Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din RomâniaFiliala Argeş

PROGRAM PREGĂTIRE STAGIARIANUL 3

Studii de caz la disciplinaContabilitate

Lector formatorLect.univ.dr. Ştefan Bunea

Director INDPC

Piteşti 2011

1. Calculaţi procentajul de control şi procentajul de interes pentru următoarele structuri de grup.

80% 80%

60%

20%

90%

Rezolvare:

Societatea Procentajul de interes de control al soc.mamă

Metoda de consolidare

Procentajul de interes

Tipul de dependenţă

A 80% Integrare globală

80% Filială

B 80% Integrare globală

80% Filială

C 60% Integrare globală

80% x 60% = 48% Subfilială

D 20% Punere în echivalenţ

80%x60%x20%=9,6% Intreprindere asociată

E 90% 90%x9,6%=8,64%

Societatea E nu este inclusă în perimetrul de consolidare

55% 80% 35% 15%

SM

AB

C

D

E

SM

A B C

F E

D

45% 20% 70% 30%

Rezolvare:

Societatea Relaţia Procentaj control Metodă consolidare Procentaj interes

A SM în A 55 % Integrare globală 55 %B SM în B 80 % Integrare globală 80 %C SM în C 35 % Integrare proporţională 35 %D SM în D 15 % 15 %E SM în A în E 45 % Integrare globală 55 % x 45 % = 24,75 %

SM în E 20 % 20 % Total 65 % 44,75 %

F SM în B în F 70 % Integrare globală 80 % x 70 % = 56 % SM în C în F 0 % 35 % x 30 % = 10,5 % Total 70 % 66,5 %

2. Pe 30.12.N, societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 90.000 u.m., cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor 4.000.000 u.m.

Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizării este de 25.000 u.m.Care sunt operaţiile de omogenizare prealabile consolidării?

Rezolvare:

In vederea consolidării se includ în costul imobilizării chelt estimate (provizioane) a se angaja cu demontarea :Imob corporale = Provizioane pt dezafectare, imob corp 25.000 şi alte acţiuni legate de acestea

Valoarea imob corporale în situaţiile financiare consolidate este de 4.115.000 u.m.Cota de impozit pe profit presupusă : 16%

Val contab imob corp în sit financ consolidate 4.115.000 u.m.Baza fiscală (val din sit financ individuale ale soc F) 4.090.000 u.m.Diferenţă temporară impozabilă 25.000 u.m.

PIA 25.000. x 16% = 4.000

Chelt cu impozite amânate = PIA 4.000

3. Societatea F deţine construcţii achiziţionate la un cost de 600 mii u.m. şi amortizate pentru suma de 150 mii u.m.

Politica grupului din care face parte F este de evalua clădirile la o valoare reevaluată. Valoarea justă a construcţiilor determinată de experţi la 31.12.N este de 675 mii de lei.

Care sunt operaţiile de omogenizare prealabile consolidării?

Rezolvare:

1) Se calculează raportul « val justă/val netă contabilă » a construcţiilor = 675/450 = 1,5Costul imob şi amortiz cumulate sunt reevaluate astfel :

600 x 1,5 = 900 mld150 x 1,5 = 225 mld450 VNC 675 mld

Operaţia de reevaluare va fi contabilizată astfel :

Construcţii = % 300Amortiz construcţiei 75Rezerve din reevaluare 225

2) Se anulează amortizarea în costuri istorice

Amortiz construcţiei = Construcţii 150 mld

Reevaluarea construcţiilor

Construcţii = Rezerve din reevaluare 225 mld

Indiferent de procedeul de reevaluare în conturile consolidate (bilanţ) construcţia este evaluată la 675 mld u.m.

Val contab (consolid) 675Baza fiscală -450Diferenţă temp impozabilă 225225 x 16% = 36 mld (PIA)

Rezerve din reevaluare = PIA 36 mld

4. Societatea F are ca obiect de activitate vânzarea de mărfuri. La 31.12.N, ea deţine în stoc următoarele articole:

Articole Cost de achiziţie(în u.m.)

Mărfuri M1 100.000Mărfuri M2 90.000Mărfuri M3 300.000Mărfuri M4 50.000Total 540.000

Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la minimul dintre cost şi valoarea netă de realizare.

În bilanţul individual al societăţii F stocurile sunt evaluate la 540.000 u.m.

Valoarea netă de realizare a fost stabilită de un evaluator profesionist: Articole Valoare netă de

realizare(în u.m.)

Mărfuri M1 95.000Mărfuri M2 93.000Mărfuri M3 310.000Mărfuri M4 46.000Total 544.000

Care sunt operaţiile de omogenizare prealabile consolidării?

Rezolvare:

În contabilitatea lui F:Valoarea contabilă a stocului la 31.12.N = 540.000 lei

La nivel consolidat se face retratarea de omogenizare:

Sortiment Min (cost; valoarea realizabilă netă)M1 95.000M2 90.000M3 300.000M4 46.000Total 531.000

Se face ajustarea:6814 = 397 9.000

Valoarea contabilă în bilanțul consolidat = 531.000 leiBaza fiscală = Valoarea contabilă din bilanțul lui F = 540.000 leiRezultă o diferență temporară deductibilă de 9.000Se constată o creanță de impozit amânat:

Impozit amânat = Venit de impozit amânat 9.000x16% = 1.440 lei

5.Pe 1 iulie exerciţiul N o entitate cumpără obligaţiuni în condiţiile: preţul de cumpărare 100 000 lei cuponul dobânzii de încasat între 1 aprilie şi 1 iulie (4 luni) pentru o rată a dobânzii 16 (100 000 16 4/12)

4 000 lei

Dobânda până la 1 aprilie a fost încasată la sursa de cumpărare. La 31 decembrie N valoarea bursieră a obligaţiunilor este de 98 000 lei. Fracţiunea de dobândă de încasat de la 1 aprilie până la 31 decembrie “N” este de 100.000 16 9/12 = 12.000 lei. În exerciţiul N+1 la 1 octombrie se cesionează obligaţiunile, preţul de cesiune este de 107.000 lei, din care cuponul dobânzii 8 000 lei.

Se cer:1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 aplicabile acestui caz?2.Înregistrările contabile aferente anului N;3.Înregistrările contabile aferente anului N+1.

Rezolvare:

1. Potrivit art 169. - (1) La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare, sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.(2) La ieşirea din gestiune a investiţiilor pe termen scurt, cu excepţia depozitelor bancare pe termen scurt, se aplică prevederile pct. 161.161. - (1) La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;b) metoda costului mediu ponderat - CMP;c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.(2) Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în alin. (1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe baza ultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active

2.Înregistrări în exerciţiul Na) 1 iulie: cumpărarea obligaţiunilor:104 000 lei 506 = 512 104 000 lei Obligaţiuni Conturi curente la băncib) 31 decembrie: dobânzi în curs cuvenite pentru exerciţiul N încheiat sunt recunoscute doar pentru partea post – achiziţie (1 iulie – 31 decembrie):8 000 lei 5088 = 766 8 000 lei Dobânzi la obligaţiuni şi Venituri din dobânzi titluri de plasamentc) 31 decembrie: evaluarea la valoarea justă a titlurilor:6 000 lei 668.01 = 506 6 000 lei Pierderi din variaţia Obligaţiuni de valoarea justă a obligaţiunilor cotate

3.Înregistrări în exerciţiul N+1:a)înregistrarea venitului din dobândă aferent perioadei 1 ianuarie-1 aprilie:4 000 lei 5088 = 766 4 000 lei Dobânzi la obligaţiuni şi Venituri din dobânzi titluri de plasamentb)încasarea cuponului la 1 aprilie:16 000 lei 5121 = % Conturi la bănci în lei 5088 12.000 Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 506 4.000 lei Obligaţiunic) înregistrarea venitului din dobândă aferent perioadei 1 aprilie-1 octombrie:8 000 lei 5088 = 766 8 000 lei Dobânzi la obligaţiuni şi Venituri din dobânzi titluri de plasament

d)vânzarea obligaţiunilor: încasarea cuponului de la cumpărător:8 000 lei 5121 = 5088 8 000 lei Conturi la bănci în lei Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament

scoaterea din gestiune a obligaţiunilor:99 000 lei 5121 = % Conturi la bănci în lei 506 94 000 lei Obligaţiuni 7642 5.000 lei Câştiguri privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate

7.Societatea ALFA utilizează un singur sortiment de materii prime pentru care s-a stabilit un cost standard de 5 lei/Kg. şi obţine un singur produs finit pentru care s-a stabilit un cost standard de 100 lei/buc. La începutul exerciţiului N, situaţia celor două elemente de stoc era:

Stoc iniţial materii prime = 1.000 Kg. x 5 lei/Kg.;Stoc iniţial produse finite = 80 buc. x 100 lei/buc.;Diferenţe favorabile de preţ pentru materii prime = (200 lei);Diferenţe favorabile de preţ pentru produse finite = (100 lei).

În cursul exerciţiului N au loc următoarele operaţii:1) achiziţie de materii prime 500 Kg. x 4,8 lei/Kg., TVA 24% (factura);2) consum de materii prime 300 Kg. (FIFO);3) obţinere de produse finite 20 buc.;4) vânzare de produse finite 50 buc. x 180 lei/buc., TVA 24% (factura);

La sfârşitul exerciţiului se cunosc următoarele informaţii:- costul de producţie efectiv 110 lei/buc. (din contabilitatea de gestiune);- valoarea realizabilă netă a stocului de materii prime este de 5.200 lei;- valoarea realizabilă netă a stocului de produse finite este de 4.800 lei;- stocul de produse finite a fost depreciat la sfârşitul exerciţiului N-1 cu 500 lei.

Să se contabilizeze operaţiile de mai sus şi să se determine valoarea pe care cele două elemente de stoc o vor avea în bilanţul exerciţiului N.

Rezolvare:1)achiziţie de materii prime 500 Kgx4,8 lei/Kg, TVA 24% (factura):

% = 401 2.976 Furnizori 301 2.500Materii prime

308 (100)Diferenţe de preţ pentru materii prime

4426 576TVA deductibilă

Diferenţa de preţ = 5.000 Kg x (5-4,8)= 100 (favorabilă)

2)consum de materii prime:

601 = % 1.440Cheltuieli cu 301 300 Kgx5=1.500materiile prime Materii prime 308 300Kgx(5-4,8)=(60) Diferenţe de preţ pentru materii prime

3)obţinere de produse finite:

345 = 711 20buc x 100 = 2.000Produse finite Variaţia stocurilor4)vânzare de produse finite :4111 = % 11.160Clienţi 701 50 buc x 180 = 9.000 Venituri din vânzarea de produse finite 4427 2.160 TVA colectată

711 = 345 50 buc x100 = 5.000Variaţia stocurilor Produse finite

5)calculul şi înregistrarea diferenţelor de preţ aferente stocurilor de produse finite:a)diferenţele aferente intrărilor în stoc:

Diferenţa aferente intrărilor = 20 buc x (100-110) = - 200 (nefavorabilă)

348 = 711 200 Diferenţe de preţ Variaţia stocuriloraferente produselor finite

b)diferenţele aferente ieşirilor:

Calculul coeficientului de repartizare:

Diferenţa aferentă ieşirilor din stoc = Rulaj creditor 345 x k = 5.000 x 0,01 = 50 (nefavorabilă)

711 = 348 50Variaţia stocurilor Diferenţe de preţ aferente produselor finite

Situaţia în conturi este următoarea:

D 301 C D 345 C Materii prime Produse finiteSI 5.000 1.500 Si 8.000 5.000 2.500 2.000

6.000 Sf 5.000 Sf

D 308 - Diferenþe de preþ C D 348 - Diferenþe de preþ produse C Pentru materii prime pentru produse finite Si (200) (60) Si (100) 50

(100) 200 (240) Sf 50 Sf

6)Evaluarea la bilanţ a elementelor de stoc:a)evaluarea în bilanţ a materiilor prime:

Valoarea contabilă a materiilor prime = Sold final 301 - Sold final 308 = 6.000 - 240 = 5.760 leiValoare realizabilă netă = 5.200 lei

În bilanţ, stocul de materii prime va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a materiilor prime = min (5.760; 5.200) = 5.200 leiRezultă că trebuie contabilizată o depreciere de 560 lei: 6814 = 391 560Cheltuieli de exploatare Ajustări pentruprivind ajustările pentru deprecierea materiilor primedeprecierea activelor circulante

Valoarea în bilanţ = Sold final 301 – Sold final 308 – Sold final 391 = 5.200 leib)evaluarea în bilanţ a produselor finite:Valoarea contabilă a produselor finite = Sold final 345 + Sold final 348 = 5.000 + 50 = 5.050 leiValoarea realizabilă netă = 4.800 leiÎn bilanţ, stocul de produse finite va trebui să fie prezentat la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă.Valoarea în bilanţ a produselor finite = min (5.050; 4.800) = 4.800 leiDeprecierea calculată = 250 lei;

Deprecierea existentă la sfârşitul exerciţiului N-1 = 500 lei;Rezultă că trebuie reluată la venituri deprecierea de 250 lei:

3945 = 7814 250Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustăriproduselor finite pentru circulante deprecierea activelor

Valoarea din bilanţ = Sold final 345 + Sold final 348 – Sold final 3945 = 4.800 lei

8. Se cunosc următoarele informaţii la 31.12.N+1:

Bilanţ funcţional (în lei)

ACTIVE N N+1 CAPITALURI PROPRII + DATORII

N N+1

Active imobilizate nete 280.000 247.000 Capitaluri proprii:Capital socialPrime de emisiuneAlte rezerveRezultatul exerciţiului

250.000

200.000-

50.000-

987.000

300.00010.00050.000

627.000

Active curente de exploatare:StocuriClienţiCheltuieli în avans

280.000

60.000200.00020.000

960.000

160.000800.000

-

Datorii curente de exploatare:FurnizoriDividende de platăImpozit pe profit de plătit

710.000

500.000100.000110.000

670.000

550.000-

120.000

Active de trezorerie:Investiţii financiare pe termen scurtConturi la bănci

600.000100.000

500.000

1.050.000-

1.050.000

Datorii de trezorerie:Ctredite pe termen scurt

200.000

200.000

600.000

600.000

TOTAL ACTIV 1.160.000 2.257.000 TOTAL CAPITALURI

PROPRII + DATORII

1.160.000 2.257.000

Contul de profit şi pierdere N+1 (în lei)(clasificarea cheltuielilor după natură)

Elemente ValoareCifra de afaceri (venituri din vânzarea mărfurilor) 700.000Alte venituri din exploatare, din care:a)Venituri din cedarea activelor imobilizateb)Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personaluluic)Venituri din subvenţii pentru investiţii

712.00010.000

700.0002.000

Cheltuieli cu mărfurile vândute (300.000)Cheltuieli cu chiriile (20.000)Cheltuieli de personal (300.000)Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor (20.000)Atte cheltuieli de exploatare, din care:a)cheltuieli cu cedarea activelor imobilizate

(15.000)(15.000)

Venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 50.000Cheltuieli cu dobânzile (60.000)Rezultat înainte de impozit 747.000Cheltuiala cu impozitul pe profit (120.000)Rezultat după impozit 627.000

Tabloul fluxurilor de trezorerie al exerciţiului N+1(în lei)

Elemente ValoareÎncasări de la clienţiPlăţi către furnizoriPlăţi către salariaţi şi în numele acestoraÎncasări de subvenţii de exploatare pentru plata personaluluiPlăţi de impozit pe profit

100.000(350.000)(300.000)

700.000(110.000)

I.Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare +40.000Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale 10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări (200.000)Încasări din subvenţii pentru investiţii 200.000Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt 150.000II.Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii +160.000Încasări din credite primite pe termen scurt 500.000Rambursări de credite pe termen scurt (100.000)Încasări din noi emisiuni de acţiuni 110.000Plăţi de dobânzi (60.000)Plăţi de dividende (100.000)III.Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare +350.000IV.Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi+40.000+160.000+350.000=550.000

+550.000

V.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului (din bilanţ)

500.000

VI.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anuluiVI=IV+V= +550.000+500.000= 1.050.000

1.050.000

VII. Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 1.050.000

(din bilanţ)

Se cere să se calculeze şi să se interpreteze indicatorii de echilibru financiar (FR, NFR, TN)

Rezolvare:

Calculul şi interpretarea Fondului de rulment (FR):FRN= Capitaluri permanenteN – Active imobilizate neteN = 250.000 – 280.000 = -30.000 leiFRN+1= Capitaluri permanenteN+1 – Active imobilizate neteN+1 = 987.000 – 247.000 = +740.000 leisauFRN = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N – Datorii cicliceN (inclusiv trezoreria datorie) = 880.000 – 910.000 = -30.000 leiFRN = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N – Datorii cicliceN (inclusiv trezoreria datorie) = 880.000 – 910.000 = -30.000 leiFRN+1 = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N+1 – Datorii cicliceN+1 (inclusiv trezoreria datorie) = 2.010.000 – 1.270.000 = +740.000 lei

Fondul de rulment al exerciţiului N este negativ şi semnifică existenţa unui dezechilibru financiar determinat de gestiunea pe termen lung. În exerciţiul N investiţiile pe termen lung nu pot fi finanţate în întregime din surse de finanţare pe termen lung. Pentru acoperirea necesarului de finanţare pentru ciclul de investiţii întreprinderea s-a îndatorat pe termen scurt ceea ce are ca efect creşterea presiunii asupra trezoreriei întreprinderii în anii următori. Investiţiile generează rentabilitate după o perioadă mai lungă de timp iar creditele pe termen scurt trebuie rambursate şi remunerate cu dobândă.Fondul de rulment al exerciţiului N+1 este pozitiv şi are o valoare semnificativă. Întreprinderea a obţinut o creştere a capitalurilor permanente printr-o nouă emisune de acţiuni şi prin activitatea rentabilă care a generat un rezultat semnificativ. În plus, investiţia în imobilizări corporale efectuată în exerciţiul N+1 a fost finanţată dintr-o subvenţie pentru investiţii. Prin urmare, în exerciţiul N+1 nu au apărut nevoi de finanţare pe termen lung din activitatea de investiţii care să consume din capitalurile permanente efectul fiind favorabil asupra trezoreriei.

Calculul şi interpretarea Necesarului de Fond de Rulment (NFR):NFRN= active circulante din exploatareN – datorii ciclice din exploatareN = 280.000-710.000 = -430.000 leiNFRN+1= active circulante din exploatareN+1 – datorii ciclice din exploatareN+1 = 960.000 – 670.000 = +290.000 lei

În exerciţiul N, nevoia de trezorerie pentru activitatea de exploatare a fost inferioară comparativ cu sursele de finanţare aferente activităţii de finanţare efectul fiind favorabil asupra trezoreriei. Întreprinderea a reuşit o bună gestiune a creanţelor clienţi şi a datoriilor faţă de furnizori reuşind să primească de la furnizori credite mai mari decât cele oferite de ea clienţilor.În exerciţiul N+1, NFR este pozitiv şi are o valoare semnificativă lucru care se apreciază nefavorabil. La aproximativ acelaşi credit furnizori întreprinderea îşi creditează de 4 ori mai mult furnizorii efectul fiind nefavorabil asupra trezoreriei. În plus, întreprinderea a alocat trezorerie de aproape 3 ori mai multă în stocuri.

Calculul şi interpretarea Trezoreriei Nete (TN):TNN = FRN – NFRN = -30-(-430.000)=+400.000 leiTNN+1 = FRN+1 – NFRN+1 =740.000-290.000=+450.000 leisauTNN = Active de trezorerieN – Datorii de trezorerieN = 600.000 – 200.000 = + 400.000 leiTNN+1 = Active de trezorerieN+1 – Datorii de trezorerieN+1= 1.050.000 – 600.000 = +450.000

Trezoreria netă este pozitivă în ambele exerciţii financiare şi cu o variaţie de 50.000 lei de la un an la altul. Pornind de la prima relaţie de calcul putem concluziona că variaţia se datorează creşterii substanţiale a FR chiar dacă şi NFR înregistrează o creştere semnificativă. Dacă avem în vedere cea de a doua relaţie de calcul putem justifica variaţia prin fluxurile mari de încasări chiar dacă şi îndatorarea faţă de bănci a crescut de 3 ori în exerciţiul N.O asemenea analiză este limitată deoarece TN este văzută ca o valoarea reziduală. Dacă dorim să realizăm o analiză cauză-efect ar trebui să valorificăm informaţiile degajate de Tabloul fluxurilor de trezorerie.

9. Având în vedere baza de date de la punctul 10 să se efectueze analiza pe bază de rate (se vor calcula rate de rentabilitate, de risc, de lichiditate şi de activitate).

Rezolvare

Calculul şi analiza ratelor:

Rate Mod de calcul SemnificaţieA.Rate de profitabilitate1.Rata marjei nete (Net profit margin, în engleză) Profit net/Cifra de afaceri = 627.000/700.000 = 0,8957 sau 89,57%Cifra de afaceri se regăseşte masiv în profitul net (89,57%), concluzia fiind că întreprinderea este foarte rentabilă din punct de vedere comercial.2.Rata rentabilităţii economice (ROA=return on Assets, în engleză)EBE/Activ economic = 777.000/2.257.000 = 0,3442 sau 34,42%La un leu activ economic investit se obţine 0,3442 lei EBE.3.Rata rentabilităţii financiare (ROE=Return on Equity, în engleză)Profit net/Capitaluri proprii = 627.000/987.000 = 0,6352 sau 63,52Rentabilitatea creată pentru acţionari şi care acoperă dividendele şi nevoia de autofinanţare este de 63,52%B.Rate de lichiditate1.Rata lichidităţii curente (Current ratio, în engleză) RLCN= Active curenteN /Datorii curenteN= 880.000/910.000=0,9670RLCN+1= Active curenteN+1 /Datorii curenteN+1= 2.010.000/ 1.270.000 = 1,5826În exerciţiul N întreprinderea nu reuşeşte să îşi asigure lichiditatea curentă în condiţiile în care datoriile curente sunt superioare activelor curente. În exerciţiul N+1 situaţia este aproape de optim chiar şi în situaţia în care (rata optimă este de 2).

2.Rata lichidităţii rapide (testul acid-acid test în engleză) RLRN = (Active curenteN –StocuriN)/Datorii curenteN = (880.000-60.000)/910.000=0,9010RLRN+1 = (Active curenteN+1 –StocuriN+1)/Datorii curenteN+1 = (2.010.000-160.000)/1.270.000= 1,4566 Valoarea stocurilor este nesemnificativă dacă avem în vedere ponderea lor în total active curente. De aceea, rata lichidităţii rapide se menţine în jurul ratei lichidităţii curente. Situaţia este nefavorabilă în exerciţiul N şi aproape de optim în exerciţiul N+1.3.Rata lichidităţii imediate (cash ratio, în engleză) RLIN = (DisponibilităţiN +Valori mobiliare de plasamentN)/Datorii curenteN = (500.000+100.000)/910.000 = 0,6593RLIN+1 = (DisponibilităţiN+1 +Valori mobiliare de plasamentN+1)/Datorii curenteN+1 = 1.050.000/1.270.000 = 0,8267 Rata lichidităţii imediate este una semnificativă atât în exerciţiul N cât şi în exerciţiul N+1.C.Rate de risc1.Rata gradului de îndatorare (Debit ratio, în engleză) RGIN = DatoriiN/Capitaluri propriiN = 910.000/250.000 = 3,64RGIN+1 = DatoriiN+1/Capitaluri propriiN+1 = 1.270.000/987.000=1,286

În exerciţiul N întreprinderea a fost de 3 ori mai îndatorată decât în exerciţiul N+1. În N+1 rata a scăzut datorită rentabilităţii obţinute dar şi a creşterii de capital prin noi emisiuni de acţiuni.2.Rata de acoperire a dobânzilor (Interest coverage ratio, în engleză) RADN+1= Profit înaintea plăţii dobânzii şi a impozitului pe profitN+1/Cheltuieli cu dobânzileN+1 = 807.000/60.000 = 13,45 Profitul obţinut neafectat de costul finanţării şi incidenţa fiscală acoperă de 13,45 ori costul finanţării ceea ce însemnă că rentabilitatea obţinută este îndestulătoate atât pentru creditorii bancari cât şi pentru acţionari.D.Rate de activitate1.Viteza de rotaţie a stocurilor(Inventory turnover ratio, în engleză)VRSN+1= (stoc mediuN+1/costulvânzărilorN+1)*365 = (160.000:12/300.000)*365 = 16,22 zile Viteza de rotaţie a stocurilor atest[ o bun[ gestiune a acestora. Stocul mediu este stocat în întreprindere aproximativ 16 zile.2.Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi (Average collection period, în engleză) VRCN+1= (Sold mediu clienţiN+1/Cifra de afaceriN+1)*365 = (800.000:12/700.000)= 34,76 zile

Întreprinderea îşi încasează creanţele faţă de clienţi în medie la un interval de 35 zile.3.Viteza de rotaţie a creditelor furnizori (Average payable period, în engleză) VRFN+1 = (Sold mediu furnizoriN+1/Achiziţii de bunuriN+1)*365 = (550.000:12/700.000)= 23,89 zile

Pentru aproximarea achiziţiilor s-a utilizat cifra de afaceri. Întreprinderea îşi achită furnizorii, în medie în 24 de zile. Ideal ar fi fost ca plata furnizorilor să se realizeze la un interval de timp mai mare decât cel necesar încasărilor de la clienţi.

10. Se cunosc următoarele informaţii (în lei):Elemente Valoare

rezultat înainte de impozit 1.000.000TVA plătit 345.000venituri din diferenţe de curs valutar aferent actualizării soldurilor conturilor de creanţe şi datorii în devize la cursul de închidere

120.000

cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferent actualizării soldurilor conturilor de creanţe şi datorii în devize la cursul de închidere

80.000

Sold iniţial 4751 70.000

Sold final 4751 130.000Rulaj creditor 7584 40.000salarii plătite 200.000venituri din subvenţii de explatare (încasate) 100.000cheltuieli cu impozitul pe profit 400.000cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 200.000venituri din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize

70.000

cheltuieli cu provizioanele 100.000cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize

120.000

venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 30.000câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate 500.000venituri din provizioane 10.000pierderi din vânzarea imobilizărilor corporale 200.000creşteri de stocuri 190.000valoarea contabilă a imobilizărilor corporale cedate 500.000diminuări de stocuri 75.000câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 80.000creşteri de creanţe 600.000diminuări de creanţe 900.000costul investiţiilor financiare pe termen scurt vândute 1.000.000creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 50.000câştiguri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt 500.000diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 100.000pierderi din vânzarea imobilizărilor financiare (titlurile vândute nu au fost încasate până la sfârşitul anului)

60.000

Sold iniţial 404 530.000Sold final 404 100.000Rulaj creditor 404 240.000lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 1.200.000lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 3.020.000Creşteri de capital social prin aport în numerar în cursul exerciţiului

200.000

venituri din subvenţii pentru investiţii 40.000Creşteri de prime de emisiuni 20.000cheltuieli cu dobânzile aferente contractelor de leasing financiar

300.000

Creşteri de împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni la preţ de rambursare

70.000

Creşteri de prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

20.000

cheltuieli cu dobânzile aferente creditelor bancare (plătite) 500.000plăţi de dividende 100.000rambursări de credite bancare 300.000creşteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozit pe profit)

460.000

diminuări de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozit pe profit)

290.000

creşteri de venituri în avans din exploatare 10.000diminuări de venituri în avans din exploatare 80.000impozit pe profit plătit 250.000

Se cere:a)să se precizeze care sunt completările aduse de OMFP 3055/2009 referitoare la tabloul fluxurilor de trezorerie;b)să se întocmească tabloul fluxurilor de trezorerie.

11. Se cunosc următoarele informaţii privind activele şi datoriile societăţii ALFA, în exerciţiile N+1 şi N+2:

u.m.Active şi datorii Situaţia la

31.12.N+1Situaţia la 31.12.N+2

Cheltuieli de dezvoltare (1)Imobilizări corporale (2)Clienţi(3)Cheltuieli înregistrate în avans(4)Alte active (5)

18.000640.00020.0005.000

20.000

12.000500.00015.0004.000

25.000

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli (6)Amenzi de plătit (7)Donaţii (7)Alte datorii (5)

4.0002.000

400.000

3.0001.0002.000

300.000

(1)La inceputul exerciţiului N, s-au angajat cheltuieli de dezvoltare în valoare de 30.000 de lei, care au fost capitalizate în conformitate cu prevederile normei IAS 38. Managerii au decis amortizarea acestora prin metoda lineară, pe o durată de 5 ani. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de dezvoltare au fost deductibile în anul angajării lor (N).

(2)Imobilizările corporale cuprind clădiri şi utilaje. Clădirile au fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N, la un cost de 700.000 um şi sunt amortizate contabil în 7 ani. Durata de amortizare fiscală este de 10 ani. La sfârşitul exrciţiului N+1, clădirile sunt reevaluate în conformitate cu IAS 16 la 600.000 um. Reevaluarea nu este recunoscută fiscal. Utilajele au fost achiziţionate, la începutul exerciţiului N-1, cu 100.000 um. Durata de amortizare contabilă este de 5 ani, iar cea fiscală de 4 ani. (3)La 31.12.N+1, creanţele clienţi aveau o valoare brută de 25.000 um şi un provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal. Provizionul este reluat la venituri în exerciţiul N+2 . (4)Cheltuielile înregistrate în avans reprezintă o chirie plătită pe 5 ani ulteriori exerciţiului N+1, deductibilă atunci când are loc fluxul monetar.

(5)Pentru posturile "alte active" şi "alte datorii" nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate.

(6)În cursul exerciţiului N+1, ALFA se află în litigiu cu un client. Managementul estimează, la sfârşitul exerciţiului, că despăgubirile ce vor fi plătite de ALFA se ridică la 4.000 u.m. pentru care constituie un provizion nedeductibil fiscal.

(7)Amenzile şi donaţiile nu sunt deductibile fiscal. Cheltuielile cu amenzile au fost angajate, în exerciţiul N+1, iar cele cu donaţiile,âÎââ-ăşlllgfyfpăio-opk în exerciţiul N+2. O parte din amenzi au fost plătite în N+2. (8)La începutul exerciţiului N+1, ALFA a imputat contului de profit şi pierdere costurile unui proiect de cercetare în valoare de 20.000 de lei. Din punct de vedere fiscal, cheltuielile de cercetare se amortizează în 5 ani.

Rezultatul contabil a fost un beneficiu de 154.000 de um, în N+1, şi 247.578 um, în N+2.

Cota de impozit pe profit a fost 25% în N+1 şi 16% în N+2.La deschiderea exerciţiului N+1, exista o creanţă de impozit amânat de 7.500 um şi o

datorie de 8.500 um.Să se determine şi să se contabilizeze impozitele amânate şi exigibile pentru cele două exerciţii şi să se prezinte informaţiile aferente.

Rezolvare:

Calculul cheltuielii cu impozitului exigibil este redat în tabelul următor:

Elemente N+1

N+2

Rezultat contabil 154.000

247.578

(+)Amortizarea contabilă a clădirilor şi utilajelor

120.000 140.000

(+)Amortizarea contabilă a cheltuielilor de dezvoltare

6.000 6.000

(+) Cheltuielile cu provizionul pentru deprecierea clienţilor 5 .000

0

(+)Cheltuielile cu provizionul pentru litigii

4.000 0

(+) Cheltuielile cu amenzile şi donaţiile

2.000

2.000

(+)Cheltuielile de cercetare 20.000

0

(+)Imputarea cheltuielilor în avans asupra cheltuielilor cu chiria

0 1.000

(-)Amortizarea fiscală a clădirilor şi utilajelor

95.000 95.000

(-)Amortizarea fiscală a cheltuielilor de cercetare

4.000 4.000

(-)Cheltuielile în avans 5.000 0

(-)Veniturile din reluarea provizionului pentru deprecierea clienţilor

0 5.000

(-)Veniturile din reluarea provizionului pentru litigii

0 1.000

(=)Rezultatul impozabil 207.000 291.578

Cota de impozitare 25%

16%

Impozitul exigibil 51.750 46.652,48

Determinarea impozitului amânat:

Elemente Valoare contabilă

Baza fiscală Diferenţă temporară impozabilă

Diferenţă temporară deductibilă

31.12.N+1

Cheltuieli de cercetare

0 16.000 - 16.000

Cheltuieli de dezvoltare

18.000 0 18.000 -

Clienţi 20.000 25.000 - 5.000

Clădiri 600.000 560.000 40.000 -

Utilaje 40.000 25.000 15.000 -

Cheltuieli în avans

5.000 0 5.000 -

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

4.000 0 4.000

Amenzi de plătit

2.000 2.000 - -

TOTAL 78.000 25.000

31.12.N+2

Cheltuieli de cercetare

0 12.000 - 12.000

Cheltuieli de dezvoltare

12.000 0 12.000 -

Clienţi 15.000 15.000 - -

Clădiri 480.000 490.000 - 10.000

Utilaje 20.000 0 20.000 -

Cheltuieli în avans

4.000 0 4.000 -

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

3.000 0 - 3.000

Amenzi de plătit

1.000 1.000 - -

Donaţii 2.000 2.000 - -

TOTAL 36.000 25.000

La 31.12.N+1, trebuie să existe o creanţă de impozit amânat de 25.000 um x 25 % = 6.250 de lei şi o datorie de 78.000 um x 25 % = 19.500 um. La începutul exerciţiului, există o datorie de impozit amânat de 8.500 um şi o creanţă de 7.500 um.

Contabilizarea impozitului amânat la 31.12.N+1:

-datoria de impozit amânat:

% = Datorie de impozit amânat 11.000

Cheltuieli cu impozitul amânat (14.000)

Rezerve din reevaluare 25.000

-diminuarea creanţei de impozit amânat:

Cheltuieli cu impozitul amânat = Creanţă de impozit amânat 1.250

Creanţa de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N+2 = 25.000 um x 16 % = 4.000 lum. Datoria de impozit amânat ce trebuie să existe la 31.12.N+2 = 5.760 um;

Ajustarea creanţei iniţiale privind impozitul amânat ca urmare a reducerii cotei de impozitare cu 9 %: 25.000 lei x 9 % = 2.250 lei.

Cheltuieli cu impozitul amânat = Creanţă de impozit amânat 2.250

Creanţa ce trebuie înregistrată în exerciţiul N+2: 4.000 lei -(6.250 lei - 2.250 lei) = 0 lei;

Ajustarea datoriei iniţiale privind impozitul amânat ca urmare a reducerii cotei de impozitare cu 9 %: 78.000 lei x 9 % = 7.020 lei, care este imputată rezervei din reevaluare şi contului de profit şi pierdere în funcţie de sursa care a generat diferenţa temporară:

% = Datorie de impozit amânat (7.020)

Cheltuieli cu impozitul amânat 1.980

Rezerve din reevaluare (9.000)

-Datoria aferentă exerciţiului N+2: 5.760 lei - (19.500 lei -7.020 lei) = - 6.720 lei.

Reluarea la venituri a unei părţi din datoria cu impozitul amânat:

Datorie de impozit amânat = Venituri din impozitul amânat 6.720

Potrivit IAS 12.80 entitatea trebuie să prezinte următoarea informare:

Elemente N+1 N+2

Cheltuiala cu impozitul exigibil 51.750 46.652,48

(+)Cheltuiala cu impozitul amânat (12.750) 0

(+)Ajustarea cheltuielii cu impozitul diminuarea cotei 0 4.230

(-)Venitul din impozitul amânat 0 6.720

(-)Ajustarea venitului din impozit prin diminuarea cotei

(=)Cheltuiala totală cu impozitul 39.000 44.162,48

Potrivit IAS 12.81 entitatea trebuie să prezinte impozitul exigibil şi amânat aferent elementelor imputate direct capitalurilor proprii.

N+1 N+2

Datoria de impozit amânat aferentă reevaluării clădirii 25.000 16.000

IAS 12.81 permite două metode alternative de explicare a relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul contabil:

-reconcilierea numerică între cheltuiala cu impozitul şi produsul între rezultatul contabil şi cota de impozit pe profit.

Elemente N+1 N+2

Rezultat contabil 154.000 247.578

Rezultat contabil x cota de impozit 38.500 39.612,48

(+)Efectul fiscal al diferenţelor permanente

Amenzi 500

Donaţii 320

(+)Diminuarea impozitului amânat ca urmare a reducerii cotei 4.230

(=)Cheltuiala totală cu impozitul pe profit 39.000 44.162,48

sau

-reconcilierea între cota medie de impozit şi cota de impozit utilizată:

Elemente N+1 N+2

Cota utilizată 25% 16%

(+) Efectul fiscal al diferenţelor permanente

Amenzi 0,3247%

(500 /154.000)

Donaţii 0,12925%

(320 /247.578)

(+)Diminuarea impozitului amânat ca urmare a reducerii cotei 1,70855%

(4.230/247.578)

(=) Cota medie de impozit 25,3247% 17,8378%

Cheltuiala totală cu impozitul pe profit 39.000 44.162,48

(rezultat contabil x cota medie)

Potrivit IAS 12.81 (d) entitatea efectuează următoarea informare:

“În N+2 guvernul a stabilit o modificare a cotei de impozitare a profitului de la 25% la 16%.”

Conform IAS 12.81 (g) entitatea prezintă:

N+1 N+2

Cheltuieli de cercetare imputate contului de rezultat deductibile fiscal în 5 ani 4.0001.920

Ajustarea creanţelor clienţi nedeductibilă fiscal 1.250 0

Provizioane pentru litigii nedeductibile fiscal 1.000 480

Amortizarea fiscală a clădirilor diferită de cea contabilă

1.600

Soldul creanţei de impozit amânat

6.250 4.000

N+1 N+2

Cheltuieli de dezvoltare capitalizate deductibile fiscal la angajare 4.500 1.920

Cheltuieli înregistrate în avans deductibile fiscal la angajare 1.250 640

Utilaje pentru care durata de amortizare 3.750 3.200

fiscală este mai mică decât cea contabilă

Clădiri reevaluate amortizate fiscal pe o altă durată decât cea contabilă (reevaluarea un este recunoscută fiscal) 10.000

Soldul datoriei de impozit amânat 19.500 5.760

12. Un contract de construcţii, început pe data de 01.07.N, este în curs de derulare la 31.12.N. Până în prezent, societatea X a efectuat cheltuieli în valoare de 30.000 um şi se mai estimează cheltuieli în valoare de 50.000 um. Suma ce va fi facturată de societatea X, în contul acestui contract, este de 77.000 um. La societatea X, contractul de construcţii este contabilizat pe baza metodei avansării lucrărilor.

Care este valoarea provizionului potrivit IAS 37, la 31.12.N, şi cum se contabilizează acesta ?

Rezolvare:

Cheltuielile aferente exerciţiului N: 30.000 um;Veniturile recunoscute în exerciţiul N: 77.000 x 30.000/(30.000 + 50.000) = 28.875 umPierdere aferentă exerciţiului N: 30.000 um – 28.875 um =1.125 umPierdere totală estimată: 10.000 um – 7.000 um = 3.000 umPierdere estimată pentru exerciţiile următoare: 1.875 um.Deoarece este vorba de un contract deficitar, pentru pierderea aferentă exerciţiilor următoare, se va înregistra un provizion pentru riscuri şi cheltuieli.

Cheltuieli exploatare privind proviz.=Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.875

Bibliografie:1)Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene aprobate prin OMFP 3055/2009, Editura CECCAR, 20102)Ștefan Bunea, Maria Mădălina Gîrbină, Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS revizuite și IFRS, Editura CECCAR, vol 1, 2, 3