studiul tehnologicităţii piesei

5
2. Studiul tehnologicităţii piesei 2.1. Tehnologicitatea condiţiilor tehnice impuse Valorile de precizie extrase din desenul de execuţie al piesei şi din literatura de specialitate [S1, pag. 11, Tabelul 3] se prezintă în Tabelul 2.1. . Tabelul 2.1. Valori de precizie Dimen - siune a nomi- nală Precizia impusă piesei prin desenul de execuţie Precizia posibil de realizat prin procedee de deformare plastic la rece Con - clu - zii Aba- teri di- men- siona -le Abat eri la cote libe re STAS 1111 1 - 86 Abater i de formă Rugoz i- tatea supra fe- ţei Abateri dimensionale Aba- teri de form ă Rugoz i- tatea supra fe- ţei Defor -mare norma -lă [S2, pag.5 2] Defor -mare de preci zie [S2, pag.5 2] 14 - ±0.5 - 6.3 ±0.1 ±0.02 - 6.3 DP ∅5 - ±0.3 - 6.3 ±0.04 ±0.01 - 6.3 DN ∅3.2 ±0.01 0 ±0.3 - 6.3 ±0.04 ±0.01 - 6.3 DN 11.5 - ±0.5 - 6.3 ±0.5 ±0.02 - 6.3 DN 12 - ±0.5 - 6.3 ±0.2 ±0.02 - 6.3 DN 7.5 - ±0.4 - 6.3 ±0.2 ±0.02 - 6.3 DN 16 - ±0.5 - 6.3 ±0.03 ±0.02 - 6.3 DN 10 - ±0.4 - 6.3 ±0.25 ±0.02 - 6.3 DN 20 - ±0.5 - 6.3 ±0.25 ±0.02 - 6.3 DN În coloana aferentă concluziilor, a fost înscrisă, prescurtat, modalitatea de realizare a condiţiei respective: deformare normal (DN), deformare de precizie (DP) sau imposibil de realizat prin procedee de deformare plastică la rece (IMP).

Upload: mrxalex06

Post on 30-Nov-2015

113 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Studiul tehnologicităţii piesei - proiect

TRANSCRIPT

Page 1: Studiul tehnologicităţii piesei

2. Studiul tehnologicităţii piesei

2.1. Tehnologicitatea condiţiilor tehnice impuseValorile de precizie extrase din desenul de execuţie al piesei şi din literatura de

specialitate [S1, pag. 11, Tabelul 3] se prezintă în Tabelul 2.1. .

Tabelul 2.1. Valori de precizieDimen-siunea nomi-nală

Precizia impusă piesei prin desenul de execuţie

Precizia posibil de realizat prin procedee de deformare plastic la

rece

Con-clu-zii

Aba-teri di-men-

siona-le

Abateri la cote

libere STAS 11111 - 86

Abateri de formă

Rugozi-tatea

suprafe-ţei

Abateri dimensionale

Aba-teri de formă

Rugozi-tatea

suprafe-ţei

Defor-mare

norma-lă [S2,

pag.52]

Defor-mare de precizie

[S2, pag.52]

14 - ±0.5 - 6.3 ±0.1 ±0.02 - 6.3 DP∅5 - ±0.3 - 6.3 ±0.04 ±0.01 - 6.3 DN

∅3.2 ±0.010 ±0.3 - 6.3 ±0.04 ±0.01 - 6.3 DN

11.5 - ±0.5 - 6.3 ±0.5 ±0.02 - 6.3 DN

12 - ±0.5 - 6.3 ±0.2 ±0.02 - 6.3 DN

7.5 - ±0.4 - 6.3 ±0.2 ±0.02 - 6.3 DN

16 - ±0.5 - 6.3 ±0.03 ±0.02 - 6.3 DN

10 - ±0.4 - 6.3 ±0.25 ±0.02 - 6.3 DN

20 - ±0.5 - 6.3 ±0.25 ±0.02 - 6.3 DN

În coloana aferentă concluziilor, a fost înscrisă, prescurtat, modalitatea de realizare a condiţiei respective: deformare normal (DN), deformare de precizie (DP) sau imposibil de realizat prin procedee de deformare plastică la rece (IMP).

Page 2: Studiul tehnologicităţii piesei

2.2. Tehnologicitatea suprafeţelor obţinute prin decuparePrin decupare nu pot fi realizate orice fel de forme ale suprafeţelor şi nici orice

dimensiuni ale acestora. De aceea, dimensiunile conturului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: h ≥ 1,2g; a ≥ 1,2g; b < 15g [ S2, pag. 50] (Figura 2.1. [S2, pag. 50, Figura 3.5] ) .

Fig. 2.1.

2.3. Tehnologicitatea suprafeţelor obţinute prin perforareAvând în vedere limitele procedeului de perforare în ceea ce priveşte forma

suprafeţelor perforate, precum şi condiţiile dimensionale şi de poziţie relativă, se compară piesa reală (Figura 2.4.) cu piesele model din Figura 2.3. [S2, pag. 50, Figura 3.6] .

Fig. 2.3. Piesele model

Page 3: Studiul tehnologicităţii piesei

Fig. 2.4. Piesa realăAnalizând toate suprafeţele obţinute prin perforare, se observă că toate dimensiunile

pot fi realizate. Astfel, fiind îndeplinite condiţile, rezultă că piesa “Coltar CuZn “ poate fi obţinută prin perforare.

2.4. Tehnologicitatea formelor îndoite ale pieseiPentru piesă apar, în plus, condiţii de tehnologicitate referitoare la raza minimă de

îndoire, distanţa minimă între marginea orificiilor şi liniile de îndoire, lungimea minimă a laturii îndoite. Valorile rezultate de pe piesa reală (Figura 2.6.) se compară cu valorile posibil de realizat, în condiţii normale de prelucrare (Figura 2.5.) .

Fig. 2.5. Condiţii pe piesa model Fig. 2.6. Piesa reală

Page 4: Studiul tehnologicităţii piesei

Raza de îndoire minimă se determină cu Relaţia (2.1.) [S2, pag. 58, Relaţia (3.3)] :

(2.1.)

în care este un coeficient care, în funcţie de natura materialului, de gradul de ecruisare şi

de poziţia liniei de îndoire faţă de direcţia de laminare, are diferite valori [S2, pag. 58, Tabelul 3.9].

Raza de îndoire este de 1.5 mm, deci este mai mare decât orice valoare a razei minime de îndoire.

Deoarece distanţa minimă între marginea orificiilor şi liniile de îndoire respectă condiţia impusă, perforarea poate fi realizată înainte de îndoire şi găurile nu se vor deforma.

Pentru a respecta condiţia impusă, lungimea minimă a laturii îndoite trebuie să fie 2mm, iar în cazul piesei “Coltar CuZn” este de 14 mm.

Având în vedere consecinţele favorabile ale acestor condiţii de tehnologicitate asupra posibilităţilor de realizare eficientă a pieselor, rezultă că piesa “Coltar CuZn” se poate realiza prin deformare plastică la rece.

Valoarea coeficientului pentru determinarea razei minime de indoire

Materialul prelucrat

Recopt sau normalizat EcruisatPozitia liniei de indoire fata de directia de laminarePerpendiculara Paralele Perpendiculara Paralela

Alama - 0,3 0,4 0,8 Table 2.2 [S2, pagina 58]

Astfel raza minima de indoire are urmatoarele valori minime, conform tabelului 2.3

Material Raze minime de indoire Pozitia liniei de indoire Material recopt Material ecruisatPerpendiculara Paralele Perpendiculara Paralele

Alama - 0,45g 0,6g 1,2gTabelul 2.3 [S2,pagina 59]