managementul calității În educație

8/12/2019 Managementul Calității În Educație

http://slidepdf.com/reader/full/managementul-calitaii-in-educaie 1/15

1

Managementul calității în educație

București

2013



2

Cuprins

1. Aspecte generale despre calitate și calitatea în organizații ...................................................................... 3

1.1 Aspecte generale despre calitate ........................................................................................................ 3

1.2 Calitatea în organizații ........................................................................................................................ 3

2. Cadrul național al asigurării calității (C.N.A.C) în educație și formare profesională ................................. 4

3. Metodologia asigurării calității educației ................................................................................................. 6

3.1 Asigurarea internă a calității educației (autoevaluarea)..................................................................... 6

3.2 Controlul calității educației (inspecția) ............................................................................................. 10

3.3 Evaluarea externă a calității .............................................................................................................. 14

4. Bibliografie .............................................................................................................................................. 15



3

1. Aspecte generale despre calitate și calitatea în

organizații

1.1 Aspecte generale despre calitate

Conceptul general de “calitate” provine din latinescul “qualis” care înseamnă modul de afi. Capacitatea de a întelege și recunoaște calitatea ca o măsură de valori, fie că este vorba despreun discurs, de un serviciu sau un produs oferit ne definește pe noi ca oameni, ca rezultat ultim înceea ce suntem. Mai simplu spus calitatea vieții noastre este rezultatul devenir ii noastre.

Filozoful F. Hegel, în prima jumatate a sec. al XIX-lea, a format definiția calității astfel:“Calitatea, în primul rand, este identică cu existența, astfel încât ceva încetează să fie ceea ceeste, când își pierde calitatea”

Dicționarul enciclopedic al Limbii Române definește calitatea ca fiind “categoria

filosofică exprimând unitatea însușirilor și laturilor esențiale, în virtutea căreia într -un sistem datde relații, un lucru este ceea ce este deosebindu-se de celelalte lucruri, dar și asemănându-se cucele din aceiași clasă, specie”, iar Dicționarul Webster consideră calitatea “un grad alexcelenței”.

I.S.O definește calitatea ca fiind “ansamblul de proprietăți și caracteristici al unui produscare îi conferă acestuia proprietatea de a satisface anumite nevoi”.

1.2 Calitatea în organizații

Secolul al XIX-lea, marchează începutul preocupărilor tehnico-științifice sistematice, privind problema calității. Evoluția acestor preocupări pot fi împărțite în 4 etape, fiecare avândcaracteristiicle sale specifice: inspecția calității, controlul calității prin metode statiștice,asigurarea calității și managementul calității.

Creșterea deosebită a importanței calității a fost determinată, în principal, deintensificarea concurenței, sporirea continuă a exigențelor clienților și ale societății, creș tereacomplexității produselor și a proceselor de obținere a acestora.

Noțiunea de calitate își are orginiea în sectorul industrial. Aici s-au dezvoltat primele

tehnici de control a calității. Apoi, conceptul s-a extins și în alte sectoare ale întreprinderilor,diferite de compartimentele de producție. Această extindere s-a produs o data cu mărireanumărului de sectoare. Ceea ce era înainte caracteristic unei organizații cu caracter productiv, aajuns să existe și la o întreprindere prestatoare de servicii. Aici însă apare o mare dificultate. Unserviciu nu este un bun tangibil, iar măsurarea calităților sale este un lucru complex.1

1 Cosmin Dobrin, Calitatea în sectorul public, București, Ed. ASE, 2005, pag 33



4

2. Cadrul național al asigurării calității (C.N.A.C) în educație și

formare profesională

Ca multe alte țări din întreaga lume, România se confruntă cu o serie de provocări careimpun o forță de muncă flexibilă, capabilă să răspundă cererii pieței muncii și dornică să participe la programe de formare continuă pentru a ține pasul cu schimbările economice șitehnologice. O modalitate esențială de a face față acestor provocări este reformarea sistemului deînvățământ profesional și tehnic (ÎPT), în efortul de a:

Oferi calificări relevante și actuale

Îmbunătăți nivelul de calificare a forței de muncă

Crește participarea la programe de învățare pe tot parcusul vieții

Asigură încrederea în validarea certificatelor de calificare profesională

Crește încrederea în calitatea învățământului profesional și tehnic

Reforma sistemului de ÎPT va trebui să se desfășoare sub umbrela unui cadru riguros deasigurare a calității.

O dată cu aprobarea Legii 87/2006 privind asigurarea calității în educație, a fost creatcadrul legal pentru dezvoltarea unui sistem național de asigurare a calității în educație, la nivel de sistem și la nivel de unitate școlară. În conformitate cu prevederile legii, agențiile responsabile cuasigurarea calității în învățământul superior (ARACIS) și preuniversitar (ARACIP) au elaboratstandarde, ghiduri și metodologii de asigurare a calității pentru cele 2 subsisteme. Pentruînvățământul profesional și tehnic, cu sprijinul asistenței Phare a programelor multianuale PhareTVET și sub coordonarea Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional șiTehnic a fost elaborat CNAC în ÎPT.

Toate aceste dezvoltări care vizează asigurarea calității în educație au aceleași valoricheie:

A. Alinierea la bunele practici – în special la practica europeană B. O abordare holistică- care se adresează unor zone specifice în cadrul unui singur sistem

unitarC. Beneficiarii indentificabili- cu accent în special pe elevi și angajatori

D. Transparență- care va fi o condiție pentru toate instituțiile și agențiile implicate în sistem E. Îmbunătățire continuă- pe baza rezultatelor autoevaluării și monitorizării interne și

externeF. Evaluare și monitorizare externă- pentru a sprijini și a garanta validitatea procesului de

autoevaluareG. Eficacitate și eficiență- pentru a preveni birocratizarea



5

În procesul de dezvoltare a Cadrului Național de Asigurare a Calității pentru ÎPT dinRomânia, au fost luate în considerare doua Cadre Europene de Asigurare a Calității în Educație:

a. Cadrul Comun European de Asigur are a Calității pentru formare profesională(CCAC)

b. Standardele și Recomandările pentru Asigurarea Calității în Spațiul European alÎnvățământului Superior (EHEA)

CNAC în ÎPT este dezvoltat în conformitate cu prevederile Legii 87/2003 privindasigurarea calității în educație. Domeniile și criteriile pentru asigurarea calitățiimenționate în lege sunt:

A. Capacitatea instituțională, care rezultă din organizarea internă a infrastructuriidisponibile, concretizat prin criterii referitoare la:

Structurile instituționale, administrative și manageriale

Resurse materiale

Resurse umaneB. Eficacitatea educațională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obținerezultatele așteptate ale învățării:

Conținutul programelor de studiu

Rezultatul învățăr ii

Activitatea de cercetare științifică sau metodică, după caz

Activitatea financiară a organizației C. Managementul calității, concretizat prin criterii referitoare la:

Strategii și proceduri pentru asigurarea calității

Proceduri privind inițierea, monitorizarea și revizuirea periodică a programelor șiacțivităților desfășurate

Proceduri obiective și transparente de evaluare a rezultatelor învățării

Proceduri de evaluare periodică a calității corpului profesional

Accesibilitatea resurselor adevate învățării

Baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calității

Unitățile de ÎPT utilizează principiile calității și descriptorii de performantă asociațiacestora în procesul de autoevaluare, pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității precum și

pentru a se pregăti pentru inspecție. Inspectorii unitilizează principiile calității și descriptorii de performantă asociați acestora pentru validarea raportului procesului de autoevaluare, precum și pentru a inspecta și monitoriza extern performanta unităților de ÎPT.

Principala caracteristică a CNAC în ÎPT este aceea că este centrat pe elev. De aceea, în procesul de autoevaluare, unitățile de ÎPT vor trebui să identifice în primul rând impactulacțiunilor lor asupra experienței de învățare a elevilor. Descriptorii de performantă descriuactivitățile și situațiile care pot apărea în procesul de bună funcționare a unei unități de ÎPT.



6

3. Metodologia asigurării calității educației

3.1 Asigurarea internă a calității educației (autoevaluarea)

Principala responsabilitate în îmbunătățirea calității și standardelor ofertei de Educație șiFormare Profesională (EFP) revine frunizorilor de EFP. Este esențial ca funizorii să depunăeforturi pentru a gestiona și imbunătăți calitatea ofertei lor, folosind metode de asigurare acalității clar definite și aprobate pentru a evalua în mod regulat toate aspectele ofertei lor. Ca parte a monitorizării și îmbunătățirii calității EFP își încurajează personalul să realizeze analizeși evaluări ale performanței lor. Această “autoevaluare” și planul de îmbunătățire care rezultăsunt folosite ca parte a sistemului de manangement al calității, împreună cu evaluările externe ale

calității și exercițiile de comparație cu alte instituții.

Autoevaluarea realizată de furnizorii de EFP sub propriul control și responsabilitate, poate fi definită ca un proces sistematic și progresiv de evaluare în care furnizorii de EFPcolectează și analizează dovezile pentru a formula judecăți asupra performanței lor în raport cuobiectivele stabilite. Procesul de autoevaluare și îmbunătățire continuă trebuie să includă:

Evaluarea performanței

Raportul de autoevaluare

Planul de îmbunătățire, țintele îmbunătățirii și planul de acțiune

Monitorizarea și analiza Evaluarea externă

Evaluarea

performanței

Monitorizare

internă și

evaluare ext.

Raport de

autoevaluare

Plan de

îmbunătățire



7

Monitorizarea, analiza și evaluarea desfășurate pe parcursul procesului de autoevaluarecontribuie direct la asigurarea calității ofertei de educație și formare profesională. Asigurareacalității implică toate tehnicile și activitățile care vizează eliminarea cauzele performanțeinesatisfăcătoare prezente de la toate nivelurile semnificative- de la identificarea nevoilor pana lastabilirea gradului în care au fost satisfăcute aceste nevoi. Astfel, procesul de asigurare a calității

va cuprinde următorii pași:

Identificarea variabilelor cheie care urmează să fie monitorizate

Stabilirea țintelor, standardelor sau nivelurilor de performanță cerute pentru acestevariabile

Dezvoltarea și implementarea unui sistem pentru colectarea, analizarea și raportareainformațiilor privind performanța legată de variabilele cheie

Identificarea acțiunii care trebuie să urmeze dacă performanța se situează sub ținte,standarde sau nivelurile cerute

Implementarea și monitorizarea acțiunilor în vederea schimbării Principalul scop al autoevaluării este îmbunătățirea propriei performanțe. Autoevaluarea

eficientă dă posibiliatea unui furnizor de EFP să-si identifice punctele tari și punctele slabe, săcompare propria perfomanță cu cea a altor furnizori, să identifice posibilități de îmbunătățire, săstabilească obiective și ținte și să își organizeze ordinea priorității acțiunii necesare pentru a lerealiza. Funizează, de asemenea, mijloace de identificare și satisfacere a nevoilor elevilor și alealtor factori interesați.

Autoevaluare trebuie să sprijine dezvoltarea organizațională. De aceea, ea trebuieefectuată ca parte integrată a planificării strategice și operaționale, nu ca o activitate închisă.

Scopul autoevaluarii trebuie comunicat în mod corespunzător întregului personal, elevilor șicelorlalți care folosesc serviciile furnizorului de EFP. În planificarea autoevaluării, furnizorii deEFP trebuie să identifice:

De ce se realizează autoevaluarea?

Care sunt domeniile sau activitățile supuse autoevaluarii? Cum se va realiza autoevaluarea?

Cine va realiza autoevaluarea?

Când vor fi derulate etapele procesului?

Pentru a realiza o îmbunătățire continuă, întreg procesul trebuie sa fie încurajat să îșimonitorizeze și să își evalueze propria performanță și să identifice acele domenii care trebuieîmbunătățite.

Mai jos este descrisă o succesiune de pași care pot servi ca punct de plecare pentru noileechipe atunci când trebuie să își organizeze autoevaluarea propriei discipline:



8

Identificarea persoanelor

responsabile pentru

îndeplinirea țintelor

convenite

Indentificarea

lipsurilor/golurilor și a

cauzelor perfomanței

nesatisfăcătoare

Stabilirea unui acord

privind aria de acoperire a

raportului de

autoevaluare

Stabilirea parcticii și

performanței actuale

Comparația cu ținte,

standarde, niveluri

de performanță

Identificarea

implicațiilor ce țin de

resurse asupra

realizării acțiunilor

Identificarea

oportunităților și

constrângerilor în

realizarea acțiunilor

Defenirea rolurilor și

a responsabilităților

în realizarea

acțiunilor

întocmirea unui plan de

actiune și stabilirea de

comun acord a țintelor și

termenelor de realizare

Formularea soluțiilorposibile și a

acțiunilor necesare

Procesul de

autoevaluar

e desfășurat

de echpele

pe

discipliniesau servicii



9

Este necesar ca organismele externe implicate să fie guvernate despre scopul șirezultatele procesului de autoevaluare, iar feedback-ul să fie folosit la dezvoltarea calității oferteide educație și formare profesională. Procesul de autoevaluare trebuie condus și organizat în modoperativ și eficient. Liderii și managerii trebuie să adere la obiectivele autoevaluării și să caute să promoveze o atmosferă de încredere în care indivizii și grupurile pot reflecta asupra propriei

per formanțe și pot avea o atitudine critică asupra acesteia.

Evoluțiile de la an la an în ceea ce privește activitatea furn izorilor de EFP trebuie sa fieînregistrată pentru a furniza dovezi ale îmbunătățirii realizate. Activitatea trebuie evaluată înraport și cu țintele convenite și, acolo unde este posibil, trebuie sa fie comparate cu activitateaaltor furnizori de EFP și cu țintele naționale.

Evaluatorii externi trebuie să aprecieze calitatea și soliditatea dovezilor citate înrapoartele de autoevaluare și să decidă dacă acestea furnizează o justificare adecvată pentru punctele tari și puntele slabe precizate. Pentru ca dovezile să fie solide, acestea trebuie sa fie:

Valide - dovezile sunt semnificative și susțin punctele tari și punctele slabe identificate

Cuantificabile - sunt folosite măsuri de performanță interne și externe, sunt folosite atâtcifre cât și procente și sunt clare și fără ambiguități

Suficiente

Actuale

ExacteEste necesar ca panificarea și implementarea schimbărilor semnalate de autoevaluare să

fie elaborate cu atenție. Se estimează că 80% din inițiativele de îmbunătățire eșueaza din cauza planurilor slab concepute. O bună practică o constituie implicarea în procesul de planificare a

tuturor factorilor interesați. Este de asemenea important ca interdependența dintre planurile deacțiune care vizează diferite domenii să fie înțeleasă și ca toate planurile de acțiune sa fieintegrate în planificarea îmbunătățirii la nivel de organizație. Procesul planului de îmbunătățire este pezentat mai jos:



10

3.2 Controlul calit ății educației (inspecția)

Toți elevii au dreptul fundamental la un proces de învățare de bună calitate. Inspecțiaconstituie o componentă esențială a Cadrului de Asigurare a Calității pentru creștereastandardelor. Aceasta asigură o evaluare externă independentă a calității și a standardelorfurnizorilor de EFP. Prezentul capitol definește cadrul în care trebuie sa se desfășoare inspecția, pregătirile care trebuie avute în vedere pentru o inspecție externă și principiile care stau la bazamodului în care inspectorii își îndeplinesc sarcinile de lucru.

Inspectorii trebuie să încerce să ajungă la un echilibru între necesitatea unei inspecții

riguroase și flexibilitatea de care este nevoie pentru a răspunde situațiilor individuale carecaracteriează fiecare furnizor de EFP care trebuie inspectat. Inspecția trebuie sa fie o experiență pozitivă și în același timp provocatoare. Ea completează autoevaluarea efectuată de fiecarefurnizor de EFP și contribuie la stimularea și dirijarea procesului de îmbunătățire. Inspecția oferă personalului organizației de EFP oportunitatea unei evaluări imparțiale și clare a calității munciilor și a unor analize a punctelor tari, punctelor slabe, a priorităților de îmbunătățire.

Programul național de inspecție este condus și administrat de către inspectorat.Inspectoratul va stabili programul ciclurilor de inspecție la nivel județean și național și va hotărîcând vor avea loc inspecțiile. Inspectoratul trebuie să se asigure că inspecțiile sunt efectuate șisunt raportate obiectiv și imparțial.

Inspectoratul stabilește data de desfășurare a fiecării inspecții la un furnizor de EFP, înfuncție de următoarele criterii:

Data la care a avut loc inspecția precedentă

Constatările inspecției precedente

Tendințele performanței de-a lungul timpului

Performanța obținută în raport cu mediile la nivel național



11

Inspectoratul alcătuiește o bază de date a dovezilor pentru formularea judecăților, astfelîncât concluziile inspectorilor să constituie date de comparație pentru inspecțiile viitoare și pentru statisticile naționale. Baza de date va fi de asemenea folosită pentru a sprijiniimplementarea planurilor de îmbunatățire.

În plus, inspectoratul este responsabil cu recrutarea și instruirea inspectorilor și cumonitorizarea performanțelor acestora.

Următoarele principii se aplică tuturor activităților de inspecție efectuate în numeleinspectoratului.

a. Inspecția trebuie să aibă în vedere interesul tuturor elevilor, pentru a încuraja existențaunei oferte educaționale de înaltă calitate, care să răspundă unei nevoie diverse și să promoveze egalitatea

b. Inspecția evaluează și pune un diagnostic în ceea ce privește calitatea și conformitatea,

furnizând astfel o bază clară pentru îmbunătățire c. Inspecția ia în considerare și validează autoevaluarea efectuată de furnizorii de EFP d. Inspecția oferă un feedback clar și constructiv și duce la elaborarea unui raport scris care

evaluează performanța și calitateae. Inspecția este efectuată de persoane ce dispun de cunoștințe profesionale și instruite

adecvat si suficientf. Judecățile de evaluare formulate de inspectori se bazează pe descriptorii de perfomanță

din cadrul de asigurare a calității și sunt justificate prin dovezi valabile g. Inspecția reflectă codul de conduită h. Inspecția respecă cerințele de asigurare a calității

Inspecția măsoară calitatea ofertei de educație și formare profesională prin raportare la oserie de descriptori de performanță privind calitatea. Aceștia sunt grupați în opt principii alecalității:

PC 1 Managementul calității

PC 2 Responsabilitățile managerului

PC 3 Managementul resurselor

PC 4 Proiectare și dezvoltare

PC 5 Predare și învățare

PC 6 Evaluarea și certificarea învățării

PC 7 Măsurare și analiză

PC 8 Îmbunătățire



12

Când este planificată o inspecție, raportul de autoevaluare al furnizorului de EFP estetrimis la inspectorat, împreună cu celelalte informații relevante, cum ar fi datele privind rata deretenție, progresul și rezultatele școlare.

Fiecare inspecție la furnizorii de EFP va fi condusă de un inspector coordonator, care va

fi responsabil de conducerea echipei ce inspectori și de coordonarea inspecției. Inspectorulcoordonator este responsabil cu aprobarea componenței echipei de inspectori și cu conducereaactivității de inspecție. Inspectorul coordonator va fi de asemenea responsabil cu redactarearaportului final scris și cu furnizarea de feedback directorului organizației inspectate.

Fiecare inspector are responsabilitatea de a inspecta și raporta în ceea ce privește anumitearii curriculare sau principii de calitate specifice. Toți inspectorii care fac parte din echipă vorcontribui la evaluarea globală a furnizorului de EFP, vor fruniza dovezi și vor forma judecăți cu privire la principiile calității. Membrii echipei de inspectori trebuie sa dețină în colectivcunoștințele și experiența necesare inspectării tuturor aspectelor ofertei educaționale, care trebuie

acoperite în timpul inspecției.

Inspectorii trebuie:

Să evalueze obiectiv și imparțial Să nu aibă nici o legatură cu furnizorul de EFP

Să elaboreze un raport corect și imparțial

Să se asigure că judecățile formate sunt exacte

Să se asigure că judecățile sunt comunicate cu claritate și onestitate

Să aibă un mod de lucru transparent și deschis și să ofere feedback

Să dispună toate eforturile pentru a reduce cât mai posibil starea de tensiune a celorinplicați

Să mențină un dialog practic și productiv cu persoanele inspectate

Să adere la principiul egalității șanselor

Să respecte conformitatea informațiilor

După ce furnizorul de EFP a primit notificarea de inspecție, inspectorul coordonator vaorganiza o ședintă de planificare a inspecției împreună cu directorul furnizorului de EFP. Ședințade planificare a inspecției va avea loc înainte de desfășurarea inspecției. La ședința de planificarea inspecției, inspectorul coordonator va prezenta și va discuta planul de inspecție.

La această ședință furnizorul de EFP va pune la dispoziție următoarele documente:

Manualul cadrelor didactice, dacă există un astfel de manual

Structura organizatorică a furnizorului de EFP, cu identificarea responsabilitățilormanageriale

Dacă este cazul, o actualitate a raportului de autoevaluare



13

Dacă este cazul, o actualizare a planului de îmbunătățir e

După ședința de planificare a inspecției furnizorul de EFP va trebui să furnizeze orarelecorespunzătoare pentru fiecare arie curriculară. Pot fi solicitate și alte documente importane.

De cele mai multe ori, inspectorii vor solicita următoarele: Detalii pivind calificarea și experiența personalului

Fișele posturilor pentru personalul principal

Rapoartele de revizuire a programelor de formare

Documentele care prezintă programele de formare

Planuri de lecții, planificări și evaluarile profesorilor

Eșantioane din lucrarile evaluate ale elevilor

În timpul inspecției, echia de inspectori va colecta dovezi legate de o serie de aspecte

reprezentative privind oferta educațională a furnizorilor de EFP respectiv. Inspectorii trebuie săcolecteze suficiente dovezi pentru a-și susține judecățile formulate. Inspectorii vor intervievaelevii, instructorii, profesorii, părinții, personalul agenților economici și personalul organizațieide EFP. Ei vor vizita locurile în care se desfășoară procesul de învățare atat la nivel oficial cât șineoficial și vor examina activitatea elevilor. Ei vor inspecta de asemenea modul de planificare,furnizare și evaluare a procesului de învățare, modul în care elevii sunt îndrumați și sprijiniți șicât de eficient este promovată și implementată egalitatea șanselor. Pe cât posibil, lecțiile selectatevor cuprinde o gamă reprezentativă de activități( individuale, de grup, de îndrumare) . Inspectorii pot asista la o întreagă lecție sau la numai o parte din aceasta, însă sunt nevoiți să petreacăsuficient timp la ore pentru a putea formula apoi judecăți valide și viabile în ceea ce privește

standardul procesului de învățare.

Analiza și evaluarea datelor privind rata de retenție, progresul și rezultatele școlareefectuate de inspectori sunt o sursă esențială de dovezi în ceea ce privește standardele.

Inspectorii vor colecta dovezi din contribuția elevilor în timpul lecțiilor, răspunsurileacestora la întrebările profesorilor, calitatea întrebărilor puse de elevi în timpul lecțiilor și laîntâlnirile cu inspectorii și informațiile obținute din sondaje care au ca obiectiv aflarea punctuluide vedere al elevilor. Identificarea elevilor sau a grupurilor de elevi va rămâne anonimă șiconfidentială.

Furnizorul de EFP va pune la dispoziția echipei de inspectori o sală adecvată unde aceștiase vor întruni și vor lucra pe parcursul inspecției. Pe tot parcursul inspecției, echipa de inspectorise va întruni pentru a-și împărtăși și analiza constatările făcute. Inspectorii și furnizorul de EFPvor avea în vedere faptul că centrul de interes al nspecției se poate modifica pe măsură ce unele probleme sunt rezolvate și apar altele noi.



14

Inspectorii formulează diferite prejudecăți în timpul inspecției. Acestea trebuie exprimateîn mod clar și exact, acordând note de la 1 la 3 și folosind adjective ca cele din tabelul de mai jos:

Nota Descriere Implicații

3 Excepțional, de foarte bunăcalitate, remarcabil, foarte eficient,foarte rapid, cu mult peste medie

Performanță ridicată- peste cerințe merităsă fie împărtășită în afara organizației deEFP

2 Bun, mediu, acceptabil,satisfacător, tipic, eficient, rapid

Performanță bună- împlineste cerințele,merită să fie împărtășită în cadrulorganizației, să fie susținută și dezvoltată

1 Sub medie, inadecvat,nesatisfăcător, încet

Performanță slabă, sub cerințe, necesităatenție, măsuri imediate și schimbare

După ce echipa de inspectori a ajuns la anumite concluzii, acestea trebuie explicate

persoanelor competente în cadrul or ganizației de EFP în cadrul unor întalniri separate. Dupăoferirea de feedback verbal, raportul scris nu va putea conține alte judecăți decât cele prezentatedeja furnizorului de EFP.

După inspecție, furnizorul de EFP trebuie să înițializeze un plan de acțiune în care sădetalieze cum intenționează să răspundă contestațiilor inspecției. Furnizorul de EFP are ladispoziție 2 luni pentru a pregăti acest plan de acțiune. La calcularea acestui termen de 2 luni, perioadele de vacanță vor fi excluse.

3.3 Evaluarea externă a calității

CINE o realizează?

Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, cainstituție publică de evaluare externă

Alte instituții private, înființate legal și recunoscute de MedCT

CAND se realizează?

Cel puțin odată la 3 ani, pentru unitățile de învățământ acreditate

CUM o realizează?

Pe baza procedurii de evaluare externă, conform metodologiei în vigoare.



15

4. Bibliografie

1. Dobrin Cosmin, Calitatea în sectorul public, Ed. ASE, București, 2005

2. Sperdea Natalița Maria, Fundamentele managementului calității, Ed.Universitară, 2007 3. Rădulescu Alexandrina, Calitatea în justișie, Casa Cărții de Știință, Cluj- Napoca 2008

4. Tocilă Ancuța-Mariana, Managementul calității în educație, Ed. Larisa, 2011

managementul calității În educație

Documents