Piaţa din Belarus pentru struguri de masă Studiu de conf irmare a pieţei ţintă Martie 2009

Opiniile autorului acestei publicaţii nu reflectă în mod obligatoriu poziţia Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sau cea a Guvernului SUA.

Pagina 2 / 20

CUPRINS

Observaţii şi recomandări principale _______________________________________3

Context mondial ________________________________________________________4

Producţia strugurilor de masă pe plan mondial _____________________________________ 4

Consumul strugurilor de masă pe plan mondial _____________________________________ 5

Comerţul internaţional cu struguri de masă ________________________________________ 5

Accesul pe piaţă ____________________________________________________________ 8

Rezultatele interviurilor aprofundate _______________________________________8

Date despre companiile intervievate _____________________________________________ 8

Sursele furnizoare şi sezonalitatea importului ______________________________________ 8

Clienţi majori şi pieţe _________________________________________________________ 9

Cerinţele şi preferinţele faţă de produs ___________________________________________ 9

Ambalajul_________________________________________________________________ 10

Logo/Marca comercială ______________________________________________________ 10

Soiurile şi tendinţele pieţei în funcţie de soi _______________________________________ 10

Concurenţii majori __________________________________________________________ 11

Percepţiile cumpărătorilor faţă de strugurii de masă moldoveneşti______________________ 11

Anexa 1. Lista materialelor de referinţă ____________________________________13

Anexa 2. Pieţe din principalele oraşe din Belarus ____________________________14

Anexa 3. Bazele angro din Belarus ________________________________________15

Anexa 4: Standardul GOST 25896-83______________________________________17

Pagina 3 / 20

OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI PRINCIPALE

În 2005 populaţia Republicii Belarus constituia 9,7 milioane, fiind preponderent urbană, în oraşe

distribuite uniform pe teritoriul ţării. Mai mult de 50% de bieloruşi locuiesc în oraşe cu populaţia ce

depăşeşte 50 mii de oameni, iar 17% locuiesc în oraşe mai mici.

Pe parcursul ultimilor zece ani volumul importurilor de către Belarus a strugurilor de masă au crescut de

cinci ori, constituind în 2007 peste 19 mii tone. În 2008, sub presiunea crizei economice mondiale,

importurile au scăzut cu 13% la 17 mii tone.

Turcia a întrat pe piaţă în anul 2004 şi în curând a devenit principala sursă de aprovizionare cu struguri

(42% în 2008). Deşi exporturile din Moldova au crescut în valoare absolută, totuşi dinamica lor a fost

mai mică decât media generală. Astfel, cota Moldovei a scăzut de la 57% în 1999 la 31% în 2008. Italia

şi Grecia reprezintă alţi doi concurenţi majori pentru strugurii moldoveneşti pe piaţa din Belarus.

Strugurii din Emisfera de Sud (Chile, Argentina şi Africa de Sud) totalizează 10% din piaţă, ei fiind livraţi

în perioada ianuarie-iulie, când livrările din ţările europene sunt minime.

În acelaşi timp, datorită creşterii preţurilor medii de import, valoarea importurilor a crescut de 10 ori, de

la 1,0 mln. USD în 1999 la 18,6 mln. USD în 2008. Preţurile cele mai mari le-au înregistrat furnizorii din

Emisfera de Sud (2200 USD/tonă) şi Italia (1800 USD/tonă). Turcia se poziţionează în segmentul de

mijloc (1100 USD/tonă), iar segmentul de jos este dominat de Moldova (circa 500 USD/tonă).

Rezultatele prezentului studiu au elucidat că preferinţele consumatorilor din Belarus se transferă de la

cantitate la calitate. Cu toate acestea, la auzul termenului struguri de masă din Moldova, toţi

respondenţii au menţionat faptul că totul depinde de preţ. În Belarus încă persistă percepţiile vechi

despre preţurile joase a produselor moldoveneşti.

Aspectele importante asupra cărora trebuie să se concentreze producătorii moldoveni includ:

Prezentarea, aspectul, dimensiunea şi soiul produsului;

Corespunderea cu standardele GOST şi cu alte cerinţe legale;

Îmbunătăţirea ambalajului

Ambalajele utilizate de către exportatorii moldoveni nu satisfac complet cerinţele importatorilor sau

comercianţilor cu amănuntul (în special a supermarketelor) din Belarus. Majoritatea strugurilor de masă

din Moldova sunt ambalaţi în lăzi de lemn, pe când importatorii bieloruşi preferă ca strugurii să fie

ambalaţi într-un singur strat în cutii de carton de unică folosinţă a câte 4-8 kg. Unele supermarkete au

menţionat că ar prefera ca fiecare ciorchin să fie ambalat separat în ambalaje din polietilenă sau hârtie

anterior plasării acestora în cutia de carton.

Suplimentar calităţii şi ambalării, o importanţă deosebită trebuie să se acorde soiurilor furnizate. Spre

exemplu, supermarketele din Belarus au o cerere mai mare pentru struguri fără seminţe, cu toate că

importatorii sunt interesaţi de ambele tipuri: cu şi fără seminţe.

Luând în consideraţie regulile de desfăşurare a comerţului dintre Moldova şi Belarus, apropierea pieţei,

cunoaşterea Moldovei de către consumatorii bieloruşi şi caracteristicile gustative ale fructelor şi

legumelor produse în Moldova, Belarus rămâne a fi o piaţă potenţială pentru produsele moldoveneşti.

Cu toate acestea, calitatea produsului, soiurile şi aspectul trebuie să fie îmbunătăţite, iar exportatorii

moldoveni trebuie să-şi identifice atent pieţele pentru strugurii de masă anterior finalizării planurilor de

producţie şi vânzărilor de export.

Pagina 4 / 20

CONTEXT MONDIAL

Acest capitol prezintă producţia şi consumul de struguri de masă pe plan mondial. De asemenea, este

analizat comerţul de struguri de masă, fiind identificaţi principalii jucători, precum şi specificul

comerţului cu acest produs.

Producţia strugurilor de masă pe plan mondial

Strugurii sunt crescuţi pe toate continentele, în special pentru producerea vinului şi consumul în stare

proaspătă. Alte utilizări, precum ar fi deshidratarea şi producerea sucurilor în majoritatea zonelor de

producere au o pondere foarte mică. Datorită posibilităţii utilizărilor multiple a aceluiaşi soi de struguri

(de exemplu, Thompson Seedless se consumă atât în stare proaspătă, cât şi la producerea stafidelor),

majoritatea surselor de statistică agricolă prezintă datele cumulate privind producerea strugurilor, fiind

clar delimitate volumele produse pentru consum în stare proaspătă.

În anul 2007 producţia globală de struguri a constituit 66,3 mln. tone (Tabelul 1), ceea ce e cu 2,3% mai

mult faţă de anul 2000. Fluctuaţiile producţiei mondiale de struguri sunt nesemnificative. Din anul 2001

până în 2004 cantitatea mondială a producţiei de struguri a fost în continuă creştere, cu toate acestea,

din 2004 până în 2007 se relevă o uşoară tendinţă de descreştere a acestui indicator, în special

datorită reducerii suprafeţelor alocate producerii de struguri tehnici în Uniunea Europeană. Cei mai mari

producători de struguri pe plan mondial în 2007 au fost: Italia (8,5 mln. tone), Franţa (6,5 mln. tone) şi

China (6,3 mln. tone).

România s-a clasat în 2007 pe locul 18 cu o producţie totală de struguri de 0,8 mln. tone, fiind urmată

de Republica Moldova cu 0,6 mln. tone.

Tabelul 1: Producţia mondială de struguri, după ţară, 2000-2007, mln tone

Nr Ţara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 1 Italia 8.9 9.0 7.4 7.5 8.7 8.6 8.3 8.5

2 Franţa 7.8 7.2 6.9 6.3 7.6 6.8 6.7 6.5 3 China 3.4 3.8 4.6 5.3 5.8 5.9 6.1 6.3 4 USA 7.0 6.0 6.7 5.9 5.7 7.1 5.8 6.1 5 Spania 6.5 5.3 5.9 7.3 7.1 6.1 6.4 6.0

6 Turcia 3.6 3.3 3.5 3.6 3.5 3.9 4.0 3.9 7 Iran 2.5 2.5 2.7 2.8 2.8 3.0 3.0 3.0 8 Argentina 2.5 2.5 2.3 2.3 2.7 2.8 2.9 2.9

9 Chile 1.9 1.8 1.8 2.0 1.9 2.3 2.3 2.4 10 India 1.1 1.1 1.2 1.2 1.5 1.5 1.6 1.7 11 Africa de Sud 1.5 1.3 1.5 1.7 1.8 1.7 1.6 1.6 12 Australia 1.3 1.5 1.8 1.5 2.0 2.0 2.0 1.5

13 Brazilia 1.0 1.1 1.1 1.1 1.3 1.2 1.3 1.3 14 Germania 1.4 1.2 1.4 1.4 1.2 1.4 1.3 1.3 15 Egipt 1.1 1.1 1.1 1.2 1.3 1.3 1.3 1.3

16 Portugalia 1.0 0.9 1.0 0.9 1.0 1.0 1.0 1.1 17 Grecia 1.3 1.3 1.1 1.2 1.3 1.3 1.0 1.0 18 România 1.3 1.1 1.1 1.1 1.2 0.5 0.9 0.8 19 Moldova 0.7 0.5 0.6 0.7 0.7 0.5 0.5 0.6

20 Uzbekistan 0.6 0.6 0.5 0.4 0.6 0.6 0.8 0.6 21 Ungaria 0.7 0.8 0.5 0.6 0.8 0.5 0.5 0.5 22 Ucraina 0.5 0.3 0.4 0.5 0.4 0.4 0.3 0.4

23 Bulgaria 0.5 0.4 0.4 0.4 0.4 0.3 0.3 0.4 24 Serbia 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.4 0.4 25 Afghanistan 0.3 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4

Alte ţări 6.0 5.9 5.6 5.9 5.7 5.7 5.7 5.3 Producţia Mondială 64.8 61.4 61.9 63.7 67.6 67.2 66.7 66.3 Creşterea faţă de anul precedent -5.3% 0.9% 2.9% 6.1% -0.5% -0.7% -0.7% Sursa: FAOSTAT

Pagina 5 / 20

Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV, http://www.oiv.int), aproximativ 30% din totalul

de struguri produşi au fost struguri de masă, restul fiind destinaţi producţiei de stafide şi vin.

Către anul 2008 producţia mondială de struguri de masă a constituit 20.9 mln. tone (Tabelul 2). Se

observă o creştere de 20% faţă de anul 2000. China este unul dintre cei mai mari producători de

struguri de masă, înregistrând în 2008 o producţie de 7 mln. tone de struguri, ceea ce semnifică mai

mult decât triplul cantităţii produse de către Turcia, care s-a clasat pe a doua poziţie la acest capitol cu

1,9 mln. tone. Italia se poziţionează pe locul trei, cu o producţie totală de struguri de masă de 1,6 mln.

tone. Din cauza climei, producţia de struguri de masă în Belarus este limitată la loturi mici, în

gospodăriile pe lângă casă.

Tabelul 2: Producţia mondială de struguri de masă, 2000-2008, mii tone

Tara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 China 3 600 4 479 5 176 5 675 5 675 5 794 6 271 6 700 7 000

Turcia 1 650 1 650 1 750 1 750 1 750 2 000 2 060 1 913 1 945 Italia 1 628 1 308 1 308 1 553 1 465 1 602 1 506 1 477 1 550 Chile 955 1 002 1 065 1 075 1 105 1 190 1 163 1 185 1 205

SUA 823 784 891 731 801 903 724 835 857 Spania 351 342 327 321 302 312 318 305 320 Africa de Sud 346 338 387 329 378 435 264 270 272 Grecia 328 340 308 322 301 310 300 238 268

Mexic 188 176 197 154 233 233 149 220 256 Argentina 88 95 101 109 115 120 140 150 155 Japonia 225 232 221 206 220 217 215 225 215

Alte ţări 7 310 6 434 5 604 5 607 6 572 6 381 6 579 6 011 6 847 Total 17 493 17 180 17 335 17 831 18 917 19 499 19 688 19 882 20 890 Sursa: OIV şi FAS USDA

Consumul strugurilor de masă pe plan mondial

Principalii producători de struguri de masă sunt şi cei mai mari consumatori. China şi Turcia îşi

păstrează şi la capitolul consum locurile unu şi respectiv doi, în cazul Chinei aproximativ toată cantitate

de struguri de masă produsă fiind consumată în interiorul ţării. Locul trei printre cei mai însemnaţi

consumatori de struguri de masă din lume, este deţinut de către SUA (1,1 mln. tone), care devansează

Italia (1 mln. tone) şi Chile (0,4 mln. tone).

Locurile 6-8 sunt ocupate de ţări unde producerea de struguri de masă nu este dezvoltată din cauza

climei nepotrivite, iar consumul este acoperit în special din import: Rusia, Germania şi Marea Britanie

(fiecare în jur de 350 mii tone).

Comerţul internaţional cu struguri de masă

Exporturile de struguri la nivel mondial au constituit circa 3,6 mln tone în anul 2007 crescând cu 21%

faţă de 2003. Printre principalii exportatori de struguri de masă se numără Chile, Italia, SUA, Africa de

Sud, Mexic şi Turcia.

Deşi nu este un producător important de struguri, Olanda apare în lista exportatorilor datorită rolului său

de distribuitor pe piaţa Uniunii Europene a strugurilor de masă produşi în America de Sud, Africa şi

India.

În acelaşi timp, trebuie de remarcat ritmul rapid de creştere a exporturilor din Brazilia, China, India şi

Egipt – aceste ţări au reuşit pe parcursul ultimilor cinci ani să-şi tripleze volumul exporturilor.

Pagina 6 / 20

Tabelul 3: Exportul mondial de struguri de masă, 2003-2007, mii tone

Nr. Ţara 2003 2004 2005 2006 2007 Rata

medie de creştere

1 Chile 789 693 738 823 828 3% 2 Italia 521 458 504 456 447 -3% 3 SUA 366 391 446 372 387 1% 4 Africa de Sud 198 237 230 285 287 10% 5 Mexic 167 120 190 112 177 1% 6 Olanda 123 136 172 165 166 10% 7 Turcia 99 159 156 146 167 8% 8 Spania 126 104 114 126 111 -1% 9 Uzbekistan 31 90 109 142 111 9%

10 Brazilia 37 28 51 62 79 25% 11 India 26 35 53 85 75 35% 12 Grecia 68 65 90 88 69 3% 13 Argentina 39 47 51 72 58 13% 14 China 13 17 21 34 55 42% 15 Egipt 7 15 24 27 53 58% 16 Macedonia 16 22 38 31 46 27%

Alte ţări 308 368 422 430 445 9% Total Lume 2 932 2 975 3 388 3 433 3 509 5% Sursa: UN Comtrade

Cu toate că SUA se află printre cei mai mari exportatori de struguri de masă, totuşi această ţară deţine

întâietate şi printre importatorii acestui produs.

În anul 2007 Federaţia Rusă a devansat Germania în topul principalilor importatori de struguri de masă,

ocupând locul doi cu 381 mii tone. În ultimii 5 ani, importurile au crescut în mediu cu 22% anual.

Trebuie de remarcat că din lista principalilor importatori doar alte două ţări îşi sporesc importurile cu

ritmuri mari, Ucraina şi Polonia, şi ele fiind localizate în Europa de Est.

Tabelul 4: Importul mondial de struguri de masă, 2003-2007, mii tone

Nr. Ţara 2003 2004 2005 2006 2007 Rata

medie de creştere

1 SUA 561 531 611 603 589 2% 2 Federaţia Rusa 154 258 291 321 381 22% 3 Germania 323 336 393 352 307 -1% 4 Olanda 162 154 235 260 306 20% 5 Marea Britanie 202 225 245 273 254 7% 6 Canada 167 170 185 175 186 2% 7 Franţa 153 150 154 141 144 -2% 8 Polonia 71 84 95 75 114 8% 9 Mexica 84 69 83 77 83 1% 10 Belgia 96 95 94 94 83 -3% Ucraina n/a n/a 22 55 66 20% Alte ţări 705 782 880 899 868 6% Total lume 2 932 2 975 3 388 3 433 3 509 5% Sursa: UN Comtrade

În concluzie, putem identifica următoarele fluxuri importante în comerţul internaţional cu struguri:

Exportul din Chile în SUA (430 mii tone);

Exportul din SUA în Canada (180 mii tone);

Exportul din Chile, Brazilia şi Argentina în UE (170, 50 şi respectiv 40 mii tone);

Exportul din Africa de Sud şi Egipt în UE (180 şi respectiv 40 mii tone);

Exportul din Turcia în Rusia şi UE (85 şi respectiv 40 mii tone);

Exportul din Uzbekistan în Rusia (110 mii tone).

Pagina 7 / 20

Pe parcursul ultimilor zece ani volumul importurilor de către Belarus a strugurilor de masă au crescut de

cinci ori, constituind în 2007 peste 19 mii tone. În 2008, sub presiunea crizei economice mondiale,

importurile au scăzut cu 13% la 17 mii tone.

Turcia a întrat pe piaţă în anul 2004 şi în curând a devenit principala sursă de aprovizionare cu struguri

(42% în 2008). Deşi exporturile din Moldova au crescut în valoare absolută, totuşi dinamica lor a fost

mai mică decât media generală. Astfel, cota Moldovei a scăzut de la 57% în 1999 la 31% în 2008. Italia

şi Grecia reprezintă alţi doi concurenţi majori pentru strugurii moldoveneşti pe piaţa din Belarus.

Strugurii din Emisfera de Sud (Chile, Argentina şi Africa de Sud) totalizează 10% din piaţă, ei fiind livraţi

în perioada ianuarie-iulie, când livrările din ţările europene sunt minime.

Tabelul 5: Exportatorii majori de struguri de masă către Belarus, tone Nr. 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

1 Turcia 13 40 97 2,856 4,224 5,909 7,456 6,731

2 Moldova 1,678 2,775 1,916 2,852 4,897 3,783 5,228 5,121 6,704 4,903

3 Italia 1,040 668 3,738 3,058 2,789 2,227 2,411 2,230 2,085 2,784

4 Chile 76 152 13 319 135 461 369 711 979 814

5 Argentina 56 30 70 31 73 156 442 405

6 Africa de Sud 396 90 683 396 349 205 564 671 298

7 Grecia 162 293 855 646 718 251 351 369 281 138

Alte ţări 355 341 348 229 475 396 566 482 512 555

Total lume 3,312 4,682 6,973 7,857 9,577 10,354 13,427 15,543 19,129 16,627

Sursa: EU ComExt

În acelaşi timp, datorită creşterii preţurilor medii de import, valoarea importurilor a crescut de 10 ori, de

la 1,0 mln. USD în 1999 la 18,6 mln. USD în 2008. Preţurile cele mai mari le-au înregistrat furnizorii din

Emisfera de Sud (2200 USD/tonă) şi Italia (1800 USD/tonă). Turcia se poziţionează în segmentul de

mijloc (1100 USD/tonă), iar segmentul de jos este dominat de Moldova (circa 500 USD/tonă).

Cele mai mari volume se importă în lunile august-noiembrie, în sezonul de producere a furnizorilor

principali (Turcia, Moldova şi Italia). În lunile decembrie-ianuarie livrările din ţările europene se reduc şi

preşurile cresc cu circa 40%. În lunile februarie-iunie, principala sursă de aprovizionare devine Emisfera

de Sud (import prin Olanda), de aceea şi preţul mediu de import este mai mare.

Figura 1: Sezonalitatea exporturilor de struguri din Italia în Belarus

0

100

200

300

400

500

600

Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Ian Feb Mar

$0

$400

$800

$1,200

$1,600

$2,000

$2,400

Volum 2007 (tone)

Volum 2008 (tone)

Preţ 2007 (€/t)

Preţ 2008 (€/t)

Sursa: EU ComExt

Pagina 8 / 20

Accesul pe piaţă

Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de struguri de masă din Republica Moldova în

Belarus ţin de următoarele domenii:

Controlul sanitar al produselor (în special reziduuri de metale grele şi pesticide);

Controlul fito-sanitar;

Marcarea produselor;

Conformitatea cu standardul GOST 25896-83 „Struguri de masă proaspeţi. Condiţii tehnice”;

Belarus aplică la importul strugurilor de masă o taxă de import egală cu 5% din valoarea mărfii.

Deoarece Republica Moldova a semnat cu Belarus un Acord de Liber Schimb, strugurilor din Moldova

nu li se aplică această taxă.

REZULTATELE INTERVIURILOR APROFUNDATE

Date despre companiile intervievate

Scopul prezentului studiu efectuat la telefon a fost de a completa lacunele în datele existente, precum

şi de a colecta date secundare despre piaţa de struguri de masă în Belorusia. S-au solicitat informaţii

privind cerinţele specifice pentru importatori, preferinţele cumpărătorilor, structura pieţei, soiurile

principale de struguri solicitate pe piaţă, sursele de furnizare a produsului, mecanismele de furnizare şi

principalii concurenţi autohtoni. Un alt obiectiv important al studiului a constituit colectarea

recomandărilor de la importatorii beloruşi adresate companiilor moldoveneşti ce exportă struguri de

masă.

Pe parcursul desfăşurării studiului au fost intervievaţi reprezentanţii a peste douăzeci de companii. Lista

companiilor contactate a fost alcătuită în baza informaţiei oferite de Ambasada Republicii Belorusia în

Moldova, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, catalogul de afaceri

“Kompass” şi alte surse web. Unele companii au refuzat să fie intervievate, altele au răspuns fără a

oferi date despre cifra lor de afaceri sau preţurile de achiziţie (în special companiile importatoare şi

întreprinderile de comercializare angro).

Cinci supermarkete şi cinci importatori şi întreprinderi de comercializare angro – majoritatea dintre

acestea având o gamă largă de produse, inclusiv fructe şi legume proaspete – au descris situaţia pe

piaţa bielorusă de struguri de masă. Cel mai mare importator intervievat a fost compania “Leghia” cu un

volum anual de struguri de masă de mai mult de 1200 tone. Al doilea importator, conform criteriilor de

volum, este “AlmedProd Ltd” cu circa 600 tone comercializate pe an.

Dintre supermarketele intervievate - GIPA şi BIKS, ambele supermarkete fiind amplasate în Minsk, sunt

cele mai mari în funcţie de volumul comercializat şi valoarea produselor. GIPA comercializează 300-

400 tone de struguri de masă pe an, iar BIKS circa 300 ещту.

Majoritatea respondenţilor au menţionat că cota medie a strugurilor de masă în totalul de vânzări a

fructelor proaspete oscilează între 5% şi 7%. Doar respondenţii de la compania “Leghia” au menţionat o

cotă de 20-30% a strugurilor de masă din totalul vânzărilor de fructe (în sezon, perioada cuprinsă între

august - decembrie), cu toate că aceştia nu au importat deloc struguri de masă din Moldova.

Sursele furnizoare şi sezonalitatea importului

Conform afirmaţiilor respondenţilor, furnizorii principali de struguri sunt din Turcia, Moldova şi Italia.

Turcia şi Moldova furnizează cea mai mare cotă de struguri de masă importaţi în Belarus în timpul

sezonului. Mulţi respondenţi au menţionat că strugurii importaţi din Italia, Grecia şi Spania sunt

disponibili pe tot parcursul anului, pe când cea mai mare ofertă de struguri moldoveneşti şi turceşti sunt

disponibili în perioada august – noiembrie, reducând semnificativ vânzările ţărilor menţionate mai sus

(Grecia şi Spania). În unele cazuri respondenţii nu erau siguri de originea produsului.

Pagina 9 / 20

Clienţi majori şi pieţe

Conform rezultatelor prezentului studiu, aproape toţi respondenţii îşi comercializează producţia pe piaţa

locală. Nici unul dintre respondenţi nu a menţionat re-exportarea produsului. Respondenţii au declarat

că importatorii majori ar putea fi divizaţi în două grupuri:

1. Primul grup este reprezentat de importatorii mari, cu proprii magazine de comercializare

angro şi cu amănuntul.

i. Marea parte a produsului importat de către aceştia (până la 60%) este furnizată către propriile magazine.

ii. De asemenea, clienţii acestora pot fi alte baze angro (de obicei, acestea sunt de stat, aşa-numitele “Raipo”, numărul acestora fiind destul de mare în regiuni) şi alte unităţi angro.

2. Al doilea grup cuprinde acei importatori mari care îşi distribuie produsele către toate tipurile

de unităţi comerciale (spre exemplu, supermarkete şi hypermarkete). Unele supermarkete

colaborează cu acestea în baza unui contract regulat, alţii preferă să colaboreze cu furnizori

diferiţi (în dependenţă de preţ, calitate, ţara de origine, etc).

Cerinţele şi preferinţele faţă de produs

Strugurii de masă importaţi trebuie să corespundă standardului de calitate GOST 25896-83. Standardul

de mai jos se aplică strugurilor de masă produşi, livraţi şi comercializaţi pentru consum în stare

proaspătă. Standardul GOST 25896-83 include următoarele cerinţe:

Aspectul strugurilor de masă

Concentraţia masică a glucozei

Regulamentul de recepţionare

Regulile de determinare a calităţii

Cerinţele privind ambalajul, marcarea, transportarea şi păstrarea

Conform afirmaţiilor importatorilor intervievaţi, indiferent de soi, ciorchinii şi bobiţele trebuie să aibă o

formă tipică pentru soiul respectiv, cu cerinţe specifice pentru fiecare soi în parte, permiţându-se mici

abateri de la standardul GOST. Adiţional, strugurii trebuie să fie:

de calitate înaltă; produsul putrezit sau deteriorat nu poate fi importat

curaţi, fără substanţe străine vizibile

fără dăunători sau boli

să aibă un nivel mediu de umiditate, să nu fie uzi/ să nu conţină stropi de apă pe ciorchine

sau pe ambalaj

să nu aibă mirosuri şi / sau gust neplăcut.

Bobiţele trebuie să fie:

nedeteriorate

bine maturate

dezvoltate normal.

La adresarea către importatorii beloruşi, exportatorii moldoveni a strugurilor de masă ar trebui să ţină

cont de opiniile respondenţilor. Aceştia diferenţiază calitatea strugurilor de masă în trei categorii, dar

numai primele două categorii sunt solicitate de toţi importatorii/ comercianţii angro:

i) Calitate superioară: Strugurii de masă trebuie să fie de o calitate foarte bună, să aibă forma,

nivelul de dezvoltare şi culoarea tipică pentru soiul căruia îi aparţin şi să nu aibă defecte.

Bobiţele trebuie să fie ferme, să adere bine la ciorchine şi să fie plasate uniform pe acesta.

ii) Calitatea întâi: Strugurii de masă trebuie să fie de o calitate bună, să aibă forma, nivelul de

dezvoltare şi culoare tipică pentru soiul căruia îi aparţin. Bobiţele trebuie să fie ferme, să adere

bine la ciorchine, dar pot fi plasate pe ciorchine mai puţin uniform decât bobiţele de calitate

înaltă.

Pagina 10 / 20

Ambalajul

Majoritate strugurilor de masă sunt livraţi pe piaţa Belorusă în lăzi de lemn sau cutii de carton, cu

capacitate de 4,5 sau 8,5 kg. Cele mai obişnuite mărimi a cutiilor sunt: 50cm x 30cm, 40cm x 60cm şi

40cm x 90cm. Cutiile de placaj (material lemnos presat, foarte subţire) sau plastic se întâlnesc mai rar,

dar în ultimii ani au devenit din ce în ce mai populare datorită durabilităţii lor. În interiorul fiecărui

ambalaj, şi aceasta este important pentru importatorii beloruşi, ciorchinii trebuie să fie aranjaţi într-un

strat şi să nu fie stivuiţi unul peste altul.

Majoritatea strugurilor de masă importaţi din Moldova sunt ambalaţi în lăzi de lemn, mai puţin în cutii de

carton şi plastic. Este mai preferabil ca ambalajul să fie făcut din carton sau plastic şi să fie de unică

folosinţă. Unele supermarkete solicită ambalarea separată a fiecărui ciorchine de struguri de masă în

sacoşe de hârtie sau polietilenă perforată anterior plasării acestora în cutie.

Conţinutul fiecărui ambalaj trebuie să fie uniform şi să conţină doar ciorchini de aceeaşi origine, soi,

calitate şi grad de maturare. Strugurii de masă trebuie să fie ambalaţi astfel, încât aceştia să fie

protejaţi adecvat. Masa strugurilor de masă ambalaţi în lăzi de lemn nu trebuie să depăşească masa de

10 kg. Fiecare ladă trebuie să fie etichetată cu următoarele date:

Denumirea companiei importatoare Beloruse

Denumirea tipului sau soiului produsului

Data recoltării

Numele împachetatorului (local)

Indicaţia standardului de referinţă.

Logo/Marca comercială

Nici una dintre companiile intervievate nu au exprimat vre-o preferinţă pentru vre-o marcă comercială a

strugurilor de masă, cu toate că unii au indicat necesitatea prezenţei unui logo al ţării, pentru a

cunoaşte originea produsului.

Soiurile şi tendinţele pieţei în funcţie de soi

Majoritatea respondenţilor nu au putut enumera soiurile strugurilor de masă comercializate pe piaţă.

Principalul factor la clasificarea produsului este culoarea. Majoritatea respondenţilor au accentuat că

cele mai populare culori sunt cele albe şi negre.

Unii dintre respondenţi au menţionat că soiurile preferate includ: Red Globe, Thompson Seedless,

Sultana, Victoria, şi mai puţin - Moldova şi Cardinal.

Pagina 11 / 20

Concurenţii majori

Principalii importatori de fructe şi legume sunt amplasaţi în Minsk şi Gomel. Respondenţii au indicat că

există câţiva importatori majori, precum sunt AlmedProd, Leghia şi Mustang.

Intervievaţii au susţinut că strugurii de masă din UE sunt importaţi prin intermediul porturilor din ţările

baltice. Unităţile de stat de comercializare angro, precum sunt “Raipo”-urile (Asociaţiile raionale a

consumatorilor) aprovizionează majoritatea punctelor de comercializare cu amănuntul din regiuni.

Liderii pieţei pentru segmentul fructelor proaspete sunt supermarketele “Biks” şi “Ghipa” în Minsk şi

“Arcada” în Gomel.

Percepţiile cumpărătorilor faţă de strugurii de masă moldoveneşti

Respondenţii au declarat că nici unul dintre cumpărătorii bieloruşi nu călătoreşte în Moldova pentru a

procura struguri de masă. Intervievaţii au menţionat că exportatorii moldoveni au devenit mai activi şi

preferă să livreze ei înşişi produsele în Belarus. Aceasta este convenabil atât pentru exportatorii

moldoveni, cât şi pentru importatorii bieloruşi. Problemele legate de calitatea produselor şi obstacolele

legate de taxele vamale ar putea însemna că este mai convenabil să procuri produsele moldoveneşti în

Belarus, la un preţ puţin mai mare, decât să le imporţi direct din Moldova.

Observaţiile specifice privind strugurii de masă moldoveneşti ce au fost făcute de respondenţii bieloruşi

includ:

Cumpărătorii bieloruşi apreciază savoarea bună a strugurilor de masă moldoveneşti, din

această cauză ei sunt gata să colaboreze strâns cu exportatorii moldoveni; dar în afară de

aceasta, ei ar recomanda exportatorilor moldoveni să încerce să îmbunătăţească calitatea şi

aspectul produsului, din cauza concurenţei mari de pe piaţă.

Importatorii bieloruşi ar prefera să aibă contracte pe termen lung cu exportatorii moldoveni

de struguri de masă.

Supermarketele sunt gata să lucreze cu struguri moldoveneşti, dar nu direct, deoarece ei nu

au nevoie şi nu pot achiziţiona simultan un camion de 18-20 tone.

Importatorii au menţionat că exportatorii moldoveni ar trebui să ţină cont de faptul că

strugurii de masă turceşti apar pe piaţă practic în aceeaşi perioadă (cu o lună înainte) şi sunt

ambalaţi mai bine şi cu un sortiment mai mare, deci strugurilor de masă moldoveneşti (cu şi

fără seminţe) trebuie să li să se îmbunătăţească ambalajul (extinderea sortimentului diferit

de mase a ambalajelor) şi sortimentul soiurilor.

Unii dintre respondenţii regionali au menţionat faptul că toţi exportatorii moldoveni preferă să

fie plătiţi în numerar, pe când respondenţii ar prefera să achite prin intermediul conturilor

bancare (ei au nevoie de dovezi legale, documente, contracte)

Toţi importatorii ar prefera să lucreze cu strugurii de masă moldoveneşti pe tot parcursul

anului, dar strugurii moldoveneşti sunt prezenţi pe piaţa bielorusă numai timp de 3-4 luni.

Recomandările respondenţilor adresate exportatorilor strugurilor de masă moldoveneşti ce doresc să

acceseze piaţa Belorusiă sunt următoarele:

Menţinerea calităţii bune (calitate superioară şi calitatea întâi) pentru a putea face faţă

competiţiei

Lărgirea sortimentului soiurilor, pentru că majoritatea cunosc doar soiul de struguri de masă

“Moldova” (ei au impresia că Moldova cu clima sa bună ar putea produce un sortiment mai

mare de struguri de masă)

Îmbunătăţirea ambalajelor moldoveneşti pentru a se potrivi şi concura cu ambalajele

strugurilor din Turcia şi Italia

Asigurarea condiţiilor adecvate pentru transportarea produselor (camioane cu camere

frigorifice, camioane noi, etc.) pentru a reduce pierderile.

Pagina 12 / 20

Indicarea ţării de origine pe cutia de carton (şi se recomandă insistent exportatorilor să-şi

indice numele şi informaţia de contact).

Ar fi preferabil ca exportatorii moldoveni să păstreze strugurii de masă în depozite frigorifice

şi să le exporte în perioada din afara sezonului (importatorii AlmedProd Ltd. şi Leghia au

exprimat acest interes).

Plantarea soiurilor noi de struguri de masă, cu o productivitate mai înaltă şi fără seminţe.

Compania ar trebui să colaboreze cu furnizori din pepiniere pentru a achiziţiona lăstari fără

boli a soiurilor ce sunt preferate de către pieţele de export, aşa cum sunt soiurile de struguri

fără seminţe ce ar putea creşte în clima moldovenească (BIKS, GIPA, Legia).

Dezvoltarea relaţiilor de afaceri de durată cu cumpărătorii, bazate pe vânzări programate,

deservire şi profesionalism pe pieţele de export (toţi importatorii).

Pagina 13 / 20

ANEXA 1. LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ

1. Ministerul Agriculturii din Belarus

2. http://www.cisstat.com/rus

3. http://www.customs.by/ - exportul Belorusia

4. Rapoartele globale ale Serviciului Agricol al ţărilor străine al Ministerului Agriculturii SUA,

http://www.fas.usda.gov.

5. http://www.export.by

6. www.faostat.org

7. www.cbi.nl

8. http://fd.comext.eurostat.cec.eu.int/xtweb/ - date privind comerţul intern şi extern al UE, Biroul

Statistic al Comisiei Europene

9. http://comtrade.un.org

10. www.freshplaza.com

Pagina 14 / 20

ANEXA 2. PIEŢE DIN PRINCIPALELE ORAŞE DIN BELARUS

Or. Minsk

1 Întreprindere unitară privată de comerţ "piaţa Cijovskii" Pasajul Taşkent, 5 а 2 Întreprindere unitară privată de comerţ "piaţa Belcoop" Str. Plehanov, 8а 3 Piaţa "Serebrianka" Maiakovschi, 4. 4 Piaţa universală "Svelta" Str. Malinin, 35а 5 Piaţa "Moskovschii" Pasajul ziarului "Zveazda", 16 6 Piaţa "Маlonovka" Str. Esenin, 76 7 Piaţa "Oktiabrschii" Str. Asanaliev, 44 8 Întreprindere unitară de comerţ "Piaţa Comarovskii din Minsk" Str. V. Horujei, 6 9 Piaţa "Urucie" Str. Nikiforov, 51 10 Piaţa "Rakovskii kirmaş" Str. Marţinkevici, 11 11 Piaţa "Zapadnîi" Str. Burdeinogo, 6 Regiunea Vitebsk 12 Întreprindere Unitară Privată "Piaţa Poloţk" Or. Vitebsk, str. Leningrad, 2 13 "Смоленский район" Or. Vitebsk, piaţa Smolenskaia 14 Рынок ТП ЗАО "Полярис" Or. Vitebsk, bd. Stroitelei, 15 15 Întreprindere Unitară Privată "Poloţkii" Poloţk, str. F.Skorin, 40 16 Întreprindere Unitară de Comerţ "Piaţa" Or. Orşa, Str. Narodnaia 17 Piaţa "Diena" Întreprindere unitară comercială de comerţ şi

producere "Plodoovoştorg" Or. Novopoloţk, str. Blohin, 12

Regiunea Grodno 18 Întreprindere unitară privată de comerţ şi producere "Piaţa

centrală" Uniunii regionale a consumatorilor din Grodno Or. Grodno, str. Poligrafistov, 6

19 Întreprindere unitară privată de comerţ "Veras" a Uniunii regionale a consumatorilor din Grodno

Or. Grodno, str. Gorki, 51

20 SRL Piaţa "Corona" Or. Grodno, str. Gorki, 91 г. 21 Filiala "Piaţa" a asociaţiei raionale a consumatorilor din oraşul

Lida Or. Lida, str. Komsomolskaia, 26

22 Piaţa Întreprindere unitară de comerţ "Alimentaţia Publică din Volkovîsk"

Or. Volkovîsk, str. Gorbatov

23 Piaţa Asociaţiei Raionale a Consumatorilor din Slonim Or. Slonim , Str. Şcolinaia, 2 24 Piaţa Întreprindere unitară privată de comerţ şi producere

"Piaţa din Novogrudok" Or. Novogrudok, str. Volceţki

25 Piaţa alimentară a Asociaţiei Raionale a Consumatorilor din Smorgon

Or. Smorgon, str. Komsomolskaia, 1

26 Piaţa Asociaţiei Raionale a Consumatorilor din Mostî Or. Mostî, str. 40 ani RSSB 27 Piaţa Întreprindere Unitară Privată "Topaz-Service" Or Şiucin, str. Oktiabrskaia, 3 Regiunea Gomel 28 Piaţa "Privokyalinîe" Or. Gomel, str. Kurciatov 29 Piaţa "Prudkovski" Or. Gomel, str. Kamenşikov, 3

30 Piaţa "Selimaşevskii" Or. Gomel, str. Ţaricov, 1а-bd. Cosmonauţilor

31 Piaţa Davîdovschii Or. Gomel, şos. Reciţkoe, 75

32 Piaţa Bîhovschii Or. Gomel, str. Bîhovscaia - Hmelniţchi

33 Piaţa "Solnecinîi Întreprindere unitară de cercetare ştiinţifică şi producere "НИСиК"

Or. Jlobin, microraion, 16

34 Societatea de protecţie a consumatorilor, Piaţa Asociaţiei Raionale a Consumatorilor din Gomel

Or. Jlobin, str. Vorovscoi, 26а

35 SRL "Istpal" Or. Moyîr, str. Malinin

Pagina 15 / 20

Regiunea Brest 36 Piaţa centrală Brest Or. Brest, str. Karbîşev, 25 37 Piaţa "Iubileinîi" Or. Brest, str. Moscovscaia, 328 38 Piaţa "Kovaleovo" Or. Brest, str. Volgogradscaia, 19 39 Piaţa Or. Baranovici, str. Cernîşevschi, 11 40 Piaţa "Poleschii" Or. Baranovici, str. Frolinkov, 40 41 Piaţa centrală cooperatistă Or. Pinsk, str. Leningradskaia, 15а 42 Filiala pieţei centrale cooperatiste Or. Pinsk, str. Zvezdnaia, 1 43 Piaţa centrală Or. Kobrin, str. Iujnaia 44 Piaţa Asociaţiei Raionale a Consumatorilor din Bîhov Or. Bîhov, str. Soţialisticescaia, 61 45 Piaţa Asociaţiei Raionale a Consumatorilor din Osipovici Or. Osipovici, str. Bazarnaia 46 Piaţa centrală a oraşului Moghilev Or. Moghilev, str. Timireazev, 25

ANEXA 3. BAZELE ANGRO DIN BELARUS Întreprindere unitară privată «Baza comercială unitară Gomel »

246015, or. Gomel, str. A doua Grajdanskaia, 5 , к. 1

+375232517541 +375232519192

Întreprindere unitară privată «Baza unitară Kalinkoviciscaia »

247000, or. Kalinkovici, str. Engels, 7 +375234520211 +3752345 20206

Întreprindere unitară privată «Donapris»

247500, or. Reciţa, str. Molodejnaia, 7 +375234021537 +3752340 30430

Întreprindere unitară privată «Baza unitară Grodno»

23 0001, str. Grodno, str. Suvorov, 298, şos. Ozerscoe

+375152554275 +375152520288

Întreprindere unitară privată «Baza angro Minsk ПС»

220036, or. Minsk, str-la a treia Zagorodnîi, 4а

+375172565656 +375172569731

Întreprindere unitară privată «Baza angro Sluţk»

236610, Or. Слуцк, str. Pugacev, 1а +375179566808 +375179566214

Întreprindere unitară privată «MRB Moghilev »

2 12001, or. Moghilev, bd. Dimitrov, 3 1 +375222 427476 +375222 427649

Întreprindere unitară privată «Centrul Comercial Bobruisk»

213800, or. Bobruisk, str. 50 ani Asociaţiei Unionale a Tineretului Comunist Leninist ( ВЛКСМ) 40.

+375225 434372 +375225 430172

Întreprindere unitară privată «Belcoopvneştorg Belcoopsoiuza»

Or. Minsk, str. Babuşkina, 62 +375172918077 +375172918171

Întreprindere unitară privată «Belcoopoptorg»

Or. Minsk, str-la a doua Velosipednîi, 30 +375172494202 +375172980007

Întreprindere unitară de comerţ «Vitebskii hladokombinat»

210017, or. Vitebsk, str. Polearnaia, 8 +375212231063 +375212231344

Întreprindere unitară de comerţ «Vitebskii hladokombinat»

210017, or. Vitebsk, str. Polearnaia, 8 +375212231063 +375212231344

Întreprindere unitară privată «Baza Universală Vitebsk»

2Ю034. or. Vitebsk, str. Leningrad, 138 +375212266969

Întreprindere unitară privată « Baza Universală Poloţk»

21140, or. Poloţk, str. Proletarskaia, 6 +375214448352 +37521443171

S.A «Vesta» 2 10001, or. Vitebsk, str. Komsomolskaia, 15 +375212365390 S.A. «Vitebskie produktî» 210026, or. Vitebsk, str. Suvorov, 12 +375212366612 8

+375212362551 Întreprindere unitară de comerţ «Poloţk - torg»

21 1400, or. Poloţk, str. Frunze, 21 +375214442192 +375214443563

Întreprindere unitară de comerţ «Gorplodoovoştorg»

211400, or. Poloţk, str. Matrosov, 38 +375214444256 +375214443351

Întreprindere unitară comercială de comerţ şi producere «Plodoovoştorg»

21 1440, or. Novopoloţk +375214536356 +375214531213

Întreprindere unitară de comerţ «Bazis» 21 1440, or. Novopoloţk, str. Ktatorov, 21 +375214532873 +375214 532821

Asociaţia Raională a Consumatorilor din Vitebsk

2 10001, or. Vitebsk, str. Komsomolskaia, 3 1 +375212364212

Asociaţia Raională a Consumatorilor din Glubocoe

211800, or. Glubocoe, str. Lenin, 34 +375215622974

Pagina 16 / 20

Asociaţia Raională a Consumatorilor din Verhnedvinsk

211620, or. Verhnedvinsk, str. Tatarin, 58 +375215122856

Asociaţia Raională a Consumatorilor din Lepeli

211180, or. Lepeli, piaţa Svoboda, 1 +375213241231

Asociaţia Raională a Consumatorilor din Seno

211120, or. Seno, str. Oktiabrscaia, 4 +3752135 1213

Asociaţia Raională a Consumatorilor din Tolocin

211070, or. Tolocin, str. Lenin, 8 +375213621231

Întreprindere Unitară «Baza» Bacaleia» 230001, or. Grodno, str. Suvorov 258 ' +375172 108175, 52 45 37

Întreprindere unitară de stat «Plodoovoşservice»

230026, or. Grodno, str. Pobeda, 3 1 5681 16, 5622 55

S.A. «Casa de Comerţ «Neman» 23 0023, or. Grodno, str. Sovetscaia, 18 72 00 63, 442581 S.A. «Prodeservice» 230025, or. Grodno, str. Zemcovaia, 7 72 02 08, 44 35 20 Întreprindere Unitară de Comerţ Centrul Comercial «Potsdam»

Or. Lida, str. Letneaia, 2 29406

S.A. Filiala comercială «Lida» Or. Lida, str. Kirov, 6 31892 S.A. «Svitanok» Or. Slonim, str. Krasnoarmeiscaia, 4 23131

Pagina 17 / 20

ANEXA 4: STANDARDUL GOST 25896-83 Struguri de masă proaspeţi. Condiţii tehnice GOST 25896-83 Prezentul standard se aplică strugurilor de soiurile ampelografice a familiei botanice Vitis (Vitis L) produşi, livraţi şi comercializaţi pentru consum în stare proaspătă. CERINŢE TEHNICE Pentru consumul în stare proaspătă se utilizează strugurii de soiuri de masă şi soiuri cu destinaţie dublă, iar, la acordul consumatorului – se utilizează soiuri tehnice, ce pot fi transportate şi consumate în stare proaspătă. (Redactare modificată, Amendamentul nr.1) În funcţie de soiul ampelografic, strugurii sunt subdivizaţi în trei grupe: prima, a doua şi a treia. Lista soiurilor ampelografice raionate a primului şi a celui de-al doilea grup sunt indicate în anexa obligatorie. În dependenţă de calitatea acestora, strugurii sunt divizaţi în două categorii comerciale: prima şi a doua. Strugurii din prima şi a doua categorie trebuie să fie de acelaşi soi ampelografic. Strugurii trebuie să corespundă cerinţelor şi normelor indicate în tabel.

Caracteristica şi normele categoriilor comerciale Categoria I Categoria II

Denumirea criteriului

la locul descărcării

la locul destinaţiei

la locul descărcării

la locul destinaţiei

Ciorchinii sunt întregi, caracteristici pentru soiul ampelografic

Ciorchinii sunt întregi, cu o densitate, formă şi dimensiuni diferite

Aspectul exterior

Bobiţele sunt proaspete, maturizate, dezvoltate normal, întregi, ferme, curate, neafectate de boli, fără umiditate externă excesivă, fără miros şi gust străin. Începând cu 1 noiembrie (după păstrare) se permit ciorchinii puţin ofiliţi şi bobiţele cu întunecări (surii) parţiale ale pieliţei.

Concentraţia masică a glucozei în soiurile de masă şi a celor cu destinaţie dublă, nu mai puţin de g/100 cm³, pentru:

RSSF Rusă, RSS Ucraina, RSS Kazahă (regiunea Alma-Ata), RSS Kârgâză (regiunile din valea Ciuisk), RSS Georgia, RSS Azerbaidjan, RSS Moldova, RSS Armenia

12,0

12,0

12,0

12,0

RSS Uzbekistan, RSS Kazakstan (regiunile Djambul, Cimekent, Taldî-Kurgan), RSS Kârgâză (regiunea Oşsk), RSS Tadjikistan, RSS Turkmenistan: Până la 1 august Începând cu 1 august

12,0 15,0

12,0 15,0

12,0 15,0

12,0 15,0

Concentraţia masică a glucozei în bobiţele soiurilor tehnice, nu mai puţin de g/100 cm³

14,0

14,0

14,0

14,0

Ciorchini incompleţi, % din masă, nu mai mult de: 10,0 10,0 20,0 20,0 Bobiţe desprinse, % din masă, nu mai mult de: Până la 1 noiembrie: Pentru soiurile Kişmiş Pentru celelalte soiuri Începând cu 1 noiembrie, pentru toate soiurile

1,0 1,0 3,0

3,0 3,0 7,0

3,0 3,0 8,0

15,0 8,0 15,0

Bobiţe crăpate, % din masă, nu mai mult de: 0,5 2,0 1,0 4,0 Bobiţe meite, % din masă, nu mai mult de: 2,0 2,0 5,0 5,0 Bobiţe putrezite şi strivite spre comercializare în reţeaua de comercializare cu amănuntul

nu se permit

Adnotaţie: Ciorchinii cu umiditate externă excesivă – ciorchinii uzi de ploaie, rouă sau scurgerea propriului suc. Condensatul de pe strugurii preluaţi din camere frigorifice sau mijloace de transport dotate cu camere frigorifice, ce apare în rezultatul diferenţei de temperatură nu este considerat drept umiditate externă excesivă. Prezenţa punctelor brune pe bobiţe, ce sunt adecvate soiului ampelografic, la fel şi pigmentarea, apărută în urma expunerii la razele solare, nu constituie un motiv pentru reducerea categoriei soiului strugurilor.

Pagina 18 / 20

Ciorchinele incomplet este considerat acel ce are de la cinci la cincisprezece inclusiv bobiţe amplasate compact. La ciorchinii compleţi se atribuie şi unele părţi ale ciorchinelui ce au peste cincisprezece bobiţe amplasate compact. Bobiţele desprinse se atribuie acelor părţi a ciorchinilor ce au mai puţin de cinci bobiţe, şi la fel bobiţe complete separate. 1.3; 1.4 (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 1) 1.5 Cantitatea rămasă de pesticide în struguri nu trebuie să depăşească nivelul maximal admisibil, ce este aprobat de Ministerul Sănătăţii al URSS. (Redactare modificată, Amendamentele Nr. 1, 4) REGULAMENTUL DE RECEPŢIONARE Strugurii sunt recepţionaţi în partide. Partida este considerată acea cantitate de struguri de acelaşi soi ampelografic şi categorie comercială, ambalată în recipiente de acelaşi fel şi dimensiuni, ce a parvenit într-un mijloc de transport şi a fost documentată într-un act privind calitatea şi cu un "Certificat privind conţinutul substanţelor toxice în produse vegetale şi respectarea regulamentelor privind aplicarea pesticidelor" conform formularului Comitetului Agro-industrial de Stat al URSS. La amplasarea într-un mijloc de transport a nu mai mult de trei partide, se permite documentarea cu un singur act privind calitatea cu indicarea în textul acestuia a datelor privind fiecare partidă în conformitate cu punctul 2.2. (Redactare modificată, Amendamentele Nr. 1, 4) În documentul privind calitatea se indică: Numărul documentului şi data emiterii; Numărul certificatului privind conţinutul substanţelor toxice şi data emiterii acestuia; Numărul partidei; Denumirea şi adresa organizaţiei – expeditor; Denumirea şi adresa organizaţiei – destinatar; Denumirea produsului, soiul ampelografic şi categoria comercială şi rezultatele determinării calităţii; Numărul lăzilor Masa brută şi netă, kg; Data recoltării, ambalării şi descărcării Numărul de identificare a mijlocului de transport; Transportabilitatea produselor (intervale de 24 de ore) Indicarea standardului prezent (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 4) Pentru verificarea calităţii strugurilor, corectitudinii ambalării şi marcării conform cerinţelor prezentului standard, se extrag din diferite puncte ale partidei: Până la 100 lăzi – nu mai puţin de trei lăzi; Peste 100 lăzi – adiţional câte o ladă de la următoarele 100 lăzi pline sau incomplete (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 1) 2.3.a Controlul cantităţii pesticidelor rămase se realizează în conformitate cu ordinea aprobată de Comitetului Agro-industrial de Stat al URSS şi Ministrul Sănătăţii URSS. (Inclus adiţional, Amendamentul Nr. 4) Rezultatele verificării calităţii se răspândesc asupra partidei întregi Calitatea strugurilor în lăzile deteriorate sau ude se verifică separat, iar rezultatul se aplică doar strugurilor din aceste lăzi. După verificarea calităţii, strugurii selectaţi pentru verificare se întorc partidei controlate. 2.6.a La transportarea între regiuni, ţinuturi şi republici până la 1 noiembrie nu se permite prezenţa bobiţelor putrezite şi strivite la punctul descărcării. Prezenţa la locul destinaţiei până la 1 noiembrie a bobiţelor putrezite şi strivite a nu mai mult de 7,0% în partide de categoria comercială I şi nu mai mult de 12% în partide de categoria comercială II nu poate fi utilizată ca motiv pentru transferul partidei la o categorie comercială mai joasă. La transportarea în limitele regiunii, ţinutului sau republicii fără divizare regională până la 1 noiembrie nu se permite prezenţa bobiţelor putrezite şi strivite la punctul de descărcare. Prezenţa la locul destinaţiei până la 1 noiembrie a bobiţelor putrezite şi strivite a nu mai mult de 3,0% în partide de categoria comercială I şi nu mai mult de 5,0% în partide de categoria comercială II nu poate fi utilizată ca motiv pentru transferul partidei la o categorie comercială mai joasă. La transportarea între regiuni, ţinuturi şi republici începând cu 1 noiembrie prezenţa bobiţelor putrezite şi strivite la punctul descărcării în partidele de categoriile comerciale I şi II nu poate fi utilizată ca

Pagina 19 / 20

motiv pentru transferul partidei la o categorie comercială mai joasă. Prezenţa la locul destinaţiei începând cu 1 noiembrie a bobiţelor putrezite şi strivite a nu mai mult de 7,0% în partide de categoria comercială I şi nu mai mult de 12% în partide de categoria comercială II nu poate fi utilizată ca motiv pentru transferul partidei la o categorie comercială mai joasă. La transportarea în limitele regiunii, ţinutului sau republicii fără divizare regională începând cu 1 noiembrie prezenţa la punctul descărcării şi locul destinaţiei a bobiţelor putrezite şi strivite a nu mai mult de 5,0% nu poate fi utilizată ca motiv pentru transferul partidei la o categorie comercială mai joasă. (Inclus adiţional, Amendamentul Nr. 1) Partida de struguri ce nu satisface normele stabilite în punctele 1.4 şi 2.6.a pentru I categorie comercială sunt clasificate în categoria II. Partida de struguri ce nu satisface normele stabilite în punctele 1.4 şi 2.6.a pentru II categorie comercială, este considerată necorespunzătoare cerinţelor standardului prezent. Strugurii ce satisfac cerinţele prezentului standard, se consideră a fi 100%, cantitatea bobiţelor putrezite şi strivite se calculează separat de rezultatele determinării calităţii, adică peste 100%. (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 4) METODELE DE DETERMINARE A CALITĂŢII Strugurii selectaţi pentru verificare în conformitate cu punctul 2.3. pentru determinarea calităţii acestuia se cântăresc şi se sortează ciorchinii cu abateri de la normele indicate în punctul 1.4., bobiţe desprinse, crăpate, meite, putrezite sau strivite cu pedicel, care sunt cântăriţi aparte. Toate cântăririle se fac cu o marjă de eroare nu mai mare de 0,1 kg. (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 1). Aspectul exterior, mirosul şi gustul, prezenţa bobiţelor afectate de boli şi a celor deteriorate se determină prin examinare organoleptică. Pentru determinarea concentraţiei masice a glucozei în lăzile selectate pentru verificare conform punctului 2.3. după analiza acestuia, realizată conform punctului 3.1. se selectează din strugurii ce satisfac cerinţele prezentului standard, nu mai puţin de 10 mostre diferite cu o masă de nu mai puţin de 0,3 kg fiecare. Mostrele se selectează la întâmplare, cu o masă relativ egală din diferite locuri ale partidei. Metodele de determinare a concentraţiei masice a glucozei în struguri se realizează conform standardelor GOST 27198-87. (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 2). Conţinutul strugurilor cu abateri de calitate de la cerinţele standardului şi cu bobiţe desprinse, crăpate, meite, putrezite sau strivite se determină în procente, proporţional masei selectate din partide pentru verificarea calităţii strugurilor, până la al doilea număr zecimal cu rotunjirea ulterioară până la primul număr zecimal. Cantitatea rămasă de pesticide în struguri se determină în conformitate cu metodele aprobate de Ministerului Sănătăţii URSS. (Redactare modificată, Amendamentele Nr. 1, 2). AMBALAREA, MARCAJUL, TRANSPORTAREA ŞI PĂSTRAREA Strugurii se ambalează în lăzi ce se conformează standardului GOST 13359 – 84, GOST 20463 – 75, GOST 17812 – 72 şi lăzi polimere de utilizare multiplă conform documentaţiei normativ-tehnice. Lăzile trebuie să fie rezistente, uscate, curate şi fără miros străin. La ambalarea soiurilor cu ciorchinele mare (Djandjal cara, Italia, Karaburnu, Katta – Kurgan, Nimrang, Parkent, Sultani, Taifi roz, Husaine alb, ş.a.) se permite tăierea ciorchinelui. (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 1). Nu se permite ambalarea strugurilor ce au suprafaţa umedă (Exclus, Amendamentul Nr.1) Pe fiecare ladă se lipeşte eticheta cu indicarea: Denumirii expeditorului Denumirii produsului, soiului ampelografic şi categoriei comerciale Data recoltării şi ambalării Numărul partidei Numărul împachetatorului Indicarea prezentului standard Strugurii se transportă prin intermediul tuturor mijloacelor de transport în conformitate cu regulamentele de transportare a încărcăturilor uşor alterabile, valabile pentru respectivul mijloc de transport. Termenul de transportare a strugurilor de soiurile tehnice Rkaţiteli şi Baian Şirei nu trebuie să depăşească 10 zile şi nopţi, Soiul Cinuri – nu mai mult de şapte zile şi nopţi, iar alte soiuri tehnice, adecvate pentru transportare şi consum în stare proaspătă nu trebuie să depăşească 6 zile şi nopţi. (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 1, 3, 4). 4.5.1. La transportarea în vagoane dotate cu camere frigorifice şi auto-frigorifere, regimul de temperatură trebuie să fie cuprins între 2 – 5 ° C. Dacă există camere specializate, anterior încărcării în camera frigorifică, strugurii se răcesc până la temperatura de 12 – 2 ° C.

Pagina 20 / 20

Înălţimea stivuirii lăzilor cu struguri la transportare în vagoane dotate cu camere frigorifice pentru lăzile polimere din lemn nr. 1 – 1, nr. 1 – 2 conform standardului GOST 133359 – 84 trebuie să fie de 2 – 2,2 m în dependenţă de tipul vagoanelor; pentru lăzile nr. 1 – 3 conform standardului GOST 13359 – 84 – 1,6 m. (Redactare modificată, Amendamentul Nr. 1). 4.5.2. Se permite transportarea strugurilor prin intermediul căii ferate în pachete de transportare conform standardului GOST 21929 – 76. Mijloacele şi metodele de împachetare trebuie să fie în conformitate cu GOST 21650 – 76. Strugurii desemnaţi pentru păstrare se ambalează în lăzi conform standardului GOST 13359 – 84 cu pedunculul în sus. Pentru păstrarea îndelungată a strugurilor se utilizează strugurii de soi ce pot fi păstraţi îndelungat, ce satisfac cerinţele de calitate pentru soiul I. Nu se permite prezenţa bobiţelor putrezite sau strivite. Strugurii se pun la păstrare deodată după recoltare şi se păstrează la temperatura aerului de 1 – 2 ° C şi umiditate relativă de 90 - 95%.