8/9/2019 stres tv

1/19

Conceptul general de stres

Iurie Mlai, 2001Lector superior

1. Etimologie. Repere istorice2. Sindromul general de adaptare3. Definirea conceptului general de stres4. Tipuri i forme de stres

Bibliografie

Despre stres, concept care a generat i genereaz n continuare destule controverse inedumeriri, s-au publicat, dup introducerea lui n tiin de ctre Selye, o multitudine de articolei monografii, estimate la 120.000 pn n 1981. Cu toate acestea problematica stresului, nspecial a celui psihic, continu s anime att atenia specialitilor, ct i a maselor largi, termenulde stres fiind ancorat puternic i n limbajul cotidian.

Acest capitol reprezint o ncercare de a prezenta succint cteva perspective moderne deabordare a problematicii legate de stres.

1. Etimologie. Repere istorice

Nu se cunoate exact cnd a fost folosit pentru prima dat noiunea de stres n limbajulpsihologic, diferite surse indicnd ani diferii, dar cert este faptul c conceptul a cunoscut orspndire rapid datorit teoriei lui H. Selye.

Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language [[1]] explicetimologia cuvntului "stres" ca provenind parial din abrevierea cuvntului englezesc "distres",parial din cuvntul "estrece" din vechea francez, ce aveau nelesurile de "constrngere,suferin", i derivate din latinescul "strictus", participiul trecut a lui "stringere", cu nelesul de "atrage (din) greu". Termenul de "stres" desemneaz o serie de substantive nrudite ca neles darcu nuane ce pot diversifica sensul: ncordare, presiune, povar, for, efort, solicitare, tensiune,

constrngere etc. [[2]].Aa cum observ mai muli autori [ [3];[4]], toate organismele vii exist n virtutea legitii

adaptrii, fenomen sesizat pe plan istoric cu mult naintea celui de stres, ultimul fiind vzutadesea att drept surs ct i consecin a unei adaptri prin mecanisme de aprare rmaseprimitive i inadecvate vieii contemporane.

nc Hippocrate, susinut mai recent de Cl. Bernard (1878-1879)[14] .a., vehiculeazideea privind capacitatea organismului de a-i menine constante condiiile interne de via, ideedezvoltat de fiziologul american Walter B. Cannon [[5]; [6]] care introduce termenul de"homeostazie" ce indic aceast capacitate. Cannon demonstreaz existena numeroaselormecanisme homeostatice specifice de natur fiziochimic, enzimatic, endocrin i nervoas,mecanisme ce protejeaz organismul contra unor ageni perturbani.

Considerat ca fiind cel mai important precursor al teoriei stresului, Cannon studiazreaciile organismului n situaii de urgen i n particular reacia cunoscut sub numele de "fight

or flight". Datorit acestei reacii, oamenii, ca i animalele, vor alege ntre a lupta sau a ncerca sfug de situaia care devine amenintoare pentru ei. Cannon dovedete experimental rolulsecreiei de adrenalin n adaptarea organismului la stimulii din mediu n situaiile de urgen(emergency reactions) [[7]].

O contribuie important la problematica adaptrii, i indirect a stresului, au adus-o i alioameni de tiin, printre care fiziologul rus I. P. Pavlov, care descoper mecanismele de aprareprin reflexe condiionate, cu funcie anticipativ [ [8]; [9]], S. Freud cu teoria sa despre nevrozadefensiv i mecanismele incontiente de aprare psihologic [[10]], grupul condus de B. G.Ananiev [[11]] care relev existena unor tendine divergente de evoluie a indicatorilorneurovegetativi n starea de emoie, tendine puse n legtur cu predominarea la nivel individuala reglajului simpatic sau parasimpatic .a.

2. Sindromul general de adaptare

http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566568%23_Toc486566568http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566568%23_Toc486566568http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566569%23_Toc486566569http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566569%23_Toc486566569http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566570%23_Toc486566570http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566570%23_Toc486566570http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566571%23_Toc486566571http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566571%23_Toc486566571http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#biblio%23bibliohttp://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn1%23_edn1http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn2%23_edn2http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn2%23_edn2http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn3%23_edn3http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn3%23_edn3http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn4%23_edn4http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn4%23_edn4http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn5%23_edn5http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn6%23_edn6http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn6%23_edn6http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn7%23_edn7http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn7%23_edn7http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn8%23_edn8http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn9%23_edn9http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn9%23_edn9http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn10%23_edn10http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn10%23_edn10http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn11%23_edn11http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566569%23_Toc486566569http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566570%23_Toc486566570http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566571%23_Toc486566571http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#biblio%23bibliohttp://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn1%23_edn1http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn2%23_edn2http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn3%23_edn3http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn4%23_edn4http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn5%23_edn5http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn6%23_edn6http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn7%23_edn7http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn8%23_edn8http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn9%23_edn9http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn10%23_edn10http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn11%23_edn11http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_Toc486566568%23_Toc486566568

8/9/2019 stres tv

2/19

n 1936, fr a meniona nc termenul de stres, H. Selye public un articol despretendina organismului de a reaciona stereotip la diferii ageni chimici, fizici i biologici, descriindaceast tendin sub denumirea de "sindrom general de adaptare" (SGA) (cit. [14, p. 21]), eacuprinznd totalitatea mecanismelor nespecifice (considerate astfel tocmai pentru c ele apar laoricare dintre agenii declanani menionai), capabile s asigure mobilizarea resurseloradaptative ale organismului n faa agresiunii care-i amenin integritatea morfologic sau a

constantelor sale umorale. Geneza conceptului de sindrom general de adaptare este legat deobservaia lui Selye c boli complet diferite, dincolo de manifestrile specifice, au un corolar demanifestri comune: stare general alterat, inapeten, tulburri digestive, dureri articulare imusculare, febr etc.

Selye descrie trei stadii distincte ale evoluiei sindromului general de adaptare [[12]]:1) stadiul reaciei de alarm, care cuprinde dou faze: de "oc" i de "contraoc";2) stadiul de rezisten (de revenire sau de "contraoc prelungit");3) stadiul de epuizare.

n faza acut de oc a reaciei de alarm rezistena general a organismului scade subcea medie. Dac agentul nociv este foarte intens i/sau incompatibil cu viaa, survine moartea, iardac organismul supravieuiete se instaleaz faza de contraoc, cnd are loc mobilizareageneral a forelor de aprare ale organismului pn la instalarea unei stri de rezisten cucaracter adaptativ i corespunztoare situaiei date, capacitatea de rezisten a organismului

crescnd peste medie. n stadiul de rezisten organismul pare c s-a adaptat la situaie,comportndu-se relativ normal dar cu persistena modificrilor din faza de contraoc a reaciei dealarm. Stadiul de epuizare se dezvolt n cazul n care agentul nociv continu s acioneze iaradaptarea, obinut cu preul reaciilor de contraoc prelungit, nu mai poate fi meninut.Rezistena scade din nou sub medie, iar ndat ce resursele se epuizeaz viaa nceteaz [ [13]].

Selye explic caracterul trifazic al SGA prin faptul c "energia de adaptare" aorganismului este finit i epuizabil. El menioneaz o energie de suprafa, reversibil, i oenergie de profunzime, finit. Acest stoc de energie de adaptare nu este msurabil, dar difer nlimite largi de la individ la individ.

Trebuie menionat faptul c n legtur cu valabilitatea schemei SGA ca presupusmecanism unic al adaptrii i ntroducerea noiunii de "energie de adaptare" ca for vital,consumabil, presupus a fi programat genetic ntr-o cantitate fix i nemsurabil au fostformulate mai multe obiecii i critici argumentate [ [14]].

3. Definirea conceptului general de stresOrice situaie care solicit mecanismul de adaptare creeaz stres [ [15]; [16]], fenomen pe

care Selye l definete ca fiind orice rspuns al organismului consecutiv oricrei cerine sausolicitri exercitate asupra organismului de ctre un evantai larg de ageni cauzali - fizici, chimici,biologici, psihici etc. [[17]]. n cazul aciunii de mai lung durat a agentului stresor acest rspuns mbrac forma SGA, putnd - n caz extrem - parcurge toat gama modificrilor SGA isuprapunndu-se complet pe toat "suprafaa" acestuia. Un aspect vizat de criticile formulate laadresa teoriei lui Selye este accentul exagerat pus pe nespecificitate i neglijarea elementelorspecifice. Astzi reaciilor nespecifice le sunt adugate i cele trei tipuri de specificitate: desituaie, de personalitate i de rspuns (L. Levi, 1972, cit. [14, p. 23].

Alturat termenului de stres, Selye introduce i noiunea de "boal de adaptare" [ [18]]. Elrecunoate c nu exist boal a crei unic i exclisiv cauz ar fi stresul. Dar un stres preaputernic poate determina prbuirea mecanismelor de aprare ale organismului.

Tentativele contemporane de definire a stresului n general (indiferent de natura sa:fizic, biologic sau psihic) au condus la o diversificare de sensuri ale cuvntului "stres", nelesca:

a) element al lumii externe inductor al unei reacii de constrngere intens a fiineiumane;

b) proces reacional fiziologic indus de aceste agresiuni exterioare;c) dezechilibru dintre exigenele exterioare i posibilitile organismului de ale face

fa.Iamandescu concluzioneaz asupra conceptului general de stres c el reprezint o stare

de tensiune a ntregului organizm (att compartimentul somatic, ct i cel psihic) aprut n cadrul

unui dezechilibru marcat ntre solicitri (ale mediului) i posibiliti (ale organismului).n calitate de componente fundamentale ale stresului apar:

http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn12%23_edn12http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn13%23_edn13http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn13%23_edn13http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn14%23_edn14http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn14%23_edn14http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn15%23_edn15http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn15%23_edn15http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn16%23_edn16http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn16%23_edn16http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn17%23_edn17http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn18%23_edn18http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn12%23_edn12http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn13%23_edn13http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn14%23_edn14http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn15%23_edn15http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn16%23_edn16http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn17%23_edn17http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn18%23_edn18

8/9/2019 stres tv

3/19

a) stresorii (sursele de stres);b) reaciile la stres i/sau consecinele lui;c) particularitile individuale care mediaz comportamentul n stres.

Simptomele stresului pot fi clasificate n:a) fizice (dureri de cap, tulburri cardiovasculare, deficiene gastrointestinale, alergii,

probleme dermatologice, tulburri ale somnului i cele ale respiraiei etc.);

b)psihologice (probleme emoionale i cognitive, precum, insatisfacia muncii,depresia, anxietatea, plictiseala, frustrarea, izolarea, resentimentul etc.);c) comportamentale: a) cele referitoare la persoan (evitarea lucrului, utilizarea

alcoolului i drogurilor, pofta exagerat sau diminuat de mncare, agresivitateafa de colegi sau membrii familiei, probleme interpersonale etc.); b) cele cuimpact organizaional (absenteism, fluctuaie profesional, predispoziie spreaccidente, productivitate sczut etc.).

4. Tipuri i forme de stresn literatura de specialitate sunt descrise mai multe forme de stres: stresul ambiental,

avnd ca factori principali zgomotul, cldura/frigul, trepidaiile, poluarea aerului, radiaiile etc.);

stresul gravitaional, avnd ca factori principali imponderabilitatea i acceleraia; stresul urban,avnd ca factori principali zgomotul, aglomeraia, poluarea; stresul hiperbar, avnd ca factorprincipal presiunea atmosferic ridicat; tehnostresul, avnd ca factor principal excesulinformaional; stresul prenatal i neonatal, avnd ca factor principal hipoxia; .a.

Selye [15] descrie stresul ca avnd patru variaii fundamentale, dispuse pe doudimensiuni: distresul vs. eustresul i hiperstresul vs. hipostresul. Termenul de "eustres"desemneaz nivelul unei stimulri psihoneuroendocrine moderate, optime, care menine echilibruli tonusul fizic i psihic al persoanei, starea de sntate i induce o adaptare pozitiv la mediu.Stresul ce depete o intensitate critic, a crei valoare variaz n limite largi de la individ laindivid, este desemnat prin termenul de "distres". Distresul este provocat de suprancrcri,suprastimulri intense i prelungite, care depesc resursele fiziologice i psihologice personale,rezultnd scderea performanei, insatisfacie, tulburri psihosomatice i fizice (Thoits, Hannam,1979; Ursin, Murison, 1984, cit. [14, p. 25]. Termenul de "hiperstres" desemneaz un nivel de

suprastimulare ce depete limitele adaptabilitii ducnd de la suprasolicitarea mecanismeloradaptative pn la epuizarea lor, n vreme ce termenul de "hipostres" desemneaz un nivel desubstimulare ce duce la o lips de auto-realizare manifestat prin imobilitate fizic, plictiseal ideprivare senzorial.

Clasificarea lui Selye este completat de ali autori cu alte tipuri de stres i agenistresori, utiliznd variate criterii. Astfel, se difereniaz [14, p. 31] stresul acut sau de scurtdurat (dureaz minute, ore) i stresul cronic sau de lung durat (dureaz zile, luni); stresulcumulativ(longitudinal) i stresul multiplu(transversal) sau independent; stresori majori, minoriipoteniali; stresori centrali i periferici; stresul informaional [[19]]; stresori cu aciune continu irespectiv discontinu, intermitent, iar pe de alt parte, stresori unicisau repetai; ageni fiziciipsihologicisau mentali i sociali, existnd i forme combinate.

http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn19%23_edn19http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn19%23_edn19http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_edn19%23_edn19

8/9/2019 stres tv

4/19

Bibliografie

[1]Webster's Encyclopedic Unabridged Dictionary of the English Language. - New York /Avenel: Gramercy Books, 1994. - p. 1406.

[2]Hinkle, L.E. The Concept of Stress in the Biological Social Sciences // Stress Medicineand Man. 1973. 1. - P. 31-48.

[3]Zlate, M. Introducere n psihologie / ed. a 2-a (revzut i adugit). Bucureti: Casade editur i pres "ansa" S.R.L., 1996. - P. 177.[4] Wittenberger, C. Eseuri de biologie teoretic. Bucureti: Ed. tiinific i

Enciclopedic, 1981.[5] Cannon, W. Bodily changes in pain, hunger, fear and rage. - New York, London:

Appleton & Co., 1915.[6] Cannon, W. Bodily changes in pain, hunger, fear and rage / 2nd ed. - New York,

London: Appleton & Co., 1929.[7]Cooper, C.L., Cooper, R.D., Eaker, L.H. Living with stres. London: Penguin Books,

1988. - P. 10.[8]Pavlov, I. P. Experiena a 20 de ani n studiul ANS a animalelor. Bucureti: Ed. Acad.

RSR, 1953. - P. 25.[9]Bcov, K. M. Scoara cerebral i organele interne. Bucureti: Ed. de Stat, Literatura

medical, 1949.[10] , . ., , . . . : "Shcola-Press",1995. - P. 195-198.

[11] Voicu, C. nsuirile tipologice ale sistemului nervos n contextul unor cercetri cucaracter teoretic, metodologic i aplicativ // Revista de psihologie. 1994. - T. 40. - Nr. 4. - P.317-325.

[12] Selye, H. The stres of life. - New York: McGraw-Hill, 1956.[13] Selye, H. tiin i via. Bucureti: Ed. Politic, 1984.[14] Derevenco, P., Anghel, I., Bban, A. Stresul n sntate i boal: de la teorie la

practic. - Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1992.[15] Selye, H. The stres of my life. Toronto: McClelland and Stewart, 1977.[16] Selye, H. The stres of life /(ediie revzut). - New York: McGraw-Hill, 1978.[17] Selye, H. Stress in Health and Desease. Boston: Butterworth, 1976.[18] Selye, H. The General Adaptation Syndrome and the Diseases of Adaptation // Journal

of Clinical Endocrinology. 1946. 6. P. 117.[19] Restian, A. Patologia informaional. Bucureti: Ed. Academiei Romne, 1997. - P.

135-148

http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref1%23_ednref1http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref1%23_ednref1http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref2%23_ednref2http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref2%23_ednref2http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref3%23_ednref3http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref3%23_ednref3http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref4%23_ednref4http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref4%23_ednref4http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref5%23_ednref5http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref5%23_ednref5http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref6%23_ednref6http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref6%23_ednref6http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref7%23_ednref7http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref7%23_ednref7http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref8%23_ednref8http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref8%23_ednref8http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref9%23_ednref9http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref9%23_ednref9http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref10%23_ednref10http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref11%23_ednref11http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref12%23_ednref12http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref13%23_ednref13http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref14%23_ednref14http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref15%23_ednref15http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref16%23_ednref16http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref17%23_ednref17http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref18%23_ednref18http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref19%23_ednref19http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref1%23_ednref1http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref2%23_ednref2http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref3%23_ednref3http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref4%23_ednref4http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref5%23_ednref5http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref6%23_ednref6http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref7%23_ednref7http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref8%23_ednref8http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref9%23_ednref9http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref10%23_ednref10http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref11%23_ednref11http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref12%23_ednref12http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref13%23_ednref13http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref14%23_ednref14http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref15%23_ednref15http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref16%23_ednref16http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref17%23_ednref17http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref18%23_ednref18http://www.iatp.md/aspm/readings/stresgen.htm#_ednref19%23_ednref19

8/9/2019 stres tv

5/19

Spune-mi cum si de ce testresezi ca sa-ti spun cine esti.Desi pare putin hazardat sausimplist un astfel de rationament,totusi se pot face predictii inlegatura cu situatiile care potdeveni stresante pentru anumitepersoane, precum si in legaturacu modul acestora de areactiona in general sau insituatiile date. De asemenea, putem recunoastepersoanele candidate la stres sau la bolile cardiace.Acest lucru este posibil datorita descrierii, cuaproximativ 25 de ani in urma, a doua tipuri depersonalitate si, implicit, de comportament. Studiileefectuate atunci pe bolnavii de inima au relevat faptul

ca acestia au unele caracteristici in comun, cum ar fi:sunt extrem de competitivi, agresivi, mereu agitati,nerabdatori si impulsivi, mereu sub presiune de timp.Acesti indivizi au fost descrisi ca apartinand tipului Ade personalitate.

In general, se poate spune despre persoanele de tip Aca sunt foarte implicate in munca lor, dedicateprofesional, astfel incat neglijeaza frecvent alteaspecte ale vietii lor personale. Caracteristicile acestuitip de personalitate, asa cum au fost ele descrise decatre autorii Friedman si Rosenman (1974), sunturmatoarele:

Tipul A are obiceiul de a accentua cuvinte-cheie intimpul propriului discurs, lucru care nu este neaparatcerut de logica discursului; de asemenea, are tendintade a rosti ultimele cuvinte mult mai repede decat pecelelalte. Acestea au legatura cu agresivitateacaracteristica persoanei de tip A si cu lipsa de rabdarece se manifesta chiar si in cazul propriului discurs.

Intotdeauna se misca, se deplaseaza, mananca foarterapid.Manifesta nerabdare in raport cu majoritateaevenimentelor. De exemplu, are obiceiul de a terminapropozitia interlocutorului.

Adesea incearca sa faca mai multe lucruri deodata,cum ar fi, de exemplu, acela de a se gandi la un lucrutotal irelevant in timp ce il asculta pe interlocutor.Ii este dificil sa se abtina de la a nu vorbi despre unanumit lucru sau de la a nu schimba tema conversatieispre o directie care il intereseaza. In caz ca nu iireuseste manevra, el se preface ca asculta, insaramane, de fapt, preocupat de problema sa.Intotdeauna are un sentiment de vinovatie atunci candincearca sa se relaxeze sau sa nu faca nimic pentrucateva ore.Nu observa si nu retine lucrurile simpatice sauinteresante intalnite pe parcursul unei zile.

Nu are niciodata timp de pierdut.Incearca sa faca din ce in ce mai multe lucruri in din cein ce mai putin timp si nu concepe sa apara

8/9/2019 stres tv

6/19

evenimente neprevazute. Are un sentiment deja cronical presiunii de timp.Are ticuri sau gesturi reflexe (de exemplu, pocnitul dindegete sau batutul cu degetele in masa).Implicat sincer atunci cand trebuie ca activitatea sa oria altora sa fie exprimate in cifre.

Tipul opus, tipul B de personalitate, este descris decatre autori astfel:Nu are nici una din trasaturile si obiceiurile tipului A.Nu se afla niciodata sub presiune de timp si nu estenerabdator.Nu afiseaza ostilitate si nu simte nevoia sa-iimpresioneze pe ceilalti cu realizarile sale decat dacasituatia o cere.Actioneaza pentru a-si gasi relaxarea sau pentru a sedistra, nu pentru a-si demonstra competenta cu oricepret.Capabil sa lucreze fara agitatie si sa se relaxeze fara

sa se simta vinovat.Studii ulterioare au intregit portretul tipului A: extravert,anxios, cu sentimente de nesiguranta de sine. Astfel,tipul A este mult mai inclinat sa se autoaprecieze,accentuand trasaturile negative si minimalizandu-le pecele pozitive. Insa alti autori afirma in acest context ca,de cele mai multe ori, tipul A este doar aparentnemultumit de sine, pentru ca, de fapt, el apreciazatrasaturile negative (cum ar fi dominanta, egoismul,autosuficienta) ca fiind dezirabile si pozitive.

Din perspectiva mediului organizational insa, tipul Aeste cel recompensat pentru ca acesta este

comportamentul angajatului de succes. Sa lucrezipeste program, sa fii mereu in competitie, orientat perezultat, sa respecti termenele-limita, sa indeplinesticat mai multe sarcini si cat mai variate, toate acesteadescriu un comportament recompensat si promovatintr-o organizatie. De aceea, persoanele de tip A tindsa atinga nivele ierarhice superioare si un mai maresucces profesional. Angajatul de tip A este unworkaholic cu un exagerat simt al eticii profesionale,tinzand spre autonomie, realizari, succese si putere,insa, neasteptat, cu un scazut nivel al satisfactieiprofesionale.

Alte studii au emis si alte ipoteze, mai mult sau maiputin plauzibile, cum ar fi, de exemplu, ca tipul Araspunde mult mai bine la recompense, lucreaza mairepede, dar cu mai multe erori decat tipul B, isistabileste standarde de performanta uneori nerealistepe care adesea nu le atinge si este mai dedicatscopurilor organizationale.Mai mult, au fost descrise subtipuri in cadrul celor douamodele de comportament. Astfel, exista un tip Aagresiv si competitiv, insa exista si un tip A charismaticsi valorizant. Tipul B poate fi relaxat, linistit, dar sitensionat, inhibat, cu un autocontrol excesiv. Discutiadespre stres si personalitate este departe de a fi

epuizata. Pana la noi clarificari insa, sa avem grija decardiacii de langa noi.

8/9/2019 stres tv

7/19

Ileana POPAPsiholog

MediaPro International

8/9/2019 stres tv

8/19

POSIBILE SURSE DE STRES OCUPATIONAL LA STUDENTII MILITARI

Lector univ. Ilie Sandina

Abstract

By its specific and nature the military environment represents a strong generator of

occupational stress. Some of the possible sources of occupational stress are:

phisical environment of work (noise, vibrations)

the overcharge and short commings of work

imposed rhythm of work

the lack of interest and boaring

phisical dangers

personal adequacy

role conflict practicing responsibility

interhuman relations

Prin natura si specificitatea sa, mediul militar este un mediu generator de stres

ocupational.

Stresul reprezinta, datorita amplorii pe care a capatat-o in zilele noastre, inca una dintre

"bolile civilizatiei" moderne, iar in ultimii ani s-a scris foarte mult despre acest subiect.

Biroul international al muncii considera stresul "una dintre cele mai grave probleme ale

timpului nostru, nu numai pentru indivizii carora le pune in pericol sanatatea fizica si

mentala, dar si pentru intreprinderi si guverne".

Conceptul de stres vine de la latinescul "strangere" care inseamna a cuprinde, a imbratisa,

a strange, a restrange, a lega, a indurera, a rani, a jigni, si care a dat nastere in limba

franceza la "traindre" adica a impresura cu trupul, cu membrele, strangand cu putere.

Acest lucru semnifica lucruri opuse, deoarece poti strange pe cineva la piept dar il poti si

sufoca.

Termenul de stres a fost folosit mai intai in fizica desemnand constrangerea excesiva

suportata de un material de constructie. Hans Selye a preluat termenul din fizica si l-a

folosit in 1935 in psihologie, cu sensul de raspuns nespecific global al organismului la

solicitarile la care este supus.

Exista multe moduri de a defini stresul, in general acceptandu-se ca acesta reprezinta

"incapacitatea individului de a raspunde adaptativ la agentii de mediu, in situatii de

suprasolicitare".

Exista de asemenea mai multe modalitati de abordare ale stresului astfel:

Stresul conceput ca sistresor, situatie stresanta. Este vorba de acele obiecte,

situatii, agenti, persoane, etc., care provoaca individului o stare interna de conflict

ce poate genera stres. Stresorii nu sunt aceeasi pentru toti oamenii, astfel ca

aceeasi situatie reprezinta pentru unii reala sursa de stres, in timp ce pentru altii,

doar o provocare.

Stresorii pot fi:

oamenii conflictul cu parintii, copiii, iubitii, colegii de munca, sefii sau alte

persoane cu care intram in contact, poate declansa stres;

8/9/2019 stres tv

9/19

situatiile exista numeroase situatii in care ne gasim, mai ales la locurile de

munca si care declanseaza conflicte interne, impulsuri, etc. deci stres;

conditii de mediu este vorba aici de un stimul extern, un agent oarecare fizic,

zgomot, temperatura, vibratii, etc sau psihologic: doliu, somaj, divort, etc care de

asemenea declanseaza stresul.

Stresul conceput ca acea reactie a individului la stres, adica starea de stres,

consecintele biologice, mentale, psihice ale agentului stresor asupra sanatatii

individului.

Stresul privit prin prisma modalitatilor pe care individul le foloseste pentru a se

apara de stres. Individul dezvolta adevarate strategii individuale de raspuns la

stres, care pot fi:

fiziologice (acele modificari fiziologice care apar ca raspuns la starea de stres)

comportamentale (modificari de comportamente pentru a face fata stresului)

strategii de control(care implica sau nu si modificari de comportamente).

Cel mai frecvent si totodata cel mai devastator factor stresant il constituie situatia de

munca, viata profesionala, ce are consecinte nemijlocite atata asupra activitatii

profesionale cat si asupra sanatatii celor care presteaza munca.

Stresul profesional a existat dintotdeauna. El nu este o caracteristica a epocii moderne, a

ultimilor ani, dar pe masura ce munca a dobandit noi valente cu accente pe incarcatura

psihologica, iar problemele muncii s-au suprapus celor de natura socio-economica si

politica cu conotatie negativa, stresul ocupational si-a amplificat forta de penetratie, iar

consecintele sale au devenit din ce in ce mai devastatoare pentru individ. De aceea in

ultimii 30 de ani majoritatea cercetarilor medici, ergonomi, psihologi, au abordat

problema stresului ocupational.

Pentru Romania, ultimii ani au insemnat o perioada de profunde transformari si

restructurari sociale, politice, economice, care s-au extins si la nivelul socio-organizatiei

militare. Implicatiile psihologice ale acestor transformari sunt dintre cele mai variate,

relatiile psihosociologice foarte diversificate si din pacate impredictibile si cu finalizari

surprinzatoare.

In domeniul militar aceste transformari au fost urmate de optimizari in unele

compartimente, dar cel mai adesea au declansat disfunctionalitati. Desi in plan

organizatoric schimbarile presupun interventii simultane, efectele acestora apar succesiv,

iar in plan individual, se produc cel mai greu. In plan individual exista inca o succesiune a

schimbarilor. Cunostintele, prin acumulari si restructurari se schimba primele si relativ

usor. Nu acelasi lucru se intampla cu atitudinile, mentalitatile, comportamentele care seschimba mult mai greu. De aceea apare o discordanta intre mentalitatile anterioare si noile

cerinte impuse, ceea ce determina imposibilitatea adecvarii persoanei la mediu. Acest

lucru induce stresul profesional.

Stresul profesional este declansat ca urmare a impactului omului cu procesul muncii

fizice si intelectuale. Nu orice forma de stres este negativa. Intre anumite limite stresul

numit eustres joaca un rol pozitiv in dezvoltarea si afirmarea personalitatii, in

optimizarea performantelor si cresterea randamentului muncii. Depasind aceste limite,

stresul (devine distres) are efecte dezadaptative.

Sursele stresului profesional sunt redate sintetic de modelul propus de C.I.Cooper (Anexa

1). Astfel pentru mediul militar posibilele surse de stres ar putea fi:

Surse legate nemijlocit de munca

8/9/2019 stres tv

10/19

Este vorba in primul rand de ambianta fizica a muncii, de acei factori de natura fizica ce

actioneaza in cursul activitatii profesionale: zgomot, temperaturi inalte sau joase, vibratii,

iluminat insuficient sau exagerat, noxe chimice, umiditate, presiune atmosferica etc.

Avand un program bine stabilit cu mult timp inainte, militarii isi desfasoara activitatea

conform orarului, indiferent de acesti factori, indiferent de anotimp. Factorii fizici de

mediu interactionand intre ei isi pot spori efectul negativ, intensificand caracterul stresantal activitatii. De asemenea zgomotele si vibratiile rezultate in urma tragerilor, deplasarilor

cu mijloacele de lupta, desi nu produc leziuni din punct de vedere anatomic, pot genera

stres.

Tot factor legat nemijlocit de munca este incarcarea sau deficientele in munca. Excesul

de munca fie de natura cantitativa, fie de natura calitativa (munca considerata grea)

reprezinta un real factor stresant. Supraincarcarea determina instalarea oboselii care poate

duce la stres psihic intens. Oboseala poate sa mai apara si datorita nerespectarii

programului de somn, ori a intervalului mare dintre ora desteptarii si cea a inceperii

cursurilor interval in care se desfasoara activitati solicitante atat din punct de vedere

fizic (inviorare) cat si psihic (adunari, inspectii, etc.).

(Oricare ar fi cauzele oboselii cert este ca de multe ori se intampla ca studentii sa adoarmain timpul orelor, lucru incompatibil cu statutul de student militar.)

Supraincarcarea reduce timpul liber al studentului, odata cu limitarea libertatii de actiune,

iar aceasta poate duce la izolarea studentilor militari fata de mediul universitar civil.

Mediul militar presupune de asemenea ritmuri impuse de munca, ceea ce reprezinta alta

sursa de stres.

i deficientele in munca, activitatile putin stimulatoare pot declansa stresul. In

invatamantul militar, desi programul zilnic este foarte condensat si format dintr-o

multitudine de activitati, continutul acestora este considerat de multe ori plictisitor, iar

plictiseala, (dezinteresul), genereaza stres.

Profesiunea militara face parte din categoria profesiunilor de mare risc. De aceea

pericolul fizic tine de insasi esenta acestei profesiuni. Sigur in conditii de pace riscurile

sunt mai mici, dar exista totusi. Pericolul fizic rezida in primul rand din responsabilitatea

sociala a profesiunii militare din scopul acesteia apararea tarii in conditiile acceptarii

chiar a sacrificiului suprem.

Adecvarea Persoana Mediu adica acea concordanta dintre caracteristicile psihosocialeale individului si conditiile de munca din mediul sau, reprezinta un alt criteriu de

determinare al stresului. Neconcordanta determina anxietate depresie nemultumire, etc.

Conflictul sau ambiguitatea rolului, exercitarea responsabilitatii. Lipsa de claritate in

ceea ce priveste rolul individului la locul sau de munca, obiectivele propuse, dimensiunile

responsabilitatii sale ordinele neclare, contradictorii, reprezinta surse posibile de stres.

Conflictele si ambiguitatea de rol duc la absenta initiativei o caracteristica din pacate a studentilor militari care dau dovada de aceasta doar cand este vorba de interesele

personale. Este adevarat ca mai sunt comandanti care considera initiativa ca o iesire din

tipare, din imperativul de a face strict ceea ce se impune.

Relatiile interumane, calitatea raporturilor dintre superiori si subordonati, sau dintrecolegi intre ei, pot sa reprezinte surse de stres. In grupul militar aceste relatii sunt

predominant formale, iar atunci cand ele nu se bazeaza pe corectitudine, intelegere,

respect, pot determina relatii anxioase, depresii, stres.

Lipsa de intelegere din partea superiorilor, birocratia, multitudinea de aprobari necesare

rezolvarii problemelor personale ii mentine pe studenti intr-o stare de incordare

declansatoare de stres.

La aceste posibile surse de stres, specifice mediului militar, se pot adauga inca multealtele determinate de viata cotidiana, familiala, de schimbarile din mediul social, politic,

8/9/2019 stres tv

11/19

economic etc.

Desi toti indivizii sunt obligati sa faca fata evenimentelor stresante ca cele enumerate mai

sus, nu toti sunt atinsi de boli cronice sau dezordini mentale. Este de la sine inteles ca

sursele de stres nu declanseaza ele singure boli si ca trebuie luati in considerare si alti

factori cum ar fi caracteristicile situatiei stresante calitatile psihologice si biologice ale

individului, caracteristicile sociale, care actioneaza ca adevarate bariere protectoare.

BIBLIOGRAFIE

[1] * * * "Grand Dictionnaire de la Psychologie", Larousse, 1992.

[2] Hayward, "Biopsihologie" Editura Tehnica, Bucuresti, 1999.

[3] Radu, (coord.) "Introducere in psihologia contemporana" Editura

Sincron, 1991.

[4] Stora, J.B. "Stresul" Editura Meridiane, Bucuresti, 1999.

[5] chiopu, "Dictionar de psihologie", Editura Babel, Bucuresti, 1997.

3. STRESUL ORGANIZATIONAL

3.1. Concepte de baza despre stres

Adaptarea la mediu este un imperativ general al existentei. Modificarile frecvente,

deseori neasteptate si profunde, solicita la maximum disponibilitatile organismului uman

pe linia adaptarii.

Ultimele decenii au fost marcate de preocuparea stiintelor umaniste pentru definirea,

caracterizarea si teoretizarea adaptarii individului la cerintele vietii moderne. In aceste

conditii, termeni ca: nevroza, stres, sindrom de neadaptare au fost transferati din limbajul

stiintific in cel cotidian.

De origine engleza, termenul stress" circumscrie o serie de substantive inrudite ca

inteles, dar cu nuante usor diferite: presiune, apasare, efort, solicitare, tensiune,

constrangere, incordare nervoasa etc.Stresul defineste starea biologica de alerta care mobilizeaza corpul pentru a

8/9/2019 stres tv

12/19

raspunde sau a riposta la solicitari sau amenintari.

Stresul apare in orice situatie in care starea de echilibru sau integritatea fizica si/sau

psihica a organismului este amenintata de factori interni si externi si fata de care,

individul nu dispune de solutii tip pentru a reduce sau a elimina amenintarea.

La baza aparitiei stresului organizational se afla doi agenti stresori de natura

psihologica:

o conflictul de rol. Acest stresor desemneaza situatiile in care

o persoana ce ocupa un anumit post este supusa, in cadrul

organizatiei militare, unor imperative, solicitari, presiuni cu

caracter contradictoriu sau chiar inacceptabile. In majoritatea

cazurilor individual confruntat cu conflictul de rol se afla la mijloc

intre superiori si subordonati situatiile conflictuale capatand

diverse forme;

o ambiguitatea roluluiprecizeaza lipsa ori insuficienta

informatiilor clare si oportune solicitate de rezolvarea corecta a

sarcinilor. Individul confruntat cu ambiguitatea rolului nu cunoasteexact obiectivele si sarcinile ce-i revin, performantele asteptate de

organizatie, criteriile de control, evaluare si motivare.

Ambiguitatea traita de indivizi este diferita si marcata de trasaturile

de personalitate. Intensitatea diferita si marcata de trasaturile de

personalitate. Intensitatea stresului generat de ambiguitatea rolului

este in stransa relatie cu capacitatea de a tolera, in general,

ambiguitatea, diferita de la un individ la altul.

O analiza a cauzelorgeneratoare de stres organizational releva posibilitatea

departajarii celor care actioneaza exclusiv la nivelul cadrelor de conducere fata de celeregasite in randul executantilor, dar si existenta unor cauze comune.

a. cauze ale stresului organizational specifice cadrelor de

conducere

o complexitatea, diversitatea si caracterul de noutate

frecventa a sarcinilor curente cu care se confrunta cadrul de

conducere. Solicitarile contradictorii provin din gradul ridicat de

dificultate si urgenta al sarcinilor si lipsa de timp si/sau de

cunostintele profesionale actualizate cerute de rezolvarea lor;

o responsabilitatile mari care insotesc functiile manageriale.Presiunile pot aparea ca urmare a dorintei de a concilia interesele

organizatiei, in ansamblu, cu cele ale diferitelor categorii de

indivizi. Nu de putine ori, cadrul de conducere este pus sa aleaga si

sa sacrifice unele interese in favoarea altora, aceste responsabilitati

fiind insotite de emotii si sentimente puternice;

o preocuparea pentru viitorul organizatiei militare.

Conflictul apare intre complexitatea si importanta problemelor

carora, cadrul de conducere trebuie sa le gaseasca rezolvarea si

presiunea exercitata de timpul redus alocat acestora;

o ritmul alert de adoptare a deciziilor. Presiunea exercitata

de schimbarile frecvente din mediu determina scurtarea timpuluicerut de adoptarea corecta, stiintifica a deciziilor. Stresul apare prin

8/9/2019 stres tv

13/19

constientizarea posibilelor efecte ale unor decizii insuficient

elaborate;

o stilul managerial neadecvatreflecta conflictul dintre tipul

de cadru de conducere care genereaza un anumit stil si

caracteristicile diferite ale activitatii sau grupului condus;

o centralizarea excesiva a autoritatii; stresul este datoratconflictului dintre dorinta de a controla cat mai multe activitati si

capacitati fizice, psihice, intelectuale si resursele de timp, limitate;

o subordonati slab pregatiti. Cauza genereaza stres ca urmare

a conflictului dintre dorinta de realizare a obiectivelor grupului si

lipsa autoritatii necesare selectiei sau concedierii subordonatilor;

o prelungirea duratei zilei de munca, generata de

constrangeri ca: termene scadente, schimbari frecvente in

prioritatile organizatiei militare, folosirea pe scara larga a unor

metode si tehnici uzate moral.

a. Cauze ale stresului organizational manifestate la nivelul

subordonatilor

o incompatibilitatea cu tipul cadrului de conducere genereaza

stres ca urmare a conflictului dintre dorinta de a-si mentine postul

si tendinta de a riposta fata de atitudini, comportamente, gesturi

percepute ca neadecvate;

o delegarea in exces practicata de sefi da nastere unor

presiuni contradictorii intre dorinta de afirmare si promovare si

efortul cerut de rezolvarea propriilor sarcini si concomitent, a

sarcinilor multe si/sau dificile, primite din partea sefilor;o teama de pierdere a postului, cauza de stres mai intens in

situatiile de criza. In general, afecteaza prioritar subordonatii dar,

in anumite conditii, se poate manifesta si la nivelul cadrelor de

conducere. Este generat de nesiguranta locului de munca.

a. Cauze comune generatoare de stres organizational

Atat la nivelul cadrelor de conducere cat si al executantilor, stresul poate fi cauzat de:

o dispozitii si ordine, inaplicabile , primite din partea unor

superiori sau foruri superioare. Stresul este datorat presiunii dintreautoritatea si, respectiv, amenintarea posibilei sanctiuni si ralitatea

situatiei care nu permite aplicarea ordinului in forma primita. A

explica superiorului situatia inadecvata ar putea fi interpreta ca un

repros fata de incompetenta sau gradul redus de informare a

acestuia; a nu aplica decizia inseamna nerespectarea procedurilor si

a obligatiilor ce decurg din responsabilitati;

o presiunea termenelormanifestate ca discordanta intre

obligatia de a rezolva sarcini complexe si/sau dificile si timpul

alocat lor;

o motivatia nesatisfacatoare reflecta conflictul dintre

asteptarile individului ca urmare a rezultatelor obtinute si perceptia,respectiv aprecierea diferita a acestora de catre cei in drept;

8/9/2019 stres tv

14/19

o lipsa atitudinilor sau a pregatirii necesare postului

genereaza stres, in situatiile in care selectia si promovarea

personalului se face dupa alte criterii decat cele legate de

competenta profesionala. Stresul apare ca urmare a conflictului

dintre dorinta de putere a cadrelor de conducere si cea de

satisfacere a trebuintelor primare pe de-o parte si nelinisteadatorata posibilei constatari a performantelor profesionale scazute,

pe de alta parte;

o aspiratia spre functii superioare , cauza a stresului resimtita

de orice individ ale carui dorinte, nevoi, aspiratii, depasesc puterea

si/sau veniturile banesti oferite de postul detinut;

o tensiunile familiale pot genera stres ca urmare a

conflictului, dintre timpul si interesul acordat problemelor

profesionale in detrimentul celor familiale;

o deficiente in proiectarea postului: exprimarea defectuoasa a

obiectivelor sau chiar lipsa precizarii lor in fisa postului, sarcinile

nedelimitate care dau nastere unor lucrari repetate sau paralele la

nivelul altor posturi sau compartimente genereaza nesiguranta,

insatisfactia in munca, frustrarea;

o sistem informational ineficientcare furnizeaza informatii

incomplete, inoportune, nerelevante;

o organizare informala puternica, capabila sa puna in

circulatie informatii neoficiale aflate in evident dezacord cu

informatiile furnizate prin canalele oficiale.

Scapa de stres 20 de reguli de viata2004-01-21, 13:19

1. Ia o PAUZA de 10 minute la cel mult 2 ore de munca. Nu o folosi

pentru a fuma, ci pentru a te gandi la tine.

2. Invata sa spui NU fara a te simti vinovat. A dori sa multumesti pe toata lumea este un efortsi o risipa enorma.

3. PLANIFICA-ti activitatea zilnica, dar lasa si intervale libere pentru orice neprevazut,

constient fiind ca nu totul depinde de tine.

4. CONCENTREAZA-te pe rand asupra fiecarei sarcini pe care vrei sa o rezolvi. Chiar daca

Comenteaza articolul

Nici un comentariu panaacum. Fii primul care

comenteaza.

http://www.ele.ro/comentarii?sourceid=653http://www.ele.ro/comentarii?sourceid=653http://www.ele.ro/comentarii?sourceid=653http://www.ele.ro/comentarii?sourceid=653

8/9/2019 stres tv

15/19

beneficiezi de cea mai rapida minte trecerea de la o activitate la alta tot te va obosi pana laurma.

5. Paraseste o data pentru totdeauna gandul ca esti INDISPENSABIL la locul de munca, acasasau in grupul in care esti obisnuit sa traiesti. Realizeaza ca totul poate continua si fara tine.

6. Inceteaza sa te mai simti RESPONSABIL pentru placerile altora. Nu esti nici sursa tuturordorintelor, nici eternul maestro de ceremonii.

7. CERE AJUTOR intotdeauna cand este necesar. Cauta insa sa-l ceri celor mai indicatepersoane.

8. Separa problemele REALE de cele imaginare pentru a nu pierde timpul si a nu te stresadegeaba.

9. Cauta sa descoperi PLACUTUL in actiunile simple, cum ar fi dormitul, mancatul, plimbatul,fara a crede insa ca asta este tot ceea ce iti poate oferi viata.

10. Evita sa te invalui in NELINISTI si tensiuni. Ia mai bine o mica pauza si apoi intoarce-te ladialog si actiune.

11. FAMILIA ta nu este tot una cu tine insuti. Ea poate fi stransa in jurul tau, poate constituitot universal tau, dar nu se poate substitui tie.

12. Intelege ca PRINCIPIILE si convingerile RIGIDE pot constitui o mare piedica in caleamiscarii, cautarii si evolutiei.

13. Este necesar sa ai intotdeauna pe cineva in care poti sa ai incredere si cu care sa potiVORBI DESCHIS. Nu te ajuta insa foarte mult daca aceasta persoana se afla departe.

14. Invata sa iti dai seama care este momentul propice pentru a parasi o activitate.

15. Nu cauta sa stii daca ai fost vorbit de rau si daca acest lucru se intampla nu te amari. Nici

pe cei care te vorbesc de bine nu ii crede in totalitate.

16. Nu intra in competitie cu persoana cu care ai o relatie pentru a nu ajunge sa pierzi ce estemai important din aceasta.

17. RIGIDITATEA este buna pentru pietre, dar nu si pentru fiintele umane.

18. O ora de placere inlocuieste cu siguranta cel putin trei ore de somn pierdut. De aceea nupierde ocaziile de a te DISTRA.

19. Incearca sa nu pierzi INTUITIA, CANDOAREA, CREDINTA

20. Concluzionand cele de mai sus: TU ESTI CEEA CE FACI DIN TINE.

8/9/2019 stres tv

16/19

Stres implicatii si prevenire2004-05-31, 14:16

Cu totii odata ce ne-am inceput viata de adulti am trecut prinperioade stresante. Stresul este una dintre cele mai raspandite stari de spirit 9 din 10persoane au trait perioade tensionate. El apare cel mai frecvent la femeile care lucreaza si aucopii mici, mai ales daca nu se bucura de sprijinul celor din jur.

Faptul ca treci printr-o perioada stresanta nu trebuie tratat cu usurinta. Stresul poate afectaserios capacitatea de a te integra in societate, de a duce la bun sfarsit treburile zilnice. In plus,are efecte directe asupra sanatatii. Cand suntem stresati producem adrenalina si cortisol maimult decat este normal. Acesti hormoni fac ca ritmul inimii si presiunea sangelui sa depaseascanivelul normal, muschii se tensioneaza, nivelul de zahar din sange creste. Daca stresul princare trecem este prea mare ne imbolnavim, ajungand la probleme de inima, stomac sau dureriinsuportabile de cap. Este posibil sa se ajunga si la boli mentale precum depresiea sauanxietatea.

Stresul poate fi recunoscut cel mai adesea dupa urmatoarele simptome:- iritabilitate- insomnii- lipsa de apetit- tensiuni musculare- apatie- oboseala- dureri de cap- imbolnaviri frecvente.

Cauzele stresului pot fi multiple: de la conflite in cadrul relatiilor pe care le avem pana la

situatiile tensionate de la locul de munca, sau chiar traficul. Nu toata lumea reactioneaza la fella stimulii exteriori neplacuti. Stresul se naste si daca avem o dorinta prea mare pentru aatinge perfectiunea, daca ne simtim neajutorati, daca ne invinovatim pe noi pentru lucruri carenu se afla sub controlul nostru, daca ne facem griji in mod exagerat.

PrevenireDin fericire nu suntem cu totul neajutorati. Putem sa fim constienti de aceasta boala asecolului nostru si sa ne construim obisnuinte de viata care sa ne ajute sa facem fatatensiunilor. Uite cateva dintre ele:

- Mananca cat mai echilibrat si bogat in nutrimente. Tine cont si de faptul ca starea generalade sanatate si rezistenta la stres pot fi imbunatatite prin evitarea alcoolului, tutunului, cofeinei.

- Efectueaza exercitii in mod regulat, intrucat pe langa starea de bine fizica vei capata si unapsihica.

- Invata sa refuzi cereri care ti-ar ingreuna si mai tare programul zilnic.

- Concepe un program zilnic cu care sa te simti confortabil invata sa accepti ca nu poti facetot.

- Formeaza un echilibru intre munca si recreere. Nu lasa deoparte activitatile care iti relaxeazamintea si te indeparteaza temporar de griji. Chiar si lucrurile mici, precum un dus cald,vederea unui film sau o plimbare pot avea efecte benefice.

- Nu lasa evenimentele neplacute sa te surprinda. Anticipeaza situatiile stresante si incearca sa

iti inchipui cum le vei face fata cu calm si relaxare.

Comenteaza articolul

Nici un comentariu panaacum. Fii primul care

comenteaza.

http://www.ele.ro/comentarii?sourceid=1127http://www.ele.ro/comentarii?sourceid=1127http://www.ele.ro/comentarii?sourceid=1127http://www.ele.ro/comentarii?sourceid=1127

8/9/2019 stres tv

17/19

- Exprima-ti emotiile prin ras sau plans. Astfel vei putea sa detensionezi muschii si sa eliminisubstantele acumulate in exces din cauza stresului.

- Ajuta-i pe cei din jur. Uneori acesta este remediul perfect pentru a nu ne lasa prada propriilorprobleme.

- Accepta ce se intampla atunci cand lucrurile nu sunt sub controlul tau. Faptul ca iti faci grijiexcesive nu te ajuta.

- Incearca sa ai o atitudine pozitiva fata de schimbari, oportunitati, puneri la incercare.

8/9/2019 stres tv

18/19

Despre Stres

...Stiai ca majoritatea oamenilor sufera de stres, dar numai cativa constientizeaza cauzelesi efectele lui? Marturii

Cauzele aparitiei stress-ului

Efectele imediate

Efectele pe termen mediu si lung

Solutii pentru diminuarea stress-ului (4pasi)

Cauzele aparitiei stress-ului

Conflicte familiale

Conflicte profesionale

Efectuarea unor munci de raspundere

Surmenaj

Neintegrarea sociala

Influenta stresului asupra sanatatii depinde de:

1. durata si intensitatea stresului2. rezistenta sistemului psihosomatic a indivizilor supusi agresiunii psihice

influentata si de:

o Carentele de calciu si magneziuo Dezechilibre energeticeo Lipsa permanenta a unor vitamine din dieta zilnicasau o deficienta de

absorbtie a organismului

(In timp ce unele persoane suporta mai bine situatiile conflictuale, altele au o mare sensibilitate la factoriiagresionanti, amploarea stresului capatand la acestea din urma intensitati deosebit de marcate, generandpsihoze)

Efectele imediate

o senzatie de oboseala permanenta nervozitate, irascibilitate imposibilitatea de a duce anumite actiuni la capat neatentia, slaba capacitate de concentrare

izolarea de prieteni si de familie(stresul cauzeaza un comportament antisocial)...

Efecte pe termen mediu si lung:

accidente cardiovasculare si cardiace (infarct, etc.) hipertensiune arteriala cresterea concentratiei de grasimi in sange acumularea toxinelor in organism supraalimentarea pe sistem nervos (efect- ingrasare) lipsa poftei de mancare (efect- anorexie) scaderea apetitului sexual, ejaculare precoce scurtarea vietii

back to top

Dor

con

pla

strProgr

consul

Email:

Oras

Telefon

Sex

Inaltime:

Greutate

Varsta:

Sta

Castiga $

Incepe A

http://www.newlifestyle.go.ro/April'03_marturii.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Cauzele%20aparitiei%20stress-ului%23Cauzele%20aparitiei%20stress-uluihttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Cauzele%20aparitiei%20stress-ului%23Cauzele%20aparitiei%20stress-uluihttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Efectele%20imediate%23Efectele%20imediatehttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Efecte%20pe%20termen%20mediu%20si%20lung%23Efecte%20pe%20termen%20mediu%20si%20lunghttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Solutii%23Solutiihttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Solutii%23Solutiihttp://www.newlifestyle.ro/HTML/minerale_magneziu.htmlhttp://http/www.realizareasinelui.ro/corpul_subtil.php#calitatihttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Cuprins%23Cuprinshttp://www.newlifestyle.ro/mesaj_trimis.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/mesaj_trimis.htmlhttp://www.newlifestyle.go.ro/April'03_marturii.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Cauzele%20aparitiei%20stress-ului%23Cauzele%20aparitiei%20stress-uluihttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Efectele%20imediate%23Efectele%20imediatehttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Efecte%20pe%20termen%20mediu%20si%20lung%23Efecte%20pe%20termen%20mediu%20si%20lunghttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Solutii%23Solutiihttp://www.newlifestyle.ro/HTML/minerale_magneziu.htmlhttp://http/www.realizareasinelui.ro/corpul_subtil.php#calitatihttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Cuprins%23Cuprins

8/9/2019 stres tv

19/19

Daca nu aveti iClient Mail tri

newlifes

Solutii pentru diminuarea stress-ului (4pasi)

1. Acordati-va timp pentru a analiza stilului dvs de viata impreuna cu un specialist .

Consultantii nostri va stau la dispozitie. Daca nu aveti niciodata timp pentru Dvs, estecazul sa va includeti in lista de prioritati - aceasta va face sa fiti mai eficient in toatecelelalte activitati. Programeaza-te ACUM.

2. Metode de relaxare (10-15min/zilnic).o Echilibrarea energetica - meditatie. Sistemul dvs subtil energetic este

dezechilibrat si nu mai are resurse pentru a functiona corect.o aromaterapieo masaj

3. Alimentatia zilnica

a)Inlocuiti bauturile care provoaca intoxicarea organismului cubauturi naturale, ceaiurienergizante.

b) Inlocuiti alimentele foarte rafinate ( si cu multi conservanti- E) cualimente naturale.

c) Realizati periodic programe naturale de eliminare a toxinelor.

d) Luati permanent suplimente de vitamine naturale.

e) Luati permanent suplimente de minerale naturale (calciu,zinc,magneziu,seleniu)

e) Folositi permanentantioxidanti naturali.

4. Activitati fizice

a) Faceti exercitii fizice regulate (seara si in zilele libere)

b) Deconectati-va din activitatile cotidiene (plimbari, intalnire cu prietenii, mersul la teatru, oexcursie la munte)

back to top

Ce veti obtine?

Somnul. Se stie ca stres-ul are efect asupra calitatii somnului. Eliminarea stresului vaimbunatati acest aspect al vietii dvs: veti incepe sa aveti un somn linistit si profund.

Concentrare. Veti creste capacitatea de concentrare, de a invata si posibilitatiilecreatoare

Profesionalism. Veti creste randamentul in munca si puteti promova la serviciu in altefunctii mai bine platite.

Succes personal. Se imbunatatesc relatiile interpersonale (in familie, la serviciu, cuprietenii)

mailto:newlifestyle@rdslink.rohttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Solutii%23Solutiihttp://www.realizareasinelui.ro/corpul_subtil.php#chakrehttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Aloe%20Vera_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Aloe%20Vera_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Th.Beverage_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Th.Beverage_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Th.Beverage_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Formula1_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Formula2_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Formula2_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Xtra-cal_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Xtra-cal_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Xtra-Cal_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Xtra-Cal_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/HTML/minerale_magneziu.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Schizandra_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Schizandra_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Schizandra_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Schizandra_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Schizandra_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Cuprins%23Cuprinsmailto:newlifestyle@rdslink.rohttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Solutii%23Solutiihttp://www.realizareasinelui.ro/corpul_subtil.php#chakrehttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Aloe%20Vera_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Th.Beverage_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Th.Beverage_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Formula1_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Formula2_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Xtra-cal_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Xtra-Cal_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/HTML/minerale_magneziu.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Schizandra_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/PRODUSE/Schizandra_ro.htmlhttp://www.newlifestyle.ro/HTML/Managementul_stresului.html#Cuprins%23Cuprins