1. Neurocraniul la mamifere:

- este alcatuit din 3 parti: posterioara, mijlocie si anterioara.partea posterioara: - este formata din bazioccipital, lateral de exoccipital, iar posterior de supraoccipital.partea mijlocie: - este alcatuita din bazisfenoid in partea bazala, alisfenoid lateral, si de parietale.partea anterioara: - formata din presfenoid, orbitosfenoid si de frontal.- prin sudarea bazisfenoidului cu presfenoidului => corpul osului sfenoid, saua turceasca si fosa glandei hipofize.- neurocraniul prezinta intre cele 3 mari parti ale sale 2 fisuri: - fisura posterioara.

- fisura anterioara.fisura posterioara: - in cursul dezvoltarii, se subdivide datorita incorporarii capsulei otice. Capsula otica va da nastere

la partea pietroasa si cea mastoidiana a temporalului. - din subdiviziunea posterioara => gaura jugulara si gaura rupta.

fisura anterioara: - devine ulterior fisura orbitala superioara.

2. Desmocraniul:

- capsula mezenchimatoasa care inconjoara encefalul.- se formeaza la inceputul L2 in jurul notocordului si se intinde pana la mg. post. a fosei hipofizare.- condensarea mezenchimului se continua: ant.- reg. nazala.

lat. - mezodermul capului. ventral - mezenchimul arcurilor branhiale.

- dupa procesul de clivare rezulta: - portiune profunda, va forma meningele cerebral. - portiune superficiala, ulterior se va forma craniul membranos.

3-5. Condrocraniul:

- procesul de condrificare incepe in S7, numai in reg. bazei craniului.- prezinta 2 segmente: - segment cordal, include partea rostrala a notocordului. - segment precordal, in prelungirea segm. cordal. segmentul cordal: -prezinta 2 parti: - segmentata, formeaza reg. occipitala.

- nesegmentata, formeaza reg. otica.

- din mezenchimul partii segmentate => placa bazala, din prelungirile acesteia => tectul sinotic. Intre placa bazala si tectul sinotic apare marea gaura occipitala.- partea nesegmentata este repr. de capsula otica, care va trimite o prelungire=creasta parotica. Capsula otica devine partea pietroasa si mastoidiana a osului temporal.

segmentul precordal: -contine prozencefalul.- alcatuit din cartilajele hipofizare continuate cu trabeculele craniului(Rathke). Trabeculele fuzioneaza, iar de pe partile lat. se desprind 2 lame: - post. = alisfenoid, => aripa mare sfenoid.

- ant.= orbitosfenoid,=>aripa mica sfenoid. - intre alisfenoid si orbitosfenoid se gaseste fisura anterioara (trec n. III,IV,VI si ram. oftalmica a lui V), devine fisura superioara separandu-se inf., orificiul n. maxilar.

-procesul de condrificare se incheie la mijl. lui L3, limita dintre oase nu este inca evidenta.

6. Fontanelele:

- sunt 6 principale: 2 mediane si 4 laterale. cele mediane cuprind: f. sagitala, anterioara si posterioara.- fontanela sagitala (Gerdy): - aflata intre oasele parietale, in partea post. a suturii sagitale.

- la nastere 30% nu sunt inchise.- fontanela anterioara (bregma): - are forma romboida si se afla intre oasele parietale si frontal, la intalnirea

suturilor sagitala, coronara si frontala. - nu se inchide pana la 2 ani, daca se inchide mai tarziu sau este mai

mare=>hidrocefalie. - fontanela posterioara(lambdoida): - aflata intre oasele pariteale si occipitale, la intalnirea suturilor sagitala cu

lambdoida.

- se inchide in lunile 3-6. fontanele mediane sunt: - fontanela antero-laterala(sfenoidala): aflata la intalnirea aripii mari a sfenoidului cu

frontalul, parietalul si scuama temporalului.- fontanela postero-laterala(mastoidiana): aflata la intalnirea suturilor lambdoida,

parietomastoidiana si occipitomastoidiana. - exista si fontanele accesorii: fontanela nazo-frontala, medio-frontala si cerebeloasa.

7. Dezvoltarea hipofizei:

- are origine dubla: - adenohipofiza provine dintr-o invaginare ectodermala din tavanul stomodeumului, punga lui Rathke, in S4. Insertia in tavanul stomodeumului devine pedicul, care dispare in S6.

- origine nervoasa, in S5 din podeaua diencefalului apare un infundibul. Acesta in S7 ia contact cu punga lui Rathke prin peretele post. al pungii. Peretele ant. al pungii devine lob anterior, peretele post. ramas in urma ca dezvoltare, devine lob intermediar iar din infundibul va rezulta peretele posterior(neurohipofiza).

- anomalii: la nivelul pungii lui Rathke.

8. Regiunea branhiala:

- apare si se dezvolta intre S4-S6 pe partea ventro-lat. a extr. cefalice.- este in raport cu creierul posterior, iar in profunzime proemina pe peretii lat. ai laringelui primitiv.- este formata din arcurile branhiale, pungi branhiale, membrane branhiale si campul mezobranhial. - arcurile branhiale: -sunt 6 vizibile prin faringe, dar la ext. sunt vizibile doar 4.

-la interior sunt separate de santurile (pungile) branhiale endodermale. -la exterior sunt separate de santurile branhiale ectodermale.

9. Arcul I branhial (mandibular):

- se scindeaza in 2 muguri: - mugurele mandibular. - mugurele maxilar.

-mugurele mandibular: se alungeste dorso-ventral. pe linia mediana ia contact cu cel de pe partea opusa si fuzioneaza in L2=>falca inf.din ectodermul sau se dezvolta: tragusul, tegumentul buzei inf. si partea inf. a tegumentului

obrazului(sub linia tragus-comisura bucala).- mugurele maxilar: reprezinta o proeminenta verticala din extr. post. a mugurelui mandibular. se alungeste spre medial, si impreuna cu mugurele nazal medial si cu mugurele maxilar opus

participa la formarea falcii sup. din ectodermul sau se dezvolta: tegumentul buzei sup. fara filtru si tuberculul labial, tegumentul

obrazului situat intre linia tragus-comisura bucala inferior si sup. linia tragus-unghi lat. al fantei palpebrale.

- din ambii muguri apar: tegumentul reg. temporale, lama linguala, lama dentara, lama labiogingivala (este subimpartita prin resorbtia celulelor din centrul ei in: lama labiala si lama gingivala).

- cartilajul arcului I = cartilajul Meckel.- este inervat de nervii Vb si Vc si vascularizat de artera maxilara.- derivatele arcului I sunt: mm. masticatori (temporal, maseter, pterigoidian lat. si medial), m. tensor al valului

palatin, m. tensor al timpanului, pantecele ant. al digastricului, m. milohioidian.mandibula, ciocan, nicovala, maxilarul zigomatic, scuama temporalului, lig. anterior al

ciocanului, lig. sfenomandibular.

10. Arcul II branhial (hioid):

- se dezvolta caudal.- partea sa cea mai distala=plica operculara, care acopera arcurile III, IV si le impinge in profunzime impreuna cu

santurile ectodermale 2,3,4.- treptat se apropie de proeminenta cardiaca => sinusul cervical, care va fi limitat astfel: sup.: arc II.

inf.: proem. cardiaca.

post.: proem. somite occ. lat.: primordiile SCM.

- fuzioneaza cu proeminenta cardiaca, sinusul cervical devenind astfel vezicula ectodermala, care se resoarbe fara sa lase urme.

- din ectodermul sau se formeaza: tegumentul regiunii antero-lat. a gatului, tegumentul pavilionului urechii. - cartilajul arcului II = cartilajul Reichert.- este inervat de nervul VII(facial) si vascularizat de arterele stapediana si hioidiana.- derivatele arcului II sunt: mm. mimicii(buccinator, auricular, frontal, platisima, orbicular al gurii si al globului ocular)

m. stilohioidian, m. stapedius, pantecele post. al digastricului. scarita, procesele stiloide, coarnele mici si ½ superioara a osului hioid, lig. stilohioidian. – mm. mimicii pot ajunge in teritoriul arcului I datorita lipsei partii ant. a santului ectodermal 1.

11. Arcul III branhial:

- este inervat de nervul IX (glosofaringian) si vascularizat de ACC, ACI si ACE.- derivatele sale sunt: m. stilofaringian, m. constrictor superior si mijlociu al faringelui.

coarnele mari si parteainferioara a hioidului, glomusul carotic.- in S9 glomusul carotic situat initial antero-medial de ACI, va cobora si va ajunge la originea celor 2 artere din ACC.- glomusul carotic este inervat de: n. Hering-Breuer (din n. IX).

n. Cyon-Ludwig (din n. X). un filet din simpaticul cervical.

12. Arcurile IV, V si VI branhiale:

arcul IV: - este inervat de n. laringeu superior. - derivatele sale sunt: m. cricotiroidian, m. constrictor inferior al faringelui.

cartilajele laringelui fara cricoid.arcul V (rudimentar) si arcul VI (pulmonar): - sunt inervate de n. laringeu recurent.

-derivatele lor sunt: cartilajul cricoid, aritenoide, corniculate, cuneiforme, primul inel traheal si mm. intrinseci ai laringelui.

14. Pungi branhiale endodermale:

- santul 1: -mucoasa urechii medii, mucoasa trompei lui Eustachio, lama interna a membranei timpanice, mucoasa antrului mastoidian.

- santul 2: -tonsila palatina, reces supratonsilar.- santul 3: -timus, paratiroidele inferioare.- santul 4: - paratiroidele superioare, reces piriform.- santul 5: -corp ultimo-branhial.

13. Pungi branhiale ectodermale:

-sunt 4 perechi, tranzitorii si dispar fara sa lase urme. - doar prima evolueaza => epiteliul conductului auditiv extern si epiteliul care acopera fata externa a timpanulu.

15. Dezvoltarea limbii:

- corpul limbii este de natura ectodermala si se dezvolta din 3 tuberculi linguali: unul median si doi laterali.-tuberculul median apare in S4, iar tuberculii laterali apar in S5.

- radacina limbii este de natura endodermala si se formeaza pe baza copulei.- intre radacina si corpul limbii se afla santul terminal, care are in varf foramen caecum.- unirea radacinii cu corpul limbii se realizeaza la sfarsitul lui S6.- ordinea diferentierii papilelor este: filiforme, foliate si circumvalate.- anomaliile in dezvoltarea limbii sunt: - aglosia: lipsa totala a limbii datorita neformarii celor trei muguri linguali.

- macroglosia: limba dezvoltata exagerat. - microglosia: limba de dimensiuni reduse. - despicatura transversala a limbii: nefuzionarea corpului cu radacina limbii.

- bifiditatea sau trifiditatea: cand mugurii nu se unesc intre ei. - ankiloglosia: frau lingual foarte lung. - fistule sau chisturi linguale.

16, 17. Dezvoltarea fetei:

- se desfasoara intre S6 si S8 si este caracterizata de 2 evenimente: aparitia mugurilor peristomodeali in jurul gurii primitive si disparitia santurilor intramugurale. (Stomodeum= depresiune ectodermala ce ia nastere prin proliferarea mezenchimului de pe fata inf. a prozencefalului)

etapa piscina: - initial apare mugurele fronto-nazal, fapt ce duce la scindarea arcului I branhial in 2 muguri: mandibular si maxilar.

Asadar stomodeumul va fi delimitat: superior de mugurele fronto-nazal, lateral de mugurii maxilari iar inferior de mugurii mandibulari.

- prin ingrosarea ectodermului de o parte si de alta a mugurelui fronto-nazal se formeaza placodele olfactive, care reprezinta epiteliul senzorial al viitoarelor fose nazale. Aceste placode se infunda si devin fose olfactive, care prin alungire devin santuri olfactive ce vor fi delimitate de mugurii nazali laterali si mediali (provin din mugurele fronto-nazal divizat).

- intre cei 2 muguri nazali mediali se afla aria triunghiulara, posterior de care se afla o masa de mezenchim = primordiul septului nazal.

etapa de sac olfactiv:- intre mugurele nazal lateral si mugurele maxilar se afla santul nazo-lacrimal, in peretele sau lateral se va gasi

placoda optica, viitoarea cupa optica. Santul nazo-lacrimal va deveni canal nazo-lacrimal cu deschidere in meatul nazal inferior.

- mugurii nazali lateral si cei maxilari lateral fuzioneaza si formeaza mugurele maxilar facial lateral. Fuzionarea mugurilor nazali mediali duce la aparitia mugurelui maxilar facial medial.

- in S6 mugurele nazal medial da o prelungire = proces globos, care va fuziona cu mugurele nasal lateral. Santul olfactiv va deveni canal olfactiv. (Fiecare canal are un orificiu anterior = narina, si un orificiu posterior = coana).

etapa amfibiana:- la sfarsitul lui S7 membrana oronazala se resoarbe, iar canalele olfactive vor comunica prin narine si coane.- aria triunghiulara va da nastere la o parte din frontal, oasele nazale si apexului piramidei nazale.- mugurele nazal lateral va forma peretele lateral al piramidei nazale.- mugurii maxilari vor da nastere la partea laterala a buzei superioare, mare parte din maxila si palatul secundar.- buzele si gingiile apar odata cu o ingrosare liniara de ectoderm = lamina labiogingivala, care degenereaza si devine

santul labiogingival. O parte din lamina labiogingivala va forma fraul buzelor.- ectodermul santului nazo-lacrimal prolifereaza si => cordon epitelial plin, care va forma ductul nazo-lacrimal

definitiv prevazut in partea superioara cu sacul lacrimal.

18. Dezvoltarea palatului:

- aparitia palatului dur si moale vor duce la separarea cavitatii bucale primitive de fosele nazale.- mezenchimul mugurelui nazal medial prolifereaza si => palatul primar.- din mugurii maxilari se desprind procesele palatine laterale, care vor fuziona cu baza septului nazal si cu procesul

palatin median, si participa la formarea boltii palatine.- palatul definitiv, dur este format din: palatul primar (mugurii nazali mediali) si palatul secundar (mugurii maxilari).- partea anterioara a boltii palatine se osifica membranos = palat dur, iar partea posterioara ramane musculo

membranara = palat moale.- in concluzie la formarea palatului definitiv, dur participa: septul nazal, mugurii maxilari cu procesel palatine si

lamele orizontale ale osului palatin.

19. Anomalii in dezvoltarea fetei:

- aprosopia: lipsa fetei, datorata ageneziei tuturor mugurilor faciali.- coloboma: fisura oblica: unghiul median al orbitei pana la comisura bucala.

fisura transversala: comisura bucala pana la lobul urechii.- cheilognatopalatoschizis/gura de lup: despicatura palatului dur si moale, datorata nefuzionarii proceselor palatine

laterale cu baza septului nazal si cu procesul palatin median.- cheiloschizis/buza de iepure: despicatura buzei superioare, datorata nefuzionarii mugurelui nazal maedial cu cel

maxilar. - schizocefalia: despicatura pe linie mediana a buzei superioare, datorata nefuziunii mugurilor nazali mediali.- cheilognatoschizis: despicatura laterala a buzei superioare.- despicatura mediana a buzei inferioare: nefuzionarea mugurilor mandibulari.-rinoschizis: despicatura longitudinala a nasului, datorata nefuzionarii mugurilor nazali mediani.-ciclopia: rub nazal unic aflat deasupra unui singur ochi ciclopic, datorat fuziunii totale a mugurilor nazali mediani cu

cei laterali.-anomalii la nivelul mandibulei: - agnatismul: agenezia mugurilor mandibulari.

- micrognatism: mandibula hipoplazica.- macrognatism: mandibula hipertrfica.

20. Caractere generale ale dintilor:

- dintii sunt organe pasive ale aparatului masticator.- formula dentara pentru dintii deciduali (exprimata pe ½ mandibula si ½ maxila): I 2/2 C 1/1 M 2/2, total = 20 dinti.- formula dentitiei permanente (exprimata la fel): I 2/2 C 1/1 P 2/2 M 3/3, total 32 dinti.- dintii prezinta in functie de rolul in masticatie caractere individuale si caractere de grup.dintii incisivi: - rol in taierea alimentelor.

- sunt asezati pe arcul dentar in primul si al doilea loc fata de linia mediana. - prezinta pe fata linguala tuberculul dintelui.

- muchia ascutita a coroanei lor alcatuiesc impreuna cu muchia caninilor, marginea incizala.dintii canini: - rol in sfasierea alimentelor.

- sunt cei mai mari si mai rezistenti dinti uniradiculari. - marginea lor incizala prezinta un cuspid conic.

dintii premolari: - au rol in zdrobirea si macinarea alimentelor. - sunt dinti bituberculari si cel mai frecvent biradiculari.

dintii molari: - au rol totin zdrobirea si macinarea alimentelor. - sunt dinti multituberculari si multiradiculari, (in mod normal molarii superiori = 4 tuberculi si 3

radacini, iar molarii inferiori = 5 tuberculi si 2 radacini).

21. Structura generala a dintilor:

- 2 parti componente mari: - centrala: cavitatea dintelui. - periferica: dentina.

cavitatea dintelui: - portiunea cavitatii ce corespunde coroanei = cavitate coronala, si se continua cu canalul radacinii dintelui.

- continutul cavitatii dintelui = pulpa dintelui (tesut conjuctiv, vase sangvine, limfatice si nervi). Pulpa dintelui din cavitatea coronala = pulpa coronala, si se continua cu pulpa radicuilara.

- la periferia dintelui se gasesc odontoblaste.dentina/fildesul: - este stratul cel mai gros din structura dintelui.

- este formata din substanta anorganica si organica (fibre de colagen). - pe dintele nesectionat dentina nu se vede intrucat la nivelul coroanei este invelita de smalt, iar in

partea radacinii este acoperita de cement (cea mai dura parte a dintelui si cel mai dur tesut din organism).

- la suprafata smaltului se afla cuticula dintelui/membrana Nasmyth.

22. Periodontiul:

- este tesutul conjuctiv si vasculonervos din spatiul cuprins intre cement si peretele alveolei.- partea periodontului dinspre colul dintelui este formata de gingie.

- peretele alveolei este format din fibre de colagen care patrund in cement, formand ligamentul alveolodentar. Directia fibrelor lig. alveolodentar este: cele superioare dinspre gingie: orzontala.

cele din partea mijlocie: oblice.cele de la radacina dintelui: verticale.

- legatura dintre alveola si dinte, este o articulatie de tipul sindesmozelor fibroase numita si gomfoza, adica radacina dintelui este infipta ca un pivot in cavitatea alveolei.

23. Articularea si ocluzia dintilor:

- dintii infipti in alveole formeaza arcul dentar superior si arcul dentar inferior.- in procesul de masticatie, dintii (cu 2 exceptii) se articuleaza cate 3. Fiecare dinte are cate 2 antagonisti, un

antagonist principal si unul secundar. Antagonistul principal al unui dinte este intotdeauna dintele cu numele corespunzator, iar antagonistul secundar este dintele alaturat antagonistului principal. (Ex. incisivul central superior: a.p = incisivul central inferior; a.s= incisivul lateral inferior ).

- din cauza coroanei late a incisivului central superior, incisivul central inferior si ultimul molar superior, au cate un singur antagonist.

- ocluzia dintilor reprezinta contactul de coroana al celor doua arcuri dentare atunci cand gura este inchisa.- dintii arcului superior formeaza o ½ de elipsa, iar dintii arcului inferior formeaza o ½ de parabola.- intrucat coroana dintilor maxilari este putin inclinata inafara, iar cea a dintilor mandibulari inauntru, fetele ocluzale

nu se potrivesc in ocluzie.- progenia: este tipul de ocluzie in care dintii frontali inferiori depasesc anterior dintii superiori corespunzatori.- ocluzia stegodonta: dintii frontali superiori depasesc anterior dintii inferiori corespunzatori.- ocluzia labiodonta: marginile ocluzale ale dintilor frontali superiori si inferiori vin in contact muchie pe muchie.- ocluzia hiatodonta: dintii celor doua arcade nu ajung in contact.

24. Dinti deciduali, dinti definitivi:

- omul are o dentitie formata din 2 generatii (difiodonta): dintii deciduali/temporari/de lapte. dintii permanenti.

- dintii iau nastere dintr-o lama de tesut epitelial = lama dentara, incepand cu a doua jumatate a L2 i.u. . - din aceasta lama cresc 20 de muguri ai dintilor deciduali. Initial, mugurii sunt ovali si se numesc organe adamantine,

fiibd legati de lama dentara printr-un cordon dentar. Ulterior, in partea apare papila dintelui, mugurele luand forma de clopot. din tesutul mezenchimal => dentina si pulpa dintelui, iar din organul adamantin => smaltul.

- din partea profunda a lamei dentare, de pe fata linguala, vor lua nastere mugurii dintilor definitivi, care sunt legati de lama dentara prin gubernacululdintelui, care ulterior dispare.

- ordinea aparitiei dintilor deciduali este: incisivii centrali, incisivii laterali, primii molari, caninii si cel de-al doilea molar.(in total dentitia deciduala are 20 de dinti).

- dentitia permanenta este formata din 32 de dinti, molarii permanenti neavand corespondent in dentitia deciduala (acesti molari pot fi considerati deciduali intrucat ei apar o singura data!).

- ordinea aparitiei dintilor permanenti este: primul molar, incisivii centrali, incisivii laterali,primii premolari, caninii, cel de-al doilea premolar, cel de-al doilea molar si ultimul al treilea molar/maseaua de minte.

25. Anomalii in dezvoltarea dintilor:

- anodontie: lipsa congenitala a unui dinte sau a tuturor, datorata de agenezia sau aplazia lamei dentare.- hiperodontie: datorata dedublarii mugurilor dentari sau aparitia unora suplimentari.- dinti cu defecte ale diferitelor segmente.- macrodentism: datorata dezvoltarii exagerate a mugurilor dentari.- microdentism: datorata hipodezvoltarii mugurilor dentari.- chisturi paradentare si odontoame: sunt resturi ale lamei dentare.- heterotopia dentara: aparitia dintilor in alte regiuni decat creasta alveolara, frecvent: palatul dur.- modificari de pozitie ale dintilor.- dentinogeneza imperfecta: defecte de depunere si formare a dentinei.- amelogeneza imperfecta: defecte de depunere si formare a smaltului.

26. Articulatia temporo-mandibulara – anatomie:

- leaga mandibula de baza craiului.- suprafetele articulare sunt: fosa mandibulara si tuberculul articular, de la osul temporal.

condilul mandibular, de la mandibula.fosa mandibulara: -limite: ant.: tuberculul articular.

post.: fisura pietro-scuamoasa. medial: spina sfenoidului. lateral: radacina procesului zigomatic.

- are diametrul transversal mai mare decat cel sagital- este impartita de catre fisura pietro-timpanica (Glasser) in 2 segmente: anterior =

depresiune a scuamei osului temporal si posterior = partea timpanica a temporalului.tuberculul articular: -limite: ant.: supr. ant. a scuamei temporalului.

post.: fosa mandibulara. medial: spina sfenoidului. lateral: procesul zigomatic.

- reprezinta prelungirea mediala a procesului zigomatic.condilul mandibular: - este convex in toate sensurile, iar extremitatile sale laterala si mediala proemina sub

forma de tuberculi.- mijloacele de unire: - discul articular: imparte articulatia in 2 etaje: supradiscal si infradiscal.

amortizeaza presiunile exercitate de mandibula asupra bazei craniului. - capsula articulara: este un manson fibros ce tine de la tubercul pana la santul pietrotimpanic.

Este mai groasa inferior si mai subtire superior. Are fibre lungi (leaga craniul de mandibula) si scurte (de la craniu pana la disc si de la disc pana la mandibula).

- lig. temporo mandibular lat.: O= tuberculul zigomatic. I= tuberculul lateral al capului mandibulei.

- lig. sfeno-mandibular: O=spina sfenoidului. I=lingula mandibulei (spina lui Spix).

- lig. stilomandibular: este o condensare a fasciei cervicale cu I pe: vf. procesului stiloid si mg. post. a ramurii mandibulei.

-lig. pterigomandibular (rafeu): O= hamulus pterigoidian. I= trigonul retromolar Klaatch si pe linia milohioidiana.

27. Biomecanica articulatiei temporo-mandibulare:

- articulatia temporo-mandibulara poate produce miscari in 3 planuri: - plan sagital: coborare si ridicare a mandibulei, (depresie si elevatie). - plan orizontal: miscari de protractie (impingere anterioara a mandibulei)si miscari de retractie.

- plan frontal: miscari de lateralitate (diductie). - coborarea mandibulei: - se bazeaza pe alunecarea prin translatie in jos a discului si condilului, si o miscare de

rotatie a condilului mandibulei pe disc. - participa: mm. pterigoidian lateral si median, m. maseter.

- ridicarea mandibulei: - este alcatuita din 2 miscari, rotatia capului mandibulei in jurul axului transversal si alunecarea spre posterior a discului pe panta tubercului articular.

- participa: m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial.- protractia: - este realizata in principal de: m. pterigoidian lateral, m.temporal, si secundar de: m. pterigoidian

medial si m. maseter.- este limitata de intinderea fraului meniscal posterior Sappey.

- retractia: - este realizata de: m. temporal, mm. digastrici si m. suprahioidieni.- este limitata de lig. tempormandibular.

- diductia: - cei doi condili isi schimba alternativ rolurile, unul va fi pivot pt. miscarea de rotatie din etajul infradiscal, iar celalalt va fi tras inainte si in jos, intr-o miscare de translatie in etajul supradiscal.

28. Struct. functionala a m. maseter:

- este un muschi situat pe fata laterala a ramului mandibulei, format din 2 fascicule: superficial si profund.- fasciculul superficial: O=printr-o aponevroza,in 2/3 ant. ale mg. inferioare a arcadei zigomatice. I= tuberozitatea maseterina de pe fata lat. a ramurii mandibulei .

pe fata laterala a unghiului mandibulei.- fasciculul profund: O=1/3 post. a mg. inferioare a arcadei zigomatice.

I= fata lat. a ramurii mandibulei.- fata superficiala a muschiului intra in raport cu: glanda parotida (determina „stoarcerea” glandei in masticatie),

ductul parotidian Stenon si ramurile terminale ale n. facial.- fata profunda a muschiului intra in raport cu: tendonul de insertie al m. temporal, fata lat. a ramurii mandibulare si

indirect cu m. buccinator.- este inervat de n. maseterin, ramura a n. mandibular.

29. Struct. functionala a mm. pterigoidieni:

m. pterigoidian medial - este un muschi situat pe fata mediala a ramurii mandibulei. - O= in fosa pterigoidiana. I= pe fata mediala a ramurii mandibulei si pe unghiul mandibulei, determinand tuberozitatea pterigoidiana. - medial de muschi se afla spatiul latero-faringian, prin care trec: ACI, VJI, n. IX, X, XI, XII. - lateral, se afla fascia pterigoidiana. - este inervat de n. pterigoidian medial, ramura a n. mandibular.

m. pterigoidian lateral - are 2 capete de O= fasciculul superior are originea pe creasta infratemporala si pe fata infratemporala a aripii

mari a osului sfenoid.fasciculul inferior are originea pe suprafata lat. a lamei lat. a procesului pterigoidian.

I= in fosseta pterigoida de pe fata mediala a colului condilului mandibular si pe mg ant. a discului articulatiei temporo-mandibulare.

- muschiul se afla in fosa infratemporala si este acoperit de: ramura mandibulei, m. maseter si tendonul m. temporal. In profunzime el are raporturi prin fascia pterigoidiana cu: m. pterigoidian medial, n. lingual si n. alveolar inferior.

- este inervat de n. pterigoidian lateral, ramura a n. mandibular.

30. Struct. functionala a m. temporal:

- O= pe fosa temporala pana la linia temporala inf., pe fata profunda a fasciei temporale si pe fata mediala a arcadei zigomatice.

I= fata laterala, vf. si mg. ant. a procesului coronoid si mg. anterioara a ramului mandibulei.- fata superficiala intra in contact prin intermediul fasciei temporale, cu: n. auriculo-temporal, ram. ale n. facial, m.

auriculari anterior si superior si aponevroza epicraniana.- fata profunda intra in contact cu: in 2/3 superioare, cu fosa temporala, iar in 1/3 inferioara, acopera m.

pterigoidieni, buccinator si corpul adipos al obrazului (bula grasoasa a lui Bichat). - este inervat de n. temporali profunzi, ramuri din n. mandibular.

31. Forte de masticatie:

- fortele m. maseter: - 25kg= forta de ridicare a mandibulei. - 7kg= forta cu care trage mandibula anterior. - 5kg= forta de tragere laterala a mandibulei.

- fortele m. pterigoidian medial: - 15kg= forta de ridicare a mandibulei. - 3kg= forta cu care poate trage mandibula anterior. - 9kg= forta in miscarile de lateralitate.

- fortele m. pterigoidian lateral: - actioneaza cu o forta de 15kg.- fortele m. temporal: - 2kg= forta cu care trge mandibula superior si anterior, (fasciculul anterior).

- 10kg= forta cu care trage mandibula posterior,(fasciculul posterior). - 3kg= forta cu care deplaseaza mandibula medial. - daca muschiul se contracta in totalitate ridica mandibula si o trage posterior cu 26kg.

32. Cartilajele laringelui:

- au rolul de a forma scheletul fibrocartilaginos al laringelui, si sunt: 3 cartilaje nepereche – tiroid, cricoid, epiglotic. 4 cartilaje pereche – aritenoide, corniculate

Santorini, cuneiforme Wrisberg si tritice.cartilajul tiroid: - este cel mai mare.

- formeaza proeminenta laringiana = marul lui Adam. - fata anterioara prezinta vechiul mar al lui Adam = proeminenta laringiana rezultata prin unirea celor

2 lame ale cartilajului. La nivelul lamelor cartilajului tiroid avem linia oblica, pe ea se insera: mm. sternotiroidian, tirohioidian si o parte din constrictor inf. al faringelui. La extremitati linia oblica prezinta tuberculul tiroidian superior si inferior.

- fata posterioara prezinta unghiul cartilajului tiroid in care patrunde epiglota. - marginea superioara, pe ea se prinde membrana tirohioidiana. - marginea inferioara, de ea se prinde lig. cricotiroidian. - marginile posterioare, se prelungesc cu coarnele superioare (se prinde lig. tirohioidian lat.) si cu

coarnele inferioare, care se articuleaza cu cartilajul cricoid. De aceste margini se prind: aponevroza faringiana, mm. constrictor mijlociu al faringelui si stilofaringian.

cartilajul cricoid: - in portiunea sa anterioara se insera m. cricotiroidian. - in portiunea posterioara se insera m. cricoaritenoidian posterior. - mg. sa inferioara se leaga de trahee prin lig. cricotraheal.cartilajul epiglotic: - este situat inaintea orificiului superior al laringelui, posterior de baza limbii si osul hioid. - este fixat de unghiul inferior al cartilajului tiroid prin lig. tiroepiglotic.cartilajele aritenoide: - sunt situate pe circumferinta superioara a partii post. a cartilajului cricoid.cartilajele corniculate Santorini: -sunt situate la vf. cartilajelor aritenoide.cartilajele cuneiforme Wrisberg: -sunt inconstate si sunt in grosimea ligg. aritenoepiglotice.cartilajele tritice: se gasesc in grosimea lig. tirohioidiene laterale.

33. Muschii laringelui:

muschii extrinseci: - se prind cu un capat de laringe si cu celalalt de oasele vecine. - sunt: dpdv. al dezvoltarii: m. cricotiroidian (O=pe fata ext. a arcului cartilajului tiroid

I= pe mg. inferioara/ pe fata interna/ pe fata externa/ pe mg. anterioara a cornului a cartilajului tiroid.)

m. constrictor inferior al faringelui. dpdv. functional: m. sternotiroidian (O= pe fata post. a manubriului sternal si a primului cartilaj costal.

I= linia oblica si tuberculii tiroidieni inferior si superior.) m. tirohioidian (O= linia oblica si tuberculii tiroidieni inferior si superior.

I= mg. inf. a osului hioid.)muschii intrinseci:- se prind cu ambele capete pe cartilajele laringelui.- dpdv. functional sunt: m. abductori (dilatatori ai glotei), m. adductori (constrictori ai glotei), si tensori ai plicilor

vocale.m. cricoaritenoid posterior (posticus): O= fata ext. a lamei cartilajului cricoid. I= procesul muscular al cartilajului aritenoid.

m. cricoaritenoid lateral: O= portiunea lat. a cartilajului cricoid. I= procesul muscular al cartilajului aritenoid.m. aritenoidian oblic: O= procesul muscular al cartilajului aritenoid. I= vf. cartilajului aritenoid opus.si altii: m. ariepiglotic, m. tiroepiglotic, m. tiroaritenoidian extern Henle, m. tiroaritenoidian intern Henle (vocal).

34. Cavitatea laringelui:

- intrarea in laringe este orificiul superior de comunicare cu faringele, si se numeste aditus laringian.

- aditusul laringian este marginit anterior de epiglota si lateral de plicile ariepiglotice.- corzile vocale impart cavitatea laringelui in 3 etaje:

etajul superior (vestibulul laringelui): - deasupra corzilor vocale superioare. - prezinta 4 pereti. - peretele anterior: epiglota si lig. tiroepiglotic. (epiglota prezinta inferior o

proeminenta = tuberculul epiglotic). - peretii laterali: fetele mediale ale plicilor ariepiglotice in partea superioara.

fata supero mediala a corzilor vocale superioare, inferior. - peretele posterior: incizura interaritenoida.

etajul mijlociu/glotic: - medial: marginile libere ale corzilor vocale. - lateral: 2 prelungiri ale cavitatii laringelui intre corzile vocale numite ventriculii Morgagni. - Glota = acea parte a etajului mijlociu a laringelui cuprinsa intre mg. libere ale corzilor vocale. Glota are 2 segmente: anterior = glota membranoasa, iar posterior = glota cartilaginoasa.

etajul inferior/infraglotic: - se afla intre coarda vocala inferioara si trahee.- cavitatea laringelui se largeste de sus in jos.

35.Vascularizatia si inervatia laringelui:

vascularizatia: - este asigurata de 3 surse arteriale:

artera laringiana superioara: -este ramura din artera tiroidiana superioara. -merge cu ramura interna a n. laringeu superior si ajunge in mucoasa

recesurilor piriforme. -vascularizeaza mucoasa etajului superior al laringelui si recesul piriform.

artera laringiana inferioara: -ramura din artera tiroidiana inferioara. -merge ascendent impreuna cu n. laringeu recurent, apoi strabate m. constrictor

inferior al faringelui -se anastomozeaza cu artera laringiana superioara in submucoasa faringelui.

-vascularizeaza fata post. a laringelui. artera cricotiroidiana: -este ramura subtire din artera tiroidiana superioara.

-merge impreuna cu ramura externa a nervului laringeu superior. -vascularizeaza mucoasa etajului inferior al laringelui.

- venele au traseu comun cu arterele si se varsa in venele tiroidiene superioare si inferioare.

inervatia:nervul laringeu superior: - este ramura a nervului vag (X).

- se imparte intr-o ramura superioara si una inferioara.nervul laringeu recurent: - este ramura a nervului accesor (XI).

- se anastomozeaza cu nervul laringeu superior la nivelul recesului piriform, formand ansa lui Galien.

36. Nazofaringele:

faringele este un conduct musculo-membranos intins de la baza craniului pana la orificiul superior al esofagului.faringele cuprinde ca descriere endofaringe si exofaringe.endofaringele este imparit in: - partea nazala (nazofaringe).

- partea orala (bucofaringe). - partea laringiana ( laringofaringe).

nazofaringele:- este etajul superior al faringelui.- prezinta un perete superior, un perete posterior, 2 pereti laterali si 2 comunicari.

peretele superior: - corespunde partii bazilare a osului occipital si fetei inferioare a capului osului sfenoid.- bolta acestui perete prezinta tonsila faringiana Lushka, prevazuta in centrul ei cu bursa

faringiana. peretele posterior: - este format din membrana atlanto-occipitala.

peretii laterali: - prezinta orificiul tubar al trompei lui Eustachio,care reprezinta comunicarea dintre faringe si peretele anterior al urechii medii.

- orificiul tubar are deasupra lui o proeminenta, torus tubaris, de la nivelul careia pleaca 2 plici: anterior, plica salpingo-palatina si posterior, plica salpingo-faringiana.

- mucoasa din jurul orificiului tubar contine nodulii limfatici care formeaza tonsila tubara Gerlach.

comunicari: - anterioara, cu fosele nazale prin choane. - inferioara, cu etajul bucal al faringelui.

37. Bucofaringele si laringofaringele:

bucofaringele:- este etajul mijlociu al faringelui, delimitat superior de valul palatin iar inferior de aditusul laringian.- peretele sau posterior corespunde corpurilor vertebrelor C1-C2-C3.- peretele anterior corespunde comunicarii cu cavitatea bucala = istmum faucium. Acest istmum este delimitat

superior de uvula palatina, inferior de limba iar lateral de 2 arcuri: palatoglos si palatofaringian. Intre cele 2 arcuri se afla fosa tonsilara ocupata (nu in totalitate!) de tonsila palatina.

- tonsila palatina: este un organ limfoid derivat din arcul II branhial. Prezinta pe fata interna cripte tonsilare si pe fata externa o capsula fibroasa despartita de fosa tonsilara prin tesut conjuctiv lax.

laringofaringele:- este etajul inferior al faringelui, delimitat superior de un plan osos ce trece prin osul hioid si inferior de un plan ce

trece prin corpul vertebrelor C5/C6.- comunica superior cu bucofaringele si inferior cu esofagul.- pe peretele anterior prezinta aditusul laringian, iar lateral prezinta 2 santuri pentru scurgerea lichidelor.

38. Raporturile faringelui:

- posterior: vertebrele cervicale acoperite de mm. prevertebrali si lama prevertebrala a fasciei cervicale. Intre faringe si aceste elemente se afla spatiul retrofaringian, care contine tesut conjuctiv lax, gg. limfatici si ramuri din artera faringiana ascendenta.

- lateral: vine in raport cu spatiul laterofaringian. partea superioara a acestui spatiu delimiteaza impreuna cu ramura mandibulei , spatiul mandibulofaringian. Acest spatiu este impartit de catre septul alcatuit din mm. si lig. ce se insera pe procesul stiloid, intr-o regiune prestiliana si una retrostiliana. Septul este format din: pantecele post. al m. digastric.

m. + lig. stiloidian. m. stiloglos. m. stilofaringian. lig. stilomandibular.

39. Vascularizatia si inervatia faringelui:

vascularizatia: - arteriala: artera faringiana ascendenta, artera palatina ascendenta (ram. a arterei faciale), artera palatina

descendnta (ram. a arterei maxilare).- venoasa: venele faringelui ce dreneaza sangele intr-un plex submucos si un plex prefaringian, tributare v. jugulare

interne- limfa este drenata in gg. retrofaringieni (pt. partea nazala) si in gg. jugulari (pt. partea orala si laringiana).inervatia: motorie: n. IX, X si XI.senzitiva: plexul faringian format din fibre ale n. IX si X. Orificiul tubar este inervat senzitiv de n. V.vegetativa: -simpatica: fibre ale gg. simpatic cervical; -parasimpatica: fibre ale n. X.

***Plamanii si caile respiratorii inferioare se dezvolta din endodermul peretelui anterior al proenteronului. Regiunea din care se va diferentia aparatul respirator este situata median, sub al IV-lea arc branhial, si poarta numele de camp/arie pulmonara. La nivelul acestei arii pulmonare va aparea santul laringotraheal/pulmonar, care

prin eveginare anterioara va capata forma diverticulara. capatul superior al diverticulului = viitoarea gura a esofagului. Diverticulul creste rapid, si formeaza de jos in sus septul treheoesofagian, care se va separa de peretele anterior al viitorului esofag. Din acest mugure diverticular => de sus in jos: laringele, traheea, bronhiile si plamanii, inclusiv mucoasa acestor organe si a epiteliului alveolar.

40. Dezvoltarea laringelui:

- laringele este parte din aparatul respirator si organ esential al vorbirii.- scheletul fibrocartilaginos, muschii, vasele si nervii iau nastere din mezodermul arcurilor branhiale III-VI.- mucoasa laringelui, a cailor rspiratorii inferioare si epiteliul pulmonar deriva din endodermul partii superioare a

proenteronului. In aceasta zona, pe peretele anterior al intestinului apare santul laringotraheal, care se va transforma in tub laringotraheal prin formarea septului traheoesofagian care il separa de esofag. La capatul terminal al tubului laringotraheal se formeaza sacul pulmonar primitiv.

- partea superioara a cartilajului tiroid se dezvolta din arcul III branhial, in timp ce celelalte cartilaje se dezvolta din arcurile IV-VI.

41. Aparitia si evolutia mugurilor pulmonari:

- mugurii pulmonari primari: - apar devreme si la inceput sunt simetrici. - devin asimetrici intrucat, mugurele pulmonar drept este mai mare si creste mai

pronuntat pe directie infero-laterala, pe cand cel stang creste mai pronuntat pe directie orizontala.

- din mugurii pulmonari primari, apar mugurii lobari: - 3 in dreapta si 2 in stanga. - cresc in mezenchimul din viitorul mediastin si proemina in canalele pleurale.

- in interiorul mugurilor lobari, apar ramificatii dichotomice: - sunt 18 generatii la nastere. - dupa nastere, procesul continua pana la 25 ramificatii.

42. Etapa pseudoglandulara in evolutia aparatului respirator:

- tine intre S6 – S17.- se individualizeaza mugurii lobari si bronhiile.- lipsesc alveolele.- vasculogeneza intensa.

43. Etapa canaliculara in dezvoltarea aparatului respirator:

- tine intre S16 – S25.- se formeaza bronhiolele respiratorii si canalele alveolare.

44. Etapa sacilor terminali in dezvoltarea aparatului respirator:

- tine intre S24 – nastere.- apar alveolele primitive.- incepe secretia de surfactant.- lichidul amniotic devine prezent in alveole.

45. Etapa alveolara in dezvoltarea aparatului respirator:

- tine de la nastere pana la 8-9 ani.- apar alveolele mature.

46. Malformatii si anomalii in dezvoltarea aparatului respirator:

- hipoplazia: aparatul respirator nu are toate structurile formate si nici dimensiunile corespunzatoare.- aplazia: nu s-a format tesut pulmonar.- agenezia: nu s-a format nici macar structura bronsica.

47. Aparitia tubului cardiac si evolutia sa:

- dezvoltarea cordului incepe la sfarsitul lui S3, din placa cardiogena aflata anterior de membrana orofaringiana.- cresterea embrionului duce la curbarea transversala si longitudinala a sa, determinand trecerea placii cardiogene

posterior de membrana orofaringiana.- celulele placii cardiogene se grupeaza si vor forma cordoane cardiogene, care vor da nastere la tubi endoteliali

cardiaci (contin lumen).- cei 2 tubi endoteliali cardiaci vor fuziona cranio-caudal, => tubul cardiac primitiv unic, stratul sau endotelial

devenind endocardul cordului definitiv.- concomitent se formeaza cavitatea pericardica. - tubul cardiac este suspendat de pericard prin mezocardul dorsal.- in jurul tubului cardiac se vor dispune celule mezenchimale din splahnopleura, din care se diferentiaza celulele

musculare ale miocardului si celulele mezoteliale ale epicardului.

48. Regiunile tubului cardiac primitiv si evolutia lor:

- tubul cardiac primitiv are: - un capat arterial, cranial. - un capat venos, caudal.

- intre capete se diferentiaza dilatatiile, care sunt separate de santuri. Dilatatia dinspre capatul arterial, se numeste bulbul primitiv al cordului, dupa care avem ventriculul primitiv si atriul primitiv. In atriul primitiv se va deschide sinusul venos, prevazut cu 2 coarne: drept si stang. Initial atriul primitiv si cele 2 coarne sunt situate extrapericardic, ele fiind incorporate ulterior in cavitatea pericardului. Comunicarea intre atriul primitiv si ventriculul primitiv se face prin canalul atrioventricular.

- bulbul primitiv al cordului se continua cranial cu aortele ventrale, din care pleaca succesiv arcurile arteriale aortice.- in fiecare corn al sinusului venos se vor deschide o vena vitelina, o vena ombilicala si o vena cardinala comuna.

49. Septarea atriului primitiv si a canalului atrioventricular:

- la nivelul canalului atrioventricular apar 2 proeminente,pernute endocardice, una ventrala si alta dorsala, denumite tuber endocardiale atrioventriculare. Prin fuziunea lor => septul intermediar, care imparte canalul atrioventricular in 2 ostii atrioventriculare: drept si stang.

- concomitent cu acest proces, pe tavanul atriului primitiv apare septul prim. Intre marginea septului prim si septul intermediar se afla foramen primum. Inainte ca foramen primum sa dispara prin obliterare, in centrul septului prim apare prin resorbtie foramen secundum. Prin foramen secundum atriul drept comunica cu atriul stang.

- tot acum, pe tavanul atriului drept apare septul secund. Marginea septului secund si a septului prim delimiteaza foramen ovale. Marginea libera a partii inferioare a septului prim va juca rolul de valva la nivelul foramen ovale, impiedicand trecerea sangelui din atriul stang in cel drept.

- dupa nastere foramen ovale se inchide, prin fuziunea septului prim cu cel secund, rezultand astfel separarea completa a celor 2 atrii.

50. Septarea ventriculului primitiv si a bulbului cardiac:

- septarea ventriculului primitiv se realizeaza prin formarea septului interventricular (in S4, pe planseul ventriculului primitiv).

-intre marginea libera a septului muscular si pernutele endocardice, se afla orificiul interventricular. Orificiul se va inchide odata cu formarea partii membranoase a septului interventricular, rezultata prin fuziunea septului spiral bulbar cu septul intermediar.

- odata cu septarea ventriculului in partea proximala a bulbului cardiac, se formeaza si se incorporeaza in ventriculul drept definitiv conul/infundibulul arterial. In partea stanga din acest infundibul va lua nastere vestibulul aortic.

- partea distala a bulbului cardiac = trunchi arterial, care prin aparitia septului spiral aorticopulmonar, va da nastere partii proximale a aortei si trunchiului pulmonar.

- dupa individualizarea ostiilor atrioventriculare, din mezenchim se diferentiaza valvele tricuspida si mitrala.

51. Malformatii si anomalii in dezvoltarea aparatului cardiovascular:

- se datoreaza: rubeolei contractate de catre mama in primele 8-9 saptamani de sarcina. iradiere cu raze X, carente vitaminice etc.

de pozitie: - dextrocadia = cordul este orientat cu varful spre dreapta. Poate fi insotita de situs inversus total/partial.- ectopia cordului, poate fi: cervicala = inima nu a coborat in torace.

abdominala = inima este situata in epigastru.toracica (des) = inima este situata superficial, sub tegument.

interne: - persistenta gaurii ovale = lipsa fuziunii septului prim cu septul secund. - persistenta lui foramen primum = datorata lipsei aproape totale a septului interatrial. - defecte de sept interventricular= sangele va trece din VS in VD, suprasolicitand inima dreapta. - tetralogia Fallot: -este un defect de septarea a bulbului cardiac.

-se caracterizeaza prin: defect de sept interventricular mare.stenoza trunchiului pulmonar.hipertrofia ventriculului drept.aorta va fi calare pe sept => albastrire.

ale ostiilor atrioventriculare si atriale: - atrezii (lipsa de dezvoltare): atrezia de tricuspida, mitrala. - stenoze (ingustare): stenoza aortica, pulmonara.

- deseori anomaliile enumerate sunt insotite de o anomalie arteriala: -persistenta canalului arterial – dintre originea arterei pulmonare stangi si cea a aortei descendente toracice.

57. Tesutul nodal – dezvoltare si caractere generale:

- cuprinde nodul SA, pacemakerul cardiac, cele 3 cai internodale, nodul AV continuat cu fasciculul His si ramurile acestuia, si reteaua Purkinje pentru miocardul ventricular.

- dupa James T.N. exista mai multe tipuri de celule: - celule rotunde, poligonale, sau stelate „miocitele nodale”, colorate palid, celule P.

- un grup eterogen de miocite scurte subtiri ,,celule de tranzitie T”. - celulele Purkinje. - miocitele atriale contractile.caile internodale

- sunt formate din tesut specific, nu au suport fibros si au interconexiuni cu celulele atriale contractile.- exista 3 cai internodale: anterioara, mijlocie si posterioara.calea internodala anterioara: pleaca din capatul anterioar al nodului SA si se divide in 2 ramuri, cea posterioara

ajunge la AS, si alta descendenta care parcurge septul interatrial si ajunge la nodul AV.

calea internodala mijlocie: pleaca din partea posterioara a nodului SA, strabate septul interatrial si ajunge la nodul AV.

calea internodala posterioara (este considerata principala): pleaca postero-inferior de nodul SA, merge prin crista terminalis si valva VCI si ajunge la marginea posterioara a nodului AV.

58. Nodul sino-atrial(Keith-Flach):

- este situat la jonctiunea auriculo-cava, sub epicardul dintre crista terminalis si sinusul intercav putandu-se prelungi pana la jumatatea distantei dintre ostiumul VCS si VCI.

- celulele nodului SA sunt grupate in siruri care se anastomozeaza intre ele formand o retea de pachete printre care se observa tesut conjuctiv, fibre nervoase si capilare.

artera nodului sinusal: - O (variabila)= din artera coronara dreapta prin artera atriala anterioara (55%). din artera coronara stanga prin artera circumflexa.

- ANS poate aborda nodul sinusal in 2 moduri: - inconjoara baza VCS si se bifurca in trunchiurile terminale la polul anterior al nodului sinusal.

- inconjoara baza VCS in sens orar si se bifurca in teritoriul polului posterior al nodului intr-un trunchi superior si unul inferior.

59. Nodul si fasciculul atrio-ventricular:

nodul atrio-ventricular:- a fost descris de Tawara, si se afla in trigonul lui Koch situat in portiunea inferioara a septului interatrial, anterior de

orificiul sinusului coronar, superior de orificiul atrio-ventricular drept si inferior de tendonul lui Todaro (este o prelungire subtire a trigonului fibros drept care se afla anterior de nodul atrioventricular).

- partea sa posterioara se proiecteaza in septul interatrial iar cea anteroinferioara se termina la septul interventricular membranos unde se continua cu fasciculul His.

- contine mai multe tipuri de celule, organizate in zone:zona de manta: se afla la exterior si cuprinde fibre Purkinje, celule de tranzitie T (sunt principala populatie a

nodului si au rolul de a lega miocardul atrial de cel atriventricular).zona centrala: contine celule pacemaker asezate intamplator.zona cea mai inferioara: contine celule asezate paralel.

fasciculul atrio-ventricular:- se mai numeste fascicul His, si pe sectiune incepe in partea profunda apoi trece prin partea membranoasa a

septului interventricular si traverseaza trigonul fibros drept si se aseaza pe fata dreapta a septului interventricular membranos.

- este singura cale de propagare a stimulilor contractili intre atrii si ventricule.- punctul de bifurcare al fasciculului His este locul unde acesta incaleca marginea superioara a septului muscular,

desprinzandu-se aici ramura stanga. Fasciculul His se indreapta catre endocard, ajungand la fata dreapta a septului unde se desprinde ramura dreapta.

60. Vascularizatia functionala a plamanilor: vezi subiectele 11 si 12 de la pct. III.

61. Structura arborelui bronsic:

- este alcatuit din totalitatea ramificatiilor bronhiilor din interiorul plamanului.- bronhia principala, dreapta si stanga, se imparte fiecare in bronhii lobare.bronhia lobara superioara dreapta: - se desprinde de pe fata laterala a bronhiei principale drepte si ajunge in hil.

- ramificatii: bronhia segmentara apicala. bronhia segmentara posterioara. bronhia segmentara anterioara.

bronhia lobara mijlocie dreapta: - se deprinde de pe fata anterioara a bronhiei principale drepte. - ramificatii: bronhia segmentara laterala.

bronhia segmentara mediala.bronhia lobara inferioara dreapta: - continua directia bronhiei principale drepte.

- ramificatii: bronhia segmentara apicala – superioara. bronhia segmentara subapicala – subsuperioara.(50%)

bronhia segmentara bazala mediala – cardiaca.bronhia segmentara bazala anterioara.bronhia segmentara bazala laterala.bronhia segmentara bazala posterioara.

bronhia lobara superioara stanga: -se desprinde din partea anterioara a bronhiei principale stangi. - ramificatii: bronhia segmentara apicoposterioara. bronhia segmentara anterioara. bronhia lingulara superioara. bronhia lingulara inferioara.

bronhia lobara inferioara stanga: - continua directia bronhiei principale stangi.- ramificatii: identic ca la b.lob.inf.dr., dar bronhia segmentara bazala mediala –

cardiaca lipseste frecvent.

62. Artera coronara stanga:

- O: sinusul aortic stang.- traiect: merge anterior si spre stanga intre trunchiul pulmonar si auriculul stang, patrunzand in segmentul stang al

santului coronar, dupa care se bifurca in ramurile interventriculare anterioara si circumflexa stanga. - ramuri: artera interventriculara anterioara: - merge in santul interventricular anterior cu vena mare a inimii catre

varful inimii. Trece peste marginea dreapta ca artera apexiana posterioara.

- iriga fata sternocostala a ventriculului stang si partea ventriculului drept situata superior de santul interventricular.

artera circumflexa: - ia nastere din a. coronara stg. in unghi drept, ocoleste fata pulmonara, merge pe fata diafragmatica si se termina fara a intra in santul interventricular posterior.

- iriga atriul drept, fata pulmonara si diafragmatica a ventriculului stang, si uneori nodurile SA si AV.

- da ramuri arteriale: artera atriala stanga anterioara si artera atriala laterala, si ramuri ventriculare: artera marginala stanga si ramura posterioara a ventriculului stang.

- teritoriu de vascularizatie: mare parte din AS, fata anterioara, pulmonara si diafragmatica a VS si varful inimii, muschiul papilar anterior al VS, cea mai mare parte a septului interatrial, 2/3 sept interventricular etc.

63. Artera coronara dreapta:

- O: sinusul aortic drept.- frecvent diametrul arterei coronare drepte este mai mic decat cel al arterei coronare stangi.- traiect: merge anterior pe fata sternocostala a inimii in santul coronar drept, impreuna cu vena mica a cordului.

Ocoleste marginea dreapta a cordului trecand pe fata diafragmatica a inimii. La crucea inimii isi schimba directia cu 900, putand intra in santul interventricular posterior (10%), ca ramura interventriculara posterioara, sau se termina cu o ramura mica ce se anastomozeaza cu artera coronara stanga.

- ramuri: - ramuri atriale: artera atriala anterioara.artera atriala a marginii drepte.

- ramuri ventriculare: ramura conului arterial: -vascularizeaza conul trunchiului pulmonar. ramuri ventriculare anterioare. ramura marginala dreapta: - vascularizeaza fata sternocostala si diafragmatica a VD. ramuri pentru nodul atrio-ventricular.

- teriroriul de vascularizatie: AD, fata septului interventricular, partea juxtaseptala a AS, 1/3 posteroinferioara a septului interventricular, muschiul papilar medial si inferior al VD, nodul SA, AV, fasciculul His, VS in jurul santului interventricular.

64. Venele cordului:

- sunt grupate in 3 categorii:venele mari subepicardice: - dreneaza 60% din sangele venos prin sinusul coronar.venele mici subepicardice: - se deschid in atriul drept prin foramina.venele minime Thebesius: - sunt vene profunde cu originea in grosimea miocardului.

- se unesc formand trunchiuri tot mai mari in toate cavitatilie inimii prin foraminula.

sinusul coronar: - este cea mai mare vena a cordului, situata in santul coronar stang pe fata diafragmatica a inimii, deasupra fantei terminale a arterei circumflexe.

- se deschide in AD printr-un ostiu marginit de valva Thebesius. - are drept afluenti: -venele mare, medie si mica a cordului.

-vena posterioara a VS, vena oblica a AS (Marshall) si alte vene atriale mici.vena mare a cordului: - O= varful cordului.

- traiect: merge prin santul interventricular anterior cu artera interventriculara anterioara, fiind initial la dreapta, apoi o incruciseaza, si urca spre santul coronar, merge prin deasupra arterei circumflexe superioare si se continua cu sinusul coronar.

- dreneaza: peretele anterior al VD si VS, si cea mai mare parte a AS.vena medie a cordului: - O= vf. inimii.

- traiect: merge prin santul interventricular posterior cu artera interventriculara posterioara si se varsa la extremitatea terminala a sinusuluicoronar.

- dreneaza: VD, partea diafragmatica a VS si partea inferioara a sept. interventricular.vena mica a cordului: - se formeaza pe fata anterioara a VD sau la amrginea dreapta a cordului, merge in

santul coronar drept si pe fata diafragmatica a cordului impreuna cu artera coronara dreapta si se varsa la extremitatea terminala a sinusului coronar.

65. Inervatia cordului:

- este vegetativa.fibrele simpatice provin din lantul cervical, prin nn. cardiaci cervicali superiori*, mijlocii si inferiori si din lantul toracic

prin nn. cardiaci toracici.fibrele parasimpatice provin din nervul vag (X), prin ramuri cardiace cervicale superioare* si inferioare. Toate

ramurile formeaza plexul cardiac situat la baza inimii, ale carui componente sunt dispuse in 2 planuri: planul superficial (intre primele doua parti ale aortei toracice si trunchiul pulmonar) si planul profund (intre bifurcatia trunchiului pulmonar si a traheei, si in apropierea venei cave superioare).

Plexul cardiac contine: gg. cardiaci Wrisberg (intre arcul aortic si bifurcatia trunchiului pulmonar). - fibrele din partea profunda a plexului cardiac sunt destinate AS si VS. - fibrele din partea superficiala a plexului cardiac (* *) ajung la AD si VD.

- in interiorul cordului se formeaza plexuri: - subendocardic. - subepicardic. - intramiocardic. Toate acestea contin gg. ce fac sinapsa intre primul si al

doilea neuron de pe calea lui X.- Nodul SA primeste ramuri din vagul si simpaticul de pe partea dreapta. Nodul AV primeste ramuri din vagul si

simpaticul de pe partea stanga. Ambii + miocardul atrial au atat inervatie simpatica act si parasimpatica. Miocardul ventricular si fasciculul His au numai inervatie simpatica.

66. Inervatia plamanilor:

- fibrele simpatice preganglionare au originea in coarnele laterale ale maduvei T2 – T5. Fibrele postganglionare ajung la pulmoni pe calea nervilor cardiaci inferiori, iar altele pe calea nervului vag.

- fibrele parasimpatice provin din nervul vag, care in hil va da ramuri anterioare si posterioare.- in hil, fibrele vegetatitive formeaza plexul pulmonar anterior, si posterior. Din aceste plexuri, fibrele nervoase

vegetative patrund in pulmoni formand plexuri secundare de-a lungul arborelui bronsic si de-a lungul venelor pulmonare. Din plexurile peribronsice se formeaza un plex submucos, prin care fibrele postganglionare efectoare ajung la mucoasa bronsiilor.

67. Regiunea temporala:

- se afla pe fata laterala a craniului.- limite: inferior: un plan orizontal ce trece prin arcul zigomatic si pe deasupra porului auditiv extern.

superior: linia temporala superioara.anterior: un perete osos format din unirea procesului zigomatic al frontalului cu procesul frontal al

zigomaticului.- stratigrafie: - piele.

- tesut subcutanat, contine: artera temporala superficiala, vv. temporale superficiale, nn. superficiali proveniti din n. auriculotemporal, vase limfatice care se varsa in gg. limfatici parotidieni superficiali.

- aponevroza epicraniana, de ea se prind mm. auriculari superior si anterior. - m. temporal, este acoperit pana la zigomatic de fascia temporala, iar inferior de m. maseter. - planul vasculo-nervos, format din arterele, venele si nervii temporali profunzi. - planul osos. - meningele.

68. Regiunea infratemporala:

- este situata inferior de regiunea temporala, cu care comunica prin orificiul delimitat lateral de arcul zigomatic iar medial de fata infratemporala a aripii mari a osului sfenoid.

- limite: inferior: planul ce trece prin baza colului mandibulei, (comunicand cu spatiile regiunii parotideomaseterine). lateral: un plan ce trece prin incizura mandibulei, ajungand superior la articulatia temporo-mandibulara iar

anterior pana la fata mediala a osului zigomatic, (comunica cu regiunea parotideo-maseterina prin incizura mandibulei, si cu canalul mandibulei prin gaura mandibulei).

medial: lama laterala a procesului pterigoid.anterior: tuberozitatea maxilarului si fata temporala a osului zigomatic, (comunica cu cavitatea orbitei prin

fisura orbitala si cu corpul adipos al obrazului).posterior: regiunea parotideomaseterine.

- tavanul este format din fata infratemporala a aripii mari a osului sfenoid si de partea precondiliana a scuamei temporalului, (comunica cu fosa mijlocie a craniului prin gaura ovala si gaura spinoasa).

- continut: -m. pterigoidian lateral cu cele 2 capete, lig. sfenomandibular, vasele maxilare, n. mandibular si n. maxilar.

69. Regiunea parotideo-maseterina:

- este o regiune pereche asezata in partea laterala si posterioara a fetei.- limite: -anterior si posterior: marginile anterioare ale mm. maseter si respectiv sternocleidomastoidian.

- superior si inferior: 2 linii aproape paralele ce unesc m. maseter si SCM., prima trecand pe marginea inferioara a arcului zigomatic si apoi prin incizura mandibulei, a doua urmand marginea inferioara a corpului mandibulei.

- este incadrata de regiunile infratemporala, zigomatica, bucala, sternocleidomastoidiana si trigonul submandibular.- in cadrul acestei regiuni vorbim despre un spatiu care contine partea profunda a glandei parotide (↓) si de restul

regiunii, situata anterior, care cuprinde partea superficiala a glandei.- spatiul glandular al regiunii parotideo-maseterinice (loja parotidiana/ fosa retromandibulara):

- este marginit, posterior si medial, de un perete musculofascial si ligamentar intins de la marginea anterioara a SCM si procesul mastoidian pana la fascia m. pterigoidian medial, lig. sfenomandibular si ramura mandibulei. In constitutia acestui perete intra: pantecele posterior al m. digastric, mm. stilieni si fascia lor, lig. stilohioidian si stilomandibular si o prelungire a fasciei mm. stilieni.

- peretele lateral: format din fascia parotidiana, tesut subcutanat in care se gasesc ramuri ale n. auricular mare si gg. limfatici, si tegument.

- continutul spatiului glandular este dispus in 3 planuri: planul medial (artera carotida externa), planul mijlociu (vena jugulara externa si vena retromandibulara) si planul lateral (n. facial cu plexul parotidian si n. auriculotemporal).

- spatiul ce cuprinde partea superficiala a glandei este alcatuit din: vasele transverse ale fetei, ductul parotidian si ramurile bucale si zigomatice ale n. facial.

70.Trigonul submandibular:

- limite: superolateral: fata mediala a corpului mandibulei (fosa glandei submandibulare situata inf. de linia miohioidiana).

infero-lateral: lama superficiala a fasciei cervicale superficiale, m. platisima, piele. medial: lama profunda a fasciei cervicale superficiale, pantecele anterior al m. digastric, m. milohioidian si

m. hioglos.- continut: - glanda submandibulara, glanda tubulo-acinoasa cu ssecretie sero-mucoasa.

- canalul excretor al glandei submandibulare = canalul Wharton, are originea pe fata mediala a glandei, trece printre m. milohioidian si m. hioglos, si se deschide in final in caruncula salivara superioara situata de o parte si de alta a fraului limbii, sub acesta.

- n. lingual: soseste in trigon pe la polul superior al glandei submandibulare. Coboara pe fata mediala a glandei, incruciseaza canalul Wharton si apoi se dispune infero-medial de acesta, ajungand la mucoasa corpului limbii pe care o inerveaza.

- n. hipoglos: pe fata mediala a glandei. sub nervul lingual (se observa basculand si ridicand glanda). - artera faciala: abordeaza glanda pe fata ei mediala, ocoleste polul superior al glandei formand un cot

supraglandular. Din acest cot se desprind artera palatina asscendenta, care da o ramura tonsilara

pentru tonsila palatina. In continuare coboara pe fata supero-laterala a glandei lasand ramuri glandulare. Ajunsa la marginea inferioara a corpului mandibulei, formeaza cotul submandibular (originea arterei submentala), dupa care se indreapta spre unghiul antero-inferior al maseterului (unde se palpeaza).

- vena faciala: este situata pe fata infero-laterala a glandei si formeaza impreuna cu v. linguala si v. tiroidiana, trunchiul tirolingofacial, tributar venei jugulare interne. Acest trunchi delimiteaza medial trigonul lui Farabeuf.

- gg. limfatici submandibulari: sunt situati la polul inferior al glandei submandibulare. - gg. vegetatitivi submandibulari. - pachetul vasculo-nervos milohioidian: il gasim la polul superior al glandei.

71. Trigonul carotic:

- limite: baza este indrepatata posterior si corespunde marginii anterioare a SCM.latura supero-anterioara este formata de pantecele posterior al m. digastric si de m. stilohioidian.latura infero-anterioara este formata de pantecele superior al m. omohioidian.varful ajunge la cornul mare al osului hioid.

- in profunzime trigonul carotic se continua cu spatiul vascular al regiunii sternocleidomastodidiene.- continut: - manunchiul vasculo-nervos al gatului, invelit de teaca carotica: in partea inferioara a trigonului, este

constituit din: aretera carotida comuna, vena jugulara interna si de nervul vag. In dreptul cartilajului tiroid artera carotida comuna se bifurca dand artera carotida externa si interna.

- tot in teaca carotica, se mai gasesc: - ramura sinusului carotic a n. glosofaringian. - ramura comunicanta a n. vag cu n. glosofaringian. - ramurile cardiace superioare a n. vag. - nn. carotici externi.

- in exteriorul tecii carotice, se gasesc: - n. hipoglos, patrunde in trigon trecand posterior de pantecele digastricului si m. stilohioidian, intre artera carotida interna si vena jugulara interna descrie o curba antero-mediala, incruciseaza artera carotida interna, apoi artera carotida externa si intra in trigonul submandibular.

- n. accesor.