131112815 1 contabilitate an 3 sem 2 lumi

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................

Categoria I-CONTABILITATE

STAGIARI AN III 1 . Sunteţi interesat sã deveniţi acţionar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puţin oficiale aflaţi urmãtoarele informaţii: – capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei şi a crescut de 5 ori de la data înfiinţãrii întreprinderii; – întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã; – dividendul pe acţiune este de 50.000 lei şi este superior dividendelor aferente majoritãţii celorlalte titluri cotate pe piaţa de capital; – întreprinderea a emis în trecut obligaţiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti în acţiuni; – managerii întreprinderii sunt remuneraţi în funcţie de profitul obţinut. Sunt suficiente informaţiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?

La o prima vedere, informaţiile par destul de optimiste ;i v-ar putea conduce spre decizia de investi’ie. Dar considerând că facem parte din rândul profesioniştilor contabiliş si că ne aliniem reglementărilor contabile la nivel European, respectând prevederile IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, un expert nu se poate preta la a lua o decizie de investiţie pe baza a ce se aude în tîrg. Vă recomandăm insă sa incercati sa intrati in posesia unor informatii suplimentare precum:- care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in numerar in natura, operatii interne, conversia unor datorii);- care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare;- existenta obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si, prin urmare, diminuarea dividendului aferent unei actiuni;- cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului.

2. Sunteţi managerul întreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de confecţii . Vã aflaţi în momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaţiilor financiare, dar şi din alte surse, sunteţi în posesia urmãtoarelor informaţii: – clientul şi-a majorat capitalul social prin aport în numerar; – anual este raportat un profit modest; – îndatorarea pe termen scurt este excesivã; – o parte semnificativã din datoriile faţã de furnizori nu a fost achitatã în cursul exerciţiului anterior; – clientul se aflã în litigiu cu doi furnizori importanţi; – în ultimul exerciţiu financiar clientul a procedat la vânzarea masivã de mijloace fixe. Veţi decide continuarea relaţiilor contractuale cu acest client? Da, doar daca plata se va efectua in avans sau la livrarea bunurilor.

3. Faceţi parte din delegaţia întreprinderii BUMERANGUL S.A., numitã pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preţul produselor oferite de întreprindere este mai mic decât preţul minim admis de legea concurenţei din S.U.A., se apeleazã la un intermediar (o întreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiţiile contractuale sunt agreate atât de întreprinderea d-voastrã cât şi de partea israelianã. La sfârşitul anului creanţa faţã de clientul din Israel este considerate irecuperabilã. Care credeţi cã ar putea fi cauzele unei asemenea situaţii?

Rapunsul:IAS 1"Cererea si oferta de informatie contabila in cazul intreprinderilor care aplica Standardele Internatioanale de Contabilitate"(clientii).Trebuia sa obtineti suficiente informatii despre partenerul israelian privind:-credibilitatea acestuia;-daca isi are asigurata continuitatea activitatii;-daca si unde isi are sediul social; -care este statutul juridic.Deasemeni trebuie sa fiti mai atenta la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului.

4. Întreprinderea are în planul de investiţii achiziţia unui utilaj (costul de achiziţie este de 200.000.000 lei) a cãrei duratã de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanţarea se va face printr-un credit. Întreprinderea are posibilitatea sã finanţeze achiziţia utilajului prin credite bancare. Posibilitãţile de creditare sunt urmãtoarele: Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 6 luni, cu o dobândã de 30% pe an; Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 7 ani, cu o dobândã de 15% pe an; Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 10 ani, cu o dobândã de 10% pe an. Care ar fi opţiunea corectã pentru ca întreprinderea sã-şi asigure echilibrul financiar? Varianta 1

SOLD RATA DOBANDA200,000,000 33,333,333 5,000,000166,666,667 33,333,333 4,166,667133,333,333 33,333,333 3,333,333100,000,000 33,333,333 2,500,000


66,666,667 33,333,333 1,666,66733,333,333 33,333,333 833,333

17,500,000

Varianta 2SOLD RATA DOBANDA

200,000,000 2,380,952 2,500,000197,619,048 2,380,952 2,470,238195,238,095 2,380,952 2,440,476192,857,143 2,380,952 2,410,714190,476,190 2,380,952 2,380,952188,095,238 2,380,952 2,351,190

Total 106,250,000

Varianta 3SOLD RATA DOBANDA

200,000,000 1,666,667 1,666,667198,333,333 1,666,667 1,652,778196,666,667 1,666,667 1,638,88910,000,000 1,666,667 83,3338,333,333 1,666,667 69,4446,666,667 1,666,667 55,5565,000,000 1,666,667 41,6673,333,333 1,666,667 27,7781,666,667 1,666,667 13,889

200,000,000 100,833,333

Amortizare lunara200.000.000/10/12=1.666.666Bugetul de cash flowComparand resursele proprii cu necesarul de resurse rezulta, dupa caz, un excedent sau un deficit la nivelul resurselor financiare de care dispune firma dvs.:Excedent = resurse proprii – necesar de resurseDeficit = necesar de resurse – resurse proprii.Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmeide acoperire a acestuia prin credite sau alte surse(amanarea unor cheltuieli, dezinvestitii etc.).In cadrul resurselor proprii sunt evidentiate distinct:✓ disponibilitatile la inceputul perioadei;✓ resursele aferente perioadei, adica veniturile dinexploatare, financiare, exceptionale si alte resurse.Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri deoperatiuni, si anume:✓ operatiuni de finantare a cheltuielilor de exploatare,cheltuielilor financiare, cheltuielilor exceptionalesi imobilizarilor corporale si necorporale;✓ operatiuni de rambursare a creditelor;✓ operatiuni legate de relatia cu bugetul statuluisau bugetele locale (impozit pe profit sivarsaminte la bugetul de stat sau bugetelelocale);✓ operatiuni in legatura cu actionarii, managerii si salariatii firmei (plata dividendelor,participarea la profit a salariatilor).necesarulde resurseBugetul activitatii de investitiiPrin intocmirea acestui buget se urmareste stabilirea surselor de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. Relatia pe baza careia se construieste acesta o constituie compensarea resurselor proprii pentru finantarea investitiilor cu cheltuielile pentru investitii:Excedent (+) = resurse proprii pentru finantarea investitiilor – cheltuieli pentru investitiiDeficit (–) = cheltuieli pentru investitii – resurse proprii pentru finantarea investitiilor

Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................Daca rezulta deficit se identifica modalitatile de acoperire a acestuia in asa fel incat cerinta echilibrului sa fie satisfacuta. Resursele de acoperire a deficitului provin din:✓ credite si alte imprumuturi;✓ alte surse.Principalii indicatori economico-financiariIn functie de domeniul de activitate, firmele pot calcula anumiti indicatori specifici. Pe baza acestora,managerii pot programa, urmari si analiza activitatea desfasurata. Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite evidentierea unor aspecte cum sunt: capacitatea firmei de a face fata obligatiilor de plata exigibile, prin calcularea indicatorilor delichiditate:● lichiditate globala,● lichiditate intermediara si● lichiditate imediata; rentabilitatea – prin stabilirea indicatorilor rentabilitatiieconomice si financiare;raportul resurse proprii/resurse straine in finantarea activitatii, care se evidentiaza pe baza indicatorilor:● securitate financiara,● solvabilitate patrimoniala,● rata autonomiei financiare,● gradul de indatorare; relatiile cu clientii si furnizorii – reflectate prin indicatorii:Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei● perioada de recuperare a creantelor si● perioada de rambursare a datoriilor.Nivelurile stabilite ale acestor indicatori pentru exercitiul financiar viitor au rol de obiectiv si orienteaza deciziile echipei manageriale. Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare si o conditie pentru supravietuirea si dezvoltarea economica afirmei .problema evidentiaza doar costuri, nu face referire la plusul de productivitate adus de investitie.

5. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; acţiuni proprii rãscumpãrate în vederea anulãrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe deţinute în leasing financiar 175.000; obligaţiuni cumpãrate de la întreprinderea BETA 60.000 (din care obligaţiuni în valoare de 10.000 vor fi rãscumpãrate de întreprinderea emitentã în anul urmãtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de întreprindere); cheltuieli cu diferenţe de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe deţinute în leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B existã certitudinea raţionalã cã întreprinderea va obţine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; acţiuni proprii rãscumpãrate în vederea garantãrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificaţi activele imobilizate şi precizaţi care este totalul acestora. Variante de rãspuns: a) 835.000; b) 815.000; c) 775.000; d) 865.000; e) 975.000. Active imobilizate:1. valoarea mijloacelor fixe deţinute în leasing financiar 175.0002. fond comercial 300.0003. - amortizarea mijloacele fixe deţinute în leasing financiar 50.0004. cheltuieli de constituire 10.000;5 cheltuieli de dezvoltare 90.0006. acţiuni proprii rãscumpãrate în vederea garantãrii unui credit pe termen lung 200.0007. obligatiunile ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta 50.000Total active imobilizate = . 775.000

6. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate, a activelor circulante şi a capitalurilor proprii: – împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; – construcţii 954.000 u.m.; – provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; – investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; – materiale consumabile 268.000 u.m.; – furnizori-debitori 64.125 u.m.; – provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.; – amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.;

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................– rezerve 280.500 u.m.; – subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.; – capital social 800.000 u.m.; – titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.; – mãrfuri 65.000 u.m.; – terenuri 255.000 u.m.; – rezultat reportat 56.000 u.m. Identificarea tipurilor de active si pasive:– valoare neta împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m – 15.750 u.m = 637.250 u.m. - active imobilizate– valoare neta construcţii 954.000 u.m – 354.000 u.m = 600.000 u.m - active imobilizate – investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.- active circulante – materiale consumabile 268.000 u.m.- active circulante – furnizori-debitori 64.125 u.m.- active circulante – provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m. - capitaluri permanente– rezerve 280.500 u.m.- capitaluri proprii – subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.- capitaluri permanente – capital social 800.000 u.m.- capitaluri proprii – titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m – active imobilizate. – mãrfuri 65.000 u.m.- active circulante – terenuri 255.000 u.m.- active imobilizate – rezultat reportat 56.000 u.m – capitaluri proprii

Valoarea activelor imobilizate: 637.250 + 600.000 + 90.000 + 255.000 = 1.582.250 u.mValoarea activelor circulante: 68.350 + 268.000 + 64.125 + 65.000 = 465.475 u.mValoarea capitalurilor proprii: 280.500 + 800.000 + 56.000 = 1.136.500 u.m

7. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000; TVA colectatã 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime). Raspuns:Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei.

Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000).

Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - cheltuieli cu chirii şi redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 130.000.000 mii lei.

8. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (acţiuni) emise de BETA la un preţ de vânzare de 120.000 lei/acţiune. ALFA a achiziţionat titlurile BETA la un preţ de 100.000 lei/acţiune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceastã tranzacţie? 9. Determinaţi marja brutã pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmãtoarele informaţii (în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; TVA colectatã 25.000.000; venituri din vânzarea de semifabricate 25.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 15.000.000; intrãri de produse finite 65.000.000; ieşiri de produse finite 36.000.000; cheltuieli cu mãrfurile 10.000.000; intrãri de semifabricate 2.000.000; ieşiri de semifabricate 1.000.000.

10. Se considerã urmãtoarele structuri bilanţiere: a) creanţe clienţi ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într-o perioadã mai mare de 1 an de la data închiderii exerciţiului; b) datorii furnizori cu scadenţã în cadrul urmãtoarelor 12 luni care succed datei închiderii exerciţiului; c) titluri negociabile pe piaţã a cãror realizare se prevede într-un termen mai mare de 1 an de la data închiderii exerciţiului; d) creanţe clienţi ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într-o perioadã mai micã de 12 luni de la data închiderii exerciţiului; e) partea rambursabilã pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung; f) partea scadentã la o datã superioarã unui an a unui împrumut obligatar. În conformitate cu norma internaţionalã IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare“, constituie elemente necurente: a) 1+3+6; b) 1+2+4+5; c) 1+5+6; d) 3+6; e) 5+6.

11. Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................scadenţa mai mare de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total activ“ şi „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente): a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000; b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000; c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000; d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000; e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000. Rezolvare : „Total stocuri“=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000 „Total activ“ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000 „Total activ minus obligaţii curente“ (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.0002.000.000-1.000.000=15.800.000

12. Se dau urmãtoarele informaţii: capital social 1.500.000; venituri în avans 100.000; provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000; provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 700.000; credite primite de la bãnci 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 200.000); clienţi creditori 100.000; clienţi 500.000; cheltuieli în avans 400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri în valoare de 20.000 vor fi vândute în anul urmãtor); subvenţii pentru investiţii 300.000; casa şi conturi la bãnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mãrfuri 600.000; fond comercial 5.000.000. Valoarea postului „Active circulante respectiv obligaţii curente nete“ (Fondul de Rulment) este de: a) 1.870.000; b) 2.628.000; c) 2.670.000; d) 2.570.000; e) 2.550.000. Activclienţi 500.000cheltuieli în avans 400.000titluri de participare 700.000 (<1 an)titluri de participare 20.000 (>1 an)casa şi conturi la bãnci 2.000.000mãrfuri 600.000fond comercial 5.000.000.Pasivcapital social 1.500.000venituri în avans 100.000provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 700.000credite primite de la bãnci 1.800.000 (<1 an)credite primite de la bãnci 200.000 (>1 an)clienţi creditori 100.000subvenţii pentru investiţii 300.000furnizori 300.000 (<1 an)furnizori 200.000 (>1 an)cifra de afaceri 1.000.000Active circulante = clienţi 500.000 + cheltuieli în avans 400.000 + titluri de participare 700.000 (<1 an) + casa şi conturi la bãnci 2.000.000 + mãrfuri 600.000 = 4.200.000Obligaţii curente nete = venituri în avans 100.000 + credite primite de la bãnci 1.800.000 (<1 an) + clienţi creditori 100.000 + furnizori 300.000 (<1 an) = 2.300.000FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurtFRN = 4.200.000 – 2.300.000 = 1.900.000

13. Se cunosc urmãtoarele informaţii cu privire la societatea GAMA: venituri din vânzarea produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vânzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 10.000.000 lei, venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 3.000.000 lei, subvenţii pentru investiţii 2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare şi a rezultatului financiar al societãţii GAMA sunt: a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei; d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei; e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei. 14. Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale şi necorporale, cunoscându-se urmãtoarele elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cu despãgubiri, donaţii şi activele cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creanţe reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................imobilizãrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 2.000. a) 11.200 mii lei; b) – 10.000 mii lei; c) 1.200 mii lei; d) – 3.800 mii lei; e) 2.000 mii lei. 15. Întreprinderea BETA achiziţioneazã o clãdire. Existã posibilitatea ca aceasta sã fie încadratã în categoria stocurilor? 16. Întreprinderea ALFA achiziţioneazã 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul extern BETA, la un preţ de 25 euro/pereche. Cursul de schimb la data achiziţiei este de 38.150 lei/euro, taxa vamalã este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce marfa în unitate, ALFA primeşte de la o societate de transport o facturã în valoare 8.330.000 lei (din care TVA 19 %). Determinaţi costul de achiziţie al mãrfurilor. 17. Determinaţi costul de achiziţie al unui stoc de materii prime, cunoscând urmãtoarele informaţii: preţul de achiziţie 60.000.000 lei, reducere comercialã de care se beneficiazã de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA 19%, amortizarea clãdirii unde se aflã sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu iluminarea secţiilor de producţie 9.000.000 lei.

18. Determinaţi costul de producţie pentru produsul finit PF dispunând de urmãtoarele informaţii: – cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei; – cheltuieli cu manopera directã: 100.000.000 lei; – cheltuieli indirecte de producţie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt variabile; – cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei; – cheltuieli cu iluminatul şi încãlzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei. – cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei. În urma procesului de producţie se obţin 500 buc. produs finit PF. În condiţii normale, ţinând cont de pierderile generate de revizia lunarã a utilajelor, se obţin 600 buc. produs finit PF. RezolvareCostul de producţie este în valoare de 1.266.666.667 lei si cuprinde: - cheltuieli cu materialele directe 500.000.000 lei; - cheltuieli cu manopera directă 100.000.000 lei; - cheltuielile indirecte variabile 500.000.000 lei; - cheltuielile indirecte fixe sunt incluse în funcţie de gradul de utilizare a capacităţii de producţie (200.000.000 lei x 500/600) = 166.666.667 lei. Cheltuielile cu salariile personalului administrativ, încălzirea şi iluminatul magazinului de desfacere şi publicitatea nu sunt incluse în costul de producţie al produsului finit PF.

19. În urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc. produs secundar PS. Dupã obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrãri suplimentare care ocazioneazã cheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vânzare pe piaţã a lui PS în condiţii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P. 20. Întreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obţinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabilã netã a stocului la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1 este de 170.000.000 lei şi respectiv 130.000.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile efectuate la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1? La ce valoare apare stocul în bilanţul exerciţiului N?

21. Despre un stoc de marfã se cunosc urmãtoarele informaţii: – stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; – achiziţie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%; – vânzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%; – achiziţie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%; – vânzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%. Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda FIFO. Raspuns:Valoarea ieşirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m. = 3.250.000 u.m. Valoarea ieşirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m. = 10.290.000 u.m. Valoarea celor două ieşiri este de 13.540.000 u.m.

Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m.

22. Dacã preţul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul în contul de profit şi pierdere al aplicãrii metodei procentului de avansare? Cum apreciaţi aceastã situaţie? 23. Întreprinderea ALFA utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor. Ea a înregistrat variaţii mari ale numãrului de contracte terminate în ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenţa acestor variaţii? 24. Dacã procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenţa între rezultatul contabil şi rezultatul real al stadiului de avansare a lucrãrilor? Cum apreciaţi aceastã diferenţã?

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................25. Pornind de la exemplul anterior şi cunoscând cã preţul de facturare al lucrãrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate în N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenţa asupra Contului de profit şi pierdere al exerciţiului N+2? Cum apreciaţi aceastã situaţie? 26. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de execuţie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii şi vânzãrii produsului în curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obţinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piaţã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obţinute şi 300 kg produs finit. La începutul perioadei nu exista producţie în curs de execuţie. Cheltuielile necesare obţinerii produselor finite şi în curs de execuţie au fost de 20.000.000 lei. În bilanţul contabil, stocul de producţie în curs de execuţie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 lei; d) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei. 27. La începutul lunii martie N, societatea comercialã ALFA S.A. prezintã urmãtoarea situaţie privind stocurile de mãrfuri: Stoc iniţial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg. În cursul lunii au loc operaţiile: – 03.03.N: achiziţie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.; – 05.03.N: vânzare de 250 kg.; – 10.03.N: achiziţie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.; – 25.03.N: vânzare de 500 kg. La cât evaluaţi ieşirile (E) şi stocul final (Sf) dacã societatea practicã procedeul CMP calculat dupã fiecare intrare în stoc? a) E = 850.000; Sf = 20.000; b) E = 1.072.500; Sf = 32.500; c) E = 1.060.000; Sf = 20.000; d) E = 1.060.000; Sf = 32.500; e) E = 1.062.750; Sf = 29.640; Rezolvare: CMP calculat la 03.03.N:= ((200kg*1.000u.m/kg.)+(270kg*1.500u.m./kg))/ 470kg = 1287u.m/kg

CMP calculat la 10.03.N:= ((200kg+270kg-250kg)*1287u.m.) + (300kg*1625u.m./kg)) / ((200kg+270kg-250kg) + 300kg) = (283.140 u.m. + 487.500u.m.)/520 = 770.640/520 = 1.482u.m.

Data Intrari Iesiri Stoc

Q Cost u Cost t Q Cost u Cost t Q Cost u Cost tSi 200 1.000 200.000

03.03. 270 1500 405.000 470 1287 605.000

05.03 250 1287 321.750 220 1287 283.140

10.03 300 1625 487.500 520 1482 770.640

25.03 500 1287 741.000 20 1482 29.640

Valoarea iesirilor = 321.750 u.m.+ 741.000u.m. = 1.062.750 u.m.

28. Întreprinderea ALFA vinde mãrfuri în consignaţie în urmãtoarele condiţii: preţul de vânzare 100.000.000 lei, din care 10.000.000 lei reprezintã comisionul sãu. Care este suma venitului obţinut de ALFA din aceastã tranzacţie? 29. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un preţ de vânzare de 200.000.000 lei. Preţul stabilit include o sumã de 20.000.000 lei aferentã serviciilor de personalizare a programului la nevoile întreprinderii şi de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Când recunoaşte societatea ALFA veniturile din serviciile prestate? 30. La 1 iulie N, societatea ALFA achiziţioneazã 5.000 acţiuni GAMA la preţul de achiziţie de 100.000 lei/acţiune. Pe 30 septembrie N+1, ALFA primeşte dividende pentru acţiunile GAMA în numele exerciţiului N în valoare de 10.000 lei/acţiune. Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA cu privire la acest plasament în exerciţiile N şi N+1?

31. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã, cu clauzã de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de întreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este incertã; b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale; c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ;

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.950.000 lei; e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35.000.000 lei.

32. Cheltuielile şi veniturile legate de aceeaşi tranzacţie sau eveniment sunt recunoscute simultan (principiul conectãrii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul contabil, dacã cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil? a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci când vor putea fi evaluate fiabil; b) Venitul este recunoscut şi va fi recunoscutã şi o cheltuialã egalã cu acesta; c) Venitul este recunoscut dacã s-a încasat o contraprestaţie din vânzare; d) Nu se înregistreazã nimic pentru tranzacţie, iar orice contraprestaţie primitã se înregistreazã ca o datorie; e) Nici una din variantele de mai sus.

Raspuns: a

33. Multe din întreprinderile româneşti au fost vândute la un preţ inferior valorii contabile. Care consideraţi cã ar fi cauzele? Rasp- atragerea cumparatorilor utilizand un pret inferior valorii contabile

34. Societatea comercialã ALFA S.A. achiziţioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi înregistrat în contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc: – preţul de cumpãrare negociat 5.000.000 lei; – cheltuielile de transport: 500.000 lei; – dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie: 20.000.000 lei; – cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; – cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rãspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei. Rezolvare:Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5000000)+cheltuieli de trasport (500000) + cheltuieli cu punerea in functiune (700000) = 6200000

35. Întreprinderea ALFA achiziţioneazã un echipament tehnologic. Ea primeşte odatã cu acesta douã produse program. Produsul A este utilizat pentru acţionarea automatã şi controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilitãţii acestuia. Factura cuprinde: – preţul echipamentului: 500.000.000 lei; – cheltuieli de transport şi montaj: 100.000.000 lei; – produsul program A: 50.000.000 lei; – produsul program B: 10.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al intrãrii acestor active? 36. Întreprinderea ALFA demareazã un proces de cercetare şi de dezvoltare a unui nou produs program. Procesul se întinde pe durata unui an şi jumãtate, între 01.01.N şi 30.06.N+1 şi presupune parcurgerea urmãtoarelor etape: – 01.01.N –31.03.N – documentarea şi testarea programelor informatice similare de pe piaţã; etapa a generat costuri de 50 mil. lei; – 01.04.N – 10.06.N – elaborarea planului de creare şi dezvoltare a programului, inclusiv al caietului de sarcini; etapa a generat costuri de 20 mil. lei; – 11.06.N – 30.06.N+1 – designul, crearea şi testarea programului informatic; etapa a generat costuri totale de 180 mil. lei; costurile perioadei 01.11.N – 31.12.N sunt de 40 mil. lei iar cele aferente perioadei 01.01.N+1 – 30.06.N+1 sunt de 80 mil. lei. Data de recunoaştere a eforturilor pentru programul informatic este 01.11.N. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de procesul de dezvoltare a programului informatic?

37 . Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informaţii : – a fost achiziţionat la începutul exerciţiului N, la costul de 10.000 u.m.; – durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare şi de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.; – rata dobânzii de piaţã a fost estimatã astfel:

Ani N N+1 N+2 N+3 Rata dobanzii 12% 15% 16% 20%

– la sfârşitul exerciţiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului şi de refacere a amplasamentului au fost reestimate la 1.500 u.m. iar rata dobânzii de piaţã a fost reestimatã la 14% pentru N+3. Înregistrãrile contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciţiului N+2 sunt: a) 666 = 1513 230 2131 = 1513 404

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................b) 666 = 1513 230 1513 = 7812 404 c) 6812 = 1513 1.164 d) 666 = 1513 230 1513 = 2131 352 e) 666 = 1513 230 6812 = 1513 404 Rezolvare :Înregistrarile aferente exercitiului N:a)achizitia echipamentului tehnologic:2131 = 404 10.000b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare si de refacere aamplasamentului:2131 = 1513 1.116Valoarea actualizata = 2.000 / (1+0,12) x (1+0,15) x (1+0,16) x (1+0,20) = 1.116 u.m.c)cresterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 134 u.m.(1.116 x 12%):666 = 1513 134d)înregistrarea amortizarii aferente exercitiului N:Valoarea amortizabila = 10.000 + 1.116 = 11.116 u.m.Amortizarea = 11.116 u.m. / 4 ani = 2.779 u.m.6811 = 2813 2.779Înregistrarile aferente exercitiului N+1:a)înregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+1:6811 =2813 2.779b)cresterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 188u.m. (1.250 x 15%):666 = 1513 188Înregistrarile aferente exercitiului N+2:a)valoarea actualizata a cheltuielilor de dezafectare si de refacere a amplasamentuluieste de 1164 = 1.500 / (1+0,13)x(1+0,14) si se justifica astfel:-ca o consecinta a trecerii timpului, 1.438 x 16% = 230 u.m.666 = 1513 230- ca urmare a reestimarii valorii cheltuielilor, a momentului în care acestea vor fiangajate si a ratei dobânzii pentru diferenta: 1.164 – 1438 – 230 = - 404 u.m.1513 = 2131 404b)înregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+2:Valoarea amortizabila = 11.116 – 2 x 2779 – 404 = 5.154 u.m.Amortizarea = 5.154 u.m./2ani = 2.577 u.m.

44.O întreprindere deţine un mijloc fix dobândit la începutul exerciţiului N la costul de 50.000.000 lei . Durata de viaţã utilã este estimatã la 10 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea liniarã. La sfârşitul exerciţiului N+2 se apreciazã cã durata de viaţã utilã care corespunde cel mai bine condiţiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rãmasã este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã şi se stabileşte un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix în bilanţul exerciţiului N+3?Cost de achiziţie= 5000Durata estimată 10 ani.Amortizarea lineară 5000/10ani=500Amortizarea cumulată în N şi N+1=1000Valoarea rămasă la sfărşitul exerciţiului N+1 5000-1000=4000Durata reestimată 7 aniDurata rămasă 5 ani.Cota de amortizarea lineară 100%/5ani=20%Cota de amortizare degresivă=20%*1.5=30%Amortizarea aferentă exerciţiului N+2=4000*30%=1200Valoarea rămasî la asfărşitul exerciţiului N+2=4000-1200=2800Amortizarea aferentă N+3=2800*30%=840Valoarea rămasă la sfărşitul N+3=2800-840=1960În bilanţ, la sfăşitul exerciţiului N+3, utilajul va fi inregistrat la valoarea de 1960.

45.O întreprindere procedeazã la reevaluarea construcţiilor sale. Costul istoric (valoarea brutã) al construcţiilor este de 400.000.000 lei, amortizãrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actualã de 500.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele valori exprimã rezerva din reevaluare, în condiţiile în care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizãri? Cost de achiziţie 400.000.000Amortizare cumulată 130.000.000

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................Valoare neta contabilă= 270.000.000Valoarea justa 500.000.000Vj/VNC=500.000.000/270.000.000=1.85Reevaluarea valorii brute 400.000.000*1.85=740.000.000Reevaluarea amortizării cumulate= 130.000.000*1.85=240.500.000

2131 = % 3 40.000.000 2813 110.500.000 105 229.500.000

a) 100.000.000 lei; b) 370.000.000 lei; c) 230.000.000 lei; d) 270.000.000 lei; e) –30.000.000 lei.

47.La începutul exerciţiului N, întreprinderea a achiziţionat echipamente tehnologice la costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimatã la 20 de ani iar amortizarea se calculeazã prin metoda liniarã. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la urmãtoarele reevaluãri: – la sfârşitul exerciţiului N+2, când valoarea justã a activelor a fost de 250.000.000 lei. Durata de utilitate este reestimatã la 19 ani (au mai rãmas 16 ani) în exerciţiul N-3. – la sfârşitul exerciţiului N+4, când valoarea justã a activelor a fost de 200.000.000 lei; la sfârşitul exerciţiului N+5, durata de utilitate este reestimatã la 15 ani (au mai rãmas 10 ani). – la sfârşitul exerciţiului N+6, când valoarea justã a fost de 90.000.000 lei; la sfârşitul exerciţiului N+7, durata de utilitate este reestimatã la 16 ani (au mai rãmas 9 ani). – la sfârşitul exerciţiului N+10, când valoarea justã a fost de 70.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor echipamentelor tehnologice?Rezolvare (Obs- am impartit toate sumele la 10000) :Inregistrarile exercitiului N :1)achizitia echipamentului :

%21314426

= 404 23.80020.0003.800

2)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabila = 20.000 leiDurata de amortizare = 20 aniAmortisment N = 20.000/20 = 1.000 lei

6811 = 2813 1.000

Inregistrarile aferente exercitiului N+1:1)amortizarea echipamentului:

6811 = 2813 1.000


6811 = 2813 1.0002)reevaluarea echipamentului:

Valoarea neta contabila = 20.000 – 3x1.000 = 17.000 leiValoarea justa = 25.000 leiPlus de valoare = 8.000 leia)anularea amortizarii cumulate:

2813 = 2131 3.000

b)reevaluarea valorii ramase:2131 = 105 8.000


C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................Valoarea amortizabila = 25.000 leiDurata de amortizare = 16 aniAmortisment N+3 = 25.000/16 = 1.563 lei

6811 = 2813 1.563

Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500


6811 = 2813 1.563

Si, realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500

2)reevaluarea echipamentului:Valoarea neta contabila = 25.000 – 2x1.563 = 21.874 leiValoarea justa = 20.000Minus de valoare = 1.874

a)anularea amortizarii cumulate:2813 = 2131 3.126

b)reevaluarea echipamentului:105 = 2131 1.874

Rezerva din reevaluare ramasa = 7.000 – 1.874 = 5.126 lei

Inregistrarile aferente exercitiului N+5:1)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabila = 20.000 leiDurata de amortizare = 10 aniAmortisment N+5 = 20.000/10 ani = 2.000 lei

6811 = 2813 2.000

Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei


6811 = 2813 2.000

Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei

2)reevaluarea echipamentului:Valoarea neta contabila = 20.000 – 2x2.000 = 16.000 leiValoarea justa = 9.000 leiMinus de valoare = 7.000 leiRezerva disponibila = 4.100 lei

a)anularea amortizarii cumulate:2813 = 2131 4.000

b)reevaluarea echipamentului:%1056588

= 2131 7.0004.1002.900


Inregistrarile aferente exercitiilor N+7, N+8 si N+9:1)amortizarea echipamentului:Valoarea amortizabila = 9.000 leiDurata de amortizare = 9 aniAmortismentul = 9.000/9 = 1.000 lei

6811 = 2813 1.000


6811 = 2813 1.000

2)reevaluarea echipamentului:Valoarea neta contabila = 9.000 – 4x1.000 = 5.000 leiValoarea justa = 7.000 leiPlus de valoare = 2.000 lei

a)anularea amortizarii cumulate:

2813 = 2131 4.000b)reevaluarea valorii ramase:

2131 = %7588105

2.0008741.126

52.La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achiziţionat un utilaj al cãrui cost de achiziţie este de 25.000 u.m. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani şi valoarea rezidualã la 5.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã metoda liniarã de amortizare. La sfârşitul exerciţiului N+1, se estimeazã cã durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiţii este de 10 ani iar valoarea rezidualã apreciatã din perspective unei posibile vânzãri la sfârşitul duratei de utilizare este de 3.000 u.m. Întreprinderea trece la metoda degresivã de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferentã exerciţiului N+2 este de: a) 3.000 u.m.; b) 2.250 u.m.; c) 3.375 u.m.; d) 2.625 u.m.; e) 1.750 u.m. Amortizare anuala = (25.000-5.000)/5 = 4.000Amortizare an N-1 = 4.000Amortizare an N = 4.000Valoare ramasa de amortizat prin metoda AD: 17.000-3.000= 14.000Durata de amortizat: 8 aniCota anuală de amortizare: 100/8 = 12.50%; Cota anuală de amortizare degresivă: 12.50% x 2,0 = 25%Amortizarea an N+1: 14.000 * 25% = 3.500Amortizarea an N+2: 14.000 – 3.500 = 10.500 * 25% = 2.625Raspuns: d

55. Care din urmãtoarele situaţii constituie un indiciu al existenţei deprecierii unui activ? a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari decât cele previzionate; b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; d) utilizarea mai slabã a activului în realizarea altui tip de produs care genereazã fluxuri de trezorerie superioare celor obţinute potrivit vechii utilizãri; e) creşterea ratelor dobânzilor pe termen scurt în condiţiile în care activul are o duratã de viaţã utilã rãmasã semnificativ mai mare;Baza legala: deprecierea activelor, active necurente detinute pentru vanzare si activitati intrerupte (IAS 36 si IFRS 5)La inchiderea exercitiului financiar, o intreprindere trebuie sa determine valoarea recuperabila a activelor pentru care exista indicii ca ar putea fi depreciate. Mai exact, o entitate verifica daca exista indicii ale deprecierii activelor, luand in calcul atat surse externe de informatii, cat si surse interne. Sursele externe de informatii se refera la: declinul valorii de piata, modificarile negative in climatul legal sau de afaceri care au un efect advers asupra intreprinderii, modificari in mediul tehnologic, care afecteaza valorile activelor aflate in uz, ratele de piata ale dobanzilor se majoreaza, ceea ce face ca valoare de utilizare a activului

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................sa fie poate mai mica decat valoarea neta contabila1, valoarea contabila a activelor este mai mare decat capitalizarea bursiera a companiei. Sursele interne aduc dovezi referitoare la invechire sau deteriorare fizica a activelor, modificari privind durata sau modul de utilizare a activelor, modificari care includ planuri de intrerupere sau restructurare a activitatii careia ii apartine un activ, precum si dovezi care indica faptul ca un activ are rezultate mai slabe decat cele asteptate sau implica depasiri semnificative ale costurilor.

58 . Întreprinderea ALFA constatã cã utilajul A s-a depreciat dar şi cã utilajele B şi C s-au apreciat cu mult peste deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentatã de cele 3 utilaje nu existã nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A sã fie asimilat altei UGT formatã din utilajele A, D, E. Existã indicii cã D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare. Dacã se adaugã A la UGT formatã din D şi E rezultã cã noua UGT s-a depreciat. D şi E erau utilizate pentru obţinerea produsului Y. Operaţia pe care o executã A este inclusã în funcţiile lui E. Apreciaţi schimbarea UGT ca justificatã? Nu apreciez schimbarea UGT ca justificată, deoare analizând per ansamblu: prima UGT formată din A,B,C cu toate că s+a depreciate A, celelalte două componente păstrează valoarea UGT neschimbată.Ba mai mult introducerea lui A în UGT formată din A,D,E o consider neadecvată, având ân vedere deprecierea acestei UGT, dar mai ales faptul că funcţiile pe care A le execută pot fi realizate foarte bine de către E.

61. La sfârşitul exerciţiului N, întreprinderea deţine un echipament tehnologic despre care se cunosc urmãtoarele informaţii: – valoarea contabilã 700.000 mii lei; – amortizarea cumulatã 200.000 mii lei; – valoarea justã minus costurile de cesiune 200.000 mii lei; – valoarea de utilitate 350.000 mii lei; – rezervã din reevaluare existentã 70.000 mii lei. La sfârşitul exerciţiului N+1, valoarea justã a echipamentului este de 520.000 mii lei iar durata de amortizare este reestimatã la 5 ani. Care sunt înregistrãrile contabile privind recunoaşterea şi reluarea deprecierii echipamentului tehnologic? a) În exerciţiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 În exerciţiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 40.000.000 b) În exerciţiul N: 6813 = 2913 150.000.000 În exerciţiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 70.000.000

c) În exerciţiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 În exerciţiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 320.000.000 d) În exerciţiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 În exerciţiul N+1: 2131 = 105 80.000.000 2913 = 7813 40.000.000 e) În exerciţiul N: 6813 = 2913 150.000.000 În exerciţiul N+1: 2913 = 7813 150.000.000Raspuns corect: varianta b

62 . O UGT este alcãtuitã din activele A, B şi C care au o valoare contabilã netã de 100.000.000 lei , 50.000.000 lei şi respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabilã a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat preţul de vânzare iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte douã active nu pot fi determinate nici preţul net de vânzare şi nici valoarea de utilitate. Cum este alocatã deprecierea UGT între activele componente? a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei; b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei; c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei;

1

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei; e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei.

65 . Care din afirmaţiile de mai jos este adevãratã cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii: a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã minus cheltuielile de cesiune; b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã minus cheltuielile de cesiune; c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea justã; d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã şi valoarea recuperabilã;e) va continua sã fie amortizat.

68,Societatea ALFA deţine un utilaj ce urmeazã a fi abandonat şi un grup de active deţinut în vederea vânzãrii care conţine un echipament, o clãdire, un stoc de marfã şi un activ de impozit amânat. Care din afirmaţiile de mai jos este adevãratã? a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; c) utilajul abandonat are valoare contabilã nulã şi toate activele din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5; d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii, clãdirea şi echipamentul din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amânat şi stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante; e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii, clãdirea şi echipamentul din grupul deţinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amânat şi stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante.

O intreprindere nu va clasifica ca detinut pentru vanzare un activ imobilizat (sau un grup de active) care va fi abandonat. Aceasta din cauza ca valoarea sa contabila va fi acoperita in principal ca urmare a utilizarii continue a acestuia. Totusi, daca grupul de active ce va fi abandonat indeplineste criteriile de la par. 32 (a) – (c), intreprinderea va prezenta rezultatele si fluxurile de numerar aferente grupului de active ca activitate intrerupte in conformitate cu paragrafele 33 si 34, la data la care inceteaza sa utilizeze aceste active. Activele pe termen lung (sau grupurile) care se vor abandona includ activele pe termen lung care vor fi utilizate pana la sfarsitul duratei de viata economica si activele pe termen lung care mai degraba vor fi inchise (de la functionare) decat vandute.In unele cazuri, o entitate cedeaza un grup de active, impreuna cu anumite datorii asociate in mod direct acestui grup, in cadrul unei tranzactii unice. O astfel de cedare a unui grup de active poate fi un grup de unitati generatoare de numerar, o singura unitate generatoare de numerar, sau parte dintr-o unitate generatoare de numerar 2. Grupul poate include orice active si orice datorii ale intreprinderii, inclusiv active curente, datorii curente si active excluse de la regulile de evaluare din prezentul IFRS, in baza paragrafului 5. Daca un activ imobilizat care intra in aria de aplicabilitate a cerintelor de evaluare din acest IFRS constituie o parte dintr-un grup destinat vanzarii, atunci cerintele de evaluare din acest IFRS se aplica grupului de active ca un tot unitar, astfel ca grupul respectiv este evaluat la cea mai mica valoarea dintre valoarea sa contabila si valoarea justa mai putin costurile de vanzare.

Prevederile de evaluare din acest IFRS3 nu se aplica urmatoarelor active, care sunt acoperite prin standardele indicate, indiferent ca sunt active individuale, sau ca fac parte dintrun grup destinat cedarii:

(a) activele reprezentand impozite amanate (IAS 12 „Impozitul pe profit”) (b) activele rezultand din beneficiile acordate angajatilor (IAS 19 „Beneficiile angajatilor”) (c) activele financiare care intra in aria de aplicabilitate a IAS 39 „Instrumente financiare: recunoastere si evaluare”; (d) active pe termen lung care sunt evaluate la valoarea justa mai putin costurile estimate de vanzare, in conformitate cu IAS

41 „Agricultura”; (e) activele pe termen lung care sunt contabilizate in conformitate cu modelul valorii juste din IAS 40 „Investitii imobiliare” (f) drepturi contractuale aferente contractelor de asigurare asa cum sunt definite in IFRS 4 „Contractele de asigurare”.

69. Întreprinderea ALFA a cumpãrat o clãdire în exerciţiul N. Durata de viaţã a clãdirii fusese estimatã , la data achiziţiei, la 50 de ani. În exerciţiul N+30 (30 de ani mai târziu), ALFA încheie un contract de locaţie cu societatea BETA pentru încã 15 ani. Care este, în aceastã situaţie, durata economicã de viaţã a clãdirii ce trebuie comparatã cu durata contactului de locaţie (15 ani) în vederea clasificãrii acestuia? Conform art. 110, alin (4) din Reglementarea contabilă conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene şi cu Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, din 29.10.2009: „O amortizare semnificativa a conditiilor de utilizare sau invechirea unei imobilizari corporale poate justific revizuirea duratei de amortizare.”

In functie de conditiile de functionare a cladirii, a previziunilor economice pe termen lung, de starea cladirii, etc, se poate decide daca conditiile de utilizare s-au modificat semnificativ, astfel incat sa se decida modificarea sau nu a duratei economice de viata.

In cazul in care raspunsul este negativ, durata economica de viata nu se modifica, cota de amortizare ramanand aceeasi cu cea anterioara ( 2%).


In cazul in care raspunsul este pozitiv, durata economica de viata va face obiectul ajustarilor. Avand in vedere durata contractului de locatie, logic ar fi ca ajustarea perioadei economice de viata ramasa sa fie egala cu perioada contractului, procedandu-se la recalcularea cotei de amortizare pentru aceasta perioada.

Durata economica de viata a cladirii vizata de clasificarea contractului de locatie, este durata economica de viata ramasa la inceputul contractului. Deci managementul societatii trebuie sa compare cei 15 ani cu 20 ani ramasi (50-30), pentru a incadra contractul intr-unul din cele 2 categorii: locatie sau locatie-finantare. Standardul nu trebuie aplicat stocurilor, activelor rezultate din contractele de constructii, activelor reprezentand impozite amanate, activelor rezultate din beneficiilor acordate angajatilor sau activelor clasificate ca fiind detinute pentru vanzare (sau celor incluse intr-un grup care este clasificat ca fiind detinut pentru vanzare) deoarece standardele existente aplicabile acestor categorii de active contin cerinte specifice de recunoastere si evaluare a acestora.

70.O întreprindere fabricã echipamente speciale dupã necesitãţile clienţilor. Acestea, fie sunt vândute clienţilor, fie sunt oferite în locaţie pe o perioadã de 10 ani, cu opţiunea de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de viaţã utilã cuprinse între 12 şi 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate şi vândute altuia. În ce categorie pot fi încadrate contractele de locaţie care au ca obiect un astfel de echipament, din perspectiva locatorului?

Contract de locatie finantare pentru ca: activele primite in locatie au o natura specifica, astfel incat numai locatarul poate sa le utilizeze fara sa le aduca schimbari majore.

71.O societate preia în locaţie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje în centrul capitalei pe o perioadã de 20 de ani. Durata de viaţã utilã a cãdirii este estimatã la 20 de ani, chiria anualã plãtitã este de 100.000.000 lei. Aceeaşi societate preia în locaţie pe 20 de ani parterul unei clãdiri similar din Constanţa cu o duratã de viaţã de 20 de ani, plãtind o chirie de 10.000.000 lei. Poate managementul sã considere cã obiectul contractelor este reprezentat doar de clãdiri?

Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau alte contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate, in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate in legatura cu imobilizarile corporale proprii. De asemenea, se supun, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de inchiriere. La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare.

74 . Care este rata implicitã a unui contract de locaţie care are urmãtoarele caracteristici : – 12 redevenţe anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidualã estimatã de locator la sfârşitul contractului de locaţie 12.000.000 lei, valoarea justã 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%; d) 9%; e) 18%. Rata implicită a unui contract de leasing este acea rată pt care Valoarea Justă este egala cu VAPML la care vse adaugă Valoarea actualizată a valorii reziduale.VJ=VAPML +VA Val reziduale61944941-12.000.000(1+i)12=10.000.000/(1+i)+10.000.000/(1+i)2+………………………………………………………………………….+10.000.0000/1+i)12

I=13%

80. Un locator acordã o perioadã de gratuitate de 3 ani pentru un contract de locaţie simplã pe 20 de ani, acceptând ca locatarul sã nu plãteascã chiria anualã. Locatarul va plãti o chirie de 5.000.000 u.m din anul 4 pânã în anul 20 al locaţiei. Care este valoarea venitului recunoscutã de locator în anul 1 şi anul 10 al locaţiei? a) anul 1 – 0 u.m, anul 10 – 5.000.000 u.m; b) anul 1– 5.000.000 u.m, anul 10 – 5.000.000 u.m; c) anul 1 – 4.250.000 u.m, anul 10 – 4.250.000 u.m; d) anul 1– 4.500.000 u.m, anul 10 – 4.500.000 u.m; e) nici una din variantele de mai sus.

84. La 10.09.N se încaseazã o subvenţie pentru investiţii în sumã de 1.000.000 u.m. pentru finanţarea achiziţiei unei instalaţii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârşitul exerciţiului N+4 instalaţia este vândutã la preţul de 300.000 u.m. Se cere sã se

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................prezinte incidenţa asupra contului de profit şi pierdere şi înregistrãrile aferente dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoaşterii subvenţiei drept venit în avans.Rezolvare:Primirea subventiei:4451=131 1.000.0005121=4451 1.000.000

Achizitionarea instalatiei: = 404 2.975.0002131 2.500.0004426 475.000

Plata instalatiei:404 = 5121 2.975.000

Amortizare N: (50% * 2.500.000)/12*3 = 3125006811=2813 312500Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N: (50%*1000000)/12*3 = 125000131=7584 125000

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N: - 187500

Amotizare N+1: (50% * 2.500.000)/12*9 + ((1250000/5)/12)*3 = 937500+62500 = 10000006811=2813 1000000Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+1: (50% * 1000000)/12*9 + ((500000/5)/12)*3 = 375000+2500 = 400000131=7584 400000

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1: - 600000

Amotizare N+2, N+3, N+4:1250000/5 = 2500006811=2813 250000Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+2, N+3, N+4: 500000/5 = 100000131=7584 100000

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+2, N+3, N+4: - 150000

Valoare contabila neta (ramasa) N+4 = (2500000-312500-1000000-250000-250000-250000) = 437500

Vanzarea instalatiei:461= 357000 7583 300000 4427 57000

Incasarea facturii:5121 = 461 357000

Scoaterea din evidenta a instalatiei:2813 20625006583 437500 = 2131 2500000

Trecerea pe venituri a restului din subventie: 1000000 -(125000+400000+100000+100000+100000) = 175000131 = 7584 175000

94. În care din urmãtoarele situaţii se justificã constituirea unui provision pentru riscuri şi cheltuieli şi de ce? a) un furnal are o instalaţie care trebuie înlocuitã la fiecare 5 ani, din motive tehnice; b) modificãri în sistemul de impozitare a veniturilor reclamã instruirea unei pãrţi a personalului unui cabinet de consultanţã financiar-contabilã (pânã la închiderea exerciţiului nu a avut loc nici o instruire); c) valoarea estimatã a garanţiilor ce vor fi acordate unor viitori clienţi; d) valoarea garanţiilor acordate actualilor clienţi; e) o companie aerianã este obligatã prin lege sã facã revizia completã a aeronavelor sale la fiecare 3 ani. Rezolvare:Un eveniment care nu determina imediat o obligatie poate determina ulterior o astfel de obligatie, datorita modificarilor legislative sau datorita unei actiuni intreprinse de intreprindere care genereaza o obligatie implicita.


95. Întreprinderea ALFA a organizat o petrecere de absolvire a facultãţii la care au fost prezenţi 100 de invitaţi. 5 persoane au decedat, ca urmare a prãbuşirii plafonului localului. A demarat procedura legalã împotriva întreprinderii ALFA pentru stabilirea responsabilitãţii acesteia şi plata de daune. Pânã la data aprobãrii situaţiilor financiare anuale, la 31.12.N, avocaţii ALFA considerã cã este puţin probabil ca aceasta sã fie gãsitã responsabilã. La 31.12.N+1, datoritã evoluţiei cercetãrilor, avocaţii considerã cã este probabil ca ALFA sã fie fãcutã responsabilã şi cã va trebui sã plãteascã daune de cel puţin 500.000 mii lei. Care este tratamentul adecvat, conform IAS 37?La sfarsitul anului N, nu exista nici o obligatie din partea societatii Alfa, deci nu se va constitui provizion. Aceasta situatie va fi insa prezentata in notele aferente situatiilor financiare ale anului N, ca o datorie contingenta.

La sfarsitul anului N + 1, societatea are o obligatie curenta, fiind probabila o iesire de resurse economice, fiind necesara recunoasterea unui provizion pentru cea mai buna estimare, adica 500.000 mii lei.

126. Nu este excepţie de la aplicarea retrospectivã: a) recunoaşterea activelor şi datoriilor financiare derecunoscute înainte de data trecerii la IFRS; b) desemnarea relaţiilor de acoperie; c) corecţia estimãrilor efectuate potrivit IFRS în funcţie de evoluţia ulterioarã a evenimentelor; d) aplicarea retrospectivã a prevederilor IAS 17; e) aplicarea retrospectivã a prevererilor IFRS 5. Raspuns: c

127. Despre întreprinderea ALFA se cunosc urmãtoarele informaţii: – creanţe-clienţi la începutul anului 100.000 u.m. (valoare netã); – cifrã de afaceri 500.000 u.m.; – creanţe-clienţi la sfârşitul anului 270.000 u.m. (valoare netã); – deprecierea creanţelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfârşitul anului, de 30.000 u.m. Încasãrile de la clienţi sunt de: (a) 425.000 u.m.; (b) 415.000 u.m.; (c) 775.000 u.m.; (d) 765.000 u.m.; (e) 500.000 u.m

Rezolvare:

Si 411 = 100.000 um.(Valoare neta)+ deprecierea creanţelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m = 120.000u.m.Creante clienti de incasat = 500.000 u.m. *1.19(tva) = 595.000u.m.Sf 411 = 270.000 u.m. (valoare netã)+ deprecierea creanţelor la sfârşitul anului, de 30.000 u.m = 300.000u.m.Incasarile de la clienti = 120.000u.m. + 595.000u.m. – 300.000u.m. = 415.000u.m.

129.Se cunosc urmãtoarele informaţii: – datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 200 u.m.; – datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 500 u.m.; – cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m. Sã se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit plãtit.Raspuns: Impozit pe profit platit: 200+400-500=100

130. Ridicarea de numerar de la bancã şi depunerea acestuia în casieria întreprinderii afecteazã: (a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „+”; (b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „–”; (c) lichiditãţile şi echivalentele de lichiditãţi de la începutul perioadei; (d) lichiditãţile şi echivalentele de lichiditãţi de la sfârşitul perioadei; (e) nu afecteazã variaţia trezoreriei

136. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu personalul 200.000 ; plãţi cãtre salariaţi şi în contul acestora 120.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 300.000 (încasate); cheltuieli cu mãrfurile vândute 270.000; plãţi cãtre furnizorii de stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit plãtit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizãri 270.000 (încasate); plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizãri 300.000; încasãri din emisiunea de obligaţiuni 70.000; plãţi din rambursãri de credite primite pe termen lung 20.000; încasãri din noi emisiuni de acţiuni 130.000; primirea în leasing financiar a unui mijloc de transport a cãrui valoare justã este de 50.000; lichiditãţi şi echivalente de lichiditãţi la începutul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeazã metoda directã) şi respectiv a lichiditãţilor şi echivalentelor de lichiditãţi la sfârşitul anului? (a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei; (b) -20.000 lei şi respectiv 400.000 lei; (c) 80.000 lei şi respectiv 550.000 lei; (d) -390.000 lei şi respectiv 30.000 lei;

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................(e) 490.000 lei şi respectiv 500.000 lei.

Raspuns :(a) 80.000 lei şi respectiv 500.000 lei; Tabloul Fluxurilor de trezorerieActivitatea de exploatare

- Plaţi către salariaţi şi în contul acestora + Venituri din vânzarea mărfurilot - Plăţi către furnizorii de stocuri- Impozit pe profit plătit= +/-Fluxul net de trezorerie din activitati de exploatare

- 120.000 lei+300.000 lei

- 40.000 lei - 60.000 lei

= 80.000 lei

Activitatea de investitii+ Venituri din cesiunea de imobolizari- Plati catre furnizorii de imobilizari= +/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de investitii

+ 270.000 lei - 40. 000 lei

= 230.000 lei

Activitatea de finantare+ Incasari din emisiunea de obligatiuni - Plati din rambursari de credite primite pe termen lung+ Incasari de noi emisiuni de actiuni =+/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de finantare

+ 70.000 lei- 20.000 lei

+ 130.000 lei = 180.000 lei

Flux net total : 500. 000 leiDisponibilitati: sold initial 10.000 leiDisponibilitati: sold final 490.000 lei

137. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): impozit pe profit plãtit 1.200; cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele 2.000; creşterea stocurilor 4.000; câştigul din cesiunea imobilizãrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; creşterea veniturilor în avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investiţiilor financiare 600; rezultat înainte de impozit 10.000; diminuarea creanţelor din exploatare 700; creşterea cheltuielilor în avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare determinat prin metoda indirectã este de: (a) 16.420 lei; (b) 12.620 lei; (c) 6.380 lei; (d) 13.300 lei; (e) 10.180 lei .

Flux activitatea de exploatare Profit inainte de impozitare +10.000+Castig din cesiunea imobilizarilor +3.000+ Cheltuieli cu amortizare +2.000-Venituri din provizione -500- Variatia stocuri -4.000- Variatia clienti +700- Variatia cheltuieli inregistrate in avans -220+ Variatia furnizori -100+ Venituri inregistrate in avans din exploatare +500 Impozit pe profit platiti -1.200Total flux exploatare = 10.180

138.Se cunosc urmãtoarele informaţii la 31.12.N (în lei): sold final 161 1.200; sold iniţial 1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold iniţial 161 800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold iniţial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold iniţial 162 5.000; rezultatul exerciţiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciţiului N-1 a fost distribuit la rezerve, a fost reportat, iar diferenţa s-a plãtit ca dividende. Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanţare este de: (a) -3.900 lei; (b) -3.700 lei; (c) -3.800 lei; (d) +3.700 lei; (e) +3.800 lei.

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................Flux activitatea de finantare Incasare din emisiunea de actiuni +400Incasare din emisiunea de obligatiuni +300Prime de emisiune +100Prime privind rambursarea obligatiunilor +150Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor

+50

Incasari din imprumuturi +5500Plati catre actionari -10.300Flux net de trezorerie din activitatea de finantare -3.800

139. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): preţul de achiziţie al investiţiilor financiare pe termen scurt vândute 1.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzãrii); câştiguri din cesiunea de investiţii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen lung 5.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzãrii); preţul de achiziţie al investiţiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobânzi (încasate) 700; venituri din cedarea imobilizãrilor corporale 2.000 (încasarea a avut loc la data vânzãrii); sold iniţial datorii faţã de furnizorii de imobilizãri 3.000; sold final datorii faţã de furnizorii de imobilizãri 4.000; sold iniţial imobilizãri corporale 6.000; sold final imobilizãri corporale 4.000; costul imobilizãrilor corporale vândute 4.000. Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiţii este de (se neglijeazã incidenţa TVA): (a) +4.400 lei; (b) +14.200 lei; (c) +7.900 lei; (d) -7.900 lei; (e) 0 lei.

Flux net de trezorerie din activitatea de investitii Incasari din cesiunea investitiilor pe termen scurt +1.200Incasari cedarea investitiilor financiare pe termen lung +5.000Venituri din dobanzi +700Venituri din cedarea imobilizarilor corporale +2.000Plati catre furnizori de imobilizari -1.000Flux net de trezorerie din activitatea de investitii +7.900

142. Care dintre urmãtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste”: (a) creanţele-clienţi; (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea justã; (c) veniturile în avans sub formã de subvenţii pentru investiţii; (d) efectele de primit; (e) datoriile financiare.

143. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu: (a) capitalul social al întreprinderii; (b) capitalurile proprii ale întreprinderii; (c) capacitatea de producţie a întreprinderii; (d) capacitatea de platã a întreprinderii; (e) activele imobilizate ale întreprinderii. Conform conceptului fizic al capitalului, acesta reprezinta "capacitatea de productie aintreprinderii, exprimata, de exemplu, in unitati de productie pe zi". Conceptul financiar al capitalului defineste capitalul ca fiind "banii investiti sau puterea de cumparare investita", fiind sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii. 144. Conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflaţioniste” poziţia monetarã se calculeazã astfel: (a) Active monetare – Datorii monetare; (b) Active nemonetare – Datorii nemonetare + Capitaluri proprii; (c) Datorii nemonetare + Active nemonetare; (d) Active monetare + Active nemonetare – Capitaluri proprii; (e) Active monetare + Datorii monetare.Raspunsul corect este: (a) Active monetare – Datorii monetareBaza legala: “Castigul sau pierderea din pozitia monetara neta poate deriva ca diferenta rezultata din retratarea elementelor nemonetare, a capitalului propriu si a elementelor contului de profit si pierdere”(IAS 29)

172.Care din urmãtoarele elemente este monetar? (a) un utilaj;

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................(b) un produs finit; (c) o cheltuialã înregistratã în avans; (d) venitul înregistrat în avans; (e) o creanţã-clienţi.

173.Care din urmãtoarele elemente este nemonetar? (a) o creanţã de impozit amânat; (b) un provizion pentru riscuri şi cheltuieli ce va fi decontat prin diminuarea de lichiditãţi; (c) datoria privind dividendele; (d) împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni; (e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri.

174-La închiderea exerciţiului N, activele societãţii ALFA cuprind: – un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziţionat la 1.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei; – un teren achiziţionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2,5 lei), şi reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care dolarul valora 3 lei; – un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) şi depreciat pentru 10% din valoare, la închiderea exerciţiului N; – o creanţã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 1.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei; – suma de 1.000 $, în casierie. Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei. Care din urmãtoarele afirmaţii nu este corectã: (a) valoarea utilajului în bilanţul exerciţiului N este de 84.000 lei; (b) valoarea terenului în bilanţul exerciţiului N este de 60.000 lei; (c) valoarea stocului în bilanţul exerciţiului N este de 11.520 lei; (d) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.600 lei; (e) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.

Utilajul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare: 30.000 * 2.8 = 84.000 lei

Terenul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care terenul apare in bilant este valoarea de reevaluare: 20.000 * 3 = 60.000 lei

Stocul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata: 4.000 * 90% * 3.2 = 11.520 leiCreanta este element monetar. Acesta se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea de inregistrare in bilant este : 8.000 * 3.2 = 25.600 lei

Singura afirmatie incorecta este: (e) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.

194-Societatea A deţine 70% din capitalul societãţii B pe care o controleazã exclusiv. La rândul sãu societatea B deţine urmãtoarele investiţii: – 60% din capitalul social al filialei C, – 50% din acţiunile societãţii D pe care o controleazã în comun cu un alt acţionar, – 35% din acţiunile societãţii E asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã. Sunt pãrţi legate ale societãţii A: (a) societatea B; b) societãţile B şi C; (c) societãţile B, C şi D; (d) societãţile B, C, D şi E; (e) societãţile D şi E.

195-Societatea A deţine 100% acţiunile societãţii B, 40% din acţiunile societãţii C, 7% din acţiunile societãţii D şi 50% din acţiunile societãţii E (care este controlatã în comun cu statul român). Doamna Z (soţia managerului societãţii A) deţine 60% din acţiunile societãţii C. Identificaţi pãrţile legate pentru societatea X. Sunt pãrţi legate ale societãţii A: (a) societãţile B, C şi E, doamna Z şi managerul societãţii A; (b) societãţile B, C, D şi E, doamna Z şi managerul societãţii A; (c) societãţile B şi D; (d) societãţile B, C, D şi E; (e) doar societatea B şi managerul societãţii A.

196.Pe 30 iunie N, societatea M achiziţioneazã 80% din acţiunile societãţii F. Cu ocazia achiziţiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achiziţiei societatea F a obţinut un rezultat de 40.000 u.m. În anul N, societatea M a obţinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de viaţã utilã rãmasã a clãdirii este de 20 de ani (metoda liniarã de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societãţile M şi F este de:

C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA Categ.I-CONTABILITATEAnul III de stagiu-sem.1 – sistem colectiv –Experti contabili.........................................................................................................................................................................................(a) 32.000 u.m.; (b) 31.832 u.m.; (c) 101.832 u.m.; (d) 100.000 u.m.; (e) 110.000 u.m.Rezultatul este influentat de cota parte a profitului obtinut de filiala F, si de cota parte a amortizarii cladirii pe durata ramasa pana la finele anului.

Amortizarea: (10.000 – 1.600) * 6 / 12 /20 = 210 u.mRezultat F: 40.000 – 210 = 39.790 u.mCota parte M: 80% * 39.790 = 31.832 u.mRezultat M: 70.000 + 31.832 = 101.832 u.mRaspunsul corect este deci: (c) 101.832 u.m.;

………………..În urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc. produs secundar PS. Dupã obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrãri suplimentare care ocazioneazã cheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vânzare pe piaţã a lui PS în condiţii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P.Costul de productie a produsului P este 74.250 lei/buc.

140.Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mãrfuri: (a) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus; (b) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (c) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din finanţare cu semnul plus; (d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din investiţii cu semnul minus; (e) nu afecteazã fluxul de trezorerie.

(e)nu afecteaza fluxul de trezorerie 5411=5121Un aranjament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se pune la dispozitie o suma de bani. Contul acestuia este debitat cu suma ceruta, iar banca respectiva solicita bancii-corespondent sa remita banii acolo unde doreste clientul. Pentru mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei sale un specimen al semnaturii clientului

141.. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar: (a) afecteazã fluxul de trezorerie din finanţare cu semnul minus; (b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului; (c) afecteazã fluxul de trezorerie din investiţii cu semnul plus; (d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus; (e) se evidenţiazã distinct la sfârşitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaţia este aferentã gestiunii trezoreriei.

131112815 1 contabilitate an 3 sem 2 lumi

Documents