studiu acţiunile în justiţie privind concedierea

STUDIUAcţiunile în justiţie privind

concedierea

Situaţia de pe piaţa muncii

2.486.852 2.369.062

1.605.015

6.224.394 6.279.254

4.490.279

2007 2008 2009

Înregistrate noi laITM

Aflate în derularela ITM

Contracte individuale de muncă

Sursa: Inspectia Muncii

Sursa: ANOFM

2007 2008 2009

Şomeri (media anuală) 386.667 362.429 536.582

Rata şomajului (total %) 4,3 4,3 5,9

Numărul contractelor de muncă s-a diminuat în ultimii ani. În 2009, la Inspecţia Muncii s-au înregistrat cu 1,8 milioane mai puţine contracte individuale de muncă.

Doar 370.000 au încetat ca urmare a disponibilizărilor. La şomaj s-au înscris puţin peste 300.000 de

persoane, ceea ce înseamnă că aproape 100.000 de persoane care şi-au pierdut locul de muncă nu au beneficiat de ajutor de şomaj.

Rata şomajului înregistrat în luna februarie a fost de 8,3%, faţă de 8,1% în luna ianuarie 2010, şi 4,9% în aceeaşi lună a anului 2009.

Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 468.863 sunt şomeri indemnizaţi, iar 293.512 neindemnizaţi.

În primul trimestru al anului 2010, în industrie mai lucrau 1.265.000 de persoane, faţă de aproape 1. 300.000, la sfârşitul anului trecut.

Comisia Naţională de Prognoză a anunţat că peste 30 de mii de angajaţi din industrie îşi vor pierde locurile de muncă în primul trimestru al acestui an:

cele mai mari reduceri de personal se vor face în domeniul petrolier; un sfert dintre angajaţii din domeniul fabricării altor mijloace de transport decât cel auto vor fi

concediaţi.

Situaţia de pe piaţa muncii

Domeniile în care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă în 2009

INDUSTRIE: peste 230.000 pers. disponibilizate.

CONSTRUCŢII ŞI COMERŢ: 120.000 pers. disponibilizate.

Domeniile în care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă în 2009

INDUSTRIE: peste 230.000 pers. disponibilizate.

CONSTRUCŢII ŞI COMERŢ: 120.000 pers. disponibilizate.

Peste 50% dintre firmele româneşti cu mai mult de 50 salariaţi au făcut concedieri.

Cei mai mulţi dintre angajaţii disponibilizaţi au provenit din sectorul privat.

Acţiunile in justiţie privind litigiile de muncă

• Statisticile arată că numărul litigiilor de muncă se dublează de la an la an, iar lucrul acesta se întâmplă de cinci ani consecutiv.

• La Tribunalul Bucuresti, se judecă zilnic aproape 100 de litigii de muncă. Numai aici s-au deschis 12.000 noi dosare pe litigii de muncă in anul 2009, cu aproximativ 30% mai multe decât în anul anterior.

• Din datele statistice rezultă că 65% dintre procese au fost câştigate de angajaţi. • Pierderile însumate de către companii urcă la aproximativ 7.200.000 RON numai pentru Bucureşti.

Deşi legea prevede termene de judecată scurte, maximum 15 zile, în multe cazuri, aceasta normă este încălcată, din cauza numărului excesiv de litigii cu care completele de judecată sunt asaltate. Un litigiu de muncă depăşeşte 12 luni, iar deciziile sunt, adeseori, diferite de la o instanţă la alta.

În privinţa litigiilor generate în baza contractelor colective de muncă sunt aspecte extrem de interpretabile, deoarece în România nu există o practică unitară. Dacă reglementările ar fi destul de clare, nu s-ar mai ajunge în instanţă sau nu s-ar mai pierde atât de mult timp pentru soluţionare. Lucrurile neclare duc la abuzuri procedurale, la posibilităţi de amânare a cauzei. Medierea poate fi o solutie.

Deşi legea prevede termene de judecată scurte, maximum 15 zile, în multe cazuri, aceasta normă este încălcată, din cauza numărului excesiv de litigii cu care completele de judecată sunt asaltate. Un litigiu de muncă depăşeşte 12 luni, iar deciziile sunt, adeseori, diferite de la o instanţă la alta.

În privinţa litigiilor generate în baza contractelor colective de muncă sunt aspecte extrem de interpretabile, deoarece în România nu există o practică unitară. Dacă reglementările ar fi destul de clare, nu s-ar mai ajunge în instanţă sau nu s-ar mai pierde atât de mult timp pentru soluţionare. Lucrurile neclare duc la abuzuri procedurale, la posibilităţi de amânare a cauzei. Medierea poate fi o solutie.

În genereal, reclamanţii cheamă în instanţă companiile la care au lucrat pentru: neplata unor drepturi salariale nelegalitatea disponibilizărilor colective sau individuale.

În acest an, funcţionarii publici au început să aibă pondere mai mare în cadrul litigiilor de muncă legate de concedieri.

Când se schimbă sistemul de guvernare, apar litigii de muncă generate de faptul că se caută justificări legale pentru a-i înlătura pe foştii directori sau funcţionari din instituţiile centrale ale vechiului regim politic.

Tribunalele sunt asaltate acum de profesori, poliţişti şi militari, in general bugetari. Schimbarea reglementărilor privind reorganizarea diverselor instituţii bugetare sau entităţi administrative a generat nemulţumiri greu de soluţionat în cadrul unui sistem legislativ stufos şi neclar.

Acţiunile in justiţie privind litigiile de muncă

MOTIVAŢII

Statistici privind acţiunile având ca obiect concedierea

Ponderea litigiilor de muncă în domeniul industriei producătoare este mult mai mare decât în alte sectoare ale economiei. Explicaţia este dată de gradul de instruire al angajaţilor, mai mare decât în sectorul serviciilor, spre exemplu, unde ponderea litigiilor este mai mică, deşi domeniul de activitate, ca atare, este mai mare.

Cele mai multe litigii de muncă având ca obiect concedierea sunt declanşate de persoanele care lucrează în companiile private.


Numărul bărbaţilor concediaţi care se adresează instanţelor judecătoreşti îl întrece pe cel al femeilor, şi tot ei sunt cei care reuşesc să invoce argumente solide pentru admiterea acţiunilor.

„Portretul robot” al reclamantului: persoane între 30 şi 50 de ani, cu o pregătire medie sau peste medie.

„Portretul robot” al reclamantului: persoane între 30 şi 50 de ani, cu o pregătire medie sau peste medie.


Femeile analizează mult mai mult dacă au la dispoziţie timpul necesar pe care îl presupune un proces şi dacă îşi pot conserva forţele pentru a face faţă nenumăratelor solicitări neprevăzute care ar putea să apară în cadrul acestuia.

Femeile sunt mult mai rezervate în privinţa asumării unui proces, din cauza obligaţiilor familiale.


Conflictele de muncă au început să crească pentru că oamenii au început să aibă mai mult curaj şi mai

multă încredere în justiţie.

Majoritatea angajatorilor încalcă prevederile legislaţiei muncii, cu atât mai mult acolo unde nu sunt sindicate.


Noile reglementări care urmăresc reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public, prin taierea sporurilor şi bonusurilor salariale ar putea genera un val de procese, iniţiat de sindicatele care susţin că actele normative de reglementare a salarizarii bugetarilor sunt contradictorii şi ar putea fi contestate in justitie.


Despăgubirile pentru care se luptă angajaţii în instanţă, de regulă, vizeaza salariile.

În privinţa daunelor morale încă nu s-au creat precedente solide, fiind sporadice, punctuale. Problema daunelor morale este controversată la nivelul întregii legislaţii din România. Daunele morale se acordă în situaţii extreme şi în cuantumuri care nu sunt mari.

Vă mulţumim

studiu acţiunile în justiţie privind concedierea

Documents