STUDIU DE CERCETARE

TEMA DE CERCETARE

ABANDONUL COLAR - EFECT AL

INSUCCESULUI COLAR

PROF.CAMELIA BRSAN PROF.LUNGU ADRIANA

2007

Prezentarea lucrarii

INTRODUCERE

CAPITOLUL I -- PROBLEMATICA ESECULUI

SCOLAR

1.Noiunea de eec colar

2.Factorii insuccesului colar

2.1. Factorii individuali ai insuccesului colar

2.2 Factorii familiali ai insuccesului colar

2.3. Factorii colari ai insuccesului colar

CAPITOLUL II PROBLEMATICA ABANDONULUI

SCOLAR

1. Definiie ,concept si cauzele abandonului colar

2. Efectele abandonului colar

3. Abandonul scolar premis sau cauz?

CAPITOLUL III - ABANDONUL SCOLAR AL

ELEVILOR DIN JUDETUL SALAJ

1. Proporiile abandonului colar

2. Proporiile abandonului colar n judeul Slaj

3. Misiunea colii pentru diminuarea abandonului colar

CAPITOLUL IV - CONCLUZII - SOLUTII PENTRU

DIMINUAREA ABANDONULUI

COLAR

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

BIBLIOGRAFIA

Birzea C. Arta si stiinta educatiei, Ed Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1995;

Boncu St. Deviatia Toleranta, Ed. Univessitatii Al. I. Cuza Iasi, 1996;

Boboc I. Psihologia organizarii scolare si managementul educational, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 2002;

Clarke L. Managementul schimbarii (ghid practic privind producerea, mentinerea si controlul schimbarii intr-o firma sau organizatie); Traducere de Brandusa Scarpet, Ed. Teora, 2002;

Cretu E. Probleme de adaptare scolara, Ed. ALL Educational Bucuresti, 1996;

Cucos C. Pedagogia, Ed. Polirom, Iasi, 1996;

Cucos C - Psihopedagogie ,Ed. Polirom ,Iasi 1998

Dinu M. Comunicarea, Ed., Algos, Bucuresti, 2002;

Dimitriu C. Constelatia familiala si deformarile ei, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973;

Domocos E. Managemente. Baze teoretice si practice, Presa Univ. Clujene, Cluj, 2000;

Filimon L. Psihologia in terapia depresiei, Ed. Universitatii Oradea, 2002;

Jinga I. Managementul invatamantului, Ed. Aldin, Bucuresti, 2001;

Joita E. Pedagogia stiinta integrativa a educatiei, Ed. Polirom,

Bucuresti, 2002;

Miclea M. Psihologia cognitiva, Ed. Polirom, Iasi, 1999;

Mitrofan N. Aptitudinea pedagogica, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1988;

Neacsu I. Motivatie si invatare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

1978;

Neamtu C. Deviatia scolara, Ed. Polirom, Bucuresti, 2003;

Ortan F. Comunicare interpersonala in mediile scolare, Ed. Universitatii din Oradea, 2005;

Petrescu P., Lucretia S. Management educational, Ed. Dacia, Cluj, 2002;

Rusu C. A. B.C.-ul Managementului, Ed. Gheorghe Asachi, Iasi, 1993;

Salavastru D, Psihologia educatiei Ed.Polirom ,Iasi 2005

Soitu L. Pedagogie, comunicare, Institutul European, 2001;

Toca I. Management Educational, E.E.D.P. Bucuresti, 2002;

Vaideanu G. Educatia la frontiera dintre milenii, Ed. Politica, Bucuresti, 1988;

Vrabie D. Atitudinea elevului fata de aprecierea scolara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Bauman L., Richie R. Adolescentii o problema, parintii un necaz, Ed. Antet, Oradea, 1995;

CAPITOLUL I

PROBLEMATICA EECULUI COLAR

I. Noiunea de eec colar

Frecvena cu care se produce eecul colar n instituiile de nvaamnt i, mai ales ,aspectul de fenomen cronicizat pe care el poate s-l dobndeasc adeseori ne determin s-l privim cu toat responsabilitatea.Un eec colar cronicizat este periculos deoarece determina efecte negative att in plan psihologic individual,o alterare a imaginii de sine a elevului n cauz, care-i va pierde tot mai mult ncrederea n propriile posibiliti i va ajunge s dezvolte o team de eec ,ct i n plan social ,fiindc un eec colar permanentizat stigmatizeaz ,induce o marginalizare sociala a elevului n cauz.

Dintre indicatorii care sunt utilizai de obicei pentru aprecierea existenei unei situaii stabilizate de eec colar,menionm:abandonarea precoce a colii ;decalaj ntre potenialul personal si rezultate;prsirea colii fr o calificare ;incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice ;eecul la examenele finale ;inadaptare colara etc.Din simpla lecturare a acestor indicatori reiese faptul ca exista doua tipuri de eec colar:

a) Un eec colar de tip cognitiv ,care se refer la nerealizarea de ctre elevi a obiectivelor pedagogice .Acest tip de eec atest niveluri scazute de competen la elevii respectivi,provocnd rezultate slabe la examene si concursuri colare ,respectiv corijene ,repetenie etc.Aceste niveluri scazute de competena se explic fie prin ntarzieri in dezvoltarea intelectual ,fie printr-o serie de neajunsuri n plan motivaional, voliional si operaional ,de genul :

- un nivel foarte scazut de aspiraii i de expectane in raport cu activitatea colara si cu propriul eu ;

- reduse disponibilitai voluntare necesare formularii obiectivelor de nvaare si depairii obstacolelor care apar n mod inerent pe parcursul activitaii de nvaare ;

- absena unor deprinderi de munca sistematic i a obinuinei elevului de a-i autoevalua rezultatele colare din perspectiva unor criterii obiective ,promovate de coala;

- insuficiene la nivelul operaiilor logic-abstracte ale gndirii ,de tipul incompetena de limbaj(a raspunde concis ,sau ntr-o forma dezvoltat ,la ntrebarile profesorului);ncapacitatea de a relaiona informaiile (de a pune n contexte variate i flexibile);absena unui mod dialectic de gndire ,care s alterneze judecaile pro si contra;slaba capacitate de concretizare a unui fenomen sau principiu nvaat la ore ;incapacitatea realizrii unui demers ipotetico-deductiv,necesar formulrii unor concluzii sau generalizri; absena spiritului critic in gndire ,indispensabil manifestrii unor atitudini fa de ideile receptate si formularea unor judeci de valoare proprii etc.

b)Un eec de tip necognitiv ,care se refer la inadaptarea elevului la exigenele ambianei colare .Acest tip de eec vizeaz ,mai precis inadaptarea la rigorile vieii de elev ,la exigenele de tip normativ pe care le presupune funcionarea corespunztoare a fiecrei coli sau oricarei colectiviti colare .Elevul dezadaptat recurge la abandon colar ,la prasirea precoce a colii ,n favoarea unui mediu mai puin coercitiv ,de regul cel al strzii sau a grupurilor de tineri necontrolai.Cauzele acestei dezadaptri colare constau fie n probleme individuale de natura afectiv spre exemplu teama sau repulsia faa de coal ,aparute n urma unor pedepse severe sau a unor conflicte repetate cu parinii sau profesorii,fie n determinri psiho-nervoase de natur congenital spre exemplu hiperexcitabilitatea,dezechilibrul emoional ,autism ,impulsivitate excesiv etc.

Se poate observa din cele expuse mai sus cu privire la cele doua tipuri de eec c acestea au ca numitor comun noiunea de ineficiena .Dac acceptm ideea c ,n plan psihologic ,eficiena const n depairea i rezolvarea contradiciilor interne dintre solicitrile obiective,impuse din exterior ,i starea de dezvoltare psihic la care a ajuns elevul ,atunci putem defini insuccesul colar ca acea situaie care exprim gradul de inadecvare dintre nivelul dezvoltrii psiho-fizice a elevului i solicitrile obiective ce i se adreseaz n procesul de nvaamnt.

In evaluarea corect a eecului colar trebuie s luam n considerare persistena i amploarea cu care el se manifest .Astfel el poate avea un caracter episodic,limitat la circumstanele unei situaii conflictuale sau tensionale care l-au generat ,sau poate lua aspectul unui fenomen de durat ,atunci cnd el se grefeaz pe fondul unor deficiene senzoriale sau intelectuale ,mai mult sau mai puin severe ,sau atunci cnd situaiile psiho-traumatizante care l-au generat persist .De asemenea eecul scolar poate avea grade diferite de amplitudine :de exemplu o amplitudine redus,atunci cnd insuccesul se manifest doar n raport cu anumite materii sau sarcini de nvamnt ,ca expresie a lipsei de interes si de nclinaii pentru respectivele discipline sau ca urmare a unui mod neinteresant n care sunt predate aceste materii.Acest insucces parial ,dac nu este contracarat la timp ,poate duce la situaii de corijen sau examene restante .Cnd eecul vizeaza toate disciplinele de nvamant ,toate aspectele activitii colare ,se poate spune ca el dobndete un caracter generalizat .Un astfel de elev cu insucces generalizat prezint lacune grave n cunotine ,absenteaz nemotivat ,manifest aversiune faa de nvaatur si dispre fa de autoritatea colar n general ,iar n clasa perturb orele prin tachinarea colegilor si realizarea glumelor de prost gust .Pe langa aceste situaii de eecuri reale ,exist in realitatea colar si numeroase situaii de false eecuri colare ,sau ncercri de exagerare sau diminuare de catre unii elevi a nereuitelor lor de moment.Aceste situaii evideniaz faptul c insuccesul colar reprezint ,n mare msur ,o noiune subiectiv ,deoarece autoaprecierea negativ si nencrederea manifestat n propriile capacitai sunt atitudini care pot influena formarea rapid a impresiei de incompetenta personala sau de nereusita in raport cu sarcina propusa .Astfel ,timizii autentici indecisii,resemnatii apreciaza ,de obicei,in mod exagerat dificultatea sarcinilor scolare de moment ,considerandu-le de netrecut ,deoarece nu au incredere in propriile posibilitati de actiune .Cel mai mic esec inregistrat ii determina pe acesti elevi sa sse devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o teama de esec ,pe care-l vor privi ca pe o fatalitatate. Aprecierea succesului sau insuccesului colar prin raportare la norme ,la standardele de performan stabilite de sistemul educaional face s se piard din vedere dimensiunea uman a acestor fenomene .Profesorul este cel care constat ,printr-o varietate de tehnici de evaluare ,care sunt cunotinele si competenele achiziionate de elev i emite o apreciere prin care decide ,n ultima instanta ,destinul colar al elevului .Foarte rar conteaz in aceast ecuaie ceea ce simte elevul .Modul n care elevul se percepe pe sine i i evalueaza rezultatele poate fi foarte diferita de cel al profesorului .D.Gayet arata, de pilda ,ca,in scoala elementara ,copiii sufera mai mult din cauza dificultatilor de integrare in grupul scolar decat din cauza dificultatilor de invatare cu care se confrunta la clasa .Normele grupului se dovedesc mai puternice decat normele scolare.

Dimensiunea subiectiva a esecului scolar poate fi relevata si atunci cand acelasi rezultat scolar capata semnificatii diferite pentru profesor ,pentru elev si,respectiv ,pentru parintii sai .In timp ce profesorul va aprecia ,de exemplu o nota de 8 drept succes ,elevul o poate considera un esec.Ceea ce conteaza in acest caz este nivelul de aspiratie ce ezprima rezultatul ce se asteapta sa-l obtina un elev intr-o anumita sarcina scolara .In fixarea nivelului de aspiratie ,un rol important il au atat autoaprecierea elevului (determinata de performantele anterioare ),cat si familia .In unele familii (de obicei cele cu statut sociocultural ridicat ) se fixeaza standarde foarte inalte privitoare la reusita scolara a copilului .Astfel, pot fi apreciate ca reusite nimai notele de 9 si 10 sau chiar numai de 10 ,si tot ceea ce se afla sub acest nivel este considerat un insucces .In acest caz ,insuccesul se masoara prin distanta dintre rezultatele asteptate si cele obtinute .Avem de a face ,in fapt ,cu un insucces psihologic sau cu ceea ce psihologii numesc un fals insucces ,si nu cu un insucces real.Insuccesul psihologic nu depinde de nivelul absolut al performantei ,intrucat el rezulta din raportarea eului la propria performanta ,relatie traita emotional ca sentiment al insuccesului .Acesti elevi traiesc situatia de insucces cu atat mai dramatic cu cat nivelul de aspiratie este mai inalt.

Putem avea si situatia inversa ,in care o nereusita obiectiva ,reala ,exprimata printr-o nota proasta ,dar ca sa nu fie resimtita de elev ca un insucces .Elevul neinteresat de obtinerea de note mari ,a carui tinta este doar promovarea la limita a clasei va trai un sentiment de succes ori de cate ori isi indeplineste acest obiectiv .O cercetare realizata de M.Jigau a aratat o proportie foarte mare (65%) de elevi situati in zona performantelor minime ,dar care se autoapreciaza ca avand rezultate bune sau medii .Ei isi exprima ,in acelasi timp ,increderea in succesul scolar(reusita la examen ),dar mai ales in cel profesional (peste 35%).Rezultatele le apar acestor elevi confome cu traiectoria pe care si-au trasat-o in imaginatie. Si in acest caz un rol important il are interesul acordat de catre familie instruirii scolare a copiilor .

Rolul familiei se face resimtit si in fizarea sau reglarea nivelului de aspiratie al elevului.De multe ori ,se intampla ca nivelul de aspiratie stabilit de parinti sa nu corespunda posibilitatilor reale ale elevului .Parinti isi proiecteaza in copii propriile lor ambitii,visurile si dorintele lor nerealizate ,fara a tine seama de ceea ce doresc ei si pot cu adevarat sa faca .Exectantele inalte ale parintilor cu privire la rezultatele scolare ale copilului sunt resimtite de acesta ca o presiune permanenta ,motiv pentru care poate dezvolta o teamaaccentuata de esec .Aceasta teama de esec si mai ales , anticiparea esecului subiectiv,cu toate consecintele ce decurg de aici (privarea de afectiune ori de recompense ,certuri si tipete in familie )pot face sa creasca vulnerabilitatea copilului la esec .Ne situam de fapt ,intr-un cerc vicios : nevoia accentuata de succes genereaza teama de esec ,care ,la randul ei ,poate determina blocajul fortelor psihice ,al mecanismelor prin care se realizeaza performantele scolare ,si,in final ,insuccesul .

Interpretarea diferita al aceluiasi rezultat scolar de catre elev si,respectiv ,de catre parinti poate proveni si din proiectele sau obiectivele diferite ale acestora .Proiectul elevului este ,cel putin la nivelul scolii elementare ,unul pe termen scurt: sa obtina note bune,sa-si multumeasca parintii si profesorii ,sa evite notele proaste .Ca atare ,eforturile lui se vor indrepta in aceasta directie si el va judeca un rezultat scolar din aceasta perspectiva : o nota buna inseamna atingerea obiectivelor ,o nota proasta trebuie corectata .Proiectul parintilor este ,in schimb ,unul pe termen lung ,si anume sa le asigure copiilor un viitor fericit pe plan profesional si pe planul dezvoltarii personale .Astfel, pentru parinti ,o nota proasta va insemna destramarea iluziilor in privinta viitorului planificat pentru copil ,eventual o revizuire a poiectului prin diminuarea ambitiilor . In schimb ,notele bune ale copilului le pot intretine parintilor iluzia ca proiectele care le-au facut in ceea ce-l priveste sunt pe cale de a fi realizate .

Daca avem in vedere puternicile implicatii afective pe care le au rezultatele scolare atat asupra elevilor ,cat si asupra parintilor sa-r parea ca singura judecata obiectiva este cea a profesorului .El trebuie sa aprecieze cand un elev reuseste si cand se afla in situatie de esec .De aici si responsabilitatea enorma a profesorului de a asigura o apreciere obiectiva a elevului ,apreciere ce poate avea un carater de verdict pedagogic.

Fenomenul insuccesului scolar trebuie tratat cu toata responsabilitatea de factorii educationali,pentru ca efectele sale negative se fac resimtite pe multiple planuri :scolar ,familial,social si individual . Insuccesele scolare ale elevilor reprezinta insuccese ale institutiei scolare ,iar in cazul in care ,cu ocazia examenelor nationale ,se inregistreaza procente scazute de promovabilitate ,se poate pune problema eficacitatii sistemului educational in ansamblul sau .Unii autori considera ca insuccesul scolar marcheaza ,in primul rand ,inadaptarea scolii la elev deci ar trebui reconsiderate obiectivele si finalitatile invatamantului .

Ceea ce intereseaza cel mai mult este impactul psihologic al insucceselor scolare asupra elevului .Elevul este cel mai invulnerabil in aceasta situatie .Aprecierea profesorului reprezinta pentru elev un mesaj pe care-l receptioneaza si prin care constientizeaza sistemul exigentelor la care este supus .Aceasta apreciere este asimilata si interiorizata de elev ,devenind o componenta importanta a imaginii de sine .Astfel, notele proaste ,persistenta evaluarilor negative vor determina o alterare a imaginii de sine ,pierderea increderii in propriile posibilitati de a rezolva sarcini scolare ,dezvoltarea unui sentiment de ineficienta personala .

Elevul aflat in situatie de insucces scolar traieste, in plan subiectiv ,sarcinile scolare ca pe niste situatii foarte dificile si anticipeaza numai esecuri in actiunile sale .Insuccesele scolare il fac sa creada ca nu poseda nici o competenta si,in consecinta ,nu se va mobiliza pentru depasirea dificultatilor .Un mare numar de elevi aflati in situatie de insucces scolar lucreaza sub posibilitatile lor reale din cauza acestei supraestimari a dificultatilor .Ei dezvolta astfel o atitudine fatalista in raport cu insuccesele scolare ,pe care o vor reproduce si in alte situatii.

Evaluarile negative se rasfrang si asupra relatiilor interpersonale ,in opiniile grupului scolar ,care preia aprecierile profesorului si dezvolta atitudini de marginalizare si chiar de respingere treptata a elevilor aflati in situatie de esec scolar .Esecul scolar genereaza treptat sentimente de culpabilitate ,inferioritate si excludere .scoala ajunge sa devina o adevarata povara pentru acesti elevi ,care se simt neintelesi de profesori ,parinti si colegi . De aici si pana la dezvoltarea unor conduite deviante chiul de la scoala ,fuga de acasa ,abandon scolar ,violente scolare nu mai e decat un pas .In acest caz putem vorbi despre efectele cumulative ale esecului colar

Impactul psihologic al insuccesului scolar este cu atat mai puternic si mai greu de atenuat cu cat apare mai de timpuriu .In perioada scolaritatii mici si mijlocii ,elevul este mai putin pregatit sa faca fata dificultatilor si are nevoie de ajutorul si sprijinul adultilor pentru a le depasi .Tot acum a,aprecierile profesorilor sau parintilor sunt mult mai usor interiorizate si transformate in autoapreciere .Practic se pune problema capacitatii fiecarui copil de a rezista ,de a face fata efectelor psihologice perverse ale evaluarilor negative si de a-si proteja imaginea de sine.

2 . Factorii eecului colar

Din ce motive un copil este bun si din ce motive un copil este slab ? Aceasta este intrebarea pe care si-o pun si la care trebuie sa gasim raspunsuri .Identificarea unei forme de insucces scolar trebuie urmata de analiza factorilor care favorizeaza si determina respectiva forma de insucces ,precum si de elaborarea unor programe de interventie .Cercetarile in acest domeniu au distins trei categorii de factori ai insucceselor scolare :factori care tin de elev(caracteristici anatomo-fiziologice si psihologice ),factori care tin de scoala si de conditiile pedagogice si factori care tin de familie si de mediul sociocultural in general .

Nu putem vorbi de un singur factor decisiv al insuccesului scolar ,desi exista autori care privilegiaza anumiti factori in raport cu ceilalti .Astfel ,uneoriau fost puse pe primul plan cauzele disproportionale ,deci factorii care tin de individ ,mai ales cei de natura congenitala ,alteori hotaratori au fost considerati factorii de mediu .Ne raliem totusi opiniei lui M.Gilly ,care afirma ca ...rar se intampla ,in afara cazurilor unor influente masive ,ca un singur factor sa fie suficient pentru explicarea esecului scolar .Acest esec este de obicei supradeterminat de factori multipli ,ale caror efecte se imbina si se stimuleaza reciproc. In al doilea rand ,nu trebuie uitat ca fiecare caz de insucces scolar este unic ,cu particularitati proprii ,si poate proveni din combinatii inedite de factori ,uneori inprevizibil de prevazut .Acest lucru implica o analiza diferentiata ,flexibila si adaptata fiecarui caz in parte .Tipologiile idntificate atat in privinta formelor de manifestare ,cat si a factorilor determinanti faciliteaza intelegerea trasaturilor generale ce pot servi ca modele de referinta ,dar nu pot inlocui cunoastere si si tratarea individualizata .

2.1. Factorii individuali ai insuccesului colar

Multa vreme psihologii au considerat inteligenta drept cel mai important factor al reuitei colare .Adesea cadrele didactice consider nivelul reuitei colare drept nivel de inteligen ,i chiar i elevii echivaleaza uneori notele colare cu grade de inteligen.

Inteligena este doar unul din factorii individuali ce determina succesul sau insuccesul elevului la nvaatur.Ea poate deveni factorul fundamental in cazurile de deficien mintal.

In multe cazuri,insuccesele colare ale elevilor nu sunt determinate de insuficiene intelectuale ,ci de ali factori cu caracter individual ,i anume:factori de ordin somato-fiziologic(dezvoltare fizic,starea de snatate

i echilibrul fiziologic ),factori afectiv-motivaionali,i de personalitate . Dezvoltarea fizica a copilului (statur,for muscular ,maturizare fizic) reprezint un parametru important ,care trebuie luat n considerare att de ctre parinti ct i de ctre profesori .Anomaliile i dereglrile n dezvoltarea fizic favorizeaz instalarea strii de oboseal cu repercursiuni asupra activitii intelectuale a elevilor.Starea general a sntii i pune amprenta asupra puterii de munc i a rezistenei la efort .Unui copil care oboseste foarte repede din cauza unei snti mai ubrede i va fi mult mai greu s efectueze o munc rapid i de bun calitate n cazul unui efort prelungit.

R.Derivire constat c starea inteligenei joac un rol cu att mai important cu ct inteligena este mai deficitar .

Echilibrul fiziologic este dat de modul n care se manifest funciile vitale ale organismului (metabolism,glande endocrine respiraie, circulaie),

precum si de starea general a sistemului nervos i a analizatorilor.Aa numitele fragiliti fiziologice ,care se pot exprima prin tulburri senzoriale (acuitate vizual ,auditiv etc.),de somn ,pot avea o influen considerabila asupra activitii de nvaare .

Un studiu realizat de M.Gilly (1976) i propune s aprofundeze condiiile reuitei i eecului colar prin luarea n consideraie a unor factori a cror importan este deseori subestimat de ctre cadrele didactice i chiar de ctre psihologi ,i anume factorii de ordin fiziologic i factorii de mobilizare .Autorul consider c nu este nevoie ca tulburrile de sntate s fie grave pentru ca activitatea colar s aib de suferit .Esuficient ca tulburrile respective s aib un caracter cronic pentru ca reuita s fie compromis .Fragilitatea somato-fiziologic a elevilor slabi studiai de Gilly se exprim prin tulburri ale somnului i ale poftei de mncare ,dar,mai ales ,prin prezena numeroaselor tulburri de sntate cu caracter cronic ,printre care aa-numitele afeciuni far vlva ,aparent benigne,dar care constitue totui un handicap important (afectiuni rinofaringiene , afeciuni hepatice,afeciuni ale sistemului nervos ).

Dificultile de ordin fiziologic pot avea o influen direct sau una indirect asupra activitii colare .Influena direct se exprim prin creterea gradului de oboseal ,prin reducerea capacitii de mobilizare i concentrare .Influena indirect presupune intervenia unor factori de atitudine din partea parinilor i a copilului ca reacie la aceste dificulti.In general mamele acestor elevi nu sunt suficient de contiente de faptul c dificultile de natur fiziologic au repercursiuni negative asupra activitii colare a copiilor lor.Atitudinea acestora se poate exprima n doua moduri :prin subestimarea dereglrilor fiziologice i nlocuirea lor cu ali factori(lene,rea-voina ,nepsare ,lips de atenie ,de energie ,maturizare insuficient )sau prin adoptarea unei atitudini de superprotecie .In timp ce prima atitudine adncete conflictele intrafamiliale ,cea de-a doua perpetueaz statutul de copil mici ntreine conduita pasiva i dependena fa de adult.Cocoloind un copil pe care-l tie bolnvicios ,mama i ofer ,cel mai adesea fr sa-si de-a seama ,o compensaie afectiv pentru decepiile sale colare i exist toate ansele ca el s se complac n aceast situaie ,evitnd s nfrunte obstacolele .(Gilly ,1976).

CAPITOLUL II

1. PROBLEMATICA ABANDONULUI SCOLAR

Problema e reala si grava, ceea ce ne indeamna la observarea si comentarea premiselor dincolo de limitele unei consemnari banale.

Prima observatie decurge din aria autodeclarata a demersului, care isi propune sa vizeze cauze, riscuri, grupuri in situatie de abandon, factori de decizie ai statului, institutii specializate, organizatii neguvernamentale, finantatori, proiecte, legislatie.

2. DEFINITIE, CONCEPT SI CAUZELE ABANDONULUI SCOLAR

Abandonul reprezinta conduita de evaziune definita ce consta in incetarea fregventarii scolii, parasirea sistemului educativ, indiferent la nivelul la care sa ajuns, inaintea obtinerii unei calificari sau pregatirii profesionale complete sau inaintea incheierii ciclului de studii inceput.

Rata abandonului scolar se stabileste ca raport procentual intre numarul elevilor inscrisi si numarul absolventilor.

Regulamentul elevilor specifica faptul ca fregventarea obligatorie a scolii inceteaza la varsta de 16 ani (Anexa I). Dreptul copiilor la educatie fiind o datorie pentru parinti si tutori, statul ii poate sanctiona economic sau penal pe cei care se sustrag obligatiei scolare. Atunci cand statul controleaza fracventarea scolii, abandonurile inaintea termenului legal al scolarizarii obligatorii sunt relativ rare, fiind adesea deghizate in absenteism intens.

de tip rural si urban. Toate aceste variabile au Intre cauzele abandonului scolar regasim :cauze economice, socio-culturale sau religioase, psihologice si pedagogice.

Cauze de ordin economic.

Intelegerea adecvata a determinarii economice a abandonului scolar obliga la determinarea efectului cumulat si al altor variabile, dintre care retin atentia nivelul de scolarizare si varstra. Copii care traiesc in familii sarace au sanse mai mici de a-si insusi o educatie scolara completa. Statutul economic, corelat cu abandonul scolar, este evaluat prin variabile precum: gradul de instruire si educatie al parintilor, profesia tatalui, venitul familiei si nivelul de viata al acesteia. Anumite familii nu au resursele financiare necesare pentru a plati rechizitele scolare, taxele, transportul la scoala, uniforma, etc. Alte familii isi pot permite sa plateasca scolaritatea copilului, dar aceasta presupune o reducere drastica a resurselor familiale, mai ales in situatia in care elevul avea inainte responsabilitati productive alaturi de parintii sai. Exista elevi care traiesc sentimente de frustrare legate de saracia lor, care se reflecta la scoala in tinuta vestimentara sau in lipsa pachetului cu mancare pentru pranz. Unii dintre acesti elevi isi vor definii prioritatile in viata in functie de aceasta stare frustrare si vor abandona scoala.

Spre deosebire de abordarea care leaga prelungirea obligatiei scolare de abandon si subliniaza rolul benefic a parasirii temporare a scolii, o serie de studii au demonstrat ca rata cea mai mare a conduitelor violente si a abandonului scolar se intalneste in scolile fregventate de copii proveniti din familii defavorizate sau din comunitati caracterizate prin dezorganizare sociala. In aceste conditii, reducerea obligatiei scolare sau practicilor institutionale de excludere nu ar avea alt rezultat decat mentinerea sau exacerbarea inegalitatilor de sansa in educatie pentru saraci si minoritati. Pe termen lung, fenomenul abandonului se va perpetua, va escalada, concomitent cu o deplasare a manifestarilor deviate din spatiul scolii in spatiul social deschis.

Cauze de ordin sociocultural sau religios. In aceasta categorie se includ indicatorii de putere si status social: apartenenta la clasa sociala, apartenenta etnica, rasiala, sexul (de exemplu, unii adulti cred ca fetele nu au nevoie de o educatie aprofundata, viitorul lor fiind reductibil la rolul casnic-matern), apartenenta la comunitati fost tratate ca variabile demografice, dar, o data cu preocuparile de democratizare a educatiei scolare, s-a demonstrat ca diferite grupuri dezavantajate social sunt discriminate atat in cadrul sistemului scolar, cat si pe piata muncii sau pe piata casatoriilor.

Referitor la variabila sex, unele studii raporteaza o rata semnificativ mai mare a abandonului scolar la fete, indiferent de nivelul venitului parintilor; daca in cazul unui mediu de provenienta sarac abandonul mai frecvent al fetelor se explica prin participarea acestora la realizarea activitatilor casnice, la ingrijirea fratilor, la prestarea unor activitati aducatoare de venituri.

In ceea ce priveste tipul de comunitate rural/urban, se consemneaza o rata mai mare a abandonului scolar in mediul rural, ceea ce se explica prin: distanta mare domiciliu scoala, dublata de conditii inadecvate de transport, lipsa de flexibilitate a orarelor si structurii anului scolar, care nu tin cont de calendarul lucrarilor agricole, precum si lipsa de optiuni educative in cadrul scolii.

Cauze de ordin psihologic referitoare la reactia fiecarui elev la aparitia insuccesului scolar si a conflictelor cu autoritatile scolare.

Cauze de ordin pedagogic, care vizeaza calitatea vietii scolare, pertinenta continuturilor in raport cu trebuintele de invatare ale elevilor,

Calitatea vietii scolare si a educatiei scolare influenteaza rata abandonului; indica faptul ca cele mai inalte rate de abandon scolar le furnizeaza scolile segregate, scolile publice vocationale, scolile mari, cu clase numeroase, si scolile in care se pune un mare accent pe supraveghere si testare.

3.3. EFECTELE ABANDONULUI SCOLAR

Efectele abandonului scolar demonstreaza de ce acest tip de conduita este considerat deosebit de grav. Mai intai, cei care abandoneaza scoala nu au nici calificarea profesionala indispensabila integrarii socioeconomice, nici formatia morala si civila necesara exercitarii rolului de parinte si a celui de cetatean al unei comunitati. In al doilea rand neavand o calificare, cei care abandoneaza scoala sunt viitorii someri si reprezinta pe termen mediu si lung, o sursa de dificultati sociale si de pierderi, care depasesc investitia ceruta de formarea initiala. Din punctul de vedere al costurilor economice, scumpa nu este persoana bine educata, ci cea insuficient educata, care paraseste scoala cu o formatie subreda sub aspect moral, intelectual sau estetic.

CAPITOLUL III

ABANDONUL COLAR AL ELEVILOR DIN JUDEUL

SALAJ

1. PROPORTIILE ABANDONULUI SCOLAR

n judeul Salaj datorit restructurrii sectorului economic primar putem vorbi de o dubl intercondiionare ntre srcie i abandonul colar. Pe de o parte sracia este principala cauz a abandonului colar i pe de alt parte abandonul colar va fi o cauz sigur, conform datelor statistice prezentate mai sus, pentru multe familii de salajeni

2. PROPORIILE ABANDONULUI COLAR IN JUDETUL SALAJ

Numarul total de abandonuri pe judetul Salaj 2005 2006

Nivel de nvmntNr. elevi nscrii la nceputul

anului scolarAbandon

Totalcl. I-IV1181820

Total cl. V-VIII1234595

Total cl. IX-XII zi901511

Total nv. seral191-

Total nv. fr. red.526-

Total SAM289510

Total sc. postlic.113-

TOTAL

36903136

Abandonul scolar in mediul urban, la nivelul judetului Salaj este de 0,37% din numarul elevilor. Abandonul in zona urbana poate fi cauzat de influenta cercului de prieteni asupra copilului, de atractiile pe care orasul le exercita asupra acestuia.

In mediul rural rata abandonului este de 0,37% din numarul elevilor. In acest caz abandonul este determinat de conditiile satului, de ajutorul pe care copii trebuie sa-l dea parintilor la muncile agricole. Abandonul scolar creste iarna, in conditiile lipsei sursei de subzistenta si din cauza lipsei hranei sau imbracamintei necesare.

Procentual rata abandonului este relativ egal pentru elevii din nvmntul obligatoriu din mediul urban i cel rural. Dintre cei 12.345 de elevi nscrii la gimnaziu n mediul urban abandoneaz 46, de unde rezult o rat a abandonului de 0,38%. n mediul rural rata abandonului pentru nvmntul gimnazial este de 0,4%.

Pentru nvmntul primar rata este mai sczut, de 0,31% pentru urban i de 0,25% pentru rural.

In invatamatul liceal rata abandonului arata astfel:

pentru mediul urban 0.1%

pentru mediul rural 0,02%

In cadrul scolilor de arte si meserii pentru mediul urban rata abandonului este de 0,25% iar pentru mediul rural este de 0,11%.

Situatia pe sexe a elevilor care abandoneaza scoala in jud Salaj

Aceasta investigatie a propus drept grila de predictie a abandonului scolar urmatoarele:

pentru baieti:

predictia abandonului scolar este foarte mare in cazul in care baietii prezinta concomitent scoruri foarte mari la agresivitate, combinate cu niste rezultate scolare foarte slabe si ci o varsta mai mare (de la 1-3 ani) decat colegii. Pentru aceasta combinatie de variabile acest studiu raporteaza o rata a abandonului scolar la baieti de 82% din totalul de abandonuri;

combinatia: scor mare la agresivitate, rezultate scolare medii si scoruri medii la competenta interpersonala 36%.

in cazul fetelor:

predictia abandonului scolar este sigura cand scorurile mari la agresivitate se combina cu niste rezultate scolare slabe (47% au abandonat);

varsta elevelor este mai mare decat a colegilor (33% au abandonat);

nivelul foarte scazut al achizitiilor scolare se combina cu lipsa de popularitate (29% au abandonat); aceste eleve au obtinut scorurile cele mai mici din intregul esantion de fete la proba interpersonala.

Concluziile studiului se pot rezuma astfel: exista in fiecare scoala un grup de elevi mai vulnerabili la indeplinirea in procesul dezangajarii si la abandonul scolar; ei pot fi identificati relativ precoce, prin estimarea unor factori semnificativi. Fiecare dintr acesti factori agresivitatea, esecul scolar, varsta cronologica mai mare decat a colegilor considerat separat, contribue la cresterea probabilitatii abandonului, insa doar combinatia lor permite o predictie sigura.

Numarul abandonurilor din Simleu Silvaniei in functie de mediul de provenienta a elevilor

Datele cu privire la abandonul scolar 2005-2006 au fost furnizate de catre raspunsurile date la intrebarile din chesionarul anexat. Chestionarul anexat a fost aplicat directorilor institutiilor scolare din orasul Simleu Silvaniei.

Q1. Cati elevi au abandonat scoala la care sunteti director?

Q2. Cati elevi, proveniti din mediul urban, au abandonat scoala?

Q3. Cati elevi, proveniti din mediul rural, au abandonat scoala?

In ceea ce priveste orasul Simleu Silvaniei rata abandonului in functie de mediul de provenienta, procentual, arata astfel:

pentru mediul urban 50%, din intregul numar de abandonuri din oras;

pentru mediul rural 50%, din intregul numar de abandonuri din oras.

La comparatia ratei abandonului pe tipuri de unitati scolare se remarca faptul, ca fata de numarul de abandonuri la nivel de judet, in orasul Simleu nu exista abandon in invatamantul primar.

Situatia abandonurilor, in functie de motive, in Simleu Silvaniei

Q4. Care sunt cauzele abandonului scolar in institutia in care sunteti dumneavoastra director?

Motivele diferite care duc la abandonul elevilor in mediul urban si rural sunt structurate in cele doua grafice de mai sus. Elevii care abandoneaza scoala sunt cei care s-au facut remarcati pentru absenteism si alte dificultati de comportament, pentru care au fost sanctionati in repetate randuri la scoala.

Profilul elevului care abandoneaza scoala este:

-incapabil sa se adapteze si sa functioneze adecvat in contextul clasei;

-rezultatele sale scolare sunt sub medie (notele proaste sau repetentia sunt considerate un bun indicator predictiv al abandonului scolar);

-elevul nu-si stabileste obiective profesionale;

-este consemnat in documentele scolare pentru lipsa de punctualitate si absenteism;

-ii lipsesc motivatia, directia si impulsul pentru realizarea scolara;

-provine dintr-o familie ce experimenteaza un stres existential, care ii afecteaza adaptarea scolara;

-este ostil fata de adulti si reprezentantii autoritatii scolare;

-are dificultati in relatia cu diverse institutii ale comunitatii si incalca legea;

-nu este implicat in nici o activitate organizata de scoala, nonformala sau formala;

-are probleme economice serioase, care ii pericliteaza sansele de continuare a scolarizarii.

Situatia pe grupe de varsta a elevilor care abandoneaza scoala in

Simleu Silvaniei

Q5. Situatia pe varsta a elevilor care abandoneaza scoala.

La nivelul orasului Simleu Silvaniei tendinta nationala se pastreaza. Aceasta anomalie la nivel de judet are loc in urma faptului ca foarte multi elevi de varsta mai sus mentionata trebuie sa faca un drum de 5-7 km, pana la scoala, fara sa se poata baza pe un mijloc de transport iar in cazul elevilor, de aceasta varsta, proveniti din mediul urban trebuie luate in considerare doua motive:

-situatia materiala precara a parintilor;

-abandonurile numeroase in cadrul elevilor proveniti din cadrul etniei rromilor, locuitori, in special, in localitatile apartinatoare oraselor (vezi cazul oraselor Simleu Silvaniei si Jibou).

Situatia pe sexe a elevilor care abandoneaza scoala in Simleu Silvaniei

Q6. Situatia abandonului in functie de sex

MediulMasculinFemininTotal abandon

Rural6511

Urban527

Total abandon11718

In cazul orasului Simleu Silvaniei rata abandonului la baieti este de 8,09%, din totalul de abandonuri la nivel de judet, iar a fetelor este de 5,15%, din totalul abandonurilor la nivel de judet.

Acest studiu a scos la iveala ca la nivelul orasului Simleu Silvaniei exista doua cazuri de eleve care au abandonat scoala pe motivul rolului de parinte

Situatia in functie de nationalitate, a elevilor care abandoneaza scoala, in jud. Salaj

Q7. Situatia abandonului in functie de nationalitatea elevilor care abandoneaza scoala.

TotalMaghiariSlovaciGermaniRRomi

nvmnt primar11818237868871239

nvmnt gimnazial12345243448171222

nvmnt liceal i profesional12740182400124

Abandon136260043

Principalele motive a abandonului elevilor de alte etnii decat cea romana sunt:

a ) Nivelul atingerii standardelor educaionale de ctre elevi

Exist nc elevi care au probleme n transpunerea ideilor n scris, respectarea regulilor ortografice

Srcia limbajului i a vocabularului datorat interesului sczut pentru lectur

b)Calitatea activitii personalului didactic din perspectiva proiectrii, predrii i evalurii

Numrul redus a formelor i activitilor de nvare interactiv

Lipsa formelor de evaluare diversificat, mai ales la colile mici

c)Calitatea curriculum-ului local i a activitii extracurriculare

Lipsa literaturii beletristice adecvate programelor colare actuale i diversificrii curriculum-ului local.

Problema cu care se confrunt aceste uniti colare este frecvena sczut in cadrul procesului de invatamant motivate prin srcie, familii dezbinate, lipsa certificatelor de natere, dezinteres fa de frecventarea scolii, migraia sezonier, cunoaterea insuficient a limbii romne etc.

De remarcat ar fi ncadrarea acestor coli cu cadre didactice calificate (90%) dar n acelai timp prezena fluctuaiei de personal didactic.

In ceea ce priveste orasul Simleu Silvaniei cazul mult discutat in anii anteriori, coala Gimnazial Cehei, coal n care nva i elevii de clas gimnazial din Pust Vale (rromi) se prezint n felul urmtor:

coala este subordonat colii Gimnaziale Nr.1 imleu Silvaniei

Dintre cadrele didactice doar 1 este necalificat

Elevii claselor V-VIII din Pust Vale nu au spaiu colar i sunt nscrii la coala Gimnazial Cehei, aflat la 7 km distan, fr mijloc de transport

Spaiul colar este insuficient, astfel coala funcioneaz la indice II, spaiul fiind folosit egal att de elevii rromi ct i romni

Profesorii care predau la copiii romni predau i la copiii rromi

Mijloacele de nvmnt, dotarea colii sunt folosite n comun

Total elevi nscrii: 194, din care 111 rromi

Clasele a V-a (39 - 30) i a VI-a (46 - 33) sunt clase mixte , iar la clasele a VII-a (35 - 24) i a VIII-a (39 - 21) sunt cte dou clase (una mixt i una doar cu elevi rromi)

Situatia in functie de starea materiala a familiilor din care provin elevii care abandoneaza scoala in Simleu Silvaniei

Q8. Cum apreciati starea materiala a familiilor elevilor care abandoneaza scoala?

Situatie materialaPrimarGimnazialLiceal si SAM

Foarte buna011

Buna021

Precara085

Asa cum reise din acest grafic, situatia in functie de starea materiala a familiilor din care provin elevii abandonati confirma analiza situatiilor anterioare.

Elevii care provin din familii cu situatii materiale foarte buna au abandonat scoala, in acest caz, deoarece familia fiind foarte ocupata nu a reusit sa supravegheze copilul atat cat ar fi trebuit.

Q9. Cati elevi care au abandonat scoala s-au reinscris in noul an scolar in Simleu Silvaniei?

In urma analizei raspunsurilor la intrebarea numarul 9 din chestionar se remarca faptul ca un numar de trei elevi, din totalul de 18 abandonuri la nivel de oras, s-au reinscris un numar de trei elevi. Interesant este faptul ca una dintre eleve care a devenit mama si a abandonat scoala s-a reinscris in anul scolar 2006 2007. Totusi este trist faptul ca s-au reinscris doar trei elevi in anul urmator, avand in vedere numarul, destul de mare, de abandonuri care au avut loc in doar patru unitati scolare.

Q10.Care au fost strategiile de preventie a abandonului scolar abordate de dumneavoastra?

Analiznd raspunsurile date de catre directorii institutiilor de invatamant din orasul Simleu Silvaniei am remarcat urmatoarele strategii folosite:

-identificarea partenerilor interesati sa initieze colaborari, in functie de resursele locale, pentru punerea in aplicare a strategiilor de diminuare a abandonului scolar;

-nfiinarea unor clase de recuperare pentru elevii cu tulburari precoce de adaptare colar;

-realizarea unui control mai eficient al calitatii psihopedagogice a activitatii profesorilor si sa sanctioneze prompt si drastic toate conduitele cadrelor didactice care prejudiciaza formarea elevilor.

-realizarea la nivel judetean a unor programe pentru insertia sociala, scolara, de si profesionala a elevilor devianti;

sa-si amelioreze capacitatea manageriala, sa gestioneze mai eficient resursele existente si sa atraga noi resurse.

Q 11. Ati colaborat cu alte institutii ale statului pentru a stopa abandonul scolar?

Q12. Care sunt aceste institutii?

In urma raspunsurilor primite am constatat ca toti cei chestionati au luat legatura cu Politia, Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu, Directia Muncii, Solidaritate Sociala si Familie, Primarie si Protectia copilului.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII - SOLUII PENTRU DIMINUAREA ABANDONULUI COLAR

Scopul studiului intreprins a fost acela de a face o diagnoza a starii de fapt cu privire la fenomenul mentionat, al carui rezultat sa poata fi utilizat in stabilirea si implementarea unor strategii de prevenire si combatere a abandonului scolar la nivelul judetului.

De maxima importanta pentru reusita demersului educational consideram a fi crearea unui parteneriat intre: scoala, familie, comunitate, CJAPP, in care fiecare trebuie sa-si asume roluri clar stabilite in functie de domeniul de competenta.

Astfel, consideram ca actiunea de consiliere psihopedagogica trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte;

Modalitati de interventie la nivelul COMUNITATII

Implicarea factorilor de decizie, autoritatile locale, servicii sociale, ONG-urile firme, in actiunea de prevenire si combatere a abandonului scolar

Actiunile CJAPP pot viza:

Informarea comunitatii cu privire la starea de fapt

Atragerea atentiei asupra gravitatii si consecintelor in plan socio-econimic la nivelul judetului, dat fiind faptul ca abandonul datorat saraciei genereaza la randul sau saracie.Pregatirea scolara si profesionala deficitara creeaza premise pentru rata ridicata a somajului si a situatiei financiare precare.

Cei care abandoneaza scoala nu vor avea formatia morala si civica necesara rolului de parinte si a celui de cetatean al comunitatii.

Modalitati de interventie la nivelul FAMILIEI:

Constituirea unor asociatii a parintilor cu copii aflati in situatia de risc / sau abandon scolar care sa vizeze

Consiliere privind cariera; invatarea unor strategii de gasire a unui loc de munca; tehnici de rezolvare a situatiilor de criza ; strategii de monitorizare si gestionare a traseului educational al elevului

Organizarea de targuri de oferte educationale in scopul informarii cu privire la variantele optime de scolarizare pentru elevi

Targuri de Job-uri si orientarea parintilor spre cursuri de formare in calificarile de pe piata fortei de munca.

Sprijin financiar sub forma de rechizite, imbracaminte, transport scolar al elevilor din mediul rural in mediul urban

Realizarea de anchete sociale si acordarea de asistenta sociala dupa caz

Modalitati de interventie la nivel de SCOALA:

Deoarece una dintre cauzele abandonului scolar este constituita de absenteism, strategiile de interventie trebuie sa vizeze si scoala, in principal in ceea ce privestecalitatea interventiei instructiv-educative, pertinenta continuturilor in raport cu trebuintele de invatare ale elevilor, relevanta metodelor si stilurilor didactice pentru situatiile cognitive ale elevilor, sistemul de evaluare, etc.

Anexa 1 - Situatia privind rezultatele la nvtur la sfritul anului colar 2005-2006

Nivel de nvmntNr. elevi nscrii la nceputul

anului scolarNr. elevi rmai nscrii la sfrit

de an colarNr. elevi promovai%

prom.Promovai cu mediiNr. elevi

repeteniCu situaia

colar nencheiatAbandon

5-6,997-8,999-10

Totalcl. I-IV11818117001126996,31208637555428406520

din care cl. I27982777259693,48392708149616858

Total cl. V-VIII12345122271175796,152314504244013492695

din care cl. V30032974282294,8853211071183110636

cl. VIII32993039301099,04565137410711221118

Total cl. IX-XII zi90158909883199,1210494573320961811

din care cl. a IX22202201217598,8118812617262411

cl. a XII21082085208299,85204995883--3

Total nv. seral19116015898,7552101511-

Total nv. fr. red.52653751395,5328123111014-

Total SAM28952820273596,98926160120871410

Total sc. postlic.11310410298,0762274---

TOTAL

369033645735365976714153251332689858136

ANEXA 2 - Repartiia unitilor de nvmnt n profil teritorial n anul colar 2005-2006Nivel de nvmntNr. unitiDin care :Nr. eleviDin care :

UrbanRuralUrbanRural

Primar14541411181845257293

Gimnazial10613931234560096336

Liceal 20155973286311101

SAM---28952033862

Postliceal11-113113-

TOTAL27233239369032131115592

ANEXA 3 - Reeaua i colarizarea elevilor de alta nationalitate decat cea romana in jud. Salaj

Statul asigur organizarea i funcionarea nvmntului cu predare n limbile minoritilor naionale, predarea parial a disciplinelor de studiu sau studiul limbii materne, al istoriei i tradiiei minoritilor.

n judeul Slaj, sub aspectul nvmntului, se pun n discuie urmtoarele minoriti naionale: maghiari, slovaci, germani i rromi.

Datele statistice privind unitile colare se prezint astfel:

Total uniti/eleviMaghiariSlovaciGermaniRRomi

496 uniti115uniti/secii5 uniti/secii2 uniti/secii0

4641586161331193190

Pe cicluri de nvmnt, situaia n anul colar 2005/2006, se prezint astfel:

TotalMaghiariSlovaciGermaniRRomi

nvmnt primar11818237868871239

nvmnt gimnazial12345243448171222

nvmnt liceal i profesional12740182400124

Abandon136260043

CHESTIONAR

1. Cati elevi au abandonat scoala la care sunteti director?

Primar

Gimnazial

Liceal

S.A.M.

2. Cati elevi, proveniti din mediul urban, au abandonat scoala?

Primar

Gimnazial

Liceal

S.A.M.

3. Cati elevi, proveniti din mediul rural, au abandonat scoala?

Primar

Gimnazial

Liceal

S.A.M.

4. Care sunt cauzele abandonului scolar in institutia in care sunteti dumneavoastra director?

Absente

Angajati

Boala

Casatorii

Comportament deviat

Familii dezorganizate

Plecari in strainatate

Saracie

Maternitate

5. Situatia pe varsta a elevilor care abandoneaza scoala.

7 11 ani

11 15 ani

15 19 ani

6. Situatia abandonului in functie de sex.

Masculin

Feminin

7. Situatia abandonului in functie de nationalitatea elevilor care abandoneaza scoala.

Romani

Maghiari

Rromi

Slovaci

Germani

8. Cum apreciati starea materiala a familiilor elevilor care abandoneaza scoala?

Foarte buna

Buna

Precara

9. Cati elevi care au abandonat scoala s-au reinscris in noul an scolar in Simleu Silvaniei?

10. Care au fost strategiile de preventie a abandonului scolar abordate de dumneavoastra?

11. Ati colaborat cu alte institutii ale statului pentru a stopa abandonul scolar?

Da

Nu

12. Care sunt aceste institutii?

Director ,

PAGE 42

_1233503664.xls

_1233503711.xls

_1233414271.xls