Operaţiuni după recoltare pentru struguri1.1 RecoltareRecoltarea reprezint ă momentul de detaşare a ciorchi nilor de struguri de vi ţa de vie la

ni velul adec vat dematuritate. Trebuie să fi e efectuată fără deteriorări mecanice şi pierderi de produse, cât mai repede posibil,minimizând costuril e. În prezent, recoltarea manuală este singurul sistem de recoltare a strugurilor de masă.

Avantajele principale ale recoltării manuale sunt:- culegătorul poate manevra cu grijă ciorchinii, evitind deteriorarea mecanică;- selecţia fructelor începe pe vi ţa de vie, deoarece cul egăt orul sel ectează maturitatea şi aspectul;- mai multe recoltări (în general nu mai mult de două), pentru sortarea ciorchinilor vi ţă;- minim de investiţii de capital.

Rata recoltării depinde de sistemul de crestere a butucilor de vi ţă de vi e, de numărul şiexpertiza muncitorilor, şi de sistemul de ambalare adoptat. Rata de recoltare foarte mare poate fi obţinută cu ajutorul sistemului de creştere numit italian pergulate (Tendone), care permite un mod rapid de recoltare având în vedere că ciorchinii sunt concentraţi în mijlocul rândului, mai mult sau mai puţin la o înălţime de 1,7 m de la sol; culegătorul culege ciorchinii mergând pe lânga viţa de vie fără a avea nevoie de scară saude scaun (Fig.6).Principalele probleme la recoltatul manual se datorează gestionării forţei de muncă şi calificăriiculegătorului.

In plus, calitatea este un aspect atat de important in marketingul de succes incat recoltarea manuală este încă singura metodă folosită pentru struguri de masă. Conducerea (managementul) trebui e să fie foarte atenta la utilizarea eficientă a forţei de muncă. O peri oadă scurtă de i nstruire este necesara pentru recoltarea şi ambalarea strugurilor conform cererii pi eţei. In prezent, recoltarea strugurilor de masă este efectuată de către culegatorul care sel ectează ciorchi nele si taie codita folosind foarfece foarte ascuţite.

Înainte de a lasa ciorchi nele în ladita, culegatorul elimină, în general, boabele maro şi mucegăite. Astfel,culegatorul efectuează următoarele operaţii:- selecţia ciorchinelui utilizand culoarea si eventual dimensiunile drept criterii de selecţie ,- desprinderea ciorchinelui selectat prin ţinerea ciorchinelui într-o mână şi apoi taierea coditei cuo foarfecă ascuţită- aranjarea şi curăţarea ciorchinelui (îndepărtarea boabelor putrezite şi mucegăite)- asezarea delicata a ciorchinelui în ladita, fără a presa sau stri vi

În cazul "ambalarii în câmp", strugurii de masă pot fi culesi, sortati şi ambalati direct în containerul de transport, de catre culegator (Fig.16).Figura 16. Recoltarea strugurilor de masă şi ambalarea pe camp.

In general, culegătorii si ambalatorii lucreaza împreună: culegatorul detaşează, aranjeaza si curata ciorchinele, ambalatorul aseaza ciorchinele in cont ainerul de transport si aranjează

materialele de ambalare, cum ar fi hârtia absorbantă, bureţii care sunt folositi pentru a îmbunătăţi aspectul produsului şi pentru a reduce deteriorarea intre ciorchini in timpul operatiilor următoare. Culegătorii merg de-a lungul viţei de vie. Ambalatorul muta toate materialele de ambalare şi masa utilizata pentru a sprijini containerul în timpul operaţiei de umplere. Containerele goale si cele umpl ute sunt lăsate pe teren şi transportate de altmuncitor. Acest sistem minimalizează re-maniularea fructelor, dar face controlul de calitate pe produs maidificil decât în magazia de ambalare.Un tip particular de ambalare in cimp este aşa-numita "ambalare pe drum". În acest sistem, culegătorii şiambal atorii nu lucrează în perechi, ci se afla în locuri diferite. Culegatorul culege si aranjeaza ciorchinii şi iipune în cosuri pe cimp. Când cosul este umplut, acesta este trans ferat la ambalator, care utilizeaz ă o masade lucru situata pe drumul dintre butucii de vita de vie. Materialele de ambalare sunt situate aproape delocul de ambalare. În acest caz, controlul calităţii este încă di ficil, deoarece autoritatea de supravegheretrebuie să se deplaseze în jurul viei cu scopul de a -i controla pe diversii ambalatoriÎn cazul ambalarii pe camp , producti vitatea este redusa în domeni ul 50 ÷ 80 kg / h. Eficienţa lucruluidepi nde de densitatea ciorc hinilor vi ţei de vie, dimensiunea ciorchinelui, uni formitatea culorii fructelor şidimensiunea lorÎn taril e în curs de dez voltare în care investiţiile local e sunt di ficile, acest tip de recoltare pentru strugurii demasă mai mult decât pentru alte fructe ar trebui să fie promovat din câteva moti ve importante:costul forţei de muncă este mai mic decât în ţările dez voltatedisponi bilitate ridicat ă de lucrătoriformarea cul egat orilor şi ambal atorilor are un cost scazut in comparatie cu a cumpara echi pamentnu sunt necesare investi ţii mariÎn "ambalarea in magazie " (în packing-house), ciorchi nii sunt recoltati de culegători şi plasati în cosurile di ncimp necurăţată; în acest caz, cosurile din cimp sunt, în general, din mat erial pl astic cu următoareledimensiuni 0.6 x 0.4 x 0,25 m, greutatea strugurilor fiind, în general, în domeni ul 18 ÷ 20 kg (Fig.17).Figura 17. Recoltarea struguril or de masă şi cosurile pentru ambalarea in magazie.De obicei, strugurii tolereaza aceasta adancime, dar ea poate fi redusă pentru a evita deteriorarea din

cauza compresiei straturilor inferioare ale strugurilor de masă. Cosurile au ori ficii pe părţile lateral e şi inpartea de jos pentru a facilita circulaţi a aerului. Pentru a evita tăierea fructelor, fant ele de ventilaţi e suntrotunjite, în mod normal, astfel încât suprafeţel e interi oare sunt uşor de curăţat şi netede pentru a reducedeteriorarea fructelor pri n abraziune. Mani pul area dură şi socurile pot mari rugozitatea suprafeţeiinterne, pot crea probleme de abraziune a fructelor. În cazul utilizarii cosuril or di n lemn, acestea trebuie săfie acoperite (vopsea sau lac) pentru a reduce această probl emă.Productivitatea culegatorului este in domeniul 100 ÷ 150 kg / h, în cazul în care ciorchinii sunt pl asati incosurile din camp si apoi curăţati, aranjati şi ambalati în magazia de ambalare ..Primul pas în domeni ul protecţi ei fructelor de deteriorari mecanic e este o supraveghere atentă acampului/terenului. Proceduri imprecise de culegere sau de ambalare, cum ar fi supra-umplereacontainerelor sau batutul ciorchi nilor pe suprafaţa dura a contai nerelor reduc dramatic calitatea produsului şia duratei de viaţa de după recoltare a struguril or de masă.1.2 Operatii in magazia de ambalareCosul trebui e să rămână în umbră să aştepte transportul la magazie. La magazie, strugurii sunt pre-raciti deîndată ce sosesc de pe camp (în general târziu dimineaţa sau în primele ore al e după -amiezii). Ciorchinii destruguri sunt ambalati în ziua urmatoare sau mai târziu, în raport cu cererea pieţei. Adesea, operaţiunile deambalare sunt efectuate când prognoza meteo nu permite ambalarea în câmp mai mult de o zi.În lini a de ambal are, strugurii de masă nu sunt az varliti pe banda de ambalare, ci sunt ambalati direct încontainer (cutie, punga de pl astic, coşuri) din cosurile de pe camp. În general, lucrătorul se afl ă în faţa uneimese de lucru pe care se afla orificiul pentru materialele taiate la aranjare, containerul amplasat pe talerulbalanţei, şi cosul din camp (Fig.18).Lucrătorul culege ciorchinel e din cosul de pe camp, il aranj eaza si il curata cu ajutorul unei foarfeci mici şiascuţite, şi îl plasează în containerul de transport folosind materialel e de ambal are. Când contai nerul estegata, este mutat pe o bandă rulant ă care duce contai nerul la sfârşitul liniei, unde este aşezat pe un paletpentru expediere.

Linia de ambalare, în general, este completata cu un transportor cu role libere pentru containerul gol, carese află la 0.40 ÷ 0,50 m deasupra transportorului cu banda. Materialul provenit din aranjarea ciorchinelui/ tundere poate fi colectat în containere indi viduale situate in part ea de jos a masei de lucru sau, chiar maibine, pe o bandă-transportor care deplaseaza material ele în direcţia opusă celei a strugurilor ambalaţi(Fig.19).Figura 18. Vedere al liniei de ambalare tipice pentrustruguri de masăFigura 19. Vederea unei linii moderne deambalare struguri de masă: lucrătorii fol osescmănuşi, salopeta şi sapca.Amplasarea greşita a de spaţiului de sortare şi lipsa expertizei lucrătoril or sunt probabil factorii cei mailimitativi ai instalaţiil or de ambalare, având în vedere că operaţiunea principală pentru pregătirea produsuieste făcuta manual. În lini a de ambal are, producti vitatea lucrătorul ui este de 50 ÷ 120 kg / h: cel mai mic coşde plastic de transport este de 250 ÷ 500 gr, maximul este cont ainerul de 7,5 kg.Trebuie luat in consideratie că operaţi unea de ambalare este indispensabilă daca trebuie realizatecontainere (punga, coş, tavă) impachetate, etichetate şi cantarite, asa cum cer supermarket-urile. Mai mult,condi ţiile de i gienă care ar putea fi garantat e în magazia de ambalare fac acest sistem de ambal are multmai deschis unei dezvoltari viitoare.Figura 20. Schema liniei de ambalare tipice pentru struguri de masă cu particularitatea mesei de lucru.Secţiune trans versală şi vedere lateral ă (dimensiuni în metri). A Cosuri de camp goale; B Cosuri de campcu struguri de masă necurăţati; C container de transport gol sau ambalaj si materiale de ambalare;D struguri ambalati, E cantar; F cosuri de camp cu struguri de masă necurăţati, gata pentru a fi preluc rati;G cos pentru materialele taiate; H Lumina .1.2.1 Ambalare şi materiale de ambalareAmbalarea poat e fi pri vita ca pur si simplu o utilitate pentru a crea unitatea comercială mi nimă pentrufiecare etapă a vieţii produs ului comercial. De exemplu coş, cutie şi paleţi reprezintă, respecti v, unitat eacomercială pent ru comerţul cu amănuntul, brut si transportul.

A vând în vedere că contai nerul de transport reprezintă o unit ate convenabila pentru a transfera struguri dela punctul de produc ţie la punctul de vânzare sau de consum fi nal, acesta trebuie să fie proiectat ş i utilizatîn scopul prot ejarii ciorc hinilor indi viduali. Acest lucru este foarte important în tarile in curs de dez voltarepentru a permite reducerea costurilor de investi ţii în cazul în care operaţi unile de recolt are şi de sortare suntefectuate pe camp.Cele mai importante cerinţe al e ambalarii strugurilor sunt următ oarele:ciorchinii trebuie să fie imobilizati în recipient şi trebuie sa fie feriti de socuri.ambal ajul trebui e să fie mai inalt decât ciorchi nii şi este necesar să se evite supra -umplereapentru a proteja boabele de comprimare/turtire.Unii struguri destinati pentru export şi unii struguri de înaltă calitate pentru pi aţa internă sunt "ambalati prininveli re". Aici, ciorchinii indi vi duali sunt înveliti în hârtie absorbantă sau burete înai nte de a fi plasati încontainerul de transport (Fig.21a).In general se utilizeaza containere din lemn pentru că sunt uşor de manevrat în camp şi prezinta rezistenţăla un ni vel înalt de umiditatea rel ati vă în camp şi în timpul depozitării (Fig.21b). Oricum, utilizarea derecipiente din carton ondulat este în creştere, în special pentru strugurii care vor fi vânduti fără depozitareprealabilă (Fi g.21c).Figure 21. (a) Ciorchinii individuali sunt inveliti in burete (stânga); (b) Ambalajele din lemn cu struguriambalati in punga de plastic (mijloc); (c) ambalaj de carton cu benzi de hârti e ce separa strugurii (dreapta).Containerele din plastic sunt chiar folosite în special în ţăril e în curs de dez voltare datorită rezistenţei maimari (la umiditate relati vă, mecanic a) in comparatie cu lemnul şi cartonul, sunt uşor de spălat, usoarein comparatie cu lemnul, sunt bine perforat e. Din aceste moti ve, şi mai presus de t oate dat orita siguranţeialimentare, recipientul de plastic este recomandabil pentru probleme legate de reciclarea pl asticului, astăzicele mai multe di n ţările dez volt ate preferă lemn sau carton, acestea di n urmă fii nd cele mai bune, deoarecenu sunt nici măcar returnabile.

Marimea ambalajului se modifica între ţări. Dimensiunea este, în general, în raport cu cantităţil e care pot fiexpuse, într-o zi sau două, la retailer/comerciant. În pl us, exportatorii ar trebui să utilizeze ambal aje careîndepli nesc cerinţel e pentru contai nere met rice de transport . Paletii standardizati sunt de 1200 pe 1000 mm(47.24 pe 39.37 inch) baza paletului sau 1200 pe 800 mm (europaleti), care este foarte aproape de paletulde 48 pe 40 inch (1219 pe 1016 mm) utilizat de cele mai mult e lanţuri alimentare din Statele Unite al eAmericii. Mărimea ambalaj elor de transport care ar trebui să fie luate în considerare pentru export sunt:(dimensiunile exterioare ale bazei) 400 pe 300 mm (15.75 pe la 11.81 inch), 500 pe 300 mm (19.69 pe la11.81 inc h), 600 pe 300 mm (23.62 pe la 11.81 inc h). Înăl ţimea variaza de la 100 la 130 mm (3.94 pana la5.12 inch).Eticheta de pe container va contine numele de marca al producătorul ui, tipul de produs (deexemplu, struguri ), soiul, greutatea şi toate informaţiile cerute de Regul amentul local (identitateaproducătorul ui, zona de produc ţie, etc). Codificarea trasabilitatii este astăzi foarte frec ventă. Limbil e utilizatepe etichetă trebui e să fie limba maternă a ţării ce primiste produsul. Ilustraţii al e produsului ambalat suntrecomandate pe container pentru a facilita identific area produsului şi manipularea. Tratamentele postrecoltaretrebuie să fie marcate clar pe container dacă acest lucru este solicitat. Trebuie luat in consideratieca tratamentul fungicid trebui e să aibă aprobarea tarii importatoare a produsului.1.2.2 Sistemul de răcireÎn post-recoltarea strugurilor, unul dintre cei mai importanti factori care afectează calitatea produsul ui estepierderea de apă din codita/stem datorită raportul ui mare suprafaţa - masă. Starea stemul ui în termeni deculoare şi rigidizare este un factor important de calitate şi un excelent indicator al tratamentul ui post -recoltare. Cul oarea verde a stemului şi prospeţimea sa sunt condiţii necesare pentru menţinerea niveluluide înaltă calitate pentru piaţa.Rata pi erderii de apă ar putea fi extrem de ridicat a înainte şi în timpul fazei de racire, în cazul în care

strugurii sunt recoltaţi în timpul sezonului cald uscat. Următoarel e acţiuni pot aj uta la protejarea strugurilor:Recoltati devreme dimineaţa,Stivuiti paletii la umbra,Trans port ul cu remorcă acoperită ar putea îmbunătăţi calitatea produsul ui.Utilizarea unor tehnici adecvate de pre-racire, elimi nând rapid cal dura de pe camp si din respiratie, poatereduce pierderea de apă, deoarece mi nimizează expunerea struguril or la condiţiil e de presiune scăzută avaporil or. În fiec are stare, nivelul de temperatura si de curent al aerului de racire prin cont ainere şiexpunerea fructelor la acest aer afecteaza dramatic rata de răcire a strugurilor. În plus, localizarea şicantitatea de ventilare a containerelor (în cazul în care acestea sunt prez ente), ali nierea containerelor(canal elor de aer), şi materialel e de ambal are, cum ar fi perdele, infasuraril e ciorchi nilor, s i reazemereprezintă o bari eră în calea procesul ui de răcire.Strugurii de mas ă necesită pre-racirea aerului deoarece cele mai multe soiuri sunt culese în sezonul cald siacest lucru ar putea fi efectuat folosind următ orul sistem diferit: camera de răcire sau sistem convenţi onal,tunel de răcire şi răcire sub presiune. Utilizarea fi ecaruia di n aceste sisteme ar trebui să fi e luata înconsiderare în termenii timpului de raci re, al investiţiei in i nstalatii şi al costurilor cu energi a. Ti pul deambalaj, design-ul si materi alel e afecteaza dramatic timpul de răcire. Strugurii închisi în punga de plastic cuciorchinii înveliti în foita de hârtie sau separati printr -un strat de burete şi acoperiti de către o captusealageneratoare de SO2 necesita un timp de răcire de 20 de ori mai mare dec ât cele ambalate într-o tavădeschisa.Răcirea in cameraUtilizarea camerelor frigorifice existente este unul din sistemele cele mai comune. Fluxul de aer rece trecepeste containerele ambalat e şi capacitatea de refri gerare trebuie să fi e marit a cu scopul de a garantacirculaţi a adec vată a aerului în ceea ce pri veşte fl uxul normal într -o camera de depozitare la rece.

În pre-recirea in camera, distribuţia paletiilor si a containerelor fata de fluxul de aer este un factordeterminant. Aerul trebuie sa treaca printre canal ele create între rânduril e de paleţi. Paleţii şi containereletrebui e să fie aliniate pentru a evita obstructia fluxul ui de aer între şi peste containere. Rata adec vata depre-racire este obţi nuta dacă este posibil să se menţi nă pe şi în jurul produs ului o vitez a a aerului receaproape de val oarea de 0,5 m / s şi puterea de refri gerare in interiorul camerei de depozitare la rece trebuiesă fie mai mare de 0.28 kW / t luand în considerare o densitate medi e a produsulu i de 0,20 t / m 3.Este necesara uneori îmbunătăţi rea circul aţi ei aerului din interiorul camerei reci cu ventilatoare mobil e sau /şi sa punem cantitatea de struguri calzi proporţional cu puterea de răcire instalat ă (în general, aceastavaloare este 10 ÷ 20% di n capacitatea totală de depozitare a camerei de depozitare la rece).Un mare avantaj al acestei tehnici este faptul că paleţii pot fi răciti şi, ulterior, stocati în acelaşi loc, fără altemişcari. Proiectarea si apoi utilizarea instalati ei este fo arte simpl a şi, în funcţie de timpul de pre-racire careeste mai mare decât la alte met ode, puterea instalatiei de refrigerare este mai mica fata de metode mairapide.În schimb, dezavantajel e sunt ca timpul de pre-racire mai lung nu permite o organizare dinamica aproducţi ei. Timpul lung de pre-racire impune o pauză lungă în manipulare şi transportul rapid nu esteposibil. În cazul struguril or de masă pentru depozitarea pe termen lung, deteriorarea ca urmare a expuneriiindel ungate la o temperatură incorec ta face răcirea camerei sa fi e prea lenta.Camera de racire cu circulatie fortata a aerului tip tunelÎn tunel, aerul rece este filtrat să circule în jurul fructelor pri n partea cu orificii a contai nerului. În general,containerel e sunt ampl asate în camera de racire astfel încât aerul trebui e să treacă prin contai nere înai ntede a reveni la suprafaţa evaporatorul ui (Fig.22). Timpul de pre -racire este redus marind viteza aerului, dar oviteză de aer de peste 3, 5 m / s poate deteri oa boabele si hârtia utilizata pentru ambalare, îmbunătăţind

dramatic consumul de energi e şi costurile instalatiei (Fig. 23 şi 24). Utilizand o vitez ă a aerului de peste 1 m /s este posibil să se răcească mai multi struguri pe zi decât în camera de răcire. Datorită timpului scurt derăcire, în ciuda vitezei mari a aerul ui, rata de pierdere a apei di n fructe este neglijabil a.În camera de raci re tunel, căldura este indepartata în primul rând prin circulatia aerului printre ciorchini ininteriorul contai nerel or, mai degrabă decât prin circulatia peste partea exterioara a containerelor, ca încamera de răcire. Utilizand o valoare inalta a vitez ei aerului şi un container adecvat ventilat, mai mult de unsingur rând de paleti pot fi răciti în acel aşi timp. În acest caz, mişcarea aerulu i este întotdeauna de lafructele mai reci de sus la fructele mai calde de jos, ceea ce evită transpiraţi a, dar aceasta circulatieprovoaca un gradient de temperatură între rânduril e paralel e de paleti.Utilizarea unui tunel de pre-racire reduce timpul de răcire, eliminand foarte repede cal dura din camp.Potenţialul deteri orarii ciorchi nilor este redus şi la scurt timp dupa tratament, strugurii pot fi stocati sautransportati în cele mai bune conditii.In comparatie cu camera de răcire, costul instalatiei şi costul energiei sunt mai mari dar, considerând căacestea sunt instalatii specializate, spaţiul nec esar pentru un volum specific de produse şi pierderile derefrigerare sunt mult mai mici decât la camera de răcire. Oricum, utilizarea acestei metode necesită costurimai mari pentru mişcarea produsul ui dacă acesta este atribuit pentru stocare/depozitare. Un design adec vatal ambal ajul ui este necesar în raport cu viteza bioxidul ui de carbon şi cu timpul de racire.Instalatie de răcire sub presiune. Ventilatorul produce un ni vel de presiune scăzută în spaţiul di ntre rânduril e de pal eti.Ni velul de presiune ar trebui să fi e mai mic de -30 mm H2O fata de presiunea mediul ui. Viteza aerul ui în jurulprodusul ui este în general menţinută la aproximati v 0,8 ÷ 1 m / sInstalatie de racire cu perete rece. Ventilatorul produce un ni vel de joasă presiune pe o part e a paletului. Nivelul depresiune ar trebui să fie mai mic de -30÷40 mm H2O fata de presiunea mediului. Viteza aerul ui în j urul produsul ui esteîn general menţinut ă la aproximati v 1,0 ÷ 1,2 m / s. Racirea paletilor este mai uni forma fata de alte metode. Acest

rezultat este mai eficient pentru produsul infasurat in punga de plastic.Camera de pre-racire tunel. Ventilatorul produce un nivel de presiune mare pe o parte a tunelului (aproximativ 20 mmH2O) fata de presiunea mediului. Viteza aerul ui în jurul produsul ui este în general menţinută la aproximati v 2,5 ÷ 3,5 m/ s. Aerul travers eaza rândul de paleti. Rata de racire este mai mica fata de alte metode.Figura 22. Diferite tipuri de pre-raci re cu aerFigura 23. Puterea de refrigerare si timpul de racire în raport cu viteza aerului în strugurii de masă pre -racitiambal ati în tăvi deschise. Pornind de la timpul de răcire este posi bil să se calculeze viteza aerul ui şi putereade refrigerare necesare.Figura 24. Puterea de refrigerare si timpul de răcire în raport cu viteza aerului în struguri de masă pre-racitiambal ati in punga de plastic. Pornind de la timpul de răcire este posibil să se calculeze viteza aerului şiputerea de refrigerare necesare.1.2.3 DepozitareDepozitare la rece/conservare prin frigTemperat urile recomandate de depozitare pent ru strugurii de masă sunt -1 ÷ 2 ° C. Umi ditatearelati vă trebuie să fie menţi nută în jur de 95%. Deşi temperat urile de -2 ° C, nu au fost prejudiciabilepentru fructele bine maturizate ale unor soiuri, alte soiuri cu conţinut scăzut de zahăr au fost raportate a fiafectate de expunerea la - 1,7 ° C. În general, 0 ° C poate fi considerata valoarea optimă pentrutemperatura de depozitare. În camerel e fri gorifice trebuie asigurata circul aţi a uni forma a aerului, dar vitezaaerului trebui e să fie mai mică de 0,1 m / s în canalel e dintre pal eti, cu scopul de a minimaliza pierderea deumiditate din tulpini/stem. Un ventilator cu diametru mare, eventual cu viteza dubla, trebuie să fie instalat cuscopul de a adapta circulaţia aerul ui la ni velul de temperatura si cantitatea de produse stocate.Rata mare si continua de ventilatie este necesara pentru evacuarea dioxidului de sulf din aerul din camerădupa fumigare.Cea mai mare schimbare care are loc în struguri l a depozitare este pierderea de apă. Primul efectobservabil este uscarea şi inmaroni rea tul pinilor şi pedunculilor. Acest efect devi ne evident cu o pierdere dedoar 1-2% din greut atea intregului ciorchi ne. În cazul în care pierderea aj unge la 3-5%, boabele îşi pierdturgescenţa/umflarea şi se înmoai e.

Mentinerea unei umiditati relative de 92 - 95% în depozitul de struguri este adesea o problemă mai al es laînceputul sezonului de depozitare atunci când camerele sunt umplute cu ladite uscate. Utilizand suprafetede racire mari (aeroevaporator) inseamna o suprafata specifica minima de 30 cm2/m3 camera de racire larece, cu o putere speci fica 0.12 kW/m2, fiind posibil sa obtinem o DT optima de 3°C. Utilizarea apei pentrudezghetarea suprafetei reci mareste umiditatea relativa in camera de depozitare; in ciuda umidi ficarii, cresteriscul prezentei apei lichide pe suprafata boabelor. Din acest motiv, aceasta tehnica de dezghetare nu esterecomandabil a în camere de depozitare la rece pentru struguri. Sistemul cel mai uzua l pentru a menţineridicata bombarea strugurilor în timpul depozitării pe termen lung este de a ambala ciorchi nii într -o pungă deplastic; în acest fel indepartarea cal durii di n respi ratie este mai dificila, dar umi ditatea relati vă în interi orulpungii va fi aproape de punctul de saturaţie. Pentru a evita rei ncalzirea produsului în interiorul pungii deplastic, viteza aerul ui în camera de depozitare trebuie să fie crescuta la 0,2 ÷ 0,3 m/s.In taril e în curs de dez voltare, în cazul în care potenţial ul pentru investiţii este scăzut, camera de depozitarela rece este uneori imposibil de propus. Deoarece cerinţel e de stocare a strugurilor de masăsunt temperatura scăzută şi umiditatea relati vă mare, tehnica numita "racire evaporati va" poate reprezentao tehnica simpla, cu costuri scazute, pentru înlăturarea căldurii di n struguri. Reducerea temperaturii estedoar parţi ală, până la 15-17°C în func ţie de tipul de construcţie şi de temperatura exteri oară şi umiditatearelati vă. Principi ul este de a închide strugurii, sau alte fructe, într-un mediu unde peretii sunt facuti dinmaterial e absorbante de apă, cum ar fi paie sau cărămizi. Peretii sunt umeziti cu apa care, în func ţie detemperatura exteri oară şi de umidit atea relati vă, se evapora răcind mediul de stocare care păstrează chiarşi un ni vel ri dicat de umi ditate relati vă (Fig. 25). Ceri nţa majoră a acestui sistem este disponibilitatea apei.O altă tehnică simpl ă, în func ţie de condi ţiile atmosferei exterioare, este "aerul umed ventilat", constând

dintr-o cameră în care un cupl u de ventilat oare sunt situate pe pereţii opuşi, unul împingând aeruldin exterior in interior si celalalt, de pe peretele opus, eliminand aerul din interior spre exterior (evacuare).Cutia de struguri de masă poate fi pl asata pe paleţi pe podeaua camerei, care este succesi v udată completcu un strat subţi re de apă. In timpul noptii, cand temperatura este în scazuta şi umiditatea relati vă estemare, ventilatoarele lucreaza la viteză redusă pent ru a crea un curent continuu de aer. În timpul zilei, cândtemperatura începe să crească, podeaua este umezita şi ventilatorul lucreaza la viteză mare pentru aaccelera evaporarea apei de pe podea, răcind atmosfera depozitului (Fig.26).Figura 25. Racirea evaporati vă poate fi folosita pentru stocarea struguril or de masă în anumite zone.Figura 26. Racirea similara cu aer umed poate fi utilizata pentru stocarea struguril or de masă în anumitezone.Atmosfere modi ficateAtmosferele modi ficate sau controlate (CA) nu sunt utilizate pentru aplicaţii industri ale în magaziile deambalare a strugurilor de masă. Utilizarea condi ţiei CA impreuna cu fumigarea cu dioxid de sulf a arătat căCA singura nu controleaza alterarea, dar fructele tratate cu S02 au fost depozitate în stare bună.1.3 ExpediereSelecţia sistemul ui de transport şi nivelul corect de temperatura nu sunt suficiente pentru a asigurasuccesul transportului struguril or, care depi nde de mul ţi factori, cum ar fi temperatura ini ţial ă, puterea derefrigerare, eficienţa sistemului de circulati e a aerului, cantitatea de struguri şi ambalaj ul adoptat. Pentrucele mai bune rezultate, temperaturile trebui e să fie menţinut e cât mai aproape de acel ni vel de temperaturade depozitare. Cu toate acestea, pentru a reduce riscul de deteri orare pri n inghet a strugurilor, în speci al alpachetel or situate în apropiere de evacuarea aerului rece, setarea termostatului (controlultemperaturii) trebuie să fie stabilita mai sus, nu mai jos de 0°C. .Strugurii trebuie să fi e încărcati în remorca cami onul ui sau in contai ner la ni velul de temperatura optimă şiacest nivel trebuie să fie strict menţi nut în scopul păstrarii calitatii strugurilor în timpul perioadei de transport.

O rata adec vata de răcire nu a putut fi obţi nuta folosind sistemul de refrigerare al cami onul ui care este, îngeneral, conceput pentru a ţi ne produsul la temp eratura de încărc are. Pentru a menţine temperaturileuni forme în întreaga încărcătură, cu o variaţie de ± 0,5°C, trebuie să fie evitate scurgerile de la suprafaţaizolata sau de la garnitura uşii, expunerea prelungită la radi aţi a solară, circulaţi a inadec vata a aerului,deoarece produc cresteri periculoase şi locale ale ni velul ui termic al strugurilor. Sistemul de refrigerare cucirculatie orizontala a aerului este cel mai comun pentru circulaţi a aerului în vagon - camion. El poate fimarit cu canale, conducte sau guri de aerisire local e care îmbunătăţesc distribuţia şi circulaţi a aeruluiprin produsul stivuit mai ales mai departe de refrigerent/agentul frigori fic, adica aproape de uşă. Invagoanel e acoperite convenţionale este necesara impiedicarea obstructiei conductei de evacuare a aeruluişi asigurarea aspirarii aerului de catre ventilatoarele de aer-agent frigori fic. Din acest motiv, esterecomandabil să se utilizeze un distanţi er între partea din faţă a vagonului/cami onul ui şi primul rând depaleti din int erior. Paleţii trebuie să fi e încărcati bine, din faţă spre spatele containerul ui. Prezenţa unuispaţi u liber între pal eti ar putea cauza caderea pachet elor, cu det eriorarea produsul ui, şi obstrucţia fluxuluide aer (Fig. 27).Figura 27. Sistemele de distribuţi e a aerul ui in remorci de cami on pentru struguri de masă.1.4 Combaterea daunatorilorDepozitarea pe termen lung si mediu a struguril or de masă este posi bila nu numai din cauza practicilorimbunatatite de refrigerare, dar şi din cauza dez voltării unor practici eficiente de fumi gare pentru a control aalterarea. Soiuril e cu pastrare lunga, adică Emperor, Ribier, şi Calmeri a, Italia etc., contribuie în plus ladepozitarea pe termen lung a acestui produs.Fumigare cu S02 pentru controlul alterariiCiuperca principala ce cauzează alterarea struguril or în timpul depozitării la 0°C este Botryris cinerea Pers.Aceasta ciuperca este capabil a să crească la această temperatură de depozitare. Sporii acestui m ucegai

sunt ucişi de fumigare în cazul în care acest ia sunt prezenti pe suprafata boabelor, dar dacă infecţi a aînceput în vie înainte de recoltare, fumigarea cu SO 2 (dioxid de sul f) nu poate dezinfecta strugurii. De fapt,SO2 inactivează sporii şi le reduce rata de creştere, astfel încât în boabele infectate cu mucegai isi continuădez voltarea (în raport cu temperatura de depozitare) şi acesta poate devenit vizibil în câteva ore dupăîndepărtarea SO2 din medi ul de stocare (cameră sau pachet unic).Fumigarea cu SO2 reduce distribuţi a mucegaiul ui în int eriorul ambal ajului, datorită ac ţiunii sale asuprasporilor şi previne formarea de "cuiburi" de boabe mucegăite.Fumigarea cu S02 pentru a menţi ne starea stemuluiCuloarea stemului este foarte afectată de fumigarea cu SO2. Prezenta SO2 în camera de depozitare evităinmaroni rea stemul ui şi ii da o culoare verde deschis sau portocalie/chihlimbarie. După depozitarea petermen lung, stemul si peduncului sunt mult mai elastice decât fără fumigaţi e, astfel încât aceastareduce detaş area boabelor în timpul transportul ui.Metode de fumigareStrugurii de mas ă pot fi supusi fumi gaţiei în camera de depozitare, în vehiculul de transport sau în pac heteindi vi duale. Se pot utiliza, de asemenea, di ferit e combinaţii al e acestor met ode. La fumigarea în vehicul detransport este mult mai complexa eliminarea SO2 din remorca interna sau din atmosfera containeruluiînainte de a deschide uşa sau în timpul tranzitului.Conc entraţi a toxica minimă şi timpul necesar pentru a efectua această ac ţiune este în general considerat ade 100 ppm pent ru 60 min. Aceasta înseamnă că aceeaşi ac ţiune ar putea fi realizată cu ajutorul uneiconcentratii duble timp de jumătate de oră sau invers. Maturarea în termeni de procent de zahăr în suc,starea fiziologica a strugurilor l a momentul rec oltării reprezintă principalii factori care afecteaz ă aceastăalegere.În camerel e de depozitare di n Itali a de Sud, strugurii de masă, în general, sunt supusi fumigarii folosind oconcentraţi e de 0,2 ÷ 0,3% SO2 din volumului camerei timp de 15 ÷ 20 min, urmat de aplic aţii peri odice (7-

10 zile) de 0,1 ÷ 0,2% SO2 timp de 15-20 de minute. Concentratia şi timpul adoptat e pentru fumigari depi ndde condi ţiile meteorologice particulare din timpul momentului recoltării (septembrie-decembrie). Alternanţarapi dă a temperaturil or înalt e şi joase şi condiţiile meteorologice umede (umidit ate rel ati vă mare sauprecipitaţii) creşte riscul de atac la Botrytis, de aceea este necesar să se usuce suprafata boabelor cât maicurând posibil pentru fumigarea ciorchi nilor, în scopul uciderii sporilor eventual prezenti pe suprafataboabelor.Un timp mai lung este necesar pentru o concentraţie mai mică, unele ex peri enţe raportand rezultate bunefol osind fumigare cu 0,01 ÷ 0,02% SO2 timp de 60 - 120 min. Aparatura de regl are automată a fostdez voltata pentru a menţine atmosfere de stocare care conţi n 20 ppm S02 pe perioade de trei sau mai multeluni. Strugurii depozitati înt r-o astfel de atmosferă absorb 10 - 15 ppm S02. Lucrări mai recente au a rătat căla concentratii de S02 de 7-10 ppm în atmos fera camerei exista un control satisfăcăt or al alterarii fara daunedatorate S0 2 in exces.Distribuţia gazului trebui e să se facă rapi d şi uniform în volumul camerei de depozitare. Duze uni formdistribuite pe plafon pot garanta distribuţi a uni formă. Cea mai comuna este instalarea unei duz e în faţafiecarui ventilator ce functioneaza continuu, prezent in camera de depozitare la rece. Sunt necesare bunaaliniere a paletilor şi capacitatea proporţionala a ventilatoarelor care garantează distribuţia uni forma aaerului. Penetrarea gazului în pachet trebui e să fie îmbunătăţită prin reducerea la minimum a volumului liberdin jurul sau deasupra paletului pentru a evita ca gazul sa ocoleasca canalele dintre paleti şi,deci, pachetele.În camerele mari de depozitare la rece SO2 gazos este generat de dioxid de sul f lichid, care este vaporizatfol osind apa fi erbinte si curge in camera de stocare pri n intermedi ul liniei de li vrare. Precauţiitrebuie adoptate pent ru a asigura flux de aer suficient pentru a amesteca gazul pur înai nte de a ajunge lafructe. O cantitate mare de S02 poate fi eliberata în câteva secunde folosind acest sistem.

În scopul tratarii tuturor ciorchinilor din pachet, aerul în contact cu boabel e trebuie depl asat, astfel încât încamerel e de depozitare la rece ventilat oarele trebui e să fie presetat e pentru func ţionare continuă în timpulfumi garii. La sfârşitul fumigarii, S02 este scos din camera de depozitare, fie cu un ventilator de evacuare sauprin dizol varea gazel or în apă, în funcţi e de reglement ările loc ale.Alti factori care pot infl uenţa alegerea conc entratiei de S02 sunt umi ditatea relati vă în camera de depozitareşi tipul de ambal aj utilizat. Umiditatea relati vă mare (90 -95%) ca cea necesara în camerel e de depozitare larece pentru struguri de mas ă şi utilizarea de ladite de lemn, din cauza absorbţiei, reduc concentratia S 0 2eficienta în atmosfera de depozitare.Decizia legata de dozarea SO22 trebuie luata considerand alterarea potenţi ala a strugurilor, care depinde decondi ţiile meteorologice din ultimel e zile înainte de recoltă.Cel mai bun sistem de eliminare a SO2 în termeni de eficienţă şi impact asupra mediului este sistemul despălare a atmos ferei. Este un turn conectat la camera de depozitare la rece prin conducte. O pompacentrifuga de putere mica, instalata la baza turnul ui, asigura circulatia in ciclu închis în turn, a atmosfereice conţine SO2 (din partea de jos ) faţă de apă (ploua de sus). SO2 este eliminat di n atmosferă pri nintermediul solubilizarii în apă. În plus, utilizarea apei în ciclu înc his permite îmbogăţi rea medi ului ambiantcu vapori de apă şi, prin urmare, menţine un ni vel hi grometric ridicat (aproape de saturaţie), în camera dedepozitare (Fig.28).Figura 28. Instalarea tipică pentru fumigarea strugurilor cu dioxid de sulf. 1 - Camera de depozitare la rece(nesigil ata şi protej ata în mod adec vat, necesită sistem de izolare); 2 - sistemul de izolare; 3-ventilatorsuplimentar pentru circularea aerului; 4 - rezervor SO2 ; 5 - Dozimet ru SO2; 6 -vaporizator SO2 ; 7 -ventilator; 8 - admisie de aer; 9 - debitmetru apa; 10 - turn spalare aer.SO2 formează uşor un acid corozi v, în combinaţi e cu apa, astfel încât toat e suprafeţele de metal trebui e săfie di n oţel inoxidabil sau trebui e să fie prot ejate. Suprafaţa int erioară a camerei de depozitare l a rece,

construita cu panouri sandwich, trebuie să fie protejat a cu rasini epoxidice. Usile de gaz etanse şiventilatoarele trebui e să fie din oţel inoxidabil, răcitorul de aer din otel inoxidabil sau racitor normal cositorit.Interesant pentru tarile in curs de dezvoltare, cu scopul de a adapta vechile camere de depozitare lafumigarea cu SO2, ar putea fi adoptat sistemul de izolare. Folosind acest sistem se obţin următoareleavantaje:- refri gerarea struguril or de masă este indi recta, pri n urmare, este posibil să se ajungă la un ni vel ridic at deumiditate relati vă;- uşor de gestionat- camere din pl astic de dimensiuni diferite pot fi create şi plasate într-o singură cameră receStrugurii de mas ă sunt depozitati în învelitori de poliester pl asate în interi orul unor camere la recenormale si refrigerarea produsului are loc indirect prin pereţii ambalaj elor, şi nu prin efectul ventilarii directepe fructe. Sistemul de izolare permite împărţirea spaţiul ui fri gorific mari în mai multe celul e (wrapper) decapacitate mica, care dau posibilitatea îmbunătăţi rii eficienţei de încărcare şi des cărcare. Component eleprincipale ale instalatiei sunt: dozimetru dioxid de sulf, gazificator SO2, în general pe baza de apa calda,grupuri de ventilatoare pentru a distribui SO2 si a circula aerul rece în produs, sistem de eliminare alSO2 similar cu cel descris mai sus pe baza de dizol vare in apa. Discuţia de mai sus a fumigarii depozituluis-a bazat în pri ncipal pe practicile urmate în It alia şi Statele Unite al e Americii. Procedurile de fumi gare înalte ţări, cum ar fi A frica de Sud, includ ex punerea continuă a strugurilor de masă la concentraţii scăzute deS02 în depozit.Fumigare in pachetMai multe componente producatoare de SO2 au fost dez voltate pentru fumi garea în pachet a strugurilor demasă. Aceasta tehnica este utila mai al es pent ru strugurii de masă supusi expedierii/transportului pe termenlung, dar atunci când nu sunt disponi bile instalatii adec vate pentru fumi gare este cea mai bună soluţiepentru depozitarea pe termen lung a struguril or de masă.

Generatoarele de SO2 conţin bisul fit de sodi u înt re straturile de hârtie acoperite cu poli etilenă.Generat oarele sunt pl asate în partea de sus a cutiei atunci când strugurii sunt ambal ati şi oferă o protecţi e afructelor timp de trei luni. Generatoarele sunt utilizate în general cu ciorchinii ambal a ti în pungă depolietilenă, cu scopul de a impiedica dispersia SO2 în medi ul de stocare. Eliberarea de SO2 depinde deumiditatea relati vă di n interi orul sacului şi de aceea este greu sa se obţina concent raţia standard în toatecutiile. Acesta este motivul pentru care este uş or să găseşti deteriorari datorate SO2 în boabe si in stem.Autori: Fabio Mencarelli, Andrea Bellincontro - LAPO, Departamentul de Ştiinţă şi TehnologieAlimentară, Universitatea din Viterbo, Italia.