Structura pietei suedeze

Un potential exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua aspecte principale strns legate, respectiv cum poate penetra piata suedeza si cum se poate mentine pe piata. Strategia privind aceste obiective trebuie construita inainte de efectuarea primelor exporturi, in scopul evitarii comiterii unor greseli costisitoare care pot intrerupe vnzarile sale pe aceasta piata. Exista mai multe optiuni deschise, fiecare presupunnd o serie de consecinte particulare. Daca optiunea de a deschide o filiala in Suedia se exclude apriori, aceasta constituind o solutie costisitoare, exista , in principiu, doua alternative principale: vnzarea directa catre un importator sau vnzarea printr-un agent. Este imposibil a se face o recomandare privind alegerea optiunii privind cele doua alternative. Totul depinde de capaciatea exportatorului de investigare a pietei produsului vizat, ce profil vrea sa construiasca pe piata suedeza si ct control doreste sa obtina si sa aiba pe piata produsului respectiv. Succesul vnzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna cooperare dintre exportator si importator sau agent; exportatorul trebuie sa participe activ la activitatatile de promovare si marketing, impreuna cu importatorul sau agentul de vnzari.

Canale de distributieSistemele de distributie a marfurilor in Suedia au devenit deosebit de rafinate si se caracterizeaza in prezent printr-un nivel foarte ridicat al eficientei. Aproximativdoua treimi din totalul importurilor suedeze sunt realizate prin angrosisti-importatori. Bunurile de consum si materialele industriale (materiile prime) sunt de regula importate prin aceste canale. Cele mai importante centre de distributie sunt in Stockholm, Goteborg, Malmo si Helsingborg.Stockholm este capitala si centrul principal de afaceri din Suedia.Goteborg este principala poarta maritima si unul din centrele industriale principale ale constructiei de autovehicole si produselor petrochimice.Malmo si Helsingborg sunt situate in sudul Suediei, in apropiere de Danemarca, fiind, de asemenea, porturi comerciale importante. In 2001 a fost dat in exploatare podul Molmo-Copenhaga, care leaga practic nordul Europei de Vechiul Continent. Cu toate ca doua treimi din teritorilul suedez (situat in partea de nord) este foarte slab populat, si in aceasta zona exista activitate industriala in special in domeniile exploatarii/prelucrarii lemnului, minerit, productia de energie hidro-electrica etc; cele mai importante centre populate din partea nordica a Suediei sunt Sundsvall, Skelleftea, Lulea si Umea.

Comertul cu amanuntulComertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente: piata bunurilor alimentare si de convenienta ( 58% ) si piata bunurilor specializate (42%). Bunurile specializate cuprind trei domenii principale, respectiv imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si produse de agrement (29%).Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei mari grupuri specializate: ICA Group, Konsum Cooperative si D&D Dagligvaror AB (Ax Food). Oficiile lor de achizitii sunt localizate pe intreg teritoriul Suediei. In plus, ele coopereaza cu peste 300 de companii mici si mijlocii care actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe diverse profile de produse sau pe grupuri specifice de clienti. Concentrarea comertului cu amanuntul a produselor alimentare in mna unui grup restrns de companii a condus la aparitia unor mari angrosisti, foarte puternici in relatiile lor cu producatorii (exportatorii). Intentia de a patrunde pe piata cu un nou produs alimentar, in marea majoritate a cazurilor, poate fi concretizata daca se negociaza cu un numar limitat de angrosisti.Piata produselor alimentare si bunurilor de convenienta este dominata, in proportie de 90%, de cele 3 grupuri mai sus mentionate; ele detin si 20% din piata bunurilor specializate.Comercializarea en-gros si en-detail a bunurilor specializate difera sensibil de comertul cu produsealimentare. Piata acestor produse este caracterizata prin existenta unui numar mare de companii specializate pe tipuri de produse. In general, acestea sunt situate in jurul marilor orase fiind organizate ca mari societati cu retele proprii de magazine, lanturi voluntare, precum si magazine individuale.Tele-marketingul este relativ rar, dar livrarile la domiciliu prin comenzi lansate prin posta sau sistemele de cablu TV sunt in crestere. Marketingul direct este utilizat, de asemenea, in vnzarea cu amanuntul a cartilor si revistelor. Companiile specializate in livrari prin comanda ocupa un loc din ce in ce mai important in comercializarea cu amanuntul a bunurilor specializate.Comercializarea cu amanuntul prin comenzi lansate prin Internet este in crestere. Companiile implicate in acest tip de comert livreaza att produse alimentare ct si bunuri specializate. De regula, marile companii de comert cu amanuntul au recurs si la introducerea sistemului de comercializare prin Internet.Chiar daca un producator nu reuseste initial sa-si vnda produsele printr-unul din marii angrosisti el trebuie sa insiste pentru identificarea unui angrosist mai mic, bine specializat in piata produsului respectiv. Este, de asemenea, posibil sa poata vinde loturi en-gros direct catre departamente si lanturi de magazine, cooperative de consum, companii mari de vnzari cu amanuntul sau grupuri voluntare de achizitii. Aceste alternative vizeaza marfurile ieftine.

PreturiCompetitia libera de piata este principiul de baza al industriei si comertului suedez. Fortele pietei determina nivelul preturilor, cu exceptia locuintelor si fermelor agricole. Preturile sunt stabilite individual de catre companii. Potrivit noii legi a concurentei (care corespunde reglementarilor in materie ale UE), nu este permisa practicarea preturilor de cartel. Toate bunurile si serviciile sunt purtatoare de TVA.La stabilirea preturilor companiile trebuie sa tina cont de trei factori de baza:- costurile de productie;- dispozitia cumparatorilor de a accepta un anumit nivel de pret;- preturile produselor similare.Politica de preturi a exportatorilor va tine seama de o serie de elemente esentiale determinante in efortul de patrundere pe piata suedeza, precum eventualul cost ridicat al tranportului din tara de origine, taxele vamale si alte taxe specifice indigenizarii marfii, nivelul TVA, dar si de salariile ridicate, in cazul procesarii marfii sau/si in reteaua de desfacere cu amanuntul. Alti factori ce pot influenta pretul sunt ambalajul, intretinerea si service-ul, costurile de marketing si desigur, tipul produsului.In cazul unei cooperari pe termen lung, devin naturale eforturile comune de marketing si distributie ale exportatorului si importatorului.Este foarte important ca exportatorul sa cunoasca toate elementele privind competitivitatea produsului sau pe piata si in special nivelul preturilor practicate de concurenta. Asociatia Camerelor de Comert suedeze elaboreaza studii privind piataunui anumit fel de produse.

Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)Marea majoritate a transporturilor in si din Suedia se fac pe mare. Exista linii maritime cu legaturi rapide care leaga porturile suedeze de cele din Germania, Olanda, Marea Britanie;transporturile feroviare si rutriere, asistate de feriboturi,sunt de asemenea, foarte utilizate.Liniile maritime sunt deservite de porturi bine dotate. Exista facilitati excelente de depozitare ce asigura conditii propice pentru produse agricolesi orice alte marfuri, in conditii de umiditate si temperatura controlate, inclusiv depozite frigorifice (congelatoare). Distribuitorii interni dispun deretele eficiente si dotari ce asigura transportarea marfurilor in cel mai departat colt al tarii in cel mai scurt timp.Transportul de marfuri pe calea aerului este de multe ori foarte competitiv si eficient. Modalitatea de transport cea mai eficienta va fi stabilita impreuna de exportator si importator.De regula, conditiile de livrare contractuale se stabilesc in conformitate cu regulile Incoterms elaborate de Camra Internationala de Comert de la Paris (ICC). Aceste reguli sunt international unanim acceptate in comertul exterior ele aratnd si momentul transferului riscurilor si proprietatii de la exportator la importator. Brosura Incoterms poate fi comandata la CCI Paris, intr-o limba de circulatie internationala, dar poate fi cumparata , tradusa in limba romna, de la toate camere de comert din Romania sau de la Centrul Romn de Comert Exterior din cadrul Departamentului de Comert Exterior aflat in subordinea Guvernului Romniei.Casele de expeditii si transport suedeze sunt organizate in asociatia denumita Freight Forwarders Association, institutie afiliata la FIATA (Federation of International Freight Forwarders). Fara responsabilitati ca transportator, casele de expeditii pot executa servicii de vamuire, manipulare si marketing, asigurari ale marfurilortransportate si intocmirea documentelor de transport, putnd asista exportatorii si importatorii la incasarea pretului marfurilor livrate (in conditia de livrare CCD) si la depozitarea acestora, de cele mai multe ori in propriile depozite.

ComunicatiileSistemele de telecomunicatii si bazele de date suedeze sunt printre cele mai performante din lume. Societatea suedeza acorda prioritate asigurarii instruirii, att in scoli ct si institutiile publice, in domeniul IT & C.In 1993 a inceput procesul de privatizare a sistemelor de telecomunicatii, in prezent existnd pe piata mai multi operatori; Suedia este una din tarile cu cele mai multe posturi telefonice pe cap de locuitor.Suedia si Finlanda au lansat practic telefonia celulara in lume. Reteaua scandinava de telefonie mobila este deosebit de dezvoltata. 75% din gospodariile suedeze au cel putin un telefon mobil si cel putin 40% din acestia utilizeaza cel putin o data pe zi telefonul celular.Nokia (Finlanda) si Ericsson (Suedia), sunt puternic angajate in procesul de producere si lansare a celei de a treia generatii de telefoane mobile si a echipamentelor necesare.Companiile, autoritatile guvernamentale si publicul - in general - au acceptat rapid introducerea noilor tehnologii si servicii IT&C.De asemenea, Suedia este liderul mondial privind numarul de computere pe cap de locuitor. La incepulul anului 2000, la fiecare doua familii exista un computer performant, jumatate din acestea fiind conectate la Internet.In prezent, peste 60% din populatia Suediei cuprinsa intre 16 si 64 ani, utilizeaza in mod regulat computerul, in timp ce circa 90% din functionarii publici folosesc computerul in activitatea profesionala.

ORGANIZATIILE SUEDEZE DE COMERTPotentialii exportatori in Suedia se pot adresa mai multor institutii in scopul otinerii unor informatii de piata si contacte cu companii suedeze.Federatia Suedeza de Comert(www.svenskhandel.se) este principala organizatie centrala a importatorilor, angrosistilor si detailistilor din Suedia. Cea mai mare parte a activitatii de import si comert interior este desfasurata de peste 20000 de firme membre ale acestei organizatii. Din organizatie mai fac parte circa 60 de asociatii profesionale de ramura orientate catre bunurile de larg consum si produsele industriale.

Camerele de ComertIn Suedia exista 12 camere de comert cu un numar total de peste 12.000 de membri. Asociatia Camerelor de Comert din Suedia (The Swedish Chambers of Commerce) a semnat un acord cu Sida (Swedish International Development Cooperation Agency) pentru cooperarea in domeniul serviciilor de promovare a cometului. Scopul este acela de a facilita contacte de afaceri cu exportatori din Africa, Asia si America Latina. Camerele publica solicitari de afaceri din tari in curs dedezvoltare in presa proprie,pe Internet (www.cci.se) si in revista de specialitate editata de SidaGlobal Affairs (www.globala.sida.se) . Camerele de comert furnizeaza informatiile cele mai importante cu privire la situatia pietei suedeze pentru anumite produse. Potentialii exportatori sunt invitati sa publice ofertele lor pe website-ulwww.chambertrade.com.

Asociatia Suedeza a AgentilorIntreprinderilor mici si mijlocii care doresc sa intre pe piata Suediei pentru prima data li se recomanda sa utilizeze agenti comerciali. Circa 700 de agenti comerciali suedezi sunt membri ai Asociatiei Suedeze a Agentilor The Federation ofCommercial Agents of Sweden (www.agenturforetagen.se); jumatate din acestia sunt implicati in afaceri cu produse textile. Ceilalti sunt implicati in comertul cu incaltaminte, produse electrice si electronice si agro-alimentare. 90% din totalul agentilor sunt firme mici cu pna la 10 salariati. Ele actioneaza ca agenti comerciali si/sau distribuitori exclusivi in comertul exterior.Asociatia editeaza o publicatie periodica (newsletter) impreuna cu un supliment in care se pot publica anunturi privind oportunitati de afaceri in scopul facilitarii realizarii de contacte cu agenti, importatori sau angrosisti suedezi. Aceste publicatii se distribuie catre toti membri asociatiei.

Institutul Suedez de Cercetari pentru ComertInstitutul (www.hui.se) poate furniza informatii de piata privind comertul en-gros si en-detail din Suedia. Natura informatiilor oferite acopera o arie specifica ca de exemplu: statistici privind piata incaltamintei, etc; numarul companiilor prezente pe piata cu un anumit produs; numele celor mai mari companii prezente pe piata si cifra lor de afaceri, numarul de magazine de care dispune, etc.

Piaa suedez - o cale deschis pentru mrfurile moldoveneti

Versiune tiparAccesri1570

La data de 27 mai 2009, la Chiinu, hotelul CODRU, sala Roz, a avut loc seminarul cu genericul Suedia ca pia de export pentru produsele moldoveneti. Evenimentul aorganizat de ctre Organizaia de Promovare a Exportului din Moldova, n comun cu Organizaia pentru Dezvoltarea Sectorului ntreprinderilor Mici i Mijlocii (ODMM), Centrul pentru Productivitate i Competitivitate (ARIA), Camera de Comer i Industrie (CCI), cu sprijinul proiectului Uniunii Europene "Suport pentru promovarea exportului i atragerea investiiilor n Republica Moldova" i a fost condus de experii Ageniei suedeze de stat Open Trade Gate Sweden.

Obiectivul major al acestui training a constat n familiarizarea companiilor moldoveneti orientate spre export cu regulile i condiiile de acces pe piaa suedez a produselor industriei vinicole, textile i agroalimentare.

Oaspetele de onoare al acestui seminar a fost Dl. Mats BERG, Ambasadorul Extraordinar i Plenipoteniar al Suediei n Romnia i Republica Moldova, nsoit de Dl. Jan KETTNAKER, Preedintele Consiliului Suedez de Comer i experii Ageniei suedeze de stat Open Trade Gate Sweden. La Seminar au fost nregistrate circa 70 de companii autohtone, reprezentani ai ministerelor, sindicatelor, mass-media din Republica Moldova.

Dl. Mats BERG a reiterat creterea cererii pentru vinurile moldoveneti pe piaa suedez, apreciind producia vinicol din Moldova ca fiind de o nalt calitate. La rndul su, Dl. Iurie Muntean, Viceministru al economiei i comerului al Republicii Moldova, a susinut existena cererii sporite pentru producia moldoveneasc, in special pentru cea vinicol, agroalimentar, aparate si unelte, etc. Acest fapt este confirmat si prin creterea exporturilor n aceast ar cu circa 7%, n primul trimestru al anului curent. Creterea accesului produselor moldoveneti n Suedia se datoreaz i acordrii Republicii Moldova de ctre Uniunea European a Preferinelor Comerciale Autonome, n ianuarie 2008. Noile preferine au condus la sporirea calitii produselor autohtone si corespunderea acestora cu standardele europene.

Acest eveniment de importan major pentru ntreprinderile moldoveneti, orientate spre export, s-a desfurat n trei sesiuni. Prima sesiune a fost inaugurat de ctre Dl. Andrei TIMU, Directorul Executiv OPEM, care a salutat antreprenorii i participanii la eveniment, dnd aprecieri pozitive desfurrii unor astfel de seminare, care sunt menite s contribuie la majorarea percepiei specificului pieei suedeze pentru desfacerea produselor moldoveneti. Omologul su suedez, Dna Sonia ALBARELLO, Directorul Executiv al Ageniei Open Trade Gate Sweden a prezentat serviciile i formele de cooperare oferite companiilor moldoveneti orientate spre export pe piaa suedez. Fondat n anul 2005, Agenia activeaz sub egida Departamentului Naional de Comer al Suediei, obiectivul creia l constituie sporirea accesului pe piaa suedez a produselor i serviciilor din rile n curs de dezvoltare.

n continuare, a fost adus caracterizarea pieei suedeze ca pia-int pentru exportatorii moldoveni de ctre Dl. Brje RISINGRD, consultant al Ageniei Open Trade Gate Sweden, menionnd c Suedia - un membru activ al Uniunii Europene cu o economie de pia deschis i competitiv i n acelai timp, este o ar cu resursele naturale limitate, cu consumatorii orientai spre produsele importate. Importul din UE constituie cca. 70% din totalul importurilor suedeze. Printre cei mai mari importatori europeni se claseaz Germania, Danemarca, Norvegia, Marea Britanie, etc.

Cea de-a dou sesiune a seminarului a urmat cu prezentarea Consiliului Suedez de Comer de ctre Dl. Jan KETTNAKER, obiectivul creia const n majorarea volumului de export i stabilirea contactelor ntre companiile suedeze i cele strine. Consiliul ofer asisten n vederea informrii agenilor economici despre regulile comerului internaional, tarifele vamale, selectarea pieelor i potenialilor parteneri att pentru export, ct i pentru import. De asemenea, instituia dat organizeaz activiti de promovare a produsului, diverse seminare, programe de instruire, etc. Serviciile Consiliului sunt accesibile prin intermediul reprezentanelor n cca. 57 ri ale lumii.De asemenea, n cadrul acestei sesiuni, a fost prezentat experiena Ghildei vinurilor moldoveneti n exportul produciei sale pe piaa suedez, de ctre Directorul Executiv Dl. Dumitru TCACI, precum i succesul companiei Lion-Gri pe piaa rilor Scandinave, de ctre Vicepreedintele companiei Dna. Nelly SONIC.

Ct privete cea de-a treia parte a seminarului, au fost prezentate cerinele pieei suedeze pentru produsele agroalimentare i textile. Dna sa CHRISTIANSSON, Consultant Comercial al Ageniei Open Trade Gate Sweden i Dl. Brje RISINGRD au adus la cunotina auditoriului informaii despre procedurile tarifare, care se aplic n relaiile comerciale ntre Republica Moldova i Suedia, cerine specifice fa de unele grupe de produse (fructe i legume, vinuri, articole de confecie, produsele organice), precum i preferinele consumatorilor i importatorii majori din Regatul Suediei.

n linii generale, prezentrile efectuate, precum i seminarul dat au provocat reacii pozitive din partea publicului prezent.

Catedra de Marketing si REI

Referat

Piaa suedez - o cale deschis pentru mrfurile moldoveneti

A efectuat: Anatol Curechi EM 0902 Profesor: Alexandru Gribincea

Chisinau 2011