stresul.psiho 2

8/16/2019 STRESUL.PSIHO 2

1/5

coala PosticealăȘ,,Henri Coandă” Oradea

Domeniul de studiu/Specializarea: AMG

COMU!CA"#A #MO !OA$%Ț

PS!HO$OG!# M#D!CA$A

Pro&: 'la(a Diana Student:Hele )alentina "amona

Anul !!!, AMG, (rupa '

Oradea* +-.


2/5

COMU!CA"#A #MO!OA$A

În mod obişnuit noi putem recunoaşte sentimentele semenilor noştri prin intermediul

vãzului şi auzului; putem vedea expresiile faciale şi asculta tonul vocii ca şi înşiruirea cuvintelorîn propoziţii şi fraze.

Cercetãrile lui Ekman (!"#$% Ekman & 'riesen(!% !")$ au arãtat cã% de fapt% nutoatã comunicarea umanã se transmite efectiv prin intermediul vorbirii şi a cuvintelor scrise.*amenii comunicã emoţiile şi sentimentele lor prin nuanţãri în tonul vocii% în expresii faciale%+esturi şi posturã.

,nele cercetãri tind sã confirme ipotezele lui -arin conform cãrora expresiile facialeale emoţiilor sunt folosite ca şi c/nd ar fi înnãscute. 0e considerã cã existã un repertoriu tipic pentru specia umanã folosit prin intermediul expresiilor faciale cu micro1 şi macro mişcãri.2embrii unor triburi izolate din 3oua 4uinee studiaţi de Ekman şi 'riesen au demonstrat cãdispun de capacitatea de a recunoaşte unele expresii emoţionale afişate facial de occidentali.5ceşti locuitori nu au avut nici o problemã în recunoaşterea şi producerea expresiilor faciale ca6tristeţe% dez+ust% bucurie şi teamã. 7entru cã aceştia foloseau expresii identice sau similare pentrusituaţii la care nu au fost efectiv expuşi% Ekman şi 'riesen a8un+ la concluzia cã expresiile facialefac parte din tiparele comportamentale neînvãţate anterior.

*amenii din alte culturi folosesc diferite şi variate cuvinte pentru a exprima concepte particulare; elaborarea acestor cuvinte nu dezvoltã% nu amplificã zestrea de rãspunsuri înnãscutedar ele pot fi învãţate.

Cercetãri minuţioase recente nu au reuşit încã sã determine dacã alte mi8loace de comunicareemoţionalã (cum ar fi tonul vocii% mişcãrile m/inii etc.$ sunt învãţate% dob/ndite ori dacã sunt parţial înnãscute.

0tudiile lui 9r:den şi e: (!"


3/5

0tudiile de psi=ofiziolo+ia comunicãrii urmãresc at/t evidenţierea funcţionalitãţiispecifice a celor douã emisfere cerebrale c/t şi le+ãtura dintre exteriorizarea vocalã% emoţionalã%facialã şi expresivitate ca şi mecanismele neuronale implicate.

>evizuirea unor studii mai vec=i aratã cã recunoaşterea cuvintelor ori a înşiruirii literelor

într1un cuv/nt% rolul emisferei st/n+i este mai mare dec/t a celei drepte (9r:den şi e:% !"!$ştiut fiind cã emisfera st/n+ã este rãspunzãtoare de funcţionalitatea verbalã a procesuluicomunicãrii. 5lte rezultate accentueazã rolul diferenţierilor dintre cele douã emisfere cerebralearãt/nd rolul emisferei drepte în perceperea şi detectarea ima+inilor vizuale şi a emisferei st/n+iîn percepţia şi recunoaşterea ima+inii auditive.

e: şi 9r:den studiazã modalitãţile diferenţiale de comunicare emoţionalã interumanã. Ei prezintã subiecţilor ima+ini de persoane în ipostaze diferite cu expresivitate facialã variatã% iar peo scalã înscriu expresii faciale6 ne+ative% de indiferenţã şi pozitive. 5utorii au prezentat ima+inileîn acelaşi timp pentru c/mpul vizual drept şi c/mpul vizual st/n+. -upã fiecare prezentare ei

arãtau aceeaşi ima+ine umanã sau una diferitã în centrul c/mpului vizual 1în care se ştie cãacţiunea ambelor emisfere cerebrale este siner+icã şi ru+au subiecţii sã spunã dacã le1a fost prezentatã aceeaşi expresie emoţionalã. 01a observat cã la prezentarea de cãtre experimentator aima+inilor de tip indiferenţã (?sub8ects 1 neutral@?$ ori de expresivitate medie performanţeleemisferelor cerebrale erau aproximativ aceleaşi. C/nd experimentatorii prezentau subiecţilorexpresii faciale puternice rolul emisferei drepte era de mai mare acurateţe.

5ceiaşi autori au studiat diferenţele fiziolo+ice în perceperea tonului vocii 1 partea procesului de comunicare. Ei au prezentat simultan subiecţilor diferite mesa8e verbale pe un tonvariind de la tristeţe la bucurie% la fiecare din urec=i% întreb/nd subiecţii despre participarea

mesa8ului prezentat la o urec=e şi ru+/ndu1i sã relateze conţinutul verbal al emoţiei. Cei maimulţi dintre subiecţi au detectat cu mai multã acurateţe conţinutul verbal al mesa8ului c/nd acestaera prezentat în partea st/n+ã şi era mai bine detectat tonul emoţional al vocii c/nd era prezentatîn partea dreaptã. >ezultatele su+ereazã cã în audierea unui mesa8 emisfera dreaptã evalueazãexpresivitatea emoţionalã a vocii% iar emisfera st/n+ã evalueazã şi apreciazã înţelesul şisemnificaţia cuvintelor.

*bservaţii empirice su+ereazã cã oamenii c/nd vãd ima+ini care redau emoţiile prin mişcãri alemuşc=ilor faciali în mod obişnuit partea st/n+ã a feţei capãtã mai multã expresivitate. 0ack=eimşi 4un (!"% !")$ au tãiat în douã 8umãtãţi foto+rafii ale oamenilor care aveau întipãrite

#0presii &aciale tipic pentru indi&eren12

pe faţã diverse emoţii. 7re+ãteau fiecare din ima+ini în o+lindã% partea dreaptã şi partea st/n+ã şile prezentau subiecţilor împreunã. Ei au +ãsit cã 8umãtatea st/n+ã a ima+inii era mai expresivãdec/t cea dreaptã% dovedindu1se cã emisfera dreaptã este rãspunzãtoare de expresivitatea maiaccentuatã% mai fidelã dec/t st/n+a datoritã controlului motor realizat încrucişat (decusaţia piramidelor$.


4/5

*bserv/nd în mod natural oamenii în parcuri şi restaurante 2oscovitc= şi *lds (!")$conc=id cã partea st/n+ã a faciesului reflectã mult mai puternic expresiile emoţionale% faptconfirmat% între altele% de analizarea în laborator a ima+inilor video filmate prezent/nd subiecţicare spun povestiri triste ori umoristice.

Cercetãtorilor şi specialiştilor domeniului de anatomofiziolo+ie le1a devenit clarã şi profitabilã încã de multã vreme% ipoteza conform cãreia apariţia unei leziuni sau tulburãrineuronale pre+ãteşte terenul pentru studierea at/t a implicaţiilor psi=opatolo+ice dar mai ales acunoaşterii mecanismului normal de funcţionare a zonei respective. 7acienţii cu tulburãrineurolo+ice% cu accidente ori disfuncţionalitãţi în emisfera dreaptã sau st/n+ã au reprezentattentaţii de studiu pentru neuropsi=olo+ie% neuroc=irur+ie etc.

Aniţiate de 9abinski (!B$% continuate de 4oldstein (!B"$ şi mai recent de olb 9.%D=is=a A.. (!")$% ertesz (!""$% studii de acest +en din clinicile de neurolo+ie aratã cãfiind alteratã partea st/n+ã a creierului unui subiect% emisfera dreaptã dispune de posibilitãţi de

recunoaştere mai reduse şi% în consecinţã% subiecţii exprimã tristeţe sau supãrare. C/nd parteadreaptã este afectatã% persoana poate fi aptã sã recunoascã deficitul verbal dar nu izbuteşte sãreacţioneze verbal.

5fectarea emisferei drepte% în special aria posterioarã reduce capacitatea de recunoaşterea emoţiilor exprimate de o altã persoanã.

0c=oles% Datson et al. (!)% !"


5/5

pacienţii care aveau leziuni în emisfera dreaptã arãt/nd cã tendinţa de ?desc=idere@? arãspunsurilor emoţionale nu se reduce doar la expresivitatea facialã (experienţe de evaluare acontrolului motor faţã de stimulii emoţionali care oferã rãspunsul la nivelul conductibilitãţii pielii$. 0tudiind pacienţii cu diferite tipuri de tulburãri neurolo+ice% >oss E.-. (!"$ su+ereazãcã înţele+erea şi expresivitatea emoţiilor este realizatã de circuitele neuronale din emisfera

dreaptã într1o manierã similarã modului în care emisfera st/n+ã realizeazã înţele+erea şiexpresivitatea vorbirii. 2enţionãm cã de fapt cercetãrile lui >oss aduc similaritãţi importante înfiziolo+ia emisferelor cerebrale privind diverse tipuri de informaţii.

• >eacţii de rãspuns caracteristice pentru stimulare pozitivã• >eacţii de rãspuns caracteristice pentru stimulare ne+ativã.

'aţã de aceste cercetãri şi su+estii teoretico1metodolo+ice propunem c/teva scurte concluzii6

. 5ria Dernicke dispusã în cortexul de asociaţie auditivã al emisferei st/n+i are un rol foarte

important în perceperea (observarea şi înţele+erea$ cuvintelor şi elaborarea semnificaţiei vorbirii.I. 5ria 9roca aşezatã în lobul frontal st/n+ are un rol foarte important în articularea cuvintelor şirealizarea înţelesului constructelor +ramaticale.

stresul.psiho 2

Documents