T.R.P.S -Structura Textului JurnalisticUn articol presupune un process de elaborare, de rescriere, de nuantare si de adecvare la diversele conditii tipografice. Aceste etaje ar fi: selectarea informatiilor alegerea unghiului de abordare scrierea primei variante conceperea unui atac redactarea propriu-zisa a textului: semnele de punctuatie, intervenim asupra adjectivelor concordanta timpului se realizeaza ultimele corecturi stilistice titrarea

Atacul se mai numeste si lead/intro. Secventa ce mai importanta intr-un text jurnalistic esteleadul, acesta raspunde la intrebarile care individualizeaza o informatie (cine, ce, cum, unde, de ce?), de asemenea leadul creeaza repere narativ-referentiale. Pragmatic, un bun inceput trebuie sa fie deopotriva informative si incitativ, in cele 3 randuri (aproximativ 30 de cuvinte). Un lead puternic inseamna o introducere care transmite intr-un paragraph informatiile fundamentale legate de evenimentul prezentat. S-au stability multe tipologii ale atacului: citat proverb logica naratiunii descriptive construit pe paradox umoristic constattiv filosofic etc. O tipologie mai functionala a atacului rezuma categoriile in doua mari clase: atac direct si atac indirect. Atactul direct se intalneste obligatoriu intr-o stire; stirea incepe cu faptul si se continua dupa schema piramidei inversate. Intr-o stire, atacul trebuie sa continua informatia de baza. Reguli orientative pentru reusita unui atac (aceste reguli depind si de abaterile creatoare ale jurnalistului): 1. orice inceput trebuie sa fie o lovitura pistol (leadul cartus)- captand atentia lectorului; riscul cel mai mare este ca in pasajul imediat urmator tensiunea acumulata sa se piarda. Un altfel de atac este citatul, acesta trebuie sa fie scurt, nervos, semnificativ. Trebuie sa fie redactat cu acuratete si atent decupat din context 2. se poate folosi leadul amandat- registul descriptive poate da substanta unui atac fara a se depasi regula celor 30 de cuvinte; se intalneste mai als in reportajul mare. Jocul de cuvinte sau calamburul apare frecvent in genurile umoristice sau in genurile libere (ex:

3. 4. 5. 6. 7.

comentariu). Conditia unui calambur reusit este ca jocul de cuvinte sa nu fie fortat sau naiv sis a fie construit pe surpriza sip e eleganta intelectuala. Pentru reusita acestui tip de atac conteaza foarte mult sincronizarea cu destinatarul. un atac reusit se poate construi pe paradox, conditia este insa ca rasturnarea de sens sa fie inteligenta, spirituala. un atac bun mizeaza pe eficienta lucrurilor simple nu se recomanda folosirea in atac a unei povesti nu se recomanda folosirea interogratilor. Impresia de retorism de vehementa mimata indeparteaza cititorul, folosit prin balansul intre teza si antiteza. Atacul interogativ poate fi extreme de incitant daca intrebarile nu se inchid in retorism. un inceput bun trebuie sa fie interesant si concis, provocator si intelligent.

Cateva trucuri pentru un atac bun: povestiti despre ce este vorba in articol, o fraza scurta intrebati-va ce rezulta sau care este miza evenimentului relatat scrieti ideile principa;e

Finalul-in general, finalul unui articol contine informatiile de detaliu, cel mai putin semnificative, in fapt, acele informatii care ar putea sa lipseasca fara ca acestr lucru sa afecteze coerenta stirilor. Finalul nu trebuie sa fie moralizator, nu trebuie sa contina un argument foarte puternic, nu trebuie sa fie brusc sin u trebuie sa se rupa de argumentele expuse in corpul materialului. O capcana frecventa este finalul tautologic. Cel mai bun final este cel care preia o idee din atac si o plaseaza intr-un paradox. Cu exceptia stiri, orice alt text are nevoie de retrimitere la inceput. Am definit, astfel, principiul cirularitatii. Este recomandabil ca propozitia finala sa indemne cititorul sa revina asupra primului paragraph aboradandu-l la data aceasta intr-o cheie noua. Finalul poate fi marcat de o imagine, de o replica, de o concluzie, anecdota, ironie sau paradox. Ca si inceputul, un bun final trebuie sa convinga si sa surprinda cititorul. Jose de Broucker stabileste cateva reguli pentru un final reusit.: a) pentru stire, finalul poate fi un detaliu de importanta secundara in economia articolului sau o precizare necesara, sunt excluse din stire elementele subiectivemotionale, confesiunile. Se recomanda folosirea unui element de comentariu care sa beneficieze de girul unui specialist, fie el si nenominalizat: expertii estimeaza ca. b) pentru reportaj cel mai bun final il reprezinta o imagine, o metafora, o comparatie, o scurta scena semnificativa, un gest si mai rar, un citat. c) pentru interviu ultimul cuvant trebuie sa ii apartina interlocutorului si este recomandabil ca in aceasta fraza de final sa fie o sintagma sau o idee memorabila, tare. d) pentru ancheta finalul trebuie sa fie sintetic si trebuie sa continua limpede opinia jurnalistului. Acesta, insa, nu trebuie sa recurga la verdict sau sa moralizeze. e) pentru genurile umoristice finalul trebuie sa fie surprinzator f) pentru genurile de comentariu cel mai bun final este cel care preia ceva din inceput adaugand mici nuante. Reluarea are doua mari avantaje: rotunjeste textul si reaminteste cititorului punctual de plecare