Subiecte la Dendrometrie II.

1.Aspecte generale despre inventarierea pădurilorUrmarește surprinderea stării și dinamicii complexului de resurse din ecosistemele forestiere în vederea: conducerii procesului de normalizare a fondului de producție ca și a controlului organizării și conducerii structural-funcționale a pădurilor spre starea de maximă eficacitate funcțională.Inventarierea se face : -fir cu fir -statistice prin sondajeInventarierea este : - integrală (totală sau fir cu fir)

-statistică (parțială, selectivă, reprezentativă)Se inventariază fir cu fir arborele exploatabile cu consistență între 0,1 și 0,4 sau sub 3 ha.Locul se aibă în vedere : -evaluarea produselor (primar, secundar, accidentale, de igienă).-determinarea caracteristici biometrice (diametru mediu, înălțime medie, înălțimea superioară, compoziția, clasa de producție, volum la ha).

2.Suprafețe de probă utilizate în inventarierile forestiere-suprafețe cu arie fixă sau variabilă-pe o suprafețe de probă să se găsească 10-20 arboriForma: circular, pătrat, dreptungiulară.Mărimea: - 3 ari în arborete echiene

- 5 ari în arborete neechiene

3. Eșantionajul întămplător (simplu, nestratificat)Reprezintă modalitatea de selecție fundamentală, celelalte fiind doar modificări ale acestui tip de eșantionaj, urmărindu-se de fapt atât o precizie mai mare cât și o reducere a costului lucrărilor. Acest tip de eșantion

permite o estimare nedistorsionată a mediei populației ( x̄ ) și evaluarea erorii standard a mediei ( S x̄ ).

x̄ ¿ ∑ xin ; S2¿∑¿¿ ; S2= ∑ xi ²

n - x̄ 2 ; în populație definite : S=S❑ ;

4. Determinarea numărului de unități de eșantionajPentru determinarea numărului de unități de eșantionaj (suprafața de probă) necesare pentru a se produce o estimare a mediei cu o eroare specifică și o probabilitate de acoperire acceptată.

- pentru populații finite: n= N∗t ²∗S ²Ne ²+ t ²∗S ²

- pentru populații infinite : n= t ²∗S ²e ²

1

5. Amplasarea pe teren a suprafețelor de probă circulareVor fi înregistrați toți arbori pănâ la o căror ax lungimea mirei apare sensibil mai mare decât lățimea benzii relascopului sau decât deschidere marcată în hipsometru românesc ori de constantă cât de mică suprapunere între cele două imagini vizei vizate prin prisma relascopică.Arbori perimetrali se înregistrează numai dacă axul lor intră în diametru cercului. Pe teren înclinate mirei să se aplică o supralungime în funcție de unghiul de înclinare a terenului măsurat pentru fiecare arbore de limită. Pe teren în arboretele care urmează să se inventarieze, centrele cercurilor se materializează după un proiect de amplasare arcurilor luându-se în calcul distanța dintre aceste centre (d), obținută în funcție de

suprafață arboretului (F) și numărul suprafețelor de probă (n) potrivit relației : d= √ Fn ;

6.Eșantionajul întâmplător stratificat-presupune o operație de stratificare;-pădurea se împarte în straturi (populații);-asigură un spor de precizie, cu atât mai mare cu crește gradul de neomogenitate a pădurii.Pentru fiecare strat se determină numărul locurilor de probă în funcție de eroarea admisă și de coeficientul de variație estimate în raport cu consistența, structura și clasa de omogenitate a stratului format din ansamblu arbori omogene.

7. Eșantionajul multistadial și eșantionajul multifazat a).Eșantionajul multistadial :Se aplică atât când se cere obținerea unor rezultate într-un timp scurt.La nivel național se aplică în 2 sau 3 stadii.-eșantionul 2 stadii pentru determinarea volumului arboretului;-în aplicate biometrică pot fi folosite subeșantionajul în 3 stadii b.) Eșantionajul multifazat:-dintr-o colectivitate general împărțită în unități de gradul I , se extrag ce întâmplare un număr de unități primare se extrag de numărul unități secundare.

8. Eșantionajul sistematic-se pornește de la anumit cadru (harta grilă, listă).Din cadrul locului, pornind de la cunoașterea variabilității caracteristicii populației statistice și de la precizia probabilistic acceptată, se calculează mărimea eșantionului și se introduce un anumit pas de selecție sau de eșantionare care poate fi conceput în spațiu și timp;-unitățile de eșantionaj pot fi suprapune de probă de aceași mărime amplasare după o anumită schemă prestabilită sau unități asociate a unui punct sau linii.-specific este extragerea eșantionului pe baza unei scheme rigide.

9.Procedeul de inventariere de tip ProdanPresupune delimitarea unor suprafețe circulare cu rază variabilă egală cu distanță de la punctul de eșantionaj până la centrul secțiunii celui de al 6-lea arbore (R6), distanțat de centrul cercului.-suprafața circulară fi, cu variabilă R6j;

fi = π* R26j →surpafața de bază bj=

π4*(d1

2j+d22j+…d6

2j);

-se aplică la inventarierea arboretelor cu o structură relativ omogenă.

2

10.Metode de cubaj cu arbori de probăPrin arbore de probă se înțelege un arbore real, reprezentativ pentru o colectivitatea de arbori sub aspectul uneia sau mai multor caracteristici. Arbori de probă servesc în primul rând la determinarea volumului arboretului, ei trebuie să fie arbori medii ai volumului. Odată aleși arborii de probă se cubează fie în picioare, fie după doborârea iar de la volumul lor prin intermediul numărului de cubării sau la suprafeței de bază se trece apoi la volumul întregului arboret. Modul de alegerea a arborilor de probă și de calcul al volumului arboretului caracterizează fie care metodă de cubaj. Volumul total : ∑V =V1+V2+V3+V4+V5;

V = ∑V*G

∑g ;

11. Procedeul arborelui mediu al arboretului h,g,d- arboret mediu

12.Metode de cubaj cu două intrări d și h

hi V (volum)

di

13. Metoda tabelelor de cubaj pe serii de volumeNumțrul seriei de volume se determină un funcție de diametru median al suprafeței de bază d gM și înălțimea corespunzătoare hgM. Pentru determinarea volumului prin metoda tabelelor de cubaj pe serii de volume, atât la arborete echiene cât și la cele pluriene se inventariază arborii pe categorii de diametru se determină diametru median al suprafață de bază (dgM), apoi se măsoară înălțimile la 10-20 arbori normal dezvoltat cu diametru apropiate de diametru median al suprafață de bază. Distanța înălțimea arborelui median al suprafața de bază ( hgM) cu medie aritmetică 10-20 înălțimi măsurate.-seria de volum din Biometrie : specia, dgM, hgM .

14. Procedeul înălțimii medii reduse Se determină V= ∑(ni*gi)* (h*f)*i ;ni- număr de arbori inventariați categorie de diametre i ;gi-suprafața de bază unitară pe categorii de diametre;(h*f)*i - înălțimea redusă corespunzătoare categorie de diametre;-se determină coeficientul de formă (fgH) din Biometrie (V) în funcție de : specie, dgH, hgH;-se determină înălțimea medie redusă hgM*fgM;-se determină diferența de diametru : d = di-dgM ;-se extrag înălțimea redusă (h*f)*i din tabelul dendrometrice: specie, d, hgH*fgH ;-înălțimea redusă a arborelui median hgM*fgM;

-înălțimea redusă medie: HF = ∑∋¿ (h∗f )∗i

N

3

15.Metoda de cubaj cu tabele de producție generale Aceste tabele sunt întocmite pentru arborete pure, echiene și de densitate normală. Pentru arborete cu o densitate mai mult sau mai puțin depărtat de normal volumului din tabele urmează să se aducă o corecție înmulțindu-l cu indicele de densitate.-se determină : suprafața de bază reală G*R;-se determină clase de producție din Biometrie (de pe grafic) în funcție de : specie, hg, vârstă.-se extrag suprafața de bază tabelar G*T, volumul tabular VT în funcție de : clase de producție, hg, specia;

-se calculează indicele de densitate: id¿ GR¿ ; VR =

GR¿ *

FNFT *VT ;

-se determină volumul real : VR= VT*id (m3/ha)

-se calculează V= VR-VH, V%=V

VH*100

-această metodă presupune : stabilirea vârstei medii a arboretului-determinarea înălțimea hg

-se extras FD- în funcția de diametrul (dg, hg)

16. Metoda seriilor de înălțimi relative-se determină diametrul medie al suprafața de bază dg

-se rotunjește dg la o anumite întreagă → dg′

-pe teren se măsoară diametru și înălțimea(h) la 10-15 arbori având diametrul aproximativ egal cu

dg( ≈dg′), di= dg (± 10%) ; d‾

g = ∑di

N →(10−15) ; h‾g =

∑hiN →(10−15) ;

-se determină z = d ‾ gd ‛ g

; -se determină K-ului biometrie în funcție de z, d′g ( K =

h ‾ gh ‛ g

)→ h′g=

h ‾ gK

;

-se calculează înălțimea absolută : hi= hr*hg (hr- înălțimea relative);-se determină volumul unitar în funcție de di, hi ;-se determină volumul multiplă Vi= ni*Vi ;

-se însumează volumul : V= VSIR-VH ; V % = V

VH* 100 ;

17.Metoda de cubaj cu tabele de producție simplificate-se determină suprafața de bază reală : GR(∑ni*gi) ;-se determină clasa de producție din Biometrie (de pe grafici) în funcție de : specie, hg, vârsta;-se extrag suprafața de bază tabelare GT, volumul tabelar VT în funcție de : clasa de producție, hg, specie;

-se determină volumul real : VR= GR¿ * VT ;

18.Metoda de cubaj cu arbori de probă nedoborâți -prin arbore de probă se înțelege arbore real reprezentativ pe o colectivitate de arbori sub aspect sau mai multor caracteristici;-arbori de probă servesc în primul rând la determinarea volumului arboretului, ei trebuie să fie arborii medii ai volumului.-odată aleși arborii de probă se cubează fie in picioare, fie după doborârea, iar de la volumul lor, prin intermediul numărului de arbori sau la suprafeței de bază , se trece apoi la volumul întregului arboret.Modul de alegerea a arborilor de probă și de calcul al volumului arboretului caracterizează fiecare metodă de cubaj.

4

19.Corecții aplicate volumului normal la determinarea volumului arboretelorCorecția egală cu:-Înăltimea volumul Tabelar a indice de densitate. Metoda de cubaj a Tabele de producție generală: VR= id-if*VT ;Metoda de cubaj a Tabele de producție simplificate : VR= id*Vi;

20.Determinarea indicelui de densitate folosit în metodele de cubaj

id= GR¿

;-se determină suprafața de bază reală : GR(∑ni*gi) ;-se determină clasa de producție din Biometrie (de pe grafici) în funcție de : specie, hg, vârsta;-se extrag suprafața de bază tabelare GT în funcție de : clasa de producție, hg, specie;

21. Determinarea corecției coeficientului de formă mediu al arboretului folosit în metodele de cubaj

if¿FRFT →VR= GR*hg*fg ; FR=

VRGR∗hg ;

22.Clasificarea calitativă a arborilor și arboretelor Arborilor:Grupa de specii Clasa de calitativă Procentul mediu de utilizare din volumul fusului

lemn de lucru lemn de foc

Rășinoase

I 98 2II 92 8III 79 21IV 15 85

Foioase

I 86 14II 70 30III 49 51IV 15 85

Clasificarea calitativă a arboretelor:Procentul arbori de lucru din clasa de calitate

91-100 81-90 71-80 61-70...1

Clasa de calitate a arboretelor I II III IV........x

23.Metode de sortare cu tabele de sortare dimensională la arbori-se inventariază arborii pe categorii de diametre;-în funcție de diametre și de clase de calitate se determină numărul arborelui de lucru din Biometrie;-diferența dintre numărul total al arborelor și numărul de arbori de lucru dă numărul arborilor de foc;-din Biometrie se determină volumul unitar;-se determină volumul total;-cu ajutorul volumul unitar numărului arborilor de lucru și numărului arbori de foc se determină volumul arbori de lucru și volumul arbori de foc;-cu ajutorul Biometrie din volumul arbori de lucru se determină volumul de lucru, coaja lemnului de lucru, vârful și crăcile ia din volumul total se exprimă volumul lemnului de foc;

Vlemn foc = Vtotal - (Vll+Vcoaja ll+Vvf,cr ) ;

5

-sortarea dimensională : - lemn gros I,II -lemn mijlociu I, II,III V= Vll*% (din Biometrie) -lemn subțiri 24.Metoda de sortare pentru arborete-pentru efectuarea sortării este necesară cunoașterea volumul arboretului, diametru mediu și proporția arbori de lucru; -%-ul arbori de lucru se stabilesc aprociând calitatea a 40-60 arbori din cadrul unor suprafața de probă de 500 m2.-procentul de arbori de lucru se stabilesc făcând raportul dintre numărul arbori de lucru și numărul total de arbori cărora li s-a stabilit clasa de calitate;- în funcție de specii, diametru mediu și procentul arborilor de lucru se extrag din tabele de sortare pentru arborete procentul diverselor sortimente primare și dimensionale și se înmulțesc cu volomul nediferențial al arborilor.

Vr = Pal * procent= Vs ; Pal= Nr . arbori de lucru

Nr . arbori totalMetoda de sortare cu tabela de sortare pentru arboretele echiene pe clasa de producție:Procentul de sortimente primare, dimensionale industriale, extras din tabela de producție pe sortimente în funcție de vârsta și clasă de producție se înmulțesc cu volumul nediferențiat al arbori determinat prin procentul tabelar de producție.

25.Clasificarea creșterilor la arbori și arboreteDupă caracteristicile biometrice: -creșterea în diametru (id) -creșterea în suprafața secțiunii (ig) -creșterea în înălțime (ih)După modificarea formei a arborelui: -creșterea cojii (ic) -creștera în volum(iv)După inventarul din timp în care se adaugă caracteristicile: -creșterea curentă anuală; -creșterea curentă pe perioadă -creșterea curentă totală ∑iyt=yt

-creșterea medie iyt = ytt

-creșterea medie anuală exploatabilitate;

26. Determinarea vârstei arborilorVârsta arborilor se poate stabili folosind documentate de arhivă ale Ocolul Silvic sau numărând verticitate în special la exemplarele tinere de rășinoase, precum și pe proba extrase burghiul de creșterii Pressler.La numărul de inele anuale înregistrate fie după verticile fie pe probele de creștere pe cioate se adaugă un număr de ani necesari, arborele se atingă înălțimea la care s-au făcut determinarea de inele→ vârsta arborilor.

6

27. Determinarea creșterea în diametru la arborele în picioareCreșterea în diametru se stabilește fie prin măsurători repetate la un interval de timp de n=r sau 10 ani, efectuate după o precizie sau o panglică cu gradație milimetrică sau cu ajutorul burghiului Pressler. Pentru determinarea creșterii radiale s-au construit și alte instrumente: sondele de creștere.

28. Determinarea creșterii în diametru la arborele în picioareCreșterea radială se poate determina pe secțiuni transversale efectuată la diferite nivele de-a lungul fusului sau pe sondele scoate din trunchiul arborelui. Pe acest secțiuni se trasează câte două diametre

perpendiculară, apoi cu ajutorul√e unui dublu deci metru sau cu un dispozitiv micrometric de cititre se măsoară pe arborele diametre de inele corespunzătoare perioadei t sau 10 ani pentru care se devine creșterea făcăndu-se media lor. Creșterea în diametru măsurate pe probe extrase cu burghiul sau pe secțiuni transversale ori sondele, nu include și creșterea cojii pe perioada respectivă.

29. Determinarea creșterii în suprafața de bază la arborele doborâtValoarea exactă a creșterii în suprafața de bază (∑ig) se obțin de diferența dintre suprafața de bază la sfârșitul perioadei de an (gn) și cea de la începutul perioadei (g0), determinarea se face prin planimetrarea suprafața respective: ∑ig = gn- g0

30. Determinarea creșterii în înălțime la arbori doborâtLa arborele doborât în înălțime se determină efectuând mai multe secționări de probă ale fusului, începând de la vârf spre baza până în dreptul punctului în care pe secțiunea transversală apare numărul de inele corespunzător perioadei de x sau 10 ani, pentru csare se urmărește stabilirea creșterii, apoi măsurând direct distanța dintre vârful arborelui și secțiunea pe care s-au măsurat cele n inele anuale. La arborii tineri creșterea în înălțimese poate determina prin măsurarea distanței dintre verticile cu hipsometrul românesc.

31. Determinarea creșterii în volum la arborele doborâtDeterminarea creșterii în volum se face diferența dintre volomul arborelui de la sfârșitul perioadei de n ani(Vn) și celor de la începutul perioadei(Vo) indiferent dacă arborele este doborât sau în picioare. La arborele doborât se aplică metoda secționării, determinându-se pe fusul arborelui 10 tronsoane de 0,1 la metri lungime determinându-se creșterea în volum prin intermediul formei compuse a secțiuni mijlocii∑io=Vn-Vo= 0,1 l0(∑Vni-∑Voi)+Vvârf; lo-lungimea totală a fusului la începutul perioadei. La arborilor întreg creșterea fusului se adaugă și creșterea în volum a ramurilor sau părților de ramuri.

32. Determinarea în volum la arborele în piciore-la arborele în picioare creșterea în volum se poate determina în funcția de de creșterea în diametru și creșterea în înălțime reduse, făcându-se diferența dintre volomul de la începutul perioadei (Vo) și cel de la sfârșitul periodei (Vn)-creșterea în volum: Vn-Vo

33. Determinarea creșterii în diametru la arborete prin procedeul inventarierilor succesiveProcedeul inventarierii succesive permite stabilirea exactă a creșterii în diametru a fiecărui arbore din arboret și în final a mediei acestor creșterii aplicând relația:

id=∑dn−∑do

NÎn caz în care se fac extrații de arbori, diametrele acestora trebuie adăugate la diametrele arborilor inventariați la sfârșitul perioadei.

7

34. Determinarea creșterii în diametru la arborete prin procedeul dreptei diametrelorProcedeul dreptei diametrelor presupune de asemenea, două inventarieri succesive sau o inventariere la sfârșitul perioadei și extragerea burghiul a probelor de creștere la 40- 60 de arbori din toate categoriile de diametre→ stabilindu-se diametrele inițiale a relație do=dn-2 ir. În funcția dele două diametre do=dn se trasează analitic dreapta do=b0+b1*dn pe care se citesc valorile do corespunzător diametrelor dn, calculându-se apoi creșterile în diametrul id= dn-do, ceea ce înseamnă că efectuând diferența dintre diametrele medii de la sfârșitul perioadei (dn), și îceputul perioadei de n ani (do) se obțin creșterea în diametru mediu id=dn-do în ideea că arborii medii a arboretului sunt reprezentativ, din punctul de vedere a creșterii.

35. Determinarea creșterii în diametru la arborete prin procedeul dreptei creșterilor în diametruProcedeul dreptei creșterilor în diametru presupune, extragerea probelor de creșteri la un număr de arbori stasitic controlat, determinarea creșterilor în diametru (id=2ir) și trasarea nalitică a dreptei acestor creșterii (id=a0+a1*dn) în funcție de diametrul (dn) de la sfârșitul perioadei.

id=∑ni * a 0+a 1∗d n i

N, id= a0+a1*dn

36. Determinarea creșterii în suprafața de bază a arboretelor prin procedeul de inventarierilor succesivePresupune cluparea arborilor la începutul perioadei (G0) și sfârșitul perioadei (Gn), înregistrarea arborilor extrași pe parcurs(GR) și celor subțiri (Gs) care la prima inventarierea aveau diametre depășit acest prag, intrând la cadru astfel încât relația care dă creșterea arboretului în suprafața de bază devine:IG=Gn+Gr-Gs-Go

37. Determinarea creșterii în înălțime a arboretuluiCreșterea în înălțime a arboretului reprezintă media creșterilor în înălțime a arborilor selectați după principiul eșantionajului individual în acest sens se recurgându-se de cele mai multe ori la arborii medii al arboretului. Proceedele cele mai indicate pentru măsurarea acestei creșteri: arbori de probă, inventarierea succesive.

38. Variația în timp a coefecientului de formăCoeficientul de formă a arboretelor descrește o dată cu înaintarea în vârsta. Determinarea lui la o anumită vârstă presupune cunoașterea celălalte caracteristici biometrice importante ale arboretului. Dacă se cunoaștem înălțimea medie Hi, suprafața de bază la hektar Gi și volumul Vi la o vârstă oarecare i,

coeficientul de formă al arboretelor (Fi) se obține aplicând formula: Fi= Vi

Gi∗Hi; Ff= Fn-Fo – se obține

modificarea în timp a coeficientului de formă.

39.Determinarea creșterii în volum a arboretului prin inventarieri successiveSe determină inventarierea arborilor la începutul perioadei (Vo), și a sfârșitul perioadei (Vn) și prin cluparea atât a arborilor extrași pe parcurs(Vr) cât și celor subțire (Vs) care între timp a intrat la cadru se ajunge la determinarea creșterii în volum(IV) IV= Vn+Vr-Vs-Vo

8

40. Clasificarea creșterii în volumApar ca un spor de volum determinarea de creșterea tuturor arborele din arboret, cât și de eliminarea natural sau extragerea unor dintre ei într-un anumit interval de timp. -Creșterea curentă anuală a producției totală se determină ca raport între creșterea curentă pe perioadă a producției totală și numărul anilor din perioadă.-Creșterea medie anuală a producției totale este egală cu producție totală, raportată la vârsta arboretului.-Creșterea curentă pe perioadă a producției principale: -diferența dintre creșterea curentă pe perioadă a producției totală ( IV) și volumul arborilor extrași sau eliminați din arboret.-Creșterea medie a producției principale : -raportul între volumul arborelui existent la un moment dat și vârsta lui.

41. Determinarea creșterii în volum a arboretelor echiene și relativ echiene prin procedeul înălțimilor medii reduseMetoda înălțimilor medii reduse presupune măsurarea directă a creșterilor în suprafața de bază a arboretului ( IG ) și determinarea indirectă a creșterii în înălțimea medie redusă ( IHF).

42. Determinarea creșterii în volum a arboretelor prin metoda tabelelor de producție -la bază axioma potrivit căreia coeficientul de formă al arboretului variază atât cu înălțimea medie (H) cât și cu diametrul mediu (D) al arboretului.-în funcție de specie, clasă de producție și vârstă, tabele de producție dau creșterea arboretelor dezvoltate normale.-în funcție de specia, vârstă și înălțimea medie Hg se stabilește clasa de producție iar din tabele se extrag elementele biometrice.

43. Legitățile creșterii și dezvoltării arboretelor-Creșterea sporul de masă și volumul al arboretului într-un anumit interval de timp.- În fiecare arboret crește în înălțime și diametru modificându-se în acest fel forma fusului.-Mărimea la care ajuns arboretele până la un moment dat se poate reprezenta grafic prin curba de dezvoltare și curba de creștere.

Curba creșterii medii y =f (x )

x

Curba creștere curente y = f′(x)

Creșterea cuentă la început este mai mare și culmează mai repede decât creșterea medie, apoi scade.

9

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 210

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Curba creșterii mediiCurba creștere curente

44. Dezvoltarea în înălțime a arboretului și dezvoltarea diametrului mediuÎnălțimea medie a arboretului este continuă pe măsură ca acesta înaintează în vârsta. La vârsta de 10-30 ani creșterea în înălțime realizează un maxim, după care scade până la stagnarea ei totală. Curba înălțimilor medii în raport cu vârsta are același mers în forma de ,, S ” caracteristic funcțiilor de dezvoltate. Dezvoltarea diametrului mediu ai arboretului cu vârsta este asemănătoare cu dezvoltarea înălțimi medii exprimabilă printr-o curba tot în forma de ,, S ” alungit.

45.Creșterea și dezvoltarea în volum arboretelorVolumul variază direct proporțional cu suprafața de bază și înălțimea. Variația volumului în raport cu vârsta, s-a stabilit că volumul total al unui arboret, realizat la hectar, până la vârsta t, este compus din volumul arboretului pe picior la vârsta i și suma volumelor arborilor eliminați sau extrași prin rărituri până la vârsta.Diferența valorilor volumului total la două vârste successive constituie creșterea curentă pentru perioadă luată în considerare în dezvoltarea arboretelor se produc două procese:

-o creștere la toți arbori din arboret; -fenomenul eliminării naturale;

46. Formarea claselor de producție la arboretele echieneSe face în funcție de creșterea curentă în volum, creșterea medie a producției totale, producția principală la vârsta exploatabilă, înălțimea medie a arboretului, înălțimea superioară și în funcție de vârsta. Schema de clasificare pe care se bazează de producție românești se caracterizează prin 5 clase de producție relative, ale căror caracteristici variază în raport cu specia.

47. Relația dintre clasele de producție și înălțimea lor medieEichorn: - la o anumită înălțimea medie a arboretelor corespunde același volum la hectar, independent de vârsta și stațiuni. Calitatea stațiunii este cu atât mai bună, iar arboretul cu atât mai productiv, cu cât înălțimea medie la o anumite vârstă este mai mare. Înălțimea medie, ca indicator al productivității arboretelor. Dacă crește înălțimea medie → crește și clasa de producție.

48. Noțiuni de dendrocronologie Dendrocronologie este o știință interdisciplinară care are ca scop principal cunoașterea și dotarea unor evenimente petrecute de-a lungul timpului, în vederea stabilirii atât a evoluției istorice a unor fenomene biologice sau de altă natură cât și a prognozelor pentru viitor.

B.Cs. & P.B.

10