studiu hidrogeologic clarice.pdf

7/23/2019 Studiu hidrogeologic Clarice.pdf

1/20

S.C.VAMIBO COM S.R.L. Berbeti Judeul Vlcea

1

S.C. MR PRESTACT S.R.L.

Municipiul Rmnicu Vlcea, Str. Mircea Eliade, nr. 10, judeul Vlcea

Denumire lucrare STUDIU HIDROGEOLOGIC

Obiectul lucrrii Stabilirea regimului apelor

subterane n urma amplasriiforajului hidrogeologic de adncimeF1AVAMIBO - Berbeti judeulVlcea

Beneficiar S.C. VAMIBO COM S.R.L.

Adresa Berbeti, Bl. A15, Sc. C, Parter, Ap. 3, Jud. VlceaAmplasament folosin Oraul Berbeti, intravilan, Jud. VlceaBazinul hidrografic Olt

Cursul de ap OlteCod cadastral VIII.1.173

Telefon, fax, mobil 0769050530

Proiectant general S.C. MR PRESTACT S.R.L. Rmnicu Vlcea

Coordonator G.A. S.C. APAMED PROIECT S.R.L. Brbteti, Jud. Vlcea

I u l i e - 2 0 15


2/20


2



FOAIE DE SEMNTURI

Certificat de atestare cod numeric nr. 68/05.08.2013 pentru domeniile: b)ntocmirea studiilor hidrogeologice, d) elaborarea documentaiilor pentruobinerea avizului/autorizaiei de gospodrire a apelor emis de MinisterulMediului i Schimbrilor Climatice - Direcia Amenajarea BazinelorHidrografice Comisia de atestare a unitilor specializate n elaborarea destudii, proiecte, execuie de lucrri, consultann domeniul gospodririi apelori documentaii tehnice pentru obinerea avizelor i autorizaiilor de gospodrirea apelor.

Denumire lucrare STUDIU HIDROGEOLOGIC

Obiectul lucrrii Stabilirea regimului apelor

subterane n urma amplasriiforajului hidrogeologic de adncime

F1AVAMIBO - Berbeti judeulVlcea

Proiectant general S.C. MR. PRESTACT S.R.L.

Coordonator G.A. S.C. APAMED PROIECT S.R.L.

Beneficiar S.C. VAMIBO COM S.R.L.


3/20


3



B O R D E R O U

A. PIESE SCRISE

Borderou

Memoriu tehnic pentru studiul hidrogeologic de amplasare a forajului

hidrogeologic de adancime F1ABerbesti, Judetul Valcea

Concluzii Tabel cu datele hidrogeologice la forajele din zona BerbestiJudetul Valcea

Bibliografie

B.

PIESE DESENATE

Schita de amplasare a forajului in zona de studiu - Scara 1:100.000

Harta geologica a regiunii - Scara 1:200.000

Harta solurilor din zona de studiu - Scara 1:200.000

Harta geomorfologica si litologica a zonei de studiu - Scara 1:500.000 Harta cu date geobotanice si climatologice din zona de studiu

Harta precipitatiilor anuale din zona Berbesti - Scara 1:500.000

Harta cu delimitarea bazinelor hidrografice si lucrarile

hidrotehnice existente in zona Berbesti - Scara 1:100.000

Sectiune geologica NWSE prin forajele de adancime - Scara H 1:2.000

F1A-Alunu si F1A-Tetoiu - Scara L 1:25.000


4/20


4



STUDIU HIDROGEOLOGICprivind executia forajului hidrogeologic F1A- VAMIBO- la adancinea de 180 m,

in zona localitatiiBerbestijudetul Valcea

Prezentul studiu hidrogeologic a fost intocmit in vederea realizarii lucrarilor de alimentare

cu apa a societatii comerciale S.C.VAMIBO COM S.R.L.din zona localitatii Berbesti, judetulValcea, in urma executiei unui foraj hidrogeologic la adancimea de 180 m.

Orasul Berbesti se afla amplasat in partea central-vestica judetului Valcea la distanta

aproximativ egala de municipiile Rm. Valcea 78 km, Tg. Jiu 72 km, Craiova 88 km si

Dragasani 73 km si are in componenta satele Rosioara - la extremitatea nordica, Berbesti - in

continuarea satului Rosioara, spre sud, Valea Mare, la est de Rosioara, spre Copaceni, Damteni, la

est de Berbesti, tot spre Copaceni, Dealul Alunis - centru administrativ al localitatii, Tg. Gangulesti

- la extremitatea sudica.

Orasul este strabatut de la nord la sud de DJ 605A, MilosteaBals, pe o lungime de 9 km,

iar de la est la vest, are o latime de 6 km si are urmatorii vecini:

- la Nord: comuna Mateesti - jud. Valcea;

- la Sud: comuna Sinesti - jud. Valcea;- la Est: comunele Copaceni, si Rosiilejud. Valcea;

- la Vest: orasul Tg. Carbunesti - jud. Gorj.

Orasul Berbesti este situat la confluenta paraului Taraia cu raul Oltet si se intinde pe o

suprafata de 54,34 km. Din punct de vedere fizico-geografic regiunea luata in studiu, respectiv

Berbesti, se caracterizeaza prin urmatoarele:

- Vegetatia este specifica zonelor deluroase predominand padurile de fag dar si padurile de

fag in amestec cu alte foioase iar de-a lungul raului Taraia exista o vegetatie azonala.

- Fauna se afla in stransa legatura cu vegetatia, dintre elementele faunistice intalnite in

aceasta zona amintim vulpea, mistretul, caprioara, fazanul, randunica.

Din punct de vedere economico- geografic, orasul Berbesti este format din sase sate, acestea

sunt de tip rasfirat. Populatia orasului Berbesti este in present de 5.830 locuitori, natalitatea a scazut

in perioada de tranzitie, iar densitatea populatiei este de 108 locuitori / km.

Desi este un oras cu o suprafata redusa, exista numeroase surse de impact antropic major care au dat

nastere in decursul timpului la mai multe activitati negative asupra omului si asupra mediului

inconjurator si care au modificat peisajul de-a lungul timpului.

Cea mai mare activitate antropica cu impact negativ asupra mediului este exploatarea

miniera, Exploatarea Miniera de cariere Berbesti (E.M.C. Berbesti). Astfel, prin aceasta activitate

are loc exploatarea lignitului inferior, care este utilizat ca materie prima pentru producerea

curentului electric in termocentrale si pentru consumul casnic.

Pana in anul 1996 lignitul se exploata si in subteran. In prezent minele sunt inchise,

exploatarea realizandu-se numai in cariera.Cariera Berbesti are ca obiectiv exploatarea lignitului din carierele Berbesti Vest si Panga.

Cariera Panga este situata in partea estica a orasului Berbesti, ocupand o suprafaa totala de 364

hectare.

In vederea alimentarii cu apa a societatii comerciale S.C.VAMIBO COM S.R.L. dinzona localitatii Berbesti, judetul Valcea, pentru asigurarea debitului necesar satisfacerii cerintei de

apa, s-a luat in considerare varianta executiei unui foraj hidrogeologic la adancimea de 180 m

urmand ca, functie de capacitatea resursei de la executia acestui foraj sa se stabileasca cu exactitate

debitul optim de exploatare care sa asigure corespunzator o exploatare cat mai indelungata, fara

incidente sau avarii tehnice de genul innisiparii, si sa fie aleasa solutia definitiva.


5/20


5



In zona, orizonturile acvifere de adancime sunt in cea mai mare parte nisipoase, chiar fin

nisipoase, ceea ce impune o atentie deosebita la determinarea debitului optim de exploatare, in

sensul ca acest debit este de dorit sa nu fie atins pentru a se evita depasirea vitezei critice de

circulatie a apei din strat in foraj, ceea ce ar conduce la antrenarea de nisip fin din strat si ar crea

probleme de limpezire a apei si de innisipare a forajului.

Intr-o asemenea eventualitate este de preferat ca debitele extrase dintr-un singur foraj inexploatare sa se situeze sub debitul optim de exploatare.

CARACTERIZARE GEOMORFOLOGICA

Localitatea Berbesti, in zona careia se propune executia forajului F1A VAMIBO - deexplorare - exploatare ce va ajuta la asigurarea debitului necesar satisfacerii necesarului de apa

potabila a societatii comerciale S.C.VAMIBO COM S.R.L.se incadreaza, din punct de vederegeomorfologic, in marea unitate a Podisului Getic, regiune situata in partea de sud a Carpatilor

Meridionali, si care reprezinta cea mai intinsa macrounitate piemontana, fluvio-lacustra din tara,

constituita aproape din intreaga succesiune a depozitelor de la Cretacic la Cuaternar. Pe marginea

interna a acesteia, in fundament, se afla zona de contact dintre unitatile geostructurale de platformasi de orogen.

Relieful are aspect colinar, altitudinea ajunge la 500 m, iar in unele locuri depaseste aceasta

valoare. Procesele geomorfologice actuale sunt foarte active in regiunile deluroase cu depozite de

argila creand un relief specific cu ravene si ogase, dar si alunecari de teren.

Regiunea cea mai proeminenta orografic o constituie Carpatii Meridionali care apar ca un

imens bloc cristalin inconjurat aproape peste tot de o cuvertura marginala de depozite neogene si

sunt strapunsi de trei mari defilee transversale: valea Prahovei, a Oltului si a Jiului.

Din punct de vedere geomorfologic Carpatii Meridionali sunt delimitati in nord de

Depresiunea Transilvaniei, iar in sud de Depresiunea Getica.

Podisul Getic vine in contact cu Carpatii Meridionali (de care este legat din punct de vedere

litologic) pe portiuni foarte restranse, fiind separat de acestia, pe cea mai mare parte, prin dealurilesubcarpatice.

Spre nord si nord-vest limita acestui podis o formeaza abruptul sistemului de cueste, prin

care acest podis domina micile depresiuni subsecvente interfluviale, de contact, cu aspect de sei.

In partea de sud, limita conventionala poate fi considerata linia morfologica cu altitudini

intre 200 m - 300 m, marcata de mici denivelari si alte elemente morfohidrografice, linie ce trece

prin zona localitatilor nord Pitesti, Slatina, Bals, Craiova.

Podisul Getic se individualizeaza prin pozitia sa extramontana, la periferia Subcarpatilor,

prin altitudinile absolute ce scad treptat de la nord la sud, prin litologia destul de uniforma in care

predomina Depozitele de Candesti, apoi dezvoltarea mare a campiilor interioare, fluviatile de vale,

cu lunci si terase largi, mai ales in zonele de confluente.

Cuvertura piemontana este constituita din depozite cu caracter dominant psefitic si psamitic,

ale caror elemente componente provin din Carpatii Meridionali, de unde au fost transportate de

apele care isi au obarsia in acesti munti.

Zona ce intereseaza studiul de fata se incadreaza marea unitate morfologica numita

Piemontul Getic, respective Platforma piemontana a Oltetului. Sub aspect morfologic Platforma

piemontana a Oltetului este o zona piemontana monoclinala de varsta Pliocen Cuaternara,

deluroasa in jumatatea nordica, larg valurita si cu campii colinare intinse interfluviale in sud.

Altitudinile absolute variaza intre 350 400 m, pana spre 500 m la creste si 250 275 m in

lunca Oltetului.

In regiunea studiata, interfluviile sunt reprezentate prin dealuri, cu directie predominanta

nordsud, foarte fragmentate de eroziune torentiala.


6/20


6



Dealurile Oltetului se disting prin paralelismul vailor si interfluviilor, care sunt orientate de

la nord la sud, si prin doua mici convergente la Melinesti, in axa Amaradiei si la Balcesti, in axa

Oltetului.

Din cauza inclinarii versantilor pe de o parte, precum si datorita constitutiei predominant

argiloase pe de alta parte, suprafete importante ale interfluviilor au fost afectate de fenomene de

alunecare, mai ales in zonele lipsite de vegetatie arborescenta. Aceste fenomene sunt reactivate inspecial primavara, odata cu topirea zapezilor si la inceputul sezonului ploios.

Datorita dezvoltarii fenomenelor de alunecare se constata prezenta de depozite provenite din

alunecari al caror aspect este in functie de amploarea alunecarii, de distanta la care a fost transportat

materialul si de natura litologica a rocilor transportate.

De obicei se constata un amestec neuniform de nisipuri, argile, argile nisipoase. Aceste

depozite se intalnesc pe versantii si vaiugile acoperite cu alunecari stabilizate, semistabilizate si

chiar active. Mecanismul formarii lor se observa si astazi la alunecarile active.

Principalul curs de apa din regiunea localitatii Berbesti este raul Oltet, cod cadastral

VIII.1.173, curs de apa de ordinul II, cu o multime de afluenti atat pe partea stanga cat si pe cea

dreapta, cu unul din cele mai mari bazine hidrografice din cadrul bazinului hidrografic Olt. Unul

dintre afluentii pe partea stanga este paraul Taraia, cod cadastral VIII.1.173.3, a carui zona deconfluenta se afla in dreptul satului Coltesti, apoi paraul Sasa, cod cadastral VIII.1.173.7, tot

afluent pe partea stanga, iar in dreptul localitatii Balcesti primeste ca afluent pe partea stanga raul

Cerna, cod cadastral VIII.1.173.9.

Oltetul a sapat in general o albie mult mai larga decat in zona subcarpatica unde albia sa

apare preponderant sub forma unui culoar.

Oltetul, cu o lungime de 185 km, izvoreste de la altitudinea de 1.480 m si se varsa in raul Olt

la altitudinea de 85 m, care acopera o suprafata a bazinului hidrografic de 2.663 km 2, ceea ce

inseamna o panta medie de 8 0/00, o altitudine medie de 364 m, si cu un coeficient de sinuozitate de

1.26. Suprafata totala a fondului forestier in cadrul bazinului este de 70.503 ha.

Al doilea curs de apa important in zona noastra de studiu este paraul Taraia, afluent pe

partea stanga a raului Oltet cu care conflueaza la hectometrul 470.Taraia, cu o lungime de 40 km, izvoreste de la altitudinea de 1.280 m si se varsa in raul

Oltet, pe partea stanga a cestuia, la altitudinea de 301 m, acoperind o suprafata a bazinului

hidrografic de 137 km2, ceea ce inseamna o panta medie de 25 , o altitudine medie de 548 m, si cu

un coeficient de sinuozitate de 1.25. Suprafata totala a fondului forestier in cadrul bazinului

hidrografic al paraului Taraia este de 3.341 ha.

In ansamblu Piemontul Oltetului prezinta o usoara inclinare, marcata de descresterea cotelor,

dirijata nord-sud.

In perimetrul cercetat, un relief caracteristic il mai constituie formele de eroziune-

acumulare, reprezentate de terasele create de principalele rauri din regiune, Oltetul si afluentul sau

pe partea stanga Taraia. Altitudinea relativa a acestor terase variaza intre 520 m.

Clima este temperat continental, cu temperaturii medii anuale cuprinse intre 8.8 C 10.5

C. Astfel in zona exista o clima blanda fata de alte localitati situate la aceasi latitudine deoarece este

protejata de aerul rece Siberian, precipitatiile atmosferice anuale, din zona acoperita de sectorul

bazinului hidrografic al raului Oltet, exprimate in [mm/an] depind de la un an la altul, iar media

anuala este de 700 800 mm/an, ceea ce denota un regim pluvial mediu cu usoara tendinta spre

partea superioara a scarii.

Solurile nu prezinta o fertilitate foarte mare, de aceea acestea trebuie ingrasate chimic si

natural. Clasele de soluri predominante sunt argiluvisoluri, combisoluri, soluri neevoluate, cele mai

intalnite soluri sunt cele brune, argiluviale.


7/20


7



Suprafaa agricola a localitatii Berbesti insumeaza in prezent 2.683 hectare, adica

aproximativ 51% din suprafaa totala a localitatii, padurile ocupa o suprafaa de 1.860 hectare,

ceea ce reprezinta 34,5% din suprafaa totala a localitatii si 69,2% din suprafaa neagricola.

Precipitatiile de lunga durata din timpul primaverii impun un ritm sezonier si determina eroziuni de

suprafata: siroirea, ravenarea , torentii. In Berbesti s-au semnalat alunecari de teren, prabusiri, cea

mai grava fiind in satul Dealul Alunis care au necesitat demolari si stramutari de gospodarii.Actiunea fortelor externe, inceputa de la suprafata piemontana initiala, a continuat

concomitent cu formarea ei, reteaua hidrografica s-a adancit, ducand in acest fel la formarea

sistemului de vai cu versantii lor actuali. Terasele fluviatile, au o larga dezvoltare, mai ales in lungul

raurilor, cele mai extinse fiind terasele Oltului.

Exploatarea lignitului in zona Berbesti a impus serioase modificari asupra reliefului acestei

zone. A fost necesar sa se excaveze, transporte si sa se depuna in halde cantita i enorme de steril,

ceea ce a facut sa dispara pur si simplu dealuri intregi si sa se formeze altele la ca iva kilometri. De

exemplu, in punctul Jigai, unde inainte de depunerea sterilului exista un teren fertil, de lunca, astazi

exista un deal de steril. Tot datorita exploatarilor miniere, au fost stramutate un

numar insemnat de gospodarii, fenomen cunoscut sub denumirea de exproprieri si scoaterea din

circuitul silvic a zeci de hectare cu vegetatie forestiera.Degradarea mediului este bine observabila mai ales in satul Valea Mare unde peisajul

natural a fost puternic degradat de excavaiile ce au avut loc aici. In prezent in aceasta zona nu se

mai excaveaza, dar in urma lucrarilor efectuate, aici au ramas imagini de neinchipuit: gropi adanci,

vegetatie distrusa.

Intreaga zona este puternic poluata cu praf de carbune si steril, dar si din punct de vedere

fonic este afectata de catre utilajele, masinile si instalaiile implicate in procesul de producie. De

exemplu, in zona Berbesti, transportoarele cu banda se afla la cateva sute de metri de locuinele

satenilor, iar zgomotul produs de acestea in timpul funcionarii este asurzitor.

Prin exploatarea carbunelui in zona Berbesti-Alunu, omul a intervenit in modificarea

peisajului geografic - in partea sud-vestica a orasului a aparut prin depunerea sterilului din Dealul

Rosu, o halda care se intinde pe cateva hectare. Acelasi lucru se intalneste si in partea de nord , lalimita cu comuna Mateesti, unde se transporta sterilul din cariera Panga. Atat haldele cat si

instalaiile auxiliare pentru benzile transportoare au afectat intinse suprafee arabile.

Conform Studiului de Impact asupra Mediului, realizat in februarie 2000, a fost evidentiata

extinctia unor specii, concomitent cu periclitarea altora.

O activitate cu impact antropic major este si cea de defrisare a padurilor si distrugerea lor.

Formele de relief cele mai joase, ce domina cu 2 5 m albiile minore ale cursurilor de apa

din zona sunt luncile, ce se dezvolta de o parte si de alta a Oltetului si a afluentilor acestuia.

Morfodinamica actuala a zonei respecta procesele sculpturale ale intregului Piemont Getic si

se remarca printr-o energie mare de relief si o mare diversitate a retelei hidrografice.

Eroziunea fluviatila torentiala asociata cu intense procese de versanti precum si prezenta

numeroaselor orizonturi acvifere intalnite in forajele executate in zona de studiu genereaza

morfodinamica externa foarte activa, mai ales ca suprafetele plane sunt subordinate celor inclinate.

Intregul piemont formeaza un rezervor de apa subteran situat la adancimi mari (situatie

demonstrata de adancimea orizonturilor acvifere intalnite si captate prin forajele executate la

Mateesti (3 foraje cu adancimea de 80 m, 150 m si 200 m), Slatioara (6 foraje de adancime cu

adancimi cuprinse intre 111 m si 150 m), Stroiesti (3 foraje cu adancimi de 50 m, 68.7 m, respectiv

101 m), Berbesti (6 foraje cu adancimi de 180 m, 180 m, 180 m, 90 m, 90 m, 90 m folosite

alimentarea cu apa la sediul administrativ , grupurile sociale , remiza PSI, centrala termica, cantina

si dispensarul carierelor Panga si Berbesti vest, apoi preluate pentru utilizare in reteaua de

alimentare cu apa a orasului), Alunu (350 m), Gradistea (350 m), Tetoiu (350 m), Balcesti (270 m),

Lalosu (350 m), Dobretu (220 m), Iancu Jianu (220 m), pe valea Oltetului si Copaceni si Ladesti,


8/20


8



pe valea Cernei (ambele de 350 m), in multe din aceste sectoare orizonturile acvifere de adancime

manifestandu-se cu un puternic caracter ascensional sau artesian (spre exemplu forajele de la

Ionesti, Francesti, Babeni, si, mai aproape de zona de studiu la Slatioara, Mateesti, Stroiesti, Alunu,

Berbesti, Vaideeni, Negrulesti), aceasta conditionat de permeabilitatea mare a formatiunilor

geologice traversate.

Au fost luate deasemenea in considerare si forajele de prospectiuni pentru carbune executatein zona de studiu , multe dintre ele foraje cu caracter hidrogeologic, executate pentru studii de

asecare a orizonturilor acvifere de adancime care impietau in lucrarile de exploatare a lignitului in

subteran.

Aceleasi conditii explica aparitia la zi a unor slabe orizonturi acvifere la nivelul

intercalatiilor subtiri de argile, usor drenate de reteaua hidrografica, ca si secarea acestora in timpul

verilor secetoase de unde rezulta multimea vailor seci (cursuri de apa cu caracter nepermanent).

GEOLOGIA REGIUNII

Daca umplutura Depresiunii Getice este constituita din depozite apartinand seriilor de la

Cretacic la Cuaternar, pentru noi, din punct de vedere geologic si hidrogeologic prezinta interesNeogenul (Miocenul si Pliocenul, dar in mod special Pliocenul) si Cuaternarul.

- Burdigalianul (bd) - caruia i-au fost atribuite conglomerate, vag stratificate, nu apar la zi

in cuprinsul sectorului nostru din bazinul dacic, ele fiind intalnite numai in forajele djn jurul

localitatii magura Slatioarei acolo unde la suprafata apare helvetianul.

- Helvetianul (he) - apare la zi doar la est de valea Cernei, in axul anticlinalului Stroiesti,

capatand o dezvoltare mai mare spre estul regiunii in axul anticlinalului Govora-Slatioara. In

cuprinsul depozitelor helvetiene au fost recunoscute trei orizonturi litologice:

- unul inferior gros de peste 1000 m care are in baza un pachet de conglomerate deasupra

caruia se dezvolta o alternanta de nisipuri si pietrisuri in care se intercaleaza argile si marne rosii,

fragmente carbunoase si cateva strate de tuf bentonitizat,

- un orizont mediu cu grosimi sub 200 m alcatuit din marne cenusii, stratificate, cuintercalatii de nisipuri micacee si gresii,

- un orizont superior, intre 250-300 m grosime, predomonant psefitic, cuprinde si intercalatii

de argile rosii si lentile de pietrisuri.

- Tortonianul (to) - ocupa suprafete restranse si e reprezentat prin doua tipuri de depozite:

pietrisuri si calcare recifale in lungul ramei muntoase si argile in axul unor anticlinale. In lungul

ramei muntoase depozitele Tortonianului, acoperite si depasite de formatiunile sarmatiene apar sub

forma unor petice de dimensiuni reduse. Ele cuprind pietrisuri, uneori cu lentile de calcare recifale

ori cu nisipuri foarte bogate in resturi organice. In flancul sudic al anticlinalului Stroiesti, in lungul

depozitelor helvetiene care apar in axul sau si sub formatiunile sarmatiene se afla un orizont (30-50

m) de tufuri si marne, urmate de argile si marne cu intercalatii de marnocalcare (150 m), ce cuprind

si doua intercalatii subtiri de tuf.

- Sarmatianul (sm) - comparativ cu formatiunile celorlalte etaje ale Miocenului ocupa

suprafata cea mai intinsa; ele se gasesc fie in continuarea depozitelor tortoniene, fie depasindu-le si

stand direct pe terenuri mezozoice si cristaline. Ca si in cazul Tortonianului, in regiune se intalnesc

doua tipuri de depozite: grosolan detritice pe rama si predominant pelitice spre sud.

Subdiviziunile Sarmatianului nu au putut fi separate atat din cauza uniformitatilor litologice

cat si din cauza depasirii unor termeni mai vechi de catre altii mai noi. Din aceste motive exista

situatii in care sarmatianul a fost separat ca atare, fara a fi subdivizat (sm). In alte cazuri se poate

recunoaste un pachet marnos in care se intalnesc forme ce indica Volhynianul si partea inferioara a

bessarabianului (vh-bs1), restul Sarmatianului fiind separat ca atare (bs2-ks), ori neputand fi separat

de Meotian (bs2-me).


9/20


9



In cuprinsul Pliocenului au fost separate urmatoarele subdiviziuni, si anume:

- Meotianul In afara depozitelor descrise, in care Meotianul si Sarmatianul alcatuiesc osingura entitate litologica, se intalnesc si sectoare in care au putut fi separate terenuri exclusiv

meotiene, sectorul de la est de Prigoria si Sarbesti (est de raul Gilort).

In acest sector Meotianul este predominant detritic. El incepe cu nisipuri si marne nisipoase

in care se intercaleaza pietrisuri peste care urmeaza marne slab nisipoase, cu intercalatii de nisipuri.Orizontul superior este tot nisipos, fosilifer.

Catre partea superioara a Meotianului se intercaleaza un nivel grezos oolitic, deasupra caruia

urmeaza nisipuri. Uneori acest ultim nivel este destul de gros si cochiliile de congerii alcatuiesc

adevarate falune (la est de Negoiesti, la Dobrana sau la Igoiu). Un profil cunoscut in care apare

partea superioara a Meotianului nisipos este cel de la Prigoria.

Meotianul este predominant detritic, fiind constituit din nisipuri, marne nisipoase in care se

intercaleaza pietrisuri, peste care urmeaza marne slab nisipoase cu intercalatii de nisipuri, cu

grosimi cuprinse intre 20 m in zona sudica a depresiunii si 200 m in partea de nord a acesteia.

El ocupa o banda larg dezvoltata in nordul zonei studiate, orientata est vest, stratele formand

sinclinale si anticlinale, orientate est vest, primele, datorita caracterului permeabil al depozitelor

constituente constituind adevarate zone de circulatie (prin capetele de strat) si acumulare pentruapele subterane. A fost interceptat in forajele de la Bals si Slatina.

- Pontianulapare ca o banda inguista orientate est-vest intre Oltet si Cerna, constituit dinmarne cenusii fosilifere, ce trec lateral in marne fin nisipoase cu intercalatii de nisipuri argiloase si

grosimi cuprinse intre 25 m - 125 m.

- Dacianuldispus transgresiv peste depozitele meotiene este constituit din nisipuri simarne nisipoase cu intercalatii de pietrisuri marunte , cu o bogata fauna fosila , cu grosimi cuprinse

intre 50 m180 m, deasupra caruia se afla un strat de carbune lignit foios gros de aproximativ 2.00

m, uneori cu lentile de argila intercalate in el.

Din punct de vedere stratigrafic pachetul descris mai sus corespunde in buna parte partii

inferioare a Dacianului, echivalentul partii superioare a Dacianului lipsind in aceasta zona, din care

motiv limita Romanian - Dacian este trecuta ca limita de transgresiune.Romanianul unde, marea varietate de facies, modul diferit in care autorii au tratat

Dacianul si Levantinul din punct de vedere al intervalului stratigrafic si al continutului

paleontologic (dupa bazinul de sedimentare considerat) au creat mari dificultati, pe de o parte in

precizarea limitei dintre aceste doua etaje componente ale seriei Pliocene, si pe de alta parte intre

Levantin si Pleistocen.

Levantinul este una din subdiviziunile Pliocenului care a creat multe dificultati si confuzii si

a carei denumire a fost intrebuintata pentru a defini stratele de apa dulce Pliocen superioare.

Pentru a evita neantelegerile si confuziile a fost propus termenul de Romanian pentru a

defini o parte din stratele superioare ale Dacianului si orizontul inferior al Levantinului.

Depozitele romaniene se caracterizeaza printr-o succesiune de argile, marne verzui, in care

apar orizonturi de nisipuri, rar pietris marunt si trei strate subtiri de carbune.

Depozitele romaniene au fost interceptate in forajele hidrogeologice de adancime de la

Alunu, Gradistea (la sud de zona studiata), Tetoiu (la sud-est de zona de studiu, pe valea paraului

Sasa, afluent de partea stanga a Oltetului), dar si in forajele de la Iancu Jianu (forajele de la

S.C.P.P.-230 m si fostul C.A.P-220 m) si Dobretu -220 m.

- Cuaternarul - este alcatuit din depozite apartinand Pleistocenului inferior (qp1), mediu

(qp2) superior (qp3) si holocenului (qh).

- Pleistocenul inferior (qp1)se dezvolta pe o mare suprafata sub forma unui pachet

de strate cu grosimi ce depasesc 150 m-200 m si care contin resturi de vertebrate Villafranchiene. In

unele din aceste puncte aceste resturi reprezinta asociatii faunistice dintre cele mai caracteristice

cunoscute in tara.


10/20


10



Apare la zi pe valea Oltetului, la Fauresti, Iancu Jianu, la sud de Bals, la vest de Dragasani,

pe vaile care strabat interfluviul OltOltet. Apare de asemenea in forajele hidrogeologice executate

de I.F.Bucuresti la Ladesti, Tetoiu si Dobretu, pana la adancimi cuprinse intre 150 m si 350 m.

In literatura de specialitate Stratele de Candesti sunt atribuite acestei varste si au origine

aluvionara carpatica.

La compozitia petrografica a pietrisurilor participa ca elemente constitutive cuartite,micasisturi, sisturi cloritoase, sisturi grafitoase, sisturi biotitice, gnaise, amfibolite, granite, diorite,

pegmatite, microconglomerate, gresii, geneza acestora fiind cert aluvionara, ca urmare a

acumularilor depuse de torentii proveniti din Carpatii Meridionali.

Aflorimentele au pus in evidenta in baza cuaternarului prezenta unor nisipuri in alternanta cu

argile. In regiunea vaii Oltetului, la Bugiulesti, s-a mentionat o bogata fauna de mamifere fosile,

constituind una din cele mai representative asociatii villafranchiene cunoscute la noi, fiind

mentionate de asemenea fragmente de oase care ar arata un grad de prelucrare atribuit unor primi

reprezentanti ai Hominoidelor.

- Pleistocenul mediu (qp2) a fost separat la partea superioara a Villafranchianului in

cateva puncte din regiune, fiind constituit din depozite prafoase, nisipoase, uneori cu un continut

mai ridicat de argila, considerate ca depozite loessoide, de culoare galbui roscata, in masa carorase intalnesc si lentile de nisipuri grosiere si pietrisuri marunte, aratand originea deluvial

proluviala a lor. Acest etaj apare in regiunea campului inalt dintre Jiu si Olt.

- Pleistocenului superior (qp3) se dezvolta pe o suprafata foarte mare fiind constituit

dintr-un pachet de strate cu grosimi ce depasesc 150 200 m, constituit din nisipuri cu pietrisuri si

bolovanisuri, cu intercalatii lenticulare de argile nisipoase si nisipuri argiloase cu strate de carbune

lignit. Lui i-au fost raportate depozitele aluvionare ale teraselor inalta, superioara si terasa

inferioara a Oltetului.

- Holocenuleste reprezentat prin nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri ce intra in alcatuirea

teraselor joase si a luncilor, precum si din depozite loessoide ce acopera depozitele aluvionare ale

terasei joase si acumularilor luncilor.

In general acumularile aluvionare prezinta o compozitie relative uniforma in ceea ce privestenatura elementelor constitutive si cu rare exceptii nu s-au putut constata variatii in acelasi nivel sau

deosebiri notabile intre diversele trepte morfologice.

CONSIDERATII HIDROGEOLOGICE

Odata cu demararea lucrarilor de exploatare a lignitului in cariere, au fost executate lucrari

de asecare si de detensionare a orizonturilor acvifere sub presiune pentru eliminarea riscului de

inundare a frontului de lucru, alunecarea taluzurilor, pierderea stabilitatii haldelor de steril.

La inceperea lucrarilor de haldare au fost realizate canale colectoare, drenuri orizontale si

transversale pentru evacuarea apelor din cariere. Cursurile apelor de suprafata au suferit modificari

fata de situatia lor naturala; o parte din ele au fost regularizate si deviate .Aceste ape de suprafata

sunt frecvent poluate datorita evacuarii apelor uzate industriale si menajere neepurate sau

insuficient epurate. Tot in albiile acestor ape sunt deversate si apele colectate de pe platformele

amenajate pentru haldare, precum si apele colectate din zonele de excavatii .

Din cauza excavatiilor pentru exploatarea miniera la apele subterane nivelul panzei freatice

a coborat considerabil, in unele locuri stratul acvifer freatic disparand complet

De asemenea, regimul apelor subterane a fost puternic influenat de lucrarile de exploatare la

zi a carbunelui si datorita acestei actiuni, prin captarea panzei freatice sau dispariia acesteia, s-a

trecut partial la alimentarea cu apa potabila din reeaua amenajata din raul Olte.


11/20


11



In plus, precipitaiile care cad asupra acestor depozite de steril dau nastere fenomenului

de solubilizare chimico-bacteriana a sulfurilor metalice pe care le conin, cu producerea unor soluii

care dein o cantitate mai mica sau mai mare de cupru si alte metale grele. Aceste soluii

nevalorificate se pierd prin infiltrare in teren si in panza de apa subterana freatica din zona sau pot

ajunge in reteaua hidrografica locala si regionala.

Orizonturile acvifere identificate in zona de studiu se pot raporta la doua mari categorii si anume:-

orizonturile acvifere freatice cantonate in depozitele de lunca si terasa ale raului Oltet

si paraului Taraia

-

orizonturile acvifere de adancime cantonate in formatiunile geologice de varsta

romaniana si daciana.

Lunca Oltetului, cu o latime de 2 3 km, cantoneaza depozite aluvionare constituite din

pietrisuri cu nisip si bolovanis cu o grosime de strat cuprinsa intre 3 10 m unde depozitele

acoperitoare fie ca lipsesc (in zona Balcesti), fie ating grosimi de pana la 10 m (Iancu Jianu,

Dobretu), fiind reprezentate prin argile, argile nisipoase, loess. Culcusul stratului acvifer freatic este

constituit din marne, argile marnoase sau argile.

Orizontul acvifer freatic din aluviunile Oltetului este alimentat pe de o parte prin infiltratiile

din precipitatii, iar pe de alta parte prin drenarea orizontului acvifer freatic din terasa care se afla lacote mai inalte, lucru pus in evidenta prin forajele de mica adancime executate in zona Sinesti,

Gradistea, Tetoiu, Ganesti, Balcesti si Otetelisu.

Adancimea forajelor este cuprinsa intre 936 m si capteaza strate acvifere cu grosime mica,

cuprinsa intre 2 m 4 m si cu debite ce variaza de la 0.70 l/s la 3.0 l/s. Stratul acvifer captat este

constituit din nisipuri cu granulatie diferita si pietrisuri marunte si medii ca granulometrie.

Pentru stratul acvifer cantonat in depozitele permeabile din luna Oltetului se constata

debite reduse in zona situate la nord de confluenta cu raul Cerna si debite in crestere la sud de

aceasta confluenta.

In ceea ce priveste informatiile legate de orizonturile acvifere de adancime cantonate in

formatiunile geologice de varsta romaniana si daciana din bazinul Oltetului si Cernei cercetarea

acestora s-a facut prin foraje situate de-a lungul vaii Oltetului (forajele hidrogeologice de adancimede la Alunu350 m, Gradistea -350 m, Tetoiu350 m, Fauresti200 m, Lalosu350 m, Dobretu

220 m Iancu Jianu220 m, respective 230 m) si valea Cernei, forajele de la Copaceni160 m, 200

m, 230 m si Ladesti350 m. .

Forajul executat in zona Alunula 350 m adancime a strabatut pana la adancimea de 140 m o

succesiune monotona de argile cenusii, negricioase, slab nisipoase, nisipuri fine si foarte fine

cenusii micacee si doua strate de carbune, totul acoperit de un strat de loess cu concretiuni

calcaroase, de circa 7 m grosime, ce au fost atribuite, pe baza paralelismului cu datele din forajele

executate pentru conturarea zacamintelor de carbune, romanianului.

Depozitele interceptate pe intervalul 140 m 350 m au fost atribuite dacianului, fiind

constituite predominant din argile cenusii, negricioase, nisipoase, cu concretiuni calcaroase, cu

intercalatii de nisipiri fine, medii si grosiere, unele cu pietris marunt, pietrisuri, si un numar de 7

strate de carbune.

Pe baza diagrafiei electrice si a descrierii litologice a fost diferentiat un complex acvifer

multistrat constituit din 8 strate acvifere ce au fost captate pe intervalele: 187.0 193.0 m; 197.0

202.0 m: 242.0252.0 m: 262.0266.0 m: 269.0275.0 m: 301.0307.0m: 311.0315.0m:

336.0340.0 m: un total de 45 metri liniari de filtru.

Nivelul piezometric a fost intalnit si s-a stabilizat la adancimea de Nh= -52.20 m.

Pomparile experimentale au pus in evidenta, prin cele trei trepte de pompare executate

denivelari ce variaza intre 3.62 m (treapta I-a) si 8.03 m (treapta III-a), debitele corespunzatoare

fiind de 1.70 l/s, respective 4.0 l/s.


12/20


12



Din punct de vedere al calitatilor chimice este incolora, inodora, prezinta sedimente

rosiatice, si are mineralizatia totala sub1.0 g/l.

- Forajul executat in zona Gradistea in anul 1992, la 350 m adancime, a strabatut pana la

adancimea de 290 m o succesiune monotona de argile cenusii, negricioase, slab nisipoase, nisipuri,

nisipuri fine si foarte fine cenusii, vinetiimicacee si intercalatii subtiri de argile carbunoase si un

strat de carbune, intregul complex fiind acoperit de un pachet de strate de argile, argile nisipoase siloess cu concretiuni calcaroase, ce au fost atribuite , pe baza paralelismului cu datele din forajele

executate pentru conturarea zacamintelor de carbune, romanianului.

Pe baza diagrafiei electrice si a descrierii litologice a fost diferentiat un complex acvifer

multistrat constituit din 4 orizonturi acvifere ce au fost captate pe intervalele: 293.0-300.0 m: 306.0-

310.0 m: 315.2-320.0 m: 325.0-330.0 m:

Coloana tubata a fost prevazuta cu centrori pentru asigurarea distributiei uniforme a

materialului filtrant in spatele coloanei de burlane.

Spalarile cu apa pentru decolmatarea forajului si operatiile de desnisipare s-au facut cu

pompa mamouth cu dimetrul de 31/2 si injectie de aer pe coloana cu diametrul de 1. Stratele

acvifere captate au fost considerate ca fiind un singur complex acvifer si tratate ca atare.

In speta pentru determinarea parametrilor hidrogeologici ai complexului acvifer captats-au executat pompari experimentale in 3 trepte de pompare si o revenire.

Nivelul piezometric a fost interceptat la adancimea de Nh= -33.50 m, ceea ce indica un

complex acvifer puternic ascensional (aceasta tinand cont si de faptul ca primul strat captat este

situate la adancimea de 203.00 m).

La pomparile experimentale efectuate s-a pus in evidenta o denivelare maxima la treapta

I-a de 4.88 m pentru care i-a corespuns un debit de 5.00 l/s. Pentru aceste valori se poate

determina un debit specific egal cu 1.03 l/s/m denivelat.

Probele de apa prelevate de la pomparea experimentala a complexului acvifer captat indica o

apa incolora, inodora, fara sedimente, chimic, toti indicatorii determinati se incadreaza in limitele

impuse de STAS 1342/1991, sau noul standard STAS 458/2000.

de Nh= -38 m, debitul obtinut fiind de 2.80 l/sec. pentru o denivelare de 19,30 m.Forajul de la Tetoiua interceptat pana la adancimea de 348 m o succesiune de argile

cenusii, cenusiiverzui, in care apar orizonturi de nisipuri diferite, pietrisuri medii si nisipuri

foarte fine, si doua orizonturi de carbune.

Pe baza diagrafiei electrice si a descrierii litologice au fost diferentiate doua complexe acvifere:

- Complexul superior, format dintr-un singur strat permeabil, constituit din nisip

grosier si mediu, pe intervalul de adancime 90.097.5 m.

Nivelul piezometric, ascensional, a fost intalnit la cota de -32 m.

Pomparile experimentale au pus in evidenta prin cele trei trepte de pompare denivelari ce variaza

intre 9.50 m (treapta I-a) si 13.00 m (treapta III-a), debitele corespunzatoare fiind de 1.00 l/s,

respective 1.30 l/s.

- Complexul inferior, cuprinde 5 straturi constituite din nisipuri fine captate pe intervalul

de adancime 192.50199.00 m: 319.50324.00 m: si 328.00334.50 m, sau pietrisuri cu nisipuri

de granulatii diferite captate pe intervalele 175,00187,00 m: 259,00274,00 m, insumand in total

44 metri liniari de filtru tip pod.

Suprafata piezometrica a fost atinsa si s-a stabilizat la adancimea de 31.90 m.

La pomparile experimentale cu 3 trepte de pompare s-au obtinut debite de 1.90 l/s-2.50 l/s pentru

denivelari de 11.50 m, respectiv 14.88 m ceea ce revine unui debit specific egal cu 0.16 l/s/m.

La pomparea generala a celor doua complexe s-au obtinut debite de 2 l/s (treapta I-a),

respective 3 l/s (treapta III-a) pentru denivelari de 6.30 m, si respective 9.3 m, debitului specific

recenindu-i o valoare de circa 0.3 l/s/m. De mentionat ca suprafata piezometrica a fost intalnita la

aceeasi cota ca si la complexul inferior.


13/20


13



Probele de apa prelevate din cele 2 complexe, separate si cumulat indica o apa incolora,

inodora, cu sedimente fine. Chimic, toti indicatorii determinati se incadreaza in limitele impuse de

STAS 458/2000, exceptand continutul in substante organice. Se constata o similitudine a valorilor

indicatorilor in cazul probelor de apa prelevate din cele doua complexe separate.

Forajul executat in anul 1974 de catre IFB Bucuresti la Ladestia fost definitivat cu coloana

de otel 123

/4 pe intervalul 080 m, 103

/4 de la 80150 m si 65

/8 de la150 -350 m.Pana la adancimea de 135 m au aparut mai multe intercalatii de nisipuri si pietrisuri si chiar

cu bolovanisuri care au fost considerate ca apartinand stratelor de Candesti, captate fiind numai

ultimele doua strate in ideea ca fiind situate sub baza de eroziune locala a Cernei vor avea debite

importante. Primul orizont captat 58.50 62.00 m s-a dovedit a fi practic lipsit de importanta

deoarece dupa numai 20 de minute de pompare nivelul hidrodinamic a coborat sub cota inferioara a

filtrului.

Al doilea orizont captat, cel situat intre cotele de 128.50 m- 135.00 m a avut un debit maxim

de 10 mc/ora, aproximativ 3 l/sec, pentru o denivelare de 5.70 m, proba de apa prelevata

incadrandu-se la toti indicatorii in prevederile STAS 1342/1984 (actualul STAS 458/2000.

Intre adancimile de 135.00-265.00 m forajul a traversat formatiuni geologice predominant

argiloase in care au aparut totusi intercalatii de nisipuri fine argiloase.Formatiunile gelogice strabatute sub adancimea de 265 m si pana la adancimea de 350 m,

talpa sondei, au fost considerate ca apartinand Dacianului superior.

In aceste formatiuni au fost identificate 3 straturi de nisipuri fine argiloase si nisipuri cu pietrisuri

intre adancimile de 282333 m din care au fost captate numai 2 strate, cele dispuse pe adancimile

de 282288 m si 313-338 m.

In timpul pomparilor experimentale s-a obtinut un debit maxim de 66.0 mc/ora pentru o

denivelare de 10.80 m, aceste orizonturi dovedindu-se a fi cele mai productive, proba de apa

prelevata si analizata incadrandu-se la toti indicatorii mult sub prevederile STAS 1342/1984.

La pomparea efectuata la debitul maxim de 66 mc/ora sorbul a fost plasat la 172 m iar

injectia de aer (sistem alaturat) la 147 m, debitul specific fiind de 1,7 l/sec/m, adica 6,2 mc/ora/m

Forajul de la Fauresti judetul Valcea s-a executat in anul 2006 de catre S.C. GEOPECS.A. Pitesti prin foraj cu sapa diametrul 311 m/m pe intervalul 0 30 m, tubarea coloanei de

diametru 95/8 si cimentarea la exterior pe acelasi interval, apoi continuarea forajului cu carotaj

mecanic continuu pe intervalul 30200 m cu diametru carotiera 108/127m/m, largit la 215,9 m/m

Pe intervalul in care s-a efectuet carotaj mechanic continuu s-au traversat strate de argile

vinetii compacte cu concretiuni carbonatice si silicioase, argile galbui slab nisipoase, compacte, cu

concretiuni calcaroase, argile nisipoase cu trecere la nisip grezos, uneori cu pete roscate si cafenii,

argile cenusii-negricioase cu concretiuni calcaroase, argile cenusii-vinetii cu trecere la argile

plastice, argila nisipoasa cu trecere la nisip argilos cenusiu-vanat, argila compacta, cenusie cu

oglinzi de frictiune, in talpa terminandu-se cu o argila compacta cenusie cu concretiuni calcaroase.

Litologic, stratele acvifere captate au fost constituite din nisipuri cenusii-galbui, nisipuri

argiloase, nisipuri cenusii-vinetii, nisipuri argiloase cu trecere la nisipuri cenusii vinetii, grosiere.

Pe baza descrierii litologice, a diagrafiilor geofizice si a analizelor de laborator s-a stabilit

programul de defintivare a forajului cu coloana de diametru de 51/2pe intervalul 0200 m cu filtre

slituite si matisate pe intervalele: 106.0-110.0, 142.0-152.0, 159.0-162.0, 171.0-174.0, 187.0-190.0,

191.0-194.0 m, in total 26 m de filtre, in spatele carora s-a introdus pietris margaritar in circuit

descendent de noroi, evitandu-se pe cat posibil captarea stratelor de nisipuri fine si foarte fine.

Pentru stabilirea caracteristicilor hidrogeologice ale orizontului acvifer si a debitului optim

de exploatare a forajului s-a realizat desnisiparea completa a acestuia, pompari experimentale in trei

trepte de denivelare pana la stabilizarea nivelului hidrostatic, cu masurarea nivelelor dinamice atat

la pompare cat si la revenire, precum si testul de performanta (in vederea obtinerii debitului maxim

in conditii de stabilitate a denivelarii cel putin 24 ore).


14/20


14



Dupa efecturea pomparilor de desnisipare nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adancimea de

Nh= -38 m, debitul obtinut fiind de 2.80 l/sec. pentru o denivelare de 19,30 m.

EXECUTIA SI DEFINITIVAREA FORAJULUI

Forajul executat are ca obiectiv traversarea formatiunilor geologice de varsta Cuaternara,Romaniana si Daciana superioara, interceptarea si captarea orizonturilor acvifere de adancime

Romaniene si Daciene superioare pana la adancimea de 180 m in scopul captarii apei subterane

cantonata in aceste orizonturi acvifere de adancime pentru asigurarea necesarului de apa potabila

pentru imbuteliere sub numele de Apa Naturala Clarice de catre societatea comerciala S.C.

VAMIBO COM S.R.L. din localitatea Berbesti, judetul Valcea, si a avut urmatorul programprezumat de lucru:

- forajul a fost executat in sistem hidraulic cu circulatie inversa cu instalatia de tip FA 12.5 tf

- foraj cu sapa 1016 mm, pe intervalul 0 6 m, tubarea coloanei de protectie 720 m/m cu

burlane sudate sudate elicoidal pe intervalul de la 0-6 m si incastrarea siului coloanei de protectie

intr-un start impermeabil. La finalizarea lucrarii burlanul de ghidaj a fost extras.

- foraj cu sapa 609 m/m de la 6 m180 m- carotaj electric continuu de la 0 m 180 m cu inregistrarea diagramelor electrice pe intervalul

de la 6 m180 m

In timpul executiei forajului s-au urmarit continuu proprietatile fluidului de foraj care

trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite:

- greutate specificaintre = 1.150 kg/dmc1.200 kg/dmc - turta23 m/m

- vascozitate4045 sec. (palnia Marsh) - filtrare 810 cmc - decantare34 %

Pe parcursul executiei forajului au fost recoltate probe de teren de la furtunul de refulare din

metru in metru, si la orice schimbare de strat in scopul intocmirii profilului litologic real al forajului

aflat in lucru.

Dupa corelarea descrierii materialului recoltat de la furtunul de refulare cu diagrama de

carotaj electric s-a stabilit programul de definitivare al forajului.

Definitivarea forajului s-a executat cu urmatoarele coloane de tubaj:

- Forajul hidrogeologic de adancime F1A Berbesti a fost tubat cu burlane de otel tip Roman

123/4[324 m/m] pe intervalul 180 m0 m, coloana unica de definitivare.

- In spatele coloanei filtrante se va introduce material filtrant (pietris margaritar de Faget)

sort 35 m/m pe intervalul 30 m 180 m, in circuit descendent de noroi cu instalatie de pompare

tip aer-lift. Pe masura introducerii materialului filtrant se va proceda si la scaderea greutatii

specifice a noroiului de foraj.

- Pe intervalul 39 m - 30 m s-a introdus un dop de argila cu rol de izolare a spatiului inelar

umplut cu material filtrant de spatiul inelar de deasupra. De altfel, pentru o izolare cat mai eficienta

deasupra dopului de argila s-a cimentat spatiul inelar pe intervalul 24 m 29 m cu lapte de cimentde greutate specifica =1.850 kg/dmc, iar intervalul6 m 24 m s-a umplut cu agregate minerale

(balast de rau) iar intervalul 0 m6 m s-a cimentat in vederea evitarii infiltrarii de ape de suprafata,

posibil poluate, prin spatele coloanei definitive in foraj si contaminarea apei captate.

Dupa introducerea materialului filtrant s-a procedat la desnisiparea forajului, pomparea

terminandu-se in momentul limpezirii apei. Pomparile se executa de preferinta cu pompa tip

Mamouth 31/2 cu injectie de aer pe coloana 1 .

Exploatarea si intretinerea puturilor forate consta din:

a)

stabilirea debitului maxim de exploatare a putului forat, care in nici un caz nu trebuie

depasit;


15/20


15



b) urmarirea caracteristicilor hidrologice pe baza carora sa se poata trage concluzii asupra

procesului de imbatranire a putului si asupra executarii operatiilor de reconditionare ce se

impun;

c) completarea pietrisului margaritar la puturile care au o constructie speciala care permite

aceasta operatie;

d)

eliminarea oricarui soc hidraulic;e)

tinerea evidentei corecte a exploatarii putului forat;

f) folosirea unui personal calificat si instruit special;

g)

respectarea prescriptiilor sanitare de exploatare.

Masurile privind protectia sanitara au scopul sa elimine influenta unor factori care reprezinta

riscuri de impurificare a apei potabile. Principalele riscuri de contaminare sau impurificare a apei

subterane, care trebuie prevenite, sunt:

a) contaminarea cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii;

b) impurificarea chimica cu substante fitofarmaceutice provenite din combaterea

daunatorilor in agricultura si silvicultura si cu substante chimice provenite din activitatea industriala

sau din utilizarea produsilor chimici ca: fenoli, gudroane, detergenti, petrol si reziduuri de petrol,

uleiuri, combustibili lichizi, substante colorante, cianuri, metale grele si altele.

CONCLUZII

Dat fiind faptul ca lucrarile de captare a apei potabile din sursa subterana au drept scop

imbutelierea in vederea consumului uman devine imperios necesara instituirea zonelor de protectie

sanitara si a perimetrului de protectie hidrogeologica, in scopul prevenirii pericolului de alterare a

calitatii surselor de apa, in conformitate cu HG 930/2005.

Protectia sanitara a captarii se realizeaza prin aplicarea masurilor de protectie a calitatii

apelor, stabilite prin actele normative in vigoare, precum si prin instituirea in teren a urmatoarelor

zone de protectie, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare, si anume:

a) zona de protectie sanitara cu regim sever;b) zona de protectie sanitara cu regim de restrictie;

c) perimetrul de protectie hidrogeologica.

- Zona de protectie sanitara cu regim sever cuprinde terenul din jurul captarii unde este

interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care ar putea conduce la contaminarea sau

impurificarea surselor de apa.

- Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de

protectie sanitara cu regim sever, astfel delimitat incat, prin aplicarea de masuri de protectie, in

functie de conditiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei.

Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare si de

descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale (izvoare),

drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu degradabile sau

nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.

Procesul de poluare a apei potabile poate avea loc ca urmare a activitatii umane,

economice si sociale, principalele riscuri fiind:

1.poluarea cu agenti patogeni: bacterii, virusuri sau alte organisme vii;

2.poluarea chimica cu:

a) substante fitofarmaceutice provenite din combaterea daunatorilor in agricultura si

silvicultura, precum si compusi ai azotului, fosforului si potasiului rezultati din aplicarea

ingrasamintelor in agricultura;


16/20


16



b) substante chimice provenite din activitatea industriala sau din utilizarea produsilor

chimici ca: fenoli, gudroane, detergenti, petrol si reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi,

coloranti, cianuri, metale grele si altele asemenea;

c)substante radioactive;

3.poluarea termica cu ape cu temperatura ridicata evacuate de la instalatiile de racire

ale unitatilor industriale.Micsorarea sau evitarea influentei factorilor de poluare se face prin fenomenele de

autopurificare si dilutie, precum si prin masuri speciale de interdictie a unor activitati, de utilizare

cu restrictii a terenurilor in zonele de protectie sanitara si de folosire a tuturor mijloacelor si

tehnologiilor de prevenire a poluarii solului si a apelor subterane in realizarea lucrarilor si

activitatilor situate in perimetrele de protectie hidrogeologica.

In conformitate cu art.13 din HG 930/2005 principiile de dimensionare a zonelor de

protectie au la baza aplicarea selectiva a criteriilor de dimensionare, in functie de conditiile

specifice fiecarei captari, astfel incat suprafetele delimitate sa asigure protectia corespunzatoare

gradului lor de risc:

a)la dimensionarea zonelor de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de restrictie

se utilizeaza, de regula, criteriul timpului de tranzit in subteran al unei particule de apa hidrodinamicactive, folosindu-se in calcule parametrii hidrogeologici ai acviferului;

b) marimea zonei de protectie sanitara cu regim sever se determina astfel incat sa fie

asigurat un timp de tranzit in subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apa

presupuse contaminate care s-ar infliltra la limita acestei zone si ar ajunge la locul de captare a apei.

In cazul captarilor care exploateaza acvifere freatice la care nu exista suficiente date pentru

aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse in instructiunile de aplicare, dimensiunile zonei de

protectie sanitara cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m aval de captare si 20 m

lateral, de o parte si de alta a captarii, pe directia de curgere a apelor subterane, in cazul forajelor si

drenurilor, iar in cazul captarilor de izvoare, de minimum 50 m amonte si 20 m lateral, de o parte si

de alta a captarii;

c)marimea zonei de protectie cu regim de restrictiese determina luand in considerare untimp de tranzit in subteran de minimum 50 de zile de la punctul de infiltrare pana la locul captarii;

d) dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica se face pentru captarile de

izvoare, pentru drenuri si pentru forajele la freatic; aceasta dimensionare necesita o analiza detaliata

a situatiei hidrogeologice, avand in vedere aria de regenerare a resurselor de apa exploatate.

In cazul nostru, captarea apei subterane nu se efectueaza pentru orizonturi acvifere freatice,

acestea, prin procesul tehnologic de executie a forajului au fost cimentate printr-un dop de ciment

dispus in spatele coloanei definitive unice de burlane de otel tip Roman 123/4 [324 m/m] pe

intervalul 24 m 29 m si pozat deasupra unui dop de argila dispus pe intervalul 29 m 39 m la

definitivarea forajului F1AApa Clarice.In aceste conditii in cazul forajului F1AApa Clarice la determinarea zonelor de protectie

sanitara se aplica prevederile art.14 din HG 930/2005care stipuleaza:

- In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care sunt

executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata terenului si

fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protectie

sanitara cu regim sever,care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m; in acest

caz zona de protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu zona de protectie sanitara cu

regim sever, iar perimetrul de protectie hidrogeologica, situat in zona de alimentare a

acviferului, se instituie simultan pentru toate captarile care exploateaza aceeasi structura acvifera

regionala. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declara zone protejate prin

ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodata si

masurile de protectie necesare.


17/20


17



Zona de protectie sanitara cu regim sever se va imprejmui si se va marca prin placute

avertizoare. Inaltimea si tipul imprejmuirii, marcajele si distanta intre acestea se stabilesc de catre

detinatorul captarii, constructiilor si instalatiilor, de comun acord cu autoritatea de gospodarire a

apelor, astfel incat sa fie oprit accesul populatiei, animalelor si utilajelor de orice fel. Pot fi

exceptate de la imprejmuire si acele zone care se gasesc in locuri greu accesibile persoanelor fizice

datorita configuratiei terenului.Limitele zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie vor fi marcate de catre detinatorul

captarii prin borne sau semne vizibile, cu mentiunea: zona de protectie sanitara. Tipul si inaltimea

marcajelor, precum si distanta dintre ele se stabilesc de catre detinatorul captarii, de comun acord cu

autoritatea de gospodarire a apelor.

Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie pot fi exploatate

agricol de catre detinatorii acestora, dar cu interzicerea:

a)utilizarii ingrasamintelor naturale si chimice;

b)utilizarii substantelor fitosanitare;

c)irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet;

d)amplasarii grajdurilor si cotetelor de animale si a depozitarii de gunoi animalier;

e)pasunatului si insilozarii nutreturilor;f)amplasarii de sere si de iazuri piscicole.

Pe aceste terenuri sunt interzise deasemenea:

a)amplasarea de abatoare, triaje de cale ferata, baze auto;

b)amplasarea de bazine neetanse pentru ape reziduale, puturi absorbante, haznale cu groapa

simpla;

c)amplasarea de locuinte, spitale, aeroporturi, unitati militare, daca nu dispun de un sistem

de canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina siguranta, in afara

zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie;

d)amplasarea de cimitire umane si de animale, cimitire de masini, containere de deseuri;

e)vidanjarea si spalarea cisternelor care transporta ape fecaloid-menajere;

f)infiltrarea sau injectarea de ape de zacamant si/sau de racire;g)efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatari de turba, cariere de

piatra, executia lucrarilor de drenaj sau a oricaror alte lucrari prin care se diminueaza stratul

acoperitor, protector al acviferului;

h) executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole, precum: grajduri,

silozuri, depozite de ingrasaminte si de substante fitosanitare, depozite de carburanti, lubrifianti,

combustibili solizi;

i)amplasarea de campinguri si de stranduri, daca nu dispun de un sistem de canalizare care

sa transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina siguranta, in afara zonei de protectie

sanitara cu regim de restrictie;

j)spalarea masinilor si efectuarea schimburilor de ulei;

k)transportul pe conducte al substantelor poluante de orice fel, cu exceptia conductelor de

canalizare a obiectivelor situate in interiorul zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie, pentru

care trebuie prevazute masuri stricte de asigurare a etanseitatii.

Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi folosite numai

pentru asigurarea exploatarii si intretinerii sursei, constructiei si instalatiei de alimentare cu apa. In

zonele de protectie sanitara cu regim sever instituite pentru captarile de ape subterane sunt interzise

toate activitatile prevazute pentru zona de protectie sanitara cu regim de restrictie, precum si:

a)amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei si

a instalatiilor;

b)efectuarea de explozii, sapaturi si excavatii de orice fel;


18/20


18



c) depozitarea de materiale, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a

instalatiilor. In aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror

substante poluante;

d)traversarea zonei de catre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celor ce se

colecteaza prin canalizarea aferenta obiectivului protejat. In aceste cazuri se vor lua masuri de

asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare.Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru statiile de pompare,

instalatiile de imbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, statii de dezinfectie si

altele asemenea-, rezervoarele ingropate, aductiunile si retelele de distributie se va face cu

respectarea urmatoarelor limite minime:

a)statii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;

b)instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei;

c)rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;

d)aductiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;

e)alte conducte din retelele de distributie, 3 m.

Pentru asigurarea folosirii rationale si a protectiei resurselor de apa subterana impotriva

supraexploatarii si poluarii, in cazul captarii destinate imbutelierii cu apa potabila de catre S.C.VAMIBO COM S.R.L.prin intermediul forajui hidrogeologic F1AApa Claricese estimeazafurnizarea de catre acesta in medie sub 5.00 mc de apa pe zi.

Detinatorul captarii are obligatia de a efectua in forajul captarii observatii si masuratori

privind evolutia debitelor exploatate si evolutia nivelurilor apelor subterane si a calitatii acestora, pe

baza unui program stabilit prin autorizatia de gospodarire a apelor, de a tine o evidenta la zi a

datelor obtinute in cadrul programului si de a transmite aceste date unitatii bazinale de gospodarire a

apelor, in conformitate cu prevederile articolului nr. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si

completarile ulterioare.

In situatia restrangerii sau incetarii functionarii unor lucrari existente de captare a apelor

subterane, abandonarea acestora se va face numai dupa inchiderea lor conform instructiunilor

aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, pentru a seevita utilizarea acestor lucrari la evacuarea de reziduuri in subteran si pentru a se reface

continuitatea acviferului.


19/20


19S.C. MR PRESTACT S.R.L.


TABEL

cu datele hidrogeologice de la forajele de adancime din zona BerbestiJudetul Valcea

Nr.

crt.

Locatie foraj

executat

Adancime

foraj

[m]

Pozitie filtre

[m]

Nivel

hidrostatic

[m]

Deni

velare

[m]

Debit

[l/sec]

Calitate

Legea

458/2002

Acvifer

captat

0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

1. F1A -Alunu 350 m 87.0-92.0 m: 187.0-193.0 m:197.0-202.0 m: 242.0-252.0m:262.0-266.0 m: 269.0-275.0 m: 301.0-307.0 m; 336.00-340.00

m:

52.20 8.03 4.00 potabila -romanian-dacian

2. F1A - Gradistea 350 m 293.0-300.0 m: 306.0-310.0 m: 315.2-320.0 m: 325.0-330.0 m: 33.50 6.50 m 5.00 potabila -cuaternar

-romanian

-dacian

3. F1A - Tetoiu 350 m 90.0-97.5 m: 175.0-187.0 m: 192.5-199.0 m:259.0-274.0 m: 219.5-234.0 m: 319.0-324.0 m:

328.5-334.5 m:

32.12 4.88.m 2.50 potabila -romanian-dacian

4. FaurestiFH29 200 m 106.0-110.0 m: 142.0-152.0 m: 159.0-162.0 m:

171.0-174.0 m: 187.0-190.0 m: 191.0-194.0 m:

38.00 19.30 m 2.80 potabila -romanian

5. Foraj - 61H

Copaceni

230 m 189.95 - 199.95 m: 200.95222.95 m: 113.00 5.55 m 0.60 potabila -romanian

-dacian

6. Foraj - 63H

Copaceni

290 m 254.00267.50 m: 273.50282.00 m:

286.00288.00 m;


-dacian

7. Foraj - 11H

Copaceni

160 m 111.50113.00 m; 122.00123.50 m;

131.50136.00 m; 143.50148.00 m;


-dacian

8. F1A - Dobretu 220 m 111.0-112.0 m: 135.0-144.0 m: 199.0-220.0 m: 40.00 18.60 m 6.94 potabila -dacian

9. F1A - Ladesti 350 m 58.50-62.0 m: 128.5-135.0 m: 282.0-288.0 m: 313.0-333.0 m: 35.80 10.80 m 18.20 potabila -cuaternar-romanian

-dacian

10. F1A - Lalosu 350 m 75.0-80.5 m: 125.4-138.0 m: 162.3-175.5 m: 249.0-254.5 m: 51.00 10.60 m 4.20 potabila -cuaternar-romanian


20/20


20



Bibliografie

Costache Gh. - Forajul i exploatarea sondelor de apa,Editura Tehnica - Bucureti 1972

Cotet P. - Geomorfologia Romaniei, Editura TehnicaBucuresti - 1973

Diaconu C. - Probleme ale scurgerii de aluviuni ale raurilor Romaniei. Studii de hidrologie,XXXI, Bucuresti1971

Manea I. - Studiu hidrogeologic definitiv in zona Ladestijudetul ValceaI.F.B.

Bucuresti1975

Mutihac V.Ionesi L.

- Geologia Romaniei, Editura TehnicaBucuresti - 1974

Palcu M,

Melinte M.C.

Jurkiewicz A.

Witek Ghe.

Rotaru A.

- Inventarierea preliminara a structurilor acvifere din partea sudica a Romaniei.

GEO-ECO-MARINA 14/2008 SUPLIMENT NR 1Stiintele Pamantului.

Cunoastere si MediuSesiune anuala de comunicari stiintifice

Pascu M,

Stelea V.

Cercetarea apelor subterane, Ed. Tehnica, 1968

Ujvari Iosif - Geografia apelor Romaniei, Editura stiintificaBucuresti, 1972

*** - Harta geologica a RomanieiScara 1:200.000 foile 33 si 34Targu Jiu si

Pitesti, Comitetul de Stat al GeologieiBucuresti1968

*** - Harta solurilor din RomaniaScara 1:200.000 Foile 33Tg. Jiu (L34 XXX)

si 34 Pitesti (L35 XXV), Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Institutul de

Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, Bucuresti - 1988

*** - Harta hidrogeologica a RomanieiScara 1:1.000.000 Bucuresti1969

*** - Studii hidrogeologice pe baza de foraje definitive pentru freatic, executate in

zonele Sinesti, Ganesti, Tetoiu, Gradistea, Balcesti, Otetelisu-S.T.M.H.Craiova1975

*** - S.A.F.A.RBucurestiStudii hidrogeologice definitive realizate pe baza

forajelor hidrogeologice de adancime executate la F1AAlunu, F1A -

Gradistea, F1ALadesti, F1ALalosu, F1AIancu Jianu, F1ATetoiu

judetul ValceaBucuresti1990-2006

*** - GEOPEC S.A.PitestiCercetari geologice prin foraje hidrogeologice

pentru evaluarea, valorificarea si conservarea potentialului de ape subterane de

adancime din judetul Valcea19902004.

studiu hidrogeologic clarice.pdf

Documents