1. OBLIGATIILE ASISTENTILOR IN INGRIJIREA BOLNAVULUI sa-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala & evolutia bolii

acestuia; sa comunice medicului tot cea observat la bolnav, in cursul zilei sau noptiiDaca observatiile sale sunt sistematice si complete vor putea fi valorificate de medic. Asistenta va sta cat mai mult la patul bolnavului si va urmari:-comportamentul bolnavului(faciesul, starea psihica, reactivitatea generala, somnul)-functiile vitale si vegetative ale organismului-aparitia unor manifestari patologice

2. POZITIA BOLNAVULUI IN CARE ACESTA STA IN PAT Bolnavul cautasa menajeze partea dureroasa (in pleurita sau fractura costala-

bolnavulsta p partea sanatoasa: in ulcerul gastric sau duodenita-bolnavul sta in decubit ventral sau in decubit lateral stang)

Pozitie ghemuita(in ulcerul gastric penetrant-bolnavul exercitand si o presiunecu pumnul asupra regiunii dureroase)

Pozitie sezanda (oropnee) (in afectiuni cardiace insotite de insufic circ, in afectiuni pulmonare)

Decubit lateral cu spatele indreptat spre lumina(foto-fobie, meningita tuberculoasa)

Pozitie in “cocos de pusca” (capul in hiperextensie si membrele inferioare flectate-art coxofemurala si cea a genunchiului)

Opistotonus(bolnavul se afla in hiperextensie sub forma unui arc cu concavitate dorsala, corpul sprijinindu-se pe ceafa sicalcaie: in tetanos)

3. TIPURI DE FACIESURI Fata anxioasa, cianotica(bolnavii cu insufic circulatorie grava) Fata acoperita cu sudori reci, ochii infundati si inconjurati de cearcane albastre,

nasul ascutit si privirea anxioasa-fata peritoneala)-in peritonita, ileu, alte afectiuni abdominale grave

Fata congestionata, agitata, cu ochii sclipitori (boli infect grave) Fata exprima spaima(boala basedow) Fata rotunda, asemanatoare cu luna plina(in mixedem) Trasaturile fetei din jurul gurii, ochilor si narilor simuleaza un ranjet, cu

fruntea incretita adanc, intristata (in tetanos)

4. INTERPRETAREA REZULTATELOR UNEI MASURARI DE TEMPERATURA CU EXEMPLIFICAREA VALORIOR

Temperatura normala (fiziologica): 36-37C-afebril Valori patologice: hipertermie: 37-38C=subfebril; 38-39C=febra moderata;

39-40C=febra ridicata; 40-41C=hiperpirexie; hipotermie sub 36C

5. ENUMERATI LOCURILE DE MASURARE ALE PULSULUI SI DESCRIETI TEHNICA DE MASURARE

Masurarea in artera radiala,carotida, cubitala, humerala, femurala, poplitee, tibiala posterioara, pedioasa

Pregatirea bolnavului (fizica si psihica):-se anunta bolnavulca i se va masura pulsul-se explica bolnavuuimodul demasurare(o stare emotiva ii poate modifica valoarea pulsului)

-bolnavul este mentinut in stare d rapaus fizic si psihic 5-10 min cu bratul sprijinit pentru relaxarea muschilor antebratului-spalarea mainilor-se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in continuarea policelui-se pozitioneaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbratiseaza antebratul-se exercita o usuoara presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor(index, mediu si inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului-se numara zvacniturile percepute urmarind secundarul cronometrului timpde un minut(se incepe numaratoarea de la ¼, ½, ¾ sau 1min)

Notarea cifrica in carnetul propriu-se noteaza incarnetul propriu numelesi pren bolnavului salonulsipatul, data, val masurate(dimi si seara)

6. DEFINITI: Polakiurie-mictiuni frecv cu cantitati mici Disurie-eliminarea urinei cu dificultatesi dureri Ischiurie (anurie)- imposibilitatea de a urina Enurezis- pierderea involuntarea de urina in timpul noptii Nicturie- egalarea sau inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si

cantitatea de urina emisa noaptea fata de cea emisa in cursul zilei

7. CULOARE A TEGUMENTELOR INDIFERITE AFECTIUNI Paloarea (decolorare)- permanenta(in cazd d anemie): paloarea instalata

brusc(hemoragii, colaps,soc iminent) Cianoza- sau coloratie albastruie a tegumentelor si a mucoaselor (in afetiuni ale ap

resp,circulator si unele boli cardiace congenitale): discreta (lobul urechilor, extremitatile degetelor): foarte intensa(la nas, buze, ochi): foarte intensa (toata fata, limba)

Roseata pielii apare in emotii, in cursul efortului fizic, febra, in unele afect hemoragice

Coloratia galbena a tegumentelor (in icter, in urma consumarii unor med k atebrina, acid piric sau poatesemnala aparitia unei boli infectioase); cul “galbena k paiul” (cancer si anemie pernicioasa)

Bronzata (boala lui addison) Bruna (in ciroza hepatica) Cenusie-murdara (supuratii pulmonare cronice)

8. SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI COMBATEREA SIMPTOMELOR UNUI BOLNAV CU AFECTIUNI RESPIRATORII Zilnic, se masora pulsul, respiratia si diureza si se noteaza in foaia de observatie Se moasoara temperatura, urmarindu-se evolutia febrei In pusee febrile se aplica comprese reci sau impachetari reci ale trunchiului Durerea toracica (junghi) se combate prin aplicatii locale calde antinevralgice, o

fiola mialgin i.m de 2/3 ori/zi Dispneea si cianoza necesita oxigenoterapie(6 l/min) Tusea, fiind chinuitoare si dureroasa in faza a doua, fiind necesara permeabilitatea

cailor respiratorii prin eliminarea expectoratiei, se recomanda bolnavilor sa tuseasca de mai multe ori pe zi

Pentru usurarea eliminarii expectoratiei se administreaza fluidifiante ale secretiei bronsice(sirop expectorant, bromhexin)

In accesele de tuse asmatiforma se administreaza bronhodilatatoare spasmofilitice In infectii bronsice se administreaza antibiotice(antibioticul, doza si ritmul sunt

prescrise de medic)

9. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU ASTM BRONSIC Bolnavul va fi adus in pozitie sezanda, eventual la marginea patului, insa

sprijinindu-l in pozitia cea mai comoda cu ajutorul anexelor sau cu ajutorul bratelor

Se anunta medicul, se sterge bolnavul de transpiratie, se pregatesc medicamentele de urgenta: bronhodilatator(fiolesitablete); antialergic(HHC-fiole); cardiotonic; diurtic; sedative (diazepam, romergan)

Oxigenoterapie In cazuri grave, bolnavul se conecteaza la aparatul de respirat Asistenta va sfatui bolnavul cum sa previna noi crize de astm: evitarea emotiilor,

starilor de tensiune, surmenajul fizic si intelectual, evitarea expunerii la frig, umezeala, atmosfera poluanta, a alergenilor cunoscuti evitarea unor alimente posibil alergizante (oua, cioco, fragi, capsuni, conserve)

Asistenta trebuie sa stie sa diferentieze astmul bronsic de astmul cardiacIn astm bronsic: bradipnee cu expir prelungit, bolnavul este gasit in pozitie sezanda in ortopnee cu capul inclinat spre spate; bolnavul este chinuit de setea de aer, tegumentele sunt palide acoperite de transpiratie; bradicardie.In astm cardiac: dispneea este polipneica, predminant inspiratorie, tahicardie. Criza poate evolua sub o forma mai grava: edem pulmonar cand sufocarea se agraveaza, cianoza, expectoratie rozee, spumoasa.

10. INGRIJIREA BOLNAVULUI CU B.P.O.CBolnavul purtator al unei B.P.O.C (cu bronsita cronica, emfizem, astm bronsic) prezinta o insuficienta respiratorie cronica, care datorita unor suprainfectii bronsice, declanseaza pusee acute de insuficienta respiratorie. Masurile care se iau urmaresc:

Combaterea hipoxemiei prin oxigenoterapie care se administreaza cu prudenta ½-1 l/min

Combaterea obstructiei prin aspiratia bronsica sau chiar respiratiei asistata dupa traheostomie

Combaterea inflamatiei cu antibiotice, corticoizi, a hipersecretiei cu bisolvon, bromhexin, combaterea spasmului(miofilin)

11. CAUZELE INSUFICIENTEI RESPIRATORIICauzele insufic resp acute pot fi d orig bronhopulmonara si extrapulmonaraCAUZELE BRONHOPULMONARE: stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare(laringe, trahee), corpi straini, edem quincke, laringite acute, crup difteric, neoplasme, bronhoalveolite de aspiratie, crize de astm, reducerea intinsa a campului respirator (pneumotorax sponta, pleurezie masiva, pneumonie si bronhopneumonie grava, emfizem pulmonar, B.P.O.C acutizata)CAUZELE EXTRAPULMONARE: alterarea functiei centrului respirator (intoxicatie cu barbiturice, opiacee), afectiuni sangvine si metabolice care perturba transportul si utrilizarea tisulara a oxigenului (anemii, blocaje ale hemoglobinei), cauze cardiovasculare, afectiuni spastice ale muschilor respiratori, afectiuni nervoase, come.

12.MONTAREA ELECTROZILOR PENTRU EFECTUAREA UNUI EKG Se monteaza pe partile moi ale extremitatilor placile de metal ale electrozilor. Sub

placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata in pasta speciala pentru electrozi. Cei 10 electrozi (4 ptmembre si 6 precordiali) se fixeaza pe bolnav astfel: -montarea electrolizilor pe membre: Rosu=mana dreapta, Galben=mana stanga, verde=picior stang, negru=picior drept

-montarea electrolizilor precordiali: V1= spatiul IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului; V2= spatiul IV intercostal, pe marginea stanga a sternului; V3 intre v2si v4; V4=spatiul5 intercostal stang pe linia medio-claviculara(apex); V5= la intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara stanga; V6=la intersectia dintre orizontala dusa din V4 silinia axilara mijlocie stanga.

13. SEMNE OBIECTIVE SI SUBIECTIVE ALE STARII DE COLAPS:

Bolnavul inert, somnolent, in stare de prostratie sau agitatie Tegumente palide de cul pamantie, transpiratie Extremitati reci, palide, uneori cianotice Fruntea acoperita cu transpiratie rece; Puls foarte tahicardic si greu perceptibil(mic) T.A. maxima coborata sub100mm Hg si chiar sub 70-80 mm Hg Tahipnee; hipotermie; varsaturi; diaree(uneori); anurie sau oligurie,sete accentuata.

14. SEMNELE CLINICE ALE UNUI INFARCT MIOCARDIC Durerea precordiala sau retrosternala; hipotensiunea arteriala; Febra apare la 12-24 ore de la debut Uneori stare de soc(soc cardiogen) manifestata prin paloare, tegumente reci si

umede, puls rapid filiform, alterarea starii generale si oligurie grava

15. FUNCTIILE VITALE CARE SE URMARESC LA BOLNAVII CU INSUFICIENTA CARDIACA Se urmaresc zilnic T.A,pulsul central si periferic, respiratia, diureza, tranzitul

intestinal, temperatura Se urmaresc semnele de agravare si complicatiile carepot aparea(edemul

pulmonar, embolia, tromboflebita, sindromul Adam Stockes) si se anunta imediat medicul

Combaterea starilor de constipatie prin clisma, in cazuri mai grave prin purgative(retentia materialelor fecale si meteorismul ridica diafragmul, ingreunand functia respiratorie)

Asistenta va tine evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate Se urmareste zilnic greutatea corporala dupa evacuarea scaunului si a urinei insa

inainte de masa 19. TIPURILE DE EXAMINARE A URINEI

Examenul urinei cuprinde un examen: Macroscopic (volum,densitate,culoare, miros, aspect) Microscopic(sediment:elemente figurate, cilindri, celule epiteliale) Bacteriologic Fizico-chimic al urinei (reactia, ionograma, compozitia chimica: uree, creatinina,

clorurie,proteinurie)

Studiul cantitativ alelementelor figurate si al cilindrilor din urina se face prin testul addis-hamburger

20. MANIFESTARI CLINICE IN RAA In etapa prodromala-in 75% din cazuri este gasita infectia streptococica. In aceasta

etapa asistenta participa la prelevarea exsudatului faringian precum si la manevre de terapie locala faringiana

La debut-apar poliartralgii, stare febrila si impotenta functionala. Asistenta va recurge la tehnicile de ingrijire a pacientului imobilizat la pat, va participa la administrarea regimului alimentar specific

Cand debutul este cardiac cu palpitatiisi dureri precordiale asistenta va folosi tehnicile de ingrijire ale pacientului cu afectiuni cardiace

Exista si debutul abdominal. In aceasta situatie asistenta va ingriji pacientul in functie de simptomul predominant (calmarea durerilor abdominale, supravegherea varsaturilor si a diareei conform tehnicilor cunoscute)

Manifestarile neurologice sunt mai putin frecvente. Acesteasunt incadrate in ceeace numim coreea sydenham (in 5% din cazuri). Ea este rezultatul unei meningoencefalite. Asistenta ingrijeste pacientul cu coree corespunzator tehnicilor de ingrijire a pacientului cu afectiuni neurologice

Manifestari cutanate:-se intalnesc rar tot in procent de 5% -se caract prin: eritemul marginat, circinat sau inelar

21. TRATAMENTUL BOLNAVILOR CU RAA Repaosul la pat –pacientul se ingrijeste ca atare: igiena corporala; schimbarea lenjeriei

de pat; schimbarea lenjeriei intime Terapia cortizonica: presupune administrarea unei alimentatii desodate fara grasimi;

asistenta are grija de administrarea corticoidului ales de medic fie p cale orala fie pe cale parentala; cel mai folosit este prednisolonul in doza de 1mg/Kc/zi la adult si 2 mg/Kc/zi la copii

Terapia antistreptococica-asistenta efectueaza injectiile cu penicilina G dupa indicatiile medicului

Tratament profilactic-cu moldamin

22. SIMPTOMATOLOGIA DIN STENOZA ESOFAGIANA Debutul bolii este anuntat de aparitia disfagiei, care initial survine doar in inghitirea

alimentelor solide. Ulterior, disfagia se accentueaza si bolnavul nu mai poate inghiti nici lichidele. Esofagul se va dilata deasupra stricturii si alimentele se vor acumula in punga formata; din cand in cand bolnavul va avea nevoie sa goleasca aceasta punga, prezentand varsaturi esofagiene. Pe masura c va fi redusa posibilitateade alimentare, bolnavul va slabi si se va deshidrata.

23. SIMPTOMELE DIN UGDSimptomele ugdsunt caracteristice, ele pemitand singure diagnosticul, simptomul cel mai constant si care in mod obisnuit il determina p bolnav s se prezinte la medic, este durereaDurerea are o localizare epigastrica, este intensa, se insoteste de o senzatie de arsura si deseori iradiaza in spate. Sediul durerii paresa aiba o legatura cu sediul ulceratiei: durerea localizata in partea sup a epigastrului sau in stanga liniei mediane a epigastrului si iradiind instga vertebrelor T11si T12 este intalnita in ulcerul micii curburi a stomacului; durerea localizata in dreptul liniei mediane, cu iradiere spre rebordul costal drept sau in dr vertbr T11si T12 apare

in ulcerele localizate pio-duodenal. Caracterul cel mai pretios pcare il are durerea este periodicitatea: durerile apar in perioade de 1-3sapt separate prin perioade de liniste, in care bolnavul nu se plangede dureri, chiar daca nu respecta regimul alimentar. . Un alt caracter al durerii consta in faptul ca are un ritm orar in raport cu orele mesei. Uneori, durerea apare imediat dupa masa (durere precoce), ca in ulcerele localizate juxtacardial sau pe mica curbura gastrica; alteori, apar la 2 - 4 ore dupa masa (duwrs tardiva), cum se intampla in localizarea piloroduodenala a ulcerului. Uneori durerile apar nocturn, catre miezul noptii sau catre orele 3-4 dimineata (in ulcerul duodenal), in alte cazuri de ulcer duodenal, durerea poate sa se insoteasca de o senzatie de foame (foame dureroasa). In general, durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de ingestia de alimente sau de bicarbonat de sodiu (sau alte alcaline). Pe masura ce ulcerul devine cronic si apar leziunile de perigastrita sau periduodenita, durerea devine aproape permanenta, periodicitatea si ritmul orar avand tendinta sa fie mai putin marcate. Senzatia de arsura retrostemala (pirozis) este un semn des intalnit, care uneori inlocuieste durerea si are un caracter ritmic si periodic. De asemenea, mai pot aparea eructatii acide, gust acru sau amar in gura. Varsaturile, cand apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive, dupa localizarea gastrica sau duodenala a ulcerului, ele fiind determinate de mese mai copioase, de abateri de la dieta, de consumul de bauturi alcoolice. Varsaturile contin alimente, sunt abundente si au miros acid; uneori, bolnavul vomita numai suc gastric pur. O caracteristica a varsaturilor este aceea ca atenueaza durerea, deseori chiar o fac sa dispara, motiv pentru care unii bolnavi isi provoaca singuri varsaturile. Pofta de mancare este normala sau crescuta. Daca bolnavul scade in greutate in perioadele dureroase si se spune ca nu mananca, aceasta nu se intampla prin pierderea apetitului, ci prin frica de a manca, pentru a nu avea dureri.

24. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL UGDDiagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:Gastrita cronica, boala cu evolutie mai capricioasa, in care durerea nu are caractere de periodicitate si ritmicitate, ea fiind mai persistenta. Examenul sucului gastric arata hipoaciditate sau normoaciditate si mucus in cantitate mare, iar la examenul radiologie lipsesc nisa si modificarile cicatriceale, aparand doar modificari ale pliurilor mucoasei.Cancerul gastric apare mai frecvent dupa varsta de 50 de ani, boala are un istoric mai scurt, apetitul este scazut pana la inapetenta, bolnavul slabeste, durerile au un caracter aproape continuu. La examenul obiectiv se constata ca bolnavul este palid, slabit, iar laboratorul arata anemie, viteza de sedimentare crescuta; radiologie, apar aspecte caracteristice.Colecistita cronica este mai frecventa la femei; se manifesta cu dureri fara periodicitate, declansate de alimente grase, prajeli, oua si care nu sunt calmate de alcaline. Durerile predomina in hipocondrul drept si iradiaza spre epigastru si mai ales spre spate si umarul drept.

25. COMPLICATIILE UGD-ENUMERARE Hemoragia gastro-duodenala Perforatia Stenoza Malignizarea

26. DIAGNOSTICUL POZITIV DE CANCER GASTRICDiagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele furnizate de exam clinic si radiologic, precum si pe examenele complementare si mai ales pe fibroscopie si biopsie. In situatia unei suspiciuni de cancer e preferabil sa recurgem la o laparotomie exploratoare cu examen histopatologic extemporaneu.

27. FACTORII DE RISC PENTRU CANCERUL COLORECTALPolipoza familiala, polipii coloniei adenomatosi, afect inflamatorii colonice(colita ulcerohemoragica, difuza, cu debut inainte de 25 d ani dupa 10 ani d boala, boala crohn, diverticuloza rectosigmoidiana). Mai joaca un rol etiopatogenic, dieta saraca in fibre, bogata in glucide rafinate si grasimi animale, obisnuita in tarile dezvoltate(anglia franta sua) si dieta saraca in fructe si vegetale. Au mai fost incriminate sarurile biliare, amoniacul, (concentratia maxima in sigmoid), flora anaeroba (crescuta in infectiile care modifica sarurile biliare), factorii imunitari, hormonai, infectiosi (virusul citomegalic), factorii toxicochimici si radiatiile ionizate

28.ICTERUL HEMOLITIC-MECANISM DE PRODUCERE, CAUZEIcterul hemolitic: cresterea hemolizei (mari distrugeri de eritrocite) are doua consecinte principale: cantitatea crescuta de bilirubina si anemia. Bilirubina mult crescuta va depasi capacitatea celulelor hepatice de a o excreta, iar excesul de pigment biliar ramane in sange, constituind icterul. in acest icter, celula hepatica este normala, iar caile biliare sunt libere. Anemia importanta va avea drept consecinta hipoxia hepatocitelor, si daca dureaza mai mult timp, le va afecta. Astfel, icterul - care la inceput a fost pur hemolitic -incepe sa capete o patogenie mixta, adaugandu-se factorul hepatocelular. Pe de alta parte, excesul de pigment biliar excretat duce, cu timpul, la formarea unor trombi biliari si a unor calculi de bilirubina in caile biliare. in acest mod, la patogenia icterului se mai adauga un factor mecanic. in icterul hemolitic este crescuta numai bilirubina indirecta, iar bilirubina directa va creste abia mai tarziu, datorita unor factori etiopatogenici supraadaugati: factorul obstructiei si factorul hepatocelular. O alta consecinta a excretiei crescute de bilirubina consta in cresterea urobilinei si a urobilinogenului in urina.

29. ICTERUL OBSTRUCTIV-MECANISM DE PRODUCERE, CAUZEIcterul obstructiv sau mecanic este provocat de un obstacol situat pe caile biliare, care impiedica scurgerea bilei, provocand staza si hipertensiune pana la canaliculele acinilor hepatici. Canaliculele biliare supuse mult timp unei presiuni crescute se rup si se creaza comunicari cu capilarele sanguine si cu spatiile limfatice. Astfel, elementele componente ale bilei patrund in sange, unde le vom gasi in cantitati crescute: hiperbilirubinemie directa, hipercolalemie (crestere a sarurilor biliare), hipercolesterolemie. Urobilina si urobilinogenul vor fi normale sau scazute. Cauzele care duc cel mai des la aparitia icterelor prin obstructie sunt: calculoza coledociana, cancerul capului de pancreas, cancerul ampulei Vater, stenozele co-ledociene, pancreatita cronica hipertrofica. Persistenta stazei si a hipertensiunii biliare va provoca, cu timpul, si leziuni hepatocelulare, iar la patogenia icterului se adauga un nou factor - si drept consecinta - apar in sange si in urina elementele caracteristice icterului parenchimatos.

30. RISCURI SI PRECAUTII LEGATE DE OXIGENOTERAPIEUnul dintre cele mai frecvente riscuri este barotrauma, cauzata de presiune ridicata din cauza incapacitatii de a stabili o balanta intre presiunea oxigenului din camera si mediul ambiant.Se utilizeaza in toate formelede insufic respacuta:

o Sa se asigure ca in prealabil au fost dezobturate caile aerieneo Sa se asigure sonde nazale sterileo Sa se asigure umidificarea oxigenului(2/3apa si 1/3alcool etilic)o Asistenta va introduce sonda nazala pan infaringe(o lungime egala distantei care

separa nasul de lobul urechii)o Se verifica debitul(16-18l/min)

o Asistenta trb s stie k oxigenoterapia irationala prea indelungata sau concentrata poate duce la efecte nedorite

31.TABLOUL CLINIC SI SEMNELE DE GRAVITATE IN SOCUL ANAFILACTICo Scaderea tensiuniio Tahicardie/bradicardie, stop cardiaco Bronhospasm, edem glotico Anamneza:contact cu un alergen cunoscut posibil alergen neco urticarie, angioedem, hipotensiune arterială cu colaps circulator, bronhospasmo Simptomele apar la cateva minute dupa expunerea la alergen si cu cat reactia este mai

rapida cu atat este mai grava.Primul simptom este senzatia de rau general pe care o incearca pacientul. in Tabelul 1 sunt enumerate semnele si simptomele care confirma diagnosticul de reactie anafilactica.O buna definitie clinica a reactiei anafilactice tine cont de prezenta a doua manifestari severe: dificultatea respiratorie (prin edem laringian sau criza de astm) si hipotensiunea.1Tabelul 1. Semnele si simptomele unei reactii anafilacticeSIMPTOME: Prurit la nivelul buzelor, palatului, ochilor, mainilor si picioarelor, Disfonie, Dispnee, Palpitatii, Disfagie, Crampe abdominale si greataSEMNE: Urticarie, Flushing, Angioedem, Edem laringian, Wheezing, Tahicardie, Hipotensiune, Colaps, Voma si diaree

32.DIAGNOSTICUL STOPULUI CARDIACDiagnosticul opririi cardiorespiratorii presupune prezenta urmat criterii definitorii:*absenta zgomotelor cardiace si a pulsului periferic perceptibil la nivelul arterelor carotide si femurale(bilateral)*absenta respiratiei spontane*abolirea starii e constienta,+-midriaza,+-convulsii

33. OBIECTIVELE DE INGRIJIRE ALE UNUI BOLNAV COMATOS IN PERIOADA DE INCONSTIENTA

o Mentinerea libartatii cailor aeriene supo Mentinerea echilibrului volemic (hidric si electrolitic)o Pastrarea integritatii cutanate,cuevitarea aparitiei leziunilor de decubit (escarelor) si a

leziunilor traumatice (accidentale)o Pastrarea integritatii mucoasei buzelor si cavitatii bucaleo Pastrarea integritatii corneii, cu evitarea keratietelor si aparitia ulcerelor corneeneo Mentinerea echilibrului termico Mentinerea eliminarii urinare si fecaleo Suportul psihologic al familiei/apartinatorilor pacientului inconstient