studiu privind creșterea intermedierii financiare în românia · pwc românia are cel mai scăzut...
TRANSCRIPT
Studiu privind creșterea intermedierii financiare în România
www.pwc.com
Martie 2019
PwC
Soluții propuse și impactul potențial al creșterii intermedierii financiare
Context intern și internațional
1
Bariere în creșterea intermedierii financiare
2 3
PwC
România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, cu o valoare de 25,7% în 2018, de 3 ori mai mică decât media UE
Sursă: BCE, Eurostat, World Bank, BNR, Analiză PwC
• România se situează sub media UE de 83%, în ceea ce privește intermedierea financiară*, dar și sub cea a țărilor cu economii emergente ( e.g. Polonia și Cehia –52%, Bulgaria 51%)
• Intermedierea financiară a scăzut la 26,4% în 2017, de la o medie de ~39% in anii 2010-2011. În același timp, ratele ROBOR la 3 și 6 luni au înregistrat un trend descrescător, revenind pe creștere începând cu 2017, în rezonanță cu evoluția inflației. Deși ratele scăzute ale dobânzilor ar fi trebuit să impulsioneze creditarea, intermedierea financiară s-a aflat într-un continuu trend descrescător
• Scăderea intermedierii financiare a fost generată de un cumul de factori, cei mai importanți fiind volatilitatea cadrului legislativ și situația economică precară a IMM-urilor (capitaluri negative, profitabilitate și lichidate în declin). La descreșterea intermedierii financiare a contribuit de asemenea și procesul de curățare a bilanțurilor de credite neperformante demarat de instituțiile bancare în perioada imediat următoare crizei
4451
Ceh
ia
5245
Po
lon
ia
Ø 83Medie UE
100
Fin
lan
da
Po
rtu
ga
lia
100 94
Fra
nța
84
Gre
cia
81
Ger
ma
nia
8066
Ita
lia
Au
stri
a
Est
on
ia
77
Ma
lta
Slo
ven
ia
Ola
nd
a
104105112
132
Lu
xem
bu
rg
106
Sp
an
ia
165
136
Da
nem
arc
a
UK
Cip
ru
199
65
Bu
lga
ria
6052
Slo
va
cia
Let
on
ia
60
Cro
ați
a
Bel
gia
Su
edia
Un
ga
ria
3326
Ro
mâ
nia
Lit
ua
nia
41
Irla
nd
a
57
Creditarea sectorului privat România comparat cu UE (% din PIB, 2017)
3
25.726.428.1
29.9
31.033.937.639.339.137.0
4.15.85.6
2.81.1
2.54.25.8
11.7
3.01.01.6
2.84.6
5.86.5
7 .2
11.8
1.36.7
6.1
2009 2018e2011
1.4
1.3
3.2
20152013
-1.1-0.4
0.8
3.4
20142012
5.3
2010 2017
1.1
2016
ROBOR 6 luni (%)
ROBOR 3 luni (%)
Inflatie
Creditarea sectorului privat (% din PIB)
Creditarea sectorului privat din România (% din PIB, 2008 - 2018)
* Intermedierea financiară calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat și PIB
PwC
Importanța intermedierii financiare este dată de influența pozitivă a acesteia asupra dezvoltării economice a unei țări
4
Sursă: BCE, Eurostat, BNR, INSSE, BEI, King and Levine, Analiză PwC
Corelație între nivelul PIB-ului per capita (Euro) și nivelul de intermediere financiară calculat ca % credite companii și populație din PIB (2017)
• Relația dintre sectorul financiar și creșterea economică a fost analizată în numeroase studii de specialitate, pe parcursul mai multor ani. Plecând de la o analiză a 80 de țări, pe durata a 30 de ani, aceste studii demonstrează că intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare
• Astfel, s-a demonstrat că nivelul dezvoltării și intermedierii financiare este puternic asociat cu creșterea reală a PIB pe cap de locuitor, cu rata acumulării de capital fizic și cu îmbunătățirea eficienței cu care economiile folosesc capitalul10.000 40.00035.000 50.00045.00020.000 75.00025.000 30.00015.000
300
5.0000
150
100
80.00060.000
200
55.000
250
50
65.000 70.000
350
85.000
0
Malta
Olanda
Suedia
Slovenia
Luxemburg
Irlanda
Ungaria
GreciaSpania
Danemarca
Romania
Slovacia
Finlanda
Germania
Franta
Cehia
UK
Croatia
Polonia
Italia
Lituania
Estonia
Letonia
Cipru
Portugalia
Belgia
BulgariaAustria
Niv
el i
nte
rmed
iere
fin
an
cia
ră (
% P
IB)
PIB
per
Ca
pit
a(E
UR
)
Corelație puternică: 0,8
PwC
Gradul de automatizare redus, productivitatea scăzută și nivelul limitat al cheltuielilor în cercetare – dezvoltare accentuează nevoia acută de investiții din România
5
Let
on
ia
Ro
ma
nia
Po
lon
ia
61%45%
Cro
ati
a
65%
Lit
ua
nia
64% 59%
Ø 100%Medie UE
Est
on
ia
58%
Gre
cia
Bu
lga
ria
Un
ga
ria
63%
UK
98%
Ceh
ia
Cip
ru
76%
Slo
va
cia
67%77%
Ma
lta
82%
Slo
ven
ia
75%
Sp
an
ia
82%66%
Da
nem
arc
a
135%
Irla
nd
a
128%
Lu
xem
bu
rg
174% 136%176%
Bel
gia
101%
64%
113%
123%S
ued
ia
98%
Ola
nd
a
126%
Fra
nta
109%
Au
stri
a
117%
Fin
lan
da
Ita
lia
Po
rtu
ga
lia
Ger
ma
nia
Productivitatea per persoană și per oră lucrată, comparație versus media UE, 2017
Productivitatea scăzută din România (59% din media UE), gradul mic de automatizare (20% din media globală), precum și cheltuielile scăzute în domeniul cercetării –dezvoltării (25% din media UE) accentuează nevoia acută de investiții în România
Gradul de automatizare măsurat ca numărul de roboți per 10.000 angajați din industria prelucrătoare (2016)
Lit
ua
nia
0.9%
Po
lon
ia
Slo
va
cia
3.3%
Ma
lta
0.8%
Cro
ați
a
0.5%
Bu
lga
ria
0.6%C
ipru
0.6%
Let
on
ia
0.5%
%2.07Medie UE
Ro
mâ
nia
Lu
xem
bu
rg
Est
on
ia
Un
ga
ria
1.3%
Po
rtu
ga
lia
1.7%1.4% 1.3%
Ceh
ia
1.8%
Slo
ven
ia
1.1%1.3%1.4%1.9%
Ola
nd
a
Ita
lia
UK
Sp
an
ia
1.1%
1.2%
Gre
cia
2.0%2.3%
3.0%
Irla
nd
a
Bel
gia
Ger
ma
nia
3.1%2.6%
Au
stri
a
Fin
lan
da
Da
nem
arc
a
3.2%
Su
edia
Fra
nța
1.0%0.9%
0.9%
2.8%
Cheltuieli de cercetare – dezvoltare (% din PIB, 2017)
Sursă: Eurostat, World Robotics 2017, Analiză PwC
138
Au
stri
a
137144
Ca
na
da
Da
nem
arc
a
211 189
Su
edia
177184
Bel
gia
SU
A
185223
Ita
lia
160
Ta
iwa
n
17
Sin
ga
po
re …
Ja
po
nia
488
309
Ger
ma
nia
631
Co
reea
de
Su
d …
Gre
cia
Ro
ma
nia
10
Est
on
ia
113
145 15
74MedieGlobală
Ind
ia
3
Bra
zili
a
Fil
ipin
e
303
Slo
ven
ia
Ola
nd
a
153
Sp
an
ia …
Fin
lan
da …
38
PwC
Cu toate acestea, în ultimii 10 ani, ponderea investițiilor în PIB a fost în continuă scădere
6
Evoluție PIB România pe componente, mld EUR
Sursă: Eurostat,
Din analiza structurii PIB-ului, se remarcă faptul că în ultimii 10 ani, rolul investițiilor în creșterea economică a fost în scădere cu 10 puncte procentuale,România având una dintre cele mai scăzute activități de investiții din UE (doar 68% dintre firme au investit în 2018, comparativ cu 87% la nivelul UE)
+13%
188
-2%-1%
2016
160
-1%
75%
2017
78%
23%
2015
25%
2014
150
0%
76%
79%
23%170
27%
2011
75%
133
26%
132
-6%
78%
25%
144
28%
79%
2009 2010
79%
-6%
27%
2008 2013
-5%
125
2012
-6%
125
27%
-1%
78%
2003
27%
-10%
24%
24%
2006
-14%-12%
147
83%
61
-9%
85%
33%
85%
2005
80%
-13%
2007
31%
128
98
80
86%
2004
85%
23%
2002
-6%
53
-7%
49
83%
+3%
20%
1999
-5%
89%
1998 2000
3416%
-8%
89%
1997
37
23%32
-7%
18%
41
85%
2001
-8%
85%
-5%
22%
1996
29
1995
-5%
81% 85%
-8%
24% 21%29
84%
23%
46
Investitii Consum Export net
PwC
În condițiile unei piețe de capital slab dezvoltate, creditarea bancară rămâne principala alternativă viabilă pentru finanțarea investițiilor
7
Ma
lta
Ita
lia
58%84%
Sp
an
ia
Bel
gia
98%
Fin
lan
da
38%
Au
stri
a
Cro
ati
a
39%P
olo
nia
43%
Ger
ma
nia
Po
rtu
ga
lia
33%37%38%
30%
36%
Irla
nd
a126% 100%
109%110%
Da
nem
arc
a
Su
edia
100%
125%145%
Ola
nd
a
UK
Fra
nta
Lu
xem
bu
rg
Est
on
ia
Slo
va
cia
11%
Let
on
ia
9% 5% 5%
Lit
ua
nia
Ø 53%medie UE
21%25%24%
Gre
cia
Un
ga
ria
Cip
ru
Ceh
ia
Slo
ven
ia
12%12%
Ro
ma
nia
19%
Bu
lga
ria
Capitalizarea bursieră a companiilor listate, ca % din PIB, 2017
Alt
e ta
ri d
inzo
na
EC
E
0.01%
Bu
lga
ria
0.04%
Ucr
ain
a
0.03%
Ceh
ia
0.02%
Gre
cia
0.02% Ø 0,31%medie Europa
Fin
lan
da
Au
stri
a
Ger
ma
nia
Po
rtu
ga
lia
0.11%
Ita
lia
0.22% 0.21%
Ta
rile
Ba
ltic
e
0.10%
0.29%
Bel
gia
0.36% 0.27%U
ng
ari
a0.39%
0.26%
Irla
nd
a
0.21%
Ro
ma
nia
Sp
an
ia
0.50%
Su
edia
0.77%
UK
0.55%
Lu
xem
bu
rg
0.54%
0.59%
No
rveg
ia
0.41%
0.52%
0.39%
Po
lon
ia
Ola
nd
a
0.54%
Da
nem
arc
a
Fra
nta
Finanțarea fondurilor cu capital privat de risc, după țara de destinație a investițiilor, % din PIB, 2017
Sursă: Ceicdata, Invest Europe 2017, BNR, Analiză PwC
6.8%Fonduri de pensii private
7.7%Societăți de asigurare
3.9%
75.5%
Instituții financiare nebancare
Instituții de credit
6.1%
Fonduri de investiții
Distribuția activelor în cadrul sectorului financiar din România (T3 2018)
• Finanțarea prin piața de capital se realizează fie prin intermediul pieței reglementate (bursa de valori) fie prin plasamente efectuate de către fondurile de investiții (”private equity” sau ”venture capital”)
• Comparativ cu alte state europene, în România, piața de capital nu deține un procent semnificativ în finanțarea companiilor
• Mai mult, din analiza distribuției activelor in cadrul sectorului financiar din România, se observă faptul că instituțiile de credit dețin o pondere semnificativă. Prin urmare, creditul bancar reprezintă alternativa viabilă în ceea ce privește finanțarea investițiilor
PwC
Deși potențialul de creditare există în economie, doar 8% din structura de finanțare a firmelor provine din credite interne
8
Structura pasivului companiilor nefinanciare din România, după tipul de finanțare (%) Firme din Romania cu capitaluri proprii negative (% din total firme)
2017
49%48%
2008
50%
44%42%
2015
43%
2011 20162013
50%
20142012
50%
20102009
48%
39%
• În contextul unei nevoie acute de investiții, companiile nefinanciare preferă surse alternative de finanțare cum ar fi autofinanțarea, creditul furnizor, credit intra-grup și împrumuturi de la acționari
• Raportul între creditul comercial și creditul financiar este de aproximativ 3:1, ceea ce crește riscul de blocaj financiar
• Accesarea finanțării bancare se dovedește a fi dificilă, în contextul în care firmele se confruntă cu următoarele probleme:
1. Insuficiența garanțiilor eligibile
2. Lipsa de know-how pentru a structura proiecte viabile din punct de vedere financiar
3. Subcapitalizarea companiilor
4. Birocrație, proceduri excesive de obținere a fondurilor UE
5. Nivel scăzut de educație financiarăSursă: BNR, Analiză PwC
4%
51%
4%2%
2017
30%
7% 7%
32%
0%
51%
4%
3%4%
0%
2016
Provizioane şi venituri în avans
Capitaluri (nu contine venituri in avans)
Credite interne în valută (bănci şi IFN)
Credite interne în lei (bănci şi IFN)
Alte datorii
Datorie privată financiară externă pe termen scurt
Datorie privată financiară externă pe termen mediu şi lung
Datorii faţă de entităţile afiliate Datorii către stat
Datorii faţă de acţionari
8.2%
Datorii comerciale
2.3%8.7%
38.5%
17.1%
Datorii în legătură cu personalul
Alte datorii
25.2%
PwC
Băncile și-au consolidat capacitatea de creditare, prin eforturi susținute de reducere a creditelor neperformante
9
• Începând cu anul 2012, băncile au demarat un proces amplu de curățare a bilanțurilor de creditele neperformante, în condițiile în care România avea una dintre cele mai ridicate rate a creditelor neperformante din UE
• Obiectivul acestui proces a avut în vedere crearea premiselor relansării creditării pe fundamente sănătoase, în scopul realizării unei dezvoltări economice durabile
Evoluția creditelor neperformante (%)
5.0
6.4
9.6
13.5
20.7
21.9
11.9
7.9
3.7
4.65.55.65.2
5.2
5.25.44.6 4.2
15.6
16.8
13.7
4.04.85.0
5.2
4.94.3
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
22
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
%
7.4
4.3
16.0
11.7
3.9
10.0
4.7
18.2
14.3
8.2
PoloniaRomânia Cehia Ungaria
Sursă: World Bank, BNR
PwC
În condițiile unui cost al riscului mult mai mare decât media europeană și a unor cheltuieli operaționale ridicate, marja de profit a băncilor a rămas redusă pe parcursul ultimilor ani
10
Marjă/Profit
1 %
4 %
Costuri operaționale
Costul riscului
2 %
Costul finanțării
1 %
8 %
Rata dobânzii
Formarea prețului produselor de creditare • Rata dobânzii la credite este influențată atât de factori endogeni, reprezentați de modul de operare al băncilor ca și intermediar financiar (costul finanțării, costul riscului de credit aferent creditelor acordate și costurile operaționale), cât și de factori exogeni, precum instabilitatea fiscală și de volatilitatea mai ridicată a ciclului economic cu creșteri peste media regională urmate de recesiuni mai ample, volatilitate care este accentuată de politicile prociclice., care pun presiuni pecostul riscului
• Ponderea costului riscului în total dobândă (2%) reflectă ultimii 4 ani, când rata creditelor neperformante a scăzut puternic de la 13.5% in 2015 la 4.9% la sfârșitul lui 2018. Media pe ultimii 10 ani s-a menținut, în schimb, peste 13%
Sursă: Analiză internă PwC, folosind situațiile financiare ale băncilor, pe o perioadă de 4 ani
PwC
În aceste condiții, profitabilitatea băncilor s-a situat în ultimii 10 ani sub cea a țărilor din Europa Centrală și de Est
11
-2
1
0
-1
2
-0.8%
Irla
nd
a
Ø 0.3%Medie UE
-1.3%
Cip
ru
0.0%
-0.1%
0.2%0.2%
Ola
nd
a
-0.1%
Un
ga
ria
0.1%
Da
nem
arc
a
UK
Ita
lia
Let
on
ia
0.2%
Bel
gia
0.2%
-0.4%
0.1%
Ger
ma
nia
Sp
an
ia
0.3%
Fra
nța
Po
rtu
ga
lia
0.5%
Lit
ua
nia
Fin
lan
da
0.4% 0.3%
0.4%
Ro
mâ
nia
Ma
lta
0.4%
Po
lon
ia
0.3%
Slo
ven
ia
0.9%
Su
edia
Lu
xem
bu
rg1.0%
Bu
lga
ria
0.9% 0.4%
Au
stri
a
Slo
va
cia
1.1%1.2%
Est
on
ia
Ceh
ia
1.0%
Media randamentului activelor bancare - ROA (%, 2008 - 2017)
-30
-20
10
0
-10
20
0.4%U
K
Ita
lia
Po
rtu
ga
lia
Lit
ua
nia
1.7%
-25.9%
Irla
nd
a
-11.3%
Ø 2.3%Medie UE
-10.0%
Cip
ru
0.0%
Slo
ven
ia
Un
ga
ria
Au
stri
a
Fra
nța
Lu
xem
bu
rg
Ro
mâ
nia
5.5%
Ma
lta
Fin
lan
da
2.0%3.4%
Ola
nd
a
3.9% 2.5%
Sp
an
ia
4.0%5.2%
Est
on
ia
Da
nem
arc
a
3.7%
6.0% 3.6%6.4%
Po
lon
ia
13.2%
Ger
ma
nia
Su
edia
9.5%8.3%9.7%
8.2%
Bu
lga
ria
Slo
va
cia
Ceh
ia
-1.3%-1.0%
Let
on
ia
Bel
gia
1.0%
10.6%
Media randamentului capitalului bancar - ROE (%, 2008 - 2017)
50
100
0
Irla
nd
a94%
Ola
nd
a
74%
Ger
ma
nia
73%
Fra
nța
66%
Un
ga
ria
65%61%60%
Po
rtu
ga
lia
59%
Slo
va
cia
67%56%
69%
63%
Let
on
ia
64%
Au
stri
a
Ita
lia
UK
Slo
ven
ia
Bel
gia
Da
nem
arc
a
Lu
xem
bu
rg
53%52%50%
55%
Sp
an
ia
Lit
ua
nia
Cip
ru
55%
Fin
lan
da
50%Ø 59%Medie UE
Bu
lga
ria
47%
Ceh
ia
56%
Est
on
ia
49% 54%53%
Po
lon
ia
Su
edia
Ma
lta
44%35%
Ro
mâ
nia
Raportul cost/venituri (%, 2008 - 2017)
• În ceea ce privește randamentul activelor, România se situează pe locul 8 din 26, cu o valoare a ROA de 0,4%, marginal mai bună decât valoarea medie a Uniunii Europene de 0,3%, dar semnificativ mai mică decât în alte state din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (1,2%), Estonia (1,1%), Bulgaria și Polonia (1,0%), Slovacia (0,9%)
• Similar, din punctul de vedere al randamentului capitalului propriu (ROE) România se situează pe locul 10 din 26, cu o valoare de 3,9%, semnificativ mai mică decât în alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (13,2%), Slovacia (9,7%), Polonia (9,5%), Bulgaria (8,3%), Estonia (6,0%)
• Din perspectiva raportului dintre costurile și veniturile operaționale, România se situează pe locul 10 din 26, valoarea acestui indicator de eficiență fiind inferioară altor țări din ECE, cum ar fi Estonia (44%), Cehia(47%) și Lituania (53%)
Sursă: BCE, Analiză PwC
PwC
Mai mult, pentru a respecta cerințele prudențiale și a crea o bază solidă de creditare, în intervalul 2008-2016, băncile și-au sporit capitalurile proprii cu 3,5 miliarde EUR
12
• În perioada 2008-2016, băncile și-au crescut capitalurile proprii cu aproximativ 3,5 miliarde EUR, din care 23% aureprezentat profit reinvestit. Profitul cumulat în aceeași perioadă este de 1,3 miliarde EUR, ceea ce înseamnă că profitulreinvestit a reprezentat aproximativ 60%. Acest lucru a dus la majorarea fondurilor proprii disponibile și implicit creștereacapacității de a susține creditarea
• Inițiativele legislative, care pot afecta profitabilitatea sau baza de capital vor avea efecte negative asupra capacității de creditare șiastfel asupra potențialului de creștere a intermedierii financiare
Evoluția structurală a fluxului de capital social la nivelul sistemului bancar (mld. EUR, 2008-2016)
Sursă: Florin Georgescu, (2017). Capitalul bancar în România, între factor de dezvoltare și sursă de dezechilibru
0.19
0.48
0.21
2015
0.14
0.450.39
0.07
20142013
0.54
0.08
0.09
2012
0.15
0.27
0.09
T3 2016
0.38
0.57
2010
0.04
0.12
0.28
0.450.06
0.09
0.47
2009
0.22
2011
0.39
0.11
0.09
2008
0.48
Reinvestire profit Aport nou de capital
Sursă: BNR, Analiză PwC
PwC
Noile reglementări pot genera pierderi suplimentare la nivelul sectorului bancar și implicit la nivelul economiei reale, prin scăderea și mai accentuată a intermedierii financiare
13
74.0
37.0
24.016.0
10.05.0
0
20
40
60
80
1 2 3 4 5 6
Recuperarea pierderii
Perioada (ani) în care se aplică taxa
Per
ioa
da
(a
ni)
în
ca
re s
e re
cup
erea
ză p
ierd
erea
• Ordonanța cu privire la taxa pe activele bancare, respectiv Capitolul IV din proiectul de ordonanță de urgență, privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, poate produce efecte negative atât asupra instituțiilor bancare cât și a economiei în general
• Cuantumul taxei la nivelul anului 2019 ar fi de 1,2% (având în vedere media ratelor ROBOR la 3 și 6 luni pe ultimul trimestru din anul 2018). Dacă luăm în considerare activele financiare ale sistemului bancar la sfârșitul anului 2018 (estimate la aproximativ 438miliarde RON, conform datelor BNR), suma pe care ar trebui s-o plătească băncile s-ar ridica la aproximativ 5.3miliarde RON
• Media profitului net în sistemul bancar, în ultimii 4 ani (perioadă în care s-a înregistrat profit) a fost de aproximativ 5,5 miliarde RON, iar media activelor financiare a fost de aproximativ 334 miliarde RON. În ipoteza în care menținem constante aceste niveluri ale profitului și activelor financiare, în funcție de perioada în care taxa rămâne în vigoare, perioada în care băncile pot recupera pierderea suferită crește exponențial
• Astfel, dacă taxa se menține pe o perioadă de un an, recuperarea pierderii se va realiza in 5 ani, dacă taxa se aplică pe o perioadă de 3 ani, recuperarea se va face în 16 ani, iar în cazul în care taxa este în vigoare pe o perioadă de 5 ani, recuperarea pierderii se va realiza într-un orizont de timp de 37 de ani . Dacă profitul băncilor va scădea sub acest nivel mediu, taxa aplicându-se activelor financiare, indiferent de profit, efectul va fi mult mai intens
Sursă: Analiză PwC
PwC
Soluții propuse și impactul potențial al creșterii intermedierii financiare
3
Context intern și internațional
1
Bariere în creșterea intermedierii financiare
2
PwC
În ultimii 5 ani s-au adoptat aproximativ 50 de legi noi, care au sporit nivelul de impredictibilitate al mediului economic și au crescut riscul perceput de investitori
BARIERE DESCRIERE
Cadrul legislativ
impredictibil
1
Bănci:
• Revizuirea produselor și înăsprirea condițiilor de creditare• Creșterea portofoliului de credite neperformante• Erodarea ratei de solvabilitate• Scăderea profitabilității • Retragerea unor bănci de pe piața bancară• Modificarea strategiei de investiții și a modelului de business
Populație:
• Creșterea costurilor creditării• Scăderea puterii de cumpărare
Mediul de afaceri
• Încurajarea finanțării din surse alternative (autofinanțare, credit furnizor, împrumuturi de la acționari)
• Scăderea investițiilor
Stat:
• Băncile vor fi mai puțin interesate în a achiziționa titluri de stat, ceea ce poate influența creșterea costului de finanțare
15
IMPACT
În ultimii 5 ani, impredictibilitatea cadrului legislativ bancar s-a accelerat prin creșterea recurentă, de la an la an a numărului de legi și regulamente adoptate (aproximativ 50 de legi noi în perioada 2014-2018).
Introducerea unei taxe pe activele bancare (Capitolul 4 din Ordonanța de urgență nr. 114/2018) la finalul anului 2018 influențeazănegativ activitatea de creditare având de asemenea implicații asupra sistemului financiar și dezvoltării economiei
Respingerea de către Curtea Constituțională a setului de legi care prevedeau plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut și plafonarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanțe, la doar 2 luni după aprobare, confirmă volatilitatea sistemului legislativ din România și riscul crescut perceput de către investitori
PwC
Alți factori, cum ar fi nivelul redus de automatizare și digitalizare, educația financiară și costurile creditării, influențează negativ creditarea
DESCRIERE
Nivelul redus de
automatizare și
digitalizare
2
Nivelul scăzut
de educație
financiară
3
Costurile
creditării
4
România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește educația financiară
În clasamentul global, România ocupă locul 124 din 143, la egalitate cu Sudan, Uzbekistan, Honduras1
21% din antreprenori îl consideră un obstacol în dezvoltarea afacerii2
Românii nu accesează sursele de informare potrivite3
16
IMPACT
Lipsa unei strategii de digitalizare Lipsa educației digitale în rândul populației și mediului de
afaceri Infrastructură tehnologică neuniformizată între mediul urban
și rural Lipsa convențiilor între mediul public și privat în ceea ce
privește realizarea unor baze comune de date Lipsa unui sistem integrat de identificare, autentificare și
semnătură digitală, a unui sistem electronic centralizat de procesare a popririlor
Mecanisme de creditare complexe
Proces de creditare complex din punct de vedere al documentației
Timpi mari de procesare și aprobare a unui dosar de credit
Costuri operaționale ridicate Comunicare greoaie între clienți și mediul de
afaceri
Neîncrederea în utilizarea produselor bancare pentru dezvoltarea afacerii pentru antreprenori
Dificultăți în accesarea fondurilor europene Atitudine ostilă îndatorării la bănci atât pentru
persoanele fizice cât și pentru companii
1) Studiu realizat de Standard & Poor’s, 20152) Studiu Erste ,20153) Barometrul startupurilor, 2017, EY
Barierele menționate mai sus pun presiune pe costul creditului, influențând negativ costul riscului și cheltuielile operaționale
Din analiza principalilor indicatori ROA, ROE, raportul cost/venit observăm că profitabilitatea sistemului bancar din România este doar marginal superioară mediei UE, dar semnificativ mai mică decât în țările din Europa Centrală și de Est
Scăderea intermedierii financiare
BARIERE
PwC
Soluții propuse și impactul potențial al creșterii intermedierii financiare
3
Context intern și internațional
1
Bariere în creșterea intermedierii financiare
2
PwC
Pentru depășirea blocajelor, un set de măsuri poate fi implementat într-un orizont de timp de până la 4 ani
18
• Consultări cu mediul de afaceri în vederea creării unui mediu transparent și predictibil• Efectuarea cu regularitate a unui exercițiu de evaluare a riscurilor inițiativelor legislative
propuse• Un dialog deschis între Guvern, antreprenori, instituții bancare sub forma unor întâlniri de tip
workshop, panel de discuție pentru a evalua impactul potențial al modificărilor legislative
Menținerea unui cadru legislativ stabil
• Crearea unui cadru instituțional favorabil dezvoltării digitalizării• Crearea unor structuri de date conexe care să asigure un singur punct de acces pentru toate
informațiile necesare• Eliminarea semnăturii fizice a documentelor și introducerea semnăturii digitale• Sistem centralizat de procesare a popririlor• Simplificarea mecanismelor de execuție a creditului bancar prin integrarea noilor tehnologii
Facilitarea unei mai bune interacțiuni între bancă și
clienți prin intermediul automatizării și a
tehnologiilor digitale
• Dezvoltarea unei strategii naționale de educație financiară• Programe de educație financiară în școli și universități• Parteneriate între mediul public și privat realizate prin extinderea listei de participanți în cadrul
inițiativelor specifice către reprezentanți ai mediului de afaceri, Guvern, ONG-uri • Programe dedicate de coaching și educare a mediului de afaceri pe teme specifice
(management financiar, investiții, mecanismele pieței de capital)
Dezvoltarea nivelului de educație financiară
• Facilitarea accesului la finanțare pentru firmele care nu dispun de garanții suficiente, sau care nu se încadrează în apetitul de risc al băncilor comerciale
Program public care susține intermedierea financiară prin
garanții și co-finanțare
• Programe de co-finanțare și accesare a fondurilor europene• Creșterea apetitului cetățenilor spre cunoașterea paletei de instrumente financiare complexe• Bursa de Valori București poate fi un mijloc de finanțare a investițiilor, însă pentru aceasta este nevoie
de o schimbare culturală, o abordare diferită, transparență și o adaptare la contextul internațional
Stimularea investițiilor
PwC
În scopul determinării impactului economic direct al creditării, am simulat legătura între oferta de creditare, activitatea investițională și perspectivele de creștere economică pe termen lung ale economiei României
19
În condițiile creșterii nivelului intermedierii financiare până la 40%, nivelul maxim atins în 2010, se estimează un surplus potențial de 167 miliarde de RON. Această sumă reprezintă o medie anuală de 33,4 miliarde RON, care ar putea dubla bugetul pentru educație din anul 2019
Sursă: Analiză PwC
Media anuală aImpactului(mld RON)
Echivalentul alocăriibugetare în domeniul..în anul 2019
Impact în creditare
Impact cumulat pe 5 ani(2019 - 2023, mld RON)
- 3%
8,4
1,7
cercetării & dezvoltării(100%)
- 5%
14,1
2,8
investițiilor în infrastructura
de transport(50%)
- 10%
28,2
5,6
sănătății(50%)
PwC
Mesaj important către toate persoanele care nu sunt autorizate să aibă acces la acest raport
Orice persoană care nu este destinatarul acestui raport sau care nu a semnat şi returnat către PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L. o scrisoare de acceptare a termenilor PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L pentru furnizarea de informatii(‘Release Letter’), nu este autorizată să aibă acces la acest raport.
În cazul în care o persoană neautorizată primeşte şi citeşte acest raport, prin citirea raportului, acceptă şi agreează următorii termeni:
1. Persoana care citeşte acest raport înţelege că lucrările desfăşurate de PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L au fost executate în conformitate cu instrucţiunile furnizate de clientul-destinatar al raportului şi au fost executate exclusiv în beneficiul clientului-destinatar al raportului şi pentru a fi utilizate de către acesta.
2. Persoana care citeşte acest raport ia la cunoştinţă că acest raport a fost întocmit la cererea clientului-destinatar al raportului şi poate să nu includă toate procedurile considerate necesare de către cititorul raportului.
3. Persoana care citeşte acest raport este de acord că PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L ., partenerii, directorii, angajaţii şi agenţii săi nu au şi nu îşi asumă nici o responsabilitate faţă de aceasta, fie că este stipulată în contract sau rezultată dintr-un prejudiciu (inclusiv limitare, neglijenţă şi încălcarea responsabilităţii statutare), şi nu va fi ţinută responsabilă cu privire la nicio pierdere, daună sau cheltuială de nici un fel, cauzată de utilizarea acestui raport de către cititor, sau care este în alt mod consecinţa faptului că cititorul a primit acces la raport. În plus, cu excepția clientului nostru, cititorul este de acord că nu poate face referire la acest raport, nu îl poate cita sau distribui fără consimţământulscris prealabil al PricewaterhouseCoopers Management Consultants S.R.L
20
PwC
Vă mulțumim!
Bogdan BelciuPartner, PwC Româ[email protected]
Dorian FarkasSenior Manager, PwC Româ[email protected]