studiu privind transportul Şi mobilitatea În cadrul … · 2020-01-08 · 2.2. contextul...
TRANSCRIPT
www.inforegio.ro www.adroltenia.ro
STUDIU PRIVIND TRANSPORTUL ŞI MOBILITATEA ÎN CADRUL REGIUNII SUD-VEST OLTENIA
Beneficiar: Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia Elaborator: Universitatea din Piteşti, Departamentul Autovehicule şi Transporturi
Realizarea Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost iniţiată şi coordonată de beneficiarul acestuia - Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.
Studiul reprezintă proprietatea exclusivă a beneficiarului.
ISBN: 978-606-633-512-6
www.inforegio.ro www.adroltenia.ro
Universitatea din Piteşti Facultatea de Mecanică şi Tehnologie Departamentul Autovehicule şi Transporturi Adresa: Piteşti, Str. Târgu din Vale, nr. 1, 110040, jud. Argeş, Romania Telefon: +40 348 453 100, +40 348 453 168 Fax: +40 348 453 123 E-mail: [email protected], [email protected]
Ş.l. dr. ing. Sorin ILIE Expert senior în modelarea şi simularea transporturilor / Responsabil studiu
Ş.l. dr. ing. Gabriela MITRAN Expert junior în modelarea şi simularea transporturilor
Prof. dr. ing. Viorel NICOLAE Expert în planificare strategică
Ş.l. dr. ing. Rodica NICULESCU Expert în analiză, statistică şi previziuni economice
Conf. dr. ing. Doru-Nicolae STĂNESCU Expert junior prelucrare baze de date
Elaborator:
Echipa de elaborare:
5
CUPRINS
1. INTRODUCERE 11 1.1. Scopul şi rolul studiului realizat 11 1.2. Obiectivele şi structura studiului 14
1.2.1. Obiectivul general, obiectivele specifice 14 1.2.2. Structura studiului 14
1.3. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spaţială şi strategice sectoriale
15 1.3.1. Cadrul european 16
1.3.1.1. Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos)
17 1.3.1.2. Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDSC) - Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene
18 1.3.1.3. Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european 19 1.3.1.4. Agenda Teritorială a Uniunii Europene - Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse 20 1.3.1.5. Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri ("European Action Plan for Freight Transport Logistics")
21 1.3.1.6. Carta Verde Europeană a Transportului Urban – “Spre o Nouă Cultură a Mobilitătii Urbane” 22 1.3.1.7. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană 23 1.3.1.8. Strategia Europa 2020 – "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii" 23 1.3.1.9. Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: Orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020 25 1.3.1.10. Cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport
26 1.3.1.11. Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”
27
6
1.3.1.12. Strategia UE pentru Regiunea Dunării 29 1.3.1.13. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”
31 1.3.1.14. South-East Gateway 31 1.3.1.15. Politica de coeziune şi Fondurile Structurale, respectiv Condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020
32 1.3.1.16. Linii directoare pentru dezvoltarea şi implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă 32
1.3.2. Cadrul naţional 33 1.3.2.1. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional 35 1.3.2.2. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 38 1.3.2.3. Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 – 2020 39 1.3.2.4. Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 - 2020, Versiunea supusă dezbaterii publice 40 1.3.2.5. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni
43 1.3.2.6. Strategia Naţională pentru Competitivitate 44 1.3.2.7. Acord de Parteneriat Propus de România pentru Perioada de Programare 2014 - 2020 45 1.3.2.8. Master Planul General de Transport al României 45 1.3.2.9. Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 46
1.3.3. Cadrul regional 48 1.3.3.1. Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 49 1.3.3.2. Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional 50 1.3.3.3. Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor 50 1.3.3.4. Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional 50 1.3.3.5. Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia Danubius” 51 1.3.3.6. Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia de sub Munte” 51 1.3.3.7. Stadiul actual al dezvoltării rurale şi al agriculturii în Regiunea Sud-Vest Oltenia şi scenarii de dezvoltare în perioada 2014-2020 52 1.3.3.8. Strategii de dezvoltare economico-socială la nivel judeţean 52 1.3.3.9. Planurile de amenajare a teritoriilor judeţene 53
7
1.3.3.10. Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova pentru perioada de programare 2014 – 2020 56 PARTEA I
2. ANALIZA REGIONALĂ A TRANSPORTULUI ŞI MOBILITĂŢII 58
2.1. Conectivitate şi accesibilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia 59 2.2. Contextul socio-economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a activităţilor economice 64
2.2.1. Identificarea densităţii demografice pe zone 65 2.2.1.1. Populaţia totală 65 2.2.1.2. Populaţia structurată pe grupe de vârstă 72 2.2.1.3. Densitatea populaţiei 79 2.2.1.4. Sporul natural al populaţiei 85
2.2.2. Identificarea activităţilor economice pe zone 93 2.2.2.1. Populaţia activă 93 2.2.2.2. Populaţia ocupată 95 2.2.2.3. Numărul de salariaţi 99 2.2.2.4. Rata de ocupare a forţei de muncă 105 2.2.2.5. Date referitoare la şomaj 106 2.2.2.6. Venitul net pe gospodărie 108 2.2.2.7. Venitul salarial net pe domenii de activitate 108 2.2.2.8. Numărul de locuinţe 112 2.2.2.9. Numărul de autovehicule înmatriculate 114 2.2.2.10. Numărul unităţilor sanitare 118 2.2.2.11. Unităţi de învăţământ 119 2.2.2.12. Capacitatea de cazare 120
2.3. Reţelele majore de circulaţii 123 2.3.1. Reţeaua majoră de transport rutier 124 2.3.2. Reţeaua majoră de transport feroviar 135 2.3.3. Terminale de transport aerian 150 2.3.4. Terminale de transport naval 153
2.3.4.1. Portul Orşova 154 2.3.4.2. Portul Drobeta Turnu Severin 155 2.3.4.3. Portul Cetate 157 2.3.4.4. Portul Calafat 157 2.3.4.5. Portul Bechet 159 2.3.4.6. Portul Corabia 160
2.4. Transportul public 162
8
2.4.1. Transportul public de călători pe modul rutier 162 2.4.2. Transportul public de călători pe modul feroviar 170 2.4.3. Transportul public de călători pe modul aerian 171 2.4.4. Transportul public de călători pe modul naval 173
2.5. Transportul de marfă 173 2.5.1. Transportul de mărfuri pe modul rutier 173 2.5.2. Transportul de mărfuri pe modul feroviar 174 2.5.3. Transportul de mărfuri pe modul naval 175
2.6. Sisteme alternative de mobilitate 178 2.6.1. Infrastructuri alternative de mobilitate 178 2.6.2. Mijloace alternative de mobilitate 180
2.7. Managementul traficului 180 2.8. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate 184
2.8.1. Centre logistice 184 2.8.2. Terminale intermodale 185 2.8.3. Zone protejate 185
2.9. Date obţinute prin interviuri şi chestionare 187 2.10. Calculul indicatorilor de accesibilitate şi conectivitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia 205
2.10.1. Accesibilitatea teritoriului 205 2.10.2. Conectivitatea reţelei 213
2.11. Sistemul de transport şi dezvoltarea economică 215 3. ANALIZA S.W.O.T. 220
3.1. Modul de transport rutier 221 3.1.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice 221
3.1.1.1. Identificarea punctelor tari 221 3.1.1.2. Identificarea oportunităţilor 222
3.1.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare 222 3.1.2.1. Identificarea punctelor slabe 222 3.1.2.2. Identificarea ameninţărilor 223
3.2. Modul de transport feroviar 224 3.2.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice 224
3.2.1.1. Identificarea punctelor tari 224 3.2.1.2. Identificarea oportunităţilor 225
3.2.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare 226 3.2.2.1. Identificarea punctelor slabe 226 3.2.2.2. Identificarea ameninţărilor 226
3.3. Modul de transport aerian 227
9
3.3.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice 227 3.3.1.1. Identificarea punctelor tari 227 3.3.1.2. Identificarea oportunităţilor 227
3.3.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare 228 3.3.2.1. Identificarea punctelor slabe 228 3.3.2.2. Identificarea ameninţărilor 228
3.4. Modul de transport naval 229 3.4.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice 229
3.4.1.1. Identificarea punctelor tari 229 3.4.1.2. Identificarea oportunităţilor 230
3.4.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare 230 3.4.2.1. Identificarea punctelor slabe 230 3.4.2.2. Identificarea ameninţărilor 231
4. OBIECTIVE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE 232 4.1. La nivel regional 232 4.2. La nivel judeţean 237
PARTEA a IIa
5. VIZIUNEA GLOBALĂ PE ORIZONTUL 2020 239
5.1. Viziunea globală privind îmbunătăţirea mobilităţii în condiţiile protejării mediului înconjurător
239 5.2. Surse de finanţare sustenabile pentru susţinerea viziunii 242
6. PRIORITĂŢILE STRATEGICE 248 6.1. Determinarea nevoilor de mobilitate viitoare 248 6.2. Identificarea soluţiilor posibile şi a priorităţilor strategice 265
7. PLANUL DE ACŢIUNE REGIONAL 269 7.1. Propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014 - 2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia
269 7.2. Corelarea proiectelor prioritare din Planul de Dezvoltare Regională cu Master Planul General de Transport la nivelul drumurilor judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia
270 7.3. Cartografierea proiectelor prioritare de transport şi mobilitate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
276 7.3.1. Cartografierea proiectelor prioritare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, conţinând coridoarele TEN-T cu prioritizarea MPGT
276
10
7.3.2. Cartografierea tuturor proiectelor prioritizate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
281 7.4. Cartografierea proiectelor de drumuri finanţate prin POR 2007-2013 281
8. METODOLOGIA DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A PLANULUI DE ACŢIUNE 291 8.1. Conceptele de de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune în domeniul transporturilor şi mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
291 8.1.1. Monitorizarea și evaluarea – concepte 291 8.1.2. Monitorizarea proiectelor 293 8.1.3. Evaluarea proiectelor 296 8.1.4. Criterii și indicatori de performanță ai monitorizării și evaluării 301
8.2. Monitorizarea şi evaluarea planului de acţiune 304 8.3. Stabilirea indicatorilor în procesul de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune
306
9. CONCLUZII 319
10. ANEXE 330 10.1. Anexa 1.1. Proiecte propuse în judeţul Dolj 330 10.2. Anexa 1.2. Proiecte propuse în judeţul Gorj 340 10.3. Anexa 1.3. Proiecte propuse în judeţul Mehedinţi 347 10.4. Anexa 1.4. Proiecte propuse în judeţul Olt 353 10.5. Anexa 1.5. Proiecte propuse în judeţul Vâlcea 362 10.6. Anexa 1.6. Proiecte propuse de SNCF Craiova - infrastructura feroviară in Regiunea Sud-Vest Oltenia
372 Bibliografie 374 PARTE DESENATĂ Cartografierea stării de viabilitate a drumurilor judeţene Cartografierea propunerilor de proiecte de drumuri judeţene pentru perioada 2014-2020 Cartografierea proiectelor de drumuri judeţene prioritizate de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020, corelate cu reţeaua TEN-T
Cartografierea proiectelor selectate ca primă prioritate de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020, corelate cu reţeaua TEN-T
Cartografierea proiectelor de drumuri judeţene finanţate prin POR 2007-2013
11
1. INTRODUCERE
1.1. Scopul şi rolul studiului realizat
În cadrul capitolului introductiv al "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" se conturează şi se definesc scopul şi rolul acestuia, cu evidenţierea necesităţii şi oportunităţii realizării în contextul de planificare la nivelurile european, naţional şi regional. Astfel, s-au identificat şi studiat principalele documente de planificare spaţială şi de strategie sectorială la nivelurile amintite, informaţiile relevante pentru întocmirea documentaţiei fiind analizate şi structurate corespunzător obiectivelor.
"Studiul privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" se constituie într-un instrument de orientare şi coordonare a programelor de finanţare dedicate dezvoltării economice regionale, făcând parte din cadrul proiectului «Implementarea Programului Operaţional Regional în Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 1 ianuarie 2013 - 31 iulie 2015», Programul Operaţional Regional, Axa Prioritară 6: Asistenţă Tehnică, Domeniul major de interventie 6.1. – Sprijinirea implementării, managementului şi evaluării Programului Operaţional Regional, derulat de către Autoritatea Contractantă, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia.
La nivel european, obiectivul principal al politicilor în domeniul transporturilor şi mobilităţii constă în crearea unui sistem de transport care să sprijine progresul economic, să consolideze competitivitatea şi să ofere servicii de mobilitate de înaltă calitate, asigurând concomitent o utilizare mai eficientă a resurselor şi un impact mai mai redus asupra mediului înconjurător, aşa cum se prevede în iniţiativa "O Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor", prezentată în cadrul Strategiei Europa 2020.
Referitor la mobilitate, în ultimele decenii s-au produs schimbări majore în funcţiunile de utilizare a teritoriului, cu implicaţii asupra amplasării locurilor de muncă, serviciilor sociale, medicale, educaţionale, etc. Aceste schimbări au avut o influenţă semnificativă asupra nevoilor şi comportamentului de mobilitate al locuitorilor, atât din zonele urbane, cât şi din cele rurale, care au suferit modificări substanţiale. Pentru sistemul de transport, întâmpinarea acestor modificări ale cererii de transport trebuie făcută cu măsuri de adaptare a ofertei, astfel încât cele
12
două componente - cererea şi oferta - să se afle în condiţii de echilibru, asigurând buna funcţionare a sistemelor de transport.
"Cartea Albă a Transporturilor"1 elaborată de Comisia Europeană, este documentul cheie al Uniunii Europene în care se abordează mobilitatea. Potrivit acesteia: "Infrastructura dă măsura mobilității. Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei rețele adecvate și al unei utilizări mai inteligente a acesteia. Per ansamblu, investițiile în infrastructura transporturilor impulsionează creșterea economică, creează bunăstare și locuri de muncă și favorizează accesibilitatea geografică, comerțul și mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creșterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului".
În acelaşi document cheie este propusă iniţiativa "Planuri de continuitate a mobilității", care stipulează: "Trebuie asigurată elaborarea unor planuri de mobilitate în vederea garantării continuității serviciilor în caz de perturbări grave. Aceste planuri ar trebui să abordeze chestiuni legate de prioritatea accesului la instalațiile de lucru, de cooperarea între administratorii de infrastructură, operatori, autoritățile naționale și țările vecine, precum și adoptarea sau relaxarea temporară a normelor specifice".
Ca parte integrantă a Uniunii Europene şi ca membru cu drepturi depline în Comisia Europeană, România trebuie sa respecte "Politicile de transport", precum şi "Politicile Regionale şi Instrumentele pentru Fonduri Structurale". De asemenea, în plan regional este evident că în contextul în care transportul rapid, ieftin şi sustenabil de persoane şi de mărfuri a devenit una din condiţiile esenţiale pentru competitivitatea regiunilor şi dezvoltare economică regională, accesibilitatea şi conectivitatea reprezintă factori importanţi în decizia de localizare a activităţilor economice. Investiţiile în infrastructura de transport se planifică astfel încât să se maximizeze dezvoltarea economică şi se minimizeze impactul asupra mediului înconjurător.
În acest context global şi regional, realizarea acestui studiu orientat către sistemul de mobilitate şi transport va contribui la dezvoltarea şi fundamentarea politicilor în domeniul transporturilor şi îmbunătăţirea accesibilităţii, dezvoltării teritoriale, competitivitatii şi coeziunii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Astfel, este justificată necesitatea şi oportunitatea realizării studiului privind transportul şi mobilitatea la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, în cadrul căruia se urmăreşte identificarea disfuncţionalităţilor cu privire la mobilitate şi transporturi în cadrul regiunii şi se propune un plan de acţiune pentru diminuarea acestora, care vizează îmbunătăţirea accesibilităţii, dezvoltării teritoriale, competitivităţii şi coeziunii la nivelul regiunii de-a lungul perioadei de programare 2014-2020. Studiul va constitui un instrument suport pe care factorii de decizie îl vor putea utiliza pentru stabilirea, prioritizarea şi justificarea şi fundamentarea finanţărilor investiţiilor specifice.
1 Cartea Albă a Transporturilor, Comisia Europeană, 2011
13
Arealul geografic acoperit de studiu este reprezentat de cele cinci judeţe componente ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia: Dolj, Mehedinţi, Gorj, Vâlcea şi Olt (figura 1.1).
Figura 1.1. Arealul de studiu - Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Dat fiind că sectorul transporturilor reprezintă un important consumator de energie și emițător de gaze nocive şi cu efect de seră, acesta joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor privind îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumate de Organismele Europene prin documentele publicate. Potrivit acestor documente, o abordare strategică presupune integrarea politicilor de planificare a transporturilor cu alte politici sectoriale, cum ar fi protecția mediului, amenajarea teritoriului, locuințe, aspectele sociale ale accesibilităţii și mobilităţii, precum și dezvoltarea economică. Astfel, în elaborarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" s-a urmărit integrarea şi corelarea propunerilor cu cele rezultate din procesele de planificare strategică pentru perioada 2014 - 2020, care se desfăşoară la nivel european, naţional şi regional.
14
1.2. Obiectivele şi structura studiului
1.2.1. Obiectivul general, obiectivele specifice
Studiul privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia are ca obiectiv general analizarea sistemului regional de transport, luând în considerare toate subsistemele componente (transport rutier, transport feroviar, transport aerian, transport naval), prin prisma intermodalităţii şi interconectivităţii.
Obiectivele specifice atinse în cadrul acestui studiu sunt umătoarele:
(i). Evaluarea accesibilităţii teritoriului pe baza modelelor de accesibilitate spaţio-temporale cunoscute în literatura de specialitate, ţinând cont de impedanţa întâmpinată la efectuarea deplasărilor;
(ii). Clasificarea reţelei rutiere de transport în funcţie de: - categoria de drum; - judeţul în care se găseşte; - stare tehnică a segmentelor de infrastructură componente;
(iii). Clasificarea reţelei rutiere de transport în funcţie de proiectele de reabilitare:
- propuse şi/sau implementate (documentaţia existentă) pe segmentele de infrastructură componente; - sursele de finanţare care pot fi accesate / situaţia finanţării.
1.2.2. Structura studiului
Având în vedere obiectivele general şi specifice, precum şi faptul că studiul elaborat va constitui un document strategic care defineşte caracteristicile rețelelor de transport existente, obiectivele la nivel global și direcţiile de acţiune pentru atingerea obiectivelor, în concordanţă cu studiile de specialitate elaborate la nivel regional şi sectorial, "Studiul privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" are structura generală prezentată în figura 1.2.
15
Figura 1.2. Structura generală a studiului.
1.3. Încadrarea în prevederile documentelor de planificare spaţială şi strategice sectoriale
În cele ce urmeză sunt prezentate documentele strategice cheie de care trebuie să se ţină seama la elaborarea unui studiu privind transporturile şi mobilitatea, la nivelurile european, naţional şi regional. Au fost studiate documentele cu conţinuturi relevante din punct de vedere al transportului şi mobilităţii, urmărindu-se ca cele cuprinse în studiul elaborat să se încadreze în prevederile documentelor de planificare spaţială şi documentelor strategice sectoriale.
16
1.3.1. Cadrul european
Documentele cheie care fac referire la planificarea transporturilor şi mobilității la nivel european sunt prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1. Documentele strategice cheie – transporturi / mobilitate şi amenajarea teritoriului – nivel european.
Anul Document Elaborator
1983 Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos)
Consiliul Europei, adoptată la cea de a VI-a sesiune a Conferinţei Europene a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului, Torremolinos, Spania, 1983
1999 Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDSC) - Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene
Comisia Europeană, adoptată la Consiliul Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului din ţarile Uniunii Europene, Potsdam, Germania, 1999
2000 Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european
Consiliul Europei, adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), Hanovra, Germania, 2000
2007 Agenda Teritorială a Uniunii Europene - Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse
Comisia Europeană
2007 Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri ("European Action Plan for Freight Transport Logistics")
Comisia Europeană
2007 Carta Verde Europeană a Transportului Urban – “Spre o Nouă Cultură a Mobilitătii Urbane”
Comisia Europeană
2009 Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană Comisia Europeană
2010 Strategia Europa 2020 – "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii"
Comisia Europeană
17
Anul Document Elaborator
2010 Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: Orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020
Comisia Europeană
2010
Cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene
2011
Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”
Comisia Europeană
2011 Strategia UE pentru Regiunea Dunării Comisia Europeană
2013
Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”
Comisia Europeană
2014 South-East Gateway Comisia Europeană
2014
Politica de coeziune şi Fondurile Structurale, respectiv Condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020
Comisia Europeană
2014 Linii directoare pentru dezvoltarea şi implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă
Comisia Europeană prin proiectul ELTISplus - EACI/IEE/2009/05/S12.558822
1.3.1.1. Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos)
Acest document [19] elaborat de către miniştrii europeni responsabili de amenajarea teritorială, reuniţi în cadrul celei de-a VI-a sesiuni a Conferinţei Europene a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului la Torremolinos, Spania în anul 1983, stabileşte obiectivele generale ale politicilor de amenajare teritorial / spaţială în regiunile maritime, privind: dezvoltarea echilibrată a regiunilor maritime, protejarea regiunilor de coastă, amenajarea integrată a sistemelor uscat - mare, dezvoltarea urbană controlată (necesitatea concentrării dezvoltărilor importante în anumite zone şi restricţionarea acestora în zonele în care conservarea este pusă pe primul plan),
18
controlul activităţilor industriale, controlul poluării (politicile de planificare şi dezvoltare pentru regiunile maritime trebuie să ţină cont de necesitatea de a combate poluarea), accesibilitate (asigurarea accesului liber al oricărei persoane la malul mării).
Acelaşi document strategic oferă o definiţie a conceptului de amenajare teritorial-spaţială, astfel:
"Amenajarea teritorial-spaţială este în acelaşi timp o disciplină ştiinţifică, o tehnică administrativă şi o politică condusă ca o abordare interdisciplinară şi cuprinzătoare îndreptată spre o dezvoltare regională echilibrată şi spre o organizare fizică a spaţiului realizată în conformitate cu o strategie globală, conferind o exprimare geografică a politicilor economice, sociale, culturale şi ecologice ale societăţii".
Obiectivele principale ale amenajării teritorial-spaţiale sunt:
dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor europene (controlul creşterii regiunilor aglomerate sau care se dezvoltă prea repede şi încurajarea dezvoltării regiunilor rămase în urmă);
îmbunătăţirea calităţii vieţii (din punct de vedere al locuinţelor, muncii, culturii, recreerii sau al relaţiilor din cadrul comunităţilor umane);
gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului (asigurarea echilibrului între cererea sporită de resurse naturale şi necesitatea de a le conserva);
folosirea raţională a terenului (amplasarea, organizarea şi dezvoltarea corespunzătoare a marilor complexe urbane şi industriale, a infrastructurilor majore şi protejarea terenurilor agricole şi împădurite).
1.3.1.2. Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDSC) - Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene
Acest document [16] publicat de Comisia Europeană şi aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea teritoriului la Postdam în mai 1999 constituie un cadru orientativ adecvat pentru politicile sectoriale cu impact spaţial ale comunităţii şi statelor membre, ca şi pentru colectivităţile regionale şi locale, pentru a se ajunge la o dezvoltare echilibrată şi durabilă a teritoriului european. Politicile de dezvoltare spaţială vizează asigurarea unei dezvoltări echilibrate şi durabile pe întreg teritoriului Uniunii Europene, contribuind astfel la atingerea celor trei obiective fundamentale ale politicii comunitare: (i) coeziune economică şi socială; (ii) conservarea şi gestionarea bazelor naturale ale vieţii şi a patrimoniului cultural şi (iii) competitivitate mai echilibrată a teritoriului european.
19
Referitor la componenta "Transporturi", documentul prevede că în ţările din Europa Centrală şi de Est, pe atunci candidate la aderare, au avut loc schimbări importante în mai multe privinţe, astfel:
sub aspectul geografic – schimbarea orientării, circulându-se mai mult dinspre est către vest;
sub aspectul utilizării modurilor de transport – orientarea către modul de transport rutier, în detrimentul celui feroviar;
sub aspectul economiei publice – trecerea de la transportul public la cel privat.
Provocarea majoră în toate ţările Europei Centrale şi de Est o reprezintă dezvoltarea şi reînnoirea infrastructurii de transport care să răspundă exigenţelor economiei de piaţă aflată în plină creştere, precum şi dezvoltarea echilibrată între diferitele eşaloane spaţiale (internaţional, naţional şi local). Chiar dacă eliminarea deficitului de infrastructură beneficiază de o prioritate politică, o întreagă serie de obstacole se opun schimbării. Principalele probleme identificate sunt legate de lipsa de resurse financiare, conjugată cu investiţii încă reduse, mai ales în subsistemul care prezintă o creştere foarte accentuată, şi anume, cel rutier. Cele identificate ca fiind cele mai atractive pentru investitorii privaţi naţionali şi străini sunt transportul aerian şi transportul informaţiilor (telecomunicaţiile). Cel mai defavorizat este transportul feroviar, necesitând un ajutor international sporit.
Se specifică faptul că o accesibilitate crescută a regiunilor europene ameliorează competitivitatea acestora, precum şi a Europei în ansamblul ei. Însă, se identifică un deficit de accesibilitate, deservirea unor părţi din Europa fiind insuficientă, ceea ce face ca aceste regiuni să fie mai puţin atractive pentru investiţii. Este necesară completarea verigilor lipsă în reţea şi restabilirea legăturilor între oraşe şi regiuni. La nivel regional, oraşele mai importante, legate la mai mult de o reţea de transport internaţional (aeroporturi, porturi, căi ferate de mare viteză, etc.), se află într-o situaţie mai favorabilă faţă oraşele mici şi mijlocii din aceeaşi regiune. De aceea se prevede că legăturile între marile oraşe şi oraşele mai mici sunt foarte importante pentru compensarea diferenţelor în materie de servicii din domeniul transporturilor şi mobilităţii. Trebuie garantată existenţa unei reţele secundare eficace care să completeze reţelele transeuropene aflate în curs de construcţie.
1.3.1.3. Principii directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european
Documentul strategic [17] a fost elaborat de către Comitetul Înalţilor Funcţionari şi adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) la Hanovra, Germania, în anul 2000, şi stabileşte principiile politicilor de amenajare durabilă pentru Europa, care vizează o dezvoltare durabilă şi echilibrată
20
din punct de vedere regional. Printre aceste principii se regăseşte şi cel de promovare a unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate, care prevede următoarele:
"Realizarea rapidă a reţelei paneuropene de transport este condiţia indispensabilă a unei bune accesibilităţi macro-spaţiale în interiorul continentului european şi ea trebuie consolidată".
"O politică de amenajare mai echilibrată din punct de vedere regional trebuie să asigure o mai bună interconexiune a oraşelor mici şi mijlocii, ca şi a spaţiilor rurale şi a regiunilor insulare, la principalele axe şi centre de transport (căi ferate, autostrăzi, porturi, aeroporturi, centre intermodale) şi eliminarea carenţelor în materie de legături intraregionale. Accesibilitatea regională trebuie să fie ridicată prin eliminarea verigilor lipsă intraregionale. Datorită creşterii permanente a fluxurilor de trafic, reprezintă o necesitate dezvoltarea de strategii integrate care iau în considerare diferitele moduri de transport şi, în acelaşi timp, imperativele amenajării. Trebuie luat în considerare impactul mai mic asupra mediului al căii ferate, al căilor fluviale şi al transportului maritim".
Pe lângă principiile politicilor de amenajare durabilă, se propun măsuri de amenajare mai detaliate pentru peisaje culturale europene, precum şi măsuri speciale vizând o dezvoltare echilibrată şi durabilă pentru teritorii specifice ale Europei. În ceea ce priveşte transporturile şi mobilitatea, următoarele măsuri sunt de evidenţiat:
promovarea utilizării în oraşe şi în zonele urbane a mijloacelor de transport care sunt în acelaşi timp eficiente şi nu afectează mediul, aceasta contribuind la o mobilitate durabilă;
promovarea transportului feroviar, în special pentru tranzitul internaţional şi traficul interregional;
verificarea impactului teritorial (direct şi/sau indirect) la dezvoltarea marilor infrastructuri de transport, cu scopul de a minimiza influenţele negative şi a le valorifica pe cele pozitive, prin: studii de impact asupra mediului şi teritoriului pentru planuri, programe şi proiecte, coordonarea infrastructurilor regionale cu infrastructurile majore, considerarea spaţiilor protejate, regruparea liniară a şoselelor, căilor ferate şi căilor navigabile.
1.3.1.4. Agenda Teritorială a Uniunii Europene - Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse
Acest document strategic [52] a fost acceptat cu ocazia Reuniunii Ministeriale Informale Privind Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială de la Leipzig, din 24-25 mai 2007. În contextul politicii de coeziune teritorială, agenda teritorială prevede şi susţine priorităţi ale dezvoltării teritoriale de dezvoltare în Uniunea Europenă, printre care se regăseşte consolidarea şi extinderea reţelelor transeuropene.
21
În acest context, se evidenţiază faptul că mobilitatea şi accesibilitatea sunt premise de bază ale dezvoltării economice în toate regiunile Uniunii Europene. În vederea satisfacerii cerinţelor de mobilitate şi pentru consolidarea unui mediu urban adecvat, este important să se asigure o dezvoltare integrată şi durabilă a sistemelor de transport multimodale. Documentul strategic stipulează că este nevoie de reţele puternice atât pentru transporturile de pasageri cât şi pentru cele de mărfuri, pentru toate modurile (rutier, feroviar, aerian - inclusiv reţele de aeroporturi regionale viabile - şi naval - căi eficiente de navigaţie interioară, costieră şi maritimă), de reţele secundare care să facă legătura cu respectivele hinterland-uri, precum şi de o gestionare transfrontalieră a transporturilor.
1.3.1.5. Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri ("European Action Plan for Freight Transport Logistics")
Logistica transportului de mărfuri joacă un rol cheie în domeniile economic şi social, prin asigurarea competitivității europene și prin contribuția la creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Domeniul logisticii contribuie cu un procent semnificativ în PIB (situat între 10 şi 17 %, în ţările OECD2), această valoare fiind în creștere. Pentru a veni în întâmpinarea nevoii unei abordări coerente la nivel european asupra considerentelor logistice, Comisia Europeană a lansat Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și sustenabilitatea în transportul de mărfuri în Europa.
Planul stabileşte acţiuni pe termen scurt şi mediu referitoare la [18]:
E-freight şi sistemele inteligente de transport (ITS3). Tehnologiile avansate de informare și comunicare pot fi utile în dezvoltarea co-modalităţii în transporturile de mărfuri, deși sunt necesare îmbunătățiri pentru standardizarea şi protecţia schimburilor de informații. Se prevede că o strategie pentru sistemele inteligente de transport trebuie dezvoltată pentru a gestiona mai bine infrastructura şi operațiunile de transport pe modul rutier (incluzând sisteme de navigație, tahografe digitale și sisteme de taxare);
Calitate și eficiență sustenabilă în transportul de mărfuri (identificarea obstacolelor specifice cu care se confruntă logistica transportului de mărfuri din Europa, stabilirea unui set de indicatori generici pentru evaluarea performanţei în lanţurile logistice de transport de marfă (de exemplu, sustenabilitate, eficiență, etc.), încurajarea orientării către forme mai eficiente și mai nepoluante de transport, îmbunătățirea performanței logistice, în general);
2 OECD - Organisation for Economic Co-operation and Development 3 ITS - Intelligent Transport Systems
22
Simplificarea legăturilor de transport. Cuprinde prevederi referitoare la simplificarea şi descentralizarea schimburilor de informaţii privind transporturile de mărfuri, crearea unui "ghişeu unic" pentru toate procedurile administrative şi pentru toate modurile de transport, stabilirea unui document unic de transport european, care să fie utilizat pentru toate transporturile de mărfuri, indiferent de mod, asigurarea unui echilibru între procedurile de securitate care se îndeplinesc la cele mai înalte standarde și libera circulație a comerțului (în acest context, tehnologiile inteligente pot fi folosite pentru a evita întârzierile);
Standardele referitoare la dimensiunile şi capacitatea de încărcare a vehiculelor. Este subliniată necesitatea luării în considerare a efectele pe care orice modificare a limitelor actuale o poate avea asupra siguranței rutiere, eficienței energetice, emisiilor de noxe şi CO2, infrastructurii rutiere și operațiunilor de transport intermodal, inclusiv transportul combinat. Se propune studierea posibilităţii de implementare a unei unităţi de încărcătură standardizate la nivel european (European Intermodal Loading Unit - Unitatea de încărcătură intermodală europeană) care să fie utilizată pe toate modurile de transport de suprafaţă;
Coridoare "verzi" pentru transportul de marfă. Este propus acest concept integrat al coridoarelor "verzi", în cadrul căruia modurile de transport naval (maritim pe distanțe scurte şi pe căi navigabile interioare), feroviar şi rutier se completează reciproc pentru a asigura alegerea celei mai eficiente variante din punct de vedere ecologic;
Logistica transportului de marfă urban. Logistica transportului de marfă are şi o pronunţată dimensiune urbană. Distribuția mărfurilor în aglomerările urbane necesită interfețe eficiente între livrările interurbane pe distanțe lungi și distribuția către destinația finală pe distanțe mai scurte. Se prevede ca procesul de distribuție între centrele de producție și consumatori în interiorul unei zone urbane trebuie să fie eficient și ecologic.
1.3.1.6. Carta Verde Europeană a Transportului Urban – “Spre o Nouă Cultură a Mobilitătii Urbane”
Potrivit acestui document lansat de Comisia Europeană în ianuarie 2007 cu ocazia “Săptămânii Energiei Durabile în Europa” şi adoptat la 25 Septembrie 2007, mobilitatea urbană trebuie să permită dezvoltarea economică a oraşelor, îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi protecţia mediului din oraşe. În acest sens, oraşele europene se confruntă cu cinci provocări, la care trebuie să se răspundă în cadrul unei abordări integrate: (i) oraşe cu trafic fluid; (ii) oraşe mai puţin poluate; (iii) transport urban mai inteligent; (iv) transport urban accesibil şi (v) transport urban în condiţii de siguranţă şi securitate.
În contextul dezvoltării durabile, zonele urbane se confruntă cu o provocare imensă: aceea de a reconcilia dezvoltarea economică a oraşelor şi accesibilitatea, pe de o
23
parte, cu ameliorarea calităţii vieţii şi cu protecţia mediului, pe de altă parte. Astfel, crearea unei “noi culturi a mobilităţii urbane” se va putea realiza prin îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la mobilitatea durabilă şi îmbunătăţirea procesului de colectare a datelor cu privire la mobilitate.
1.3.1.7. Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană
Acest document vine în completarea Cartei Verzi şi a comunicatului Comisiei Europene intitulat “Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe tehnologie şi uşor de utilizat”, prin care se solicită o coordonare a acțiunilor la nivel local, regional și național. Recomandările prevăzute în Planul de Acțiune pentru Mobilitatea Urbană reprezintă rezultatul feedback-ului primit de la părţile interesate pe parcursul consultărilor publice ale celor două documente care îl preced şi oferă un pachet cuprinzător de sprijin pentru a ajuta autoritățile locale, regionale și naționale pentru atingerea obiectivelor de mobilitate urbană durabilă. În cadrul acestui document se face referire la planuri de mobilitate urbană durabilă. Pe lângă provocările generate de sectorul transporturilor, respectiv abordarea unui transport durabil din punct de vedere al protecţieie mediului (poluare atmosferică, emisii de CO2 și zgomot) şi al competitivităţii economice (prin reducerea nivelului congestiei), documentul recunoaște, de asemenea, ca priorități sănătatea cetăţenilor, nevoile persoanelor vârstnice, ale celor cu handicap și ale familiilor acestora, precum și coeziunea socială, în general. Aceste provocări se regăsesc concentrate în următoarele obiective principale:
promovarea de politici integrate pentru a face față complexităţii sistemelor de transport;
optimizarea mobilităţii urbane pentru a încuraja integrarea efectivă între diferitele rețele de transport;
diseminarea experiențelor și cunoștințelor. În scopul atingerii obiectivelor prezentate, documentul recomandă 20 de acţiuni structurate în următoarele 6 teme principale: (i) Promovarea unei politici integrate; (ii) Centrarea pe cetățeni; (iii) Transporturi urbane mai ecologice; (iv) Consolidarea finanțării; (v) Schimbul de experiență și de cunoștințe şi (vi) Optimizarea mobilității urbane.
1.3.1.8. Strategia Europa 2020 – "O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii"
Strategia Europa 2020 [13] propune trei priorități care se intercondiţionează şi se susțin reciproc:
I. creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;
24
II. creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
III. creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.
Pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei teme prioritare, Comisia Europeană a prezentat șapte inițiative emblematice, printre care se regăseşte şi "O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” - pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică. Strategia Europa 2020 subliniază importanța unui sistem de transport european durabil care să contribuie la dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene și evidențiază necesitatea explicitării dimensiunii urbane a transporturilor. Strategia prevede cinci obiective principale formulate la nivelul Uniunii Europene şi transpuse în obiective naționale, reflectându-se astfel nivelul contribuției fiecărui stat membru la îndeplinirea obiectivelor globale. Dintre acestea obiectivul privind schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei interacţionează cu domeniul transporturilor. În tabelul 1.2 sunt prezentate valorile ţintă prevăzute a fi atinse prin sub-obiectivele acestui obiectiv principal în anul 2020, la nivelul Uniunii Europene şi la nivelul României.
Tabelul 1.2. Obiectivul privind schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei – Europa 2020
Obiectivele statelor membre/ UE
Reducerea emisiilor de CO2
Surse regenerabile de energie
Eficienţă energetică – reducerea consumului de energie [Mtone]
Uniunea Europeană
Reducere cu 20 %*
20 % Creştere cu 20%
România Reducere cu 19 %
24 % Creştere cu 10 %
*comparativ cu valorile înregistrate în anul 1990
În cadrul iniţiativei emblematice "O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor" au fost stabilite obiectivele de a decupla creșterea economică de utilizarea resurselor și de consumul de energie, de a reduce emisiile de CO2, de a crește competitivitatea și de a promova o securitate energetică sporită.
În sectorul transporturilor, la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană şi-a asumat că va depune eforturi pentru modernizarea și decarbonizarea sectorului
25
transporturilor, contribuind astfel la creșterea competitivității. Atingerea acestui deziderat se poate realiza printr-un ansamblu de măsuri care privesc dezvoltarea rapidă a unor infrastructuri de rețea de mobilitate electrică, gestionarea eficientă a traficului, logistică mai performantă, urmărirea reducerii emisiilor de CO2 în subsistemele de transport rutier, aerian și maritim, inclusiv lansarea unei inițiative majore privind automobilele ecologice europene (care va contribui la promovarea noilor tehnologii, inclusiv a autovehiculelor electrice și hibride), printr-o combinație de factori de sprijin care cuprind cercetarea, stabilirea unor standarde comune și dezvoltarea infrastructurii necesare.
În acest sector, la nivel național, statele membre vor trebui să: dezvolte infrastructuri energetice și de transport inteligente, modernizate și
complet interconectate și să utilizeze pe deplin TIC4; asigure implementarea coordonată a proiectelor de infrastructură, în cadrul
rețelei centrale a UE, care contribuie în mod decisiv la eficacitatea sistemului de transport european, în ansamblul său;
se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate și din congestiile rețelelor.
1.3.1.9. Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: Orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020
Acest document strategic [14] reprezintă o comunicare din anul 2010 a Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor. Documentul stipulează faptul că siguranţa rutieră este o problema societală de importanţa majoră, din moment ce, spre exemplu, pe drumurile Uniunii Europene în anul 2009, şi-au pierdut viaţa oameni echivalând cu populaţia unui oraş de dimensiuni medii, iar 1500000 de persoane au fost rănite. Costurile asociate sunt imense, reprezentând aproximativ 130 miliarde de euro în anul 20095.
De asemenea, se statuează faptul că siguranţa rutieră va juca un rol important în Cartea albă privind politica în domeniul transporturilor 2010 - 2020, deoarece reducerea numărului victimelor provenite din accidente rutiere este esenţială pentru îmbunătăţirea performanţelor sistemului de transport şi pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor şi ale companiilor.
4 TIC - Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor 5 Conform valorii unei vieţi statistice calculate de studiul HEATCO - Developing Harmonised European Approaches for Transport COsting and project assessment (Al şaselea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică)
26
"Politicile în domeniul siguranţei rutiere la nivel local, naţional, european sau internaţional trebuie să integreze obiective conexe ale altor politici publice şi viceversa".
Comisia Europeană consideră că orientările sale privind politica de siguranţă rutieră până în anul 2020 oferă un cadru general de reglementare şi obiective motivante care să ajute la elaborarea strategiilor naţionale sau locale. Conform principiului subsidiarităţii, măsurile cuprinse în document trebuie implementate la nivelul cel mai adecvat şi prin cele mai adecvate mijloace. Acţiunie care trebuiesc întreprinse cu prioritate sunt următoarele:
instituirea unui cadru structurat şi coerent de cooperare bazat pe cele mai bune practici din statele membre, ca o condiţie necesară pentru implementarea eficientă a orientărilor pentru politica de siguranţă rutieră 2011-2020;
elaborarea unei strategii privind vătămările şi acordarea primului ajutor pentru a răspunde nevoii stringente şi tot mai acute de a reduce numărul accidentelor rutiere cu vătămări corporale;
creşterea siguranţei participanţilor la trafic vulnerabili, în special a motocicliştilor, în cazul cărora statisticile privind accidentele sunt îngrijorătoare.
Obiectivul principal în spaţiul comun european de siguranţă rutieră constă în reducerea la jumătate a numărului total de decese în accidente rutiere în Uniunea Europeana până în anul 2020, comparativ cu anul 2010. Obiectivele strategice care vor fi aplicate în vederea atingerii obiectivului principal sunt: (i) îmbunătăţirea gradului de educaţie şi instruire a participanţilor la trafic; (ii) întărirea controlului aplicării normelor rutiere; (iii) infrastructură rutieră mai sigură; (iv) vehicule mai sigure; (v) promovarea tehnologiilor moderne pentru ameliorarea siguranţei rutiere; (vi) creşterea calităţii serviciilor de urgenţă şi post-traumatice şi (vii) protejarea participanţilor la trafic vulnerabili (motociclişti, biciclişti, pietoni).
1.3.1.10. Cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport
Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport ("Directiva STI") [48] intrată în vigoare în august 2010 urmărește să accelereze implementarea și utilizarea coordonată în Europa a sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier (și a interfețelor cu alte moduri). Aceasta identifică o listă de șase acțiuni prioritare care cuprind:
a. furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale;
b. furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic;
27
c. datele și procedurile pentru furnizarea către utilizatori, în mod gratuit, atunci când este posibil, a unor informații minime universale cu privire la trafic, legate de siguranța rutieră;
d. punerea la dispoziție în mod armonizat a unui sistem eCall interoperabil la nivelul UE;
e. furnizarea unor servicii de informare referitoare la spații de parcare sigure și securizate pentru camioane și pentru vehicule utilitare;
f. furnizarea unor servicii de rezervare de spații de parcare sigure și securizate pentru camioane și pentru vehicule utilitare.
Potrivit Raportului Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din octombrie 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2010/40/UE [15] până la data raportului, Directiva STI a constituit un instrument eficient pentru adoptarea rapidă de specificații comune privind primele trei acțiuni prioritare. Lucrările referitoare la specificațiile pentru cele două acțiuni prioritare rămase (a. şi b.) vor fi abordate înainte de sfârșitul programului de lucru în 2015. În ceea ce privește serviciile de rezervare pentru spații de parcare sigure și securizate pentru camioane și vehicule utilitare, nu este necesară nicio acțiune suplimentară în viitorul apropiat.
1.3.1.11. Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”
Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor” [11] reprezintă succesorul documentelor Cartea Albă - “Politica europeană în domeniul transporturilor pentru anul 2010: momentul deciziilor”, respectiv Comunicarea Comisiei Europene intitulată "Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe tehnologie şi uşor de utilizat”. Cartea Albă completează, de asemenea, documentul intitulat "Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie cu emisii reduse de carbon în 2050".
Încă din debut, documentul statuează:
"Transporturile sunt fundamentale pentru economia și societatea noastră. Mobilitatea este vitală pentru piața internă și pentru calitatea vieții cetățenilor, în condițiile în care aceștia se bucură de libertatea de a călători. Transporturile permit creșterea economică și crearea de locuri de muncă; acestea trebuie să fie sustenabile, în lumina noilor provocări cu care ne confruntăm. Transporturile sunt activităţi care se desfășoară la nivel mondial; de aceea, este nevoie de o cooperare internațională puternică pentru ca acțiunile întreprinse să fie eficiente. Prosperitatea continentului nostru va depinde pe viitor de capacitatea tuturor regiunilor sale de a
28
rămâne pe deplin integrate în economia mondială, în mod competitiv. Transporturile eficiente sunt o condiție vitală pentru realizarea acestui deziderat. Transportul european se află la răscruce de drumuri. Vechile provocări rămân de actualitate, în timp ce altele noi își fac apariția".
şi:
"Infrastructura dă măsura mobilității. Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei rețele adecvate și al unei utilizări mai inteligente a acesteia. Per ansamblu, investițiile în infrastructura transporturilor impulsionează creșterea economică, creează bunăstare și locuri de muncă și favorizează accesibilitatea geografică, comerțul și mobilitatea persoanelor. Ea trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creșterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului".
Documentul prezintă o viziune pentru un sistem de transport competitiv și sustenabil, care cuprinde următoarele direcţii de acţine majore:
Creșterea transporturilor și sprijinirea mobilității, atingând în același timp obiectivul de reducere a emisiilor cu 60 %;
O rețea primară eficientă pentru transportul și călătoriile interurbane multimodale;
Condiții echitabile la nivel mondial pentru călătoriile pe distanțe lungi și pentru transporturile de marfă intercontinentale;
Un transport urban și o navetă curate. În vederea atingerii dezideratului de reducere a emisiilor de CO2 generate de sectorul transporturilor cu cel puțin 60 % până în 2050 (comparativ cu valorile înregistrate în anul 1990), în condiţiile asigurării dezvoltării sistemului de transport global și satisfacerii nevoilor de mobilitate, Cartea Albă propune zece obiective pentru obţinerea unui sistem de transport competitiv și sustenabil. Documentul punctează diverse obiective referitoare la reţelele de transport, inclusiv pentru cele din mediul urban, pentru care se propune modificarea substanțială a parcului de autovehicule, astfel:
înjumătățirea utilizării autovehiculelor "alimentate în mod convențional" în transportul urban până în 2030; dispariția lor progresivă din orașe până în 2050;
implementarea unei logistici urbane practic lipsite de CO2 în marile aglomerări urbane până în 2030.
Alte obiective includ stabilirea unui cadru pentru funcţionarea unui sistem de transport multimodal la nivel european dotat cu facilităţi de informare, gestionare și plată, precum și reducerea accidentelor rutiere şi implicit a victimelor implicate, în
29
proporţie de 50 % până în anul 2020, respectiv "zero decese" în transportul rutier până în 2050.
Cartea Albă identifică necesitatea existenţei unor strategii de dezvoltare urbană complexe care să conducă la reducerea congestiei și a emisiilor de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, strategii rezultate în urma unei abordări integrate, care implică amenajarea teritoriului, sisteme de tarifare, servicii de transport public mai eficiente, infrastructură pentru modurile de transport nepoluante (nemotorizate), facilități de încărcare / alimentare cu energie electrică / combustibil pentru autovehiculele ecologice.
Documentul prevede că orașele care depășesc o anumită dimensiune, ar trebui încurajate să dezvolte planuri de mobilitate urbană care aduc toate aceste elemente împreună. Aceste planuri ar trebui să fie pe deplin aliniate cu planurile de dezvoltare urbană integrată.
Un aspect foarte important este faptul că acest document prevede stabilirea la nivel european a unor proceduri și mecanisme de sprijin financiar destinate pregătirii de Audituri privind mobilitatea urbană și de Planuri privind mobilitatea urbană și instituirea unui Tablou de bord european al mobilității urbane (European Urban Mobility Scoreboard) bazat pe obiective comune. De asemenea, este propusă examinarea, în cazul orașelor cu o anumită dimensiune, a posibilității impunerii unei abordări conforme cu standardele naționale și bazate pe orientările UE:
"Condiționarea acordării fondurilor de dezvoltare regională și a fondurilor de coeziune de prezentarea de către orașe și regiuni a unui certificat de audit valabil, emis în mod independent, care să confirme performanța acestora în materie de mobilitate urbană și de sustenabilitate".
1.3.1.12. Strategia UE pentru Regiunea Dunării
Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) este un instrument comunitar de cooperare macro-regională în cadrul Uniunii Europene, la care participă cele 14 state membre ale UE şi terţe din bazinul Dunării (figura 1.3): nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina) [12]. Strategia a fost elaborată de către Comisia Europeană în anul 2010, pe baza contribuţiilor aduse de statele riverane, inclusiv România. În prezent, Strategia Dunării se află în fază de implementare.
30
Figura 1.3. Acoperirea teritorială şi statele participante la Strategia UE pentru Regiunea Dunării (sursele: [12], [40]).
Strategia Dunării este structurată pe patru mari obiective, fiecărui obiectiv corespunzându-i domenii specifice de acţiune, grupate pe 11 arii prioritare, fiecare arie prioritară fiind coordonată de câte 2 state / landuri din regiune.
În ceea ce priveşte transporturile şi mobilitatea, România este implicată în primul obiectiv "Interconectarea regiunii Dunării", domeniul specific de acţiune "Îmbunătăţirea mobilităţii şi a multimodalităţii", fiind, alături de Austria, coordonatorul ariei prioritare "căi navigabile interioare". În cadrul aceluiaşi domeniu specific, mai există şi aria prioritară "legături rutiere, feroviare şi aeriene".
Strategia ajută la dezvoltarea oraşelor şi a satelor din zona Dunării, din acest motiv fiind deosebit de importantă pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Oportunităţile de dezvoltare sunt date de posibilitatea de a fi susţinute investiţii care să genereze creştere economică, prin valorificarea potenţialului turistic, sporirea coeziunii sociale şi crearea de noi locuri de muncă. Printre proiectele majore propuse de România se regăseşte şi cel de construcţie a unor poduri noi peste Dunăre împreună cu partenerii bulgari (Bechet-Orehovo, Calafat-Silistra).
31
1.3.1.13. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – “Împreună pentru o mobilitate urbană competitivă care utilizează eficient resursele”
Comunicarea emisă în decembrie 2013 a fost transmisă instituţiilor europene cu scopul de a încuraja statele membre să ia măsuri mai hotărâte şi mai bine coordonate. Anexa acestui document prezintă conceptul de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, creionat în urma unui amplu proces de consultare între experţi în mobilitate durabilă şi factori interesaţi la nivelul Uniunii Europene. Conceptul reflectă un larg consens în privința principalelor caracteristici ale unui plan de mobilitate urbană durabilă, recomandând adaptarea la circumstanțele individuale ale statelor membre și ale zonelor urbane. Comunicarea prevede:
"Este necesară o schimbare radicală:
Prezenta comunicare urmărește să solidifice sprijinul care se acordă orașelor europene în încercarea lor de a soluționa problemele de mobilitate urbană. Este necesară o schimbare radicală în ceea ce privește modul de abordare a mobilității urbane pentru a se asigura că zonele urbane ale Europei se dezvoltă pe o traiectorie mai sustenabilă și că obiectivele pentru un sistem european de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor sunt îndeplinite.
Este de asemenea esențial să se depășească abordările fragmentate și să se dezvolte piața unică a soluțiilor inovatoare de mobilitate urbană prin abordarea unor chestiuni cum ar fi standardele și specificațiile comune sau achizițiile publice comune.
Comunicarea stabilește modul în care Comisia își va consolida acțiunile privind mobilitatea urbană durabilă în domeniile în care există o valoare adăugată pentru UE. Comisia încurajează totodată statele membre să adopte măsuri mai ferme și mai bine coordonate".
1.3.1.14. South-East Gateway
Pentru perioada de finanțare 2014-2020 Programul South East Gateway este complementar Strategiei UE pentru Regiunea Dunării în cadrul mai larg al Programului de Cooperare Transnaţională SEE (South East Europe) care în perioada de execuţie 2007-2013 a inclus 16 țări, printre care şi România, având ca obiective globale îmbunătățirea procesului de integrare teritorială, economică și socială în Europa de Sud-Est și contribuția la coeziunea, stabilitatea și competitivitatea în această regiune. South-East Gateway sprijină dezvoltarea și punerea în aplicare a Macro Strategiei Regionale pentru zona Adriatică Ionică. Programul de Cooperare Transnatională SEE a adoptat o strategie de capitalizare prin care transferul de cunoștințe între proiectele implementate este facilitată prin formarea de poli tematici.
32
Polul 9 - Sisteme de transport mai ecologice - este în principal orientat pe problemele modurilor de transport de suprafață (feroviar, rutier, pe căi navigabile interioare și maritim) și se ocupă cu moduri de transport inteligente, ecologice, integrate și integratoare în SEE.
1.3.1.15. Politica de coeziune şi Fondurile Structurale, respectiv Condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014-2020
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE, adresându-se tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții [38], [53]. Politica de coeziune asigură, în special, cadrul și strategia de investiții necesare îndeplinirii obiectivelor de creștere convenite în Strategia Europa 2020. Politica de coeziune cuprinde 11 obiective tematice destinate creșterii pentru perioada 2014-2020. Cel care se referă la transporturi este obiectivul 7. Promovarea unui transport durabil şi îmbunătăţirea infrastructurilor reţelelor, care va fi sprijinit din Fondul de coeziune. Corespunzător obiectivului tematic 7, Condiţionalităţile ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020 prevăd următoarele priorităţi de investiţii:
sprijinirea unei reţele europene, multimodale, unice de transport prin investiţii în reţeaua de transport transeuropeană (TEN-T6);
intensificarea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare cu infrastructura TEN-T;
sprijinirea unei reţele europene, multimodale, unice de transport prin investiţii în reţeaua de transport transeuropeană (TEN-T);
dezvoltarea unui sistem feroviar interoperabil, comprehensiv şi de înaltă calitate; intensificarea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi
terţiare cu infrastructura TEN-T.
1.3.1.16. Linii directoare pentru dezvoltarea şi implementarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă
În cadrul proiectului ELTISplus - EACI/IEE/2009/05/S12.558822, finanţat de Comisia Europeană, a fost elaborat ghidul “Orientări. Dezvoltarea şi implementarea unui plan sustenabil de mobilitate urbană”, destinat specialiştilor din domeniul transportului şi mobilităţii urbane, precum şi altor actori implicaţi în dezvoltarea şi implementarea planurilor de mobilitate urbană durabilă. Acesta face referire la o bază de date solidă cu exemple de bune practici, ilustrând modul cum au fost abordate în practică activităţile de dezvoltare şi implementare ale planului. 6 TEN-T - Trans-European Transport Networks
33
"Spre deosebire de abordările tradiţionale de planificare a transporturilor, noul concept pune un accent deosebit pe implicarea cetăţenilor şi a tuturor părţilor interesate, pe coordonarea politicilor între sectoare, între diferite niveluri de autoritate şi între autorităţile învecinate".
Analizând şi sintetizând cele prezentate mai sus, rezultă că încă din anii 1980, dar cu precădere ultimul deceniu, Comisia Europeană a promovat în mod activ conceptul de planificare a transporturilor şi mobilităţii durabile.
Inițiative finanțate de către Uniunea Europeană au reunit părți interesate și experți cu scopul de a analiza problematicile curente şi viitoare legate de transporturi şi mobilitate în Europa și de a identifica cele mai potrivite practici de acţiune şi de planificare pentru a face faţă confruntărilor viitoare legate de depoluare, de conservarea resurselor, de reducerea contribuţiei sectorului transporturi la efectul de seră, etc. Cu sprijinul Comisiei Europene, au fost elaborate orientările pentru dezvoltarea și implementarea măsurilor care să asigure sustenabilitate şi durabilitate sectorului transporturi / mobilitate, oferind, de exemplu, autorităților locale propuneri concrete cu privire la modul în care să implementeze strategii pentru mobilitate, care se bazează pe o analiză detaliată a situației actuale, precum și pe o perspectivă clară asupra dezvoltării durabile a unei zonei [9], [54].
Există un consens larg în legătură cu faptul că planificarea durabilă în domeniul transporturilor şi mobilităţii contribuie la creşterea calităţii vieții oamenilor și este o modalitate de abordare a problemelor de transport mai ales în aşezările urbane aglomerate. În acord cu această abordare, un rol major în sistemele de transport urban viitoare ar trebui să îl aibă modurile de transport durabile – transport public, pietonal, cu bicicleta, transport privat cu autovehicule mai puţin poluante, precum şi transportul intermodal, motiv pentru care unităţile administrativ teritoriale ar trebui să aplice diferite măsuri pentru a promova utilizarea acestor moduri.
1.3.2. Cadrul naţional
La nivel național, în scopul conturării viziunilor cu privire la domeniile în care ar trebui să se investească cu prioritate în periodele de programare 2007-2013 şi 2014-2020 din fondurile acordate de Uniunea Europeană, au fost realizate strategii la nivel naţional şi regional. Documentele cheie din această categorie care fac referire la planificarea transporturilor şi mobilității la nivel naţional şi de care se va ţine cont în elaborarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" sunt specificate în tabelul 1.3.
34
Tabelul 1.3. Documentele strategice cheie – transporturi / mobilitate şi amenajarea teritoriului– nivel naţional.
Anul Document Elaborator
1997
2000
2001
2006
2009
Planul de Amenajare a Teritoriului National:
Sectiunea I - Reţele de transport (Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006) Sectiunea a II-a - Apa (Legea nr. 171 din 24
noiembrie 1997) Sectiunea a III-a - Zone protejate (Legea nr. 5
din 6 martie 2000) Sectiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi (Legea
nr. 351 din 06 iulie 2001) Sectiunea a V-a - Zone de risc natural (Legea
nr. 575 din 22 octombrie 2001) Sectiunea a VI-a - Zone turistice (Legea nr. 190
din 26 mai 2009)
Parlamentul României, publicat în Monitorul Oficial al României, 1997-2009
2008 Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030
Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile
2013 Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 – 2020
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice
2015 Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 - 2020, Versiunea supusă dezbaterii publice
Ministerul Transporturilor
2014
Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice
2014 Strategia Naţională pentru Competitivitate Ministerul Economiei
2014 Acord de Parteneriat Propus de România pentru Perioada de Programare 2014 - 2020
Ministerul Fondurilor Europene
2015 Master Planul General de Transport al României Ministerul Transporturilor
2014 Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
35
1.3.2.1. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional
Planul de Amenajare a Teritoriului National (PATN) reprezintă suportul dezvoltării complexe şi durabile a României, inclusiv al dezvoltării regionale a teritoriului. Totodată, acesta reprezintă contribuţia specifică a ţării noastre la dezvoltarea spaţiului european [41]. PATN are caracter director, fundamentând programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determinând dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord cu cerinţele europene. PATN a fost elaborat pe sectiuni specializate, aprobate prin lege de către Parlamentul României, astfel:
Sectiunea I - Reţele de transport - Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006; Sectiunea a II-a - Apa - Legea nr. 171 din 24 noiembrie 1997; Sectiunea a III-a - Zone protejate - Legea nr. 5 din 6 martie 2000; Sectiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi - Legea nr. 351 din 06 iulie 2001; Sectiunea a V-a - Zone de risc natural - Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001; Sectiunea a VI-a - Zone turistice - Legea nr. 190 din 26 mai 2009.
Sectiunea planului care se referă la reţele de transport cuprinde direcţiile de dezvoltare a infrastructurii de transport, iar lucrările prevăzute în cadrul legii sunt considerate de interes naţional şi constituie cauză de utilitate publică [49]. Direcţiile de dezvoltare cuprinse în plan sunt structurate pe moduri de transport, astfel:
modul rutier: cuprinde reţeaua de căi rutiere (autostrăzi, drumuri expres sau cu 4 benzi de circulaţie şi poduri noi) (figura 1.4);
modul feroviar: cuprinde reţeaua de căi feroviare (linii de cale ferată convenţionale, cu viteze până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate, linii de cale ferată cu viteze peste 250 km/h, linii de cale ferată de interes local pe trasee noi, poduri noi) (figura 1.5);
modul naval: cuprinde reţeaua de căi navigabile interioare şi porturi (căi navigabile la care se vor executa lucrări de amenajare, puncte de traversare cu bacul şi de acostare pentru nave de pasageri, la care se vor executa lucrări de modernizare, puncte de trafic RO-RO7 noi, porturi la care se vor executa lucrări de modernizare, porturi noi, porturi turistice şi debarcadere pentru nave de pasageri) (figura 1.6);
modul aerian: cuprinde reţeaua de aeroporturi (aeroporturi existente la care se vor executa lucrări de modernizare, aeroporturi noi) (figura 1.7);
modul combinat: cuprinde reţeaua de transport combinat (terminale de transport combinat existente, la care urmează să se execute lucrări de modernizare, terminale de transport combinat noi) (figura 1.8).
7 RO-RO - Roll on / Roll off
36
Figura 1.4. Dezvoltarea reţelei de transport rutier prevăzută în PATN (sursa: [49]).
Figura 1.5. Dezvoltarea reţelei de transport feroviar prevăzută în PATN (sursa: [49]).
37
Figura 1.6. Dezvoltarea reţelei de transport naval prevăzută în PATN (sursa: [49]).
Figura 1.7. Dezvoltarea reţelei de transport aerian prevăzută în PATN (sursa: [49]).
38
Figura 1.8. Dezvoltarea reţelei de transport combinat prevăzută în PATN (sursa: [49]).
La elaborarea prezentului studiu s-a ţinut cont de direcţiile de dezvoltare a infrastructurii de transport conturate prin Planul de Amenajare a Teritoriului National, Secţiunea I - Reţele de transport.
1.3.2.2. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030
Documentul de planificare "Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă la orizontul anilor 2013–2020–2030" urmează prescripţiile metodologice ale Comisiei Europene şi reprezintă un proiect comun al Guvernului României (prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile) şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (prin Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă) [32]. Strategia stabileşte obiective concrete pentru trecerea la modelul agreat de Uniunea Europeană, cel a dezvoltării durabile, orientat spre îmbunătăţirea continuă a vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre aceştia, în armonie cu mediul natural.
Documentul identifică poziţia-cheie pe care o deţine România în domeniul transporturilor, la frontiera estică a Uniunii Europene lărgite, ca zonă de tranzit atât pe direcţia est-vest (racordul cu Asia prin Marea Neagră), cât şi nord-sud (de la Marea Baltică la Marea Mediterană). Pentru aducerea la standarde europene a
39
sistemului de transport românesc, documentul prevede dezvoltarea durabilă a infrastructurii şi mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului, promovarea transportului intermodal, îmbunătăţirea siguranţei traficului şi protecţia elementelor critice de infrastructură. Privitor la modurile de transport, se pune accent pe dezvoltarea infrastructurii specifice celor feroviar, fluvial şi maritim.
Documentul stabileşte obiectivele - ţintă şi modalităţi de acţiune la orizont 2013, 2020, 2030, inclusiv în domeniul transportului durabil, care este considerat prioritar în contextul planurilor de dezvoltare ale României, date fiind legăturile sale de interdependenţă cu celelalte ramuri ale economiei naţionale, valoarea serviciilor oferite pentru populaţie şi impactul considerabil asupra mediului. Obiectivele naţionale în domeniile transportului durabil la orizonturile de timp precizate, sunt următoarele:
Orizont 2013: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene;
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport;
Orizont 2030: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toţi parametrii de bază ai sustenabilităţii în activitatea de transporturi.
1.3.2.3. Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 – 2020
Documentul abordează două părţi distincte: (i) procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate şi (ii) adaptarea la efectele schimbărilor climatice, ţinând cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european [33].
În procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în domeniul transporturilor, obiectivul îl reprezintă dezvoltarea unui sistem durabil care să îmbunătăţească coeziunea socială, accesul în zonele periferice, reducerea impactului asupra mediului, inclusiv reducerea de emisii de gaze cu efect de seră, care să promoveze competitivitatea economică prin îmbunătăţirea infrastructurii, asigurarea unui mix optim de combustibil precum utilizarea biocombustibililor din plante regenerabile şi utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în vederea eficientizării sectorului. Sunt stabilite obiective strategice naţionale, în concordanţă cu obiectivul general la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (reducerea la nivelul anului 2030 cu 20 % comparativ cu nivelul din 2008 şi cu 60 % în anul 2050 comparativ cu nivelul emisiilor din anul 1990): dezvoltarea unei strategii
40
sectoriale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; reducerea emisiilor aferente transportului rutier; utilizarea autovehiculelor prietenoase cu mediul; sisteme de transport inteligent; eficientizarea transportului feroviar; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transportul aerian; dezvoltarea transportului intermodal; utilizarea biocarburanţilor; încurajarea şi promovarea transportului nemotorizat; stimularea cercetării şi dezvoltării în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturi; îmbunătăţirea performanţelor în domeniul transportului urban; informarea şi conştientizarea publicului.
Referitor la adaptarea la efectele schimbărilor climatice, documentul stabileşte provocările şi acţiunile la nivelurile a 13 sectoare prioritare, inclusiv transporturi. În sectorul transporturilor, se precizează că pentru asigurarea rezilienţei la efectele schimbărilor climatice, principala condiţie este de a asigura o infrastructură de transport durabilă. În vederea reducerii gradului de poluare a aerului (în special în mediul urban) şi utilizării raţionale a resurselor energetice, sunt încurajate modurile de transport alternative (deplasarea pe jos sau cu bicicleta), precum şi sistemele de transport multimodale.
1.3.2.4. Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 - 2020, Versiunea supusă dezbaterii publice
Acest document exprimă liniile strategice pentru stabilirea politicii guvernamentale a României în ceea ce priveşte siguranţa rutieră şi căile de realizare şi îmbunătăţire a acesteia [26], [27]. Cuprinde politici coerente şi unitare în sfera siguranţei rutiere, pe termen mediu, urmând a fi pusă în aplicare de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale împreună cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale.
Pentru elaborarea acestei strategii s-au utilizat date preluate din "Buletinul Siguranței Rutiere – Raportul Anual 2013", elaborat de Ministerul Afacerilor Interne şi din "Cel de al 8-lea Raport Raport privind Indicatorii de Siguranță Rutieră", publicat de Consiliul European pentru Siguranță în Transporturi (ETSC). Pentru identificarea deficienţelor infrastruturii rutiere, s-au utilizat rezultatele studiului efectuat în vederea elaborării Master Planului General de Transport al României.
România, prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007, a preluat obiectivul de reducere cu 50 % a numărului de victime ale accidentelor de circulaţie în perioada 2001 - 2010, însă acest obiectiv nu a putut fi atins (nici în România, nici la nivelul UE) în condiţiile în care dezvoltarea infrastructurii nu a avut același ritm de creştere cu parcul auto. Astfel, Comisia Europeană a luat decizia de a elabora noi orientări pentru perioada 2011 – 2020 pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră, menţinând obiectivul principal de reducere a deceselor în accidente rutiere cu 50 % faţă de perioada anterioară. Astfel:
41
"Obiectivul general al prezentei strategii este de reducere la jumătate a numărului de decese din accidente rutiere până în anul 2020 față de anul 2010, astfel încât în anul 2020 să se înregistreze cel mult 1188 de decese, față de 2377 în 2010". [26].
Documentul stabileşte următoarele obiective strategice derivate din realităţile româneşti referitoare la incidentele / evenimentele rutiere, ţinând cont şi de obligaţiile pe care România le are ca membru al Uniunii Europene:
Întărire şi coordonare instituţională: îmbunătăţirea sistemului de management integrat al acţiunilor agenţiilor
specializate care intervin în cazul accidentelor rutiere; adoptarea unui Plan Naţional pentru Sisteme de Transport Inteligente;
Educaţie rutieră şi campanii de sensibilizare şi conştientizare prin: reglementarea Planului național de educație rutieră (în şcoli, în media, în
cadrul desfășurării activităților profesionale, prin adresarea către toţi participanţii la trafic, în cadrul pregătirii pentru obținerea permisului de conducere);
coordonarea programelor naţionale de conştientizare şi sensibilizare privind siguranţa rutieră de către autoritățile publice centrale pentru transport;
Formarea în domeniul siguranţei rutiere: crearea de programe universitare, post-universitare şi de formare în
domeniul siguranţei rutiere, pentru formarea de specialişti în domeniul siguranţei rutiere;
îmbunătăţirea calității cercetării la locul accidentului și a expertizelor tehnice judiciare;
îmbunătăţirea practicii judiciare prin introducerea în programele de pregătire a magistraţilor a unor tematici necesare unei înţelegeri corecte a aspectelor legate de accidentele rutiere;
Îmbunătăţirea evaluării medicale și psihologice: a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere auto; a persoanelor cu funcții care concură la siguranța circulației;
Instruire şi examinare: îmbunătăţirea calităţii instruirii oferite de şcolile de conducători auto şi de
centrele de pregătire profesională din transporturile auto; perfecționarea legislației în domeniu; îmbunătăţirea calității examinării pentru obținerea permisului de conducere;
Controlul respectării legii: îmbunătăţirea legislaţiei rutiere; îmbunătăţirea capacităţii de supraveghere şi control a respectării legii prin
intermediul sistemelor de supraveghere video;
42
creşterea gradului de încasare a amenzilor contravenţionale şi scăderea costurilor administrative de procesare a contravenţiilor.
Siguranţa infrastructurii dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere sigure cu o componentă
specială dedicată sistemelor de transport inteligente; îmbunătăţirea siguranţei infrastructurii şi a mijloacelor de semnalizare
orizontală şi verticală; controlul îmbunătăţirii siguranţei drumurilor publice și sancționarea
administratorilor şi executanților de lucrări la drumuri pentru nerespectarea prevederilor legale;
limitarea vulnerabilităţii persoanelor prin remodelarea adecvată a spaţiilor publice;
Transport şi mobilitate: creşterea siguranţei transportului rutier de mărfuri şi a transportului rutier
public de persoane prin curse regulate și local; stimularea şi promovarea transportului public şi a celui nemotorizat şi
respectiv descurajarea transportului motorizat individual; elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială zonală periurbană și
metropolitană pentru municipiile de rang 0 și 1; coordonarea acţiunilor de implementare a politicilor europene generale şi
specifice din domeniul mobilităţii, la nivel naţional; revizuirea reglementărilor de dezvoltare urbană și a normelor de construire
în mediul urban de-a lungul drumurilor de tranzit - europene, naţionale, judeţene - şi limitarea dezvoltării liniare a localităţilor existente;
atragerea de fonduri europene, proiectarea, realizarea şi dezvoltarea unei reţele de transport metropolitan pe calea ferată, corelată cu reţeaua de transport urban pentru marile aglomeraţii urbane din România;
promovarea măsurilor alternative pentru prevenirea congestiilor de trafic (servicii, comerţ şi lucrul la domiciliu prin sisteme de comunicaţii electronice);
Siguranţa vehiculelor: creşterea nivelului de siguranţă rutieră prin îmbunătăţirea stării tehnice a
parcului de vehicule comerciale; introducerea inspecţiei tehnice de siguranţă pentru repunerea în circulaţie a
vehiculelor implicate în accidente rutiere; efectuarea de expertize tehnice extrajudiciare vehiculelor implicate în
accidente rutiere în vederea identificării pieselor şi lucrărilor necesare restabilirii parametrilor funcţionali ai vehiculelor din punct de vedere al siguranţei rutiere şi a protecţiei mediului;
43
Cercetare: determinarea costului social mediu al unui accident soldat cu persoane
decedate; determinarea costului social mediu al unui accident grav; clasificarea tronsoanelor de drum pe categorii de siguranţă rutieră; clasificarea tronsoanelor de drum cu o concentraţie mare de accidente,
conform prevederilor Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră [27].
În secţiunea dedicată transporturilor şi mobilităţii, acest document strategic prevede necesitatea reglementării unui cadru de realizare a planurilor de mobilitate la nivel urban, peri-urban și metropolitan, cel puţin la standardele minime acceptate la nivel european. Planurile de mobilitate sunt necesare pentru alcătuirea unei strategii de dezvoltare durabilă locală, peri-urbană, metropolitană având ca principii de bază asigurarea mobilităţii şi accesibilităţii cu menţinerea siguranţei, confortului şi fluenţei traficului rutier.
Strategia este însoţită de un Program de Acţiuni Prioritare pentru perioada 2015 - 2020 care prevede obiective strategice concrete, precum şi termene de realizare.
1.3.2.5. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035, Coeziune şi competitivitate, teritorială dezvoltare şi şanse egale pentru oameni
Acest document strategic a fost elaborat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, având ca scop planificarea dezvoltării teritoriului naţional şi orientarea proceselor de dezvoltare de la nivelul teritoriului în acord cu dinamicile teritoriale, tendinţele pentru orizontul de timp 2035 şi ţintele europene de dezvoltare cu relevanţă teritorială.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României reprezintă un document de bază pentru elaborarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" deoarece este documentul care stă la baza întregului sistem de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism) la nivel național, fundamentând astfel documentele strategice de nivel regional, județean și local (strategii de dezvoltare teritorială, planuri de amenajarea teritoriului, planuri de dezvoltare regională) și documentaţiile operaționale (planuri de urbanism), precum şi celelalte strategii de dezvoltare de la nivel naţional cu relevanţă şi impact teritorial [29]. Printre obiectivele generale privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035 se află şi cel de asigurare a unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.
44
Rețelele de transport specifice modurilor rutier, feroviar, fluvial și maritim, inter-modal, împreună cu reţelele de telecomunicații şi cele de transport a energiei, formează sistemul teritorial de conectare care facilitează legătura între așezări și comunități umane. Documentul stipulează faptul că mobilitatea este extrem de importantă pentru calitatea vieții cetățenilor, asigurând libera și eficienta circulație a oamenilor şi bunurilor materiale. Proiectarea Rețelei de Transport Trans-European (TEN-T) a avut ca scop principal crearea unei infrastructuri de transport pentru toate modurile (rutier, feroviar, aerian şi naval), în scopul asigurării bunei funcționări a pieței interne, a satisfacerii nevoilor de mobilitate, dar și pentru a sprijini politicile de coeziune economică, socială și teritorială pe teritoriul Uniunii Europene, dar și în relație cu statele învecinate. Documentul descrie configuraţiile şi stările curente ale reţelelor corespunzătoare tuturor modurilor de transport, analizându-le inclusiv din punct de vedere al conectivităţii.
Strategia de dezvoltare teritorială a României a fost întocmită pe baza unor studii de fundamentare. Studiu 13 este cel care are ca obiect domeniile căilor de comunicaţii şi transporturilor [30], realizând analiza-diagnostic a dezvoltării rețelelor de transport, cu evidențierea disfuncționalităților. De asemenea, ţinând cont de oportunitățile, potențialul de dezvoltare teritorială și de obiectivele de amenajare echilibrată a teritoriului național, în contextul obiectivelor strategice ale UE, identifică viziunea, obiectivele şi priorităţile pentru dezvoltarea reţelelor de transport, la orizontul de planificare teritorială 2020-2035.
1.3.2.6. Strategia Naţională pentru Competitivitate
Strategia Naţională pentru Competitivitate [36] este un document strategic al Ministerului Economiei elaborat în anul 2014, împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în vederea corelării intervenţiilor dedicate competitivităţii, având în vedere domeniile naţionale de excelenţă, inclusiv din perspectiva dimensiunii teritoriale şi a dezvoltării rurale.
Documentul identifică în contextul competitiv al economiei României printre condiţiile nefavorabile dezvoltarea insufucientă a rutele de transport, în special cele specifice modului rutier şi nevalorificarea necorespunzătoare a infrastructurilor fluviale interne. În documentul de fundamentare al Strategiei Naţionale pentru Competitivitate, în cadrul secţiunii dedicate analizei poziţiilor competitive ale sectoarelor economice ale României, se identifică domeniul fabricării automobilelor printre cele care deţin peste 1 % din exporturile naţionale. În aceste condiţii, la stabilirea priorităţilor strategice privind transporturile şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia, se va ţine cont de prezenţa pe teritoriul de analiză a unuia dintre cei doi producători majori de automobile de la noi din ţară.
45
1.3.2.7. Acord de Parteneriat Propus de România pentru Perioada de Programare 2014 - 2020
Acordul de parteneriat cu România 2014-2020 [10] include cinci fonduri structurale și de investiții europene, vizând provocările și prioritățile aferente, printre care se regăsesc şi cele legate de domeniul transporturilor şi mobilităţii:
dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în sectorul transporturilor, în vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivității acestora pentru investitori;
încurajarea utilizării durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficienței energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului și a adaptării la schimbările climatice.
În scopul creşterii accesibilității regiunilor și a sporirii atractivității investițiilor industriale, acordul prevede ca o parte semnificativă din fondurile structurale și de investiții europene (20 %) să fie alocată extinderii și modernizării infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general care va prioritiza dezvoltarea reţelei de transport până în anul 2030.
1.3.2.8. Master Planul General de Transport al României
Master Planul General de Transport (MPGT) este documentul strategic de dezvoltare a infrastructurii de transport rutiere, feroviare, navale, aeriane și multimodale în acord cu nevoile de dezvoltare ale României şi ale ale regiunilor şi în acord cu obiectivul mai cuprinzător de dezvoltare ale Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014 - 2030. MPGT stabileşte un program etapizat de intervenții care includ propuneri de îmbunătățire, întreținere, management şi siguranţă a infrastructurii de transport. MPGT prezintă şi justifică proiectele care vor fi incluse în Programul Operațional Infrastructură Mare (Transport) 2014-2020 pentru finanțare din fonduri structurale, precum și pentru proiectele incluse în Facilitatea Mecanismul de Interconectare a Europei. De asemenea, MPGT justifică baza și pentru proiectele care vor implementate după anul 2020 [34]. Existenţa MPGT constituie condiţie necesară pentru aprobarea de către Comisia Europeană a Programului Operațional Strategic pentru Transport (POST) pentru perioada 2014 -2020.
Conform prevederilor acestuia, acest document strategic de programare a transporturilor în România, oferă următoarele rezultate:
un plan pe termen lung care va contribui la dezvoltarea economică a României în mod durabil;
utilizarea mai eficientă a resurselor financiare în sectorul transporturilor;
46
conexiuni îmbunătățite și, implicit, facilitarea schimburilor comerciale cu alte ţări;
facilitarea creşterii productivităţii activităţilor economice, rezultând un nivel de trai îmbunătățit;
durabilitatea (sustenabilitatea) sistemului de transport din România.
La elaborarea Master Planului au fost considerate următoarele obiectivele strategice (definite la nivel guvernamental sau ministerial și care se aplică în general, ca scopuri sau obiective generice ale Guvernului și Ministerului Transporturilor, precum şi în Cartea Albă a Transporturilor a Uniunii Europene) [35]:
Eficiența economică: sistemul de transport trebuie să fie eficient în ce privește operațiunile de transport și utilizatorii acestuia, iar beneficiile aduse de sistemul de transport ar trebui să depășească costurile investițiilor;
Sustenabilitatea: sistemul de transport trebuie să fie sustenabil din punct de vedere economic, financiar și al mediului. Modurile de transport durabile (mai eficiente energetic și cu grad mai scăzut de emisii trebuie dezvoltate prioritar);
Siguranța: investițiile în transporturi trebuie să conducă la un sistem de transport mai sigur;
Impactul asupra mediului: sistemul de transport nu trebuie să aibă un impact negativ asupra mediului fizic;
Dezvoltare economică echilibrată: sistemul de transport trebuie configurat astfel încât să permită dezvoltarea economică atât la nivel național cât și regional;
Finanțare: la prioritizarea implementării proiectelor se ţine seama de disponibilitatea fondurilor europene prin intermediul fondurilor structurale.
Obiectivele operaționale ale Master Planului reprezintă un sub-set al obiectivelor strategice, fiind derivate din analiza problemelor. Obiectivele operaţionale sunt specifice fiecărui mod de transport fiecărei zone analizate, permiţând stabilirea intervenţiilor astfel încât să fie satisfăcute obiectivele strategice. În cadrul "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" se ţine cont de rezultatele conţinute MPGT, specifice teritoriului de analiză. Propunerile de dezvoltare a reţelei majore de transport din zona de influenţă a studiului se vor încadra în prevederile strategice şi în politica naţională care se regăsesc în Master Planul General de Transport al României pentru orizontul de timp menţionat. Va fi luată în considerate "Varianta finală revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung" publicată în iulie 2015 [43].
1.3.2.9. Programul Operaţional Regional 2014 - 2020
Programul Operațional Regional 2014-2020 [31] își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și
47
evoluţia direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CSNR 2007–2013 și implementate prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. Această abordare are la bază una dintre principalele recomandări ale Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, în care se afirmă că pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare stabilite în perioada 2007-2013.
Totodată, programul propune o serie de priorități de investiții care asigură convergența cu Strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, precum și cu scopul specific al Fondului European de Dezvoltare Regională, în conformitate cu obiectivele Tratatului, în ceea ce privește coeziunea economică, socială și teritorială. Astfel, Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să abordeze toate provocările pentru dezvoltare identificate în Acordul de Parteneriat elaborat pentru România (și aprobat în data de 6 august 2014), adresând 9 din cele 11 Obiective tematice formulate in Strategia UE 2020.
Obiectivul general al Programul Operațional Regional 2014-2020 se corelează cu obiectivul european privind creşterea competitivităţii regiunilor şi promovarea echităţii sociale:
"Creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic". [31]
Analizele întreprinse cu privire la elementele determinante ale creșterii economice la nivel regional identifică o serie de factori critici de creștere economică, printre care se numără infrastructura conectivă, capitalul uman, inovația și procesele de aglomerare / economiile de aglomerare. Îmbunătățirile în infrastructura conectivă la nivel regional nu conduc în mod automat la o mai intensă creştere economică, dar facilitează creșterea și dezvoltarea economică la nivel regional, asigurând în același timp accesul la servicii din zona educaţiei şi sănătății. Totodată, condițiile minime infrastructurale reprezintă o premisă esențială pentru calitatea vieții. Investițiile destinate infrastructurii de transport au ca scop, în primul rând, îmbunătăţirea accesibilităţii înspre şi dinspre regiuni și creșterea mobilității regionale, pentru a se putea valorifica cât mai bine oportunităţile oferite de TEN-T şi sporirea contribuției acestor regiuni la creşterea comerţului intern și internaţional. Prin activităţile care se vor finanţa se va avea în vedere realizarea unor intervenţii concentrate şi fundamentate care să se bazeze pe importanţa accesibilităţii unui număr important de locuitori, pentru conectarea zonelor rurale si urbane cu oportunitățile oferite de centrele economice importante din regiune, asigurând și accesul spre zonele cu înalt potenţial turistic, inclusiv extinderea către pieţe internaţionale, prin accesul la
48
reţelele de transport internaţional. Totodată, prin investiţiile cofinanţate de POR va fi acordată o atenție deosebită realizării conexiunilor (prin modernizare şi creştere a portanţei drumurilor judeţene) reţelei de transport rutier secundar, direct sau prin intermediul reţelei de transport principal cu rețeaua TEN-T și creșterii siguranței rutiere.
1.3.3. Cadrul regional
Documentele cheie elaborate la nivel regional şi judeţean, care conţin referiri la planificarea transporturilor şi mobilității, de conţinutul cărora se ţine seama în elaborarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia", sunt sintetizate în tabelul 1.4. Descrierile succinte ale acestora, cu referire la domeniul interesat sunt prezentate mai jos.
Tabelul 1.4. Documentele strategice cheie – amenajarea teritoriului, transporturi şi mobilitate – nivel regional şi judeţean.
Anul Document Elaborator
2014 Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
2012 Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, 2012
2013 Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
2013 Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
2013 Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia Danubius”
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
2013 Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia de sub Munte”
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
2014
Stadiul actual al dezvoltării rurale şi al agriculturii în regiunea Sud Vest Oltenia şi scenarii de dezvoltare în perioada 2014-2020
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
49
Anul Document Elaborator
2008
2009
2011
Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj, 2007-2013
Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Vâlcea, 2009-2013
Strategia de dezvoltare durabilă a Judetului Gorj, 2011-2020
Consiliul Judeţean Dolj
Consiliul Judeţean Vâlcea
Consiliul Judeţean Gorj
2009 -
2011
Planurile de amenajare a teritoriilor judeţene: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
Consiliile judeţene Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
2014 Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova pentru perioada de programare 2014 – 2020
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia
1.3.3.1. Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a elaborat "Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020" [1], document care stă la baza fundamentării strategiei nationale de dezvoltare regională şi a documentelor de programare necesare pentru perioada de programare 2014 - 2020. Prin planul de dezvoltare regională, Regiunea Sud-Vest Oltenia îşi promovează priorităţile şi interesele socio-economice, în contextul obiectivelor tematice, priorităţilor de investitii şi acţiunilor cheie prevăzute în regulamentele privind fondurile europene. Planul de dezvoltare regională se constituie, de asemenea, în contribuţia regiunii la elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare 2014-2020.
Documentul de programare conţine o secţiune dedicată infrastructurii de transport, precum şi una dedicată transportului public. Sunt efectuate scurte analize ale tuturor celor patru moduri de transport prezente în regiune (rutier, feroviar, aerian, naval).
În cadrul prezentului studiu, acest document va constiui o sursă bibliografică importantă, de prevederile căreia se va ţine cont mai ales la conturarea viziunii globale pentru orizontul de timp 2020, precum şi la stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniul transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
50
1.3.3.2. Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional
În anul 2011, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a contractat realizarea lucrării "Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional" [5]. Documentul conţine analize socio-economice realizate la nivelurile oraşelor din Regiunea Sud-Vest Oltenia, referitoare la date demografice, situaţia elaborării documentaţiilor de urbanism, situaţia dezvoltării mediului urban (inlcusiv reţea stradală), insfrastructuri (educaţională, sanitară şi de telecomunicaţii), industrie, comerţ, turism, servicii, resurse umane, mediu.
1.3.3.3. Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor
"Studiul privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor" [6] identifică la rândul său nevoile de dezvoltare la nivel regional, ajutând la fundamentarea strategiilor și planurilor de dezvoltare regională. Documentul identifică nevoile de finanțare pentru perioada de programare 2014-2020, făcând o analiză a contribuției investițiilor din diverse surse de finanțare la dezvoltarea socio-economică a regiunii, inclusiv în domeniul transporturilor şi mobilităţii.
1.3.3.4. Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional
Documentul demonstreză importanţa sectorului turismului şi face o analiză detaliată a potențialului turistic al Regiunii Sud-Vest Oltenia [7]. Este evidenţiat rolul major pe care sectorul transporturilor şi mobilităţii îl are în dezvoltarea turismului la nivelul unei regiuni, în context european:
"... cadrul propice pentru dezvoltarea acţiunilor din turism la nivelul Uniunii Europene se poate construi în jurul următoarelor patru priorităţi:
... 4. Ridicarea la maximum a potenţialului politicilor şi instrumentelor financiare ale UE pentru dezvoltarea turismului prin:
mai buna integrare şi coordonare a turismului cu alte politici ale UE, cum ar fi cele în domeniul transporturilor, al concurenţei, al pieţei interne, al fiscalităţii, al protecţiei consumatorilor, al mediului, al ocupării locurilor de muncă şi al formării, al politicilor de dezvoltare regională şi rurală, toate acestea având un impact direct sau indirect asupra turismului;"
51
1.3.3.5. Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia Danubius”
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia a identificat două microregiuni cu caracteristici şi probleme specifice comune pentru care a realizat strategii de dezvoltare teritorială integrată, în contextul jaloanelor stabilite de Comisia Europeană privind Politica de Coeziune 2014-2020 de stimulare a dezvoltării durabile şi introducerea unor instrumente utilizabile la nivel microregional, în vederea consolidării rolului comunităţilor şi al parteneriatelor. Cele două microregiuni sunt "Oltenia Danubius" (cuprinzând localităţile: Cetate, Calafat, Bistreţ, Bechet, Dăbuleni, Piscu Vechi (judeţul Dolj), Sviniţa, Dubova, Eşelniţa, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Simian (judeţul Mehedinti), Corabia, Ianca, Gura Padinii, Orlea, Giuvărăşti, Gârcov, Grojdibodu, Vişina (judeţul Olt)) şi "Oltenia de sub Munte" (cuprinzând localităţile: Baia de Fier, Polovragi, Novaci, Tismana, Peştişani (judeţul Gorj), Baia de Aramă, Ponoarele (judeţul Mehedinţi), Voineasa, Mălaia, Brezoi (judeţul Vâlcea)).
În cadrul analizei efectuate [3], se identifică ca şi "punct tare" avantajul oferit de Fluviul Dunărea pentru pilonii de dezvoltare: transporturi, agricultură, turism şi pescuit. Se identifică de asemenea, potenţialul economic al porturilor dunărene şi al traversărilor rutiere (Calafat-Vidin, barajele de la Porţile de Fier I şi II), feroviare (Calafat-Vidin) şi cu feribotul (Calafat, Bechet), dar se remarcă în acelaşi timp infrastructura de transport insuficient dezvoltată şi slaba accesibilitate şi conectivitate (un număr mare de localităţi fără acces la principalele rute specifice modurilor rutier şi feroviar). Printre domeniile prioritare şi propunerile de acţiuni, în strategie se regăsesc şi unele specifice domeniului transporturilor şi mobilităţii, orientate cu precădere către creşterea accesibilităţii.
1.3.3.6. Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Microregiunii “Oltenia de sub Munte”
Şi în cadrul strategiei de dezvoltare teritorială întocmită pentru localităţile din arealul submontan al Carpaţilor Meridionali situat în partea de nord a judeţelor Mehedinti, Gorj şi Vâlcea din Regiunea Sud-Vest Oltenia [4], se identifică printre propunerile de priorităţi şi acţiuni sinergice de îmbunătăţire a acesibilităţii ca premiză pentru dezvoltarea socio-economică, principalele direcţii: îmbunătăţirea reţelei rutiere locale şi judeţene, eficientizarea transportului public, construirea de piste pentru biciclete, etc.
În situaţia actuală, slaba conectivitate şi lipsa facilităţilor intermodale fac dificile exporturile produselor cu valoare adaugată mare (metale, materiale lemnoase, materii prime agricole, produse miniere, etc.).
52
1.3.3.7. Stadiul actual al dezvoltării rurale şi al agriculturii în Regiunea Sud-Vest Oltenia şi scenarii de dezvoltare în perioada 2014-2020
În cadrul acestui studiu [2] s-a efectuat analiza sectorului agricol şi dezvoltării rurale la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, stabilindu-se elementele care condiţionează potenţialul de dezvoltare a agriculturii şi a spaţiului rural. În legătură cu domeniul transporturilor şi mobilităţii, s-au făcut scurte descrieri şi s-au identificat disfuncţionalităţile specifice modurilor rutier şi feroviar. Accesibilitatea scăzută a localităţilor rurale la pricipalele artere de transport reprezintă principala problemă de mobilitate specifică mediului rural.
1.3.3.8. Strategii de dezvoltare economico-socială la nivel judeţean
La nivelul judeţelor Dolj, Gorj şi Vâlcea s-au întocmit între anii 2008 - 2011 strategii de dezvoltare economico- socială pentru diverse perioade, astfel:
"Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Dolj, 2007-2013" [20]; "Strategia de dezvoltare durabilă a Judetului Gorj, 2011-2020" [22]; "Strategia de dezvoltare economico-socială a Judeţului Vâlcea, 2009-2013" [25].
Aceste documente strategice conţin referiri inclusiv la domeniul care face obiectul prezentului studiu, transporturi şi mobilitate.
Astfel, în strategia de dezvoltare a judeţului Dolj [20], se identifică "dezvoltarea insuficientă a reţelei de transport rutier, în comparaţie cu creşterea traficului rutier" ca o deficienţă importantă, în special în aria de influenţă a polilor importanţi (municipiile din regiune). De asemenea, se remarcă accesibilitatea limitată la nivelul judeţului, cauzată de densitatea redusă a reţelei rutiere situată sub media naţională. În cadrul analizei S.W.O.T. efectuată asupra infrastructurii de transport, se remarcă printre punctele tari buna poziţionare faţă de principalele rute europene şi existenţa aeroportului din Craiova, iar printre punctele slabe calitate a infrastructurii rutiere şi feroviare, accesibilitatea şi conectivitatea reduse ale zonelor de Sud-Est şi Nord-Vest şi dezvoltarea insuficientă a facilităţilor de transport intermodal. Printre obiectivele specifice propuse în viziunea strategică, se regăseşte şi următorul:
"Obiectiv specific 3: Creşterea accesibilităţii şi conectivităţii judeţului Dolj prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport, a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a judeţului la sisteme teritoriale învecinate (de acelaşi rang sau de rang superior) prin infrastructuri conectate la marile coridoare de transport şi pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor".
53
În cadrul "Strategiei de dezvoltare durabilă a Judetului Gorj pentru perioada 2011-2020" [22] au fost stabilite obiectivele strategice de dezvoltare și modurile de operaționalizare a acestora până la orizontul anului 2020. Au fost analizate patru domenii importante pentru dezvoltarea județului Gorj, printre care transporturile, în cadrul "Studiul privind dezvoltarea infrastructurii de drumuri şi poduri din judeţul Gorj". Astfel, studiul constată că infrastructura rutieră la nivelul judeţului Gorj este bine dezvoltată, densitatea reţelei rutiere fiind cea mai mare din Regiunea Sud-Vest Oltenia, situându-se chiar peste media naţională. Reţeaua de transport rutier asigură accesibilitatea către porturile dunărene şi către zonele turistice submontane. Un aspect negativ este legat de starea de viabilitate redusă a drumurilor judeţene, care afectează negativ desfăşurarea activităţilor socio-economice, mobilitatea forţei de muncă şi atragerea de investiţii cu capital străin. Analizând infrastructura specifică modului feroviar, densitatea liniilor de cale ferată situează judeţul Gorj pe locul al doilea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia şi asigură un potenţial important la dezvoltarea socio-economică a judeţului. Conectivitatea reţelei feroviare este ridicată, în special în zonele miniere, putând susţine viitoare investiţii.
În urma analizelor efectuate în "Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Judeţului Vâlcea 2009-2013" [25], se concluzionează că acesta este relativ bine echipat din punct de vedere al infrastructurii de transport, căilor de comunicaţie şi accesibilităţii. În cadrul obiectivului strategic nr. 5 - domeniul "Infrastructură" se stabilesc ţinte importante care asigură accesibilitate crescută cetăţenilor: modernizarea întregii reţele de drumuri judeţene şi comunale, precum şi modernizarea şi reabilitarea a trei sferturi din reţeua feroviară.
1.3.3.9. Planurile de amenajare a teritoriilor judeţene
Planurile de amenajare a teritoriilor judeţene conţin referiri şi la sectorul transporturilor. Astfel, "Planul de amenajare a teritoriului judeţean Gorj - actualizare 2009-2011" [21] stabileşte ca priorităţi în reţeaua rutieră:
realizarea unor trasee de mare viteză; îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe drumurile judeţene şi comunale; realizarea de pasaje denivelate pentru rezolvarea punctelor critice de pe
traseele reţelei majore, iar în reţeaua feroviară:
modernizarea infrastructurii feroviare; îmbunătăţirea infrastructurii feroviare şi modernizarea mijloacelor de
transport în vederea creşterii vitezelor comerciale.
54
Documentul precizează şi efectele negative pe care dezvoltarea reţelelor de transport şi a sporirea intensităţii traficului le au asupra mediului înconjurător şi calităţii aerului, în special în zonele urbane. Se prevede că:
"Pentru reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă rezultate din traficul rutier este necesară dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin îmbunătăţiri ale tehnologiilor de fabricaţie a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu procent scăzut de plumb, fluidizarea traficului în zonele aglomerate din interiorul oraşelor (prin sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor căi de rulare cu sensuri unice)".
De asemenea, se face referire la necesitatea relocării modale şi reorientarea utilizatorilor către moduri de transport mai puţin poluante:
"Traficul rutier influenţează în mod negativ mediul prin: poluarea fonică şi chimică, aglomerări şi blocări ale circulaţiei pietonale. De aceea se pune tot mai mult accent pe folosirea (acolo unde e posibil) a transportului feroviar care este un transport ecologic cu rezultate pozitive atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu".
Planul de amenajare a teritoriului judeţean identifică principalele disfuncţionalităţi (starea de viabilitate necorespunzătoare a drumurilor, lipsa drumurilor expres, infrastructură de acces către obiectivele turistice slab dezvoltată, disparităţi accentuate între mediul urban şi cel rural) şi propune măsuri structurate în următoarele categorii principale [21]:
(i). modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale UE;
(ii). modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil (conţinând modurile rutier, feroviar şi aerian);
(iii). modernizarea materialului rulant de cale ferată dedicat călătorilor pentru reţelele de cale ferată naţională şi TEN-T;
(iv). modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului, a sănătăţii umane şi a siguranţei pasagerilor (promovarea transportului intermodal, îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate modurile de transport, minimizarea efectelor adverse ale transporturilor asupra mediului).
Şi în cadrul "Planului de amenajare a teritoriului judeţean Olt" [23] se face analiza reţelelor de transport, ajungându-se la concluzia că judeţul este bine poziţionat în context regional în ceea ce priveşte infrastructura de transport, căile de comunicaţie şi accesibilitatea către modul naval reprezentat de porturile dunărene.
La nivel regional, planul identifică următoarele disfuncţionalităţi:
inexistenţa unei autostrăzi în regiune;
55
diminuarea accesibilităţii zonelor montane în timpul iernii; starea precară a reţelei rutiere în sudul regiunii, de-a lungul Dunării; lipsa unei căi ferate de-a lungul Dunării şi în zona deluroas dintre Târgu
Cărbuneşti şi Ocnele Mari; densitatea cea mai redusă a reţelei de căi ferate din România; legături feroviare transfrontaliere inexistente cu ţările de la sud; transport inadevcat de călători şi mărfuri prin porturile fluviale.
Propunerile făcute în vederea eliminării disfuncţionalităţilor identificate includ următoarele:
modernizarea axelor de comunicaţie nord-sud şi a celor două axe diagonale pentru creşterea conectivităţii şi accesibilităţii;
constructia de autostrazi şi drumuri expres; reabilitarea drumurilor naţionale; modernizarea reţelei locale de drumuri judeţene si comunale; realizarea centurilor ocolitoare ale municipiilor şi oraşelor; modernizarea reţelei feroviare prin lucrări la infrastructura existentă; reabilitarea şi modernizarea staţiilor de cale ferată; realizarea unui pod peste Dunăre cu amenajarea punctului de trece a frontierei
de la Corabia; modernizarea portului Corabia pentru creşterea capacităţii de transport
călători şi mărfuri.
La nivelul judeţului Vâlcea, planul de amenajare a teritoriului cuprinde un capitol dedicat analizei infrastructurii de transport specifică modurilor prezente în regiune: rutier, feroviar şi combinat. Disfuncţionalităţile identificate includ [24]:
lipsa autostrăzilor, având ca efect suprasolicitarea drumurilor naţionale de către traficului rutier inter-regional şi internaţional;
lipsa centurilor ocolitoare care îngreunează traficul în interiorul localităţilor şi conduc la creşterea duratelor de deplasare;
drumuri locale nemodernizate care necesită lucrări de întreţinere şi reparaţii; treceri neamenajate ale reţelei rutiere la nivel cu calea ferată; densitatea redusă a reţelei feroviare; mare parte a reţelei feroviare nemodernizată; viteză de circulaţie pe calea ferată scăzută din cauza stării tehnice
necorespunzătoare a reţelei feroviare; orientarea către transportul rutier în defavoarea celui feroviar.
56
Documentul precizează: "Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport reprezintă un element de bază în relansarea economică a judeţului, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea judeţului în reţeaua europeană de transport",
astfel că se prevede dezvoltarea infrastructurilor de transport, cu prioritizarea următoarelor direcţii [24]:
demararea construcţiei de autostrăzi, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în reţeaua trans-europeană de transport;
modernizarea infrastructurii rutiere şi feroviare în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor;
sporirea măsurilor de siguranţă a circulaţiei şi de confort al participanţilor la trafic;
eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20 %;
creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei în exploatarea feroviară. 1.3.3.10. Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova pentru perioada de programare 2014 – 2020
În cadrul studiilor de fundamentare a strategiei de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova (ZMC) [42] s-au analizat inclusiv aspecte legate de transporturi şi mobilitate. Astfel, în studiul "Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu şi lung şi identificarea perspectivelor de dezvoltare" [8] se precizează faptul că Municipiul Craiova reprezintă principalul pol de generare şi atragere de călătorii, dispunând de un nivel accesibilitate ridicat prin utilizarea mijlocelor şi infrastructurilor specifice modurilor de transport rutier, feroviar şi aerian.
La nivelul infrastructurii rutiere sunt necesare lucrări de reabilitare şi modernizare a a părții carosabile şi rețelei de iluminat public pe anumite sectoare la nivelul întregii regiuni. În vederea creșterii accesibilităţii Zonei Metropolitane Craiova pe modul de transport aerian, studiul prevede că sunt necesare lucrări de modernizare a infrastructurii Aeroportului Craiova, cu scopul de asigura accesul la reţeaua TEN-T de pe teritoriul României, în vederea creşterii nivelului de mobilitate la nivel regional şi pentru asigurarea premiselor pentru dezvoltarea echilibrată şi durabilă în teritoriu.
Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova prevede:
"Creșterea accesibilității Zonei Metropolitane Craiova conduce după sine către necesități de dezvoltare a infrastructurii de la nivelul municipiului, prin modernizarea străzilor și a zonelor pietonale, crearea de spații de parcare și modernizarea celor existente, modernizarea sistemului public de
57
transport în comun și decongestionarea traficului auto, etc. În acest sens, se evidențiază nevoia dezvoltării integrate a traficului din Zona Metropolitană Craiova, prin crearea Masterplanului de mobilitate".
În concluzie, în cele ce urmează, la dezvoltarea "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" vor fi luate în considerare informaţiile cuprinse în aceste studii, documente şi strategii, cu scopul conturării cât mai proeminente a situaţiei curente privind transporturile şi mobilitatea în regiune, pentru a se putea ulterior elabora cea mai potrivită strategie de dezvoltare.
58
PARTEA I
2. ANALIZA REGIONALĂ A TRANSPORTULUI ŞI MOBILITĂŢII
Acest capitol dedicat analizei transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde caracterizarea teritoriului din punctele de vedere socio-economic, demografic, al funcţiunilor de utilizare şi al performanţelor sistemului de transport existent, prin prisma conectivităţii şi accesibilităţii, cu referire la transportul de călători şi mărfuri, la mijloacele alternative de mobilitate şi la sistemele funcţionale de management al traficului rutier.
În cadrul acestui capitol sunt analizaţi indicatorii sociali şi ecomonici legaţi de transporturi şi mobilitate din Regiunea Sud-Vest Oltenia, în principal cu referire la densitatea demografică şi activităţile economice desfăşurate, pe zone, la nivel de unitate administrativ-teritorială (judeţe, municipii, oraşe, comune). Pentru aceasta s-au utilizat date colectate de la instituţiile specializate (INS1 şi Direcţiile de Statistică Judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia). Informaţiile colectate au fost structurate în baze de date particularizate în raport cu obiectivele studiului. Abordările metodologice aplicate cuprind analiza, sinteza şi interpretarea datelor socio-economice şi demografice. Informaţiile astfel structurate sunt prezentate sub formă tabelară şi/sau grafică.
Sunt descrise caracteristicile ofertei de transport specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia, cu referire la toate modurile de transport existente: rutier, feroviar, aerian, naval.
Teritoriul de analiză - Regiunea Oltenia Sud-Vest Oltenia, cuprinde cinci județe: Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți și Gorj, fiind situat în partea de sud-vest a României. Se întinde 1 Institutul Naţional de Statistică
59
pe o suprafaţă de de 29.212 km2, reprezentând 12,25% din suprafața totală a țării, fiind delimitată de Fluviul Dunărea la Sud, râul Olt la Est, şi Munții Carpați la Nord și Vest (figura 2.1).
Figura 2.1. Localizarea teritoriului de analiză şi judeţele componente (adaptare după [11]).
2.1. Conectivitate şi accesibilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia
Conform obiectivelor "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia", vor fi analizate conectivitatea reţelei de transport şi accesibilitatea teritorială în arealul de studiu. Accesibilitatea, raportată la rolul reţelelor infrastructurii de transport în solidarizarea, sincronizarea şi organizarea activităţilor sociale şi economice din teritoriul deservit, semnifică uşurinţa mai mare sau mai mică cu care bunurile sau persoanele pot ajunge dintr-un punct de origine într-un punct de destinaţie, apelând la o parte sau la toate modurile de transport a căror conexiune în raport cu criteriul ales este favorabilă intereselor beneficiarului transferului sau ale exploatării sistemului. Fie că se are în vedere o comensurare a unei accesibilităţi
60
unimodale sau intermodale, unităţile de măsură sunt concordante cu criteriile folosite (lungime, durată, cost monetar, cost generalizat global/social) sau adimensionale atunci când se referă la fiabilităţi funcţionale, siguranţă sau securitate a transferului.
Accesibilitatea în exprimarea cea mai simplă, prin lungimea parcursului pe reţeaua infrastructurii(lor), este o caracteristică exclusivă a topologiei, geometriei şi, eventual, a altor particularităţi ale traseului – atunci când se au în vedere echivalări privind lucrul mecanic specific necesar învingerii rezistenţelor traseului (diferenţiate în raport cu ruta – succesiunea de arce şi noduri între punctele de origine şi destinaţie, sau chiar cu sensul deplasării pe aceeaşi rută). Rezultă că în această accepţiune accesibilitatea este un atribut al reţelei infrastructurii. În raport cu celelalte exprimări (durată, cost etc.), accesibilitatea este dependentă atât de reţea, cât şi de caracteristicile mijloacelor de transport utilizate – pentru transporturile individuale, private –, dar în măsură determinantă şi de tehnologiile de exploatare (orarii de circulaţie, în special) – pentru transporturile publice indiferent de aria geografică (locale, zonale, regionale). Făcând abstracţie de modul de comensurare, din care reiese complexitatea calculelor şi specificitatea mărimilor asociate accesibilităţii, se poate aprecia că accesibilitatea este o caracteristică a sistemului de transport (în care infrastructurii îi revine rolul esenţial).
Accesibilitatea, ca element component într-un sistem cu buclă inchisă format din utilizarea teritoriului, prin activităţile socio-economice găzduite, şi transport, reprezintă măsura desfăşurării traficului în interiorul acestui sistem complex. Modificări la nivelul sistemului de transport sau al celui de utilizare a teritoriului influenţează accesibilitatea, atât direct, cât şi indirect (figura 2.2).
Figura 2.2. Interacţiunea dintre sistemul de transport şi utilizarea teritoriului prin activităţile socio-economice şi accesibilitate (adaptare după [45]).
61
În literatura de specialitate există o gamă variată de studii în care sunt dezvoltate metode de evaluare a accesibilităţii [50], dintre care menţionăm: indicatori ai accesibilităţii care se bazează pe costul total de deplasare, modelul oportunităţilor oferite de sistemul de transport – indicele de accesibilitate Hansen, accesibilitatea măsurată în raport cu restricţiile spaţio-temporale, accesibilitatea ca măsură a surplusului de utilitate, accesibilitatea Lowry, modele compozite de măsură a accesibilităţii.
Pornind de la studiile asupra accesibilităţii introduse de Hansen în anul 1959, de-a lungul timpului au existat preocupări susţinute referitoare la acest concept, prin care sunt evidenţiate metodologii de cuantificare a accesibilităţii şi instrumentele disponibile, precum şi influenţele acesteia în cadrul procesului de planificare a transporturilor şi a utilizarii teritoriului [28], [51].
Ţinând cont de complexitatea dată de dinamica în timp şi spaţiu a accesibilităţii şi de influenţa comportamentală a indivizilor asupra acesteia, metodele de cuantificare a accesibilităţii includ modele matematice cu un grad înalt de abstractizare impus de nevoia de a formaliza procese complexe de natură socială, economică şi comportamentală.
În literatura de specialitate indicatorii prin intermediul cărora este evaluată accesibilitatea sunt raportaţi pe de o parte la performanţele ofertei de transport resimtite de prestator, iar pe de altă parte la performanţele resimţite de utilizator. În practică aceşti indicatori ţin cont de costurile de deplasare, constângerile care apar în efectuarea deplasării, utilitatea modurilor de transport disponibile [44], [47].
Costurile de deplasare pot fi utilizate în evaluarea accesibilităţii ca argument al funcţiei de impedanţă care apare la efectuarea deplasării între un punct de origine şi un punct de destinaţie. Accesibilitatea unui punct de interes este invers proportională cu valoarea funcţiei de impedanţă specifică rutei alese.
Expresia matematică a accesibilităţii unui punct de interes "j" raportată la toate punctele de origine "i" dintr-un spaţiu dat "S" este de forma (indicele Hansen):
Si ijj )x(f
1A (2.1)
unde:
)x(f ij este funcţia de impedanţă (funcţia dificultăţilor întâmpinate la
efectuarea deplasărilor); ijx este variabila funcţiei de impedanţă, care poate fi exprimată prin:
distanţa parcursă între punctul de origine "i" şi cel de destinaţie "j" ( ijd );
durata deplasării între punctul de origine "i" şi cel de destinaţie "j" ( ijt );
62
costul generalizat al deplasării ( ijc ), care, în funcţie de scopul analizei poate
conţine diferite componente (valoarea timpului, costuri monetare ale deplasării, taxe de acces pe infrastructură, comfort, comoditate, siguranţă).
Valorile indicatorilor de accesibilitate joacă un rol major în procesul de planificare al reţelor de transport la toate nivelurile de analiză (local, regional, naţional) şi în toate etapele:
analiza situaţiei curente şi definirea disfuncţionalităţilor; analiza efectelor produse de alternativele studiate (analiza multicriterială); verificarea atingerii obiectivelor propuse; identificarea consecintelor negative;
De asemenea, utilitatea evaluării accesibilităţii apare şi în analizele post-implementare, pentru compararea rezultatelor obţinute în urma implementării cu cele planificate.
Pentru evaluarea accesibilităţii reţelei de transport intermodale specifice Regiunii Sud-Vest Oltenia, ţinând cont de obiectivele studiului şi de datele tehnice disponibile, se adoptă ca argument al funcţiei de impedanţă distanţa.
Aplicarea modelului de calcul a accesibilităţii necesită modelarea reţelei de transport sub forma unui graf orientat cu arce şi noduri parametrizat în sistemul de proiecţie cartografică a României – Stereo 70. Reţeaua de transport va fi modelată în cadrul subcapitolului 2.10.1, fiind clasificată în funcţie de categoria de drum, judeţ, starea tehnică a segmentelor de infrastructură componente şi în funcţie de proiectele de reabilitare propuse / implementate (documentaţia existentă) pe segmentele de infrastructură componente, sursele de finanţare care pot fi accesate / situaţia finanţării, folosind software-ul specializat în modelarea şi planificarea transporturilor (care conţine şi componenta GIS) Visum 11.5, care reprezintă actualmente cel mai utilizat astfel de pachet software la nivel european.
Referitor la analiza conectivităţii reţelei de transport la nivelurile judeţean şi regional, conectivitatea reţelelor de transport exprimă multiplicitatea legăturilor asigurate de reţeaua analizată între componentele sistemului. Indicele de conectivitate reprezintă o caracteristică topologică a reţelei. În literatura de specialitate există mai multe metode şi indici pentru evaluarea conectivităţii unei reţele formalizată cu ajutorul teoriei grafurilor [46]. Cei mai utilizaţi sunt indicii , şi , descrişi mai jos.
Indicele α – este definit ca raportul dintre numărul efectiv de legături asigurate în cadrul grafului şi numărul maxim de legături care ar putea exista între nodurile grafului. Indicele α ia valori în intervalul [0, 1]. Cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât conectivitatea în cadrul reţelei este mai ridicată. Valoarea 1 este atinsă
63
atunci când în cadrul reţelei sunt trasate toate legăturile posibile. În cazul reţelelor planare mai este cunoscut şi cu denumirea de Coeficientul Meshedness.
Pentru determinarea acestui indice se aplică relaţiile:
(i). pentru graful planar:
5v2u (2.2)
cu: pveu (2.3)
unde:
e este numărul de legături existente în reţea; v este numărul de noduri ale reţelei; p este numărul de subgrafuri din reţea.
(ii). pentru graful neplanar:
)1v(2
)1v(vve (2.4)
Indicele β – este definit ca raportul dintre numărul de legături existente în reţea şi numărul de noduri. Cu cât valoarea coeficientului este mai mare, cu atât reţeaua este caracterizată de o conectivitate mai ridicată. În general, acest indice are valoare supraunitară. Relaţia de calcul are următoarea expresie:
ve (2.5)
Indicele γ – reprezintă o măsură a importanţei legăturilor directe între elementele sistemului teritorial analizat, independent de legăturile indirect asigurate prin conexitate. Valorile indicelui γ variază în intervalul [0, 1], valoarea 1 semnificând că avem de a face cu o reţea care prezintă conectivitate maximă, lucru greu de întâlnit în realitate. Acest indice reflectă foarte bine evoluţia în timp a reţelelor de transport din punct de vedere al conectivităţii. Pentru calculul acestui indice se aplică relaţiile:
(i). pentru graful planar:
)2v(3e (2.6)
(ii). pentru graful neplanar:
64
2)1v(v
e (2.6)
Cea mai complexă abordare privind conectivitatea unei reţele este surprinsă de indicele γ, indice care va fi utilizat pentru evaluarea conectivităţii reţelei de transport rutier la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, în cadrul subcapitolului 2.10.2.
2.2. Contextul socio-economic cu identificarea densităţilor de populaţie şi a activităţilor economice
Pentru atingerea obiectivelor specifice ale studiului, au fost culese, prelucrate şi analizate date de natură socio-economică, demografică şi de mobilitate (a călătorilor şi mărfurilor) specifice unităţilor adminstrativ teritoriale care fac parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Pentru a înţelege şi evalua mobilitatea, este necesar a înţelege modul în care facilităţile utilizate pentru a satisface nevoile umane sau industriale sunt distribuite în spaţiu, atât în context urban cât şi regional. Un sistem de transport performant măreşte oportunităţile de satisfacere a acestor nevoi, un sistem cu puţine conexiuni sau puternic congestionat reduce opţiunile şi limitează dezvoltarea socio-economică a regiunii deservite.
Fiecare individ face o serie de alegeri multiple cu scopul de a realiza o anume călătorie. Cererea de transport este determinată de alegerea de a face o deplasare pentru un anume motiv, pe un anume itinerariu şi într-o anumită perioadă a zilei, în situaţia în care utilizatorul este dependent de automobil, iar pentru cel care nu posedă automobil, această alegere va conţine şi etapa opţiunii pentru un anumit mod de transport. Având în vedere caracteristicile cererii de transport menţionate, pentru a putea identifica particularităţile mobilităţii unui areal de studiu, respectiv Regiunea Sud-Vest Oltenia, este necesară cunoaşterea unor seturi de date demografice, socio-economice, referitoare la transport şi mobilitate, inclusiv rezultate prin chestionarea şi intervievarea unor autorităţi publice, agenţi economici şi alţi actori regionali importanţi.
65
2.2.1. Identificarea densităţii demografice pe zone
Există o corelaţie stânsă între caractristicile deplasărilor (număr, distribuţie în timp, mod de transport utilizat) şi caracteristicile populaţiei rezidenţiale (numărul de locuitori, vârstă, venit). În procesul de evaluare a mobilităţii într-un areal de studiu, este necesară cunoaşterea caracteristicilor populaţiei înregistrate la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale. Astfel, folosind datele disponibile în baza de date Tempo a Institutului Naţional de Statistică (INS) referitoare la acesti parametri (disponibile la nivel de localitate), au fost analizate următoarele informaţii demografice specificate şi detaliate în cele ce urmează.
2.2.1.1. Populaţia totală
În anul 2014 populaţia cu domiciliul stabil în Regiunea Sud-Vest Oltenia număra 2.237.624 persoane, conform INS. La nivelul întregii regiuni în intervalul 2002 - 2014 s-a înregistrat o scădere cu 6 % a numărului total de locuitori, mult mai accentuată decât variaţia la nivel naţional de -1,9 %. Reducere semnificativă au marcat judeţele Olt şi Mehedinţi, de 9,2 % respectiv 7,7 %. Unul dintre rezultatele prelucrarii bazelor de date create îl reprezintă graficul din figura 2.3, în care este evidenţiată evoluţia cronologică a numărului de locuitori la nivelul fiecăruia dintre cele 5 judeţe din regiune, în perioada 2002 - 2014.
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
900000
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015
Num
ar d
e pe
rsoa
ne
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.3. Variaţia populaţiei la nivel de judeţ, Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2002 - 2014.
66
A fost creat un format GIS2 al regiunii de studiu, detaliat la nivel de unitate administrativ teritorială (UAT), completat cu baze de date referitoare la numărul şi structura populaţiei la nivelul fiecărei localităţi.
În figurile 2.4 - 2.9 se prezintă detaliat populaţia înregistrată la nivelul fiecărei localităţi din fiecare judeţ, precum şi cumulat la nivel regional, în anul 2014.
Figura 2.4. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Dolj, anul 2014.
2 GIS - Geographic Information System
67
Figura 2.5. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Gorj, anul 2014.
68
Figura 2.6. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Mehedinţi, anul 2014.
69
Figura 2.7. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Olt, anul 2014.
70
Figura 2.8. Populaţia la nivel de localitate, judeţul Vâlcea, anul 2014.
71
Figura 2.9. Populaţia la nivel de localitate, Regiunea Sud-Vest Oltenia, anul 2014.
72
2.2.1.2. Populaţia structurată pe grupe de vârstă
Nevoia de deplasare a populaţiei, legată strâns de mobilitate, este dependentă de vârstă. Astfel, au fost create baze de date cu structura pe grupe de vârste a locuitorilor la nivelul fiecărei localităţi din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Numărul total de locuitori a fost structurat pe 4 grupe de vârstă, considerând activităţile principale desfăşurate de obicei de aceste categorii ale populaţiei (studiu la diferite niveluri pentru grupele 0 - 14 ani preşcolar şi gimnazial, şi 15 - 24 ani liceal şi superior, 25 - 65 persoane active, peste 65 ani pensionari), activităţile desfăşurate influenţând în mod decisiv nevoia de mobilitate şi caracteristicile cererii de transport. În figurile 2.10 - 2.16 se prezintă structura populaţiei pe cele 4 grupe de vârstă, separat pentru următoarele tipuri de unităţi adminitrativ teritoriale:
municipii reşedinţă de judeţ - la nivel de regiune; municipii (altele decât reşedinţele de judeţ) şi oraşe - la nivel de regiune; comune - la nivel de judeţ.
Figura 2.10. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, municipiile reşedinţă de judeţ, 2014.
73
Figura 2.11. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, municipii (altele decât reşedinţele de judeţ) şi oraşe, 2014.
74
Figura 2.12. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Dolj, 2014.
75
Figura 2.13. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Gorj, 2014.
76
Figura 2.14. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Mehedinţi, 2014.
77
Figura 2.15. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Olt, 2014.
78
Figura 2.16. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, comune, judeţul Vâlcea, 2014.
79
2.2.1.3. Densitatea populaţiei
Un indicator cu importanţă deosebită în evaluarea mobilităţii în arealul de studiu îl reprezintă densitatea populaţiei. Aceasta a fost calculată pe baza numărului de locuitori raportat la suprafaţa totală la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din Regiunea Sud-Vest Oltenia. În figurile de mai jos sunt reprezentate grafic valorile pentru fiecare localitate din regiune, precum şi detaliat, pentru fiecare judeţ, folosind un cod de culori. Se observă, evident, că zonele cu densitate ridicată sunt cele urbane, detaşându-se municipiile reşedinţă de judeţ, dintre care Craiova prezintă cea mai ridicată densitate.
Figura 2.17. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014.
80
Figura 2.18. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Dolj, 2014.
81
Figura 2.19. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Gorj, 2014.
82
Figura 2.20. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Mehedinţi, 2014.
83
Figura 2.21. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Olt, 2014.
84
Figura 2.22. Densitatea populaţiei la nivel de localitate, Judeţul Vâlcea, 2014.
85
2.2.1.4. Sporul natural al populaţiei
Pe lângă migraţia în afara ţării, un alt factor care contribuie masiv la reducerea populaţiei este sporul natural (diferenţa dintre numărul persoanelor născute şi numărul celor decedate într-o perioadă de timp considerată). În figura 2.23 este prezentată comparativ variaţia numărului de persoane născute şi decedate în anul 2013 în fiecare judeţ din Regiunea Sud-Vest Oltenia. În medie, numărul persoanelor născute reprezintă numai 58 % din numărul persoanelor decedate.
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
10000
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Num
ar p
erso
ane
Anul
Persoane nascute Persoane decedate
Figura 2.23. Număr de persoane născute şi decedate în fiecare judeţ, anul 2013.
Pe baza informaţiilor structurate în bazele de date referitoare la numărul persoanelor născute şi decedate în anul 2013 la nivel de localitate, s-au realizat reprezentările de mai jos, pentru aceleaşi trei categorii de localităţi considerate mai sus la structura populaţiei pe grupe de vârstă.
86
Figura 2.24. Compararea numărului de persoane născute/decedate, municipiile reşedinţă de judeţ, 2013.
87
Figura 2.25. Compararea numărului de persoane născute/decedate, municipii (altele decât reşedinţele de judeţ) şi oraşe, 2013.
88
Figura 2.26. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Dolj, 2013.
89
Figura 2.27. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Gorj, 2013.
90
Figura 2.28. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Mehedinţi, 2013.
91
Figura 2.29. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Olt, 2013.
92
Figura 2.30. Compararea numărului de persoane născute/decedate, comune judeţul Vâlcea, 2013.
Se constată că în marea majoritate a localităţilor din mediul rural se manifestă un puternic declin demografic, numărul persoanelor decedate fiind mult mai mare decât cel al noilor născuţi. Tendinţa se menţine şi în mediul urban, cu unele excepţii notabile: municipiile Slatina, Râmnicu-Vâlcea şi Târgu Jiu.
La întocmirea estimărilor privind mobilitatea şi transporturile la nivelul regiunii la orizontul de analiza 2020, s-a ţinut seama de aceste tendinţe de variaţie ale sporului natural al populaţiei.
93
2.2.2. Identificarea activităţilor economice pe zone
Utilizarea teritoriului face referire la două componente principale: activităţile care se desfăşoară în arealul analizat şi nivelul de utilizare, exprimat prin intensitatea şi concentraţia activităţilor identificate. Cele mai răspândite funcţiuni de natură socială şi economică implică desfăşurarea de activităţi care interacţionează cu transporturile, precum producţia, consumul şi distribuţia. Aceste activităţi sunt localizate în zone specifice şi sunt parte a unui sistem de activităţi. Unele sunt activităţi care se desfăşoară în mod normal, de rutină şi sunt previzibile (de tip navetă sau cumpărături), în timp ce altele au caracter instituţional, se manifestă în mod neregulat şi sunt modelate de stilul de viaţă sau de nevoi speciale (asistenţa medicală). Pe lângă cele menţionate, se întâlnesc şi activităţi de producţie şi distribuţie, care implică deplasări la nivel local, regional sau global. Modele comportamentale ale indivizilor, instituţiilor şi companiilor îşi lasă amprenta asupra utilizării teritoriului din punct de vedere al amplasării activităţilor. Reprezentarea acestei amprente necesită o tipologie de utilizare a teritoriului, care poate fi de natură formală sau funcţională. Oricare ar fi tipologia funcţiunilor de utilizare a teritoriului, transportul şi utilizarea teritoriului fac parte dintr-un sistem cu buclă închisă, influenţându-se reciproc (figura 2.31).
Figura 2.31. Interacţiunea dintre Transporturi şi Utilizarea Teritoriului (adaptare după [46]).
Astfel, pentru a face o caracterizare a realităţii socio-economice în teritoriul de analiză, au fost analizaţi indicatorii prezentaţi în cele ce urmează.
2.2.2.1. Populaţia activă
Distribuţia anuală a numărului de persoane active în fiecare judeţ în intervalul 2002-2013 este reprezentată în figura următoare.
94
100000
120000
140000
160000
180000
200000
220000
240000
260000
280000
300000
320000
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013
Pers
oane
activ
e
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.32. Variaţia anuală a numărului de persoane active, nivel judeţean, 2002 - 2013.
Variaţia numărului de persoane active în aceeaşi perioadă de analiză pentru întreaga regiune este prezentată în figura 2.33, din care se observă evoluţie sinusoidală a acestui indicator, a cărui valoare maximă se înregistrează în anul 2002 şi minimă în anul 2011. În anul anul 2013 populaţia activă a fost cu 6 % mai mică decât cea din anul 2002.
700000
750000
800000
850000
900000
950000
1000000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Pers
oane
activ
e
Anul
Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Figura 2.33. Evoluţia numărului de persoane active la nivel regional, 2002 - 2013.
95
În cadrul regiunii, în anul 2013 au fost identificate 911.100 persoane active, repartizate pe judeţele componente conform graficului din figura următoare.
290900
146400117600
178000
178200
Dolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea
Figura 2.34. Distribuţia numărului de persoane active pe judeţe, 2013.
Se constată că 32 % din totalul populaţiei active a regiunii este concentrată în judeţul Dolj. La extrema cealaltă se află judeţul Mehedinţi cu un procent de 13 %.
2.2.2.2. Populaţia ocupată
În anul 2013 numărul populaţiei civile ocupate din cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost de 832.000 de persoane, încadrarea acestora pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN3 Rev.2, fiind prezentată în diagrama următoare.
Numărul persoanelor ocupate la nivelul judeţelor componente este prezentat în tabelul următor.
Tabelul 2.1. Distribuţia numărului de persoane ocupate pe judeţe, anul 2013 (sursa: INS).
Judeţul Numărul de persoane ocupate Dolj 262.700 Gorj 134.400 Mehedinţi 105.300 Olt 163.500 Vâlcea 166.100
3 CAEN - Clasificarea Activităţilor din Economia Natională
96
323.30
18.10112.70
12.0011.40
58.90
101.60
33.10
11.60
5.80
5.40
3.609.30
19.80 19.70
37.3034.60
5.308.50
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.35. Încadrarea populaţiei ocupate pe sectoare ale economiei naţionale, nivel regional, anul 2013 (prelucrare date INS).
Distribuţia pe activităţi ale economiei naţionale (conform CAEN Rev.2) a numărului de persoane ocupate pentru fiecare judeţ, exprimată în mii de persoane, este prezentată în figurile 2.36 - 2.40.
105.9
1.132.9
3.23.1
15.4
35.3
10.4
3.92.1
1.8 1.2 4.1 6.3
5.9 12.8
12.8
1.9 2.6
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.36. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Dolj, 2013 (prel. date INS).
97
37
13.2
134.42.4
15.2
15.2
5.3
2.2
0.60.9
0.3
1.4
5.4
3.6
6.75.5
1 1.1
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.37. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Gorj, 2013 (prel. date INS).
47.8
0.7
11.31.81.5
8.6
11.3
4.2
1.20.3
0.7
0.6
11.9
3.14.4
3.7
0.6 0.6
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.38. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Mehedinţi, 2013 (prelucrare date INS).
98
76.6
0.9
27.2
0.51.8
7.8
15.2
5.6
0.9 1.1 1
0.5
1.4 3.2 3.7 6.96.4
0.8
2
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.39. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Olt, 2013 (prel. date INS).
56
2.2
28.3
2.12.6
11.9
24.6
7.6
3.41.7
11
1.4
3
3.4 6.56.2
1 2.2
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.40. Distribuţia populaţiei ocupate pe activităţi, judeţul Vâlcea, 2013 (prel. date INS).
99
2.2.2.3. Numărul de salariaţi
Variaţia numărului mediu de salariaţi la nivel de judeţ în perioada 2002 - 2013 este reprezentată în figura 2.41. Cu excepţia judeţului Gorj, numărul maxim de salariaţi în perioada analizată a fost înregistrat în anul 2008, care a fost urmat de un punct de minim în anul 2010, după care tendinţa de evoluţie are un trend uşor crescător.
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013
Num
ar sa
laria
ti
Anul
Mehedinti Dolj Gorj Olt Valcea
Figura 2.41. Evoluţia numărului de salariaţi la nivel judeţean, 2002 - 2013 (prel. date INS).
4443554
115293
71248
40312
62467
72473
361793
Romania Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.42. Distribuţia numărului de salariaţi pe judeţele din regiune şi reprezentativitatea la nivel naţional, anul 2013 (prelucrare date INS).
100
La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, în anul 2013 au fost înregistraţi 361.793 salariaţi, reprezentând 8 % din numărul total de salariaţi din România (4.443.554 salariaţi) (figura 2.42). Se observă ca judeţul Dolj se detaşează, concentrând o treime din numărul de salariaţi din regiune, în timp ce pe ultimul loc se află judeţul Mehedinţi.
Bazele de date cu informaţiile referitoare la numărul de salariaţi de la INS au fost prelucrate şi utilizate pentru a obţine reprezentările grafice cu distribuţia spaţială a acestui indicator la nivel regional şi apoi detaliat la nivelul fiecărui judeţ (figurile 2.43 - 2.48).
Figura 2.43. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT4 în regiune, anul 2013.
4 UAT - Unitate Adminitrativ Teritorială
101
Figura 2.44. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Dolj, anul 2013.
102
Figura 2.45. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Gorj, anul 2013.
103
Figura 2.46. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Mehedinţi, anul 2013.
104
Figura 2.47. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Olt, anul 2013.
105
Figura 2.48. Distribuţia numărului de salariaţi la nivel de UAT, judeţul Vâlcea, anul 2013.
2.2.2.4. Rata de ocupare a forţei de muncă
Rata de ocupare a forţei de muncă în cadrul regiunii este de aproximativ 60 %, judeţul Vâlcea fiind cel în care pe toată perioada analizată 2002 - 2013 s-a înregistrat cel mai ridicat procent, situat între 65 si 70 % (figura 2.49).
106
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Rata
de
ocup
are
a fo
rtei
de
mun
ca [
%]
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Figura 2.49. Evoluţia ratei de ocupare a forţei de muncă la nivel judeţean şi regional, 2002 - 2013 (prelucrare date INS).
2.2.2.5. Date referitoare la şomaj
Numărul total de şomeri înregistraţi la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia reprezintă 15% din valoarea naţională a acestui indicator. Analiza comparativă a datelor existente indică reducerea cu 8% a numărului de şomeri din regiune în anul 2014 faţă de anul 2013, detaşându-se judeţul Vâlcea unde s-a produs o reducere de 20%, iar la polul opus, judeţul Olt cu o reducere de numai 1% (figura 2.50).
Prin raportarea numărului de şomeri la populaţia fiecărui judeţ, s-a obţinut rata şomajului, un indicator important în cadrul analizei socio-economice specifică studiilor de mobilitate. La nivelul anului 2013 se observă că valoarea medie a ratei şomajului pentru fiecare judeţ şi implicit la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia este superioară valorii medii naţionale, situaţia cea mai problematică întâlnindu-se în judeţul Mehedinţi, unde rata şomajului este de două ori mai mare decât valoarea medie naţională. Prin prisma acestui indicator, cel mai bine se situează judeţul Vâlcea, cu 6,8 % în condiţiile în care medie naţională este de 5,7% (figura 2.51).
107
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Num
arul
de
som
eri i
nreg
istra
ti
Judetul
Anul 2013 Anul 2014
Figura 2.50. Numărul şomerilor înregistraţi în fiecare judeţ în anii 2013 şi 2014 (prelucrare date INS).
0
2
4
6
8
10
12
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Rata
som
ajul
ui [
%]
Judetul
Valoarea medie - Judete Valoarea medie - Regiunea SV Oltenia Valoarea medie - Romania
Figura 2.51. Ratele şomajului la nivelurile judeţean, regional şi naţional, 2014 (prelucrare date INS).
108
2.2.2.6. Venitul net pe gospodărie
Venitul mediu net pe gospodărie în Regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2013 a fost de 2.363,22 RON lunar, conform datelor publicate de INS. Această valoare este cu 7,6 % mai mică decât media înregistrată la nivel naţional (figura 2.52). Gospodăriile în care membrii fac parte din categoria socială salariaţi sunt cele în care se înregistrează cel mai mare venit.
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
Salariati Lucratori pe cont propriu in activitati
neagricole
Agricultori Someri Pensionari
Veni
t med
iu n
et [R
ON
]
Categorie sociala
Romania Regiunea SV Oltenia
Valoarea medie - Romania Valoarea medie - Regiunea SV Oltenia
Figura 2.52. Venitul net pe gospodările pe categorii sociale şi mediile la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia şi al României (prelucrare date INS).
2.2.2.7. Venitul salarial net pe domenii de activitate
Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN Rev.2 obţinut în anul 2013 în Regiunea Sud-Vest Oltenia este prezentat în figura 2.53. Salarii de peste 2.000 RON au fost câştigate în următoarele sectoare de activitate (conform datelor publicate de INS):
producţia şi furnizarea de energie electrică şi termica, gaze, apă calda şi aer condiţionat – 2.868 RON lunar;
industria extractivă – 2.711 RON lunar; intermedieri financiare şi asigurări – 2.264 RON lunar; administraţie publică şi aparare; asigurări sociale din sistemul public – 2.194
RON lunar; informaţii şi comunicaţii – 2.001 RON lunar.
109
1140
2711
1455
2868
1314
993
941
13767352001
2264
1163
1724
804
2194
1449
1417
1056901
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.53. Venitul salarial net mediu lunar pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de regiune, 2013 (prelucrare date INS).
Câştigul salarial nominal mediu net lunar la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, în anul 2013 a fost de 1.433 RON, cu 9,2 % mai puţin comparativ cu valoarea medie la nivel naţional. Valoarea medie a acestui indicator la nivelul judeţelor componente este prezentată în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Venitul salarial net mediu lunar pe judeţe, anul 2013 (date INS).
Judeţul Salariul net mediu [RON/lună] Dolj 1.465 Gorj 1.608 Mehedinţi 1.367 Olt 1.379 Vâlcea 1.295
În figurile următoare este evidenţiat salariul mediu lunar obţinut în domeniile de activitate ale economiei naţionale (CAEN Rev.2) pentru fiecare judeţ din regiune.
110
1120
3198
1543
2815
1420
1097
1049
15437302555
2653
1212
1692
880
2332
1504
1474
11611094
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.54. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Dolj, 2013 (prelucrare date INS).
1068
2758
1134
3102
1155
1062
804
13506431247
1999
1224
1513
725
2334
1563
1456
1015 713
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.55. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Gorj, 2013 (prelucrare date INS).
111
1082
2060
1482
2657
1270
968
836
12177271569
2188
1087
1730
728
2195
1392
1433
936 701
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.56. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Mehedinţi, 2013 (prelucrare date INS).
Figura 2.57. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Olt, 2013 (prelucrare date INS).
112
1312
2401
1287
2585
1435
994
945
11678171696
2192
1163
2144
783
2014
1254
1283
1019 826
A. Agricultura, silvicultura si pescuit
B. Industria extractiva
C. Industria prelucratoare
D. Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatE. Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareF. Constructii
G. Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelorH. Transport si depozitare
I. Hoteluri si restaurante
J. Informatii si comunicatii
K. Intermedieri financiare si asigurari
L. Tranzactii imobiliare
M. Activitati profesionale, stiintifice si tehnice
N. Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suportO. Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul publicP. Invatamant
Q. Sanatate si asistenta sociala
R. Activitati de spectacole, culturale si recreative
S. Alte activitati de servicii
Figura 2.58. Salariul mediu lunar pe domeniile de activitate, judeţul Vâlcea, 2013 (prelucrare date INS).
2.2.2.8. Numărul de locuinţe
Numărul de locuinţe existente în Regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2013 reprezintă 11% din numărul total de locuinţe înregistrate la nivel naţional. Centralizarea acestora la nivel de judeţ este prezentată în figura 2.59.
113
8799832
282666
160304
131627
190515
181897
947009
Romania Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.59. Numărul de locuinţe în judeţele Regiunii Sud-Vest Oltenia.
Numărul mediu de persoane care revin unei locuinţe, obţinut în urma prelucrării datelor primare, este centralizat în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.3. Număr mediu de persoane pe locuinţă (date INS).
Unitatea administrativ -teritorială
Numărul de locuinţe Populaţia Număr de persoane /
locuinţă Romania 8.799.832 22.390.978 2,5 Regiunea Sud-Vest Oltenia 947.009 2.251.542 2,4 Judeţul Dolj 282.666 711.844 2,5 Judeţul Gorj 160.304 373.441 2,3 Judeţul Mehedinti 131.627 293.999 2,2 Judeţul Olt 190.515 463.568 2,4 Judeţul Valcea 181.897 408.690 2,2
În figura de mai jos este prezentată distribuţia numărului de locuinţe pe unităţile administrativ teritoriale din Regiunea Sud-Vest Oltenia, pe baza datelor cele mai recente existente, adică la nivelul anului 2013.
114
Figura 2.60. Distribuţia numărului de locuinţe pe unităţi administrativ teritoriale la nivelul regiunii, 2013.
2.2.2.9. Numărul de autovehicule înmatriculate
Potrivit INS, în total în anul 2013 în Regiunea Sud-Vest Oltenia au fost înmatriculate 496.137 autovehicule, dintre care 417.028 autoturisme şi 66.549 autovehicule de marfă. Variaţia anuală a vehiculelor din aceste categorii la nivelul fiecărui judeţ din regiune este reprezentată în figurile următoare.
115
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Auto
turis
me
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.61. Evoluţia numărului de autoturisme înmatriculate la nivel judeţean în perioada 2002 - 2013.
0
5000
10000
15000
20000
25000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Auto
vehi
cule
de
mar
fa
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.62. Evoluţia numărului de autovehicule de marfă înmatriculate la nivel judeţean în perioada 2002 - 2013.
116
Atât în cazul autoturismelor, cât şi în cazul vehiculelor de marfă, peste 30% din parcul inventar este deţinut de judeţul Dolj.
Un indicator a cărui valoare influenţează semnificativ mobilitatea este indicele de motorizare, exprimat ca numărul de autoturisme deţinut de 1.000 de locuitori. Analizând curba de variaţie a indicelui de motorizare la nivel de judeţ (figura 2.63), în perioada 2002 – 2013, se observă o scădere semnificativă în anul 2006, care poate fi relaţionată cu rezultatele introducerii programului naţional de înnoire a parcului de autovehicule, în anul 2005, cunoscut sub denumirea de “Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional”. Începând cu anul 2006, se manifestă o tendinţă ascendentă de evoluţie a valorilor acestui indicator pentru toate judeţele. Cu toate acestea, în anul 2013, valoarea medie la nivel regional este mai mică decât valoarea medie înregistrată la nivel naţional. Judeţul în care se înregistrează cea mai redusă valoare a indicelui de motorizare, de-a lungul întregii perioade de analiză este judeţul Olt, pentru care în anul 2013 fiecare grup de 1.000 de persoane a deţinut numai 156 autoturisme, în condiţiile în care la nivelul regiunii valoarea medie a fost de 185 (figura 2.64).
50
70
90
110
130
150
170
190
210
2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013
Indi
ce d
e M
otor
izare
[Aut
otur
isme/
100
0 lo
cuito
ri]
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.63. Evoluţia indicelui de motorizare la nivel judeţean, 2002 - 2013.
Cele mai recente valori ale acestui indicator disponibile pentru statele europene se referă la anul 2012, an în care Italia se clasează pe primul loc în Uniunea Europeană 28, având asociată valoarea de 621 autoturisme / 1.000 locuitori. Raportându-ne la statele pentru care sunt publicate valorile din graficul din figura 2.65, România este urmată în clasamentul european numai de statele care au făcut parte din fosta Iugoslavia şi de Turcia. Celelalte state au valori ale indicelui de motorizare de peste 300 autoturisme / 1.000 locuitori.
117
0
50
100
150
200
250
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Indi
ce d
e M
otor
izare
[Aut
otur
isme/
100
0 lo
cuito
ri]
Judetul
Valoare medie - Judete Valoare medie - Regiunea SV Oltenia Valoare medie - Romania
Figura 2.64. Situaţia comparativă a indicelui de motorizare: nivelurile judeţean, regional, naţional, 2013.
Figura 2.65. Situaţia comparativă a indicelui de motorizare la nivel european, anul 2012 (sursa: Eurostat, 2015).
118
2.2.2.10. Numărul unităţilor sanitare
Numărul de spitale aflate în proprietate publică care erau în funcţiune în fiecare judeţ în anul 2013 sunt evidenţiate grafic în figura următoare.
0
2
4
6
8
10
12
14
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Num
ar d
e sp
itale
Judetul
Figura 2.66. Numărul de unităţi spitaliceşti proprietate publică la nivelul fiecărui judeţ, 2013.
În urma prelucrării datelor primare ale INS se poate menţiona că fiecărui spital îi revine un număr foarte mare de persoane, lucru care implică generarea unui număr semnificativ de călătorii efectuate cu scopul de a benficia de servicii medicale.
Situaţia cea mai defavorabilă se întâlneşte în judeţul Olt, unde unui spital îi sunt arondaţi în medie 90.000 de locuitori, în condiţiile în care valoarea medie la nivelul regiunii este de aproximativ 60.000 de locuitori (figura 2.67). De menţionat, că centre de transfuzie există numai în municipiile reşedinţă de judeţ.
119
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
100000
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Num
ar d
e lo
cuito
ri/ s
pita
l
Judetul
Judete Regiunea SV Oltenia
Figura 2.67. Indicatorul număr de locuitori / spital la nivel judeţean, 2013.
2.2.2.11. Unităţi de învăţământ
Unităţile de învăţământ dintr-un areal de studiu reprezintă poli importanţi de atragere şi generare a călătoriilor. Tipul şi amplasarea acestora pe teritoriul de analiză are efecte importante asupra indicatorilor de mobilitate. Astfel, analizând datele oficiale cele mai recente, s-a întocmit reprezentarea din figura de mai jos. Unităţile de învăţământ au fost structurate în 5 categorii specifice:
i. preşcolar; ii. primar şi gimnazial;
iii. liceal; iv. postliceal; v. universitar,
ţinând cont de influenţa pe care fiecare tip o are asupra numărului de deplasări atrase şi generate şi, implict, asupra mobilităţii.
Amplasarea unităţilor de învăţământ în regiune influenţează cererea de mobilitate, în special în situaţiile în care acestea sunt de tip liceal, plasate în mediul urban, atrăgând elevii din zonele rurale învecinate oraşului respectiv. Evident, cele mai numeroase unităţi de învăţământ se află în municipiile şi oraşele regiunii, detaşându-se în această privinţă Municipiile Craiova şi Slatina. În Municipiul Craiova, există de asemenea trei dintre cele patru universităţi din regiune, atrăgând / generând călătorii ale studenţilor dinspre / spre majoritatea zonelor din regiune.
120
Figura 2.68. Distribuţia numărului de unităţi de învăţământ pe categorii, nivel regional, 2013.
2.2.2.12. Capacitatea de cazare
Numărul unităţilor de cazare care funcţionează în Regiunea Sud-Vest Oltenia a urmat o evoluţie ascendentă, de la 158 de unităţi înregistrate în anul 2002, în anul 2014 s-a ajuns la 436. Peste 50 % dintre acestea sunt situate în judeţul Vâlcea (figura 2.69).
Capacitatea anuală de cazare turistică asigurată de unităţile de cazare existente în fiecare judeţ, exprimată în [locuri de cazare - zile] este reprezentată grafic în figura 2.70.
121
În perioada analizată, aproximativ 70 % din numărul total de înnoptări în facilităţile de cazare din regiune s-au înregistrat în judeţul Vâlcea, în care se manifestă o tendinţă descrescătoare a numărului de turişti cazaţi peste noapte (figura 2.71).
0
50
100
150
200
250
300
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Num
ar U
nita
ti de
caza
re
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.69. Evoluţia numărului unităţilor cazare pe judeţe, 2002 - 2014.
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Capa
citat
e de
caza
re [l
ocur
i-zile
]
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.70. Evoluţia capacităţii de cazare pe judeţe, 2002 - 2014.
122
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
1400000
1600000
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Num
ar In
nopt
ari
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.71. Evoluţia numărului de înnoptări pe judeţe, 2002 - 2014.
Raportând numărul de înnoptări la capacitatea de cazare oferită de unităţile de cazare existente de-a lungul perioadei de analiză (2002-2014) în cadrul regiunii, se obţine indicatorul gradul de utilizare a capacităţii disponibile, indicator care pentru judeţul Vâlcea, principalul pol turistic al regiunii, are o evoluţie descrescătoare, de la 54 % în anul 2002, în anul 2014 ajungând la 31 % (figura 2.72).
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Grad
de
utili
zare
cap
acita
te d
e ca
zare
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.72. Evoluţia gradului de utilizare a capacităţii de cazare pe judeţe, 2002 - 2014.
123
2.3. Reţelele majore de circulaţii
Regiunea Sud-Vest Oltenia este deservită de o reţea de transport în care se întâlnesc toate modurile de transport existente la nivel naţional. Conceptual, aceste moduri de transport sunt dispuse pe niveluri diferite, însă funcţional acestea se interconectează formând o reţea complexă intermodală (figura 2.73).
Figura 2.73. Straturile reţelei de transport a Regiunii Sud-Vest Oltenia.
Facilităţile oferite de subsistemul de transport regional, ca parte componentă a sistemului naţional sunt specifice următoarelor moduri de transport:
Modul rutier;
Modul feroviar;
Modul fluvial;
Modul aerian.
124
2.3.1. Reţeaua majoră de transport rutier
Regiunea Sud-Vest Oltenia este străbătută de reţeaua de transport europeană TEN-T (centrală şi extinsă), care se suprapune peste reţeaua de drumuri publice existente sau prevede elemente noi de infrastructură, după cum se poate observa din figura 2.74.
Figura 2.74. Reţeaua TEN-T rutieră pe teritoriul României5.
Reţeaua de transport rutier care deserveşte Regiunea Sud-Vest Oltenia este formată din drumuri publice structurate din punct de vedere administrativ – teriorial, conform legislaţiei în vigoare6, în următoarele categorii:
drumuri de interes naţional;
drumuri de interes judeţean;
drumuri de interes local.
5 TEN-T network, Romania and Bulgaria, 2015, http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/maps_en.htm 6 Ordonanta Guvernului Nr. 43/1997, actualizată, Act sintetic la data 21-ian-2013.
125
Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind drumurile naţionale, care asigură legăturile cu capitala ţării, cu reşedinţele de judeţ, cu obiectivele de interes naţional, între ele, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi clasificate ca:
autostrăzi;
drumuri expres;
drumuri naţionale europene (E);
drumuri naţionale principale;
drumuri naţionale secundare.
Drumurile de interes judeţean fac parte din proprietatea publică a judeţului şi cuprind drumurile judeţene, care asigură legătura între:
resedinţele de judeţ cu municipiile, cu oraşele, cu resedinţele de comună, cu staţiunile balneoclimaterice şi turistice, cu porturile şi aeroporturile, cu obiectivele importante legate de apărarea ţării şi cu obiectivele istorice importante;
oraşe şi municipii, precum şi între acestea şi resedinţele de comună;
reşedinţe de comună.
Drumurile de interes local aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află şi pot fi clasificate ca:
drumuri comunale, care asigură legăturile:
între reşedinţa de comună şi satele componente sau cu alte sate;
între oraş şi satele care îi apartin, precum şi cu alte sate;
între sate;
drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietăţi, fiind situate la limitele acestora;
străzi - drumuri publice din interiorul localităţilor, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, şosea, alee, fundatură, uliţă etc.
Din categoria drumurilor europene la nivelul întregii regiuni au fost identificate următoareale componente (figura 2.75):
E70: (frontiera cu Serbia) Moravița - Timișoara - Drobeta-Turnu Severin – Filiaşi - Craiova - Caracal - Alexandria - București – Giurgiu-Pod Giurgiu (frontiera cu Bulgaria;
E79: (frontiera cu Ungaria) Borș - Oradea – Deva – Petroșani –Tg. Jiu - Filiași- Craiova – Calafat (frontiera cu Bulgaria);
126
Figura 2.75. Reţeaua de drumuri europene – Regiunea Sud-Vest Oltenia.
E81: (frontiera cu Ucraina) Halmeu - Satu Mare - Cluj-Napoca – Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești – București;
E574: Craiova - Pitești - Braşov - Onești – Bacău;
E771: Drobeta-Turnu Severin – Porțile de Fier I – frontiera cu Serbia.
Traseele drumurilor europene descrise mai sus se suprapun peste traseele drumurilor naţionale conform datelor centralizate în tabelul 2.4.
127
Tabelul 2.4. Corespondenţa trasee drumuri europene şi naţionale în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Drum european
Drum naţional asociat
E70 DN 6: limita cu jud. Caraş Severin – Orşova- Drobeta-Turnu Severin – Filiaşi - Craiova – Caracal – limita cu jud. Teleorman
E79 DN 66: limita cu jud. Hunedoara - Tg. Jiu - Filiași DN 6: Filiaşi - Craiova DN56: Craiova - Calafat – frontiera cu Bulgaria
E 81 DN 7: limita cu jud. Sibiu – Brezoi – Râmnicu Vâlcea – limita cu jud. Argeş E574 DN 65: Craiova – limita cu jud. Argeş
E771 DN 6: Drobeta-Turnu Severin – Porţile de Fier DN 6A: Porţile de Fier - frontiera cu Serbia
Reţeaua majoră de transport rutier a Regiunii Sud-Vest Oltenia analizată în acest studiu este compusă din drumuri naţionale europene, drumuri naţionale (principale şi secundare) şi drumuri judeţene. Având importanţă locală, drumurile comunale nu au fost introduse în graful reţelei, fiind considerate numai în analizele globale. Astfel, lungimea reţelei rutiere din Regiunea Sud-Vest Oltenia totalizează 11.228 km (drumuri naţionale, drumuri judeţene şi drumuri comunale).
În funcţie de îmbrăcămintea suprafeţei de rulare, acestea sunt clasificate în următoarele categorii:
modernizate;
cu îmbrăcăminti uşoare;
pietruite;
de pământ.
Încadrarea în aceste categorii a drumurilor din compunerea reţelei rutiere în ansamblu, este prezentată în figura 2.76.
Din totalul celor 11.228 km de drum la nivel regional, 35 % sunt drumuri modernizate, 29 % drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare, 27 % drumuri pietruite şi 9 % drumuri de pământ. Proporţia drumurilor modernizate din judeţul Olt este cea mai redusă din regiune, de numai 26% din lungimea totală a reţelei din interiorul teritoriului judeţean.
128
Figura 2.76. Lungimea totală a reţelei de drumuri, pe categorii la nivel judeţean, 2013.
La nivel regional, densitatea reţelei de drumuri publice este de 0,38 km/km2, valorile specifice pentru fiecare judeţ variind între 0,33 km/km2 (judeţul Dolj) şi 0,42 km/km2 (judeţul Olt) – tabelul 2.5.
Tabelul 2.5. Densitatea reţelei de drumuri publice în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Judeţul Reţeaua de drumuri publice
Lungime [km] Densitate [km/km2]Dolj 2.435 0,38 Gorj 2.274 0,33 Mehedinţi 1.872 0,41 Olt 2.328 0,38 Valcea 2.319 0,42
Reţeaua de drumuri naţionale are o lungime de 2.178 km, distribuiţi în teritoriu conform reprezentării grafice din figura 2.77.
Această categorie de drumuri reprezintă 19% din lungimea totală a drumurilor publice regionale, având densitate de 0,07 km/km2. În talelul 2.6 sunt prezentate aceste caracteristici pentru fiecare judeţ.
129
Figura 2.77. Reţeaua de drumuri naţionale – Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Tabelul 2.6. Caracteristicile reţelei de drumuri naţionale în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Judeţul Reţeaua de drumuri naţionale
Lungime [km] Densitate [km/km2] Pondere în reţeaua de drumuri publice [%]
Dolj 473 0,06 19 Gorj 426 0,08 19 Mehedinţi 449 0,09 24 Olt 301 0,05 13 Valcea 529 0,09 23
130
Situaţia privind încadrarea drumurilor naţionale pe categorii din punct de vedere al îmbrăcăminţii rutiere la nivelul fiecărui judeţ din regiune sunt prezentate în figura 2.78. Din datele existente, rezultă ca în categoria drumurilor de interes naţional, există sectoare pietruite, însumând 89 km, care sunt localizate în judeţele Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea.
Figura 2.78. Lungimea reţelei de drumuri naţionale, pe categorii la nivel judeţean, 2013.
Reţeaua de drumuri judeţene înregistrează ponderea cea mai ridicată în reţeaua de drumuri publice, 41%. La nivel regional aceasta însumează 4.622 km, având o densitate medie de 0,16 km/km2 (tabelul 2.6).
Reprezentarea spaţială a reţelei de drumuri judeţene este realizată în figura 2.79. Peste 50% din totalul drumurilor judeţene au suprafaţa de rulare din îmbrăcăminţi rutiere uşoare, în această categorie de drumuri existând şi drumuri de pământ, a căror lungime însumează 114 km.
Analiza cantitativă a reţelei în funcţie de tipul suprafeţei de rulare, la nivelul fiecărui judeţ este realizată în figura 2.80, iar starea de viabilitate a drumurilor judeţene din regiune este prezentată în figura 2.81.
131
Figura 2.79. Reţeaua de drumuri judeţene şi naţionale – Regiunea Sud-Vest Oltenia.
132
Figura 2.80. Lungimea reţelei de drumuri judeţene, pe categorii la nivel judeţean, 2013.
Tabelul 2.7. Caracteristicile reţelei de drumuri judeţene în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Judeţul Reţeaua de drumuri judeţene
Lungime [km] Densitate [km/km2] Pondere in reţeaua de drumuri publice [%]
Dolj 1.096 0,15 45 Gorj 837 0,15 37 Mehedinţi 702 0,14 38 Olt 1.026 0,19 44 Valcea 961 0,17 41
Drumurile comunale reprezintă 39% din lungimea totală a reţelei de drumuri publice, însumând 4.428 km. În total, aproximativ 70% din aceste drumuri sunt pietruite sau de pământ (figura 2.81). Caracteristicile reţelei de drumuri comunale sunt prezentate în tabelul 2.8.
135
Figura 2.82. Lungimea reţelei de drumuri comunale, pe categorii la nivel judeţean, 2013.
Tabelul 2.8. Caracteristicile reţelei de drumuri comunale în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Judeţul Reţeaua de drumuri comunale
Lungime [km] Densitate [km/km2] Pondere in reţeaua de drumuri publice [%]
Dolj 866 0.12 36 Gorj 1.011 0.18 44 Mehedinţi 721 0.15 39 Olt 1.001 0.18 43 Valcea 829 0.14 36
Aşa cum se poate observa din figura 2.82, judeţele Dolj şi Olt sunt cele în care drumurile comunale de pământ depăşesc lungimi de 200 km. Judeţul Dolj este cel în care drumurile de interes judeţean sunt în proporţie de 33 % de pământ, la polul opus situându-se judeţul Mehedinţi, în care această categorie de drumuri reprezintă 12 % din total drumuri judeţene.
2.3.2. Reţeaua majoră de transport feroviar
Teritoriul Regiunii Sud-Vest Oltenia este străbătut de reţeaua europeană de transport feroviar TEN-T (centrală şi extinsă), aşa cum se poate observa din figura 2.83.
136
Figura 2.83. Reţeaua TEN-T feroviară pe teritoriul României7.
Coridoarele Rin – Dunăre şi Orient/Mediterana de Est se suprapun peste magistrala de cale ferată 900, Bucureşti – Roşiori Nord – Craiova – Filiaşi – Caransebeş – Timişoara Nord, respectiv peste linia 912, Craiova – Calafat (figura 2.84). Reţeaua extinsă include liniile 202, Filiaşi – Tg. Jiu - Petroşani şi 221, Tg. Jiu – Rovinari – Gura Motrului.
Conform documentaţiilor existente, rețeaua feroviară din România este structurată în infrastructură interoperabilă și neinteroperabilă8.
Infrastructura feroviară interoperabilă este cea care se poate conecta la infrastructura feroviară transeuropeană, fiind administrată în concordanță cu prevederile privind accesul liber al operatorilor feroviari și dezvoltată în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan European.
7 TEN-T network, Romania and Bulgaria, 2015, http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/maps_en.htm 8 http://www.cfr.ro/index.php/ct-menu-item-81/ct-menu-item-83
137
Figura 2.84. Coridoarele TEN-T Rin – Dunăre şi Orient/Mediterana de Est pe teritoriul României (sursa: Comisia Europeană).
Infrastructura feroviară neinteroperabilă este cea aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă, administrată și dezvoltată pe baza unor reglementări specifice interne. În funcție de caracteristicile tehnice ale liniilor și de viteza maximă admisă, secțiile de circulație sunt clasificate pe categorii care au influență în modul de tarifare.
În Regiunea Sud-Vest Oltenia secţiile neinteroperabile sunt9 (figura 2.85): Carbuneşti – Albeni; Amaradia – Bârseşti; Băbeni – Berbeşti – Alunu; Golenţi – Poiana Mare; Caracal – Corabia.
Reţeaua de cale ferată din Regiunea Sud-Vest Oltenia totalizează 988 km, din care 51 % este electrificată. Distribuţia pe judeţe a reţelei totale şi electrificate este prezentată în figura 2.86.
9 Documentul de Referinţă al Reţelei CFR, Anexa 8, Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA, Versiunea 5.3, 1 septembrie 2015
138
Figura 2.85. Reţeaua feroviară din Regiunea Sud-Vest Oltenia (sursa: CFR S.A.).
139
Distribuţia în funcţie de tipul de linie a reţelei de cale ferată (simplă sau dublă) pentru fiecare judeţ, la nivelul anului 2013, este prezentată în figura 2.87.
Figura 2.86. Lungimea totală a reţelei de cale ferată şi a celei electrificate, nivel judeţean, 2013.
Figura 2.87. Distribuţia tipului de linie a reţelei de cale ferată, nivel judeţean, 2013.
140
Conform datelor publicate de CFR S.A., la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia funcţionează 45 staţii (staţii şi halte de mişcare). Dintre acestea 14 sunt catalogate drept noduri de cale ferată (figura 2.85):
Magistrala 900: Caracal, Craiova, Filiaşi, Gura Motrului, Strehaia; Linia 901: Piatra Olt; Linia 912: Jiu Hm, Golenţi; Linia 914: Motru; Linia 201: Băbeni; Linia 202: Cărbuneşti, Tg. Jiu; Linia 221: Amaradia, Turceni.
Staţia Calafat, amplasată pe linia 912, este staţie de frontieră deschisă traficului de mărfuri şi călători.
Mai jos sunt specificate caracteristici tehnice ale reţelei feroviare din Regiunea Sud Vest Oltenia (tabelele 2.9 - 2.13), pe fiecare judeţ, structurate după criteriile:
tipul căii ferate (simplă sau dublă); modul de tracţiune (electrificată sau neelectrificată),
conform datelor puse furnizate de Sucursala Regională CF Craiova a CFR S.A.
Tabelul 2.9. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Dolj.
Linia Tip Sector de
cale ferată
Poziţia kilometrică
Lungime [km]
Puncte de secţionare
Poziţia kilometrică
Electrificată / Neelectrificată
100 magistrală Caracal - Craiova
169+500-207+900 38,400
Jianca 177+011
dublă electrificată
Leu 185+473 Malu Mare 198+173
Banu Maracine 203+976
Craiova 207+900=250+002
100 magistrală Craiova-lsalnita
250+002-262+149 12,147 Cernele 255+714 dublă electrificată Isalnita 262+149
100 magistrală Isalnita-
Filiasi
262+149-285+853 23,704
Cotofeni 269+787 dublă electrificată Racari 279+350
Filiasi 285+853
100 magistrală Filiasi-Gura
Motrului
285+853-290+650 4,797 dublă electrificată
116 magistrală Filiasi-Tintareni
0+500-3+000 2,500 simplă electrificată
101 principală Piatra Olt -Craiova
225+806-250+002 24,196
Robanesti 228+857
simplă neelectrificată
Toporasi 232+374 Pielesti 234+956 Circea 241+732
PI. Vulcanesti 246+432
Bordei 248+354 Craiova 250+002
113 secundară Craiova-Golenti
250+000-344+666 94,666
Bordei he 250+486
simplă neelectrificată
Jiu Nou hm 252+521 Podari 261+751 Canton 269+000
Salcuta hm 275+578 Dealu
Robului h 280+034
141
Linia Tip Sector de
cale ferată
Poziţia kilometrică
Lungime [km]
Puncte de secţionare
Poziţia kilometrică
Electrificată / Neelectrificată
Segarcea he 286+028 Segarcea 287+164 Cerat h 290+960
Portaresti 295+089 Urzica Mare 298+895
Afumati 305+101 Sillstea Crucii 309+698
Boureni 312+116 Bailesti 319+211
Horticola 325+030 Motatei 332+044 Maglavit 338+118 Golenti 344+666
113 secundară Golenti-Calafat
344+666-356+471 11,805 Cobuz 352+398 simplă neelectrificată Calafat 356+471
113 secundară Rac
Golenti - Pod Vidin
0+000-3+216
(0+000 = 351+225
L113)
3,216 simplă neelectrificată
114 secundară Banu M.-Jiu
0+000-001+134 1,134 simplă neelectrificată
115 secundară Golenti-Poiana Mare
345+007-352+128 7,121 Poiana
Mare 351+638 simplă neelectrificată
113A secundară Jiul-Jiul Halta
0+000-2+737 2,737 Jiu Vechi 2+619 simplă neelectrificată
Tabelul 2.10. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Gorj.
Linia Tip Sector de cale ferată
Poziţia kilometrică
Lungime [km]
Puncte de secţionare
Poziţia kilometrică
Electrificată / Neelectrificată
116 magistrală Filiasi-Copacioasa
3+000-56+792 53,792
Tintareni 5+774
simplă electrificată
Gilort 12+418,40 Turburea 19+019
Bibesti 26+375 Musculesti 30+967,60 Barbatesti 36+850,80 Jupinesti 41+320
Carbunesti 46+489,60 Pojogeni 51+095
Copacioasa 56+792
116 magistrală Copacioasa- L. Budieni
56+792-63+619 6,722 L. Budieni 63+514 simplă electrificată
116 magistrală L. Budieni-Tg. Jiu
63+514-70+287 7,018 Tg. Jiu 70+287 simplă electrificată
116 magistrală Tg. Jiu-Livezeni
70+287-111+500 41,213
Ecat. Teodoroiu 74+534
simplă electrificată
Paringu 80+421 Bumbesti 86+234
Valea Sadului 89+932
Meri 94+861 Lainici 101+232
Pietrele Albe 107+701 Strimbuta 113+446
143 principală Gura
Motrului- Turceni
0+500-1+500 1,000 simplă electrificată
143 principală
Gura Motrului-Turceni
0+500-15-900 15,400 Turceni 13+540 dublă electrificată
142
Linia Tip Sector de cale ferată
Poziţia kilometrică
Lungime [km]
Puncte de secţionare
Poziţia kilometrică
Electrificată / Neelectrificată
143 principală Turceni-Rogojelu
15+900-51+648 35,748
Plopsoru 29+010 dublă electrificată Rovinari 48+904
Rogojelu 51+648
143 principală Rogojelu-Tg. Jiu
51+648-70+287 18,639
Cirbesti 58+159 simplă electrificată Amaradia
Tg. Jiu
116A secundară Carbunesti-Albeni
0+000-10+450 10,450 Albeni 9+326 simplă electrificată
138 secundară Amaradia-Birsesti 0+600-8+800 8,200 Birsesti 8+500 simplă electrificată
140 secundară L. Budieni-Amaradia 0+000-0+832 0,832 simplă electrificată
144 secundară Turceni-Dragotesti
15+000-42+400 27,400 Borascu 22+966 simplă electrificată
Dragotesti 41+483 simplă electrificată
136 secundară Strehaia-Motru
20+710-27+750 7,040 Motru 27+750 simplă electrificată
136 secundară Motru-Motru Sud
27+750-31+126 3,376 simplă electrificată
136 secundară Tg-Jiu 0,530 simplă electrificată 136 secundară Tg-Jiu 1,523 simplă neelectrificată
Tabelul 2.11. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Olt.
Linia Tip Sector de cale ferată
Poziţia kilometrică
Lungime [km]
Puncte de secţionare
Poziţia kilometrică
Electrificată / Neelectrificată
100 magistrală Rosiori - Caracal
110+500-155+430 44,930
Mihaesti 117+404
dublă electrificată Radomiresti 125+700 Draganesti
Olt 137+401
Farcasele 147+650 Caracal 155+430
100 magistrală Caracal - Craiova
155+430-169+500 14,070
Grozavesti 168+458 dublă electrificată Limita 169+500
101 principală Costesti - Slatina
153+500-189+000 35,500
Corbu 155+596
simplă neelectrificată
Sinesti 161+607 Potcoava 167+664 Balteni 175+250 Recea 181+246 Slatina 189+000
101 principală Slatina - Piatra Olt
189+000-205+992 16,992
Milcov 194+279 simplă neelectrificată Slatioara 198+900
Piatra Olt 205+992
101 principală Piatra Olt -Craiova
205+992-225+806 19,814
Branet 214+800 simplă neelectrificată Bals 218+819
112 principală Piatra Olt - Caracal
205+992-238+448 32,456
Vladuleni 220+177 simplă neelectrificată Romula 230+943
Caracal 238+448
112A principală Caracal - Corabia
238+448-242+950 4,502
Caracal Gr. Tehnica 242+725 simplă neelectrificată Limita 242+950
203 principală Piatra Olt-Bujoreni
206+360-232+700 26,340
Arcesti 216+284 simplă neelectrificată Strejesti 227+905
112A secundară Caracal - Corabia
(Regiotrans)
242+950-282+223 39,279
Deveselu 245+725
simplă neelectrificată Frasinet 252+378
H.C. Visina 265+381 Corabia 279+875
Port Limita 282+229
143
Tabelul 2.12. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Mehedinţi.
Linia Tip Sector de cale ferată
Poziţia kilometrică
Lungime [km]
Puncte de secţionare
Poziţia kilometrică
Electrificată / Neelectrificată
100 magistrală Filiasi-Gura Motrului
290+650-292+505 1,855 Gura
Motrului 292+505 dublă electrificată
100 magistrală Gura
Motrului-Strehaia
292+505-310+000 17,495
Butoiesti 298+833 dublă electrificată Strehaia 310+000
100 magistrală Strehaia-Simian P.M.
310+000-310+500 0,500 dublă electrificată
100 magistrală Strehaia-Simian P.M.
310+500-353+146 42,646
Ciochiuta 317+896
simplă electrificată
Timna 324+908 Igiroasa 330+000 Prunisor 334+735
Gimita 340+890 Balota 344+600
Valea Alba 348+921 P.M.Simian 353+146
100 magistrală P.M.Simian-Severin Marf
353+146-355+944 2,798 dublă electrificată
100 magistrală Severin Marf.-Tr.Severin
355+944-363-764 7,820
Tr.Severin Marfuri
356+337 simplă electrificată
Tr. Severin Est
360+460 simplă electrificată
Tr. Severin 363+764 simplă electrificată
100 magistrală Tr. Severin-Orsova
363+764-384-500 20,736 Gura Vaii 372+209 simplă electrificată Vircirova 380+007
143 principală Gura
Motrului-Turceni
0+000-0+500 0,500 dublă electrificată
143 principală Gura
Motrului-Turceni R3
0+000-0+500 0,500 simplă electrificată
136 secundară Strehaia-Motru
0+485-20+710 20,225 Jirov 12+720 simplă electrificată
Tabelul 2.13. Caracteristicile reţelei de cale ferată din judeţul Vâlcea.
Linia Tip Sector de cale ferată
Poziţia kilometrică
Lungime [km]
Puncte de secţionare
Poziţia kilometrică
Electrificată / Neelectrificată
203 principală Piatra Olt-Bujoreni
232+700-297+657
64,957
Zlatarei 233+172
simplă neelectrificată
Dragasani 239+804 Zavideni 250+054 Fiscalia 257+039 Ionesti 263+392 Babeni 273+028 Govora 281+213 Riureni 286+816
Rm.Vâlcea 292+637 3,285 Bujoreni 297+657 dublă neelectrificată
203 principală Bujoreni-Cozia
297+657-320+674 23,017
Daesti 302+763 dublă neelectrificată Calimanesti 308+857
Cozia 320+674
203 principală Cozia-Podu Olt
320+674-353+700 33,026
Lotru 324+527 simplă neelectrificată Cornet 333+828
Ciineni 345+554
În tabelul 2.14 este prezentat modul de tracţiune pe fiecare linie / traseu de cale ferată din teritoriul de analiză.
144
Tabelul 2.14. Modul de tracţiune (sursa SR CF Craiova)
Nr. crt. Linia Traseul Modul de
tracţiune
1. 100 Ciolpani - Craiova - Filiasi - Strehaia - Drobeta Turau Severin - Orsova electrificat
2. 101 Golesti - Pitesti - Bradu de Sus - Costesti - Slatina - Piatra Olt - Bals - Craiova neelectrificat
3. 112 Piatra Olt - Caracal neelectrificat 4. 113 Craiova - Segarcea - Bailesti - Calafat neelectrificat 5. 116 Filiasi - Carbunesti - Tg. Jiu - Meri - Livezeni electrificat 6. 143 Filiasi - Turceni - Amaradia - Tg. Jiu electrificat 7. 144 Turceni - Dragotesti electrificat 8. 136 Strehaia - Motru electrificat 9. 138 Amaradia - Barsesti electrificat
10. 116A Carbunesti - Albeni electrificat 11. 203 Piatra Olt - Dragasani - Babeni - Rm. Valcea - Lotru - Podu Olt neelectrificat 12. 204 Babeni - Berbesti - Alunu neelectrificat 13. 112A Caracal - Corabia neelectrificat
Vitezele comerciale ale trenurilor de călători şi de marfă la nivel de secţie de circulaţie sunt prezentate în cele ce urmează (tabelele 2.15 - 2.16):
Tabelul 2.15. Viteze maxime de circulaţie la transportul de călători 2014-201510
FIR I (DUS) FIR II (INTORS) Staţia Viteza [km/h] Staţia Viteza [km/h]
VIDELE - ORŞOVA Videle Orşova
R1 Videle 100 Gura VSii 70 Ciolpani 120 Dr Tr Severin 100
Olteni 120 Dr Tr Sev Est 70 Roşiori Nord 80 DrTr Sev Mărfuri 100 Radomireşti 100 Post Macazuri 80
Fărcaşele 100 Balota 50 Caracal 100 Prunişor 80 Craiova 100 Strehaia 120
Filial 120 Filial 120 Strehaia 120 Craiova 120 Prunişor 120 Caracal 120*
Balota 80 Fărcaşele 120* Post Macazuri 50 Radomireşti 100
Dr Tr Sev Mărfuri 80 Roşiori Nord 120* Dr Tr Sev Est 100 Olteni 80 Dr Tr Severin 70 Ciolpani 80**
Gura Văii 100 R1 Videle 120 Orşova 70 Videle 100
FILIAŞI - LIVEZENI
10 Date furnizate de SR CF Craiova
145
FIR I (DUS) FIR II (INTORS) Staţia Viteza [km/h] Staţia Viteza [km/h] Filiasi Livezeni
Pojogeni 100 Valea Sadului 50 Copăcioasa 80 Lunca Budieni 80
Lunca Budieni 65 CopScioasa 65 Valea Sadului 80 Pojogeni 80
Livezeni 50 Filiaşi 100 FILIAŞI - TURCENI - TG. JIU
Filiaşi Tg. Jiu R1 120 Rovinari 80
Ram Filiaşi 40 Ram Filiaşi 100 Rovinari 100 R2 40
Tg. Jiu 80 Filial 120 CRAIOVA - CALAFAT
Craiova Calafat Podari 80 Ram. Golenţi 40
Segarcea 100 Golenti 100 Golenti 40 Segarcea 40
Ram. Golenţi 100 Podari 100 Calafat 40 Craiova 80
RAM. GOLENŢI - POD VIDIN Ram. Golenti Pod Vidin
Pod Vidin 160 Ram. Golenti 160 STREHAIA - MOTRU
Strehaia Motru Motru Est 80 Motru Est 30
Motru 30 Strehaia 80 CRAIOVA - GOLEŞTI
Craiova Goleşti Pieleşti 90 Piteşti 100
Balş 80 Bradu de Sus 80 Piatra Olt 100 Costeşti 100 Costeşti 80 Piatra Olt 80
Bradu de Sus 100 Balş 100 Piteşti 80 Pieleşti 80 Golenti 100 Craiova 90
PIATRA OLT - PODU OLT Piatra Olt Podu Olt Strejeşti 100 Tumu Roşu 70 Zlatarei 120 Caineni 50
Drăgăşani 100 Lotru 65 Rm Vâlcea 120 Cozia 50
Cozia 80 Rm Valcea 80 Lotru 50 Drăgăşani 120
Caineni 65 Zlatarei 100 Tumu Roşu 50 Strejeşti 120
Podu Olt 70 Piatra Olt 100 PIATRA OLT - CORABIA
Corabia Piatra Olt Caracal 60 Caracal 100
146
FIR I (DUS) FIR II (INTORS) Staţia Viteza [km/h] Staţia Viteza [km/h]
Piatra Olt 100 Corabia 60 BABENI - ALUNU
Alunu Băbeni Băbeni 30 Alunu 30
Tabelul 2.16. Viteze maxime de circulaţie la transportul de mărfuri 2014-201511
FIR I (DUS) FIR II (INTORS) Staţia Viteza [km/h] Staţia Viteza [km/h]
VIDELE - ORŞOVA Videle Orşova R1 Videle 60 Dr Tr Severin 60 Ciolpani 80 Dr Tr Sev Mărfuri 60 Olteni 80 Post Macazuri 60 Roşiori Nord 60 Balota 50 Radomireşti 60 Prunişor 60 F3rcaşele 60 Strehaia 80 Caracal 60 Filiaşi 80 Craiova 60 Craiova 80 Filiaşi 80 Caracal 70 Strehaia 80 FSrcaşele 70 Prunişor 80 Radomireşti 60 Balota 60 Roşiori Nord 70 Post Macazuri 45 Olteni 60 Dr Tr Sev Mărfuri 60 Ciolpani 60 Dr Tr Severin 60 R1 Videle 80 Orşova 60 Videle 60
FILIASI - LIVEZENI Filiaşi Livezeni BSrbşteşti 70 Valea Sadului 50 C3rbuneşti 70 Tg Jiu 60 Pojogeni 70 Pojogeni 60 Tg Jiu 60 Cărbuneşti 70 Valea Sadului 60 Bărbăteşti 70 Livezeni 50 Filiaşi 70
FILIASI - TURCENI - TG. JIU Filiaşi Tg. Jiu R1 80 Rovinari 60 Ram Filial 40 Ram Filiaşi 60 Rovinari 60 R2 40 Tg. Jiu 60 Filiaşi 80
CRAIOVA - CALAFAT Craiova Calafat Podari 60 Ram. Golenţi 40 Segarcea 60 Golenti 60 Moţăţei 30 Moţăţei 40 Golenţi 40 Segarcea 30
11 Date furnizate de SRCF Craiova
147
FIR I (DUS) FIR II (INTORS) Staţia Viteza [km/h] Staţia Viteza [km/h]
Ram. Golenţi 60 Podari 60 Calafat 40 Craiova 60
RAM. GOLENTI - POD VIDIN Ram. Golenţi Pod Vidin Pod Vidin 100 Ram. Golenţi 100
RAM. JIU-JIU Ram. Jiu Jiu Jiu 15 Ram. Jiu 15
BANU MĂRĂCINE - JIU Banu Mărăcine Jiu Jiu 30 Banu Mărăcine 30
STREHAIA - MOTRU Strehaia Motru Est Motru Est 60 Strehaia 60
CARBUNESTI - ALBENI Cărbuneşti Albeni Albeni 15 Cărbuneşti 15
AMARADIA - BÎRSEŞTI Amaradia Birseşti Birseşti 50 Amaradia 50
TURCENI - DRAGOTEŞTI Turceni Dragoteşti Dragoteşti 60 Turceni 60
CRAIOVA - GOLEŞTI Craiova Călineşti Balş 70 Goleşti 60 Piatra Olt 70 Piteşti 60 Costeşti 70 Bradu de Sus 70 Bradu de Sus 70 Costeşti 70 Piteşti 70 Piatra Olt 70 Goleşti 60 Balş 70 Călineşti 60 Craiova 70
PIATRA OLT - PODU OLT Piatra Olt Podu Olt Drăgăşani 80 Turnu Roşu 50 Băbeni 80 Caineni 50 Govora 80 Lotru 60 Râureni 80 Cozia 50 Rm Vâlcea 80 Rm Valcea 60 Cozia 60 Râureni 80 Lotru 50 Govora 80 Câineni 60 Bâbeni 80 Turnu Roşu 50 Drăgăşani 80 Podu Olt 50 Piatra Olt 80
PIATRA OLT - CORABIA Piatra Olt Corabia Caracal 60 Caracal 60 Corabia 60 Piatra Olt 60
BABENI - ALUNU
148
FIR I (DUS) FIR II (INTORS) Staţia Viteza [km/h] Staţia Viteza [km/h]
Babeni Alunu Alunu 30 Babeni 30
Staţiile de cale ferată funcţionale la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia sunt prezentate în tabelul 2.17.
Tabelul 2.17. Staţiile de cale ferată funcţionale12
Nr. crt. Judeţul Staţia (halta de mişcare) Grad staţie Subunităţi afiliate / afiliate staţiei
1.
Dolj
Craiova I PB 207+250 2. Cernele I HM Plaiu Vulcanesti
3. Isalnita I HM Cotofeni I HM Racari
4. Filiasi II HM Tintareni
HM Gilort
5. Jiu III HM Jiu
PB 253+653 PB 256+760
6. Podari III
HM Salcuta PB 260+796 PB 262+790 PB 263+469
7. Segarcea III HM Portaresti PB 286+044
8. Bailesti III HM Motatei HM Afumati PB 331+020
9. Calafat III HM Golenti PB 352+860
10. Jianca III HM Leu
HM Malu Mare HM Banu Maracine
11.
Olt
Caracal I HM Farcasele
HM Grozavesti HM Grupa Tehnica Caracal
12. Piatra Olt I PB 213+646 PB 211+800
13. Slatina II HM Milcov HM Slatioara
14. Draganesti Olt III HM Mihaesti HM Radomiresti
15. Bals III
HM Robanesti HM Pielesti PB 217+013 PB 223+030
16. Corbu IV HM Sinesti HM Hirsesti
17. Potcoava III HM Recea
12 Date furnizate de SR CF Craiova
149
Nr. crt. Judeţul Staţia (halta de mişcare) Grad staţie Subunităţi afiliate / afiliate staţiei
HM Balteni Olt
18. Vladuleni IV HM Romula PB 217+130 PB 223+270
19. Strejesti IV HM Arcesti PB 210+316
20. Corabia III PB 259+280 PB 277+297
21.
Vâlcea
Govora II PB 274+448 PB 275+725
22. Riureni II PB 284+857 PB 291+562
23. Babeni II
HM lonesti HM Fiscalia PB 255+025 PB 269+824 PB 270+417
24. Rm. Vâlcea II HM Bujoreni Vâlcea
25. Dragasani III HM Zlatarei HM Zavideni PB 236+158
26. Lotru III HM Daesti
HM Calimanesti HM Cozia
27. Caineni IV HM Cornet
HM Valea Marului PB 367+440
28. Berbesti I HM Popesti Vâlcea
HM Copaceni HM Alunu
29.
Gorj
Motru Est I HM Jirov
30. Turceni I HM Borascu I HM Dragotesti
31. Rogojelu I HM Rovinari 32. Tg. Jiu I -
33. Carbunesti II HM Pojogeni
HM Copacioasa HM Jupinesti
34. Ecaterina Teodoroiu II HM Bumbesti
HM Valea Sadului HM Paringu
35. Plopsoru II PB 35+080 PB 41+550
36. Musculesti III HM Turburea
HM Bibesti HM Barbatesti
37. Amaradia III HM Cirbesti HM Lunca Budieni
38. Meri III HM Lainici
HM Pietrele Albe HM Strimbuta
39. Albeni HM SC RC-CF TRANS
40. Birsesti HM SC RC-CF TRANS
150
Nr. crt. Judeţul Staţia (halta de mişcare) Grad staţie Subunităţi afiliate / afiliate staţiei
41.
Mehedinţi
Dr. Tr. Severin I
HM Gura Vaii HM Virciorova
PB 365+270 PB 365+977
42. Strehaia II HM Gura Motrului HM Butoiesti
43. Dr. Tr. Severin Marfuri II HM Dr. Tr. Severin Est
44. Timna III HM Ciochiuta HM Igiroasa HM Prunisor
45. Balota III HM Girnita HM Valea Alba
Legenda: HM - halta de mişcare PB - punct barieră PM - punct macaze
Statistica accidentelor produse în ultimii 5 ani, diferenţiate pe categorii de trenuri, atât pentru transportul de călători, cât şi pentru cel de mărfuri, este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.18. Statistica accidentelor de cale ferată produse în Regiunea Sud Vest Oltenia între anii 2010 - 2014.
Nr. crt. Anul Deraieri Loviri
autovehicule Loviri
persoane Incendii la
materialul rulant Total
1. 2010 0 0 9 8 0 17 2. 2011 1 4 8 22 0 35 3. 2012 1 2 5 18 0 26 4. 2013 0 2 4 17 2 25 5. 2014 0 1 8 18 0 27
TOTAL 2 9 34 83 2 130
2.3.3. Terminale de transport aerian
Regiunea Sud-Vest Oltenia este conectată la reţeaua internaţională de transport aerian prin Aeroportul Internaţional Craiova. Acesta este parte componentă a reţelei TEN-T extinsă (figura 2.88).
Aeroportul Internaţional Craiova este amplasat la 7 km de centrul oraşului Craiova, fiind interconectat cu reţeaua de transport rutier prin drumul naţional DN 65, Craiova – Piteşti (figura 2.89). Infrastructura aeroportuară permite operarea serviciului aerian de mărfă şi pasageri.
151
Figura 2.88. Reţeaua TEN-T – aeroporturi pe teritoriul României13.
Caracteristicile tehnice ale Aeroportului Craiova sunt următoarele14:
Pentru tehnica aeroportuară: - pistă din beton având capacitate portantă de 29 R/A/W/T, cu dimensiunea de 2500 x 45 m; - mijloace de navigaţie aeriană: (i) ILS Cat I, D/VOR DM; (ii) sistem de aterizare instrumental de categoria I; (iii) iluminarea pistei este LIL şi sistemele luminoase de apropiere sunt HIL CAT I, 420 m pe directia de aterizare 09 si 720 m pe directia de aterizare 27 (din anul 2014, sistemul de iluminare este CAT II, cu lumini de ax HIL, iar ILS este upgradat pentru CAT II);
- birou vamal şi de frontieră cu capacitatea maximă de procesare de 500 de pasageri pe oră.
13 TEN-T network, Romania and Bulgaria, 2015, http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/maps_en.htm 14 conform R.A. "Aeroportul Craiova"
152
Figura 2.89. Aeroportul Internaţional Craiova (sursa: Openstreetmap).
Pentru activităţile de handling: - capacitate maximă de îmbarcare şi debarcare a pasagerilor şi bagajelor: 400 pasageri / oră; - echipament pentru asistenţă de handling: GPU 115 V şi 28,5 V, GPU 115 V şi 28,5 V cu agregat de pornire a motoarelor cu aer sub presiune, 4 scari de pasageri autopropulsate, 1 climatizor aeronave, 1 scară mecanica, 1 bandă de bagaje, 1 vidanja, 1 tractor cu remorca, 3 microbuze pentru transport echipaje/pasageri, 3 electrocare cu 6 remorci, 2 ambulante, push-back cu furca pentru aeronave tip Airbus şi Boeing; - certificat pentru operatiuni de degivrare / antigivrare, dispunând de 2 echipamente degivrare cu fluid tipul I - II; - servicii de stingere a incendiilor CAT6 şi CAT7; - alte servicii: medicale, handling, transport spre şi dinspre oraş, rezervare la hotel, contacte cu operatorii din zonă, servicii de asigurări medicale.
Pentru securitatea aeroportuară: - sistemul de securitate este conform regulilor ICAO; - există 6 dispozitive RAPISCAN X-Ray; - există două fluxuri separate de pasageri şi bagaje (pentru plecări şi sosiri) cu capacitatea de procesare de 500 pasageri/oră.
153
2.3.4. Terminale de transport naval
Regiunea Sud-Vest Oltenia, amplasată în zona de sud a ţării, pe malul stâng al fluviului Dunărea este delimitătă la sud de cursul fluviului pe o lungime de aproximativ 385 km (judeţele Mehedinţi, Dolj şi Olt). Modul de transport naval în regiune este reprezentat de segmentul căii navigabile a Dunării din partea de sud a regiunii, împreună cu porturile fluviale distribuite de-a lungul acestui sector navigabil de 385 km (figura 2.90).
Orşova, în judeţul Mehedinţi; Drobeta Turnu Severin, în judeţul Mehedinţi; Cetate, în judeţul Dolj; Calafat, în judeţul Dolj; Bechet, în judeţul Dolj; Corabia în judeţul Olt;
Figura 2.90. Porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia (sursa: Comisia Europeană).
Caracteristicile tehnice ale acestor terminale de transport naval situate în Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt prezentate în cele ce urmează15:
15 Conform CN Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. Giurgiu
154
2.3.4.1. Portul Orşova
Portul Orşova este situat la km 955, în zona amonte a lacului de acumulare - Complexul Hidroenergetic şi de Navigaţie "Porţile de Fier I” (figura 2.91). Rada portuară are deschidere între km 953 şi km 957. Portul dispune de cheiuri pereate cu o lungime de 100 m şi de cheiuri verticale cu o lungime de 500 m. Pe lângă infrastructura pentru transportul de marfă, portul dispune de un terminal de pasageri modern cu gara fluviala la standarde europene. Conexiunea cu reţeaua rutieră este realizată prin drumurile naţionale DN 6 şi DN 57.
Caracteristicile tehnice ale acestui port sunt prezentate în cele ce urmează15.
Figura 2.91. Schema portului Orşova (adaptare după: http://www.apdf.ro/orsova.html).
Conectivitate cu alte moduri de transport: - este legat la reteaua nationala rutiera, feroviara şi navala, fiind situat pe
coridorul de transport pan - european Nr. VII - Fluviul Dunărea şi coridorul IV ramura sud;
- fluviul Dunărea asigură portului Orşova legaturi fluviale cu ţările riverane Dunarii din Europa de Est şi Centrală;
- prin Canalul Rhin - Main - Dunare asigură legături fluviale cu ţările din VestuI Europei, cu ieşire la Marea Nordului prin Portul Rotterdam;
- asigură legătură directă pe apa între Marea Neagră, prin portul Maritim Constanta, şi Marea Nordului prin Portul Rotterdam;
155
- conectivitate cu DN 57 Orşova - Moraviţa şi E70 (DN 6) Bucureşti - Timisoara pe sectorul Drobeta Turnu Severin - Caransebeş;
- legătură feroviară prin linii de rebrusment din statia de cale ferată a oraşului Orşova şi în continuare la magistrala 900 Bucureşti - Caransebeş - Timişoara;
a fost reconstruit în zona golfului Cerna, în urmă cu peste 25 ani, ca urmare a realizarii lacului de acumulare şi a Complexului Hidrotehnic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I;
portul este situat pe malul opus oraşului reconstruit Orşova, la aproximativ 7 km distanţa de acestea, în golful Cerna, aval de vărsarea râului Cerna;
se învecinează spre Dunare cu Şantierul Naval Orşova, iar spre uscat cu drumul DN 6 şi cu magistrala de cale ferată Bucureşti - Caransebeş - Timişoara, inclusiv staţia tehnică Orşova;
fronturi de acostare: - 500 metri cheu vertical monolit de greutate pentru danele de marfuri, aflat în
acest moment în stadiu de reabilitate; - 200 metri cheu pereat pentru danele de pasageri, racordate cu protecţia de
mal, din zona actualei staţii; terminal de pasageri modern, inaugurat recent; rada şi portul, fiind situate în golful natural Orşova, vor putea permite
navigaţia, formarea - desfacerea convoaielor de barje fluviale de 4 - 6 unităţi; în acest sens, în port pot accede şi barjele tip Europa 2B, care se preconizează a fi încadrate cu ciment;
cheul vertical, dispune de căi de rulare pentru 2 macarale portic de 5 tf x 32 m şi 4 macarale de 16 tf x 32 m;
limitrof portului se afla Şantierul naval care are ca obiect de activitate reparaţii şi construcţii de nave fluviale (barje, dragi, etc) de până la 3.000 tone.
2.3.4.2. Portul Drobeta Turnu Severin
Portul Drobeta Turnu Severin este amplasat la km 931 - 933, în lacul de acumulare - Complexul Hidroenergetic şi de Navigaţie "Porţile de Fier II" (figura 2.92). Rada portuară este între km 927 şi km 934. Capacitatea de trafic este de 725.000 t/an, permiţând acostarea barjelor de până la 3.000 t. Accesul la cheu se realizează direct din şenalul navigabil. Fronturile de acostare prezintă următoarele caracteristici:
- 300 m cheuri verticale aferente danelor comerciale; - 420 m cheuri pereate pentru danele de aşteptare; - 365 m cheuri pereate pentru dane iernatic; - la 300 m amonte de portul comercial se află dana de operare la siloz cu
lungime de 100 m din care 65 m cheu vertical şi 35 m cheu pereat;
Portul este conectat la reţeaua feroviată (magistrala 900 în staţia Drobeta Turnu Severin) şi la reţeaua rutieră (DN6).
156
Caracteristicile tehnice ale acestui port sunt prezentate sintetic mai jos15.
Figura 2.92. Schema portului Drobeta-Turnu Severin (adaptare după:
http://www.apdf.ro/drobeta_turnu-severin.html).
este amplasat pe malul stâng al Dunării între km fluvial 927 - 934, judeţul Mehedinţi. Coordonate geografice: 22°33' longitudine estică şi 44°38' latitudine nordică;
complexul Portuar Drobeta Turnu Severin este situat pe malul stâng al Dunării, între km 931-933, în imediata vecinătate a oraşului;
recent a fost realizat un port comercial nou spre amonte, între km 932 - 933, specializat în operarea navelor şi marfurilor generale, laminate, minereuri, cereale, etc., portul vechi rămânând destinat danelor pereate pentru pasageri;
în zona amonte a portului se afla rampele de piese agabaritice, în prezent neutilizate;
suprafaţa totală a incintei portuare: 139.442 m2 (incluzând porturile nou şi vechi, precum şi rampa);
Conectivitate cu alte moduri de transport: - legatură cu reţelele naţionale rutieră, feroviară, navală, fiind situat pe
coridorul de transport Pan-European Nr. VII, Fluviul Dunărea; - acces rutier la reţeaua stradală a oraşului cu legături la DN6, DN 56, DN 56A şi
DN 67; - acces feroviar racordat la staţia de cale ferată a oraşului şi în continuare la
magistrala 900 Bucureşti - Caransebeş -Timişoara.
Situatia actuală a Portului Comercial (Port Nou) este prezentată mai jos: amplasament: malul stâng al Dunării între km fluvial 932 - 933; port de tip fluvial; permite acostarea barjelor cu capacităti de până la 3.000 tone;
157
accesul la cheu se realizează direct din lac, respectiv din şenalul navigabil. adâncimea de acostare: - 4,5 metri faţă de nivelul minim din lac; lungimea frontului de acostare:
- 230 metri cheuri verticale aferenţi danelor comerciale; - 70 metri cheuri verticale aferenţi terminalului petrolier;
Utilaje de cheu: - -1 macara portic 5 tf x 32 m; - 2 macarale de cheu 16 tf x 32 m.
Suprafaţa totală a incintei portuare: 72.662 m2. Conectivitate cu alte moduri de transport:
- acces rutier la DN6, DN 56, DN 56A si DN 67 prin reţeaua stradală a oraşului; - acces feroviar prin linii de rebrusment racordate la staţia de cale ferată a
oraşului şi în continuare la magistrala 900 Bucureşti - Caransebeş -Timişoara; - apărător muchie de coronament care prezintă deteriorări.
Situaţia actuală a Portului de Pasageri (Port Vechi) este următoarea: amplasamentul: malul stâng al Dunării între km fluvial 931; port de tip fluvial; accesul la cheu se realizează direct din lac, respectiv din şenalul navigabil. adâncimea de acostare: - 4,5 metri faţă de nivelul minim din lac; lungimea frontului de acostare:
- 500 metri cheuri pereate destinate acostării navelor de pasageri; - 200 metri cheuri pereate destinate danelor de buncheraj;
suprafaţă totală incintă portuară: 45.935 m2.
2.3.4.3. Portul Cetate
Portul Cetate este localizat la km 811, are rada portuară de la km 810 până la km 813. Acesta dispune de cheiuri pereate din piatră brută zidită pe o lungime de 1.000 m. Este conectat la reţeaua rutieră prin DN 56A.
2.3.4.4. Portul Calafat
Portul Calafat este amplasat la km 794-795 (figura 2.93), având rada portuară de la km 793 la km 796. Are capacitate de trafic de 270.000 t/an, permiţând acostarea barjelor de până la maxim 2.000 t. Accesul pe apa este asigurat direct din şenalul navigabil al Dunarii, adâncimea de acostare fiind de 3 m.
158
Figura 2.93. Schema portului Calafat (adaptare după: http://www.apdf.ro/calafat.html).
Caracteristicile tehnice ale Portului Calafat sunt prezentate sintetic mai jos15.
amplasament: malul stâng al Dunării la km 795, jud. Dolj. Oraşul Calafat este situat în extremitatea Sud-Vest a judeţului Dolj, pe malul stâng al Dunării la 22°56'40" longitudine estică şi 43°56’14" latitudine nordică - km 795;
front de acostare: cca. 900 metri, având cote la coronament variabile; capacităţi (din amonte spre aval):
- dana RO-RO, pentru îmbarcări - debarcări de mijloace auto de orice fel, care traversează Dunărea în şi dinspre Bulgaria (portul Vidin km 790+300): 100 metri;
- dane de acostare la ponton a navelor de poliţie, capitănie, precum şi a celor de pasageri în micul trafic (în dreptul acestor dane se află cladirile vămii, poliţiei de frontieră şi TN, administraţiei portului, capităniei, gara fluvială, etc.;
- dana operativă de mărfuri, avand cheu mixt echipat cu două macarale portic de 5 tf - 32 metri -100 metri;
- front neoperativ de aproximativ 300 metri, la care platforma portuară (cca. 11.000 m2) este ocupată de triajul de cale ferată al portului, legat de triajul de cale ferată al staţiei oraşului Calafat;
- extremitatea aval a portului este ocupată de terminalul (vechi şi nou) al ferry-boatului Calafat - Vidin, în prezent acesta fiind nefuncţional.
adâncimea la cheu: aproximativ -2,50 metri (uneori chiar mai puţin din cauza nedragării depunerilor din zonă).
facilităţile actuale: - capacitatea maximă a navelor operate: 1.500 - 2.000 tone. - capacitatea de trafic anuală posibilă: 270.000 tone/an; - trecerea auto cu bacuri româneşti şi bulgareşti; - mic trafic trans-frontalier de pasageri; - servicii poştale şi telefonice; - serviciu sanitar; - aprovizionare cu apă potabilă a navelor;
159
- serviciu de măsurători zilnice hidrometrice a cotelor apelor Dunarii; - loc de iernatic, în aval, la km 788+500 “Schela Veche"; - autorităţi portuare; - capitania portului; - vamă; - poliţia de frontieră.
Conectivitate cu alte moduri de transport: - racordat la reţeaua de transport feroviar (linia 912, staţia Calafat); - racordat la reţeaua de transport rutier (DN 56, DN 55A, DN 56D).
2.3.4.5. Portul Bechet
Portul Bechet este localizat la km 679, are rada portuară de la km 810 până la km 813 (figura 2.94). Portul dispune de cheiuri pereate pe lungime de 600 m, de rampă de acostare a navelor fluviale de tip RO-RO şi de o platformă de îmbarcare a pieselor agabaritice. Este conectat la reţeaua rutieră prin DN 55.
Figura 2.94. Schema portului Bechet
(adaptare după: http://www.apdf.ro/drobeta_turnu-severin.html)
Caracteristici tehnice ale Portului Bechet15:
port de tip fluvial; permite acostarea barjelor de pana la maxim 2.000 tone; convoaiele pot naviga în conformitate cu recomandările Comisiei Dunării pe
sectorul amonte de Călăraşi; accesul pe apă este asigurat direct din şenalul navigabil al Dunării; adâncimea de acostare: -3,00 m; infrastructure portuară:
160
- 600 metri cheu amenajat cu pereu din piatră brută destinat operaţiunilor de încărcare - descărcare mărfuri;
- aproximativ 30 metri cheu vertical din piloţi prefabricaţi din beton armat joantivi, solidarizati la partea superioară cu o grindă de beton armat pentru încărcare/descărcare piese grele si agabaritice;
- rampa RO - RO în extremitatea aval; - clădiri de exploatare, reţele de utilităţi şi facilităţi deservire la punctul de
trecere a frontierei: clădiri pentru vamă, poliţie sanitară şi dispensar, copertine, parcări pentru autoturisme şi autocamioane;
suprafaţa portuară concesionata de Ministerul Transporturilor catre CN APDF SA Giurgiu: 76.287 m2, din care construita: 3.150 m2;
capacitatea de trafic de mărfuri a portului: 100.000 tone/an, utilizându-se macarale plutitoare închiriate din porturi învecinate;
facilităţi: alimentarea cu energie electrică, apă şi canalizare; Conectivitatea cu alte moduri de transport:
- acces rutier la reţeaua locală şi în continuare legături la DN 54A DN 55 şi DN 55A;
- portul nu dispune de conexiune cu modul feroviar.
2.3.4.6. Portul Corabia
Portul Corabia este amplasat la km 629 - 630, rada portuara întinzându-se de la km 627,6 până la km 633 (figura 2.95). Portul dispune de cheiuri pereate pe o lungime de 1.400 m care deservesc silozuri de cereale.
Figura 2.95. Schema portului Corabia (adaptare după: http://www.apdf.ro/corabia.html).
161
Caracteristicile tehnice ale Portului Corabia sunt evidenţiate mai jos15:
amplasament: malul stâng al Dunării în zona km 629 - 630; 10 dane de acostare /operare, având un front total de acostare în lungime de
1.260 m; port de tip fluvial, permiţând acostarea barjelor de până la maxim 1.500 tone; accesul pe apă este asigurat direct din şenalul navigabil al Dunării; adâncimea de acostare: - 3,00 m; dispune de următoarele fronturi de acostare amenajate cu pereu:
- 1110 metri front operativ - mărfuri generale şi în vrac; - 150 metri dana cereale;
suprafaţa incintei portuare: 22,80 hectare, din care construita 3.540 m2; capacitatea silozului: 8.000 tone; încarcarea/descărcarea mărfurilor în vrac se realizează cu macarale
plutitoare; capacitate de trafic: 250.000 tone/an; facilităţi de alimentare cu energie electrică, apă şi canalizare; cai de comunicaţii:
- două accese rutiere nebetonate cu oraşul Corabia (unul în amonte, de circa 900 metri lungime şi un al doilea drum în zona centrală a portului, zona sediului Capitaniei actuate), racordate la reţeaua locala DJ 543, DJ 544A şi în continuare legături la DN 54A şi DN 54;
- legatura feroviară prin linii de rebrusment din reţeaua zonală (linia 910). tipuri de mărfurile operate:
- mărfuri în vrac; - cereale.
Incinta portuară se întinde de la coronamentul cheurilor existente la malul Dunării şi până la limita falezei înalte a oraşului, având o lăţime medie de circa 150 - 200 metri, exceptând zona centrală, care are o lăţime de aproximativ 100 metri. Exploatarea portuară se realizează cu utilaje mobile sau macarate plutitoare utilaje de platformă, benzi transportoare şi cu pontoane cu paserele şi instalaţii fixe proprii ale portului, dotate cu estacadă cu benzi pentru silozul de cereale.
Dintre toate acestea, numai porturile Drobeta Turnu Severin şi Calafat sunt incluse în reţeaua TEN-T centrală (figura 2.96).
162
Figura 2.96. Reţeaua TEN-T – porturi pe teritoriul României16.
2.4. Transportul public
2.4.1. Transportul public de călători pe modul rutier
La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia transportul de călători pe modul rutier este deservit de transportul public interjudeţean, transportul judeţean prin curse regulate şi transportul public local, la nivelul zonelor urbane.
Conform programului de transport publicat de Autoritatea Rutietă Română, pe teritoriul Regiunii Sud–Vest Oltenia îşi au originea sau destinaţia 191 trasee de transport public interjudetean, pe care zilnic funcţionează 478 curse.
16 TEN-T network, Romania and Bulgaria, 2015, http://ec.europa.eu/transport/themes/infrastructure/ten-t-guidelines/maps_en.htm
163
Polul principal de transport regional este judeţul Dolj în care, în zilele lucrătoare îşi au originea şi destinaţia 132 curse interjudeţene.
Autoritatea Rutieră Română a autorizat 23 de autogări care să deservească transportul interjudeţean de persoane. Informaţii referitoare la aacestea sunt menţionate în tabelul 2.19.
Tabel 2.19. Transportul public judeţean în Regiunea Sud-Vest Oltenia
Judeţul Localitatea Denumire
Dolj Calafat Falcon Trans S. R. L.
Dolj Craiova Pelendava S.A.
Dolj Craiova Asociatia carausilor si operatorilor
Dolj Craiova A.C.O.T.P. Dolj
Gorj Târgu Jiu Livdandor Impex S. R. L.
Gorj Târgu Jiu Luzan Com S. R. L.
Gorj Târgu Jiu Expres Transport S.A.
Mehedinţi Drobeta Turnu Severin Transport Public Urban Drobeta S.A.
Mehedinţi Orşova Real Construct Management S. R. L.
Olt Caracal Metal Lemn Chimie Coop. Mestesl
Olt Corabia Eba-Fag
Olt Corabia Sucidava
Olt Slatina Transbuz
Olt Slatina Coveanu S. R. L.
Vâlcea Drăgăşani Crom Transbuz S. R. L.
Vâlcea Drăgăşani Gril Impex S. R. L.
Vâlcea Drăgăşani Cristi Crina Camelia S. R. L.
Vâlcea Horezu Siva Trans S. R. L.
Vâlcea Horezu Transmontana S.A.
Vâlcea Râmnicu Vâlcea Dacos S. R. L.
Vâlcea Râmnicu Vâlcea Lex-Im-Pol S. R. L.
Vâlcea Râmnicu Vâlcea Obada Trans S. R. L.
Vâlcea Râmnicu Vâlcea Antares Transport S.A.
Volumele de pasageri înregistrate în anul 2014 în transportul rutier interurban şi internaţional, a căror origine sau destinaţie a fost amplasată în Regiunea Sud – Vest Oltenia sunt centalizate în tabelul 2.20.
164
Tabel 2.20. Date referitoare la transportul rutier interurban şi internaţional de pasageri, 2014.
Tipul transportului Mii pasageri Mii pasageri-km
Servicii regulate 14.363,2 1.118.946
Servicii regulate speciale 9.372 273.054,5
Servicii ocazionale 278,2 93.701,2
Transport in cont propriu 406,3 13.188,4
Total 24.419,7 1.498.890
La nivel judeţean transportul de persoane este gestionat de consiliile judeţene. Numărul de trasee şi numărul de curse asociate pentru fiecare judeţ din Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt centralizate în tabelul 2.21, pe baza datelor existente în programele de transport judeţean de persoane prin servicii regulate ale celor 5 judeţe componente.
Hărţile tuturor traseelor de transport public judeţean prin servicii regulate, pentru fiecare judeţ, sunt prezentate în figurile 2.97 - 2.101.
Tabel 2.21. Transportul public judeţean în Regiunea Sud Vest Oltenia.
Judeţul Număr trasee Număr curse/ zi Lungime trasee [km]
Dolj 104 670 5.458 Gorj 103 610 3.906 Mehedinţi 100 297 4.915 Olt 108 506 4.041 Vâlcea 117 718 5.076
În ceea ce priveşte transportul public local, în oraşele reşedinţa de judeţ funcţionează astfel de serviciu. Datele privind volumele de călători pe moduri de transport înregistrate în anul 2014 sunt prezentate în tabelul 2.22 (conform INS, 2015).
Tabel 2.22. Transportul public local de pasageri, 2014
Judetul Mijlocul de transport Mii pasageri Mii pasageri-km Dolj Autobuze si microbuze 57.901,8 393.243,4
Gorj Autobuze si microbuze 2.460 22.140 Troleibuze 492 11.900
Mehedinţi Autobuze si microbuze 576 1.899.4 Olt Autobuze si microbuze 1.423 5.026 Vâlcea Autobuze si microbuze 3.956 37.998
Total 66.808,8 472.206,8
16
5
Fi
gura
2.9
7. T
rase
ele
de tr
ansp
ort p
ublic
jude
ţean
pri
n se
rvic
ii re
gula
te -
Jude
ţul D
olj.
16
6
Figu
ra 2
.98.
Tra
seel
e de
tran
spor
t pub
lic ju
deţe
an p
rin
serv
icii
regu
late
- Ju
deţu
l Gor
j.
16
7
Fi
gura
2.9
9. T
rase
ele
de tr
ansp
ort p
ublic
jude
ţean
pri
n se
rvic
ii re
gula
te -
Jude
ţul M
ehed
inţi.
16
8
Fi
gura
2.1
00. T
rase
ele
de tr
ansp
ort p
ublic
jude
ţean
pri
n se
rvic
ii re
gula
te -
Jude
ţul O
lt.
16
9
Fi
gura
2.1
01. T
rase
ele
de tr
ansp
ort p
ublic
jude
ţean
pri
n se
rvic
ii re
gula
te -
Jude
ţul V
âlce
a.
170
2.4.2. Transportul public de călători pe modul feroviar
În prezent, în Regiunea Sud-Vest Oltenia, transportul feroviar de călători este asigurat de trenuri de rang regio şi interregio operate de societatea naţională CFR Călători şi de un operator privat.
Numărul de trenuri ale operate de CFR Călători (plecări / sosiri) care deservesc staţiile amplasate în oraşele reşedintă de judeţ sunt specificate în tabelul de mai jos.
Tabel 2.23. Oferta de transport feroviar – CFR Călători (date preluate din [39]).
Judet Statia
Plecari [număr trenuri]
Sosiri [număr trenuri] Legaturi directe cu
statiile Regio Inter-regio Regio Inter-
regio
Dolj Craiova 18 36 21 35
Arad, Bucuresti Basarab, Bucuresti Nord, Calafat, Caracal, Cluj Napoca, Curtici, Deva, Drobeta Turnu Severin, Golenti, Petrosani, Piatra Olt, Rosiori Nord, Sibiu, Timisoara Nord, Tirgu Jiu
Gorj Tg. Jiu 13 10 14 11
Arad, Bucuresti Nord, Caracal, Cluj Napoca, Craiova, Deva, Filiasi, Petrosani, Sibiu, Timisoara Nord, Turceni
Mehedinti
Drobeta Turnu
Severin 2 13 2 14
Bucuresti Nord, Craiova, Curtici, Golenti, Timisoara Nord
Olt Slatina 11 9 13 10 Bucuresti Nord, Caracal, Craiova, Piatra Olt, Pitesti, Potcoava, Sibiu
Valcea Rm Vâlcea 11 13 14 12
Babeni, Bucuresti Nord, Calimanesti, Caracal, Cluj Napoca, Craiova, Lotru, Pausa, Petrosani, Piatra Olt, Podu Olt, Sibiu
Aşa cum se poate observa, oraşul Craiova deţine oferta de transport feroviar cea mai cuprinzătoare, în decursul unei zile lucrătoare în staţia Craiova operând peste 50 de trenuri ale căror origini sau destinaţii sunt staţiile: Arad, Bucureşti Basarab, Bucureşti Nord, Calafat, Caracal, Cluj Napoca, Curtici, Deva, Drobeta Turnu Severin, Golenţi, Petroşani, Piatra Olt, Roşiori Nord, Sibiu, Timişoara Nord, Târgu Jiu.
În plus, în sezonul estival fiecare dintre staţiile analizate este punct de oprire pentru trenuri a căror staţie de origine sau destinaţie este staţia Mangalia.
171
Operatorul privat deserveşte regiunea Regiunea Suv-Vest Oltenia cu două perechi de trenuri / zi, care circulă pe relaţia Craiova – Filiaşi – Strehaia – Motru.
2.4.3. Transportul public de călători pe modul aerian
Aeroportul Internaţional Craiova deserveşte Regiunea Sud – Vest Oltenia, operând curse de linie către aeroporturi din Marea Britanie, Italia şi Spania (figura 2.102) şi curse charter către aeroporturi din Grecia şi Turcia.
Figura 2.102. Curse de linie cu origine/ destinaţie Aeroportul Internaţional Craiova (Sursa: http://www.aeroportcraiova.ro/).
În total, în anul 2014, 138.886 de pasageri au utilizat transportul aerian având ca origine sau destinaţie Aeroportul Internaţional Craiova. Distribuţia lunară a numărului de pasageri îmbarcaţi şi debarcaţi este reprezentată în figura 2.103. Vârful de trafic a fost înregisterat în luna august, 22.771 de persoane, reprezentând o creştere de 450 % faţă de luna ianuarie a aceluiaşi an. După această valoare maximă, volumele de pasageri au urmat o tendinţă descrescătoare, ajungând în lunile noiembrie şi decembrie la 15.000.
172
0
5000
10000
15000
20000
25000
Num
ar p
asag
eri
Luna
Pasageri imbarcati Pasageri debarcati
Figura 2.103. Volume de trafic de pasageri, modul aerian, 2014.
Aceste volume de pasageri au fost operate de 3.506 aeronave, variaţia lunară a mişcărilor de aeronave fiind reprezentată grafic în figura 2.104.
0
100
200
300
400
500
600
Num
ar ae
rona
ve
Luna
Figura 2.104. Mişcările de aeronave, 2014.
173
2.4.4. Transportul public de călători pe modul naval
Dintre cele şase porturi Dunărene amplasate pe teritoriul Regiunii Sud – Vest Oltenia, trei sunt dotate cu facilităţi pentru transportul de pasageri, respectiv: Calafat, Orşova şi Drobeta Turnu Severin.
În anul 2014, portul Calafat nu a fost utilizat pentru transporul de pasageri. Prin porturile Orşova şi Drobeta Turnu Severin au tranzitat 2.329 motonave, iar numărul pasagerilor care au acostat în aceste porturi a fost de 22 (tabelul 2.24).
Tabel 2.24. Trafic de pasageri – porturi Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Port Număr motonave Număr pasageri
Orşova 210 3 Drobeta Turnu Severin 2.119 19
Total 2.329 22
2.5. Transportul de marfă
2.5.1. Transportul de mărfuri pe modul rutier
În urma analizei şi prelucrării datelor disponibile în publicaţiile electronice ale INS 2014, au fost identificate fluxurile de mărfuri transportate pe modul rutier la nivel intra şi interregional (tabelul 2.25).
Tabelul 2.25. Transportul rutier naţional de mărfuri, intra şi interregional, 2014 [mii tone] Regiunea de descărcare /încărcare
Nord - Vest Centru Nord - Est Sud - Est Sud-
Muntenia Bucuresti - Ilfov
Sud - Vest Oltenia Vest Total
Nord - Vest 18.202 1.300 304 166 228 429 104 377 21.110
Centru 942 24.335 471 268 509 448 201 856 28.030
Nord - Est 207 354 17.386 758 215 413 35 56 19.424
Sud - Est 154 260 857 14.830 1.225 934 195 107 18.562 Sud Muntenia 333 492 480 1.667 17.372 2.720 571 291 23.926
Bucuresti - Ilfov 602 400 666 1.267 1.969 10.608 352 264 16.128
Sud - Vest Oltenia 172 242 36 263 681 209 11.296 443 13.342
Vest 655 625 55 115 234 260 312 22.476 24.732
Total 21.267 28.008 20.255 19.334 22.433 16.021 13.066 24.870 165.254
174
Regiunea Sud – Vest Oltenia reprezintă zona de origine / destinaţie pentru 14 % din totalul mărfurilor transportate pe modul rutier la nivel naţional (figura 2.105).
13%
17%
12%
11%
14%
10%
8%
15%
Nord - Vest
Centru
Nord - Est
Sud - Est
Sud Muntenia
Bucuresti - Ilfov
Sud - Vest Oltenia
Vest
Figura 2.105. Ponderea mărfurilor transportate din/ în Regiunea Sud-Vest Oltenia pe modul rutier, 2014.
Se observă că Regiunea Sud-Vest Oltenia intră în compunerea perechilor Origine - Destinaţie cu toate celelalte regiuni, cele mai mari cantităţi de mărfuri transportate pe modul rutier provenind din Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Vest. Destinaţiile reprezentative ale mărfurilor încărcate în Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt Regiunea Sud Muntenia şi Regiunea Bucureşti - Ilfov.
2.5.2. Transportul de mărfuri pe modul feroviar
Conform INS, la nivel naţional cantitatea totală de mărfuri transportate pe modul feroviar reprezintă 25% din totalul cantităţii transportate pe modul rutier. Fluxurile de mărfuri transportate în anul 2014 pe modul feroviar, intra şi interregional sunt centralizate în tabelul (tabelul 2.26).
Tabelul 2.26. Transportul rutier naţional de mărfuri, intra şi interregional, vagoane complete, 2014 [mii tone] (sursa: INS).
Regiunea de descărcare /încărcare
Nord - Vest
Centru Nord - Est
Sud - Est
Sud Muntenia
Bucuresti - Ilfov
Sud - Vest Oltenia
Vest Total
Nord - Vest 666,4 2958,8 23,5 508 439,9 27,4 41,5 126,3 4791,9
Centru 105,8 621,5 1666,9 1276 246,6 75 318,5 103,4 4413,9
Nord - Est 25,7 5813,5 281,1 1103,4 698,4 1,8 149 367,7 8440,7
175
Regiunea de descărcare /încărcare
Nord - Vest
Centru Nord - Est
Sud - Est
Sud Muntenia
Bucuresti - Ilfov
Sud - Vest Oltenia
Vest Total
Sud - Est 272,9 416,3 580,4 1756,7 1240,2 54,2 463,9 155,9 4940,4 Sud Muntenia
272,1 38,1 12,1 1735,1 266,2 108,3 84,3 77,9 2594,1
Bucuresti - Ilfov
0,5 7,3 0 29,6 11,9 0,4 0,3 0,1 50,1
Sud - Vest Oltenia
0,1 0,4 5,6 688,5 53,8 1,1 12291,9 275,1 13316,5
Vest 13,8 11,5 146,5 482,7 64,9 29,6 414 1838,1 3001,1
Total 1357,4 9867,6 2716,1 7580,1 3022,1 297,8 13763,4 2944,4 41548,8
Din totalul mărfurilor transportate din/în Regiunea Sud-Vest Oltenia pe modul feroviar, 92% reprezintă trafic intraregional. La nivel naţional Regiunea Sud-Vest Oltenia reprezintă zonă de origine / destinaţie pentru numai 8% din totalul cantităţii de mărfuri transportate pe modul feroviar (figura 2.106).
7%
17%
14%
15%7%0%
33%
7%
Nord - Vest
Centru
Nord - Est
Sud - Est
Sud Muntenia
Bucuresti - Ilfov
Sud - Vest Oltenia
Vest
Figura 2.106. Ponderea mărfurilor transportate din/ în Regiunea Sud-Vest Oltenia pe modul feroviar, 2014.
2.5.3. Transportul de mărfuri pe modul naval
Traficul de mărfuri înregistrat în cele şase porturi din Regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2014 este de 847.413 mii tone, de-a lungul perioadei de analiză 2007-2014, valoarea medie anuală fiind de 801.155 mii tone, conform INS (figura 2.107). Se observă că valori de trafic mai mici decât valoarea medie anuală s-au înregistrat în anii 2010, 2012 si 2013. Contribuţia fiecărui port la înregistrarea cantităţii totale de mărfuri transportate este prezentată în figura 2.108. De-a lungul întregii perioade de
176
analiză portul Drobeta Turnu Severin este cel în care s-a vehiculat cea mai mare cantitate de marfă, însă în anul 2014 acesta s-a clasat pe locul 3 în funcţie de acest indicator, fiind devansat de porturile Orşova şi Calafat.
0
200000
400000
600000
800000
1000000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Mar
fa t
rans
port
ata
[ton
e]
Anul
Cantitatea totala anuala Cantitatea medie anuala
Figura 2.107. Variaţia anuală a cantităţii totale de mărfuri vehiculate în porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2007 şi 2010 – 2014 (prelucrare date INS).
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Mar
fa t
rans
port
ata
[ton
e]
Anul
Bechet Calafat Cetate Corabia Drobeta Turnu Severin Orsova
Figura 2.108. Variaţia anuală a cantităţii totale de mărfuri vehiculate în fiecare dintre porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2007 şi 2010 - 2014 (prelucrare date INS).
177
Referitor la categoriile de mărfuri vehiculate, la nivelul tuturor porturilor din regiune în anul 2014, cerealele reprezintă 42% din totalul mărfurilor transportate (figura 2.109).
Cereale
Seminţe (nuci) oleaginoase, uleiuri şi grăsimi
Lemn, lemn de foc
Îngrăşăminte (naturale şi chimice)
Produse minerale brute (de carieră şi balastieră, ipsos, sulfuri, zgură, cretă, sare etc.)
Minereuri de fier, fier vechi
Combustibili solizi (cărbuni, cocs etc.)
Produse petroliere şi gaz
Var, ciment, materiale de construcţii fabricate
Metale (feroase şi neferoase)
Articole fabricate din metal ( otel )
Maşini, material de transport
Figura 2.109. Categoriile de mărfuri vehiculate în porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014 (prelucrare date INS).
Pentru transportul cantităţilor de mărfuri menţionate mai sus, în anul 2014, în porturile din Regiunea Sud-Vest Oltenia au fost manipulate 871 nave ramâneşti şi străine (tabelul 2.27).
Tabelul 2.27. Nave manipulate în porturile din Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014
Portul/ Nave operate Româneşti Străine Total
Bechet 13 0 13 Calafat 258 2 260 Cetate 0 0 0
Corabia 164 50 214 Drobeta Turnu Severin 73 104 177
Orşova 122 85 207
178
2.6. Sisteme alternative de mobilitate
2.6.1. Infrastructuri alternative de mobilitate
Mobilitatea, definită ca numărul de deplasări realizate de 1.000 de locuitori este determinată de măsura în care o aşezare este accesibilă tututor rezidenţilor săi, incluzând aici persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice, persoane cu venituri reduse sau care sunt însoţite de copii. Optimizarea mobilităţii este direct dependentă de amplasarea în teritoriu a diverselor funcţiuni (locuire, comerţ, locuri de muncă, locuri de agrement etc.), de tipul şi caracteristicile infrastructurii, siguranţa circulaţiei. Astfel, ţinând cont de cele menţionate, locuitorii optează pentru modul de transport cu care îşi efectuează deplasările. Localităţile rurale, în care avem de-a face cu calătorii pe distanţe scurte, reprezintă mediul propice pentru utilizarea modurilor de transport nemotorizate, contribuind astfel la realizarea unei mobilităţi durabile. În aceasta perioadă de relocare modală a călătoriilor, în care se formează cultura cetăţenilor către dezvoltarea durabilă, este esenţială oferta privind utilizarea modurilor de transport nemotorizate care le este pusă la dispoziţie. Infrastructurilor alternative de mobilitate le este asociată amenajarea spaţiului public într-o manieră care să atragă cetăţenii către deplasarea pe jos sau cu bicicleta, asigurându-le:
spaţii pietonale generoase; marcarea, indicarea traseelor pietonale către principalele puncte de interes; siguranţa în deplasare (iluminat public stradal, semnalizarea trecerilor de
pietoni, amenajarea pasajelor denivelate); accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi (borduri semi-îngropate la trecerile de
pietoni, rampe de acces, marcaj tactil la trecerile de pietoni, semnale acustice la semafoare);
amenajarea pistelor pentru biciclete care să asigure siguranţa în deplasare; parcări pentru biciclete în vecinătatea principalelor puncte de interes (staţii de
transport public, centre comerciale, instituţii publice, şcoli, locuri de agrement).
În prezent, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, dezvoltarea acestor sectoare de infrastructură este în fază incipientă. Există localităţi rurale în care au fost amenajate de curând alei pietonale care să faciliteze deplasarea în condiţii de siguranţă a cetăţenilor (figura 2.110), însă ponderea acestora este foarte scăzută în raport cu reţeaua de transport regională în care predomină aşezările rurale în care circulaţia pietonală se desfăşoară pe partea carosabilă (figura 2.111), generând probleme de siguranţă a circulaţiei.
179
a). Municipiul Băileşti b). DJ 561, tronsonul Segarcea-Carna (Dunăreni), judeţul Dolj
Figura 2.110. Infrastructură pietonală reabilitată. (Sursa: http://harta.adroltenia.ro/judetView.php?judet=4)
Figura 2.111. Infrastructură pietonală inexistentă. Comuna Brădeşti, judeţul Dolj, E79 (DN 6) (Sursa: Google Earth).
Infrastructura pentru deplasare cu bicicleta a fost amenajată pe sectoare izolate în municipiul Craiova, acestea nefiind conectate sub forma unei reţele.
Pe lângă cele menţionate, infrastructurile alternative de mobilitate includ şi componente care să faciliteze circulaţia vehiculelor electrice, atât pentru transportul public, în special în zonele urbane (centre istorice, zone cu densitate mare de locuire),
Staţie de transport public fară trecere
de pietoni Biciclist pe
partea carosabilă
180
cât şi pentru transportul individual (autoturisme). În Regiunea Sud-Vest Oltenia încă nu află în exploatare astfel de infrastructuri.
2.6.2. Mijloace alternative de mobilitate
Mijloacele de transport disponibile pentru utilizarea infrastructurilor alternative de mobilitate menţionate, în prezent sunt în număr foarte mic. La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia există un singur centru de închiriere biciclete, amplasat lângă Parcul Romanescu din Municipiul Craiova.
În ceea ce priveşte vehiculele, conform datelor privind structura parcului puse la dispoziţie de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, în anul 2014 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia existau înmatriculate 3 autovehicule cu propulsie electrică şi 90 cu propulsie hibridă (tabelul 2.28), 37 % dintre acestea fiind în judeţul Dolj.
Tabelul 2.28. Mijloace de transport nepoluante, Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014.
Judeţul Număr vehicule Propulsie electrică Propulsie hibridă
Dolj 1 33 Gorj 1 13 Mehedinţi 0 7 Olt 0 13 Vâlcea 1 24 Total 3 90
2.7. Managementul traficului
Sistemele de management al traficului rutier reprezintă modalităţi de dirijare şi control centralizat al circulaţiei vehiculelor din compunerea fluxurilor de trafic, care înglobează Sisteme Inteligente de Transport (ITS) pentru detecţia, prelucrarea, transmiterea şi distribuţia informaţiilor legate de trafic. Utilitatea acestora se regăseşte în creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei, fluidizarea traficului, reducerea emisiilor de substanţe poluante şi a gazelor cu efect de seră, reducerea costurilor de operarea a vehiculelor, reducerea duratelor de deplasare etc.
Existenţa unui sistem de management al traficului pe reţeaua de drumuri publice, oferă informaţii în timp real utilizatorilor, facilitând luarea deciziilor cu privire la
181
traseul pe care urmează să efectueze deplasarea, cu privire la blocajele în trafic, cu privire la conexiunile cu reţelele urbane şi cu alte moduri de transport.
În România încă nu este funcţional un sistem de management al traficului unitar la nivelul reţelei naţionale de drumuri. Există elemente de managementul traficului din domeniul semnalizării rutiere, care sunt amplasate pe sectoarele de autostradă aflate în exploatare, însă problemele majore se întâlnesc pe drumurile naţionale şi judeţene, lucru demonstrat de gradul scăzut de sigurantă a circulaţiei înregistrat la nivel naţional. Datele statistice cu privire la acest subiect, situează România pe primul loc în funcţie de valoarea raportului dintre numărul de morţi înregistraţi la 1 milion de locuitori. Valoarea acestui raport asociată României este de 69,6, în condiţiile în care nivelul mediu la nivelul statelor membre EU24 este de 23,3, iar valoarea corespunzătoare Suediei este de 9,6 (figura 2.112).
0
10
20
30
40
50
60
70
80
BE CZ DK DE EE IE EL ES FR IT LV LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK
EU24 CH IS
Num
ar d
eces
e/1
mili
on lo
cuito
ri
Statul
State membre EU24 EU24 (valoare medie)
Figura 2.112. Numărul de decese / 1 milion de locuitori, statele membre EU 24, anul 2010.
Baza de date INS conţine referinţe despre accidentele de circulaţie înregistrate pe drumurile publice din România începând cu anul 2005. Variaţia anuală a numărului de accidente soldate cu victime pe drumurile din judeţele componente Regiunii Sud-Vest Oltenia clasează judeţul Dolj pe primul loc în ultimii patru ani, cu o tendinţă crescătoare, în condiţiile în care în celelalte judeţe s-au înregistrat scăderi uşoare ale numărului de accidente (figura 2.113).
182
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Num
ar ac
ciden
te
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.113. Variaţia numărului de accidente soldate cu victime, pe judeţe, 2005 - 2013.
Aceeaşi tendinţa de variaţie se păstrează şi în cazul numărului total de victime implicate în accidente de circulaţie pe sectoarele de drum din fiecare judeţ. În cele 2.576 de accidente soldate cu victime care s-au produs în anul 2013 pe drumurile publice din Regiunea Sud-Vest Oltenia au fost implicate 3.546 de persoane, dintre care 199 au decedat, iar 3.347 au fost rănite (figurile 2.114 – 2.116).
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Num
arul
tota
l de
vict
ime
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.114. Variaţia numărului total de victime ale accidentelor de circulaţie, pe judeţe, 2005-2013.
183
În figura figura 2.114 este redată evoluţia cronologică a indicatorului număr total de victime ale accidentelor de circulaţie între anii 2005 - 2013, pentru fiecare dintre cele cinci judeţe compomente ale regiunii. Se observă în toate cazurile un tendinţă de descreştere, aspect valabil şi pentru evoluţia indicatorului număr total de persoane decedate în accidente de circulaţie, prezentat în figura 2.115.
0
20
40
60
80
100
120
140
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Num
arul
de
pers
oane
dec
edat
e
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.115. Variaţia numărului total de persoane decedate în accidente de circulaţie, pe judeţe, 2005-2013.
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Num
arul
de
pers
oane
ran
ite
Anul
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
Figura 2.116. Variaţia numărului total de persoane rănite în accidente de circulaţie, pe judeţe, 2005-2013.
184
Privitor la numărul persoanelor rănite în accidente de circulaţie în acelaşi interval de timp considerat, trendul este unul cu pantă pozitivă, cu precădere pentru judeţele Dolj, Olt şi Mehedinţi (figura 2.116).
2.8. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate
2.8.1. Centre logistice
Organizarea activităţii de transport şi distribuţie a mărfurilor are un rol covârşitor în desfăşurarea traficului, la nivelul reţelei de transport considerate, în special în zonele învecinate marilor aglomerări urbane.
La nivelul Regiunii Sud – Vest Oltenia, zona de influenţă a Municipiului Craiova se detaşează ca pol logistic principal. Aici sunt amplasate centre logistice care fac parte din reţele naţionale sau internaţionale, cum ar fi KLG Europe Logistics – Craiova, Gebrüder Weiss, DB Schenker. Centrele logistice / depozitele cu activitate semnificativă care funcţionează în fiecare judeţ sunt centralizate în tabelul 2.29.
Tabelul 2.29. Centre logistice / Depozite în Regiunea Sud – Vest Oltenia.
Denumire Centru logistic / Depozit Amplasare Localitate Judeţ
Agroalim Craiova
Dolj
Dumagas Transport SA Craiova Cris-Tim Craiova KLG Europe Logistics – Craiova Craiova Parcul Industrial Craiova Craiova Parc Logistic Craiova Est Craiova DB Sencker Craiova Gebrüder Weiss Pielești Albalact Simnicu de Sus Agrinvest Cetate DB Sencker Târgu Jiu Gorj DB Sencker Portile de Fier 1 Mehedinţi Pirelli Slatina Olt Avicarvil Băbeni
Vâlcea Marna
Raureni Calimanesti Horezu Berbesti Olanu Vladesti Roesti Stirbei Voda
185
2.8.2. Terminale intermodale
Transportul intermodal reprezintă modul de organizare a deplasării între un punct de origine şi un punct de destinaţie prin utilizarea a două sau mai multe moduri de transport unimodale. Organizarea transportului intermodal are ca obiectiv optimizarea transportului ca urmare a integrării avantajelor specifice fiecărui mod de transport, cum ar fi flexibilitatea transportului rutier, capacitatea ridicată de transport pe calea ferată, costurile scăzute ale transportului naval şi viteza ridicată a transportului aerian.
În România sistemul de transport intermodal este slab dezvoltat, existând foarte puţine terminale de transport dotate cu facilităţi care să permită transbordarea mărfurilor între două sau mai multe moduri de transport.
La nivelul Regiunii Sud – Vest Oltenia puncte intermodale pot fi considerate aeroportul şi porturile dunărene.
Aeroportul Internaţional Craiova permite transbordarea fluxurilor de călători între transportul public local, transportul rutier individul şi transportul aerian. De asemenea, permite transbordarea coletăriei între modurile rutier şi aerian.
Toate porturile dunărene din Regiunea Sud – Vest Oltenia sunt conectate la cel puţin un mod de transport diferit de transportul fluvial, respectiv modul de transport rutier.
Porturile Calafat şi Bechet sunt dotate cu infrastructură pentru desfăşurarea transportului combinat RO-RO. Transportul combinat RO-RO este o particularitate a transportului intermodal. Acesta permite ca pe anumite sectoare ale parcursului stabilit între punctul de origine şi punctul de destinaţie mijloacelor de transport utilizate la transportul rutier să se deplaseze pe mijlocul de transport destinat transportului naval.
Porturile Drobeta Turnu Severin, Calafat şi Corabia, pe lângă conexiunea la reţeaua rutieră prezintă conexiune şi la reţeaua feroviară.
2.8.3. Zone protejate
Zonele protejate reprezintă teritorii terestre sau marine destinate special pentru protecția și menținerea diversității biologice, a resurselor naturale și a celor culturale asociate.
Ţinând cont de faptul că desfăşurarea activităţii de transport şi construcţia de infrastructură implică un impact negativ substanţial asupra mediului, este important ca în procesul de planificare a transporturilor să se identifice zonele protejate şi să se respecte reglementările în domeniu.
186
Regiunea Sud – Vest Oltenia este bogată în zone cu însemnătate biologică, naturală şi culturală, pe teritoriul acesteia fiind declarate 175 de arii protejate, încadrate în categoriile:
Monument al naturii; Parc naţional; Parc natural; Rezervaţie naturală; Rezervaţie ştiinţifică; Situri de Importanță Comunitară (SCI); Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA).
Dintre acestea 40 acoperă teritorii amplasate în două sau mai multe judeţe. În tabelul de mai jos sunt indicate numărul de zone protejate şi tipul acestora pentru fiecare judeţ din Regiunea Sud – Vest Oltenia, conform datelor agreate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului şi Agenţia Europeană de Mediu, care sunt publicate în reţeaua Atlas Explorer (http://atlas.anpm.ro/atlas#). Cartografierea acestor zone este prezentată în figura 2.117.
Tabelul 2.30. Arii protejate în Regiunea Sud – Vest Oltenia.
Judeţ Arii protejate Tip Număr
Dolj
Rezervaţie naturală 16 SCI 4 SPA 6
Gorj
Monument al naturii 17 Parc naţional 2 Parc natural 1 Rezervaţie naturală 19 Rezervaţie ştiinţifică 2 SCI 9 SPA 1
Mehedinţi
Monument al naturii 2 Parc naţional 1 Parc natural 2 Rezervaţie naturală 29 Rezervaţie ştiinţifică 3 SCI 10 SPA 5
Olt
Rezervaţie naturală 5 SCI 15 SPA 4
Vâlcea
Monument al naturii 9 Parc naţional 2 Rezervaţie naturală 20 Rezervaţie ştiinţifică 1 SCI 9 SPA 2
187
Figura 2.117. Arii protejate în Regiunea Sud – Vest Oltenia, 2015 (Sursa: http://atlas.anpm.ro/atlas#).
2.9. Date obţinute prin interviuri şi chestionare
Cu scopul culegerii de informaţii şi opinii referitoare la aspectele legate de mobilitate şi transporturi în regiune, s-au desfăşurat interviuri cu autorităţi publice (incluzând consiliile judeţene şi primăriile de municipii şi oraşe din regiune) şi actori regionali majori. A fost elaborat un Ghid de interviu privind Transportul şi Mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia, prin care s-au stablit elementele principale care trebuiesc îndeplinite pentru desfășurarea cu succes a interviului. La elaborarea ghidului s-a ținut seama de specificul desfășurării interviurilor, stabilindu-se un set de reguli minimale care trebuie respectate pentru ca desfășurarea sesiunilor de interviu să se efectueze în cele mai bune condiții, iar răspunsurile obținute să reflecte opinia organizației cu care se efectuează interviul. În acest mod, rezultatele obținute în cadrul interviurilor vor fi optime, asigurând obținerea unei bune baze de informații necesară pentru elaborarea ulterioară a studiului. De asemenea, au fost întocmite 2 planuri de interviu, aplicabile autorităţilor publice, respectiv actorilor regionali
188
majori, care au fost transmise către cei cărora li se vor aplica interviurile, în scopul pregătirii acestora. Aceste documente constituie elementele de bază care au fost folosite la realizarea interviurilor. Întrebările stabilite în cuprinsul planului au vizat obținerea informațiilor referitoare la următoarele aspecte:
importanța transporturilor pentru dezvoltarea economică și socială a regiunii; punctele tari ale infrastructurii (drumurilor) din regiune; punctele slabe ale infrastructurii (drumurilor) din regiune; calitatea infrastructurii (drumurilor) din regiune; organizarea rețelei de transport din regiune din punct de vedere al conectivității (legături între localități, legături cu drumurile naționale și europene); organizarea rețelei de transport regionale din punct de vedere al aspectelor care afectează fluența circulației (număr de intersecții, zone cu restricție de viteză, existența variantelor de ocolire a localităților); nivelul de accesibilitate al modurilor de transport disponibile în regiune; satisfacerea cerințelor de mobilitate ale populației existente în regiune; principalele oportunități de dezvoltare privind transporturile în următorii 5 ani la nivelul regiunii; sistemul de transport public în Regiunea Sud-Vest Oltenia; principalele amenințări privind transporturile în următorii 5 ani la nivelul regiunii; necesitatea construirii unor drumuri expres sau autostrăzi în regiune; propuneri concrete pentru îmbunătățirea transportului și mobilității în regiune.
Transmiterea ghidului și planului pentru desfășurarea interviului către reprezentanții desemnați ai autorităților publice locale şi actorilor regionali majori s-a desfășurat prin contactarea organizațiilor menționate anterior și transmiterea prin e-mail a celor documente de bază pentru realizarea interviurilor: ghidul pentru interviu și planul de interviu.
Desfășurarea interviurilor cu reprezentanți ai autorităților publice locale a reprezentat una dintre cele mai importante activități pentru culegerea datelor necesare întocmirii studiului. Informațiile care au fost colectate în cadrul interviurilor au fost sistematizate pe categorii în vederea constituirii unei bazei de date care a fost analizată pentru obținerea datelor relevante pentru elaborarea studiului.
De asemenea, au fost elaborate chestionare privind transportul şi mobilitatea la nivelul unităţilor administrativ teritoriale din Regiunea Sud-Vest Oltenia care a fost trimise către un grup ţintă constituit dintr-un eşantion reprezentativ la nivelui arealului de studiu, format din:
i) autorităţi publice (primăriile de comune mari şi inspectorate şcolare judeţene); ii) societăţi comerciale (selectate după cifra de afaceri) şi operatori de transport (transportatori rutieri majori regionali de mărfuri şi persoane).
189
Analizând, structurând şi prelucrând informaţiile desprinse din chestionarele completate, s-a realizat o statistică a răspunsurilor la întrebări, prezentată în cele ce urmează.
Întrebarea 1. Pe o scală de la 1 la 10, ce notă ați acorda transporturilor din punct de vedere al importanței lor pentru dezvoltarea economică și socială a Regiunii Sud-Vest Oltenia?
Nota 3 4 5 6 7 8 9 10 Pondere răspunsuri [%] 9 0 0 9 9 9 9 55
Întrebarea 2. Pe o scală de la 1 la 10, cum apreciați, în general, calitatea infrastructurii (drumurilor) din Regiunea Sud-Vest Oltenia?
Nota 3 4 5 6 7 8 9 10 Pondere răspunsuri [%] 0 0 9 64 18 9 0 0
Întrebarea 3. Cum apreciați organizarea rețelei de transport din regiunea Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al conectivității (legături între localități, legături cu drumurile naționale și europene)?
190
Calificativ nesatisfăcătoare satisfăcătoare bună foarte bună Pondere răspunsuri [%] 18 27 46 9
Întrebarea 4. Cum apreciați organizarea rețelei de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al aspectelor care afectează fluența circulației (număr de intersecții, zone cu restricție de viteză, existența variantelor de ocolire a localităților)?
Calificativ nesatisfăcătoare satisfăcătoare bună foarte bună Pondere răspunsuri [%] 18 46 36 0
Întrebarea 5. Cum apreciați nivelul de accesibilitate al modurilor de transport disponibile în zona Dumneavoastră?
Calificativ nesatisfăcătoare satisfăcătoare bună foarte bună Pondere răspunsuri [%] 27 46 27 0
191
Întrebarea 6. Cum apreciați, din punct de vedere al infrastructurii existente, satisfacerea cerințelor de mobilitate ale populației existente în zona Dumneavoastră?
Calificativ nesatisfăcătoare satisfăcătoare bună foarte bună Pondere răspunsuri [%] 9 64 27 0
Întrebarea 7. Care este aprecierea Dumneavoastră privind sistemul de transport public în zonă?
Calificativ nesatisfăcătoare satisfăcătoare bună foarte bună Pondere răspunsuri [%] 27 64 9 0
192
Întrebarea 8. Considerați necesară construirea unor drumuri expres sau autostrazi în Regiunea Sud-Vest Oltenia?
Răspuns da nu Pondere răspunsuri [%] 94 6
Întrebarea 9. În ce măsură considerați că este influențată funcționarea organizației Dumneavoastră de către desfășurarea eficientă a activităților de transport?
Apreciere în mare măsură moderat în mică măsură Pondere răspunsuri [%] 75 25 0
193
Întrebarea 10. Cum apreciați, în general, calitatea infrastructurii (drumurilor) din Regiunea Sud-Vest Oltenia?
Calificativ foarte bună bună satisfăcătoare nesatisfăcătoare Pondere răspunsuri [%] 0 31 47 22
Întrebarea 11. Cum apreciați organizarea rețelei de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al conectivității (legături între localități, legături cu drumurile naționale și europene)?
Apreciere foarte bună bună satisfăcătoare nesatisfăcătoare Pondere răspunsuri [%] 0 53 39 8
194
Întrebarea 12. Cum apreciați organizarea rețelei de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia din punct de vedere al aspectelor care afectează fluența circulației (număr de intersecții, zone cu restricție de viteză, existența variantelor de ocolire a localităților)?
Apreciere
drumurile în afara localităților au multe intersecții, ce impun
opriri și demarări repetate
drumurile traversează multe localități,
impunând deplasarea cu viteze comerciale
reduse
există puține variante de
ocolire a localităților
alte aprecieri
Pondere răspunsuri
[%] 2 56 42 0
195
Întrebarea 13. Cum apreciați nivelul de accesibilitate al modurilor de transport disponibile în localitatea Dumneavoastră? (marcați doar pentru modurile de transport existente în localitate).
Modul de transport Accesibilitatea - pondere răspunsuri [%] Foarte bună Bună Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare
Rutier 14 43 39 4 Feroviar 10 35 35 20 Aerian 0 0 50 50 Fluvial 14 14 0 72
Întrebarea 14. Cum apreciați, din punct de vedere al infrastructurii existente, satisfacerea cerințelor de mobilitate ale populației existente în localitatea Dumneavoastră?
Apreciere foarte bună bună satisfăcătoare nesatisfăcătoare Pondere răspunsuri [%] 0 58 32 10
196
Întrebarea 15. În următorii 5 ani există perspective de dezvoltare economică și socială la nivelul localității Dumneavoastră?
Răspuns da nu Pondere răspunsuri [%] 57 43
Întrebarea 16. Estimați o creștere a a populației din localitatea Dumneavoastră în următorii 5 ani ca urmare a modificării funcțiunilor de utilizare a teritoriului (extindere zone rezidențiale, extindere intravilan)?
Răspuns da nu Pondere răspunsuri [%] 36 64
Întrebarea 17. Estimați o dezvoltare a zonelor comerciale și de agrement în perimetrul localității Dumneavoastră în urmatorii 5 ani?
Răspuns da nu Pondere răspunsuri [%] 57 43
197
Întrebarea 18. Care este aprecierea Dumneavoastră privind sistemul de transport public în zonă?
Modul de transport
Grafic de circulație [%]
Amplasarea stațiilor [%]
Traseele liniilor de transport [%]
Confortul oferit de mijloacele de transport
[%]
Rutier bun 79 bună 85 bune 89 bun 68 nesatisf. 21 nesatisf. 15 nesatisf. 11 nesatisf. 32
Feroviar bun 65 bună 88 bune 83 bun 50 nesatisf. 35 nesatisf. 12 nesatisf. 17 nesatisf. 50
Fluvial bun 33 bună 33 bune 20 bun 33 nesatisf. 67 nesatisf. 67 nesatisf. 80 nesatisf. 67
0102030405060708090
Grafic de circulație
[%]
bun nesatisf. bun nesatisf. bun nesatisf.
Modul de transport
Rutier Feroviar Fluvial
Pond
erea
răsp
unsu
rilor
[%
]
Calificativ
198
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Ampl. stațiilor
[%]
bună nesatisf. bună nesatisf. bună nesatisf.
Modul de transport
Rutier Feroviar Fluvial
Pond
erea
răsp
unsu
rilor
[%
]
Calificativ
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Traseele liniilor de transport
[%]
bune nesatisf. bune nesatisf. bune nesatisf.
Modul de transport
Rutier Feroviar Fluvial
Pond
erea
răsp
unsu
rilor
[%
]
Calificativ
199
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Confortul oferit de m.t. [%]
bun nesatisf. bun nesatisf. bun nesatisf.
Modul de transport
Rutier Feroviar Fluvial
Pond
erea
răsp
unsu
rilor
[%
]
Calificativ
Întrebarea 19. Cum apreciați, din punct de vedere al infrastructurii, accesul mijloacelor de transport mărfuri la depozitele și centrele logistice din Regiunea Sud-Vest Oltenia?
Răspuns Accesul mijloacelor de transport este facil
Accesul mijloacelor de transport este îngreunat
Pondere răspunsuri [%] 50 50
200
Întrebarea 20. Cum apreciați, din punct de vedere al infrastructurii, accesul mijloacelor de transport mărfuri la terminalele multimodale și punctele de traversare a Dunării din Regiunea Sud-Vest Oltenia?
Răspuns Accesul mijloacelor de transport este facil
Accesul mijloacelor de transport este îngreunat
Pondere răspunsuri [%] 29 71
Întrebarea 21. Ce modalitate de traversare a Dunării folosesc mijloacele de transport pentru deplasarea spre/din Bulgaria?
Răspuns Pe pod Cu bacul Pondere răspunsuri [%] 25 75
201
Din analiza răspunsurilor obținute prin desfășurarea interviurilor și completarea chestionarelor de către principalii actori din domeniile economic, social și administrativ din Regiunea Sud-Vest Oltenia, s-au desprins idei şi propuneri de care se va ţine cont la stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune.
În general, se doreşte ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății, reducând, în același timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societății și mediului. Domeniul transporturilor este considerat prioritar în contextul planurilor de dezvoltare ale României, date fiind relaţiile sale de interdependenţă cu celelalte ramuri ale economiei naţionale, valoarea serviciilor oferite pentru populaţie şi impactul considerabil asupra mediului. Dezvoltarea transporturilor are în vedere facilitarea includerii sistemelor urbane din România în mediul european prin îmbunătăţirea serviciilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale şi aeriene având destinaţiile principale în Europa. Indicatorul relativ al accesibilităţii (combinând servicii, transbordări, preţuri şi durate de călătorie) urmează să se alinieze progresiv până în anul 2020 la cel existent în zonele metropolitane din Europa.
Propuneri pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia:
- reclasificarea drumurilor din cadrul Regiunii; - reabilitarea și modernizarea tuturor drumurilor de pe teritoriul Regiunii; - menținerea marcajelor rutiere în stare de vizibilitate; - accesarea unor programe de finanțare naționale pentru dezvoltarea și
reabilitarea infrastructurii; - accesarea programelor europene de finanțare nerambursabilă pentru
executarea lucrărilor de întreținere și a celor de îmbunătățiri funciare (hidrologice);
- consultarea beneficiarilor direcți ai rețelelor de transport la realizarea proiectelor de reabilitare și modernizare a drumurilor;
- angajarea de firme competente pentru executarea lucrărilor de construire, întreținere și reparare a drumurilor;
- asigurarea finanțării proiectelor în execuție, termenul de punere în execuție să nu depășească doi ani;
- folosirea materialelor de calitate la construirea și repararea drumurilor; - după finalizarea proiectelor să se impună companiilor constructoare să asigure
întreținerea drumurilor cel puțin doi ani, prin diferite programe de finanțare; - folosirea căilor de transport alternative (feroviar, fluvial) pentru transportul
mărfurilor; - realizarea centurilor ocolitoare pentru orașele aflate pe traseul drumurilor
europene și naționale; - lărgirea drumurilor existente la două benzi pe sens;
202
- realizarea de drumuri pentru circulația transportului în comun și bicicletelor pe distanțe de până la 30 km între orașul polarizator și localitățile învecinate;
- amenajarea de benzi de circulație suplimentare pe drumurile naționale; - amenajarea de parcări cu utilități complexe; - recuperarea restanțelor la reparațiile capitale ale drumurilor; - construirea de șanțuri și rigole laterale, canale de evacuare și descărcare a
apelor; - înființarea drumurilor pentru căruțe și biciclete; - amenajarea unor drumuri de exploatație agricolă; - crearea de sensuri unice în orașe; - reabilitarea drumului Bumbești-Jiu-Schela; - finalizarea lucrărilor pe DN6 între Dioști (jud. Dolj) și Măldăieni (jud.
Teleorman); - amenajarea unei benzi suplimentare la urcare pe DN67 - reabilitarea DC174A; - extinderea rețelei de străzi în zonele periferice orașului Horezu; - modernizarea DN65C Horezu-Craiova; - asfaltarea DN56C între DN56B și comuna Gogoșu; - asfaltarea drumurilor sătești pentru a facilita accesul populației la DJ661 ce
aparține comunei Turburea; - realizarea căii ferate Râmnicu Vâlcea-Vâlcele; - electrificarea rețelei de cale ferată; - refacerea căilor ferate; - extinderea rețelei de cale ferată; - efectuarea lucrărilor de modernizare pe secțiunile de transport europene și
TEN-T; - modernizarea instalațiilor de centralizare; - eliminarea posturilor de bariere păzite și înlocuirea lor cu instalații automate; - înnoirea parcului de locomotive și vagoane; - amenajarea unor locuri de oprire a ambarcațiunilor pe rutele de transport
fluvial între Porțile de Fier I și II.
Propuneri pentru îmbunătățirea conectivității în cadrul rețelei de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia:
- realizarea unui canal navigabil pe Olt sau Jiu pentru conectarea Craiovei sau Slatinei la Dunăre;
- realizarea a încă unui pod peste Dunăre; - crearea nodurilor de transport intermodal; - conectarea stațiunilor din județul Vâlcea cu centura ocolitoare a municipiului
Râmnicu Vâlcea; - înființarea transportului fluvial de călători în județele Mehedinți și Dolj; - eficientizarea transportului feroviar; - consolidarea infrastructurii rutiere și feroviare;
203
- construirea de drumuri expres sau autostrăzi care să facă legătura între municipiile regiunii;
- extinderea rețelei de drumuri naționale; - benzi suplimentare pe drumurile naționale existente; - înființarea unor curse interjudețene regionale care să asigure legătura între
orașele regiunii și cuprinderea acestora într-un program de transport public regional prin curse regulate;
- reactivarea terminalului de transcontainere Craiova, cu acces rapid la Aeroportul Craiova și la porturile dunărene;
- realizarea unei autostrăzi care să conecteze principalele orașe din regiune, punctele vamale, centrul țării și capitala;
- realizarea unui drum modernizat pe traseul Ocnele Mari-Buda-Râmnicu Vâlcea; - realizarea unui drum modernizat pe traseul Ocnele Mari-Păușești Măglași-
Olănești; - realizarea unui drum modernizat pe traseul Ocnele Mari-Lunca-Teiușu-Bunești; - realizarea unui drum modernizat pe traseul Ocnele Mari-Splai-Râmnicu Vâlcea.
Propuneri pentru îmbunătățirea fluenței circulației în cadrul rețelei de transport din regiunea Sud-Vest Oltenia:
- realizarea centurilor ocolitoare ale tuturor localităților; - crearea de piste pentru bicicliști; - crearea de drumuri expres; - extinderea rețelei de cale ferată; - îmbunătățirea infrastructurii de cale ferată; - dezvoltarea transportului intermodal; - amplasarea autogărilor pentru curse interjudețene și regionale în afara
localităților; - construirea de pasaje, pasarele, sensuri giratorii, semaforizarea inteligentă de
tip ”undă verde”, care să asigure o traversare mai rapidă a orașelor și un trafic mai fluent;
- evitarea zonelor de trafic pietonal important (școli, primării, spitale, obiective industriale, obiective turistice);
- modificarea legislației privind viteza de deplasare în localități, de la 50 km/h la 60-70 km/h;
- separarea traficului greu de cel ușor; - crearea unor rute tip ”carways” (drumuri pitorești, care se construiesc la
periferia marilor orașe); - realizarea de pasaje la intersectarea fluxurilor de transport; - vehiculele cu tracțiune animală să fie semnalizate corespunzător; - animalele care merg la pășunat să fie însoțite de un număr corespunzător de
persoane; - amenajarea de spații pentru bicicliști;
204
- realizarea unei benzi alternative la intrarea în localități pentru mărirea fluenței circulației;
- realizarea de drumuri laterale pentru circulație mijloacelor hipo, cu finanțare europeană;
- repararea drumului Caracal-Craiova; - decolmatarea Dunării în zona portului comercial Corabia.
Propuneri pentru îmbunătățirea satisfacerii cerințelor de mobilitate ale populației:
- transport public eficient și sigur; - asigurarea transportului elevilor la fiecare școală; - întocmirea programelor de transport public județean în concordanță cu cele
interjudețean, regional și feroviar, pe baza unui studiu privind dispunerea zonelor de interes administrativ, economic, turistic și monahal;
- transportul prin curse regulate județene și regionale să se facă doar cu microbuze de minim 23 de locuri, la intervale de peste 60 minute;
- eradicarea fenonemului de piraterie în transportul public; - criteriile de atribuire în sistem electronic a traseelor să fie anul de fabricație,
clasificarea autovehiculelor, tariful/km și nu cel privind vechimea pe traseu a operatorului de transport;
- încurajarea concurenței; - crearea de facilități operatorilor de transport care investesc în parcul auto; - dotarea cu mijloace moderne de transport, eficiente energetic și ecologice; - modernizarea mijloacelor de transport în comun: wi-fi în autobuze, platforme în
autobuze; - achiziția de autobuze electrice; - implementarea sistemului e-ticketing; - asigurarea unor tarife mai mici de transport; - acordarea de subvenții pentru anumite categorii sociale; - creșterea frecvenței de circulație a mijloacelor de transport; - construirea de autobaze noi, moderne; - optimizarea traseelor existente; - extinderea liniilor de transport pentru creșterea accesibilității; - reabilitarea și modernizarea stațiilor de transport existente; - îmbunătățirea confortului oferit de transportul rutier și feroviar; - crearea de zone pietonale în cartierele nou-construite; - realizarea de piste pentru biciclete; - revitalizarea transportului pe calea ferată; - lucrări de modernizare a stațiilor feroviare; - folosirea mijloacelor de informare a cetățenilor pentru ca aceștia să cunoască
graficele de circulație ale transportului rutier și feroviar;
205
- reabilitarea drumurilor forestiere și de acces către exploatații agricole – Bumbești-Jiu-Plai;
- realizarea de drumuri către parcurile industriale; - reintroducerea legăturii feroviare Corabia-Caracal; - folosirea transportului feroviar pentru deplasări locale în cadrul Regiunii; - reînființarea linei de transport expres pe ruta Râmnicu Vâlcea-Stoenești-
Dorniceni, așa cum a fost până în anul 1989; - realizarea unor rute de transport de agrement pe tronsoane scurte pe râul Olt.
2.10. Calculul indicatorilor de accesibilitate şi conectivitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia
2.10.1. Accesibilitatea teritoriului
În urma construirii reţelei de drumuri în format GIS, conţinând atributele specificate la subcapitolul 2.1, a devenit posibil a aplica relaţia de calcul a accesibilităţii (relaţia 2.1) pentru fiecare localitate, considerând ca variabilă a funcţiei de impedanţă durata deplasării (exprimată în minute) între punctul de origine "i" (localitatea respectivă) şi cel de destinaţie "j", în două situaţii, astfel:
punctul de origine este polul principal de transport al Regiunii Sud-Vest Oltenia - Municipiul Craiova, care este şi cel mai important nod feroviar şi care se suprapune şi cu nodul intermodal rutier - aerian, singurul aeroport din regiune fiind plasat aici; rezultatele sunt prezentate grafic în figura 2.118;
punctul de origine este reprezentat de fiecare municipiu reşedinţă de judeţ (la nivel judeţean, acestea fiind principalele noduri rutiere - feroviare); rezultatele obţinute sunt prezentate grafic în figura 2.119 (la nivel regional) şi în figurile 2.120 - 2.124 (pentru fiecare dintre cele 5 judeţe componente, cu indicarea valorii efective a indicelui de accesibilitate pentru fiecare UAT faţă de municipiul reşedinţă de judeţ).
S-a obţinut astfel o indicaţie cantitativă (valorică) a indicelui de accesibilitate pentru fiecare localitate componentă a teritoriului de analiză.
206
Figura 2.118. Accesibilitatea teritoriului la nivel regional, faţă de polul principal regional de transport - Municipiul Craiova.
207
Figura 2.119. Accesibilitatea teritoriului la nivel regional, faţă polul principal de transport din fiecare judeţ - Municipiile Craiova,
Slatina, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Severin, Râmnicu-Vâlcea.
208
Figura 2.120. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Dolj, faţă de polul principal de transport - Municipiul Craiova.
209
Figura 2.121. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Gorj, faţă de polul principal de transport - Municipiul Târgu-Jiu.
210
Figura 2.122. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Mehedinţi, faţă de polul principal de transport - Municipiul Drobeta Turnu-Severin.
211
Figura 2.123. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Olt, faţă de polul principal de transport - Municipiul Slatina.
212
Figura 2.124. Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Vâlcea, faţă de polul principal de transport - Municipiul Râmnicu- Vâlcea.
213
2.10.2. Conectivitatea reţelei
Conectivitatea reţelei rutiere de transport constituită din drumurile europene, naţionale şi judeţene din teritoriul de analiză - Regiunea Sud-Vest Oltenia, se determină prin calculul indicelui γ, această abordare fiind cea mai complexă dintre cele prezentate teoretic în cadrul subcapitolului 2.1. Acest indice oferă o măsură cantitativă a importanţei legăturilor directe între elementele sistemului teritorial analizat, independent de legăturile indirect asigurate prin conexitate.
Astfel, a fost construită reţeaua de drumuri specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia, în format GIS, utilizând programul informatic Visum 11.5 (figura 2.125). Reţeaua a fost formalizată ca un graf planar cu arce orientate şi noduri (figura 2.126), de numărul acestora depinzând indicele de conectivitate.
Figura 2.125. Reţeaua de drumuri judeţene, naţionale şi europene existentă la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia.
214
Figura 2.126. Formalizarea reţelei ca un graf orientat cu arce şi noduri.
La nivelul reţelei există v = 548 noduri ale reţelei şi e = 1548 legături în reţea (arce), astfel că, aplicând relaţia (2.6) de calcul a indicelui de conectivitate γ pentru graful planar, se obţine:
945,0)2548(3
1548)2v(3
e
Aşa cum s-a arătat, valorile acestui indice pot varia între 0 şi 1, valoarea 1 fiind specifică unei reţele cu conectivitate maximă. Astfel, valoarea obţinută indică o foarte bună conectivitate a reţelei rutiere în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
215
2.11. Sistemul de transport şi dezvoltarea economică
Aşa cum a fost prezentat şi în Capitolul 2.1, între dezvoltarea economică a unei regiuni şi sistemul de transport disponibil există o strânsă dependenţă care se manifestă din ambele sensuri. Dezvoltarea economică stimulează cererea de transport prin creșterea numărului angajaţi care fac naveta către/ de la locul de muncă, creşterea numărului clienților care călătoresc către/ de la zonele de servicii, creşterea cantităţii/ volumelor de produse expediate între producători, centre de desfacere și consumatori. Odată înregistrată o suplimentare a cererii de transport, acesta impune îmbunătăţirea ofertei de transport. Principalele efecte ale îmbunătățirilor aduse la nivelul ofertei de transport sunt reducerea costurilor de transport şi creşterea siguranţei circulaţiei, aspecte care la rândul lor contribuie la dezvoltarea economică.
Dezvoltarea economică este un concept larg care se reflectă în bunăstarea materială a unei comunităţi. Printre idicatorii care caracterizează dezvoltarea economică se regăsesc: valoarea PIB naţional, valoarea PIB/ locuitor, venitul populaţiei, distribuţia echitabilă a venitului la nivelul gospodăriilor, numărul de persoane angajate, etc. Principalii indicatori din domeniul transporturilor care caracterizează dezvoltarea economică a unei regiuni sunt lungimea reţelelor de transport şi parcursul mediu anual al mărfurilor şi călătorilor din zona de analiza.
În cadrul acestui capitol valorile acestor indicatori au fost culese, prelucrate şi analizate, rezultând o radiografie socio-economică şi demografică la nivel de localitate, judeţ, regiune în funcţie de disponibilitatea datelor primare.
Dependenţa dintre activitatea economică şi cea de transport poate fi observată din figura 2.127 în care sunt reprezentate variaţiile anuale ale valorilor financiare asociate importului şi exportului de mărfuri la nivel naţional şi ale parcursului mărfurilor la nivelul reţelei globale de transport. Tendinţa de variatie a celor trei curbe este similară, lucru care justifică faptul că activitatea economică influenţează activitatea de transport şi invers.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, România are una dintre cele mai reduse densități de autostrăzi dintre toate statele Uniunii Europene (tabelul 2.31). Relaţionând valoarea acestui indicator cu valoarea PIB/ locuitor la nivelul anului 2012 pentru statele membre EU 28 (pentru care există date publicate) se observă că dezvoltarea economică (exprimată prin PIB/ locuitor) este direct proporţională cu dezvoltarea infrastructurii de transport (exprimată prin densitatea reţelei de autostrăzi) (figura 2.128).
216
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
0
10000000
20000000
30000000
40000000
50000000
60000000
70000000
1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016
Parc
urs m
arfu
ri tr
ansp
orta
te [M
ilioa
ne T
one-
km]
Tran
zact
ii Im
port
/ Exp
ort
[Mii
Euro
]
Anul
Tranzactii Export Tranzactii Import Parcurs marfa
Figura 2.127. Variaţia anuală a tranzacţiilor de import/ export şi a transportului de mărfuri din România.
Tabelul 2.31. Dezvoltarea economică şi infrastructura, state membre EU 28, 2012 (Sursa: Eurostat, 2015).
Statul PIB/ Locuitor
[% PIB/ locuitor UE28] Densitate Autostrazi
[km/km2] România 53 0,002 Estonia 71 0,003 Polonia 66 0,004 Bulgaria 45 0,005 Slovacia 74 0,009 Republica Cehă 82 0,010 Ungaria 65 0,016 Franţa 107 0,021 Croaţia 61 0,022 Italia 101 0,022 Cipru 94 0,028 Spania 94 0,029 Portugalia 76 0,033 Germania 123 0,036 Slovenia 82 0,038
217
20
40
60
80
100
120
140
160
0.000 0.005 0.010 0.015 0.020 0.025 0.030 0.035 0.040
PIB
/Loc
uito
r [%
PIB
/ Lo
cuito
r EU
28, $
]
Densitatea retelei de autostrazi [km/km^2]
Figura 2.128. Variaţia PIB/ locuitor în funcţie de densitatea reţelei de autostrăzi, statele membre UE, 2012 (Sursa: Eurostat, 2015).
La nivel naţional, PIB/ locuitor înregistrat în anul 2012 pentru cele şapte regiuni de dezvoltare, exceptând Regiunea Bucureşti-Ilfov, variază între 18591 RON (Regiunea Nord-Est) şi 32380 RON (Regiunea Vest) (figura 2.129). Valoarea specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia, 22639 RON, este plasată sub valorile asociate Regiunilor Vest, Centru, Nord-Vest şi Sud-Est. Având în vedere dependenţa dintre valoarea indicatorului PIB/ locuitor şi densitatea de autostrăzi demonstrată mai sus pe baza datelor referitoare la statele membre UE 28, se poate afirma că valoarea scăzută a PIB/ locuitor specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia este cauzată de lipsa infrastructurii de mare capacitate de tip autostradă.
Detaliind această analiză în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia, se observă că între variaţia valorile PIB specifice fiecărui judeţ (figura 2.130) şi lungimea totală a reţelelor judeţene de drumuri (figura 2.76) există o corelaţie strânsă, justificată de valoarea coeficientului de corelaţie de 0,825.
Judeţul Mehedinţi este cel în care se înregistrează cea mai redusă valoare a PIB şi totodată cea mai redusă lungime a reţelei de drumuri public. PIB al judeţului Medehinţi este de 3,2 ori mai mic decât PIB înregistrat în judeţul Dolj, judeţ care ocupă primul loc la nivel regional.
218
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
Nord - Vest Centru Nord - Est Sud - Est Sud Muntenia Sud - Vest Oltenia
Vest
PIB/
Locu
itor [
RON
]
Regiunea
Figura 2.129. Variaţia PIB/ locuitor - Regiuni România, 2012 (Sursa: INS, 2015).
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea
PIB
[Mili
oane
RO
N]
Judetul
Figura 2.130. Valoarea PIB/ judeţ, anul 2012.
În subcapitolul 2.3 este evidenţiat faptul că drumurile judeţene reprezintă ponderea cea mai ridicată în reţeaua de drumuri publice, acestea irigând zonele rurale, greu accesibile. Pentru evidenţierea dependenţei dintre dezvoltarea economică, exprimată prin valoarea PIB judeţean şi calitatea ofertei de transport, în figura 2.131 sunt
219
reprezentate simultan valoarea PIB pentru fiecare dintre judeţele componente şi starea de viabilitate a drumurilor judeţene. Din această figură se poate observa cu uşurinţa că în judeţul Dolj în care drumurile judeţene sunt în mare parte încadrate în categoriile „stare medie” sau „stare bună” s-a înregistrat cea mai ridicată valoare a PIB din regiune, iar pentru judeţul Mehedinţi în care apar în proporţie de aproximativ 50% drumuri judeţene încadrate în categoria „stare rea”, valoarea PIB judeţean este cea mai redusă din regiune.
Figura 2.131. Legătura dintre PIB-ul la nivel de judeţ
şi starea de viabilitate a drumurilor judeţene.
220
3. ANALIZA S.W.O.T.
Datele şi informaţiile obţinute, structurate şi prelucrate în cadrul capitolului anterior au fost utilizate pentru diagnosticarea situaţiei curente a transportului şi mobilităţii prin intermediul unei analize de tip S.W.O.T. Rezultatele acestei analize vor sta la baza stabilirii obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniul transportului şi mobilităţii, în capitolul următor.
Analiza S.W.O.T. evidenţiază punctele tari şi slabe ale transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia, asociate cu oportunităţile şi ameninţările existente. Analiza S.W.O.T. este structurată conform schemei din figura 3.1, pentru fiecare dintre modurile de transport rutier, feroviar, aerian şi naval.
Aspecte BENEFICE ale
transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia
Aspecte DĂUNĂTOARE ale transportului şi mobilităţii
în Regiunea Sud-Vest Oltenia
MED
IU IN
TERN
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
MED
IU E
XTER
N
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
Figura 3.1. Schema analizei S.W.O.T. a transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
221
Au fost identificate aspectele de sursă internă, adică punctele tari şi cele slabe ale transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia, considerând toate modurile de transport. Analizând contextul european, naţional şi regional, s-au identificat apoi elementele externe care pot influenţa transportul şi mobilitatea: oportunităţile şi ameninţările.
Analiza S.W.O.T. desfăşurată implică înţelegerea şi analizarea punctelor tari şi a celor slabe ale transportului şi mobilităţii, precum şi identificarea aspectelor care ar putea favoriza sau ameninţa aceste elemente. În acest fel se pot identifica căi de valorificare la maxim a punctelor tari, se pot găsi căi de rezolvare a deficienţelor, se pot valorifica ocaziile favorabile şi se vor putea lua măsuri de diminuare a riscurilor.
Scopul cheie al acestei analize este de a identifica direcţii strategice de acţiune care vor fi propuse în cadrul următoarelor capitole, implicând cel mai bine resursele şi capacităţile existente în sfera transportului şi mobilităţii în regiune. De asemenea, această analiză este fundamentală pentru evaluarea potenţialului intern şi a limitelor şi oportunitatilor şi ameninţărilor posibile din mediul extern domeniului transporturilor şi mobilităţii.
Analiza consecventă a domeniului transporturilor şi mobilităţii în regiune facilitează previzionarea şi predicţia tendinţelor de schimbare şi, de asemenea, ajută la integrarea acestora în procesul de luare şi fundamentare a deciziilor.
3.1. Modul de transport rutier
3.1.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice
3.1.1.1. Identificarea punctelor tari
Potrivit Institutului Național de Statistică, deplasările pe cale rutieră, efectuate pe teritoriul României, reprezintă aproximativ 75 % din totalul deplasărilor efectuate în scopul transportului de călători și puțin sub 50 % din deplasările destinat transportului de mărfuri (INS, date 2010). Aceste statistici atestă faptul că în ambele cazuri, transportul rutier reprezintă cel mai important și utilizat mod de transport;
Armonia reliefului, modul în care se îmbină marile trepte de relief la nivelul regiunii și dispunerea geografică a acestora permit o dezvoltare echilibrată a rețelei rutiere de transport;
Regiunea Sud-Vest Oltenia are o poziție bună în ceea ce privește accesibilitatea rutieră și conexiunile cu celelalte regiuni ale României și cu Europa;
222
Regiunea Sud-Vest Oltenia este traversată de Coridorul IV pan-european de transport, rută care va asigura o legătură rapidă între extremitatea sud-estică a Europei și țările Europei Centrale. În prezent, pe teritoriul Regiunii Sud-Vest Oltenia, pe acest traseu se suprapune DN7 care se numără printre drumurile cu cel mai intens trafic din România;
Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de o rețea de drumuri naționale, județene și comunale care permite accesul spre toate zonele regiunii și asigură o bună legătură a Regiunii cu celelalte regiuni ale României;
Majoritatea orașelor au acces la un drum național; Rețeaua rutieră permite realizarea accesului la rețeaua feroviară, ceea ce
facilitează realizarea transportului multimodal; Existenţa forței de muncă competitive și disponibile în regiune.
3.1.1.2. Identificarea oportunităţilor
Creșterea indicelui de motorizare; Îmbunătățiri aduse rețelei naționale de drumuri; Scăderea performanței serviciilor de transport feroviar; Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană care vizează
modernizarea și construcția de drumuri care să asigure creșterea gradului de accesibilitate a orașelor de importanță locală și regională, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;
Îmbunătățirea accesului spre toate zonele regiunii, inclusiv spre cele care în prezent au o infrastructură rutieră deficitară;
Asigurarea unor legături rapide între Regiunea Sud-Vest Oltenia și celelalte regiuni ale României, creșterea gradului de integrare a rețelei rutiere regionale în rețelele europene de transport;
Valorificarea potențialului turistic și creșterea fluxului de turiști ca urmare a îmbunătățirii accesului către zonele turistice;
Punerea bazelor pentru dezvoltarea transportului inter-modal de mărfuri; Diminuarea poluării generate de transportul rutier; Asigurarea premiselor necesare pentru dezvoltarea economică și socială a
tuturor zonelor regiunii.
3.1.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare
3.1.2.1. Identificarea punctelor slabe
Calitatea și starea tehnică a rețelei rutiere sunt necorespunzătoare (drumuri pietruite și drumuri de pământ, drumuri județene și naționale din regiune care au durata de serviciu depășită);
223
Lipsa autostrăzilor și a drumurilor expres; Lipsa centurilor ocolitoare în cazul multor orașe mari traversate de drumuri
europene sau naționale cu trafic intens; Întârzierea investițiilor în extinderea și modernizarea infrastructurii de
transport rutier; Calitatea necorespunzătoare a multor lucrări de reabilitare și modernizare a
drumurilor; Prezenţa pe drumuri a vehiculelor cu tracţiune animală şi a utilajelor agricole; Întârzierea adoptării de strategii și planuri realiste de dezvoltare a
infrastructurii rutiere; Nivelul redus de siguranță rutieră. În perioada 2007-2012 s-a înregistrat un
număr de 8.401 decese doar pe rețeaua de drumuri naționale. Aceasta echivalează cu un număr mediu de 1.400 decese pe an, ca urmare a accidentelor înregistrate pe rețeaua de drumuri naționale;
Majoritatea covârșitoare a drumurilor au o singură bandă pe sens. Acestea sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, riscul de incidență a accidentelor pentru un drum cu o singură bandă pe sens fiind de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi;
Chiar în situația în care fluxurile de trafic sunt scăzute, drumurile cu o singură bandă pe sens oferă oportunități limitate de depășire în siguranță, în special în cazul în care numărul de vehicule de transport mărfuri este mare;
Viteza medie de deplasare pe rețeaua rutieră este de aproximativ 66 km/h, pentru călătoriile inter-urbane. Acest lucru nu este corespunzător pentru o rețea națională pentru care, potrivit standardelor internaționale, viteza medie ar trebui să aibă valori între 90 și 100 km/h, pentru a fi considerate adecvate;
Disproporția între transportul rutier și celelalte moduri de transport.
3.1.2.2. Identificarea ameninţărilor
În lipsa îmbunătățirii ofertei de transport public se va ajunge la schimbarea modului de transport adoptat de populație, respectiv trecerea la transportul cu autoturismul, cu o creștere a numărului de călătorii cu autoturismul de peste 15%, față de creșterea totală a numărului de călătorii pentru toate modurile de transport care este sub 11 %;
Se estimează creșterea numărului de călătorii efectuate pe distanțe mai lungi, cu o creștere aferentă a numărului de pasageri-kilometri, care este tot mai mare în cazul transportului cu autoturismul, respectiv de peste 44 % față de 27 % pentru toate modurile de transport;
Transportul rutier de marfă înregistrează o creștere de peste 31 %, în comparație cu procentul total de aproximativ 27 %;
Întârzierea investițiilor necesare pentru modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere;
224
Trafic îngreunat, suprasolicitarea drumurilor europene și naționale; Continuarea degradării infrastructurii de transport rutier; Prelungirea stării de relativă izolare a unor zone greu accesibile în prezent pe
căi rutiere; Relocarea unor întreprinderi, scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Sud-
Vest Oltenia pentru investiții economice; Accesibilitate scăzută către comerțul internațional; Timpi de parcurs mari care duc la servicii necompetitive; Costuri mari de administrare pentru transportatorii locali și naționali; Întârzieri înregistrate la punctele de trecere a frontierei; Rate crescute ale accidentelor soldate cu decese în comparație cu țările UE; Lipsa parcărilor cu bune condiții de siguranță și securitate pentru vehiculele de
marfă; Greutăți pe osie prea mari care duc la deprecierea semnificativă a suprafeței
carosabile; Creșterea disproporției între transportul auto și transportul feroviar, întârzierea
dezvoltării sistemului de transport inter-modal și creșterea nivelului de poluare generată de transportul rutier. Creșterea volumului traficului rutier în defavoarea celui feroviar va determina suprasolicitarea rețelei rutiere, creșterea poluării, sporirea aglomerației cu scăderea vitezei comerciale, creșterea insecurității rutiere.
3.2. Modul de transport feroviar
3.2.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice
3.2.1.1. Identificarea punctelor tari
Infrastructura feroviară este satisfăcător dezvoltată pe tot teritoriul Regiunii și are o densitate care asigură accesul la majoritatea localităților;
Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de o rețea de căi ferate care permite accesul spre toate zonele și asigură o bună legătură cu celelalte regiuni ale României;
Potențialul culoarului Nord - Sud prin Calafat - Vidin; Există operatori feroviari privați care pot furniza servicii locale de transport; Vitezele mici din sistemul feroviar nu au reprezentat o problemă pentru clienți,
deoarece transportul mărfurilor tradiționale tip vrac nu este unul cu termen sensibil precum bunurile de larg consum, produsele alimentare sau auto;
Comparativ cu alte țări, România este poziționată pe locul 6 în Uniunea Europeană, cu aproximativ 28 % dintre mărfuri transportate pe calea ferată.
225
Această cifră este cu aproximativ 10 % mai mare comparativ cu media UE-27, care este de 18,4 % (au fost utilizate datele din anul 2011);
Productivitatea forței de muncă angajate în domeniul feroviar s-a îmbunătățit cu 46 % între 2002 și 2011;
Existenţa forței de muncă competitive și disponibile în regiune.
3.2.1.2. Identificarea oportunităţilor
Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană care vizează modernizarea infrastructurii feroviare care să asigure creșterea competitivității, atractivității și accesibilității sistemului feroviar, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;
Îmbunătățirea accesului spre toate zonele regiunii, inclusiv spre cele care în prezent au o infrastructură feroviară deficitară;
Asigurarea unor legături rapide între Regiunea Sud-Vest Oltenia și celelalte regiuni ale României, prin creșterea vitezei comerciale feroviare;
Valorificarea potențialului turistic și creșterea fluxului de turiști ca urmare a îmbunătățirii accesului pe calea ferată către zonele turistice;
Modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria prin îmbunătățirea infrastructurii care va permite mărirea vitezei comerciale și extinderea electrificării rețelei. Aceste aspecte vor determina creșterea volumelor de mărfuri care vor fi transportate pe calea ferată spre și dinspre Europa, pe trasee care vor tranzita România prin Regiunea Sud-Vest Oltenia;
Dezvoltarea căii ferate dintre Turcia și Europa, ca parte a unui amplu proces de modernizare a sistemului feroviar din Turcia. La fel ca și în cazul de mai sus, volumele de mărfuri care vor fi transportate pe calea ferată spre și dinspre Europa sunt așteptate să crească, pe trasee care vor tranzita România prin Regiunea Sud-Vest Oltenia;
Extinderea spațiului feroviar european unic; Interoperabilitatea materialului rulant convențional și specificațiile tehnice de
interoperabilitate; Introducerea sistemului ERTMS/ETCS de management feroviar; Valorificarea potențialului de transport oferit prin introducerea în reţea a
podului peste Dunăre Calafat - Vidin; Orientarea către transportul intermodal de mărfuri; Cererea de transport marfă a unor agenți economici importanţi din regiune,
precum Ford Craiova, Pirelli Slatina, ALRO Slatina, etc.; În sectorare precum cel al produselor metalice sau fertilizatorilor, există spațiu
de creștere pentru transportul feroviar, acesta putând să își exploateze poziția existentă pentru a-și crește cota de piață prin investiții specifice care vor conduce la creșterea diminuarea timpilor de parcurs și reducerii costurilor pentru coridoarele cheie pe care sunt transportate astfel de produse.
226
3.2.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare
3.2.2.1. Identificarea punctelor slabe
Starea deteriorată a infrastructurii feroviare și deficitul mare de lucrări de întreținere și reparații capitale au dus la expirarea duratei de viață a activelor, la restricții de viteză și la scăderea vitezei medii în cadrul rețelei;
Multe vagoane de tren și locomotive nu corespund cerințelor clienților; Numărul de călători a înregistrat o scădere de 28 % între anii 2004 și 2012, fiind
cea mai mare diminuare înregistrată în cadrul statelor membre ale UE; Ponderea aferentă transportului feroviar de călători a scăzut de la aproximativ
o treime în 2004 la aproximativ o șesime până în anul 2012. În același interval de timp, numărul de călătorii cu transportul rutier a crescut cu peste 10 %;
Între cele opt sectoare de cale ferată ale României, ponderea deplasărilor zilnice de călători plasează sectorul Craiova pe poziția a șasea;
Aproximativ o treime dintre călători circulă fără legitimaţie de călătorie. Pierderea de venit estimată este de aproximativ 50 milioane de euro pe an, la nivelul României;
Transportul feroviar a înregistrat o cotă de piață de 18 % în 2012, cele mai mari fluxuri de mărfuri transportate fiind reprezentate de combustibili minerali solizi, produse petrochimice și metalice;
Tarifele de transport feroviar din România sunt relativ mari față de alte țări europene, dacă se raportează la puterea de cumpărare. Prețurile mari limitează oportunitățile de a atrage noi călători și reduc venitul net al sistemului feroviar;
Orele de plecare pentru unele secțiuni ale rețelei feroviare au intervale de succesiune neregulate, ceea ce determină un grafic de mers al trenurilor de călători complicat. Acest lucru reduce nivelul de confort al călătoriilor efectuate cu trenul;
Viteza medie de călătorie este de aproximativ 65-70 km/h, fiind afectată de numeroasele opriri intermediare, timpii mari de staționare și motive tehnice;
Vechimea medie a garniturilor de trenuri este de aproximativ 35 de ani, dar există și unități care au o vechime de peste 60 de ani, 50 % din acestea fiind încă în folosință.
3.2.2.2. Identificarea ameninţărilor
Sectorul rutier se afirmă ca un competitor serios pentru transportul feroviar, oferind prețuri mai mici, timpi de parcurs mai mici și punctualitate mai mare;
Întârzierea investițiilor necesare pentru modernizarea și extinderea infrastructurii feroviare;
Continuarea degradării infrastructurii de transport feroviar;
227
Prelungirea stării de izolare a unor zone greu accesibile în prezent pe căi feroviare;
Relocarea unor întreprinderi, scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Sud-Vest Oltenia pentru investiții economice;
Scăderea cantităților de marfă transportată ca urmare a reducerii activităților economice;
Creșterea disproporției între transportul auto și transportul feroviar, întârzierea sistemului de transport inter-modal. Scăderea volumului traficului feroviar în favoarea celui rutier va determina sporirea dificultăților în funcționare a companiilor de transport feroviar, având ca rezultat final falimentul unora dintre aceste companii.
3.3. Modul de transport aerian
3.3.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice
3.3.1.1. Identificarea punctelor tari
Transportul aerian este un mijloc important pentru asigurarea conectivității internaționale. Cum rețeaua de autostrăzi din România este încă în dezvoltare, iar legăturile feroviare naționale se află sub restricții de viteză, transportul aerian reprezintă o opțiune preferată pentru transportul autohton pe distanțe lungi, în cazurile în care duratele de parcurs mici și nu neapărat costul de transport reprezintă factorul critic;
Aeroportul Craiova este singurul furnizor de servicii de transport aerian din Regiune, aflat în subordinea autoritățlior locale, având ca zonă de captare locuitorii din partea de sud-vest a României;
În cadrul aeroportului Craiova activează un Hub WizzAir; În cadrul Masterplanului General de Transport al României, aeroportul Craiova
este clasificat ca un aeroport internațional, cu 30 % din trafic realizat la ora de vârf.
3.3.1.2. Identificarea oportunităţilor
Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană care vizează modernizarea infrastructurii aeriene care să asigure creșterea competitivității, atractivității și accesibilității sistemului de transport aerian, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;
228
Numărul companiilor care operează în România și cel a pasagerilor care utilizează serviciile oferite de acestea sunt în continuă creștere;
În ultima vreme se înregistrează o diversificare a servicilor de transport aerian; Dezvoltarea călătoriilor de afaceri și turism va determina creșterea cererii
clienților pentru transportul aerian low-cost în cadrul Aeroportului Craiova, care oferă bilete de avion la preț redus în schimbul renunțării la câteva dintre serviciile oferite pasagerilor de companiile aeriene tradiționale;
Punerea bazelor pentru dezvoltarea transportului inter-modal de mărfuri.
3.3.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare
3.3.2.1. Identificarea punctelor slabe
În cadrul Aeroportului Craiova se remarcă prezența unui număr redus de nave, operatori și oferte de servicii, care fac ca transportul aerian să nu exploateze multe din oportunitățile de ordin geopolitic;
Nu există un serviciu de transport de calitate care să conecteze zonele urbane cu aeroportul Craiova. Condițiile care trebuie îndeplinite de un astfel de serviciu sunt: trenurile vor opera la un interval de 30 minute în ora de vârf, fluxurile de taxi vor fi separate de restul traficului, stațiile de tren/autobuz nu vor fi mai departe de 15 minute de mers pe jos față de terminalul de plecări;
Lipsa ofertelor de transport aerian intern, pentru conectarea municipiului Craiova cu celelalte aeroporturi din România; lipsa rutelor interne;
Lipsa ofertei de calificare în domeniul transporturilor aeriene în Regiune; Ofertă limitată de servicii logistice.
3.3.2.2. Identificarea ameninţărilor
Lipsa de capacitate a terminalelor aeroportului Craiova până în 2020; Lipsa de capacitate a platformelor aeroportului Craiova până în 2020; Fluxuri crescute de marfă generate în urma conectivității internaționale a
aeroportului Craiova; Competiția cu celelalte aeroporturi din România și Bulgaria, care poate
determina pierderea unor oportunități de afaceri în favoarea acestora (implantarea reprezentanțelor unor companii aeriene și de logistică în aceste aeroporturi, pierderea unor oportunități de finanțare a dezvoltării);
Continuarea degradării infrastructurii de transport aerian; Întârzierea investițiilor necesare pentru modernizarea și extinderea
infrastructurii aeriene;
229
Infrastructura de transport aerian necesită modernizări semnificative, tarife și nivel de servcii atractive, pentru ca aeroportul Craiova să poată fi perceput nu doar ca un terminal pentru trafic intern, ci ca o rută spre Europa;
Pregătirea proiectelor și a studiilor de fezabilitate, precum și achiziția terenurilor necesită prea mult timp pentru implementare, putându-se irosi bune oportunități de folosire a fondurilor UE. Dacă fondurile naționale disponibile un vor fi suficiente pentru cofinanțarea oportunităților de investiții în infrastructurile de transport, anumite proiecte vor fi întârziate. Ritmul lucrărilor de construcție a fost lent până acum, iar o implementare insuficient de rapidă va compromite sau va reduce finanțările lucrărilor de infrastructură aeriană. Lipsa resurselor calificate și insuficiența contractorilor și a furnizorilor experimentați vor genera costuri de dezvoltare ridicate;
Lipsa de personal calificat în domeniul logisticii și lipsa ofertei de servicii de calificare în domeniul logisticii;
Relocarea unor întreprinderi, scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Sud-Vest Oltenia pentru investiții economice;
Slaba preocupare pentru sporirea măsurilor de securitate și amenințările teroriste care vizează cu precădere transportul aerian ar putea scădea încrederea călătorilor în siguranța zborurilor aeriene, determinând o diminuare a cererii.
3.4. Modul de transport naval
3.4.1. Identificarea şi descrierea aspectelor benefice
3.4.1.1. Identificarea punctelor tari
Costurile de operare pe cale navală sunt cele mai reduse; Regiunea Sud-Vest Oltenia dispune de o infrastructură navală care permite
conectarea cu celelalte porturi românești la Dunăre precum și cu importante porturi europene aflate pe acest fluviu;
Portul Corabia este bine amplasat, fiind singurul port mai mare între Giurgiu și Calafat și dispune de un hinterland extins care poate fi accesat din port. Suprafața acestuia depășește 227000 m2 astfel că există multe posibilități de dezvoltare și extindere pe viitor;
Portul Calafat este parte din recent desemnatul Coridor IV TEN-T Sud și utilizează drumul și podul feroviar inaugurate recent, care leagă localitatea Vidin din Bulgaria de România. Acest coridor are un potențial substanțial având în vedere că ar putea deveni o rută de bază pentru transporturile de mărfuri din
230
Germania și Europa Centrală spre Turcia și ar putea deveni o alternativă viabilă la rutele existente care trec prin Serbia;
Portul Drobeta Turnu Severin are un amplasament strategic ca punct de transbordare pe Dunăre pentru traficul spre nord-vestul României și spre orașe precum Craiova, fiind port al rețelei de bază TEN-T;
Portul Orșova operează mărfuri de tipul materialelor de construcții și produsele minerale, dar nu există o industrie dominantă sau o cantitate de mărfuri predominantă;
Ofertă de calificare în domeniul transporturilor în Regiune, la nivel liceal și universitar.
3.4.1.2. Identificarea oportunităţilor
Dezvoltarea și implementarea de proiecte cu finanțare europeană care vizează modernizarea infrastructurii fluviale care să asigure creșterea competitivității, atractivității și accesibilității sistemului de transport fluvial, contribuind astfel la procesul de dezvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;
Nivelul de containerizare a mărfii transportate în România se ridică, în prezent, la 4 %. Se estimează că în următorii 20 de ani acesta să crească până la nivelul întâlnit în țările din vestul Europei, de aproximativ 12 %;
Existența unor fluxuri de marfă cu potențial de a fi atrase în toate porturile din Regiune;
Valorificarea potențialului turistic și creșterea fluxului de turiști ca urmare a îmbunătățirii accesului pe calea fluvială în Regiune și apoi către zonele turistice;
Punerea bazelor pentru dezvoltarea transportului inter-modal de mărfuri.
3.4.2. Identificarea şi descrierea aspectelor dăunătoare
3.4.2.1. Identificarea punctelor slabe
Portul Corabia înregistrează un trafic foarte redus și este într-o stare foarte avansată de degradare, cu excepția unor facilități de depozitare și a transportului de cereale;
Infrastructura portului Calafat este subdezvoltată, restricționând astfel capacitatea potențială a acestuia. Până în 2030 portul va suferi de un deficit de capacitate;
Portul Drobeta Turnu Severin are depozite și facilități de depozitare care nu sunt adecvate practicilor logistice moderne;
Portul Orșova are o infrastructură depășită, care împiedică operarea eficientă a mărfurilor;
231
Portul Gruia operează în principal cantități mari de balast și piatra spartă și este un port mic (1000 m2) care nu necesită evaluări suplimentare în acest moment din cauza infrastructurii și a posibilităților sale limitate de a fi dezvoltat pe viitor pentru alte tipuri de utilizare. În anul 2011 Portul Gruia nu a operat nici un fel de marfă înregistrată;
Cetate este un port cu o suprafață limitată (1000 m2) care operează cantități mari de balast și piatra spartă din dragarea Dunării și nu se consideră necesară dezvoltarea infrastructurii, ci o modernizarea a acesteia și o extindere a rețelei de utilități publice. În anul 2011 Portul Cetate nu a operat nici un fel de marfă;
Navigația pe Dunăre a navelor mari este limitată de adâncimea și lățimea canalelor și șenalelor. De asemena, apar limitări privind condițiile de navigație pe sectorul româno-bulgar în anumite perioade ale anului;
Lipsa investițiilor în gestionarea cursurilor râurilor reduc valoarea căilor de transport pe apă, cu pierderi de trafic față de alte moduri de transport;
Numărul și calitatea reduse ale navelor, operatorilor și ofertelor fac ca transportul naval să nu exploateze multe din oportunitățile de ordin geopolitic;
Capacitatea redusă de a asigura condițiile de navigație pe timpul iernii; Ofertă limitată de servicii logistice; Lipsa implicării comunității portuare în activități de cercetare-inovare.
3.4.2.2. Identificarea ameninţărilor
Competiția cu celelalte porturi dunărene, care poate determina pierderea unor oportunități de afaceri în favoarea acestora (implantarea reprezentanțelor unor companii navale și de logistică în aceste porturi, pierderea unor oportunități de finanțare a dezvoltării);
Consolidarea coalițiilor între porturi și intensificarea competiției între bazinele portuare, elemente care vor constitui factori determinanți în obținerea finanțărilor de dezvoltare în viitor;
Lipsa de personal calificat în domeniul logisticii și lipsa ofertei de servicii de calificare în domeniul logisticii;
Modernizarea sistemului feroviar din Bulgaria în cadrul unor proiecte finanțate de către Uniunea Europeană și Banca Mondială, care vor permite ca sistemul feroviar să devină un competitor redutabil pe piața transportului de mărfuri;
Dezvoltarea căii ferate dintre Turcia și Europa, care va permite creșterea volumului de mărfuri transportate pe calea ferată în defavoarea modului naval;
Întârzierea investițiilor necesare pentru modernizarea și extinderea infrastructurii fluviale;
Continuarea degradării infrastructurii de transport naval; Relocarea unor întreprinderi, scăderea nivelului de atractivitate a Regiunii Sud-
Vest Oltenia pentru investiții economice; Întârzierea implementării sistemului de transport inter-modal.
232
4. OBIECTIVE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE
4.1. La nivel regional
Pentru atingerea obiectivului general, adică oricare unitate teritorială a Regiunii Sud-Vest Oltenia să fie conectată la reţeaua de transport intermodal, locuitorii acesteia având la dispoziţie facilităţi pentru deplasarea eficientă, fiabilă, la prețuri accesibile și ecologică, se impun următoarele direcţii de acţiune: (i) dezvoltarea economică; (ii) accesibilitatea sistemului de transport; (iii) siguranţa circulaţiei; (iv) protecţia mediului.
Obiectivul general la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia constă în asigurarea funcţionării unui sistem de transport durabil, care să susţină dezvoltarea economică şi să fie accesibil pentru toate categoriile de utilizatori în condiţiile minimizării impactului asupra mediului.
Transport şi Mobilitate în Regiunea
Sud – Vest Oltenia
Dezvoltare economică Accesibilitate
Protejarea mediului Siguranţa circulaţiei
233
Asigurarea unei infrastructuri care să permită deplasarea mărfurilor şi călătorilor în condiţii de siguranţă, securitate şi competitivitate a costurilor generalizate.
Infrastructura dă măsura mobilității. Nicio schimbare majoră în domeniul transporturilor nu va fi posibilă fără sprijinul unei rețele adecvate și al unei utilizări mai inteligente a acesteia. Per ansamblu, investițiile în infrastructura transporturilor impulsionează creșterea economică, creează bunăstare și locuri de muncă și favorizează accesibilitatea geografică, comerțul și mobilitatea persoanelor. Aceasta trebuie să fie planificată astfel încât să se maximizeze impactul pozitiv asupra creșterii economice, minimizându-se impactul negativ asupra mediului.
Revitalizarea infrastructurii feroviare care să conducă la creşterea vitezei comerciale şi implicit la creşterea atractivităţii acestui mod de transport reprezintă un pilon în susţinerea dezvoltării economice la nivel regional.
Investiţiile în infrastructura navală, astfel încât să devină funcţionale terminale de transport intermodal (combinat) reprezintă o măsură care va contribui la eficientizarea transportului de mărfuri, susţinând astfel dezvoltarea economică regională.
Activităţile economice angrenează componente de business, pentru a căror desfăşurare, accesibilitatea transportului aerian reprezintă factor care influenţează alegerile privind amplasarea unităţilor economice. Astfel, se impune dezvoltarea terminalului intermodal de pasageri care deserveşte teritoriul regional şi operarea curselor aeriene interne, asigurându-se conexiunea directă pe cale aeriană cu principalele centre economice şi de afaceri din România.
În concluzie, rețeaua primară trebuie să asigure legături multimodale eficiente între orașe, porturi, aeroport și puncte de trecere a frontierei, precum și alte centre economice principale. Trebuie acordată prioritate finalizării "verigilor lipsă" din reţeaua de transport regională – în principal variantelor ocolitoare, modernizării infrastructurii existente, dezvoltării unor terminale intermodale în porturi și a unor centre de consolidare logistică în orașe. Trebuie create legături tren - avion mai bune pentru călătoriile pe distanțe mari.
Dezvoltare economică
234
Asigurarea accesibilităţii sistemului de transport pentru toate categoriile de utilizatori, indiferent de localizarea în cadrul regiunii, mediul urban sau mediul rural.
Având în vedere rata de îmbâtrânire a populaţiei şi nevoile de mobilitate ale acestei categorii de utilizatori, este necesară îmbunătăţirea legăturilor între oraşe prin stimularea serviciilor de transport public interurban. Totodată, existenţa un sistem de transport accesibil susţine deplasările în scop de navetă, contribuind astfel la reducerea şomajului.
Alte caracteristici ale calității serviciilor de transport public care contribuie la creşterea atractivităţii şi care trebuiesc avute în vedere (îmbunătăţite) sunt: frecvența de circulaţie, confortul, fiabilitatea și integrarea intermodală. Disponibilitatea informațiilor referitoare la durata călătoriilor și la rutele alternative este de asemenea importantă pentru a asigura o mobilitate neîntreruptă "din poartă în poartă", atât pentru pasageri cât și pentru mărfuri.
Pe lângă accesibilitatea reţelei de transport public, exprimată ca durată / distanţa de parcurs până la cea mai apropiată staţie, întervine şi componenta de accesibilitate a vehiculului, care să permită a fi folosit de către toate categoriile de utilizatori. Astfel, se impune introducerea vehiculelor de transport public accesibile pentru toate categoriile de utilizatori (persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă, persoane în scaun cu rotile, mame cu copii în cărucioare), care să fie dotate cu rampe de acces, sisteme de siguranţă în vehicule pentru cărucioare, amplasarea de sisteme de validare a biletelor astfel încât să poată fi utilizate de persoanele cu mobilitate redusă sau nevăzători, sisteme de informare atât vizuale, cât şi acustice.
Accesibilitatea ridicată a reţelelor de transport nemotorizat (reţele pietonale, piste de biciclete) încurajează orientarea utilizatorilor către aceste moduri de transport, în special în zonele rurale sau între localităţi învecinate, atunci când avem de-a face cu deplasări pe distanţe scurte.
Sporirea accesibilităţii modurilor de transport recomandate pentru călătoriile de lungă distanţă (feroviar, naval) se va reflecta în creşterea numărului de turişti în zonele cu specific turistic irigate de aceste reţele de transport.
Accesibilitate
235
Asigurarea unui grad înalt de siguranţă a circulaţiei la nivelul sistemului de transport pentru toate modurile de transport.
Un sistem de transport sigur şi durabil contribuie la competitivitate şi prosperitate, la ocuparea forţei de muncă, siguranţă şi securitate pe plan european.
Întrucât ambiţiosul obiectiv de reducere la jumătate a numărului de decese în accidentele rutiere, pentru perioada 2001 – 2010 la nivelul Uniunii Europene nu s-a îndeplinit, numărul de decese în accidentele rutiere din Uniunea Europeană scăzând doar cu 35 % până în 2010, Comisia Europeană a menţinut în orientările pentru un spaţiu european de siguranţă rutieră pentru perioada 2011 – 2020, obiectivul principal de reducere a deceselor cu 50 % faţă de perioada anterioară, aşa cum s-a arătat în cadrul primului capitol.
În România se remarcă un nivel redus al siguranței rutiere. În perioada 2007 - 2012 s-a înregistrat un număr de 8.401 decese doar pe rețeaua de drumuri naționale. Aceasta echivalează cu un număr mediu de 1.400 decese pe an, ca urmare a accidentelor înregistrate pe rețeaua de drumuri naționale. Majoritatea covârșitoare a drumurilor au o singură bandă pe sens. Acestea sunt recunoscute ca fiind cele mai periculoase, riscul de incidență a accidentelor pentru un drum cu o singură bandă pe sens fiind de patru ori mai mare decât pentru autostrăzi. Chiar în situația în care fluxurile de trafic sunt scăzute, drumurile cu o singură bandă pe sens oferă oportunități limitate de depășire în siguranță, în special în cazul în care numărul de vehicule de transport mărfuri este mare. Implementarea unui sistem integrat de management al traficului, încluzând semnalizare orizontală şi verticală, sistem de informare a participanţilor la trafic, restricţionări ale vitezei de circulaţie în zonele vulnerabile (şcoli, spitale, zone centrale ale localităţilor rurale traversate de drumuri intens circulate, etc.) reprezintă direcţii de acţiune care să completeze strategia de creştere a siguranţei circulaţiei.
Alături de construirea şi întreţinerea unei infrastructuri rutiere sigure, este importantă prevenirea accidentelor rutiere prin educaţia tuturor celor implicaţi în trafic, indiferent de vârstă sau profesie, în acest scop fiind necesară intensificarea şi profesionalizarea comunicării şi informării privind siguranţa rutieră, printr-o mai mare implicare logistică şi materială. Astfel, se recomandă dezvoltarea unor campaniile dedicate siguranţei rutiere la nivel local, judeţean şi regional.
Siguranţa circulaţiei
236
Diminuarea progresivă a impactului global al emisiilor poluante din transporturi în vederea încadrării în obiectivele stabilite pentru România privind plafoanele naţionale de emisii.
În ciuda eforturilor depuse la nivel statelor membere ale Uniunii Europene, sectorul transporturilor este singurul domeniu economic în care emisiile de gaze cu efect de seră au urmat un trend crescător începând cu anul 1990. În anul 2012 emisiile de gaze cu efect de seră asociate activităţilor de transport au reprezentat 24 % din totalul acestor substanţe. Creșterea volumului traficului, dar și promovarea vehiculelor echipate cu motoare Diesel au jucat un rol în acest sens. Pentru a reduce impactul dăunător asupra mediului sunt necesare schimbări fundamentale în sistemul de transport, inclusiv soluții tehnologice și modificări de natură comportamentală.
Se va urmări o reducere a depăşirilor actuale ale nivelurilor limită privind calitatea aerului în oraşe, urmând ca proporţia să crească până la 15 % la emisiile unde transportul constituie sursa principală de poluare, până în anul 2020.
Acţiuni de organizare a spaţiului public astfel încât să limiteze circulație vehiculelor poluante în zonele centrale precum şi amenajarea de locuri de parcare la periferia zonelor urbane pentru vehiculelor sosite din alte localități, vor orienta utilizatorii către transportul public, reducând astfel impactul asupra mediului generat de fiecare deplasare.
În ceea ce priveşte transportul de marfă, prin revitalizarea modului feroviar se va obţine o reducere semnificativă a poluării asociată sectorului transporturi. În mediul urban se impun măsuri de organizare a activităţii de distribuţie a mărfurilor (restricţionarea accesului vehiculelor de marfă în perioadele de vârf de trafic, utilizarea pe timp de noapte a vehiculelor de transport public pentru distribuţia mărfurilor, etc.).
Reducere semnificativă a poluării din transporturi în mediul urban se va obţine prin intervenţii asupra parcului de vehicule de transport public, astfel se recomandă susţinerea achiziţionării de vehicule ecologice (cu propulsie hibridă, electrică sau din alte surse decât cele convenţionale).
Protejarea mediului
237
4.2. La nivel judeţean
Sistemul de transport care deserveşte Regiunea Sud - Vest Oltenia manifestă nevoi care pot fi încadrate într-o scară a complexităţii de la cele mai simple până la foarte complexe. Acestea s-au conturat ca urmare a degradării accentuate a subsistemului de transport feroviar, care s-a produs în ultimele două decenii, inducând schimbarea comportamentului de deplasare al populaţiei şi al mărfurilor în sensul utilizării în proporţii semnificative a transportului rutier pentru satisfacerea nevoii de deplasare. Anul 2003 este cel în care pentru transportul de călători, pe modul rutier se realizează prestaţie mai mare decât pe modul feroviar, ajungând ca în anul 2014 la nivel naţional transportul feroviar să fie utilizat pentru numai 21% din totalul prestaţiei (călători*km) (figura 4.1).
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
Mili
oane
cal
ator
i -km
Anul
Transport feroviar Transport rutier
Figura 4.1. Variaţia cererii de transport de persoane, 1990-2014 (Sursa: INS, Baze de date Tempo 2015).
Acest fapt atrage după sine sporirea impactului negativ al sectorului transporturi, în general, asupra societăţii, sens de evoluţie contrar recomandărilor propuse de organismele europene acreditate în domeniul dezvoltării durabile.
Regiunea Sud-Vest Oltenia, prin Studiul asupra Transportului şi Mobilităţii, îşi propune orientarea către o mobilitate durabilă în ansamblu, lucru care se poate
238
realiza numai prin contribuţia tuturor factorilor interesaţi şi propagarea principiilor de planificare durabilă la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale componente. În acest context, obiectivele şi direcţiile de acţiune propuse la nivel regional se vor particulariza cu obiective specifice la nivelul fiecărui judeţ din compunerea Regiunii Sud-Vest Oltenia. În acelaşi timp, ca urmare a analizei datelor socio-economice şi demografice la nivelul judeţelor şi localităţilor componente, s-au conturat nevoi specifice fiecărui areal de analiză, urmărindu-se ca direcţiile de acţiune propuse să vină în întâmpinarea acestor deficienţe identificate şi să întărească domeniile de activitate care se detaşează ca reprezentative şi pentru care există potenţial de dezvoltare. Astfel, evoluţia ofertei de transport şi politicile de mobilitate care urmează să fie implementate trebuie să urmărească:
susţinerea dezvoltării economice (industrie, agricultură şi servicii) în toate judeţele care fac parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia; susţinerea dezvoltării turismului în judeţele Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi;
sporirea accesibilităţii sistemului de transport:
transport de persoane: feroviar, rutier prin curse regulate la nivel judeţean, rutier prin curse regulate la nivel naţional, aerian, transport public urban; transport multimodal (integrarea programului de circulaţie şi a sistemului de tarifare pentru diferite moduri de transport: transport rutier prin curse regulate la nivel judeţean – transport public urban; transport rutier prin curse regulate la nivel judeţean - transport feroviar; transport aerian - transport public urban);
transport de marfă: feroviar, rutier, fluvial, combinat;
sporirea siguranţei circulaţiei, în special pentru modul rutier, atât în interiorul localităţilor, cât şi în afara acestora:
intervenţii precum restricţionări ale vitezei de circulaţie în zonele vulnerabile (şcoli, spitale, zone centrale ale localităţilor rurale traversate de drumuri intens circulate, etc.), îmbunătăţirea sistemului de semnalizare orizontală şi verticală şi campanii de educaţie rutieră revin în sarcina autorităţilor care funcţionează la nivel judeţean şi local;
protecţia mediului:
măsurile care vor fi propuse pentru atingerea obiectivelor de mai sus (la nivel regional şi la nivel judeţean), vor avea în vedere minimizarea impactului sistemului de transport din Regiunea Sud-Vest Oltenia asupra mediului.
239
PARTEA a IIa
5. VIZIUNEA GLOBALĂ PE ORIZONTUL 2020
5.1. Viziunea globală privind îmbunătăţirea mobilităţii în condiţiile protejării mediului înconjurător
Sistemul de transportul din Regiunea Sud-Vest Oltenia trebuie să contribuie la implementarea viziunii de dezvoltare prevăzută în Planul de Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia 2014 - 2020:
"Regiunea Sud-Vest Oltenia – promotor al competitivității atât în domeniul industrial, cât și în agricultură, dar și al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri performant, bazat pe resurse umane competente, integrarea tehnologiilor inovative şi promovarea dezvoltării durabile".
Dezvoltarea generală a regiunii are un efect major asupra nevoilor de transport şi comportamentului de mobilitate, atât în cazul persoanelor, cât şi al mărfurilor. Sistemul de transport reprezintă un factor cu importanţă semnificativă asupra modelului de dezvoltare economică și a calităţii mediului, parte componentă a politicii de dezvoltare adoptate. Obiectivele de dezvoltare a transporturilor şi
240
mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia se înscriu în liniile directoare recomandate de Comisia Europeană1 pentru statele membre, respectiv:
"Obiectivul principal al politicii europene a transporturilor este de a contribui la crearea unui sistem care să sprijine progresul economic european, să consolideze competitivitatea și să ofere servicii de mobilitate de înaltă calitate, asigurând în același timp o utilizare mai eficientă a resurselor."
"În practică, transporturile trebuie să folosească energie mai puțină și mai curată, să exploateze mai bine o infrastructură modernă și să reducă impactul negativ pe care îl au asupra mediului și asupra unor componente fundamentale ale patrimoniului natural precum apa, solul și ecosistemele".
Transportul constituie o latură a activităţilor umane în care, cu mijloace speciale, se modifică voluntar şi organizat coordonatele geografice ale bunurilor şi persoanelor în vederea satisfacerii nevoilor materiale şi spirituale ale societăţii.
Transportul este sectorul în care individul şi societatea vor continua să coexiste, căutând permanent echilibre contrare şi reciproce în funcţie de locuri, epoci şi circumstanţe.
Conceptul de durabilitate a intrat în dezbaterea politică și socială în anul 1992 în cadrul Conferinței Organizației Națiunilor Unite organizată la Rio de Janeiro. Principiul sustenabilităţii se transpune prin faptul că nevoile generațiilor actuale ar trebui să fie îndeplinite fără limitarea posibilităților de satisfacere a nevoilor generațiilor viitoare, ţinând cont de faptul că aspectele legate de calitatea mediului, economie și cadrul social sunt relevante pentru dezvoltarea durabilă.
Efectele generate de desfăşurarea activităţilor de transport asupra mediului sunt diverse și cuprinzătoare. Cele mai importante se referă la calitatea aerului, zgomot, schimbările climatice şi consumurile de resurse neregenerabile.
Calitatea aerului este un factor important în asigurarea dezvoltării durabile a unui oraș. Având în vedere că emisiile de substanţe poluante pot avea efecte negative atât asupra mediului, cât și asupra sănătăţii populaţiei, care în mediul urban prezintă densitate ridicată, acestui aspect negativ al transporturilor trebuie să i se acorde o atenţie deosebită. Nivelul de zgomot asociat sectorului transporturi reprezintă o problemă de mediu de importanță tot mai mare. Expunerea populaţiei la zgomot nu este doar o dezutilitate în sensul că aceştia resimt un disconform, ci contribuie la
1 Cartea Albă – “Foaie de Parcurs pentru un Spațiu European Unic al Transporturilor – Către un Sistem de Transport Competitiv și Eficient din punct de vedere al Resurselor”, Comisia Europeană, 2011.
241
apariţia deficiențelor de sănătate, la reducerea productivităţii muncii și la ineficienţa timpului alocat activităţilor de recreere. În ultima perioadă, creşterea gradului de urbanizare şi a mobilităţii populaţiei, reprezintă factori care au contribuit semnificativ la creşterea nivelului de zgomot în mediul urban. Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale omenirii în anii următori. Creşterea temperaturilor, topirea gheţarilor, secetele şi inundaţiile din ce în ce mai frecvente sunt toate semne că schimbările climatice se petrec cu adevărat. Riscurile pentru întreaga planetă şi pentru generaţiile viitoare sunt enorme, astfel că trebuie să se acţioneze urgent. Modelarea fenomenelor climatice și a impactului economic al schimbărilor climatice reprezintă preocupări de interes major la nivel mondial. Problema centrală a evaluării impactului tuturor sectoarelor de activitate asupra schimbărilor climatice este cuantificarea realistă a prețului carbonului. Efectele transporturilor care influenţează schimbările climatice şi încălzirea globală sunt, în principal, cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră, dintre care cel mai important este dioxidul de carbon (CO2).
În concordanţă cu obiectivul general stabilit în secţiunea anterioară, dezvoltarea mobilităţii şi transportului în Regiunea Sud-Vest Oltenia va urmări respectarea ţintelor naţionale privind aspectele de mediu (normele europene ale calităţii aerului, zgomotului şi emisiilor de gaze cu efect de seră), asigurând în acelaşi timp satisfacerea nevoii de mobilitate.
Astfel, viziunea globală asupra transporturilor şi mobilităţii sustenabile în Regiunea Sud-Vest Oltenia este următoarea:
SIST
EMU
L D
E TR
ANSP
OR
T ŞI
M
OBI
LITA
TE ÎN
REG
IUN
EA S
UD
-VES
T O
LTEN
IA L
A O
RIZ
ON
TUL
ANU
LUI 2
020 atractiv, competitiv, sigur
adaptat nevoilor de transport (de călători şi mărfuri)
care susţine dezvoltarea socio-economică
care asigură accesibilitatea în mod nediscriminatoriu tuturor cetăţenilor
are caracter plurimodal (rutier, feroviar, aerian şi naval) şi durabil
în concordanţă cu strategiile UE
SIST
EMU
L D
E TR
ANSP
OR
T ŞI
M
OBI
LITA
TE ÎN
REG
IUN
EA S
UD
-VES
T O
LTEN
IA L
A O
RIZ
ON
TUL
ANU
LUI 2
020 atractiv, competitiv, sigur
adaptat nevoilor de transport(de călători şi mărfuri)
care susţine dezvoltarea socio-economică
care asigură accesibilitatea în modnediscriminatoriu tuturorcetăţenilor
are caracter plurimodal (rutier, feroviar, aerian şi naval) şi durabil
în concordanţă cu strategiile UE
242
Un sistem de transport şi mobilitate orientat conform aceastei viziuni va contribui în final la ridicarea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor şi creşterea calităţii vieţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
5.2. Surse de finanţare sustenabile pentru susţinerea viziunii
Finanţarea acţiunilor din domeniul transportului şi mobilităţii (proiectare, consultanţă, construcţie de infrastructură, operare) în intervalul 2014-2020 poate fi obţinută din diverse surse, precum programe operaţionale (Programul Operaţional Regional, Pogramul Operaţional Infrastructură Mare), programe de cooperare teritorială europeană la care participă şi România (programe care se deruleaza atât la graniţele interne, cât şi la graniţele externe ale Uniunii Europene), buget local şi / sau judeţean, credite (Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare), parteneriate public - private, etc.
În cele ce urmează vor fi prezentate principalele surse de finanţare care pot fi utilizate pentru finanţarea propunerilor de proiecte în domeniul transporturilor şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia de-a lungul perioadei de programare 2014-2020.
Tabelul 5.1. Surse de finanţare pentru propunerile de proiecte.
Nr. crt. Program de finanţare
Informaţii specifice
1.
Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: Creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale, prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, infrastructurii și serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel încât acestea să își poată gestiona în mod eficient resursele și să își valorifice potențialul de inovare și de asimilare a progresului tehnologic. Obiective tematice:
Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile Axa prioritară 6: Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de
importanță regională Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice și
sociale a comunităților defavorizate din mediul urban Buget*: 8,25 miliarde Euro
243
Nr. crt. Program de finanţare
Informaţii specifice
2.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: Creşterea competitivităţii agriculturii; gestionarea durabilă a resurselor naturale și schimbările climatice; dezvoltarea rurală echilibrată, reducând decalajele economice şi sociale dintre diverse zone ale ţării. Obiective tematice:
Sprijinirea investiţiilor în construcţia, extinderea şi / sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploataţiilor agricole);
Sprijinirea investiţiilor de modernizare şi infiinţare de drumuri pentru accesibilizarea padurilor;
Buget*: 235,39 milioane Euro
3.
Programul Operaţional Infrastructură Mare
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 şi în acord cu Cadrul Strategic Comun şi Documentul de Poziţie al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Naţional pentru Reformă şi cu Recomandările Specifice de Ţară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficienţă energetică şi promovare a energiei verzi, precum şi prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul şi o utilizare mai eficientă a resurselor. Priorităţile de finanţare stabilite prin POIM contribuie la realizarea obiectivului general al Acordului de Parteneriat prin abordarea directă a două dintre cele cinci provocări de dezvoltare identificate la nivel naţional: Infrastructura şi Resursele. POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Obiective tematice:
Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală;
Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală; Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile și a
porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală; Buget*: 11,8 miliarde Euro
244
Nr. crt. Program de finanţare
Informaţii specifice
4.
Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 - 2020
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: Crearea unei administraţii moderne, capabila să faciliteze dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiţii şi reglementări de calitate, resurse umane profesionalizate, contribuind astfel la implementarea măsurilor de reformă şi la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020; Obiective tematice:
Axa prioritară 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente;
Axa prioritară 2: Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente.
Buget*: 658,29 milioane Euro
5.
Programe de cooperare teritorială europeană
Programul INTERREG V-A România-Bulgaria Aria eligibilă: Judeţele Dolj, Mehedinţi şi Olt Obiective tematice:
Axa prioritară 1 - O regiune bine conectată Buget*: 258,5 milioane Euro
6.
Programul Interreg IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia Aria eligibilă: Judeţul Mehedinţi Obiective tematice:
Axa prioritară 3. Mobilitate şi accesibilitate durabile Buget*: 21 milioane Euro
7.
Programul de Cooperare Interregională INTERREG EUROPE, 2014 – 2020 Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiective tematice:
Axa Prioritară 3. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele (promovarea unor strategii cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritorii, în special pentru zonele urbane, inclusiv promovarea mobilităţii urbane multimodale durabile şi a măsurilor de adaptare relevante pentru atenuare);
Axa Prioritară 4. Mediu şi utilizarea eficientă a resurselor; Buget*: 359 milioane Euro
8.
Programul operational URBACT III, 2014 - 2020
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: promovarea dezvoltării urbane durabile, permiţând oraşelor să colaboreze şi să dezvolte împreună soluţii integrate pentru provocările comune în domeniul dezvoltării urbane
245
Nr. crt. Program de finanţare
Informaţii specifice
Obiective tematice: Schimb de experienţă şi bune practici la nivel
transnaţional; Creşterea capacităţii administrative; Capitalizarea şi diseminarea rezultatelor.
Buget*: 96,3 milioane Euro
9.
Programul de cooperare INTERACT III, 2014 - 2020
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: întărirea capacităţii administrative a organismelor de management al programelor de cooperare teritorială europeană (autorităţi de management, de certificare, de audit etc.) şi a actorilor implicaţi în cooperarea la nivel naţional, regional şi european Buget*: 1,8 milioane Euro
10.
Programul transnaţional Dunarea, 2014 – 2020
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: îmbunătăţirea politicilor publice şi a cooperarii instuţionale, implementate de un parteneriat transnational extins Obiective tematice:
Axa prioritară 2. Responsabilitate faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării;
Axa prioritară 3. Conectivitate în Regiunea Dunării. Buget*: 263 milioane Euro
11.
Facilităţi pentru Conectarea Europei (Connecting Europe Facility -CEF) 2014-2020
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: accelerarea ritmului investiţiilor în reţelele energetice trans-europene şi cooperarea cu sectoarele publice şi private. Comisia Europeana va finanţa doar proiectele necesare pentru a îndeplini obiectivele tuturor regiunilor europene care nu au putut atrage finanţările din piaţă. Obiective tematice:
Infrastructură de transport, Reţeaua TEN-T Buget*: 26,25 miliarde Euro
12.
Planul Junker
Fondul European pentru Investitii Strategice, 2015 – 2017;
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: crearea de locuri de muncă şi accelerarea ritmului de creştere ecnomică. Finanţează preponderant proiecte viabile cu un grad de risc mai ridicat, care nu pot fi finanţate prin intermediul pieţelor financiare şi a programelor actuale. Au prioritate proiectele cu un grad ridicat de rentabilitate socio-economică. Domenii: cercetare si dezvoltare, energie, infrastructura de transport, comunicatii si tehnologie informationala, mediul si eficientizarea utilizaii resurselor, capital uman, cultura, sanatate, educatie, industrii innovative si infrastructura sociala. Buget*: 16 miliarde Euro
246
Nr. crt. Program de finanţare
Informaţii specifice
13.
Fondul European de Eficienţă Energetică (EEEF)
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: finanţare bazată pe piaţa pentru proiectele de energie regenerabilă din Uniunea Europeană, dar şi pentru proiectele publice de eficienţa energetică viabile din punct de vedere comercial. Acest fond va sprijini statele membre în încercarea lor de a-şi atinge, până în 2020, obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% si de creştere a utilizării energiei regenerabile cu 20%. Buget*: 265 miliarde Euro
14.
Programul ELENA (European Local ENergy Assistance)
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: granturi pentru asistenţă tehnică. Gama largă de măsuri eligibile pentru o astfel de finanţare include: studii de fezabilitate şi de piaţă, programe de structurare a investiţiilor, planuri de afaceri, audituri de energie, pregătirea procedurilor de licitaţie şi a aranjamentelor contractuale şi alocarea gestionării programului de investiţii către personalul nou recrutat. Scopul este de a grupa proiectele locale dispersate în investiţii sistemice şi de a le face bancabile. Buget*: 15 milioane Euro/ an
15.
Programul LIFE 2014-2017, Subprogramul pentru Mediu
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: implementarea, actualizarea şi dezvoltarea politicii şi a legislaţiei UE privind mediul și clima, prin co-finanţarea proiectelor care adaugă valoare spaţiului european. Programul LIFE este instrumentul financiar al Uniunii Europene pentru mediu și politici climatice. Buget*: 2,5 miliarde Euro, din care 34,3 milioane Euro pentru România
16.
Programul-cadru pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene - ORIZONT 2020
Aria eligibilă: Regiunea Sud-Vest Oltenia Obiectiv general: finanţarea de inovaţii capitale, descoperiri şi premiere mondiale, aducând ideile mareţe din laboratoare pe piaţă. Orizont 2020 este instrumentul financiar de implementare a Uniunii Inovării, initiativă emblematică Europa 2020 ce vizează asigurarea competitivităţii globale în Europa. Reprezintă cel mai amplu program de Cercetare şi Inovare derulat vreodată de Uniunea Europeană. Buget*: 80 miliarde Euro
17. Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL)
18. Bugete locale şi judeţene
247
Nr. crt. Program de finanţare
Informaţii specifice
19.
Credite de la Instituţii Financiare Internaţionale (Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Mondială)
20. Credite comerciale de pe piaţa privată de capital
21. Parteneriate Public – Private (PPP)
*Buget – Sumele reprezintă bugetul total al Programului. La momentul elaborării studiului nu se cunosc alocările indicative pe Priorităţi de Investiţii.
248
6. PRIORITĂŢILE STRATEGICE
6.1. Determinarea nevoilor de mobilitate viitoare
Fluxurile de trafic de perspectivă se obţin prin confruntarea dintre cererea de transport prognozată la orizontul de perspectivă pentru care se realizează analiza şi oferta de transport materializată prin reţeaua de transport prognozată la nivelul aceluiaşi orizont de timp (figura 6.1).
Figura 6.1. Fluxuri de trafic de perspectivă – proces.
Prognoza traficului reprezintă procesul de estimare a numărului de vehicule sau de călători care vor utiliza o insfrastructură de transport la un moment de timp dat. În cadrul acestui studiu este necesară estimarea variaţiei traficului la orizontul de prognoză al anului 2020.
Punctul de plecare în realizarea procesului de prognoză a traficului îl reprezintă cunoaşterea volumelor de trafic asociate reţelei de transport existente la nivelul anului de bază al analizei. Aceste valori ale volumelor de trafic pot fi determinate fie prin înregistrări manuale sau automate, fie prin modele matematice.
FLUXURI de trafic
de perspectivă
CERERE de
transport viitoare
REŢEA de transport viitoare
249
Cu ocazia elaborării Master Planului Naţional de Transport a fost realizat un model de transport la nivel naţional pentru anul de bază 2011. În figura 6.2 sunt prezentate fluxurile de trafic (total vehicule) înregistrate pe reţeaua rutieră la nivelul MZA (Media Zilnică Anuală). Se observă că valori semnificative ale fluxurilor de trafic se înregistrează pe DN 65 Craiova – Piteşti şi pe DN 6 Craiova – Drobeta Turnu Severin.
Figura 6.2. Fluxuri de trafic – reţea rutieră, total vehicule, MZA 2011. (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,
http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015 /Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
În figura 6.3 sunt ilustrate fluxurile de călători care utilizează transportul feroviar la nivel naţional. În Regiunea Sud-Vest Oltenia, se observă că cele mai ridicate valori de trafic se înregistrează pe magistrala 900 Bucureşti - Craiova - Timişoara.
Craiova
250
Figura 6.3. Fluxuri de călători – reţea feroviară, MZA 2011. (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,
http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/ Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
În figura 6.4 se prezintă o analiză comparativă între modul feroviar şi cel rutier. Sunt evidenţiate ponderea modală asociată sistemului feroviar, numărul total de călătorii zilnice realizate cu alte moduri de transport în afară de cel feroviar, raportul dintre timpii de parcurs în sistemul feroviar versus sistemul rutier, viteza medie de circulaţie înregistrată pe reţeaua feroviară și intervalul mediu de succedare a trenurilor pe coridoarele principale. De asemenea, sunt ilustrate valorile fluxurilor de trafic pe segmente ale reţelei.
Prognoza principalilor parametri socio-economici şi demografici cu influenţă semnificativă asupra nevoii de mobilitate este realizată pe baza datelor publicate de instituţiile abilitate (Comisia Naţioală de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică, Eurostat), datelor prognozate sau datelor istorice din care reies tendinţe de evoluţie.
Craiova
251
Figura 6.4. Fluxuri de călători – reţea feroviară, MZA 2011. (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,
http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/ Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
Nevoia de mobilitate viitoare este determinată de valorile prognozate ale indicatorilor socio – economici, demografici şi de utilizare a teritoriului (figura 6.5).
Figura 6.5. Prognoza nevoii de mobilitate – proces.
NEVOIA DE MOBILITATE
252
În cadrul acestui studiu a fost estimată tendinţa de evoluţie a principalilor indicatori socio-economici şi demografici care detrmină caracteristicile de mobilitate ale persoanelor şi bunurilor: produsul intern brut, numărul de locuitori, indicele de motorizare, parcursul mediu anual al vehiculelor.
Produsul Intern Brut (PIB) naţional
Periodic Comisia Naţională de Prognoză elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţionala si cea mondială.
În cadrul acestui studiu au fost utilizate cele mai recente tendinţe de evoluţie pe termen lung şi mediu a PIB-ului naţional. Prognoza pe termen lung atinge orizontul de timp 2020, dar prognoza cea mai recentă, pe termen mediu (toamna 2015) prevede evoluţia PIB-ului naţional numai până în anul 2019. Având la bază prognoza pe termen mediu până în anul 2019, consultantul a estimat tendinţa de evoluţie a indicatorului analizat până în anul 2020, rezultând valorile reprezentate grafic în figura 6.6.
0
50
100
150
200
250
300
350
2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022
PIB
[mld
. EU
R]
Anul
Prognoza pe termen lung - varianta primăvară 2009
Prognoza pe termen mediu - varianta preliminara toamna 2015
Estimare Consultant
Figura 6.6. Prognoza PIB-ului naţional (Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, 2015).
Numărul de locuitori la nivelul arealului studiat
Studiile de specialitate indică faptul că între caractristicile deplasărilor (număr, distribuţie în timp, mod de transport utilizat) şi caracteristicile populaţiei rezidente
253
într-un areal de studiu (numărul de locuitori, vârsta, venit) există o stânsă corelaţie. În acest sens, pentru analiza nevoilor viitoare de mobilitate s-a avut în vedere şi estimarea evoluţiei numărului de locuitori rezidenţi la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Pornind de la datele istorice înregistrate la nivel judeţean în intervalul 2002 – 2014, consultantul a estimat tendinţa de evoluţie a numărului de locuitori până în anul 2020. Reprezentarea grafică a valorilor prognozate este realizată în figura 6.7.
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022
Num
arul
de
locu
itori
Anul
Judetul Dolj - Date INS Judetul Dolj - Estimare consultant
Judetul Gorj - Date INS Judetul Gorj - Estimare consultant
Judetul Mehedinti - Date INS Judetul Mehedinti - Estimare consultant
Judetul Olt - Date INS Judetul Olt - Estimare consultant
Judetul Valcea - Date INS Judetul Valcea - Estimare consultant
Figura 6.7. Prognoza numărului de locuitori la nivel judeţean.
Indicele de motorizare la nivelul arealului studiat
Indicele de motorizare constituie unul dintre factorii care influenţează direct numărul de deplasări generate la nivelul unei zone de studiu. Valorile acestui indicator sunt strâns corelate cu cele ale PIB.
La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, au fost evidenţiate variaţiile anuale ale indicelui de motorizare în perioada 2002 – 2013 pentru fiecare dintre judeţele componente. Având în vedere tendinţa de variaţie determinată pe baza valorile istorice menţionate, prognoza PIB naţional tratată mai sus (figura 6.6), dar şi datele statistice referitoare la acest indicator înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene (figura 2.65), consultantul a estimat valorile anuale ale indicelui de motorizare până la orizontul de prognoză 2020. Plecând de la valoarea medie regională de 185 autoturisme/ 1000 locuitori în anul 2013, în anul 2020 este estimată o valoare medie a indicelui de motorizare regional de 267 autoturisme/ 1000 locuitori, judeţul Gorj atingând limita
254
maximă de 299 autoturisme/ 1000 locuitori, la polul opus situându-se judeţul Olt cu numai 226 autoturisme/ 1000 locuitori (figura 6.8).
50
100
150
200
250
300
350
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022
Indi
ce d
e M
otor
izare
[Aut
otur
isme/
100
0 lo
cuito
ri]
Anul
Judetul Dolj - Date INS Judetul Dolj - Estimare consultant
Judetul Gorj - Date INS Judetul Gorj - Estimare consultant
Judetul Mehedinti - Date INS Judetul Mehedinti - Estimare consultant
Judetul Olt - Date INS Judetul Olt - Estimare consultant
Judetul Valcea - Date INS Judetul Valcea - Estimare consultant
Figura 6.8. Prognoza indicelui de motorizare la nivel judeţean.
Parcursul mediu anual al vehiculelor la nivel naţional
Parcursul mediu anual al vehiculelor rutiere reprezintă exprimarea cererii de transport aferentă modului rutier, mod de transport cu pondere semnificativă în transportul de călători şi mărfuri din România. Plecând de la valorile măsurate în anul 2010, CNADNR – CESTRIN a realizat estimări ale acestu indicator până la orizontul de prognoză 2035. Pentru acest studiu, consultantul a extras datele estimate la nivelul anilor 2015 şi 2020 (tabelele 6.1 şi 6.2).
Tabel 6.1. Prognoza parcursului mediu anulal - km (Sursa: CNADNR – CESTRIN, 2010).
Categorie vehicule Varianta Parcursul mediu anual [km] 2010 (măsurat)
2015 (estimat)
2020 (estimat)
Biciclete, motorete şi motociclete VP
4.200 4.410 4.542
VPP 4.536 4.808 VO 4.662 5.082
Autoturisme VP
13.500 14.175 14.600
VPP 14.580 15.455 VO 14.985 16.334
255
Categorie vehicule Varianta Parcursul mediu anual [km] 2010 (măsurat)
2015 (estimat)
2020 (estimat)
Microbuze cu max. 8+1 locuri VP
36.000 37.800 38.934
VPP 38.880 41.213 VO 39.960 43.556
Autocamionete şi autospeciale cu MTMA<3,5 t
VP 22.000
23.320 24.253 VPP 23.980 25.659 VO 24.640 27.104
Autocamioane şi derivate cu 2 axe VP
30.000 31.500 32.445
VPP 32.400 34.344 VO 33.300 36.297
Autocamioane şi derivate cu 3 sau 4 axe VP
35.000 36.050 36.771
VPP 36.750 38.220 VO 37.800 40.068
Autovehicule articulate (TIR), vehicute cu peste 4 axe, remorcheere cu trailer
VP 76.000
77.520 78.295 VPP 79.040 81.411 VO 81.320 85.386
Autobuze şi autocare VP
40.000 41.200 42.024
VPP 42.400 44.520 VO 43.600 47.088
Tractoare cu/fără remorcă, vehicule speciale
VP 6.500
6.695 6.829 VPP 6.890 7.235 VO 7.085 7.652
Autocamioane cu 2,3 sau 4 axe cu remorci (tren rutier)
VP 33.000
33.990 34.670 VPP 34.980 36.729 VO 35.970 38.848
Vehicule cu tracţiune animală VP
2.500 2.525 2.550
VPP 2.575 2.652 VO 2.650 2.809
Scenarii estimate: VP - varianta pesimistă; VPP - varianta probabilă propusă; VO - varianta optimistă.
Tabel 6.2. Prognoza parcursului mediu anul [veh. x km] (Sursa: CNADNR – CESTRIN, 2010).
Categorie vehicule Varianta Parcursul mediu [vehicule * km] 2010 (măsurat)
2015 (estimat) 2020 (estimat)
Biciclete, motorete şi motociclete
VP 5.322.538.200
6.426.964.877 7.281.751.205 VPP 6.783.042.682 8.268.529.029 VO 7.089.620.882 9.118.670.379
Autoturisme VP
58.148.415.000 70.214.211.113 79.552.701.190 VPP 74.104.340.076 90.333.190.553
256
VO 77.453.688.780 99.620.934.509
Microbuze cu max. 8+1 locuri
VP 736.812.000
866.490.912 954.959.634 VPP 915.120.504 1.067.030.508 VO 965.076.358 1.188.684.550
Autocamionete şi autospeciale cu MTMA<3,5 t
VP 5.403.904.000
6.300.952.064 7.208.289.161 VPP 6.773.793.664 8.335.153.104 VO 7.141.799.526 9.270.055.785
Autocamioane şi derivate cu 2 axe
VP 6.364.110.000
7.350.547.050 7.949.616.635 VPP 7.904.224.620 9.048.756.345 VO 8.335.711.278 10.176.236.328
Autocamioane şi derivate cu 3 sau 4 axe
VP 3.517.010.000
3.984.772.330 4.267.691.165 VPP 4.136.003.760 4.645.559.423 VO 4.368.126.420 5.139.537.546
Autovehicule articulate (TIR), vehicute cu peste 4 axe, remorcheere cu trailer
VP
2.412.848.000
2.707.215.456 2.953.030.619
VPP 2.835.578.970 3.241.917.436
VO 2.969.009.464 3.522.729.729
Autobuze şi autocare VP
746.920.000 861.646.912 966.767.835
VPP 910.495.480 1.080.302.887 VO 960.688.504 1.203.550.558
Tractoare cu/fără remorcă, vehicule speciale
VP 777.484.500
840.849.487 883.396.471 VPP 881.822.920 972.209.769 VO 932.203.916 1.087.322.647
Autocamioane cu 2,3 sau 4 axe cu remorci (tren rutier)
VP 840.807.000
909.332.771 973.895.397 VPP 953.643.299 1.071.418.247 VO 998.962.797 1.175.979.004
Vehicule cu tracţiune animală
VP 1.422.645.000
1.451.240.165 1.480.410.092 VPP 1.509.284.081 1.601.199.481 VO 1.583.403.885 1.762.328.524
Coeficienţii de variaţie ai parcursului mediu anual exprimat ca distanţă parcursă de toate vehiculele (tabelul 6.1), respectiv ca produs dintre numărul total de vehicule şi distanţa parcursă de acestea (tabelul 6.2) (pe categorii), având ca an de bază 2010, sunt reprezentaţi în figurile 6.9 şi 6.10.
Datele care au stat la baza acestor reprezentări grafice au fost publicate de CNADNR-CESTRIN odată cu valorile de trafic înregistrate cu ocazia recensământului general de circulaţie realizat în anul 2010. CNADNR contorizează vehiculele care utilizează drumurile publice la interval de 5 ani. În acest an este în desfăşurare o astfel de acţiune, dar datele nu sunt încă procesate şi publicate. În consecintă, în cadrul acestui studiu, pentru estimarea nevoii de mobilitate viitoare se vor considera coeficienţii de variaţie a traficului cu baza în anul 2010. Valorile coeficienţilor de variaţie a traficului
257
pe categorii de vehicule pentru drumurile europene, naţionale, judeţene şi comunale sunt prezentate în tabelele 6.3 şi 6.4.
0.5
0.7
0.9
1.1
1.3
1.5
1.7
1.9
2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022
Coef
icien
t de
varia
tie
Anul
Varianta pesimista Varianta probabila propusa Varianta optimista
Figura 6.9. Coeficienţii de variaţie ai parcursului mediu anual în [km]. (Sursa: CNADNR – CESTRIN, 2010).
0.5
0.7
0.9
1.1
1.3
1.5
1.7
1.9
2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 2022
Coef
icien
t de
varia
tie
Anul
Varianta pesimista Varianta probabila propusa Varianta optimista
Figura 6.10. Coeficienţii de variaţie ai parcursului mediu anual în [vehicule*km]. (Sursa: CNADNR – CESTRIN, 2010).
25
8
Tabe
l 6.3
. Coe
ficie
nţi d
e pr
ogno
ză a
traf
icul
ui -
drum
uri n
aţio
nale
, naţ
iona
le e
urop
ene şi
naţ
iona
le p
rinc
ipal
e (S
ursa
: CN
ADN
R –
CEST
RIN
, 201
0).
Grup
a D
enum
irea
gru
pei
Valo
ri
Reţe
aua
de d
rum
uri
naţio
nale
Re
ţeau
a de
dru
mur
i naţ
iona
le
euro
pene
Re
ţeau
a de
dru
mur
i naţ
iona
le
prin
cipa
le
2010
20
15
2020
20
10
2015
20
20
2010
20
15
2020
1.
Bici
clet
e, m
otor
ete
şi m
otoc
icle
te
min
ime
1,00
1,
21
1,38
1,
00
1,22
1,
39
1,00
1,
23
1,41
m
edii
1,00
0,
92
0,84
1,
00
0,89
0,
79
1,00
0,
99
0,98
m
axim
e 1,
00
1,03
1,
06
1,00
1,
04
1,07
1,
00
1,04
1,
07
2.
Auto
turi
sme
min
ime
1,00
1,
20
1,36
1,
00
1,20
1,
36
1,00
1,
20
1,36
m
edii
1,00
1,
28
1,55
1,
00
1,28
1,
56
1,00
1,
28
1,56
m
axim
e 1,
00
1,33
1,
71
1,00
1,
33
1,71
1,
00
1,34
1,
74
3.
Mic
robu
ze c
u m
ax. 8
+1 lo
curi
m
inim
e 1,
00
1,18
1,
30
1,00
1,
18
1,30
1,
00
1,18
1,
30
med
ii 1,
00
1,25
1,
45
1,00
1,
25
1,46
1,
00
1,25
1,
52
max
ime
1,00
1,
31
1,61
1,
00
1,31
1,
61
1,00
1,
32
1,63
4.
Auto
cam
ione
te şi
aut
ospe
cial
e cu
MTM
A<3,
5 t
min
ime
1,00
1,
16
1,26
1,
00
1,16
1,
26
1,00
1,
16
1,26
m
edii
1,00
1,
25
1,52
1,
00
1,25
1,
52
1,00
1,
27
1,48
m
axim
e 1,
00
1,31
1,
70
1,00
1,
31
1,70
1,
00
1,33
1,
73
5.
Auto
cam
ioan
e şi
der
ivat
e cu
2 a
xe
min
ime
1,00
1,
15
1,24
1,
00
1,16
1,
27
1,00
1,
15
1,24
m
edii
1,00
1,
23
1,40
1,
00
1,26
1,
45
1,00
1,
23
1,40
m
axim
e 1,
00
1,30
1,
58
1,00
1,
33
1,65
1,
00
1,30
1,
58
6.
Auto
cam
ioan
e şi
der
ivat
e cu
3 sa
u 4
axe
min
ime
1,00
1,
12
1,19
1,
00
1,13
1,
21
1,00
1,
12
1,20
m
edii
1,00
1,
16
1,29
1,
00
1,18
1,
32
1,00
1,
16
1,30
m
axim
e 1,
00
1,22
1,
41
1,00
1,
24
1,46
1,
00
1,22
1,
42
7.
Auto
vehi
cule
art
icul
ate
(TIR
), ve
hicu
te c
u pe
ste
4 ax
e,
rem
orch
ere
cu tr
aile
r
min
ime
1,00
1,
11
1,21
1,
00
1,12
1,
22
1,00
1,
11
1,20
m
edii
1,00
1,
16
1,32
1,
00
1,18
1,
45
1,00
1,
16
1,31
m
axim
e 1,
00
1,21
1,
42
1,00
1,
23
1,46
1,
00
1,21
1,
42
8.
Auto
buze
şi a
utoc
are
min
ime
1,00
1,
15
1,29
1,
00
1,15
1,
29
1,00
1,
16
1,31
m
edii
1,00
1,
16
1,20
1,
00
1,21
1,
43
1,00
1,
23
1,48
m
axim
e 1,
00
1,28
1,
60
1,00
1,
28
1,60
1,
00
1,31
1,
66
9.
Trac
toar
e cu
/făr
ă re
mor
că, v
ehic
ule
spec
iale
m
inim
e 1,
00
1,08
1,
16
1,00
1,
07
1,15
1,
00
1,07
1,
15
med
ii 1,
00
1,14
1,
27
1,00
1,
15
1,31
1,
00
1,15
1,
28
max
ime
1,00
1,
22
1,49
1,
00
1,22
1,
48
1,00
1,
22
1,48
10.
Auto
cam
ioan
e cu
2,3
sau
4 ax
e cu
rem
orci
(tre
n ru
tier)
m
inim
e 1,
00
1,08
1,
16
1,00
1,
09
1,18
1,
00
1,08
1,
15
med
ii 1,
00
1,14
1,
27
1,00
1,
15
1,49
1,
00
1,13
1,
26
max
ime
1,00
1,
19
1,40
1,
00
1,22
1,
46
1,00
1,
18
1,38
11.
Vehi
cule
cu
trac
ţiune
ani
mal
ă m
inim
e 1,
00
1,02
1,
03
1,00
1,
01
1,02
1,
00
1,02
1,
03
med
ii 1,
00
0,44
0,
19
1,00
0,
35
0,13
1,
00
0,33
0,
27
max
ime
1,00
1,
04
1,07
1,
00
1,03
1,
06
1,00
1,
03
1,06
12.
Tota
l veh
icul
e m
inim
e 1,
00
1,19
1,
34
1,00
1,
20
1,36
1,
00
1,19
1,
35
med
ii 1,
00
1,23
1,
46
1,00
1,
24
1,48
1,
00
1,23
1,
47
max
ime
1,00
1,
32
1,68
1,
00
1,32
1,
68
1,00
1,
33
1,70
Le
gend
a: v
alor
i min
ime
- var
iant
a pe
sim
istă
; val
ori m
edii
- var
iant
a pr
obab
ilă; v
alor
i max
ime
- var
iant
a op
tim
istă
.
25
9
Tabe
l 6.4
. Coe
ficie
nţi d
e pr
ogno
ză a
traf
icul
ui -
drum
uri n
aţio
nale
secu
ndar
e, ju
deţe
ne şi
com
unal
e (S
ursa
: CN
ADN
R –
CEST
RIN
, 201
0).
Grup
a D
enum
irea
gru
pei
Valo
ri
Reţe
aua
de d
rum
uri n
aţio
nale
se
cund
are
Reţe
aua
de d
rum
uri
jude
ţene
Re
ţeau
a de
dru
mur
i co
mun
ale
2010
20
15
2020
20
10
2015
20
20
2010
20
15
2020
1.
Bici
clet
e, m
otor
ete
şi m
otoc
icle
te
min
ime
1,00
1,
19
1,33
1,
00
1,20
1,
36
1,00
1,
19
1,33
m
edii
1,00
0,
82
0,67
1,
00
0,87
0,
75
1,00
0,
83
0,69
m
axim
e 1,
00
1,03
1,
06
1,00
1,
03
1,06
1,
00
1,03
1,
06
2.
Auto
turi
sme
min
ime
1,00
1,
22
1,39
1,
00
1,18
1,
28
1,00
1,
16
1,28
m
edii
1,00
1,
29
1,58
1,
00
1,23
1,
45
1,00
1,
21
1,41
m
axim
e 1,
00
1,36
1,
78
1,00
1,
28
1,60
1,
00
1,25
1,
53
3.
Mic
robu
ze c
u m
ax. 8
+1 lo
curi
m
inim
e 1,
00
1,19
1,
32
1,00
1,
15
1,25
1,
00
1,14
1,
23
med
ii 1,
00
1,26
1,
48
1,00
1,
21
1,38
1,
00
1,19
1,
34
max
ime
1,00
1,
33
1,66
1,
00
1,26
1,
50
1,00
1,
24
1,46
4.
Auto
cam
ione
te şi
aut
ospe
cial
e cu
MTM
A<3,
5 t
min
ime
1,00
1,
18
1,36
1,
00
1,14
1,
28
1,00
1,
13
1,25
m
edii
1,00
1,
27
1,56
1,
00
1,22
1,
44
1,00
1,
19
1,39
m
axim
e 1,
00
1,34
1,
77
1,00
1,
27
1,59
1,
00
1,24
1,
52
5.
Auto
cam
ioan
e şi
der
ivat
e cu
2 a
xe
min
ime
1,00
1,
12
1,19
1,
00
1,13
1,
20
1,00
1,
16
1,26
m
edii
1,00
1,
18
1,31
1,
00
1,20
1,
34
1,00
1,
25
1,43
m
axim
e 1,
00
1,23
1,
44
1,00
1,
25
1,49
1,
00
1,32
1,
62
6.
Auto
cam
ioan
e şi
der
ivat
e cu
3 sa
u 4
axe
min
ime
1,00
1,
10
1,16
1,
00
1,14
1,
23
1,00
1,
13
1,21
m
edii
1,00
1,
14
1,25
1,
00
1,19
1,
36
1,00
1,
17
1,32
m
axim
e 1,
00
1,18
1,
33
1,00
1,
26
1,50
1,
00
1,23
1,
44
7.
Auto
vehi
cule
art
icul
ate
(TIR
), ve
hicu
te c
u pe
ste
4 ax
e,
rem
orch
ere
cu tr
aile
r
min
ime
1,00
1,
09
1,17
1,
00
1,09
1,
17
1,00
1,
14
1,26
m
edii
1,00
1,
14
1,26
1,
00
1,14
1,
26
1,00
1,
20
1,39
m
axim
e 1,
00
1,18
1,
35
1,00
1,
18
1,35
1,
00
1,26
1,
52
8.
Auto
buze
şi a
utoc
are
min
ime
1,00
1,
15
1,28
1,
00
1,14
1,
26
1,00
1,
11
1,21
m
edii
1,00
1,
21
1,42
1,
00
1,19
1,
39
1,00
1,
15
1,31
m
axim
e 1,
00
1,27
1,
58
1,00
1,
25
1,52
1,
00
1,21
1,
42
9.
Trac
toar
e cu
/făr
ă re
mor
că, v
ehic
ule
spec
iale
m
inim
e 1,
00
1,08
1,
16
1,00
1,
07
1,14
1,
00
1,07
1,
14
med
ii 1,
00
1,15
1,
28
1,00
1,
14
1,26
1,
00
1,13
1,
24
max
ime
1,00
1,
22
1,48
1,
00
1,20
1,
42
1,00
1,
19
1,41
10.
Auto
cam
ioan
e cu
2,3
sau
4 ax
e cu
rem
orci
(tre
n ru
tier)
m
inim
e 1,
00
1,07
1,
14
1,00
1,
06
1,11
1,
00
1,07
1,
14
med
ii 1,
00
1,11
1,
22
1,00
1,
10
1,20
1,
00
1,12
1,
24
max
ime
1,00
1,
15
1,31
1,
00
1,14
1,
29
1,00
1,
16
1,34
11.
Vehi
cule
cu
trac
ţiune
ani
mal
ă m
inim
e 1,
00
1,02
1,
03
1,00
1,
02
1,04
1,
00
1,03
1,
05
med
ii 1,
00
0,60
0,
36
1,00
0,
62
0,39
1,
00
0,68
0,
46
max
ime
1,00
1,
04
1,08
1,
00
1,05
1,
10
1,00
1,
06
1,11
12.
Tota
l veh
icul
e m
inim
e 1,
00
1,18
1,
33
1,00
1,
15
1,25
1,
00
1,14
1,
25
med
ii 1,
00
1,22
1,
44
1,00
1,
19
1,36
1,
00
1,17
1,
33
max
ime
1,00
1,
30
1,64
1,
00
1,25
1,
53
1,00
1,
23
1,47
Le
gend
a: v
alor
i min
ime
- var
iant
a pe
sim
istă
; val
ori m
edii
- var
iant
a pr
obab
ilă; v
alor
i max
ime
- var
iant
a op
tim
istă
.
260
Aplicând procesele descrise mai sus şi ţinând cont de valorile prognozate ale parametrilor socio-economici şi demnografici specifici zonelor de analiză a traficului (printre care se regăsesc şi parametrii analizati mai sus), în cadrul Master Planului General de Transport au fost determinate nevoile de mobilitate la nivel naţional pentru orizonturile de timp 2020 şi 2030.
În urma reprezentării fluxurilor de transport au fost determinate coridoare naţionale de transport, care leagă principalii poli de generare / atragere a călătoriilor. Potrivit figurii 6.11, la nivel naţional au fost identificate 5 coridoare principale, dintre care unul traversează Regiunea Sud-Vest Oltenia, asigurând conectarea acesteia cu Regiunea Bucureşti-Ilfov.
Figura 6.11. Coridoare naţionale de transport.
(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/
Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
În cadrul Master Planului General de Transport al României între judeţele componente ale Regiunii Sud-Vest Oltenia sunt prognozate fluxuri medii de transport cu valori cuprinse între 5.000 şi 10.000 de vehicule pe zi, cu excepţia legăturii dintre judeţele Dolj şi Olt pe care sunt estimate zilnic fluxuri de transport de 10.000 până la 20.000 de vehicule (figura 6.12).
261
Figura 6.12. Fluxuri de transport interjudeţene, modul rutier, 2020.
(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/ strategie/mpgt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
Figura 6.13. Fluxuri de transport interregionale, modul rutier, 2020.
(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/ strategie/mpgt/23072015/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
262
În ceea ce priveşte legăturile interregionale, se detaşează valorile fluxurilor de transport dintre Regiunea Sud-Vest Oltenia şi Regiunea Sud Muntenia, acestea fiind cuprinse între 10.000 şi 20.000 de vehicule pe zi (figura 6.13). Din acestă figură pot fi identificate şi fluxurile de transport care tranzitează reţeaua de transport a regiunii, care se transformă în fluxuri de trafic la nivelul drumurilor naţionale şi europene.
Referitor la transportul feroviar, datele statistice indică o uşoară creştere a numărului de călătorii înregistrate la nivel naţional în ultimii 2 ani (2012-2014), tendinţă care ar putea fi menţinută ţinând cont de faptul că transportul rutier se va confrunta cu o reducerea nivelului de serviciu generată de amplificarea blocajelor în trafic şi implicit cu reducerea vitezei medii de deplasare. Pornind de la această raţiune, consultantul a estimat evoluţia numărului de călătorii asociate modului feroviar în intervalul 2015 – 2020 (figura 6.14).
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
200000
2000 2005 2010 2015 2020
Cala
torii
x 1
000
Anul
Calatorii - Date INS Calatorii - Estimare consultant Figura 6.14. Prognoza numărului de călătorii la nivel naţional – modul feroviar.
Cantitatea de mărfuri manipulată în ultimii ani în porturile dunărene amplasate pe teritoriul Regiunii Sud – Vest Oltenia a cunoscut o uşoară creştere, tendinţa pentru care există premize de menţinere până la orizontul de analiză 2020 (figura 6.15). În cadrul Master Planului General de Tranport sunt elaborate prognoze de evoluţie a traficului de mărfuri în principalele porturi din regiune. Reprezentarea grafică a valorilor prognozate este preluată de consultant şi evidenţiată în figurile de mai jos: Orşova (figura 6.16), Drobeta Turnu Severin (figura 6.17), Calafat (figura 6.18) şi Corabia (figura 6.19).
263
0
200000
400000
600000
800000
1000000
1200000
1400000
2010 2012 2014 2016 2018 2020
Mar
fa t
rans
port
ata
[ton
e]
Anul
Marfa transportata - Date statistice Marfa transportata - Estimare consultant
Figura 6.15. Prognoza cantităţii de mărfă manipulată în porturile din Regiunea Sud – Vest Oltenia.
Figura 6.16. Prognoza cantităţii de mărfuri manipulată în portul Orşova.
(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/
Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20II.pdf).
Figura 6.17. Prognoza cantităţii de mărfuri manipulată în portul Drobeta Turnu Severin.
(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/
Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20II.pdf).
264
Figura 6.18. Prognoza cantităţii de mărfuri manipulată în portul Calafat.
(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/
Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20II.pdf).
Figura 6.19. Prognoza cantităţii de mărfuri manipulată în portul Corabia.
(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/
Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20II.pdf).
În cadrul aceluiaşi document este realizată şi prognoza traficului de pasageri pentru aeroporturile din România. Prognoza realizată pentru Aerportul din Craiova, indică faptul că în anul 2020, numărul de pasageri va creşte cu 35% faţă de anul de bază 2014, ajungând să fie tranzitat de 187.773 de pasageri (total plecări, sosiri).
Reprezentarea grafică a valorilor anuale prognozate este prezentată în figura 6.20.
265
100000
110000
120000
130000
140000
150000
160000
170000
180000
190000
200000
2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Pasa
geri
Anul
Transport aerian comercial - Prognoza Master Plan General de Tranport
Figura 6.20. Prognoza traficului de pasageri, Aeroportul Internaţional Craiova. (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,
http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015/ Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20II.pdf).
6.2. Identificarea soluţiilor posibile şi a priorităţilor strategice
Analiza situaţiei actuale privind transportul şi mobilitatea în Regiunea Sud-Vest Oltenia realizată pe baza datelor statistice, a rezultatelor anchetelor, interviurilor şi grupului de lucru cu actorii regionali a condus la conturarea unor disfuncţionalităţi , iar viziunea de dezvoltare la nivelul anului 2020 propusă este orientată către eliminarea şi/sau minimizarea acestora.
Priorităţile strategice identificate (la nivel de măsuri / tipologii de proiecte) pentru minimizarea / înlăturarea disfuncţionalităţilor şi atingerea viziunii propuse sunt grupate pe tematici ale mobilităţii durabile, respectiv:
1. Infrastructura de transport;
2. Managementul traficului (siguranţa circulaţiei, sisteme de parcări, sisteme inteligente de transport);
3. Sistem de transport public;
4. Sisteme alternative de mobilitate;
5. Transport de marfă;
6. Noduri intermodale.
266
Propunerea priorităţilor strategice s-a realizat pe fiecare dintre obiectivele / direcţiile de acţiune stabilite în cadrul capitolului 4:
1. Dezvoltare economică;
2. Accesibilitate;
3. Siguranţa circulaţiei;
4. Protejarea mediului.
Astfel, a rezultat centralizarea acestora prezentată în tabelul 6.5, în care sunt evidenţiate cu caractere îngroşate priorităţile strategice ale căror rezultate vor avea impact major asupra mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Selectarea priorităţilor cu impact maxim s-a realizat în concordanţă cu potenţialul socio-economic al regiunii rezultat în urma analizelor desfăşurare în cadrul Capitolului 2 al Studiului.
Tabel 6.5. Priorităţi strategice propuse pentru atingerea obiectivelor.
Tematică Obiective / Direcţii de acţiune
Priorităţi strategice
1. Infrastructura de transport
1. Dezvoltare economică
1. Dezvoltarea infrastructurilor reţelelor în conformitate cu cererea de transport şi asigurarea funcţionării optime a acestora
2. Reabilitarea drumurilor şi podurilor publice judeţene în vederea reducerii duratelor de deplasare
3. Reabilitarea străzilor în zonele urbane în vederea reducerii duratelor de deplasare
4. Dezvoltarea infrastructurii de transport în zonele defavorizate / izolate, în vederea susţinerii dezvoltării economice
5. Creşterea vitezei comerciale a transportului feroviar (de călători şi de mărfuri)
2. Accesibilitate
1. Asigurarea accesibilităţii către toate modurile de transport pentru toţi cetăţenii, în mod nediscriminatoriu, acordând atenţie sporită asupra persoanelor cu nevoi speciale
2. Dezvoltarea de elemente de infrastructură între polii regionali principali şi secundari de transport (Autostrăzi, Drumuri Expres şi Drumuri Regionale)
3. Crearea sistemelor de informare integrate privind accesul la obiective importante ale regiunii
267
Tematică Obiective / Direcţii de acţiune
Priorităţi strategice
3. Siguranţa circulaţiei
1. Măsuri de reducere a numărului de accidente rutiere
4. Protejarea mediului
1. Amenajarea de parcări "park and ride" la periferia zonelor urbane, conectate cu terminalele de transport public
2. Managementul traficului
1. Dezvoltare economică
1. Promovarea de sisteme ITS de management al traficului în vederea diminuării costurilor generate de congestii
2. Siguranţa circulaţiei
1. Organizarea de parcări colective de capacitate mare în aglomerările urbane
2. Amenajarea de treceri pentru pietoni pe drumurile naţionale şi judeţene care tranzitează localităţile rurale
3. Limitarea vitezei de circulaţie în zonele cu risc crescut de accidente (şcoli, grădiniţe, spitale, instituţii publice)
4. Implementarea sistemelor inteligente de management al traficului la nivelul reţelelor urbane, pe drumurile naţionale şi judeţene şi pentru celelalte moduri de transport (feroviar, naval, aerian)
3. Sistem de transport public
1. Dezvoltare economică
1. Extinderea ariei de acoperire a sistemului de transport public în zonele cu activitate economică/ industrială
2. Susţinerea funcţionării transportului public judeţean / regional în scopul deplasărilor de tip navetă
3. Întărirea capacităţii instituţionale şi operaţionale pentru îmbunătăţirea managamentului transportului public
2. Accesibilitate
1. Asigurarea accesibilităţii la reţeaua de transport public pentru toţi cetăţenii prin extinderea ariei de deservire a acestui serviciu
2. Asigurarea accesului persoanelor cu nevoi speciale în mijloacele de transport public
3. Facilitarea achiziţionării legitimaţiilor de călătorie pentru toţi utilizatorii
4. Dezvoltarea sistemelor de integrare tarifară între modurile de transport la nivelurile urban/judeţean/regional
3. Siguranţa circulaţiei
1. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate în mijloacele de transport în comun 2. Amenajarea corespunzătoare a staţiilor de transport public (pentru transportul judeţean şi local)
268
Tematică Obiective / Direcţii de acţiune
Priorităţi strategice
4. Protejarea mediului
1. Achiziţia de mijloace de transport public ecologice (cu propulsie electrică sau hibridă)
4. Sisteme alternative de mobilitate
1. Accesibilitate
1. Dezvoltarea de reţele pietonale moderne şi accesibile tuturor categoriilor de utilizatori
2. Dezvoltarea de infrastructuri pentru biciclete la nivelurile urban şi rural, între obiective locale importante
2. Protejarea mediului
1. Promovarea modurilor de transport prietenoase cu mediul înconjurător (deplasări pietonale, cu bicicleta, cu transportul în comun)
2. Asigurarea de facilități pentru achiziția de vehicule ecologice (cu propulsie hibridă, electrică sau din alte surse decât hidrocarburile)
3. Creşterea gradului de încărcare al autovehiculelor prin implementarea sistemelor "car sharing" şi "car pooling"
5. Transport de marfă
1. Dezvoltare economică
1. Reducerea duratei de deplasare la nivelul reţelelor stradale din zonele urbane ca urmare a realizării variantelor de ocolire a localităţilor
2. Facilitarea dezvoltării unor centre logistice regionale
3. Eficientizarea transportului rutier de marfă și îmbunătăţirea logisticii de aprovizionare
6. Noduri intermodale
1. Dezvoltare economică
1. Dezvoltare de noduri intermodale de călători: aerian-rutier (urban/ judeţean/ regional)
2. Dezvoltare de noduri intermodale de călători: naval-rutier (urban/ judeţean/ regional)
3. Dezvoltare de noduri intermodale de călători: feroviar-rutier (urban/ judeţean/ regional)
4. Dezvoltare de terminale intermodale de călători pentru a facilita transferul între moduri şi între transportul regional, judeţean şi local
5. Dezvoltarea de terminale intermodale pentru transportul de marfă: naval-feroviar-rutier
6. Dezvoltarea de terminale intermodale pentru transportul de marfă: aerian-rutier
269
7. PLANUL DE ACŢIUNE REGIONAL
Plan de acţiune la nivel regional cuprinde propunerile de proiecte din domeniul transporturilor şi mobilităţii specifice perioadei de programare 2014-2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia, asigurând legătura dintre obiective şi rezultate. La stabilirea conţinutului planului de acţiune s-a ţinut cont de proiectele prioritare cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 şi în Master Planul General de Transport al României, varianta cea mai recentă publicată în iulie 2015. De asemena, au fost făcute propuneri de proiecte noi, cu caracter general şi arie largă de acoperire, în special în sfera mobilităţii durabile.
Planul de acţiune ghidat după direcţiile de acţiune (i) dezvoltarea economică, (ii) accesibilitatea sistemului de transpor, (iii) siguranţa circulaţiei şi (iv) protecţia mediului va asigura îmbunătăţirea accesibilităţii, dezvoltării teritoriale, competitivităţii şi coeziunii la nivelul regiunii la finele perioadei de programare 2014-2020.
Propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate au fost clasificate în categoriile: proiecte de drumuri (naţionale şi judeţene); proiecte de infrastructură feroviară; proiecte de infrastructură navală (porturi); proiecte specifice transportului de mărfuri şi celui de călători; proiecte specifice transportului urban; proiecte legate de mijloace alternative de mobilitate.
7.1. Propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014 - 2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia
Proiectele specifice de transporturi şi mobilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia propuse pentru perioada de programare 2014-2020, pentru fiecare judeţ, plus cele specifice infrastructurii feroviare, sunt prezentate în secţiunea a zecea, în Anexele 1.1 - 1.6. La stabilirea proiectelor referitoare la modernizarea şi reabilitarea sectoarelor de drumuri judeţene s-a ţinut cont şi de portofoliul de proiecte cuprins în Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020.
270
7.2. Corelarea proiectelor prioritare din Planul de Dezvoltare Regională cu Master Planul General de Transport la nivelul drumurilor judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia
Aşa cum s-a arătat în cadrul primului capitol, Master Planul General de Transport al României se constituie într-un document strategic de dezvoltare a infrastructurii specifice fiecărui mod de transport (rutier, feroviar, naval, aerian, multimodal), armonizat cu nevoile de dezvoltare ale României şi ale regiunilor sale, în contextul mai larg de dezvoltare al Uniunii Europene pentru perioada de programare 2014 - 2030.
Master Planul General de Transport al României stabileşte un program etapizat de intervenții care includ propuneri de îmbunătățire, întreținere, management şi siguranţă a infrastructurii de transport, însă la nivel de autostrăzi, drumuri expres, drumuri Transregio / Eurotrans şi variante de ocolire, şi nu pentru drumurile judeţene.
Corelarea proiectelor prioritare din Planul de Dezvoltare Regională cu Master Planul General de Transport la nivelul drumurilor judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia se va trata din punct de vedere al conexităţii dintre reţeaua de drumuri judeţene şi reţelele TEN-T Core, respectiv TEN-T Comprehensive.
Traseul regional - Judetul Dolj
Traverseaza regiunea de la Est la Vest între localităţile Teslui şi Cetate, de la limita cu județul Olt până în apropierea graniței cu Bulgaria. Traseul este compus din următoarele drumuri (figura 7.1):
- DJ 552: Cetate – Vârtop – Terezita – Bucovăţ - Craiova
- DJ 641: Albesti – Pieleşti – Bobeanu – Viişoara - Teslui
Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Core este asigurată astfel:
- DJ 552 intersectează DN 56A (parte a reţelei TEN-T Core) în comuna Cetate. Prin DN 56A se asigură legătura cu DN 6 şi cu DN 65 (E79), care se continuă în partea de Sud cu podul Calafat – Vidin;
- DJ 552 prin intermediul reţelei stradale a Municipiului Craiova se conectează cu DN 6 (Craiova – Caracal), respectiv cu DN 56 (Craiova – Calafat), ambele drumuri naţionale reprezentând parte a reţelei TEN-T Core;
271
- DJ 641 se continua pe teritoriul judeţului Olt cu un tronson de 15 km care intersectează DN 6 (E 70) (parte a reţelei TEN-T Core) în Municipiul Caracal.
Figura 7.1. Traseul regional – Judeţul Dolj.
Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Comprehensive se realizează în următoarele noduri:
- DJ 552 prin intermediul reţelei stradale a Municipiului Craiova se conectează cu DN 6 (Craiova – Filiaşi), respectiv cu DN 65 (Craiova – Slatina), ambele tronsoane de drumuri naţionale reprezentând parte a reţelei TEN-T Comprehensive;
- DJ 641 intersectează DN 6 (Craiova – Filiaşi) (parte a reţelei TEN-T Comprehensive) în localitatea Albeşti;
- DJ 641 intersectează cu DN 65 (Craiova – Slatina) (parte a reţelei TEN-T Comprehensive) în localitatea Pieleşti;
Traseul regional – Judeţele Vâlcea şi Olt
Traseul traverseaza regiunea de la Nord la Sud pe latura estică a acesteia, fiind format din următoarele drumuri (figura 7.2):
272
Figura 7.2. Traseul regional –Judeţele Vâlcea şi Olt.
273
- DJ 703G: Limita Jud. Argeş - Robaia - Berislăveşti - Sălătrucel – Jiblea Veche
- DJ 678: Budeşti - Barza – Bârseşti – Ruda – Bercioiu – Cremenari – Brătia – Galicea - Drăgioiu – Casa Veche – Drăgoeşti - Limita Jud. Olt
- DJ 546: Dăneasa – Drăgăneşti Olt – Marunţei – Coteana – Brebeni – Slatina - Curtişoara – Valea Fetei - Verguleasa – Poganu – Limita Jud. Vâlcea
- DJ 642: Stoeneşti – Gostavatu – Babiciu – Scărişoara – Rusăneşti – Cilieni - Tia Mare – Izbiceni – Giuvărăşti
Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Core este asigurată astfel:
- DJ 703G se conectează la reţeaua TEN-T Core prin intermediul DN 7 (E81), Râmnicu Vâlcea – Sibiu cu care se intersectează în localitatea Jiblea Veche, UAT Călimănești. La extremitatea estică a judeţelui Vâlcea este conectat printr-un sector de drum judeţean din judeţul Argeş cu DN 7D, parte a reţelei TEN-T Core;
- DJ 546 intersectează DN 6 (Craiova – Caracal – Limita Jud. Teleorman) (parte a reţelei TEN-T Core) în localitatea Dăneasa din judeţul Olt;
- DJ 642 intersectează DN 6 (Craiova – Caracal – Limita Jud. Teleorman) (parte a reţelei TEN-T Core) în localitatea Stoeneşti din judeţul Olt;
Reţeau TEN-T Comprehensive interacţionează cu traseul analizat prin:
- DJ 546, care are nod comun cu DN 65 (Craiova – Slatina – Limita Jud. Argeş) (parte a reţelei TEN-T Comprehensive) în localitatea Slatina;
Traseul regional – Judeţele Gorj şi Vâlcea
Traseul traverseaza regiunea în zona de Nord-Est, pe direcţia Vest – Est, parcurgând următoarele drumuri (figura 7.3):
- DJ 675C: Târgu Logreşti – Popeşti – Bustuchin - Poiana Seciuri – Seciurile - Roşia de Amaradia – Becheni - Alimpeşti – Sârbeşti - Ciupercenii de Olteţ
- DJ 675B: Câmpu Mare – Albeni
- DJ 675 D: Albeni - Călugăreasa – Prigoria – Zorlești – Alimpești
- DJ 646: Manastirea Arnota – Balutoaia (VL)
- DJ 678A: Bratia Vale - Ginerica (VL)
274
Figura 7.3. Traseul regional – Judeţele Gorj şi Vâlcea.
Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Core este asigurată astfel:
- DJ 646 şi DJ 678A prin DN 64, latura de Sud se conectează cu DN 6 (Craiova – Caracal – Limita Jud. Teleorman), care este parte a reţelei TEN-T Core, în localitatea Caracal. Aceleaşi sectoare ale traseului regional, prin DN 64, latura de Nord şi DN 7 (Râmnicu Vâlcea – Limita cu Jud. Sibiu) se conectează cu reţeau TEN-T Core, traseul autostrăzii A1 în zona de Nord a judeţului Vâlcea;
Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Comprehensive este asigurată astfel:
- DJ 675B prin DN 67 se conectează la reţeaua TEN-T Comprehensive (DN 66) în localitatea Târgu Jiu;
- DJ 675C prin DN 67 se conectează la reţeaua TEN-T Comprehensive (DN 66) în localitatea Târgu Jiu;
- DJ 646 şi DJ 678A prin DN 64, latura de Sud se conectează cu DN 65 (Craiova – Slatina – Limita Jud. Argeş), care este parte a reţelei TEN-T Comprehensive, în localitatea Găneasa din judeţul Olt.
Traseul regional – Judeţele Mehedinţi şi Gorj
Traseul deserveşte zona de Vest a regiunii, parcurgând următoarele drumuri (figura 7.4):
- DJ 562A: Gruia - Rogova
- DJ 563: Punghina – Cearângu – Drincea – Oprisor
275
Figura 7.4. Traseu regional – Judeţele Mehedinţi şi Gorj.
- DJ 561A: Oprişor – Bălăciţa
- DJ 561A: Gvardeniţa – Bîcleş – Seliştiuţa – Vladica – Adunaţii Teiului – Plopi– Boceni – Tâmna
- DJ 607: Strehaia – Cârceni – Grozeşti – Şuşiţa – Păsărani
- DJ 674: Picu - Vlăduleni
- DJ 674B: Negomir – Menții din Dos
276
Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Core este asigurată astfel:
- DJ 562A intersectează reţeaua TEN-T Core prin nodul comun cu DN 56A (parte a reţlei TEN-T Core) amplasat în localitatatea Rugova;
- DJ 563 intersectează reţeaua TEN-T Core prin nodul comun cu DN 56A (parte a reţlei TEN-T Core) amplasat în localitatatea Punghina;
- DJ 561A prin DJ 606 se conectează la DN 56A (parte a reţlei TEN-T Core) în localitatea Vânju Mare din judeţul Mehedinţi;
Conexitatea traseului regional cu reţeaua TEN-T Comprehensive este realizată prin:
- DJ 561A intersectează reţeaua TEN-T Comprehensive prin nodul comun cu DN 6 (parte a reţlei TEN-T Comprehensive) amplasat în localitatatea Tâmna;
- DJ 607, prin DN 67A/ reţeaua stradală a oraşului Strehaia este conectat la reţeaua TEN-T Comprehensive, reprezentată de DN 6 (Craiova – Filiaşi - Șimian);
- DJ 674 este conectat la reţeaua TEN-T Comprehensive, reprezentată de DN 6 (Craiova – Filiaşi - Șimian) în localitatea Gura Motrului;
- DJ 674 este conectat la reţeaua TEN-T Comprehensive, reprezentată de DN 66 (Filiaşi – Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu – Limita Jud. Hunedoara) în localitatea Vlăduleni;
- DJ 674B şi DJ 674, prin DJ 673, se conectează la reţeaua TEN-T Comprehensive reprezentată de DN 66 (Filiaşi – Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu – Limita Jud. Hunedoara) în localitatea Broşteni.
7.3. Cartografierea proiectelor prioritare de transport şi mobilitate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
7.3.1. Cartografierea proiectelor prioritare la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, conţinând coridoarele TEN-T cu prioritizarea MPGT
Proiectele de infrastructură rutieră prevăzute în Master Planul General de Transport au urmărit intervențiile specifice care să conducă la acoperirea integrală a rețelei de transport TEN-T Core. Proiectele au fost prioritizate după o strategia de
277
implementare care a luat în considerare elemente economice, ecologice şi de apartenență la reţeaua TEN-T Core.
Pe lângă autostrăzi şi drumuri expres (gândite cu posibilitatea extinderii în categoria autostradă odată cu dezvoltarea economică a regiunilor pe care le deservesc), Master Planul General de Transport a identificat nevoia de dezvoltare a drumurilor Transregionale (pentru a asigura conectarea la rețeaua TEN-T) și a drumurilor Eurotrans (conectivitatea la rețeaua de transport a statelor vecine).
În figura 7.5 se prezintă harta tuturor proiectelor de infrastructură rutieră majoră, prevăzute în MPGT.
Figura 7.5. Proiecte de infrastructură rutieră - MPGT (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,
http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015 /Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
După cum se observă, în Regiunea Sud-Vest Oltenia sunt propuse toate categoriile de drumuri aminitite:
autostrăzi: Piteşti - Craiova şi Piteşti - Sibiu (parţial în judeţul Vâlcea)
drumuri expres: Bucureşti - Alexandria - Craiova - Drobeta Turnu Severin - Lugoj;
278
drumuri EuroTrans: Craiova - Calafat şi Drobeta Turnu Severin - Calafat
drumuri Trans Regio: Pitești - Rm. Vâlcea - Racovița, Corabia - Rm. Vâlcea, Filiași - Tg. Jiu - Petroșani - Hațeg - Deva - A1, Dr. Tr. Severin - Tg. Jiu - Rm. Vâlcea
variante de ocolire: Rm. Vâlcea, Caracal, Craiova, Filiași, Strehaia, Drobeta Turnu Severin, Slatina, Balş.
Dintre aceste proiecte majore de infrastructură, în perioada de programare 2014 - 2020, numai autostrăzile Piteşti - Sibiu (parte din TEN-T Core) şi Piteşti - Craiova (parte din TEN-T Comprehensive) sunt prevăzute a fi implementate (figura 7.6).
Figura 7.6. Proiecte de infrastructură rutieră - MPGT - perioada 2014-2020 (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,
http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015 /Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
Drumurile naţionale care vor fi reabilitate sunt DN 6 Alexandria-Craiova şi DN 56 Craiova-Calafat , ambele făcând parte din TEN-T Core.
Reabilitarea şi modernizarea drumurilor Trans-Regio este prioritizată pentru Pitești - Rm. Vâlcea - Racovița, parte din TEN-T Core.
279
Referitor la prioritizarea variantelor de ocolire, în perioada de programare 2014 - 2020 sunt prevăzute a fi realizate aceste proiecte de infrastructură pentru: Municipiul Râmnicu-Vâlcea (parte din TEN-T Core), Municipiul Târgu-Jiu (parte din TEN-T Comprehensive şi aflată deja în lucru) şi Municipiul Caracal (parte din TEN-T Core şi aflată deja în lucru).
În figura 7.7 sunt evidenţiate proiectele de infrastructură specifice modului aerian şi multimodal. În Regiunea Sud-Vest Oltenia proiectul major de infrastructură aeriană este cel care vizează modernizarea şi Aeroportului Craiova, făcâd parte din TEN-T Comprehensive (dotare cu echipamente de siguranţă, infrastructură auxiliară – drum perimetral tehnologic, infrastructura auxiliara – iluminat public şi supraveghere video). Referitor la infrastructura multimodală, Master Planul prevede construcţia a două terminale multimodale, la Craiova şi la Drobeta Turnu Severin.
Figura 7.7. Proiecte de infrastructură aeriană şi multimodală - MPGT (Sursa: Master Planul General de Transport, 2015,
http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015 /Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
În figura 7.8 sunt evidenţiate proiectele de infrastructură specifice modului naval (porturile din regiune propuse pentru modernizare fiind: Corabia, Calafat, Drobeta Turnu Severin şi Orşova), precum şi reţeaua de cale ferată reabilitată sau propusă pentru reabilitare.
280
Figura 7.8. Proiecte de infrastructură feroviară (reţea de cale ferată reabilitată sau propusă spre reabilitare) şi navală (porturi propuse pentru modernizare) - MPGT
(Sursa: Master Planul General de Transport, 2015, http://www.mt.ro/web14/documente/strategie/mpgt/23072015
/Master%20Planul%20General%20de%20Transport_iulie_2015_vol%20I.pdf).
Ca parte din TEN-T Core, sunt prevăzute a fi realizate cu prioritate (până în anul 2020) realizarea lucrărilor de drenaj de iniţiere şi construcţii hidrotehnice speciale în vederea creşterii numărului de zile de navigaţie pe Dunăre (etapa I), Sector Pistol-Corabia, precum şi dezvoltarea porturilor Drobeta Turnu Severin şi Calafat. De asemenea, este prioritizată dezvoltarea portului Corabia, care face parte din TEN-T Comprehensive.
Pentru modul feroviar, sunt prevăzute până în anul 2020 două proiecte de infrastructură făcând parte din TEN-T Core: electrificarea reţelei pe linia Craiova - Calafat şi creşterea vitezei de circulaţie pe linia Bucureşti - Craiova.
Toate aceste proiecte cuprinse în Master Planul General de Transport al României se regăsesc în lista cu propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014-2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia, fiind parte integrantă din Planul de acţiune regional.
281
În figura 7.9 se prezintă cartografierea propunerilor de proiectele de drumuri judeţene pentru perioada 2014-2020 (propuse spre finanţate în PDR 2014-2020 (linie albastră) şi din alte surse (linie verde)), corelate cu reţeaua TEN-T.
7.3.2. Cartografierea tuturor proiectelor prioritizate la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
În figura 7.10 sunt prezentate proiectele de drumuri judeţene prioritizate la finanţare de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională în Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 2014-2020, iar în figura 7.11 sunt indicate traseele regionale, reprezentând proiecte selectate ca primă prioritate de către forul amintit, regăsindu-se şi în partea grafică a studiului.
7.4. Cartografierea proiectelor de drumuri finanţate prin POR 2007-2013
Proiectele de drumuri judeţene finanţate prin POR 2007-2013 sunt evidenţiate grafic în figura 7.12, regăsindu-se şi în partea grafică a studiului.
291
8. METODOLOGIA DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A PLANULUI DE ACŢIUNE
8.1. Conceptele de de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune în domeniul transporturilor şi mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
8.1.1. Monitorizarea și evaluarea – concepte
Monitorizarea şi evaluarea sunt instrumente de management importante pentru planificarea şi implementarea proiectelor şi programelor, care oferă informații asupra eficienței eforturilor depuse în procesul de realizare a anumitor activităţi.
În cazul de față, monitorizarea și evaluarea sunt folosite pentru a planifica și implementa măsurile stabilite în planul de acțiune elaborat în domeniul transporturilor și mobilității la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia. Aceste măsuri vor fi implementate prin intermediul unor proiecte, deci monitorizarea și evaluarea se va referi la astfel de proiecte.
Monitorizarea şi evaluarea oferă informaţii pentru a planifica mai eficient activităţile, a aloca raţional resursele şi a asigura durabilitatea proiectelor derulate. Alocarea fondurilor este condiţionată de includerea în cadrul propunerilor de proiect a unui capitol dedicat monitorizării şi evaluarii, ce permite ulterior estimarea eficienţei fondurilor alocate şi impactul activităţilor finanţate asupra grupului ţintă [37].
Prin monitorizare şi evaluare se efectuează analiza şi controlul respectării obiectivelor şi termenelor prevăzute, respectiv:
- compararea rezultatelor obţinute cu rezultatele prevăzute; - analiza stadiului de realizare a obiectivelor; - analiza eficacităţii utilizării resurselor.
Monitorizarea este un instrument de management folosit la urmarirea progresului făcut în realizarea activităților proiectului. Ea se concentrează asupra analizei performanțelor pe termen scurt, comparate cu ceea ce s-a planificat.
292
Monitorizarea facilitează verificarea regulată a ceea ce se realizează în mod curent. Informaţiile pot reprezenta indicatori cantitativi şi calitativi. Dacă nu sunt colectate datele pe parcursul desfăşurării proiectului, la final nu se poate aprecia dacă ceea ce s-a realizat este corect. Dacă nu sunt informaţii suficiente, atunci corectitudinea şi transparenţa vor avea de suferit.
Instrumentele de monitorizare ale unui proiect sunt:
- rapoartele de activitate intermediare (de etapă/trimestrial/anual); - rapoartele de expertiză tehnico-ştiinţifică întocmite de experţi; - rapoartele de evaluare (trimestrial /anual); - raport final de activitate; - raport final de evaluare.
Evaluarea realizează o apreciere obiectivă a reușitei proiectului. Orice proiect are un ciclu de derulare ce este orientat spre îndeplinirea obiectivelor specifice şi generale prevăzute. Evaluarea este un instrument de apreciere, ce măsoară rezultatele, obiectivele și impactul proiectului, asigurând date pentru proiecte similare în viitor. Evaluarea se poate realiza la finalul proiectului sau pot avea loc evaluări intermediare.
Evaluarea reprezintă procesul prin care sunt determinate eficacitatea şi eficiența proiectului. Ea implică colectarea, analiza şi interpretarea datelor despre îndeplinirea obiectivelor proiectului.
Evaluarea permite îmbunătățirea deciziilor, evitarea repetării greşelilor şi risipirii resurselor. În urma evaluării unui program se pot lua decizii de continuare, modificare sau întrerupere a acestuia. Evaluarea proiectelor implică utilizarea unor metode ştiințifice pentru a măsura implementarea şi rezultatele acestora, în scopul luării deciziilor.
Evaluarea examinează opinia beneficiarilor privind calitatea produselor şi serviciilor generate de proiect. Ea se concentreaza asupra a patru aspecte principale:
- resurse investite; - obiective realizate; - rezultate obținute; - impactul realizat.
Planul de evaluare cuprinde date despre modul în care vor fi culese informaţiile privind progresul proiectului (monitorizarea) şi felul în care se va aprecia măsura în care au fost atinse obiectivele şi rezultatele preconizate. Evaluarea nu poate fi realizată individual, fără a fi precedată de monitorizare, ce presupune stabilirea prealabilă a unor indicatori şi standarde de performanţă.
Dacă rezultatele proiectului nu sunt conforme cu cele din planul inițial, se stabilesc cauzele care au condus la aceste abateri şi impactul asupra resurselor utilizate.
293
Principalele diferențe dintre monitorizare şi evaluare se referă la momentul realizării, la frecvența acțiunilor de monitorizare şi evaluare şi la tipul de întrebări puse.
Tabel 8.1. Diferenţele dintre monitorizare şi evaluare.
Monitorizare Evaluare Informații privind procesul de implemen-tare a proiectului
Perspectivă generală asupra efectelor generale ale proiectului evaluat (impact, eficiență, etc.)
Vizează analiza situației curente, respect-area termenelor, indicatorii de performanță, minimizarea costurilor
Vizează determinarea progreselor obținute, a nivelului de atingere a obiectivelor, a im-pactului proiectului implementat
Proces continuu Periodică (la diferite etape, finală) Desfăşurată de echipa de proiect şi de ceilalți participanți la implementare
Desfăşurată de echipa de proiect, participanți (evaluări interne) sau de consultanți, agenții externe, donatori (evaluări externe)
Colectare de date cantitative Colectare de date calitative
8.1.2. Monitorizarea proiectelor
Monitorizarea este procesul prin care se identifică abaterile dintre planificarea inițială și rezultatele actuale, pentru a ajusta planul proiectului prin adoptarea de acțiuni corective, inclusiv prin repetarea proceselor de planificare atunci când este necesar [37].
Procesul de control al proiectului implică trei grupe de decizii:
- modul de monitorizare a proiectului, pentru a verifica progresul desfășurării acestuia;
- modul de evaluare a performanțelor proiectului, prin compararea observațiilor monitorizate cu planul proiectului;
- modul de intervenție în proiect, printr-o buclă de feedback, pentru a efectua schimbările care îl vor readuce la planul inițial.
Tipuri de rapoarte utilizate pentru monitorizarea proiectului:
- liste de activități, cu procentaje de îndeplinire; - analize în timp ale proiectului; - grafice-rețea; - diagrame Gantt de eșalonare calendaristică a activităților; - rapoarte de execuție lunare, trimestriale, semianuale sau anuale, pentru
proiecte pe termen lung.
Tehnici de analiză a performanțelor:
294
- analiza varianței - se compară rezultatele actuale ale proiectului cu cele planificate. Sunt utilizate frecvent analize ale varianței costului și programării;
- analiza trendului - implică examinarea rezultatelor proiectului în timp, pentru a determina dacă performanțele se îmbunătățesc sau se diminuează;
- analiza valorii realizate, sau analiza valorii cîștigate - cea mai completă metodă utilizată pentru analiza performanțelor proiectului, ce integrează măsuri asupra scopului, costului și programării. La analiza valorii realizate se compară cantitatea de lucrări planificate cu cea care s-a realizat în realitate, pentru a determina dacă performanțele de costuri și programare corespund cu ceea ce s-a planificat.
Indiferent de cât de bine sunt planificate, de eficiența organizației sau de resursele investite, proiectele nu pot atinge întotdeauna rezultatele dorite. Cei mai întâlniți factori care afectează un proiect sunt:
- presupunerile din planificare pot fi eronate; - modificarea în timp a cerințelor proiectului; - modificarea termenului limită al proiectului; - modificarea priorității proiectului în viziunea managementului organizației; - erorile umane.
De aceea, este necesar un mecanism care să avertizeze echipa de implementare a proiectului asupra posibilităților de succes sau eşec ale proiectului. Monitorizarea contribuie la economisirea resurselor şi asigură, în acelaşi timp, executarea corecta a proiectului.
Monitorizarea proiectului ajută la formularea de sugestii constructive, precum:
- revizuirea orarului proiectului, dacă acesta nu a decurs conform graficului inițial;
- ajustarea bugetului, prin alocarea de fonduri de la o activitate la alta și evitarea cheltuielilor inutile;
- atribuirea de noi sarcini personalului, schimbarea personalului dintr-un domeniu în altul, recrutarea de personal temporar pentru a se încadra în grafic.
Elementele care sunt monitorizate în cadrul unui proiect sunt:
- resursele investite în proiect - umane, materiale, financiare, informaţionale, de timp;
- activităţile - respectarea planificării şi a standardelor cantitative şi calitative pentru fiecare din ele;
- procesul de luare a deciziilor - ce decizii sunt luate, cine este implicat în luarea deciziilor, cine nu este implicat in luarea deciziilor.
295
Etapele monitorizării sunt:
- colectarea permanentă a informațiilor; - analiza informațiilor și datelor pentru a vedea ce s-a realizat pe parcurs; - evaluarea măsurii în care obiectivele au fost atinse sau problema rezolvată; - elaborarea concluziilor și folosirea experienței pentru viitor.
Sursele de informații pentru monitorizare sunt:
- statistici - răspund la întrebările: Cât de mult? Câți? Câte? - informații calitative - răspund la întrebările: Ce am făcut? Ce efecte a avut ceea
ce am făcut? - jurnalele - răspund la întrebările: Cine a făcut? Ce a făcut? Când a făcut? - observațiile - răspund la întrebările: Ce văd? Ce aud? - interviuri si chestionare.
O monitorizare bună și sistematică presupune colectarea informațiilor de la membrii echipei, beneficiari ai proiectului, parteneri, etc. Acest lucru se face solicitând persoanele respective să completeze un chestionar scris sau să răspundă la întrebări deschise sau închise în cadrul unui interviu. Prin întrebări închise, numarul variantelor de răspuns posibile este stabilit de către cel ce intervievează. Întrebările deschise aduc, de obicei, mai multă informație, dar răspunsurile la ele sunt mai greu de prelucrat.
Pe parcursul desfășurării unui proiect pot apărea diverse probleme. Dacă monitorizarea este bine făcută, atunci managerul proiectului poate sesiza aceste probleme și poate acționa pentru soluționarea acestora sau pentru introducerea unor schimbări.
O problemă se transformă într-o schimbare doar atunci când nu poate fi rezolvată fără să afecteze constrângerile de timp, bani și calitate. La schimbare se ajunge în funcție mai mulți factori:
- factori externi, atunci când conducerea proiectului decide să facă o schimbare de genul:
- schimbarea tehnologiei; - pierderea susținerii financiare; - un nou finanțator cu idei noi; - schimbare de legislație; - factori naturali nefavorabili, etc.
Monitorizarea trebuie privită nu ca un mecanism de control, ci ca un instrument de management, fiindcă are rolul de sistem de avertizare timpurie ce permite luarea de măsuri corective pentru atingerea obiectivelor proiectului. Principalul obiectiv al sistemului de monitorizare este măsurarea continuă a progresului proiectului,
296
urmărind aspecte precum managementul achizițiilor, aspecte financiare şi beneficiile pentru grupul-țintă.
Principiile de bază în activitatea de monitorizare sunt:
- stabilirea, încă de la începutul proiectului, a unui sistem de monitorizare şi alocarea de resurse pentru aceasta în bugetul proiectului. Specificarea indicatorilor de la începutul proiectului creează premisele pentru realizarea eficientă a monitorizării şi evaluării;
- furnizarea unui minim de informații care să asigure posibilitatea luării deciziilor potrivite. Mai multe informații nu înseamnă neapărat o mai bună informare;
- asigurarea unui echilibru între informațiile cantitative şi cele calitative; - utilizarea mai multor surse de informații sau metode de colectare a datelor; - utilizarea sistemelor de colectare a datelor deja existente, pentru a evita crearea
unor structuri paralele.
8.1.3. Evaluarea proiectelor
Metodele prin care se face evaluarea succesului unui proiect trebuie determinate înainte de implementarea lui, încă din faza de planificare. Trebuie să fie descrise instrumentele și procedurile de evaluare, prin care se determină dacă au fost sau nu îndeplinite obiectivele și dacă metodele au fost cele adecvate [37].
Evaluarea reprezintă una dintre etapele esențiale ale oricărui proiect, alături de identificarea problemei, diagnoza acesteia, elaborarea obiectivelor, a strategiei, a planului de acțiune şi implementare. De evaluare depinde luarea deciziilor referitoare la continuarea, încheierea sau modificarea proiectului. Prin intermediul evaluării se obțin informații referitoare la alocarea resurselor şi se poate determina dacă grupul-țintă primeşte o parte echitabilă din resursele respective.
Din punct de vedere al scopului urmărit, există două tipuri de evaluare: formativă și sumativă.
Evaluarea formativă analizează modul de implementare şi de administrare a proiectului şi utilizează metode calitative de culegere şi analiză a datelor. Ea se derulează pe parcursul implementării proiectului, cu scopul de a afla dacă acesta se desfăşoară conform planului, de a identifica obstacole sau oportunități neaşteptate şi posibilele măsuri ce pot fi aplicate pentru a creşte succesul proiectului.
Evaluarea sumativă vizează consecințele unui proiect şi foloseşte metode cantitative de culegere şi analiză a datelor. Ea se realizează la finalizarea proiectului, în scopul luării deciziilor.
297
În funcție de momentul realizării, există trei tipuri de evaluare: pre-evaluare, evaluarea continuă și post-evaluare.
Pre-evaluarea se desfășoară înainte de implementarea proiectului. Acesta este procesul prin care finanţatorul, în baza documentaţiei proiectului, determină dacă propunerea răspunde cerinţelor sale. Această evaluare este efectuată de personal calificat, de regulă independent, neimplicat în realizarea ulterioară şi care nu are nici un fel de relaţie cu factorii implicaţi în proiect. În funcţie de cerinţele finanţatorului, se stabilesc criteriile de selecţie pe baza cărora se face evaluarea şi ierarhizarea proiectelor. Aceste criterii sunt specifice, analizînd o serie de aspecte care constituie elemente definitorii pentru toate proiectele, cum ar fi:
- oportunitatea temei propuse; - obiectivele şi activităţile prevăzute a fi realizate; - strategia şi metodele propuse a fi utilizate; - realismul planului operaţional; - bugetul proiectului; - echipa de lucru; - managementul proiectului; - formele de raportare şi evaluare a rezultatelor propuse; - documentația de proiect (proiect tehnic, studiu de fezabilitate, avize, etc.).
Evaluarea cuprinde atît aspecte calitative, cît şi cantitative. În procesul de evaluare sunt utilizate instrumente cum ar fi:
- oportunitatea – încadrarea în cerinţele şi obiectivele generale ale proiectului; acesta trebuie să ofere date prin intermediul cărora să se poată aprecia dacă proiectul este capabil de a furniza beneficiul în cantitatea şi la parametrii calitativi prestabiliţi;
- acceptabilitatea – gradul în care se presupune că va influenţa proiectul situaţia existentă;
- participarea – gradul în care beneficiarul proiectului participă la resursele necesare realizării proiectului;
- grupul-ţintă – dimensiunea grupului vizat faţă de totalul beneficiarilor potenţiali, corelat şi cu costul aferent;
- eficienţa – sunt comparate rezulatele propuse cu resursele necesare realizării lor. Acest instrument oferă managerilor posibilitatea focalizării pe problemele sau pe slăbiciunile proiectului, ceea ce permite acţionarea în sensul asigurării performanţei;
- calitatea – standardele calitative utilizate pentru serviciile oferite; astfel, în urma clarificărilor aduse privind utilitatea programului şi după identificarea resurselor necesare, se impune găsirea acelor aspecte care necesită a fi măsurate. Se pune problema găsirii echilibrului între satisfacerea aşteptărilor finanţatorilor (interesaţi mai mult în indicatori care oferă informaţii despre
298
nivelul minim de performanţă) şi necesitatea de a include mai ales acei indicatori de bază care să descrie performanţele în atingerea scopului pe termen lung;
- sustenabilitatea – reprezintă posibilităţile ca proiectul să fie continuat sau dezvoltat ulterior prin forţele proprii ale beneficiarilor;
- diseminarea – presupune posibilităţi de extindere a rezultatelor proiectului asupra unui număr mai mare de beneficiari.
Pre-evaluarea urmăreşte relevanța proiectului. Ea verifică dacă s-au stabilit obiective clare şi cuantificabile şi analizează posibilele riscuri ale proiectului. Scopul acestei evaluări este de a optimiza alocarea resurselor şi a îmbunătăți calitatea proiectului, astfel încât să obțină finanțare. Pre-evaluarea poate fi realizată printr-un studiu de fezabilitate sau o diagnoză inițială. Specifică pre-evaluării este analiza cost-beneficiu, care urmăreşte alegerea celei mai bune alternative pe baza criteriului eficienței.
Evaluarea continuă se derulează de-a lungul perioadei de desfăşurare a proiectului. Acesta este procesul prin care coordonatorul de proiect şi/sau managerul acestuia urmăresc realizarea activităţilor propuse, atingerea obiectivelor, gradul de îndeplinire al acestora şi de utilizare a resurselor. Această evaluare este un proces continuu şi nu este evidenţiată prin acţiuni specifice, ci trebuie avută în vedere de către coordonatorul proiectului ca o listă de sarcini şi resurse care, pe măsura utilizării, conduc la apariţia unor rezultate. Procesul de evaluare continuă trebuie să fie în perfectă concordanţă cu planul operaţional, alocarea bugetului şi a resurselor umane.
Rapoartele de situaţie utilizate în proiectele complexe şi cu durate mai mari reprezintă concretizarea procesului de control sau evaluare care au loc pe parcursul desfăşurării proiectului. Acestea pot constitui motive de închidere a unui proiect înainte de termenul stabilit sau pot conduce la apariţia unor modificări semnificative ale acestuia dacă se constată discrepanţe esenţiale între estimările iniţiale şi rezultatele intermediare obţinute.
Evaluarea continuă se poate concentra pe două aspecte:
- dinamica internă a procesului de implementare (atingerea obiectivelor strategice, a scopurilor sau priorităților stabilite în cadrul procesului de planificare strategică);
- modul specific de implementare şi efectele acestuia.
Acest tip de evaluare se bazează în principal pe datele culese prin monitorizare şi este vital pentru revizuirea şi corectarea în timp real a planului de acțiune şi a activităților prevăzute.
Post-evaluarea sau evaluarea finală se derulează după finalizarea implementării, cu scopul de a furniza informații despre eficacitatea proiectului. Acest proces este foarte
299
complex, iar raportul final al proiectului şi raportul de evaluare a rezultatelor constituie documentele prin care proiectul este considerat încheiat. Contractul de finanţare se consideră executat în momentul validării/aprobării de către finanţator a acestor documente. Evaluarea rezultatelor unui proiect se face prin compararea obiectivelor propuse şi a rezultatelor preconizate cu cele obţinute efectiv ca urmare a realizării proiectului.
În procesul de evaluare a rezultatelor se au în vedere următorii parametri:
- eficienţa – se calculează de cele mai multe ori ca raport între efect şi efort. Se compară resursele utilizate şi nivelul rezultatelor obţinute;
- eficacitatea – se compară rezultatele efectiv obţinute cu rezultatele preconizate;
- economicitatea – se analizează costurile efectuate comparativ cu costurile planificate;
- participarea – participarea aşteptată din partea beneficiarilor proiectului, eventuale alte participări din partea unor factori implicaţi;
- grupul ţintă – se compară grupul ţintă propus (ca număr şi structură) cu grupul efectiv implicat în proiect. În acelaşi timp se compară grupul ţintă cu totalul potenţialilor beneficiari identificaţi în timpul proiectului;
- disponibilitatea – analiza calității serviciilor oferite în cadrul proiectului; - gradul de cunoaştere – procentul celor care au cunoscut proiectul, obiectivele
acestuia şi cei care ar fi trebuit să le cunoască; - gradul de implicare – măsura în care s-au implicat în desfăşurarea proiectului
factorii interesaţi în realizarea acestuia; - suficienţa – compararea resurselor utilizate pentru realizarea proiectului cu
cele care ar fi fost efectiv necesare.
Evaluarea rezultatelor proiectului reprezintă un instrument utilizat în vederea identificării de noi tematici pentru proiectele viitoare. Datele cuprinse în rapoartele de evaluare sunt utile pentru evaluări şi estimări de resurse ulterioare, în ele fiind menţionate forme de utilizare a rezultatelor obţinute prin proiect, forme de continuare a acestuia sau noi obiective ce au reieşit ca potenţiale nevoi ce pot constitui proiecte viitoare.
Se recomandă ca post-evaluarea să fie realizată la un interval de timp mai lung după finalizarea implementării proiectului (cîteva luni sau chiar ani). Post-evaluarea este utilă pentru identificarea efectelor indirecte şi pe termen lung ale proiectului.
Multe proiecte nu sunt implementate conform planului inițial ca urmare fie a unui management prost, fie a diferitelor interferențe externe proiectului. Determinarea fidelității şi eficacității implementării unui proiect reprezintă scopul unui tip specific de evaluare, respectiv evaluarea de proces, prin care se verifică modul în care
300
proiectul funcționează şi se încearcă identificarea punctelor tari şi a celor slabe. Se urmăresc aspecte precum:
- adecvarea serviciilor pentru obiectivele programului; - serviciile prevazute de proiect sunt furnizate beneficiarilor; - desfăşurarea furnizării serviciilor; - eficacitatea managementului de proiect; - utilizarea resurselor proiectului.
Evaluarea de proces constituie un ajutor indispensabil pentru evaluarea de impact. Informațiile despre rezultatele proiectului furnizate de evaluarea de impact sunt incomplete fără cunoaşterea activităților proiectului care au dus la obținerea acelor rezultate. În cazurile în care se constată că proiectul nu are impact, evaluarea de proces indică dacă acest lucru s-a întîmplat din cauza eşecului în implementare sau proiectul a fost implementat cum era prevăzut, dar nu a produs efectele aşteptate.
Evaluarea rezultatelor urmăreşte efectele și schimbările care au avut loc în rîndul participanților, de-a lungul şi după implementarea unui proiect. Acest tip de evaluare se deosebeşte de evaluarea de impact prin faptul că urmăreşte doar efectele intenționate ale proiectului.
Evaluarea de impact arată dacă proiectul îşi atinge obiectivele finale, dacă a fost eficient în producerea schimbării condițiilor sociale vizate şi dacă au apărut efecte neintenționate, ca urmare a implementării proiectului. Evaluările de impact sunt utile când se urmăreşte determinarea eficienței proiectului în soluționarea problemei propuse, compararea eficienței/eficacității diferitelor proiecte sau testarea utilității unor eforturi noi în rezolvarea unei probleme regionale.
În funcţie de tipul proiectului se identifică şi se cuantifică (dacă este posibil) impactul economic, social şi asupra mediului a rezultatelor proiectului (impactul se poate defini prin condiţii mai bune de muncă şi viaţă, inclusiv sănătate, oportunităţi pentru dezvoltare şi perfecţionare, creare de noi locuri de muncă, conservarea mediului şi a resurselor naturale pe cale de dispariţie, oportunităţi de transfer tehnologic, în special în regiuni mai puţin dezvoltate şi/sau pentru dezvoltare regională şi rurală, etc.).
Evaluarea presupune expertiza tehnico–ştiinţifică şi financiară.
Expertiza tehnico–ştiinţifică reprezintă verificarea tehnică a proiectului pe baza planului de activităţi.
Expertiza financiară constă în verificarea eligibilităţii cheltuielilor efectuate pe parcursul derulării proiectului.
Calitatea evaluării va fi asigurată prin selecţia unor instrumente de cercetare adecvate activităţii de evaluare, prin aderarea la principiile şi standardele etice
301
aplicabile, prin configurarea expertizei şi stabilirea echipei adecvate de evaluatori, prin utilizarea rezultatelor şi indicatorilor corespunzători, prin utilizarea unei abordări participative implicând părţile direct interesate şi prin alocarea unui buget adecvat pentru identificarea, colectarea şi procesarea datelor.
În efectuarea unei evaluări există 4 principii necesare pentru a inspira încredere în procesul de evaluare şi pentru a asigura credibilitatea evaluării. Acestea sunt:
- principiul imparțialității și independenței – arată că trebuie să existe o separare completă între funcţia de evaluare şi funcţiile de programare şi implementare. În forma cea mai simplă, persoanele şi organizațiile responsabile de elaborarea şi/sau implementarea proiectelor nu trebuie să fie cele care evaluează;
- principiul credibilității – precizează că în desfăşurarea evaluării trebuie folosiţi experţi competenţi şi independenţi;
- principiul participării factorilor interesați – menționează că este importantă implicarea factorilor interesaţi în evaluare, pentru a garanta faptul că diferite perspective sunt luate în considerare şi reflectate în rezultatele evaluării. Determinarea factorilor interesaţi relevanţi este importantă pentru desfăşurarea evaluării. Obţinerea acordului din partea celor interesați în evaluarea proiectului – beneficiari, manageri de proiect, membrii grupului ţinta, etc. – este esenţială pentru conferirea sentimentului de „posesiune” asupra rezultatelor şi recomandărilor evaluării;
- principiul utilității – subliniază că recomandările și concluziile raportului de evaluare trebuie să fie utile şi fezabile. Credibilitatea unei evaluări poate fi afectată dacă recomandările par să fie motivate politic sau ideologic, sau dacă nu reies direct din corpul principal al raportului.
8.1.4. Criterii și indicatori de performanță ai monitorizării și evaluării
Monitorizarea şi evaluarea presupun stabilirea unor criterii şi indicatori de performanţă.
Pentru a putea monitoriza un proiect, trebuie definiți indicatorii de performanță. Monitorizarea presupune defalcarea rezultatele ce trebuie obținute în etape distincte și transpunerea acestora în indicatori de performanță cu dublu rol:
- de monitorizare periodică a evoluției activității; - de comparare a rezultatelor intermediare sau finale planificate cu cele obținute
[37].
302
Indicatorii de performanţă reprezintă unităţile de măsură utilizate pentru evaluarea performanţei prin prisma criteriilor stabilite. Un indicator stabileşte standardul de performanţă care trebuie atins pentru a realiza obiectivul.
Pentru stabilirea unui indicator sunt parcurse patru etape:
- definirea indicatorului; - definirea calităţii; - definirea cantităţii; - definirea perioadei.
Criteriile reprezintă aspectele considerate relevante pentru aprecierea performanţei activităţii pe care o evaluăm. Aspectele ce se pot măsura în timpul activităţii vor face obiectul monitorizării, în timp ce altele care ţin de impact vor fi abordate prin evaluare.
Indicatorul trebuie să acopere anumite criterii de cantitate, calitate şi timp. In funcţie de criteriul utilizat pentru evaluarea performanţei, indicatorii pot fi:
- cantitativi – măsoară cantitatea (de servicii, de clienţi, de timp, etc.) şi sunt cei mai uşor de măsurat;
- financiari – măsoară nu doar costurile directe (transport, cazare, salariul unui angajat, etc.) ci şi cele indirecte (chirie, întreţinere, administrare);
- calitativi – nu măsoară cât de mult se face, ci cât de bine sau cât de bun este produsul sau serviciul. Indicatorii de calitate pot fi interni sau externi;
- de proces – se concentrează pe cum se iau deciziile privind managementul proiectului (cine este implicat în luarea deciziilor şi cum se iau deciziile, cum se transmit celor interesaţi, etc.);
- de impact – se concentrează pe efectele produse prin activitatea proiectului şi beneficiile obţinute. Efectele şi beneficiile pot fi pe termen scurt şi pe termen lung.
Indicatorii oferă informații importante pentru procesul decizional la fiecare nivel şi etapă de implementare a proiectului. Comisia Europeană sugerează patru categorii de indicatori:
- indicatorii referitori la resursele proiectului (inputuri): furnizează informații referitoare la resursele financiare, umane, materiale folosite pentru realizarea unui proiect. Exemple de indicatori de input:
- bugetul total; - rata de absorbție a resurselor; - numărul persoanelor care lucrează la implementarea proiectului; - numărul de organizații implicate în implementare.
303
- indicatorii referitori la ieşiri (output) măsoară ce anume s-a realizat cu banii alocați pentru implementarea proiectului. Indicatorii de output sunt extrem de utili managerilor de proiect, care sunt responsabili pentru producerea ieşirilor respective. Exemple de indicatori de output:
- kilometri de drum reabilitat; - număr servicii create; - număr obiecte turistice renovate; - număr de persoane formate în cadrul proiectului; - numărul de activități de instruire derulate la nivelul fiecărei comunități.
- indicatorii de rezultate vizează efectele obținute de proiect şi furnizează informații asupra schimbărilor produse. Exemple de indicatori de rezultat:
- numărul de afaceri noi demarate în comunitate; - numărul de locuri de muncă nou create în întreprinderile realizate cu
ajutorul proiectului; - numărul de copii înscrişi în programe educaționale timpurii; - gradul de satisfacție al beneficiarilor (%); - condiții bune de deplasare pe traseul renovat; - îmbunătățirea cunoştințelor și abilităților participanților la cursurile de
formare.
- indicatorii de impact au în vedere consecințele pe termen lung ale proiectului, dincolo de efectele imediate asupra beneficiarilor direcți; ei vizează şi consecințele asupra persoanelor sau organizațiilor care nu sunt beneficiari direcți. Aceşti indicatori corespund procesului de evaluare, nu celui de monitorizare.
Procesul de stabilire a indicatorilor de performanță trebuie să înceapă cu o negociere a acestora între membrii organizației, tocmai pentru ca schimbarea să parvină de jos în sus și nu să fie resimțită ca o impunere din partea managementului. Indicatorii de performanță trebuie să reflecte eforturile depuse de angajați.
Caracteristicile indicatorilor de performanță eficienți sunt:
- să se integreze ușor în sistemul deja existent; - să fie ușor de interpretat de catre manageri; - să se fundamenteze pe date și informații reale, verificate și accesibile; - să fie înțeleși în profunzime de către angajați; - să fie urmați de un feedback din partea managerilor; - să fie repartizați în funcție de complexitatea și importanța sarcinii
monitorizate; - să existe un anumit grad de flexibilitate în alegerea unor indicatori; - să se aloce o perioadă de timp relevantă implementării indicatorilor noi.
304
În concluzie, stabilirea unor indicatori de performanță conduce la creșterea eficienței proiectului implementat, precum și a managementului acestuia. Aceasta nu garantează succesul, dar o abordare sistematică a întregului proces va conduce la o utilizare mai bună a resurselor aflate la dispoziția managerilor.
8.2. Monitorizarea şi evaluarea planului de acţiune
Monitorizarea planului de acţiune propus pentru atingerea obiectivelor privind transportul şi mobilitatea în Regiunea Sud-Vest Oltenia la nivelul orizontului de prognoză 2020 se va realiza de către o echipă de monitorizare din cadrul ADR Sud - Vest Oltenia, echipă care va fi numită de către conducerea organizaţiei.
Mecanismul de monitorizare a planului de acţiune presupune parcurgerea unui set de activităţi, după cum urmează:
- colectarea datelor;
- prelucrarea şi analiza datelor;
- evaluarea măsurii în care obiectivele au fost atinse;
- elaborarea unui raport de monitorizare.
Întregul mecanism de monitorizare propus are caracter repetitiv, raportul de monitorizare fiind elaborat pe parcursul perioadei de implementare, în anul 2017 şi la încheierea acesteia, în anul 2020. Demararea procesului de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune şi programarea în timp a activităţilor se va realiza de către echipa de monitorizare astfel încât raportul de monitorizare final să se încheie la finalul anilor 2017 şi 2020.
A. Colectarea datelor
Colectarea datelor şi informaţiilor care vor sta la baza determinării valorilor indicatorilor de monitorizare pentru măsurarea progresului acţiunilor propuse prin planul de acţiune se va realiza de către echipa de monitorizare în colaborare cu beneficiarii direcţi ai proiectelor propuse (consilii judeţene, consilii locale, administratori ai reţelei de drumuri naţionale, reţelei de cale ferată, porturilor dunărene, aeroportului) şi cu instituţiile care deţin baze de date din care pot fi extrase efecte ale implementării proiectelor în domeniul transportului şi mobilităţii
305
(inspectorate de poliţie, operatori ai sistemelor de transport public, operatori logistici, etc.).
Într-o primă etapă, în cadrul acestei activităţi se va stabili momentul de timp de referinţă pentru care se vor solicita date. Ulterior se va identifica setul de date necesare, după care acestea vor fi solicitate de la organizaţiile care le deţin. Pentru fiecare proiect propus în planul de acţiune se va întocmi o fişă de monitorizare care va fi înaintată beneficiarului direct. Prin intermediul chestionarelor/ interviurilor, se vor colecta informaţii de la beneficiarii direcţi ai proiectelor propuse în planul de acţiune cu privire la planificarea internă (în cadrul organizaţiei) a implementării proiectelor în cauză, dificultăţile întâmpinate în situaţia în care acestea au fost implementate, respectiv cauzele întârzierilor, dacă intervin decalări ale termenelor de implementare.
Calitatea datelor care vor fi utilizate în vederea monitorizării şi evaluării planului de acţiune este deosebit de importantă. În consecinţă, cooperarea dintre ADR Sud-Vest Oltenia şi instituţiile implicate în culegerea şi furnizarea datelor este crucială pentru a asigura buna înţelegere şi definire a indicatorilor.
B. Prelucrarea şi analiza datelor
Datele culese vor fi prelucrate şi analizate şi interpretate astfel încât să conducă la identificarea valorilor indicatorilor propuşi pentru monitorizarea planului de acţiune. Prelucrarea datelor primare se va realiza prin aplicarea instrumentelor descrise mai sus. Această activitate revine în sarcina echipei de monitorizare din cadrul agenţiei.
C. Evaluarea măsurii în care obiectivele au fost atinse
Cunoscând valorile curente ale indicatorilor de monitorizare a proiectelor propuse în planul de acţiune, prin raportare la valori specifice anului de bază şi / sau la valorile propuse a fi atinse la momentul de timp de referinţă, se determină măsura în care au fost atinse obiectivele asumate prin studiu. Evaluarea va fi realizată de membrii echipei de monitorizare din cadrul agenţiei. Rezultatele acestei activităţi vor sta la baza întocmirii raportului de monitorizare.
D. Elaborarea unui raport de monitorizare
Datele şi informaţiile culese şi interpretate în cadrul activităţilor precedente vor fi utilizate pentru întocmirea unui raport de monitorizare.
306
Acest raport este elaborat în scopul evidenţierii stadiului de implementare a planului şi propunerii de recomandări şi acţiuni în vederea atingerii obiectivelor studiului în intervalul de timp rămas până la încheierea perioadei de analiză. Astfel, se poate evidenţia clar dacă activităţile au fost corect şi eficient planificate, dacă fondurile sunt utilizate şi cheltuite corect pentru atingerea obiectivelor propuse şi dacă indicatorii de rezultat evoluează în direcţia propusă, iar efectele acţiunilor întreprinse sunt cele scontate.
Raportul de monitorizare va cuprinde o secţiune introductivă în care se vor menţiona informaţii cu privire la perioada de analiză, sursele datelor utilizate pentru aprecierea progresului înregistrat în implementarea planului de acţiune, dificultăţi întâmpinate. În continuare, raportul de monitorizare va avea o secţiune în care vor fi descrise activităţile desfăşurate în procesul de monitorizare. Prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor precum şi secţiunea în care se va determina măsura în care au fost atinse obiectivele asumate prin studiu vor reprezenta partea consistentă a raportului, care se va încheia cu un capitol dedicat concluziilor şi recomandărilor privind implementarea planului în perioada rămasă.
Raportul de monitorizare astfel întocmit va fi transmis spre analiză către factorii interesaţi. Varianta actualizată pe baza observaţiilor şi recomandărilor pertinente primite din partea acestora va fi analizată în cadrul unui grup de lucru în care echipa de monitorizare împreună cu actorii regionali vor extrage bunele practici şi deficienţele manifestate în implementarea planului de acţiune în perioada care face obiectul raportului în cauză. Concluziile discuţiilor din cadrul grupului de lucru vor fi înglobate în raportul de monitorizare final.
Subactivităţile din cadrul acestei activităţi (întocmirea raportului de monitorizare; transmiterea raportului către factorii interesaţi; preluarea, analiza, introducerea observaţiilor / recomandărilor în varianta actualizată a raportului; convocarea şi organizarea grupului de lucru; elaborarea raportului de monitorizare final) revin în sarcina echipei de monitorizare din cadrul agenţiei.
8.3. Stabilirea indicatorilor în procesul de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune
În acest capitol sunt stabiliți indicatorii de context, de rezultat și de output pentru fiecare dintre priorităţile strategice prevăzute în planul de acțiune în domeniul transportului şi mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia (tabelul 8.2).
307
Valorile indicatorilor specifici priorităţilor strategice centalizate în tabelul 8.2 vor reprezenta impactul tuturor proiectelor încadrate în fiecare prioritate strategică, determinate ca sumă (de exemplu, numărul de autobuze ecologice) sau valoare medie ponderată (de exemplu, viteza medie de deplasare) între valorile asociate proiectelor individuale la momentul de timp la care se raportează monitorizarea.
Valorile indicatorilor la nivelul anului de bază al analizei se vor prelua din studiile de specialitate elaborate pentru proiectele încadrate în priorităţile strategice propuse.
În această etapă, de întocmire a planului de acţiune, în tabelul 8.2 sunt menţionate variaţiile estimate a se înregistra până la finele perioadei de implementare (2020) pentru valorile indicatorilor de output asociaţi priorităţilor strategice, prin raportare la valorile înregistrate în anul de bază al analizei (2014).
Având în vedere obiectivele specifice ale studiului, care se referă la reţeaua rutieră de transport, se aşteaptă ca în perioada de implementare a planului de acţiune (2015-2020), în Regiunea Sud-Vest Oltenia cel puţin 600 km de drumuri judeţene să fie reabilitate / modernizate. Această valoare este una realistă, reprezentând cu 12,5% mai mult decât lungimea totală a drumurilor din aceeaşi categorie care au fost reabilitate / modernizate la nivel regional în perioada de programare 2007-2013.
30
8
Tabe
l 8.2
. Ind
icat
orii
de m
onito
riza
re şi
eva
luar
e a
plan
ului
de
acţiu
ne.
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
1. In
fras
truc
tura
de
tran
spor
t 1.
Dez
volta
re
econ
omic
ă
1. D
ezvo
ltare
a in
fras
truc
turi
lor
reţe
lelo
r în
conf
orm
itate
cu
cere
rea
de tr
ansp
ort ş
i asi
gura
rea
func
ţionă
rii o
ptim
e a
aces
tora
Grad
ul d
e de
zvol
tare
a in
fras
truc
turi
i în
cel
elal
te re
giun
i ale
Rom
ânie
i Co
ndiți
i opt
ime
de d
epla
sare
pe
rețe
lele
pub
lice
de tr
ansp
ort
-Vite
za m
edie
de
depl
asar
e pe
in
fras
truc
tura
rutie
ră, î
n tim
pul o
relo
r de
vâr
f (+1
0%)
2. R
eabi
litar
ea d
rum
urilo
r şi
podu
rilo
r pub
lice
jude
ţene
în
vede
rea
redu
ceri
i dur
atel
or d
e de
plas
are
Grad
ul d
e re
abili
tare
a d
rum
urilo
r şi
podu
rilo
r pub
lice
jude
ţene
în
cele
lalte
regi
uni a
le R
omân
iei
Cond
iții o
ptim
e de
dep
lasa
re p
e dr
umur
i și p
odur
i
Vite
za m
edie
de
depl
asar
e pe
dr
umur
ile p
ublic
e ju
dețe
ne
-Lun
gim
ea d
rum
urilo
r pub
lice
jude
ţene
re
abili
tate
(+60
0 km
) -P
onde
rea
drum
urilo
r pub
lice
jude
ţene
re
abili
tate
din
tota
lul a
cest
ora
(+12
%)
-Num
arul
pod
urilo
r rea
bilit
ate
(+10
) -P
onde
rea
podu
rilo
r jud
eţen
e re
abili
tate
din
tota
lul a
cest
ora
(+5%
)
3. R
eabi
litar
ea st
răzi
lor î
n zo
nele
ur
bane
în v
eder
ea re
duce
rii
dura
telo
r de
depl
asar
e
Grad
ul d
e re
abili
tare
a st
răzi
lor î
n zo
nele
urb
ane
în c
elel
alte
regi
uni a
le
Rom
ânie
i
Cond
iții o
ptim
e de
dep
lasa
re p
e re
țele
le p
ublic
e ur
bane
de
tran
spor
t
Vite
za m
edie
de
depl
asar
e în
zo
nele
urb
ane
-Lun
gim
ea st
răzi
lor r
eabi
litat
e (+
150
km)
-Pon
dere
a st
răzi
lor r
eabi
litat
e di
n to
talu
l str
ăzilo
r din
zon
ele
urba
ne
(+15
%)
4. D
ezvo
ltare
a in
fras
truc
turi
i de
tran
spor
t în
zone
le d
efav
oriz
ate
/ iz
olat
e, în
ved
erea
susţ
iner
ii de
zvol
tări
i eco
nom
ice
Grad
ul d
e de
zvol
tare
a in
fras
truc
turi
i de
tran
spor
t în
zone
le d
efav
oriz
ate
/ iz
olat
e al
e Ro
mân
iei
Cond
iții o
ptim
e de
dep
lasa
re p
e in
fras
truc
tura
de
tran
spor
t din
zo
nele
def
avor
izat
e /
izol
ate
Vite
za m
edie
de
depl
asar
e
Den
sita
tea
traf
icul
ui ru
tier î
n zo
nele
def
avor
izat
e
-Lun
gim
ea d
rum
urilo
r rea
bilit
ate/
m
oder
niza
te (+
400
km)
-Pon
dere
a dr
umur
ilor r
eabi
litat
e di
n to
talu
l ace
stor
a (+
8%)
5. C
reşt
erea
vite
zei c
omer
cial
e a
tran
spor
tulu
i fer
ovia
r (de
căl
ător
i şi
de
măr
furi
)
Grad
ul d
e de
zvol
tare
a in
fras
truc
turi
i fe
rovi
are
de tr
ansp
ort î
n ce
lela
lte
regi
uni a
le R
omân
iei
Cond
iții o
ptim
e de
dep
lasa
re p
e in
fras
truc
tura
fero
viar
ă
Num
ărul
de
călă
tori
Cant
itate
a de
măr
furi
tran
spor
tate
-Vite
za c
omer
cial
ă de
dep
lasa
re p
e in
fras
truc
tura
fero
viar
ă (+
30%
)
30
9
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
2.
Acce
sibi
litat
e
1. A
sigu
rare
a ac
cesi
bilit
ăţii
cătr
e to
ate
mod
urile
de
tran
spor
t pe
ntru
toţi
cetă
ţeni
i, în
mod
ne
disc
rim
inat
oriu
, aco
rdân
d at
enţie
spor
ită a
supr
a pe
rsoa
nelo
r cu
nev
oi sp
ecia
le
Grad
ul d
e ac
cesi
bilit
ate
cătr
e to
ate
mod
urile
de
tran
spor
t pen
tru
toţi
cetă
ţeni
i, în
cel
elal
te re
giun
i ale
Ro
mân
iei
Acce
sibi
litat
e op
timă
cătr
e to
ate
mod
urile
de
tran
spor
t pen
tru
toţi
cetă
ţeni
i
-Num
arul
de
pasa
geri
tran
spor
tați
pe
mod
ul ru
tier (
+10%
) -N
umar
ul d
e tr
ansp
orta
ți pe
cal
ea
fera
tă (+
5%)
-Num
arul
de
tran
spor
tați
pe c
ăi
navi
gabi
le (+
50%
) -N
umar
ul d
e pa
sage
ri tr
ansp
orta
ți pe
că
i aer
iene
(+35
%)
-Pon
dere
a pe
rsoa
nelo
r cu
nevo
i sp
ecia
le în
tota
lul p
asag
erilo
r tr
ansp
orta
ți pe
căi
rutie
re (+
5%)
-Pon
dere
a pe
rsoa
nelo
r cu
nevo
i sp
ecia
le în
tota
lul p
asag
erilo
r tr
ansp
orta
ți pe
cal
ea fe
rată
(+5%
) -P
onde
rea
pers
oane
lor c
u ne
voi
spec
iale
în to
talu
l pas
a ger
ilor
tran
spor
tați
pe c
ăi n
avig
abile
(+5%
) -P
onde
rea
pers
oane
lor c
u ne
voi
spec
iale
în to
talu
l pas
ager
ilor
tran
spor
tați
pe c
ăi a
erie
ne (+
5%)
2. D
ezvo
ltare
a de
ele
men
te d
e in
fras
truc
tură
într
e po
lii re
gion
ali
prin
cipa
li şi
secu
ndar
i de
tran
spor
t (Au
tost
răzi
, Dru
mur
i Ex
pres
şi D
rum
uri R
egio
nale
)
Grad
ul d
e de
zvol
tare
a e
lem
ente
lor
de in
fras
truc
tură
într
e po
lii re
gion
ali
prin
cipa
li şi
secu
ndar
i de
tran
spor
t, în
cel
elal
te re
giun
i ale
Rom
ânie
i
Dez
volta
rea
unita
ră a
ele
men
telo
r de
infr
astr
uctu
ră în
tre
polii
re
gion
ali p
rinc
ipal
i şi s
ecun
dari
de
tran
spor
t, ca
re să
asi
gure
ac
cesi
bilit
ate
optim
ă că
tre
mod
urile
de
tran
spor
t pen
tru
toţi
cetă
ţeni
i
-Vite
za m
edie
de
depl
asar
e (+
15%
) - D
urat
a m
edie
a p
arcu
rsul
ui (-
20%
)
3. C
rear
ea si
stem
elor
de
info
rmar
e in
tegr
ate
priv
ind
acce
sul l
a ob
iect
ive
impo
rtan
te a
le re
giun
ii
Grad
ul d
e in
form
are
a pu
blic
ului
pr
ivin
d ac
cesu
l la
obie
ctiv
e im
port
ante
ale
regi
unii,
în c
elel
alte
re
giun
i ale
Rom
ânie
i
Info
rmar
ea c
orec
tă și
com
plet
ă a
publ
icul
ui p
rivi
nd a
cces
ul la
ob
iect
ive
impo
rtan
te a
le re
giun
ii
Num
ărul
ui d
e tu
rișt
i la
obie
ctiv
ele
impo
rtan
te a
le re
giun
ii
-Num
ărul
de
sist
eme
de in
form
are
inte
grat
e (+
200%
) -D
istib
uția
la n
ivel
ul re
ţele
i de
tran
spor
t a si
stem
elor
de
info
rmar
e in
tegr
ate
31
0
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
3. S
igur
anţa
ci
rcul
aţie
i 1.
Măs
uri d
e re
duce
re a
num
ărul
ui
de a
ccid
ente
rutie
re
Redu
cere
a nu
măr
ului
de
acci
dent
e ru
tiere
în c
elel
alte
regi
uni a
le
Rom
ânie
i
Sigu
ranţ
a ci
rcul
aţie
i pe
drum
urile
pu
blic
e
-Num
ărul
de
acci
dent
e ru
tiere
la m
ia
de lo
cuito
ri (-
20%
) -N
umăr
ul d
e ac
cide
nte
dato
rate
de
ficie
nțel
or in
fras
truc
turi
i rut
iere
(-
20%
) -N
umăr
ul d
eces
elor
surv
enite
din
ca
uza
acci
dent
elor
rutie
re (-
20%
) -N
umăr
ul p
unct
elor
neg
re p
rivi
nd
acci
dent
ele
rutie
re (-
20%
)
4. P
rote
jare
a m
ediu
lui
1. A
men
ajar
ea d
e pa
rcăr
i "pa
rk
and
ride
" la
peri
feri
a zo
nelo
r ur
bane
, con
ecta
te c
u te
rmin
alel
e de
tran
spor
t pub
lic
Dez
volta
rea
sist
emel
or d
e pa
rcăr
i "p
ark
and
ride
" la
peri
feri
a zo
nelo
r ur
bane
, în
cele
lalte
regi
uni a
le
Rom
ânie
i
Den
sita
tea
traf
icul
ui ru
tier î
n zo
nele
urb
ane
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
n
Num
ărul
de
acci
dent
e ru
tiere
în
zone
le u
rban
e
Vite
za m
edie
de
depl
asar
e în
zo
nele
urb
ane
-Num
ărul
sist
emel
or d
e pa
rcăr
i "pa
rk
and
ride
" am
enaj
ate
la p
erife
ria
zone
lor u
rban
e (+
5 si
stem
e)
-Cap
acita
tea
sist
emel
or d
e pa
rcăr
i "p
ark
and
ride
”(+5
00 lo
curi
de
parc
are)
2.
Man
agem
entu
l tr
afic
ului
1. D
ezvo
ltare
ec
onom
ică
1. P
rom
ovar
ea d
e si
stem
e IT
S de
m
anag
emen
t al t
rafic
ului
în
vede
rea
dim
inuă
rii c
ostu
rilo
r ge
nera
te d
e co
nges
tii
Dez
volta
rea
sist
emel
or d
e m
anag
emen
t al t
rafic
ului
în z
onel
e ur
bane
, în
cele
lalte
regi
uni a
le
Rom
ânie
i
Cost
urilo
r gen
erat
e de
con
gest
ie
Vite
za m
edie
de
depl
asar
e
Num
ărul
de
acci
dent
e ru
tiere
pr
odus
e la
mia
de
locu
itori
-Num
ărul
de
sist
eme
ITS
(+50
%)
2. S
igur
anţa
ci
rcul
aţie
i
1. O
rgan
izar
ea d
e pa
rcăr
i col
ectiv
e de
cap
acita
te m
are
în a
glom
erăr
ile
urba
ne
Dez
volta
rea
sist
emel
or d
e pa
rcăr
i co
lect
ive
de c
apac
itate
mar
e în
ag
lom
erăr
ile u
rban
e, în
cel
elal
te
regi
uni a
le R
omân
iei
Den
sita
tea
traf
icul
ui ru
tier î
n zo
nele
urb
ane
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne
Num
ărul
de
acci
dent
e ru
tiere
în
zone
le u
rban
e (la
100
0 lo
cuito
ri)
-Num
ărul
de
parc
ări c
olec
tive
(+50
%)
-Num
ărul
tota
l de
locu
ri d
e pa
rcar
e am
enaj
ate
(+50
%)
2. A
men
ajar
ea d
e tr
ecer
i pen
tru
piet
oni p
e dr
umur
ile n
aţio
nale
şi
jude
ţene
car
e tr
anzi
teaz
ă
Dez
volta
rea
de tr
ecer
i sup
rate
rane
pe
ntru
pie
toni
pe
DN
şi D
J car
e tr
anzi
teaz
ă lo
calit
ăţile
rura
le, î
n
Num
ărul
de
acci
dent
e ru
tiere
în
zone
le ru
rale
(la
1000
locu
itori
)
Vite
za m
edie
de
depl
asar
e în
-Num
ărul
trec
erilo
r de
piet
oni
amen
ajat
e în
med
iul r
ural
(+20
0%)
31
1
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
loca
lităţ
ile ru
rale
ce
lela
lte re
giun
i ale
Rom
ânie
i lo
calit
ăţile
rura
le
3. L
imita
rea
vite
zei d
e ci
rcul
aţie
în
zone
le c
u ri
sc c
resc
ut d
e ac
cide
nte
(şco
li, g
rădi
niţe
, spi
tale
, ins
tituţ
ii pu
blic
e)
Dez
volta
rea
de z
one
cu v
iteză
de
circ
ulaț
ie li
mita
tă, î
n pr
oxim
itate
a lo
curi
lor c
u ri
sc c
resc
ut d
e ac
cide
nte
(şco
li, g
rădi
niţe
, spi
tale
, ins
tituţ
ii pu
blic
e) , î
n ce
lela
lte re
giun
i ale
Ro
mân
iei
Num
ărul
de
acci
dent
e ru
tiere
în
zone
le v
ulne
rabi
le
-Num
ărul
de
acci
dent
e ru
tiere
/ 10
00
locu
itori
pro
duse
în z
onel
e vu
lner
abile
(ş
coli,
gră
dini
ţe, s
pita
le, i
nstit
uţii
publ
ice)
(-30
%)
4. Im
plem
enta
rea
sist
emel
or
inte
ligen
te d
e m
anag
emen
t al
traf
icul
ui la
niv
elul
reţe
lelo
r ur
bane
, pe
drum
urile
naţ
iona
le şi
ju
deţe
ne şi
pen
tru
cele
lalte
mod
uri
de tr
ansp
ort (
fero
viar
, nav
al,
aeri
an)
Dez
volta
rea
sist
emel
or d
e m
anag
emen
t al t
rafic
ului
la n
ivel
ul
reţe
lelo
r urb
ane,
pe
drum
urile
na
ţiona
le şi
jude
ţene
şi p
entr
u ce
lela
lte m
odur
i de
tran
spor
t (f
erov
iar,
nava
l, ae
rian
), în
cel
elal
te
regi
uni a
le R
omân
iei
Vite
za m
edie
de
depl
asar
e /
mod
de
tran
spor
Num
ărul
de
acci
d ent
e /1
000
locu
itori
-Num
ărul
sist
emel
or in
telig
ente
de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui/
mod
de
tran
spor
t
3. S
iste
m d
e tr
ansp
ort p
ublic
1. D
ezvo
ltare
ec
onom
ică
1. E
xtin
dere
a ar
iei d
e ac
oper
ire
a si
stem
ului
de
tran
spor
t pub
lic în
zo
nele
cu
activ
itate
eco
nom
ică/
in
dust
rial
ă
Dez
volta
rea
rețe
lelo
r de
tran
spor
t pu
blic
în z
onel
e cu
act
ivita
te
econ
omic
ă/ in
dust
rial
ă, în
cel
elal
te
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
tran
spor
tulu
i pub
lic în
di
stri
buţia
mod
ala
a ca
lato
riilo
r
Num
arul
de
utili
zato
ri a
i tr
ansp
ortu
lui p
ublic
-Ari
a de
aco
peri
re a
sist
emul
ui d
e tr
ansp
ort p
ublic
-D
urat
a de
par
curs
de
la/p
ana
la
obie
ctiv
ul e
cono
mic
pân
ă la
/ de
la
staţ
ia d
e tr
ansp
ort p
ublic
(max
5 m
in
de m
ers p
e jo
s)
2. S
usţin
erea
func
ţionă
rii
tran
spor
tulu
i pub
lic ju
deţe
an /
re
gion
al în
scop
ul d
epla
sări
lor d
e tip
nav
etă
Dez
volta
rea
sche
mel
or d
e su
sțin
ere
a fu
ncţio
nări
i tra
nspo
rtul
ui p
ublic
ju
deţe
an /
regi
onal
în sc
opul
de
plas
ărilo
r de
tip n
avet
ă, în
cel
elal
te
regi
uni
Pond
erea
tran
spor
tulu
i pub
lic în
di
stri
buţia
mod
ala
a ca
lato
riilo
r cu
scop
serv
iciu
(nav
eta)
-Num
ărul
de
tras
ee d
e tr
ansp
ort p
ublic
al
căr
or p
rogr
am d
e ci
rcul
aţie
est
e ad
apta
t cu
prog
ram
ul d
e lu
cru
în
unită
ţi ec
onom
ice
(90
% d
in to
talu
l tr
asee
lor c
are
dese
rves
c ob
iect
ivul
) -N
umăr
ul d
e ut
iliza
tori
ai t
rans
port
ului
pu
blic
în sc
op d
e na
vetă
(+30
%)
3. În
tări
rea
capa
cită
ţii
inst
ituţio
nale
şi o
pera
ţiona
le
pent
ru îm
bună
tăţir
ea
man
agem
entu
lui t
rans
port
ului
pu
blic
Dez
volta
rea
stru
ctur
ilor p
entr
u în
tări
rea
capa
cită
ţii in
stitu
ţiona
le şi
op
eraţ
iona
le p
entr
u îm
bună
tăţir
ea
man
agem
entu
lui t
rans
port
ului
pu
blic
, în
cele
lalte
regi
uni a
le
Pond
erea
tran
spor
tulu
i pub
lic în
di
stri
buţia
mod
ala
a ca
lato
riilo
r
Vite
za m
edie
de
depl
asar
e a
mijl
oace
lor d
e tr
ansp
ort î
n co
mun
Inte
rval
ul m
ediu
de
succ
edar
e
-Num
ărul
de
acțiu
ni d
erul
ate
pent
ru
îmbu
nătă
ţirea
man
agem
entu
lui
tran
spor
tulu
i pub
lic (+
10 a
cţiu
ni))
31
2
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
Rom
ânie
i în
tre
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort î
n co
mun
Cost
urile
ope
rațio
nale
ale
tr
ansp
ortu
lui p
ublic
, pe
tras
ee
2.
Acce
sibi
litat
e
1. A
sigu
rare
a ac
cesi
bilit
ăţii
la
reţe
aua
de tr
ansp
ort p
ublic
pen
tru
toţi
cetă
ţeni
i pri
n ex
tinde
rea
arie
i de
des
ervi
re a
ace
stui
serv
iciu
Grad
ul d
e ac
cesi
bilit
ate
la re
ţeau
a de
tr
ansp
ort p
ublic
pen
tru
toţi
cetă
ţeni
i, în
cel
elal
te re
giun
i ale
Rom
ânie
i
Pond
erea
tran
spor
tulu
i pub
lic în
di
stri
buţia
mod
ala
a ca
lato
riilo
r
-Ari
a de
aco
peri
re a
sist
emul
ui d
e tr
ansp
ort p
ublic
-D
urat
a de
par
curs
de
la/p
ana
la o
zo
nă d
e lo
cuin
te/e
cono
mic
a de
pân
ă la
/ de
la st
aţia
de
tran
spor
t pub
lic (m
ax
5 m
in d
e m
ers p
e jo
s)
- Num
ăr d
e ut
iliza
tori
ai t
rans
port
ui
publ
ic (+
20%
)
2. A
sigu
rare
a ac
cesu
lui
pers
oane
lor c
u ne
voi s
peci
ale
în
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort p
ublic
Grad
ul d
e ac
cesi
bilit
ate
al
pers
oane
lor c
u ne
voi s
peci
ale
la
reţe
aua
de tr
ansp
ort p
ublic
, în
cele
lalte
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
tras
eelo
r de
tran
spor
t pu
blic
urb
an c
u st
ații
și m
ijloa
ce d
e tr
ansp
ort a
men
ajat
e pe
ntru
acc
esul
pe
rsoa
nelo
r cu
nevo
i spe
cial
e, în
to
talu
l tra
seel
or d
e tr
ansp
ort
publ
ic u
rban
-Pon
dere
a tr
asee
lor d
e tr
ansp
ort
publ
ic in
teru
rban
cu
staț
ii și
m
ijloa
ce d
e tr
ansp
ort a
men
ajat
e pe
ntru
acc
esul
per
soan
elor
cu
nevo
i spe
cial
e, în
tota
lul t
rase
elor
de
tran
spor
t pub
lic in
teru
rban
-Num
ărul
de
vehi
cule
de
tran
spor
t pu
blic
dot
ate
cu e
chip
amen
te p
entr
u pe
rsoa
nele
cu
nevo
i spe
cial
e (9
0% d
in
parc
ul c
ircu
lant
) -P
onde
rea
vehi
cule
lor d
e tr
ansp
ort
publ
ic d
otat
e cu
ech
ipam
ente
pen
tru
pers
oane
le c
u ne
voi s
peci
ale,
din
to
talu
l tra
seel
or d
e tr
ansp
ort p
ublic
ur
ban
(90%
) -N
umăr
ul d
e st
aţii
de tr
ansp
ort p
ublic
do
tate
cu
echi
pam
ente
pen
tru
pers
oane
le c
u ne
voi s
peci
ale
(50%
din
to
talu
l sta
ţiilo
r)
-Pon
dere
a st
aţiil
or d
e tr
ansp
ort p
ublic
do
tate
cu
echi
pam
ente
pen
tru
pers
oane
le c
u ne
voi s
peci
ale,
din
to
talu
l tra
seel
or d
e tr
ansp
ort p
ublic
ur
ban
(50%
)
31
3
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
3. F
acili
tare
a ac
hizi
ţionă
rii
legi
timaţ
iilor
de
călă
tori
e pe
ntru
to
ţi ut
iliza
tori
i
Dez
volta
rea
sist
emel
or m
oder
ne d
e ac
hizi
ționa
re a
legi
timaţ
iilor
de
călă
tori
e pe
ntru
toţi
utili
zato
rii,
în
cele
lalte
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
tran
spor
tulu
i pub
lic în
di
stri
buţia
mod
ala
a ca
lato
riilo
r
-Num
ărul
staţ
iilor
de
tran
spor
t pub
lic
dota
te c
u ec
hipa
men
te p
entr
u vâ
nzar
ea
legi
timaţ
iilor
(50%
din
tota
lul s
taţii
lor)
-P
onde
rea
staţ
iilor
de
tran
spor
t pub
lic
dota
te c
u ec
hipa
men
te p
entr
u vâ
nzar
ea
legi
timaţ
iilor
(50%
)
4. D
ezvo
ltare
a si
stem
elor
de
inte
grar
e ta
rifa
ră în
tre
mod
urile
de
tran
spor
t la
nive
luri
le u
rban
/
jude
ţean
/ re
gion
al
Dez
volta
rea
sist
emel
or m
oder
ne d
e in
tegr
are
tari
fară
într
e m
odur
ile d
e tr
ansp
ort l
a ni
velu
rile
urb
an
/jud
eţea
n/re
gion
al, î
n ce
lela
lte
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
tran
spor
tulu
i pub
lic în
di
stri
buţia
mod
ala
a ca
lato
riilo
r
-Num
ărul
sist
emel
or d
e in
tegr
are
tari
fara
dez
volta
te la
niv
el re
gion
al (5
si
stem
e)
3. S
igur
anţa
ci
rcul
aţie
i
1. C
reşt
erea
gra
dulu
i de
sigu
ranţ
ă şi
secu
rita
te în
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort î
n co
mun
Dez
volta
rea
sist
emel
or m
oder
ne
pent
ru c
reșt
erea
gra
dulu
i de
sigu
ranţ
ă şi
secu
rita
te în
mijl
oace
le
de tr
ansp
ort î
n co
mun
, în
cele
lalte
re
giun
i ale
Rom
ânie
i
Num
ărul
de
sesi
zări
pri
vind
in
cide
nte
de si
gura
nță
și se
curi
tate
în
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort î
n co
mun
-Num
ărul
mijl
oace
lor d
e tr
ansp
ort î
n co
mun
dot
ate
cu si
stem
ene
de
min
itori
zare
vid
eo (9
0% d
in p
arcu
l ci
rcul
ant)
-P
onde
rea
mijl
oace
lor d
e tr
ansp
ort î
n co
mun
dot
ate
cu si
stem
ene
de
min
itori
zare
vid
eo d
in to
talu
l par
culu
i ci
rcul
ant (
90%
)
2. A
men
ajar
ea c
ores
punz
ătoa
re a
st
aţiil
or d
e tr
ansp
ort p
ublic
(p
entr
u tr
ansp
ortu
l jud
eţea
n şi
lo
cal)
Dez
volta
rea
staţ
iilor
de
tran
spor
t pu
blic
(pen
tru
tran
spor
tul j
udeţ
ean
şi lo
cal)
cu d
otăr
i mod
erne
, în
cele
lalte
regi
uni a
le R
omân
iei
Num
ărul
de
sesi
zări
pri
vind
in
cide
nte
de si
gura
nță
și se
curi
tate
în
staţ
iile
de tr
ansp
ort î
n co
mun
Num
ărul
de
sesi
zări
pri
vind
am
enaj
area
nec
ores
punz
ătoa
re a
st
ațiil
or d
e tr
ansp
ort p
ublic
loca
l
Num
ărul
de
sesi
zări
pri
vind
am
enaj
area
nec
ores
punz
ătoa
re a
st
ațiil
or d
e tr
ansp
ort p
ublic
ju
dețe
an
-Num
ărul
staţ
iilor
de
tran
spor
t pub
lic
urba
n am
enaj
ate şi
dot
ate
cu si
stem
e de
sigu
aran
ţă/
secu
rita
te şi
de
info
rmar
e a
călă
tori
lor (
50%
din
to
talu
l sta
ţiilo
r)
-Num
ărul
staţ
iilor
de
tran
spor
t pub
lic
jude
tean
am
enaj
ate
şi d
otat
e cu
si
stem
e de
sigu
aran
ţă/
secu
rita
te şi
de
info
rmar
e a
călă
tori
lor (
80%
din
to
talu
l sta
ţiilo
r)
-Pon
dere
a st
aţiil
or d
e tr
ansp
ort p
ublic
ur
ban
amen
ajat
e şi
dot
ate
cu si
stem
e de
sigu
aran
ţă/
secu
rita
te şi
de
31
4
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
info
rmar
e a
călă
tori
lor d
in to
tatu
l st
aţiil
or (5
0%)
-Pon
dere
a st
aţiil
or d
e tr
ansp
ort p
ublic
ju
deţe
an a
men
ajat
e şi
dot
ate
cu
sist
eme
de si
guar
anţă
/ se
curi
tate
şi d
e in
form
are
a că
lăto
rilo
r din
tota
tul
staţ
iilor
(50%
)
4. P
rote
jare
a m
ediu
lui
1. A
chiz
iţia
de m
ijloa
ce d
e tr
ansp
ort p
ublic
eco
logi
ce (c
u pr
opul
sie
elec
tric
ă sa
u hi
brid
ă)
Dez
volta
rea
unui
sist
em d
e tr
ansp
ort
dota
t cu
mijl
oace
de
tran
spor
t pub
lic
ecol
ogic
e (c
u pr
opul
sie
elec
tric
ă sa
u hi
brid
ă), î
n ce
lela
lte re
giun
i ale
Ro
mân
iei
Polu
area
chi
mic
ă ge
nera
tă d
e tr
afic
ul ru
tier î
n zo
nele
urb
ane
Num
ărul
caz
urilo
r de
depă
șire
a
limite
lor d
e no
xe în
zon
ele
urba
ne
-Num
ărul
de
vehi
cule
de
tran
spor
t pu
blic
eco
logi
ce d
in p
arcu
l cir
cula
nt
(50
% d
in to
talu
l par
culu
i cir
cula
nt)
-Pon
dere
a ve
hicu
lelo
r de
tran
spor
t pu
blic
eco
logi
ce d
in to
talu
l par
culu
i ci
rcul
ant (
50%
)
4. S
iste
me
alte
rnat
ive
de
mob
ilita
te
1.
Acce
sibi
litat
e
1. D
ezvo
ltare
a de
reţe
le p
ieto
nale
m
oder
ne şi
acc
esib
ile tu
turo
r ca
tego
riilo
r de
utili
zato
ri
Real
izar
ea d
e re
ţele
pie
tona
le
mod
erne
şi a
cces
ibile
tutu
ror
cate
gori
ilor d
e ut
iliza
tori
, în
cele
lalte
re
giun
i ale
Rom
ânie
i
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r pie
tona
le în
di
stri
buţia
mod
ală
a că
lăto
riilo
r
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne și
rura
le
Pond
erea
îmbo
lnăv
irilo
r dat
orat
e se
dent
aris
mul
ui p
opul
ație
i și
polu
ării
med
iulu
i în
zone
le u
rban
e,
în to
talu
l îm
boln
ăvir
ilor p
opul
ație
i di
n ac
este
zon
e
-Lun
gim
ea tr
otua
relo
r mod
erni
ate
care
as
igur
ă ac
cesi
bila
te p
entr
u to
ate
cate
gori
il e d
e ut
iliza
tori
(70%
din
to
talu
l reţ
elei
) -P
onde
rea
trot
uare
lor m
oder
niat
e ca
re
asig
ură
acce
sibi
late
pen
tru
toat
e ca
tego
riile
de
utili
zato
ri d
in to
talu
l re
ţele
lor p
ieto
nale
(70%
)
2. D
ezvo
ltare
a de
infr
astr
uctu
ri
pent
ru b
icic
lete
la n
ivel
urile
urb
an
şi ru
ral,
într
e ob
iect
ive
loca
le
impo
rtan
te
Real
izar
ea d
e in
fras
truc
turi
pen
tru
bici
clet
e la
niv
elur
ile u
rban
şi ru
ral,
într
e ob
iect
ive
loca
le im
port
ante
, în
cele
lalte
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r cu
bici
clet
a
în d
istr
ibuţ
ia m
odal
ă a
călă
tori
ilor
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne și
rura
le
Num
ărul
de
acci
dent
e ru
tiere
în
care
sunt
impl
icaţ
i bic
icliș
ti/ 1
000
de lo
cuito
ri
Pond
erea
îmbo
lnăv
irilo
r dat
orat
e se
dent
aris
mul
ui p
opul
ație
i și
polu
ării
med
iulu
i în
zone
le u
rban
e, -L
ungi
mea
pis
telo
r pen
tru
bici
clet
e am
enaj
ate
la n
ivel
urb
an (1
50 k
m)
-Lun
gim
ea p
iste
lor p
entr
u bi
cicl
ete
amen
ajat
e la
niv
el ru
ral (
100
km)
31
5
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
în to
talu
l îm
boln
ăvir
ilor p
opul
ație
i di
n ac
este
zon
e
2. P
rote
jare
a m
ediu
lui
1. P
rom
ovar
ea m
odur
ilor d
e tr
ansp
ort p
riet
enoa
se c
u m
ediu
l în
conj
urăt
or (d
epla
sări
pie
tona
le,
cu b
icic
leta
, cu
tran
spor
tul î
n co
mun
)
Grad
ul d
e in
form
are
a pu
blic
ului
pr
ivin
d m
odur
ile d
e tr
ansp
ort
prie
teno
ase
cu m
ediu
l înc
onju
răto
r (d
epla
sări
pie
tona
le, c
u bi
cicl
eta,
cu
tran
spor
tul î
n co
mun
), în
cel
elal
te
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r cu
mod
urile
pr
iete
noas
e cu
med
iul
(dep
lasă
ri
piet
onal
e, c
u bi
cicl
eta,
cu
tran
spor
tul î
n co
mun
) în
dist
ribu
ţia m
odal
ă a
călă
tori
ilor
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne și
rura
le
Pond
erea
îmbo
lnăv
irilo
r dat
orat
e se
dent
aris
mul
ui p
opul
ație
i și
polu
ării
med
iulu
i în
zone
le u
rban
e,
în to
talu
l îm
boln
ăvir
ilor p
opul
ație
i di
n ac
este
zon
e
-Num
ărul
acț
iuni
lor d
e pr
omov
are
a m
odur
ilor d
e tr
ansp
ort p
riet
enoa
se c
u m
ediu
l înc
onju
răto
r (de
plas
ări
piet
onal
e, c
u bi
cicl
eta,
cu
tran
spor
tul î
n co
mun
), în
med
iul u
rban
(10
actiu
ni)
2. A
sigu
rare
a de
faci
lităț
i pen
tru
achi
ziția
de
vehi
cule
eco
logi
ce (c
u pr
opul
sie
hibr
idă,
ele
ctri
că s
au
din
alte
surs
e de
cât
hidr
ocar
buri
le)
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
faci
litar
ea a
chiz
iției
de
vehi
cule
ec
olog
ice
(cu
prop
ulsi
e hi
brid
ă,
elec
tric
ă sa
u di
n al
te su
rse
decâ
t hi
droc
arbu
rile
), în
cel
elal
te re
giun
i al
e Ro
mân
iei
Polu
area
chi
mic
ă ge
nera
tă d
e tr
afic
ul ru
tier î
n zo
nele
urb
ane
Num
ărul
caz
urilo
r de
depă
șire
a
limite
lor d
e no
xe în
zon
ele
urba
ne
-Num
ărul
de
vehi
cule
de
tran
spor
t pu
blic
eco
logi
ce d
in p
arcu
l cir
cula
nt
(50
% d
in to
talu
l par
culu
i cir
cula
nt)
-Pon
dere
a ve
hicu
lelo
r de
tran
spor
t pu
blic
eco
logi
ce d
in to
talu
l par
culu
i ci
rcul
ant (
50%
)
3. C
reşt
erea
gra
dulu
i de
încă
rcar
e al
aut
oveh
icul
elor
pri
n im
plem
enta
rea
sist
emel
or "c
ar
shar
ing"
şi "c
ar p
oolin
g"
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
faci
litar
ea c
reșt
erii
grad
ului
de
încă
rcar
e al
aut
oveh
icul
elor
pri
n im
plem
enta
rea
sist
emel
or "c
ar
shar
ing"
şi "c
ar p
oolin
g", î
n ce
lela
lte
regi
uni a
le R
omân
iei
Cost
urile
de
tran
spor
t sup
orta
te d
e ut
iliza
tori
-Num
ărul
acț
iuni
lor d
e pr
omov
are
a si
stem
elor
de
tip "c
ar sh
arin
g" şi
"car
po
olin
g" (1
0 ac
ţiuni
) -N
umăr
ul sp
aţiil
or a
men
ajat
e pe
ntru
pa
rcar
e ve
hicu
lelo
r car
e fa
c pa
rte
din
sist
emel
e "c
ar sh
arin
g" şi
"car
po
olin
g"(2
) -N
umăr
ul d
e ut
iliza
tori
ai s
iste
mel
or
de"c
ar sh
arin
g" şi
"car
poo
ling"
(100
0)
5. T
rans
port
de
mar
fă
1. D
ezvo
ltare
ec
onom
ică
1. R
educ
erea
dur
atei
de
depl
asar
e la
niv
elul
reţe
lelo
r str
adal
e di
n zo
nele
urb
ane
ca u
rmar
e a
Dez
volta
rea
vari
ante
lor d
e oc
olir
e a
loca
lităț
ilor,
în ce
lela
lte re
giun
i ale
Ro
mân
iei
Den
sita
tea
traf
icul
ui în
zon
ele
urba
ne p
revă
zute
cu
vari
ante
de
ocol
ire
-Lun
gim
ea v
aria
ntel
or d
e oc
olir
e (+
50
km)
-Pon
dere
a lu
ngim
ii dr
umur
ilor
31
6
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
real
izăr
ii va
rian
telo
r de
ocol
ire
a lo
calit
ăţilo
r Vi
teza
med
ie d
e de
plas
are
a ve
hicu
lelo
r în
zone
le u
rban
e pr
evăz
ute
cu v
aria
nte
de o
colir
e
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne
Valo
area
pen
alită
ților
apl
icat
e op
erat
orilo
r de
tran
spor
t pen
tru
întâ
rzie
ri la
ridi
care
a/liv
rare
a m
ărfu
rilo
r, da
tora
te a
glom
erăr
ilor
de tr
afic
naţio
nale
şi e
urop
ene
care
trav
erse
ază
teri
tori
ul in
trav
ilan
al lo
calit
ăţilo
r din
lu
ngim
ea to
tala
a d
rum
urilo
r din
ace
ste
cate
gori
i
-Num
ărul
loca
lităţ
ilor u
rban
e pe
ntru
ca
re e
xist
ă va
rian
te d
e oc
olir
e (+
5 lo
calit
aţi)
2. F
acili
tare
a de
zvol
tări
i uno
r ce
ntre
logi
stic
e re
gion
ale
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
faci
litar
ea d
ezvo
ltări
i uno
r cen
tre
logi
stic
e re
gion
ale,
în c
elel
alte
re
giun
i
Valo
area
schi
mbu
rilo
r eco
nom
ice
deru
late
pri
n ce
ntre
le lo
gist
ice
regi
onal
e
Num
ărul
de
anga
jaţi
în c
entr
ele
logi
stic
e re
gion
ale
-Num
ărul
de
cent
re lo
gist
ice
regi
onal
e di
n Re
giun
ea S
ud-V
est O
lteni
a (+
3)
-Cap
acita
tea
de m
anip
ular
e şi
de
pozi
tare
a c
entr
elor
logi
stic
e di
n Re
giun
ea S
ud-V
est O
lteni
a (+
20%
)
3. E
ficie
ntiz
area
tran
spor
tulu
i ru
tier d
e m
arfă
și îm
bună
tăţir
ea
logi
stic
ii de
apr
oviz
iona
re
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
efic
ient
izar
ea tr
ansp
ortu
lui r
utie
r de
mar
fă și
îmbu
nătă
ţirea
logi
stic
ii de
ap
rovi
zion
are,
în c
elel
alte
regi
uni a
le
Rom
ânie
i
Num
ărul
de
ridi
cări
/liv
rări
de
mar
fă fă
ră în
târz
ieri
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne
-Dur
ata
de li
vrar
e a
măr
furi
lor (
-20%
) -C
ostu
rile
de
livra
re a
măr
furi
lor (
-10
%)
6. N
odur
i in
term
odal
e 1.
Dez
volta
re
econ
omic
ă
1. D
ezvo
ltare
de
nodu
ri
inte
rmod
ale
de c
ălăt
ori:
aeri
an-
rutie
r (ur
ban/
jude
ţean
/ re
gion
al)
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
dezv
olta
rea
de n
odur
i int
erm
odal
e de
căl
ător
i: ae
rian
-rut
ier (
urba
n/
jude
ţean
/ re
gion
al),
în c
elel
alte
re
giun
i ale
Rom
ânie
i
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r cu
mod
urile
de
tran
spor
t pub
lic în
dis
trib
uţia
m
odal
ă a
călă
tori
ilor
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne
-Num
ărul
de
nodu
ri in
term
odal
e de
că
lăto
ri: a
eria
n-ru
tier (
urba
n/
jude
ţean
/ re
gion
al) (
1)
-Vol
umul
de
călă
tori
ce
tran
zite
ază
prin
no
duri
le in
term
odal
e ae
rian
-rut
ier
(+20
%)
-Pon
dere
a vo
lum
ului
de
călă
tori
ce
tran
zite
ază
prin
nod
urile
inte
rmod
ale
aeri
an-r
utie
r în
tota
lul c
ălăt
orilo
r ce
se
depl
asez
ă în
Reg
iune
a Su
d-Ve
st O
lteni
a (+
50%
)
31
7
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
2. D
ezvo
ltare
de
nodu
ri
inte
rmod
ale
de c
ălăt
ori:
nava
l-ru
tier (
urba
n/ ju
deţe
an/
regi
onal
)
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
dezv
olta
rea
de n
odur
i int
erm
odal
e de
că l
ător
i: na
val-r
utie
r (ur
ban/
ju
deţe
an/
regi
onal
), în
cel
elal
te
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r cu
mod
urile
de
tran
spor
t pub
lic în
dis
trib
uţia
m
odal
ă a
călă
tori
ilor
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne
-Num
ărul
de
nodu
ri in
term
odal
e de
că
lăto
ri: n
aval
-rut
ier (
urba
n/
jude
ţean
/ re
gion
al) (
3)
-Vol
umul
de
călă
tori
ce
tran
zite
ază
prin
no
duri
le in
term
odal
e na
val-r
utie
r (+
50%
) -P
onde
rea
volu
mul
ui d
e că
lăto
ri c
e tr
anzi
teaz
ă pr
in n
odur
ile in
term
odal
e na
val-r
utie
r în
tota
lul c
ălăt
orilo
r ce
se
depl
asez
ă în
Reg
iune
a Su
d-Ve
st O
lteni
a (+
5%)
3. D
ezvo
ltare
de
nodu
ri
inte
rmod
ale
de c
ălăt
ori:
fero
viar
-ru
tier (
urba
n/ ju
deţe
an/
regi
onal
)
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
dezv
olta
rea
de n
odur
i int
erm
odal
e de
căl
ător
i: fe
rovi
ar-r
utie
r (ur
ban/
ju
deţe
an/
regi
onal
), în
cel
elal
te
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r cu
mod
urile
de
tran
spor
t pub
lic în
dis
trib
uţia
m
odal
ă a
călă
tori
ilor
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne
-Num
ărul
de
nodu
ri in
term
odal
e de
că
lăto
ri: f
erov
iar-
rutie
r (ur
ban/
ju
deţe
an/
regi
onal
) (+5
) -V
olum
ul d
e că
lăto
ri c
e tr
anzi
teaz
ă pr
in
nodu
rile
inte
rmod
ale
fero
viar
-rut
ier
(+50
%)
-Pon
dere
a vo
lum
ului
de
călă
tori
ce
tran
zite
ază
prin
nod
urile
inte
rmod
ale
fero
viar
-rut
ier î
n to
talu
l căl
ător
ilor c
e se
dep
lase
ză în
Reg
iune
a Su
d-Ve
st
Olte
nia
(+10
%)
4. D
ezvo
ltare
de
term
inal
e in
term
odal
e de
căl
ător
i pen
tru
a fa
cilit
a tr
ansf
erul
într
e m
odur
i şi
într
e tr
ansp
ortu
l reg
iona
l, ju
deţe
an şi
loca
l
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
dezv
olta
rea
de te
rmin
ale
inte
rmod
ale
de c
ălăt
ori p
entr
u a
faci
lita
tran
sfer
ul în
tre
mod
uri ş
i în
tre
tran
spor
tul r
egio
nal,
jude
ţean
şi
loca
l, în
cel
elal
te re
giun
i ale
Ro
mân
iei
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r cu
mod
urile
de
tran
spor
t pub
lic în
dis
trib
uţia
m
odal
ă a
călă
tori
ilor
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne
-Num
ărul
de
term
inal
e in
term
odal
e de
că
lăto
ri c
e fa
cilit
ează
tran
sfer
ul în
tre
mod
uri ş
i înt
re tr
ansp
ortu
l reg
iona
l, ju
deţe
an şi
loca
l (5)
-V
olum
ul d
e că
lăto
ri c
e tr
anzi
teaz
ă pr
in
nodu
rile
inte
rmod
ale
ce fa
cilit
ează
tr
ansf
erul
într
e m
odur
i şi î
ntre
tr
ansp
ortu
l reg
iona
l, ju
deţe
an şi
loca
l (+
20%
) -P
onde
rea
volu
mul
ui d
e că
lăto
ri c
e
31
8
Tem
atică
Obi
ecti
ve /
D
irec
ţii d
e ac
ţiun
e Pr
iori
tăţi
str
ateg
ice
Indi
cato
ri d
e co
ntex
t In
dica
tori
de
rezu
ltat
In
dica
tori
de
outp
ut
tran
zite
ază
prin
nod
urile
inte
rmod
ale
ce fa
cilit
ează
tran
sfer
ul în
tre
mod
uri ş
i în
tre
tran
spor
tul r
egio
nal,
jude
ţean
şi
loca
l, în
tota
lul c
ălăt
orilo
r ce
se
depl
asez
ă în
Reg
iune
a Su
d-Ve
st O
lteni
a (+
5%)
5. D
ezvo
ltare
a de
term
inal
e in
term
odal
e pe
ntru
tran
spor
tul d
e m
arfă
: na
val-f
erov
iar-
rutie
r
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
dezv
olta
rea
de te
rmin
ale
inte
rmod
ale
pent
ru tr
ansp
ortu
l de
mar
fă:
nava
l-fer
ovia
r-ru
tier,
în
cele
lalte
regi
uni a
le R
omân
iei
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r cu
mod
urile
de
tran
spor
t mai
puţ
in p
olua
nte
(fer
ovia
r, na
val)
în d
istr
ibuţ
ia
mod
ală
a că
lăto
riilo
r
Polu
area
gen
erat
ă de
traf
icul
rutie
r în
zon
ele
urba
ne
-Num
ărul
de
term
inal
e in
term
odal
e pe
ntru
tran
spor
tul d
e m
arfă
: na
val-
fero
viar
-rut
ier (
3)
-Vol
umul
de
măr
furi
ce
tran
zite
ază
prin
no
duri
le in
term
odal
e pe
ntru
tr
ansp
ortu
l de
mar
fă:
nava
l-fer
ovia
r-ru
tier (
+20%
) -P
onde
rea
volu
mul
ui d
e m
ărfu
ri c
e tr
anzi
teaz
ă pr
in n
odur
ile in
term
odal
e pe
ntru
tran
spor
tul d
e m
arfă
: na
val-
fero
viar
-rut
ier,
în to
talu
l măr
furi
lor c
e su
nt tr
ansp
orta
te în
Reg
iune
a Su
d-Ve
st
Olte
nia
6. D
ezvo
ltare
a de
term
inal
e in
term
odal
e pe
ntru
tran
spor
tul d
e m
arfă
: ae
rian
-rut
ier
Real
izar
ea d
e ac
țiuni
pen
tru
dezv
olta
rea
de te
rmin
ale
inte
rmod
ale
pent
ru tr
ansp
ortu
l de
mar
fă a
eria
n-ru
tier,
în c
elel
alte
re
giun
i ale
Rom
ânie
i
Pond
erea
dep
lasă
rilo
r cu
mod
ul
aeri
an în
dis
trib
uţia
mod
ală
a că
lăto
riilo
r Po
luar
ea g
ener
ată
de tr
afic
ul ru
tier
în z
onel
e ur
bane
-Cap
acita
tea
term
inal
ui in
term
odal
pe
ntru
tran
spor
tul d
e m
arfă
: ae
rian
-ru
tier
-Vol
umul
de
măr
furi
ce
tran
zite
ază
prin
no
duri
le in
term
odal
e pe
ntru
tr
ansp
ortu
l de
mar
fă:
aeri
an-r
utie
r -P
onde
rea
volu
mul
ui d
e m
ărfu
ri c
e tr
anzi
teaz
ă pr
in n
odur
ile in
term
odal
e pe
ntru
tran
spor
tul d
e m
arfă
: ae
rian
-ru
tier,
în to
talu
l măr
furi
lor c
e su
nt
tran
spor
tate
în R
egiu
nea
Sud-
Vest
Ol
teni
a
319
9. CONCLUZII
Studiul cu privire la sistemul de mobilitate şi transport în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost realizat cu scopul principal de sprijinire a Autorităţii Contractante, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, şi a altori factori de decizie de la nivelurile regional, judeţean şi local în dezvoltarea politicilor în domeniul mobilităţii şi transporturilor, în vederea îmbunătăţirii accesibilităţii, a dezvoltării teritoriale, a competitivităţii şi a coeziunii la nivelul întregii Regiuni Sud-Vest Oltenia.
Pe lângă partea introductivă în care s-au conturat scopul, rolul şi modul de încadrare în prevederile documentelor de planificare spaţială şi strategice sectoriale, Studiul a fost structurat în două mari părţi, prima incluzând analiza transportului şi mobilităţii în regiune, o analiză S.W.O.T. a acestui domeniu, precum şi stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniu, pe baza celor rezultate din capitolele anterioare.
În partea de doua, s-a stabilit viziunea globală asupra transportului şi mobilităţii în regiune la orizontul de timp al anului 2020, s-au stabilit priorităţile strategice şi s-a întocmit un plan de acţiune regional cuprinzând propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014 - 2020. În final, s-au stabilit seturi de indicatori de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune.
În capitolul de debut al "Studiului privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" s-a definit obiectivul general al acestuia (analizarea sistemului regional de transport, luând în considerare toate subsistemele componente, prin prisma intermodalităţii şi interconectivităţii), iar pe baza acestuia şi a obiectivelor specifice, s-a conturat structura lucrării, care a fost urmărită pe tot parcursul realizării acesteia.
Au fost analizate documentele strategice cheie cu conţinuturi relevante din punct de vedere al transportului şi mobilităţii, la toate nivelurile (european, naţional, regional, judeţean şi local), urmărindu-se ca cele propuse în studiu să se încadreze în prevederile acestor documentele de planificare spaţială şi strategice sectoriale.
Aceste documente strategice susţin dezvoltarea echilibrată şi durabilă a sistemelor de transport şi mobilitate, astfel încât să se asigure dezvoltarea economică, în condiţii de protecţie de mediului înconjurător şi conservare a resurselor neregenerabile. De asemenea, se pune accent deosebit pe accesibilizarea tuturor modurilor de transport către toţi uzilizatorii, în condiţii de siguranţă crescută în utilizare. Dezvoltarea sistemelor de transport şi mobilitate nu poate fi disociată de evoluţiile socio-economice şi teritoriale, astfel că politicile de amenajare la nivel regional trebuie să
320
asigure o bună interconexiune a localităţilor mici şi mijlocii (inclusiv a celor rurale) la principalele axe de transport, specifice tuturor modurilor (rutier, feroviar, aerian naval). La elaborarea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia s-a ţinut cont de aceste principii.
O parte consistentă a studiului a fost alocată analizei transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia, care a cuprins caracterizarea teritoriului din punctele de vedere socio-economic, demografic, al funcţiunilor de utilizare şi al performanţelor sistemului de transport existent, prin prisma conectivităţii şi accesibilităţii, cu referire la transportul de călători şi mărfuri, la mijloacele alternative de mobilitate şi la sistemele funcţionale de management al traficului rutier.
Pe baza datelor statistice, culese şi prelucrate de consultant, s-au analizat indicatorii sociali şi ecomonici care influenţează transporturile şi mobilitatea, pe zone la nivel de unitate administrativ-teritorială. Au fost create reprezentări în format GIS ale regiunii de studiu, detaliate la nivel de unitate administrativ teritorială, accesorizate cu baze de date demografice şi socio-economice: populaţia totală la nivel de localitate, structura populaţiei pe grupe de vârstă, densitatea demografică, sporul natural al populaţiei, populaţia activă, populaţia ocupată, activităţile economice desfăşurate, numărul de salariaţi, rata de ocupare a forţei de muncă, şomajul, venitul net pe gospodărie, venitul salarial net pe domenii de activitate, numărul de locuinţe, numărul de autovehicule înmatriculate, numărul şi distribuţia teritorială a unităţilor de învăţământ şi sanitare, capacităţile de cazare.
Principalele concluzii care s-au desprins din analizele amintite sunt:
scăderea cu 6 % a numărului total de locuitori la nivelul întregii regiuni în intervalul 2002 - 2014 (la nivel naţional scăderea a fost de 1,9 % în acelaşi interval de timp); zonele cu densitate ridicată sunt cele urbane, detaşându-se municipiile reşedinţă de judeţ, dintre care Craiova prezintă cea mai ridicată densitate demografică; sporul natural al populaţiei este negativ, în medie numărul persoanelor născute reprezentând numai 58 % din numărul persoanelor decedate, la nivelul întregii regiuni; declinul demografic este mai accentuat în mediul rural; cele mai răspândite funcţiuni de natură socială şi economică implică desfăşurarea de activităţi care interacţionează cu transporturile (precum producţia, consumul şi distribuţia); indiferent de tipologia funcţiunilor de utilizare a teritoriului, transportul şi utilizarea teritoriului fac parte dintr-un sistem cu buclă închisă, influenţându-se reciproc;
321
indicatorul "populaţie activă" a înregistrat o evoluţie sinusoidală între anii 2002 şi 2013, în anul anul 2013 populaţia activă fiind cu 6 % mai redusă decât cea din anul 2002; distribuţia populaţiei active are un puternic caracter neomogen în regiune (32 % este concentrată în judeţul Dolj, pe când în judeţul Mehedinţi se regăseşte numai 13 %); acelaşi caracter în are şi indicatorul "populaţie ocupată"; numărul mediu de salariaţi prezintă o evoluţie cu un trend uşor crescător în perioada 2002 - 2013 (judeţul Dolj concentrează o treime din numărul de salariaţi din regiune, în timp ce pe ultimul loc din acest punct de vedere se află judeţul Mehedinţi); rata de ocupare a forţei de muncă în cadrul regiunii este de aproximativ 60 %; rata şomajului în anul 2013 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia Oltenia este superioară valorii medii naţionale (situaţia cea mai problematică este tot în judeţul Mehedinţi, unde rata şomajului este de două ori mai mare decât valoarea medie naţională); venitul mediu net pe gospodărie în Regiunea Sud-Vest Oltenia în anul 2013 a fost cu 7,6 % mai mic decât media înregistrată la nivel naţional; sectoare de activitate în care s-au înregistrat cele mai mari câştiguri salariale sunt, în ordine: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termica, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; industria extractivă; intermedieri financiare şi asigurări; administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; informaţii şi comunicaţii; numărul mediu de persoane care revin unei locuinţe la nivel regional este de 2,4 persoane / locuinţă; indicele de motorizare (numărul de autoturisme deţinut de 1.000 de locuitori) manifestă o tendinţă ascendentă începând cu anul 2006 în toate judeţele regiunii, însă valoarea medie la nivel regional (185 în anul 2013) este mai mică decât valoarea medie înregistrată la nivel naţional (210 în acelaşi an); fiecărei unităţi spitaliceşti îi revine un număr foarte mare de persoane (60.000 persoane la nivel regional), lucru care implică generarea unui număr semnificativ de călătorii efectuate cu scopul de a benficia de servicii medicale; numărul unităţilor de cazare în Regiunea Sud-Vest Oltenia a urmat o evoluţie ascendentă (de la 158 în anul 2002 la 436 în anul 2014), peste 50 % dintre acestea fiind situate în judeţul Vâlcea.
Analiza a continuat cu descrierea reţelelor majore de transport la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia pe moduri de transport, observaţia imediată fiind că sunt prezente toate modurile de transport: rutier, feroviar, naval (fluvial) şi aerian, formând o reţea complexă intermodală.
322
Reţeaua majoră de transport rutier din Regiunea Sud-Vest Oltenia conţine elemente care se suprapun peste reţeaua de transport europeană TEN-T (Core şi Comprehensive). Au fost descrise şi reprezentate grafic tipurile de căi rutiere care compun reţeaua specifică regiunii, precum şi utilitatea acestora (modul cum asigură legătura între obiective locale, regionale, naţionale şi europene).
Densitatea reţelei de drumuri publice este de 0,38 km/km2 la nivel regional (cu valori maxime pentru judeţul Dolj şi minime pentru judeţul Olt).
De asemenea, s-a efectuat o analiză asupra tipului îmbrăcăminţii suprafeţei de rulare, calculându-se următoarele ponderi din totalul celor 11.228 km de drum la nivel regional: 35 % drumuri modernizate, 29 % drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare, 27 % drumuri pietruite şi 9 % drumuri de pământ.
Aceleaşi tipuri de analize s-au detaliat apoi pentru drumurile naţionale, judeţene şi comunale din regiune.
Reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene a fost formalizată ca un graf planar orientat, cu arce şi noduri, cu ajutorul unui software specializat în modelarea şi planificarea transporturilor.
Teritoriul Regiunii Sud-Vest Oltenia este străbătut de reţeaua europeană de transport feroviar TEN-T (centrală şi extinsă), Coridoarele Rin – Dunăre şi Orient/Mediterana de Est se suprapun peste magistrala de cale ferată 900, Bucureşti – Roşiori Nord – Craiova – Filiaşi – Caransebeş – Timişoara Nord, respectiv peste linia 912, Craiova – Calafat, iar reţeaua extinsă include liniile 202, Filiaşi – Tg. Jiu - Petroşani şi 221, Tg. Jiu – Rovinari – Gura Motrului.
Studiul cuprinde caracteristici tehnice ale reţelei feroviare din Regiunea Sud Vest Oltenia, structurate după tipul căii ferate (simplă sau dublă) şi modul de tracţiune (electrificată sau neelectrificată), pe fiecare dintre cele cinci judeţe componente.
De asemenea, au fost prezentate vitezele comerciale ale trenurilor de călători şi de mărfuri la nivel de secţie de circulaţie, staţiile de cale ferată funcţionale (pe judeţe), precum şi o statistică a accidentelor de cale ferată produse în Regiunea Sud Vest Oltenia între anii 2010 - 2014.
Modul aerian este reprezentat în regiune de un singur obiectiv, Aeroportul Internaţional Craiova, parte componentă a reţelei TEN-T extinsă, pentru care au fost descrise principalele caracteristici tehnice.
Dat fiind faptul că Regiunea Sud-Vest Oltenia este amplasată în zona de sud a ţării, pe malul stâng al fluviului Dunărea, modul de transport naval este reprezentat de segmentul căii navigabile a fluviului, împreună cu porturile distribuie de-a lungul acestui sector navigabil de 385 km: Orşova şi Drobeta Turnu Severin în judeţul Mehedinţi; Cetate, Calafat şi Bechet în judeţul Dolj şi Corabia în judeţul Olt. Studiul
323
conţine informaţii detaliate asupra caracteristicilor tehnice ale acestor terminale de transport naval, referitoare la: amplasament, conectivitatea cu celelalte moduri de transport, starea de viabilitate curentă, capacităţile disponibile, dotarea tehnică portuară, etc. Portul Drobeta Turnu Severin şi Portul Calafat sunt incluse în reţeaua TEN-T Core.
Apoi, pentru fiecare dintre cele patru moduri de transport prezente în teritoriul de analiză, Regiunea Sud-Vest Oltenia, au fost analizate transporturile de călători, pe baza unor indicatori precum:
modul rutier: număr de trasee, lungimile acestora, număr de autogări, număr de curse, volume călători transportaţi, prestaţia în transportul de călători [călători * km]; modul feroviar: număr de trenuri sosite - plecate, tipul acestora, legăturile directe cu alte staţii. Polul de transport Craiova deţine oferta de transport feroviar cea mai cuprinzătoare, în decursul unei zile lucrătoare operând peste 50 de trenuri ale căror origini sau destinaţii sunt staţii importante la nivel naţional; modul aerian: număr total de pasageri, distribuţia lunară a celor îmbarcaţi şi debarcaţi, tendinţe de evoluţie a volumelor de pasageri; modul naval: număr motonave, număr pasageri.
Pentru analiza transportului de mărfuri utilizând modul rutier, s-au prelucrat datele disponibile în publicaţiile electronice ale INS 2014, identificându-se fluxurile de mărfuri transportate la nivel intra şi interregional. S-a constatat că Regiunea Sud-Vest Oltenia reprezintă zona de origine sau destinaţie pentru 14 % din totalul mărfurilor transportate pe modul rutier la nivel naţional, cele mai importante schimburi (considerând volumele de mărfuri trasportate) făcându-se cu Regiunile Sud Muntenia, Regiunea Vest şi Bucureşti - Ilfov.
O analiză asemănătoare s-a realizat şi pentru modul feroviar, constatându-se că din totalul mărfurilor transportate din/în Regiunea Sud-Vest Oltenia 92% reprezintă trafic intraregional şi numai 8% din totalul cantităţii de mărfuri transportate la nivel naţional pe acest mod au ca origine sau destinaţie regiunea.
Pentru modul naval s-a determinat variaţia anuală a cantităţii totale de mărfuri vehiculate în porturile dunărene din Regiunea Sud-Vest Oltenia, între anii 2010 - 2014. S-a observat că ponderea importantă o deţine transportul cerealelor (42% din totalul mărfurilor transportate).
În secţiunea dedicată sistemelor alternative de mobilitate, s-a precizat că amenajarea spaţiului public trebuie realizată într-o manieră care să atragă cetăţenii către deplasările nemotorizate, asigurându-le:
spaţii pietonale generoase;
324
marcarea, indicarea traseelor pietonale către principalele puncte de interes; siguranţa în deplasare (iluminat public stradal, semnalizarea trecerilor de
pietoni, amenajarea pasajelor denivelate); accesibilitatea persoanelor cu dizabilităţi (borduri semi-îngropate la trecerile de
pietoni, rampe de acces, marcaj tactil la trecerile de pietoni, semnale acustice la semafoare);
amenajarea pistelor pentru biciclete care să asigure siguranţa în deplasare; parcări pentru biciclete în vecinătatea principalelor puncte de interes (staţii de
transport public, centre comerciale, instituţii publice, şcoli, locuri de agrement).
La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, dezvoltarea acestor sectoare de infrastructuri alternative de mobilitate se află în fază incipientă, iar infrastructuri care să faciliteze circulaţia vehiculelor cu propulsie electrică nu există.
Mijloacele de transport specifice sistemelor alternative de mobilitate sunt în număr foarte mic, la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia existând un singur centru de închiriere biciclete, amplasat lângă Parcul Romanescu din Municipiul Craiova. În anul 2014 la nivelul regiunii existau înmatriculate numai 3 autovehicule cu propulsie electrică şi 90 cu propulsie hibridă, 37 % dintre acestea regăsindu-se în judeţul Dolj.
În ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere soldate cu victime pe drumurile judeţene ale Regiunii Sud-Vest Oltenia, judeţul Dolj se situază pe primul loc în ultimii patru ani, cu o tendinţă crescătoare, în condiţiile în care în celelalte judeţe s-au înregistrat scăderi uşoare ale numărului de accidente.
Au fost identificate apoi zonele cu nivel ridicat de complexitate centre logistice şi depozitele mari, terminalele intermodale (incluzând aeroportul şi porturile dunărene), precum şi ariile protejate cu însemnătate biologică, naturală sau culturală (în total 196 la nivelul regiunii).
În scopul colectării de informaţii şi opinii referitoare la aspectele legate de mobilitate şi transporturi în regiune, s-au desfăşurat interviuri cu autorităţi publice (incluzând consiliile judeţene şi primăriile de municipii şi oraşe din regiune) şi actori regionali majori. Pentru aceleaşi scopuri, unui grup ţintă constituit din eşantioane reprezentative (primăriile comunelor mari / inspectorate şcolare judeţene şi societăţi comerciale / operatori de transport) le-au fost aplicate chestionare privitoare la transportul şi mobilitatea la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
Respondenţii îşi doresc în general un sistem de transport şi de mobilitate care să satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății, cu reducerea concomitentă a impactului negativ asupra mediului. Concret, din analiza răspunsurilor s-au cristalizat propuneri pentru îmbunătățirea următoarelor componente ale transportului şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia: infrastructura de transport, conectivitatea rețelei, fluența circulației, satisfacerea
325
cerințelor de mobilitate ale populației. Din aceste surse de informaţii s-au desprins idei şi propuneri de care s-a ţinut cont la stabilirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune.
În urma construirii reţelei de drumuri în format GIS, au fost evaluaţi indicatorii de accesibilitate a teritoriului şi conectivitate a reţelei rutiere în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Accesibilitatea fiecărei localităţi componente teritoriului de analiză s-a exprimat faţă de principal de transport al Regiunii Sud-Vest Oltenia - Municipiul Craiova, precum şi faţă de municipiul reşedinţă de judeţ respectiv, considerând ca variabilă a funcţiei de impedanţă durata deplasării (exprimată în minute) între punctul de origine (localitatea respectivă) şi cel de destinaţie, S-au întocmit reprezentări grafice relevante (hărţi în format GIS) cu valorile acestui indicator.
Conectivitatea reţelei rutiere de transport constituită din drumurile europene, naţionale şi judeţene de pe teritoriului Regiunii Sud-Vest Oltenia s-a evaluat prin determinarea indicelui γ, valoarea obţinută indicând o foarte bună conectivitate a reţelei rutiere în regiune.
A fost descrisă legătura reciprocă dintre domeniul transporturilor şi dezvoltarea economică a unei zone, cu particularizare pe Regiunea Sud-Vest Oltenia. A fost detaliat modul în care dezvoltarea economică generează cerere de transport (atât de călători, cât şi de mărfuri), precum şi modul în care trebuie să se răspundă la această variaţie printr-o ofertă de transport adecvată - prin reducerea costurilor de transport şi creşterea siguranţei circulaţiei, care la rândul lor contribuie la dezvoltarea economică regională. Dependenţa direct proporţională dintre intensităţile activităţilor economice şi transporturi a fost justificată prin observarea tendinţelor de variaţie ale tranzacţiilor de import / export (exprimate în unităţi monetare) şi ale parcursului mărfurilor transportate (exprimate în tone*km), în perioada 1998-2016. Analizând date publicate de Eurostat, s-a demonstrat că dezvoltarea economică (exprimată prin PIB/ locuitor) este direct proporţională cu dezvoltarea infrastructurii de transport (exprimată prin densitatea reţelei de autostrăzi), putându-se constata că valoarea scăzută a PIB/ locuitor specifică Regiunii Sud-Vest Oltenia este cauzată de lipsa infrastructurii de mare capacitate de tip autostradă. Cu scopul evidenţierii dependenţei dintre dezvoltarea economică (exprimată prin valoarea PIB-ului la nivelul fiecărui judeţ) şi calitatea ofertei de transport, a fost creat un format GIS reprezentând legătura dintre valoarea PIB pentru fiecare dintre judeţele componente şi starea de viabilitate a drumurilor judeţene. S-a putut astfel observa că în judeţele în care infrastructura de transport judeţeană se află în „stare medie” sau „stare bună”, valoarea acestui indicator este substanţial mai mare (de ex., judeţul Dolj vs. judeţul Mehedinţi).
Datele şi informaţiile obţinute au fost utilizate pentru diagnosticarea situaţiei curente a transportului şi mobilităţii prin intermediul unei analize de tip S.W.O.T., scopul acestei analize fiind de a identifica direcţiile strategice de acţiune, care implică în mod
326
optim resursele şi capacităţile existente în sfera transportului şi mobilităţii în regiune. Astfel, s-au identificat şi descris aspectele benefice (puncte tari şi oportunităţi) şi aspectele dăunătoare (puncte slabe şi amenintăţi) ale fiecărui mod de transport prezent în teritoriul de analiză: rutier, feroviar, aerian, naval. Rezultatele acestei analize au stat la baza stabilirii obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniul transportului şi mobilităţii.
După desfăşurarea acestor analize şi identificarea disfuncţionalităţilor, a devenit posibil a se formula obiectivul general domeniului transporturilor şi mobilităţii la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia: asigurarea funcţionării unui sistem de transport durabil, care să susţină dezvoltarea economică şi să fie accesibil pentru toate categoriile de utilizatori, în condiţiile minimizării impactului asupra mediului.
Pentru îndeplinirea obiectivului general, s-au stabilit următoarele patru direcţii de acţiune la nivel regional: (i) dezvoltarea economică; (ii) accesibilitatea sistemului de transport; (iii) siguranţa circulaţiei; (iv) protecţia mediului, orientate, respectiv, pe următoarele direcţii de acţiune:
infrastructură care să permită deplasarea mărfurilor şi călătorilor în condiţii de siguranţă, securitate şi competitivitate a costurilor generalizate;
accesibilitatea sistemului de transport pentru toate categoriile de utilizatori, indiferent de localizarea în cadrul regiunii, mediul urban sau mediul rural;
grad înalt de siguranţă a circulaţiei la nivelul sistemului de transport pentru toate modurile de transport;
diminuarea progresivă a impactului global al emisiilor poluante din transporturi în vederea încadrării în obiectivele stabilite pentru România privind plafoanele naţionale de emisii.
Obiectivele şi direcţiile de acţiune stabilite la nivel regional s-au particularizat cu obiective specifice la nivelul fiecărui judeţ din compunerea Regiunii Sud-Vest Oltenia.
Pe baza celor reieşite din analizele desfăşurate şi ţinând cont că sectorul transporturilor şi mobilităţii trebuie să contribuie la implementarea viziunii de dezvoltare prevăzută în Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014 - 2020, în secţiunea următoare s-a conturat viziunea globală privind îmbunătăţirea mobilităţii, astfel:
Sistemul de transport şi mobilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia la orizontul anului 2020 trebuie să fie atractiv, competitiv, durabil, sigur, adaptat nevoilor de transport (de călători şi mărfuri), să susţină dezvoltarea socio-economică, să asigure accesibilitatea în mod nediscriminatoriu tuturor cetăţenilor, să aibă caracter plurimodal (rutier, feroviar, aerian şi naval) şi să fie în concordanţă cu strategiile Uniunii Europene.
327
Sistemul de transport şi mobilitate orientat conform aceastei viziuni va contribui la ridicarea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor şi la creşterea calităţii vieţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Apoi, au fost identificate şi prezentate principalele 21 de surse de finanţare care pot fi utilizate pentru finanţarea propunerilor de proiecte în domeniul transporturilor şi mobilităţii în Regiunea Sud-Vest Oltenia de-a lungul perioadei de programare 2014-2020: programe operaţionale europene, naţionale, regionale, de cooperare teritorială transnaţională / europeană, fonduri european pentru investiţii, pentru eficientizare energetică, credite, parteneriate public - private, etc.
Pentru stabilirea priorităţilor strategice, s-a efectuat un studiu asupra nevoilor viitoare de mobilitate, pe baza unor date relevante extrase din Master Planul General de Transport al României.
Prognoza nevoii de mobilitate viitoare s-a realizat pe baza evoluţiei previzionate a produsului intern brut naţional, numărului de locuitori la nivelul regiunii, indicelui de motorizare, parcursului mediu anual al vehiculelor la nivel naţional (pe baza datelor publicate de CESTRIN). Astfel de previzionări s-au realizat şi pentru celelalte moduri de transport, atât pentru fluxurile de călători, cât şi pentru cele de mărfuri.
Astfel, s-a putut trece la identificarea soluţiilor posibile pentru minimizarea / înlăturarea disfuncţionalităţilor şi atingerea viziunii propuse. Acestea au fost grupate pe şase tematici specifice mobilităţii durabile, respectiv: 1. infrastructura de transport; 2. managementul traficului (siguranţa circulaţiei, sisteme de parcări, sisteme inteligente de transport); 3. sistem de transport public; 4. sisteme alternative de mobilitate; 5. transport de marfă şi 6. noduri intermodale. Stabilirea priorităţilor strategice s-a realizat pe fiecare dintre obiectivele / direcţiile de acţiune stabilite anterior: a) Dezvoltare economică; b) Accesibilitate; c) Siguranţa circulaţiei; şi d) Protejarea mediului. Astfel, au fost propuse 39 de priorităţi strategice, pe care s-a întemeiat planul de acţiune regional şi pentru care s-au prevăzut indicatori în procesul de monitorizare şi evaluare a acestuia.
Plan de acţiune la nivel regional este constituit din propunerile de proiecte din domeniul transporturilor şi mobilităţii specifice perioadei de programare 2014 - 2020 în Regiunea Sud-Vest Oltenia. La stabilirea acestora s-a ţinut cont de proiectele prioritare cuprinse în Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020 şi în Master Planul General de Transport al României (varianta cea mai recentă publicată în iulie 2015), însă au fost făcute propuneri de proiecte noi, cu caracter general şi arie largă de acoperire, în special în sfera mobilităţii durabile.
Propunerile de proiecte de transporturi şi mobilitate au fost clasificate în categoriile: proiecte de drumuri (naţionale şi judeţene); proiecte de infrastructură feroviară; proiecte de infrastructură navală (porturi); proiecte specifice transportului de mărfuri
328
şi celui de călători; proiecte specifice transportului urban şi proiecte care vizează mijloacele alternative de mobilitate.
Proiectele specifice sectorului transporturi şi mobilitate pentru perioada de programare 2014-2020, pentru fiecare judeţ, plus cele specifice infrastructurii feroviare, au fost prezentate tabelar.
Partea grafică a studiului cuprinde următoarele cartografieri, corespunzătoare obiectivelor acestuia:
Starea de viabilitate a drumurilor judeţene din Regiunea Sud-Vest Oltenia; Proiecte finanţate prin POR 2007-2013 în Regiunea Sud-Vest Oltenia; Proiecte de drumuri judeţene prioritare la finanţare în perioada 2014-2020 în
Regiunea Sud-Vest Oltenia; Proiecte prioritizate de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională în Regiunea
Sud-Vest Oltenia; Proiecte selectate ca prioritate 1 de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională
în Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Proiectele au fost prezentate sub formă tabelară şi grafică (în format editabil GIS), permiţând ulterior beneficiarului să actualizeze informaţiile referitoare la acestea.
În final, a fost stabilită o metodologie de monitorizare şi evaluare a planului de acţiune. Au fost prezentate conceptele de monitorizare şi evaluare ca instrumente de management importante pentru planificarea şi implementarea proiectelor şi programelor.
Pentru fiecare măsură propusă anterior în planul de acțiune, au fost stabiliți indicatorii de context, de rezultat și de output, care vor constitui un instrument foarte important la îndemâna beneficiarului în scopul monitorizării şi evaluării planului de acţiune.
A fost propus un mecanism de monitorizare a planului de acţiune care presupune parcurgerea următorului set de activităţi: colectarea datelor; prelucrarea şi analiza datelor; evaluarea măsurii în care obiectivele au fost atinse şi elaborarea unui raport de monitorizare. S-a detaliat modul în care se vor desfăşura fiecare dintre aceste activităţi de monitorizare, specificându-se că demararea procesului de monitorizare şi evaluare şi programarea în timp a activităţilor trebuie realizată astfel încât raportul de monitorizare final să se încheie la finalul anilor 2017 şi 2020. Referitor la cuantificarea indicatorilor de monitorizare şi evaluare, au fost menţionate variaţiile estimate a se înregistra până la finele perioadei de implementare (2020) pentru valorile indicatorilor de output asociaţi priorităţilor strategice, prin raportare la valorile înregistrate în anul de bază al analizei (2014).
329
În concluzie, "Studiul privind transportul şi mobilitatea în cadrul Regiunii Sud-Vest Oltenia" oferă a imagine completă, de ansamblu şi actualizată asupra elementelor care compun sistemul de transport şi mobilitate în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Prin analizele efectuate, s-au identificat disfuncţionalităţile specifice tuturor modurilor de transport, însă s-au oferit şi soluţii de îmbunătăţire în viitor prin conturarea unei viziuni centrată pe dezvoltarea durabilă în domeniu, prin stabilirea unor obiective şi direcţii de acţiune clare şi prin formularea unui plan de acţiune structurat pe proiecte concrete. Respectând structura generală prezentată în debut, lucrarea oferă şi un instrument de monitorizare şi evaluare în viitor a acţiunilor propuse, atingând toate obiectivele asumate şi constituindu-se într-un document util de orientare şi coordonare a programelor de finanţare a proiectelor de transport şi mobilitate, în scopul dezvoltării socio-economice a Regiunii Sud-Vest Oltenia.
33
0 10
. AN
EXE
10.1
. Ane
xa 1
.1. P
roie
cte
prop
use
în ju
deţu
l Dol
j
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
1 Ro
jiste
Re
abili
tare
DJ 6
04A
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
a im
brac
amin
tii a
sfal
tice
2
Vale
a St
anci
ului
, D
anet
i, D
obro
test
i, Bu
cova
t
Reab
ilita
re p
odur
i pe
DJ 5
61C:
km
3+9
20, k
m
12+0
43, k
m 1
9+91
0, k
m 2
3+50
0 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari r
eabi
litar
e si
mod
erni
zare
a p
odul
ui
exis
tent
4 Os
trov
eni
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 5
51B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
3 Bu
cova
t Re
abili
tare
DJ 5
52E
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
a im
brac
amin
tii a
sfal
tice
5 B
ulze
sti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
43D
, DN
65C
(B
ulze
şti)
– P
rejo
i – În
frăţ
irea
– F
răţil
a –
Lim
. Ju
d. V
âlce
a Km
0+0
00-1
6+00
0 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exe
cutie
lucr
ari d
e re
abili
tare
a im
brac
amin
tii a
sfal
tice
si m
oder
niza
re a
dru
mul
ui p
ietr
uit
6 Ve
la
Mod
erni
zare
DJ 5
52B
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e m
oder
niza
re d
e dr
um p
ietr
uit
7 So
pot B
rabo
va
Gogo
su B
otos
esti
Paia
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
06E:
Pie
troa
ia
(DJ 6
06) –
Urd
iniţa
– G
ogoş
iţa –
Bot
oşeş
ti Pa
ia –
Lim
. Jud
. MH
Km
0+0
00-2
4+98
0 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
a im
brac
amin
tii a
sfal
tice
pe 3
,5 k
m si
mod
erni
zare
s dr
umul
ui p
ietr
uit p
e di
fere
nta
de k
m.
8 Am
aras
tii d
e Su
s Re
abili
tare
a D
J 542
: Lim
. Jud
. Olt
- Zvo
rsca
- 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
Exec
utie
lucr
ari r
eabi
litar
e
33
1
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
– Am
aras
tii d
e Jo
s - D
abul
eni
Amar
astii
de
Sus -
Am
aras
tii d
e Jo
s -
Dab
ulen
i (D
N54
A), k
m 1
6+00
0 –
46+1
70,
incl
usiv
reab
ilita
re p
odur
i pe
DJ 5
42: k
m
24+9
30, k
m 3
2+03
6, k
m 3
2+27
2, k
m
36+6
75, k
m 3
6+96
0, k
m 3
9+76
3, k
m
41+5
87, k
m 4
2+19
7
rutie
ră ju
deţe
ană
9 Te
slui
Dra
gote
sti
Roba
nest
i Pie
lest
i M
isch
ii
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
41: T
eslu
i –
Moş
neni
– U
rien
i – V
iişoa
ra –
Dră
gote
şti –
Be
neşt
i – B
obea
n –
Popâ
nzăl
eşti
– Bu
joru
–
Robă
neşt
i – R
obăn
eştii
de
Sus –
Pie
leşt
i –
Gârl
eşti
– Gh
erce
şti –
Mle
căne
şti –
Mis
chii–
Ur
eche
şti-Ş
imni
cu d
e Su
s – A
lbeş
ti –
DN
65C
Km 1
5+00
0-59
+000
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă E
xecu
tie lu
crar
i de
reab
ilita
re a
imbr
acam
intii
asf
altic
e si
mod
erni
zare
a d
rum
ului
pie
trui
t
10
Răca
rii d
e Jo
s –
Scăi
eşti
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 606
F 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
11
Amar
astii
de
Jos
Reab
ilita
re p
od p
e D
J 604
, km
33+
210
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
si m
oder
niza
re a
pod
ului
ex
iste
nt
12
Crai
ova,
Mof
leni
, Te
rpez
ita
Rea
bilit
are
DJ 5
52, i
nclu
siv
reab
ilita
re
podu
ri: k
m 4
+967
, km
32+
965
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
drum
uri s
i pod
uri
13
Popâ
nzăl
eşti
– M
ănăs
tirea
Po
pânz
ăleş
ti Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 641
A 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
14
Mal
u M
are
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 5
51C:
DN
55
– Pr
eajb
a –
Cârc
ea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
si m
oder
niza
re
15
Filia
si, F
arca
s Ta
lpas
Reab
ilita
re D
J 605
A: F
iliaş
i (D
N 6
) –
Bodă
eştii
de
Sus –
Bod
ăieş
tii d
e Jo
s (D
N6B
)-
Mel
ineş
ti (D
N6B
)– A
măr
ăşti
– Fă
rcaş
–
Golu
mbu
– T
ălpa
ş – S
ocen
i –Li
m Ju
d Go
rj K
m
20+0
00-3
6+75
7
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re a
imbr
acam
intii
asf
altic
e
16
Brea
sta,
Cot
ofen
ii di
n D
os, S
caes
ti,
Arge
toai
a
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
06A:
Bre
asta
(D
J 606
) – O
bedi
n –
Mih
ăiţa
– P
otm
elţu
–
Coţo
feni
i din
Dos
– S
caeş
ti –
Vale
a lu
i Păt
ru –
Sa
lcia
– A
rget
oaia
(DJ6
06C)
– I
ordă
cheş
ti –
Piri
a –
Lim
. Jud
. Meh
edin
ţi Km
0+0
00-
43+2
66, i
nclu
siv
reab
ilita
re p
od: k
m 2
7+16
4
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
a im
brac
amin
tii a
sfal
tice
si m
oder
niza
re a
dru
mul
ui p
ietr
uit;
Exec
utie
lucr
ari
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
a p
odul
ui e
xist
ent
17
Giur
gita
Re
abili
tare
DJ 5
61A
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
a im
brac
amin
tii a
sfal
tice
33
2
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
18
Bral
ostit
a Re
abili
tare
DJ 6
06H
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
19
Vart
op, G
iube
ga,
Baile
sti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 5
61D
incl
usiv
re
abili
tare
pod
, km
53+
210
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
mod
erni
zare
de
drum
pie
trui
t
20
Varv
orul
de
Jos -
Sa
lcut
a - P
eris
or -
Cior
oias
i -
Afum
ati
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 5
52A:
DJ 5
52 -
Criv
a - V
arvo
rul d
e Jo
s – C
iutu
ra –
Dra
goia
- Te
ncan
au -
Mir
za -
Mar
acin
ele
- Per
isor
- Ce
tatu
ia -
Cior
oias
i - C
ioro
iu N
ou -
Bour
eni -
Co
vei -
Cat
ane
(DN
55A)
, km
0+0
00 -
56+6
50,
incl
usiv
reab
ilita
re p
od, k
m 7
+450
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă
Exec
utie
lucr
ari r
eabi
litar
e si
mod
erni
zare
. PT-
urile
se
refe
ra d
oar l
a an
umite
tron
soan
e di
n dr
um si
nec
esita
re
actu
aliz
are.
21
Brea
sta
Cern
ates
ti Gr
eces
ti
Reab
ilita
re D
J 606
B: B
reas
ta (D
J 606
A)–
Crov
na–R
asni
cu O
ghea
n–Co
rniţa
–Ce
rnăt
eşti–
Met
rou–
Băr
boi
Grec
eşti–
Grăd
işte
a –B
uşu-
Lim
Jud
MH
Km
0+0
00-
43+6
85
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re a
imbr
acam
intii
asf
altic
e
22
Sopo
t, Go
gosu
, Gr
eces
ti, S
ecu
Mod
erni
zare
DJ 6
06C,
DJ 6
06 (P
eren
i) –
Bel
oţ
– So
pot –
Şte
făne
l – G
ogoş
u –
Grec
eşti(
DJ6
06B)
– Ş
uman
dra
– Se
cu –
Co
măn
icea
– N
ovac
(DJ6
06A)
– A
rget
oaia
–
Lim
. Jud
. Meh
edin
ţi: K
m 1
4+80
0-17
+800
, Km
28
+610
-39+
900,
Km
39+
900-
44+9
25
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
mod
erni
zare
a d
rum
ului
pie
trui
t
23
Poia
na M
are
Reab
ilita
re p
od p
e D
J 553
, km
39+
730
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
si m
oder
niza
re a
pod
ului
ex
iste
nt
24
Mag
lavi
t Re
abili
tare
DJ 5
54
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
25
Baile
sti
Mod
erni
zare
DJ 5
61E,
incl
usiv
reab
ilita
re
pod:
km
1+9
00
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
mod
erni
zare
de
drum
pie
trui
t
26
Mur
gasi
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
43A:
Lim
. Jud
. Ol
t – P
icăt
urile
– M
urga
şi –
Gai
a –
Buşt
eni –
Ba
lota
de
Jos –
Bal
ota
de S
us –
Vel
eşti
Km
25+0
00-4
4+04
1
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă E
xecu
tie lu
crar
i de
reab
ilita
re a
imbr
acam
intii
asf
altic
e si
mod
erni
zare
a d
rum
ului
pie
trui
t
27
Cior
oias
i Re
abili
tare
DJ 5
52C
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
a im
brac
amin
tii a
sfal
tice
28
Rado
van
Re
abili
tare
DJ 5
61F
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
a im
brac
amin
tii a
sfal
tice
33
3
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
29
Baile
sti
Reab
ilita
re D
J 561
G
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re a
imbr
acam
intii
asf
altic
e
30
Raca
ri, B
ralo
stita
, Sc
aest
i
Mod
erni
zare
DJ 6
06G:
Sca
eşti(
DJ6
06A)
-Ra
znic
(DJ6
06B)
Km
0+0
00-4
+090
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exe
cutie
lucr
ari d
e m
oder
niza
re a
dru
mul
ui p
ietr
uit
31
Cala
fat
Reab
ilita
rea
şi m
oder
niza
rea
reţe
lei d
e dr
umur
i loc
ale
în m
unic
ipiu
l Cal
afat
11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Reab
ilita
re c
ovor
asf
altic
/ m
oder
niza
re in
ters
ectii
/
amen
ajar
e al
ei p
ieto
nale
/ re
abili
tare
ilum
inat
stra
dal
32
Baile
sti
Reab
ilita
rea
şi m
oder
niza
rea
reţe
lei d
e dr
umur
i loc
ale
în o
rasu
l Bai
lest
i 11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
33
Cala
fat
Cons
trui
rea
unui
dru
m o
colit
or tr
afic
gre
u in
zo
na d
e ve
st a
mun
icip
iulu
i Cal
afat
51
1 Va
rian
ta d
e oc
olir
e Co
nstr
uire
a un
ui d
rum
oco
litor
in lu
ngim
e de
198
00 m
.
34
Crai
ova
Înno
irea
par
culu
i aut
o cu
300
aut
obuz
e si
50
tram
vaie
in m
unic
ipiu
l Cra
iova
34
1 Tr
ansp
ort u
rban
Ac
hizi
tiona
rea
a 30
0 au
tobu
ze si
50
tram
vaie
35
Crai
ova
Extin
dere
a lin
iei d
e tr
amva
i cat
re a
erop
ortu
l di
n Cr
aiov
a 11
1, 1
21, 4
21
Tran
spor
t urb
an
36
Crai
ova
Reab
ilita
rea
şi m
oder
niza
rea
reţe
lei d
e dr
umur
i loc
ale
în m
unic
ipiu
l Cra
iova
11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Reab
ilita
re c
ovor
asf
altic
/ m
oder
niza
re in
ters
ectii
/
amen
ajar
e al
ei p
ieto
nale
/ re
abili
tare
ilum
inat
stra
dal
37
Crai
ova
Amen
ajar
e pi
ste
pent
ru b
icic
lete
41
2 Tr
ansp
ort u
rban
Am
enaj
are
40 k
m p
iste
pen
tru
bici
clet
e
38
Baile
sti
Mod
erni
zare
a tr
otua
re ş
i in
fiint
area
de
pa
rcar
i aut
o in
mun
icip
iul
Baile
sti
411,
221
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Mod
erni
zare
trot
uoar
e, c
rear
e pa
rcar
i
39
Baile
sti
Crea
rea
cen
turi
i oc
olito
are
a m
unic
ipiu
lui
Baile
sti
– va
rian
ta e
stic
ă, v
aria
nta
vest
ica
511
Vari
anta
de
ocol
ire
Mod
erni
zare
in
fras
truc
tura
str
azi
40
Baile
sti
Cent
ru d
e tr
ansf
er a
măr
furi
lor î
ntre
m
ijloa
cele
de
tran
spor
t rut
ier s
i fer
ovia
r 61
3 In
fras
truc
tură
in
term
odal
ă M
oder
niza
re in
fras
truc
tura
ec
onom
ica
(rut
iera
-fe
rovi
ara)
41
Cala
fat
Dez
volta
rea
infr
astr
uctu
rii p
ortu
are
pent
ru
oper
atii
com
erci
ale
la p
ortu
l Cal
afat
11
1, 6
15
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Exec
utie
lucr
ari r
eabi
litar
e si
mod
erni
zare
42
Crai
ova
Extin
dere
a si
mod
erni
zare
a Ae
ropo
rtul
ui
Inte
rnat
iona
l Cra
iova
in v
eder
ea a
sigu
rari
i co
nditi
ilor d
e tr
afic
la st
anda
rde
euro
pene
11
1, 6
11
Infr
astr
uctu
ră
aeri
ană
Lucr
ari d
e ex
tinde
re, r
eabi
litar
e si
mod
erni
zare
43
Crai
ova
Dez
volta
re a
infr
astr
uctu
rii a
erop
ortu
are
a Ae
ropo
rtul
ui C
raio
va p
rin
extin
dere
a pi
stei
de
ate
riza
re/d
ecol
are
si im
plem
enta
rea
unui
si
stem
de
ater
izar
e IL
S/D
ME
cate
gori
e su
peri
oara
, int
egra
t cu
GP R
adar
SRE
(rad
ar
111,
611
, 224
In
fras
truc
tură
ae
rian
ă Lu
crar
i de
extin
dere
, rea
bilit
are
si m
oder
niza
re
33
4
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
prim
ar/r
adar
secu
ndar
)
44
Crai
ova
Aero
port
ul C
raio
va -
Reab
ilita
rea
in
fras
truc
turi
i de
mis
care
11
1, 6
11, 2
24
Infr
astr
uctu
ră
aeri
ană
Reab
ilita
rea
infr
astr
uctu
rii d
e m
isca
re p
entr
u Ae
ropo
rtul
Cra
iova
45
Crai
ova
Aero
port
ul C
raio
va -
Reab
ilita
rea
unui
dru
m
tehn
olog
ic p
erim
etra
l, do
tat c
u su
prav
eghe
re
vide
o 11
1, 6
11
Infr
astr
uctu
ră
aeri
ană
Reab
ilita
rea
unui
dru
m te
hnol
ogic
per
imet
ral,
dota
t cu
supr
aveg
here
vid
eo
46
Crai
ova
Aero
port
ul C
raio
va -
Mod
erm
izar
ea
term
inal
ului
CAR
GO
111,
616
In
fras
truc
tură
ae
rian
ă
Mod
erni
zare
a te
rmin
alul
ui C
ARGO
se v
a fa
ce p
rin
urm
atoa
rele
: rea
bilit
are,
con
solid
are,
dot
are
cu
echi
pam
ente
, rep
arat
ii fa
tade
inte
rioa
re si
ext
erio
are,
et
c.
47
Crai
ova
Amen
ajar
ea u
nei p
latfo
rme
pent
ru sp
alar
ea
auto
vehi
cule
lor s
i a u
nui b
azin
de
cole
ctar
e si
de
cant
are
a ap
elor
con
dam
inat
e si
a
subs
tant
elor
deg
ivra
nte
111
Infr
astr
uctu
ră
aeri
ană
Amen
ajar
ea u
nei p
latfo
rme
pent
ru sp
alar
ea
auto
vehi
cule
lor s
i a u
nui b
azin
de
cole
ctar
e si
dec
anta
re
a ap
elor
con
dam
inat
e si
a su
bsta
ntel
or d
egiv
rant
e.
48
Crai
ova
Echi
pam
ente
nec
esar
e ri
dica
rii g
radu
lui d
e si
gura
nta
la A
erop
ortu
l Cra
iova
11
1, 2
24
Infr
astr
uctu
ră
aeri
ană
Aces
te e
chip
amen
te v
or fi
urm
atoa
rele
: aut
ospe
cial
a pe
ntru
stin
gere
a in
cend
iilor
, deg
ivro
r cu
solu
tii ti
p I s
i tip
II, e
chip
amen
t pen
tru
inla
tura
rea
aero
nave
lor
imob
iliza
te a
ccid
enta
l, ec
hipa
men
t de
desc
arce
rare
ae
rona
ve si
aut
ospe
cial
a pe
ntru
intin
erir
ea
infr
astr
uctu
rii d
e m
isca
re (d
ezap
ezir
e, m
atur
are,
ie
rbic
idar
e, c
osie
r).
49
Jude
tul D
olj
Spor
irea
mob
ilita
tii si
stim
ular
ea
tran
spor
turi
lor m
ultim
odal
e/Ca
ile n
aval
e in
tern
e 11
1, 6
12
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Spor
irea
mob
ilita
tii si
stim
ular
ea tr
ansp
ortu
rilo
r m
ultim
odal
e/Ca
ile n
aval
e in
tern
e
50
Jude
tul D
olj
Prom
ovar
ea b
enef
iciil
or tr
ansp
ortu
lui
inte
rmod
al (r
utie
r-flu
vial
, rut
ier-
aeri
an)
pent
ru m
inim
izar
ea e
fect
elor
adv
erse
ale
tr
ansp
ortu
lui a
supr
a m
ediu
lui
421,
611
, 612
In
fras
truc
tură
in
term
odal
ă
Dat
orita
nev
oilo
r tot
mai
acc
entu
ate
de m
obili
tate
am
arfu
rilo
r si c
alat
orilo
r,ser
vici
ile d
e tr
ansp
ort a
u in
cepu
t sa
fie o
feri
te to
t mai
sofis
ticat
ata
t teh
nic,
cat s
i in
fras
tuct
ural
.
51
Jude
tul D
olj
Cons
trui
rea
de p
latfo
rme
pent
ru d
ebar
care
a pa
sage
rilo
r de
pe n
avel
e de
cro
azie
ra in
co
ntin
uare
a fa
leze
i exi
sten
te
121,
612
In
fras
truc
tură
na
vală
Pl
atfo
rme
mod
erne
pen
tru
deba
rcar
ea p
asag
erilo
r de
pe
nave
le d
e cr
oazi
era
in c
ontin
uare
a fa
leze
i exi
sten
te.
52
Jude
tul D
olj
Mon
itori
zare
traf
ic d
rum
uri J
udet
ene
224
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Mod
erni
zare
traf
ic d
rum
uri j
udet
ene
53
Jude
tul D
olj
Mar
irea
sigu
rant
ei c
ircu
latie
i la
trec
erile
pe
ste
cale
fera
ta la
dru
mur
ile ju
dete
ne
(bar
iere
, sem
naliz
ari,
cam
ere
vide
o)
111,
112
, 224
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă M
onta
rea
bari
erel
or, a
cam
erel
or v
ideo
si se
mna
lizar
i la
nive
l cu
cale
a fe
rata
.
33
5
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
54
Jude
tul D
olj
Dez
volta
rea
unei
rete
le d
e tr
ansp
ort m
arfu
ri
si p
erso
ane
inte
rcon
ecta
te: p
e ca
lea
apei
, so
lulu
i si a
erul
ui, p
rin
cola
bora
re c
u st
atel
e ri
vera
ne fl
uviu
lui D
unar
ea
612,
615
In
fras
truc
tură
na
vală
Dez
volta
rea
unei
rete
le d
e tr
ansp
ort m
arfu
ri si
per
soan
e in
terc
onec
tate
: pe
cale
a ap
ei, s
olul
ui si
aer
ului
, pri
n co
labo
rare
cu
stat
ele
rive
rane
fluv
iulu
i Dun
area
55
Jude
tul D
olj
Mas
uri d
e de
zvol
tare
a in
fras
truc
turi
i po
rtur
ilor,
mod
erni
zare
a flo
tei,
aplic
atii
tele
mat
ice
(ser
vici
ile d
e in
form
atii
rive
rane
), in
ovar
ea, l
ogis
tica,
edu
catia
si fo
rmar
ea
prof
esio
nala
111,
615
In
fras
truc
tură
na
vală
Mas
uri d
e de
zvol
tare
a in
fras
truc
turi
i por
turi
lor,
mod
erni
zare
a flo
tei,
aplic
atii
tele
mat
ice
(ser
vici
ile d
e in
form
atii
rive
rane
), in
ovar
ea, l
ogis
tica,
edu
catia
si
form
area
pro
fesi
onal
a
56
Regi
unea
Dun
arii
Stra
tegi
a UE
pen
tru
Regi
unea
Dun
arii
612,
615
In
fras
truc
tură
na
vală
Stra
tegi
a UE
pen
tru
Regi
unea
Dun
arii
1. c
onec
tivita
tea
(tra
nspo
rt in
term
odal
, cul
tura
si tu
rism
, ret
ele
de
ener
gie)
; Par
c in
dust
rial
pen
tru
intr
epri
nder
ile m
ici s
i m
ijloc
ii Vi
din
- Cal
afat
cu
un n
od m
ulti-
mod
al d
e tr
ansp
ort (
cale
fera
ta, r
utie
r si f
luvi
al) s
i un
cent
ru
logi
stic
2. -
Imbu
nata
tirea
atr
activ
itatii
zon
ei D
abul
eni -
Be
chet
– O
riah
ovo
prin
am
enaj
area
de
faci
litat
i pen
tru
prac
ticar
ea d
e sp
ortu
ri ri
vera
ne 3
. - Im
buna
tatir
ea
atra
ctiv
itatii
zon
ei D
abul
eni -
Bec
het –
Ori
ahov
o pr
in
amen
ajar
ea d
e fa
cilit
ati p
entr
u pr
actic
area
de
spor
turi
ri
vera
ne
57
Ceta
te
Amen
ajar
ea c
heiu
lui P
ortu
lui C
etat
e 11
1, 6
12, 6
15
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Lucr
ari d
e am
enaj
are
58
Rast
Achi
zitio
nare
a un
ui fe
rry-
boat
si a
unu
i po
nton
pen
tru
pune
rea
in v
aloa
re si
de
zvol
tare
a pu
nctu
lui d
e tr
ecer
e a
fron
tiere
i Ra
st
612
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Pune
rea
in v
aloa
re si
dez
volta
rea
punc
tulu
i de
trec
ere
a fr
ontie
rei R
ast
59
Jude
tul D
olj
Real
izar
ea d
e ha
rti e
lect
roni
ce p
entr
u tr
ansp
ortu
l flu
vial
si a
l unu
i sis
tem
mod
ern
de m
asur
ator
i si s
emna
lizar
e in
sect
orul
ro
man
esc
al D
unar
ii
224
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Imbu
nata
tirea
sigu
rant
ei tr
afic
ului
fluv
ial p
rin
utili
zare
a de
har
ti el
ectr
onic
e
60
Jude
tul D
olj
Crea
rea
unui
cen
tru
de in
form
atii
pent
ru
port
urile
dol
jene
in v
eder
ea a
sigu
rari
i de
info
rmat
ii pr
ivin
d tr
ansp
ortu
l nav
al si
ac
cesu
l la
aces
te in
form
atii
al tu
turo
r in
stitu
tiilo
r si a
gent
ilor e
cono
mic
i si
inte
rcon
ecta
rea
la si
stem
e ex
iste
nte
121,
123
In
fras
truc
tură
na
vală
Cr
eare
a un
ui c
entr
u de
info
rmat
ii pe
ntru
por
turi
le
dolje
ne
61
Jude
tul D
olj
Dez
volta
rea
tran
spor
tulu
i pe
dist
ante
scur
te
pe D
unar
e pe
ntru
pre
luar
ea si
11
1 In
fras
truc
tură
na
vală
D
ezvo
ltare
tran
spor
t pe
Dun
are
33
6
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
deco
nges
tiona
rea
traf
icul
ui ru
tier
62
Jude
tul D
olj
Extin
dere
serv
icii
info
rmat
izat
e in
ape
le
natio
nale
nav
igab
ile p
entr
u flu
idiz
area
op
tima
a tr
afic
ului
fluv
ial
224
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Extin
dere
serv
icii
info
rmat
izat
e pe
ntru
flui
diza
rea
traf
icul
ui fl
uvia
l
63
Jude
tul D
olj
Arm
oniz
area
sist
emel
or in
form
atio
nale
pe
ntru
traf
icul
de
mar
furi
si p
erso
ane
in
zona
de
trec
ere
a gr
anite
i Vid
in-C
alaf
at
224
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Sist
eme
info
rmat
iona
le p
entr
u tr
afic
ul d
e m
arfu
ri.
64
Jude
tul D
olj
Refa
cere
a ca
nalu
lui n
avig
abil
prin
real
izar
ea
de lu
crar
i hid
rote
hnic
e pe
ntru
asi
gura
rea
adan
cim
ii m
inim
e pe
ntru
nav
igat
ie in
ve
dere
a im
buna
tatir
ii na
viga
tiei p
e D
unar
e in
ved
erea
cre
ster
ii po
nder
ii tr
ansp
ortu
lui
fluvi
al in
baz
inul
Dun
arii
111
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Refa
cere
a ca
nalu
lui n
avig
abil
pent
ru a
sigu
rare
a ad
anci
mii
min
ime
de n
avig
atie
in v
eder
ea im
buna
tatir
ii na
viga
tiei p
e D
unar
e pe
ntru
cre
ster
ea p
onde
rii
tran
spor
tulu
i flu
vial
in b
azin
ul D
unar
ii
65
Cala
fat
Reab
ilita
rea
şi m
oder
niza
rea
reţe
lei d
e dr
umur
i loc
ale
în o
raşu
l Cal
afat
11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Reab
ilita
re c
ovor
asf
altic
/ m
oder
niza
re in
ters
ectii
/
amen
ajar
e al
ei p
ieto
nale
/ re
abili
tare
ilum
inat
stra
dal
66
Crai
ova
Cres
tere
a si
gura
ntei
pub
lice
in m
unic
ipiu
l Cr
aiov
a pr
in in
trod
ucer
ea u
nui s
iste
m d
e su
prav
eghe
re v
ideo
22
4 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Inst
alar
e si
stem
de
supr
aveg
here
vid
eo c
u ro
l de
cres
tere
a g
radu
lui d
e si
gura
nta
a tr
afic
ului
aut
o si
pi
eton
al
67
Dăb
ulen
i Am
enaj
are
căi p
ieto
nale
41
1 Că
i pie
tona
le
Amen
ajar
e tr
otua
re și
am
enaj
area
spaț
ii ve
rzi
68
Crai
ova
Amen
ajar
ea d
e pi
ste
pent
ru b
icic
listi
si
achi
zitia
de
auto
vehi
cule
ele
ctri
ce p
entr
u tr
aspo
rtul
in c
omun
34
1, 4
12
Tran
spor
t urb
an
Amen
ajar
ea d
e pi
ste
pent
ru b
icic
listi
si a
chiz
itia
de
auto
vehi
cule
ele
ctri
ce p
entr
u tr
aspo
rtul
in c
omun
69
Jude
tul D
olj
Elec
trifi
care
rete
a Cr
aiov
a-Ca
lafa
t 11
1, 1
15, 1
22
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă - M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Cor
e
70
Dro
beta
Tur
nu
Seve
rin
Dez
volta
re P
ort D
robe
ta T
urnu
Sev
erin
11
1, 6
15
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă -
MPG
T 20
14-2
020
TEN
-T C
ore
71
Crai
ova
Aero
port
ul C
raio
va (D
otar
e cu
ech
ipam
ente
de
sigu
rant
a, In
fras
truc
tura
aux
iliar
a –
drum
pe
rim
etra
l teh
nolo
gic,
Infr
astr
uctu
ra
auxi
liara
– il
imin
at p
ublic
+sup
rave
gher
e vi
deo)
111,
122
In
fras
truc
tură
ae
rian
ă - M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Cor
e
72
Jude
tul D
olj
Sist
eme
de in
form
are
şi o
rien
tare
pe
drum
urile
pub
lice
jude
ţene
şi n
aţio
nale
pr
ivin
d ac
cesu
l la
obie
ctiv
ele
impo
rtan
te a
le
123,
131
, 224
Si
gura
nţa
circ
ulaţ
iei
Amen
ajar
e si
stem
e de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui p
entr
u in
form
area
şi o
rien
tare
a ut
iliza
tori
lor d
espr
e ac
cesu
l la
obie
ctiv
e im
port
amte
din
regi
une
33
7
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
regi
unii
73
Crai
ova
Amen
ajar
ea d
e pa
rcăr
i "pa
rk a
nd ri
de"
cone
ctat
e la
sist
emel
e de
tran
spor
t pub
lic
urba
n 14
1, 4
21
Tran
spor
t urb
an
Proi
ectu
l isi
pro
pune
sa re
duca
con
gest
ia si
pol
uare
a in
zo
nele
urb
ane
prin
cre
area
de
faci
litat
i car
e sa
asi
gure
po
sibi
litat
ea d
e tr
ansf
er d
e la
aut
otur
ism
ul p
ropr
iu
catr
e tr
ansp
ortu
l pub
lic p
entr
u ut
iliza
tori
i din
afa
ra
mun
icip
iiilo
r res
pect
ive
74
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Impl
emen
tare
a de
sist
eme
ITS
de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui în
zon
ele
urba
ne
131,
211
Tr
ansp
ort u
rban
Prin
impl
emen
atre
a si
stem
elor
inte
ligen
te d
e m
anag
emen
t al t
rafic
ului
rutie
r în
zone
le u
rban
e se
ob
ţine
fluid
izar
ea a
cest
uia,
redu
cere
a co
nges
tiilo
r si
num
arul
ui d
e ac
cide
nte,
pre
cum
si c
ostu
rilo
r aso
ciat
e ac
esto
ra
75
Jude
tul D
olj
Trec
eri d
e pi
eton
i pe
drum
urile
naţ
iona
le şi
ju
deţe
ne
131,
222
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Prin
ace
st ti
p de
inte
rven
ţie v
a cr
eşte
gra
dul d
e si
gura
nţă
rutie
ră în
loca
lităţ
ile ru
rale
76
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Asig
urar
ea a
cces
ului
util
izat
orilo
r căt
re
obie
ctiv
e ec
onom
ice
/ in
dist
rial
e cu
tr
ansp
ortu
l pub
lic
311,
121
Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
se o
bţin
e ad
apta
rea
ofer
tei
tran
spor
tulu
i pub
lic la
cer
erea
gen
erat
ă de
obi
ectiv
ele
econ
omic
e şi
indu
stri
ale
situ
ate
de o
bice
i în
zone
le
peri
feri
ce şi
per
iurb
ane
ale
oraş
elor
77
Toat
e lo
calit
ăţile
Pr
ogra
me
de c
ircu
laţie
ada
pata
te c
erer
ii de
tr
ansp
ort d
e tip
nav
etă
121,
312
, 421
Tr
ansp
ort
jude
ţean
şi
inte
rjud
eţea
n
Adap
tare
a pr
ogra
mel
or d
e ci
rcul
aţie
ale
tran
spor
tulu
i pu
blic
rutie
r jud
eţea
n /
inte
rjud
eţea
n şi
fero
viar
la
vari
aţia
ora
ră a
cer
erii
de tr
ansp
ort î
n sc
opul
atr
ager
ii că
lăto
riilo
r de
tip n
avet
ă
78
Crai
ova
Creş
tere
a ac
cesi
bilit
ăţii
prin
ext
inde
rea
arie
i de
des
ervi
re a
tran
spor
tulu
i pub
lic u
rban
12
1, 3
21
Tran
spor
t urb
an
Crea
rea
sau
extin
dere
a un
or tr
asee
de
tran
spor
t pub
lic
urba
n că
tre
zone
le n
edes
ervi
te sa
u de
serv
ite d
efic
itar
(car
tiere
noi
, car
tiere
izol
ate,
etc
.)
79
Toat
e lo
calit
ăţile
St
imul
area
ach
iziţi
onăr
ii /
utili
zări
i ve
hicu
lelo
r eco
logi
ce
422
Tran
spor
t urb
an
Prin
ace
sti t
ip d
e pr
oiec
t se
dore
şte
încu
raja
rea
utili
zato
rilo
r spr
e a
achi
ziţio
na şi
/sau
util
iza
auto
vehi
cule
nep
olua
nte,
pri
n re
duce
rea
taxe
lor ş
i im
pozi
telo
r, as
igur
are
de lo
curi
de
parc
are
grat
uite
şi
dota
te şi
infr
astr
uctu
ră d
e în
cărc
are
a ba
teri
ilor,
etc.
80
Toat
e lo
calit
ăţile
St
aţii
de în
cărc
are
şi/s
au sc
him
b ba
teri
i pe
ntru
veh
icul
e el
ectr
ice
111,
421
, 422
Tr
ansp
ort u
rban
Pr
oiec
tul v
izea
ză o
rien
tare
a ut
iliza
tori
lor c
ătre
mod
uri
de tr
ansp
ort p
riet
enoa
se c
u m
ediu
l, pr
in a
sigu
rare
a de
fa
cilit
ăţi t
ehni
ce c
are
să p
erm
ită fo
losi
rea
aces
tora
33
8
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
81
Toat
e lo
calit
ăţile
Si
stem
e "c
ar sh
arin
g" şi
"car
poo
ling"
42
3 Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Redu
cere
a gr
adul
ui d
e ut
iliza
re a
l aut
otur
ism
ului
se
poat
e re
aliz
a pr
in im
plem
enta
rea
de a
stfe
l de
sist
eme
care
pro
mov
ează
util
izar
ea a
celu
iaşi
aut
otur
ism
de
cătr
e m
ai m
ulţi
călă
tori
, la
toat
e ni
velu
rile
: reg
iona
l, ju
deţe
an, l
ocal
82
Crai
ova
Cent
re lo
gist
ice
regi
onal
e 11
1, 5
12
Infr
astr
uctu
ră
inte
rmod
ală
Dez
volta
rea
econ
omic
ă lo
cală
şi re
gion
ală
poat
e fi
susţ
inut
ă şi
pri
n fa
cilit
area
real
izăr
ii un
or c
entr
e lo
gist
ice
regi
onal
e, si
tuat
e st
rate
gic
la c
onflu
enţa
m
odur
ilor d
e tr
ansp
ort
83
Crai
ova
Îmbu
nătă
ţirea
pro
cese
lor l
ogis
tice
de
apro
vizi
onar
e în
med
iul u
rban
51
3 Tr
ansp
ort u
rban
Prin
opt
imiz
area
pro
cese
lor d
e ap
rovi
zion
are
în m
ediu
l ur
ban,
se o
bţin
o se
rie
de a
vant
aje
econ
omic
o-so
cial
e şi
de
med
iu, p
rint
re c
are:
redu
cere
a po
luăr
ii, re
duce
rea
cong
estie
i, ef
icie
ntiz
area
act
ivită
ţilor
eco
nom
ice
84
Crai
ova
Term
inal
e in
term
odal
e de
căl
ător
i 12
1, 6
14
Tran
spor
t urb
an
Aces
te fa
cilit
ăţi s
peci
fice
infr
astr
uctu
rii o
raşe
lor m
ari
vor p
erm
ite c
ălăt
orilo
r tra
nspo
rtul
ui re
gion
al şi
ju
deţe
an să
real
izez
e tr
ansf
erul
căt
re tr
ansp
ortu
l pub
lic
loca
l. As
tfel,
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort r
egio
nal ş
i jud
eţea
n nu
vor
mai
pen
etra
şi în
cărc
a re
ţeau
a lo
cală
85
Toat
e lo
calit
ăţile
ur
bane
Ce
ntre
de
înch
irie
ri b
icic
lete
41
2, 4
21
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
impl
emen
tat l
a ni
velu
l lo
calit
ăţilo
r urb
ane
din
regi
une
se v
a ob
ţine
reor
ient
area
util
izat
orilo
r căt
re a
cest
mod
de
tran
spor
t ec
olog
ic
86
Jude
tul D
olj
Inte
grar
e ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort
publ
ic la
niv
elur
ile u
rban
, jud
eţea
n, re
gion
al
(inc
lusi
v tr
ansp
ort f
erov
iar)
32
4, 4
21
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Inte
grar
ea ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort e
ste
o m
ăsur
ă fa
cilă
de
reor
ient
are
a că
lăto
rilo
r căt
re
tran
spor
tul p
ublic
, cu
toat
e av
anta
jele
car
e de
rivă
din
ac
esta
87
Crai
ova
E-tic
ketin
g 32
3, 4
21
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Faci
litar
ea a
chiz
iţion
ării
legi
timaţ
iei d
e că
lăto
rie
prin
m
ijloa
ce m
oder
ne (c
arte
le e
lect
roni
ce, S
MS,
car
d ba
ncar
, et
c.) u
şure
ază
utili
zare
a tr
ansp
ortu
lui p
ublic
de
cătr
e că
lăto
ri şi
ofe
ră in
form
aţii
valo
roas
e op
erat
orilo
r asu
pra
com
port
amen
tulu
i de
depl
asar
e a
călă
tori
lor,
în si
tuaţ
ia
în c
are
se v
a ce
re v
alid
area
legi
timaţ
iei d
e că
lăto
rie,
atâ
t la
urc
area
, cât
şi la
cob
orâr
ea în
/din
mijl
ocul
de
tran
spor
t
88
Toat
e lo
calit
ăţile
ur
bane
Pl
anur
i de
mob
ilita
te u
rban
ă du
rabi
lă
Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Prin
real
izar
ea a
cest
or d
ocum
enta
ţii, l
ocal
ităţil
e vo
r av
ea la
înde
mân
ă un
ghi
d de
dez
volta
re in
tegr
ată
a m
obili
tăţii
urb
ane
dura
bile
ada
ptat
ă ne
voilo
r loc
ale.
M
odel
ul d
e tr
ansp
ort r
ealiz
at în
cad
rul a
cest
or p
lanu
ri
33
9
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
t Co
d Te
mat
ică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
va re
prez
enta
un
inst
rum
et te
hnic
val
oros
la în
dem
âna
auto
rită
ţilor
pen
tru
fund
amen
ater
ea p
roie
ctel
or
viito
are.
Mai
mul
t, ex
iste
nţa
aces
tui d
ocum
ent e
ste
oblig
ator
ie p
entr
u ac
cesa
rea
de fo
ndur
i ner
ambu
rsab
ile
pe a
num
ite a
xe d
in P
OR 2
014-
2020
89
Piel
esti,
Sat
Ca
mpe
ni, J
udet
ul
Dol
j si C
omun
a Ba
ldov
ines
ti,
Jude
tul O
lt
Amen
ajar
e in
fras
truc
tură
rutie
ră lo
cală
car
e sa
faci
litez
e le
gatu
ra d
intr
e Co
mun
a Pi
eles
ti,
Sat C
ampe
ni si
Com
una
Bald
ovin
esti
Jude
tul
Olt
111
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră re
gion
ală
Rebi
litar
e in
fras
truc
ura
de tr
ansp
ort p
entr
u fa
cilit
area
re
latii
lor d
intr
e ce
le d
ouă
com
une
90
Jude
tul D
olj
Auto
stra
da P
itest
i-Cra
iova
11
1, 1
22, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră m
ajor
ă -
MPG
T 20
14-
2020
TEN
-T C
ompr
ehen
sive
91
Jude
tul D
olj
Reab
ilita
re D
rum
Nat
iona
l DN
6, A
lexa
ndri
a-Cr
aiov
a 11
1, 1
22, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră -
MPG
T 20
14-2
020
TEN
-T C
ore
92
Jude
tul D
olj
Reab
ilita
re D
rum
Nat
iona
l DN
56,
Cra
iova
-Ca
lafa
t 11
1, 1
22, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră -
MPG
T 20
14-2
021
TEN
-T C
ore
93
Jude
tul D
olj
Spor
ire
vite
ză d
e ci
rcul
atie
Buc
ures
ti-Cr
aiov
a 11
1, 1
15, 1
22
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă - M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Cor
e
94
Jude
tul D
olj
Elec
trifi
care
rete
a, C
raio
va-C
alaf
at
111,
115
, 122
In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
- MPG
T 20
14-2
020
TEN
-T C
ore
95
Jude
tul D
olj
Real
izar
ea lu
crar
ilor d
e dr
enaj
de
initi
ere
si
cons
truc
tii h
idro
tehn
ice
spec
iale
in v
eder
ea
cres
teri
i num
arul
ui d
e zi
le d
e na
viga
tie p
e D
unar
e (e
tapa
I), S
ecto
r Pis
tol-C
orab
ia
111
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă - M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Cor
e
96
Jude
tul D
olj
Mod
erni
zare
Por
t Cal
afat
11
1, 6
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă - M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Cor
e
34
0 10
.2. A
nexa
1.2
. Pro
iect
e pr
opus
e în
jude
ţul G
orj
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
1 Le
leşt
i – D
obri
ţa –
Run
cu
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
72D
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
2 Li
curi
ci –
Ber
leşt
i – P
ârâu
–
Poja
ru
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
75A
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
3 Co
rneș
ti –
Stol
ojan
i – A
rcan
i –
Runc
u Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 672
E 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
4 D
răgo
ieni
– B
ălăn
eşti
– Gr
ui
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
65A
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
5 Cr
asna
– Bu
zeşt
i – M
ogoş
ani –
Po
joge
n Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 665
C 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
6 Tă
lpăș
ești
– St
roie
ști –
Ră
chiţi
– R
uncu
Reab
ilita
re si
stem
rutie
r pe
DJ
672C
: Tăl
păşe
şti-S
troi
eşti-
Răch
iţi-
Runc
u-Li
mită
Jude
ţ Hun
edoa
ra, k
m
10+0
60- k
m 3
9+29
1, ju
dețu
l Gor
j
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
re si
stem
rutie
r pe
DJ 6
72C,
Tăl
păşe
şti-S
troi
eşti-
Răch
iţi-R
uncu
-Lim
ită Ju
deţ H
uned
oara
, km
10+
060-
km
39
+291
, jud
ețul
Gor
j
7 Al
beni
– C
ălug
ărea
sa –
Pr
igor
ia –
Alim
peșt
i Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 675
D
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
8 D
anci
ules
ti Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 651
A 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
9 A
pa N
eagr
ă - P
adeş
- Că
lugă
reni
- Va
lea
Mar
e Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 671
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
34
1
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
10
Văgi
uleș
ti-Sa
mar
ineș
ti-M
otru
-Lup
oaia
-Căt
unel
e-Gl
ogov
a-Că
mui
ești
Reab
ilita
rea
sist
em ru
tier p
e D
J 67
1B: k
m 4
+500
– 4
1+00
0, li
m. J
ud.
Meh
edin
ți-Vă
giul
ești-
Sam
arin
ești-
Mot
ru-L
upoa
ia-C
ătun
ele-
Glog
ova-
Căm
uieș
ti, ju
d. G
orj
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
rea
sist
em ru
tier p
e D
J 671
B, k
m 4
+500
– 4
1+00
0,
lim. J
ud. M
ehed
inți-
Văgi
uleș
ti-Sa
mar
ineș
ti-M
otru
-Lup
oaia
-Că
tune
le-G
logo
va-C
ămui
ești,
jud.
Gor
j
11
Tism
ana
– M
ănăs
tirea
Ti
sman
a Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 672
A 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
12
Poci
oval
iste
– S
itest
i –
Bum
beşt
i Piti
c
Reab
ilita
rea
sist
em ru
tier p
e D
J 66
5D: k
m 0
+000
-km
4+8
10,
Poci
oval
iște
(DN
67C)
-Site
ști-
Bum
beșt
i Piți
c (D
N67
), Ju
dețu
l Gor
j
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
rea
sist
em ru
tier p
e D
J 665
D, k
m 0
+000
-km
4+8
10,
Poci
oval
iște
(DN
67C)
-Site
ști-B
umbe
ști P
ițic(
DN
67),
Jude
țul
Gorj
13
Nis
tore
şti –
Alim
peşt
i –
Sârb
ești
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 605
C 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
14
Balo
şani
– S
teja
ri –
Pis
coiu
–
Obâr
şia
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
05B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
15
Târg
u Lo
greş
ti - P
opeş
ti Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 675
C 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
16
Câm
pu M
are
– Al
beni
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 675
B 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
17
Bârs
eşti
- Pol
ata
- Urs
aţi -
Su
seni
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 672
B 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
18
Dăn
ciul
eşti
– H
ălăn
get –
Ră
dine
şti –
Obâ
rşia
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 605
A 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
19
Turc
ineş
ti –
Sâm
botin
–
Arsu
ri –
Sch
ela
Reab
ilita
re D
J 664
: (D
N66
) Tg-
Jiu-
Turc
ineş
ti-Ca
rtiu
-Sîm
botin
-Ars
uri-
Sche
la-L
im.Ju
d. H
uned
oara
, km
0+
000-
km
35+
000
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
re D
J664
, (D
N66
)Tg-
Jiu-T
urci
neşt
i-Car
tiu-S
îmbo
tin-
Arsu
ri-S
chel
a-Li
m.Ju
d. H
uned
oara
, km
0+0
00- k
m 3
5+00
0
34
2
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
20
Vlad
ulen
i – U
rdar
i – T
urce
ni
– Io
nest
i
Reab
ilita
re D
J 674
: Vla
dule
ni –
Ur
dari
– T
urce
ni –
Ione
sti –
lim
ita
jud.
Meh
edin
ti –
44,1
46 k
m (
km
0+00
0 –
44+1
46)
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
re D
J 674
, Vla
dule
ni –
Urd
ari –
Tur
ceni
– Io
nest
i –
limita
jud.
Meh
edin
ti –
44,1
46 k
m (
km 0
+000
– 4
4+14
6)
21
Câln
ic –
Som
ăneş
ti
Reab
ilita
rea
sist
em ru
tier p
e D
J 67
4C: k
m 0
+000
-km
7+0
58,
Câln
iC(D
N67
)-Șo
măn
ești-
DN
66,
jude
țul G
orj
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
rea
sist
em ru
tier p
e D
J674
C, k
m 0
+000
-km
7+0
58,
Câln
iC(D
N67
)-Șo
măn
ești-
DN
66, j
udeț
ul G
orj
22
Boto
rogi
, Dăn
eşti,
Ţâr
cule
şti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
63A
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
23
Turc
ineș
ti, R
ugi,
Curp
en,
Stan
esti,
Căl
ești,
Urs
ați
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
64A
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
24
ârgu
Jiu,
Buc
urea
sa,
Mer
fule
ști,
Brăt
uia,
Tro
cani
, Ţâ
rcul
eşti,
Ţic
leni
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 674
A 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
25
Rovi
nari
, Neg
omir
, Art
anu,
Va
lea
Raci
lor,
Raci
, Nuc
etu,
Ba
nu, B
oras
cu G
ura
Men
tii,
Men
tii d
in D
os
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
74B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
26
Cârb
eşti
– Tâ
lveş
ti –
Urec
heşt
i – V
ăcar
ea –
Dăn
eşti
– Şa
sa –
Ung
uren
i – B
udie
ni
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
63
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
27
Mic
uleş
ti –
Teho
mir
–
Cojm
ăneş
ti –
Sliv
ileşt
i –
Bolb
oşi –
Oha
ba Ji
u –
Boră
scu
– Ca
lăpa
ru –
Tur
ceni
–
Broş
teni
Reab
ilita
rea
DJ 6
73: S
iacu
–
Bora
scu
– Tu
rcen
i – B
rost
eni (
DN
66
), km
16+
650+
41+6
50, j
udet
ul
Gorj
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
rea
DJ 6
73, S
iacu
– B
oras
cu –
Tur
ceni
– B
rost
eni (
DN
66
), km
16+
650+
41+6
50”,
jude
tul G
orj
28
Cap
u D
ealu
lui –
Pâr
âu –
Gi
lort
– G
roşe
rea
– An
inoa
sa
– Bi
beşt
i – A
ndre
eşti
– Vl
adim
ir –
Val
ea D
esul
ui –
Ţo
ţea
de H
urez
ani –
Hur
ezan
i
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
62
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
29
Sate
lele
Ure
ches
ti, T
alve
sti,
com
una
Dra
gute
sti
Mod
erni
zare
dru
mur
i com
unal
e si
st
rada
le in
Com
una
Dra
gute
sti
Jude
tul G
orj
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Asfa
ltare
si m
oder
niza
re d
rum
uri
com
unal
e si
stra
dale
6,9
km
34
3
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
30
Baia
de
Fier
M
oder
niza
re d
rum
uri d
e ex
ploa
tare
11
1, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Re
ctifi
cari
ale
tras
eulu
i in
plan
si p
rofil
long
itudi
nal,
rect
ifica
ri
ale
pant
elor
tran
sver
sale
, mod
erni
zare
a si
site
mul
ui ru
tier
31
Stăn
ești
Real
izar
ea, d
ezvo
ltare
a și
in
tegr
area
Aer
odro
mul
ui S
tăne
ști,
Jude
țul G
orj,
în re
țeau
a na
ționa
lă
de a
erod
rom
uri c
ertif
icat
e pe
ntru
av
iația
gen
eral
ă
111
Infr
astr
uctu
ră
aeri
ană
Real
izar
ea, d
ezvo
ltare
a și
inte
grar
ea A
erod
rom
ului
Stă
neșt
i, Ju
dețu
l Gor
j, în
rețe
aua
națio
nală
de
aero
drom
uri c
ertif
icat
e pe
ntru
avi
ația
gen
eral
ă
32
Tele
sti,
loca
litat
e Te
lest
i, Bu
duha
la
Reab
ilita
re d
rum
uri l
ocal
e, C
omun
a Te
lest
i, lu
ngim
e de
9,4
4 km
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
re
abili
tare
dru
mur
i loc
ale
33
Tele
sti,
loca
lităţ
ileTe
lest
i, So
man
esti,
Bud
uhal
a
Mod
erni
zare
dru
mur
i loc
ale
Com
una
Tels
ti, lu
ngim
ea d
e 4,
251
km
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Mod
erni
zare
dru
mur
i loc
ale
pe se
ctoa
rele
pie
trui
te
34
Tele
sti.
Loca
litat
ea T
eles
ti Co
nstr
uire
pod
pes
te p
arau
l Bi
stri
ta p
e D
C 95
sat T
eles
ti 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
35
Târg
u-Jiu
M
oder
niza
re tr
ansp
ort î
n co
mun
11
1, 1
21, 3
13,
322,
323
, 324
, 33
1, 3
32, 3
41
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Re
abili
tare
şi m
oder
niza
re tr
ansp
ort î
n co
mun
36
Turc
eni ş
i sat
ele
apar
ţinăt
oare
Reab
ilita
re, e
xtin
dere
si
mod
erni
zare
sist
em ru
tier s
trăz
i or
aşul
Tur
ceni
11
2, 1
13, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Lucr
area
cup
rind
e lu
ngim
ea to
tala
a se
ctoa
relo
r de
drum
in
lung
ime
de 1
2.33
7 m
din
ora
şul T
urce
ni si
sate
le
apar
tinat
oare
37
Tg. C
arbu
nest
i M
oder
niza
re D
C 18
, dru
m a
cces
va
tra
de sa
t Coj
ani
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Lucr
arile
con
stau
in b
alas
tare
, rea
bilit
are
pode
te si
asf
alta
re
2,13
5 km
de
drum
38
Tg. C
arbu
nest
i M
oder
niza
re D
C 20
Cop
acio
asa-
Pojo
geni
, km
5+
575-
8+57
5, sa
t Po
joge
ni
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Reab
ilita
re d
rum
39
Tg. C
arbu
nest
i M
oder
niza
re In
fras
truc
tură
rutie
ră
loca
lă D
C 43
Bar
bate
sti-S
ocu-
Mac
esu,
km
9+0
00-k
m 1
1+00
0 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Re
abili
tare
dru
m
40
Tg. C
arbu
nest
i, sa
tele
M
aces
u-Cu
rtea
na -F
lore
sten
i M
oder
niza
re D
C 59
, km
0+0
00- k
m
8+33
0 M
aces
u-Fl
ores
teni
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
As
falta
re 8
,330
km
de
drum
41
Tg. C
arbu
nest
i, sa
tul
Stef
anes
ti
Cons
trui
re p
od p
e D
C 27
, km
3+3
60
pe V
alea
Ung
urel
u St
efan
esti
si
pode
t pe
DC
27 k
m 5
+600
pes
te
Vale
a Fr
umus
elu
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Prin
real
izar
ea a
cest
ei in
vest
itii s
e ur
mar
este
adu
cere
a po
dulu
i si p
odet
ului
exi
sten
te in
exp
loat
are
la p
aram
etri
i ne
cesa
ri fu
nctio
nalit
atii
si si
gura
ntei
cir
cula
tiei u
nui
Infr
astr
uctu
ră ru
tieră
loca
lă d
e cl
asa
tehn
ica
V
42
Tg. C
arbu
nest
i Re
abili
tare
rete
a de
stra
zi, o
ras T
g.
Carb
unes
ti 11
2, 1
13, 1
14,
221
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Re
abili
tare
stra
zi c
u ca
i de
acce
s la
prop
riet
ati,
piet
onal
e,
evac
uare
ape
plu
vial
e, a
men
ajar
ea d
e lo
curi
de
parc
are
34
4
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
43
Bum
beşt
i-Jiu
Re
abili
tare
, mod
erni
zare
dru
mur
i pu
blic
e, in
clus
iv e
xtin
dere
rete
a dr
umur
i
112,
113
, 114
, 22
1 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Reab
ilita
rea,
mod
erni
zare
a şi
ext
inde
rea
drum
urilo
r din
lo
calit
ate,
incl
usiv
a p
odur
ilor,
pode
ţelo
r, ri
gole
lor,
mijl
oace
lor d
e se
mna
lizar
e şi
mar
care
, etc
44
Ticl
eni
Mod
erni
zare
ale
i, dr
umur
i str
adal
e si
com
unal
e Ti
clen
i 11
2 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Asfa
ltare
a a
apro
xim
ativ
12
km
45
Ticl
eni
Cons
trui
re 1
000
pode
te si
pod
uri
112
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Se
vor
con
stru
i 100
0 de
pod
uri s
i pod
ete
in o
ras
46
Târg
u-Jiu
Re
abili
tare
stră
zi
113
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
47
Târg
u-Jiu
Pa
saj s
ubte
ran
trec
ere
C.F.
str.
Ana
Ipăt
escu
11
3, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
48
Mot
ru
Cons
trui
re d
rum
cen
tura
DN
67-
Gara
Mot
ru- D
J 671
B 51
1 Va
rian
ta d
e oc
olir
e
49
Turc
eni
Reab
ilita
re, e
xtin
dere
si
mod
erni
zare
sist
em ru
tier,
podu
ri,
stra
zi, d
rum
uri d
e ac
ces
113,
114
, 131
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Mod
erni
zare
a a
circ
a 13
km
de
stra
zi, r
ealiz
area
a d
oua
pode
te c
are
sa a
sigu
re a
cces
ul la
dru
mul
jude
tean
, rea
lizar
ea a
do
ua p
odet
e ca
re sa
asi
gure
acc
esul
la d
rum
ul ju
dete
an a
ce
tate
nilo
r de
pe d
oua
stra
zi, r
ealiz
area
une
i tre
ceri
pe
sub
cale
a fe
rata
si a
unu
i pod
pes
te ra
ul Ji
lt
50
Turc
eni
Real
izar
ea tr
otua
re, r
igol
e be
tona
te
si p
odet
e de
acc
es la
pro
prie
tati
pe
late
rale
le d
rum
urilo
r jud
eten
e c
e st
raba
t loc
alita
tea
411
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Lu
crar
ea se
va
real
iza
pe o
lung
ime
de 4
5 km
51
Turc
eni
Real
izar
ea u
nei s
osel
e oc
olito
are
51
1 Va
rian
ta d
e oc
olir
e Se
va
real
iza
o so
sea
ocol
itoar
e pe
o lu
ngim
e de
cir
ca 1
0 k
m
52
Ranc
a
Mod
erni
zare
a că
ii de
acc
es c
ătre
Ba
za d
e Sa
lvar
e M
onta
nă R
ânca
și
amen
ajar
ea u
nui l
oc d
e at
eriz
are
de
urge
nță
pent
ru e
licop
tere
111,
112
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
53
Târg
u-Jiu
Pa
rcar
e su
bter
ana
str.
Gen.
Gh.
M
aghe
ru
221
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Re
aliz
are
parc
are
subt
eran
ă st
r. Ge
n. G
he.M
aghe
ru
54
Târg
u-Jiu
Pa
saj s
ubte
ran
trec
ere
C.F.
str.
Ana
Ipăt
escu
11
3, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Re
aliz
are
pasa
j sub
tera
n tr
ecer
e C.
F. st
r. An
a Ip
ătes
cu
55
Rovi
nari
Am
enaj
are
zonă
cen
tral
ă pi
eton
ală
în o
raşu
l Rov
inar
i, ju
deţu
l Gor
j 41
1, 4
21
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Îmbu
nătă
ţirea
asp
ectu
lui,
crea
rea
unei
iden
tităţ
i, un
ifica
rea
la
nive
l de
imag
ine
a sp
aţiil
or u
rban
e şi
cre
area
uno
r zon
e de
in
tere
s cu
iden
tităţ
i dife
rite
adr
esân
du-s
e u
nor t
ipol
ogii
soci
ale:
plim
bare
, odi
hnă,
spaţ
iu a
dună
ri ti
nere
t, zo
na jo
curi
cu
fânt
âni a
rtez
iene
, pla
tou
care
să g
ăzdu
iasc
ă di
feri
te
34
5
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
even
imen
te c
ultu
rale
etc
.
56
Rovi
nari
Re
amen
ajar
e, d
otar
e cu
mob
ilier
ur
ban
şi d
ezvo
ltare
func
ţiona
lă
Parc
Cen
tral
Rov
inar
i 41
1, 4
21
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Cr
eare
a de
ale
i şi p
rom
enad
e no
i, cr
eare
a de
pis
te p
entr
u ro
lleri
si sk
ater
i
57
Rovi
nari
Re
abili
tare
pri
n ra
nfor
sare
st
ruct
uri r
utie
re st
răzi
urb
ane
oraş
Ro
vina
ri
113,
411
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Proi
ectu
l pre
supu
ne re
abili
tare
a in
fras
truc
turi
i a u
nui n
umăr
de
22
de st
răzi
urb
ane
(lung
imea
ech
ival
entă
a a
cest
ora
fiind
de
10,
17km
) Re
abili
tare
a pr
esup
une:
reab
ilita
re p
arte
car
osab
ilă,
reab
ilita
re p
arcă
ri a
diac
ente
, rea
bilit
are
trot
uare
58
Târg
u Jiu
Va
rian
ta d
e oc
olir
e Tg
. Jiu
(in
lucr
u)
In
fras
truc
tură
ru
tieră
- M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Com
preh
ensi
ve
59
Jude
tul G
orj
Sist
eme
de in
form
are
şi o
rien
tare
pe
dru
mur
ile p
ublic
e ju
deţe
ne şi
na
ţiona
le p
rivi
nd a
cces
ul la
ob
iect
ivel
e im
port
ante
ale
regi
unii
123,
131
, 224
Si
gura
nţa
circ
ulaţ
iei
Amen
ajar
e si
stem
e de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui p
entr
u in
form
area
şi o
rien
tare
a ut
iliza
tori
lor d
espr
e ac
cesu
l la
obie
ctiv
e im
port
amte
din
regi
une
60
Targ
u Jiu
Am
enaj
area
de
parc
ări "
park
and
ri
de" c
onec
tate
la si
stem
ele
de
tran
spor
t pub
lic u
rban
14
1, 4
21
Tran
spor
t ur
ban
Proi
ectu
l isi
pro
pune
sa re
duca
con
gest
ia si
pol
uare
a in
zon
ele
urba
ne p
rin
crea
rea
de fa
cilit
ati c
are
sa a
sigu
re p
osib
ilita
tea
de tr
ansf
er d
e la
aut
otur
ism
ul p
ropr
iu c
atre
tran
spor
tul
publ
ic p
entr
u ut
iliza
tori
i din
afa
ra m
unic
ipiii
lor r
espe
ctiv
e
61
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Impl
emen
tare
a de
sist
eme
ITS
de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui în
zon
ele
urba
ne
131,
211
Tr
ansp
ort
urba
n
Prin
impl
emen
atre
a si
stem
elor
inte
ligen
te d
e m
anag
emen
t al
traf
icul
ui ru
tier î
n zo
nele
urb
ane
se o
bţin
e flu
idiz
area
ac
estu
ia, r
educ
erea
con
gest
iilor
si n
umar
ului
de
acci
dent
e,
prec
um si
cos
turi
lor a
soci
ate
aces
tora
62
Jude
tul G
orj
Trec
eri d
e pi
eton
i pe
drum
urile
na
ţiona
le şi
jude
ţene
13
1, 2
22
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Pr
in a
cest
tip
de in
terv
enţie
va
creş
te g
radu
l de
sigu
ranţ
ă ru
tieră
în lo
calit
ăţile
rura
le
63
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Asig
urar
ea a
cces
ului
util
izat
orilo
r că
tre
obie
ctiv
e ec
onom
ice
/ in
dist
rial
e cu
tran
spor
tul p
ublic
31
1, 1
21
Tran
spor
t ur
ban
şi
peri
urba
n
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
se o
bţin
e ad
apta
rea
ofer
tei
tran
spor
tulu
i pub
lic la
cer
erea
gen
erat
ă de
obi
ectiv
ele
econ
omic
e şi
indu
stri
ale
situ
ate
de o
bice
i în
zone
le p
erife
rice
şi
per
iurb
ane
ale
oraş
elor
64
Toat
e lo
calit
ăţile
Pr
ogra
me
de c
ircu
laţie
ada
pata
te
cere
rii d
e tr
ansp
ort d
e tip
nav
etă
121,
312
, 421
Tr
ansp
ort
jude
ţean
şi
inte
rjud
eţea
n
Adap
tare
a pr
ogra
mel
or d
e ci
rcul
aţie
ale
tran
spor
tulu
i pub
lic
rutie
r jud
eţea
n /
inte
rjud
eţea
n şi
fero
viar
la v
aria
ţia o
rară
a
cere
rii d
e tr
ansp
ort î
n sc
opul
atr
ager
ii că
lăto
riilo
r de
tip
nave
tă
65
Targ
u Jiu
Cr
eşte
rea
acce
sibi
lităţ
ii pr
in
extin
dere
a ar
iei d
e de
serv
ire
a tr
ansp
ortu
lui p
ublic
urb
an
121,
321
Tr
ansp
ort
urba
n
Crea
rea
sau
extin
dere
a un
or tr
asee
de
tran
spor
t pub
lic u
rban
că
tre
zone
le n
edes
ervi
te sa
u de
serv
ite d
efic
itar (
cart
iere
noi
, ca
rtie
re iz
olat
e, e
tc.)
34
6
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
66
Toat
e lo
calit
ăţile
St
imul
area
ach
iziţi
onăr
ii /
utili
zări
i ve
hicu
lelo
r eco
logi
ce
422
Tran
spor
t ur
ban
Prin
ace
sti t
ip d
e pr
oiec
t se
dore
şte
încu
raja
rea
utili
zato
rilo
r sp
re a
ach
iziţi
ona
şi/s
au u
tiliz
a au
tove
hicu
le n
epol
uant
e, p
rin
redu
cere
a ta
xelo
r şi i
mpo
zite
lor,
asig
urar
e de
locu
ri d
e pa
rcar
e gr
atui
te şi
dot
ate
şi in
fras
truc
tură
de
încă
rcar
e a
bate
riilo
r, et
c.
67
Toat
e lo
calit
ăţile
St
aţii
de în
cărc
are
şi/s
au sc
him
b ba
teri
i pen
tru
vehi
cule
ele
ctri
ce
111,
421
, 422
Tr
ansp
ort
urba
n
Proi
ectu
l viz
ează
ori
enta
rea
utili
zato
rilo
r căt
re m
odur
i de
tran
spor
t pri
eten
oase
cu
med
iul,
prin
asi
gura
rea
de fa
cilit
ăţi
tehn
ice
care
să p
erm
ită fo
losi
rea
aces
tora
68
Toat
e lo
calit
ăţile
Si
stem
e "c
ar sh
arin
g" şi
"car
po
olin
g"
423
Tran
spor
t ur
ban
şi
peri
urba
n
Redu
cere
a gr
adul
ui d
e ut
iliza
re a
l aut
otur
ism
ului
se p
oate
re
aliz
a pr
in im
plem
enta
rea
de a
stfe
l de
sist
eme
care
pr
omov
ează
util
izar
ea a
celu
iaşi
aut
otur
ism
de
cătr
e m
ai m
ulţi
călă
tori
, la
toat
e ni
velu
rile
: reg
iona
l, ju
deţe
an, l
ocal
69
Targ
u Jiu
Ce
ntre
logi
stic
e re
gion
ale
111,
512
In
fras
truc
tură
in
term
odal
ă
Dez
volta
rea
econ
omic
ă lo
cală
şi re
gion
ală
poat
e fi
susţ
inut
ă şi
pr
in fa
cilit
area
real
izăr
ii un
or ce
ntre
logi
stic
e re
gion
ale,
si
tuat
e st
rate
gic
la c
onflu
enţa
mod
urilo
r de
tran
spor
t
70
Targ
u Jiu
Îm
bună
tăţir
ea p
roce
selo
r log
istic
e de
apr
oviz
iona
re în
med
iul u
rban
51
3 Tr
ansp
ort
urba
n
Prin
opt
imiz
area
pro
cese
lor d
e ap
rovi
zion
are
în m
ediu
l ur
ban,
se o
bţin
o se
rie
de a
vant
aje
econ
omic
o-so
cial
e şi
de
med
iu, p
rint
re ca
re: r
educ
erea
pol
uări
i, re
duce
rea
cong
estie
i, ef
icie
ntiz
area
act
ivită
ţilor
eco
nom
ice
71
Targ
u Jiu
Te
rmin
ale
inte
rmod
ale
de c
ălăt
ori
121,
614
Tr
ansp
ort
urba
n
Aces
te fa
cilit
ăţi s
peci
fice
infr
astr
uctu
rii o
raşe
lor m
ari v
or
perm
ite c
ălăt
orilo
r tra
nspo
rtul
ui re
gion
al şi
jude
ţean
să
real
izez
e tr
ansf
erul
căt
re tr
ansp
ortu
l pub
lic lo
cal.
Astfe
l, m
ijloa
cele
de
tran
spor
t reg
iona
l şi j
udeţ
ean
nu v
or m
ai
pene
tra
şi în
cărc
a re
ţeau
a lo
cală
72
Toat
e lo
calit
ăţile
urb
ane
Cent
re d
e în
chir
ieri
bic
icle
te
412,
421
Tr
ansp
ort
urba
n şi
pe
riur
ban
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
impl
emen
tat l
a ni
velu
l loc
alită
ţilor
ur
bane
din
regi
une
se v
a ob
ţine
reor
ient
area
util
izat
orilo
r că
tre
aces
t mod
de
tran
spor
t eco
logi
c
73
Jude
tul G
orj
Inte
grar
e ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort p
ublic
la n
ivel
urile
urb
an,
jude
ţean
, reg
iona
l (in
clus
iv
tran
spor
t fer
ovia
r)
324,
421
Tr
ansp
ort
urba
n şi
pe
riur
ban
Inte
grar
ea ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort e
ste
o m
ăsur
ă fa
cilă
de
reor
ient
are
a că
lăto
rilo
r căt
re tr
ansp
ortu
l pub
lic, c
u to
ate
avan
taje
le c
are
deri
vă d
in a
cest
a
74
Targ
u Jiu
E-
ticke
ting
323,
421
Tr
ansp
ort
urba
n şi
pe
riur
ban
Faci
litar
ea a
chiz
iţion
ării
legi
timaţ
iei d
e că
lăto
rie
prin
mijl
oace
m
oder
ne (c
arte
le e
lect
roni
ce, S
MS,
car
d ba
ncar
, etc
.) uş
urea
ză
utili
zare
a tr
ansp
ortu
lui p
ublic
de
cătr
e că
lăto
ri şi
ofe
ră
info
rmaţ
ii va
loro
ase
oper
ator
ilor a
supr
a co
mpo
rtam
entu
lui
de d
epla
sare
a c
ălăt
orilo
r, în
situ
aţia
în c
are
se v
a ce
re
valid
area
legi
timaţ
iei d
e că
lăto
rie,
atâ
t la
urca
rea,
cât
şi la
co
borâ
rea
în/d
in m
ijloc
ul d
e tr
ansp
ort
34
7
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
75
Toat
e lo
calit
ăţile
urb
ane
Plan
uri d
e m
obili
tate
urb
ană
dura
bilă
Tran
spor
t ur
ban
şi
peri
urba
n
Prin
real
izar
ea a
cest
or d
ocum
enta
ţii, l
ocal
ităţil
e vo
r ave
a la
în
dem
ână
un g
hid
de d
ezvo
ltare
inte
grat
ă a
mob
ilită
ţii u
rban
e du
rabi
le a
dapt
ată
nevo
ilor l
ocal
e. M
odel
ul d
e tr
ansp
ort
real
izat
în c
adru
l ace
stor
pla
nuri
va
repr
ezen
ta u
n in
stru
met
te
hnic
val
oros
la în
dem
âna
auto
rită
ţilor
pen
tru
fund
amen
ater
ea p
roie
ctel
or v
iitoa
re. M
ai m
ult,
exis
tenţ
a ac
estu
i doc
umen
t est
e ob
ligat
orie
pen
tru
acce
sare
a de
fond
uri
nera
mbu
rsab
ile p
e an
umite
axe
din
POR
201
4-20
20
10.3
. Ane
xa 1
.3. P
roie
cte
prop
use
în ju
deţu
l Meh
edin
ţi
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
1 Jir
ov
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
71B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
2 Bu
rila
Mar
e, C
rivi
na,
Vran
cea
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 5
65,
Buri
la M
are-
Criv
ina-
Vran
cea
km
9+
132-
16+2
32, j
udeţ
ul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 565
(L
=7,1
km
) pe
ntru
cre
ster
ea c
alita
tii d
rum
ului
jude
tean
3 Ba
cles
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 606
E 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
4 M
ehed
inţi
Reab
ilita
re s
i m
oder
niza
re D
J 67
1E, D
N67
A (C
orco
va)-
Pîrv
uleş
ti-Po
iana
-Sev
erin
eşti-
Vale
a Co
şuşt
ei-
Jigni
ţa-C
ăzăn
eşti-
DN
67-Ş
işeş
ti-Ilo
văţ-
Dîlb
ociţa
-Fir
izu-
Cern
a Vî
rf-
Nad
anov
a (D
J 670
), km
0+0
00-
49+8
80, j
udeţ
ul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
71E
(L =
49
,880
km
) pen
tru
cres
tere
a ca
litat
ii dr
umul
ui ju
dete
an
34
8
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
5
Coco
rova
-Cră
guie
şti-
Raco
va-Il
ovăţ
-Stu
dina
, Şo
varn
a-Ru
dina
-Bal
a de
Su
s-Cî
rşu-
Bala
-Iupc
a-Cî
mpu
Mar
e
Reab
ilita
re s
i m
oder
niza
re D
J 67
1A: D
N67
(Coc
orov
a)-C
răgu
ieşt
i-Ra
cova
-Ilov
ăţ-S
tudi
na-Ş
ovar
na-
Rudi
na-B
ala
de S
us-C
îrşu
-Bal
a-Iu
pca-
Cîm
pu M
are
(DJ 6
70),
km
0+
000-
29+5
20, j
udeţ
ul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
71A
(L =
28
,840
km
) pen
tru
cres
tere
a ca
litat
ii dr
umul
ui ju
dete
an
6 Vl
ădai
a-Al
măj
el-P
odu
Gros
u
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 5
63A:
Vl
ădai
a-Al
măj
el-P
odu
Gros
u, k
m
0+00
0-20
+280
, jud
eţul
Meh
edin
ţi 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 563
A (L
=
19,7
00 k
m) p
entr
u cr
este
rea
calit
atii
drum
ului
jude
tean
7 M
alov
ăţ -B
obai
ţa-
Bîlv
ăneş
ti
Reab
ilita
re s
i m
oder
niza
re D
J 670
: D
N67
- Mal
ovăţ
-Bob
aiţa
-Bîlv
ăneş
ti-D
J607
B(M
arga
) km
0+0
00, 2
1+35
0,
jude
ţul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
70 C
(L =
21
,350
km
) pen
tru
cres
tere
a ca
litat
ii dr
umul
ui ju
dete
an
8
Opri
şor,
Bălă
ciţa
, Gv
arde
niţa
, Bîc
leş,
Seliş
tiuţa
, Giu
ra, V
lădi
ca,
Adun
aţii
Teiu
lui,
Cola
reţ,
Plop
i, Bo
ceni
, Tîm
na
Reab
ilita
re s
i m
oder
niza
re D
J 56
1A: l
imita
jude
ţulu
i Dol
j –Op
rişo
r - B
ălăc
iţa-G
vard
eniţa
-Bîc
leş –
Vl
adic
a -A
duna
ţii T
eiul
ui-P
lopi
-Bo
ceni
-Tîm
na (D
N 6
), km
71+
905-
121+
417,
jude
ţul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 5
61A
(L =
47
,012
km
) pen
tru
cres
tere
a ca
litat
ii dr
umul
ui ju
dete
an
9 Va
lea
Mar
culu
i-D
umbr
ava-
Plop
i-Izv
orăl
u
Reab
ilita
re s
i m
oder
niza
re
culo
arul
ui ru
tier j
udet
ean
Sud
Est
intr
e D
N6-
DN
56A
, pe
tras
eul D
N6,
D
J 606
D: t
rons
on d
in D
J 606
A-
tron
son
din
DJ 5
61 A
- D
J 563
- DN
56
A, în
jude
ţul M
ehed
inti
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
06A
(L =
73
,057
km
) pen
tru
cres
tere
a ca
litat
ii dr
umul
ui ju
dete
an
10
Cern
eţi,
Vale
a Co
pcii,
H
usni
cioa
ra, P
eri,
Prun
işor
Reab
ilita
re s
i m
oder
niza
re D
J 60
7A: D
N6
(cen
tura
Dro
beta
Tur
nu
Seve
rin)
-Cer
neţi-
Vale
a Co
pcii-
Hus
nici
oara
-Per
i-Pru
nişo
r (D
N6)
, km
0+0
00-2
7+75
0, ju
deţu
l M
ehed
inţi’
’, inc
lusi
v 2
podu
ri in
H
usni
cioa
ra: k
m 1
4+73
2 şi
km
16
+764
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
07A
(L =
27
,750
km
) pen
tru
cres
tere
a ca
litat
ii dr
umul
ui ju
dete
an
11
Gem
eni,
Dîr
vari
, Obî
rşia
de
Cîm
p
Mod
erni
zare
a in
fras
truc
turi
i pen
tru
tran
spor
t (D
J 562
) ca
supo
rt a
l de
zvol
tări
i dur
abile
a z
onei
Gem
eni-
Dâr
vari
-Oba
rşia
de
Câm
p, ju
deţu
l M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 562
(L =
16
,090
km
) pen
tru
cres
tere
a ca
litat
ii dr
umul
ui ju
dete
an
34
9
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
12
Grui
a-Pă
tule
le-
Cior
obor
eni-V
înju
leţ-
Rogo
va-L
ivez
ile
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 5
62A
Grui
a(D
N56
C)-P
ătul
ele-
Cior
obor
eni-
Vînj
uleţ
-Rog
ova-
Live
zile
(DJ 6
06B)
, km
0+0
00-3
0+74
3, ju
deţu
l M
ehed
inţi’
’
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 562
A (L
=
30,7
43 k
m) p
entr
u cr
este
rea
calit
atii
drum
ului
jude
tean
13
Com
anda
-Men
ţii d
in F
aţă
Reab
ilita
re ş
i m
oder
niza
re D
J 67
4B :i
nclu
siv
pod
pest
e Ra
ul M
otru
la
km
41+
650
la M
enţii
din
Faţ
ă,
Com
anda
(DN
67A)
-Men
ţii d
in F
aţă-
limita
jud.
Gor
j, km
37+
250-
44+2
50,
jude
ţul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 674
B pe
ntru
cre
ster
ea c
alita
tii d
rum
ului
jude
tean
(Ldr
um =
7,0
00
km ;
L po
d =
150
m)
14
Mag
heru
-Bre
zniţa
Oco
l-Jid
oştiţ
a-Bu
noai
caCi
reşu
-Ju
pîne
şti-M
arga
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
07B:
ce
ntur
a D
robe
ta T
urnu
Sev
erin
-M
aghe
ru-B
rezn
iţa O
col-J
idoş
tiţa-
Buno
aica
-Cir
eşu-
Jupî
neşt
i-Mar
ga-D
J 67
0, k
m 0
+000
-35+
090,
jude
ţul
Meh
edin
ţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 607
B (L
=
35,0
90 k
m) p
entr
u cr
este
rea
calit
atii
drum
ului
jude
tean
15
Corz
u-Po
du G
rosu
-St
igni
ţa-P
oroi
na M
are-
Şipo
tu, L
ivez
ile-P
etri
ş-Iz
voru
l Ane
ştilo
r-Va
lea
Izvo
rulu
i-Bis
triţa
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
06B:
lim
ita ju
d. D
olj-C
orzu
-Pod
u Gr
osu-
Stig
niţa
-Por
oina
Mar
e-Şi
potu
-Li
vezi
le-P
etri
ş-Iz
voru
l Ane
ştilo
r-Va
lea
Izvo
rulu
i-Bis
triţa
-DN
6, k
m
43+6
85-9
3+68
5, ju
deţu
l Meh
edin
ţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 606
B (L
=
45,3
80 k
m) p
entr
u cr
este
rea
calit
atii
drum
ului
jude
tean
16
Ilovi
ţa-B
ahna
-Cir
eşu-
Pode
ni-M
alar
işca
-Bal
ta
Reab
ilita
re s
i m
oder
niza
re D
J 60
7C: D
N6-
Ilovi
ţa-B
ahna
-Cir
eşu-
Pode
ni-M
alar
işca
-Bal
ta-D
J 670
, km
0+
000-
37+2
36, j
udeţ
ul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
07 C
(L =
37
,236
km
) pen
tru
cres
tere
a ca
litat
ii dr
umul
ui ju
dete
an
17
Stre
haia
-Lun
ca B
anul
ui-
Slăt
inic
ul M
are-
Slăt
inic
ul
Mic
– B
îltan
ele
– Gr
eci –
Co
lare
ţ - P
lopi
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
06D
: D
N6
(Str
ehai
a)-L
unca
Ban
ului
-Sl
ătin
icul
Mar
e-Sl
ătin
icul
Mic
–
Bîlta
nele
– G
reci
– C
olar
eţ -
Plop
i(DJ
606A
), km
0+0
00-2
1+75
0, ju
deţu
l M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 606
D (L
=
21,7
50 k
m) p
entr
u cr
este
rea
calit
atii
drum
ului
jude
tean
18
Stre
haia
-Cîr
ceni
-Gro
zeşt
i-Şu
şiţa
-Păs
ăran
i
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
07:
DN
67 A
(Str
ehai
a)-C
îrce
ni-G
roze
şti-
Şuşi
ţa-P
ăsăr
ani-l
imita
jud.
Gor
j, km
0+
000-
25+3
52, j
udeţ
ul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
07 (L
=
25,3
52 k
m) p
entr
u cr
este
rea
calit
atii
drum
ului
jude
tean
35
0
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
19
Dăn
ceu-
Jiana
-Scă
pău-
(Stîr
min
a)
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
D
J 564
, in
clus
iv tr
onso
n D
J 562
, Dăn
ceu-
Jiana
-Scă
pău-
DJ5
62 (k
m 8
3+82
0-89
+508
)-D
N 5
6 A
(Stîr
min
a), k
m
14+4
75-2
6+76
6, ju
deţu
l Meh
edin
ţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 564
(L
=12,
291+
5,68
8 =
17,9
79 k
m) p
entr
u cr
este
rea
calit
atii
drum
ului
jude
tean
20
Pung
hina
-Opr
isor
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 563
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
21
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Reab
ilita
re d
rum
uri
113
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Re
abili
tare
dru
mur
i
22
Stre
haia
Re
abili
tare
pod
Str
ehai
a, p
e D
J 607
km
2+2
20, j
udeţ
ul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a po
dulu
i pes
te
raul
Mot
ru d
e la
Str
ehai
a, k
m 2
+220
(
L =
132
m
)
23
Buto
iest
i Re
abili
tare
pod
la B
utoi
esti
pe D
J 60
6 C
, jud
eţul
Meh
edin
ţi 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a po
dulu
i (L
=
162
m) p
este
raul
Mot
ru d
e la
But
oies
ti, p
e D
J 606
C
24
Nad
anov
a
Reab
ilita
re p
od la
Nad
anov
a, p
e D
J 67
0 km
40+
355,
jud
eţul
Meh
edin
ţi 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a po
dulu
i de
la
Nad
anov
a, k
m 4
0+35
5 (L
= 2
4 m
)
25
Pode
ni
REAB
ILIT
ARE
POD
LA
POD
ENI p
e D
J 607
C k
m 2
1+87
4, j
udeţ
ul
Meh
edin
ţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a po
dulu
i de
la
Pode
ni, p
e D
J 607
C k
m 2
1+87
4 (L
= 3
7,5
m)
26
Balta
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re p
od la
Ba
lta, p
e D
J 607
C k
m 2
6+92
6,
jude
ţul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a po
dulu
i de
la
Balta
(L =
22,
3 m
) , p
e D
J 607
C k
m 2
6+92
6
27
Grui
a, P
ătul
ele
Reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
Culo
arul
ui ru
tier j
udet
ean
Sud
-ves
t in
tre
DN
6 -
DN
56
A - D
N 5
6C, p
e tr
aseu
l DN
56C
- DJ 5
62A-
DJ 5
62 A
tr
onso
n di
n D
J 606
B- D
N6,
în
jude
ţul M
ehed
inti
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 562
A (L
=
48
,393
km
) pe
ntru
cre
ster
ea c
alita
tii d
rum
ului
jude
tean
28
Jiana
, Scă
pău
REAB
ILIT
ARE
SI M
ODER
NIZ
ARE
DJ
564
Jiana
-Scă
pău
km
19+
541-
26+7
66, j
udeţ
ul M
ehed
inţi
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Proi
ectu
l pre
vede
: re
abili
tare
a si
mod
erni
zare
a D
J 564
(L =
7,
23 k
m )
pent
ru c
rest
erea
cal
itatii
dru
mul
ui ju
dete
an
29
Orso
va
Reab
ilita
re st
razi
incl
usiv
util
itati
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
reab
ilita
rea
stra
zilo
r cu
trot
uare
le e
xist
ente
si u
tilita
tile
afer
ente
30
Ba
ia d
e Ar
ama
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
rete
le d
e 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
Asfa
ltare
a r
etel
ei d
e s
traz
i a
ora
sulu
i si
rea
lizar
ea d
e
35
1
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
stra
zi u
rban
e in
ora
sul B
aia
de
Aram
a ru
tieră
loca
lă
podu
ri si
pod
ete
31
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Min
i por
t tur
istic
si d
e ag
rem
ent -
in
port
ul d
e pa
sage
ri D
r. Tr
. Sev
erin
12
1, 6
12
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
Preg
atir
e si
supe
rviz
are
proi
ect,
lucr
ari d
e co
nstr
uctii
si
mod
erni
zare
infr
astr
uctu
ra p
ortu
ara,
lucr
ari h
idra
ulic
e,
apun
tam
ente
plu
titoa
re p
entr
u ac
osta
rea
amba
rcat
iuni
lor
usoa
re, p
onto
n de
aco
star
e si
pas
arel
e m
etal
ice
de a
cces
.
32
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Raco
rdar
ea p
ortu
lui d
e pa
sage
ri D
r Tr
Sev
erin
la re
teau
a de
gaz
a
mun
icip
iulu
i si l
ucra
ri d
e re
abili
tare
Ga
ra fl
uvia
la
111,
612
In
fras
truc
tură
na
vală
33
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Amen
ajar
e di
g de
pro
tect
ie p
entr
u am
barc
atiu
ni u
soar
e si
reab
ilita
re
ram
pa p
iese
aga
bari
tice
la k
m fl
uvia
l pe
Dun
are
936+
500
111
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă
dig
de p
rote
ctie
pen
tru
acos
tare
a si
ada
post
irea
nav
elor
de
agre
men
t, m
oder
niza
rea
drum
ului
de
acce
s la
ram
pa, i
nsta
latii
de
util
itati.
35
Jude
tul M
ehed
inti
Sist
eme
de in
form
are
şi o
rien
tare
pe
drum
urile
pub
lice
jude
ţene
şi
naţio
nale
pri
vind
acc
esul
la
obie
ctiv
ele
impo
rtan
te a
le re
giun
ii
123,
131
, 224
Si
gura
nţa
circ
ulaţ
iei
Amen
ajar
e si
stem
e de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui p
entr
u in
form
area
şi o
rien
tare
a ut
iliza
tori
lor d
espr
e ac
cesu
l la
obie
ctiv
e im
port
amte
din
regi
une
36
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Amen
ajar
ea d
e pa
rcăr
i "pa
rk a
nd
ride
" con
ecta
te la
sist
emel
e de
tr
ansp
ort p
ublic
urb
an
141,
421
Tr
ansp
ort
urba
n
Proi
ectu
l isi
pro
pune
sa re
duca
con
gest
ia si
pol
uare
a in
zon
ele
urba
ne p
rin
crea
rea
de fa
cilit
ati c
are
sa a
sigu
re p
osib
ilita
tea
de tr
ansf
er d
e la
aut
otur
ism
ul p
ropr
iu c
atre
tran
spor
tul p
ublic
pe
ntru
util
izat
orii
din
afar
a m
unic
ipiii
lor r
espe
ctiv
e
37
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Impl
emen
tare
a de
sist
eme
ITS
de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui în
zon
ele
urba
ne
131,
211
Tr
ansp
ort
urba
n
Prin
impl
emen
atre
a si
stem
elor
inte
ligen
te d
e m
anag
emen
t al
traf
icul
ui ru
tier î
n zo
nele
urb
ane
se o
bţin
e flu
idiz
area
ac
estu
ia, r
educ
erea
con
gest
iilor
si n
umar
ului
de
acci
dent
e,
prec
um si
cos
turi
lor a
soci
ate
aces
tora
38
Jude
tul M
ehed
inti
Trec
eri d
e pi
eton
i pe
drum
urile
na
ţiona
le şi
jude
ţene
13
1, 2
22
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Pr
in a
cest
tip
de in
terv
enţie
va
creş
te g
radu
l de
sigu
ranţ
ă ru
tieră
în lo
calit
ăţile
rura
le
39
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Asig
urar
ea a
cces
ului
util
izat
orilo
r că
tre
obie
ctiv
e ec
onom
ice
/ in
dist
rial
e cu
tran
spor
tul p
ublic
31
1, 1
21
Tran
spor
t ur
ban
şi
peri
urba
n
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
se o
bţin
e ad
apta
rea
ofer
tei
tran
spor
tulu
i pub
lic la
cer
erea
gen
erat
ă de
obi
ectiv
ele
econ
omic
e şi
indu
stri
ale
situ
ate
de o
bice
i în
zone
le p
erife
rice
şi
per
iurb
ane
ale
oraş
elor
40
Toat
e lo
calit
ăţile
Pr
ogra
me
de c
ircu
laţie
ada
pata
te
cere
rii d
e tr
ansp
ort d
e tip
nav
etă
121,
312
, 421
Tr
ansp
ort
jude
ţean
şi
inte
rjud
eţea
n
Adap
tare
a pr
ogra
mel
or d
e ci
rcul
aţie
ale
tran
spor
tulu
i pub
lic
rutie
r jud
eţea
n /
inte
rjud
eţea
n şi
fero
viar
la v
aria
ţia o
rară
a
cere
rii d
e tr
ansp
ort î
n sc
opul
atr
ager
ii că
lăto
riilo
r de
tip
nave
tă
35
2
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
41
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Creş
tere
a ac
cesi
bilit
ăţii
prin
ex
tinde
rea
arie
i de
dese
rvir
e a
tran
spor
tulu
i pub
lic u
rban
12
1, 3
21
Tran
spor
t ur
ban
Crea
rea
sau
extin
dere
a un
or tr
asee
de
tran
spor
t pub
lic u
rban
că
tre
zone
le n
edes
ervi
te sa
u de
serv
ite d
efic
itar (
cart
iere
noi
, ca
rtie
re iz
olat
e, e
tc.)
42
Toat
e lo
calit
ăţile
St
imul
area
ach
iziţi
onăr
ii /
utili
zări
i ve
hicu
lelo
r eco
logi
ce
422
Tran
spor
t ur
ban
Prin
ace
sti t
ip d
e pr
oiec
t se
dore
şte
încu
raja
rea
utili
zato
rilo
r sp
re a
ach
iziţi
ona
şi/s
au u
tiliz
a au
tove
hicu
le n
epol
uant
e, p
rin
redu
cere
a ta
xelo
r şi i
mpo
zite
lor,
asig
urar
e de
locu
ri d
e pa
rcar
e gr
atui
te şi
dot
ate
şi in
fras
truc
tură
de
încă
rcar
e a
bate
riilo
r, et
c.
43
Toat
e lo
calit
ăţile
St
aţii
de în
cărc
are
şi/s
au sc
him
b ba
teri
i pen
tru
vehi
cule
ele
ctri
ce
111,
421
, 422
Tr
ansp
ort
urba
n
Proi
ectu
l viz
ează
ori
enta
rea
utili
zato
rilo
r căt
re m
odur
i de
tran
spor
t pri
eten
oase
cu
med
iul,
prin
asi
gura
rea
de fa
cilit
ăţi
tehn
ice
care
să p
erm
ită fo
losi
rea
aces
tora
44
Toat
e lo
calit
ăţile
Si
stem
e "c
ar sh
arin
g" şi
"car
po
olin
g"
423
Tran
spor
t ur
ban
şi
peri
urba
n
Redu
cere
a gr
adul
ui d
e ut
iliza
re a
l aut
otur
ism
ului
se p
oate
re
aliz
a pr
in im
plem
enta
rea
de a
stfe
l de
sist
eme
care
pr
omov
ează
util
izar
ea a
celu
iaşi
aut
otur
ism
de
cătr
e m
ai m
ulţi
călă
tori
, la
toat
e ni
velu
rile
: reg
iona
l, ju
deţe
an, l
ocal
45
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Cent
re lo
gist
ice
regi
onal
e 11
1, 5
12
Infr
astr
uctu
ră
inte
rmod
ală
Dez
volta
rea
econ
omic
ă lo
cală
şi re
gion
ală
poat
e fi
susţ
inut
ă şi
pr
in fa
cilit
area
real
izăr
ii un
or ce
ntre
logi
stic
e re
gion
ale,
si
tuat
e st
rate
gic
la c
onflu
enţa
mod
urilo
r de
tran
spor
t
46
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Îmbu
nătă
ţirea
pro
cese
lor l
ogis
tice
de a
prov
izio
nare
în m
ediu
l urb
an
513
Tran
spor
t ur
ban
Prin
opt
imiz
area
pro
cese
lor d
e ap
rovi
zion
are
în m
ediu
l ur
ban,
se o
bţin
o se
rie
de a
vant
aje
econ
omic
o-so
cial
e şi
de
med
iu, p
rint
re ca
re: r
educ
erea
pol
uări
i, re
duce
rea
cong
estie
i, ef
icie
ntiz
area
act
ivită
ţilor
eco
nom
ice
47
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Term
inal
e in
term
odal
e de
căl
ător
i 12
1, 6
14
Tran
spor
t ur
ban
Aces
te fa
cilit
ăţi s
peci
fice
infr
astr
uctu
rii o
raşe
lor m
ari v
or
perm
ite c
ălăt
orilo
r tra
nspo
rtul
ui re
gion
al şi
jude
ţean
să
real
izez
e tr
ansf
erul
căt
re tr
ansp
ortu
l pub
lic lo
cal.
Astfe
l, m
ijloa
cele
de
tran
spor
t reg
iona
l şi j
udeţ
ean
nu v
or m
ai
pene
tra
şi în
cărc
a re
ţeau
a lo
cală
48
Toat
e lo
calit
ăţile
urb
ane
Cent
re d
e în
chir
ieri
bic
icle
te
412,
421
Tr
ansp
ort
urba
n şi
pe
riur
ban
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
impl
emen
tat l
a ni
velu
l loc
alită
ţilor
ur
bane
din
regi
une
se v
a ob
ţine
reor
ient
area
util
izat
orilo
r că
tre
aces
t mod
de
tran
spor
t eco
logi
c
49
Jude
tul M
ehed
inti
Inte
grar
e ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort p
ublic
la n
ivel
urile
urb
an,
jude
ţean
, reg
iona
l (in
clus
iv
tran
spor
t fer
ovia
r)
324,
421
Tr
ansp
ort
urba
n şi
pe
riur
ban
Inte
grar
ea ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort e
ste
o m
ăsur
ă fa
cilă
de
reor
ient
are
a că
lăto
rilo
r căt
re tr
ansp
ortu
l pub
lic, c
u to
ate
avan
taje
le c
are
deri
vă d
in a
cest
a
50
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
E-tic
ketin
g 32
3, 4
21
Tran
spor
t ur
ban
şi
peri
urba
n
Faci
litar
ea a
chiz
iţion
ării
legi
timaţ
iei d
e că
lăto
rie
prin
mijl
oace
m
oder
ne (c
arte
le e
lect
roni
ce, S
MS,
car
d ba
ncar
, etc
.) uş
urea
ză
utili
zare
a tr
ansp
ortu
lui p
ublic
de
cătr
e că
lăto
ri şi
ofe
ră
35
3
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
info
rmaţ
ii va
loro
ase
oper
ator
ilor a
supr
a co
mpo
rtam
entu
lui
de d
epla
sare
a c
ălăt
orilo
r, în
situ
aţia
în c
are
se v
a ce
re
valid
area
legi
timaţ
iei d
e că
lăto
rie,
atâ
t la
urca
rea,
cât
şi la
co
borâ
rea
în/d
in m
ijloc
ul d
e tr
ansp
ort
51
Toat
e lo
calit
ăţile
urb
ane
Plan
uri d
e m
obili
tate
urb
ană
dura
bilă
Tran
spor
t ur
ban
şi
peri
urba
n
Prin
real
izar
ea a
cest
or d
ocum
enta
ţii, l
ocal
ităţil
e vo
r ave
a la
în
dem
ână
un g
hid
de d
ezvo
ltare
inte
grat
ă a
mob
ilită
ţii u
rban
e du
rabi
le a
dapt
ată
nevo
ilor l
ocal
e. M
odel
ul d
e tr
ansp
ort
real
izat
în c
adru
l ace
stor
pla
nuri
va
repr
ezen
ta u
n in
stru
met
te
hnic
val
oros
la în
dem
âna
auto
rită
ţilor
pen
tru
fund
amen
ater
ea p
roie
ctel
or v
iitoa
re. M
ai m
ult,
exis
tenţ
a ac
estu
i doc
umen
t est
e ob
ligat
orie
pen
tru
acce
sare
a de
fond
uri
nera
mbu
rsab
ile p
e an
umite
axe
din
POR
201
4-20
20
52
Dro
beta
Tur
nu S
ever
in
Dez
volta
re P
ort D
robe
ta T
urnu
Se
veri
n 11
1 In
fras
truc
tură
na
vală
- M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Cor
e
10.4
. Ane
xa 1
.4. P
roie
cte
prop
use
în ju
deţu
l Olt
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
1 Bă
bici
u –
Trai
an –
Vlă
dila
–
Rotu
nda
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
642A
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
2 Ga
vane
sti-B
rost
eni –
Hor
ezu-
Curt
isoa
ra- D
obre
tu
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
643C
: Gav
anes
ti-Br
oste
ni –
H
orez
u-Cu
rtis
oara
- Dob
retu
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
exec
utie
lucr
ari r
eabi
litar
e si
mod
erni
zare
3 Sa
lcia
– S
latin
a Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 67
7B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
4 Pr
isea
ca –
Dob
reţu
– Ia
ncu
Jianu
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 64
3E
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
35
4
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
5 M
orun
glav
– G
hioş
ani
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
644A
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
6 Pr
unde
ni
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
648A
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
7 Co
rabi
a –
Izbi
ceni
–
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
543
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
8 Br
asta
vatu
-Vad
astr
a
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
544:
Bra
stav
atu-
Vada
stra
, km
0+
000-
17+3
62, L
= 17
,362
km
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
9 Bă
lăne
şti –
Izvo
arel
e Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 54
6F
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
10
Creţ
i – S
pine
ni
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
657E
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
11
Şerb
ăneş
ti –
Flor
u Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 54
6D
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
12
Topa
na –
Lel
easc
a –
Afum
aţi –
Ur
şi –
Cep
eşti
– Ib
ăneş
ti –
Vine
şti
– Că
zăne
şti –
Cuc
uieţ
i
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
703D
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
13
Oteş
tii d
e Jo
s – O
teşt
ii de
Sus
–
Tufa
ru –
Ton
eşti
– Le
leas
ca
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
678F
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
14
Spin
eni –
Cuz
a Vo
dă –
Dav
iden
i –
Prof
a –
Chili
a –
Piel
cani
– C
iori
ca –
Câ
ndel
eşti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
657A
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
15
Cora
bia-
Vart
op-V
adas
trita
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 54
4A
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
si m
oder
niza
re
16
Stăn
ulea
sa –
Lău
nele
– S
âmbu
reşt
i Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 67
8E
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
17
Sâm
bure
şti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
678G
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
18
Dob
rosl
oven
i – R
esca
– H
otăr
ani –
Gh
impa
ţi –
Fărc
aşel
e –
Fărc
aşu
de
Jos –
Sto
eneş
ti –
Slăv
eni –
Go
stav
ăţu
– Ba
bici
u –
Ruda
ri –
Sc
ăriş
oara
– P
lăvi
ceni
– Ji
eni –
Ru
săne
şti –
Cili
eni –
Pot
loge
ni –
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
642
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
35
5
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
Ţia
Mar
e –
Doa
nca
– Iz
bice
ni –
Gi
uvăr
ăşti
19
Bobu
-Voi
neas
a-Ba
ls-Ia
ncu
Jianu
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
643:
km
0+0
00-5
1+40
0, B
obu-
Voin
easa
-Bal
s-Ia
ncu
Jianu
-lim
ita
jude
tul V
alce
a,
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
si m
oder
niza
re
20
Vlad
ulen
i-Pir
scov
eni-B
obic
esti
– M
orun
glav
– C
epar
i
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
644:
Vla
dule
ni-P
irsc
oven
i-Bo
bice
sti –
Mor
ungl
av –
Cep
ari
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
si m
oder
niza
re
21
Birs
estii
de
Sus –
Spr
ince
nata
–
Dan
easa
–D
raga
nest
i Olt
– M
arun
tei –
Cote
ana-
Bre
beni
-Sl
atin
a -Cu
rtis
oara
– V
alea
Fet
ei -
Verg
ulea
sa –
Poga
nu (
DN
67
B)
lim.ju
d.Va
lcea
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
546,
lim
ita ju
d.Te
leor
man
–Bi
rses
tii d
e Su
s – S
prin
cena
ta –
D
anea
sa –
Dra
gane
sti O
lt –
Mar
unte
i –Co
tean
a- B
rebe
ni-
Slat
ina-
Curt
isoa
ra –
Val
ea F
etei
- V
ergu
leas
a –P
ogan
u (
DN
67
B) li
m.ju
d.Va
lcea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
si m
oder
niza
re
22
Slat
ina
– Zo
rlea
sca
– Re
cea
– Bă
lteni
– P
erie
ţi –
Mie
rleş
tii d
e Su
s –
Măg
ura
– Că
tane
le –
Moş
teni
–
Schi
tu –
Gre
ci –
Băr
căne
şti –
Vâ
lcel
e –
Izvo
are
– Al
imăn
eşti
– St
oică
neşt
i – C
răci
unei
–
Rado
mir
eşti
– Po
iana
– C
ălin
eşti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
653
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
23
Şerb
ăneş
tii d
e Su
s– M
ovile
ni –
Ba
cea
– Po
tcoa
va
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
546B
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
24
Breb
eni –
Gre
ci –
Şer
băne
ştii
de
Sus –
Şer
băne
şti –
Crâ
mpo
aia
– N
icol
ae T
itule
scu
– Vă
leni
–
Stoi
căne
şti –
Dră
găne
şti O
lt
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
546A
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
25
Rece
a –
Vale
a M
are
– Bu
iceş
ti –
Pris
eaca
– S
ăltă
neşt
i – P
obor
u –
Creţ
i – P
rofa
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
657
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
26
Tufe
ni –
Sto
boră
şti –
Bar
za –
Gh
impe
ţeni
i Noi
– G
him
peţe
ni –
Vă
leni
– S
eaca
– M
ihăe
şti –
Buş
ca
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
679
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
35
6
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
27
Ciur
eşti–
Pot
coav
a –
Fălc
oien
i –
Bălţa
ţi –
Slob
ozia
– M
ărgi
neni
–
Pisc
ani –
Sco
rnic
eşti
– Co
nsta
ntin
eşti
– Ru
scio
ri –
Pob
oru
– Co
rnăţ
elu
– Al
beşt
i – S
păta
ru –
Ot
eştii
de
Jos –
Pog
anu
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
703C
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
28
Birc
ii –
Chiţe
asca
– N
egre
ni
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
657D
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
29
Prof
a –
Mer
eni –
Lăz
ăreş
ti –
Bără
şti d
e Ce
ptur
i – C
iocă
neşt
i –
Chel
beşt
i – V
laic
i – C
ârst
ani –
Co
lone
şti –
Băr
ăşti
– M
ărun
ţei –
Gu
eşti
– Sâ
rbii
Măg
ura
– Vi
tăne
şti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
657B
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
30
Topa
na –
Făg
eţel
u –
Grui
u –
Alun
işu
– Sp
inen
i – V
ineţ
i –
Bărb
ălăi
– T
ătul
eşti
– Op
taşi
–
Vită
neşt
i – C
orbu
– B
urdu
leşt
i –
Ciur
eşti
– Ic
oana
– T
ufen
i
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
703
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
31
Potc
oava
– P
erie
ţi Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 54
6C
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
32
Cara
cal (
DN
6 –
Bond
rea
–lim
. Ju
d.D
olj
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ
641:
km
0+0
00-1
5+00
0
Cara
cal
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
jude
ţean
ă ex
ecut
ie lu
crar
i rea
bilit
are
si m
oder
niza
re
33
Cara
cal
Vari
antă
oco
litoa
re p
e zo
na d
e no
rd a
mun
icip
iulu
i Car
acal
51
1 Va
rian
ta d
e oc
olir
e
cons
trui
rea
unui
dru
m d
e ce
ntur
ă ca
re să
lege
, pri
n zo
na d
e no
rd a
mun
icip
iulu
i Car
acal
, tro
nsoa
nele
Al
exan
dria
- Ca
raca
l şi C
arac
al -
Crai
ova
ale
DN
6 (E
70)
34
Cara
cal
Mod
erni
zare
a in
fras
truc
turi
i ru
tiere
şi p
ieto
nale
în
mun
icip
iul C
arac
al
113,
411
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Proi
ectu
l viz
ează
îmbu
năta
ţirea
infr
astr
uctu
rii î
n m
unic
ipiu
l Car
acal
, pri
n m
oder
niza
rea
şi re
abili
tare
a st
răzi
lor
ce a
sigu
ră c
ompl
etar
ea re
ţele
i rut
iere
de
tran
zit ş
i im
plic
it ac
cesu
l la
drum
urile
naţ
iona
le c
are
inte
rsec
teaz
ă m
unic
ipiu
l Car
acal
35
Slat
ina
Reab
ilita
re st
razi
in M
unic
ipiu
l Sl
atin
a 11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
36
Slat
ina
Pasa
j aut
o su
bter
an în
m
unic
ipiu
l Sla
tina,
zon
a ce
ntra
lă
113,
131
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
37
Slat
ina
Cent
ură
ocol
itoar
e Sl
atin
a 51
1 Va
rian
ta d
e oc
olir
e
35
7
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
38
Slat
ina
Real
izar
e st
udiu
de
traf
ic în
ve
dere
a m
oder
niză
rii
infr
astr
uctu
rii d
e tr
ansp
ort d
in
mun
icip
iul S
latin
a
224,
313
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Dez
volta
rea
inte
grat
ă a
mun
icip
iulu
i Sla
tina
prin
co
lect
area
de
date
act
uale
și re
aliz
area
de
prog
noze
ca
re să
stea
la b
aza
adop
tări
i uno
r sol
uții
viab
ile d
e de
zvol
tare
opt
imă
a re
țele
i de
drum
uri ș
i ofe
rire
a de
va
rian
te a
ltern
ativ
e de
tran
spor
t
39
Slat
ina
Sist
emat
izar
e ru
tieră
în
mun
icip
iul S
latin
a 21
1, 2
23, 2
24
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Obie
ctiv
ul g
ener
al e
ste
orga
niza
rea
judi
cioa
să a
te
rito
riul
ui, z
onar
ea fu
ncțio
nală
a m
odul
ui d
e fo
losi
nță
tere
nulu
i - st
răzi
, a sp
ațiil
or p
lata
te d
in c
orpu
l dr
umul
ui, e
chip
area
cu
sem
afoa
re și
indi
cato
are,
m
arca
je ru
tiere
40
Slat
ina
Real
izar
e pi
ste
bici
clis
ti in
M
unic
ipiu
l Sla
tina
411,
421
Tr
ansp
ort u
rban
Am
enaj
area
pis
telo
r pen
tru
bici
clis
ti pe
stră
zile
: Pite
şti,
Cire
aşov
,Cri
şan,
Pri
măv
erii,
Eca
teri
na T
eodo
roiu
, D
răgă
neşt
i, Ar
tiler
iei,
Alex
andr
u Io
an C
uza
41
Slat
ina
Mod
erni
zare
a in
fras
truc
turi
i de
tran
spor
t (ac
hizi
ționa
re
auto
buze
) 12
1, 3
41
Tran
spor
t urb
an
Obie
ctiv
ul p
roie
ctul
ui e
ste
ach
iziți
onar
ea d
e că
tre
Prim
aria
Sla
tina
a un
ui n
umăr
de
4 a
utob
uze
urba
ne c
u po
dea
cobo
rată
pe
toat
a su
praf
ata
, 10
auto
buze
st
anda
rd d
e ca
paci
tate
med
ie p
entr
u tr
ansp
ort u
rban
, 1
auto
buz
turi
stic
și e
chip
amne
te p
entr
u do
tare
a ac
esto
ra.
42
Slat
ina
Amen
ajar
e tr
otua
re B
ulev
ardu
l N
icol
ae T
itule
scu
411
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Obie
ctiv
ul g
ener
al a
l pro
iect
ului
est
e am
enaj
area
tr
otua
relo
r în
vede
rea
creş
teri
i con
fort
ului
de
traf
ic a
l pi
eton
ilor p
rin
amel
iora
rea
calit
ăţii
med
iulu
i şi
dim
inua
rea
surs
elor
de
polu
are
prec
um şi
cre
şter
ea
aspe
ctul
ui c
ivili
zat a
l zon
ei
43
Bals
M
oder
niza
rea
infr
astr
uctu
rii d
e tr
ansp
ort (
achi
zitie
mijl
oace
de
tran
spor
t )
121,
341
Tr
ansp
ort u
rban
Ac
hizi
tia a
20
mijl
oace
de
tran
spor
t pub
lic
44
Bals
Re
abili
tare
dru
m (r
ealiz
area
un
ui in
el p
rin
unir
ea c
artie
relo
r Ro
man
a si
Var
tina)
11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Ream
enaj
area
si m
oder
niza
rea
dru
m o
colit
or R
oman
a si
Var
tina
45
Bals
M
oder
niza
re d
rum
Rac
ovita
- M
aine
sti
113
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
M
oder
niza
re d
rum
car
e fa
ce le
gatu
ra in
tre
Mai
nest
i si
Raco
vita
46
Bals
Re
aliz
are
de p
asar
ele
pent
ru
trec
erile
de
piet
oni
131,
421
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Cons
truc
tia u
nor p
asar
ele
pest
e tr
ecer
ile d
e pi
eton
i din
or
as
47
Bals
Cr
eare
a ce
ntur
ii oc
olito
are
a or
asul
ui B
als
511
Vari
anta
de
ocol
ire
Cons
trir
ea u
nei c
entu
ri o
colit
oare
pen
tru
fluid
izar
ea
traf
icul
ui d
in o
rasu
l Bal
s
35
8
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
48
Bals
Re
abili
tare
a si
ream
enaj
area
ca
rtie
rulu
i Ora
sul v
echi
11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re im
brac
amin
ti as
falti
ce, t
rotu
are,
parc
ari ,
spat
ii ve
rzi s
i fan
tani
ar
tezi
ene
49
Bals
Mod
erni
zare
a st
razi
lor,
trot
uare
lor
si in
finta
rea
de
parc
ari a
uto
pe to
t ter
itori
ul
oras
ului
Bal
s
113,
221
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Mod
erni
zare
infr
astr
uctu
ra st
razi
, ale
i, pa
rcar
i
50
Piat
ra O
lt M
oder
niza
re st
razi
in o
rasu
l Pi
atra
Olt
si p
asar
ela
cale
fera
ta
113,
131
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Covo
r asf
altic
in lu
ngim
e de
10,
457
km si
pas
arel
a ca
le
fera
ta in
lung
ime
de 1
00 m
51
Potc
oava
M
oder
niza
rea
drum
urilo
r se
cund
are
pe o
lung
ime
de 2
0 km
11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
52
Potc
oava
M
oder
niza
re st
razi
in sa
tele
ap
artin
atoa
re o
rasu
lui P
otco
ava,
ju
d. O
lt -
5.3
km
113
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
53
Slat
ina
Amen
ajar
e tr
otua
re in
M
unic
ipiu
l Sla
tina
411,
421
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Amen
ajar
ea tr
otua
relo
r şi a
leilo
r pie
tona
le, A
men
ajar
ea
peis
agis
tică
a zo
nei,
Amen
ajar
ea tr
otua
relo
r, pl
atfo
rmel
or şi
ale
ilor p
ieto
nale
adi
acen
te ,
Exec
utar
ea
unei
îmbr
ăcăm
inţi
piet
onal
e , R
epar
area
jard
inie
relo
r
54
Cara
cal
Mod
erni
zare
a in
fras
truc
turi
i ur
bane
pri
n ac
hziţi
onar
ea şi
in
stal
area
de
echi
pam
ente
pe
ntru
sigu
ranţ
a ci
rcul
aţie
i şi a
ce
tăţe
anul
ui
131,
224
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
achi
ziţio
nare
a şi
inst
alar
ea d
e ec
hipa
men
te n
eces
are
pent
ru c
reşt
erea
sigu
ranţ
ei şi
pre
veni
rea
crim
inal
ităţii
(s
iste
me
de se
maf
oriz
are
mod
erne
şi e
ficie
nte,
sist
eme
de su
prav
eghe
re v
ideo
)
55
Bals
Cres
tere
a si
gura
ntei
pub
lice
prin
intr
oduc
erea
unu
i sis
tem
de
ilu
min
at si
supr
aveg
here
vi
deo
131,
224
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Inst
alar
e si
stem
de
ilum
inat
si su
prav
eghe
re v
ideo
cu
rol d
e cr
este
re a
gra
dulu
i de
sigu
rant
a a
traf
icul
ui a
uto
si p
ieto
nal
56
Cara
cal
Rest
ruct
urar
e am
bien
tală
de
deta
liu c
artie
r de
locu
inţe
co
lect
ive
HCC
- se
ctor
cup
rins
în
tre
str.
Dra
goş V
odă
şi C
alea
Bu
cure
şti
113
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
refa
cere
a al
eilo
r car
osab
ile şi
pie
tona
le p
rin
supr
alăr
gire
, mod
erni
zare
a pă
rţii
caro
sabi
le p
rin
cons
olid
area
sist
emul
ui ru
tier e
xist
ent,
îmbu
nătă
ţirea
el
emen
telo
r geo
met
rice
în p
lan;
reab
ilita
rea
spaţ
iilor
ve
rzi,
înca
drar
ea z
onel
or e
xist
ente
de
parc
are
cu
bord
uri
57
Potc
oava
Co
nstr
uctie
pun
te p
ieto
nala
pe
ste
para
ul P
lapc
ea, i
n sa
tul
Sine
sti
411
35
9
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
58
Potc
oava
M
oder
niza
re c
entr
u or
as,
drum
uri,
parc
ari
113,
221
59
Jude
tul O
lt
Sist
eme
de in
form
are
şi
orie
ntar
e pe
dru
mur
ile p
ublic
e ju
deţe
ne şi
naţ
iona
le p
rivi
nd
acce
sul l
a ob
iect
ivel
e im
port
ante
ale
regi
unii
123,
131
, 224
Si
gura
nţa
circ
ulaţ
iei
Amen
ajar
e si
stem
e de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui p
entr
u in
form
area
şi o
rien
tare
a ut
iliza
tori
lor d
espr
e ac
cesu
l la
obie
ctiv
e im
port
amte
din
regi
une
60
Slat
ina
Amen
ajar
ea d
e pa
rcăr
i "pa
rk
and
ride
" con
ecta
te la
sist
emel
e de
tran
spor
t pub
lic u
rban
14
1, 4
21
Tran
spor
t urb
an
Proi
ectu
l isi
pro
pune
sa re
duca
con
gest
ia si
pol
uare
a in
zo
nele
urb
ane
prin
cre
area
de
faci
litat
i car
e sa
asi
gure
po
sibi
litat
ea d
e tr
ansf
er d
e la
aut
otur
ism
ul p
ropr
iu
catr
e tr
ansp
ortu
l pub
lic p
entr
u ut
iliza
tori
i din
afa
ra
mun
icip
iiilo
r res
pect
ive
61
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Impl
emen
tare
a de
sist
eme
ITS
de m
anag
emen
t al t
rafic
ului
în
zone
le u
rban
e 13
1, 2
11
Tran
spor
t urb
an
Prin
impl
emen
atre
a si
stem
elor
inte
ligen
te d
e m
anag
emen
t al t
rafic
ului
rutie
r în
zone
le u
rban
e se
ob
ţine
fluid
izar
ea a
cest
uia,
redu
cere
a co
nges
tiilo
r si
num
arul
ui d
e ac
cide
nte,
pre
cum
si c
ostu
rilo
r aso
ciat
e ac
esto
ra
62
Jude
tul O
lt Tr
ecer
i de
piet
oni p
e dr
umur
ile
naţio
nale
şi ju
deţe
ne
131,
222
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Prin
ace
st ti
p de
inte
rven
ţie v
a cr
eşte
gra
dul d
e si
gura
nţă
rutie
ră în
loca
lităţ
ile ru
rale
63
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Asig
urar
ea a
cces
ului
ut
iliza
tori
lor c
ătre
obi
ectiv
e ec
onom
ice
/ in
dist
rial
e cu
tr
ansp
ortu
l pub
lic
311,
121
Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
se o
bţin
e ad
apta
rea
ofer
tei
tran
spor
tulu
i pub
lic la
cer
erea
gen
erat
ă de
obi
ectiv
ele
econ
omic
e şi
indu
stri
ale
situ
ate
de o
bice
i în
zone
le
peri
feri
ce şi
per
iurb
ane
ale
oraş
elor
64
Toat
e lo
calit
ăţile
Pr
ogra
me
de c
ircu
laţie
ad
apat
ate
cere
rii d
e tr
ansp
ort
de ti
p na
vetă
12
1, 3
12, 4
21
Tran
spor
t ju
deţe
an şi
in
terj
udeţ
ean
Adap
tare
a pr
ogra
mel
or d
e ci
rcul
aţie
ale
tran
spor
tulu
i pu
blic
rutie
r jud
eţea
n /
inte
rjud
eţea
n şi
fero
viar
la
vari
aţia
ora
ră a
cer
erii
de tr
ansp
ort î
n sc
opul
atr
ager
ii că
lăto
riilo
r de
tip n
avet
ă
65
Slat
ina
Creş
tere
a ac
cesi
bilit
ăţii
prin
ex
tinde
rea
arie
i de
dese
rvir
e a
tran
spor
tulu
i pub
lic u
rban
12
1, 3
21
Tran
spor
t urb
an
Crea
rea
sau
extin
dere
a un
or tr
asee
de
tran
spor
t pub
lic
urba
n că
tre
zone
le n
edes
ervi
te sa
u de
serv
ite d
efic
itar
(car
tiere
noi
, car
tiere
izol
ate,
etc
.)
66
Toat
e lo
calit
ăţile
St
imul
area
ach
iziţi
onăr
ii /
utili
zări
i veh
icul
elor
eco
logi
ce
422
Tran
spor
t urb
an
Prin
ace
sti t
ip d
e pr
oiec
t se
dore
şte
încu
raja
rea
utili
zato
rilo
r spr
e a
achi
ziţio
na şi
/sau
util
iza
auto
vehi
cule
nep
olua
nte,
pri
n re
duce
rea
taxe
lor ş
i im
pozi
telo
r, as
igur
are
de lo
curi
de
parc
are
grat
uite
şi
dota
te şi
infr
astr
uctu
ră d
e în
cărc
are
a ba
teri
ilor,
etc.
67
Toat
e lo
calit
ăţile
St
aţii
de în
cărc
are
şi/s
au sc
him
b ba
teri
i pen
tru
vehi
cule
ele
ctri
ce
111,
421
, 422
Tr
ansp
ort u
rban
Pr
oiec
tul v
izea
ză o
rien
tare
a ut
iliza
tori
lor c
ătre
mod
uri
de tr
ansp
ort p
riet
enoa
se c
u m
ediu
l, pr
in a
sigu
rare
a de
36
0
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
faci
lităţ
i teh
nice
car
e să
per
mită
folo
sire
a ac
esto
ra
68
Toat
e lo
calit
ăţile
Si
stem
e "c
ar sh
arin
g" şi
"car
po
olin
g"
423
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Redu
cere
a gr
adul
ui d
e ut
iliza
re a
l aut
otur
ism
ului
se
poat
e re
aliz
a pr
in im
plem
enta
rea
de a
stfe
l de
sist
eme
care
pro
mov
ează
util
izar
ea a
celu
iaşi
aut
otur
ism
de
cătr
e m
ai m
ulţi
călă
tori
, la
toat
e ni
velu
rile
: reg
iona
l, ju
deţe
an, l
ocal
69
Slat
ina
Cent
re lo
gist
ice
regi
onal
e 11
1, 5
12
Infr
astr
uctu
ră
inte
rmod
ală
Dez
volta
rea
econ
omic
ă lo
cală
şi re
gion
ală
poat
e fi
susţ
inut
ă şi
pri
n fa
cilit
area
real
izăr
ii un
or c
entr
e lo
gist
ice
regi
onal
e, si
tuat
e st
rate
gic
la c
onflu
enţa
m
odur
ilor d
e tr
ansp
ort
70
Slat
ina
Îmbu
nătă
ţirea
pro
cese
lor
logi
stic
e de
apr
oviz
iona
re în
m
ediu
l urb
an
513
Tran
spor
t urb
an
Prin
opt
imiz
area
pro
cese
lor d
e ap
rovi
zion
are
în m
ediu
l ur
ban,
se o
bţin
o se
rie
de a
vant
aje
econ
omic
o-so
cial
e şi
de
med
iu, p
rint
re c
are:
redu
cere
a po
luăr
ii, re
duce
rea
cong
estie
i, ef
icie
ntiz
area
act
ivită
ţilor
eco
nom
ice
71
Slat
ina
Term
inal
e in
term
odal
e de
că
lăto
ri
121,
614
Tr
ansp
ort u
rban
Aces
te fa
cilit
ăţi s
peci
fice
infr
astr
uctu
rii o
raşe
lor m
ari
vor p
erm
ite c
ălăt
orilo
r tra
nspo
rtul
ui re
gion
al şi
ju
deţe
an să
real
izez
e tr
ansf
erul
căt
re tr
ansp
ortu
l pub
lic
loca
l. As
tfel,
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort r
egio
nal ş
i jud
eţea
n nu
vor
mai
pen
etra
şi în
cărc
a re
ţeau
a lo
cală
72
Toat
e lo
calit
ăţile
urb
ane
Cent
re d
e în
chir
ieri
bic
icle
te
412,
421
Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
impl
emen
tat l
a ni
velu
l lo
calit
ăţilo
r urb
ane
din
regi
une
se v
a ob
ţine
reor
ient
area
util
izat
orilo
r căt
re a
cest
mod
de
tran
spor
t ec
olog
ic
73
Jude
tul O
lt
Inte
grar
e ta
rifa
ră în
tre
mod
uri
de tr
ansp
ort p
ublic
la n
ivel
urile
ur
ban,
jude
ţean
, reg
iona
l (i
nclu
siv
tran
spor
t fer
ovia
r)
324,
421
Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Inte
grar
ea ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort e
ste
o m
ăsur
ă fa
cilă
de
reor
ient
are
a că
lăto
rilo
r căt
re
tran
spor
tul p
ublic
, cu
toat
e av
anta
jele
car
e de
rivă
din
ac
esta
74
Slat
ina
E-tic
ketin
g 32
3, 4
21
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Faci
litar
ea a
chiz
iţion
ării
legi
timaţ
iei d
e că
lăto
rie
prin
m
ijloa
ce m
oder
ne (c
arte
le e
lect
roni
ce, S
MS,
car
d ba
ncar
, etc
.) uş
urea
ză u
tiliz
area
tran
spor
tulu
i pub
lic d
e că
tre
călă
tori
şi o
feră
info
rmaţ
ii va
loro
ase
oper
ator
ilor
asup
ra c
ompo
rtam
entu
lui d
e de
plas
are
a că
lăto
rilo
r, în
si
tuaţ
ia în
car
e se
va
cere
val
idar
ea le
gitim
aţie
i de
călă
tori
e, a
tât l
a ur
care
a, c
ât şi
la c
obor
ârea
în/d
in
mijl
ocul
de
tran
spor
t
36
1
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
75
Toat
e lo
calit
ăţile
urb
ane
Plan
uri d
e m
obili
tate
urb
ană
dura
bilă
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Prin
real
izar
ea a
cest
or d
ocum
enta
ţii, l
ocal
ităţil
e vo
r av
ea la
înde
mân
ă un
ghi
d de
dez
volta
re in
tegr
ată
a m
obili
tăţii
urb
ane
dura
bile
ada
ptat
ă ne
voilo
r loc
ale.
M
odel
ul d
e tr
ansp
ort r
ealiz
at în
cad
rul a
cest
or p
lanu
ri
va re
prez
enta
un
inst
rum
et te
hnic
val
oros
la în
dem
âna
auto
rită
ţilor
pen
tru
fund
amen
ater
ea p
roie
ctel
or
viito
are.
Mai
mul
t, ex
iste
nţa
aces
tui d
ocum
ent e
ste
oblig
ator
ie p
entr
u ac
cesa
rea
de fo
ndur
i ner
ambu
rsab
ile
pe a
num
ite a
xe d
in P
OR 2
014-
2020
76
Piel
esti,
Sat
Cam
peni
, Jud
etul
Dol
j si
Com
una
Bald
ovin
esti,
Jude
tul
Olt
Amen
ajar
e in
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă c
are
sa fa
cilit
eze
lega
tura
din
tre
Com
una
Piel
esti,
Sa
t Cam
peni
si C
omun
a Ba
ldov
ines
ti Ju
detu
l Olt
111
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră re
gion
ală
Rebi
litar
e in
fras
truc
ura
de tr
ansp
ort p
entr
u fa
cilit
area
re
latii
lor d
intr
e ce
le d
ouă
com
une
77
Cara
cal
Vari
anta
de
ocol
ire
Cara
cal (
in
lucr
u)
511
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră -
MPG
T 20
14-2
020
TEN
-T C
ore
78
Jude
tul O
lt
Real
izar
ea lu
crar
ilor d
e dr
enaj
de
initi
ere
si c
onst
ruct
ii hi
drot
ehni
ce sp
ecia
le in
ved
erea
cr
este
rii n
umar
ului
de
zile
de
navi
gatie
pe
Dun
are
(eta
pa I)
, Se
ctor
Pis
tol-C
orab
ia
111
Infr
astr
uctu
ră
nava
lă -
MPG
T 20
14-2
020
TEN
-T C
ore
79
Cora
bia
Dez
volta
re P
ort C
orab
ia
111,
615
In
fras
truc
tură
na
vală
- M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Com
preh
ensi
ve
80
Jude
tul O
lt Au
tost
rada
Pite
sti-C
raio
va
111,
122
, 131
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră m
ajor
ă -
MPG
T 20
14-
2020
TEN
-T C
ompr
ehen
sive
81
Jude
tul O
lt Re
abili
tare
Dru
m N
atio
nal D
N 6
, Al
exan
dria
-Cra
iova
11
1, 1
22, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră -
MPG
T 20
14-2
020
TEN
-T C
ore
82
Jude
tul O
lt Re
abili
tare
Dru
m N
atio
nal D
N
56, C
raio
va-C
alaf
at
111,
122
, 131
In
fras
truc
tură
ru
tieră
- M
PGT
2014
-202
1 TE
N-T
Cor
e
36
2
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e D
escr
iere
83
Jude
tul O
lt Sp
orir
e vi
teză
de
circ
ulat
ie
Bucu
rest
i-Cra
iova
11
1, 1
15, 1
22
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă - M
PGT
2014
-202
0 TE
N-T
Cor
e
10.5
. Ane
xa 1
.5. P
roie
cte
prop
use
în ju
deţu
l Vâl
cea
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
1 Lu
nges
ti, S
usan
i Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 677
C 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
2 Vo
ices
ti Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 648
B 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
3 Vo
iceş
ti –
Voic
eştii
din
Va
le –
Tig
hina
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 676
A 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
4 M
oște
ni –
Băl
uţoa
ia
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
46C
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
5 Şt
efăn
eşti
– D
obru
şa
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
77E
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
6 St
oene
şti –
Dob
rice
ni –
Bă
rbăt
ești
– Pi
etre
ni –
Co
steş
ti Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 646
A 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
7 Pă
uşeş
ti M
ăgla
şi –
N
eghi
neșt
i – G
ruiu
–
Stoe
neşt
i Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 651
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
36
3
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
8
Tătă
rani
– M
unte
ni –
M
ăgur
a –
Arsa
nca
– M
ihăe
şti –
Neg
reni
–
Vulp
uieş
ti –
Scăr
işoa
ra
– Bu
leta
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
47
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
9 D
răgă
șani
– Ş
erbă
neşt
i –
Lung
eşti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
77D
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
10
Bujo
reni
, Mue
reas
ca
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
58 G
ura
Vaii
- m
alu
Vart
op -
Hot
arel
e- M
uere
asca
- Ga
vane
sti -
Man
astir
ea F
rasi
nei k
m0+
000-
13
+400
, Val
cea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Asig
ura
cone
xiun
ea la
rete
aua
TEN
-T( E
81 (D
N7)
/
asig
ura
scoa
tere
a di
n iz
olar
e a
aces
tei z
one
cu
pote
ntia
l tur
istic
ridi
cat f
iind
sing
urul
dru
m d
e ac
ces c
atre
Man
astir
ea F
rasi
nei,
mon
umen
t is
tori
c , c
ondu
cand
la d
ezvo
ltare
a ec
onom
ica
si
turi
stic
a a
zone
i / c
ontr
ibui
e la
cres
tere
a gr
adul
ui
de si
gura
nta
a ci
rcul
atie
i/ c
ontr
ibui
e la
redu
cere
a tim
pulu
i de
parc
urs i
ntre
loca
litat
i
11
Frân
ceşt
i– C
osan
i –
Dez
robi
ţi –
Şerb
ăneş
ti –
Păuş
eşti
– Ba
rcan
ele
– So
liceş
ti –
Piet
rari
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
46B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
12
Zăvi
deni
– P
roco
poai
a –
Orle
şti –
Ble
jani
–
Scun
du –
Crâ
ngu
– Pe
scea
na
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
45
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
13
Turn
u– Ji
blea
Vec
he –
D
ăeşt
i – S
âmbo
tin –
Fe
dele
şoiu
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 703
L 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
14
Cret
eni,
Amar
asti,
Gl
avile
, Pes
cean
a,
Siri
neas
a
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
77A:
Cre
teni
( D
N67
B) -
mre
nest
i- Iz
voru
- ne
moi
u -
Amar
asti
- Gla
vile
- Ce
rmeg
esti
- Pes
cean
a -
Siri
neas
a ( D
J 677
F), k
m 0
+000
-35+
020,
Va
lcea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Asig
ura
lega
tura
cu
rete
aua
natio
nala
de
drum
uri
prin
DN
67B
, pre
cum
si D
J 677
F/ c
ontr
ibui
e la
de
cnge
stio
nare
a tr
afic
ului
pe
DN
64
Rm V
alce
a -
Dra
gasa
ni- S
latin
a- C
raio
va /
Asi
gura
scoa
tere
a di
on iz
olar
e a
aces
tei z
one
cu p
oten
tial c
ondu
cand
cu
dez
volta
rea
econ
omic
a a
aces
teia
/ co
ntri
buie
la
cres
tere
a gr
adul
ui d
e si
gura
nta
a ci
rcul
atie
i int
re
loca
litat
i/ c
ontr
ibui
e la
redu
cere
a tim
pulu
i de
parc
urs i
ntre
loca
litat
i
15
Băbe
ni O
lteţu
– C
olel
ia
– Pi
etro
asa
– Va
lea
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
43B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
36
4
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
Mar
e –
Dră
ganu
–
Cioc
ănar
i – Z
ăvoi
eni –
Vâ
rlen
i – S
tăne
şti –
M
ăciu
ca –
Cer
meg
eşti
– Ch
iric
eşti
– Bă
rbăr
igen
i –
Roeş
ti
jude
ţean
ă
16
Galic
ea–
Stoi
leşt
i –
Bârs
oiu
– Ca
sa V
eche
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 678
H
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
17
Ghio
roiu
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 643
D
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
18
Vale
a Ch
eii –
Che
ia
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
54
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
19
Rm V
alce
a, D
aest
i, Ru
ncu
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 7
03F:
Rm
Va
lcea
- Fed
eles
oiu-
Runc
u-Va
lea
Babe
i-Lim
ju
d Ar
ges,
km 0
+000
-20+
600,
Val
cea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Asig
ura
cone
xiun
ea la
rete
aua
TEN
-T (
E81(
DN
7)
/ as
igur
a le
gatu
ra c
u m
un R
M V
alce
a cu
jude
tul
Arge
s si a
loca
litat
ilor d
e pe
tras
eu/
asig
ura
scoa
tere
a di
n iz
olar
e a
aces
tei z
one
cu p
oten
tial
cond
ucan
d la
dez
volta
re a
cono
mic
a si
turi
stic
a a
aces
teia
, con
trib
uie
la c
rest
erea
gra
dulu
i de
sigu
rant
a a
circ
ulat
iei/
cont
ribu
ie la
redu
cere
a tim
pulu
i de
parc
urs i
ntre
loca
litat
ile
20
Ghio
roiu
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 651
A 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
21
Galic
ea –
Val
ea R
âulu
i –
Pred
ești
– Va
lea
Viei
–
Rotă
reșt
i – C
orbi
i din
Va
le
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
78D
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
22
Olăn
eşti
– Co
man
ca –
Ti
sa –
Vila
1 M
ai
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
56
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
23
Alun
u –
Mat
eeșt
i –
Turc
eşti
– Po
jogi
Cer
na
– Ce
rniş
oara
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 676
D
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
36
5
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
24
Pope
sti,
Berb
esti,
Co
pace
ni, C
erni
soar
a
Reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
Dj 6
76E:
Be
rbes
ti ( D
J 605
A) -
Copa
ceni
- Ce
rnis
oara
- Po
pest
i, km
0+0
00-2
5+30
0, V
alce
a 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă
Asig
ura
lega
tura
ora
sulu
o Be
rbes
ti cu
rete
aua
de
drum
uri n
atio
nale
pri
n D
N65
C/ e
fost
real
izat
ca
drum
tehn
olog
ic p
ejnt
ru tr
nasp
ortu
l rut
ier a
l ca
rbun
elui
de
la m
inel
e Be
rbes
ti si
Alu
nu c
atre
CE
T Go
vora
SA/
asi
gura
scoa
tere
a di
n iz
olar
e a
aces
tei z
one
cu p
oten
tial
cond
ucan
d la
dez
volta
re
acon
omic
a a
ace
stei
a, c
ontr
ibui
e la
cre
ster
ea
grad
ului
de
sigu
rant
a a
circ
ulat
iei/
con
trib
uie
la
redu
cere
a tim
pulu
i de
parc
urs i
ntre
loca
litat
i si
jude
tele
Val
cea
si G
orj
25
Bulim
anu
– D
ealu
Lă
unel
e –
Vale
a Sc
heiu
lui
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
78B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
26
Grăd
işte
a– D
obri
cea
– Zg
ubea
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 676
F 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
27
Groş
i – A
rmăş
eşti
– Ce
rniş
oara
– O
bârş
ia –
Să
rsăn
eşti
– Ot
eşan
i Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 676
C 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
28
Slăv
eşti
– Al
unu
– Ig
oiu
– Bo
deşt
i Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 605
C 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
29
Lăun
ele
de Jo
s – C
ireş
u Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 678
E 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
30
Ciun
getu
– L
ator
iţa –
Pe
trim
anu
– Ga
lben
u Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 701
D
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
31
Zătr
eni –
Olte
ţu –
Să
scio
ara
– Bu
dele
–
Nen
ciul
eşti
– Po
peşt
i –
Măn
easa
– Ţ
epeş
ti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
76G
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
32
Glav
ile –
Voi
cule
asa
– Ol
tean
ca –
Chi
rice
şti –
Lă
puşa
ta
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
76B
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Exec
utie
lucr
ari d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re
36
6
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
33
Vaid
eeni
, Sla
tioar
a,
Stro
esti,
Cop
acen
i, La
pusa
ta, L
ades
ti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
76 C
erna
: ( D
J 66
5) R
uget
u-Sl
atio
ara
- Mog
esti
- Gor
unes
ti -
Stro
esti
- Poj
ogi -
Cer
na -
Copa
ceni
- Bo
ndoc
i - B
rost
eni -
lapu
sata
- M
ijati
- Rom
anes
ti -
Rosi
ile -
nenc
iule
sti -
Tep
esti
- Tet
oiu
- Ga
rlog
ani -
Chi
rcul
esti
- Iri
mes
ti ( D
J 643
) km
0+
000
- 34+
400
si D
J 676
B Gl
avile
( D
J 677
A)
- voi
cule
asa
- Olte
anca
- Ch
iric
esti
- lap
usat
a ( D
J 676
) km
14+
402
- 17+
002
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Asig
ura
lega
tura
la re
teau
a de
dru
mur
i nat
iona
le
prin
DN
67 si
DN
65C
/ a
sigu
ra sc
oate
rea
din
izol
are
a ac
este
i zon
e cu
pot
entia
l pen
tru
zona
, co
nduc
and
la d
ezvo
ltare
a ec
onom
ica
a ac
este
ia /
co
ntri
buie
la c
rest
erea
gra
dulu
i de
sigu
rant
a a
circ
ulat
iei/
cont
ribu
ie la
redu
cere
a tim
pulu
i de
parc
urs i
ntre
loca
litat
i.
34
Babe
ni, F
ranc
esti,
To
msa
ni, C
oste
sti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
46: B
aben
i (D
N 6
4) B
alu t
oaia
Man
aile
sti-
Genu
nei-
Fole
sti -
Dum
brav
esti
- Fol
estii
de
Sus-
To
msa
ni -
Cost
esti-
Man
astir
ea B
istr
ita-
Man
astir
ea A
rnot
a Km
0+0
00 -
37+8
60
Valc
ea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Asig
ura
lega
tura
cu
rete
aua
de d
rum
uri n
atio
nale
pr
in D
N64
si D
N 6
7 /
asig
ura
scoa
tere
a di
n iz
olar
e a
aces
tei z
one
cu p
oten
tial t
uris
tic ri
dica
t, fii
nd
sing
urul
dru
m d
e ac
ces c
atre
Man
astir
ea B
istr
ita si
M
anas
tirea
Arn
ota
;toto
data
ace
st d
rum
asi
gura
le
gatu
ra c
u M
anas
tirea
Din
tr-u
n Le
mn
si
Man
astir
ea S
urpa
tele
/ c
ontr
ibui
e la
cre
ster
ea
grad
ului
de
sigu
rant
a a
circ
ulat
iei i
ntre
loca
litat
i/
cont
ribu
ie la
redu
cere
a tim
pulu
i de
cala
tori
e in
tre
loca
litat
i
35
Dra
goes
ti, O
lanu
, Ga
licea
, Bud
esti
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
78: L
imita
jud
Olt -
Dra
goes
ti - C
asa
Vech
e - D
ragi
oiu
- Ga
licea
- Br
atia
- Cr
emen
ari -
Ber
cioi
u - r
uda
- Ba
rses
ti - B
arza
- bu
dest
i ( D
N7)
, km
2+1
90 -
42+5
60 V
alce
a
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă
Asig
ura
cone
xiun
ea la
rete
aua
TEN
-T (
E81
(DN
7)
/ as
igur
a le
gatu
ra c
u ju
dete
le A
rges
si O
lt /
sigu
ra
scoa
tere
a di
n iz
olar
e a
aces
tei z
one
cu p
oten
tial
pent
ru z
ona,
con
duca
nd la
dez
volta
rea
econ
omic
a a
aces
teia
/ c
ontr
ibui
e la
cre
ster
ea g
radu
lui d
e si
gura
nta
a ci
rcul
atie
i/ co
ntri
buie
la re
duce
rea
timpu
lui d
e pa
rcur
s int
re lo
calit
ati s
i int
re ju
dete
36
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 677
11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
37
Voin
easa
Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 105
G: li
mita
Ju
d Si
biu -
Voi
neas
a (D
N7A
), km
56
+ 70
0-
71+2
00, V
alce
a 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă
Asig
ura
lega
tura
cu
jude
tul S
ibiu
si c
u re
teau
a de
dr
umur
i nat
iona
le p
rin
DN
7A /
asi
gura
scoa
tere
a di
n iz
olar
e a
aces
tei z
one
cu p
oten
tial v
turi
stic
ri
dica
t. in
Voi
neas
a af
alnd
u -se
Dom
eniu
l sch
iabi
l de
la V
idra
/ c
ontr
ibui
e la
cre
ster
ea g
radu
lui d
e si
gura
nta
a ci
rcul
atie
i/ co
ntri
buie
la re
duce
rea
timpu
lui d
e pa
rcur
s int
re lo
calit
atile
36
7
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
38
Mih
aest
i, Ga
licea
, N
icol
ae B
alce
scu,
M
ilcoi
u
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
DJ 6
78A:
Dn
64
( Tan
tare
ni) -
Bra
tia V
ale-
Coc
oru-
Dea
lu
Mar
e - P
rede
sti -
Cor
bii d
in V
ale-
Pop
esti
- Gi
neri
ca -
Lim
ita Ju
d Ar
ges,
km0+
000-
25
+290
, Val
cea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Asig
ura
cone
xiun
ea la
rete
aua
TEN
-T( E
81 (D
N7)
/
asig
ura
lega
tura
cu
jude
tul A
rges
/ as
igur
a sc
oate
rea
din
izol
are
a ac
este
i zon
e cu
pot
entia
l pe
ntru
regi
une,
cond
ucan
d la
dez
volta
rea
econ
omic
aa a
cest
eia
/ co
ntri
buie
la c
rest
erea
gr
adul
ui d
e si
gura
nta
a ci
rcul
atie
i int
re lo
calit
ati/
co
ntri
buie
la re
duce
rea
timpu
lui d
e pa
rcur
s int
re
loca
litat
i si i
ntre
jude
te
39
Live
zi, G
radi
stea
, Si
nest
i, Be
rbes
ti,
Mat
eest
i, Sl
atio
ara
Reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
05A:
lim
ita
jud
Gorj
, Liv
ezi-G
radi
stea
- Si
nest
i - T
argu
Ga
ngul
esti,
Dea
lul A
luni
s- B
erbe
sti -
Mat
eest
i - G
reci
- M
ilost
ea (
DN
67) k
m 5
5+00
0-89
+538
, Val
cea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Asig
ura
lega
tura
intr
e D
N67
si D
N67
B pr
ecum
si
cu ju
detu
l Gor
j / p
e ac
est d
rum
se re
aliz
eaza
tr
ansp
ortu
l de
carb
une
de la
min
ele
din
Berb
esti
si
Alun
u ca
tre
CET
Govo
ra S
A/ a
sigu
ra sc
oate
rea
din
izol
are
a ac
este
i zon
e cu
pot
entia
l / c
ontr
ibui
e la
cr
este
rea
grad
ului
de
sigu
rant
a a
circ
ulat
iei/
co
ntri
buie
la re
duce
rea
timpu
lui d
e pa
rcur
s int
re
loca
litat
ile
40
Călim
ăneş
ti C
omun
ele:
Să
lătr
ucel
şi
Beri
slăv
eşti
Reab
ilita
re şi
Mod
erni
zare
DJ 7
03G:
Jibl
ea –
Să
lătr
ucel
- Be
risl
ăveş
ti -
limita
jude
ţulu
i Ar
geş,
km 0
+000
– 1
3+60
0, ju
deţu
l Vâl
cea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
rea
şi m
oder
niza
rea
a 13
.600
m d
e In
fras
truc
tură
rutie
ră ju
deţe
ană
41
Beri
slăv
eşti
– Co
zia
Reab
ilita
re şi
Mod
erni
zare
DJ 7
03N
: Be
risl
ăveş
ti –
Rele
u Co
zia,
km
0+0
00 –
20
+500
, jud
eţul
Vâl
cea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Reab
ilita
rea
şi m
oder
niza
rea
a 20
.500
m d
e In
fras
truc
tură
rutie
ră ju
deţe
ană
42
Raco
viţa
– T
iteşt
i Re
abili
tare
si m
oder
niza
re D
J 703
P 11
2, 1
14
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră
jude
ţean
ă Ex
ecut
ie lu
crar
i de
reab
ilita
re si
mod
erni
zare
43
Pope
sti,
Siri
neas
a,
babn
ei, G
alic
ea
Reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DJ 6
77F
Pope
sti
(DN
65C)
- Cio
rast
i - S
irin
easa
- Ost
rove
ni-
Galic
ea (
DJ6
78),
km 0
+000
-14+
533,
Val
cea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Asig
ura
lega
tura
cu
rete
aua
de d
rum
uri n
atio
nale
pr
in D
N64
si D
N 6
5C, p
recu
m si
cu
DJ6
78 /
asi
gura
sc
oate
rea
din
izol
are
a ac
este
i zon
e cu
pot
entia
l co
nduc
and
la d
ezvo
ltare
aec
onom
ica
a ac
este
ia,
cont
ribu
ie la
cre
ster
ea g
radu
lui d
e si
gura
nta
a ci
rcul
atie
i/ co
ntri
buie
la re
duce
rea
timpu
lui d
e pa
rcur
s int
re lo
calit
atile
44
Cain
eni,
Bois
oara
, Ti
test
i, Pe
risa
ni
Reab
ilita
rea
si m
oder
niza
rea
DN
7D
: lim
ita
jud
Arge
s-Ca
inen
i, km
29+
800-
61+1
60,
Valc
ea
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
ju
deţe
ană
Prin
HG
nr. 4
85/2
003
s-a
apro
bat c
lasa
rea
sect
orul
ui d
e dr
um ju
dete
an 7
03H
in d
rum
na
tiona
l, se
vor
face
dem
ersu
rile
pen
tru
reve
nire
a ac
estu
i dru
m la
cat
egor
ia d
e dr
um ju
dete
an, i
n si
tuat
ia in
car
e nu
va
fi pr
omov
at la
fina
ntar
e la
ca
tego
ria
de d
rum
nat
iona
l / a
sigu
ra le
gatu
ra c
u
36
8
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
reta
ua d
e dr
umur
i nat
iona
le p
rin
DN
7 pr
ecum
si
cu ju
dete
le A
rges
si S
ibiu
/ a
sigu
ra sc
oate
rea
din
izol
are
a ac
este
i zon
e cu
pot
entia
l co
nduc
and
la
dezv
olta
re a
cono
mic
a a
ace
stei
a, c
ontr
ibui
e la
cr
este
rea
grad
ului
de
sigu
rant
a a
circ
ulat
iei/
co
ntri
buie
la re
duce
rea
timpu
lui d
e pa
rcur
s int
re
loca
litat
i si j
udet
ele
Valc
ea, A
rges
, Sib
iu
45
Băile
Gov
ora
Mod
erni
zare
stră
zi în
staț
iune
a ba
lnea
ră
Băile
Gov
ora
113
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Se
vor
mod
erni
za 1
0,10
3km
dru
mur
i, cu
prin
zând
46
Dră
gășa
ni
Reab
ilita
rea
și m
oder
niza
rea
stră
zilo
r și
trot
uare
lor d
in ca
rtie
rele
Mun
icip
iulu
i D
răgă
șani
11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
exec
uție
lucr
ări d
e re
abili
tare
si m
oder
niza
re a
st
răzi
lor ș
i tro
tuar
elor
din
car
tiere
le m
unic
ipiu
lui
Dră
ăgșa
ni
47
Brez
oi
Reab
ilita
re re
tele
ele
ctri
ce, d
e te
lefo
nie
si T
V si
refa
cere
a in
fras
truc
turi
i rut
iere
11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
48
Balc
esti
Mod
erni
zare
a in
fras
truc
turi
i ru
tiere
in
Oras
ul B
ălce
sti
113
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
M
oder
niza
rea
infr
astr
uctu
rii
rutie
re
49
Călim
ăneș
ti Re
abili
tare
şi m
oder
niza
re st
răzi
în
ora
șul
Călim
ăneș
ti 11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Reab
ilita
rea
și m
oder
niza
rea
stră
zilo
r di
n
oraș
ul C
ălim
ăneș
ti –
covo
r as
falti
c, m
oder
niza
re
inte
rsec
ții, a
men
ajar
e tr
otua
re și
ale
i pi
eton
ale
et
c.
50
Călim
ăneș
ti Re
abili
tare
dru
m d
e le
gătu
ră în
tre
staț
iuni
le
Călim
ăneș
ti și
Băi
le O
lăne
ști
112,
114
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Reab
ilita
rea
drum
ului
fore
stie
r ce
face
leg
ătur
a
într
e Că
limăn
ești
și B
ăile
Olă
neșt
i și
trav
erse
ază
co
mun
a M
uere
asca
. Rea
bilit
area
con
stă
în
real
izar
ea u
nui
sist
em r
utie
r din
bet
on a
sfal
tic,
rigo
le d
e sc
urge
rea
ape
lor
pluv
iale
, pod
ețe
și
acce
se s
pre
Măn
ăstir
ea F
răsi
nei
și iz
voar
ele
m
iner
ale
din
zon
ă.
51
Călim
ăneș
ti Se
ns g
irat
oriu
11
1, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Amen
ajar
e in
ters
ecție
cu
sens
gir
ator
iu p
entr
u
fluid
izar
ea c
ircu
lație
i, se
para
rea
traf
icul
ui g
reu
de t
rafic
ul n
orm
al p
recu
m ș
i re
aliz
area
unu
i se
mna
l de
int
rare
în s
tațiu
ne
Real
izar
ea i
lum
inat
ului
str
adal
pen
tru
in
ters
ecție
52
Berb
esti
Asfa
ltare
dru
mur
i de
inte
res l
ocal
in o
rasu
l Be
rbes
ti 11
3 In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Asfa
ltare
star
zi in
supr
afat
a de
653
0,00
m
53
Brez
oi
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
rete
le st
rada
le i
n 11
3 In
fras
truc
tură
Re
abili
tare
a st
razi
lor d
egra
date
, ref
acer
ea
36
9
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
Oras
ul B
rezo
i ru
tieră
loca
lă
covo
rulu
i asf
altic
, adu
cere
a la
cot
a a
cam
inel
or d
e vi
zita
re c
e ap
artin
intr
egii
rete
le st
rada
le a
or
asul
ui B
rezo
i, pe
o lu
ngim
e to
tala
de
apro
xim
ativ
14
km
54
Dră
gășa
ni
Cres
tere
a si
gura
ntei
pub
lice
in D
răgă
șani
pr
in in
trod
ucer
ea u
nui s
iste
m d
e su
prav
eghe
re v
ideo
21
1, 2
24
Cr
eare
a un
ui si
stem
de
supr
aveg
here
vid
eo
55
Hor
ezu
Reab
ilita
re si
mod
erni
zare
infr
astr
uctu
ra c
ale
de ru
lare
si u
tilita
ti in
Ora
sul H
orez
u 11
3, 4
11, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Reab
ilita
re c
ovor
asf
altic
/lu
crar
i de
arta
/ m
oder
niza
re in
ters
ectii
/ am
enaj
are
alei
pie
tona
le
+ re
abili
tare
, ext
inde
re m
oder
niza
re il
umin
at
stra
dal,
Infr
astr
uctu
ra a
pa-c
anal
56
Călim
ăneș
ti Co
ntur
are
zona
cen
tral
ă 41
1, 2
21
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Amen
ajar
e tr
otua
re
Orga
niza
rea
parc
ărilo
r în
zon
ă M
oder
niza
rea
și in
tegr
area
pie
ței
agro
alim
enta
re
în c
entr
ul o
rașu
lui
Crea
rea
de
spaț
ii de
stin
ate
man
ifest
ărilo
r pub
lice
Refa
cere
a fa
țade
lor d
eter
iora
te
57
Călim
ăneș
ti Pa
saj
piet
onal
str.
Nea
goe
Bas
arab
41
1, 4
21
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră lo
cală
Amen
ajar
e pa
saj
piet
onal
subt
eran
pen
tru
su
btra
vers
are
cale
fer
ată
Sibi
u –
Piat
ra O
lt și
DN
7 CC
58
Jude
tul V
alce
a
Sist
eme
de in
form
are
şi o
rien
tare
pe
drum
urile
pub
lice
jude
ţene
şi n
aţio
nale
pr
ivin
d ac
cesu
l la
obie
ctiv
ele
impo
rtan
te a
le
regi
unii
123,
131
, 224
Si
gura
nţa
circ
ulaţ
iei
Amen
ajar
e si
stem
e de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui
pent
ru in
form
area
şi o
rien
tare
a ut
iliza
tori
lor
desp
re a
cces
ul la
obi
ectiv
e im
port
amte
din
re
giun
e
59
Ram
nicu
Val
cea
Amen
ajar
ea d
e pa
rcăr
i "pa
rk a
nd ri
de"
cone
ctat
e la
sist
emel
e de
tran
spor
t pub
lic
urba
n 14
1, 4
21
Tran
spor
t urb
an
Proi
ectu
l isi
pro
pune
sa re
duca
con
gest
ia si
po
luar
ea in
zon
ele
urba
ne p
rin
crea
rea
de fa
cilit
ati
care
sa a
sigu
re p
osib
ilita
tea
de tr
ansf
er d
e la
au
totu
rism
ul p
ropr
iu c
atre
tran
spor
tul p
ublic
pe
ntru
util
izat
orii
din
afar
a m
unic
ipiii
lor
resp
ectiv
e
60
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Impl
emen
tare
a de
sist
eme
ITS
de
man
agem
ent a
l tra
ficul
ui în
zon
ele
urba
ne
131,
211
Tr
ansp
ort u
rban
Prin
impl
emen
atre
a si
stem
elor
inte
ligen
te d
e m
anag
emen
t al t
rafic
ului
rutie
r în
zone
le u
rban
e se
obţ
ine
fluid
izar
ea a
cest
uia,
redu
cere
a co
nges
tiilo
r si n
umar
ului
de
acci
dent
e, p
recu
m si
co
stur
ilor a
soci
ate
aces
tora
61
Loca
lităţ
ile ru
rale
tr
anzi
tate
de
drum
uri
naţio
nale
şi ju
deţe
ne
Trec
eri d
e pi
eton
i pe
drum
urile
naţ
iona
le şi
ju
deţe
ne
131,
222
In
fras
truc
tură
ru
tieră
loca
lă
Prin
ace
st ti
p de
inte
rven
ţie v
a cr
eşte
gra
dul d
e si
gura
nţă
rutie
ră în
loca
lităţ
ile ru
rale
37
0
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
62
Toat
e m
unic
ipiil
e di
n ju
det
Asig
urar
ea a
cces
ului
util
izat
orilo
r căt
re
obie
ctiv
e ec
onom
ice
/ in
dist
rial
e cu
tr
ansp
ortu
l pub
lic
311,
121
Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
se o
bţin
e ad
apta
rea
ofer
tei t
rans
port
ului
pub
lic la
cer
erea
gen
erat
ă de
ob
iect
ivel
e ec
onom
ice
şi in
dust
rial
e si
tuat
e de
ob
icei
în z
onel
e pe
rife
rice
şi p
eriu
rban
e al
e or
aşel
or
63
Toat
e lo
calit
ăţile
Pr
ogra
me
de c
ircu
laţie
ada
pata
te c
erer
ii de
tr
ansp
ort d
e tip
nav
etă
121,
312
, 421
Tr
ansp
ort
jude
ţean
şi
inte
rjud
eţea
n
Adap
tare
a pr
ogra
mel
or d
e ci
rcul
aţie
ale
tr
ansp
ortu
lui p
ublic
rutie
r jud
eţea
n /
inte
rjud
eţea
n şi
fero
viar
la v
aria
ţia o
rară
a c
erer
ii de
tran
spor
t în
scop
ul a
trag
erii
călă
tori
ilor d
e tip
na
vetă
64
Râm
nicu
Vâl
cea
Creş
tere
a ac
cesi
bilit
ăţii
prin
ext
inde
rea
arie
i de
des
ervi
re a
tran
spor
tulu
i pub
lic u
rban
12
1, 3
21
Tran
spor
t urb
an
Crea
rea
sau
extin
dere
a un
or tr
asee
de
tran
spor
t pu
blic
urb
an c
ătre
zon
ele
nede
serv
ite sa
u de
serv
ite d
efic
itar (
cart
iere
noi
, car
tiere
izol
ate,
et
c.)
65
Toat
e lo
calit
ăţile
St
imul
area
ach
iziţi
onăr
ii /
utili
zări
i ve
hicu
lelo
r eco
logi
ce
422
Tran
spor
t urb
an
Prin
ace
sti t
ip d
e pr
oiec
t se
dore
şte
încu
raja
rea
utili
zato
rilo
r spr
e a
achi
ziţio
na şi
/sau
util
iza
auto
vehi
cule
nep
olua
nte,
pri
n re
duce
rea
taxe
lor ş
i im
pozi
telo
r, as
igur
are
de lo
curi
de
parc
are
grat
uite
şi d
otat
e şi
infr
astr
uctu
ră d
e în
cărc
are
a ba
teri
ilor,
etc.
66
Toat
e lo
calit
ăţile
St
aţii
de în
cărc
are
şi/s
au sc
him
b ba
teri
i pe
ntru
veh
icul
e el
ectr
ice
111,
421
, 422
Tr
ansp
ort u
rban
Proi
ectu
l viz
ează
ori
enta
rea
utili
zato
rilo
r căt
re
mod
uri d
e tr
ansp
ort p
riet
enoa
se c
u m
ediu
l, pr
in
asig
urar
ea d
e fa
cilit
ăţi t
ehni
ce ca
re să
per
mită
fo
losi
rea
aces
tora
67
Toat
e lo
calit
ăţile
Si
stem
e "c
ar sh
arin
g" şi
"car
poo
ling"
42
3 Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Redu
cere
a gr
adul
ui d
e ut
iliza
re a
l aut
otur
ism
ului
se
poa
te re
aliz
a pr
in im
plem
enta
rea
de a
stfe
l de
sist
eme
care
pro
mov
ează
util
izar
ea a
celu
iaşi
au
totu
rism
de
cătr
e m
ai m
ulţi
călă
tori
, la
toat
e ni
velu
rile
: reg
iona
l, ju
deţe
an, l
ocal
68
Râm
nicu
Vâl
cea
Cent
re lo
gist
ice
regi
onal
e 11
1, 5
12
Infr
astr
uctu
ră
inte
rmod
ală
Dez
volta
rea
econ
omic
ă lo
cală
şi re
gion
ală
poat
e fi
susţ
inut
ă şi
pri
n fa
cilit
area
real
izăr
ii un
or c
entr
e lo
gist
ice
regi
onal
e, si
tuat
e st
rate
gic
la c
onflu
enţa
m
odur
ilor d
e tr
ansp
ort
69
Râm
nicu
Vâl
cea
Îmbu
nătă
ţirea
pro
cese
lor l
ogis
tice
de
apro
vizi
onar
e în
med
iul u
rban
51
3 Tr
ansp
ort u
rban
Prin
opt
imiz
area
pro
cese
lor d
e ap
rovi
zion
are
în
med
iul u
rban
, se
obţin
o se
rie
de a
vant
aje
econ
omic
o-so
cial
e şi
de
med
iu, p
rint
re c
are:
re
duce
rea
polu
ării,
redu
cere
a co
nges
tiei,
efic
ient
izar
ea a
ctiv
ităţil
or e
cono
mic
e
37
1
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
70
Râm
nicu
Vâl
cea
Term
inal
e in
term
odal
e de
căl
ător
i 12
1, 6
14
Tran
spor
t urb
an
Aces
te fa
cilit
ăţi s
peci
fice
infr
astr
uctu
rii o
raşe
lor
mar
i vor
per
mite
căl
ător
ilor t
rans
port
ului
regi
onal
şi
jude
ţean
să re
aliz
eze
tran
sfer
ul c
ătre
tr
ansp
ortu
l pub
lic lo
cal.
Astfe
l, m
ijloa
cele
de
tran
spor
t reg
iona
l şi j
udeţ
ean
nu v
or m
ai p
enet
ra
şi în
cărc
a re
ţeau
a lo
cală
71
Toat
e lo
calit
ăţile
ur
bane
Ce
ntre
de
înch
irie
ri b
icic
lete
41
2, 4
21
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Prin
ace
st ti
p de
pro
iect
impl
emen
tat l
a ni
velu
l lo
calit
ăţilo
r urb
ane
din
regi
une
se v
a ob
ţine
reor
ient
area
util
izat
orilo
r căt
re a
cest
mod
de
tran
spor
t eco
logi
c
72
Râm
nicu
Vâl
cea
Inte
grar
e ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort
publ
ic la
niv
elur
ile u
rban
, jud
eţea
n, re
gion
al
(inc
lusi
v tr
ansp
ort f
erov
iar)
32
4, 4
21
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Inte
grar
ea ta
rifa
ră în
tre
mod
uri d
e tr
ansp
ort e
ste
o m
ăsur
ă fa
cilă
de
reor
ient
are
a că
lăto
rilo
r căt
re
tran
spor
tul p
ublic
, cu
toat
e av
anta
jele
car
e de
rivă
di
n ac
esta
73
Râm
nicu
Vâl
cea
E-tic
ketin
g 32
3, 4
21
Tran
spor
t urb
an
şi p
eriu
rban
Faci
litar
ea a
chiz
iţion
ării
legi
timaţ
iei d
e că
lăto
rie
prin
mijl
oace
mod
erne
(car
tele
ele
ctro
nice
, SM
S,
card
ban
car,
etc.)
uşu
reaz
ă ut
iliza
rea
tran
spor
tulu
i pu
blic
de
cătr
e că
lăto
ri şi
ofe
ră in
form
aţii
valo
roas
e op
erat
orilo
r asu
pra
com
port
amen
tulu
i de
dep
lasa
re a
căl
ător
ilor,
în si
tuaţ
ia în
car
e se
va
cere
val
idar
ea le
gitim
aţie
i de
călă
tori
e, a
tât l
a ur
care
a, c
ât şi
la c
obor
ârea
în/d
in m
.t.
74
Toat
e lo
calit
ăţile
ur
bane
Pl
anur
i de
mob
ilita
te u
rban
ă du
rabi
lă
Tr
ansp
ort u
rban
şi
per
iurb
an
Prin
real
izar
ea a
cest
or d
ocum
enta
ţii, l
ocal
ităţil
e vo
r ave
a la
înde
mân
ă un
ghi
d de
dez
volta
re
inte
grat
ă a
mob
ilită
ţii u
rban
e du
rabi
le a
dapt
ată
nevo
ilor l
ocal
e. M
odel
ul d
e tr
ansp
ort r
ealiz
at în
ca
drul
ace
stor
pla
nuri
va
repr
ezen
ta u
n in
stru
met
te
hnic
val
oros
la în
dem
âna
auto
rită
ţilor
pen
tru
fund
amen
ater
ea p
roie
ctel
or v
iitoa
re. M
ai m
ult,
exis
tenţ
a ac
estu
i doc
umen
t est
e ob
ligat
orie
pen
tru
acce
sare
a de
fond
uri n
eram
burs
abile
pe
anum
ite
axe
din
POR
2014
-202
0
75
Râm
nicu
Vâl
cea
Vari
anta
de
ocol
ire
Râm
nicu
Vâl
cea
511
Vari
anta
de
ocol
ire
TEN
-T C
ore
76
Jude
tul V
alce
a Au
tost
rada
Sib
iu-P
itest
i 11
1, 1
22, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră m
ajor
ă -
MPG
T 20
14-
2020
TEN
-T C
ore
37
2
ID
Proi
ect
Loca
lizar
e Pr
oiec
tul
Cod
Tem
atică/
O
biec
tiv/
Prio
rita
te
Tip
inte
rven
ţie
Des
crie
re
77
Jude
tul V
alce
a Re
abili
tare
şi m
oder
niza
re d
rum
Tra
ns-R
egio
Pi
teşt
i-Rm
. Val
cea-
Raco
vita
11
1, 1
22, 1
31
Infr
astr
uctu
ră
rutie
ră -
MPG
T 20
14-2
020
TEN
-T C
ore
10.6
. Ane
xa 1
.6. P
roie
cte
prop
use
de S
NCF
Cra
iova
- in
fras
truc
tura
fero
viar
ă în
Reg
iune
a Su
d-Ve
st O
lten
ia
ID
Proi
ect
Proi
ectu
l Co
d Te
mat
ică/
Obi
ecti
v/Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e
1 Re
para
ţia li
niilo
r dir
ecte
fir I
şi II
staţ
ia O
lteni
11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
2 Po
d km
266
+999
lini
a Vi
dele
- Or
şova
11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
3 Po
d km
300
+644
fir I
I lin
ia P
iatr
a Ol
t-Po
du O
lt 11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
4 Po
d km
271
+809
fir I
I lin
ia P
iatr
a Ol
t-Po
du O
lt 11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
5 Re
para
jie L
ES 6
KV M
eri -
Lai
nici
P. A
lbe
- Str
ambu
ţa
111,
115
In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
6 Re
para
ţie c
ablu
BLA
Fili
aşi -
Liv
ezen
i, tr
onso
ane
Tg. J
iu -
E.Te
odor
oiu
şi P
aran
gu -
Vale
a Sa
dulu
i 11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
7 Cl
adir
e CE
D B
alte
ni
111
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
8 Pa
za, d
epoz
itare
a şi
man
ipul
area
mat
eria
lelo
r de
cale
11
1 In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
9 Pr
oiec
tare
refa
cţia
lini
ei C
aine
ni -
Turn
u Ro
şu k
m 3
44+8
50/3
67+5
77
111,
115
In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
10
Proi
ecta
re re
facţ
ia li
nei V
alea
Sad
ului
- Pi
etre
le A
lbe
km 8
9+36
0/10
8+80
0 11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
11
Actu
aliz
are
proi
ect p
od k
m 3
00+6
44 fi
r II l
inia
Pia
tra
Olt-
Podu
Olt
111,
115
In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
12
Actu
aliz
are
proi
ect p
od k
m 2
71+8
09 fi
r II l
inia
Pia
tra
Olt-
Podu
Olt
111,
115
In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
37
3
ID
Proi
ect
Proi
ectu
l Co
d Te
mat
ică/
Obi
ecti
v/Pr
iori
tate
Ti
p in
terv
enţi
e
13
Proi
ecta
re te
rasa
men
t km
229
+900
/230
+200
lini
a Pi
teşt
i - C
raio
va
111,
115
In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
14
Proi
ecta
re te
rasa
men
t km
230
+950
/231
+100
lini
a Pi
teşt
i-Cra
iova
11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
15
Actu
aliz
are
proi
ect t
unel
Car
ligul
Cap
rei l
inia
Fili
aşi-L
ivez
eni
111,
115
In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
16
Reac
tual
izar
e do
cum
enta
ţie B
LA F
iliaş
i-Liv
ezen
i, tr
onso
ane
Tg. J
iu -
E. T
eodo
roiu
şi P
aran
gu -V
alea
Sad
ului
11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
17
Repa
raţie
LES
6KV
Mer
i - L
aini
ci P
. Alb
e - S
tram
buţa
- Re
actu
aliz
are
docu
men
taţie
ThE
c 11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
18
Expe
rtiz
are
pod
km 2
54+7
91 li
nia
cf P
iatr
a Ol
t - P
odu
Olt
111,
115
In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
19
Expe
rtiz
are
tera
sam
ent k
m 2
26+5
00/9
00 li
nia
Pite
şti -
Cra
iova
11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
20
Raco
rd d
e ga
ze, c
entr
ala
term
ica,
rete
a te
rmic
a şi
inst
alaţ
ii de
inca
lzir
e in
teri
oare
cla
dire
Sec
jia L
5 (6
) Cra
iova
(p
roie
ctar
e şi
exe
cuţie
) 11
1 In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
21
Raco
rd a
limen
tare
cu
ener
gie
elec
tric
a st
aţia
CF
Rm.V
alce
a (p
roie
ctar
e şi
exe
cutie
) 11
1 In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
22
Sist
eme
supr
aveg
here
vid
eo st
aţii
de c
ale
fera
ta (p
roie
ctar
e şi
exe
cute
) Cra
iova
33
2 In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
23
Raco
rd g
aze,
mod
erni
zare
caz
ane
staţ
ia C
F D
robe
ta T
r. Se
veri
n (p
roie
ctar
e şi
exe
cutie
) 11
1 In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
24
Mod
erni
zare
cla
dire
sedi
u ad
min
istr
ativ
al S
RCF
Crai
ova
111
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
25
Lucr
ari d
e ef
icie
ntiz
are
ener
getic
a di
n pl
anul
de
Efic
ienţ
a en
erge
tica
al c
ladi
rilo
r de
expl
oata
re fe
rovi
ara
in
staţ
ii - C
arac
al, S
treh
aia,
Rov
inar
i 11
1 In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
26
Actu
aliz
are
docu
men
taţie
şi a
site
nţa
tehn
ica
- Mod
erni
zare
cla
dire
sedi
u ad
min
istr
ativ
al S
RCF
Crai
ova
111
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
27
Expe
rtiz
a te
hnic
a H
M L
unca
Bud
ieni
- ca
bina
miş
care
11
1 In
fras
truc
tură
fe
rovi
ară
28
Serv
iciu
"Zon
are
TEM
PEST
" 11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
29
RK in
fras
truc
tura
fero
viar
a pu
blic
a in
tero
pera
bila
(tre
ceri
la n
ivel
, per
oane
, ins
tala
ţii, e
tc.)
finan
ţate
con
form
OU
G nr
. 12/
1998
act
. art
. 10
alin
(4),
Cons
olid
are
tabl
ier m
etal
ic p
od k
m 7
4+55
7 fir
II li
nia
CF V
idel
e - O
rşov
a 11
1, 1
15
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
30
Repa
rare
cen
tral
a te
rmic
a st
aţia
CF
Crai
ova
(pro
iect
are
şi e
xecu
ţie)
111
Infr
astr
uctu
ră
fero
viar
ă
374
BIBLIOGRAFIE
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020, 2014.
2. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Stadiul actual al dezvoltării rurale şi al agriculturii în regiunea Sud Vest Oltenia şi scenarii de dezvoltare în perioada 2014-2020, 2014.
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia Danubius”, 2013.
4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a microregiunii “Oltenia de sub munte”, 2013.
5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Studiu privind dezvoltarea urbană la nivel regional, 2011.
6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Studiu privind dezvoltarea mediului de afaceri la nivel regional și impactul crizei economice asupra întreprinderilor, 2014.
7. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, 2014.
8. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Craiova, Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu şi lung şi identificarea perspectivelor de dezvoltare, 2014.
9. Comisia Europeană , Orientări - dezvoltarea și punerea în aplicare a unui plan de mobilitate urbană durabilă, 2013.
10. Comisia Europeană, Acord de parteneriat cu România 2014-2020, August 2014.
11. Comisia Europeană, Carte Albă - Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor, Bruxelles, 28.03.2011.
12. Comisia Europeană, Direcţia Generală Politică Regională Comunicare, informare, relaţii cu ţările terţe, Strategia UE pentru Regiunea Dunării - Eforturi unite în abordarea provocărilor comune, Bruxelles, 2011.
13. Comisia Europeană, Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Bruxelles, 03.03.2010.
375
14. Comisia Europeană, Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020, Bruxelles, 2010.
15. Comisia Europeană, Punerea în aplicare a Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European şi a Consiliului în domeniul transportului rutier şi pentru interfeţele cu alte moduri de transport, Raport al Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Bruxelles, 21.10.2014.
16. Comisia europeană, SSDC - Schema de dezvoltare a spaţiului comunitar - Spre o dezvoltare spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene, Aprobat la Consiliul informal al Miniştrilor responsabili de amenajarea teritoriului la Postdam, mai 1999.
17. Comitetul Înalţilor Funcţionari, Principii directoare pentru dezvoltarea teritorială durabilă a continentului european, Conferinţa europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT), Hanovra, 7- 8 septembrie 2000.
18. Commission of the European Communities, Planul de acţiune la nivel european pentru logistica transporturilor de mărfuri ("European Action Plan for Freight Transport Logistics"), Brussels, 18.10.2007.
19. Consiliul Europei, Carta europeană a amenajării teritoriului (Carta de la Torremolinos), adoptată la cea de a VI-a sesiune a Conferinţei Europene a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului, Torremolinos, Spania, 1983.
20. Consiliul Judeţean Dolj, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia, Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Dolj, Contract de servicii nr. 7839, martie 2008.
21. Consiliul Judeţean Gorj, Plan de amenajare a teritoriului judeţean Gorj - actualizare 2009-2011, noiembrie 2010.
22. Consiliul Judeţean Gorj, Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011-2020, ianuarie 2012.
23. Consiliul Judeţean Olt, Plan de amenajare a teritoriului judeţean Olt, aprilie 2011.
24. Consiliul Judeţean Vâlcea, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Vâlcea în Sistem Informaţional Geografic, noiembrie 2009.
25. Consiliul Judeţean Vâlcea, Strategia de dezvoltare economico- socială a Judeţului Vâlcea, 2009-2013, 2008.
26. Delegația Permanentă Interministerială pentru Siguranță Rutieră, Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 – 2020, Bucureşti, 2014. 27. Delegația Permanentă Interministerială pentru Siguranță Rutieră, Programul de Acţiuni Prioritare pentru perioada 2015 - 2020 de implementare a Strategiei Naţionale pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2015 – 2020, Bucureşti, 2014. 28. Geurtz, K., Accessibility, land use and transport. Eburon, p. 245, Delft, 2006.
376
29. Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035 - Coeziune şi competitivitate teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni, August 2014.
30. Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Strategia de Dezvoltare Teritorială a României - Studii de Fundamentare - Studiul 13. Căi de comunicații și transport, 2014.
31. Guvernul României, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Programul Operațional Regional 2014 – 2020, August 2014.
32. Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti 2008. 33. Guvernul României, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013 - 2020, Bucureşti, 2013. 34. Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Anexele nr. 1-14 – Lista proiecte prioritizate, Februarie 2015.
35. Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Master Plan General de Transport al României, Variantă finală revizuită a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu și lung, Vol. I şi II, iulie 2015.
36. Guvernul României, Ministerului Economiei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, România - Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020, Bucureşti, 2014. 37. Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului, Direcția Politici Publice, Ghid de monitorizare și evaluare, 2009.
38. http://ec.europa.eu/regional_policy/, accesat la 20.05.2015.
39. http://www.cfrcalatori.ro/servicii-oferite, accesat la 15.08.2015.
40. http://www.mae.ro/strategia-dunarii, accesat la data de 29.05.2015.
41. http://www.mdrt.ro/dezvoltare-teritoriala/amenajarea-teritoriului/, accesat la 29.05.2015.
42. http://www.metropolacraiova.ro/ro/documente-suport-strategia-de-dezvoltare-zmc-2014-2020/, accesat la 18.06.2015.
43. http://www.mt.ro/web14/strategia-in-transporturi/master-plan-general-transport/, accesat la 21.05.2015.
44. Hull, A; Silva, C.; Bertolini, L., COST Action TU1002 - Accessibility Instruments for Planning Practice, ISBN13: 978-989-20-3210-8, p. 370, 2012.
377
45. Ilie, S.; Mitran, G.; Nicolae, V., Maritime accessibility - key factor in setting transport corridors. case study: Romanian ports to Black Sea, Proceedings of the Second International Conference on Traffic and Transport Engineering (ICTTE), Pages: 709-715, Published: 2014, Conference: 2nd International Conference on Traffic and Transport Engineering (ICTTE), Assoc Italiana Ingn Traffico Trasporti Res Ctr, Belgrade, Serbia, Date: Nov 27-28, 2014, ISBN:978-86-916153-2-1.
46. Jean-Paul Rodrigue, Claude Comtois, Brian Slack, The Geography of Transport Systems, 3rd Edition, ISBN 978-0-415-82253-4, 2013.
47. Koopmans, C.; Groot, W. ; Warffemius, P. ; Annema, J.A. ; Hoogendoorn-Lanser, S., Measuring generalised transport costs as an indicator of accessibility changes over time, Transport Policy, Elsevier, Volume 29: 154–159, 2013.
48. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 06.08.2010.
49. Parlamentul României, Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiuena 1 - Reţele de transport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 806 din 26.09.2006.
50. Popa M., Economia transporturilor, Editura Politehnica Press, 2009.
51. Salze, P.; Banos, A.; Oppert, J.M.; Charreire, H.; Casey, R.; Simon, C.; Chaix, B.; Badariotti, D.; Weber, C., Estimating spatial accessibility to facilities on the regional scale: an extended commuting-based interaction potential model, International Journal of Health Geographics, doi: 10.1186/1476-072X-10-2, 2011.
52. Uniunea Europeană, Agenda teritorială a Uniunii Europene - Spre o Europă mai competitivă şi durabilă a regiunilor diverse, Reuniunea ministerială informală privind dezvoltarea urbană şi coeziunea teritorială, Leipzig, 24-25 mai 2007.
53. Uniunea Europeană, Introducere în Politica de coeziune a UE 2014-2020, Politica de coeziune şi Fondurile Structurale - Condiţionalităţi ex-ante pentru accesarea fondurilor europene 2014-2020, iunie 2014.
54. Urban Mobility Observatory - www.eltis.org.
www.inforegio.ro www.adroltenia.ro
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia Aleea Teatrului, Nr. 1, Craiova, 200402, ROMÂNIA
tel: 0251/411.869, 0251/418.240, 0251/414.904 fax: 0351/463.966, 0351/463.967
e-mail: [email protected] web: http://www.adroltenia.ro
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Web: http://www.inforegio.ro, http://www.mdrap.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat deUniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională
Material distribuit gratuit
Titlul proiectului: Implementarea Programului Operațional Regional în regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2015
Editorul materialului: Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia
Data publicării: Noiembrie 2015
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei