studiu de caz privind gestiunea creanţelor şi datoriilor la sc pellor 2005 srl

Motivaţia alegerii temei

În contextul actual al economiei naţionale şi mondiale un rol foarte important în obţinerea şi în menţinerea rentabilitaţii şi profitabilităţii unei entităţi economice îl are gestionarea creanţelor şi datoriilor. Aceasta constituie o latură importantă în derularea normală a tranzacţiilor comerciale ale întreprinderilor, asigurând minimalizarea riscurilor de incapacitate de plată şi solvabilitate, contribuind la soluţionarea problemelor interne şi la desfăşurarea eficientă a activităţii de întreprinzător. În acest context rolul contabilităţii creşte semnificativ în luarea deciziilor operaţionale şi strategice.

O bună gestionare a activităţii comerciale trebuie să ţină cont atăt de reglemetările legale actuale în domeniu precum şi de mediu economic ce se află într-o perpetuă modificare.

Pentru stiudiul de caz al lucrării mele am ales societatea S.C. Pellor 2005 S.R.L., societate de producţie şi comerţ din domeniul prelucrării blănurilor, cu sediul în Orăştie, judeţul Hunedoara.

Principalele obiective ale lucrării sunt: prezentarea cadrului teoretic de organizare a contabilităţii creanţelor şi datoriilor prezentarea modalităţilor de înregistrare în contabitate a operaţiunilor privind creanţele şi datoriile societăţii SC Pellor 2005 SRL calculul principalilor indicatori economico-financiari, analiza şi interpretarea lor concluzionarea asupra modului de gestiune a creanţelor şi datoriilor de către SC Pellor 2005 SRL oferirea unor propuneri sau soluţii.

1

1. Noţiuni introductive privind creanţele şi datoriile

1.1. Creanţele şi datoriile

Orice întreprindere, pentru a-şi realiza obiectul de activitate intră în relaţii cu mediul economico-social. Astfel, pentru a-şi asigura necesarul de bunuri economice, fie ele active imobilizate, active circulante sau alte bunuri utilizate în desfăşurarea activităţii, entitatea intră în relaţii de colaborare cu terţe persoane fizice sau juridice.

În cadrul procesului de aprovizionare unitatea cumpără sau vinde altor persoane fizice şi juridice bunuri economice de diverse forme pentru care aceasta îşi creează datorii, sau creanţe în anumite cazuri. De asemenea comercializează produsul activităţii proprii în cadrul procesului de desfacere, iar în urma acestui process rezultă creanţe, în mod principal, dar şi datorii.

Creanţa poate fi definită după cum urmează: dreptul patrimonial al unei persoane fizice sau juridice (creditor) asupra altei persoane fizice sau juridice (debitor), de executare a unei obligaţii, de restituire a unui bun, a unei sume de bani, de realizare a unui serviciu etc. Orice creanţă este urmărită pe baza unei clauze prevăzute într-un contract stabilit între cele două părţi, debitorul şi creditorul, sau în reglementările juridice în vigoare.

Creanţele societăţii se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală. Creanţele în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, cat şi in devize. Deoarece, în majoritatea cazurilor, data efecuării tranzacţiei nu coincide cu data decontării este foarte probabil să apară diferenţe de curs valutar.

Când tranzacţia este decontată în cursul aceluiaşi exerciţiu financiar în care a apărut, întreaga diferenţă de curs valutar se recunoaşte în acel exerciţiu. Când tranzacţia este decontată într-un exerciţiu financiar ulterior, diferenţa de curs valutar se determină în funcţie de modificarea cursurilor de schimb survenită în fiecare exerciţu financiar ce intervine pană la exerciţiul decontării.

O datorie poate fi definită din punct de vedere juridic sau din punct de vedere contabil. Din punct de vedere juridic datoria reprezintă obligaţia, rezultată dintr-o relaţie contractuală sau din lege, a unei persoane fizice sau juridice (debitor) faţă de o altă persoană fizică sau juridică (creditor, care la randul său are o creanţă) de a plăti la un anumit termen o sumă de bani sau de a restitui anumite bunuri. Din punct de vedere contabil, datoriile sunt surse de finanţare externe puse la dispoziţia unei entităţi, fie de obligatari şi instituţii de credit (datorii financiare), fie de furnizori (datorii comerciale), fie de alţi terţi (datorii sociale şi fiscale).

2

1.2. Clasificarea creanţelor şi datoriilor

Relaţiile care se stabilesc între o întreprindere şi terţi dau naştere datoriilor şi creanţelor. În majoritatea cazurilor relaţiile presupun atât datorii cat si creanţe, spre exemplu, in relaţiile comerciale cu furnizorii, unitatea are datoria plăţii contravalorii bunurior sau serviciilor primite, dar şi creanţa corespunzătoare avansului sau acontului acordat, iar în relaţiile comerciale cu clienţii, unitatea patrimonială are dreptul de a încasa contravaloarea livrărilor sau prestaţiilor făcute, dar şi obligaţia decontării avansului primit de la clienţi.

1.2.1. Clasificarea datoriilor

Datoriile pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii, după natura operaţiilor care le generează pe acestea, după scadenţă, după conţinutul economic etc. Astfel, după natura operaţiilor ce le genenează, datoriile se clasifică astfel:

- datorii comerciale, generate de aprovizionarile cu bunuri si servicii de la furnizori sau de avansurile primite pentru anumite livrări ulterioare;

- datorii financiare, au la bază operaţiuni de creditare, altele decât primiri de împrumuturi;

- datorii salariale, cauzate de folosirea forţei de muncă de către entitate, diferenţiate de datoriile salariale şi sociale, reprezentate de contribuţii datorate bugetului statului şi bugetului asigurărilor sociale de stat

- datorii fiscale, sunt generate de impozite, taxe, contribuţii şi vărsăminte datorate în conformitate cu prevederile legale

- datorii salariale şi sociale;- alte datorii.

După modul de asigurare şi garantare al datoriilor, acestea pot fi împărţite în:- angajamente contractuale asumate;- angajamente impuse prin lege;- împrumuturi garantate;- împrumuturi garantate cu clauze speciale de ipotecă şi gaj (garanţii materiale).

Datoriile pot fi structurate, de asemenea, după conţinutul şi obiectul lor economic. Putând fi astfel:

-datorii faţă de furnizori, care provin din achiziţionări cu decontare ulterioară, fie în numerar, fie prin efecte de comerţ;

-datorii faţă de clienţi corespunzând avansurilor şi aconturilor primite de la aceştia; -datorii faţă de clienţi pentru operaţiuni realizate cu ambalaje ce trebuie restituite; -datorii faţă de buget şi organismele de asigurări şi protecţie socială; -datoriile faţă de asociaţi şi faţă de societăţile din cadrul grupului, dacă este cazul; -datorii faţă de salariaţi, pentru munca prestată entităţii; -alte datorii.

După scadenţa sau termenul de plată, acestea se împart în:- datorii pe termen lung, ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an;- datorii pe termen scurt, care au scadenţa sub un an.

3

Această clasificare, în funcţie de scadenţa datoriilor permite aprecierea gradului de solvabilitate al societăţii.

Din punct de vedere financiar, însă, clasificarea cea mai relevantă este aceea care separă datoriile fianciare, care sunt generatoare de dobânzi, de datoriile de exploatare care, cu anumite excepţii, nu sunt purtătoare de dobânzi.

1.2.2. Clasificarea creanţelor

Creanţele reprezintă drepturile unităţii, respectiv mijloace în curs de încasare, adică drepturi ale creditorilor de a pretinde anumite sume, bunuri sau servicii. Ordonarea şi clasificarea creanţelor se poate face după diverse criterii, astfel:

După natura operaţiilor care le generează pot fi:- creanţe comerciale;- creanţe financiare;- alte creanţe.

După modalitatea de încasare avem:- creanţe încasate prin cont bancar, cu ordin de plată (OP) emis de client;- creanţe încasate prin casierie (cu numerar), pe bază de chitanţă de casă, emisă

către client;- creanţe încasate prin efecte comerciale de primit (bilete de ordin).

În funcţie de sediul clientului, avem:- creanţe interne, faţă de clienţii interni;- creanţe externe, faţă de clienţii străini, provenite din activitatea de export.

După caracterul lor juridic, avem:- creanţe certe – au la bază un raport juridic atestat prin documente şi se

evidenţiază în contabilitate ca atare, sunt sigure;- creanţe incerte – nu au la bază un raport juridic, sunt nesigure şi includ creanţele

dubioase a căror mărime este certă, dar recuperarea incertă şi creanţele litigioase, care au o existenţă incertă.

După conţinutul economic şi obiectul creanţelor, pot fi:- creanţe asupra clienţilor pentru produse vândute, lucrări şi servicii;- creanţe asupra furnizorilor, generate de avansurile şi acordate anticipat;- creanţe generate de deţinerea unor bilete la ordin, cupoane, bonuri de tezaur;- diverse creanţe asupra debitorilor provenite din operaţii necomerciale.

După scadenţă creanţele pot fi:- creanţe pe termen scurt, care au scadenţa sub un an;- creanţe pe termen lung, care au scadenţa peste un an.

4

2. Structura şi organizarea generală a creanţelor şi datoriilor

Un criteriu important în clasificarea şi delimitarea creanţelor şi datoriilor îl reprezintă scadenţa acestora. Astfel, după cum am prezentat deja în capitolul anterior, în funcţie de scadenţa de încasare, respectiv de plată, creanţele şi datoriile se împart în:

- creanţe şi datorii pe termen scurt, cu termen de încasare sau plată de până la un an;- creanţe şi datorii pe termen lung, cu termen de încasare sau plată peste un an.

2.1. Creanţele şi datoriile pe termen scurt

Creanţele pe termen scurt, sau curente, reprezintă active ale entităţii ce au rezultat în urma unor relaţii cu persoane juridice sau fizice, relaţii prin care întreprinderea a livrat un bun, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare şi pentru care trebuie sa primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie, într-o perioada de timp de până la un an.

Conform „Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 39 Instrumente financiare: Recunoaştere şi Evaluare”, creanţele întreprinderii reprezintă activele financiare create de întreprindere prin furnizare de bunuri sau prestare de servicii direct unui debitor, altele decât cele ce sunt iniţiate cu intenţia de a fi vândute imediat sau în termen scurt, care trebuie categorisite ca reţinute pentru tranzacţionare.

Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice (cumpărarea de bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor etc.), în care întreprinderea trebuie sa efectueze o plata sau o contraprestatie într-o perioada de timp de pâna la un an.

„Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 Prezentarea Situaţiilor Financiare” clasifică o datorie ca datorie curentă atunci când: (1) se asteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau (2) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Datoriile comerciale trebuie clasificate ca fiind curente, indiferent de scadenţa lor.Creanţele şi datoriile pe termen scurt pot fi împărţite în următoarele categorii:

- creanţe şi datorii comerciale;- creanţe şi datorii salariale;- creanţe şi datorii sociale;- creanţe şi datorii fiscale;- creanţe şi datorii faţă de asociaţi;- creanţe şi datorii faţă de diverşi creditori, respectiv,debitori;

Creanţele şi datoriile comerciale sunt printre posturile recomandate de IAS 1 în structura minimală a bilanţului. Conform IAS 39 datoriile şi creanţele trebuie recunoscute în bilanţ doar atunci când întreprinderea este parte a unui contract şi, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, obligaţia legală de a plăti.

2.1.1. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale

Operaţiile comerciale presupun legătura dintre două entităţi economice:5

furnizorul – care, în calitate de vânzător, pune la dispoziţia terţior bunuri sau servicii contra cost, pe baza unei înţelegeri prealabile;

clientul – care, în calitate de cumpărător, achiziţionează contra cost bunuri sau servicii.

Datoriile comerciale se referă la obligaţiile întreprinderii faţă de terţe persoane fizice sau juridice, rezultate din achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor. Datoriile comerciale se împart în mai multe categorii, astfel:• datorii faţă de furnizorii de stocuri, lucrări şi servicii;• datorii faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale;• datorii pentru efectele comerciale.

Documentele privind angajarea datoriilor sunt factura şi avizul de însoţire a mărfii, iar documentele privind plata datoriilor sunt: ordinul de plată, cecul, biletul la ordin, cambia şi chitanţa.

Creanţele comerciale reflectă drepturile întreprinderii faţă de alte persoane fizice sau juridice, determinate de vânzari de bunuri, executări de lucrări şi prestări de servicii, pentru care aceasta trebuie să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.

Documentele cu privire la crearea drepturilor şi încasarea acestora sunt: ordinul de plată, cecul, biletul la ordin, chitanţa şi factura.

Documentele care reflectă crearea drepturilor fată de clienţi sunt factura şi avizul de însoţire a mărfii, iar documentele privind încasarea drepturilor sunt: ordinul de plată, cecul, biletul la ordin, cambia, chitanţa.

2.1.2. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor în relaţiile cu personalul

Alături de resursele materiale, forţa de muncă reprezintă un factor principal în producerea de bunuri şi prestarea de servicii din cadrul entităţilor economice. În schimbul muncii depuse, personalul angajat primeşte un salariu negociat în prealabil. Atât entităţile care au salariaţi, cât şi angajaţii respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurările şi protecţia socială.

Documentele primare care stau la baza stabilirii salariilor pentru fiecare angajat în parte se pot grupa astfel:

Documente privind prezenţa la lucru şi volumul de muncă prestată: fişă de pontaj, condică de prezenţă, foaie colectivă de pontaj, carnet de pontaj, situaţia prezenţei şi a absenţelor etc

Documente privind producţia obţinută: bon de lucru individual, bon de lucru colectiv, raport de producţie şi salarizare, pontajul lucrărilor manuale, pontajul mecanizatorului etc.

Documente privind stabilirea salariilor: stat de salarii pentru angajaţi, stat de salarii pentru colaboratori, listă de indemnizaţii pentru concediul de odihnă, desfăşurătorul indemnizaţiilor plătite în contul asigurărilor sociale de stat, drepturi băneşti – chenzina I, drepturi băneşti – chenzina a II-a, fişă de evidenţă a salariilor etc.

6

Documentele privind crearea drepturilor sunt: statul de salarii, lista de indemnizaţii, lista de avans chenzinal; iar documentele privind încasarea drepturilor sunt: statul de salarii, lista de indemnizaţii, lista de avans chenzinal şi chitanţa.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu personalul se ţine cu ajutorul grupei 42 „Personal şi conturi asimilate” care cuprinde următoarele conturi: Contul 421 „Personal – salarii datorate”, cont de pasiv, ţine evidenţa datoriilor faţă de personal pentru salariile datorate acestuia, inclusiv sporurile, adaosurile, indemnizaţiile, avantajele în natură achitate din fondul de salarii:

în credit se înregistrează salariile şi alte drepturi civentite personalului : 641=421;

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal – salarii datorate”

în debit se înregistrează:- reţinerile din salariu conform statelor de plată:

421 „Personal – salarii datorate” = %

425 „Avansuri acordate personalului”

427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

- salariile nete plătite:

421 „Personal – salarii datorate” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

- drepturile de personal neridicate:

421 „Personal – salarii datorate” = 426 „Drepturi de personal neridicate”

- valoarea produselor acordate salariaţilor ca plată în natură:

421 „Personal – salarii datorate” = 345 „Produse finite”

Soldul creditor reprezintă datoriile faţă de personal privind salariile de plătit.

Contul 423 „Personal – ajutoare datorate”, cont de pasiv, ţine evidenţa ajutoarelor materiale datorate angajaţilor de la asigurările sociale (de boală pentru incapaciate temporară de muncă, pentru îngrijirea copilului, ajutoarele de deces, sumele achitate pentru şomaj tehnic), diminuate cu reţinerile din drepturile respective pentru: impozitul pe salarii, contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj. În cont se înregistrează:

în credit:- indemnizaţiile sociale datorate personalului, suportate de entitate:

6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”

= 423 „Personal - ajutoare materiale datorate”

7

- indemnizaţiile sociale datorate personalului, suportate din bugetul de asigurări sociale de sănătate: 4317 „Contributiile angajatorilor pentru

concedii si indemnizatii”= 423 „Personal - ajutoare materiale

datorate” în debit:- reţinerile din indemnizaţii:

423 „Personal - ajutoare materiale datorate” = %

425 „Avansuri acordate personalului

427 „Reţineri din salarii datorate terţilor


- ajutoarele neridicate: 423 „Personal - ajutoare materiale datorate” = 426 „Drepturi de personal neridicate”

- indemnizaţiile nete plătite: 423 „Personal - ajutoare materiale datorate” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Soldul creditor reprezintă datoriile faţă de personal privind indemnizaţiile de plătit.

Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”, cont de pasiv, ţine evidenţa stimulentelor acordate personalului din profitul realizat:

în credit se înregistrează stimulentele pentru personal din profitul realizat: 1171 „Rezultatul reportat reprezentând

profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită”

= 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”

în debit:- impozitul pe veniturile din salarii reţinut:

424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”

= 444 ”Impozitul pe venituri de natura salariilor”

- stimulentele neridicate:424 „Prime reprezentând participarea

personalului la profit”426 ” Drepturi de personal neridicate”

- stimulentele nete plătite: 424 „Prime reprezentând participarea

personalului la profit”5121 „Conturi la bănci în lei”

Soldul creditor reprezintă datoriile faţă de personal privind stimulentele din profit datorate.

Contul 425 „Avansuri acordate personalului”, cont de activ, care ţine evidenţa sumelor de bani acordate personalului reprezentând plata salariilor sau a ajutoarelor materiale după cum urmează:

în debit se înregistreaza:- plata avansului:

425 „Avansuri acordate personalului” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

- avansurile neridicate: 425 „Avansuri acordate personalului” = 426 „Drepturi de personal neridicate”

8

în credit se înregistreaza:- reţinerea avansurilor acordate din salarii, conform statelor de plată: 421 „Personal – salarii datorate” = 425 „Avansuri acordate personalului”

- reţinerea avansurilor acordate din ajutoarele sociale:423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 425 „Avansuri acordate personalului”

Soldul debitor al contului 425 reprezintă avansurile acordate salariaţilor, nereţinute şi se înscriu în bilanţ la „Creanţe”.

Contul 426 „Drepturi de personal neridicate”, cont de pasiv, care ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal:

în creditul contului se înregistrează:- sumele datorate personalului, reprezentând salarii: 421 „Personal – salarii datorate” = 426 „Drepturi de personal neridicate”

- indemnizaţii sociale: 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 426 „Drepturi de personal neridicate”

- stimulente: 424 „Prime reprezentând participarea

personalului la profit”= 426 „Drepturi de personal neridicate”

- avansuri neridicate la termen: 425 „Avansuri acordate personalului” = 426 „Drepturi de personal neridicate”

în debit se înregistrează:- sumele achitate personalului:

426 „Drepturi de personal neridicate” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

- drepturile de personal neridicate, prescrise: 426 „Drepturi de personal neridicate” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând


Soldul creditor reprezintă sumele reţinute, datorate terţilor.

Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”, cont de pasiv, ţine evidenţa reţinerilor şi popririlor din salarii, datorate terţilor:

în credit se înregistrează sumele reţinute personalului, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi:

% = 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

421 „Personal – salarii datorate”

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit”

în debit se înregistrează achitarea acestor sume terţilor:427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” = 5121 „Conturi la bănci în lei”


9

Contul 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”, este un cont bifuncţional, care se foloseşte, de regulă, la finele exerciţiului pentru delimitarea în timp a unor datorii sau a unor creanţe faţă de personal. Se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II: 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul” şi 4282 “Alte creanţe în legatură cu personalul”. Contul 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”:

în credit se înregistrează:- garanţiile gestionare reţinute personalului: 421 „Personal – salarii datorate” = 4281 „Alte datorii în legătură cu

personalul”- sumele datorate personalului pentru care nu s-au întocmit state de salarii, inclusiv

concediile de odihnă neefectuate până la închiderea exerciţiului financiar: 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 4281 „Alte datorii în legătură cu

personalul”- sumele datorate personalului sub formă de ajutoare:

4382 „Alte creanţe sociale” = 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

- comisionul datorat ITM, în cotă de 0,75%: 622 „Cheltuieli privind comisoanele şi

onorariile”= 4281 „Alte datorii în legătură cu

personalul” în debit se înregistrează:- sumele achitate personalului şi sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţii:

4281 „Alte datorii în legătură cu personalul” = 5311 „Casa în lei”

- datoriile prescrise anulate:4281 „Alte datorii în legătură cu personalul” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând



Contul 4282 “Alte creanţe în legatură cu personalul”: în debit se înregistrează:- sumele datorate de personal reprezentand avansuri nejustificate etc.: 4282 „Alte creanţe în legătură cu

personalul”= 542 „Avansuri de trezorerie”

- sume datorate de personal reprezentand imputaţii:4282 „Alte creanţe în legătură cu

personalul”= %

7588 „Alte venituri din exploatare”

4427 „TVA colectată”

- sume datorate de personal reprezentand chirii pentru spaţiile unităţii:4282 „Alte creanţe în legătură cu

personalul”= %

706 „Venituri din redevenţe, locaţii”


- valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor de călătorie şi a altor valori acordate personalului:

10


= 532 „Alte valori”

în credit se înregistrează:- sumele încasate de la salariaţi şi sumele restituite gestionarilor:

5311 „Casa în lei” = 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

- sumele reţinute de la salariaţi, evidenţiate anterior în debitul acestui cont:

%= 4282 „Alte creanţe în legătură cu

personalul”

421 „Personal – salarii datorate”

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de personal.

2.1.3. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor cu bugetele de asigurări şi protecţie socială Documentele privind crearea drepturilor sociale sunt: lista de indemnizaţii şi desfăşurătorul indemnizaţiilor sociale, iar documentul prin care se realizează încasarea drepturilor sociale este ordinul de plată. Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul grupei 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:

Contul 431 „Asigurări sociale” se dezvolta pe următoarele conturi de gradul II: 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”, 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”, 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”, 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”.

În creditul contului 431 avem următoarele principle înregistări:- contribuţia entităţii la asigurările sociale: 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările

sociale”= 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările

sociale”- contribuţia personalului la asigurările sociale:

421 „Personal – salarii datorate” = 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

- contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate:6453 „Contribuţia unităţii la asigurările

sociale”= 4313 „Contribuţia angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate”- contribuţia personalului la asigurările sociale de sănătate:

421 „Personal – salarii datorate” = 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

- sume anulate reprezentând datorii privind asigurările sociale, aferente exerciţiilor financiaree anterioare:

1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperită”

= 413 „Asigurări sociale”

11

În debitul contului se înregitrează sumele virate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate:

413 „Asigurări sociale” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Soldul creditor reprezintă sumele datoarate asigurărilor sociale si asigurărilor sociale de sănătate.

Contul 437 „Ajutorul de şomaj” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II: 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”, 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”, 4373 „Contribuţia angajatorului la fondul de garantare a creanţelor salariale”.

În creditul contului 437 se înregistrează:-contribuţia entităţii la ajutorul de şomaj:

6452 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

= 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

-contribuţia personalului la ajutorul de şomaj: 421 „Personal – salarii datorate” = 4372 „Contribuţia personalului la fondul

de şomaj”-contribuţia entităţii la fondul de garantare a creanţelor salariale:

6456 „Contribuţia angajatorului la fondul de garantare a creanţelor salariale”

= 4373 „Contribuţia angajatorului la fondul de garantare a creanţelor

salariale”-sume anulate reprezentând datorii privind fondul de garantare a creanţelor salariale sau ajutorul de şomaj aferente exerciţiilor anterioare:


neacoperită”

= 437 „Ajutorul de şomaj”

În debit se înregistrează sumele virate privind datoriile aferente ajutorului de şomaj: 437 „Ajutorul de şomaj” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Soldul creditor reprezintă sumele datorate privind fondul de şomaj.

Contul 438 „Alte datorii şi creanţe sociale” se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II: 4381 „Alte datorii sociale” şi 4382 „Alte creanţe sociale”. În creditul contului 4381 se înregistrează:- sumele privind indemnizaţiile sociale achitate în plus personalului:


= 4381 „Alte datorii sociale”

- sume anulate reprezentând alte datorii privind asigurările sociale aferente exerciţiului curent:

7588 „Alte venituri din exploatare” = 4381 „Alte datorii sociale”

- sume anulate reprezentând alte datorii privind asigurările sociale aferente exerciţiilor financiare anterioare:


neacoperită”

= 4381 „Alte datorii sociale”

Iar debit se înregistrează sumele virate reflectate anterior ca alte datorii conform formulei contabile

12

4381 „Alte datorii sociale” = 5121 „Contuir la băn ci în lei”

În debitul contului 4382 se înregistrează sumele de încasat de la bugetul asigurărilor sociale, datorate personalului ca indemnizaţii sociale:

4382 „Alte creanţe sociale” = 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

În creditul contului se înregistrează sumele încasate de la bugetul asigurărilor sociale, reflectate anterior ca alte creanţe sociale:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4382 „Alte creanţe sociale”

2.1.4. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor cu bugetul statului şi fonduri speciale.

Datoriile fiscale concretitzate în impozite, taxe si contribuţii se pot clasifica astfel:- Impozite directe, suportate direct de cei care le plătesc: impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe divindende, impozite şi taxe locale: impozitul pe clădiri, taxa pe mijloacele de ransport etc., fondurile speciale: fondul special al drumurilor publice, fondul de sănătate, fondul pentru turism, pentru mediu etc.- Impozite indirecte, cuprinse în bunurilor şi serviciilor: taxa pe valoarea adăugată, accize, taxe vamale, taxe pentru eliberare de licenţe, autorizaţii de funcţionare etc.

Documentele privind evidenţa drepturilor fiscale sunt: jurnalul de cumpărări, jurnalul de vanzări, decontul privind TVA, statul de salarii şi situaţiile de calcul. Documentul privind evidenţa încasărilor fiscale este ordinul de plată.

1. Impozitul pe profit/venitPricipalele categorii de contribuabili ai impozitului pe profit sunt: persoanele juridice romane, pentru profitul obţinut din orice sursă, persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente, pentru profitul realizat în Romania şi persoanele juridice romane şi persoanele fizice rezidente pentru veniturile realizate din asocieri făra personalitate juridică.

În categoria entităţilor scutite de plata impozitului pe profit se includ: trezoreria statului şi instituţiile publice, cultele religioase, instituţiile de învăţămant particulare pentru veniturile utilizate în interesul învăţămantului, persoanele juridice romane care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Baza de calcul a impozitului pe profit o reprezintă rezultatul impozabil sau rezultatul fiscal, care se obţine prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuielile nedeductibile fiscal şi cu deducerile fiscale. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile effectuate în scopul realizării de venituri impozabile.

Cota procentuală de bază privind impozitul pe profit este 16%, excepţie fac, însă, Banca Naţională a Romaniei, a cărei cotă de impozitare este de 80% şi contribuabilli care obţin venituri de activitatea cazinourilor, dicotecilor, cluburilor de noapte, barurilor sau a pariurilor sportive, în cazul carora impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din

13

veniturile respective. Microîntreprinderile plătesc impozit pe venit după următoarele cote de impozitare: 2% în anul 2007, 2,5% în anul 2008, iar în 2009 cota de impozitare este 3%.

Evidenţa privind impozitul pe profit se ţine cu ajutorul contului bifuncţional 441 „Impozit pe profit”, care se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II: 4411 „Impozitul pe profit” şi 4418 „Impozitul pe venit”. În contul 4411 se înregistrează următoarele:

în credit sumele datorate bugetului statului: 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 4411 „Impozitul pe profit”

în debit sumele virate la bugetul statului:4411 „Impozitul pe profit” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

În contul 4418 se înregistrează : în credit sumele datorate bugetului statului reprezentând impozitul pe venit:

698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit” = 4418 „Impozitul pe venit”

în debit sumele virate la bugetul statului:4418 „Impozitul pe venit” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Soldul creditor al contului 441 reprezintă impozitul pe profit/venit datorat statului, iar soldul debitor creanţele unităţii faţă de bugetul statului pentru impozitul pe profit/venit virat în plus.

2. Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, calculat pe valoarea adăugată realizata de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA si suportata de către consumatorii finali. Pentru persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA această taxă nu reprezintă un cost deoarece rolul persoanei este doar acela de a percepe taxa în contul Ministerului Finanţelor Publice. Cel care suportă taxa pe valoarea adăugată este consumatorul final, care, fie va consuma bunurile sau serviciile achiziţionate, fie le va revinde fără a colecta de la clienţi TVA, neavând dreptul de a recupera taxa achitată pentru bunurile şi serviciile achiziţionate.

De la 01.01.2007 pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii intracomunitare (între ţările membre ale Uniunii Europene) , nu se înscrie T.V.A. în facturile de livrare, nu se percepe T.V.A., dar numai şi numai dacă sunt respectate condiţiile prevăzute în prevederile din Codul fiscal şi Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, care reglementează această problemă.

Din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile cele care îndeplinesc cumulativ urătoarele condiţii: operaţiunile constituite sau asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată de către o persoană impozabilă; locul de livrare al bunurilor sau de prestare al serviciilor este considerat a fi în România; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din activităţi economice care cuprind activitătile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii.

14

Exemple de operaţiuni impozabile în sfera de aplicare a taxei: bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră, precum şi bunurile pierdute sau furate, dovedite legal; bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, chiar şi înainte de expirarea duratei normale de întrebuinţare; perisabilităţile, în limitele prevăzute de lege; bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare interne sau externe; acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor sau pentru demontraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor etc.

Contabilitatea sintetică a taxei pe valoarea adăugată se realizează cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adăugată”, care se detaliază pe următoarele conturi de gradul II:

Contul 4423 „TVA de plată”, cont de pasiv, care ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de plătit bugetului statului:

în credit se înregistrează:- diferenţa dintre TVA colectată (mai mare) şi TVA deductibilă (mai mică), sabilită la

sfârşitul perioadei: 4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată”

- sumele anulate reprezentând TVA de plată aferentă exreciţiului curent:7588 „Alte venituri din exploatare” = 4423 „TVA de plată”

- sumele anulate reprezentând TVA de plată aferentă exerciţiilor financiare anterioare:


neacoperită”

= 4423 „TVA de plată”

în debit se înregistrează:- TVA de plată virată bugetului de stat:

4423 „TVA de plată” = 512 „Conturi la bănci”

- TVA de recuperat în perioada precedentă, compensată:4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”

Soldul creditor al contului reprezintă TVA de plătit bugetului statului.

Contul 4424 „TVA de recuperat”, cont de activ, care ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului:

în debit de înregistrează diferenţa dintre TVA deductibilă (mai mare) şi TVA colectată (mai mică), stabilita la sfârşitul perioadei:

4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibilă”

în credit se înregistrează:- TVA de recuperat încasată de la bugetul statului pe baza cererii de rambursare:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4424 „TVA de recuperat”

- TVA de recuperat compensată în perioada următoare cu TVA de plată:

15

4423 „TVA de plată” = 4424 „TVA de recuperat”

Soldul debitor al contului reprezintă TVA de recuperat de la bugetul de stat.

Contul 4426 „TVA deductibilă”, cont de activ, care ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată înscrisă în facturi sau în alte documete legale emise de către furnizori, aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate. În cont se înregistrează:

în debit:- TVA deductibilă înscrisă în documentele legale emise de către furnizori pentru

cumpărări de bunuri şi servicii, precum şi pentru avansurile facturate, exemple:4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”

4426 „TVA deductibilă” = 512 „Conturi la bănci”

- TVA deductibilă evidenţiată anterior ca neexigibilă:4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

în credit:- sumele deductibile din TVA deductibilă care se compensează din TVA colectată:

4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă”

- diferenţele dintre TVA deductibilă (mai mare) şi TVA colectată (mai mică) ce urmează a se recupera de la bugetul statului:

4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibilă”

- TVA aferentă sconturilor primite şi decontarea TVA aferentă avansurilor plătite: 401 „Furnizori” = 4426 „TVA deductibilă”

La finele lunii nu are sold.

Contul 4427 „TVA colectată”, cont de pasiv, care ţine evidenţa TVA aferentă vânzărilor de bunuri, executărilor de lucrări şi prestărilor de servicii:

în credit se înregistrează:- TVA colectată aferentă vânzărilor de bunuri şi servicii către clienţi, precum şi

pentru avansurile facturate: 4111 „Clienţi” = 4427 „TVA colectată”

5311 „Casa în lei” = 4427 „TVA colectată”

- TVA colectată aferenta lipsurilor imputate: 4282 „Alte creanţe privind personalul” = 4427 „TVA colectată”

461 „Debitori diverşi” = 4427 „TVA colectată”

- TVA neexigibilă, devenită TVA colectată: 4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

- în debit se înregistrează:- TVA deductibilă, compensată potrivit legii:

4427 „TVA colectată” = 4426 „TVA deductibilă”

- diferenţele dintre TVA colectată (mai mare) si TVA deductibilă (mai mică) ce urmează a se plăti bugetului statului:

4427 „TVA colectată” = 4423 „TVA de plată”

16

- TVA afernta sconturilor acordate clienţilor şi avansurilor încasate: 4427 „TVA colectată” = 4111 „Clienţi”

- TVA aferentă garanţiilor pentru bună execuţie, reţinută de beneficiarii lucrărilor:4427 „TVA colectată” = 4428 „TVA neexigibilă”

La sfârşitul lunii nu prezintă sold.

Contul 4428 „TVA neexigibilă” ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată pentru cumpărări şi vânzări de bunuri şi servicii care nu sunt însoţite de facturi, dar şi pentru stocuri de mărfuri înregistrate la preţuri de vânzare cu amanuntul în entităţile care ţin evidenţa la acest preţ. Este un cont bifuncţional, care înregistrează:

în debit:- TVA aferntă mărfurilor vândute, donate, constatate lipsă la inventariere, distruse de

calamităţi, depreciate, când evidenţa se ţine la preţul cu amănuntul: 4428 „TVA neexigibilă” = 371 „Mărfuri”

- TVA neexigibilă devenită colectată la emiterea facturilor: 4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată”

- TVA aferentă cumpărărilor de bunuri si servicii pentru care nu s-au primit facturi: 4428 „TVA neexigibilă” = 408 „Furnizori – facturi nesosite”

- TVA amânată la plată: 4428 „TVA neexigibilă” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte”

în credit: - TVA aferentă mărfurilor intrate în gestiune sau constatate în plus la inventariere:

371 „Mărfuri” = 4428 „TVA neexigibilă”

- TVA neexigibilă devenită deductibilă la sosirea facturilor: 4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă”

- TVA aferentă garanţiilor pentru bună execuţie, reţinută de beneficiarii lucrărilor:4427 „TVA colectată” = 4428 „TVA neexigibilă”

- TVA aferentă cumpărărilor pentru care nu s-au întocmit facturi: 418 „Clienţi – facturi de întocmit” = 4428 „TVA neexigibilă”

Soldul debitor al contului reprezintă TVA neexigibilă aferentă achiziţiilor pentru care nu s-au primit facturi iar soldul creditor al contului reprezintă TVA neexigibilă aferentă mărfurilor din stoc evaluate la preţul de vânzare cu amănuntul şi livrărilor pentru care nu s-au întocmit facturi.

3. Impozitul pe venituri de natura salariilorEvidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului de pasiv 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”. Exemple de înregistrări:

în credit:- evidenţierea impozitului datorat asupra salariilor: 421 „Personal – salarii datorate” = 444 „Impozitul pe venituri de natura

salariilor”- impozitul datorat asupra ajutoarelor:

17

423 „Personal – ajutoare materiale datorate” = 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

- impozitul asupra premiilor din profit: 424 „Prime reprezentând participarea

personalului la profit”= 444 „Impozitul pe venituri de natura

salariilor”- impozitul remuneraţiilor cuvenite colaboratorilor:

401 „Furnizori” = 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

în debit vărsarea impozitului:444 „Impozitul pe venituri de natura

salariilor”= 5121 „Conturi la bănci în lei”

Soldul creditor reprezintă datoria societăţii faţă de bugetul statului privind impozitul pe venituri de natura salariilor, iar creanţa societăţii în legătură cu bugetul statului va fi reflectată de soldul debitor al contului.

4. Subvenţiile sunt constituite din:-subvenţii pentru investiţii;-subvenţii pentru exploatare;-subvenţii extraordinare şi alte subvenţii similare.

Contabilitatea subvenţiilor se ţine cu ajutorul contului de activ 445 „Subvenţii” cu analiticele 4451 „Subvenţii guvernamentale”, 4452, „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii”, 4458 „Alte sume primite cu caracter de subvenţii”. Exemple de înregistrări:

în debit:- sumele alocate de la buget, dar nevirate încă:

445 „Subvenţii” = 131 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”

- sumele alocate pentru finanţarea unor cheltuieli de exploatare: 445 „Subvenţii” = 741 „Venituri din subvenţii de

exploatare” în credit sumele virate în cotul unităţii:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 445 „Subvenţii”

Soldul debitor al contului reprezintă subvenţiile de primit.

5. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilateAcestea cuprind:

- accizele;- taxele vamale;- impozitul pe dividende;- impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri;- taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc..

Evidenţa acestora se ţine cu ajutorul contului de pasiv 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”. Înregistrările care se fac sunt următoarele:

în credit:

18

- taxa vamală: 371 „Mărfuri” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte”

- accizele datorate, impozitele pe clădiri, taxa pe terenuri: 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte”

- impozitul pe dividende: 457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte”

- sumele restituite de la buget, în cazul soldului debitor al contului, atunci când au fost vărsate sume în plus:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte”

în debit:- varsămintele efectuate:

446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

- sume anulate reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, aferente exerciţiului curent: 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte” = 7588 „Alte venituri din exploatare”

- sume anulate reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, aferente exerciţiului precedent: 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând


Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, iar soldul debitor al acestuia reprezentintă creanţele societăţii cu bugetul statului.

6. Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilateEvidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului de pasiv 447 ”Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”. În creditul contului se înregistrează sumele datorate către bugetul statului:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe” = 447 „Fonduri speciale”

În debit se înregistrează sumele achitate, reprezentând datorii faţă de bugetul statului: 447 „Fonduri speciale” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

Soldul creditor reprezintă alte datorii şi vărsăminte asimilate datorate bugetului statului, iar soldul debitor reflectă creanţele unităţii faţă de bugetul statului.

7. Alte datorii şi creanţe privind bugetul statuluiContul 448 ţine evidenţa sumelor reprezentând salariile neridicate, prescrise, datorate bugetului statului, alte datorii faţă de bugetul statului cum sunt amnezile şi penalităţile, sumele încasate de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus, din alte datorii si creanţe, sumele virate la buget precum şi sumele cuvenite unităţii datorate de buget, altele decât impozitele şi taxele.

Contul bifuncţional 448 „Alte datorii şi creanţe privind bugetul statului” se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II: 4481 „Alte datorii faţă de bugetul statului” şi 4482

19

„Alte creanţe privind bugetul statului”. În debitul contului 448 se înregistrează sumele cuvenite întreprinderii, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite şi taxe:

448 „Alte datorii şi creanţe privind bugetul statului”

= 7588 „Alte venituri din exploatare”

În credit se înregistrează sumele încasate de la bugetul statului 5121 „Conturi la bănci în lei” = 448 „Alte datorii şi creanţe privind

bugetul statului”Soldul debitor al contului reflectă alte creanţe faţă de bugetul statului, iar cel creditor reprezintă datorii faţă de bugetul statului.

2.1.5. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor în cadrul grupului şi cu asociaţii

Contabilitatea decontărilor între societăţile din cadrul grupului cuprinde operaţiile ce se înregistrează reciproc, în aceeaşi perioadă de gestiune, atat în contabilitatea unităţii debitoare, cat şi în contabilitatea unităţii creditoare. Documentele privind crearea drepturilor asupra asociaţilor sau a societăţilor din cadrul grupului sunt: declaraţia de subscriere şi actul de constituire. Documentele în care este reflectată încasarea drepturilor sunt: foaia de vărsământ,chitanţa, procesul-verbal de predare primire. Din realţiile societăţilor comerciale cu celelalte unităţi din cadrul grupului sau cu asociaţii rezultă datorii şi creanţe generate de o gama foarte variată de operaţiuni, cum ar fi: acordări sau restituiri de ajutoare financiare în cadrul entităţilor din cadrul grupului, acordări şi retrageri de resurse băneşti ale asociaţilor, subscrieri şi retrageri de capital social, transferuri de cheltuieli şi venituri în cadrul activităţilor în participaţie.

1. Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului.Evidenţa contabila se ţine cu ajutorul contului bifuncţional 451 „Decontări în cadrul grupului” cu analiticele 4511 „Decontări între entităţile afiliate” şi 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate”. În contul 4511:

în debit se înregistrează:- sumele virate altor entităţi afiliate:

4511 „Decontări între entităţile afiliate” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

- sumele din vânzări de bunuri şi prestări de servicii către entităţi afiliate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă:

4511 „Decontări între entităţile afiliate” = %

701 „Venituri din vânzarea produselor”


- preţul de vânzare al imobilizărilor necorporale sau corporale cedate 4511 „Decontări între entităţile afiliate” = %

7583 „Venituri din vânzarea activelor”


- dividende aferente investiţiilor financiare pe tremen scurt: 4511 „Decontări între entităţile afiliate” = 762 „Venituri din investiţii financiare pe

termen scurt”- dividente de încasat din participaţii:

20

4511 „Decontări între entităţile afiliate” = 761 „Venituri din imobilizări financiare”

în credit se înregistrează:-sumele încasate de la entităţi afiliate, precum şi dividendele:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4511 „Decontări între entităţile afiliate”

- valoarea stocurilor primite de la entităţi afiliate: 301 „Materii prime” = 4511 „Decontări între entităţile afiliate”

- valoarea debitelor scăzute din evidenţă:654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = 4511 „Decontări între entităţile afiliate”

Soldul debitor reprezintă creanţele faţă de unităţile din cadrul grupului, iar soldul creditor exprimă datoriile faţă de entităţile din cadrul grupului.

În contul 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate” înregistrările sunt următoarele:

în debit:-dobânzile cuvenite, aferente împrumuturilor acordate:

4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţi afiliate”

= 766 „Venituri din dobânzi”

-dobânzile achitate, evidenţiate anterior ca datorii: 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între

entităţi afiliate”= 5121 „Conturi la bănci în lei”

în credit:-dobânzile datorate, aferente împrumuturilor angajate:

666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 4518 „Dobânzi aferente decontărilor între entităţi afiliate”

-dobanzile încasate, evidenţiate anterior ca şi creanţe: 5121 „Conturi la bănci în lei” = 4518 „Dobânzi aferente decontărilor

între entităţi afiliate”Soldul debitor reprezintă creanţele privind dobânzile cuvenite unităţii, iar soldul creditor dobânzile datorate altor entităţi din cadrul grupului.

2. Contabilitatea decontărilor privind interesele de participare.Interesele de participare reprezintă drepturi deţinute pe tremen lung în capitalul altei societăţi comerciale. Acestea cuprind investiţii în entităţile economice asociate, când participarea este de până 10% şi investiţii strategice, când procentul de participare este cuprins între 10 şi 20%. Uneori, se pot acorda ajutoare financiare pe termen scurt entităţilor la care se deţin interese de participare sau se pot achiziţiona acţiuni, pentru care se încasează dobănzi sau dividende.

Evidenţa contabilă a decontărilor privind interesele de participare se ţine cu ajutorul contului bifuncţional 453 „Decontări privind interesele de participare” cu analiticele 4531 „Decontări privind interesele de participare” şi 4538 „Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare”. În contul 4531 se înregistrează:

în debit:- sumele virate altor entităţi legate prin interese de participare:

4531 „Decontări privind interesele de = 5121 „Conturi la bănci în lei”

21

participare”- sumele cuvenite de vânzări de bunuri şi prestări de servicii către entităţi legate prin

interese de participare, precum şi TVA aferentă: 4531 „Decontări privind interesele de

participare”= %



- devidendele aferente investiţiilor financiare pe termen scurt: 4531 „Decontări privind interesele de

participare”= 762 „Venituri din investiţii financiare pe

termen scurt”- dividende de încasat din participaţii:

4531 „Decontări privind interesele de participare”

= 7581 „Venituri din donaţii şi subvenţii primite”

în credit:- sumele încasate de la entităţi legate prin interese de participare şi dividendele:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4531 „Decontări privind interesele de participare”

- valoarea debitelor scăzute din evidenţă: 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” = 4531 „Decontări privind interesele de

participare”Soldul debitor reprezintă creanţele privind decontările din interesele de participare, soldul creditor exprimă datorii privind decontările din interese de participare.

În contul 4538 „Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare” se efectuează înregistrări precum:

în debit:- dobânzile cuvenite, aferente împrumuturilor acordate:

4538 „Dobânzi afarente decontărilor privind interesele de participare”

= 766 „Venituri din dobânzi”

- dobânzile achitate, evidenţiate anterior ca datorii: 4538 „Dobânzi afarente decontărilor privind

interesele de participare”= 512 „Conturi la bănci”

- diferenţe favorabile de curs valutar aferente creanţelor sau datoriilor în valută la deontare sau la sfârşitul exerciţiului financiar:

4538 „Dobânzi afarente decontărilor privind interesele de participare”

= 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

în credit:- dobânzile datorate, aferente împrumuturilor angajate:

666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 4538 „Dobânzi afarente decontărilor privind interesele de participare”

- dobanzile încasate, evidenţiate anterior ca şi creanţe: 512 „Conturi la bănci” = 4538 „Dobânzi afarente decontărilor

privind interesele de participare”- diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor sau datoriilor în valută la deontare sau la sfârşitul exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs = 4538 „Dobânzi afarente decontărilor

22

valutar” privind interesele de participare”Soldul debitor reprezintă creanţele privind dobânzile cuvenite unităţii, iar cel creditor dobânzile datorate altor entităţi din cadrul grupului.

3. Contabilitatea decontărilor cu asociaţii.Între societătile comerciale şi asociaţii sau acţionarii acestora pot exista relaţii de decontare generate de operaţiuni precum: sume personale lăsate temporar de asociaţi la dispoziţia unităţii, aporturi subscrise în vederea constituirii sau creşterii capitalului social, aporturi sociale retrase de către asociaţi sau dividende de plată.

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu asociaţii se realizează cu ajutorul următoarelor conturi: Contul 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor”, cont de pasiv care se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II: 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi curente” şi 4558 „Acţionari/asociaţi – dobânzi la conturi curente”. În contul 4551 se înregistrează:

în credit:-sumele depuse de către asociaţi:

512 „Conturi la bănci” = 4551 „Acţionari – conturi curente”

-dividendele depuse în contul curent al asociaţilor: 457 „Dividende de plată” = 4551 „Acţionari – conturi curente”

-diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului financiar, din evaluarea soldului în valută:

665 „Cheltuieli din diferenţe de curs” = 4551 „Acţionari – conturi curente”

în debit:-sumele restituite asociaţilor: 4551 „Acţionari – conturi curente” = 512 „Conturi la bănci”

-diferenţele favorabile de curs valutar: 4551 „Acţionari – conturi curente” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

-sumele anulate reprezentând datorii faţă de acţionari/asociaţi, aferente exerciţiilor financiare anterioare:

4551 „Acţionari – conturi curente” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperită”Soldul creditor al contului reflectă sumele datorate de entitate asociaţilor.

În contul 4558 se înregistrează: în credit, dobânzile datorate asociaţilor:

666 „Cheltuieli cu dobânzile” = 4558 „Acţionari – dobânzi la conturi curente”

în debit- dobânzile achiatate asociaţilor:

4558 „Acţionari – dobânzi la conturi curente”

= 512 „Conturi la bănci”

- dobânzile virate în contul curent al asociaţilor:4558 „Acţionari – dobânzi la conturi = 4551 „Acţionari – conturi curente”

23

curente” Soldul creditor reprezintă dobânzile datorate de către entitate asociaţilor.

Contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul”, cont de activ: în debit se înregistrează:- capitalul subscris de asociaţi:456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul”= 1011 „Capital subscris nevărsat”

- valoarea primelor de emisiune constituite cu ocazia emisiunii:456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul”= 104 „Prime de capital”

- sumele sau bunurile restituite asociaţilor care se retrag: 456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul”= 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci

comerciale”- diferenţele favorabile de curs valutar stabilitea la finele exerciţiului financiar

aferente aportului în valută:456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul”= 765 „Venituri din diferenţe de curs

valutar” în credit se înregistrează:- aportul depus de asociaţi:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”

- capitalul social retras de asociaţi:1012 „Capital subscris vărsat” = 456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul”- împrumuurile din emisiunea de obilgaţiuni convertite în acţiuni: 161 „Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni”= 456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul”- decontarea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi în cazul operţiunilor de

reorganizare, portivit legii: 1068 „Alte rezerve” = 456 „Decontări cu asociaţii privind

capitalul”- diferenţele nefavorabile de curs valutar stabilite la vărsarea capitalului sau la sfârştul

exerciţiului financiar, aferente aportului în valută:665 „Cheltuieli din diferenţe de curs” = 456„Decontări cu asociaţii privind

capitalul”Soldul debitor al contului reprezintă creanţele entităţii faţă de acţionari sau asociaţi.

Contul 457 „Dividende de plată”, cont de pasiv care ţine evidenţa dividendelor datorate acţionarilor sau asociaţilor:

în credit se înregistrează dividendele de plată din profitul net:117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividende de plată”

în debit se înregistrează: - dividendele nete achitate:

457 „Dividende de plată” = 512 „Conturi la bănci”

- impozitul pe dividende reţinut:

24

457 „Dividende de plată” = 446 „Alte impozite, taxe şi vărsămite”

- dividendele nete lăsate temporar la dispoziţia entităţii: 457 „Dividende de plată” = 4451 „Subvenţii guvernamentale”

- sumele anulate reprezentând dividende datorate acţionarilor înregistrate în exerciţiile anterioare:

457 „Dividende de plată” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea

neacoperită”Soldul creditor al contului reprezintă dividendele datorate.

4. Contabilitatea decontărilor din operaţii în participareÎn practica economică pot apărea situaţii în care două sau mai multe entităţi economice se asociază pentru realizarea în comun a unor afaceri, cum ar fi: construirea unor obiective, desfacerea în comun a unor mărfuri etc.. Fiecare dintre entităţi participă cu anumite active sau activităţi la realizarea obiectivelor propuse, conform contractului încheiat între parteneri.

Una dintre entităţile asociate în participaţie conduce o evidenţă contabilă distinctă a operaţiilor în participaţie sau se poate organiza un birou de eveidenţă a afacerii în comun. Entitatea care ţine evidenţa transmite lunar entităţilor asociate cote părţi din veniturile şi cheltuielile înregistrate, în raport cu cotele de participaţie. Rezultatele se împart între participanţi, în funcţie de cota da participare a fiecărui acţionar. Asociatul care conduce evidenţa contabilă a asociaţiei va întocmi o balanţă de verificare în care sunt prezentate conturile cu ajutorul cărora s-au înregistrat numai activităţile realizate de asociaţie: clienţi, furnizori, cheltuieli, venituri etc.

Impozitul pe profitul/venitul obţinut în urma unei asocieri în participatie se plăteşte de către fiecare coparticipant. TVA se evidenţiază şi se plăteşte de către entitatea desemnată prin contractul de asociere.

Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul contului 458 „Decontări din operaţii în participaţie”, cont bifuncţional, care se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II, 4581 şi 4582. În contul 4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv” se înregistrează:

în credit:- sumele primite de la coparticipanţi:

521 „Conturi la bănci” = 4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv”

- veniturile transferate din operaţii de participare: 701 „Venituri din vânzarea produselor

finite”= 4581 „Decontări din operaţii în

participaţie – pasiv” în debit:- sumele achitate coparticipanţilor:

4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv”


25

- amortizarea imobilizărilor corporale transferate pentru imobilizări utilizate în operaţii de participaţie conform contractelor:

4581 „Decontări din operaţii în participaţie – pasiv”

= 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”

Soldul creditor reprezintă datoriile entităţii privind operaţiile în participaţie.

În contul 4582 „Decontări din operaţii în participaţie – activ” se înregistrează: în debit:- sumele achitate coparticipanţilor:

4582 „Decontări din operaţii în participaţie - activ”


- veniturile primite prin tarnsfer din operaţii de participare, exemplu: 4582 „Decontări din operaţii în participaţie -

activ”= 701 „Venituri din vânzarea produselor

finite” în credit: - sumele primite de la coparticipanţi:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4582 „Decontări din operaţii în participaţie - activ”

- cheltuielile primite din operaţii de participare, exemplu: 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 4582 „Decontări din operaţii în

participaţie - activ”Soldul debitor al contului reprezintă creanţele unităţii privind operaţiile în participaţie.

2.1.6. Contabilitatea decontărilor cu debitorii şi creditorii diverşi

În practica economica a societăţilor comerciale pot apărea creanţe sau datorii foarte diverse, care nu se pot încadra în categoriile deja prezentate, pentru care există grupe de conturi distincte. De regulă, aceste creanţe şi datorii intervin fortuit în viaţa economică a unei entităţi, neavând legătură cu obiectul de bază al activităţii acesteia.

Contabilitatea debitorilor şi creditorilor diverşi se realizează cu ajutorul grupei 46 „Debitori şi creditori diverşi” care cuprinde conturile: Contul 461 „Debitori diverşi”, cont de activ, care înregistrează:

în debit :- valoarea re rambursare a obligatiunilor emise:

461 „Debitori diverşi” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”

- preţul de vânzare al imobilizărilor vândute: 461 „Debitori diverşi” = %

7583 „Venituri din vânzarea activelor”


- valoarea despagubirilor şi penalităţilor datorate de terţi: 461 „Debitori diverşi” = %

7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi”

26


- valoarea veniturilor înregistrate în avans: 461 „Debitori diverşi” = 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

- valoarea creanţelor reactivate:461 „Debitori diverşi” = 754 „Venituri din creanţe reactivate”

- dobânzile cuvenite de la debitori diverşi: 461=766 etc.461 „Debitori diverşi” = 766 „Venituri din dobănzi”

în credit:- valoarea debitelor încasate:

512 „Conturi la bănci” = 461 „Debitori diverşi”

- valoarea creanţelor scoase din evidenţă ca urmare a insolvabilităţii debitorilor: 654 „Pierderi din creanţe şi debitori” = 461 „Debitori diverşi”

- valoarea sconturilor acordate debitorilor: 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 461 „Debitori diverşi”

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele entităţii faţă de diverşi debitori.

Contul 462 „Creditor diverşi”, cont de pasiv, care înregistrează: în credit:- sumele primite şi necuvenite:

512 „Conturi la bănci” = 462 „Creditori diverşi”

- cheltuieli ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea societăţii:201 „Cheltuieli de constituire” = 462 „Creditori diverşi”

- despăgubirile şi penalităţile datorate creditorilor diverşi: 6581 „Despăgubiri, amenzi şi penalităţi” = 462 „Creditori diverşi”

- partea din subvenţii aferentă activelor sau veniturilor, de restituit: 131 „Subvenţii pentru investiţii” = 462 „Creditori diverşi”

472 „Reţineri din salarii datorate terţilor” = 462 „Creditori diverşi”

în debit:- datoriile achitate creditorilor diverşi:

462 „Creditori diverşi” = 531 „Casa”

- sconturile obţinute de la creditori: 462 „Creditori diverşi” = 767 „Venituri din sconturi obţinute”

- sumele anulate reprezentând datorii faţă de creditori, aferente exerciţiului curent: 462 „Creditori diverşi” = 7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi”

Soldul creditor al contului reprezintă datoriile entitatii către diverşi creditori.

2.1.7. Contabilitatea decontărilor în cadrul entităţii

Volumul mare de activitate, precum şi particularităţiile acesteia, pot determina, uneori, descentralizarea entităţilor economice pe subunităţi. Lucrările contabile ale subunităţilor

27

fără personalitate juridică se realizează, de regulă, în cadrul acestora, în schimb, situaţiile financiare anuale se întocmesc doar la nivelul entităţii. Astfel, între entitate şi subunităţi pot avea loc transferuri de valori, în urma cărora apar datorii şi creanţe ale entităţii faţă de subunităţi şi invers. De asemenea, pot avea loc astfel de transferuri şi între subunităţile aceleiaşi entităţi.

Contabilitatea operaţiilor din cadrul entităţii se realizează cu ajutorul grupei 48 „Decontări în cadrul unităţii”, care cuprinde: contul 481 „Decontări între unitate şi subunităţi”, cont bifuncţional al cărui sold debitor reprezintă sumele de încasat, iar soldul creditor reprezintă sumele de plătit pentru operaţiuni reciproce; Contul 482 „Decontări între subunităţi”, cont bifuncţional la cărui sold debitor reprezintă sumele de încasat, iar soldul creditor reprezintă sumele de plătit pentru operaţiuni reciproce.

2.1.8 Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor

Uneori poate apărea riscul de a nu se putea încasa total sau parţila creanţele, ac urmare a insolvabilităţii, falimentului, dispariţiei clienţilor sau debitorilor diverşi. La fel ca şi alte deprecieri ale activelor, acestea pot fi reversibile sau nu. Deprecierile ireversibile necesită scoaterea din evidenţă a creanţelor şi înregistrarea lor la pierderi.

În situaţia în care au apărut deprecieri reversibile se compară valoarea contabilă a creanţelor cu valoarea actuală sau reală a acestora, iar pentru diferenţele stabilite se calculează ajustări pentru depreciere sau se actualizează ajustările existente.

Ajustările constituite pentru deprecierea creanţelor se diminuează sau se anulează prin trecerea acestora la venituri în cazul încasării ulterioare a creanţei sau când hotărârea judecatorească definitiva atestă imposibilitatea încasării creanţei.

Contabilitatea ajustărilor pentru deprecierea creanţelor se realizează cu ajutorul grupei 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor”, care cuprinde: contul 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi”, contul 495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii”, contul 496 „Ajustări pentru depreciarea creanţelor – debitori diverşi”.

2.2. Creanţele şi datoriile pe termen lung

2.2.1. Creanţele pe termen lung

„Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare” recomandă clasificarea elementelor în bilanţ potrivit criteriului curent/necurent. Creanţele pe termen lung şi datoriile pe termen lung fac parte din categoria activelor necurente, respectiv a pasivelor necurente. Atât activele necurente cât şi pasivele necurente sunt definite ca fiind alte active şi datorii decât cele curente. Un activ trebuie clasificat ca activ curent atunci când: (1) se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; (2) este deţinut în principal în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau (3) reprezintă numerar sau echivalente de numerar a

28

căror utilizare nu este restricţionată. Toate celelalte active trebuie clasificate ca active imobilizate.

În cadrul creanţelor imobilizate (pe termen mai mare de un an) se includ următoarele categorii: sumele datorate de filiale, creanţele legate de interese de participare, împrumuturile acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate, precum şi dobânzile aferente creanţelor imobilizate.

Evidenţa contabilă a creanţelor imobilizate se ţine cu ajutorul contului 267 „Creanţe imobilizate”, cont de activ, care cuprinde conturi sintetice de gradul II corespondente sumelor datorate de entităţi afiliate, creanţelor legate de interese de participare, împrumuturilor acordate pe termen lung, precum şi alte creanţe imobilizate şi dobânzile aferente lor.

Creanţele pe termen lung se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală, respectiv la valoarea lor de intrare, denumită valoare contabilă. Evaluarea la inventar se face la valoarea de utilitate, adică la valoarea probabilă de încasat. Atunci când, cu ocazia inventarierii, se constată o depreciere sau un risc de neîncasare, se constituie ajustări (reduceri) pentru depreciere, reprezentând diferenţa dintre valoarea de intrare a acestora şi valoarea de utilitate stabilită cu ocazia inventarierii.

2.2.2. Datoriile pe termen lung

Împrumuturile şi datoriile pe termen lung sunt structuri de capitaluri străine pe care întreprinderea are obligaţia de a le restitui la termen şi pentru care trebuie să plătească o dobândă. Acestea fac parte din structura capitalurilor permanente. În categoria datoriilor pe termen lung (cu exigibilitate peste un an) se cuprind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, creditele bancare pe termen lung, datorii legate de participaţii, alte împrumuturi şi datorii asimilate, cât şi dobânzile aferente acestora.

„Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare” precizează că o datorie trebuie clasificată ca datorie curentă atunci când: (1) se aşteaptă să fie realizată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; (2) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

Datoriile pe termen lung, împrumuturi si credite bancare, purtătoare de dabândă, trebuie să se menţină în această categorie, chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului dacă termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni şi dacă există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte ca situaţiile financiare anuale să fie autorizate pentru depunere.

Evidenţa contabilă se ţine cu ajutorul grupei 16 „Împrumuturi şi datoriile asimilate”, din care fac parte următoarele: Contul 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni” reprezintă contravaloarea datoriilor corespunzătoare obligatiunilor emise prin subscripţia publică, potrivit legii. Este un cont de pasiv care înregistrează în credit:

29

- suma împrumuturilor din obligaţiuni de rambursat: 512 „Conturi la bănci” = 161 „Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni”- primele calculate la acestea:

169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor”

= 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”

- diferenţelor de curs valutar nefavorabile:665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs

valutar”= 161 „Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni”

În debit se înregisrează:- împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni rambursate:

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”


- valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, anulate:161 „Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni”= 505 „Obligaţiuni emise şi răscumpărate”

- împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertite în acţiuni: 161 „Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni”= 456 „Decontări cu asociatii privind

capitalul”- diferenţele favorabile de curs valutar:

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”

= 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”

Soldul creditor este corespunzător valorii împrumuturilor nerambursate, respectiv obligaţiunilor nerăscumpărate.

Contul 162 „Credite bancare pe termen lung”, ţine evidenţa creditelor pe termen lung. se creditează cu obtinerea creditelor şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar

rezultate la închiderea exerciţiului:5121 „Conturi la bănci în lei” = 162 „Credite bancare pe termen lung”

117 „Rezultatul reportat” = 162 „Credite bancare pe termen lung”

se debitează la rambursarea creditelor şi cu diferenţele favorabile de curs valutar:162 „Credite bancare pe termen lung” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

162 „Credite bancare pe termen lung” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

Soldul creditor reprezintă suma creditelor bancare si a altor credite pe termen lung nerambursate.

Contul 166 „Datorii care privesc imobilizarile financiare”, cont de pasiv, ţine evidenţa datoriilor societăţii faţă de persoanele juridice ce deţin participaţii în capitalul acesteia.

se creditează cu sumele încasate şi cu diferenţele nefavorabile de curs valutar:5121 „Conturi la bănci în lei” = 166 „Datorii care privesc imobilizările

financiare”665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs” = 166 „Datorii care privesc imobilizările

financiare”

30

se debitează cu sumele restituite şi cu diferenţele favorabile de curs valutar:166 „Datorii care privesc imobilizările

financiare”= 5121 „Conturi la bănci în lei”

166 „Datorii care privesc imobilizările financiare”

= 765 „Venituri din diferenţe de curs”

Soldul creditor al contului reprezintă sumele primite şi nerestituite.

Contul 167 „Alte împrumuturi si datorii asimilate”, cont de pasiv: se creditează cu sume încasate, valoarea concesiunilor obţinute şi diferenţele nefavorabile de curs valutar:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii”

205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii”

665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs” = 167 „Alte împrumuturi şi datorii”

se debitează cu rambursarea împrumuturilor, valoarea bunurilor concesionate restituite şi diferenţele favorabile de curs valutar:167 „Alte împrumuturi şi datorii” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

167 „Alte împrumuturi şi datorii” = 205 „Concesiuni, brevete şi alte drepturi”

167 „Alte împrumuturi şi datorii” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

Soldul creditor reprezintă alte împrumuturi şi datorii asimilate nerestituite.

Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate”, cont de pasiv: se creditează cu valoarea dobânzilor datorate şi diferenţele de curs valutar:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor”

665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs” = 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor”

se debitează cu suma dobânzilor plătite şi diferenţele favorabile de curs valutar:168 „Dobânzi aferente împrumuturilor” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

168 „Dobânzi aferente împrumuturilor” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

Soldul creditor reprezintă dobânzile datorate şi neplătite.

Contul 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor”, cont de activ: se debitează cu primele de rambursare a obligatiunilor:169 „Prime privind rambursarea

obligaţiunilor”= 161 „Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni” se creditează cu valoarea primelor de rambursare amortizate: 6868 „Cheltuieli financiare privind

amortizarea primelor”= 169 „Prime privind rambursarea

obligaţiunilor”Soldul contului reprezintă valoarea primelor de rambursare, neamortizate şi se prezintă în bilanţ ca o corecţie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, sumele fiind detaliate în notele la conturile anuale.

31

3. Contabilitatea creanţelor şi datoriilor comerciale

3.1. Recunoaşterea şi evaluarea creanţelor si datoriilor comerciale

Recunoaşterea creanţelor şi datoriilor comerciale în contabilitate trebuie făcută cu respectarea următoarelor cerinţe:1. elementele contabile să corespundă definiţiilor creanţelor şi datoriilor comerciale;2. să fie controlate de întreprindere ca rezultat al evenimentelor anterioare;3. valoarea acestora să poată fi determinată cu un grad mare de exactitate;4. să existe certitudinea că în urma tranzacţiei avantajele economice se vor majora sau diminua.

Un alt aspect important în recunoaşterea creanţelor şi datoriilor comerciale este ca la baza recunoaşterii să stea conceptul contabilităţii de angajamente şi să fie respectate următoarele principii:-pricipiul necompensării, care presupune că orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă. Eventualele compensări între creanţe şi datorii ale entităţii faţă de acelaşi agent economic pot fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numai dupa înregistrarea în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor la valoarea integrală;-pricipiul autonomiei întreprinderii, întreprinderea este o entitate distinctă, separată de proprietarii săi şi de toţi cei care i-au furnizat fondurile;-pricipiul prevalenţei economicului asupra juridicului, şi anume, prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinand seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora;-pricipiul periodicităţii, . Recunoaşterea creanţelor şi datoriilor comerciale este corelată cu evaluarea acestora, o problemă importantă pentru orice compartiment al contabilităţii.

Evaluarea creanţelor şi datoriilor poate fi definită ca fiind procedeul de determinare a sumelor creanţelor şi datoriilor comerciale care vor fi reflectate în contabilitate şi în rapoartele financiare în perioada de gestiune curentă.

Pe baza documentelor primare (factura fiscală, factura de expediţie, procesul-verbal de primire – predare a serviciilor, ordinul de plată, bonul de încasare) creanţele comerciale se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în patrimoniu (cost istoric sau valoare justă) care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată sau preţul negociat plus taxa pe valoarea adăugată (TVA), care se va aplica doar operaţiunilor supuse impozitării.

În situaţia în care clienţilor li se acordă şi reduceri comerciale, valoarea nominală a creanţei este dată de netul comercial diminuat de reducerea acordată. În cazul reducerilor

32

financiare, scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea sconturile de decontare acordându-se aposteriori printr-o factură de reducere.

Creanţele comerciale exprimate în valută, conform paragrafului 13 al SNC 21 „Efectele variaţiilor cursurilor valutare”, se contabilizează în moneda naţională la cursul oficial al BNM, la data apariţiei acesteia, iar la întocmirea rapoartelor financiare – la cursul oficial al datei încheierii exerciţiului. Diferenţele de curs valutar dintre data intrării în patrimoniu a creanţelor comerciale şi data încheierii exerciţiului se înregistrează ca venituri din activitatea financiară, dacă acestea sunt favorabile sau la cheltuieli ale activităţii financiare, dacă diferenţele sunt nefavorabile pentru întreprindere.

Evaluarea creanţelor comerciale se poate face prin două metode: evaluarea iniţială şi evaluarea ulterioară. Evaluarea iniţială presupune evaluarea la costul istoric sau la valoarea actualizată, iar evaluarea ulterioară presupune evaluarea la valoarea probabilă de încasat sau la costul amortizat.

Datoriile comerciale se recunosc şi se evaluează la fel precum creanţele comerciale, şi anume la suma nominală, inclusiv TVA şi alte impozite şi taxe ce urmează să fie achitate. Se reflectă în contabilitate, de asemenea, pe baza conceptului contabilităţii de angajamente, fiind incluse în rapoartele financiare ale perioadei la care se referă şi nu atunci cand se plătesc mijloacele băneşti sau se transmit alte active în schimb.

Datoriile comerciale pot fi exprimate în valută naţională când provin din ţară, sau în valută străină – dacă provin din străinătate. Datoriile comerciale în valută străină sunt reflectate în contracte, documente primare de achiziţionare a mărfurilor, însă la etapa înregistrării în conturile contabile şi rapoartele financiare datoriile trebuie recalculate în valută naţională. Datoriile comerciale se înregistrează în baza documentelor de livrare cu regim special, care însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia.

Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc facturi fiscale, iar pentru livrările neimpozabile – facturi de expediţie. Pentru unele bunuri materiale sunt necesare documente suplimentare. Astfel, la livrarea produselor alimentare se prezintă certificatul de calitate.

Achitarea datoriilor comerciale faţă de furnizori pentru bunurile procurate în ţară şi peste hotarele ei se reflectă în contabilitate în funcţie de modalităţile de decontări: prin conturi bancare, în numerar, în baza creditelor bancare, prin schimb de mărfuri sau servicii, pe seama avansurilor anterior acordate, prin cambii emise etc.

Evaluarea ulterioară (bilanţieră, de inventar) se efectuează la data întocmirii rapoartelor financiare sau la momentul inventarierii elementelor patrimoniale. În conformitate cu IAS 39 o întreprindere, dupa recunoasterea iniţială, trebuie să evalueze toate creanţele şi datoriile netranzacţionate la cost amortizat, iar cele tranzacţionate la valoare justă.

33

Costul amortizat reprezintă valoarea probabilă de încasat a creanţelor sau de plată a datoriilor, constituindu-se, după caz, provizioane pentru deprecierea creanţelor, pentru creşterea datoriilor, precum şi pentru sumele aflate în litigiu.

Valoarea justă se stabileşte în funcţie de preţurile cotate pe o piaţă activă. Dacă piaţa nu este activă, societatea stabileşte valoarea justă utilizând anumite tehnici: valoarea-timp a banilor, riscul de credit, preţurile mărfurilor, cursurile de schimb a valutelor etc.

Valoarea de inventar a creanţelor comerciale include posibilităţile concrete de încasare, de aceea pot exista clienţi în litigiu, debitori incerţi ale căror posibilităţi de încasare sunt incerte. Evaluarea bilanţieră se va face, deci, cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele comerciale sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă.

Pentru a ridica nivelul de siguranţă în ceea ce priveşte veridicitatea informaţiilor furnizate de întreprinderi, recunoaşterea şi evaluarea creanţelor şi datoriilor comerciale trebuie sa se facă în condiţiile aplicării reglementărilor contabile internaţionale.

3.2. Creanţele comerciale

Creanţele comerciale sunt elemente ale activului patrimonial, constituind mijloace economice sub forma activelor circulante în decontare (sunt sume de încasat pe termen scurt, în timp ce creanţele imobilizate se încasează pe termen mediu şi lung).

Creanţele reprezintă drepturi cuvenite unui titular de patrimoniu sub forma unui echivalent valoric pentru valorile economice avansate temporar altor persoane fizice sau juridice. Acest echivalent ce urmează să-l primească poate reprezenta o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu.

Ansamblul relaţiilor unei unităţi patrimoniale, cu terţii ca persoane fizice sau juridice, generate de operaţiile privind valorile economice avansate temporar pentru pentru care urmează să primească echivalentul valoric sau contra prestaţie, constituie debitorii unităţii patrimoniale respective.

Orice întreprindere se formează, activează şi se dezvoltă în cadrul unui mediu economic, social şi cultural. Dacă o privim, însă, din perspectiva ciclului economic de aprovizionare–producere–desfacere, întreprinderea se încadrează cel puţin în una dintre cele trei mari grupe: furnizori, producători, cumpărători.

În mişcarea bunurilor întreprinderilor şi în desfăşurarea activităţilor se formează un sistem complex şi diversificat de relaţii economice şi juridice care pot fi raporturi de schimb, de credit, de plată sau decontare. Aceste relaţii se concretizează în drepturi de creanţe asupra clienţilor pentru bunurile (serviciile) livrate (prestate) şi aflate în stadiul decontării, fie în datorii faţă de furnizori, pentru bunurile (serviciile) achiziţionate, dar încă neplătite. Toate acestea sunt raporturi patrimoniale, care reflectă schimbările în

34

formele de existenţă a patrimoniului, implică drepturi şi datorii, comportă răspunderi şi de aceea ele fac parte din obiectul de studiu al contabilităţii.

Creanţele şi datoriile comerciale se pot împărţii în următorele grupe:a) creanţe / datorii comerciale pe termen scurt privind facturile comerciale, ce se constată în urma livrărilor de către întreprinderi a produselor, a executării lucrărilor sau prestăriiserviciilor;b) avansuri pe termen scurt acordate / primite – creanţe şi datorii ce se constată în cazul plăţii în avans a furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii.c) creanţe / datorii comerciale pe termen scurt ale părţilor legate.

Contabilitatea analitică a furnizorilor şi clienţilor se ţine pe categorii (interni şi externi), pe termene de decontare, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

În funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările de bunuri şi servicii se pot clasifica astfel: Vânzări-cumpărări cu decontarea în numerar; Vânzări-cumpărări pe credit comercial (clasic sau cambial), când decontarea se va face ulterior;

Creditul comercial clasic este amânarea la plată de către furnizor cleintului, când decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de plată , cec, chitanţă). Creditul comercial cambial este un credit prevazut într-un efect comercial (bilet la ordin şi cambie), în care se consemnează, printre altele, suma de plată, scadenţa şi banca la care se va face decontarea.

Reducerile de preţuri care se pot acorda de către furnizori clienţilor sunt: Reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul; Reduceri financiare: scontul.

Rabatul reprezintă reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a bunurilor livrate. Remiza (discountul) este reducerea pe care o acordă furnizorul pentru consideraţie faţă de client, pentru fidelitatea clientului sau pentru volumul mare al unor comenzi. Risturnul este o reducere anuală şi glabală acordată pentru depăşirea unui plafon valoric anual al cumpărăturilor. Diferenţa dintre valoarea la preţ de vânzare şi reducerile comerciale se numeşte net comercial.

Scontul este reducerea de care poate beneficia clietul, dacă acesta îşi plăteşte înainte de scadenţă datoria. Suma rezultată după deducerea scontului reprezintă netul financiar.

Aceste reduceri comerciale trebuie convenite între părţi şi stipulate ca şi clauze contractuale. Reducerile comerciale premerg reducerile financiare. Reducerile se aplică de fiecare dată asupra netului anterior. Prima dată se calculează rabaturile, apoi remizele. Facturile care conţin reduceri comerciale se înregistreaza în contabilitate la valoarea netă comercială. În schimb, sconturile primite de la furnizori se înregistrează la venituri finaciare, iar sconturile acordate, la cheltuiele finaciare.

35

Potrivit legislaţiei în vigoare, rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizori direct clienţilor nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată.

Din categoria creanţelor comerciale fac parte: creanţele rezultate din vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări sau servicii ce fac obiectul de activitate al întreprinderii; creanţele pentru efectele de credit (comerciale); creanţele legate de lipsurile de bunuri, de natura stocurilor sau de altă natură, descoperite la efectuarea recepţiei acestora şi care se impută. Aceste creanţe sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului Clienţi.

3.3. Clienţi şi conturi utilizate

Contabilitatea sintetică a decontărilor cu clienţii se realizează cu ajutorul grupei 41 „Clienţi şi conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:

Contul 411 „Clienţi”, cont de activ care se detaliază pe următoarele conturi: 4111 „Clienţi” şi 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”.

Contul 4111 ţine evidenţa creanţelor faţă de clienţi pentru vânzări de bunuri, realizări de lucrări şi prestări de servicii:

în debit se înregistrează:- valoarea la preţ de vânzare a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor prestate clientilor,

precum şi TVA aferentă: 4111 „Clienţi” = %



- valoarea facturilor întocmite, evidenţiate anterior ca facturi de întocmit: 4111 „Clienţi” = 418 „Clienţi – facturi de întocmit”

- creanţa reprezentând ratele aferente leasingului financiar: 4111 „Clienţi” = 267 „Creanţe imobilizate”

- dobânda cuvenită locatorului pentru ratele de leasing financiar: 4111 „Clienţi” = 766 „Venituri din dobânzi”

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută la închiderea exerciţiului financiar:

4111 „Clienţi” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

- rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente exerciţiilor financiare anterioare:

4111 „Clienţi” = 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile”

- valoarea creanţelor reactivate: 4111 „Clienţi” = %

36

754 „Venituri din creanţe reactivate”


- valoarea avansurilor facturate clienţilor: 4111 „Clienţi” = %

419 „Clienţi - creditori”


- veniturile înregistrate în avans sau de realizat:4111 „Clienţi” = 472 „Venituri înregsitrate în avans”

în credit se înregistrează:- valoarea creanţelor încasate de la clienţi:

512 „Conturi la bănci” = 4111 „Clienţi”

- valoare garanţiilor reţinute de terţi: 267 „Creanţe imobilizate” = 4111 „Clienţi”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar: 665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs” = 4111 „Clienţi”

- regularizarea avansurilor primite de la clienţi: 419 „Clienţi - creditori” = 4111 „Clienţi”

- creanţele devenite incerte: 4118 „Clienţi incerţi” = 4111 „Clienţi”

- conturile acordate clienţilor: 667 „Cheltuieli privind sconturile” = 4111 „Clienţi”

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele faţă de clienţi.

Contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” ţine evidenţa creanţelor incerte: în debit se înregistrează:- creanţele faţă de clienţi care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau litigioşi:

4118 „Clienţi incerţi” = 4111 „Clienţi”

- diferenţele favorabile de curs valutar:4118 „Clienţi incerţi” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

în credit se înregistrează:- sumele încasate de la clienţi:

512 „Conturi la bănci” = 4118 „Clienţi incerţi”

- pierderile din creanţe incerte:% = 4118 „Clienţi incerţi”

654 „Pierderi din creanţe şi debitori”


- diferenţele nefavorabile de curs valutar:665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs” = 4118 „Clienţi incerţi”

37

Soldul debitor reprezintă creanţele faţă de clienţii incerţi sau înlitigiu.

Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi” este un cont de activ care ţine evidenţa contabilă a creanţelor de încasat, pe bază de efecte comerciale:

în debit se înregistrează: - valoarea acceptată a efectelor comerciale:413 „Efecte de primit de la clienţi” = 4111 „Clienţi”

- diferenţele favorabile de curs valutar: 413 „Efecte de primit de la clienţi” = 756 „Venituri din diferenţe de curs”

în credit se înregistrează sumele încasate de la terţi pe bază de efecte comerciale si diferenţele nefavorabile de curs valutar:

665 „Cheltuiele din diferenţe de curs” = 413 „Efecte de primit de la clienţi”

Soldul debitor al contului evidenţiaza valoarea efectelor comerciale de primit.

Diferenţa între cambie şi bilet la ordin este în legatură cu persoana care are iniţiativa emiterii efectului comercial. În cazul cambiei, creditorul (trăgătorul) dă un ordin debitorului (trasul) de a efectua o plată catre creditor sau un terţ desemnat de creditor. În cazul biletului la ordin, debitorul emite efectul comercial, angajându-se că va efectua plata la scadenţă.

Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”, cont de activ, care ţine evidenţa decontărilor cu clienţii pentru livrările de bunuri, lucrări şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi:

în debit se înregistrează:- valoarea livrărilor de bunuri, lucrări şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi,

inclusiv TVA aferentă: 418 „Clienţi – facturi de întocmit” = %

701 „Venituri din vânzarea de produse”


- diferenţele favorabile de curs valutar:418 „Clienţi – facturi de întocmit” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

în credit se înregistrează:- valoarea facturilor întocmite:

4111 „Clienţi” = 418 „Clienţi – facturi de întocmit”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar: 665 „Cheltuiele din diferenţe de curs” = 418 „Clienţi – facturi de întocmit”

Soldul reprezintă sumele de încasat de la clienţi, pentru care nu s-au întocmit facturi.

În debitul contului 409 "Furnizori - debitori" se înregistrează:- valoarea avansurilor achitate furnizorilor:

409 „Furnizori - debitori” = 512 „Conturi la bănci”

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori:

38

http://www.contacont.ro/cont/409

409 „Furnizori - debitori” = 401 „Furnizori”

- diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului, aferente avansurilor acordate furnizorilor:

409 „Furnizori - debitori” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

În creditul contului se înregistrează:- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia şi valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire înapoiate furnizorilor:

401 „Furnizori” = 409 „Furnizori - debitori”

- valoarea ambalajelor degradate: 608 „Cheltuieli privind ambalajele” = 409 „Furnizori - debitori”

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reţinute în stoc:

381 „Ambalaje” = 409 „Furnizori - debitori”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor în valută acordate furnizorilor la decontarea acestora sau la închiderea exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs” = 409 „Furnizori - debitori”

Soldul debitor al contului reprezintă avansurile acordate furnizorilor şi valoarea ambalajelor care circulă în sisitem de restiruire.

3.4. Datoriile comerciale

Datoriile comerciale se împart în mai multe categorii, astfel: • datorii faţă de furnizorii de stocuri, lucrări şi servicii; • datorii faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale; • datorii pentru efectele comerciale.

Aceste datorii se referă la bunurile, lucrările şi serviciile achiziţionate de întreprindere, ca exemplu, materii prime, materiale, mărfuri, reparaţii la bunurile de folosinţă îndelungată, servicii telefonice, poştale etc.

Valoarea nominală a datoriilor comerciale este dată de suma înscrisă în documentele care consemnează apariţia lor.

Datoriile comerciale create în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri materiale, lucrări şi servicii se delimitează patrimonial sub forma furnizorilor, efectelor de plătit şi avansurilor acordate furnizorilor.

Noţiunea generică de furnizori exprimă în contabilitate datoria unei întreprinderi care s-a aprovizionat cu bunuri şi servicii, plata lor urmând să se facă ulterior. Dacă plata acestor obligaţii se face prin efecte de comerţ acceptate de furnizor, atunci aceste obligaţii faţă de ei sunt cunoscute sub denumirea de efecte de plată. Prin aceste efecte, beneficiarii de bunuri şi servicii recunosc că datorează furnizorilor o contrapartidă pentru livrările făcute.

39

După natura cumpărărilor efectuate se disting:- datorii din cumpărări de bunuri şi servicii destinate activităţii de exploatare;- datorii din cumpărări de imobilizări.

După modalitatea stingerii datoriilor se disting:- datorii din cumpărări pe credit comercial, a căror stingere se face pe bază de instrumente de decontare obişnuite;- datorii din cumpărări pe credit cambial, a căror stingere se face pe bază de efecte de comerţ de tip cambial.

După scadenţa datoriilor se disting:- datorii exigibile, al căror termen de plată este indicat în documentele furnizorilor şi respectiv ale celor de decontare cu aceştia;- datorii neexigibile pentru cumpărări ce nu sunt însoţite de facturile furnizorilor şi al căror termen de plată se va preciza ulterior de către furnizori.

3.5. Furnizori şi conturi utilizate

Evidenţa datoriilor comerciale se ţine cu ajutorul grupei 40 „Furnizori şi conturi asimilate”. Din această grupă fac parte conturile:• Contul 401 „Furnizori”, cont de pasiv, care ţine evidenţa datoriilor şi a decontărilor în relaţiile cu furnizorii pentru aprovizionările cu bunuri, lucrările executate sau serviciile prestate:

în creditul se înregistrează:- valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) a materiilor prime,

materialelor consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere şi la îngraşat, mărfurilor şi ambalajelor intrate în patrimoniu, achiziţionate cu titlu oneros de la terţi pe baza de facturi, exemplu:

301 „Materii prime” = 401 „Furnizori”

- diferenţele de preţ nefavorabile aferente, în cazul în care evidenţa acestora se ţine la preţuri standard, exemplu: 308 „Diferenţe de preţ la materii prime” = 401 „Furnizori”

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori: 409 „Furnizori - debitori” = 401 „Furnizori”

- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent, exemplu:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 401 „Furnizori”

- valoarea lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de terţi: 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” = 401 „Furnizori”

- valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite:

408 „Furnizori – facturi nesosite” = 401 „Furnizori”

- taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile furnizorilor:

40

4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”

4428 „TVA neexigibilă” = 401 „Furnizori”

- valoarea timbrelor fiscale şi postale, a biletelor de tratament şi calatorie şi a altor valori achiziţionate:

532 „Alte valori” = 401 „Furnizori”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului financiar, din evaluarea soldului în valută:

665 „Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar” = 401 „Furnizori”

în debitul contului se înregistrează:- plăţile efectuate către furnizori:

401 „Furnizori” = 512 „Conturi la bănci”

- valoarea acceptata a efectelor comerciale de plătit: 401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori la decontare sau evaluare la sfârşitul exerciţiului:

401 „Furnizori” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

- valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia:401 „Furnizori” = 409 „Furnizori - debitori”

- sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut:401 „Furnizori” = 512 „Conturi la bănci”

401 „Furnizori” = 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”

- valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare ca plată în natură potrivit prevederilor contractuale:

401 „Furnizori” = 345 „Produse finite”

- datorii prescrise sau anulate: 401 „Furnizori” = 758 „Alte venituri din exploatare”

- valoarea sconturilor obţinute de la furnizori: 401 „Furnizori” = 767 „Venituri din sconturi obţinute”

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.

Contul 403 „Efecte de plătit”, cont de pasiv, care ţine evidenţa obligaţiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale (biletul la ordin, cambie etc.):

în creditul contului se înregistrează:- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit:

401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului din evaluarea soldului în valută:

665 „Cheltuieli cu diferenţe de curs” = 403 „Efecte de plătit”

în debitul contului se înregistrează:- plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale:

41

403 „Efecte de plătit” = 512 „Conturi la bănci”

- diferenţele favorabile de curs valutar la sfârşitul exerciţiului: 403 „Efecte de plătit” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 404 „Furnizori de imobilizări”, cont de pasiv, ţine evidenţa obigaţiilor de plată stabilite faţă de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale.

în creditul contului se înregistrează:- valoarea imobilizărilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau al lucrărilor

executate de terţi pentru realizarea acestor imobilizări, exemplu: 201 „Cheltuieli de constituire” = 404 „Furnizori de imobilizări”

- obligaţia de plată a ratelor de leasing financiar pe baza facturilor emise de locator:167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate” = 404 „Furnizori de imobilizări”

- valoarea dobânzilor emise şi facturate potrivit prevederilor contractuale, în cazul leasingului financiar: 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi

datoriilor asimilate”= 404 „Furnizori de imobilizări”

- TVA înscrisă în facturile furnizorilor de imobilizări:4426 „TVA deductibilă” = 404 „Furnizori de imobilizări”

4428 „TVA neexigibilă” = 404 „Furnizori de imobilizări”

în debitul contului se înregistrează:- sumele achitate furnizorilor de imobilizări, precum şi valoarea avansurilor decontate

furnizorilor de imobilizări: 404 „Furnizori de imobilizări” = 512 „Conturi la bănci”

- valoarea acceptată a efectelor de plătit pentru imobilizări: 404 „Furnizori de imobilizări” = 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări ”

- datorii prescrise sau anulate: 404 „Furnizori de imobilizări” = 758 „Alte venituri din exploatare”

- valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări: 404 „Furnizori de imobilizări” = 767 „Venituri din sconturi obţinute”

- diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări la decontare sau evaluare la sfârşitul exerciţiului:

404 „Furnizori de imobilizări” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”, cont de pasiv, ţine evidenţa obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de imobilizări stabilite pe bază de efecte comerciale:

în creditul contului se înregistrează:- valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări:

404 „Furnizori de imobilizări” = 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări ”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar:42

665 „Cheltuieli cu diferenţe de curs” = 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări ”

în debitul contului se înregistrează:- plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la

scadenţa acestora: 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări ” = 512 „Conturi la bănci”

- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului: 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări ” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achiziţionate.

Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”, cont de pasiv, care ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru bunuri, lucrări executate sau prestări de servicii pentru care nu s-au primit facturi.

în creditul contului se înregistrează:- valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate de

către furnizori, exemplu: 301 „Materii prime” = 408 „Furnizori – facturi nesosite”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar: 665 „Cheltuieli cu diferenţe de curs” = 408 „Furnizori – facturi nesosite”

în debitul contului se înregistrează:- valoarea facturilor sosite: 408 „Furnizori – facturi nesosite” = 401 „Furnizori”

- difrenţele favorabile de curs valutar: 408 „Furnizori – facturi nesosite” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

Soldul creditor reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-un primit facturi. Contul 419 „Clienţi – creditori”, nu face parte de grupa 40, însă este un cont de pasiv care ţine evidenţa avansurilor încasate de la cilenţi:

în creditul contului se înregistrează:- sumele facturate clienţilor reprezentând avansuri acordate pentru livrări de bunuri, prestări de servicii şi executări de lucrări, precum şi valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienţilor:

4111 „Clienţi” = 419 „Clienţi - creditori”

- diferenţele nefavorabile de curs valutar: 665 „Cheltuieli cu diferenţele de curs” = 419 „Clienţi - creditori”

în debit se înregistrează:- decontarea avansurilor încasate de la clienţi precum şi valoarea ambalajelor primite de la clienţi:

419 „Clienţi - creditori” = 4111 „Clienţi”

- diferenţele favorabile de curs valutar: 419 „Clienţi - creditori” = 765 „Venituri din diferenţe de curs”

43

Soldul creditor reprezintă sumele datorate clienţilor creditori.

4. Gestiunea creanţelor şi datoriilor la SC Pellor 2005 SRL

4.1. Prezentare generală SC Pellor 2005 SRL

Societatea comecială Pellor 2005 a fost infiinţată în anul 1999, stabilindu-se iniţial o durata de funcţionare de 6 ani de la înmatriculare. Societatea are sediul în Orăştie, Strada Gheorghe Lazăr nr. 2, judeţul Hunedoara.

Codul fiscal al entităţii este 12334144, atribut fiscal R. Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului este J20/772/27.10.1999.

Capitalul social al entităţii, conform actului constitutiv, este de 2.000.000 lei, imparţit în 20 părţi sociale.

ACŢIONARI NUMĂR ACŢIUNI

VALOARENOMINALĂ

VALOAREATOTALĂ

COTA DIN CAPITALUL

SOCIALRadu Ion 5 100.000 .500.000 25%Todea Nintea 5 100.000 500.000 25%Satnciu Maria 5 100.000 500.000 25%Contz Elena 5 100.000 500.000 25%TOTAL 20 2.000.000 100%

Tabel 1. Structura capitalului social

Dividendele se plătesc numai din beneficiile reale după ce a fost reţinută cota de 5 % pentru constituirea fondului de rezervă.

Activitatea principală a societăţii o reprezintă preperarea şi vopsirea blănurilor, precum şi fabricarea articolelor din blană, având codul CAEN 1420 „Fabricarea articolelor din blana”. Societatea achiziţionează pieile şi blănurile, care apoi sunt supuse proceselor tehnologice privind sortarea, tunsul, croitul, cusutul şi finisatul acestora, pentru a ajunge la forma finală. Astfel, firma pune la dispoziţia clienţilor o gama vastă de produse: haine, jachete, căciuli din diferite sortimente de blanuri şi piei, huse auto, dar şi haine de protecţie. Firma execută, de asemenea, articole vestimentare la comnada.

Entitatea este dotată cu calculatoare în fiecare birou administrativ. Cu ajutorul acestora societatea îşi realizează activitatea operativă şi cea contabilă. Programul informatic folosit de entitate în ţinerea şi organizarea contabilităţii este realizat intern de către angajaţii proprii. Numarul de angajaţi al unităţii este de 25, dintre care: 21 muncitori, 1 maistru (personal tehnic) şi 3 parsoane angajate în compartimentul administrativ.

44

4.2. Prezentarea şi analiza creanţelor şi datoriilor la SC Pellor 2005 SRL

4.2.1. Evidenţierea principalelor operaţiuni contabile privind creanţele şi datoriile societăţii

Societatea care face obiectul acestei lucrări are organizată contabilitatea financiară conform reglementărilor în vigoare. Astfel documentele contabile utilizate pot fi grupate după rolul si destinaţia lor:1. Documente justificative;2. Registrele contabile;3. Documentele de sinteză.

1. Documentele justificative confirmă operaţii care au avut loc şi prin aceste documente se atestă pentru contabilitate fenomenele şi procesele ce urmează să fie reflectate prin sistemul conturilor. Reflectarea în contabilitate se poate realiza document cu document sau prin centralizarea documentelor similare. În cadrul unităţii de faţă operaţiile sunt înregistrate document cu document.

2. Registrele contabile sunt destinate pentru a reflecta cronologic si sistematic pe baza documentelor primare sau centralizatoare a operaţiilor ce au avut loc, în cadrul registrelor contabile se încadrează:

Registrul jurnal; Cartea mare; Registru inventar.

3. Situaţiile financiare anuale sunt:1. Bilanţul;2. Contul de profit şi pierdere;3. Note explicative simplificate.

Societate utilizează mijloace de calcul computerizate pentru a putea ţine evidenţa operaţiilor care se desfăşoară. Entitatea foloseşte un program realizat intern de către angajaţii societăţii. În momentul în care documentele justificative ajung la departamentul contabil ele sunt înregistrate în cadrul jurnalelor contabile susţinute electronic: jurnal de vânzări, jurnal de cumpărări, operaţii diverse; dar şi registrul de casa care este întocmit zilnic pentru fiecare operaţiune efectuată prin intermediul numerarului.

În luna noiembrie a anului 2008 s-au înregistrat următoarele operaţiuni privind creanţele si datoriile societăţii:

1. În 03.11.2008 s-a achiziţionat combustibil în valoare de 50,47 lei conform bonului fiscal nr. 16, iar înregistrarea contabilă s-a facut după formula:

% 4011 „Furnizori” - 60,02

45

3022 „Combustibili” - 50,444426 „TVA deductibilă” - 9,58

2. S-au achiziţionat tichete de masă pe baza facturii nr. 821040072 din data de 03.11.2008 în valoare de 1911,30 lei şi s-au înregistrat prestări de servicii în valoare de 9,65 lei, TVA 19%:

% 4011 „Furnizori” - 1922,685328 „Alte valori” - 1911,30

6028„Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

- 9,56

4426 „TVA deductibilă” - 1,82

3. În data de 03.11.2008 se plătesc furnizorii prin bancă pe baza OP nr. 34 şi OP nr.35, iar înregistrarea contabilă este următoarea (vezi anexa):

4011 ‚Furnizori” 5121 „Conturi la bănci în lei” - 2224,83 4. La 03.11.2008 se plăteşte rată leasing în valoare de 1511,39 lei prin OP nr. 36

(vezi anexa):404 „Furnizori de imobilizări” 5121 „Conturi la bănci în lei” - 1511,39

5. Se înregistrează plata comision bancar în data 03.11.2008 în valoare de 28,85 lei, conform EC nr. 20:

627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

5121 „Conturi la bănci în lei”

- 28,85

6. În data de 03.11.2008 se plateşte furnizorul de combustibil prin casierie conform bonului fiscal nr. 16, cu suma de 60,02 lei:

4011 „Furnizori” 5311 „Casa în lei” - 60,02

7. La 05.11.2008 se înregistrează prestări de servicii pentru energie electrică şi apă de la SC. Favior – Vidra SA în valoare de 326,4 lei conform facturii nr. 7176441/05.11.2008:

605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 4011 „Furnizori” - 326,40

4426 „TVA deductibilă” 4427 „TVA colectată” - 62,016

8. La data de 06.11.2008 se înregistrează cheltuieli cu telefonul în valoare de 183,45 lei, TVA 19% conform facturii VDF 31086773:

% 4011 „Furnizori” - 218,31626 „Cheltuieli poştale şi taxe de

telecomunicaţii”- 183,45


9. În 06.11.2008 se înregistrează cheltuieli cu protocolul în valoare de 33,4 lei conform bonurilor fiscale nr. 003 şi 004/06.11.2008, iar înregistrarea contabilă este următoarea:

46

623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”

5311„Casa în lei”

- 33,4

10. La 07.11.2008 se achiziţionează materiale nestocate în valoare de 6 lei conform bonului fiscal nr. 2890/07.11.2008:

604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 5311 „Casa în lei” - 6

11. În data de 10.11.2008 se înregistrează cheltuieli cu primele de asigurare conform decontului nr. 3014273 în sumă de 294,44 lei:

613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 4011 „Furnizori” - 294,44

12. În 10.11.2008 se înregistrează rată leasing, dobănda corespunzătoare precum şi dobânzi penalizatoare conform facturii nr. 13512137:

% 404„Furnizorii de imobilizări”

- 1520,03

167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”

- 1000,40

1687 „Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate”

- 179,39

666 „Cheltuieli privind dobânzile” - 48,65665 „Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar”- 87,43


13. Se înregistrează la 13.11.2008 plata facturii nr 2145/01.07.2008 cu OP nr. 37, pentru suma de 410,67 lei:

4011 „Furnizori” 5121 „Conturi la bănci în lei” - 410,67

14. În data de 13.11.2008 se înregistrează plata comisionului la Camera de Muncă în valoare de 94 lei, conform OP nr.36:

4473 „Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate”

5121 „Conturi la bănci în lei”

- 94

15. Se încasează creanţe în valoare de 11378,10 lei conform EC nr. 21/13.11.2008, iar înregistrarea contabilă este următoarea (vezi anexa):

5121 „Conturi la bănci în lei” 4111 „Clienţi” - 11378,10 16. La data de 13.11.2008 se încasează creanţe de la clienţi în valoare de 95,20 lei, conform chitanţei nr. 619045 (vezi anexa):

5311 „Casa în lei” 4111 „Clienţi” - 95,20

17. În data de 13.11.2008 are loc vânzarea de mărfuri şi încasarea acestora prin casierie. Valoarea mărfurilor vândute este de 1361,34 lei, TVA 19%. Înregistrarea contabilă se face pe baza bonului fiscal nr.6/13.11.2008:

5311 „Casa în lei” % - 1620707 „Venituri din vânzarea - 1361,34

47

mărfurilor”4427 „TVA colectata” - 258,66

18. La data de 13.11.2008 se înregistrează compensarea datoriilor între societăţile comerciale SC PELLOR 2005 SRL şi SC LOYAL PRINT PREST DEVA SRL prin ordin de compensare nr. 7501369 pentru suma de 1190 lei:

4011 „Furnizori” 4111 „Clienţi” - 1190

19. În 14.11.2008 se plătesc salariile datorate pentru luna Octombrie prin OP nr. 40:421 „Personal-salarii datorate” 5311 „Casa în lei” - 9492

20. Tot la data de 14.11.2008 se înregistrează plata ajutorului material datorat salariaţilor prin OP nr.41:

423 „Personal-ajutoare materiale datorate” 5311 „Casa în lei” - 439

21. La data de 17.11.2008 are loc vânzarea de semifabricate în valoare de 650 lei, TVA 19%, conform facturii PELL 047:

4111 „Clienţi” % - 773,5702.1 „Venituri din vânzarea

semifabricatelor”- 650

4427 „TVA colectata” - 123,5

22. În data de 21.11.2008 se înregistrează cheltuielile cu energia şi apa conform facturii nr.3548109 în valoare de 42,55 lei, TVA 19%:

% 4011 „Furnizori” - 50,64605 „Cheltuieli privind energia şi apa” - 42,55


23. La 21.11.2008 are loc plata furnizorilor prin OP nr. 44 cu suma de 468,28 lei:4011 „Furnizori” 5311 „Casa în lei” - 468,28

24. În 21.11.2008 are loc vânzarea şi încasarea de marfuri prin casierie conform bonului fiscal nr.1/21.11.2008, cu preţul de 168,07 lei, TVA 19%:

5311 „Casa în lei” % - 200707 „Venituri din vânzarea

mărfurilor”- 168,07

4427 „TVA colectata” - 31,93

25. La 24.11.2008 are loc plata salariilor colaboratorilor prin casierie:4011.1 „Furnizori” 5311 „Casa în lei” - 561

26. În data de 26.11.2008 se vând mărfuri în valoare de 1494 lei, TVA 19%, pe baza facturii PELL 049 (vezi anexa):

4111 „Clienţi” % - 1777,86

48

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

- 1494

4427 „TVA colectata” - 283,8627. La 26.11.2008 se plăteşte contravaloarea facturii nr. 3014273/10.11.2008 privind primele de asigurare cu OP nr. 49:

4011 „Furnizori” 5121 „Conturi la bănci în lei” - 294,44

28. La data de 26.11.2008 se plătesc rata de leasing şi dobânzile aferente, reprezentând contravaloarea facturii nr. 13512137/10.11.2008 prin OP nr 50:

404 „Furnizori de imobilizări” 5121„Conturi la bănci în lei” - 1520,03 29. În 27.11.2008 sunt facturate mărfurile şi serviciile prestate prin facturile PELL 050, 051, 052, 053, 054 după cum urmează:

4111 „Clienţi” % - 8407,35707„Venituri din vânzarea

mărfurilor”- 3300

704„Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”

- 3765

4427 „TVA colectata” - 1342

30. La 28.11.2008 se achiziţionează combustibil şi se plăteşte conform bonului fiscal nr. 49:% 4011 „Furnizori” - 49,98

3022 „Combustibili” - 424426 „TVA deductibilă” - 7,98

4011 „Furnizori” 5311 „Casa în lei” - 49,98

31. La data de 30.11.2008 se înregistrează salariile datorate conform statului de plată şi NC nr.1:

641„Cheltuieli cu salariile personalului” 421„Personal-salarii datorate”

- 18925

32. Se înregistrează cheltuielile cu salariile colaboratorilor conform NC nr.1:621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 4011.1 „Furnizori” - 800

33. La data de 30.11.2008 are loc înregistrarea contribuţiilor personalului salariat şi a colaboratorilor după cum urmează:

4011.1 „Furnizori” % - 2394312 „Contribuţia personalului la

asigurările sociale”- 76

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de

sănătate”

- 52


- 4

49


- 107

421 „Personal-salarii datorate” % - 49174312 „Contribuţia personalului la

asigurările sociale”- 1798

4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de

sănătate”

- 1040


- 96


- 1983

34. Înregistrarea contribuţii angajator:635 „Cheltuieli cu alte impozite,

taxe şi vărsăminte asimilate”% - 229

4471 „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate”

- 87

4473 „Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate”

- 142

6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

% - 5099

4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”

- 3846

4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”

- 1085

4315 „Contributiile angajatorilor pentru accidente de munca si boli

profesionale”

- 168

6452 „Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj”

4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

- 197

6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de

sănătate”

4373 „Contributiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata

creantelor salariale”

- 49

35. La data de 31.11.2008 are loc regularizarea TVA, se completează Declaraţia 300:4427 „TVA colectata” % - 4023,94

4423 „TVA de plata” - 3571,394426 „TVA deductibilă” - 453,55

50

4.2.2. Analiza creanţelor şi datoriilor comerciale ale societăţii

Atât piaţa de aprovizionare cât şi cea de desfacere ale societăţii sunt interne. Societatea se aprovizionează de la furnizorul unic S.C. FAVIOR – VIDRA S.A. atât cu materii prime, cât şi cu semifabricate. Achiziţiile de la furnizorul unic din ultimii doi ani pot fi structurate după tabelul:

SC FAVIOR – VIDRA SA PONDERE ÎN TOTAL ACHIZIŢIIValoare achiziţii 2007 408.331 77%Valoare achiziţii 2008 116.652 23%Total achizţii 524.983 100%Diferenţe -291.679 55%

Tabel 2. Achiziţii furnizor

Din tabelul mai sus prezentat putem observa o scădere drastică a achiziţiilor în anul 2008, comparativ cu 2007. Valoarea achiziţiilor în 2007 este de 408.331 lei iar în 2008, achiziţiile au atins doar valoarea de 116.652 lei, scăzând cu 291.679 lei, o valoarea foarte mare în comparaţie cu totalul vânzărilor de pe cei 2 ani.

Piaţa de desfacere este variată si cuprinde clienţi din toată ţara: Bucureşti, Bacău, Timişoara, Iaşi, Suceava, Brăila, Braşov, Botoşani, Galaţi, Afumaţi, Orăştie şi Cluj. Ponderea fiecăriea în totalul cotractelor se poate observa din următorul grafic:

Structura pieţei de desfacere

BUCURESTI

BACAU

TIMISOARAIASISUCEAVA

BRAILA

BRASOV

BOTOSANI

GALATI

AFUMATI

ORASTIE

CLUJ

Fig 1. Piaţa de desfacere

În tabelul următor am prezentat pricipalii clienţii ai societăţii în ordinea descrescătoare a sumelor contractate în ultimii doi ani:

Nr. crt.

Denumire client Valoare contracte Difernţe Total contracte Procent contracte2007 2008

1. SC Ruxir SRL 194.480 79.500 -114.980 273.980 18,29%2. SC Comlenapet SRL 124.200 87.500 -36.700 211.700 14,14%3. SC Marincu SRL 125.450 45.000 -80.450 170.450 11,38%4. SC Faviar SRL 85.210 82.000 -3.210 167.210 11,16%5. SC Ştefan cel Mare SRL 79.289 50.400 -28.889 129.689 8,66%

51

6. SC Prezident SRL 65.245 46.250 -18.995 111.495 7,44%7. SC Dant Geo SRL 74.300 29.693 -44.607 103.993 6,94%8. SC Pelle Collection SRL 52.600 42.005 -10.595 94.605 6,32%9. SC Aur P Galaţi SRL 60.521 32.150 -28.371 92.671 6,19%10. SC Corymar SRL 35.000 26.500 -8.500 61.500 4,10%11. SC CoopFavior SRL 25.127 27.150 +2.023 52.277 3,49%12. SC Dalibri SRL 13.850 14.250 +400 28.100 1,89%Total 935.276 562.402 -372.874 1.497.674 100%

Tabel 3. Evoluţia contractelor

Fig 2. Evoluţie clienţi 2007-2008

Din situaţia prezenată putem observa că deşi firma nu şi-a pierdut în anul trecut niciunul din principalii clienţi, vânzările către aceştia au scăzut drastic. Cea mai mare diferenţă am putut-o observa în cazul celui mai mare client, şi anume SC Ruxir SRL, ale cărui achiziţii au scăzut de la 194.480 la 79.500, fapt care indica o diferenţă negativă de 114.980. Această diferenţă reprezintă aproape 50% din valoarea contractelor totale ale societăţii respective din ultimii doi ani.

Creşteri în valoarea vânzărilor s-au înregistrat doar în cazul societăţilor SC CoopFavior SRL din Orăştie şi SC Dalibri SRL din Cluj. Creşterile înregistrate, însă, au fost minime în comparaţie cu totalul sumelor contractate, dar şi în comparaţie cu diferenţele negative înregistrate la toate celelalte societăţi. Per total s-au înregistrat scăderi în valoare de 372.874 lei, sumă care reprezintă 24,9% din totalul vânzărilor înregistate în cei doi ani. Astfel se prezintă o situatie deloc favorabilă societăţii noastre.

4.3. Întocmirea şi analiza situaţiilor finaciare

4.3.1. Situaţiile financiare

SC PELLOR 2005 întocmeste şi depune situaţii financiare anuale care cuprind:

52

- bilanţ prescurtat,- cont de profit şi pierdere,- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

Inventarierea generală a patrimoniului se face în baza şi respectând prevederile O.M.F. nr. 1753/2004 publicată în Monitorul Oficial nr. 1174 din 13/12/2004 şi potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare ale reglementărilor contabile aplicabile.

Conform Normelor aprobate de OMF 1753/2004, creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi. Nerespectarea acestei proceduri, precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme.

Evaluarea bilanţieră a creanţelor şi datoriilor se face la costul amortizat pentru toate creanţele şi datoriile netranzcţionate şi la valoare justă în cazul celor tranzacţionate, potrivit IAS 39. conform OMFP 1752/2005 valoarea creanţelor şi a datoriilor se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă netă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama provizioanelor pentru deprecierea creanţelor.

Dacă au o pondere însemnată crenţele trebuie analizate în detaliu din punct de vedere al gradului de vechime, a posibilităţilor de încasare şi a termenului de realizare, astfel:

- creanţe certe, care se iau în calcul la valoarea contabilă;- creanţe în valută, care se actualizează în funcţie de evoluţia cursului de schimb;- creanţele pentru care se apreciază că încasarea va avea loc peste o lună se

corectează în funcţie de costul imobilizării fondurilor pe perioada amânării încasării (dobânda bancară);

- creanţele care se apreciază că nu mai pot fi încasate se scad din patrimoniu cu valoarea contabilă. În acest caz trebuie să se argumenteze şi să se justifice imposibilitatea încasării.

Numai creanţele incerte şi litigioase pot genera constituirea unor provizioane pentru depreciere. Pentru creanţele în devize, pierderile din creanţe din curs valutar fac obiectul unor provizioane pentru pierderi din schimb valutar.

Trebuie subliniat faptul că nu este permisă compensarea creanţelor cu datoriile, ele trebuie să apară distinct în conturile întreprinderii pentru ca aceasta să respecte cerinţa de fidelitate a imaginii patrimoniului.

Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se îregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

53

Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la 31 decembrie se întocmeşte bilanţul care face parte din situaţiile financiare anuale, ale cărui posturi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reala a elementelor de activ şi de pasiv stabilită pe baza inventarului.

4.3.2. Analiza situaţiilor financiare

Analiza situaţiilor financiare va fi orientată atât pe analiza efectului pe care îl au modificările creanţelor şi datoriilor asupra rezultatelor societăţii, cât şi ape analiza indicatorilor de rentabilitate şi echilibru al entităţii.

Datele necesare analizei precum şi rezultatele sunt prezentate în următorul tabel:

Nr. crt. Indicator Anul 2007 Anul 2008 Indice1. Cifră de afaceri 935.272 562.402 60,132. Creanţe 344.830 304.941 88,433. Total activ 1.085.386 1.405.607 129,54. Active circulante 605.346 501.026 82,765. Datorii pe termen scurt 499.631 612.756 122,646. Datorii pe termen lung 48.707 452.409 928,837. Capitaluri proprii 371.198 108.219 29,1538. Total pasiv 919.536 1.173.384 127,609. Rata creanţelor (Rcr) 31% 2,16% 6,9610. Rata creanţelor (rcr) 53% 60% 113,2011. Total datorii 548.388 1.065.165 194,2312. Raportul creanţe - datorii comerciale 0,69 0,49 7113 Furnizori 142.902 184.038 128,814. Durata în zile a creditului – clienţi 134,57 197,9 14715 Durata în zile a creditului – furnizori 55,76 119, 44 21416. Lichiditate curentă (Rlc) 1,30 0,81 62,317. Active circulante-Stocuri 571.729 327.092 57,2118. Lichiditate rapidă (Rlr) 1,14 0,53 46,4919. Disponibilităţi băneşti 226.899 22.151 9,7620. Lichiditate imediată (Rli) 0,45 0,03 6,6621. Datorii totale 548.338 1.065.165 194,2522. Rata de solvabilitate generală (Rsg) 197% 131% 66,4923. Fond de rulment (FR) 150.715 -111.730 -24. Stocuri + Creanţe 423.447 478.875 113,0825. Necesarul de fond de rulment (NFR) -76.184 -133.881 -26. Trezoreria netă (TN) 226.899 22.151 -27. Capitaluri permanante 419.905 560.628 133,5128. Rata stabilităţii financiare 45,6% 47,7% 104,629. Rata surselor curente (Rsc) 54,33% 52,22% 96,1130. Capitaluri proprii 371.198 108.219 29,15331. Rata autonomiei financiare globale (Rafg) 40,36% 9,22% 22,84

54

32. Rata îndatorării globale (Rîg) 59,63% 90,77% 152,22Tabel 5. Analiza indicatorilor financiari

Analizând într-o primă fază dinamica principalilor indicatori observăm că societatea comercială care face obiectul prezentei lucrări nu se află înprezent într-o situaţie prea favorabilă. Cifra de afaceri a scăzut drastic în anul 2008 faţă de anul 2007, cu 40%, adică 372.870 lei. Creanţele au scăzut într-o proporţie destul de mică faţă de anul precedent, şi anume cu 12%, adică 39.889 lei. Acest lucru poate însemna că entitatea şi-a încasat în mica parte creanţele, sau că şi-a încasat o parte majoritară a creanţelor, însă a acumulat noi creanţe.

Observăm o creştere a activului total cu 29%, adică 320.221 lei, creştere ce s-a realizat exclusiv pe seama creşterii ponderii activelor imobilizate în activ total, datorită creditului pentru investiţii contractat în anul 2008. Activele circulante au înregistrat o scădere cu 17% faţă de anul 2007. Aceasta scădere se datorează atât scăderii creanţelor de la 344.830 lei în 2007 la 304.941 lei în anul 2008, dar şi scăderii disponibilităţilor băneşti de la 226.899 lei, în anul 2007, la 22.151 în 2008. Aceste scăderi de creanţe şi disponibilităţi băneşti împreună cu creşterea stocurilor de la 78.617 lei la 173.934 lei explică descreşterea cifrei de afaceri prin scăderea majoră vânzărilor înregistrate de unitate în anul 2008. Această situaţie este una deloc pozitivă pentru societate care în prezent produce şi nu vinde, iar ceea ce vinde nu încasează, astfel crescând stocurile şi diminuându-se creanţele şi disponibilităţile băneşti.

Dacă analizăm modificările datoriilor putem observa o creştere a datoriilor pe termen scurt cu 22%, adică 133.125 lei, însă alarmantă este majorarea datoriilor pe termen lung, care de la 48.707 lei din anul 2007 a ajuns la valoarea de 452.409 lei. Situaţia de faţă este datorată contractării de credite cu o valoare ridicată în anul 2008, precum şi lipsei vânzărilor, care s-ar putea datora crizei financiare instalate spre sfărşitul anului. Creşterea pasivului total este astfel datorată exclusiv creşterii datoriilor într-un ritm alarmant, deoarece observăm din situaţiile financiare ale societăţii o descreştere a capitalurilor proprii datorată pierderii înregistrate la sfărşitul anului 2008, de 262.979 lei.

Privind indicele cifrei de afaceri şi cel al creanţelor din ultimii doi ani observăm că modificarea creanţelor devanseză modificarea CA ( 0.60 < 0.88, ICA< ICR ), aceasta însemnând creşterea duratei medii de încasare a creanţelor, având efecte negative asupra situaţiei financiare a întreprinderii deoarece cresc nevoile de finanţare a activităţii de exploatare. Pentru a acoperi nevoile de exploatare ale entităţii se poate apela la noi împrumuturi pe termen scurt, purtătoare de costuri. Aceste noi împrumuturi au efecte în planul reducerii rentabilităţii entităţii.

Rata creanţelor poate fi calculată: fie ca raport între creanţe şi total activ:

Rcr = Creanţe/Total activ * 100 fie ca şi raport între creanţe şi active circulante:

rcr = Creanţe/Active circulante * 100

55

Rcr s-a diminuat în anul 2008 într-o proporţie foarte mare faţă de anul 2007. Această scădere s-a datorat mai puţin diminuării valorii creanţelor, care au scăzut cu doar 39.889 lei, şi mai mult creşterii activelor totale cu 29% pe seama activelor imobilizate, de la 1.085.386 lei la 1.405.607 lei.

Calculând rata creanţelor luând ca bază activele circulante obţinem 53% pentru anul 2007 şi 60% pentru anul 2008. Această creştere este datorată scăderii activelor circulante în 2008 cu 17% faţă de anul 2007. Pentru a înfăţişa o situaţie favorabilă unităţii ponderea creanţelor în totalul activelor circulante ar trebui să fie mai mare pentru ca nivelul lichidităţii societăţii să crească.

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

2007 2008

Creanţe

Datorii

Fig 3. Analiza corelaţiei creanţe – datorii

Analizând corelaţia creanţe – datorii comerciale observăm o uşoară scădere a valorii creanţelor în 2008 faţă de anul 2007 şi o creştere majoră în ceea ce priveşte datoriile. Dacă privim raportul dintre creanţe şi datoriile comerciale putem verifica în ce măsură datoriile comerciale pot fi acoperite pe seama creanţelor:

Raport creanţe – datorii comerciale 2007 = Creanţe 2007 / Datorii2007 = 0,69Raport creanţe – datorii comerciale 2008 = Creanţe 2008 / Datorii2008 = 0,49

Dacă în anul 2007 creanţele ar putea acoperii 69% din datoriile comerciale, în 2008 procentul scade la 49%, fapt datorat atât diminuării creanţelor faţă de anul precedent, cât şi creşterii datoriilor comerciale de la 499.631 lei la 612.756 lei. Entitatea, prin contractarea de credite pe termen scurt şi prin neîncasarea la timp a creanţelor a ajuns într-o situaţie deloc favorabilă.

Pentru a putea aprecia mult mai bine modul de gestionare a creditului – clienţi şi a creditului – furnizori trebuie să analizăm durata în zile de recuperare a creanţelor, precum şi durata în zile de plată a furnizorilor.

Dzcr2007 =134,57, Dzcr2008 =197,90. Duratele de încasare a creanţelor sunt foarte mari. În 2007 durata de încasare fiind de 134,57 zile, iar în 2008 aceasta creşte cu 47% la 198 de zile, ceea ce reprezintă un credit – clienţi exagerat de mare.

Dzfz2007 =55,76, Dzfz2008 =119,44. Durata de plată a furnizorilor din 2007 este una destul de bună, însă aceasta creşte la 119.44 de zile, fapt datorat cu siguranţă unei imposibilităţi de

56

plată a societăţii. Această creştere excesivă a duratei de plată a furnizorilor are ca efect înrăutăţirea relaţiilor cu furnizorii.

Dacă analizăm comparativ creditul – clienţi şi creditul – furnizori putem observa că societatea îşi recuperează creanţele mult mai târziu decât îşi plăteşte furnizorii, fapt ce indică o proastă gestionare atât la nivelul creanţelor, cât şi la nivelul datoriilor faţă de furnizori.

Rata lichidităţii curente sau generale măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din ansamblul activelor circulante. Se calculează după cum urmează: Rlc =Active circulante/ Datorii pe termen scurt

Pentru anul 2007 Rlc obţinută este de 1,30, astfel putem afirma ca din punct de vedere al lichidităţii entitatea se încadrează în intervalul de referinţă al indicatorului [1;2], ceea ce înseamnă că societatea are capacitate de plată. În anul 2008 Rlc obţinută este de 0,81. Acest nivel al lichidităţii curente este nefavorabil pentru societate, semnificănd lipsa capacitătii de plată. Prin prisma acestui indicator putem concluziona astfel ca entitatea riscă să acumuleze plăţi restante generatoare de costuri suplimentare care ulterior pot deteriora relaţiile cu terţii. Dacă privim în dinamică indicatorul analizat obsrevăm o scădere de 62% datorată scăderii activelor circulante şi creşterii datoriilor pe termen scurt.

Rata lichidităţii rapide exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe, disponibilităţi băneşti şi investiţii pe termen scurt. Relaţia de calcul este următoarea: Rlr =Active circulante – Stocuri / Datorii pe termen scurt

Rata lichidităţii rapide obţinută pentru anul 2007 este de 1,14, un nivel mai ridicat în comparaţie cu intervalul de referinţă al indicatorului [0,6;1]. Acest nivel reflectă o structura necorespunzătoare a activului circulant sub aspectul unei ponderi prea ridicate a creanţelor ceea ce reflectă problemele societăţii în încasarea acestora. În anul 2008 nivelul ratei lichidităţii rapide este de 0,53, astfel situându-se aproape de limita inferioară a nivelului. Diminuarea indicatorului este una destul de drastică, acesta diminuându-se cu peste 40% de la un an la altul. Această scădere se datorează atăt creşterii datoriilor pe termen scurt, cât şi scăderii activelor circulante – stocuri.

Rata lichidităţii imediate măsoară capacitatea disponibilităţilor băneşti şi a investiţiilor financiare pe termen scurt de a acoperii datoriile exigibile pe termen scurt, punând astfel în corespondenţă elementele cele mai lichide ale activului circulant cu elementele cele mai exigibile ale pasivului. Se calculeaza după relaţia: Rli =Active circulante – Stocuri - Creanţe/ Datorii pe termen scurt. Rata lichidităţii curente din 2007 este de 0,45, iar cea din 2008 0,03. Astfel nivelul ratei lichidităţii imediate din anul 2007 se incadrează în intevalul de referinţă al indicatorului, şi anume [0,20;0,60], însă nivelul indicatorului scade drastic în anul 2008. Această scădere este un semn al unei gestiuni necorespunzătoare a creanţelor.

57

Rata solvabilităţii generale măsoară gradul în care activele tota le ale întreprinderii pot acoperii datoriile totale ale acesteia. Relaţia de calcul cu ajutorul căreia se calculează este următoarea: Rsg =Active totale / Datorii totale * 100

Valorile obţinute prin aplicarea acestei rate în cazul entităţii noastre sunt de 197% în 2007 şi 131% în 2008. Nivelul minim al acestui indicator este de 133%. În anul 2007 entitatea nu se confruntă cu niciun pericol din punct de vedere al solvabilităţii, situându-se cu mult peste pragul limită. În 2008 însă societatea se afla la limită, chiar sub limita admisă, putem spune, fapt ce înseamnă că întreprinderea se poate confrunta cu pericolul insolvabilităţii şi îi pot fi afectate şansele de creditare. Societatea a ajuns în această situaţie datorită creşterii datoriilor totale într-un ritm mai accelerat faţă de activele totale.

În continuarea analizei începute m-am axat pe prezentarea câtorva aspecte privind echilibrul financiar al firmei studiate. În acest scop am analizat următorii indicatori:

Fondul de rulment, care reprezintă excedentul de resurse financiare care se degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care poate fi folosit pentru finanţarea nevoilor curente. Relaţie de calcul: FR=Ac – Dts;

Necesarul de fond de rulment, reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile, respectiv activele circulante. Se calculează dupa formula: NFR= (St + Cr) – Dexpl ts;

Trezoreria netă, reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia întreprinderii, rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar. Se calculează după cum urmează: TN=FR – NFR.

În cazul societăţii analizate fondul de rulment înregsitrează următoarele valori: În 2007 150.715 lei, este pozitiv, adică activele circulante sunt excedentare

datoriilor pe termen scurt. Acesta înseamnă că o parte din activele circulante este finanţată din capitalurile permanente, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete;

În 2008 -111.730 lei, este negativ, adică activele circulante sunt inferioare, ca valoare, datoriilor pe termen scurt. Aceasta reflectă utilizarea unei părţi din datoriile pe termen scurt pentru finanţarea activelor imobilizate nete. Rezultă că entitatea stiudiată se află în momentul de faţă într-o situaţie de dezechilibru financiar.

Datele obţinute pentru necesarul de fond de rulment sunt: -76.184 lei, în 2007 şi -133.881 în 2008. Este negativ în ambii ani, ceea ce evidenţiază surplusul resurselor temporare în raport cu nevoile temporare corespunzatoare.

TN2007 = 226.899 lei TN2008 = 22.151 leiTrezoreria se menţine pozitivă de la un an la altul, ceea ce reflectă o situaţie favorabilă, respectiv o autonomie financiară pe termen scurt. Însă observăm o scădere în 2008 faţă de anul 2007, ceea ce nu este neapărat un lucru negativ. Poate însemna o reducere a disponibilităţilor băneşti pe seama rambursării împrumuturilor anterior contractate.

Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care întreprinderea dispune de surse de finanţare cu caracter permanent. Un nivel minim, care oferă o stabilitate acceptabilă

58

pentru întreprindere este de 50%, deşi un nivel optim ar fi de 66%. Relaţia după care se calculează este următoarea: Rsf =Capitaluri permanente/ Total pasiv * 100

În anul 2007 Rsf a societăţii analizate a atins nivelul de 45,6 %. În 2008 nivelul acrescut le 47,7%, însă nedepăşind pragul minim de 50%. Majorarea ratei făcându-se atât pe seama majorării capitalurilor permanente, cât şi a pasivului total.

Rata surselor curente este cea care reflectă măsura în care datoriile pe termen scurt participă la formarea pasivului total şi la finanţarea activităţii întreprinderii. Relaţia după care se calculează este: Rsc = Datorii pe termen scurt/ Total pasiv * 100

Atât în 2007, cât şi în 2008 rata surselor curente depăşeşte nivelul maxim de 50%, însă într-o proportie destul de mică, ceea ce înseamnă că societatea nu se află la momentul de faţă într-o situaţie favorabilă din punct de vedere al stabilităţii financiare, însă există şanse de redresare.

Rata autonomiei financiare globale evidenţiază măsura în care patrimoniul întreprinderii este finanţat pe baza surselor proprii. Relaţia de calcul este: Rafg = Capitalurile proprii/ Total pasive * 100

Nivelul minim poate fi considerat în jurul a 33%. În cazul entităţii noastre observăm că în anul 2007 rata autonomiei financiare măsoară 40, 66%. Nu este un nivel foarte bun, însă îi permite întreprinderii să se împrumute. Beneficiind de acesată circumstanţă în anul 2008 societatea a contractat diferite credite pe termen lung, iar datorită proastei gestionări a acestora la sfârştul anului 2008 rata autonomiei globale a firmei a scăzut cu mult sub nivelul minim admis.

Rata îndatorării globale măsoară gradul în care datoriile totale finanţează patrimoniul întreprinderii. Arată măsura în care sursele împrumutate şi atrase participă la finanţarea activităţii. Relaţia de calcul este urmatoarea: Rîg =Datorii totale/ Total pasiv * 100

Nivelul maxim fiind de 66% observăm că în 2007 societatea nu are probleme în a se încadra în limitele normale. În 2008, însă, datorită creditelor contractate de către firmă nivelul ratei îndatorării globale a crescut enorm, fapt ce indică o utilizare defectuoasă a împrumuturilor primite.

4.4. Concluzii şi propuneri

Activitatea la S.C. Pellor 2005 a înregistrat valori descrescătoare de la un an la celălalt, pe parcursul perioadei analizate. Dacă în anul 2007 situaţia generală a firmei era una normală, din unele puncte de vedere putem spune chiar bună, în anul 2008 lucrurile s-au înrăutăţit simţitor.

Dacă în 2007 a fost înregistrat un profit de 241.083 lei în 2008 s-au înregistrat pierderi mari ce au impins firma într-o situaţie critică, pierzăndu-şi astfel capacitatea de autofinanţare, scăzându-i gradul de solvabilitate şi rentabilitatea.

59

Pierderea înregistrată în anul 2008 poate fi pusă pe seama scăderii drastice a cifrei de afaceri de la 935.272 lei în 2007 la 562.402 lei, de asemenea la această pierdere au contribuit împrumuturile contractate pe parcursul anului, precum şi proasta gestionare a acestora.

Dacă privim activitatea de exploatare a societăţii observăm că în anul 2007 aceasta a obţinut un profit din exploatare, urmănd ca mai apoi, în 2008 să închieie exerciţiul financiar cu pierdere din exploatare. Aceasta s-a datorat diminuării veniturilor din exploatare cu mai mult de 50%, şi deşi s-au redus şi cheltuielile de exploatare diminuarea acestora s-a făcut într-o măsură mult mai mică.

Din activitatea financiară s-au înregistrat pierderi financiare în ambii ani analizaţi. Cea din 2008 fiind, însă, excedentară celei din 2007 datorită contractării de credite necesare activităţilor de modernizare a imobilizărilor. Această politică de modernizare ar trebui să fie întotdeauna o prioritate a conducerii în condiţiile actuale de piaţă, când, pentru a putea supravieţui o firmă trebuie permanent să lupte cu concurenţa şi cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor. Din situaţiile financiare ale entităţii, însă, observăm că aceste credite nu au fost gestionate deloc corespunzător. Astfel producţia deşi a crescut, vânzările înregistrate au scăzut într-o proporţie foarte mare. Firma ajunge astfel la sfârştul anului 2008 la o capacitate de plată foarte redusă.

Unul din motivele acestor pierderi înregistrate poate fi şi criza financiară instalată în ţară spre sfârşitul anului, fapt care ar explica scăderea majoră a vânzărilor faţă de anul precedent. Însă o mai bună gestionare a creditelor obţinute ar fi dus la evitarea acestei situaţii neplăcute în care a ajuns firma la momentul de faţă.

Pe viitor societatea ar trebui să utilizeze imobilizările corporale nou achiziţionate sau modernizate pentru majorarea cifrei de afaceri. Având în vedere gradul redus al lichidităţii entităţii şi în condiţiile în care aceasta nu mai poate apela la credite de niciun fel ar putea să determine clienţii să-şi achite datoriile faţă de ea, şi de asemenea să încerce să refacă relaţiile cu furnizorii prin plata la timp a datoriilor faţă de aceştia.

Societatea ar trebui, de asemenea, să investească într-un sistem informatic mult mai performant, sau în realizarea unui site pe Internet, în care firma ar putea să-şi prezinte produsele, să preia comenzi etc. Acest lucru ar putea-o ajuta în diversificarea relaţiilor de afaceri şi ulterior, de ce nu, chiar în diversificarea serviciilor şi bunurilor oferite.

Astfel, în perioada următoare este necesară continuarea activităţilor de modernizare, de încasare a creanţelor, de plată a datoriilor restante şi de reducere a cheltuielilor. Se impune luarea unor masuri economice, financiare şi de organizare menite să aducă firma la un punct de echilibru, pornind de la care sa se poată dezvolta şi maximiză profiturile.

60

Bibliografie

Audit Financiar, nr. 7, 2007, Contabilitatea TVA privind achiziţia intercomunitară de bunuri şi alte operaţiuni, Maria Manolescu

Boulescu, Mircea, (2003), Situaţii financiare anuale simplificate Contabilitatea elementelor bilanţiere, Editura Tribuna Economică, Bucureşti

Cristea, Horia, Bunget, Ovidiu, Farcane, Nicoleta, (2004), Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS 37 Provizioane şi active contingente, CECCAR, Bucureşti

Caraiani, Chiriţa, Olmid, Lavinia, (2001), Bazele contabilităţii Ediţia a 2-a, Editura ASE, Bucureşti

Contabilul.ro, 12 martie, 2008, Situaţii financiare, articol disponibil online la http://www.contabilul.ro/a/2501/situatii-financiare.html

Imbrescu, Carmen, Moraru, Maria (2006), Contabilitatea financiară conformă cu Directivele Europene, Vol II, Editura Mirton, Timişoara

Imbrescu, Carmen, (2008), Bazele contabilităţii, Editura Mirton, Timişoara

Ineovan, Felicia, (2006), Contabilitatea financiară conformă cu Directivele Europene, Vol I, Editura Mirton, Timişoara

Ineovan, Felicia, (2009), Contabilitatea financiară, Editura Mirton, Timişoara

Pântea, Iacob, Petru, Bodea, Gheorghe, (2008), Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele europene Ediţia a 3-a, Editura Intelcredo, Deva

Petcu, Paul, Mircea, (2001), Bazele contabilităţii şi contabilitatea financiară, Editura Tribuna Economică, Bucureşti

Possler, Ladislau, Lambru, Gheorghe, Lambru, Bogdan, (2008), Contabilitatea întreprinderii Îndrumar practic, Editura Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa

Ristea, Mihai, Dumitru, Corina, Graziella, (2000), Contabilitatea financiară, Editura ASE, Bucureşti

61

http://www.contabilul.ro/a/2501/situatii-financiare.html

Sajin, Iurie, Conducător ştiinţific, Nederiţă, Alexandru, (2008), Teză de doctor în economie: Contabilitatea şi auditul decontărilor comerciale

Tribuna Economică, nr. 14, 2008, TVA în achiziţiile intracomunitare de bunuri

Tribuna Economică, nr. 32, 2008, Regimul TVA pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii intracomunitare

62

studiu de caz privind gestiunea creanţelor şi datoriilor la sc pellor 2005 srl

Documents