STUDIU DE MARKETING PRIVIND PIAA TURISMULUI BALNEAR

TURISMUL BALNEAR IN ROMANIACUPRINS

1 Caracteristici ale turismului balnear

1.1 Prezentare generala

1.2 Factori naturali de cura balneara

1.3 Segmente de piata si profilul clientilor

1.4 Functiile turismului balnear

1.5 Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania

1.6 Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania

1.7 Potentialul de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si promovarea turismului balnear in Romania

2 Statiuni balneoclimaterice cunoscute in Romania2.1 Exemple de statiuni balneoclimaterice

2.2 Prezentarea catorva dintre statiuni2.2.1 Statiunea Amara

2.2.2 Statiunea Baile Felix

2.2.3 Statiunea Baile Herculane

2.2.4 Statiunea Baile Tusnad

2.2.5 Statiunea Slanic Moldova2.2.6 Statiunea Soveja

2.2.7 Statiunea Techirghiol1. Caracteristici ale turismului balnear1.1. Prezentare generala

Turismul balnear reprezinta un sector major in cadrul industriei turistice romanesti, datorita particularitatilor sale specifice, respectiv complexitatea factorilor naturali care pot fi utilizati pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.

Acesta reprezinta una dintre formele de circulatie turistica cele mai constante, cu o clientela relativ stabila, care se poate constitui intr-o sursa majora de venituri, mai ales pentru tara noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice din Europa. Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna, care in general a luat amploare atat ca urmare a dorintei de a preveni si trata anumite afectiuni, cat si cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru factori naturali de cura precum climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

Turismul balnear se confrunta cu probleme structurale, dificil de depasit pe termen scurt: astfel, investitiile din ultimii ani sunt reduse, iar baza materiala a structurilor hoteliere si de tratament a suferit un proces de deteriorare, in cazul unora dintre ele foarte avansat. Categoriile de clienti si veniturile provenite de la acesti clienti, permit structurilor balneare cel mult sa-si acopere cheltuielile de functionare, neinregistrarea unor profituri importante perpetuand deficitul de investitii in modernizarea structurilor de cazare si tratament.

Infrastructura urbana a statiunilor este, in general, intr-o stare avansata de degradare: caile de circulatie, parcarile, spatiile verzi, fatadele cladirilor nu sunt in general la standardele unei statiuni turistice.

Oferta de servicii de turism balnear este eterogena si de calitate inegala, predominand insa standardele medii si submedii. Astfel, CNPAS detine propriile sale structuri de cazare si tratament, ai caror beneficiari sunt, in special, pensionarii cu bilete de tratament subventionate. Sindicatele au numeroase hoteluri si baze de tratament, multe dintre ele aflate in stare de degradare. Hoteluri si baze de tratament care se situeaza deasupra nivelului mediu, sunt detinute de operatori precum SIF Transilvania sau Danubius, sau de investitori privati care au diversificat oferta de servicii cu centre spa.

Know-how-ul existent si reputatia in tratamentele balneare, reprezinta un atuu in dezvoltarea turismului balnear, desi sectorul nu mai motiveaza tinerii medici si cercetarea medicala.

In Romania este inca dezvoltata o cultura a balnearului, care poate fi exploatata in conditiile dezvoltarii si diversificarii ofertei de servicii.

Vacantele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestor vacante, pensionari si membri ai sindicatelor, reprezinta o clientela captiva, care in conditiile reducerii sau eliminarii subventiilor ar disparea ca segment de piata. Coabitarea acestui segment de piata (clientele varstnica si sociala) cu turistii curelor libere nesubventionate, este din ce in ce mai dificila, ceea ce conduce la orientarea acestora din urma, spre vacante active in strainatate.

Aspectul economic al acestui sector reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, ca generator de importante economii in cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consum de medicamente si a numarului total al zilelor de boala.

Turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil si independent de conditiile atmosferice. Desi turismul balnear poate fi practicat continuu, independent de sezon, specifica pentru majoritatea statiunilor este limitarea sezonului la perioada aprilie-decembrie.

Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane de varsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului in cadrul acestei forme de turism este ridicata, cuprinsa intre 12 si 18 zile.

Piata interna a turismului balnear este dependenta de preturi, specialistii considerand ca o crestere cu 20% a preturilor poate duce la o scadere cu 40% a cererii. Aceasta se datoreaza in parte sejurului mai lung in statiunile balneare, ceea ce face ca turismul balnear sa fie relativ mai scump decat celelalte forme de turism. Existenta pe piata a biletelor de tratament compensate pentru anumite categorii sociale, si a pachetelor oferite de operatorii de turism contrabalanseaza insa acest dezavantaj, turismul balnear fiind practicat indeosebi de categorii sociale cu venituri medii si scazute. Dealtfel, in toate tarile europene, cererea este puternic marcata de gradul de acoperire a cheltuielilor legate direct de cura balneara, din bugetele asigurarilor sociale si de sanatate.

Multitudinea de izvoare naturale, nomol si gaze cu proprietati terapeutice din Romania este binecunoscuta, Romania detinand aproximativ o treime din izvoarele minerale naturale din Europa. Exista 117 localitati din Romania cu factori naturali terapeutici din care 29 sunt desemnate statiuni balnerare de importanta nationala iar 32 drept statiuni de important locala.

Pe piata interna exista trei oferte de produse balneoclimaterice principale: tratament medical elemente naturale cu proprietati terapeutice, convalescenta recuperare prin stimulare si intretinere fitness. In prezent, accentul cade in special pe elementele medicale si de convalescenta, care creeaza o imagine asupra statiunilor balneare drept locuri de odihna si tratament pentru bolnavi si varstnici.

In prezent exista circa 400 unitati de cazare inregistrate in statiunile balneare, care ofera aprox. 40.000 locuri de cazare (15% din totalul locurilor de cazare din Romania).

Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare, in perioada 1993-2010

Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1993-1996 s-a inregistrat un numar de peste 500 unitati de primire turistica, in statiunile balneare, pentru ca in perioada 1997-2000, numarul acestora sa scada la 400. Tendinta usor descrescatoare, raportat la perioada 1993-1996, se mentine si dupa anul 2000, in anul 2010 fiind inregistrat un numar de 386 structuri de primire turistica. La nivelul anului 2010 circa 45% dintre unitatile de primire turistica din statiunile balneare erau clasificate la 2 stele, 25% la 3 stele, iar 14% la 1 stea. Numarul stucturilor de 4 si 5 stele este extreme de redus, in anul 2010 fiind inregistrata o singura unitate de 5 stele si 12 unitati de 4 stele, ponderea acestora fiind de numai 3,5% din ansamblul unitatilor de primire turistica din statiunile balneare.

Numar structuri de primire turistica in statiunile balneare,

pe categorii de clasificare, in anul 2010

Sursa: Institutul National de Statistica

Numai 9% din zilele de cazare au fost vandute in structurile de 3, 4 sau 5 stele, marea majoritate fiind vandute in unitatile de 2 stele si in cele clasificate sub acest nivel (1 stea, neclasificate pe stele sau clasificate ca pensiuni turistice).

Marea majoritate a activitatii din statiunile balneare o constituie clientii biletelor de tratament subventionate, oferite de Casa de Pensii.

O tendinta majora pe pietele turistice este accentul tot mai pregnant pe concediile asociate sanatatii. Aceasta a dus la crearea unei game de produse si servicii axate pe satisfacerea nevoilor diferitelor segmente. Aceste nevoi pot varia de la soft unde oaspetele beneficiaza de un mediu placut cu plimbari relaxante intr-un cadru frumos, tratament ne-medicamentos de inalta calitate prin masaj si oportunitatea desfasurarii de activitati precum yoga, iar la celalalt capat, produsele hard care implica un regim de tratament medical bazat pe o serie de tratamente pornind de la calitatile unice ale apelor si namolului disponibil in respectiva locatie.

Un studiu care sa acopere principalele piete generatoare de turism axate pe segmentul balnear ar trebui propus pentru a indruma operatorii existenti din turismul balnear in orientarea programelor de renovare si reabilitare.

1.2. Factori naturali de cura balneara

Turismul balnear este singura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. Aceasta valoare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respectiv regasirea in aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o gama larga de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intreaga gama a profilurilor de tratament balneare.

Factorii balneari si climatici intervin atat in prevenirea imbolnavirii (profilaxie primara), cat si in prevenirea recidivelor unor boli, tratate cu alte mijloace terapeutice, impiedicand evolutia acestora spre forme degenerative (profilaxie secundara).

Principalii factori naturali de cura balneara din Romania

Apele minerale

Apele minerale sunt raspandite pe mai mult de 20% din suprafata tarii la diferite adancimi, avand o gama larga de proprietati fizico-chimice si terapeutice in functie de geneza lor.

Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafata dintr-o sursa naturala sau aduse la zi prin foraje si ale caror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic.

Apele termominerale

Apele geotermale si termominerale din Romania reprezinta diferite concentratii minerale de saruri solubile, cu utilizari multiple in cura externa.

Apa lacurilor terapeutice

Romania dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent, care prezinta interes terapeutic deosebit, prin calitatile lor farmacologice si farmacodinamice.

Principalul lac de liman utilizat in scop terapeutic este lacul Techirghiol, cu apa cloruro-magneziana-sulfurata, utilizata in cura externa.

Lacurile de campie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlau, Balta Amara, Campeni, Movila Miresii, Ianca, Sarat-Braila.

Toate aceste lacuri au compozitie chimica variata, alaturi de sarurile de natriu fiind prezenti sulfatii de magneziu si calciu. Apele acestor lacuri sunt utile in curele terapeutice externe.

Namoluri si turbe

Namolurile reprezinta maluri care contin peste 10% substante organice, iar turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse. Exista namoluri sapropelice bogate in hidrosulfura de fier coloidala (Amara, Lacul Sarat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) si namoluri minerale sulfuroase (Sacelu) sau nesulfuroase (Sangeorz Bai). Valoarea terapeutica a namolurilor este data de temperatura, compozitia chimica, actiunea mecanica si puterea farmacologica a acestora.

Gazele mofetice

Gazele mofetice sunt emanatii gazoase numite mofete care ajung la suprafata prin intermediul fisurii din scoarta terestra, acest factor terapeutic fiin valorificat in spatii special amenajate.

1.3. Segmente de piata si profilul clientilor

Peste 95% dintre clientii statiunilor balneare din tara sunt romani, iar categoria principala o constituie turistii de peste 50 de ani.

Exista insa si un numar mic de turisti straini proveniti, in special, din Israel, Germania, Olanda, Franta, Belgia, Italia, Ungaria si Spania. Turistii straini prefera in egala masura relaxarea generala si proprietatile medicale/curative ale diferitelor resurse naturale (ape minerale, termale, namol etc.), optand pentru structurile din categorii de clasificare superioare, structuri pentru care oferta de turism balnear este extrem de limitata.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica in statiuni balneare din Romania,

pe tipuri de turisti

Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1993-2010, numarul de sosiri ale turistilor in statiunile balneare din Romania a scazut cu aprox. 25%, aceasta curba descrescatoare fiind intrerupta in anul 2008, cand se inregistreaza un numar de sosiri aproape de nivelul celui din 1993.

Cea mai drastica scadere apare intre 2008 si 2010, cand numarul de sosiri a scazut cu aprox. 160.000.

Tendinta descrescatoare este mult mai accentuata in randul turistilor straini, numarul sosirilor acestora in unitatile turistice din statiunile balneare scazand cu aproape 50%, in perioada 1993-2010.

Datorita perioadelor medii de functionare, unitatile de cazare din statiunile balneare au oferit circa 20% din locurile de cazare disponibile si peste 5 milioane zile de cazare au fost vandute in anii trecuti.

Gradul anual de ocupare al camerelor disponibile a fost de peste 50%.

Sub 3% din zilele de cazare au fost vandute clientilor straini.

Innoptari ale turistilor in structuri de cazare turistica in statiuni balneare din Romania,

pe tipuri de turisti

Sursa: Institutul National de Statistica

In perioada 1994-2010, numarul innoptarilor in structurile de cazare turistica din statiunile balneare din Romania a inregistrat o scadere de 33%, scaderea cea mai drastica avand loc intre anul 2008 si anul 2010, perioada in care numarul acestor innoptari a scazut cu aproape 1,5 milioane.

Tendinta descrescatoare in randul turistilor straini este mult mai accentuata, numarul innoptarilor acestora, in statiunile balneare din Romania scazand cu peste 70%, in perioada 1994-2010.

Nu exista date disponibile cu privire la veniturile generate de catre statiunile balneare in urma acestui grad de ocupare

Piata de turism balnear poate fi considerata drept un continuum care reflecta cerintele si interesele segmentelor care il compun.

Astfel, segmentul principal este constituit din consumatorii de servicii de sanatate cu scop predominant recuperator, satisfacuti de standarde medii ale unitatilor de cazare si tratament, clienti ai biletelor subventionate.

Un alt segment il reprezinta turistii care cauta facilitati de inalta calitate, un meniu sanatos, oportunitati de plimbare intr-un cadru natural nealterat, disponibilitatea salilor de gimnastica.

Segmentul de nisa este format din turisti care cauta facilitati tip spa, fitness, tratamente anti-age, purificare cosmetica.

Selectarea zonelor de dezvoltare a produselor turistice incurajate si sprijinite se bazeaza in parte pe determinarea resurselor care exista deja in Romania si pe tendintele curente si anticipate viitoare privind gusturile si preferintele pietei turistice.

Satisfactia legata de facilitatile complementare existente (in special in ceea ce priveste oportunitatile de distractie) este, in general, redusa.

Gradul de ocupare in statiunile balneare este mare (circa 70%) datorita fluxului relativ constant de clienti asigurat de Casa de Pensii care furnizeaza bilete de tratament subventionate. Majoritatea clientilor vin in perioade prestabilite, pe baza biletelor de tratament, unitatile respective putand sa adapteze perioadele de deschidere si functionare, in consecinta.

Distribuirea biletelor de tratament reprezinta de fapt motorul care pastreaza in viata majoritatea statiunilor balneare. Totusi, acesta nu poate readuce statiunile in buna forma, putand fi decuplat in orice moment.

Nivelul tarifelor practicate in sistemul biletelor subventionate este mult sub tariful la care se pot oferi facilitati si servicii de calitate rezonabila si care sa aduca un profit corespunzator operatorilor de turism.

De asemenea, nu exista garantii in legatura cu mentinerea pe scara larga a acestui sistem al biletelor subventionate, in conditiile restrictiilor bugetare actuale.

1.4. Functiile turismului balnear

Rolul profilactic al curelor balneare este bine cunoscut prin cresterea rezistentei generale a organismului dupa tratament. Statisticile intocmite in numeroase tari au evidentiat faptul ca membrii populatiei active care au efectuat cure balneare in timpul concediilor de odihna pe o perioada de mai multi ani, au inregistrat ulterior un numar redus de zile de incapacitate de munca si un numar redus de consultatii medicale.

Desi rolul profilactic al turismului balnear ar putea fi semnificativ, in Romania, turismul balnear poate fi considerat un turism preponderant recuperator, adresandu-se in special turistilor care vin in mod declarat si organizat in statiuni pentru a-si ingrijii si ameliora sanatatea, pentru recuperarea anumite functiuni organice afectate de stari anterioare de boala sau traumatisme. In tarile in care oferta este redusa si in care, datorita absentei unei game largi de factori naturali de cura, exista un numar limitat de statiuni sau centre balneare (ex. Belgia cu 5 centre), s-au dezvoltat metodologii alternative, de tipul centrelor de talazoterapie sau al celor de fitness si remise en forme (repunere in forma), cure antistres etc. Turismul balnear romanesc este extrem de deficitar din punctul de vedere al dezvoltarii unor astfel de linii de tratament alternative, care ar putea largi adresabilitatea acestei forme de turism pe piata turistica interna.

Functia balneoclimaterica a turismului balnear se completeaza cu cea recreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai insemnata, confera statiunilor si o functie turistica cu caracter specific. In acest sens pe langa fiecare statiune se contureaza o arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urma formata din celelalte statiuni si alte obiective turistice.

Una din constrangerile majore puse in fata solicitantului de cura balneara de astazi din Europa, puternic resimtita si in Romania, este reprezentata de capacitatea statiunilor balneare de a raspunde la o dubla nevoie a acestuia: a primi ingrijiri medicale adecvate si a fi tratat ca turist.

1.5. Puncte tari si puncte slabe in turismul balnear din Romania

In functie de caracteristicile fiecarei statiuni, nivelul investitiilor, resursele naturale si infrastructura edilitara, exista o variatie importanta a punctelor tari si slabe ce caracterizeaza oferta de turism balnear.

Exista o categorie de statiuni de interes national si chiar international, cu potential balnear valoros, dar a caror atractivitate turistica este influentata negativ, intr-o masura mai mare sau mai mica, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor, gradul scazut de cunoastere al resurselor naturale, poluarea accentuata a aerului si a apei, valoarea estetica redusa a cadrului natural, gradul ridicat de uzura fizica si morala al bazelor de cazare si tratament, diversitatea redusa a structurilor de alimentatie publica, densitatea mare a constructiilor in spatii publice locuibile, numarul redus, calitatea si diversitatea necorespunzatoare a structurilor de agrement din majoritatea statiunilor, comertul general si specific necorespunzator, calitatea improprie a dotarilor de infrastructura.

Prezentarea succinta a acestor aspecte evidentiaza faptul ca dincolo de particularitatile statiunilor balneoturistice, determinate in mod obiectiv de pozitia lor in teritoriu si fondul balnear, exista o serie de elemente defavorizante, comune tuturor, care include cu precadere, calitatea si diversitatea structurilor de cazare, servirea mesei si agrement, comertul general si specific si calitatea unor dotari de infrastructura.

Pentru statiunile de interes national sau zonal, pot fi identificate urmatoarele elemente de atractivitate:

- potential balnear valoros sub aspect calitativ si cantitativ;

- traditia balneoturistica importanta;

- apropierea de capitala sau alte centre urbane importante, emitente de turisti;

- dezvoltarea de structuri balneoturistice ample;

-conditii de practicare pe o scara extinsa a activitatilor balneare cu caracter preventiv si a odihnei active.

Punctele slabe ale acestor statiuni sunt fie potentialul mai redus al resurselor balneare, fie lipsa de diversitate a factorilor de cura, care in ultima instanta au influentat modul de dotare al statiunilor, fie posibilitatile mai reduse de valorificare a factorilor de cura, indeosebi al celor din grupa substantelor terapeutice, cel mai frecvent intalnite.

Elemente defavorizante in valorificarea prezenta si viitoare a acestor statiuni, pot fi considerate: insuficienta cunoastere a zacamintelor balneare si a calitatii factorilor naturali, deficiente de ordin tehnic in exploatarea substantelor, pozitia excentrica in teritoriu a anumitor statiuni.

Pentru aceste statiuni, ansamblul elementelor de atractivitate determina dezvoltarea in perspectiva a functiei balneoturistice corelata cu potentialul resurselor si cererea turistica.

O alta grupa cuprinde statiuni balneoturistice de importanta zonala si locala. Ele se caracterizeaza prin predominarea functiei balneare care, in unele cazuri este completata si cu functia de agrement, respectiv de recreere in timpul si la sfarsit de saptamana. In general, aceste statiuni au potential cantitativ si calitativ important, benefeciind de un cadru natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de pozitia in teritoriu, de accesibilitatea uneori dificila, dar mai ales de existenta unor structuri balneoturistice cu uzura fizica si morala avansata, in cele mai multe cazuri, precum si a unor servicii necompetitive. Toate aceste elemente fac, ca cererea turistica sa fie mai redusa.

Dezvoltarea structurilor turistice in unele statiuni din aceasta grupa va determina si o intensificare a cererii turistice, mai ales in cazul acelora care dispun de factori de cura utilizati in tratarea afectiunilor cu grad de morbiditate ridicat sau care prezinta conditii pentru promovarea activitatilor balneare cu caracter preventiv.

Sintetizand, pentru repozitionarea ofertei turismului balnear din Romania, este necesara depasirea urmatoarelor aspecte problematice, comune majoritatii statiunilor balneoclimaterice: statiunile balneare sunt aproape in intregime dependente de piata interna; oferta limitata a unitatilor de 3-5 stele, solicitate de catre turistii straini; dependenta de sistemul biletelor de tratament subventionate, ceea ce face din activitatea de turism balnear o afacere putin rentabila; marea majoritate a spatiilor de cazare din statiunile balneare sunt de 1 sau 2 stele sau neclasificate si nu indeplinesc in nici un fel standardele asteptate de turisti; gradul avansat de uzura specific majoritatii spatiile de cazare si tratament; dezvoltarea deficitara sau chiar absenta infrastructurii si facilitatilor de petrecere a timpului liber in multe statiuni; slaba cunoastere in strainatate a beneficiilor terapeutice deosebite ale unor tratamente balneare din Romania.

In concluzie, cele mai multe statiuni balneare supravietuiesc datorita subventionarii biletelor de tratament oferite prin Casa de Pensii, la un nivel care nu genereaza suficient profit pentru a permite investitii in modernizarea spatiilor de cazare sau facilitatilor de tratament.

1.6. Studii privind consumul de servicii de turism balnear in Romania

Sondajul de opinie Consumul de servicii turistice balneare in Romania, realizat de Ministerul Turismului in august 2009, a relevat un grad scazut de utilizare a serviciilor de turism balnear. Astfel, 85% din populatia adulta nu au mers in nici o forma de concediu/vacanta in anul 2009, cu 20 de procente mai mult decat in anul anterior. Cel mai putin au mers in concedii cei peste 65 de ani. Cei care nici nu au fost in vacanta in 2009 si nici nu intentioneaza sa mearga pana la sfarsitul anului sunt din mediul rural, au varste de peste 50 de ani si un nivel de educatie scazut. Dintre pensionari, circa 80% se incadreaza in aceasta categorie.

Aproape 70% dintre persoanele adulte din Romania nu au fost cazate in ultimii doi ani, in nici un hotel sau pensiune turistica, nici macar pentru o durata de cateva zile

Datele de sondaj au aratat ca 16% din populatia adulta prefera ca in vacanta sa desfasoare activitati de intretinere/refacere a sanatatii.

Aspectul cel mai atractiv al statiunii preferate din Romania este:

in primul rand peisajul si mediul inconjurator (41.5% dintre respondenti au declarat astfel);

felul in care respondentii isi pot trata sanatatea 15.4%;

felul in care se pot distra in respectiva statiune turistica 15.4%.

Dintre cei care au mers in concediu, 3,5% au achizitionat bilete prin Casa de Pensii.

Dintre persoanele care intentioneaza sa se deplaseze ca turisti in anul urmator, 20% prefera ca prima optiune o statiune balneara din Romania.

Aprox. 60% dintre persoanele adulte sunt interesate in mare masura sa mearga ca turist intr-o statiune/localitate turistica ce ofera posibilitatea practicarii unor tratamente de prevenire / ingrijire a sanatatii.

Criterile considerate cele mai importante pentru alegerea unei destinatii turistice constau in raportul pret/calitate convenabil (68,2% din populatie considera important acest aspect), in felul in care isi pot trata sanatatea (39,7% au indicat acest criteriu ca fiind important), calitatea cazarii, a serviciilor de servire (38,8%) si calitatea peisajelor si a mediului inconjurator (26%)

Perceptia turistilor straini asupra Romaniei ca destinatie turistica

Numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in Romania a inregistrat o evolutie pozitiva in perioada 2000-2010, crescand cu circa 30%. Sosirile turistilor din tarile UE au crescut cu circa 50%, in aceeasi perioada, atingandu-se un varf la nivelul anului 2008.

Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania, in perioada 2000-2010 (mii persoane)

Sursa: Institutul National de Statistica

Studiile realizate in tari europene, privind perceptia Romaniei ca destinatie turistica, au relevat urmatoarele aspecte:

Romania, ca destinatie turistica, nu are conturata o identitate clara in perceptiile cetatenilor tarilor europene; nu are o reputatie buna ca destinatie de incredere pentru turistii de ocazie, aceasta perceptie fiind cauzata, in parte, de: deficiente in marketingul si promovarea destinatiei, insuficienta sprijinului guvernamental pentru turism, practici neprofesionale in sectorul turismului de afaceri, standarde scazute ale serviciilor, infrastructura turistica, facilitati si moduri de petrecere a timpului liber insuficiente si neadecvate.

Exista o diferenta considerabila intre cei care au avut o experienta turistica directa in Romania (cei care au vizitat tara) si cei care nu au trait o astfel de experienta. Astfel, primii au o perceptie mult mai buna a Romaniei decat ceilalti: maghiarii care au vizitat Romania au remarcat faptul ca infrastructura turistica si frumusetea peisajelor de provincie, caldura si ospitalitatea le-au depasit asteptarile, iar prin contrast, cei care nu au vizitat Romania au o perceptie negativa in ceea ce priveste drumurile, unitatile de cazare, siguranta publica, igiena si nivelul serviciilor.

Multi dintre turistii straini in Romania, au remarcat nivelul relativ redus al protectiei mediului, in sensul prezentei unor cantitati mari de gunoaie in mediul natural.

Preturile serviciilor din Romania sunt percepute pe toate pietele ca fiind mici. Acest aspect poate fi atat un avantaj pentru dezvoltarea turismului cat si o problema. Desi preturile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinatia care devine cunoscuta pretutindeni ca o destinatie ieftina va intampina dificultati in atragerea atentiei pietei in cazul in care incearca sa se diversifice in categorii mai ridicate de atractii si facilitati (in randul unor noi segmente de populatie). Preturile mici nu ar trebui sa constituie o componenta importanta a strategiei de marketing a acestor destinatii din Romania.

Consecintele slabei informari si cunoasteri a atractiilor turistice din Romania este aceea ca motivatiile de calatorie sunt relativ scazute comparativ cu destinatiile concurente.

1.7. Potentialul de dezvoltare al turismului balnear. Marketingul si promovarea turismului balnear in Romania

Managementul unor structuri hoteliere din unele statiuni balneare a initiat masuri de modernizare si diversificare in vederea repozitionarii lor pe piata turistica, actionand in directia modernizarii spatiilor de cazare de 3 sau 4 stele si infiintarii unor facilitati moderne de tratament.

Aceste unitati s-au orientat catre un marketing al produsului de sanatate si mai putin al produsului medical. In acest sens, ofera servicii suplimentare moderne de wellness, infrumusetare si refacere si dezvolta atractii suplimentare ca motive de vizitare (de exemplu, facilitati pentru sporturi de iarna si sali de conferinta).

Rezultatul acestor directii de dezvoltare se regaseste in:

prelungirea sezonului, prin asigurarea unui flux relativ continuu de clienti care au posibilitatea de a beneficia de ofertele acestor statiuni din luna aprilie pana in luna decembrie;

largirea pietei prin oferirea de tratamente preventive si de refacere, pentru a atrage segmentul de piata al celor care platesc pentru aceste servicii;

oferirea unor facilitati de wellness (sanatate si frumusete) pentru a atrage un nou segment, clasa de mijloc si piata familiilor;

penetrarea mai larga pe pietele straine prin oferirea unor servicii de buna calitate.

Desi ridicarea nivelului serviciilor oferite in statiunile balneare este obligatorie, viitorul turismului balnear din Romania ramane sub semnul intrebarii, intrucat nu exista studii sectoriale aprofundate care sa prezinte cererea de pe piata interna si internationala pentru gama de produse balneare.

In urma evaluarilor referitoare la statiunile balneare, vor rezulta axele prioritare de interventie: bazele de cazare si tratament care trebuie renovate, produsele care trebuie dezvoltate si modul de reorientare a activitatii, dar si modalitatile prin care statiunile balneare pot fi cel mai bine promovate, in special in strainatate, catre segmente de piata cu potential.

In scopul propriei regenerari, fiecare statiune balneara trebuie sa isi reaseze marca sa specifica, sa isi regaseasca propria personalitate.

Unele statiuni isi pot extinde oferta de produse de la "statiune pentru ingrijirea sanatatii" cu conotatia de tratament medical, catre cea de "oras balnear", care sugereaza o statiune in care clientii se pot relaxa intr-un mediu de refacere a fortelor, angajandu-se in activitati de wellness daca doresc, dar bucurandu-se si de alte activitati si excursii in statiune si imprejurimi. Altele pot continua sa se specializeze in tratamente unice specifice si sa caute sa-si dezvolte segmente de nisa, iar altele pot incerca sa-si dezvolte campusuri de invatamant si instruire.

Estimarile privind cererea de cazare indica faptul ca exista o supraoferta de camere de hotel de 1 si 2 stele, multe dintre aceste camere aflandu-se in statiuni balneare a caror existenta este semnificativ marcata de clientii biletelor de tratament subventionate, oferite de Casa de Pensii. Aceste bilete de tratament subventionate sunt tot mail limitate datorita constrangerilor bugetare din ultima perioada.

Daca sistemul biletelor de tratament este oprit, multe statiuni balneare vor inceta sa mai fie viabile. Chiar daca sistemul continua, majoritatea statiunilor balneare trebuie sa identifice o noua directie. Daca au una sau mai multe forme de tratament unice si foarte solicitate, este nevoie ca prin imbunatatirea produselor si marketing sa poata fi capabile sa continue sa functioneze ca statiuni balneare. Acele statiuni care nu au nimic deosebit de oferit in ceea ce priveste forma tratamentelor vor trebui sa se reorienteze, fie sa devina statiuni de odihna oferind o gama de atractii, facilitati si activitati inclusiv tratament balnear, fie sa faca o schimbare mai radicala.

Desi cererea pentru structurile de cazare de 3 si 4 stele este in crestere, posibilitatea renovarii si modernizarii unora dintre structurile existente este relativ limitata datorita constrangerilor existente in ceea ce priveste marimea redusa a acestor camere; astfel, multe structuri de cazare nu pot fi upgradate in vederea ridicarii standardului. In aceasta situatie, ar exista varianta demolarii sau unei utilizari alternative. Una din optiuni ar putea fi o schimbare radicala a destinatiei, cum ar fi dezvoltarea in scopul utilizarii de spatii pentru birouri, scoala hoteliera sau unitati de cazare (camine) pentru elevi/studenti, asociate unei institutii de invatamant.

Pentru a veni in intampinarea cerintelor clientilor, cercetarea pietei interne este necesara pentru a identifica tipurile de tratamente balneare cerute de segmentul reprezentat de clientii biletelor de tratament subventionate dar si solicitarile celorlalte segmente de clienti care nu beneficiaza de astfel de subventii; tot prin intermediul cercetarii poate fi identificata cererea existenta si profilul sejururilor de wellness si al pachetelor de tratament preventive, precum si activitatile suplimentare pe care clientii le asteapta in afara facilitatilor de tratament sau wellness.

Cercetarea pietei externe ar putea conduce la:

- identificarea tarilor ale caror sisteme de asigurari de sanatate subventioneaza tratamentul balnear si care ar putea fi interesate de oferta Romaniei;

- identificarea concurentei in ceea ce priveste preturile pachetelor oferite, pe pietele apropiate, precum Ungaria si Bulgaria;

- identificarea modalitatilor de atragere a diferitelor segmente, mai ales a acelora interesate de gama de tratamente speciale oferite in Romania (mofete, namoluri unice, etc.),

- mai buna cunoastere a ofertei statiunilor de tratament si de wellness de catre clienti, medici, companii de asigurari, tur-operatori specializati, media si canalele de publicitate, pentru a promova in randul turismul balnear romanesc in randul clientilor straini.

Rolul major in finantarea acestor studii revine institutiei publice centrale cu atributii in domeniu, respectiv Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

Marketingul si promovarea statiunilor balneare de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sunt concentrate pe urmatoarele componente: participarea la targurile de turism, tiparirea de pliante/brosuri, dezvoltarea paginilor de internet si publicitatea prin diferite forme de prezentare media - instrumente de comunicare neexploatate maximal.

Tendinta de scadere a interesului pentru statiunile balneare ar putea fi diminuata prin oferirea de servicii alternative/conexe pentru segmentele specifice de piata, inclusiv pentru cele de divertisment si afaceri.

Proprietarii structurilor hoteliere si/sau de tratament din statiunile balneare trebuie sa coopereze cu autoritatile locale in vederea reorientarii gamei de produse ale statiunilor si imaginii acestora, pe baza cererii identificate pe piata, sa initieze planuri de dezvoltare integrata a statiunilor pentru imbunatatirea si extinderea motivelor de vizitare si sa decida masurile necesare la nivelul statiunilor in functie de directia de dezvoltare a statiunii pentru viitor.

Actorii cheie din industria balneara trebuie sa proiecteze si sa implementeze un plan de marketing pentru a crea imagini adecvate ale statiunilor balneare din Romania si ale ofertei lor de produse specifice.

Personalul din bazele de tratament din statiunile balneare trebuie instruit astfel incat sa se manifeste mai degraba ca personal al industriei ospitalitatii decat ca personal pur "medical" sau "para-medical", dar si pentru a face fata tratamentelor generale si specializate, wellness, infrumusetare etc.

Romania se afla, inainte de 1989, intre tarile central si est-europene cele mai cunoscute pentru oferta lor balneara, alaturi de Cehia, Slovacia, Rusia, Polonia, statele desprinse din fosta Yugoslavie, Bulgaria. Cu toate acestea, intr-un studiu realizat in anul 2000 de Institutul Croat pentru Cercetari in Turism, se remarca faptul ca, dintr-un numar de 14 tari europene, numai 7 mai prezentau o imagine de marca pentru produsul balnear pe piata turistica europeana, si anume: Austria, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Italia, Polonia si Slovacia. Romania, desi detine cca. 1/3 din totalul resurselor minerale de cura din Europa si 20 de statiuni balneare deschise turismului international, se prezinta astazi ca o destinatie tot mai neinteresanta pentru consumatorii de cura balneara si agentiile tur-operatoare europene.

Turismul balnear romanesc poate recastiga locul pierdut pe piata turistica europeana, printr-un efort de crestere a competitivitatii, deschizandu-se catre circuitul international al serviciilor, prin modernizarea produsului oferit si a distributiei informatiilor. In acest sens, este esentiala diversificarea serviciilor propuse clientelei, din punctul de vedere al naturii produsului, duratei curelor (ingrijiri medicale, cure antistres si remise en forme), al programelor de divertisment, programelor pentru insotitori si al practicarii unor tarife diferentiate. Toate aceste necesita o politica structurala sustinuta pentru a raspunde obiectivului major, de atragere a unei clientele cat mai largi, prin distributia echilibrata a fondului de investitii in toate componentele care alcatuiesc produsul balnear.Staiunea balneo-climateric Amara

Informaii generale

Staiunea balneo-climateric Amara este situat n sudul rii, la 7 km de oraul Slobozia, reedinta judeului Ialomia, respectiv la 100 km de Aeroportul Internaional Henry Coand, 100 km de Aeroportul Mihail Koglniceanu, 120 km de Litoralul Mrii Negre i 130 km de Delta Dunrii.

Staiunea este la 2 km de localitatea cu acelai nume: AMARA. n staiunea de tratament Amara este amenajat plaj pe malul lacului pentru bi de soare.

Indicaii terapeutice statiunea Amara

Reumatisme articulare

Poliartroza

Reumatisme degenerative

Afeciuni neurologice periferice

Afeciuni ginecologice

Sechele post-traumatice

Recuperare dup operaii pe articulaii, pe muchi, pe oase

Afeciuni dermatologice

Afeciuni endocrine

Boli profesionale

Resursele de tratament balnear

Principalul factor terapeutic natural este lacul Amara. Apa lacului are un continut ridicat de sulfat, de clorura de sodiu si de magneziu. Gradul sau total de mineralizare este 9.88 g/l. Namolul lacului estesapropelic, conine circa 40% substane organice i 41% substane minerale.Lacul Amara are o lungime de 4 km, are o ap srat alimentat din apele subterane vindectoare prin compoziia lor chimic.

Proceduri

bi i mpachetri cu nmol calde

cataplasme cu nmol rece

cur intern de ap mineral

hidroterapie

electroterapie

aerohelioterapie

Contraindicaii

nevroze

tuberculoza pulmonara activ

afectiuni cardiovasculare

boala Basedow

astm bronic

Clima

Climatul este continental de step, verile sunt clduroase i iernile sunt reci. Temperatura este n medie anual de 22 grade Celsius.

Istoric

Amara a fost atestat documentar din timpul domnitorului Matei Basarab.

Petru Poni a fcut primele analize chimice ale apei Lacului Amara i autoritile au decis s amenajeze aici bi.

Au fost nti instalaii primitive prin anul 1905, dar n prezent se fac proceduri moderne cu nmolul care vindec.

Obiective turistice

Zona turistic a litoralului romnesc: staiunile Mamaia, Eforie, Neptun, Saturn, Jupiter, Cap Aurora, Olimp, Costineti, Mangalia, Nvodari (hoteluri de 2-5 stele, practicarea sporturilor nautice, divertisment - delfinariul i acvariul din Constana, satul de vacan Mamaia . a.);

vestigii ale unor vechi aezri antice: Tomis, Calatis i Histria;

Monumentul de la Adamclisi;

pivniele staiunii viniviticole Murfatlar;

zona turistic a Deltei Dunrii (plimbri cu vaporul pe braele Dunrii, practicarea pescuitului i vntorii);

zona turistic a Blii Brilei (plimbri cu vaporul pe Dunre i canalele Insulei Mari a Brilei, pescuit sportiv).

n oraul Slobozia se poate vizita Muzeul Naional al Agriculturii iar n parcul muzeului, Biserica de lemn"Poiana" care este atestat documetar din anul 1737 i a fost mutat aici n sept 2000. Biserica de lemn "Poiana" a a fost trnosit n ziua de 17 decembrie 2000 i are valoare prin faptul c este n sine un document original i autentic de istorie i arhitectur, nscris pe Lista monumentelor istorice. La Poiana de Jos de unde a fost adus Biserica de Lemn s-a gsit document precum c a funcionat n anul 1775 o coal cu doi preoi i un dascl.

Staiunea balneo-climateric Bile Felix

Informaii generale

Este una dintre cele mai mari staiuni balneo-climaterice din Romnia cu funcionare permanent. Staiunea Bile Felix este situat n judeul Bihor, la 8 km distan de Oradea i la 22 km distan de vama Bor prin care se face trecerea ctre Ungaria.

Aici se gsesc ape termale, o baz de tratament optim, condiii de relaxare. Temperatura apelor termale este ntre 20-49 grade Celsius.

n staiunea Felix se poate vedea Nufrul alb, aici sunt lacuri artificiale termale n care sunt cteva specii de lotui aclimatizai dup ce au fost adui din alte ri unde cresc n mod natural.

n lacurile artificiale din statiune, pe lang plante se gsesc i numeroase specii de peti avnd mrimi si culori diferite.

Indicaii terapeutice

Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta)

Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza)

Afectiuni reumatismale abarticulare

Afectiuni post-traumatice

Afectiuni neurologice periferice

Afectiuni neurologice centrale

Afectiuni ginecologice

Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).

Resurse de tratament, dotare

Instalaii pentru bi la cad, instalaii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electroterapie si hidro terapie, sauna, piscine acoperite i n aer liber, sli de gimnastic medical.

Proceduri

- Kinetoterapie- Bi calde cu ape minerale n czi i bazine- Electroterapie- Hidroterapie- Aerohelioterapie n bazine deschise cu apa termala- Aerosoli- Gimnastica medicala- Bai de lumina- Sauna- Cosmetica.

Contraindicaii

Boli infecto-contagioase

Boli venerice

Tumori maligne

Hemoragii

Boli psihice

Clima

La Felix este un climat continental moderat, cu ierni blnde i veri temperate cu influenta mediteraneana, ideal pentru tratament, odihn, turism balnear.

Istoric

n diferite documente e scris c tratamentul balnear la Bile Felix ncepe din secolul al XVIII, iar din anul 1857 se introduce o tax de tratament pentru persoanele care stau la bi mai mult de patru zile.

Staiunea s-a dezvoltat spectaculos abia dup anul 1951.

Obiective turistice

trandul cu ap termal Apolo (1900).

Fenomenul carstic de pe Dealul omleului, Avenul de la Betfia sau Avenul Hudra Bradii (impropriu numit de localnici Craterul de la Betfia). Acesta are o adncime de 86 de metri, puul su avnd o cdere aproape vertical de 54 metri).

Rezervaia de nuferi din Bile Felix

Capela de la Haieu, o impresionant biseric-sal de sorginte medieval (sec. XIV), n care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene i gotice (restaurat n anul 1977);

Cldirea Sanifarm, o fost mnstire aparintoare ordinului clugresc Sf. Vinceniu, cldire de arhitectur baroc, construit n sec. al XVIII-lea.

Biserica ortodox din Rontu (sec. XV)

Biserica unit (greco-catolic) din Haieu (1906);

Biserica de lemn din Brusturi i Biserica Greco-Catolic din Bile Felix

Staiunea balneoclimateric Bile HerculaneInformaii generale

Bile Herculane este o staiune balneoclimateric situat n judeul Cara-Severin, n sud-vestul Romniei fiind amplasat la 41 km nord-vest de oraul Drobeta Turnu Severin judeul Mehedini. Staiunea Bile Herculane este atestat documentar din anul 153 dup Hristos constituind un punct de atracie permanent pentru puterea vindectoare a apelor sale. Are apeducte i bi i izvoare termale de pe vremea romanilor. Frumuseea locurilor unde este Staiunea Bile Herculane nu poate fi descris n cuvinte, trebuie s mergei s vedei cu ochii dumneavoastr.

Indicaii terapeutice

reumatism,

spondiloz,

redori articulare post traumatice,

artroz,

pareze, paralizii,

boli respiratorii i cardiovasculare,

afeciuni oculare

reumatism degenerativ

diabet zaharat

boli dermatologice

tulburri endocrine

ameliorarea durerilor de cap i a insomniilor

Resursele de tratament

Staiunea are ape minerale termale bicarbonate, clorurosodice, uor sulfurate, calde. Sunt izvoare cu apa avnd o temperatur ntre 38 i 53 grade Celsius, i unele ntre 46 i 56 grade Celsius.

Sunt cunoscute 16 izvoare cu ape termale, izvoare ce au o radioactivitate ridicat, putnd fi comparate cu izvoarele din staiunile Vichy i Mont Dore.

n mod natural se face aeroionizare.Aeroioniiptrund n plmni i au aciune direct asupra organismului.

Proceduri de tratament

Staiunea este amenajat pentru tratament prin masaj, electroterapie, hidroterapie, recuperare funcional, acupunctur i altele.

Clima

n staiune este un climat plcut, cu influene mediteraneene.

Istoric

Bile Herculane au o istorie de aproape dou mii de ani. Fiind aezat pe frumoasa Vale a Cernei, are o poziie pitoreasc i se afl la o altitudine de 160 m, pe aceeai paralel a Globului Pmntesc cu Nisa i Veneia.

Romanii sosii n Dacia au fost impresionai puternic de excepionala calitate tmduitoare a apelor din Valea Cernei, de aceea, au fcut un punct de atracie important aici.

Din acele timpuri se pstreaz bi, statui, monede, apeducte, semne de mulumire aduse zeilor pentru faptul c s-au vindecat cu aceste ape.

nc din secolul al 18-lea ncepe modernizarea Bilor Herculane, s-au construit edificii care sunt i astzi, iar cei ce vizitau i-au spus impresiile, rmase n memoria timpului cum ar fi aceea exprimat de mpratul Austriei care a spus: este cea mai frumoas staiune de pe continent.

Staiunea balnear Bile Tunad

Informaii generale

Este o staiune aezat ntr-un cadru de un pitoresc fermector, este cea mai mic staiune dinar, dar deosebit de frumoas i binefctoare prin climatul montan tonic. Staiunea mai este numit i Mica Elveie.

Oraul Bile Tunad este situat n judeul Harghita, pe malul rului Olt. Este nconjurat de munii Harghita i Bodoc.

n apropiere, la numai 25 km, se afl lacul Sfnta Ana singurul lac de origine vulcanic din Romnia.

Indicaii terapeutice

afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, tulburari circulatorii, afectiuni valvulare ale miocardului, hipertensiune arteriala, tulburari circulatorii);

afectiuni ale sitemului nervos (nevroza astenica, distonii neurovegetative, stari astenice secundare, stari de oboseala fizica si intelectuala);

afectiuni digestive (boli ale stomacului, tulburari functionale ale colonului, gastrite cornice, enterocolite, dischinezii biliare);

afectiuni endocrine (hipertiroidie usoara, insuficienta suprarenala, boala Basedow);

Resursele de tratament

Factori naturali de tratament ce se gsesc aici sunt: ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, mofete, bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant

Proceduri

mpachetri cu parafin, bi de plante, bi galvanice, masaj, cur intern cu ape minerale, magnetoterapie, cultur fizic medical, reflexoterapie.

Clima

Climatul din aceast staiune este caracterizat prin ierni reci, nebulozitate, temperatur medie anual de 10 grade Celsius, fatul c este situat n mijlocul brazilor seculari aerul este curat, ozonat, bogat n aerosoli.

Istoric

Oraul Bile Tunad a fost nfiinat n anul 1842, despre apele minerale din zon s-a scris nc din secolul al XIII-lea.

Atracii turistice

Lacul Sfnta Ana, la 25 km de staiune, Rezervaia natural Tinovul Mohos,

Toplia cu Mnstirea ortodox Sf Prooroc Ilie, Miercurea Ciuc cu Cetatea Miko, muzeul etnograficStatiunea balneo-climateric Slnic-Moldova

Informaii generale

Staiunea Slnic-Moldova din judeul Bacu este aezat pe Rul Slnic, un afluent al Rului Trotu, la o distan de aproximativ 80 Km de Municipiul Bacu, reedina judeului Bacu.

Este o staiune cu caracter permanent, cu o clim temperat, cu aer foarte curat, renumit pentru izvoarele sale cu ape minerale vindectoare, calitile acestor ape au fost confirmate prin obinerea a numeroase medalii internaionale.

Aceast staiune este botezat: Perla Moldovei, are amenajate mofete pentru a se putea folosi n scop terapeutic gazul natural mofetic la izvoarele 3 i 11 cu provenien legat de fenomenele vulcanice din Munii Harghita.

Indicaiile medicale pentru aceast staiune au fost determinate ca urmare a unor cercetri tiinifice asupra parametrilor constituieni ai apei, nct se fac att cure interne ct i cure externe mprite pe izvoare.

Indicaii terapeutice

gastrite cronice hiperacide, hipoacide

ulcere gastrice

afeciuni duodenale

afeciuni hepatobiliare( colecistite, dischinezii biliare)

afeciuni de nutriie

afeciuni ale rinichilor i ale cilor urinare

afeciuni cardiovasculare

afeciuni ale nervilor periferici

afeciuni post-traumatice

nevroze astenice

boli reumatismale degenerative i diartritice

afeciuni respiratorii(astm alergic, rinosinuzite cronice)

afeciuni ginecologice

afeciuni asociate

Resursele de tratament

Apele minerale bicarbonate, carbogazoase, sodice, hipertonice, hipotonice.

Microclimat de salin, gaz de mofet, bioclimat de odihn, relaxare.

Proceduri

Se face cur intern cu ape minerale; aerosoli, bi cu ap mineral nclzit, inhalaii cu ape minerale i medicamente adecvate prescrise, kinetoterapie, hidroterapie, psihoterapie, meloterapie, electroterapie, gimnastic medical, mofetoterapie.

Contraindicaiile Mofetoterapiei

cardiopatie ischemic cu crize fecvente

infarct miocardic recent

hipertensiune arterial stadium II i III i cu complicaii

arteroscleroza cerebral

boli digestive

boli renale

boli respiratorii cronice cu disfuncii ventilatorii

stenoza mitral sau aortic

Clima

Staiunea Slnic Moldova are o clim intramontan-depresionar temperat, plcut.

Temperatura medie anual este de 7 grade Celsius.

Istoric

Izvoarele de ape vindectoare din aceast staiune au fost descoperite din anul 1801.

n anul 1852 s-au fcut teste chimice, iar n anul 1877 s-au nfiinat primele instalaii balneare.

Statiunea balneo-climateric Techirghiol

Informaii generale

Situat n judeul Constana, Staiunea Techirghiol este cunoscut prin faptul c aici se gsete un nmol cu proprieti vindectoare reale a multor afeciuni severe sau mai uoare.

Oraul este situat pe malul lacului Techirghiol, la 16 km de Constanta i 3 km distan de Marea Neagr.

Lacul Techirghiol este cunoscut pentru calitile apei srate i a nmolului sapropelic, folosit n tratarea diferitelor afeciuni.

Indicaii terapeutice

boli reumatismale degenerative

boli reumatismale inflamatorii

boli reumatismale diartritice

simptome posttraumatismale

boli ale sistemului nervos periferic si central

boli ginecologice

boli de piele

boli ale aparatului respirator

boli cardiovasculare

boli endocrine

pareze, paralizii

sechele poliomielitice

Tratamente Techirghiol

mpachetri cu nmol cald, bi calde cu ap srat, aerosoli, hidroterapie

Resursele de tratament

Baze de tratament foarte moderne, instalaii pentru a se putea face bi calde cu nmol, instalaii ce sunt deosebit de performante.Apa srat a lacului este un factor curativ, n aceast ap sunt cloruri de sodiu i magneziu, iodur de sodiu i nmol sapropelic cu origine organic i cu multiple sruri, un nmol terapeutic.Moderna baz de tratament fizio-terapeutic nfiinat n anul 1973 asigur proceduri att n incinta sanatoriului ct i ambulator.Exist i plaj de a lungul Lacului Techirghiol.

Proceduri de tratament

mpachetri cu nmol cald, bi calde cu ap srat, aerosoli, hidroterapie.

Sunt amenajate i bi reci.

Clima

Climat blnd cu veri clduroase, ierni blnde, cer senin mai tot timpul, media anual a temperaturilor este de 11 grade Celsius.

Istoricul staiunii Techirghiol

Techirghiol este staiune balnear din anul 1899. Atunci s-a inaugurat: Azilul maritim Techirghiol, cu paturi, instalaii pentru bi cu nmol.Pe aceste meleaguri s-au descoperit mai mult ntmpltor mrturii care ajung pn n neolitic, aezarea Techirghiol este inclus n faza a doua a culturii Hamangia-Cernavod.

Vasile Prvan a efectuat nc din anul 1924 cercetri sistematice pentru a scrie istoria acestor locuri.Romanii cunoteau calitile terapeutice ale nmolului de aici. Exist o meniune n documente a localitii Techirghiol din anul 1560 sub nume turceti. n anul 1854 avem nscrisuri despre calitile terapeutice ale nmolului, cnd un comandant otoman i vindec braul bolnav.Un savant cunoscut care a locuit la Techirghiol este Mircea Eliade.

n anul 1928, primul patriarh al Romniei Miron Cristea- a cumprat n staiunea Techirghiol o vil modest i a nfiinat un sanatoriu preoesc deservit de cteva monahii pentru clerul din Romnia.

ntre anii 1965-1967, patriarhul Iustinian a iniiat lucrri de renovare, a mai construit, s-a format un aspect tradiional de mnstire, stil brncovenesc.

n anul 1951, patriarhul Justinian aduce aici o bisericu de lemn din secolul XVII-lea de origine transilvnean, salvat de la Sinaia.

n prezent la Techirghiol, Schitul Sfnta Maria s-a transformat n Mnstire cu statut juridic care asigur pe timp de var cazare i mas credincioilor, dar pot urma i tratament balnear benefic.

Staiunea balneoclimateric Soveja

Informaii generaleEste situat n judeul Vrancea n Depresiunea Soveja la poalele Munilor Vrancea i este cunoscut ca avnd cel mai ozonat aer din Romnia. Are un climat benefic, tonifiant, i izvoare de ape minerale.

Localitatea Soveja sunteste accesibila pe drumul judeean 205F, 57 km din punctul "Tisita" intersecia DN 2 - DN 24, sau 14 km din satul Lepsa situat pe DN 2D, la 74 km de oraul Focsani.Indicaii terapeutice Stri de debilitate

Nevroze

Surmenaj fizic i intelectual

Afeciuni profesionale

Afeciuni ginecologice

Resursele de tratament Instalaii i aparatur medical adecvate pentru tratarea afeciunilor indicate

Izvoare cu ape minerale

Climat natural tonifiant

Proceduri Bi cu ape minerale

hidroterapie

masoterapie

electroterapie,

terapie pentru mbuntirea respiraiei

ClimaClimat specific zonelor subcarpatice, cu aer foarte curat benefic pentru sntate.

Istoricn documente avem atestatnumele Vrancea din 2 iulie 1431, iar dup 1918exist mausolee costruite la Soveja, Mrti, Mreti i Focani n memoria eroilor din primul Rzboi Mondial.

Bibliografie: http://www.tratamentbalnear.ro/ primaria-amara.ro/system/files/pagini.../studiudemarketingamara.doc

http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/cele-mai-apreciate-statiuni-balneare-romanesti/ http://www.mdrap.ro/userfiles/publicatii_ghid_statiuni_balneare.pdf