3

3.Sistemul valvular al inimii

Valvele atrio-ventriculare - localizate ntre atrii i ventriculi:

-valva mitral (M) - ntre AS i VS.

-valva tricuspid (T) - ntre AD i VD.

Valvele sigmoidiene localizate ntre ventriculi i marile artere:

-valva aortic (A) - ntre VS i aort.

-valva pulmonar (P) - ntre VD i artera pulmonar.

Sistemul valvular

Fiecare valv are trei cuspe, exceptnd valva mitral, care are numai dou cuspe.

- Valvele previn regurgitarea sngelui.

- Asigur curgerea unidirecional, esenial pentru funcionarea inimii ca pomp ; curgerea sngelui numai din vene atrii ventriculi aort sau artera pulmonar, dar nu i n sens invers.

Valvele cardiace pot prezenta dou tipuri de disfuncii:

-insuficiena: valvele nu se mai nchid complet, determinnd refluarea (regurgitarea) sngelui;

-stenoza: deschiderea valvelor este redus sau se realizeaz greu. Inima trebuie s dezvolte o for mai mare pentru a mpinge sngele prin orificiul stenozat.

-valvele pot prezenta una sau ambele tipuri de disfuncii n acelai timp (insuficiena i stenoza).

4.Peptidul atrial natriuretic

Peptidul atrial natriuretic (ANP).

- fibrele musculare din atrii au granule asemntoare cu celulele glandelor endocrine care secret hormonii polipeptidici.

- ANP este secretat ca un preprohormon, care se transform ntr-un propeptid stocat n granule. Din acest propeptid se elibereaz ANP (26 AA) ca form circulant n snge.

- ANP se elibereaz n urma stimulrii receptorilor atriali de ctre creterea volemiei, a Na+ plasmatic, n cazul excesului de angiotensin II circulant i la creterea FC.

- alimentele cu puin Na+ inhib eliberarea de ANP

> secretat la nivelul musculaturii AD ca urmare a distensiei fibrelor miocardului atrial datorata cresterii ntoarcerii venoase; este de asemenea secretat si la nivel nervos, unde actioneaza ca neuromodulator;> creste excretia Na, care atrage osmotic apa, deci creste diureza.> Inhiba secretia de ADH si aldosteronReflexul Henry-Gower = responsabil de cresterea diurezei la submersie prin secretie de FAN. Distensia atriala declanseaza secretia de FAN si inhiba totodata si ADH.Rezultatele aciunii ANP:

Rezultat principal: presiunii venoase centrale i a presarcinii.

La nivel cardiac: reglarea pe termen scurt a hemodinamicii la creterile brute ale volemiei.

Creterea ANP n tahicardiile paroxistice explic natriureza care le nsoete.

n insuficiena cardiac congestiv, ANP crete compensator pentru a reduce ncrcarea inimii, prin

creterea eliminrii renale de Na+i ap

5. Endotelina > este un peptid de 21 aminoacizi, prezent n celulele endoteliale> stimulul ce declanseaza sinteza este reprezentat de leziunea celulei endoteliale, ducnd la eliberare locala de endotelina si vasoconstrictie> are efect vasoconstrictor prin intermediul receptorilor ETA si ETB2 si vasodilatator prin ETB1

Substanta vasoconstrictoare produsa de endoteliu factorul constrictor derivat din endoteliu.

Este un puternic vasoconstrictor, cu efect asemntor angiotensinei II i mai puternic dect al neuropeptidului Y.

EDCF este implicat n modificarea TA i n patogenia HTA, aterosclerozei, cardiopatiei ischemice i a insuficienei renale si eliberarea ei creste la frig.

Intervine in patogeneza aterosclerozei, cardiopatiei ischemice.

6. Distribuia sngelui n SCV

- 84 % circulaia sistemic

- 64 % - vene

- 13 % - artere

- 7 % - arteriole i capilare

- 9 % - circulaia pulmonar

- 7% in inima

IV. Controlul ritmicitii cardiace

Inima este inervat att de fibre nervoase simpatice ct i parasimpatice. Nervii parasimpatici (vagi) se distribuie predominant nodulilor S-A i A-V, ntr-o mai mic msurmusculaturii celor dou atrii i foarte puin direct ctre muchiul ventricular. n schimb, nervii simpatici sunt distribuii ctre toate regiunile cordului fiid bine reprezentai la nivelul muchiului ventricular dar i al tuturor celorlalte zone adiacente.

Stimularea nervilor parasimpatici cardici (vagi) produce eliberarea de acetilcolin la nivelul terminaiilor vagale. Acest hormon are dou efecte:

scade frecvena ritmului sinusal

scade excitabilitatea fibrelor joncionale A-V dintre musculatura atrial i nodulul A-V, deci ncetinete transmiterea impulsului cardiac n ventriculi.

Stimularea vagal slab sau moderat scade frecvena pompei cardiace uneori

pn la jumtate din valoarea normal. Stimularea vagal puternic poate stopa complet excitaia ritmic a nodulului sinusal sau poate bloca complet transmiterea impulsului cardiac de la atrii ctre ventriculi prin calea A-V. n ambele situaii, semnalele ritmice excitatorii nu se mai transmit ctre ventriculi. Contracia ventricular se oprete timp de 5-20 sec dar, uneori, o anume regiune din fibrele Purkinje, de obicei poriune septal ventricular a fasciculului A-V, dezvolt un ritm propriu i produce contracia ventricular cu o frecven de 15-40 bti pe min. Acest fenomen poart denumirea de scpare ventricular.

Stimularea simpatic produce asupra codului n principal efecte opuse stimulrii vagale. Stimularea nervilor simpatici elibereaz norepinefrin la nivelul termiaiilor nervoase simparice ceea ce:

crete frecvena descrcrii nodulului sinusal

crete rata de conducere precum i nivelul de excitabilitate n toate regiunile cardiace

crete n mare msur fora contraciei ntregii musculaturi cardiace, att atrial ct i ventricular.

II. Sistemul specializat excitoconductor al inimii

Aceast figura ilustreaz sistemul cardiac specializat excitoconductor, care controleaz contraciile cardiace:

nodulul sinusal (numit i nodul sino-atrial sau S-A), n care sunt generate impulsurile ritmice normale;

cile internodale, care conduc impulsul de la nodulul sinusal la nodulul atrio-ventricular (A-V);

nodulul atrio-ventricular, n care impulsul provenit de la atrii este ntarziat nainte de a fi transmis la ventriculi;

ramurile stng i dreapt ale

fasciculului His (atrioventricular) care este format din fibre Purkinje care conduc impulsul cardiac la nivelul intregii mase ventriculare.

Automatismul cardiac normal se datorez existenei la nivelul esutului miocardic a unor celule cu proprieti electrofiziologice particulare numite celule pacemaker.

Celulele pacemaker se gsesc la nivelul nodulului sinusal si a nodulului atrioventricular.

1 - Nodulul sinusal

Nodulul sinisal este o band mic, plat, elipsoidal de esut cardiac specializat cu limea de circa 3mm, lungimea de 15mm i grosimea de 1mm. Acesta este localizat n peretele posterolateral superior al atriului drept, imediat inferior i uor lateral de orificiul de vrsare al venei cave superioare. Fibrele acestui nodul sunt aproape lipsite de filamente musculare contractile i au fiecare un diametru de 3-5 , spre deosebire de diametrul fibrelor musculare atriale nconjurtoare de 10-15 . Totui, fibrele nodulului sinusal se conecteaz direct cu fibrele musculare atriale astfel nct orice potenial de aciune care este generat n nodulul sino-atrial disemineaz rapid n peretele muscular atrial.

Histologic, este format din celule P (palide) care reprezint sediul activitii pacemaker i celule T (tranziionale) care fac legtura cu miocardul atrial. Din punct de vedere electrofiziologic, celulele P sunt celule cu rspuns lent avnd un potenial diastolic maximal de aproximativ 60 mV, potenialul prag fiind de 40 mV. Activitatea de pacemaker a fost atribuit unui grup de aproximativ 5.000 de astfel de celule ocupnd o arie de 0.3 mm2 n poriunea central a nodului sinoatrial, sincronizate ntre ele prin interaciuni electrice datorate numeroaselor jonciuni intrecelulare de tip gap. Nu au fost evideniate ci specifice de conducere sinoatrial, conducerea preferenial ntr-o anumit direcie fiind explicat prin arhitectura fibrelor tranziionale, care se continu cu miocardul atrial.Vascularizaia nodului sinusal este asigurat de o arter provenind cel mai adesea din artera coronara stngi ocazional din artera circumflex. Nodul sinusal are o bogatinervaie, att simpatic provenind din ganglionii simpatici cervicali cti parasimpatic provenind din nervul vag.

10.Circulatia coronariana

1.Dou artere coronare,dinAo:art. coron. Dr VD + VS Post;art. coron. StgVS Ant + Lat.

2.Dispoziie: dinzona subepicardic(artere mari cu -Rec)spre zonasubendocardic(artere mici i arteriole cu 2-Rec).

3.Vene principale:sinus coronar(75% snge)+vena cardiac ant.

(20% snge) ADvene thebesienecavitile inimii

4.Tipuri de circulaie:terminal;colateral

Perfuzia diastolica e mai mare decat cea sistolica.

Fluxul sanguin coronarian in coronara dreapta e prezent atat in timpul sistolei ventriculare cat si in timpul diastolei.

In coronara stanga e foarte redus in timpul sistolei ventriculare in special in zona subendocardica,datorita compresiunii extrinseci si este crescut in timpul diastolei ventriculare

Presiunea sistolica e de80mmHg si cea diastolica de 20mmHg

11.Sistemul excito conducator

Este alcatuit din:

- nodul sinusal ce emite stimuli cu frecventa de 60-100 batai/min

- caile internodale atriale reprezinta cai preferentiale prin care se transmite excitatia la nivelul atriilor si nu sunt separate de fibre de colagen de restul miocardului atrial

- nodul atrio ventricular are o frecventa de descarcare de 40-60 batai/min si reprezinta singura legatura electrica intre atrii si ventriculi. Toate structurile sistemului excito conducator sunt situate deasupraNAV si sunt inervate vagal

- sistemul de conducere ventricular ramura comuna a fasciculului His porneste de la nivelul NAV, patrunde in septul fibros, continua la nivelul septului intraventricular membranos, divizandu-se in doua ramuri: dreapta si stanga. Ramura dreapta inerveaza ventriculul drept pana la peretele anterior si apexul, iar ramura stanga inerveaza fasciculul stang anterior peretele anterior al ventriculului stang si muschiul papilar anterior si fasciculul stang posterior inerveaza muschiul papilar posterior si restul peretelui ventriculului stang. Reteaua Purkinje reprezinta ramurile terminale ale fasciculului His

13.Potentialul de actiune in miocard

Durata potentialului de actiune este de 300ms=0,3s (in fibra striata potentialul de actiune este cel al unui neuron=1ms). Pe durata potentialului de actiune miocardic se integreaza 200-300 potentiale de actiune din fibra scheletica.miocardul nu are contractie tetanica. Dupa 0,7 ms celula scheletica accepta un alt stimul=perioada refractara inclusa in potentialul de actiune. La un stimul ce determina PA canalele ionice sunt implicate si nu raspund la alt stimul. In celula miocardica perioada refractara absoluta repr 75% din durata PA.In fibra striata fenomenul electric este de 100 ori mai mic decat cel mecanic si nu exista faza de platou.

15. Perioada refractara in miocard

perioada in care tesutul nu raspunde la un stimul de intensitate normala.Tine cat potentialul de actiune. Perioada refractara se imparte in doua perioade diferite: perioada refractara absoluta miocardul nu raspunde la niciun stimul, orice intensitate ar avea acesta.Canalele rapide de Na sunt deschise, se inchide poarta de inactivare.Perioada refractara relativa 50-90mv este foarte scurta. In aceasta perioada celula poate fi stimulata in anumite conditii (stimul de intensitate mult mai mare decat cea normala, pot aparea potentiale de actiune).Perioada hiperexcitabila tine din momentul atingerii potentialului membranar de repaus pana se atinge echilibrul ionic in celula.Daca actioneaza un stimul mic, celula se poate totusi depolariza.Inima este inexcitabil o lung perioad de timp 300 milisecunde, dac un stimul aciunea asupra inimii, cardiomiocitul nu rspunde deloc indiferent de intensitatea stimului = perioad refractar absolut.La sfritul platoului, doar un stimul cu intensitate mare determin un potenial, dar care nu se poate propaga. Acelai stimul cu intensitate mare ctre sfritul pantei de polarizare i produce un potenial de aciune propagabilCu cat hiperpolarizarea este mai lunga celula nu raspunde la stimuli.Revenirea din hiperpolarizare la perioada refractara se numeste repolarizare posthiperpolarizare si implica canale ionice dependente care devin insensibile la potentialul electric.

In celula miocardica perioada refractara absoluta =75% din durata potentialului de actiune, fenomenul mecanic are o durata asemanatoare cu a celui electric.In fibra striata fenomenul eletcric este de 100 de ori mai mic decat del mecanic neexistand faza de platou. Depolarizarea inimii incepe de pe fata stg a septului interventricular

16.Extrasistola

Crestrea calciului determina contractia. SV dureaza mai mult decat contractia unei fibre = 0,3s, diastola ocupa cea mai mare parte dintr-o secunda. Presiunea intraventriculara in diastola este presiunea atmosferica. Contractie prematura pauza compensatorie se schimba amplitudinea bataii. Forta de contractie a ventriculului este direct proportionala cu lungimea fibrei musculare de la sfarsitul diastolei. Volumul telediastolic este mai mare dupa extrasistola.

17.Canalele ionice ale celulei miocardice

Sistemul de transport ionic membranar este format din: canale ionice, pompe ionice si transportori ionici.

Canalele ionice permit transportul conform gradientului de concentratie.

Sunt de doua tipuri controlate(gated) de voltaj, de mediator si mecanic si canale fara poarta (non gated)- transport de 1000 de ori mai lent decat in cele cu poarta.

Canale ionice de potasiu, de natriu rapide, de natriu si calciu, de natriu si clor. Transportori ionici pot fi natriu si calciu, natriu hidrogen. Pompe ionice de natriu potasiu.

Mecanism de actiune: Ca2 sarcolemale complex Ca2 calmodulina

- sarcoplasmice fosfolamban inhiba pompa

Canalele de Na+:n fibrele rapide (contractile): canale rapide de Na+(voltaj-dependente), deschise n faza de depolarizare;n fibrele lente (pacemaker): canale specifice de Na+(non-gated) sau funny channels, activate n timpul DLD.

2. Canalele de K+(voltaj dependente i dependente de Ach):deschise n faza de repolarizare.

rol principal: refacerea potenialului de repaus i controlul nivelul excitabilitii celular.

Ach le menine mai mult deschise, inducnd starea de hiperpolarizare

21.Cuplarea excitatie contractie

Depolarizarea ventriculara dureaza 0,06s (mai putin decat timpul de conducere prin NAV pt ca NAV are rol de temporizare a intrarii in actiune a ventriculului, sistola atriala alungeste sarcomerul. Cand potetialul de actiune se propaga prin memnr transv se activeaza canalele de calciu ce duce la influx de calciu in citoplasma.cuplarea dintre tubii T si reticulul sarcoplasmic este de natura mecanica. Calciul ce intra prin canalele din tubii T determina modificari spatiale ale canalelor din reticulul sarcoplasmic, deschizandu-le. Prin actiunea conjugata a canalelor se declanseaza contractia. Schimbatorul natriu calciu exclude calciu din celula in raport cu gradientul de concentratie al natriului care depinde de pompa Na/K. Efect inotrop pozitiv al digitalei blocarea Na/K si ATP azei .Relaxarea depinde de Ca.Pompa de calciu sarcolemala este controlata de calmodulina.Pompa de calciu din reticulul sarcoplasmic este controlata de fofsolamban,calmodulina.

Actiunea inhibitorie a calmodulinei se manifesta cand creste calciul in celula.

313.calea autonoma simpatica

Dominana activitii simpatice este cauzata de stresul emoional

sau fizic

urgene, ngrijorare, frustrare, excitaie, exerciiu

Reacii de alarm = rspuns fug sau lupt

Dilataie pupilar

Efect cronotrop +, inotrop + & vasopresor +

Diminuarea fluxului sangvin n organe neeseniale

Creterea perfuziei sangvine n muchiul scheletic i cardiac

Bronhodilataie & creterea ratei respiratorii

Creterea glicemiei & AG circulani

Efect de durat datorat persistenei NA in fanta sinaptic i eliberrii

NA din gl. MSR Faciliteaz procesele de asimilare i recuperare

Activeaz mecanismele de conservare i regenerare a energiei n repaus

Fiziologic domin peste tonusul simpatic

Controleaz procese de tip salivaie, secretie lacrimala, urinare, digestie defecaie digestie, 3 procese de scdere frecven cardiaca, diametrul cilor aeriene i diametrul pupilar

Team Paradoxal n situaii fr scpare/disperate

Activare masiv a componentei parasimpatice

Pierderea controlului sfincterian (miciune/defecaie involuntar)

314.calea autonoma parasimpatica

315.receptorii adrenergici

Neuronii adrenergici elibereaz noradrenalina (NA/NE) NUMAI din neuronii postganglionari simpatici

Aciune: excit sau inhibit organele int n funcie de receptori

Receptori:

Alfa2 produc inhibiie Alfa1, Beta1 i Beta2 produc excitaie

Beta3 (esut adipos brun) cresc termogeneza

NA persist la nivel sinaptic pana cnd este inactivat enzimatic de monoamine-oxidaz (MAO) sau catecol-O-metil-transferaz (COMT)

316.receptorii colinergici

Receptorii nicotinici musculari embrionari

- pe toat suprfaa fibrei musculare neinervat sau denervat

I.Distribuia receptorilor colinergici

- au o rat mare a turnoverlui

Receptorii nicotinici musculari joncionali

- la nivelul jonciunii neuromusculare

- au o rat mic a turnoverlui

Receptorii nicotinici neuronali

- simpatici i parasimpatici,se afl n creasta neural,au proprieti identice

- postsinaptici n ganglionii simpatici i parasimpatici i medulosuprarenal

Receptorii muscarinici

- la nivelul neuronilor postganglionari parasimpatici

- inerveaz m.neted visceral,miocard i glande secretorii-n centrii nervoi superiori la nivelul interneuronilor-corpul striat- controlul motor extrapiramidal i memorie

-n centrii nervoi superiori la nivelul cel. Renshaw n centrii nervoi superiori la nivelulneuronilor de proiecie din nc.bazali

317.medierea autonoma la nivelul efectorilor

318.medulosuprarenala

Anatomic i funcional medulosuprarenala este un ganglion simpatic gigant, al crui celule

postganglionare nu au prelungiri i secret (ca i neuronii simpatici postganglionari) catecolaminele

(adrenalina 80 % i noradrenaliana 20 %) pe care le vars n snge; ea se dezvolt din ectodermul

crestelor ganglionare.

Aciunea acestor hormoni este identic cu efectele excitaiei sistemului nervos simpatic; de

fapt terminaiile simpatice elibereaz aceleai catecolamine, dar n proporie invers. Principalele

aciuni ale acestor hormoni (care sunt i mediatori chimici ai sistemului nervos simpatic) sunt:

-noradrenalina determin contracia musculaturii netede din peretele vaselor (vasoconstricie),

relexarea musculaturii netede, n paralel cu contracia sfincterelor de la nivelul tubului digestiv, ca

i de la nivelul vezicii urinare;

-adrenalina are efect difereniat asupra musculaturii netede a vaselor din diferite teritorii; ea

produce vasoconstricie, la nivelul tegumentului i a organelor interne, n paralel cu vasodilataie,

la nivelul vaselor din muchii striai, ca i la nivelul coronarelor. Acionnd asupra inimii,

adrenalina are drept efect o cretere a forei de contracie a muchiului cardiac i o creterea

frecvenei de contracie, ceea ce are drept consecin creterea debitului cardiac.

Adrenalina are efecte predominant metabolice i energetice, acionnd asupra

metabolismului intermediar prin stimularea glicolizei i lipolizei, ce produc glicogenoliz i

hiperglicemie, mobiliznd grsimile din depozitele adipoase i catabolismul acizilor grai liberi din

snge. Aciunea adrenalinei se manifest att prin creterea tonusului centrilor nervoi vegetativi

din trunchiul cerebral, ct i prin creterea excitabilitii neuronilor corticali.319.reglarea secretiei medulosuprarenalei

Reglarea secreiei medulosuprarenalei se face prin mecanisme neuroumorale. Rolul de

stimulator l are sistemul nervos simpatic i glicemia; scderea glicemiei stimuleaz secreia de

catecolamine, iar creterea glicemiei o diminu. Stress-ul i suprasolicitrile stimuleaz secreia

medulosuprarenei. n somn i n condiii bazale, secreia este sczut. n efort fizic, la frig, n

hipotensiune, emoii, se produce o secreie mrit de catecolamin, n care proporia celor 2

hormoni se poate schimba: n stress-uri cu care individul este obinuit crete noradrenalina, iar n

stress-uri neobinuite crete adrenalina.Scderea concentraiei sanguine a hormonilor corticoizi i creterea concentraiei de noradrenalin secretat de medulosuprarenala stimuleaz adenohipofiza n sensul sporirii secreiei de hormon corticotrop ACTH (adrenocorticotrop). Acesta stimuleaz corticosuprarenala n sensul secreiei de hormoni corticoizi. Creterea concentraiei sanguine a hormonilor corticoizi inhib secreia de ACTH din partea adenohipofizei, iar scderea concentraiei de ACTH are ca efect reducerea secreiei de hormoni corticoizi din partea corticosuprarenaleiReglarea secreiilor medulosuprarenalei se realizeaz independent de hipofiz, pe cale neuroumoral i nervoas (v. metabolismul glucidelor). Pe cale nervoas, prin intermediul scoarei, are loc adaptarea secreiilor medulosuprarenalei i de aici activitatea visceral la solicitrile mediului extern.320.modificari autonome in somn

Hipotonie muscular generalizat (cu excepia sistemelor cardiovascular, respirator i oculo-motor).

Micri oculare rapide n special dreapta stnga.

Activarea n proporie de 70 80% a masei neuronale cerebrale, crete metabolismul,

vascularizaia, volumul cerebral, temperatura cu 1oC

Excitaie a organelor sexuale.

321.modificari fiziologice in raspunsul la stres Cnd exist un volum mare de informaii de asimilat, nceputul vieii profesionale.

nceputul vieii de relaie (curtare, cuplu, etc.).

n sarcin.

n stresul acut.

n situaii de izolare.