Strategii si metode moderne folosite cu succes în activitățile

de educație remedială

• “Educaţia reprezintă, pentru orice societate, vectorul dezvoltării durabile.

• Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii flexibilă şi globalizată, reprezintă obiectivele majore ale programului de guvernare.”

• Pentru ca școala să își asume rolul de prevenire și stăpânire a fenomenului violenței, prima investiție trebuie făcută în domeniul formării profesorilor.

• Organizarea unor cursuri de formare a profesorilor pentru a face față lucrului cu clase sau elevi dificili trebuie să pornească de la următoarele obiective:

- Observarea mai atentă a comportamentului elevilor, pentru o mai bună înțelegere a cauzelor actelor de violență;

- Ameliorarea comunicării cu elevii ce manifestă comportamente violente și stabilirea unor relații de încredere;

- Detensionarea conflictelor cu ajutorul formatorilor de opinie;

- Dezvoltarea parteneriatului școală – familie;

- Colaborarea cu specialiști în cadrul lucrului în rețea;

Metaforele conflictului

• Conflictul este o luptă, conflictul este o ceapă, conflictul este un avion scăpat de sub control - discutați modurile de management ale conflictelor.

• Ex: pentru metafora conflictul ca o luptă, fluturarea unui steag alb sau stabilirea unui armistițiu ar putea fi un pas către managementul acestui conflict.

• Transpuneți soluțiile lor metaforice în soluții practice. (De exemplu, dacă conflictul este ca o luptă, steagul ar putea semnifica un mesaj către partea opusă care să indice deschiderea către discuție)

• „Ce sentimente asociați cu conflictul? Ce cuvinte înseamnă conflict?”

• Oameni diferiți adoptă strategii diferite pentru rezolvarea conflictelor.

• Aceste strategii se învață de obicei în copilărie şi par să funcționeze. La un nivel “preconştient” totul pare natural în astfel de situații, dar de fapt aplicăm o strategie personală învățată şi deoarece a fost învățată, o putem oricând schimba învățând metode noi şi mai eficiente de rezolvare a unui conflict.

• Modul în care acționăm într-un conflict este afectat de importanța obiectivelor noastre personale şi decât de important este considerată relația respectivă.

• În funcție, în principal, de aceşti doi factori, pot fi identificate mai multe strategii de a ne descurca în cazul unor conflicte.

Pentru a face faţă unei situaţii de conflict, profesorul dezvoltă una dintre următoarele strategii:

1) strategii de evitare - ignoră momentan criza creată și continuă

2) strategii de diminuare (moderare) -minimalizeză dezacordul cu elevii.

3) strategii de putere (de coerciţie) – recurge la puterea sa și la diferite mijloace de constrângere

4) strategii de compromis – recurge la concesii, la promisiuni

5) strategii de rezolvare negociată a problemei – prin discuție între părțile adverse

• Metode pentru îmbunătăţirea eficienţei profesorilor în gestiunea comportamentelor perturbatoare ale elevilor:

1. Profesorul poate utiliza limbajul trupului pentru a stopa comportamentul indezirabil

2. Folosirea sistemului de stimulente

3. Sprijin instrucţional pozitiv

4. Elaborarea unui plan privind disciplina în clasă, sistemul de reguli şi sistemul de stimulente

Medierea conflictelor şcolare

Pentru o soluţionare constructivă a conflictelor, adversarii trebuie să respecte câteva reguli:

- să rămână calmi şi să-şi controleze furia, frustrarea sau alte emoţii puternice;

- să se concentreze asupra problemei şi nu asupra învinovăţirii celuilalt;

- să-şi exprime cu acurateţe sentimentele şi dorinţele;- să respecte celelalte puncte de vedere şi să încerce să

le înţeleagă;- să coopereze pentru găsirea soluţiilor care să

mulţumească ambele părţi implicate.

• Rezolvarea alternativă a conflictelor se referă la o anumită ordine a abordării: negociere, mediere, conciliere, descoperirea faptelor şi arbitrajul.

• Negocierea. Problemă rezolvată în mod voluntar sau /ori înţelegere stabilită direct între cei implicaţi cu scopul de a ajunge la interese comune

• Concilierea. Negociere voluntară cu ajutorul unei a treia părţi, ce foloseşte în aducerea părţilor la discuţii comune sau pentru a media informaţii

• Medierea. Participare voluntară în procese formale, în care, o a treia parte ajută pe cei în conflict să-şi identifice problemele şi să-şi satisfacă interesele majore

• Descoperirea de fapte. Investigare condusă de o a treia parte, ce duce la o înţelegere recomandată.

• Arbitrajul. Participare voluntară sau cerută, într-un proces de explicare, prezentare şi precizare a nevoilor, intereselor şi a poziţiilor, ce duce la constrirea unei înţelegeri cu ajutorul unei părţi neutre.

Elevii şcolii noastre au nevoie de activități remediale datorită:

• nivel socio - economic scăzut; • acces redus la surse de informare;• lipsa de educație a părinților care nu sunt în

măsură să-i ajute și manifestă expectanțe scăzute față de reușita copiilor;

• lipsa părinților, plecați în alte țări, copiii fiind lăsați în grija unor bunici, mătuși sau alte;

• rude care manifestă dezinteres pentru rezultate și performanțe școlare;

• risc mare de eşec şcolar;

• Scopul organizării activităților remediale este acela de a stimula finalizarea învățământului obligatoriu (prevenirea abandonului şcolar) şi îmbunătățirea ratei succesului şcolar pentru copiii din grupurile dezavantajate.

• Organizarea unui program de remediere are un impact semnificativ în viața şcolii, având ca obiectiv schimbarea atitudinii față de fiecare elev care poate avea la un moment dat dificultăți de învățare.

• În aceste ore, elevii sunt sprijiniți în efectuarea asistată a temelor, în activități de recuperare şcolară şi ameliorare a dificultăților în învățare, precum şi în activități de educație plastică sau jocuri distractive, cu scop educativ indirect.

• Implicarea tinerilor în acte de violenţă este o problemă răspândită în fiecare şcoală şi în vecinătea acesteia, fiind influenţată de rasă, religie şi gen biologic.

• Sentimentele de frustrare şi disperare au devenit o problemă printre educatori şi alţi adulţi direct implicaţi în raporturile cu tinerii.

• Aceşti indivizi sunt adeseori depăşiţi de elevii ostili, agresivi şi violenţi. Unul din cinci profesori poate cita incidente verbale sau ameninţãri fizice primite de la elevi.

• Agresiunea fizică şi intimidarea sunt adesea prima reacţie a tânărului când are probleme sau dezacorduri.

• Pentru a se obține rezultate cât mai bune este necesar ca noi, cadrele didactice, să diversificam strategiile de predare în funcție de stilul individual de învățare al elevului și să folosim material didactic adecvat:

• a) Planşe cu imagini pentru a se dezvolta limbajul. Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discuții frontale, care să dezvolte atenția și creativitatea.

• b) Material distributiv. Elevii pot alcătui mici texte,

oral sau scris. Materialul se poate folosi și pentru munca în echipe, grupuri mici care favorizează interacțiunea elevului cu colegii săi.

c) Calculatorul îi ajuta pe elevi să vadă ceea ce nu pot vedea în mediul lor obișnuit de viața (prezentări Power Point), jocurile pot fi folosite în oricare secvența a lecției: pentru fixarea cunoștințelor, pentru reactualizarea lor, pentru predare.

d) Folosirea situațiilor de joc în învățare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor cu nume de elevi din clasa sau cu situații prin care au trecut elevii. Jocul stimulează funcțiile intelectuale, modelează procesele afectiv - motivaționale.

Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de joc. Elevul își asuma roluri luate, fie din viața cotidiana, fie din povesti. Jocurile de rol sunt numeroase și vizează învățarea diferitelor conținuturi mult mai ușor.

• e) Interdisciplinaritatea: descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea conexiuni posibile și necesare în vederea atingerii scopului propus, îmbinarea metodelor folosite la celelalte materii.

• f) Lucrul în grup oferă o gama larga de interrelații care sprijină învățarea și evidențiază rolul social al acesteia.

• g) folosirea metodelor interactive: brainstorming, jurnalul cu dubla intrare, ciorchinele, cubul, eseul de cinci minute( se poate cere elevilor să alcătuiască un text de 4-5 propoziții prin care să-și convingă prietenul să citească un anumit text).

• h) rezolvarea creativa a conflictelor din clasa;

• i) colaborarea cu familia – am menționat mai sus ca mama sprijină intervenția. Strategii pentru creșterea stimei de sine și a încrederii în propria eficientă sunt: profesorul furnizează elevilor un feed-back pozitiv asupra reușitelor lor si-i obișnuiesc să facă atribuiri interne ale succeselor.

• În ce privește strategiile abordate pentru construirea unei relații professor - elev cât mai apropiate, dar și eficiente în același timp, trebuie să ținem cont de următorii parametri:

1. Prioritate pentru sporirea capacității de socializare;2. Crearea motivației și menținerea fluxului motivațional

prin cerințe didactice adaptate cu evaluare și autoevaluare obiectivă și imediată;

3. Mesaj personalizat și atitudine empatică pentru o comunicare reală;

4. Flexibilitate în designul activităților de învățare;5. Învățarea centrată pe elev (acceptarea unor dorințe și

propuneri, încurajarea inițiativei personale, descoperirea și dezvoltarea unor aptitudini)

• Pentru a dezvolta motivația învățării și a evita rutina și oboseala s-au conceput activități care se pliază pe tipurile de inteligentă predominantă (centre de interes tip STEP BY STEP)

• Pe parcursul fiecărei activități s-a insistat pe încurajarea permanentă a progresului, acordarea de recompense simbolice, responsabilizarea tuturor elevilor

Cum se măreşte eficiența activităților de remediere? 1. Diversitatea, accesibilitatea și estetica materialului

didactic prezentat;2. Cadrul ambiental personalizat cu lucrările elevilor sau

schimbarea locației de lucru;3. Aplicarea unor strategii de învățare prin cooperare ca

metode de promovare a armoniei sociale;·4. Percepția și feed-back-ul părinților pe parcursul

desfășurării activităților de remediere; 5. Implicarea mediatorului școlar în buna desfășurare a

activității de educație remedială;

• Prin activitățile de remediere se schimba modul de gândire și de percepție al cadrelor didactice care s-au implicat în program, legat de actul educațional din interiorul și exteriorul scolii. Alături de profesorii implicați efectiv au venit și alți colegi din scoală, ajungându-se astfel la schimbarea de mentalitate.

• Resursele umane pe care trebuie să ne sprijinim sunt: elevul, colegii săi, mediatorul școlar si familia, în cazurile fericite în care aceasta este lângă copil.

• În urma repetatelor întâlniri cu părinții elevilor implicați în activitatea de remediere, aceștia au înțeles ca rolul lor este să fie educatorii copilului lor, au învățat unde și când se termina rolul de educator al părinților, să știe ca uneori și ei au de învățat de la copilul lor, dar și ca școala le este mereu aproape și sprijin în formarea și educarea copilului lor.

Ce s-a realizat prin activitățile de remediere?

• Elevul s-a transformat din obiect în subiect al învățării;

• Elevul este coparticipant la propria formare• Elevii sunt mai încrezători în forțele proprii• Fundament (bază) solid în educație și

formarea personalității• Începutul în a schimba mentalități sau o

mentalitate care se formează de la început pe coordonate solide, sănătoase

Bibliogrfie:

1. Sălăvăstru, Dorina, 2004, Psihologia educației, Editura Polirom, Iași

2. Verdier Pierre: “Noul ghid de bunăstare, a copilului,” Le Centurion, Paris,2000