studiu fezabilitate mamaia teleschi

ROMANIAJUDETUL CONSTANTAMUNICIPIUL CONSTANTACONSILIUL LOCAL

HOTARARE

privindaprobareastudiuluidefezabilitaterevizuit,conformcerintelordinGhidulSolicitantuluipentruPOR Axa1,siaprincipalilorindicatoritehnico-economicipentru

obiectivuldeinvestitii"MamaiaTeleschi- RealizareauneiinstalatiideagrementnauticpeLaculSiutghiol"

Consiliullocalal municipiuluiConstanta,intrunitin ~edintaordinaradin datade

Luiindin dezbatereExpunereademotive,inregistratasubnr.16607/02.02.2011,ad-IuiPrimarRadu~tefanMazare;

ConsultiindraportulDirectieiProgramesi Dezvoltarenr. 16605/02.02.2011,avizulfavorabilalComisieinr.1bugetfinante,avizulfavorabilalComisieinr.5administratiepublia,juridica;

Vazanddispozitiileart44,alin(1),dinLegea273/2006privindfinantelepublicelocale;In temeiulprevederilorart36,alin(2),litb),alin(4),lit d)si art115,alin(1),litb din

Legeanr.215/2001aadministratieipublicelocale,republicata;

HOTARA~TE:ART. 1Seaprobastudiuldefezabilitaterevizuit,conformcerintelordinGhidulSolicitantuluipentruPOR Axa 1,si principaliiindicatoritehnico-economicipentruobiectivulde investitii"MamaiaTeleschi- RealizareauneiinstalatiideagrementnauticpeLacul Siutghiol",conformanexeicefaceparteintegrantadinprezentahotariire;

Valoareatotalaestimativaainvestitiei:Totalinvestitie:6913.336miilei,cuTVA,adica1609.887miieuroDincareC+M: 5462.942miilei,cuTVA,adica1272.138miieuro

(1euro=4.2943lei,dindecembrie2010,CURSULINFOEURO)

ART. 2 CompartimentulcomisiilordespecialitatealeConsiliuluiLocalvacomunicaprezentahotariireDirectieiTehnic-achizitii,DirectieiProgramesi Dezvoltare,DirectieiPatrimoniu,DirectieiUrbanismsiDirectieiFinanciare,in vedereaduceriilaindeplinire,precum~iInstitutieiPrefectuluijudetuluiConstanta,spre~tiinta.

Prezentahotariireafostadoptatade_ consilieridin27membri.

PRE~EDINTE ~EDINTA,CONTRASEMNEAZA

SECRETAR,

ConstantaNr. /

ROMANIAJUDETUL CONSTANTAPRIMA-RIAMUNICIPIULUICONSTANTA

DIRES:P~PRO.9Ri\MESI DEZ~OLTARENR..(bh051{!;J..~~..2GII

RAPORTprivindaprobareastudiuluidefezabilitaterevizuit,conformcerintelordinGhidul

SolicitantuluipentruPOR Axa1,siaprincipalilorindicatoritehnico-economicipentruobiectivuldeinvestitii"MamaiaTeleschi- Realizareauneiinstalatiideagrementnauticpe

LaculSiutghiol"

A fostelaboratPlanulIntegratdeDezvoltarealPoluluiNationaldeCre~tereConstanta,documentcomprehensivdeviziune,strategie~iactiunecareprezintadirectiilededezvoltaredurabilaaleZoneiMetropolitaneConstanta~iavizatdecatreGuvernulRomanieiprinDecizianr.4/23.12.2009aComitetuluideManagementpentruCoordonareaInstrumentelorStructurale.

ImplementareaPlanuluiIntegratdeDezvoltareal ZoneiMetropolitaneConstantasevarealizaprin proiecteindividualede dezvoltarecarevizeazaprintrealtele~i reabilitareainfrastructuriiurbane,iarunuldinproiectelestrategiceimportantedinUstaproiectelorprioritarepropusepentruimplementareinperioada2009- 2015,esteproiectulintegrat"Mamaia-produsturisticinternational"dincarefaceparteproiectulindividualMamaiaTeleschi- RealizareauneiinstalatiideagrementnauticpeLaculSiutghiol.

Pentrufinantareaacestuiobiectivde investitiidin surselefinanciareaferenteAxeipriori/are1 "Sprijinireadezvoltiiriidurabilea ora~elor-poli urbanidecre~tere"a ProgramuluiOperalionalRegional2007-2013,astfelcumestedefinitiiprin DeciziaComisieiEuropenenr.3.470din12iulie2007,estenecesaraadaptareastudiuluidefezabilitateaferentobiectivuluide investitii"MamaiaTeleschi- RealizareauneiinstalatiideagrementnauticpeLaculSiutghiol",lacerinteledinGhidulSolicitantuluipentruPOR - Axapriori/ara1- Sprijinireadezvoltariidurabilea oraselor- poliurbanidecrestere,Domeniulmajordeinterventie1.1-Planuriintegratededezvoltareurbana,Sub-domeniulPolidecrestere.

Instalatiateleschiva fi formatadintr-unsistemdecablurisustinutedestalpisi va fiinsotitade:2 pasareledeprotectie,peapa,unpontoncuzonadestart(rampalansareschiori),0cladireamplasatapemalullacului,in zonapontonuluidestart,cuprinzindfunctiuniconexe(vinzarecarteIe,distributieechipament,vestiare,grupurisanitare,punctdeprimajutor,garajbarcisalvareetc),0 cabinadepazaprecumsi diverseamenajariexterioare(dela balizare-imprejmuiretraseuteleskipanaladiverseterasesirampedeacces).

Valoareatotalaestimativaainvestitiei:Totalinvestitie:6913.336miilei,cuTVA,adica1609.887miieuroDincareC+M: 5462.942miilei,cuTVA,adica1272.138miieuro

(I euro=4.2943lei,dindecembrie2010,CURSUL INFOEURO)Fatadecelearatate,in temeiulart 44,alin (1),dinLegea215/2001a administraliei

publicelocale,republicata,s-a intocmitprezentulraportprivindaprobareastudiuluidefezabilitaterevizuit,conformcerintelordin GhidulSolicitantuluipentruPOR Axa 1,si aprincipalilorindicatoritehnico-economicipentruobiectivuldeinvestitii"MamaiaTeleschi- RealizareauneiinstalatiideagrementnauticpeLaculSiutghiol"

DIRECTi~R'VIORICA AN .I .~

ROMANIAJUDETUL CONSTANTAMUNICIPIUL CONSTANTACONSILIUL LOCALCOMISIA NR. I destudii,prognozeeconomico-sociale,bugetfinantesi administrareadomeniuluipublicsi privatalmunicipiuluiConstanta

RAPORT

Avandin vedereexpunereademotiveprezentatain sustinerededomnulPrimar

RADU STEFAN MAZARE;

Analizandproiectulde hotarareprivindprivindaprobareastudiuluide fezabilitate

revizuit,conformcerintelordin GhidulSolicitantuluipentruPOR Axa I, si a principalilor

indicatoritehnico-economicipentruobiectivuldeinvestitii"MamaiaTeleschi- Realizareaunei

instalatiideagrementnauticpeLaculSiutghiol".

Inconformitatecuprevederileart.44alin.I dinLegeanr.2151200I republicata,privind

administratiapublica locala, comisia intrunita in sedinta din data de

It - (Jc- - 'U?j I , avizeazafavorabil/ ncfa'.o!at5iTproiectuldehotarareprezentat.

presedintecomisie,

RoMANIA

JUDETUL CONSTANTA

MUNICIPIUL CONSTANTA

CONSILIUL LOCAL

COMISIANR.5 -administratiepublica,juridica,aparareaordiniipublice,respectarea

drepturilor~ilibertatilorcetateanului

RAPORT

Avandin vedereexpunereademotiveprezentatain sustinerededomnulPrimar

RADU ~TEFAN MAZARE;

Analizandproiectulde hotarareprivindprivindaprobareastudiuluide fezabilitate

revizuit,conformcerintelordin GhidulSolicitantuluipentruPOR Axa 1, si a principalilor

indicatoritehnico-economicipentruobiectivulde investitii"MamaiaTeleschi- ReaIizarea

uneiinstaIatiideagrementnauticpeLaculSiutghiol".

Inconformitatecuprevederileart.44alin.1dinLegeanr.215/2001republicata,privind

administratiapublica locaIa, comisia intrunita in ~edinta din data de

, avizeazafavorabil/ rreflit'ortl6ilproiectuldehotanlreprezentat.

pre$edintecomisie,

PAPARI George

j =~ ~

MAMAIA TELESKI REALIZAREA UNEI INSTALATII DE AGREMENT NAUTIC PE LACUL SIUTGHIOL, Statiunea Mamaia, jud. Constanta

Beneficiar: UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALA MUNICIPIUL CONSTANTA

FAZA: S.F.

SC HOUSE CONSULT SRL Str. Fabrica de Crmid, nr. 1A, vila 8, sector 1, Bucureti, Romnia

Tel: 004 031 1023.653; Fax: 004 031 1023.654 E-mail: [email protected]

Pa

ge1

CUPRINS

1. DATE GENERALE ........................................................................................................................................................ 3 1.1. Denumirea investiiei: ................................................................................................................................................... 3 1.2. Amplasamentul lucrrilor: ............................................................................................................................................. 3 1.3. Titularul investiiei: ....................................................................................................................................................... 4 1.4. Beneficiarul investiiei:.................................................................................................................................................. 4 1.5. Elaborator: ................................................................................................................................................................... 4 2. INFORMAII GENERALE ASUPRA PROIECTULUI ................................................................................................... 4 2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului. .......................................... 4

2.1.1. Necesitatea si oportunitatea investitiei ............................................................................................................ 5 2.1.2. Entitatea responsabil cu implementarea proiectului ..................................................................................... 6

2.2. Descrierea investitiei .................................................................................................................................................... 6 2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate ................................................................................................................ 6 2.b. Scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse ....................................... 6 2.c. Descrierea constructiv, funcional i tehnologic ............................................................................................ 8

2.3. Date tehnice ale investiiei ........................................................................................................................................... 9 2.3.a. Zona i amplasamentul ................................................................................................................................... 9 2.3.b. Statul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat ................................................................................... 13 2.3.c. Situaia ocuprilor definitive de teren ............................................................................................................. 14 2.3.d. Studii de teren ............................................................................................................................................... 15 2.3.e. Caracteristicile principale ale construciilor .................................................................................................... 17 2.3.f. Situaia existent a utilitilor i analiza acestora ........................................................................................... 17 2.3.g. Concluziile evalurii impactului asupra mediului ........................................................................................... 30

3. DURATA DE REALIZARE I ETAPELE PRINCIPALE ............................................................................................... 33 3.1. Costurile estimative ale investiiei .............................................................................................................................. 33 3.2 Durata de realizare i etape principale ........................................................................................................................ 34 4. ANALIZA COST-BENEFICIU ....................................................................................................................................... 35 4.1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor .......................................................................................................... 35

4.1.1. Identificarea investitiei ................................................................................................................................... 35 4.1.2. Definirea obiectivelor ..................................................................................................................................... 35

4.2. Alte informatii ............................................................................................................................................................. 38 4.2.1. Ipoteze privind analiza financiara si analiza economica ................................................................................ 38 4.2.2. Modelul financiar ........................................................................................................................................... 39 4.2.3. Analiza optiunilor ........................................................................................................................................... 41

4.3. Analiza financiara ....................................................................................................................................................... 43 4.3.1. Proiectiile financiare ...................................................................................................................................... 43 4.3.2. Profitabilitatea financiara a investitiei ............................................................................................................ 47 4.3.3. Cantitatea optima de interventie din partea fondurilor structurale ................................................................. 49 4.3.4. Durabilitatea financiara a proiectului.............................................................................................................. 50

4.4. Analiza economica ..................................................................................................................................................... 52 4.4.1 Metodologie .................................................................................................................................................... 52 4.4.2. Corectiile fiscale si preturile umbra .............................................................................................................. 54 4.4.3. Costuri economice si beneficii ....................................................................................................................... 56 4.4.4. Rezultatele analizei Cost Beneficiu (economice) ........................................................................................... 57

4.5. Analiza de senzitivitate............................................................................................................................................... 59 4.5.1. Riscuri asumate ............................................................................................................................................. 59



FAZA: S.F.



Pa

ge2

4.5.2. Analiza de senzitivitate .................................................................................................................................. 60 4.6. Analiza de risc ............................................................................................................................................................ 61 5. SURSELE DE FINANARE A INVESTIIEI ................................................................................................................ 63 6. ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA INVESTIIEI .......................................... 63 6.1. Personal de execuie.................................................................................................................................................. 63 6.2. Personal de exploatare, administrare ........................................................................................................................ 63 7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIIEI .......................................................................... 63 7.1. Valoarea totala a devizului general estimativ in mii lei este: ...................................................................................... 63 7.2. Esalonarea investiiei (INV/C+M) .............................................................................................................................. 64 7.3. Durata de realizare a investiiei .................................................................................................................................. 64 7.4. Capaciti (in uniti fizice si valorice) : ...................................................................................................................... 64 8. AVIZE SI ACORDURI ................................................................................................................................................... 65 9. PIESE DESENATE. ...................................................................................................................................................... 65



FAZA: S.F.



Pa

ge3

M E M O R I U T E H N I C G E N E R A L

1. DATE GENERALE Prezentul studiu de fezabilitate a fost ntocmit n conformitate cu HOTRREA nr. 28 din

09.01.2008, privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiii noi.

Denumirea investiiei:

Mamaia Teleski Realizarea unei instalatii de agrement nautic pe Lacul Siutghiol Statiunea Mamaia, jud. Constanta.

Amplasamentul lucrrilor: Lucrrile se afl amplasate in zona de sud a statiunii Mamaia, suprafata aferenta realizarii investitiei cuprinzand luciul de apa aferent Lacului Siutghiol (aflat in administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta), precum si teren liber care face parte din domeniul privat. al Municipiului Constanta)

AMPLASAMENT

OBIECTIV



FAZA: S.F.



Pa

ge4

Titularul investiiei:

Unitatea administrativ teritoriala Municipiul Constana

Beneficiarul investiiei:

Unitatea administrativ teritoriala Municipiul Constana

Elaborator:

S.C. HOUSE CONSULT SRL. Bucureti Adresa : Bdul. Mihalache Ion 150; Bl. 7

Sc. C Ap. 73 Cod 011207, Sectorul 1; Bucuresti;

Cod Unic de nregistrare RO17617974; Nr. nmatriculare J40/9325/2005; Administrator Radu BRIBAN ; Cod CAEN 7111

2. INFORMAII GENERALE ASUPRA PROIECTULUI

Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului. Investiia propus prin prezentul proiect se afl atat pe suprafata lacului Siutghiol, cat si pe

malul acestuia, n Staiunea Mamaia. Conform Certificatului de Urbanism nr. 3487 din 03.12.2010, se certifica urmatoarele:

Regimul juridic: - Terenul este situat in intravilanul Municipiului Constanta. - Imobilul este domeniu public si privat al municipiului Constanta, domeniu public al statului

aflat in administrarea Consiliului Local conform Legii nr.42/18.03.2010.

Regimul economic: - Folosirea actuala a terenului este: partial - luciu apei, partial teren liber. - Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate:

teleschi nautic. - Reglementari extrase din documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului sau din

regulamentele aprobate care instituie un regim special asupra imobilului: o Zone protejate: NU; o Interdictii temporare (definitive) de construire: NU;

- Terenul face parte din zona de impozitare: categoria A. - Din punct de vedere administrativ, amplasamentul corpului de cladire ce se va proiecta se

afl pe teritoriul Staiunii Mamaia aflat n administrarea Municipiului Constana.

Regimul tehnic: - Suprafaa terenului: luciul de apa - 64 648,5 mp (6,5 ha), teren liber 383,15 mp. - Echiparea cu utilitati: zona dispune de retele de utilitati (alimentare cu apa, canalizare,

energie electrica si termica, gaze naturale)



FAZA: S.F.



Pa

ge5

- Circulatia autovehiculelor se face pe Bd. Mamaia, iar cea pietonala pe trotuarele aferente; - Accesele se vor realiza din bd. Mamaia si parcajele necesare se vor asigura in limita

proprietatii, calculate confrom HGR 525/27.06.1996 - Alinierea constructiilor propuse fata de aliniamentul terenului: conform PUZ aprobat; - Distantele constructiilor fata de proprietatile vecine: conform Cod Civil; - Inaltimea constructiilor si caracteristicile volumetrice ale acestora: inaltimea constructiilor

existente este de -, iar constructiile propuse vor avea un regim de inaltime de maxim P+1E, conform HGR nr. 525/27.06.1996, sunt interzise volumetriile simple, paralelipipedice, care depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si ale arhitecturii, iar calcanele vizibile din circulatiile publice vor fi tratate coloristic pentru diminuarea impactului vizual negativ

Foto 1. Amplasament obiectiv 2.1.1. Necesitatea si oportunitatea investitiei

Dezvoltarea urbanistic a zonelor limitrofe lacului Siutghiol conduce la intensificarea turismului i la necesitatea realizrii infrastructurilor aferente.

n vederea creterii atractivitii turistice a zonei Mamaia i a extinderii unor faciliti i n lacul Siutghiol, Primria Municipiului Constana a prevzut prin Planul Urbanistic, realizarea unui Teleski Nautic cat si a unei Constructii Parter cu activitati conexe (vanzare cartele, scoala teleski, inchiriere echipament, etc.).

Astfel se continua programul de reabilitare al statiunii Mamaia, reabilitare si modernizare prin care, pe linga realizarea infrastructurii aferente capabile sa sustina si sa incurajeze activitatile turistice in acest perimetru, se vizeaza si realizarea unor obiective/atractii menite sa inscrie statiunea in cadrul circuitelor de referinta pe plan mondial (in acest sens fiind deja realizate parcul de distractii acvatice Aquamagic si telegondola).



FAZA: S.F.



Pa

ge6

Investitia de fata este oportuna din mai multe puncte de vedere: este un sport spectaculos, relativ nou in Romania (in acest moment nu exista obiective similare), iar inovatia constituita de sistemul de tractiune cu cabluri, fata de cel clasic, cu barci cu motor, ofera avantaje att economice, fiind mai putin costisitor din punct de vedere al costurilor de operare, cu o capacitate mai mare, cit si din punct de vedere ecologic, eliminind folosirea combustibililor fosili in favoarea energiei electrice si eliminand, de asemenea, actiunea perturbatoare a circulatiei barcilor cu motor.

Instalatia teleski va fi formata dintr-un sistem de cabluri sustinute de stalpi si va fi insotita de: 2 pasarele de protectie, pe apa, un ponton cu zona de start (rampa lansare schiori), o cladire amplasata pe malul lacului, in zona pontonului de start, cuprinzand functiuni conexe (vanzare cartele, distributie echipament, vestiare, grupuri sanitare, punct de prim ajutor, garaj barci salvare etc), precum si diverse amenajari exterioare (de la balizare-imprejmuire traseu teleski pna la diverse terase si rampe de acces).

Prezenta documentaie trateaz la faza de Studiu de Fezabilitate infrastructura necesara functionarii obiectivului descris mai sus pe Lacul Siutghiol - Mamaia, respectiv instalatia de cabluri si echipamentul specific teleskiului (stalpi, fundatii, ancore, cabluri, utilaje electrice, etc.) si cladirea pentru activitati conexe celei principale si asigurarea acesteia cu utilitile necesare.

Studiul de Fezabilitate cuprinde partea tehnic structurat n studii de teren, determinri de laborator, soluii tehnice analizate i propuse, ct i partea economic structurat n devizul general, indicatori tehnico-economici i analiz economic, tratnd astfel principalele soluii i condiii de eficien ale investiiei.

Sunt efectuate o serie de studii i proiecte prin care este analizat calitatea apei i se prevd o serie de msuri care vor contribui la meninerea i mbuntirea ecologic a zonei.

Proiectul cuprinde amenajarea a 2 obiecte principale, dupa cum urmeaz:

- Obiect 1. CORP CLADIRE Parter ACTIVITATI CONEXE; - Obiect 2. INSTALATIE TELESKI NAUTIC.

2.1.2. Entitatea responsabil cu implementarea proiectului este:

- UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MUNICIPIUL CONSTANA, adresa: Bd. Tomis nr. 51, Constana, jud. Constana.

2.2. DESCRIEREA INVESTITIEI

2.a. Concluziile studiului de prefezabilitate Nu este cazul.

2.b. Scenarii tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse Astfel, n urma analizrii situaiei din punct de vedere tehnico-economic s-au propus trei scenarii, dup cum urmeaz: - scenariul 0 situaia actual fr proiect.



FAZA: S.F.



Pa

ge7

- scenariul 1 - n care se propun lucrri de execuie, pe amplasamente, constnd n construciile amintite la punctul 1: cladire Parter activitati conexe si teleski nautic ; - scenariul 2 in care se propune realizarea unor amenajari pentru practicarea Schiului Nautic.

Astfel, in cadrul acestui scenariu se preconizeaza amenajarea pe mal a unor cladiri identice cu cele prezentate la Scenariul 1, si anume: cladire Parter activitati conexe, iar pe luciul apei, instalatia de teleski va fi inlocuita cu 7 barci ce vor avea o capacitate suficient de mare pentru a permite tractiunea schiorilor (figura urmatoare).

Caracteristici tehnice: - Lungime aprox. 6.65 m - Latime: aprox. 2.41 m - Pescaj: 0.60 m - Putere: variabil 345 410 CP - Consum: 30 l/ora - Capacitate rezervor:115 l - Pret: minim 60 000 $

Pentru a stabili scenariul optim s-a efectuat o analiza multicriteriala, care este prezentat detaliat in capitolul 4 al prezentei documentatii.

In urma acestei analize s-a ales ca scenariu optim scenariul 1.

Scenariul recomandat este scenariu 1 care prezint urmtoarele avantaje: - sunt lucrri care se execut cu efort financiar relativ mic si se constituie in infrastructura necesara pentru atragerea unor fonduri importante; in acelasi timp se incadreaza in conceptul de dezvoltare durabila a zonei care are un potential turistic foarte ridicat; - sunt lucrri pentru care se ocup terenuri definitive cu folosin din domeniul public; - sunt lucrari ce au impact redus asupra mediului; - termenul de execuie al lucrrilor este relativ scurt comparativ cu investitii similare; - intreinerea pe perioada de exploatare este uoar i cu minim de efort financiar.



FAZA: S.F.



Pa

ge8

2.2.c. Descrierea constructiv, funcional i tehnologic Obiectivul de investiii urmrete adoptarea unor soluii pentru a rentabiliza amplasamentul

propus atat prin cresterea diversitatii activitatilor de agrement ce vor putea fi practicate in zona, cat si prin generarea de profit prin exploatarea suprafetei luciului apei Lacului Siutghiol ce are un grad crescut de atractivitate turistica.

Promovarea investitiei se va face prin mijloacele media clasice: ziare, TV, internet, etc. Pentru investitia descrisa in prezentul proiect se va construi un site special pe web, site care va fi administrat de unitatea responsabila pentru administrarea proiectului.

Noutatea propusa de acest site dedicat va fi reprezentata de posibilitatea de rezervare on-line a biletelor conform cu programul de functionare al teleskiului.

2.2.c.1. Situatia existenta Pe malul lacului Siutghiol, in zona de amplasament propusa se afla in acest moment 2

constructii, cladire 1, Parter, in prezent dezafectata (a.c. la sol 48mp) si cladire 2 , Parter, cu functiunea de restaurant (a.c. 271mp). In zona de lac propusa pentru instalatie teleski nu se gasesc amenajari. 2.c.2. Solutia propusa

In locatia mentionata se propune amplasarea, pe oglinda apei a unui circuit de teleski nautic, in a carui zona de start se va regasi o cladire adapostind functiuni conexe necesare functionarii sistemului (cum ar fi vinzarea de cartele acces, inchiriere echipament, mentenanta administrare etc.).

Tot pe malul lacului se va studia amplasarea, de-a lungul traseului de ski, a unor tribune sau banci pentru spectatori. 2.2.c.2.1. Functiuni asigurate Functiunea principala circuit teleski nautic - circuit de cabluri lungime 750ml sustinut de 5 stilpi (a.c. proiectie 673,9mp/stilp) - pasarele de siguranta in total 228ml 456 mp. - zona de start (ponton cu rampa lansare skiori) 80,00mp Functiuni conexe (cladire servicii) CORP A:

receptie/hol acces 22.30 mp holuri circulatii 30.70 mp vestiare, dusuri si grupuri sanitare utilizatori teleski 44.20 mp depozitare echipamente 28.20 mp punct prim ajutor 8.50 mp

CORP B: spatii anexe destinate personalului (oficiu, vestiare) 15.50 mp Centrala Termica 3.60 mp depozit 18.10 mp



FAZA: S.F.



Pa

ge9

Reelele de utiliti necesare pentru branarea obiectivului (alimentare cu energie electric, alimentare cu ap i canalizare menajer, alimentare cu gaze naturale) sunt situate in imediata apropiere a acestuia.

2.3. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI 2.3.a. Zona i amplasamentul

2.3.a.1. Caracteristici generale ale zonei Amplasamentul se afla in zona de sud a statiunii Mamaia, in apropierea Aquamagic

conform propunerii S.C.Kalinia Proiect in cadrul PUD. Zona din lac aferenta viitoarei investitii are o suprafata de cca. 6.5 ha. In zona amplasamentului lacul Siutghiol are o adancime de cca.1 - 4 m. Lacul Siutghiol este un lac de origine lagunar, cu ap dulce, aprut prin bararea unui golf

marin de ctre cordonul litoral. Apa lacului curge spre mare prin lacul Tbcrie. n acest scop, n partea sudic, n zona Satului de Vacan, s-a amenajat un stvilar cu deversor cu lime de 3,75 m, avnd cota coronamentului de cca. +1,93 m nivel MN i dou stvilare cu limea de 0,80 m. Aceste instalaii pot evacua n Lacul Tbcrie debitul de 5 mc/sec. Suprafaa lacului este de cca. 19 kmp (190 ha), iar conturul face parte din diverse zone administrative ale litoralului.

Alimentarea cu ap a lacului se realizeaz n principal din subteran, prin intermediul izvoarelor, avnd debite de cca. 0,5 mc/sec., bazinul de recepie terestru avnd un aport nesemnificativ la debitul anual de alimentare, dei are o suprafa de 72,2 kmp.

Nivelul mediu multianual este +1,6 m MN i variaz n funcie de aportul de precipitaii, evapotranspiraie etc. Nivelul maxim este de +2,2 m MN. Adncimile ajung pn la cca. 4,6 m, iar izobata de -2,50 m se regsete practic pe ntreaga suprafa a lacului, cu excepia zonelor de mal unde adncimile scad.

Nivelul apei n lac este reglat prin deversorul stvilar care asigur legtura cu Lacul Tbcrie i de aici n mare, printr-un canal cu stvilar situat n zona Pescrie.

Lacul Tbcrie este adiacent lacului Siutghiol, se afl n partea de nord-est a Municipiului Constana i sud-vest a staiunii Mamaia, n imediata apropiere a Mrii Negre. Lacul este amplasat ntr-un parc de agrement al Municipiului Constana (Sat de Vacan, Staiunea Mamaia, Complexul muzeal Delfinariu, Baza nautic), iar pe malul sudic se afl i biserica Sf. Mina.

Lacul Tbcrie este un liman fluvio-marin, format prin bararea unei vi de ru cu aluviunile marine ale cordonului litoral Mamaia. Suprafaa lacului este de 84,8 ha, adncimea medie de 1,5 m i cea maxim de cca. 3 m i la acest lac bazinul hidrografic este redus. Lacul comunic cu Marea Neagr printr-un canal cu stvilar situat n partea sa estic n zona Pescrie.

Circulaia apei are loc dinspre lacul Siutghiol spre lacul Tbcrie i de aici n apele Mrii Negre, surplusul de ap al lacului Siutghiol este deversat prin stvilar cu debite de scurgere variabile de la zero la 0,45 mc/sec. Nivelul Mrii Negre oscileaz n funcie de direcia vnturilor, variaiile fiind de plus sau minus 0,5 m.

n mare exist un curent litoral nord-sud care transport i aluviunile fine provenite n principal de la fluviile care se vars n nord-estul Mrii Negre.

Adncimea apei n Lacul Siutghiol variaz de la zero la cca. 4,6 m fa de nivelul minim. n zona viitorului Teleski Nautic, adncimea minim este de cca. 1,0 m.



FAZA: S.F.



Pa

ge1

0

Nivelul Lacului Siutghiol variaz n funcie de debitul de alimentare, evapotranspiraie, consum etc. Acest nivel este reglat printr-un stvilar deversor aflat la legtura cu lacul Tbcrie, care este conectat la mare cu un alt stvilar deversor.

Stvilarul dintre lacuri are cota de +2,0 m MN, astfel c nivelul de exploatare al Lacului Siutghiol este de 2,0 m MN 0,2 m.

Stvilarul dintre Lacul Tbcrie i Marea Neagr are cota de cca. +1,6 m MN. Nivelul minim n lac poate fi considerat la +1,5 m MN, iar cel maxim la +2,2 m MN, aa

cum rezult i din msurtorile efectuate la staia hidrometric Mamaia Bi n ultimii 5 ani. Exist deci o variaie a nivelului apei de max. 0,7 m ce trebuie luat n considerare ca ipotez de referin.

2.3.a.2. Caracteristici morfologice, geologice si hidrogeologice generale ale zonei Din punct de vedere geologic, amplasamentul studiat se incadreaza in Dobrogea

Centrala delimitata la sud de falia Palazu, la nord de falia Peceneaga-Camena, la vest de Dunare si la est coboara sub Marea Neagra.

Formatiunile caracteristice Dobrogei centrale sunt sisturile verzi pe care s-au depus formatiuni jurasice si in zona lacului Siutghiol formatiuni sarmatiene de natura calcaroasa.

Faleza Palazu delimiteaza Dobrogea centrala la sud si a fost identificata prin investigatii geofizice si prin foraje in zona Constanta-Palazu Mare. In lungul acestei falii cristalinu de Palazu incaleca peste formatiunea sisturilor verzi de la sud spre nord.

Din punct de vedere morfologic, Dobrogea centrala se prezinta sub aspect de peneplena strabatuta de vai putin adanci care sunt tributare la bazinul hidrografic al Dunarii si la bazinul hidrografic al Marii Negre in care se incadreaza si lacurile Sinoe,Tasaul si Siutghiol.

Din punct de vedere hidrogeologic se evidentiaza o directie preponderenta a curentului natural de apa freatica de la vest spre est, respectiv dinspre lacul Siutghiol spre Marea Neagra.

In zona cordonului litoral alcatuit din nisipuri permeabile se constata o stratificare a apelor subterane: pana la adancimea de cca. 16m, apa dulce alimentata din lacul Siutghiol si sub 16m adancime, apa Marii Negre cu densitate mai mare.

Asa cum s-a mentionat mai sus Lacul Siutghiol este un lac de origine lagunara cu apa dulce ce curge catre mare prin lacul Tabacarie, format prin inchiderea unui golf marin de catre cordonul litoral. Acest cordon are latimea variabila (intre 300-600m) si este constituit din nisipuri fine si nisipuri cu intercalatii maloase, fiind format din depunerile aluvionare fluviale ale Dunarii, transportate de curentul litoral cu sens dominant N-S.

Reteaua hidrografica aferenta bazinului de receptie a lacului Siutghiol este constituita din vaile: Cismelei, Caragea, Canare, Carierei si Valea Neagra, care au un aport nesemnificativ.

In zona amplasamentului cercetat se intalnesc nisipuri cu cochilii foarte uniforme, avand ca fractiuni granulometrice dominante nisip mediu si fin.

Stratul de nisip are grosimi mai mari de 6m, acesta fiind in general in stare afanata.

2.3.a.3. Clima Clima perimetrului cercetat este temperat continentala, avnd urmatorii parametrii:

- temperatura medie anuala...................................... + 11.2o C - temperatura minima absoluta................................. - 25.0o C - temperatura maxima absoluta................................. + 38.5o C



FAZA: S.F.



Pa

ge1

1

Precipitatiile medii anuale au valoarea de 378.8 mm si reprezinta media valorilor nregistrate de-a lungul a 10 ani.

Clima este moderata cu verile calduroase si secetoase iar iernile slabe in precipitatii, geroase si cu vanturi puternice.

Regimul climatic se caracterizeaza prin veri calduroase, uneori toride si secetoase precum i ierni putin friguroase, marcate adeseori de viscole puternice in arealul continental.

Influenta Marii Negre si a Dunarii asupra regimului termic se manifesta in sezonul cald al anului prin scaderea usoara a mediei termice lunare iar in anotimpul rece prin actiunea ei moderatoare, care determina temperaturi mai putin coborate.

Temperatura medie anuala oscileaza in jurul valorii de 11 grade Celsius (ianuarie 0 1 grade Celsius; iulie 22 23 grade Celsius).

Precipitatii, medie anuala 370,5 mm (ianuarie 20 30 mm; iulie 30 45 mm). Vanturile bat in general din N si NE in zona litoralului si dinspre NV in zona continentala.



FAZA: S.F.



Pa

ge1

2

Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: - iarna 83.4 mm - primavara 86 mm - vara. 108.5 mm - toamna 100.9 mm

Un alt factor important al climei l reprezinta determinarea marimii si directiei vnturilor. Directiile predominante ale vnturilor sunt: cea nordica (21.5%) si cea vestica (12.7%). Calmul nregistreaza valoarea procentuala de 15.2%, iar intensitatea medie a vnturilor la scara Beaufort are valoarea de 2.4 4.3 m/s 2.3.a.4. Date seismice

Conform Codului de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri P100-1/2006, amplasamentul cercetat se gaseste n zona de hazard seismic caracterizata prin ag=0.16g, ag reprezinta acceleratia terenului pentru proiectare determinata pentru intervalul



FAZA: S.F.



Pa

ge1

3

mediu de recurenta de referinta (IMR) de 100 ani. Aceasta valoare se foloseste pentru calculul structurilor la starea limita ultima. Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns este Tc =0,7.

2.3.a.5. Adncimea de nghet Conform STAS 6054-77- Teren de fundare - ADNCIMI MAXIME DE NGHE -

Zonarea teritoriului Romniei, adncimea maxima de nghet este de 0.80 m, iar frecventa medie a zilelor de nghet cu T < 0 C este de 68.9 zile/an. 2.3.b. Statutul juridic al terenului care urmeaz a fi ocupat

Lucrarile se realizeaza pe luciul de apa al Lacului Siutghiol (64 648,50 mp), precum si teren liber (383,15 mp). Din punct de vedere juridic luciul de apa aferent realizarii investitiei se afla in administrarea Consiliului Local al Municipiului Constanta (Hotararea Consiliului Local al Municipiului Constanta nr.44/24.09.2007 privind emiterea acordului in vederea aprobarii trecerii



FAZA: S.F.



Pa

ge1

4

unei parti din cuveta Lacului Siutghiol din domeniul public al statului si administrarea Administratiei Nationale Apele Romane in domeniul public al Municipiului Constanta si administrarea Consiliului Local Constanta / Legea nr. 42/2010 privind darea in administrarea autoritatilor administratiei publice locale a unor bunuri aflate in domeniul public al statului)

Terenul aferent realizarii investitiei face parte din domeniul privat al Municipiului Constanta, fiind situat in intravilanul Municipiului Constanta.

Cladirea este pozitionata astfel: pe latura estica distanta fata de limita de proprietate constituita de Bd. Mamaia este de 6.55m, 16.10m la axul drumului pe latura vestica fata de limita constituita de malul lacului Siutghiol 7.00 m pe latura sudica fata de limita de proprietate 2.50 m pe latura nordica, fata de limita de proprietate 2.95m

Instalatia teleski se inscrie intr-un dreptunghi cu dim. (123 x 417) m, cu latura lunga paralela cu malul. Indicatori urbanistici

suprafata de referinta teren 383,15 mp (conform plan PUD iulie 2007) suprafata de oglinda apa afectata sistemului teleski 64.648,50 mp Suprafata construita la sol 202,90 mp (152,60 mp corp A +50,30 mp corp B) Suprafata desfasurata totala a cladirii 202,90 mp Procent de ocupare a terenului POT existent 0,00%; POT propus 52,95% Coeficient de utilizare a terenului CUT existent 0.00; propus 0,52 H max= 3,55 m Suprafata afectata de sistem teleski (inclusiv pasarele si ponton) 3.905,5 mp A.c.d. totala a investitiei 4.108,40mp

2.3.c. Situaia ocuprilor definitive de teren Pentru investitia propus, lucrrile ce urmeaz a se executa ocup o suprafa de teren

definitiv conform descrierii de la punctul 2.3.b., reprezentnd cele 2 obiecte propuse pin proiect (vezi pl. de situatie).

Suprafaa temporar ocupat de lucrri (banda de lucru si organizarea de santier) este de cca. 600 mp care reprezinta drumul de acces din Bdul Mamaia la amplasamentul cladirii Parter propuse, i care dup terminarea definitiv a lucrrilor va constitui accesul din Statiunea Mamaia la obiectiv.



FAZA: S.F.



Pa

ge1

5

2.3.d. Studii de teren 2.3.d.1. Studii topografice

Studiul topografic, intocmit de SC TOPOCADSERV SRL si consta in: A. Piese scrise:

Memoriu tehnic privind realizarea studiului topografic pentru obiectivul Teleski nautic, Statiunea Mamaia

B.Piese desenate: Plansa 1, Ridicare topografica mal Lac Siutghiol in dreptul Aqua Park;, Plansa 2, Pozitionare foraje geologice Teleski nautic.

2.3.d.2. Studii batimetrice Studiul batimetric este intocmit de SC INSERT SRL Constanta si const in :

A. Piese scrise Memoriu tehnic B. Piese desenate 1. Plan de amplasare in zona si plan batimetric general sc 1:5000 2. Plan de situatie sc 1:2000 Gradul de acoperire cu masuratori si Modelul digital al terenului 3. Plan batimetric general sc 1:2000 4. Plan batimetric de detaliu sc 1:1000 5. Profile transversale

Ridicrile topografice au fost fcute in coordonate topografice sistem STEREO 70, in plan de referinta Marea Neagr 75. 2.3.d.3. Studiu geotehnic

Pentru stabilirea conditiilor geotehnice in amplasament si recomandarea solutiilor de fundare pentru infrastructurile aferente amenajarii Mamaia Teleschi - Realizarea unei instalatii de agrement nautic pe lacul Siutghiol- faza S.F., a fost realizat un program de investitii care a cuprins:

- lucrari de teren; - lucrari de laborator; - lucrari de birou de interpretare a rezultatelor, calcule specifice; - elaborarea studiului cu recomandari si concluzii.

Avand in vedere specificul amplasamentului (preponderent in apa) cat si cerintele tehnice de proiectare (faza S.F.) s-au propus si executat foraje la uscat si pe apa, cu prelevare de probe si incercari de penetrare standard (SPT).

De asemenea pentru completarea informatiilor pe doua profile caracteristice, s-au efectuat masuratori geoelectrice.

Forajele au fost executate prin forare mecanica cu diametrul de 300mm pana la adancimea de 10m si apoi in adancime cu diametrul de 250mm.

Cotele de la care s-au realizat forajele sunt diferite dupa pozitia lor. Astfel au fost executate 10 foraje geotehnice numerotate F.1...F.10, fiecare cu adncimi

de 20 m.



FAZA: S.F.



Pa

ge1

6

Amplasarea forajelor este prezentata in plansa 1 (conform Studiului Topografic executat de TOPOCADSERV Constanta).

Forajele au fost executate de catre I.N.C.D.I.F. ISPIF; pozitiile acestora sunt figurate pe planul de situatie (plansa nr.1); cotele terenului in dreptul forajelor au fost considerate conform aceluiasi plan de situatie mai sus amintit.

Forajele geotehnice s-au executat dupa cum urmeaza: - pe mal: forajele F1 in partea nordica, F2 in partea sudica; - in lac: - forajele F3, F4, F5, F6 si F7 in nord; - forajele F8, F9, F10 in sud.

Forajele au fost executate cu o instalatia semimecanica, in sistem rotativ, cu coloana metalica de sustinere a peretilor gaurii de sonda.

Din foraje au fost recoltate probe de pamnt tulburate si netulburate pentru determinari de laborator geotehnic si probe din apa subterana pentru analize chimice conform STAS 1242/4-85 ,,Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamnturi.

Probele tulburate au fost recoltate la intervale de adncimi de 1m. Probele netulburate au fost recoltate in stuturi metalice cu pereti grosi, intercalate intre probele netulburate, pna la talpa fiecarui foraj.

In forajele F.4...F.10, la intervale de adncimi de 2 m, intercalat intre adncimile de prelevare a probelor netulburate, s-au efectuat incercari de penetrare dinamica standard (SPT) in gaura de foraj, conform SR EN ISO 22476-3/2006. Stratificatia terenului

In baza rezultatele de laborator, au fost intocmite si anexate documentatiei, profilele unitare ale forajelor F.1... F.10 si 3 sectiuni geotehnice prin amplasament, care confirma in general elementele geotehnice determinate, atat in studiile executate anterior in zona, cat si din masuratorile geofizice.

Cotele terenului in dreptul forajelor de pe mal, indicate pe profilele unitare, au fost apreciate dupa cotele figurate pe planul de situatie primit de la beneficiar. Pentru forajele de pe lac cota nu a putut fi aproximata. In baza acestor piese, stratificatia terenului poate fi schematizata pe intervale deadncimi, astfel: Pe mal (forajele F1 si F2): 0,000,80 (F2) - 1,00m (F1): Umplutura (sol vegetal si nisip). 0,80 (F2) - 1,00m (F1)9,00 (F1) 9,60m (F2): Nisip mediu-mare-fin, cenusiu, afanat la mediu indesat, micaceu. 9,00 (F1) 9,60 (F2)10,10 (F1) 10,30m (F2): Orizont prafos nisipos, mediu indesat; in forajul F2 orizont prafos nisipos argilos mediu indesat. In forajul F1, pe intervalul de adancime 10,10 11,30 s-a intalnit o lentila de argila galbuie cenusie, plastic vartoasa, cu resturi de cochilii. 10,30 (F2) 11,30m (F1)...20m (F1 si F2): Nisip cenusiu, mediu indesat, micaceu; in forajul F1 nisip prafos cenusiu, mediuindesat, micaceu. Pe lac (forajele F3...F10): Adancimea apei cuprinsa intre 0,002,40 (F7) 4,20m (F3);



FAZA: S.F.



Pa

ge1

7

2,40 (F7) 4,20m (F3)6,70 (F7) 8,30m (F3): Nisip cenusiu, afanat la mediu indesat, cu fragmente de cochilii. 6,70 (F7) 8,30m (F3)...8,60 (F6) 11,20m (F10): Orizont format din alternanta de argile, argile prafoase, argile nisipoase, nisipuri prafoase, nisipuri argiloase, praf nisipos, cenusii, plastic consistente sau mediu indesate. 8,60 (F6) 11,20m (F10)...15,30 (F9) 17,70 (F3) 20,00m (F8, F9 si F10): Nisip cenusiu, mediu indesat, cu fragmente de cochilii in forajele F3, F4, si F10; prafos in forajele F8 si F9, argilos in F10. In forajele F9 si F10, pe intervalele de adancime 15,30 17,50m si respectiv 16,30 18,40m s-a interceptat o lentila de argila nisipoasa, cenusie-galbuie, plastic consistenta. 15,30 (F9) 17,70 (F3) 20,00m (F3, F4, F5, F6 si F7): Orizont coeziv, alcatuit din argile prafoase si argile nisipoase, cenusii, plastic consistente.

In forajul F7 se intalneste o lentila de nisip argilos, cenusiu, plastic consistent. Masuratorile geoelectrice s-au realizat prin metoda sondajului electric vertical urmarind

determinarea in amplasament a adancimii de aparitie a calcarelor (in stare compacta) si a stratificatiei depozitelor acoperitoare alcatuite din nisipuri si argile.

Masuratorile geoelectrice s-au efectuat pe 3 profile. Din probele prelevate din foraje s-au efectuat n Laboratorul geotehnic I.N.C.D.I.F.- ISPIF,

autorizat cu nr. 227/30.06.2004 de ISC ca laborator de grad I (National), pe probe tulburate ncercari de identificare si clasificare a materialelor, iar pe probele netulburate ncercari de evidentiere a starii naturale a materialelor (umiditate si ndesare) si a proprietatilor mecanice (deformabilitate). 2.3.e. Caracteristicile principale ale construciilor

Obiectivul general al prezentului studiu de fezabilitate este de a evalua posibilitatile de realizare a infrastructurii necesare pentru functionarea Teleskiului Nautic in amplasamentul propus, ceea ce va duce la crearea unor facilitati de agrement care sa completeze si sa sporeasca atractivitatea zonei.

Scopul proiectului stabilete obiectivele precum i rezultatele ateptate in funcie de punctul de plecare i de particularitile locale.

Astfel s-au propus spre amenajare

- Obiect 1. CORP CLADIRE Parter ACTIVITATI CONEXE; - Obiect 2. INSTALATIE TELESKI NAUTIC.



FAZA: S.F.



Pa

ge1

8

Solutiile tehnice constructive sunt prezentate in cele ce urmeaza.

- Obiect 1. CORP CLADIRE (Parter) ACTIVITATI CONEXE (Corp A si Corp B); Teren de fundare

Conform studiului geo intocmit de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE I.N.C.D.I.F. - "ISPIF" BUCURESTI, presiunea conventionala de baza este de 150kPa.

La data executiei forajelor, apa subterana a fost interceptata in forajele F1 si F2 (efectuate pe mal) la adncimea de 1,40m si respectiv 1,30m.

Pentru asigurarea protectiei impotriva infiltratiilor,constructiile vor fi prevazute cu trotuar etans cu latimea de cel putin 1,00 m cu panta spre exterior care sa conduca apele meteorice la un sistem de evacuare. Intre constructii si marginile sapaturilor se vor realiza umpluturi bine compactate.

Se vor lua masuri de hidroizolatie la fundatie. Infrastructura

Sistemul de fundare pentru Corpul A este unul mixt, alcatuit din fundatii izolate si continue. Fundatiile izolate sunt tip talpa de beton armat, avand in plan (175x145) cm, iar in elevatie o inaltime de 50cm.

Grinzile de echilibrare sunt dispuse unidirectional si au o latime de 25cm si inaltime de 85cm. Acestea impreuna cu talpa armata a fundatiei izolate sunt asezate pe un strat de egalizare din beton simplu (C12/15) cu grosimea de 10cm. Fundatiile continue sunt realizate din grinzi de fundare de 25cm cu inaltimea de 85cm, asezate pe un bloc de beton simplu de 60cm.

Fundatia Corpului B este realizata dintr-o retea de grinzi continue de fundare, din beton armat, dispuse ortogonal.

Grinzile au o latime de 25cm si o inaltime de 85cm. Acestea sunt asezate pe o talpa continua de beton simplu ce au o latime de 50cm si inaltimea de 50cm. Suprastructura

Suprastructura Corpului A este alcatuita dintr-un sistem tip cadre de beton armat. Structura de rezistenta are o singura deschidere si trei travee. Cladirea are un singur nivel cu o inaltime de 3.15m (3.55m la atic).

Cadrele de beton armat sunt alcatuite din stalpi rectangulari cu dimensiuni de (25x55) cm. Elementele verticale sunt conectate la nivelul planseului cu grinzi transversale marginale cu dimensiunea de (25x60) cm, grinzi transversale interioare de (25x45) cm.

Grinzile longitudinale sunt de forma dreptunghiulare cu dimensiunile de (40x45) cm. Cadrele de beton armat sunt rigidizate printr-un planseu de beton armat monolit de 20cm.

Corpul B este de asemenea realizat dintr-un sistem tip cadre de beton armat. Corpul B are un regim Parter, cu o inaltime de nivel de 3.10m (3.55m la atic). Sistemul tip cadre de beton armat este alcatuit din stalpi rectangulari cu dimensiunile de

(25x35) cm. Grinzile care inchid cadrele au dimensiuni de (25x45) cm si (25x55) cm pentru grinda transversala marginala din axul 3. Planseul ce rigidizeaza cadrele de beton armat este realizat din beton armat monolit si are o grosime de 13cm.



FAZA: S.F.



Pa

ge1

9

Compartimentarile interioare Compartimentarile interioare se vor realiza din zidarie si/sau din pereti usori din gips carton

pe structura metalica.

Compartimentarile exterioare Compartimentarile exterioare se vor realiza din zidarie ori pereti cortina.

Acoperirea Acoperirea imobilului se va realiza in sistem terasa necirculabila. Apele pluviale vor fi

preluate prin sifoane de terasa prevazute cu parafrunzar. Pe intreg perimetrul terasei a fost prevazut un atic cu glaf din tabla vopsita in camp electrostatic.Terasa va fi termo-hidroizolata.

Finisaje Finisajele interioare

Finisajele interioare vor tine seama de reglementarile impuse de HG 924/2005. Pentru spatiile tehnice (depozite): pardoseli - beton sclivisit pereti - vopsitorie lavabila tavane - suspendat, casetat Pentru vestiare, grupuri sanitare si oficii: pardoseli - placare ceramica pereti - placare ceramica tavane - suspendat gips carton spatii umede, vopsitorie lavabila Pentru holuri, receptie: pardoseli - placare ceramica pereti - vopsitorie lavabila tavane - suspendat gips carton, vopsitorie lavabila Pentru spatiile destinate personalului: pardoseli - placare ceramica pereti - placare ceramica, vopsitorie lavabila tavane - suspendat, casetat

Finisaje exterioare

Cladirea va fi finisata la exterior cu placi piatra calcar Dobrogea, fisii 15cm cu lungimi variabile, respectiv tencuieli silicatice colorate in masa (culoare alb). Tamplaria se va realiza din aluminiu, cu geam termopan LOW E. In anumite zone, vitrajele vor fi protejate de parasolare (riflaj) din baghete din lemn (propunere salcim aburit). De asemenea, a fost prevazuta o zona de brisesoleiluri in zona de acces. Placarile exterioare pentru pardoseli vor fi realizate din granit bej deschis, fiamat, respectiv decking lemn in zona de acces. Stilpi teleski metal protejat pt. medii umede/saline, culoare gri.



FAZA: S.F.



Pa

ge2

0

Rezistenta Structura de rezistenta a celor doua corpuri A si B este realizata din beton armat monolit.

Materiale:

Egalizare, talpa de beton simplu: beton C12/15 Grinzi de fundare si cuzineti: beton C20/25 armtur OB37, PC52,

BST500S- clasa de ductilitate C Grinzi: beton C20/25, armtur OB37, PC52, BST500S- clasa de ductilitate C Stlpi: beton C20/25, armtur OB37, PC52, BST500S- clasa de ductilitate C Planee: beton C20/25, armtur OB37, PC52, BST500S- clasa de ductilitate C

Instalatii Instalatii sanitare

Instalatii de alimentare cu apa menajera rece/calda

Instalatii interioare de alimentare cu apa potabila rece Au rolul de a asigura debitele specifice si presiunile necesare la armaturile obiectelor

sanitare. Alimentarea cu apa potabila se va realiza printr-un bransament la reteaua stradala

existenta, iar consumul se va contoriza cu ajutorul unui apometru montat in caminul de bransament.

S-au prevazut obiecte sanitare in grupurile sanitare, atat in corpul A (zona vestiare vizitatori), cat si incorpul B (zona vestiare personal).

Instalatia se va executa cu conducte din teava de polipropilena cu insertie, imbinata prin polifuziune, cu fitinguri de imbinare din acelasi material.

Conductele se vor izola cu cochilii din cauciuc sintetic expandat, pe tot traseul lor, cu exceptia legaturilor la obiectele sanitare.

Asigurarea debitului si a presiunii necesare se va face de catre reteaua de apa potabila stradala: Qinst = 2.82 l/s; P = 20 mH2O Instalatii interioare de alimentare cu apa calda de consum

Au rolul de a asigura debitele specifice si presiunile necesare la armaturile obiectelor sanitare.

Prepararea apei calde de consum se va face de catre un cazan amplasat in spatiul tehnic. Instalatia se va executa cu conducte din teava de polipropilena cu insertie, imbinata prin

polifuziune, cu fitinguri de imbinare din acelasi material.



FAZA: S.F.



Pa

ge2

1

Conductele se vor izola cu cochilii din cauciuc sintetic expandat, pe tot traseul lor, cu exceptia legaturilor la obiectele sanitare.

Obiecte sanitare. Lavoarele sunt prevazute din portelan alb, cu picior, cu baterii monocomanda montate

direct pe obiectul sanitar. Vasele de closet sunt din portelan alb, cu iesire laterala. Vasul de spalare se monteaza la

semiinaltime, fiind din material plastic. Sifoanele pentru lavoare si spalatoare sunt din PP alba, cu dop de curatare. Pentru preluarea apelor de pe pardoseli din grupurile sanitare s-au prevazut sifoane de

pardoseala. Cazile de dus vor fi montate in cabine, cu baterie de perete. Obiectele sanitare (spalatoare, lavoare) vor fi dotate cu baterii monocomanda stative, a

caror racordare la instalatii se va executa cu racorduri flexibile.

Instalatii de canalizare menajera si pluviala Au rolul de a asigura evacuarea apelor uzate menajere, prin scurgere libera, la caminul de

racord la reteaua publica de canalizare. Instalatia se compune din conducte de legatura de la obiectele sanitare la coloanele

verticale si colector de evacuare racordat la caminul de racord la reteaua publica de canalizare. Instalatia se va executa cu conducte din tuburi de polipropilena ignifuga, imbinata prin

mufe si inele de etansare de cauciuc. Coloanele de canalizare se vor prelungi peste terasa, la partea superioara, cu conducte de

ventilare naturala, terminate cu caciula de protectie. Pe coloanele de canalizare a apelor uzate menajere se va monta cate o piesa de curatire,

la cca. 80 cm de la pardoseala finita, la fiecare nivel al cladirii. Prin masurile luate se asigura protectia apelor subterane. Apele evacuate la reteaua publica de canalizare respecta prevederile Normativului pentru

conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate C90.

Instalatia de stingere a incendiilor Necesarul de materiale initiale P.S.I. se va stabili in conformitate cu prevederile Normelor

de prevenire si stingere a incendiilor specifice activitatilor din domeniul lucrarilor publice, transporturilor si locuintei NP-073-02.

Amplasarea dotatiilor PSI se va face de catre beneficiar, urmarindu-se ca locul de amplasare sa fie vizibil si usor accesibil.

Intretinerea materialelor se va face conform cartilor tehnice si Normativului P.S.I. Dupa fiecare intrebuintare mijloacele initiale vor fi curatate, completate si asezate la locul lor. -stingator portabil cu spuma mecanica SM9 buc 8 -stingator portabil cu praf si CO2 - P 10 buc 1 -stingator portabil cu spuma chimica SC9 buc 2



FAZA: S.F.



Pa

ge2

2

Instalatii de incalzire, climatizare, ventilare Instalatii ventilare

Pentru realizarea conditiilor de confort si siguranta s-au prevazut urmatoarele sisteme : 1.Sistem climatizare.

Pentru asigurarea conditiilor de confort in cladire, se va utiliza un sistem VRV. Aerul proaspat se va asigura pe cale mecanica prin prevederea unor recuperatoare de caldura.

Unitatea exterioara aferenta climatizarii se va amplasa pe acoperis. 2.Sistem grupuri sanitare.

Grupurile sanitare, se vor prevedea cu exhaustoare actionate de senzor de prezenta. Canalele de ventilare se vor confectiona din materiale incombustibile CO(CA1). Canalele de ventilare si plenumurile prin care se vehiculeaza aer tratat(racit, incalzit) se

vor izola termic. Condensul se va colecta si evacua prin tevi din PVC, izolate termic. Conductele de freon (freon ecologic R410) se vor realiza din teava de cupru. Punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor de ventilare va cuprinde, conform

normativ I.5-98: -lucrari pregatitoare; -verificarea instalatiei; -punerea in functiune a instalatiei; -reglarea instalatiei; -probarea elementelor din instalatie; -verificarea eficacitatii globale.

Aerul evacuat in atmosfera prin sistemele de ventilare nu contine substante toxice, iritante, microorganisme patogene, praf, gaze sau vapori combustibili.

Sistemele VRV vor functiona cu freon ecologic. S-au luat masuri pentru utilizarea rationala a energiei:

-izolarea termica a elementelor de constructie conform C107; -izolarea conductelor si a echipamentelor; -automatizarea functionarii echipamentelor; -prevederea unui programator electronic pentru controlul functionarii instalatiilor

Instalatii electrice curenti tari Alimentarea cu energie electrica se va face pe joasa tensiune dintr-un punct de racord

existent in zona al furnizorului (ENEL DOBROGEA). Obiectivul va fi prevazut cu o firida de bransament din care se va alimenta cu energie electrica instalatia de teleski nautic, precum si cladirea administrativa.

Prezenta documentatie nu trateaza instalatia electrica aferenta sistemului de teleski nautic (parte de forta, comenzi, iluminat de balizaj).

Cladirea administrativa va fi prevazuta cu un tablou electric, amplasat in camera tehnica.



FAZA: S.F.



Pa

ge2

3

Din acest tablou vor fi alimentati cu energie electrica toti consumatorii din cadrul cladirii (iluminat, prize, circuite de forta aferente HVAC).

Distributia energiei electrice in interiorul constructiei se va realiza cu conductoare si cabluri de aluminiu.

Circuitele electrice vor fi dimensionate in conformitate cu consumul electroenergetic al echipamentelor sau consumatorilor de servicii. Tabloul electric va contine aparatajul necesar protectiei la scurtcircuit si suprasarcina al circuitelor.

Iluminatul va fi realizat cu corpuri de iluminat fluorescente si/sau incandescente cu grade de protectie diferite in functie de amplasarea acestora.

Se va asigura iluminatul corespunzator al tuturor incaperilor din cadrul cladirii administrative si se va realiza un iluminat arhitectural pe exteriorul acesteia.

Cladirea administrativa va fi prevazuta cu iluminat de siguranta, realizat cu luminoblocuri 8W permanente, monate pe caile de evacuare.

Pentru alimentarea diversilor consumatori din cadrul cladirii administrative vor fi prevazute circuite de prize monofazate si trifazate precum si racorduri directe la echipamente. Toate circuitele de prize precum si circuitele electrice care nu vor deservi echipamente cu carcasa izolata (clasa II) vor fi echipate cu protectie diferentiala in cadrul tabloului electric.

Cladirea administrativa va fi prevazuta cu paratrasnet si cu o priza de pamant locala care va deservi instalatiile electrice si instalatia de paratrasnet. Rezistenta de dispersie a acesteia va fi sub 1 ohm.

Instalatia de paratraznet va realiza protectia impotriva descarcarilor atmosferice atat pentru cladirea administrativa, cat si pentru instalatia de teleski nautic.

Curenti slabi Pentru acest obiectiv este prevazut un sistem video cu control digital pentru a fi posibila

asigurarea unui standard ridicat de siguranta. Proiectul cuprinde o instalatie de televiziune cu circuit inchis ce are in componenta 2

DVR-uri (DIGITAL VIDEO RECORDER - sisteme de inregistrare si redare digitala a imaginilor) si o serie de camere video color amplasate in locurile care necesita supraveghere.

Echipamentele ce alcatuiesc sistemul sunt: sistem de inregistrare video digitala (DVR); monitor color; camere video color fixe de exterior in carcasa termostatata; sursa de alimentare neintrerupta (UPS).

In urmatoarele sectoare sunt instalate, respectiv se asigura controlul cu ajutorul camerelor video de supraveghere:

caile de acces; teleski.

Sistem voce date Se prevede o retea date-voce Cat.5e. S-au prevazut prize de date-voce pentru toate

spatiile, mai putin vestiare, grupuri sanitare si spatii tehnice.



FAZA: S.F.



Pa

ge2

4

Control acces Sistemul de control acces va permite accesul controlat in zona administrativa. Sistemul va realiza urmatoarele functii:

functia de limitare a accesului, permitand accesul in zona administrativa numai persoanelor autorizate ;

functia de monitorizare a starii usilor (inchis/dechis) cu posibilitatea transmiterii acestor informatii spre un dispozitiv de comanda centralizata (PC). Sistem de detectie si avertizare efractie

Sistemul de detectie si alarmare la efractie s-a proiectat intr-o arhitectura deschisa ,in conformitate cu prevederile standardelor EN 50131- 1 si EN 50131-6, tinind cont de destinatia cladirii, astfel incit sa se realizeze o detectie rapida a tentativelor de efractie.

Sistemul de detectie si alarmare la efractie (SDAE) realizeaza controlul fluxurilor de acces in interiorul cladirii. Prin modul de amplasare a elementelor de detectie se realizeaza o protectie eficienta impotriva oricaror tentative de efractie.

- Obiect 2. INSTALATIE TELESKI NAUTIC. Traseul teleskiului nautic va avea dimensiunile prezentate in planul de situatie. Cablurile vor fi sustinute de 5 stalpi metalici de 18 m inaltime. Fundarea pe fundul de lac pentru stilpii teleskiului se va face sub cota stratului de ml.,

structura solului va fi determinata in urma forajelor facute pe pozitie in faza de PT. Stalpii se vor ancora fiecare in cate doua blocuri de ancorare pentru asigurarea stabilitatii

intregii instalatii.

Fig3. Zona de start Fig. 4. Stalp metalic si cabluri ancorate.



FAZA: S.F.



Pa

ge2

5

Fig. 5 Interventie la zona de tensionare a cablurilor Fig. 6 Circuit teleski nautic

Teleskiul nautic poate functiona intre lunile Mai Octombrie, fiind in acest fel, producator de venituri si in extra-sezon.

Se mentioneaza faptul ca echipamentul ce actioneaza teleskiul poate functiona intr-o plaja larga de viteze, adaptandu-se astfel la gradul de pregatire sportiva al utilizatorilor.

Pe perioada de functionare a acestuia in extrasezon (mai-iunie, septembrie-octombrie) se pot organiza si competitii internationale fapt ce va permite cresterea atractivitatii zonei, si va duce in mod implicit la lungirea sezonului turistic.

Pe traseul teleskiului, in cazul utilizatorilor avansati sau al competitiilor sportive, se pot instala obstacole. O prezentare detaliata a diverselor tipuri de obstacole omologate international este facuta la devizul obiectului 2.

Fig. 7 Obstacole pe traseul teleskiului Fig. 8 Concurs international

Fig. 9 Concurs international



FAZA: S.F.



Pa

ge2

6

Sistem Teleski Elemente constructie Date caracteristice

Inaltime max. 12m Aria construita la sol proiectie oglinda apa 3.905,5mp Aria desfasurata construita 3.905,5mp Aria utila 536mp Volum construit 1.682,84 mc

Total ADC 4108,40mp Total arie utila 738,90mp

2.3.f. Situaia existent a utilitilor i analiza acestora Instalatia gaze naturale joasa presiune

Alimentarea cu gaz metan a Cladirii se va face printr-un bransament nou, realizat din teava PE, dintr-o conducta de distributie presiune redusa existenta, conform cu solutia de alimentare din acordul de acces la sistemul de distributie al gazelor naturale eliberat de S.C. CONGAZ. Instalatia electrica

Alimentarea cu energie electrica se va face pe joasa tensiune dintr-un punct de racord existent in zona al furnizorului (ENEL DOBROGEA). Obiectivul va fi prevazut cu o firida de bransament din care se va alimenta cu energie electrica instalatia de teleski nautic precum si cladirea administrativa (Parter).

Din analiza consumatorilor si din calculul puterii active instalata , respectiv calculata, necesare pentru asigurarea energiei electrice pentru consumatorii obiectivului de agrement din amplasamentul urban care face obiectul investitiei MAMAIA TELESKI Realizarea unei instalaii de agrement nautic pe lacul Siutghiol staiunea Mamaia, jud. Constana au rezultat urmatoarele: - Puterea instalata Pi= 97.00 kW; - Puterea de calcul Pc= 58.20 kW; - Coeficient de simultaneitate ks=0.6; - Factorul de putere cos=0,92; - Puterea aparenta S= 105.45 kVA; - Tensiunea in retelele de joasa tensiune U=400/230 V

La dimensionarea retelei de alimentare cu energie electrica JT s-a tinut seama de puterea instalata si calculata maxima al intregului complex, de prescriptiile tehnice pentru dimensionarea acesteia (PE 132/2003, NTE 007/00/2007, PE 022/1994, NTE 401/03/00, HGR 925/1995, HG 300/2006 etc.) si de situatia existenta a retelei de distributie a energie electrice de JT.

Din postul de transformare cel mai apropiat se va alimenta cu energie electrica obiectivul turistic (teleski, parcari, zone administrative etc.), o linie de iesire de JT din PT acoperind consumul necesar.

Conectarea consumatorului final se va realiza prin intermediul bransamentului electric individual, dupa executarea instalatiilor electrice interioare, care se vor dimensiona in conformitate cu prescriptiile normativului I7/2002 actualizat in 2009 si PE 155/94.



FAZA: S.F.



Pa

ge2

7

Reteaua de alimentare cu energie electrica pe partea de JT va fi realizata cu linie electrica subterana LES folosind cablu de tip CYABY 3X25+16 protejat in teava PVC tip ENEL cu Dn 70 mm.

Cablul propus se va monta intr-o transee cu l1 = 0,70 m, l2 = 0,5 si h = 0,9 m, pe un strat de nisip de 10 cm grosime si acoperita cu un alt strat de nisip de 30 cm grosime, el alimentand consumatorii prin intermediul unei firide bransament. .

Pentru realizarea investitiei este necesara ocuparea urmatoarelor suprafete de teren:

Denumire obiect Ocupat definitiv Ocupat temporar

Intravilan Extravilan Intravilan Extravilan

Reea alimentare cu energie electrica JT800 m x 1 m - - 800 mp -

Firida bransament 1.50 x 1 m 1.50 mp - - -

Total 1.50 mp - 800 mp -

Alimentare apa si canalizare Este necesara racordarea la retelele edilitare de alimentare cu apa si canalizare.

Alimentare cu apa

Alimentare cu apa se va face din conducta existenta De 110 mm PEHD printr-un bransament De 40 mm PEHD, L = 7 m, iar consumul se va contoriza cu ajutorul unui apometru Dn 25 mm clasa C montat in caminul de bransament

Canalizare menajera Instalatia de canalizare menajera asigura colectarea si evacuarea apelor uzate menajere

provenite de la obiectele sanitare. Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitaional prin

conducte Dn 160 mm PVC-KG la caminele de canalizare amplasate n incinta si de aici la reteaua publica de colectare a apelor uzate menajere, aflata la o distanta de aproximativ 80 m.

Caminele de canalizare menajera din incinta vor fi circulare 1000 mm si vor avea adancimi variabile; vor fi din polietilena cu capace nemetalice, iar la schimbarile de directie si de panta, amplasate la distante de maxim 60 m in aliniament, vor fi prevazute cu piese de trecere prin pereti.

Solutiile tehnice constructive sunt prezentate in cele ce urmeaza:

Elemente constructie Date caracteristice

Alimentare cu apa

Conducta De 40mm PEHD 7 m

Camin apometric complet echipat cu apometru Dn 25 mm 1 buc

Canalizare menajera

Conducta Dn 160 mm PVC-KG 80 m

Camin de vizitare 3 buc



FAZA: S.F.



Pa

ge2

8

Canalizare pluviala Conductele de canalizare ape meteorice se executa din PVC-KG.

Asigurarea Exigentelor de Calitate conform Legii 10/1990

Clasa de importanta a imobilului este III in conformitate cu normativul P100-1/2006, iar categoria de importanta este C - constructii de importanta normala conform HG 766/1997.

Conform Codului de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri P100-1/2006, amplasamentul cercetat se gaseste n zona de hazard seismic caracterizata prin ag = 0.16 g. ag reprezinta acceleratia terenului pentru proiectare determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinta (IMR) de 100 ani. Aceasta valoare se foloseste pentru calculul structurilor la starea limita ultima. Perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns este Tc =0,7.

Gradul de rezistenta la foc este II, risc mic de incendiu. Prin destinatia sa, imobilul se incadreaza in clasa de cladiri cu regim de functionare

partiala (1 mai-30 septembrie). Rezistenta la Stabilitate Cerinta A1

Prin realizarea proiectului de structura, cladirile vor raspunde cerintelor de Rezistenta si Stabilitate cerute de normativele in vigoare. (Cerinta A1 pentru constructii de beton armat).

Sistemul constructiv propus pentru cele doua corpuri este un sistem tip cadre de beton armat monolit.

Siguranta in Exploatare - Cerinta B Se va elabora documentatie de urmarire in timp a comportarii constructiei, conform

regulament aprobat cu HGR 766/97 si Normativ P130. Accesibilitate: - trotuarele de acces cu pante < 5% - trepte de acces cu h = 15 cm - intrerupatoare lumina amplasate la h = 1,20 m - Hmin prize = 30 cm. Siguranta circulatiei interioare: - Circulatiile si holurile interioare sunt dimensionate corespunzator (minim 1.10m latime). - S-a prevazut deschiderea usilor conform reglementarilor asigurand accesele principale cu gabarite de trecere corespunzatoare unei circulatii usoare. - In cladire, parapetii ferestrelor si balustradelor vor avea inaltimea minima de 90 cm, conform STAS 6131-79, cu exceptia zonelor unde inchiderea se face cu perete cortina.

Siguranta la foc Cerinta C Prin realizarea proiectului imobilul va raspunde cerintelor de Rezistenta la foc cerute de

normativele in vigoare.



FAZA: S.F.



Pa

ge2

9

Cladirea formeaza doua compartimente de incendiu. Regimul de inaltime este Parter. Numar de utilizatori constructie: 20 salariati (dintre care 3 in extrasezon) cate 10 pe tura;

20 persoane (vizitatori) Numar cai de evacuare: 2.

Riscul de incendiu (categoria de pericol) Nivel de risc :- mic

Clasele de combustibilitate si periculozitate ale principalelor materiale si substante utilizate: - C0 pentru cladire

Surse potentiale de aprindere: instalatii electrice. Imprejurari favorizante producerii incendiilor: nerespectarea normelor sau masurilor functionale si de PSI.

Rezistenta la foc a constructiei: Grad de rezistenta II Clasele de combustibilitate ale materialelor de constructie si ale materialelor depozitate:

- Stalpi, pereti portanti: C0 (beton armat, caramida) 2 ore - Pereti neportanti: C0 (caramida) - Grinzi si plansee: C0 (beton armat, beton armat) 45 min - Materiale depozitate: P2, P3B, P4B. Stabilitate la foc (estimata functie de cea mai mica rezistenta la foc a principalelor

elemente structurale) - buna Echipare si dotare PSI

-stingator portabil cu spuma mecanica SM9 buc 8 -stingator portabil cu praf si CO2 P10 buc 1 -stingator portabil cu spuma chimica SC9 buc 2 Igiena, Sanatatea Oamneilor si Protectia Mediului Cerinta D

Cladirea este prevazuta cu grupuri sanitare si bai dimensionate si amplasate adecvat zonelor pe care le deservesc.

Evacuarea gunoaielor se face in europubele amplasate in spatii special amenajate, pubele care vor fi evacute de societatea de salubritate la groapa de gunoi.

Confortul termic este asigurat pasiv, prin solutiile constructive adoptate (alcatuiri, materiale pentru podea, pereti si acoperire) si activ, prin instalatiile de incalzire si ventilatie realizate la parametrii normati, functie de destinatia spatiilor. Incalzirea se realizeaza prin instalatia de climatizare.

Activitatile din interiorul cladirii nu sunt generatoare de noxe.

Protectia Termica, Hidrofuga, Economia de Energie Cerinta E Protectia Termica se realizeaza respectand constitutia peretilor exteriori plini si a tipului de

tamplarie.



FAZA: S.F.



Pa

ge3

0

Protectia la Zgomot Cerinta F Amplasamentul si vecinatatile nu ridica probleme speciale de protectie fonica. Nivelul sonor zgomot intern cat si cel produs de diversele utilaje ce deservesc cladirea,

se va incadra in parametrii legali.

Drumuri, Platforme, Parcaje Accesul public pietonal se va face dinspre Bd. Mamaia, printr-o alee placata cu pavele

autoblocante. Accesul personalului angajat se realizeaza prin acelasi loc. Aprovizionarea cladirilor cu

materiale se va face in afara orelor de program (de preferat dimineata foarte devreme) pe accesul principal.

2.3.g. Concluziile evalurii impactului asupra mediului

Din cele prezentate anterior rezult c prin realizarea activitii obiectivului, mediul este supus activitii umane in limite admisibile. Sursele de impurificare a atmosferei datorate circulaiei autovehiculelor pentru realizarea obiectivului vor avea un impact redus, att in amplasamentul su, ct i in zonele cu receptori sensibili (populaie i vegetaie). Sursele de impurificare a atmosferei datorate proceselor tehnologice: nu este cazul. Impactul peisagistic este pozitiv, incadrndu-se in aspectul general al zonei. Pe perioada executiei lucrarilor

Impactul principal asupra zonelor n care se execut lucrrile prevzute n proiect se produce n timpul execuiei lucrrilor i este cauzat mai ales de sursele de poluani ai aerului i de zgomotul suplimentar indus de utilajele n funciune.

Circulaia utilajelor de construcie la punctele de lucru, efectuarea spturilor pentru amenajarea terenurilor si pozarea sistemelor de utilitati, nu constituie surse de disconfort pentru mediu. Se mentioneaza faptul ca in zona propusa pentru amplasamentul lucrarilor nu exista populatie.

Urmtoarele activiti pot cauza un impact nedorit: - o cretere a traficului, n special acolo unde lucrrile de construcie implic transportul unei

importante cantiti de material excavat, dnd natere la nivele ridicate ale polurii aerului; - natura traficului crescut: de exemplu, ncrcturi mai grele i vehicule mai mari dect cele ce

sunt prezente n mod normal n zona respectiv, care pot afecta drumurile sau, prin vibraii, proprietile;

Pentru evitarea impactului negativ, se propun urmtoarele msuri:

- Lucrrile se vor semnaliza nainte de zona antierului cu panouri de avertizare sau cu semafoare cu lumin intermitent, oblignd conductorii auto s reduc viteza i s acorde o atenie special circulaiei n zon.

- Se vor stabili itinerare pentru diverse categorii de transporturi, iar accesele la antiere vor fi amplasate ct mai eficient cu putin. Pentru circulaia pietonal vor fi amenajate drumuri n locul celor afectate, aceste drumuri fiind separate fizic de drumurile de antier.



FAZA: S.F.



Pa

ge3

1

- Se vor lua msuri de meninere curat a prii carosabile i a acostamentelor prin curirea roilor autovehiculelor i a drumurilor.

- Spturile deschise vor fi semnalizate corespunztor. - Activitatea de antier se va limita numai la lucrul pe timpul zilei.

n timpul execuiei lucrrilor, vor fi utilizate unele substane toxice i periculoase, n special produse petroliere al cror regim de depozitare, manipulare i utilizare va trebui s se conformeze

studiu fezabilitate mamaia teleschi

Documents