studiu socio – economic - aiud.ro · • produse farmaceutice: sc farm speranţa srl. farmacia...

STUDIU SOCIO – ECONOMIC

MUNICIPIUL AIUD

- 2002 -

Primăria municipiului Aiud

STUDIUSOCIO-ECONOMIC

AIUD — 2002

STUDIU SOCIO - ECONOMIC 2002

2


3

I. DATE GENERALE

I.1 Poziţia geografică

Municipiul Aiud este situat în culoarul

depresionar axat pe cursul mijlociu al Mureşului,

la întâlnirea celor trei zone geografice: Câmpia

Transilvaniei la nord-est, Podişul Tîrnavelor la

sud-est şi Munţii Apuseni la vest.

Aiudul este aşezat pe ambele maluri ale

Văii Aiudului (terasele acestuia), precum şi pe

terasele Mureşului.

Coordonatele geografice sunt date de paralelele 46°10’ latitudine nordică şi meridianul

de 23°13’ longitudine estică.

Pe terasele Văii Aiudului sunt aşezate o mare parte din străzile oraşului:

• Terasa I de 3-5 m, terasa de luncă, este legată de albia râului Mureş şi cuprinde partea de

est, sud-est şi nord-est a oraşului;

• Terasa a II-a de 10-15 m, nu are continuitate fiind fragmentată de văile ce se scurg spre

Mureş. Această terasă nu este individualizată prea bine datorită dezvoltării slabe din punct

de vedere morfologic şi cuprinde oraşul în zona de est, zona centrală şi cea de vest;

• Terasa a III-a este bine reprezentată în parcul oraşului şi cartierul Făget, la 267 m adică cu

26 m deasupra râului Mureş. Ea se mai regăseşte în partea de est şi de nord-est a

oraşului.

I.2 Suprafaţă, localităţi componente şi aparţinătoare

Teritoriul administrativ al municipiului Aiud se întinde pe o suprafaţă de 142,2 km2. Din

cele 11 localităţi care aparţin teritoriului administrativ al municipiului Aiud, localitatea

componentă Aiud II este o continuare a municipiului Aiud, separarea lor fiind imperceptibilă.

Distingem următoarele localităţi componente şi aparţinătoare cu suprafeţele intravilanelor

aferente:


4

• Municipiul Aiud şi localitatea componentă Aiud II – 5,44 km2 (544,54ha)

Localităţi componente:

• Gîmbaş – 0,25 km2 (25,14 ha);

• Măgina – 0,79 km2 (78,70 ha);

• Păgida - 0,22 km2 (22,45 ha);

Localităţi aparţinătoare:

• Ciumbrud – 0,81 km2 (80,81 ha);

• Sîncrai – 0,65 km2 (65,48 ha);

• Gîrbova de Jos – 1,04 km2 (103,69 ha);

• Ţifra – 0,06 km2 (6,40 ha);

• Gîrbova de Sus – 0,52 km2 (52,24 ha);

• Gîrboviţa – 0,28 km2 (28,14 ha).

I.3 Clima

Teritoriul oraşului se înscrie în climatul transilvănean cu caracter temperat-continental.

Temperatura medie a lunilor de iarnă este de –2,6°C iar a lunilor de vară de 19,2°C.

Vegetaţia se caracterizează prin existenţa unor forme de trecere de la silvostepă la

pădurile de foioase, cu pajişti şi păşuni, iar în lunca Mureşului se întâlnesc soluri aluvionare

caracterizate printr-un grad înalt de fertilitate.


5

II. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD

II.1 Populaţia la recensământul din 2002

Populaţia municipiului Aiud pe localităţi componente

TOTAL MUNICIPIUL AIUD 28.861Aiud 21.992

Aiudul de Sus 2.409

Măgina 597

Gîmbaş 545

Păgida 126

Ciumbrud 1.364

Sîncrai 862

Gîrbova de Jos 385

Gîrbova de Sus 319

Gîrboviţa 143

Ţifra 149

Tabel comparativ al populaţiei la recensămintele din 1992 şi 2002

ANUL POPULAŢIA TOTAL AIUD LOCALITĂŢIAPARŢINĂTOARE

1992 31894 24619 7275

2002 28861 21992 6899

31894

24619

7275

28861

21992

6899

05000

100001500020000250003000035000

1992 2002

POPULATIA TOTAL

AIUD

LOCALITATIAPARTINATOARE


6

78.55%

17.56%

3.66%0.09% 0.14%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%

români maghiari tigani germani altele

Populaţia după etnii

ETNIE TOTAL PROCENT

români 22670 78,55 %

maghiari 5067 17,56 %

germani 26 0,09 %

rromi (ţigani) 1056 3,66 %

alte naţionalităţi 32 0,1 %

După religie

RELIGIE TOTAL PROCENTortodocşi 21853 75,72%

greco-catolici 1261 4,37 %

romano-catolici 738 2,01 %

reformaţi 3402 14,02 %

unitarieni 340 1,18 %

alte culte 833 2,53 %

fără religie, atei, religie nedeclarată

49 0,17%

75.7%

2.5%1.2%14.0%

2.0%

4.4%

ortodocsigreco-catoliciromano-catolicireformatiunitarienialte culte


7

0100200300400500600

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

NasteriDeceseCasatorii

La biroul de stare civilă al Primăriei Municipiului Aiud în anii 1993 - 2002 s-au înregistrat

următoarele acte de naştere, căsătorie şi deces privind locuitorii de pe raza municipiului Aiud.

Anul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002Înregistrări

naştere 461 374 332 361 418 488 504 473 466 458

Înregistrăridecese 307 302 317 337 361 357 306 350 326 338

Înregistrăricăsătorii 184 202 195 197 189 206 190 163 172 161

II.2 Populaţia activă

Conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi

Formare Profesională Alba, prezentăm următoarele informaţii:

Totalul populaţiei stabile active (în vârstă de 18 – 62) : 19115;

Media numărului total de şomeri înregistraţi pe anul 2002: 1432; din care:

• Persoane aflate în plata ajutorului de şomaj: 270;

• Persoane aflate în plata ajutorului de integrare profesională: 45;

• Persoane aflate în plata alocaţiei de sprijin: 206;

• Femei: 829 reprezentând 57,89 % din numărul total de şomeri înregistraţi;

• Şomeri neindemnizaţi: 911;

• Numărul total de persoane ieşite din evidenţa A.J.O.F.M. prin încadrare în muncă, în cursul

anului 2002: 482.

• Ponderea numărului de şomeri în populaţia stabilă (medie): 7,49 %


8

II.3 Probleme şi perspective

Din datele prezentate anterior (date obţinute la recensămintele realizate în 1992 şi

2002) se poate observa o descreştere a populaţiei municipiului Aiud datorată condiţiilor

economice şi sociale la nivel local şi naţional. Astfel, disponibilizările şi lipsa locuri de muncă

au dus la migrări ale populaţiei active spre pieţele de muncă europene.

Această descreştere, care la nivelul întregii ţări mai poate fi motivată şi prin natalitatea

scăzută din ultimii ani, generând un spor natural negativ, la nivelul municipiului Aiud se poate

motiva numai prin migrarea populaţiei către alte zone, deoarece sporul natural rezultat în

ultimii ani este pozitiv.

Atragerea populaţiei către municipiul Aiud va putea fi realizată numai printr-o relansare

economică şi implicit creşterea numărului de locuri de muncă.


9

III. DATE ECONOMICE

III.1 Industria

Metalurgia feroasă şi neferoasă:

• SC Metalurgica SA

• SC Rombrides SRL

• SC Sitindustrie România SA

• SC Metalprod SA

• SC Artefero România SRL

care produc piese turnate din: oţel, fontă, bronz, cupru, piese forjate şi matriţate, piese forjate

ornamentale, accesorii pentru gospodărie precum şi seceri şi coase.

Construcţii şi materiale de construcţii:

• SC Prebet SA

• SC Marc Construct SRL

• SC Monolit Prod SRL

produc prefabricate de beton, şi asigură prestări de servicii în domeniul reparaţiilor şi al

construcţiilor diverse, instalaţiilor de gaz, sanitare.

Construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor:• SC Metalurgica SA

• SC Magic Agrojet SA

• Almi Import – Export SRL

• SC Melcom SRL

• SC Promet SRL

care produc piese pentru industria metalurgică, siderurgică şi minerit, produse

şi piese de schimb pentru uz gospodăresc şi gospodării individuale,


10

Exploatarea şi prelucrarea lemnului:

• SC Com Stejarul SRL • Ocolul Silvic Aiud

• SC Ulex SRL • SC Mobis - Andy - Ladislau SRL

• SC MPL Impex SRL • SC Metalemn SRL

• SC Melcom SRL • SC Design Art SRL

• SC GA Prodcom SRL • SC Mol Trading SRL

• PF Ianaultramodern • PF Crişan

• PF Bodor Gheorghe

prelucrează buşteni (cherestea), execută mobilă şi mobilier din lemn, sicrie, tâmplărie binale,

etc.

Produse din porţelan şi sticlă:

• SC Oxaprod SA

produce porţelan menaj, articole ornamentale şi decoraţiuni de porţelan.

Confecţii, textile:

• Victoria Socom

• SC Glorex SRL

• SC Almi Prodimpex SRL

• SC Advent SRL

• SC Conf Ricami Nada SRL

• SC Prod Impex Gabi

produc confecţii textile, tricotaje, echipamente sportive, echipamente de protecţie, lavete,

salopete.

Societatea Victoria Socom a executat în anul 2002 produse de croitorie şi încălţăminte

pentru firme din Uniunea Europeană, respectiv Germania şi Italia. Problemele cu care se

confruntă societatea sunt cauzate de fluctuaţia de personal, din cadrul firmei plecând în anul

2002 un număr 98 de persoane, şi au fost angajate 59 de persoane.


11

Printre realizări se pot enumera achitarea tuturor datoriilor către stat, creşterea

producţiei şi a eficienţei economice, iar pentru viitor societatea îşi propune investiţii pentru

procurarea de maşini şi utilaje moderne, precum şi efectuarea de reparaţii capitale la clădiri.

Pielărie şi încălţăminte:

• SC Genia SRL

• Victoria Socom

confecţionează încălţăminte, achiziţionează şi prelucrează piei

Produse alimentare:

• SC Albapam • SC Carn Micro SRL

• SC Ardealul SA • SC Fortuna SRL

• SC Carn Centru SRL • SC Orix Cofariu

• SC Cuptorul de Aur • SC Pro - Serana SRL

produc pâine şi specialităţi, produse lactate (brânzeturi), abatorizare, preparate din carne

(salam, cârnaţ, crenvurşti, tobă), vin de struguri, bere, băuturi răcoritoare, îngheţată, siropuri

concentrate, foi napolitane,

Alte ramuri industriale:

• Producţie detergenţi, şampoane: SC Calus Impex SRL

• Producţie jucării: SC Pee Kaa Ro SRL

• Tâmplărie PVC, aluminiu şi geam termopan: SC Duna Rex SRL

• Mobilier de grădină şi elemente de jardinaj: SC Design Art SRL

• Echipamente industriale pentru alimentaţie: SC Murre Tehnic SRL

III.2 Comerţul

Comerţul este bine reprezentat la nivelul municipiului Aiud, în aproape toate ramurile sale:

• Materiale de construcţii şi instalaţii sanitare: SC Batson Construct SRL, SC Domar SRL,

SC Arteferro SRL, SC Plast Confort SRL


12

• Echipamente industriale: Mara Lazăr Ispas SNC, SC Gamautil SRL

• Piese auto: SC Ramada SRL, SC Crişana Impex SRL, SC Aprohorea SRL, SC Magic

Agrojet SA, SC Salo Impex SRL, SC Transimpex SRL,

SC Electroplast SRL, BP SRL

• Produse petroliere: SC Trans Ivinş & Co. SA, Florea Oil

• Produse apicole: Compest Vec SRL

• Produse pentru agricultură: SC Celipro SRL, SC

• Instalaţii electrice: SC Energo Impex SRL

• Produse alimentare şi nealimentare: SC Becom SA, SC Brucla SA, SC Ambasador DDE

SRL, Cooperativa de Consum, aceasta din urmă având la finalul anului 2002 un număr de

92 de angajaţi şi a încheiat un număr de 19 contracte cu diferite societăţi comerciale.

• Produse farmaceutice: SC Farm Speranţa SRL. Farmacia are un număr de cinci angajaţi şi

se confruntă cu probleme din cauza subfinanţării Casei de Asigurări de Sănătate, bolnavii

ne-ajungând la medicamente compensate şi gratuite prescrise de medici, din cauza

nerespectării de către Casa de Asigurări de Sănătate a contractului încheiat cu farmacia.

III. 3 Prestări servicii

În municipiul Aiud există societăţi de prestări servicii din diferite domenii:

• Intermedierea monetară (bănci)

• Alte intermedieri financiare

• Activităţi de asigurare

• Contabili autorizaţi şi experţi contabili

• Service auto

• Avocaţi

• Notari publici

• Agenţii de turism

III. 4 Servicii publice

Serviciile publice către populaţie sunt reprezentate de furnizarea de apă (SC Ediltrans

SA), energie electrică (SC Electrica SA), gaze (SC Distrigaz SA).


13

Pe parcursul anului 2002, SC Electrica SA s-a reorganizat, astfel încât la nivelul

municipiului Aiud regăsim ca subunităţi ale SC Electrica SA: Centrul de Relaţii cu Clienţii 2

Aiud (12 angajaţi); Centrul de Exploatare 2 Aiud (14 angajaţi); Centrul de Mentenanţă Alba

punct de lucru Aiud (13 angajaţi) şi SC Alt Univers Company punctul de lucru Aiud (10

angajaţi).

Realizări: Centrul de Relaţii 2 Aiud a încheiat pe parcursul anului 2002 contracte de

furnizare a energiei electrice cu 115 societăţi, din care 17 au fost locuri de consum noi.

Probleme: ne-prezentarea lunară la ghişeu a abonaţilor casnici facturaţi prin sistemul

de auto-citire şi încasarea facturilor de la agenţii economici.

SC Distrigaz Nord SA a efectuat în decursul anului 2002 lucrări de extindere a reţelei

de distribuţie (186 m conducte şi 115 branşamente), de înlocuire conducte şi branşamente

(363 m conducte şi 35 m branşamente).

Societatea îşi propune pentru anul 2003 lucrări de reţea distribuţie (152 branşamente),

legarea a 229 de abonaţi casnici şi 10 agenţi economici, realizarea reţelei de distribuţie din

Lopadea Nouă şi o reţea cu o lungime de 19765 m din oţel şi 2410 m din polietilenă, pentru

racordarea la gaze a 815 imobile.

Problemele întâmpinate se referă la nerespectarea avizelor de către deţinătorii

celorlalte utilităţi subterane.

III.5 Transporturile

III.5.1. Transportul rutier♦ Drumurile publiceMunicipiul Aiud este situat de-a lungul drumului naţional DN1 şi european E81 la

distanţa de 30 km de Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba şi la o distanţă de 37 km de

municipiul Turda din judeţul Cluj.

Distingem următoarele categorii:

a) străzi;

b) drumuri vicinale;

c) drumuri comunale;

d) drumuri judeţene;

e) drum naţional.


14

a) Străzi

Lungimea totală a reţelei stradale a municipiului Aiud şi a localităţilor componente şi

aparţinătoare este de 86,83 km, defalcată după cum urmează:

Aiud • total 41,42 km

• modernizate 20,57 km

• nemodernizate 20,85 km

Aiud II • Total 9,52 km



Gîmbaş • Total 4,03 km

• modernizate -


Măgina • Total 4,27 km



Păgida • Total 1,60 km

• modernizate -


Ciumbrud • Total 5,46 km



Sîncrai • Total 5,37 km



Ţifra • Total 0,91 km



Gîrbova de Jos • Total 7,05 km

• modernizate -


Gîrbova de Sus • Total 4,905 km

• modernizate -


15


Gîrboviţa • Total 2,30 km

• modernizate -


b) Drumuri vicinale

• Aiud - Izvorul de Aur 0,70 km

• Aiud - Balta Mureş 2,00 km

• Aiud - Herja 2,50 km

c) Drumuri comunale

• DC 10 Ciumbrud – Păgida – Gîmbaş - Aiud 2,80 km

• DC 79 DN1-Gîrbova de Jos - Gârbova de Sus 8,00 km

d) Drumuri judeţene

Drumurile judeţene sunt administrate de SC Drumuri şi Poduri Locale SA, însă cele

care se află în intravilanul municipiului Aiud se află în administrarea serviciului de specialitate

din cadrul Primăriei.

• DJ 107 I Aiud - Râmeţ 3,5 km

• DJ 107 E Aiud - Ciumbrud 2,0 km

e) Drumuri naţionale

DN1 (E81) se suprapune cu str. Transilvaniei pe o lungime de 1,85 km, cu str.

T.Vladimirescu pe o lungime de 1,20 km iar cu str. Căprioarei (Ţifra) pe o lungime de 0,47 km.

Drumurile Naţionale se află în întreţinerea Administraţiei Naţionale a Drumurilor. Sectorul de

drum situat în intravilanul municipiului a fost preluat în administrare de către serviciul

specializat al primăriei.

Realizări, probleme şi perspectiveÎn decursul anului 2002 s-au realizat următoarele operaţii la străzile municipiului:

• Aplicarea de covor asfaltic – Suprafaţa totală 2110.50 mp repartizaţi pe str. Mihai Viteazu,

cartier Sergent Haţegan si Piaţa Agroalimentară. Valoarea totală a lucrărilor: 389 512 mii

lei.


16

• Plombări - Lucrări executate pe Str. Moţilor, Avram Iancu, Sergent Haţegan şi

Transilvaniei, în suprafaţă totală de 3200 mp cu o valoare aferentă de 598 342 mii lei.

• Aplicarea de covor asfaltic pe trotuare – lucrări de asfaltare trotuare pe străzile Stadionului

şi Unirii – Suprafaţă totală 1030.40 mp cu o valoare aferentă de 192 482 mii lei. De

asemenea a fost executată o rigolă betonată pe str. Transilvaniei, în lungime de 113 ml cu

o valoare de 25 176 820 lei

• Intervenţii cu personal, utilaje şi material antiderapant pe străzile şi drumurile din

Municipiul Aiud, pentru a elimina situaţiile neplăcute datorate căderilor masive de

zăpadă.

• Decolmatarea rigolelor de scurgere şi al rigolelor de colectare a apelor pluviale din

municipiu (Gheorghe Doja, Morii, Transilvaniei, Gării, Făget, Nicolae Bălcescu, Avram

Iancu, Bethlen Gabor etc. ).

• Pe drumul de legătură dintre D.N.1 şi localitatea Gîrbova de Sus s-a transportat piatră

spartă pentru refacerea racordului de legătură dintre D.N.1 şi D.C.79. S-a aşternut material

de umplutură pe D.C. 79.

• S-a intervenit asupra străzilor din localitatea Măgina, în urma ploilor abundente înregistrate

în zonă.

• S-au efectuat lucrări de pavare a trotuarelor aferente Străzii Ecaterina Varga şi s-au

amenajat parţial acostamentele;

• S-au confecţionat semifabricate din beton pentru a amenaja noi spaţii de parcare în

cartierele municipiului Aiud.

• S-a transportat şi aşternut material de umplutură în localitatea Sîncrai (str. Ogorului,

Tractoriştilor) şi la Măgina (str. Podurilor).

• Lucrări de reamenajare a carosabilului în cartierul Hepat.

• Lucrări de schimbare şi întreţinere a indicatoarelor rutiere şi a semafoarelor cu lumină

galbenă intermitentă de la trecerile de pietoni.

• Amenajat spaţiile pentru parcările auto din cartierul Micro III (în colaborare cu personalul de

la Penitenciarul Aiud).

• Rectificare cu autograderul a carosabilului drumului D.C.79 şi desfundarea tuburilor de

subtraversare a drumului.

• Lucrări de reamenajare la drumurile afectate de ploile torenţiale din data de 28-07-2001 în

localitatea Aiud II şi Măgina.

• Efectuarea de marcaje rutiere pe D.N.1 in colaborare cu R.A.D.P. Cluj.


17

• Frezat asfaltul din gropile aflate în carosabil pe strada Ion Creangă şi Gării în colaborare cu

S.D.P.L. Alba.

• Executarea lucrării de decolmatare a tubului de subtraversare a străzii Abrudului în

colaborare cu personal de la U.M. 016-26.

Căile de comunicaţii şi transport ale municipiului Aiud nu satisfac necesităţile actuale,

constatându-se următoarele disfuncţionalităţi:

• cu toate că s-a găsit o soluţie de tranzit pentru circulaţia pe direcţia

Alba Iulia - Cluj pentru traficul greu, cu traseu prin centrul municipiului, aceasta a dus la o

aglomerare a principalei artere de circulaţie şi implicit degradarea rapidă a sistemului rutier.

• cu toate că s-au efectuat reparaţii la străzi şi drumuri, se poate spune că există anumite

străzi unde starea carosabilului este necorespunzătoare şi un procent redus de străzi duc

lipsa îmbrăcăminţilor rutiere sau chiar prezintă un sistem rutier subdimensionat, lucru care

duce la desfăşurarea necorespunzătoare a traficului greu pe raza municipiului.

• lipsa unei bune sistematizări şi delimitări a zonelor de circulaţie pentru vehicule, pietoni sau

parcări. Se constată că parcările existente pe raza municipiului sunt insuficiente drept

pentru care în anul 2003 se va trece la cea de-a doua etapă de trasări şi amenajări.

• neasigurarea unei bune scurgeri a apelor pluviale.

• lipsa sau neîntreţinerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere.

• devierea circulaţiei mijloacelor de transport de tonaj mare prin centrul oraşului cea ce a dus

la îngreunarea şi aglomerarea traficului rutier pe şoseaua DN1.

• datorită sistemului de canalizare pluvială deficitar pe raza municipiului Aiud se înregistrează

degradări sistematice ale îmbrăcăminţilor asfaltice.

Ţinând seama de disfuncţionalităţile prezentate la punctul anterior, se impun următoarele:

• completarea tramei stradale principale cu trasee menite să descarce zona centrală a

municipiului şi să îndepărteze poluarea spre exterior.

• modernizarea tuturor străzilor care fac parte din trama stradală principală, pornind din

zona centrală spre extremităţi, urmărindu-se corelarea lucrărilor cu cele privind instalaţiile

tehnico-edilitare subterane.

• amenajarea unor parcaje publice în zona centrală, de-a lungul străzii Consiliul Europei,

străzii Transilvaniei, Piaţa Gării şi în noile ansambluri de locuinţe, fără a se desfiinţa zonele

verzi.


18

• ţinând cont de situaţia lucrărilor de reprofilare şi împietruire a străzilor din localităţile

componente şi aparţinătoare, inclusiv a drumurilor de acces la terenurile agricole, în anul

2002 s-a realizat reprofilarea străzilor, iar împietruirea va fi una dintre lucrările de care se

va ţine seama în viitor.

• rezolvarea disfuncţionalităţilor create de tranzitul de mare tonaj pe direcţia DN1-E81 Alba

Iulia - Cluj Napoca s-a realizat prin construirea unei centuri ocolitoare prin partea estică a

municipiului.

Aceste lucrări sunt grupate pe 2 categorii după cum urmează: lucrări de reparaţii capitale

şi curente executate cu firme speciale prin contracte de licitaţie publică şi lucrări de reparaţii

curente executate cu forţe proprii folosind personalul din cadrul Serviciului de Gospodărie

Comunală. Aceste lucrări au fost menţionate mai sus în acelaşi capitol.

♦ Podurile

Municipiul Aiud este traversat de la est la vest de valea Aiudului cu un debit

G-2%=154 m3/sec. Lăţimea medie a albiei râului este de 25-30 m iar adâncimea faţă de

terenul înconjurător aproximativ 3 m.

În aceste condiţii a fost necesar a se executa mai multe poduri peste Valea Aiudului

care să asigure continuitatea unor străzi laterale.

Aceste poduri sau podeţe sunt cu structură metalică, din beton sau structură mixtă din

metal şi beton, asigurând circulaţia autovehiculelor pe două fire de circulaţie, pe un fir, sau

doar circulaţia pietonală.

Podurile situate în dreptul străzilor: Simion Bărnuţiu, Voluntarilor, Iazului, asigură

trecerea autovehiculelor uşoare pe un singur fir de circulaţie, iar în dreptul străzilor Cuza

Vodă, Băilor, Horea sunt podeţe care asigură numai trecerea pietonilor.

Doar două poduri asigură în prezent circulaţia pentru clasa E de încărcare, respectiv pe

strada T.Vladimirescu şi strada Stadionului. Amândouă podurile sunt în stare bună de

viabilitate dar sunt de lăţime insuficientă neasigurând în condiţii de siguranţă circulaţia pe

două fire de circulaţie .

În anul 2002 s-au efectuat lucrări de reparaţii la podurile din localitatea Măgina şi s-au

vopsit balustrăzile podurilor din municipiu. De asemenea s-au efectuat reparaţii curente la

podeţe Aiud II prin consolidarea podeţului de pe str. Dorului şi construirea a două podeţe în

localitatea Aiud II (str.Dudului şi str.Codrului);


19

Aiud • Podeţ str. Voluntarilor - metal;

• Podeţ str. S. Bărnuţiu - metal;

• Pod str. T.Vladimirescu - beton;

• Podeţ str. Cuza Vodă - metal;

• Podeţ la ştrand - beton;

• Pod beton str. Iuliu Maniu - beton;

• Podeţ Autogară - metal;

• Pod str. Stadionului - beton;

• Podeţ str. Horea - metal;

• Pod la Calea Ferată - metal.

Aiud II • Podeţ Valea Aiudului - beton + metal;

• Pod la str. Păşunii - beton;

• Podeţ la Şcoala generală (Gh. Lazăr) - metal;

• Podeţ mai jos de şcoală - metal;

• Pod la str. Valea Aiudului 64 - beton;

• Podeţ metalic la Genesis - metal.

Gîmbaş • Podul peste Mureş - beton + metal

Măgina • Pod - str. Pandurilor - metalic;

• Podul de la Parohie - beton + metal;

• Podul de la şosea - beton;

• Pod din metal peste vale - metal;

• Pod spre Sloboda - beton.

Ciumbrud • Pod peste Mureş-beton.

Gîrbova de Jos • Pod peste vale - beton + metal.

Probleme şi perspective• Unele poduri prezintă defecţiuni la podina de uzură;

• La podeţe este necesar a se monta mână curentă;

• Tâmplăria metalică nu este protejată prin vopsire.

• Podul de la Gîmbaş şi toate podeţele enumerate, au fost trecute în patrimoniul Primăriei

Aiud, urmând ca toate celelalte să fie trecute în viitor, în vederea obţinerii de fonduri pentru

lucrările de reparaţii;


20

• Modernizarea celor două poduri de pe strada Tudor Vladimirescu şi strada Stadionului

pentru asigurarea unor condiţii optime de circulaţie a autovehiculelor pe două benzi de

circulaţie.

Zona de transport rutier este bine reprezentată pe raza municipiului Aiud. Ea este

acoperită de SC Aitrans SA, SC Ediltrans SA, Docea, SC TransGyilen şi persoane fizice

deţinătoare de autorizaţii de funcţionare pentru activitatea de transport marfă şi călători.

♦ Transportul de marfăLa nivelul municipiului Aiud transportul de marfă este asigurat în principal de SC

AITRANS SA.

Societatea dispune de un parc auto format din basculante, autocamioane,

autotractoare, autodube comerciale.

♦ Transportul de călătoriS.C. Ediltrans SA şi S.C. “AITRANS” S.A. asigură în mare parte transportul de călători

în municipiul nostru.

S.C. Aitrans S.A.. dispune de un număr de 16 de autobuze şi 3 microbuze. Numărul de

călători transportaţi în anul 2002 a fost de 594.627 călători. Societatea efectuează transporturi

de călători cu trasee spre Alba Iulia, Ocna Mureş, Geogel, Rimetea, Ciuguzel, Peţelca, etc.

Greutăţile cu care se confruntă această societate sunt:

• Starea avansată de degradare a drumurilor;

• Concurenţa neloială făcută de diverşi particulari, prin efectuarea de transporturi

ilegale;

• Scăderea numărului de călători, urmare a recesiunii economice;

• Creşterea preţului la carburanţi, piese de schimb şi anvelope;

Perspectivele firmei sunt legate de rezolvarea problemelor semnalate.

III.5.2 Transport feroviarOraşul Aiud este deservit de calea ferată normală dublă electrificată Teiuş-Războieni,

aceasta asigurând legături scurte cu marile oraşe din jur. Staţia CFR Aiud, situată în partea de

est a oraşului, este legată de centru prin strada Gării şi strada Ion Creangă.

În decursul anului 2000 prin reorganizarea activităţii la Calea Ferată, Staţia CFR Aiud

care deservea municipiul Aiud a devenit Haltă de mişcare. Aceasta ca urmare a afilierii

activităţii la Centrul de Zonă Călători Teiuş.


21

III.6 Turismul

III.6.1 Monumente istorice şi arhitecturalePrintre cele mai importante monumente cu o importanţă istorică şi arhitecturală din Aiud

putem enumera următoarele:

• Cetatea Aiudului;

• Monumentul Studenţilor;

• Monumentul "Calvarul Aiudului";

• Castelul de la Sîncrai;

• Castelul de la Gîmbaş;

• Clădirea Primăriei;

• Casa de Cultură "Liviu Rebreanu";

• Mănăstirea de la Măgina;

• Muzeul de Istorie;

• Catedrala ortodoxă;

• Biserica de pe strada Simion Bărnuţiu;

• Biserica romano - catolică;

• Biserica reformată;

• Biserica evanghelică;

• Sinagoga;

• Colegiul "Bethlen Gábor";

• Colegiul Mic;

• Colegiul "Avram Iancu";

• Colegiul Naţional “Titu Maiorescu”.

III.6.2 Zone de agrement şi trasee turisticeÎn ceea ce priveşte activitatea de turism şi agrement, oraşul Aiud este favorizat prin

existenţa unui topo-climat favorabil, relief deosebit, rezervaţii istorice, arheologice şi geologice,

monumente istorice, de arhitectură şi memoriale, fiind pe deplin justificată dezvoltarea

acesteia. În intravilan, ofertele de cazare sunt reduse, singurele locuri fiind la Casa Helvetică

(44 locuri).

Municipiul Aiud dispune de două zone de agrement:

• Izvorul de Aur, situat la 3 km de Municipiul Aiud pe lângă drumul forestier ce se bifurcă

din drumul judeţean Aiud - Rîmeţ, la 1 km pe aşa-numitul Pârâul Budului. Lacul

artificial, cu o întindere de 200 m şi o lăţime medie de 40 m, permite practicarea

înotului şi a plimbărilor cu barca. Poiana din jurul lacului asigură amplasarea de corturi

şi căsuţe în jurul popasului turistic dotat cu bar şi terasă;

• Balta Mureş, situată în partea de nord-vest a municipiului Aiud pe malul stâng al

Mureşului, în suprafaţă totală de 29.582 m2. Dotările existente (împrejmuire, punct de

deservire cu terasă, bazin de înot betonat, balta amenajată, zona de spaţii de cazare şi

zona de plajă şi agrement) necesită intervenţii multiple.


22

Aiudul, declarat în anul 1934 de către Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale

“localitate climatică şi de vilegiatură “pentru climatul dulce, stabilitatea termică, lipsa negurilor

şi ceţurilor datorită constituţiei geologice a solului cu calităţi particulare şi apropierii pădurilor şi

munţilor, aşezat pe malul drept al Mureşului la nici 20 km de masivul muntos Pleaşa (1259m),

permite vizitatorilor parcurgerea unor trasee turistice variate, după cum urmează:

• Pădurea Sloboda, la 11 km de Aiud, pe drumul judeţean DJ Aiud-Rîmeţ, practicabil cu

automobilul. Din mijlocul pădurilor masive de stejar şi brad se pot face excursii pe

piscurile din vecinătate;

• Muntele Pleaşa (22 km spre Rîmeţ) cu vederi încântătoare până în Carpaţii Sudici;

• Cheia Rîmeţului (30 km de la Aiud) cu peştera uriaşă în peretele drept al cheii şi

frumoasa floare a reginei, ne conduce la vechea mănăstire de la Rîmeţ;

• Huda lui Papară - poartă de ieşire a apei dispărute - o scobitură profundă şi

întunecoasă, rece ca un gheţar din care curge Valea Ponorului în cascadă.

• Cheile Poenii 14 km de la Aiud, pe drumul judeţean Aiud-Buru cu impozantul perete de

stâncă “Rachişul “, 775 m altitudine.

III.7 Oportunităţi de afaceri

Analizând situaţia prezentată în capitolele anterioare pe domenii de activitate, la nivelul

municipiului Aiud există un potenţial a cărui exploatare ar putea determina o evoluţie

simţitoare a iniţiativei private şi implicit creşterea nivelului economic în municipiu.

În acest sens principalele domenii în iniţierea de noi afaceri ar putea fi următoarele:

• exploatarea suprafeţelor agricole existente, care utilizate într-un mod eficient ar putea

constitui o sursă importantă de venituri pentru cei interesaţi;

• valorificarea şi comercializarea produselor de provenienţă vegetală şi animală şi în special

crearea unor societăţi specializate în prelucrarea laptelui şi a produselor lactate;

• înfiinţarea unor unităţi de producţie, specializate în producerea şi îmbutelierea de sucuri

naturale şi de asemenea a conservelor de legume şi fructe;

• exploatarea potenţialului turistic existent în zonă prin înfiinţarea unor societăţi cu specific în

acest domeniu, precum şi dezvoltarea agro-turismului în localităţile componente şi

aparţinătoare. Atragerea unor investitori străini ar putea contribui la punerea în valoare a

zonelor deosebite ca poziţie şi relief de care beneficiază Aiudul şi împrejurimile;


23

• având în vedere varietatea de domenii în care a început să se dezvolte industria şi

comerţul în municipiul nostru, iniţiativa particulară poate fi canalizată înspre aceste ramuri

economice studiindu-se oportunitatea înfiinţării unor noi societăţi;

• înfiinţarea unor noi societăţi axate în principal pe producţie, având în vedere faptul că în

prezent ponderea principală o deţin societăţile cu activitate comercială.

În luna aprilie a anului 1998 s-a înfiinţat şi şi-a început activitatea filiala Aiud a Centrului

de Afaceri a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, care are ca scop promovarea

şi apărarea intereselor economice, de producţie, de comercializare, financiare, juridice, etc.

ale întreprinderilor private în raporturile acestora cu organele puterii şi ale administraţiei de

stat, precum şi în relaţiile cu alte organe şi organisme din ţară şi străinătate.


24

IV. AGRICULTURA

Ca ramură economică, agricultura are o pondere substanţială pe raza municipiului

Aiud. Ea este bine reprezentată de numărul mare de gospodării ale populaţiei ce desfăşoară

activitate agricolă precum şi de societăţi comerciale viticole şi pomicole.

Municipiul Aiud deţine o suprafaţă totală de 14.223 ha.

Pe categorii de folosinţă situaţia se prezintă astfel:

• arabil - 4897 ha;

• păşuni - 1681 ha;

• fâneţe - 619 ha;

• vii - 389 ha;

• livezi - 252 ha;

• păduri - 4981 ha;

• alte suprafeţe - 1404 ha.

Din suprafaţa totală de pădure 1500 ha sunt păduri de agrement în grupa I de protecţie.

Vârsta medie a pădurilor este de 60 ani, iar starea fitosanitară şi de vegetaţie este bună.

Compoziţia:

• 60 % stejar şi gorun;

• 40 % amestec foioase

IV.1 Terenurile agricole şi fondul funciarSituaţia terenurilor agricole pe categorii de folosinţă se prezintă astfel:

Nr.

crt.

Supr

afaţ

aag

ricolă

tota

lă

Intr

avila

n

Extr

avila

n

Ara

bil

Păşu

ni

Fâneţe

Vii

Live

zi

Alte

Tere

nuri

Pădu

ri

1. Totalmunicipiu 90

98,2

1003

8095

,2

3807

1276

172

356

71 87

2327

,5


25

Nr.

crt.

Supr

afaţ

aag

ricolă

tota

lă

Intr

avila

n

Extr

avila

n

Ara

bil

Păşu

ni

Fâneţe

Vii

Live

zi

Alte

Tere

nuri

Pădu

ri

2. Aiud21

68

441

1726

,7

673

149

53 120 5 13

713,

5

3. Aiudul de Sus 12

86,2

104

1182

,2

500

119 - 19 13 19

512,

2

4. Măgina

951,

5

79

872,

5

352

151

18 48 31 8

264,

43

5 Gîmbaş 385

25 360

269

81,2 - 6 - 3 1

6. Păgida 498

21 477

202

102 - 5 - 2

166,

3

7. Ciumbrud 998

82 916

411

200,

2

23 107 2 1 171

8. Sîncrai

848,

5

66

782,

5

536

162

20 15 4 2

43,2

9. Gîrbovade Jos 90

7

104

803

407

110 - 17 4 3

261,

7

10 Gîrbovade Sus 65

8

53 605

267

124

58 12 6 30 108

11 Gîrboviţa 398

28 370

190

76 - 6 6 6

86,2


26

Situaţia terenului agricol a municipiului Aiud în anul 2002 este următoarea:

Categoria de folosinţă

Nr.

crt.

Spec

ificaţie

Tota

ldi

n ca

re

Ara

bil

Păşu

ni

Fâneţe

Vii

Live

zi

Pădu

ri

Alte

tere

nuri

Tota

l

Intra

vila

n

169,

01

8,24

85,4

7

13,3

2

63,2

1

0,58

671,

48

1010

,31

1

Supr

afaţ

am

unic

ipiu

lui

1411

7,62

Extra

vila

n

4972

,67

1686

,02

591,

92

536,

18

208,

62

4955

,32

844,

58

1310

7,31

Intra

vila

n

76,3

7

1,21

64,9

9

3,43

31,2

3

0,58

253,

26

431,

07

2

Supr

afaţă

afla

tă la

disp

oziţi

a co

mis

iei

5720

,41

Extra

vila

n

3688

,77

434,

96

506,

20

66,5

4

73,3

2

306,

56

212,

99

5289

,34

Intra

vila

n

147,

71 -

17,8

3

-

8,94 -

5,53

180,

01

3

Supr

afaţ

a to

tală

de

pus

în p

oses

ie

4937

,20

Extra

vila

n

3988

,91

-

300,

24

132,

64

164,

09

234,

19

9,76

4757

,19

IV.2 Probleme şi perspective

Se preconizează ca după încheierea punerii în posesie a terenurilor conform Legii

1/2000, proprietarii de terenuri să se organizeze pe parcele de minim 10-20 ha asigurându-se

astfel condiţii pentru aplicarea tehnologiilor ridicate, ce vor conduce la creşterea producţiilor şi

diminuarea cheltuielilor.


27

În anul 2003 se va continua punerea în posesie a vechilor proprietari pe cât posibil pe

vechile amplasamente, cu eliberarea titlurilor de proprietate.

Se are în vedere de asemenea înfiinţarea unor subcentre agricole care vor avea ca

scop sprijinirea cetăţenilor cu specialişti, materiale biologice de calitate corespunzătoare.

Având în vedere că în conformitate cu statisticile existente în prezent, agricultura

individuală reprezintă peste 82% din suprafaţa ţării concentrând peste 36% din populaţie, se

va încerca întărirea prin mijloace specifice a acestui tip de agricultură. Media însă fiind foarte

redusă şi anume doar de 2,5 ha de familie, se va încerca crearea de condiţii pentru mărimea

acestei suprafeţe în ideea creşterii rentabilităţii exploataţiilor agricole şi anume arendarea

terenurilor, închirierea sau cumpărarea acestora.

Pentru suprafeţele de pădure primite în proprietate de către cetăţeni se va urmări

respectarea exploatării raţionale a fondului forestier, în conformitate cu prevederile actelor

normative în vigoare precum şi a celor care vor apărea în viitor.


28

V. TELECOMUNICAŢII

V.1 Telefonie

♦ ROMTELECOMNumărul total de abonaţi conectaţi la centrala telefonică pe raza municipiului Aiud este

de 6127, din care 5145 în Aiud, 100 în Gîrbova de Jos, 42 în Gîrbova de Sus, 23 în Gîrboviţa,

80 în Gîmbaş, 15 în Păgida, 454 în Ciumbrud şi Sîncrai.

S-au făcut investiţii pentru realizarea de abonaţi în zonele de munte prin intermediul

unui sistem radio, care a permis realizarea în zone greu accesibile. Majoritatea abonaţilor din

Gîrbova de Jos, Gîrbova de Sus, Gîrboviţa, Gîmbaş, Păgida au fost realizaţi prin acest sistem

radio în perioada octombrie 2002 – decembrie 2002.

Numărul total de posturi telefonice publice de pe raza municipiului este de 76 din care

66 în Aiud, 2 în Gîrbova de Jos, 1 în Gîrbova de Sus, 1 în Gîrboviţa, 1 în Gîmbaş, 1 în Păgida,

2 în Sîncrai şi 2 în Ciumbrud.

♦ TELEFONIE MOBILĂÎn municipiul Aiud există un releu, situat pe ”Dealul Paza”, cu ajutorul căruia se

realizează legăturile telefonice în sistem GSM. Toţi dealerii de telefonie mobilă au abonaţi pe

raza municipiului Aiud.

V.2 Mass-media

Releul de televiziune este situat pe “Dealul Paza”, la aproximativ 1 km de centrul

municipiului Aiud, cu ajutorul căruia se recepţionează canalele de televiziune TVR1 şi TVR2.

Există o reţea de televiziune prin cablu, SC ASTRAL TELECOM SRL, la care sunt

conectaţi aproximativ 4.000 de abonaţi din municipiul Aiud. Prin intermediul acestei reţele sunt

difuzate 25 de programe de televiziune naţionale şi internaţionale.

Frecvenţele de radio care se recepţionează în municipiul Aiud sunt: unde lungi, medii

şi ultrascurte.

În anul 2000 şi-a început emisia postul local de radio “Radio Eveniment”.


29

V.3 Internet

Primăria municipiului Aiud este conectată la reţeaua INTERNET şi la reţeaua

INTRANET “APULUM-NET”.

Pagina de web a municipiului Aiud se găseşte la adresa http://aiud.apulum.ro. Ea

cuprinde date sociale, economice, istorice, culturale, turistice despre municipiul Aiud şi modul

de organizare şi funcţionare a primăriei.

Reţeaua INTRANET “APULUM – NET” are până în acest moment trei noduri principale

şi anume Primăria Alba Iulia, Primăria Aiud şi Primăria Blaj. Conectarea serverelor de la

primăriile Aiud şi Blaj la serverul Clio de la primăria Alba Iulia este realizată prin linie telefonică

închiriată.

La sfârşitul anului 2002 primăria avea 54 de clienţi internet.

V.4 Poşta

Obiectul muncii acestei instituţii este: corespondenţă prezentată şi sosită, mandate

poştale prezentate şi sosite, presă, încasări abonamente şi distribuire, prestaţii în convenţii,

încasări abonamente TV, operaţiuni alocaţii şcolari, telegrame.

Localităţile componente municipiului Aiud aparţin de Oficiul poştal din oraşul Teiuş.


30

VI. ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ ŞI CULTE

VI.1 Unităţile şcolare şi preşcolare

În anul şcolar 2002-2003, situaţia numărului total de preşcolari, elevi şi cadre didactice

se prezenta astfel:

Unităţile şcolare

Unitatea şcolară Nr. elevi Nr. cadre didactice

1. Colegiul Naţional “Titu Maiorescu” 967 77

2. Colegiul Naţional “Bethlen Gábor” 912 64

3. Grupul Şcolar “Avram Iancu” Aiud 970 73

4. Grupul Şcolar Agricol “Alexandru Borza” Ciumbrud 516 39

Şcoli generale şi grădiniţe

Unitatea şcolară Nr. elevi Nr. cadre didactice

1. Şcoala Generală nr.1 Aiud “Ovidiu Hulea” 669 50

2. Şcoala Generală nr.2 “Liviu Rebreanu” Nedeclarat Nedeclarat

3. Şcoala Generală nr. 3 “Axente Sever” 542 30

4. Şcoala cu clasele I - VIII “Tribun Tudoran”

106 6

5. Şcoala Generală Ciumbrud 99 106. Şcoala Primară Gîmbaş 22 27. Şcoala Primară Sîncrai 14 18. Şcoala Generală Gîrbova de Jos 100 109. Şcoala Primară Gîrbova de Sus 12 110. Grădiniţa cu Program Normal nr.1 20 111. Grădiniţa cu program normal nr.2 16 112. Grădiniţa cu Program Normal nr.10 63 313.Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2 102 714.Grădiniţa Ciumbrud 55 315. Grădiniţa Sîncrai 23 115. Grădiniţa Gîrbova de Sus 17 1


31

VI. 2 Muzee

♦ Muzeul de Istorie Aiud

♦

Muzeul de istorie aiudean se constituie ca instituţie culturală de sine stătătoare în anul

1950. Patrimoniul s-a îmbogăţit cu vestigii descoperite în Aiud şi regiunea din preajmă. În

prezent întregul patrimoniu al muzeului se ridică la aproximativ 30.000 obiecte muzeale, din

care aproximativ 2/3 aparţin domeniului arheologic.

Muzeul de Istorie este amplasat încă din 1950 în Palatul Princiar, parte componentă a

complexului de arhitectură medievală biserică fortificată, numită şi Cetatea Aiudului. Edificiul

păstrează în memoria zidurilor sale de piatră şi cărămidă amintirile unor însemnate

evenimente din istoria medievală şi modernă a Aiudului şi împrejurimilor sale.

În muzeu mai sunt expuse vestigii arheologice, însoţite de material auxiliar-texte,

etichete, material ilustrativ, prin care se reconstituie istoria Aiudului şi a împrejurimilor sale de

la sfârşitul paleoliticului şi până în pragul constituirii primului stat dac centralizat şi independent

condus de Burebista. Într-o altă sală se continuă prezentarea evoluţiei cronologice a epocii

fierului. Sunt expuse aici materiale tridimensionale din perioada mijlocie a Hallstatt-ului,

precum şi materiale auxiliare, un mormânt de inhumaţie de la Gîmbaş, prezentat în "situ",

obiecte de fier, bronz şi pastă sticloasă provenite din morminte de incineraţie aparţinând unor

războinici celţi (cca. 400 î.e.n.), descoperite la Aiud. Ajungând într-o altă sală, vizitatorul poate

vedea mărturii din epoca antică şi perioada prefeudală: vestigii arheologice, cu deosebire

ceramice, din aşezări datând din faza clasică a culturii geto-dacice (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.).

Multe din materialele descoperite au ajuns la alte muzee.

Muzeul de Istorie din Aiud va rămâne edificat asupra istoriei meleagurilor aiudene

începând cu timpurile îndepărtate ale preistoriei şi până la sfârşitul perioadei prefeudale.

Începând cu anul 1999 colecţia etnografică a fost îmbogăţită cu un număr de 50 de

piese de etnografie şi artizanat. În cadrul colecţiei arheologice au intrat piesele de interes

ştiinţific rezultate în urma săpăturilor arheologice efectuate la complexul “Cetatea Aiudului”.

După prelucrarea ştiinţifică aceste piese urmează a fi inventariate şi trecute definitiv în colecţia

arheologică a muzeului.

Totalul suprafeţei ocupate de muzeu este de 595 m2 din care: 5 săli de expoziţie,

4 depozite ştiinţifice, 1 bibliotecă, 2 birouri, 1 spaţiu expoziţional deschis – lapidar.


32

În cursul anului 2002 activitatea Muzeului de Istorie Aiud s-a desfăşurat în conformitate

cu specificul instituţiilor muzeale: cercetarea, conservarea şi expunerea pieselor din

patrimoniu.

Activitatea de cercetarea s-a efectuat atât la sediul instituţiei cât şi în teren.

Astfel au fost realizate studii, publicate în reviste de specialitate: “Arme din colecţia

Muzeului de Istorie Aiud” în “Sargeţia”, Deva; Cercetările arheologice de la Lopadea Veche,

comuna Miraslău judeţul Alba – ruina bisericii medievale româneşti – campaniile 1995 – 1996,

2002 în “Patrimonium Apulense”, Alba Iulia 2002.

Cercetarea în teren s-a efectuat prin săpăturile arheologice din localităţile:

Lopadea Veche (jud. Alba), Măgina (jud. Alba), Geoagiu (jud. Hunedoara). Săpăturile au fost

realizate în colaborare cu Muzeul de Istorie a Transilvaniei. În plus a mai fost realizată o

săpătură de salvare la Aiud, str. Eroilor.

În ce priveşte activitatea de conservare s-a urmărit atât conservarea pieselor de

patrimoniu mobil cât şi patrimoniu imobil. S-a urmărit în permanenţă starea de conservare a

pieselor din expoziţia de bază cât şi a celor din depozite, luându-se măsuri de îmbunătăţire a

stării de sănătate a acestora. În ce priveşte patrimoniul imobil s-au făcut demersuri pentru

demararea lucrărilor de restaurare atât la clădirea muzeului cât şi a cetăţii în ansamblu.

Activitatea expoziţională a urmărit realizarea unui număr cât mai mare de expoziţii

temporare. S-a ajuns astfel la un număr de şase expoziţii temporare:

• 25 aprilie – colaborare la expoziţia “Civilizaţia medievală timpurie din Transilvania –

sec IX – XI “ organizată de Muzeul Unirii Alba Iulia, în colaborare cu mai multe muzee din

ţară.

• 6 mai – expoziţie de artă plastică (expoziţie de grup)

• 30 mai – expoziţie concurs de icoane pe sticlă. Au participat grupul “Super Talent” Sebeş;

grupul “Ikona Aghios” Aiud, Şcoala Generală nr.1 “Ovidiu Hulea” – Aiud,

Şcoala Generală nr.3 “Axente Sever” – Aiud

• 12 august – expoziţie internaţională de Mail - Art, realizat în colaborare cu fundaţia

Inter – Art, Aiud. Au expus artişti din Argentina, Austria, Bulgaria, China, India, Mexic,

Polonia, Slovenia, Suedia, Turcia, Ungaria, România.

• 20 august – expoziţie de artă plastică a artistei aiudene Pungea Rodica.

• 21 septembrie 2002 – expoziţie de icoane pe sticlă a artiştilor aiudeni: Cataraga Casiana,

Zus Irina, Groza Adrian.


33

♦ Muzeul de Ştiinţele Naturii Aiud

Muzeul de Ştiinţele Naturii se află în clădirea Colegiului “Bethlen Gábor”.

care atestă existenţa pieselor muzeale şi a colecţiilor din Aiud, datează din anul 1720, iar anul

oficial al înfiinţări muzeului este 1796, date despre care aflăm din manuscrisul intitulat

"Catalogus Raritatum Benefactorum", document care s-a păstrat din secolul al XVIII-lea la

biblioteca documentară Bethlen, în care sunt descrise colecţiile muzeului aiudean, pe

frontispiciul căruia se putea citi următoarea inscripţie "Raritatum Et Rerum Naturalium

Museum".

Putem spune că muzeul aiudean este dotat cu un bogat material documentar, ce-i

permite să îndeplinească atât o misiune educativă a oamenilor, cât şi o funcţie ştiinţifică.

Entomologul poate găsi aici material de studiu pentru fauna Transilvaniei care-i poate absorbi

zile şi săptămâni întregi de activitate.

Studentul în domeniul ştiinţelor naturii are ocazia să vadă aici animale ale căror nume îi

este cunoscut doar din prelegeri universitare, iar înfăţişarea din albume si cărţi. Este cea mai

veche instituţie de acest gen din ţară. Primele documente scrise, Cercetătorul în istoria

biologiei poate găsi pe lângă un bogat material faptic, în biblioteca documentară, vecină cu

muzeul şi legată de acesta în cursul dezvoltării sale, cărţi rare.

Suprafaţa vitrinelor este 292,16 m2, iar suprafaţa spaţiului muzeal este 574,19 m2 şi

cuprinde:

- 4 săli pentru expoziţia de bază din care: o sală de mineralogie, o sală de

nevertebrate, o sală de vertebrate (păsări şi mamifere), sala cu expoziţia de

schelete;

- holul muzeului fiind destinat expoziţiilor temporare;

- depozitul ştiinţific;

- un birou.

În cursul anului 2002, Muzeul de Ştiinţele Naturii a fost vizitat de un număr de 8.354

vizitatori din care 139 grupuri organizate, 7562 de vizitatori din ţară şi din străinătate (Franţa,

Olanda, Ungaria, Germania, SUA, Elveţia).

Activitatea muzeistică s-a desfăşurat pe următoarele domenii: acţiuni cultural-

educative, expoziţionale, de conservare - restaurare şi de valorificare a patrimoniului muzeal

precum şi cercetare ştiinţifică, putând fi enumerate:

• îmbogăţirea colecţiilor, prelucrarea şi evidenţa patrimoniului muzeal, prin întocmirea de

herbare cu materialul biologic colectat din teren şi clasificarea ştiinţifică a acestuia


34

• cercetarea de colecţii şi continuarea temei de cercetare cuprinsă în plan cu privire la

rezervaţiile ştiinţifice din Munţii Apuseni şi din judeţul Alba

• valorificarea patrimoniului muzeal s-a efectuat prin toate mijloacele cunoscute: ghidaje,

lecţii de biologie, vizite tematice,

• activitatea expoziţională a constat în organizarea de expoziţii conform planului de activitate

al instituţiei, pe teme menite să contribuie la valorificarea şi cunoaşterea colecţiilor din

muzeu precum şi la îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate şi trezirea interesului pentru

cunoaştere

• a fost marcată ziua de 18 mai, Ziua Internaţională a Muzeelor, printr-o expoziţie temporară

din ciclul “Flori rare din Carpaţi” urmată de proiecţii de diapozitive

• s-a colaborat cu Tabăra Internaţională de Pictură, muzeul fiind gazda unei expoziţii de

fotografii a pictorului Nicolae Vass din Argentina.

VI. 3 Biblioteci

♦ Biblioteca Municipală ”Liviu Rebreanu”

Biblioteca Municipală “Liviu Rebreanu" a fost în fiinţată în anul 1950, când şi-a început

activitatea de lectură cu 5000 volume de carte. Registrul de mişcare a fondurilor (R.M.F.),

important document al bibliotecii, în care se înregistrează evoluţia numerică a cărţii, datează

din anul 1952, iar prima consemnare făcută scoate în evidentă existenta a 5200 volume de

carte.

Cu scopul antrenării unui număr însemnat de cititori la activitatea de lectură în cadrul

bibliotecii şi în colaborare cu alte instituţii de cultură de pe raza oraşului se desfăşoară multe

activităţi culturale, a căror menire este bine definită de beneficiari.

Din punct de vedere administrativ, biblioteca este o instituţie publică finanţată de la

bugetul local, iar fondurile de finanţare sunt nominalizate distinct în bugetul instituţiei tutelare,

respectiv Primăria Municipiului Aiud.

Activitatea de bază a acestei instituţii este organizarea activităţii de lectură, informare şi

documentare precum şi a activităţilor care pot determina lectura, cunoaşterea.

Conform “Programului de activitate” al bibliotecii se desfăşoară pe lângă activitatea de

lectură şi o serie de activităţi culturale care au la bază cartea menite să îmbogăţească

universul cultural al populaţiei aiudene. Au devenit tradiţionale: ”Actualitatea operei


35

eminesciene” - simpozion, expoziţiile de carte omagiale: “Aron Cotruş”, “Unirea Principatelor”,

“Ion Luca Caragiale”, “Femeia în literatura română”, “Constantin Brâncuşi”, “Nichita Stănescu”,

”Ion Creangă”, ”Cezar Petrescu”, ”Lucian Blaga”, ”Ştefan Augustin Doinaş”, “Tudor Arghezi”,

“Avram Iancu”, ”Vasile Alecsandri”, ”Marin Preda”, ”Ion Lăncrănjan”, ”Ion Agârbiceanu”,

“Ion Mărgineanu”, ”Ion Brad”, ”Liviu Rebreanu”, “1 Decembrie – Ziua Naţională a României”,

“Carte de Crăciun” – toate menite să evidenţieze marile evenimente culturale.

O acţiune care antrenează mulţi iubitori ai lecturii şi culturii din oraş şi din ţară este

“Ziua bibliotecii” ajunsă la ediţia a VI-a , iar în colaborare cu Societatea “Avram Iancu” din

România – obiceiul de parastas dedicat martirilor neamului Horea, Cloşca, Crişan,

Avram Iancu. În fiecare an cu prilejul “Zilelor Bibliotecii” se editează publicaţia

“Aiudul şi cartea”, menită să sublinieze amănunţit diversele evenimente culturale desfăşurate

în timpul anului.

Evidenţa cititorilor înscrişi în bibliotecă şi a frecvenţei pe anul 2002

Cititori înscrişi pe anul 2002: 2965

Cititori în funcţie de sexMasculin 839Feminin 2126

Cititori în funcţie deocupaţie

Muncitori, tehnicieni 314Intelectuali 339elevi, studenţi 2005alte categorii 307

Cititori după sex

masculinfeminin

Cititori după ocupaţie

muncitori, tehnicieniintelectualielevi, studenţialte categorii


36

Cititori după vârstăPână la 14 ani 70414 - 25 ani 140626 - 40 ani 47241 - 60 ani 301peste 61 ani 82

Evidenţa cărţilor, periodicelor împrumutate şi consultate în cursul anului 2002: 80785 din care:

după conţinut:− filozofie, religie, ştiinţe sociale, istorie 3589− matematică, ştiinţe naturale, ştiinţe aplicate, geografie 3651− limbă, lingvistică, literatură 50934− generalităţi, artă, sport, biografii 3187− publicaţii pentru copii 12659− ziare şi reviste 6765

după limbă:

− limba română 80050− alte limbi 735

Numărul publicaţiilor împrumutate la domiciliu: 61223Numărul publicaţiilor consultate în bibliotecă 19562Numărul cititorilor care au frecventat biblioteca 21039Numărul volumelor existente în bibliotecă la sfârşitul

anului 2002 a fost de 76578Numărul volumelor intrate în bibliotecă în anul 2002 a fost de 298Numărul cărţilor împrumutate în anul 2002 este de 26929Numărul cititorilor deserviţi în anul 2002 este de 989

Cititori după vârstă

pînă la 14 ani14 - 25 ani26 - 40 ani41 - 60 anipeste 61 ani


37

253

683

476

291

86

220

748

446

271

7926

891

549

035

787

485

979

558

389

9159

012

2358

642

697

704

1406

7230

182

0200400600800

1000120014001600

1997 1998 1999 2000 2001 2002

Tabel comparativ a categoriilor de cititori în perioada 1997 - 2002

14 aniîntre 14-25 aniîntre 25-40 aniîntre 40-60 anipeste 60 ani

♦ Biblioteca Documentară “Bethlen”

În 1619 se înfiinţează Biblioteca Documentară Bethlen, care cunoaşte în anii următori o

dezvoltare extraordinară, devenind o instituţie ştiinţifică şi culturală renumită în lume. Fondul ei

de bază îl constituie cărţile de bogată informaţie în majoritatea domeniilor ştiinţei apărute în

secolul XV-XIX.

Colecţiile sale au o deosebită importanţă bibliofilă cât şi o mare valoare documentară

şi de informare ştiinţifică. Biblioteca posedă un număr de 25 de incunabule. Cel mai vechi

incunabul aparţine lui Iohannes Sotus: "In quartum librum senteniarum opus" (Strassburg

1474), legat împreună cu opera lui Thoma de Aquino: "Summa de quolibet" (Nürnberg 1474).

Celelalte incunabule sunt în cea mai mare parte ediţii veneţiene ale operelor lui Plutarh,

Cicero, Virgiliu, Ovidiu, Seneca, Caesar, Sallustius, Persius etc.

De asemenea, biblioteca posedă o interesantă colecţie de cărţi din secolele XVI şi

următoarele, ieşite din vestitele imprimerii veneţiene, franceze, olandeze şi germane.

Menţionăm opera bogat ilustrată cu gravuri în aramă, cu coperta în tăblii de lemn, în piele

ornamentată aparţinând lui Flavius Iosephus: "Historien und Bucher von alten judischen

Geschichten" (Strassburg 1587). Tot aici evidenţiem "Iliada" în ediţie de lux, realizată la 1808

în vestita tipografie Bodonii din Parma şi dedicată împăratului Napoleon, redactată în trei

volume, infolio, cu dedicaţia în trei limbi: latină, franceză, italiană, iar textul propriu zis în limba

greacă, alături de ediţia liliputană a aceleiaşi opere elaborată în două volume (Londra 1831).


38

Câteva dintre cele mai valoroase cărţi din bibliotecă sunt: Dimitrie Cantemir cu

"Geschichte des Osmanischen Reich" (Istoria Imperiului Otoman-Hamburg 1745),

"Beschreibung der Moldave" (Descrierea Moldovei - Frankfurt şi Leipzig 1771),

"Supplex Libellus Valachorum" (Claudiopoli 1791), Ioan Molnar Piuariu "Economia stupilor"

(Viena 1785), Gheorghe Şincai "Elementa linquae daco - romane sive valahicae" (Buda 1825),

"Istoria literaturii române de la origini şi până în prezent" (Bucureşti 1941) şi multe altele.

De asemenea, biblioteca deţine o bogată colecţie de periodice literare şi ştiinţifice în

limbile maghiară, română, germană, rusă, franceză, acestora adăugându-li-se şi o importantă

colecţie de manuscrise, diplome, ordine, acte oficiale, fotografii şi proclamaţii, deosebit de

valoroase prin conţinutul lor istoric, politic, literar, cultural şi social.

Datorită valorilor sale Biblioteca Documentară "Bethlen Gábor" din Aiud a devenit o

importantă instituţie ştiinţifică şi culturală afiliată de mai bine de un sfert de veac Bibliotecii

Centrale Universitare din Cluj.

VI.4 Case de cultură

♦ Casa de Cultură “Liviu Rebreanu”

Casa de cultură “Liviu Rebreanu”, lăcaş de cultură care îşi desfăşoară activitatea într-o

clădire datând din anul 1926 - are menirea principală de a cultiva şi sprijini actul de creaţie

artistică. Activităţile organizate se adresează şi vin în întâmpinarea unei categorii largi de

populaţie, cu vârste şi pregătire socio-profesională diferită. Tocmai de acea activităţile derulate

pe parcursul anului sunt variate, cu grad de complexitate diferit, în funcţie de categoria de

persoane cărora se adresează, încercând să răspundă tuturor cerinţelor şi aşteptărilor.

VI.5 Lăcaşe de cult

♦ Biserica ortodoxă

În municipiul Aiud în momentul de faţă credincioşii bisericii ortodoxe sunt repartizaţi la

patru parohii după cum urmează:

• Parohia nr.1, Catedrala cu hramul “Sfântul Ierarh Nicolae”;

• Parohia nr.2, Biserică cu hramul “Sfinţii Trei Ierarhi”;


39

• Parohia nr.3, Biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”;

• Parohia nr.4, Biserică cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului”;

Biserica Ortodoxă deţine un cimitir cu o capelă mortuară, administrat de Parohia Aiud.

În anul 1997 s-a sfinţit Biserica construită în interiorul Penitenciarului Aiud.

Pe lângă bisericile aflate în Aiud, există 10 biserici în localităţile componente şi

aparţinătoare municipiului care includ catedrale, capele, mănăstiri.

♦ Biserica română unită cu roma, greco-catolică

În municipiul Aiud, Biserica Greco-catolică deţine două parohii: Parohia Aiud I şi Aiud II.

♦ Biserica reformată

Biserica reformată deţine un număr de 5 biserici care sunt repartizate în municipiul Aiud

şi în localităţile componente şi aparţinătoare.

♦ Biserica creştină baptistă

Biserica Creştină Baptistă nr. 2 are sediul în strada Mărăşeşti nr.2.

♦ Parohia unitariană

Parohia Unitariană, cu sediul în strada Libertăţii, numărul 5, are în prezent un număr de

299 de membri şi un singur angajat, care îndeplineşte funcţia de preot, cantor şi clopotar.

VI. 6 Probleme şi perspective

♦ Învăţământ- insuficienţa fondurilor pentru întreţinere şi reparaţii

- dotarea cu calculatoare, imprimante, xerox, materiale didactice

- ne-decontarea abonamentelor de călătorie

- reînnoirea mobilierelor

♦ Muzee- restaurarea clădirilor

- repararea instalaţiilor electrice


40

- ignifugarea şarpantei acoperişului

- montarea sistemelor de alarmă

- dotarea cu calculatoare

- realizarea de pliante de popularizare

♦ BiblioteciBiblioteca municipală “Liviu Rebreanu” îşi propune pentru următorul an creşterea

indicelui de dotare cu carte, conform Legii bibliotecilor dotarea cu carte ar trebui să fie de 25

exemplare la 1000 de locuitori pe an, conectarea la internet şi dotarea cu încă 3 – 4

calculatoare, o imprimantă, un inscriptor de CD-uri, un xerox.


41

VII. SĂNĂTATE

VII. 1 Unităţile sanitare

Spitalul municipal Aiud, inaugurat în 1993, funcţionează cu 318 paturi distribuite celor

14 secţii şi compartimente, respectiv staţia de salvare şi serviciul de urgenţă.

Structura personalului la sfârşitul anului 2002

• Medici 44

• Alt personal superior 9

• Personal mediu 152,5

• Auxiliar 80

• TA 19

• Muncitori 36

• Clerical 1

Total 341,5

Structura secţiilor din spital pe paturi:

• - Interne - 38

• - cardiologie - 14

• - chirurgie generală - 40

• - chirurgie plastică - 8

• - ORL - 7

• - Ortopedie – traumatologie - 25

• - A.T.I. - 10

• - Obstetrică – ginecologie - 34

• - Nou născuţi - 15

• - Pediatrie - 25

• - Boli infecţioase - 13

• - Psihiatrie - 57

• - Neurologie - 18

• - Balneofizioterapie - 12

Total - 316


42

Spital: - număr mediu de pacienţi internaţi în 2002 11.384Afecţiunile cele mai frecvente

- aparat respirator 2.000

- aparat circulator 1.700

- tulburări mentale şi de comportament 1.200

- traumatism, otrăviri 1.000

- aparat uro-genital 5.000

Ambulator: - număr mediu pacienţi consultaţi în 2002 58.198Afecţiunile cele mai frecvente

- aparat circulator, respirator, digestiv 10.200

- boli mentale şi comportamentale 5.800

- recuperare medicală 5.700

- ORL, oftalmologie şi dermatologie 5.500

În municipiul Aiud, conform datelor furnizate de Casa de Asigurare de Sănătate Alba

situaţia cabinetelor medicale private este următoarea:

• 21 cabinete de medicina familiei

• 5 cabinete de stomatologie

Există un număr de 4 instituţii care beneficiază de cabinete medicale în care îşi desfăşoară

activitatea 4 medici:

• SC Metalurgica SA;

• Unitatea Militară 01626;

• Unitatea Militară 01497;

• Penitenciarul din Aiud.

VII. 2 Probleme şi perspective

În ceea ce priveşte lipsurilor cu care s-a confruntat spitalul municipal, pe prim plan se

situează fireşte insuficienta finanţare a spitalului în raport cu nevoile reale pentru a putea

asigura o asistenţă medicală de maximă calitate. Totodată insuficienta clarificare a unor

detalii, neajunsurile inerente reformelor de amploare cum este cea din sănătate, au generat

dificultăţi de comunicare şi clarificare a unor situaţii particulare, fenomene care


43

au generat uneori nemulţumiri care însă au fost clarificate şi reglementate pe măsură ce au

apărut.

Se vor aplica eficient măsurile Guvernului şi a Casei Naţionale de Sănătate în ceea ce

priveşte continuarea şi finalizarea reformelor în sistemul medical, pe de-o parte, iar pe de altă

parte continuarea eforturilor de modernizare, diversificare şi eficientizare a structurilor

existente în spital, toate acestea având ca finalitate îmbunătăţirea continuă a asistenţei

medicale în municipiul Aiud şi zonele arondate.

Cei 21 medici de familie prestează servicii medicale în cabinete individuale, cu alte

cuvinte nu s-au asociat în alte structuri cu personalitate juridică, fiind independenţi

administrativ. Toţi aceşti medici au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu

Casa de Asigurări de Sănătate Judeţeană Alba de care sunt finanţaţi direct în funcţie de

numărul de asiguraţi înscrişi pe liste proprii (70%) şi de volumul serviciilor furnizate (30%).

Majoritatea medicilor de familie îşi desfăşoară activitatea în spaţiile fostului dispensar

urban comasat, cabinetele, spaţiile comune şi dotările fiind predate de spital prin contracte de

comodat pe termen de 5 ani.


44

VIII.DOMENIUL SOCIAL

VIII.1 Domeniul social

♦ LocuinţeConform datelor obţinute de la Serviciul Tehnic al Primăriei municipiului Aiud în anul

2002 s-au depus 26 de cereri pentru închirierea de apartamente pentru tineri, urmând ca după

construirea blocurilor în acest scop să se facă o selecţie a dosarelor. De asemenea, în

decursul anului 2002, un număr de 8 apartamente aflate în regim de închiriere au fost vândute

foştilor chiriaşi.

♦ ŞomajConform datelor obţinute de la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Alba rata şomajului în anul 2002 a fost de 7,49%.

♦ Ajutor socialÎn anul 2002 au fost înregistrate în medie un număr de 457 de cereri pentru ajutor

social lunar, din care au fost aprobate 269 de cereri.

♦ Cantina socialăÎn decursul anului 2002 au fost adresate un număr de 2 cereri pentru obţinerea unei

mese la Cantina de Ajutor Social, astfel numărul celor care au beneficiat de această măsură a

fost de 61 de persoane din categorii defavorizate.

Persoanele care fac obiectul legii, şi care pot beneficia de o masa caldă la prânz şi

hrană rece seara, sunt copii până la 18 ani, aflaţi în întreţinerea familiilor cu venituri lunare

mici, invalizi şi bolnavi cronic a căror incapacitate de muncă este dovedită cu acte medicale şi

persoane fără venituri, care au vârsta minimă de 55 ani femei şi 60 de ani bărbaţi.

VIII.2 Organizaţii non-guvernamentale

• Asociaţia de ajutorare Caritas Dioceza Romano-catolică

• Asociaţia de ajutorare Familia Kapling

• Societatea filantropică Kristen Center

• Societatea de Ajutor Maltez


45

• Asociaţia de ajutorare Bethel

• Asociaţia de ajutorare Echo

• Asociaţia de Ajutor şi Alianţă a Handicapaţilor din România

• Fundaţia Umanitară Progpers

• Asociaţia Univers 2000

• Asociaţia de Ajutorare Petra

Fundaţia Umanitară Progpers a încheiat în octombrie 2001 un contract de finanţare cu

World Wide Strategies SUA , înfiinţând ”Centrul de Servicii pentru Dezvoltare Economică

Locală” implementat în perioada octombrie 2001 – septembrie 2002. S-a urmărit facilitarea

creării de noi locuri de muncă şi reducerea impactului social rezultat al procesului de

restructurare care a afectat comunitatea şi dezvoltarea mediului local de afaceri. Începând cu

luna iunie 2002 a început implementarea programului “Birou de Consiliere pentru Cetăţeni”,

program derulat în parteneriat cu Primăria municipiului Aiud şi AJOFM Alba.

Până la sfârşitul anului au beneficiat de consiliere în 12 domenii peste 170 de

persoane.

Între iulie 2002-decembrie 2002 s-a derulat programul de măsuri active, Servicii de

ocupare şi Mutare Aiud Ocna Mureş, în scopul plasării pe piaţa forţei de muncă a 39 de

persoane. La sfârşitul programului au fost angajate 61 de persoane.

Au mai fost depuse trei proiecte pentru finanţare, două în parteneriat cu primăria

municipiului Aiud şi unul în parteneriat cu AJOFM Alba.

VIII.3 Probleme şi perspective

În municipiul Aiud, ca de altfel la nivel naţional, locuinţele reprezintă o problemă, însă

s-au făcut primii paşi în demararea proiectului "ANL - Locuinţe pentru tineri" existând astfel

speranţe de noi locuinţe pentru tinerii căsătoriţi şi nu numai.

Întrucât majoritatea beneficiarilor de ajutor social fac parte dintr-o clasă socială fără

pregătire socio-profesională, este foarte greu ca prin intermediul Biroului Forţei de Muncă să li

ofere un loc de muncă.

Pe viitor se are în vedere, găsirea de locuri de muncă ocazionale pentru cei care nu au

o pregătire socio-profesională adecvată, ceea ce va duce la sporirea veniturilor familiale.

Se are în vedere un studiu socio-demografic a populaţiei rome, în vederea identificării

posibilităţilor de reintegrare a acestora în societate, de şcolarizare şi calificare, precum şi


46

identificarea potenţialului de valorificare a resurselor locale în acest sens. În acest sens se vor

identifica programe care oferă fonduri ne-rambursabile şi pot fi accesate deopotrivă de

autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale.

Aceste programe au ca obiective sprijinirea iniţiativelor de parteneriat dintre autorităţile

locale şi comunităţile de romi, de a consolida ONG-urile deja existente ale romilor şi de a

stimula crearea de noi organizaţii, de a identifica şi sprijinii dezvoltarea de proiecte inovative şi

parteneriate durabile între comunităţile de romi şi autorităţile publice locale.

De asemenea se în vedere realizarea unui proiect privind o nouă cantină de ajutor

social, proces demarat prin achiziţionarea unui spaţiu adecvat, cu o capacitate de 200 de

locuri şi amenajarea unui cămin de bătrâni pentru zona Aiudului.


47

IX. PROTECŢIA CIVILĂ

IX.1 Activitatea desfăşurată în anul 2002

Activitatea de Protecţie Civilă în cursul anului 2002 s-a desfăşurat în baza

Legii 106/1996 privind Protecţiei Civilă în România, Legii 124/1995 privind Apărarea împotriva

Dezastrelor, Legii 107/1996 privind Apele Române, H.G.R. 615/1992,

H.G.R. 635/1995, H.G.R. 209 şi 210/1997, a prevederilor dispoziţiunii nr. 2000/1992 şi a

ordinului nr. S.A. 352/1996 ale Comandamentului Protecţiei Civile precum şi a dispoziţiunii nr.

A 68 din 04.02.2001 a şefului Protecţiei Civile al judeţului Alba, privind pregătirea pentru

protecţie civilă a comisiilor, formaţiilor, salariaţilor şi a populaţiei pe anul 2002.

Activitatea de pregătire pe linie de protecţie civilă s-a organizat şi desfăşurat conform

planului de pregătire de protecţie civilă şi a actelor normative arătate mai sus, iar procentul de

participare a fost de 90-95%.

Protecţia civilă este o componentă a apărării naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor

adoptate şi activităţilor desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, bunurilor

materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu în caz de război sau dezastre.

Dintre principalele activităţi desfăşurate de Inspectoratului municipal de Protecţie Civilă

în anul 2002, amintim:

• Prezentarea bilanţului pe anul 2001 la judeţ;

• Prezentarea bilanţului pe anul 2001 şi convocarea de pregătire cu şefii de comisii de la

agenţii economici şi comune pe anul 2001 la sediul Inspectoratului municipal de Protecţie

Civilă;

• Întocmirea planului de activitate pe anul 2002;

• Întocmirea planurilor şi graficelor de activitate lunară;

• Întocmirea planului de dezvoltare şi modernizare a bazei logistice, didactice, a pregătirii de

protecţie civilă pe anul 2002;

• Pregătirea şefilor de comisii de la agenţii economici , lunar şi trimestrial;

• Întocmirea catalogului cadru cu obiectivele de infrastructură teritorială de importanţă pentru

Sistemul Naţional de Apărare;


48

• Pregătirea şi alarmarea subunităţilor de serviciu de la S.C. Ardealul S.A. Aiud (alarmă

chimică) ;

• Pregătirea şi desfăşurarea exerciţiului de alarmare a populaţiei în Municipiul Aiud.

• Pregătirea şi participarea la exerciţiile de alarmare la comunele arondate pe linie de

Protecţie Civilă municipiului Aiud.

• Program cu serviciile de permanenţă în situaţii de inundaţii şi înzăpeziri;

• Raportarea la Inspectoratul judeţean de Protecţie Civilă Alba a situaţiei cu alunecările de

teren de pe raza municipiului Aiud;

• Participarea la activitatea de recrutări;

• Întocmirea tabelului cu forţe şi mijloace de intervenţie în caz de dezastre;

• Situaţia fondului de adăpostire;

• Situaţia avizării documentelor de investiţii în construcţii şi a realizării stadiilor fizice pe

anul 2002

• Reactualizarea planului de Apărare Împotriva Dezastrelor pe perioada 2000-2004;

• Întocmirea planului de management a urgenţelor civile

• Întocmirea planului de protecţie civilă al municipiului Aiud

• S-a transmis comisiei judeţene de Apărare Împotriva Dezastrelor , asigurarea fondului

destinat, procurării , constituirii stocurilor de materiale şi mijloacelor de intervenţie, de

apărare împotriva inundaţiilor conform listei anexe din planul de Apărare Împotriva

Dezastrelor;

• Găsirea unei cantităţi de muniţie rămasă neexplodată şi participarea la asanarea ei;

• Situaţia cu existenţa bunurilor rechiziţionabile pe raza municipiului Aiud;

• Reactualizarea planului de Protecţie Civilă;

• prevenirea populaţiei asupra atacului inamicului din aer sau dezastrelor;

• protecţia populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale sau

dezastre;

• asigurarea protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale;

• asanarea teritoriului de muniţii rămase neexplodate;

• participarea cu forţe şi mijloace specifice la pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului

pentru apărare.


49

Activităţile protecţiei civile se planifică, se organizează şi se realizează în concordanţă

cu reglementările existente în documentele privind dreptul internaţional umanitar la care

România este parte.

Pe linia cooperării trebuie să arătăm că am avut o cooperare foarte bună cu Compania

de pompieri, poliţia şi cu U.M. 01626, reuşind să ducem la îndeplinire în bune condiţii

activităţile de limitare şi înlăturare a urmărilor calamităţilor ce au avut loc în cursul anului

trecut.

Pe linie logistică putem aprecia că în cursul anului trecut am obţinut unele rezultate

bune în comparaţie cu anii trecuţi.

La nivelul municipiului nostru am asigurat alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie

civilă cu 5 sirene electrice de 5,5 kw centralizate şi una sirenă electrică de 3,5 kw, 19 sirene

electrice de diferite tipuri centralizate la S.C. Metalurgica .S.A. Aiud, una sirenă electrică de

3,5 kw la S.C. Ardealul S.A. Aiud şi două la S.C. Prebet S.A. Aiud din care una cu aburi, mai

dispunem de două motosirene şi trei sirene de mână trepied care vor fi folosite alături de

clopote în satele aparţinătoare şi componente ale municipiului Aiud.

IX.2 Probleme şi perspective

În activitatea Inspectoratului de Protecţie Civilă municipal Aiud se manifestă şi unele

neajunsuri în sensul că nu există un punct de comandă care să asigure desfăşurarea în

condiţii mai bune a activităţilor pe linie de protecţie civilă, aspecte constatate de organele

superioare care au controlat activitatea pe linie de protecţie civilă în cursul anului trecut şi în

acest an cu ocazia convocărilor de specialitate.

În scopul îmbunătăţirii activităţii pe linie logistică s-au prevăzut sume pentru procurarea

aparaturii şi materiale de protecţie civilă pentru formaţii precum şi pentru materiale necesare

pentru planul de apărare împotriva dezastrelor întocmit şi aprobat în acest sens. Pe linie

logistică se vor prevedea câteva obiective printre care evidenţiem următoarele:

• construirea unei remize necesare pentru cele două motosirene din dotare în

incinta primăriei;

• procurarea unei centrale de alarmare pentru centralizarea tuturor sirenelor

existente în municipiul Aiud;

• procurarea unei sirene electronice.

• procurarea unei staţii de amplificare cu boxe;


50

În atenţia Inspectoratului de protecţie civilă al municipiului Aiud, se află realizarea

tuturor obiectivelor care duc la îmbunătăţirea întregii activităţi de protecţie civilă la nivelul

tuturor formaţiilor proprii şi a celor de la agenţii economici, instituţii subordonate pe linie de

protecţie civilă punându-se un accent deosebit pe pregătirea şi efectuarea alarmărilor de

protecţie civilă pe anul în curs.

Se va avea în vedere o preocupare sporită pentru popularizarea normelor de protecţie

civilă în rândul populaţiei şi a tuturor categoriilor de personal precum şi în şcoli, la nivelul

municipiului nostru.


51

X.PRIORITĂŢI ŞI PROIECTE DEDEZVOLTARE LOCALĂ

Administraţia publică locală are la îndemână instrumente de participare cetăţenească în

procesul de luarea deciziilor, prin implicarea acestora cu scopul de a rezolva problemele

comunităţii.

Proiectul “Aiud pentru noi” iniţiat de Primăria Aiud în anul 2000 are ca obiectiv

identificarea priorităţilor de dezvoltare locală ale municipiului nostru prin implicarea cetăţenilor

în procesul de luarea deciziilor la nivel local. Activităţile derulate în acest scop au fost:

• organizarea interviurilor de tip focus grup şi

• organizarea întâlnirii publice

În urma răspunsurilor date la interviurile de tip focus grup au fost constatate

următoarele priorităţi pe domenii:

♦ Susţinerea sectorului privat şi atragerea / sprijinirea investitorilor

• realizarea cadrului instituţional pentru identificarea problemelor investitorilor

• sprijinirea investitorilor în vederea obţinerii de facilităţi fiscale

• identificarea şi popularizarea oportunităţilor de afaceri

• dezvoltarea unor programe strategice de dezvoltare locală

♦ Realizarea unor investiţii în infrastructura urbană

• amenajări / extinderi reţele utilităţi în Aiud şi localităţile componente:

a) alimentare apă

b) drumuri comunale

c) alimentare gaz

d) canalizare

• dezvoltarea şi extinderea reţelei de transport în comun în interiorul Aiudului şi legături

cu localităţile componente:

a) transportul copiilor la şcoală în/din localitatea Gîmbaş

• modernizarea şi extinderea reţelei de telefonie

• modernizarea drumurilor principale şi drumurilor de acces:

a) construirea / repararea podului spre drumul naţional în localitatea Sîncrai

• creşterea fondului de locuinţe:

a) finalizarea blocului A12 din zona centrală -


52

b) finalizarea blocului P2f de pe str. Ecaterina Varga -

c) finalizarea blocului de pe str. 8 Martie -

• amenajări diverse în zona urbană:

a) amenajarea unui loc de agrement pentru aiudeni

b) amenajări teritoriale şi utilităţi în localitatea Gîmbaş

c) reabilitarea parcului municipal

d) faţadizarea şi reamenajarea zonei centrale

e) amenajări spaţii de agrement pe cartiere şi localităţi

f) program de modernizări străzi

g) modernizarea iluminatului public

h) iluminat arhitectural al instituţiilor publice reprezentative

♦ Protecţia mediului şi a sănătăţii locuitorilor

• realizarea unei gropi de gunoi ecologice

• ridicarea calităţii serviciilor de salubrizare

• implicarea asociaţiilor de locatari:

a) amenajarea de locuri de joacă

b) păstrarea curăţeniei în faţa locuinţelor

• curăţarea Văii Aiudului

♦ Protecţia socială

• iniţierea şi dezvoltarea unor programe de formare şi reconversie profesională

• ajutarea / sprijinirea familiilor nevoiaşe

• iniţierea unui program ce vizează repararea blocurilor de locuinţe

• asigurarea unor condiţii minime de trai:

a) înfiinţarea unui azil de bătrâni

b) înfiinţarea unei cantine sociale

• iniţierea unor programe vizând reinserţia socială a deţinuţilor

• acordarea de facilităţi / locuinţe pentru tineri

♦ Activităţi culturale, sport şi promovare turistică

• facilitarea dezvoltării zonelor de interes turistic:

a) dezvoltarea unei reţele de agroturism

b) sprijin pentru turismul local

• amenajarea şi dezvoltarea bazei sportive

• susţinerea clubului de judo


53

• modernizarea instituţiilor culturale

♦ Învăţământ şi educaţie

• sprijinirea şcolilor pentru obţinerea de rechizite gratuite

• sprijin şi fonduri pentru reparaţii la şcoli

• dezvoltarea, modernizarea şi sprijin permanent pentru susţinerea învăţământului

(şcolilor) în localităţile componente

• modernizarea şi eficientizarea sistemelor de încălzire în vederea asigurării condiţiilor

optime de învăţământ

• educarea tinerilor în spirit civic

♦ Sectorul medical / sănătate

• modernizarea dispensarelor

• construirea unui dispensar comunal în localitatea Ciumbrud

• modernizarea centralei termice a Spitalului Municipal

• creşterea gradului de dotare cu aparaturi medicale moderne

♦ Agricultură şi protecţia agricultorilor

• dezvoltarea zonei viticole prin promovarea vinurilor de Aiud

• crearea unei vinoteci

• susţinerea entităţilor asociative de agricultori

PRIMAR,ING. LIVIU OCTAVIAN RUSU


54

CUPRINSI. DATE GENERALE

I.1 Poziţia geografică……………………………………………………….... 3 I.2 Suprafaţă, localităţi componente………………………………………….3 I.3 Clima………………………………………………………….. ………….4

II. POPULAŢIA MUNICIPIULUI AIUD II.1 Populaţia la recensământul din 2002………………..…….…………….5 II.2 Populaţia activă……….………………………………………………….7 II.3 Probleme şi perspective……………………………………..…………….8

III. DATE ECONOMICE III.1 Industria………………………………………………………………....9 III.2 Comerţul………………………………………………………………...12 III.3 Prestări servicii…………………………………………….. …………..12 III.4 Servicii publice…………………………………………….……………12 III.5 Transporturi …………………………………………………………....13 III.5.1 Transport rutier………………………………………………....13 III.5.2 Transport feroviar………………………………………...…….20 III.6 Turism…………………………………………………….…………….21 III.6.1 Monumente istorice şi arhitecturale……………………….……21 III.6.2 Zone de agrement şi trasee turistice…………………………… 21 III.7 Oportunităţi de afaceri…………………………………………………22

IV. AGRICULTURA IV.1 Terenurile agricole şi fondul funciar………………………………….26 IV.2 Probleme şi perspective………………………………………………....26

V. TELECOMUNICAŢII V.1 Telefonia…………………………………………………………………28 V.2 Mass-media……………………………………………………………....28 V.3 Internet………………………………………………………………..… 29 V.4 Poşta……………………………………………………………………...29

VI. ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ ŞI CULTE VI.1 Unităţile şcolare şi preşcolare…………..…………………….………..30 VI.2 Muzee…………..……………………………………………………….31 VI.3 Biblioteci………………………………………………………………..34 VI.4 Case de cultură……………………………………………………….....38 VI.5 Lăcaşe de cult……………...………………………………………….. .38 VI.6 Probleme şi perspective………………………………………………... 39

VII. SĂNĂTATE VII.1 Unităţile sanitare…………….…………………………………………41 VII.2 Probleme şi perspective………………………………………………..42

VIII. DOMENIUL SOCIAL VIII.1 Domeniul social ……………………………………………………... 44 VIII.2 Organizaţii non-guvernamentale……………………….…………….44 VIII.3 Probleme şi perspective……………………………………………… 45

IX. PROTECŢIA CIVILĂ IX.1 Activitatea desfăşurată în anul 2002…………………………………...47 IX.2 Probleme şi perspective………………………………………………… 49

X. PRIORITĂŢI ŞI PROIECTEDE DEZVOLTARE LOCALĂ……………………………………………....51

studiu socio – economic - aiud.ro · • produse farmaceutice: sc farm speranţa srl. farmacia...

Documents