Evaluarea impactului lacului Tărnicioara asupra mediului- Studiu de caz –

Introducere

Prezentul proiect are ca obiective evaluarea impactului pe care lacul Tărnicioara îl are asupra mediului şi stabilirea unor strategii de management al riscului.

Prin prezenta lucrare, intenţionăm să tragem un semnal de alarmă asupra efectelor generate de existenţa acestui lac asupra componentelor mediului (relief, hidrografie, vegetaţie, soluri, comunităţi şi activităţi umane).

Ideea acestui proiect a fost generată de un eveniment care a avut loc în vara anului 2006, când în urma unei ploi torenţiale canalele de subtraversare de sub iazul de steril au fost obturate de aluviuni, iar nivelul apei din lac a crescut cu peste 12 metri. Exista pericolul că, dacă acest iaz de decantare inactiv de circa 8 ani ar fi cedat, Ostra şi casele din aval de acest iaz ar fi fost inundate.

Protecţia Mediului a avertizat în mai multe rânduri asupra pericolului acestui iaz, iar Guvernul a aprobat ca acesta să fie supus unor lucrări de ecologizare, care fac parte din închiderea E.M. Tarniţa. Lucrările au fost estimate la 113 miliarde de lei, bani care nu au fost alocaţi.

Agenţia de ecologizare a zonelor miniere din cadrul oraşului Gura Humorului nu ne-a putut pune la dispoziţie date despre acest lac. De asemenea, nu există un plan de măsuri cu referire la diminuarea efectelor generate de acest lac asupra mediului.

Scopul lucrării este stabilirea tipului de risc, a gradului de risc şi a unor măsuri de prevenire, protejare a populaţiei în cazul producerii unei catastrofe ecologice.

Metode : - în abordarea acestei tematici, am folosit o serie de metode specifice geografiei : observaţia directă pe teren, descrierea;- pentru evaluarea impactului asupra mediului am utilizat metoda Leopold – de evaluare globală a impactului asupra mediului

Aşezare geografică

Tărnicioara este un iaz de decantare a sterilului de la flotaţie, a cărui principală încărcătură poluantă o reprezintă stearaţii. Aceşti compuşi ajunşi în apele râurilor, provoacă mortalitate piscicolă prin blocarea branhiilor la peşti. Iazul este unul de coastă, situat în bazinul hidrografic al pârâului Suha, afluent al râului Moldova, în perimetrul comunei sucevene Ostra. Este situat la o altitudine de 150 metri în zona de contact dintre Munţii Stânişoarei şi Obcinele Bucovinei.

Halda de steril de la Tărnicioara este printre cele mai mari din ţară. De-a lungul perioadelor în care minele din această zonă erau în activitate, aici s-a depozitat o cantitate impresionantă de steril. În cei 25 de ani de activitate, în iazul Tărnicioara s-au depozitat 9 milioane mc de steril, adică în jur de 15 milioane tone. După restrângerea activităţii miniere, în iazul de decantare de la Tărnicioara nu s-a mai depus steril, iar prin HG.1846/2004s-a aprobat închiderea acestuia şi demararea lucrărilor de ecologizare şi monitorizare. Acest luru nu s-a concretizat din cauza nealocării de fonduri.

Iazul de decantare Tărnicioara, închis în 2001, este al doilea ca mărime din ţară, având o suprafaţă de 30 de hectare şi o adâncime de 80 de metri. Problemele de aici sunt foarte complicate. Sterilul este depozitat în galeria de subtraversare.

Galeria prin care curge pârâul Scăldători este fisurată şi poate ceda oricând. Sterilul poate ajunge în pârâul Suha şi de aici în râul Moldova.

În cazul ploilor torenţiale, apa adunată în bazinele de decantare a sterilului creează presiuni asupra digului şi există riscul ca acesta să cedeze şi să producă viituri. Aluviunile aduse de pe versanţi pot obtura canalele de scurgere de sub aceste iazuri de decantare a sterilului. În acest fel, nivelul apei poate creşte, depozitul de steril creează un dig artificial, în care s-a acumulat o imensă cantitate de apă, care nu se poate scurge, din cauză că grătarele se înfundă cu aluviuni, copaci şi buşteni aduşi din pădure.

Iazul Tărnicioara este unul cu risc major şi a suferit repetate avarii, astfel că aici se poate produce oricând o catastrofă ecologică.

La ruperi de nori sau ploi torenţiale, pârâurile îşi măresc debitele şi ajung în albia iazurilor. În acest fel ar fi afectate locuinţele şi culturile de pe malul apelor.

Riscul ar fi mare, în cazul în care muntele de steril are ceda sub presiunea creată de apa acumulată în spatele depozitului. În acest caz, există pericolul ca satul Ostra, în care trăiesc peste 3000 de oameni, şi celelalte sate situate în aval de acest bazin, să fie inundate de mâl. Acest steril conţine cianuri şi alte substanţe periculoase.

Activităţile şi elementele de mediu în matricea Leopold

Activităţi Elemente de mediu

Clasa Descriere Clasa Descriere

A.Modificări de regim

a. Elemente de faună exotică.b. Modificări de habitat.c. Degradarea suprafeţei solului.d. Degradarea hidrologică a apei.e. Alertarea sistemului de drenajf. Modificarea cursului şi debitului râului.g. Canalizări.h. Irigaţiii. Modificarea climei.j. Incendii.k. Netezirea suprafeţelor sau pavarea.l. Zgomote şi vibraţii

A.Caracteristici fizice şi chimice:1. Solul2. Apa3. Aerul

a. resurse minerale.b. Materiale de construcţie.c. Tipuri de soluri.d. Aspectul terenulu.e. Câmpuri de forţă şi radiaţia de fond.f. Trăsături fizice specifice.a. Apa de suprafaţăb. Apa subteranăd. Calitatea apeie. Încărcarea organică.f. Zăpadă, gheaţă.a. Calitate (gaze, particule)b. Clima (micto, macro)

Activităţi Elemente de mediu

Clasa Descriere Clasa Descriere

E. Degradări ale terenului

F. Regenerarea resurselor

a. Controlul eroziunii şi efectuarea terasamentelorb. Închideri de mine şi controlul reziduurilorc. Dragarea porturilord. Amenajarea peisajului

a. Reîmpădurireab. Conservarea şi managementul vieţii sălbaticec. Regenerarea apelor freaticed. Adăugarea de fertilizanţie. Reciclarea deşeurilor

C. Factori culturali:1. Terenuri utilizate

2. Recreere

a. Regiuni sălbatice şi spaţii deschiseb. Mlaştinic. Teren forestierd. Păşunee. Terenuri agricolef. Cartier rezidenţialg. Teren comerciali. Mine

a. Vănătoareb. Pescuitc. Canotajd. Înote. Camping şi agrementf. Picnicg. Staţiuni

Activităţi Elemente de mediu

Clasa Descriere Clasa Descriere

H. Locuri de depozitare şi tratare a deşeurilor

I. Tratamente chimice

J. Accidente

a. Platforme pentru reziduuri, roci sterile etc.b. depozite subteranec. Eliminarea deşeurilord. Scurgeri de petrol din puţurie. Amplasarea puţurilor în adâncimef. Deversări ale apelor de răcireg. Evacuări de ape municipale incluzând şi apa pentru irigaţiih. descărcări de efluenţi lichizi i. stabilizarea iazurilor j. Fose septicek. Emisii provenite de la coşuril. Lubrifianţi uzaţia. Fertilizanţib. Dezgheţul chimic al autostrăzilorc. Stabilizarea chimică a soluluid. Controlul buruienilor (ierbicide)e. Controlul insectelor (insecticide)a. Exploziib. Scurgeri şi neetanşări (spărturi)c. Eşecuri operaţionale

4. Facilităţi şi activităţi de producţie

D. Aspecte ecologice

a. Tradiţii culturale (stilul de viaţă)b. Sănătatea şi securitateac. Locul de muncăd. Densitatea populaţieie. Transportul de tip reţeaf. Reţele utilitareg. Eliminarea deşeurilor

a. Salinizarea resurselor de apăb. Eutrofizareac. Lanţuri troficed. Progresul rapid al buruienilore. Altele

Evaluarea calitativă a risculului

1. Tipul de risc : chimic2. Agenţii poluanţi : Cu, Pb, Zn, cianuri din iazul de decantare3. Calea de acţiune :- prin intermediul apei subterane- prin apele de suprafaţă, ca urmare a deversării sterilului din iaz în timpul ploilor torenţiale- prin migrare, prin strate permeabile sau fisurate4. Cauzele apariţiei riscului- managementul defectuos al apei din iaz- drenaj defectuos- avarii la reţeaua de conducte- eroziunea barajului prin acţiunea de şiroiere a precipitaţiilor5. Efecte : - contaminarea surselor de apă cu Cu, Pb, Zn, cianuri- distrugerea habitatului în cazul revărsării apei din lac- contaminarea terenului- distrugerea vegetaţiei- inundarea locuinţelor din aval.6. Ţinta:- animale- plante- comunităţile umane- resursele de apă- construcţii.

Matrice pentru analiza relaţiei sursă-cale-receptor

Agent poluant

Pericol Sursă Cale Ţintă Atingerea riscului

Importanţa riscului

Necesită lucrări de remediere

Combinaţii de agenţi poluanţi

(Cu, Pb, Zn, cianuri)

Fito-toxic

Halda de steril

Prin migrare prin strate

fisurate

Ape subterane

Da Medie Da

Deversare Ape de suprafaţă

Da Medie-Mare

Da

Extras prin rădăcini

Floră Nu Medie Nu

Acumulat de organismele

acvatice

Faună Da Mare Da

Viituri Clădiri Nu Medie Nu

Măsuri de prevenire/diminuare a pagubelor potenţiale provocate de eventuala deversare a iazului

1. Evitarea construcţiei de locuinţe în zona afectată afectată de o eventuală revărsare a lacului2. Consolidarea barajului şi obturarea fisurilor rezultate prin procese de eroziune şi sufoziune3. Neutralizarea şi închiderea iazului4. Decolmatarea iazului5. Asigurarea drenajului corespunzător6. Lucrări de ecologizare a zonei7. Diseminarea informaţiei în zonele expuse riscului cu privire la consecinţele unui eventual dezastru ecologic8. Implementarea unor sisteme de avertizare şi alarmare în caz de risc9. Stabilirea unor planuri de evacuare a populaţiei în cazul deversării apelor din iaz10. Asigurarea de resurse materiale şi umane pentru intervenţie operativă.

U. P. TARNIŢA

ASPECTE ANTROPICE U. P. TARNIŢA

ASPECTE DE PE IAZ

IAZUL TĂRNICIOARA

FISURĂ APĂRUTĂ ÎN DIG CA URMARE A EROZIUNII PRIN ŞIROIERE

DEGRADAREA TERENULUI DIN VECINĂTATEA IAZULUI

PROCES DE SUFOZIUNE ÎN EVOLUŢIE

IAZUL TĂRNICIOARA – VEDERE DE ANSAMBLU

IAZUL TĂRNICIOARA – VEDERE DE ANSAMBLU