului 2 al articolului 45 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările

ulterioare, tarifele se calculează astfel:

-1/56 pentru norma didactică de 14 ore pe săptămână în învăţământul special;

-1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână în învăţământul special;

-1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână în învăţământul preuniversitar;

-1/88 pentru norma didactică de 22 ore pe săptămână în învăţământul preuniversitar;

Exemplu de calcul

Profesor de fizică, gr. I, vechime 16 ani, diriginte, gradaţie de merit

Salariul de bază al funcţiei didactice (Sbfd)

Sbfd = 4,810 * 210,807 lei = 1014 RON

Indemnizaţie de conducere (Ic)

Ic = 15% * Sbfd = 15% * 1014 = 152 RON

Gradaţie de merit (Gm)

Gm = 20% * Sbfd = 203 RON

Indemnizaţie dirigenţie (Id)

Id = 10% * (Sbfd + Ic + Gm) = 10% * 1369 = 137 RON

Salariu de bază (SB)

SB = Sbfd + Ic + Gm + Id = 1506 RON

36

Spor de vechime (Sv)

Sv = SB * 20% = 302 RON

Indicatorii de cheltuieli de personal reflectaţi în bugetul instituţiei de învăţământ se

determină pe baza unor calcule detaliate care vizează prezentarea în buget a unor sume cât mai

bine fundamentate. În continuare sunt prezentate calculele care duc la obţinerea celor mai

importante cheltuieli din categoria celor de personal.

10.01 Cheltuieli salariale în bani

10.01.01 Salarii de bază

= nr. mediu salariaţi an de plan * salariu mediu brut lunar an de bază*(1 + i)*12 luni

i = coeficient de corecţie (reflectă corectări reprezentând indexări, creşteri reale şi alte modificări

ale valorii salariilor de bază)

10.01.02 Salarii de merit

= nr. salariaţi * ponderea salariaţilor beneficiari în total salariaţi * salariu mediu brut lunar an de

bază * (1 + i) * coeficient spor de merit * nr. luni pentru care se plăteşte salariul de merit

10.01.03 Indemnizaţii de conducere

= nr. salariaţi beneficiari * salariu mediu brut lunar an de bază * (1+i) * cotă medie indemnitaţie

de conducere * 12 luni

10.01.04 Spor de vechime

= Σ nr. salariaţi beneficiari * cotă spor de vechime aferentă tranşei K * salariu mediu de bază

lunar an de bază aferent grupei de beneficiari*(1+i) * 12 luni

10.01.05 Sporuri pentru condiţii de muncă

= procent mediu spor pt. condiţii de muncă * nr. posturi beneficiare * salariu mediu de bază

lunar an de bază aferent posturilor beneficiare * (1+i) * nr. luni în care se prestează activitatea în

condiţiile care reclamă plata sporului

10.01.06 Alte sporuri

= Σ procent mediu spor k * nr. posturi beneficiare * salariu mediu de bază an de bază aferent

posturilor beneficiare* (1+i) * nr. luni pentru care se acordă sporul k

10.01.07 Ore suplimentare

37

Salariu brut = SB + Sv = 1808

RON

= nr. mediu ore suplimentare prestate/post * nr. posturi prestatoare de ore suplimentare * salariu

mediu brut/oră an de bază * (1+i)

10.01.08 Fond de premii

= nr. posturi beneficiare de premii an de bază * valoare medie premii an de plan/post beneficiar

an de plan * (1+i)

10.01.13 Indemnizaţii de delegare

= nr. beneficiari an de bază * indemnizaţie medie de delagare an de bază/deplasare * (1+i) * nr.

mediu deplasări în delegaţie an de bază/beneficiar

10.01.14 Indemnizaţii de detaşare

= nr. beneficiari an de bază * indemnizaţie medie de delagare an de bază/detaşare * nr. mediu

detaşări de plan /beneficiar * (1+i)

10.02. Cheltuieli salariale în natură

10.02.01 Tichete de masă

= nr. posturi beneficiare * nr. bonuri acordate lunar/beneficiar * valoare medie /bon * nr. luni

pentru care se acordă bonurile

Calcule şi fundamentări privind cheltuielile reprezentând bunuri şi servicii

Fundamentarea acestor cheltuieli este cuprinsă în nota de fundamentare a indicatorilor de

venituri şi cheltuieli . Astfel nota de fundamentare privind cheltuielile reprezentănd bunuri şi

servicii reflectă într-o coloană separată calcule şi motivaţii privind nivelul cheltuielilor. Pentru

majoritatea cheltuielilor înscrise, în fundamentare s-a pornit de la nivelul cheltuielilor realizat

pentru anul în curs, respectiv anul în care se realizează fundamentarea pentru anul de calcul.

La fel ca şi în cazul cheltuielilor precedente unitatea înaintează Inspectoratului Şcolar

Judeţean Suceava spre aprobare o notă de fundamentare.

Sumele prezentate în nota de fundamentare au la bază o serie de calcule, prezentate în

continuare.

Titlul II 20.01 Bunuri şi servicii

20.01.01 Furnituri de birou

= cheltuieli medii lunare cu furnituri de birou în anul de bază * (1+i)* 12 luni

20.01.02 Materiale pentru curăţenie

= Σcheltuială medie lunară an de bază pentru materialul k * (1+i) * 12 luni

20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţă motrică

38

= Î + I + Fm

Î = consum de gaz mediu lunar pentru ultimele 12 luni calendaristice * cota de creştere * 12luni

Cota de creştere va include : variaţia estimată a consumulu, variaţia costului combustibilului prin

încălzire pe bază de centrală proprie.

I = suprafaţă radiată (mp) * norma medie de consum de energie electrică(Kw)/mp/lună *

preţ/KW în ultima lună * (1+k) * 12 luni

Fm = putere instalată în aparatura din dotare * nr. mediu ore de funcţionare/lună an de bază * 12

luni * cost/unitate de energie pentru ultima lună

20.01.04 Apă, canal şi salubritate

Cheltuieli cu apa = consum mediu lunar pentru ultimele 12 luni calendaristice încheiate *

preţ actual /mc * 12 luni

Cheltuieli pentru salubritate = cantitate resturi menajere (mc) medie lunară pentru ultimele 12

luni calendaristice încheiate * 12 luni * tarif/mc solicitat de societatea locală de salubritate

20.01.08 Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet

Cheltuieli cu serviciile poştale = cheltuieli medii lunare pentru anul de bază * 12 luni * (1+i)

Cheltuieli cu relecomunicaţiile = valoare media facturată lunar pentru anul de bază * 12 luni *

(1+i)

Cheltuieli tv = nr. abonamente tv contractate * valoare lunară abonament specificată în contract *

12 luni

Cheltuieli internet = tarif lunar pentru abonamenul contractat * 12 luni

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Structura indicatorilor financiari utilizaţi în fundamentarea bugetului de venituri şi

cheltuieli al unei instituţii, este cea cuprinsă în clasificaţia bugetară. Aceasta, reprezintă un

element de lucru utilizat în aşezarea şi gruparea indicatorilor financiari prin bugetul public, în

toate fazele procesului bugetar, începand cu intocmirea proiectului de buget, aprobarea

bugetului, executarea bugetului prin trezoreriile teritoriale şi raportarea execuţiei bugetului.

Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat are obligaţia să-şi întocmească bugetul

propriu de venituri şi cheltuieli în care se cuprind veniturile si cheltuielile acoperite din sursele

respective.

39

Bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se

prezintă ordonatorilor principali de credite pentru aprobare, în condiţiile legii, împreună cu un

raport în care se arată, în mod documentat: elementele principale care au stat la baza determinării

cheltuielilor pe titluri, articole şi alineate. După aprobarea bugetului de stat şi a bugetului local,

după caz, ordonatorii terţiari de credite întocmesc bugetele de venituri şi cheltuieli, în forma

definitiva, pe baza sumelor comunicate de către inspectoratul scolar judeţean, şi consiliile locale,

şi se prezintă acestora spre aprobare, în dublu exemplar, şi cuprind prevederile anuale de venituri

şi cheltuieli desfăşurate pe trimestre.

Figura 2.1 Flux informaţional generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor

40

Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli în cadrul unităţii

Birou contabilitate

ProiectBVC

Alte instituţii de învăţământ

Consiliul Local Rădăuţi

ProiectBVC

ProiectBVC

Inspectoratul ŞcolarJudetean, Suceava

DGFP Suceava MEC

Ministerul Finanţelor

Transferuri. Burse.

Inspectoratul Şcolar Judeţean a emis o serie de criterii prin care se acordă următoarele tipuri

de burse:

burse de merit şi de studii- se acordă elevilor care au media generala peste 8.50 şi media

de purtare 10 precum şi elevilor care sunt premiaţi la olimpiadele naţionale. Bursele se acordă în

limita fondurilor aprobate şi se repartizeaza inspectoratelor şcolare de către Ministerul Educaţiei

Cercetării şi Tineretului, în calitate de ordonator principal de credite bugetare, în raport cu

numărul elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cursuri zi.

burse sociale- se acordă orfanilor, bolnavilor cronici, precum şi elevilor ai căror

susţinători legali au un venit mai mic decât cel prevăzut în actele normative în vigoare.

Fondurile pentru burse se bazează pe următorii indicatori:

număr bursieri;

cuantumul lunar al burselor;

numărul lunilor din an când aceştia beneficiază de burse.

41

Elevi

Secretariat

Comisia de acordare a burselor

Contabilitate

Casierie

Trezorerie

ISJ Suceava Primăria

Cerere/dosar de bursa

Stat de plată burse/ proces verbal

Aprobare număr de elevi bursieri

Nota de fundamentare

Dispoziţia bugetară/ ordin de plată

Virare sume pentru burse

Figura 2.2 Flux informaţional cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru

elevi

42

Ministerul Finanţelor Publice- acordă creditele bugetare Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Ministerul Educatiei, Cercetării şi Tineretuluiordonator principal de credite bugetarerepartizeaza credite bugetare alocate bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor ierarhic inferioare.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceavaordonator secundar de credite bugetarerepartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordinate.

Colegiul Tehnic Rădăuţiordonator terţiar de credite bugetareutilizează creditele bugetare în scopurile pentru care au fost alocate.

Figura 2.3 Flux informaţional privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli

43

Ministerul Finanţelor Publice- emite ordin de deschidere a contului de credite.

Trezoreria Municipiului Bucureşti- dispoziţii de repartizare a creditului bugetar în teritoriu.

Trezoreria Municipiului Rădăuţi- informarea ordonatorului secundar asupra creditelor bugetare alocate.

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava

Figura 2.4 Flux informaţional generat de alocarea pentru cheltuielile de personal şi a

costului mediu/ elev

44

Bugetul de stat Bugetul local Surse extraşcolare

Bugetul de venituri şi cheltuieli

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli materiale Transferuri

Venituri

Director general ISJPrimăria Rădăuţi

Compartiment financiar- contabil Secretariat

Administrator

Semnare Aprobare

Înregistrare

Evidenţa personal

Figura 2.5 Flux informaţional determinat de realizarea bugetului

45

Colegiul Tehnic Rădăuţi, contabilitate

(1)Stabilire necesar fonduri

(2)Stabilire necesar fonduri

ISJ Suceava Consiliul LocalPrimăria Rădăuţi

Virare fonduri

D.G.F.P. SuceavaTrezoreria

Curtea de conturi

Monitorizarea periodică/ justificarea cheltuielior

Dispoziţie bugetarăDispoziţie bugetară

Figura 2.6 Flux informaţional privind relaţiile bugetare ale instituţiilor de

învăţământ cu instituţiile ierarhic superioare

46

Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic Rădăuţi

3.1. Surse de finanţare a Colegiului Tehnic Rădăuţi

Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri

alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară

activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. Finanţarea unităţilor de

învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea complementară.

Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la

nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se asigură prin bugetele

locale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale

bugetelor locale pentru destinaţii precise, care sunt înscrise în buget. Aceste destinaţii sunt

următoarele:

cheltuieli cu personalul;

cheltuieli cu materiale şi servicii;

cheltuieli cu perfecţionarea- sunt suportate din bugetul local sau din venituri proprii. Nu

sunt trecute în bugetul de stat, sunt menţionate în bugetul inspectoratelor şcolare;

organizarea examenelor de bacalaureat, a olimpiadelor;

burse pentru elevii aflaţi la studii în România din Republica Moldova.

Finanţarea de bază constă în sume primite în funcţie de numărul de elevi din instituţia respectivă,

pe profiluri de învăţământ şi pe costul anual per elev.

Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte

cheltuieli asociate procesului de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din bugetele

locale şi din alte surse, potrivit legii.

Finanţarea complementară cuprinde:

consolidările;

investiţiile;

reparaţiile;

subvenţiile pentru internate şi cantinele şcolare;

cheltuielile pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale

elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;

47

cheltuielile cu bursele elevilor;

cheltuielile cu transportul elevilor;

cheltuielile pentru navetă şi cele şase călătorii pe calea ferată prevăzute de lege pentru

cadrele didactice de predare şi auxiliare;

cheltuielile pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din

învăţământul preuniversitar de stat;

cheltuielile pentru concursuri şcolare şi activităţi educative, cultural-artistice, sportive şi

turistice.

În ceea ce priveste finanţarea complementară, alocarea fondurilor nu se face direct proporţional

cu numărul de elevi.

Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se fac pe bază

de contract încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţii în a cărei rază

teritorială se află unitatea, în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local.

Alte surse de finantare ale instituţiilor de învatamant preuniversitar sunt:

finanţarea suplimentară legală- venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ, donaţii,

sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ;

o altă sursă de finanţare este determinată de soldul anului precedent care este rezultatul

financiar al perioadelor precedente. Această formă este mai rar întâlnită în cadrul învăţământului

preuniversitar din România.

Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse, şi anume:

bugetul statului, surse ale populaţiei, ale întreprinderilor, ale organizaţiilor fără scop lucrativ,

donaţii, ajutor extern.

48

Finantarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat

Finanţarea de stat Finanţarea complementară

FinanţareaI.S.JC.C.DCluburi eleviCluburi sportive

chelt. de perfecţionareburse Rep.Mold.reabilitarea şcolilor,etc.

Bugetul local Venituri proprii

-cht. de personal-cht. de întreţinere şi gospodărie- investiţii- reparaţii curente şi de capital,etc.

-taxe examene- tipărirea certificatelor de absolvire- sponsorizări- donaţii

Figura 3.1 Flux Informaţional privind finanţarea unităţilor de învăţământ

preuniversitar de stat

Bugetul statului reprezintă principala sursă de finanţare a învăţământului, fie că este

vorba despre bugetul central sau local. Fondurile primite de la buget sunt completate cu venituri

proprii ale unităţilor de învăţământ, realizate din activitatea de cercetare, din servicii pe linia

educaţiei continue, din închirieri ori din alte activităţi.

49

Populaţia participă la finanţarea învăţământului în mod direct prin intermediul taxelor

şcolare, dar mai efectuează şi alte cheltuieli cu întreţinerea extraşcolară a elevilor. De exemplu,

părinţii, familiile, cheltuielile elevilor cu cazarea, transportul, procurarea de rechizite, etc.

O altă sursă de finanţare a învăţământului o reprezintă sponsorizările, donaţiile sau alte

forme de ajutor ce pot fi primite de unităţile de învăţământ din partea unor întreprinderi,

fundaţii, societăţi de binefacere. Ajutorul extern în domeniul finanţării învăţământului îmbracă

forma subvenţiilor directe, a împrumuturilor, a finanţărilor. Uneori poate fi vorba despre

trimiterea de experţi, de cadre didactice, tehnicieni sau chiar unele resurse materiale necesare

învăţământului.

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

Finanţarea instituţiilor de învăţământ se face în funcţie de necesităţile publice care

trebuiesc acoperite, acestea fiind exprimate în indicatori de cheltuieli aprobaţi prin bugetele de

venituri şi cheltuieli.

Finanţarea bugetară este un proces prin care se pune la dispoziţia instituţiilor publice

mijloacele necesare finanţării cheltuielilor aprobate prin buget.

Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt repartizate cu precădere Ministerului

Învăţământului, dar fonduri cu aceeaşi destinaţie apar şi la alte ministere (al Apărării, al Marinei,

de Interne). Astfel de cheltuieli sunt finanţate şi din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente în buget potrivit cu structura acestuia într-un

capitol bugetar, individualizat pe subcapitol, corespunzător cu formele de învăţământ : preşcolar,

primar şi gimnazial, licee, unităţi de învăţământ pentru copii cu deficienţe, şcoli profesionale,

şcoli de maiştri, învăţământ superior, case de copii, cursuri de calificare, perfecţionare şi

calificare, alte instituţii şi activităţi de învăţământ .

Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale instituţiilor şi acţiunilor de învăţământ se stabilesc

pe fiecare subcapitol, având ca punct de plecare sarcinile de plan reprezentate prin indicatorii

specifici acţiunii precum şi prin alte elemente de calcul ce influenţează în mod direct cuantumul

acestor cheltuieli.

50

Sumele prevăzute la partea de cheltuieli a bugetului aprobat şi în limitele cărora se pot

efectua cheltuieli se numesc credite bugetare, iar persoanelor cărora li s-a conferit dreptul de a

dispune de credite bugetare se numesc ordonatori de credite bugetare.

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Creditele bugetare sunt de fapt : sume de bani cu titlu definitiv din buget, exprimări

valorice, concretizări ale bugetului, ce nu presupun rambursabilitate şi nici dobândă, şi nu sunt

stabilite pe destinaţii ce nu pot fi modificate; limite de finanţare pentru instituţiile publice atât

global cât şi structural, limite până la care o instituţie publică poate consuma şi solicita fonduri

din buget; drepturi băneşti ale instituţiilor publice, drepturi ce decurg după aprobarea bugetului.

Deschiderea de credite bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ se realizează

între cel desemnat să gestioneze şi să administreze bugetele publice- Ministerul Finanţelor, şi

ordonatorul principal de credite pentru domeniul învăţământului- Ministerul Educaţiei, Cercetării

şi Tineretului. De aici, are loc repartizarea creditelor către ordonatorii secundari de credite

bugetare- Inspectoratele Şcolare Judeţene, până la ordonatorii terţiari de credite bugetare-

directori de şcoli, licee, grupuri şcolare. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, ca etapa

iniţială în finanţarea bugetară, se face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe

articole.

Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar,

acestea nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la altul.

3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

La nivelul unităţilor administrativ- teritoriale sunt perezente două categorii de ordonatori:

ordonatori principali- preşedinţii consiliilor judeţene şi primării;

ordonatori terţiari- conducătorii instituţiilor care sunt finanţate integral sau parţial din

bugetul local.

Inspectoratul Şcolar Judeţean are calitatea de locţiitor al ordonatorului principal de

credite bugetare. Acesta poate să apară şi în calitate de ordonator secundar de credite din

bugetele locale pentru că sunt instituţii intermediare între Consiliile Judeţene şi unităţile din

teritoriu.

51

La bugetul local finanţarea se realizează prin metoda alocării de fonduri sau alimentării

cu mijloace băneşti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de fonduri ale bugetului

local.

Primarul solicită alocarea de fonduri la departamentele de specialitate din cadrul

Consiliului local Rădăuţi vis-á-vis de nevoile proprii ale instituţiilor de învăţământ.

Dacă sunt bani în contul de disponibil, în debitul de cont din venituri proprii sau din venit de

echilibrare, din aceşti bani se transmit Primarului în cont de disponibil, operaţiunile purtând

numele de alimentare cont de disponibil pe seama bugetului local. Primarul este informat de

alimentarea contului după care se dispune Trezoreriei Finanţelor Publice trecerea sumelor de

bani din contul bugetului local, în contul de disponibil al ordonatorilor finanţaţi, iar în cele din

urmă este informat directorul Colegiului Tehnic Rădăuţi.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli.

După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,

ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii

sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.

Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea

fondurilor aprobate:

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi

cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind

că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea

ei de la buget;

aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului

compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul financiar

preventive;

Pentru perfectarea unei cheltuieli se parcurg mai multe etape:

propunerea de cheltuieli se face în cadrul unităţii de învăţământ, revenind ca răspundere

unor persoane împuternicite şi constă în solicitarea de fonduri pentru achitarea unor obligaţii

băneşti (salarii, prestări servicii);

angajarea de cheltuieli se face de către ordonatorii de credite bugetare numai după

52

analiza documentelor privind propunerile de cheltuieli, din punct de vedere al legalităţii

oportunităţii şi necesităţii, stabilindu-se totodată existenţa disponibilităţilor de credite în bugetul

de venituri şi cheltuieli la subdiviziunea unde se încadrează cheltuiala respectivă;

aprobarea efectuării de plăţi pentru cheltuieli. Potrivit principiului finanţării, creditele

aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu

bugetar ori de la un ordonator de credite la altul.

După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,

ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii

sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli. Se urmăreşte

respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea fondurilor aprobate:

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi

cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind

că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea

ei de la buget;

aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului

compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul financiar

preventiv.

Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin:

plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii, alte

drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru aceste plăţi

este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor adecvate sumele să fie

ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei.

plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a obligaţiilor

băneşti faţă de diferiţi agenţi economici.

Eliberarea de sume din contul din bancă, de la trezorerie, cu sau fără numerar reprezintă

prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. Apare şi noţiunea de plăţi nete de casă, care

exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din reconstituirea de

credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti).

53

Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi repartizate - se

realizează în numerar, prin casierie, sau prin decontarea din cont în favoarea agenţilor economici

care au livrat mărfuri, materiale sau au prestat servicii.

Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc: cecul pentru eliberarea numerarului din cont; ordinul

de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în

favoarea furnizorului;

Documentele de plăţi se înregistrează în conturi deschise pe capitole şi categorii de cheltuieli:

cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Aceste documente vor fi semnate de directorul

instituţiei de învăţământ şi de către şeful contabil.

Plăţile pentru salarii

În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii referitoare la

resursele umane din unitatea de învăţământ . Astfel, se întocmesc lunar fişe de pontaj pentru

fiecare salariat, cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului

contabilitate pentru întocmirea statelor de plată.

Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza pontajelor şi a fişelor de

evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor legale, a indemnizaţiilor de conducere. Se mai ţine seama

de concediile de odihnă, de concediile medicale.

Plăţile pentru cheltuielile materiale se fac în raport cu natura şi conţinutul lor, conform

cu o anumită încadrare într-o structură oficializată de cheltuieli. În vederea admiterii plăţilor

dispuse din credite bugetare, instituţia de învăţământ are obligaţia de a prezenta Trezoreriei

documente justificative cu privire la încadrarea cheltuielilor materiale în specificul activitatii, a

prestărilor de servicii, etc.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Obţinerea fondurilor bugetare de finanţare este strâns condiţionată de buna fundamentare

a bugetului propriu, fundamentare care trebuie sa aibă ca rezultat o solicitare de finanţare pe cele

3 componente cât mai apropiată de nevoile reale.

Fluxurile informaţionale generate de finanţare sunt strâns legate astfel de acele fluxuri

generate de întocmirea şi aprobarea bugetului instituţiei de învăţământ.

Aceste fluxuri pot fi grupate in mai multe etape care sunt delimitate potrivit cu organismele

si instituţiile implicate.

54

ETAPA 1

Directorul unităţii şcolare va înainta spre analiză şi avizare proiectul de buget de Consiliul de

Administraţie. Dacă se primeşte avizul se va trece la etapa a 2-a.

ETAPA 2

Proiectul de buget este înaintat Consiliului Local Iaşi, însoţit de: nota de fundamentare a

necesarului de fonduri pentru finanţarea de bază, note de fundamentare ale necesarului de

fonduri aferente finanţării complementare şi programele de finanţare pe fiecare

domeniu/activitate, nota de fundamentare a necesarului de fonduri aferente finanţării

suplimentare însoţită de programele respective şi devizul fiecărui program.

ETAPA 3

Proiectul de buget al unităţii, împreună cu proiectele de buget ale celorlalte unităţi şcolare

ale localităţii Rădăuţi , va fi analizat şi corectat, după caz, de către Consiliul Local Rădăuţi.

Consiliul Local Rădăuţii va centraliza proiectele de buget ale tuturor unităţilor şcolare şi

va calcula costurile pe elev şi coeficienţii de alocare ( avizate la nivel local).

Necesarul de fonduri pentru învăţământ, fundamentat pe forme de finanţare şi pe surse de

provenienţă a fondurilor (venituri proprii ale bugetului local, subvenţii/alocaţii din unele venituri

ale bugetului de stat şi fondul de echilibrare a bugetului local) devine proiect de buget pentru

învăţământ, inclus în proiectul bugetului local. Astfel, proiectul de buget pentru învăţământ este

însuşit de Consiliul Local Rădăuţi.

Proiectul de buget al Consiliului Local este înaintat Consiliuliu Judeţean Suceava, însoţit

de notele de fundamentare pentru fiecare formă de finanţare (de bază, complementară şi

suplimentară).

ETAPA 4

Consiliul Judeţean Suceava colectează datele primite de la consiliile locale şi calculează

coeficienţii de alocare pe localităţi a costurilor pe elevi, folosind aceeaşi metodologie utilizată de

consiliile locale pentru unităţile de învăţământ.

Consiliul Judeţean fundamentează necesarul de fonduri pentru învăţământ, pe cele trei

forme de finanţare, ce va fi solicitat de la bugetul de stat , precum şi volumul de fonduri necesar

pentru a fi alocat pentru învăţământ din fondul de echilibrare a bugetelor locale.

55

ETAPA 5

Necesarul de fonduri pentru învăţământ al judeţului , însoţit de documentele privind

modul de fundamentare, este înaintat Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi MedC, inclusiv

CNFIP.

CNFIP propune nivelul de fonduri pentru învăţământ alocabile de la bugetul de stat pe cele 3

forme de finanţare şi coeficienţii de alocare pe judeţe a fondului aprobat prin lege pentru

învăţământ. Necesarul la nivel naţional împreună cu coeficienţii de alocare pe judeţe sunt

comunicate MFP. MFP include în proiectul de lege a bugetului de stat indicatorii reprezentând

necesarul de fonduri pe cele 3 forme de finanţare.

ETAPA 6 - Alocarea fondurilor

6.a De la bugetul de stat la consiliile judeţene

Alocarea se face pe baza coeficienţilor de alocare (calculaţi de CNFIP) pentru fondurile

de la bugetul de stat pe cele trei forme de finanţare.

Fondurile pentru finanţarea complementară şi suplimentară se alocă pe baza programelor

de finanţare aprobate de instituţiile de decizie de la nivelele local, judeţean, central şi numai

pentru acele programe care vor fi finanţate nemijlocit prin şcoli sau prin consiliul local/judeţean.

Fondurile pentru finanţarea complementară şi suplimentară realizată prin MedC se

comunică Medc.

6.b De la Consiliul Judeţean Suceava la Consiliul Local Rădăuţi

Alocarea fondurilor primite de la bugetul de stat pentru finanţarea de bază se face

utilizând costul standard/elev şi coeficienţii de alocare pe localitatea Rădăuţi. Alocarea sumelor

din fondul de echilibrare a bugetului local se face pe baza indicatorilor stabiliţi pentru învăţământ

de legea finanţelor publice.

Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază şi din fondul de echilibrare a bugetului

local se face pe baza coeficienţilor de diferenţiere şi alocare calculaţi în faza de proiectare

bugetară. Alocarea fondurilor pentru finanţarea complementară şi suplimentară se face numai pe

baza programelor de finanţare aprobate.

Dacă alocarea către consiliul local a fondurilor, inclusiv a celor de echilibrare, se va

realiza fără implicarea consiliului judeţean, se va proceda după aceeaşi metodă, cu deosebirea că

atribuţiile tehnice conferite consiliului judeţean vor fi preluate de către direcţia generală

judeţeană a finanţelor publice. Consiliul Local Rădăuţi primeşte fonduri de la/din: bugetul de stat

56

prin Consiliul Judeţean Suceava şi din fondul Consiliului Judeţean Suceava pentru echilibrarea

bugetului local

6.c De la Consiliul Local Rădăuţi către instituţia de învăţământ preuniversitar

Fondurile vor fi alocate pe cele trei forme de finanţare. Consiliul Local Rădăuţi adaugă la

fondurile primite, din venituri proprii, fonduri pentru finanţarea de bază, complementară şi

suplimentară.

Unităţii şcolare i se alocă o sumă globală pe baza costurilor pe elev şi a coeficienţilor de

alocare pe unitatea respectivă, calculate la nivelul localităţii conform formulei de calcul:

Fasi=Cml x ka x NEi x ki

unde:

Fasi= fondul alocat şcolii “i”;

Cml= costul pe elev la nivel de localitate;

ka= ponderea fondului aprobat de consiliul local faţă de fondul propus de şcoală;

NEi= numărul de elevi din şcoala “i”;

ki= coeficientul de alocare a costului pe elev al şcolii “i” faţă de costul pe elev pe

localitate.

Fondurile pentru finanţarea complementară şi suplimentară aferente programelor realizate

de şcoală se alocă acesteia în cuantumul aprobat. Toate fondurile aprobate pentru bugetul

şcolii se alocă sub formă de sumă globală.

57

Primar- compartiment de specialitate din cadrul primăriei- trezorerie

Cont buget local

Cont Primar

Cont Colegiul Tehnic Rădăuţi

Trezorerie

Director Colegiului Tehnic Rădăuţi

Dispoziţii bugetare de repartizare

Informaţii asupra deschiderii creditelor bugetare

Informare

Figura 3.2 Flux informaţional privind finanţarea din bugetele locale

58

Bibliografie:

1. Gabriel. A, Ştefura – Procesul bugetar public, Editia a II-a,revăzută,

Ed.Universitatii“Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2010;

2. Legea nr. 500/2002 a Finanţelor Publice;

3. Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale;

4. Legea Învăţământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare;

5. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările şi

completările ulterioare ( Legea nr. 349/2004, Legea nr.189/2006);

6. Legea nr. 154/1998- privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul

bugetar

59

ORGANIGRAMA COLEGIULUI TEHNIC RĂDĂUŢI

60

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SUCEAVA

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

CONSILIUL PROFESORAL CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

COMISIA C.E.A.C.

CONSILIUL REPREZENTATIV AL PĂRINŢILOR

DIRECTOR CONSILIUL CONSULTATIV AL ELEVILOR

DIRECTOR ADJUNCT DIRECTOR ADJUNCT

CATEDRE/COMISII METODICE

CONSILIUL PENTRU CURRICULUM

CADRE DIDACTICE

CADRE DIDACTICE AUXILIARE BIBLIOTECAR LABORANŢI

ELEVI CONSILIUL ELEVILOR PE CLASE

SE

CR

ET

AR

IAT

CO

NT

AB

ILIT

AT

E

CA

BIN

ET

P

SIH

OP

ED

AG

OG

IC

CA

BIN

ET

M

ED

ICA

L

ÎNGRIJITORI, PAZNICI