strategie de dezvoltare varasti giurgiu

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti 2008-2013

Strategia de dezvoltare locala 2008 – 2013

1

http://hartagiurgiu.ro/imagini/harti/giurgiu.jpg


Comuna Varasti – Judetul Giurgiu 2009 S.C. LUCAS CONSULTING PARTNER S.R.L Tel/Fax: 0348/430 312; 0348/445 843; 0723/241 136 www.lcp-consultanta.ro; e-mail: [email protected]

1. CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA

Cunoasterea, cercetarea, ameliorarea si dezvoltarea spatiului rural sunt

activitati de importanta vitala pentru o tara, atat prin dimensiunea spatiului

rural, exprimata prin supafata detinuta, cat si prin ponderea populatiei ocupate in

activitati productive de servicii social culturale, de habitat si de turism. In

raportul asupra Cartei europene a spatiului rural, Comisia de agricultura si

dezvoltare rurala a Consiliului Europei apreciaza ca spatiul rural al Europei

reprezinta 85%din suprafata sa totala si afecteaza, direct sau indirect, mai mult

de jumatate di populatia europeana.

Noua politica a Uniunii Europene pune un accent deosebit pe dezvoltare

rurala.

Inca din 2001(iunie), la Goteborg, Consiliul European a concluzionat

faptul ca politica de dezvoltare rurala va accentua mai putin aspectele legate de

sustinerea pe piata a agriculturii si va fi mult orientata asupra asigurarii

bunastarii, oamenilor, animalelor si plantelor, a conservarii mediului, a grijii fata

de natura si asigurarii unei alimentatii sanatoase.

2

http://www.lcp-consultanta.ro/


Foarte mult timp, in Uniunea Europeana politicile rurale s-au suprapus

politicilor agrare si sectorului agricol. Ruralul european a fost considerat ca

fiind un sector, nepunandu-se accent pe dimensiunea spatiala a acestuia.

Noua abordare a ruralului presupune, implicit, si o definitie spatiala a

acestuia. In practica Uniunii Europene a fost adoptat criteriul OECD, bazat

pe densitatea populatiei. In acest fel, incep sa devina posibile comparatiile la

nivel international ale conditiilor si dinamicii mediului rural din Europa.

1.1 Evolutia istorica a dezvoltarii rurale in Europa

Dezvoltarea rurala in Europa a fost implicit cuprinsa in Politicile Agricole

Comune (PAC) (Common Agricultural Policy).

Sintetizand principalele etape ale istoriei dezvoltarii PAC, aceste ar putea fi:

PERIOADA CARACTERISTICI

1958 Conferinta de la Stresa

1962-1972 Implementarea PAC, avand ca

pilon unic agricultura

1973-1982 Perioada politicii prudente a

preturilor

1983-1991 Anii de criza ai PAC

1992-1999 Reforma PAC(Mac Sharry) - noua

abordare

1999-2001 PAC termen lung pentru o

agricultura durabila

Prioritatea pilonului doi al PAC-

3


dezvoltare rurala

2003septembrie Noua PAC

La sfarsitul anilor ’50 si inceputul anilor ’60 politicile agricole comune au

avut drept scop incurajarea productiei agricole, prin suportul direct al productiei

si prin modernizarea agriculturii. Structura agricola a Europei se caracterizeaza

printr-un numar mare de ferme mici si o pondere mare a populatiei ocupate in

agricultura. Existau, de asemenea, si multe probleme sociale, cum ar fi: saracie

in mediul rural si somaj in mediul urban. In trasarea arhitecturii PAC a fost

prevazuta, asadar, restructurarea fermelor si eficientizarea productiei agricole,

prin ultilizarea progresului tehnic in agricultura. La mijlocul anilor ’60,

obiectivele principale ale dezvoltarii rurale au fost imbunatatirea structurilor de

productie ale agriculturii si imbunatatirea conditiilor de procesare si vanzare a

produselor agricole.

In 1962 a fost creat un fond special de garantare a preturilor produselor

agricole pe piata (Fondul European de Orientare si Garantare a Agriculturii-

EAGGF) care este, practic, cel mai mare consumator al bugetului UE.

Accentul s-a pus pe investitii in mijloace de productie, atat la nivelul

fermelor individuale cat si la nivelul intreprinderilor de procesare si desfacere.

Principalele deziderate au fost: cresterea productivitatii in agricultura,

stabilizarea pietei, asigurarea de venituri echitabile pentru agricultori, securitate

alimentara, preturi rezonabile pentru consumatori.

Principalele mecanisme de realizare a dezideratelor propuse au fost:

sistemul preturilor interne garantate de sprijinire a pietei, protectia importului,

subventii la export. Aceasta a fost perioada boom-ului economic.

Productia agricola a crescut cu peste 30% in 10ani si s-a caracterizat

prin: autoaprovizionarea cu principalele produse agricole si sporirea veniturilor

fermierilor.

4


In perioada 1962-1972, perioada de implementare a PAC, care are drept

pilon central si unic dezvoltarea agriculturii, Comunitatea Economica

Europeana, CEE (care fusese net importatoare de produse agricole) devine un

mare exportator de produse agricole.

In anii ’70 conform planului Mansholt, accentul se va muta pe

managmentul capitalului uman, sub aspectul aparitiei pensionarilor la varste mai

mici sau al recalificarii prin cursuri profesionale. In anul 1975 sunt definite

zonele defavorizate ale Uniunii care necesita masuri specifice.

Scopul era de a stopa exodul din agricultura si din mediul rural care ar fi

putut afecta chiar existenta unor comunitati, precum si prezervarea mediului

natural si a naturii. Pentru prima data din motive de ordin economic, social si de

mediu, este aplicata perspectiva teritoriala, in ceea ce priveste elaborarea

politicilor agricole.

In toata aceasta perioada are loc o dublare a cheltuielilor bugetare pentru

agricultura.

Asadar, politicile de dezvoltare rurala in toti acesti ani au pus accent, in

exclusivitate, pe sectorul agricol.

Perioada 1973-1982 este denumita, perioada politicii prudente a

preturilor. Principalele obiective ale acestei perioade au fost transformarea

micilor ferme in ferme bine echipate, competitive si conectarea lor la nevoile

pietei.

Fermierii mai in varsta, cu posibilitati reduse de adaptare la piata, au avut

posibilitatea de a se pensiona, abandonand agricultura, iar fermele care se aflau

in zone dezavantajate au fost sustinute cu pensii compensatorii.

In aceasta perioada a crescut importanta CEE pe piata internationala a

produselor agricole, aceasta detinand o treime din comertul international. In

acelasi timp creste si gradul de autoaprovizionare la o gama mai larga de

produse agricole. Are loc inlocuirea taxelor de productie cu sistemul cotelor de

productie (1979).

5


Fermele de subzistenta au fost modernizate si reorganizate pe criterii de

productivitate, iar numarul acestora a scazut substantial.

Incepand cu anii ’80, dimensiunea teritoriala a politicilor rurale castiga tot

mai mult teren.

Astfel, in 1988, Comisia Europeana elaboreaza un nou concept de

dezvoltare rurala care se refera la dezvoltarea rurala integrata, care are

repercursiuni dincolo de simpla productie agricola.

In acelasi an are loc reforma Fondului Structural agricol.

In regiuni ca Scotia (Western Isles), Franta (Lozere), sau in Belgia (zone

considerate ca fiind defavorizate) sunt aplicate primele principii ale dezvoltarii

rurale integrate, prin incurajarea adaptarii productiei agricole la cerintele

mediului si diversificarea acesteia.

Initiativa LEADER experimenteaza acest nou concept de dezvoltare

rurala bazat pe strategii de dezvoltare integrata la nivel local, crearea

parteneriatului local.

Perioada 1983-1991 este o perioada de criza a PAC.

PAC este intens criticata si se solicita reforma acesteia atat din interior cat

si la negocierile multilaterale din cadrul Rundei Uruguay.

Excedentele de productie au atins niveluri extrem de ridicate (in special la

cereale si lactate).

Are loc o crestere rapida a costurilor bugetare.

Cheltuielile PAC au sporit cu 30% in 1989-1991, la nivelul de 36 miliarde

ECU (peste 60% din bugetul CEE), in contrast cu scaderea veniturilor reale ale

fermierilor si reducerea semnificativa a numarului acestora.

Pe langa introducerea de cote pentru noi produse, are loc si lansarea

programului de scoatere din cultura a terenurilor (20% timp de 5ani), in

schimbul unor prime substantiale. Sunt garantate preturile limita si sunt stabilite

nivelurile maximale de productie.

6


Stimularea consumului intern se face prin subventii la consumator. In

ciuda diversificarii mecanismelor de control la nivelul pietelor si al productiilor,

problemele fundamentale ale PAC nu au fost rezolvate .

La inceputul anilor ’90, componenta de support pe piata a PAC, care si-a

atins propriile limite in stimularea productiei a intrat intr-un proces de reforma

majora. Aceasta a fost acompaniata de trei masuri structurale finantate prin

Fondurile de Garantare, si anume: pensionarea inainte de termen, dezvoltarea

agriculturii ecologice, impadurirea pamanturilor agricole marginale.

Comunitatea acorda o serie de instrumente si metode care reflecta

orientarea spre trei mari obiective: restructurarea agriculturii, dezvoltarea locala

– teritoriala si integrarea problemelor de mediu.

1992-1999 este perioada reformei Mac Sharry.

In aceasta perioada, mecanismele de control ale disponibilitatilor

(reducerea preturilor garantate si acordarea de plati directe compensatorii) nu au

putut preveni cresterea excedentelor, care au necesitat costuri din ce in ce mai

mari de stocare.

De asemenea, tendinta de scadere a veniturilor reale ale fermierilor nu a

fost stopata, iar metodele intensive de productie au afectat profund mediul.

Efectul imediat al acestei crize a fost competitivitate scazuta a CEE pe piata

agricola internationala.

A devenit necesara reformarea politicii comune.

Reforma a constat, practic, in orientarea in mai mare masura a politicii

agricole spre piata libera, prin introducerea platilor compensatorii directe

determinate de tipul de cultura,de randamentul mediu regional (nu individual)

dintr-o perioada trecuta si de suprafata actuala efectiva. Au fost reduse

presiunile asupra bugetului UE.

Efectele reformei au fost vizibile si notabile.

7


S-a reusit, astfel, stabilizarea veniturilor fermierilor si echilibrarea cererii

si ofertei pe piata comuna agricola. Presiunea pentru reforma a venit din trei

surse:

- I - de la nivelul comunitatilor rurale si a decidentilor locali. In 1996, in

noiembrie, Irlanda gazduieste Conferinta Europeana de dezvoltare rurala in

cadrul careia se face inteleasanecesitatea unor politici de dezvoltare rurala mult

mai simple si abordabile;

- II - din necesitatea de restructurare a PAC si a Fondului Structural

(Agenda2000), de a creste competitivitatea agriculturii, de a ingrijii problemele

de mediusi ase pregati pentru extinderea UE;

- a III-a - este legata de contextul international si de rolul agriculturii in

Europa, sub aspectul bunurilor publice si de mediu.

Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurala in cadrul Uniunii Europene

il reprezinta dezideratele promovate de Sistemul Natiunilor Unite, fiind, practic,

adecvarea perceptelor de dezvoltare durabila, integrata si multisectoriala la

realitatiile Europei.

In contextul cerintelor impuse de UE, este des folosita notiunea

‘’durabila’’, respectiv ‘’orientata spre viitor’’. Cerinta de durabilitate isi are

originea in agenda 21, Programul de Actiune pentru secolul XXI-lea, care a fost

votat in unanimitate de peste 170 state la Conferinta pentru Mediu de Dezvoltare

a Natiunilor Unite, cunoscuta sub denumirea de ‘’Intalnirea Mondiala de

Varf’’de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.

Modelul propus de Agenda 21 pentru o dezvoltare durabila cuprinde trei

componente de baza, care trebuie sa fie pe deplin compatibile intre ele si anume:

protectia mediului, eficienta economica si prioritate sociala. Aceasta formeaza

un triunghi care integreaza dinamic protectia resurselor, performanta economica

si dezvoltarea societatii.

8


Conceptul de dezvoltare durabila contine in egala masura, consideratii

asupra prezentului si viitorului, asupra prioritatii pe termen lung si scurt, precum

si asupra analizei in ansamblu si nu doar pe parti.

Dezvoltare

durabila

Protectia Eficienta Prioritate

mediului economica sociala

Asadar la sfarsitul anilor ’90 se face simtita nevoia unei politici de

dezvoltare rurala durabila, care sa cuprinda restructurarea agriculturii, sa se

adreseze problemelor de mediu si intelegerii nevoilor extinse (sociale si

economice) ale ruralului.

In perioada 1999-2001 are loc prioritizarea pilonului al doilea al

PAC-dezvoltare rurala.

In Agenda 2000, politicile de dezvoltare rurala constituie cel de-al doilea

obiectiv principal al PAC, alaturi de reforma politicilor comerciale.

Este elaborat modelul agricol european, in care dezvoltarea rurala

integrata devine prioritara. Sunt aduse in discutie problematici noi, cum ar fi:

siguranta si calitatea alimentelor, integrarea problemelor de mediu in politica

agricola, dezvoltarea economiei si a vitalitatii zonelor rurale, incurajarea

practicilor agricole prietenoase fata de mediu, constientizarea privind

amenajarea teritoriului, incurajarea agricultorilor pentru utilizarea metodelor de

9


productie mai putin intensive, pentru a reduce impactul asupra mediului,

multifunctionalitatea agricultutii.

Politica de dezvoltare integrata si durabila a zonelor rurale este focalizata

pe indivizi si grupuri, altii decat fermieri. Are loc transparentizarea elaborarii si

gestionarii programelor. Sunt identificate si incurajate o serie de servicii pentru

agricultori. Are loc diversificarea productiei de alimente, in paralel cu o

reducere a preturilor garantate, compensate prin preturi directe la fermieri. Este

imbunatatit echilibrul cerere/oferta pe piata comuna a produselor agricole, iar

veniturile obtinute in agricultura se dezvolta favorabil. Ajutoarele pentru

dezvoltare rurala devin mai flexibile si se bazeaza pe subsidiaritate,

descentralizare si simplificare. Legislatia devine mai accesibila. S-a stabilit, de

asemenea si o baza solida pentru extinderea UE si a negocierilor in cadrul

Organizatiei Mondiale a Comertului.

In anul 2003, noua Politica Agrara Comuna isi continua schimbarea

profilului interior inceputa inca din 2001.

Are loc transferarea fondurilor din Pilonul1 in Pilonul 2 al PAC.

In iunie 2003 a fost adopata reforma fundamentala a PAC. Prin aceasta

reforma se da producatorilor agricoli libertatea de a produce in functie de

cerintele pietei. Principalele subventii vor fi platite independent de productie,in

conditii clar definite.

Elemente cheie ale reformei PAC sunt:

Este reafirmata necesitatea sustinerii si intaririi mediului rural si

reorientarea sprijinului spre practici agricole extensive. Este addoptat, pachetul

adaptat cerintelor noilor state membre, in ceea ce priveste dezvoltarea rurala.

Este important de amintit ca in 2003 (conform Agendei 2000) a avut loc

decuplarea suportului pentru productie.

Noile probleme sunt: probleme legate de siguranta alimentelor,

problemele mediului, negocieri comerciale multilaterale OMC, acordul asupra

formulei de extindere UE (2002).

10


Legea dezvoltarii rurale 1257/99 are un meniu de 22 de masuri (care pot fi

extinse la 26, daca luam in considerare si reforma PAC, dupa care ar trebui

elaborate programele de dezvoltare rurala, in functie de necesitatiile specificeale

fiecarei regiuni, avand drept obiective: restructurarea agriculturii,ingrijirea

mediului si diversificarea activitatiilor ne-agricole.

Ajutorul financiar direct este forma de politica a venitului cu cele mai

putine costuri sociale; reforma PAC din 2003pune accentul pe acest instrument

de interventie. Acest suport financiar se va acorda in viitor mai putin in functie

de productie, ci mai ales in functie de indeplinirea unor norme sanitare si de

mediu.

In 2004 si 2005 au fost introduse noi elemente de reforma pana in 2013,

cand va fi definitivat un mecanism de disciplina financiara.

Principiile de baza ale politiciilor de dezvoltarii rurale promovate in

Europa sunt urmatoarele:

- o piata unica a bunurilor: in interiorul Uniunii Europene, produsele

agricole circula fara restrictii;

- preferinta comunitara: este favorizat consumul produselor originare din

Uniunea Europeana;

- solidaritate financiara intre statele membre: masurile commune sunt

finantate dintr-un buget comun.

Principalele instrumente ale PAC sunt fondurile structurale, pe de o

parte, si pietele reglementate pe de alta parte.

In cadrul pietelor reglementate, sunt utilizate sistemele de prelevari

variabile, platile compensatorii si ajutorul financiar direct.

Principalele obiective finantate de UE, conform politicii agricole si de

dezvoltare rurala, propuse la Conferinta Internationala de la Cork pentru

Agenda 2000, sunt:

11


1) investitiile in fermele agricole, care vizeaza cu precadere, ameliorarea

calitativa a productiei, reducerea costurilor (avand in vedere inclusiv

diminuarea consumurilor materiale, in primul rand de ingrasaminte

chimice,pesticide, etc), protejarea mediului si ameliorarea peisajului

(agrosilvic), asigurarea bunului tratament si a bunastarii animalelor,

incurajarea pluriactivitatii. Este de observat faptul ca in Agenda 2000,

investitiile in fermele agricole vizeaza descurajarea intensificarii

productiei si sustinerea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul,

peisajul si animalele de productie;

2) cheltuieli pentru resursele umane cu trei componente: sustinerea

fermierilor tineri, incurajarea pensionarii anticipate si stimularea

formarii profesionale. Constatandu-se fenomenul de imbatranire a

fermierilor-sefi de exploatatii-UE a stimulat, prin masuri financiare

concrete, intinerirea fermierilor prin schimburi de generatii;

3) finantarea fermierilor din zone defavorizate si cu restrictii de mediu

consta in plati compensatorii pentru un management al fermei adecvat

programului de protectie a mediului inconjurator; in cadrul acestei

masuri intra si compensarea pierderilor de recolta sau a cheltuielilor

suplimentare generate de programul Natura2000;

4) finantarea masurilor de agromediu consta in platile efectuate de catre

fermierii care se angajeaza in acorduri de mediu pentru protejarea

mediului agricol, respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul

conform standardelor cuprinse in acquis-ul comunitar;

5) finantarea investitiilor in procesarea marketingului produselor agricole.

Sunt eligibile pentru aceasta actiune agentii economici din spatial rural

cu statut de fermier sau procesatori agroalimentari care sporesc

calitatea produselor, acorda atentie protectiei mediului si au ca obiectiv

desfacerea produselor pe noi piete;

12


6) finantareate masurilor forestiere concretizate in infiintarea de noi

suprafete impadurite, investitii pentu procesarea lemnului, sporirea

valorii materiei prime lemnoase s.a.;

7) finantarea masurilor de dezvoltare a unei zone rurale cum sunt:

comasarea, reparcelarea si reorganizarea terenului agricol al fermelor;

Stimularea fermelor care practica pluriactivitatea si diversificarea

productiei agricole la care se obtin produse cu desfacere asigurata,

masuri de protejare a mediului si de asigurare a bunastarii animalelor,

dezvoltarea si imbunatatirea echiparii tehnice a localitatilor rurale, cu

respectarea traditiilor si arhitecturii specifice, prin folosirea de

materiale locale, extinderea serviciilor de toate felurile pentru

grupurile de producatori agricoli.

Concluzionand, dezvoltarea rurala are in Europa, o istorie proaspata.

Uniunea Europeana si-a definit, relativ recent, intentia de a aplica programe

specifice de dezvoltare in zonele rurale.

Rurarul european a fost abordat, zeci de ani, doar din perspectiva

politicilor agrare.

Dezvoltarea ruralului este un concept si o actiune integrata, care

presupune o abordare metodologica multidisciplinara, intersectoriala si

teritoriala (regionala).

Designul ruralului a fost conturat de politici care aveau drept scop

asigurarea securitatii alimentare sau promovarea Uniunii Europene ca pe o

putere exportatoare, de produse agricole in lume si nu dezvoltare in sine.

Cu toata urbanizarea rapida, ca urmare a industrializarii fara precedent in

a doua parte a secolului XX-lea, in conditiile reducerii populatiei ocupate in

agricultura, silvicultura si piscicultura (fara a se reduce insa si populatia rurala)

si a diminuarii ponderii relative a agriculturii in produsul intern brut, importanta

13


spatiului rural nu se reduce, ci, dimpotriva este din ce in ce mai atent studiata,

cercetata si supusa unui proces complex de dezvoltare.

Ponderea populatiei rurale si a suprafetei ocupate de spatiul rural, precum

si importanta vietii rurale pentru o tara, fac ca problema dezvoltarii si amenajarii

rurale sa capete dimensiuni si importanta nationala si internationala. Tot mai

multe tari,Consiliul Europei si Uniunea Europeana au ridicat problema spatiului

rural la nivel de politica europeana si comunitara. Adunarea parlamentara a

Consiliului Europei a adoptat Recomandarea1296/1996 cu privire la Cartea

europeana a spatiului rural, documentul - cadru, politic si juridic al dezvoltarii si

amenajarii rurale in Europa.

Incepand cu 1998 (Agenda de la Lisabona), spatiul rural este definit ca

una dintre valorile fundamentale si definitorii pentru Europa, care trebuie

prezervata, ingrijita si promovata.

Problema dezvoltarii si amenajarii rurale este una dintre cele mai

complexe teme ale contemporaneitatii, datorita faptului ca, in esenta sa,

presupune realizarea unui echilibru intre cerinta de conservare a spatiului rural

economic, ecologic si social cultural ale tarii, pe de o parte si tendinta de

modernizare a vietii rurale, pe de alta parte. In acelasi timp, dezvoltarea si

amenajarea rurala se aflau la confluenta dintre tendinta de expansiune a

urbanului, a dezvoltarii agresive a industriei pe seama spatiului rural si cerinta

de a mentine, pe cat este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale. In fine,

dezvoltarea si amenajarea rurala, care tinde sa se modernizeze, sa se

europenizeze ca arie de cuprindere, la nivelul fiecarei tari, are ca principal

obiectiv mentinerea si conservarea caracterului national al spatiului si culturii

rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale)

locale, regionale sau nationale (cum este cazul tarilor foste comuniste in unele

zone super industrializate in Europa occidentala) se propunea solutia

reconstructiei sau, eventual, restaurarii acestor zone in sensul aducerii lor la

14


standardele de ruralitate. Toate orientarile cuprinse in noua reforma PAC si-au

gasit corespondenta in mecanismul de finantare al agriculturii si dezvoltarii

rurale, cuprins in noul model agricol european definit de Agenda2000, conform

Acordului de la Berlin din martie 1999. Prin acest document, noua politica

agricola comunitara echilibreaza sistemul de alocare a fondurilor structurale

europene pe doi pilonide sustinere ai (1) pietei agricole si ai (2) dezvoltarii

rurale durabile.

Un moment important pentru cercetarea stiintifica in domeniul dezvoltarii

rurale l-a prezentat Conferinta Internationala de la Cork intitulata ‘’Europa

rurala’’ - perspective de viitor, care a avut ca obiectiv stabilirea orientarilor

fundamentale ale politicilor rurale ale Europei comunitare dupa anul 2000.

Intrunind peste 500 de specialisti, oamenii de stiinta si politicienii din UE, tarile

PECO, SUA, Japonia, Canada, Conferinta de la Cork a fost calificata drept cea

mai importanta manifestatie cu privire la dezvoltarea rurala, organizata vreo data

in Europa, trebuind sa raspunda marilor provocari:

- modernizarea economiei,inclusiv a agriculturii;

- introducerea monedei unice europene;

- largirea Uniunii Europene.

Putem aprecia ca lucrarile Conferintei de la Cork teoretizeaza si, in acelasi

timp, largesc problematica aplicarii practice a dezvoltarii rurale in tarile UE,

precum si in celelalte tari participante. Declaratia finala a conferintei cuprinde

10 puncte, in centrul carora este pusa preferinta ruralabazata pe dezvoltare

durabila, ca principiu fundamental de dezvoltare durabila europeana.

Dezvoltarea rurala durabila este definita in coordonate foarte precise:

stabilizarea populatiei in spatial rural, prin eliminarea sau diminuarea exodului

rural, eradicarea (combaterea) saraciei prin stimularea si sporirea ocuparii fortei

de munca, promovand egalitatea de sanse pentru toti locuitorii rurali, sporirea

calitatii vietii si bunastarii generale, prin conservarea,protejarea si ameliorarea

calitatii mediului si peisajului rural.

15


Exista practice doua directii esentiale care determina si influenteaza

procesul de dezvoltare rurala din Uniunea Europeana:

- raportul sector agricol versus sector ne-agricol;

- grija penrtu mediu.

Se observa o mutare de accent dinspre politicile care pornesc din centru

spre politicile care apar la nivel local.

In noile abordari, dezvoltarea rurala presupune, inainte de toate,

informatie. Se pune un accent deosebit pe diseminarea de cunostinte, informatii

si know-how, transferul si managemantul informatiei si al cunoasterii. Concepte

cum ar fi, dezvoltarea rurala extensiva ( rural extension development) sau

extensia agriculturii (agricultura extension) implica dezvoltarea infrastructurii de

comunicare, informare si inovare.

Din aceasta perspectiva, preocuparea europeana pentru diversificarea

activitatilor din mediul rural, este in continua crestere. Mai mult de jumatate din

populatia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) traieste in zonele

rurale, care acopera 90% din teritoriul european. Aceasta face ca politica de

dezvoltare rurala sa fie un domeniu de importanta vitala.

Cresterea animalelor si silvicultura raman factori esentiali pentru

utilizarea terenurilor si gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale UE,

reprezentand in acelasi timp, o platforma pentru diversificarea economica a

comunitatilor rurale. Prin urmare consolidarea politicii de dezvoltare rurala a

devenit o prioritate pentru Uniune.

Zona rurala nu trebuie sa fie privita doar ca o problema, ci ca o

oportunitate.

1.2. Situatia actuala

Politica agricola comuna este construita in jurul a doi piloni.

16


Primul, cel al organizatiilor comune de piata cuprinde masurile comune

de reglementare a functionarii pietelor integrate ale produselor agricole.

PILONUL 1 PILONUL 2

Politica de piata Politica de dezvoltare

rurala

* support de venituri * bunuri publice

Productie de Functii de protectia Functii rurale Alimente mediului

17


Al doilea pilon, cel al dezvoltarii rurale, cuprinde masuri structurale, care

tintesc dezvoltarea armonioasa a zonelor rurale, sub cateva aspecte: social, al

diversitatii activitatilor, al calitatii produselor, al protejarii mediului.

1.3. Pilonul 1: Organizatii comune de piata

Pentru realizarea obiectivelor PAC definite in tratatul de la Roma si in

spiritual principiilor stabilite se la Stresa, s-a construit un sistem complex de

reguli si mecanisme care reglementeaza productia, comertul si prelucrarea

produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizatii comune de

piata. Treptat organizatii comne de piata le-au inlocuit pe cele nationale pentru

produsele/sectoarele care cad sub incidenta PAC. In prezent circa 90%din

produsele agricole din Uniunea Europeana fac parte dintr-o organizatie comuna

de piata, si anume: cereale, carne de porc, oua si carne de pasare, fructe si

legume proaspete si procesate, banane, vin, lapte si produse lactate, carne de vita

si vitel, orez, uleiuri si grasimi (inclusiv ulei de masline si plante oleaginoase)

zahar, flori, si plante decorative, furaje uscate, tutun, in si canepa, hamei,

seminte, carne de oaie, carne de capra, precum si alte produse carora li se aplica

numai anumite reglementari.

Pentru implementarea masurilor comune de reglementare a pietelor,

Comunitatea are la dispozitie urmatoarele instrumente: preturile, interventia de

piata, ajutoarele financiare, cotele de productie, protectia vamala comuna.

1.4.Dezvoltarea rurala

Componenta de dezvoltare rurala a PAC a capatat o atentie sporita dupa

elaborarea de catre Comisie a documentului strategic Agenda2000, devenind

18


astfel al doilea pilon al PAC. Sunt doua ratiuni majore care justifica necesitatea

unei abordari in aceasta directie: prima, este data de proportia foarte mare - 80%

- pe care o detin suprafetele agricole relativ la suprafata Uniunii Europene. A

doua este cea a obiectivului primordial de coeziune economica si sociala a

Uniunii Europene, a carui realizare ar devenii utopica fara acordarea atentiei

cuvenite dezvoltarii armonioase a zonelor rurale.

Obiectivele politicii de dezvoltare rurala, definite in Regulamentul

Consiliului nr.1257/17mai 1999 referitor la sprijinul pentru dezvoltare rurala

sunt:

- Ameliorarea exploatatiilor agricole;

- Garantarea sigurantei si calitatii produselor agricole;

- Asigurarea unor niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor;

- Protectia mediului;

- Dezvoltarea de activitati complementare si alternative generatoare de

locuri de munca, pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole

si a intarii substanta economica si sociala a zonelor rurale;

- Imbunatatirea conditiilor de munca si viata in zonele rurale si

promovarea sanselor egale.

Principiile care stau la baza politicii de dezvoltare rurala, definite in

acelasi regulament sunt:

- Principiul multifunctionalitatii agriculturii, in sensul unei interpretari

mai largi acordate activitatilor agricole, in plus fata de rolul traditional de

furnizor de produse agricole;

- Principiul abordarii multisectoriale si integrate a economiei rurale, in

sensul diversificarii activitatilor, creeri de surse suplimentare de venit si

ocupare, si prezervarii patrimoniului rural;

19


- Principiul flexibilitatii financiare in sprijinirea dezvoltarii rurale, in

sensul descentralizarii deciziei, subsidiaritatii, si implicarii partenerilor locali;

- Principiul transparentei in elaborarea problemelor de dezvoltare rurala

bazat pe simplificarea legislatiei.

Masurile de politica de dezvoltare rurala se impart in doua categorii:

1. Masurile insotitoare:

- Pensionarea anticipata. Se acorda sprijin financiar pentru fermierii si

lucratorii agricoli in varsta de peste 55 de ani care se retrag din activitatiile /

muncile agricole cu caracter comercial inainte de varsta legala de pensionare.

Sprijinul este conditionat de indeplinirea anumitor cerinte de vechime in munca

si / sau participare la o schema de asigurari sociale. Un fermier poate primi pana

la 150000 Euro in transe anuale de cel mult 15000 Euro pana la varsta de 75 de

ani, iar un lucrator agricol, pana la 35000 Euro in transe anuale a cate 3500Euro,

pe perioada ramasa pana la varsta pensionarii.

- Agricultura ecologica. Se acorda sprijin financiar pentru promovarea

metodelor de productie agricola care au in vedere protejarea mediului

inconjurator si conservarea patrimoniului rural. Ajutorul se acorda fermierilor

care timp de cel putin 5ani au aplicat metode agro-ecologice, in limita a 600

Euro/ha pentru recolte anuale, 900 Euro/ha pentru recolte perene si 450 Euro/ha

pentru alte recolte.

- Exploatarea zonelor defavorizate. Se acorda sprijin financiar pentru

fermierii din zonele defavorizate (cum ar fi cele montane) sau cele cu probleme

specifice de mediu, pentru a se asigura continuitatea exploatarii terenurilor, un

standard de viata echitabil pentru fermieri, conservarea peisajului ambiant si

protejarea mediului. Platile variaza inte 25-200 Euro/ha si se acorda numai in

conditiile respectarii stricte a standardelor de mediu, inclusiv a metodelorde

productie ecologice.

20


2. Masuri de dezvoltare rurala (de modernizare si diversificare a

exploatatiilor agricole)

- Investitii. Se acorda sprijin financiar pentru investitiile in exploatatiile

agricole (spre exemplu echipamente agricole) care au ca scop eficientizarea

productiei, diversificarea acesteia, imbunatatirea calitatii produselor, inclusiv

prin standardele de igiena si sanatate, protejarea mediului, sau imbunatatirea

conditiilor de viata ale animalelor. Ajutorul financiar (comunitar si national,

cumulate) se acorda in limita a 40%din valoarea investitiei, exceptie facand

zonele defavorizte 50% si fermierii tineri (intre45-55%). Sprijinul se acorda

numai pentru fermele care indeplinesc standarde minime de mediu, igiena, si

bunastarea animalelor.

- Se acorda de asemenea sprijin financiar pentru investitii in ameliorarea

procesului de prelucrare si comercializare a produselor agricole, in scopul

cresterii competitivitatii si valorii adaugate a productiei agricole. Contributia

Comunitatii este maximum 50% din valoarea proiectului.

- Instalarea fermierilor tineri. Se acorda sprijin pentru infiitarea de

ferme de catre persoanele in varsta de cel mult 40 de ani, care nu au mai condus

o ferma agricola anterior. Ajutorul se acorda fie sub forma unei prime de pana la

25000 Euro, fie prin subventionarea dobanzii unui imprumut bancar. Sunt

eligibile numai fermele care indeplinesc standardele minime de mediu, igiena, si

de bunastare a animalelor.

- Activitati de formare profesionala, in special in domeniile calitatii

produselor si protejarii mediului.

- Conservarea si protejarea padurilor. Se acorda sprijin financiar

persoanelor fizice, asociatiilor sau autoritatilor locale pentru ocrotirea

patrimoniului forestier incluzand activitati de impadurire, ameliorarea tehnicilor

de exploatare forestiera, prelucrarea si comercializarea produselor isrestiere, s.a.

In cazul impaduririlor suprafetelor cu destinatie agricola, in plus fata de ajutorul

propriu-zis pentru impadurire, se acorda si compensari anuale de pana la

21


725Euro/ha pentru asociatii si autoritati locale si de pana la 185Euro/ha pentru

persoanele fizice, pentru o perioada de pana la 25de ani.

- Sprijin pentru alte activitati: reparcelarea terenurilor, dezvoltarea

serviciilor in mediul rural, renovarea satelor, protejarea patrimoniului,

promovarea turismului si activitatilor mestesugaresti, s.a.

1.5 Factori institutionali ai politicii agricole

Institutiile implicate in elaborarea si gestionarea masurilor de politica

agricola comuna sunt: Consiliul UE pentru Agricultura si Pescuit, Parlamentul

European si Comisia Europeana.

Puterea legislativa revine Consiliului, Parlamentul avand doar un rol

consultativ. In Consiliu, decizile se iau cu majoritate calificata. In exercitarea

prerogativelor de consultanta, Parlamentul este asistat de Comitetul AGRI,

organ permanent.

Comisia Europeana are doua atributii majore, cea a initiativei legislative

si cea a implementarii PAC. Comisia este asistata de comitete care sunt de trei

tipuri:

- Comitete pentru managementul organizatiilor comune de piata (cate

unul pentru fiecare organizatie comuna de piata);

- Comitete de reglementare (cu rol consultativ in elaborarea legislatiei

orizontale);

- Comitete consultative (formate din reprezentanti ai grupurilor de

interes).

Securitatea alimentara intra in atributiile Autoritatii Europene pentru

Securitatea Alimentelor, organizatie independenta creata in ianuarie 2002, cu rol

consultativ pe langa Comisie.

22


II. CONTEXTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA

DURABILA

2.1 Succinta prezentare generala a tarii

Relieful Romaniei se desfasoara pe trei trepte majore: Muntii Carpati,

Subcarpatii, dealuri, podisuri, si campii (inclusiv lunciile din Delta Dunarii).

Caracteristicile principale ale unitatilor de relief sun proportionalitatea

suprafetelor (31%munti, 36%dealuri si podisuri, 33%campii si lunci) si

dispunerea concentrica si sub forma de amfiteatru a treptelor majore de relief.

Clima Romaniei este temperat continentala de tranzitie, cu inflente

oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest si continental-excesive

dinspre nord-est.

Precipitatiile medii anuale sunt variabile in functie de altitudine: 500mm

la campie, 700 mm la deal si 1200 mm la munte.

23


2.2 Descrierea generala a spatiului rural

Localizarea geografica a spatiului rural

Spatiul rural din Romania este format in prezent din suprafata

administrativa a celor 2688 de comune existente in teritoriul tarii, care reunesc

populatia rurala, a tarii, comform legii 2/1968 de organizare administrativ-

teritoriala. Comunele sunt formate din unul sau mai multe sate, existand in total

12751 de sate in spatiul rural. Din punct de vedere administrativ – teritorial

exista 41 de judete,care reprezinta unitatile administrativa

Prin legea nr.151/1998 privind dezvoltarea regionala in Romania, au fost

infiintate opt regiuni de dezvoltare la nivelul Romaniei. Pentru o mai buna

intelegere a analizei diagnostic a spatiului rural romanesc, comparatiile se vor

face la nivelul regiunilor.

Trebuie mentionat ca pe teritoriul administrativ al unor orase si municipii,

(care conform legii de organizare administrativa a teritoriului tarii este

considerat urban) se afla inca 341 de localitati care au caracteristici rurale,

numite chiar sate, dar ele intra numai din punct de vedere administrativ, in

componenta spatiului urban.

Spatiul rural este constituit din toare comunele din Romania si este definit

in articolul 5 al Legii 2/1968: ‘comuna este unitatea administrativ teritoriala ce

cuprinde populatia rurala unita prin interese comune si traditii. O comuna este

formata din unul sau mai multe sate, dupa conditii economice, sociale, culturale,

geografice si demografice. Organizarea comunei asigura dezvoltarea economica,

administrativa, culturala si sociala a localitatilor rurale.’

Suprafata spatiului rural, astfel delimitat insumeaza 212,7 mii kmp,

reprezentand peste 89% di suprafata tarii.

24


Populatia care traieste pe acest teritoriu numara 10,14 milioane locuitori si

reprezinta 45% din populatia tarii, rezultand o densitate relativ slaba, de sub 48

locuitori/kmp.

Spatiul rural ca suprafata si populatie nu are o pondere la fel de mare in

toate cele opt regiuni de dezvoltare.

Cel mai intins spatiu rural este in regiunea Nord – Est (94% din

suprafata), iar cea mai numeroasa populatie rurala este in regiune Sud (55,7%

din populatie).

Un caz particular il reprezinta regiunea Bucuresti, in cuprinsul careia se

gaseste si municipiul Bucuresti, capitala Romaniei. Aceasta concentreaza 88,8%

din intreaga populatie a regiunii. Populatia rurala din jurul capitalei nu

reprezinta decat 11,2% din populatia regiunii.

Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul careia se

implementeaza politica rurala. Autoritatile comuna sunt partenerii locali ai

autoritatilor judetene si regionale in realizarea politicii rurale. Numarul

partenerilor locali variaza de la 267 comune in cazul regiunii Vest, la 481 in

cazul regiunii Sud. Exceptie face regiunea Bucuresti, care are numai 38 de

comune.

Populatia medie a unei comune este de 3780 locuitori, dar exista o mare

varietate a comunelor din Romania sub aspectul dimensiunilor demografice.

O comuna este formata din mai multe sate. In medie, revin 4,7 sate pe

comuna. Peste jumatate din comune (55,4%) sunt formate din 1 – 4 sate, iar

6,2% din comune au mai mult de 10 sate.

Satele prezint o mre diversitate sub aspectul numarului de locuitori.

Dimensiune satelor variaza, de la cele care au doar cativa locuitori pana la sate

cu peste 9000 de locuitori. Predomina insa satele cu putini locuitori, acestea

avand o medie de circa 800.

Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa

numaril de sate influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei

25


cu echipamente si servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de

locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul ocuparii

edilitare, avand in ultimele decenii descresterile cele mai mari de populatie.

2.3 Contextul macroeconomic al dezvoltarii rurale

Economia Romaniei se confrunta in prezent cu o criza struturala profunda

rezultat cumulativ al dezechilibrelor mostenite, pe care s-a suprapus

inconsecventa masurilor de reforma economica din perioada de tranzitie.

Dupa 1990, s-a accentuat caracterul de consum in economia romaneasca,

care poate fi ilustrat prin evolutia corelatiilor dintre principalele componente de

utilizare ale Produsului Intern Brut(PIB).

Relevanta pentru ingustarea considerabila a capacitatii de modernizare a

economiei este corelatia relativ anormala dintre dinamica valorii adaugate brute

si formarea bruta de capital fix.

In profil regional, nivelul general de dezvoltare economica (cuantificat

prin PIB/locuitori, exprimat atat in moneda nationala cat si in Euro la partea

puterii de cumparare) prezinta o variabilitate regionala relativ ridicata.

Deoarece in perioada 1990-1998 productia agricola nu a scazut cu mai

mult de 15% anual. Agricultura implicit a sectorului primar a fost singura

ramura a economiei nationale care a marcat o crestere a valorii adaugate brute.

Pe aceasta baza a crescut ponderea sectorului primar in economia nationala.

Datorita decapitalizarii persistente a agentilor economici, fenomenul de

destructurare asimetrica din economia agroalimentara a produs o asa numita

‘’dubla fractura’’:

- Pe de o parte, intre productia vegetala si cea animala in interiorul

agriculturii;

- pe de alta parte intre productia agricola si industria alimentara.

26


In acelasi timp analiza structurii sectoriale a valorii adaugate brute releva

faptul ca in toate regiunile ponderile sectorului primar (agricultura, silvicultura

si piscicultura) sunt inferioare celor din sectorul secundar (industrie si

constructii) astfel incat raporturile dintre cotele sectoriale ale VAB sunt exclusiv

subunitare. Aceste cifre reflecta nivelul foarte scazut de productivitate a muncii

agricole, datorat slabei inzestrari tehnice a faramitarii suprafetelor agricole si a

managementului inexistent in exploatatiile private.

Urmare a disparitatiilor sectoriale regionale, prezentate atat la populatia

activa ocupata cat si la valoarea adaugata bruta, exista mari decalaje de

productivitate sectoriala a muncii in sectorul primar.

In raport cu ponderea populatiei rurale si densitatea demografica,

potentilul agricol al Romanie este destul de mare. In profil regional se

inregistreaza niveluri foarte diferite ale inzestrarii funciare cu teren agricol astfel

fata de media nationala de 0,65 ha/loc, maximul de inzestrare funciara pe

locuitor se situeaza in Regiunea Vest (0,94 ha/loc) si minimul in Regiunea de

Nord – Est (0,56 ha/loc).

Inzestrarea funciara pe persoana ocupata agricol este circa 4 ha cu

diferente regionale sensibile iar tendinta este de o usoara crestere.

Productia agricola a manifestat dinamici specifice foarte diverse atat in

sectorul vegetal si animal cat si in profil regional, functie de diversitatea

conditiilor de pretabilitate agro – pedoclimatica, dar si de gradul de utilizare al

factorilor de productie.

Productia vegetala a inregistrat un ritm de crestere mai mare, deoarece

eforturile financiare pe care le presupune sunt mai mici, in conditiile inexistentei

pietei de capital si a creditelor avantajoase. De aceea, este impusa dezvoltarea

sistemului asociativ si cooperatist pentru sporirea fortei de negociere a

producatorilor agricoli.

Unul dintre fenomenele negative prezente in agricultura Romaniei este

utilizarea din ce in ce mai redusa a serviciilor de mecanizare hidroameloriative

27


sau de reproductie si selectie. Relevante in acest sens sunt datele referitoare la

ponderea valorii serviciilor pentru agricultura.

Intre cauzele aceste stari de lucruri sunt: lipsa capitalului, accesul diferit al

producatorilor agricoli la mijloace de mecanizare, destructurarile in organizarea

serviciilor, lipsa consultantei de specialitate. Drept urmare sunt necesare actiuni

de dezvoltare a serviciilor corespunzatoare.

Interferenta inzestrarii cu resurse si a performantelor atinse in utilizarea

acestora se regaseste in nivelurile si dinamicile productivitatilor partiale ale

principalilor factori (pamantul, munca etc.). Decalajele regionale ale acestora

sunt o reflectare a diversitatii conditiilor in care trebuiesc aplicate politici

agricole care sa amelioreze starea economica a spatiului rural.

Asimetriile intervenite in dinamicile sectoriale au generat mutatii

structurale importante in ceea ce priveste ponderea agriculturii in principalii

macroindicatori economici.

Cresterea ponderii agriculturii in populatia activ ocupata (9,3%) si in

valoare adaugata bruta (4,9%) confera tranzitiei economiei romanesti trasatura

unui inceput de reagrarizare cu implicatii nefavorabile asupra productivitatii

sociale a muncii (s-au observat diminuari ale ponderii agriculturii in stocul de

capital fix si investitii).

2.4 Documente strategice si operationale prin care se stabilesc

prioritatiile de dezvoltare rurala ale Romaniei

In urma reformei politicii agricole comune (PAC) dezvoltarea rurala a

Romaniei a capatat un rol tot mai important in ansamblul actiunilor prin care

sunt sprijinite zonele rurale ,pentru a face fata provocarilor secolului XXI, in

materie de economie, politica sociala si mediu.

28


Noul cadru juridic evidentiaza cresterea economica si crearea locurilor de

munca in zonele rurale, in conformitate cu strategia Lisabona, precum si

imbunatatirea dezvoltarii durabile in coformitate cu obiectivele stabilite la

Goteborg in acest sens.

Politica de dezvoltare rurala a Romaniei se bazeaza pe trei instrumente

juridice:

- Orientarile strategige ale Uniunii pentru politica de dezvoltare

rurala

- Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurala

acordat din noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare

Rurala (FEADR)

- Regulamentul de punere in aplicare al comisiei.

Orientarile strategice ale Uniunii identifica domeniile importante pentru

indeplinirea prioritatilor comunitare, impreuna cu o serie de obtiuni pe care

Romania le-a integrat in Planul Strategic National (PNS) si in Programul

National de Dezvoltare Rurala (PNDR).

Planul Stategic National transpune orientarile in contextul national, tinand

cont de necesitatiile regiunilor si este pus in aplicare prin intermediul PNDR.

Pentru ficare set de prioritati orientarile strategice comunitare sugereaza

masuri cheie care ar trebui luate.

PNDR are la baza sase orientari comunitare strategice care vor

contribui la:

- identificarea zonelor in care sprijinul comunitar acordat dezvoltarii

rurale genereaza cea mai mare valoare adaugata la nivelul UE;

- crearea unei conexiuni cu principalele activitati la nivel european

(Lisabona, Goteborg);

- asigurarea coerentei cu celelalte politici comunitare, in special cu

politicile de coeziune si de mediu;

29


- luarea masurilor conexe punerii in aplicare a noi politici agricole

comune axata pe adaptarea la evolutia pietei si necesitatea de

restructurare care decurge din PAC, atat pentru vechile cat si pentru

noile state membre.

Cele sase orientari strategice sunt:

1. imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;

2. imbunatatirea mediului si a regiunilor rurale;

3. cresterea calitatii vietii in zonele rurale si incurajarea diversificarii;

4. construirea capacitatii locale de ocupare a fortei de munca si de

diversificare;

5. transpunerea prioritatilor in programe;

6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare.

Noua perioada de programare ofera o posibilitate unica de a reorienta

sprijinul acordat din noul FEADR catre cresterea economica, locuri de munca si

dezvoltare durabila.

Regulamentul Comisiei Europene de punere in aplicare a FEADR

pe perioada 2007 – 2013 reprezinta un set de norme detaliate privind gestionarea

programelor.

Planul Strategic National (PNS) si in PNDR au fost prezentate si

aprobate de catre Comisia Europeana.

Strategia de dezvoltare 2007 -2013 a Romaniei ca stat membru al

Uniunii Europene, reprezinta o reflectare a nevoilor de dezvoltare in vederea

reducerii cat mai rapide a decalajelor existente fata de UE, axandu-se atat pe

dezvoltarile strategice comunitare privind coeziunea cat si pe prioritatile

30


Agendei Lisabona si obiectivele de la Goteborg, respectiv cresterea

copetitivitatii, ocuparea deplina si protectia durabila a mediului.

Politica de dezvoltare rurala a Romaniei pe perioada 2007 -2013, se

concretizeaza pe trei domenii care corespund celor trei axe tematice stabilite in

Regulamentul European privind dezvoltarea rurala:

1. imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier;

2. mediul si regiunile rurale;

3. cresterea calitatii vietii si diversificarea economiei in zonele rurale.

O a patra axa Leader este bazata pe experianta castigata in urma

initiativelor comunitare Leader deschide noi posibilitati pentru abordarile locale

de ’jos in sus’ a problematicii dezvolatarii rurale.

Noua perioada de programare ofera posibilitatea unica de a reorienta

sprijinul dinspre dezvoltarea finantarii rurale la crestere, locuri de munca si

sustenabilitate.

In acest sens, Romania a pregatit o serie de documente strategice si

operationale, prin care se stabilesc prioritatile de dezvoltare rurala ale

Romaniei si alocarea financiara pe fiecare obiectiv in parte: atat finantare din

partea Uniunii Europene cat si cofinantarea nationala (publica si privata).

2.4.1. Programul National de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013

Planul National de Dezvoltare este instrumenul fundamental prin care

Romania va incerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio

– economica fata de UE.

PND este un concept specific politicii europene de coeziune economica si

sociala (Cohesion Policy) si reprezinta documentul de planificare strategica si

programare financiara multianuala, elaborat intr-un larg parteneriat, care va

31


orienta si stimula dezvoltarea socio – economica a Romaniei in conformitate cu

Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

Planul National de Dezvoltare reprezinta documentul de planificare

strategica si programare financiara multianuala aprobat de guvern si

elaborat intr-un larg parteneriat care va orienta dezvoltarea socio –

economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a UE.

32


33


Elaborarea PND 2007-2013 s-a realizat conform prevederilor HG nr.

1115/2004 privind elaborarea in parteneriat a PND, care stabileste principiile

metodologice, cadrul de lucru institutional si mecanismele de consultare

parteneriala.

Finantare PND

Strategia PND axata pe prioritatiile si obiectivele compatibile cu

domeniile de interventie a Fondurilor Structurale si de Coeziune, va fi finantata

din surse multiple.

PND 2007-2013 reprezinta un instrument de prioritizare a investitiilor

publice pentru dezvoltare, asigurand fundamentarea generala a directiilor de

alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra

dezvoltarii economice si sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale,

etc) sau externe instrumentele structurale ale UE (fondurile UE de tip structural

pentru agricultura, dezvoltare rurala, pescuit, credite externe, etc).

Programare financiara a PND a urmarit realizarea unui tablou general

realist al surselor de finantare a dezvoltarii ce ar trebui utilizate in perioada

2007-2013, pentru cresterea convergentei cu UE, conducand la o suma

estimativa globala cca 58,7miliarde Euro repartizata pe cele 6 prioritati nationale

de dezvoltare ale PND, dupa cum urmeaza:

34


Programarea financiara globala a PND 2007-2013

- mil Euro -

Prioritati

PND

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

P1.

Competiti

vitate

651,4 620,72 793,14 882,76 842,95 761,25 682,12 5.234,4

P2.

Infrastruct

ura de

transport

2.094,9 2.517,4 2465,2 2071,2 1818,8 1832,2 1853,7 14654,7

P3. Mediu 753,1 898,70 1099,1 1160,4 1069,5 810,78 806,23 6.597,9

P4.

Resurse

umane

711,6 912,51 1297 1317,5 1313,2 1115,8 940,72 7.608,6

P5.

Dezvoltare

rurala

1.585,5 1757,7 2200.9 2335,4 2395 2445,1 2517,3 15237,3

P6.

Dezvoltare

regionala

1.294,7 1280,9 1397,9 1336,3 1342,3 1344,5 1342,9 9.339,9

Total 7.091,6 7.988,1 9.253,5 9.103,9 8.782,9 8.309,7 8.143,1 58763,1

35


Structura pe surse de finantare a PND2007-2013 se prezinta dupa cum

urmeaza:

- Fondurile comunitare 43%, repartizate pe cele sase prioritati de

dezvoltare in urma negocierilor cu Comisia Europeana si aprobarii

documentelor programatice in cursul acestui an.

- surse publice nationale (centrale si locale, inclusiv credite IFI) 48%

- surse private (cofinantari private aferente fondurilor comunitare) 9%

Obiectivul global al PND il reprezinta ‘’reducerea cat mai rapida a

disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si statele membre ale

UE’’. Conform estimarilor realizate, Romania ar putea recupera pana in anul

2013 cca 10 puncte procentuale din decalajul general fata de UE, ajungand la

cca 41% din media UE.

Obiectivul global se sprijina pe trei obiective specifice:

- cresterea copetitivitatii pe termen lung a economiei romanesti

- dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza

- Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman

autohton.

In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si

pornind de la aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost

formulate sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-

2013 :

36


37


1. Cunoasterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei

bazate pe cunoastere

In conditiile decalajelor importante de competitivitate pe care Romania le

prezinta in raport cu statele menbre UE, obiectivul strategic general stabilit in

cadrul acestei prioritati este cresterea productivitatii intreprinedrilor romanesti

pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se

urmareste generarea pana in anul 2015 a unei cresteri medii a productivitatii de

cca. 5,5% anual permitand Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ de 55%

din media UE.

2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta

asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile,

precum si a tuturor celelalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a

economiei si imbunatatirea calitatii vietii, astfel incat volumul activitatii de

transport in PIB sa creasca de la 3,6 miliarde Euro (in prezent) la minimum 7

miliarde Euro pana in 2015.

3. Protectia si imbunatatitea calitatii mediului

Obiectivul strategic general al acestei prioritati din PND il reprezinta

protejarea si imbunatatirea calitatii mediului, in conformitate cu nevoile

economice si sociale ale Romaniei, conducand astfel la imbunatatirea

semnificativa a calitatii vietii prin incurajarea dezvoltarii durabile.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale

si intarirea capacitatii administrative

Fiind unanim recunoscut faptul ca resursele umane reprezinta motorul

societatii bazate pe cunoastere, obiectivul strategic general al prioritatii il

38


constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe

piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul

vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa

conduca pana in 2015 la integrarea durabila pe piata muncii a 900000 de

persoane.

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol

Obiectivul strategic general al acestei prioritati vizeaza dezvoltarea unei

agriculturi competitive bazate pe cunoastere si initiativa privata, precum si

protejarea patrimoniului natural cultural si istoric al zonelor rurale din Romania.

Sub-prioritatiile identificate in vederea realizarii obiectivului definit sunt

urmatoarele:

Cresterea competitivitatii economiei agro-alimentare si silvice prin

adaptarea ofertei la cerintele pietei,in cadrul careia va fi acordat sprijin financiar

cu precadere pentru modernizarea fermelor si imbunatatirea capitalului uman

din agricultura (masuri de consultanta si sprijinire a tinerilor fermieri, masuri de

incurajare a asocierii producatorilor) precum si pentru imbunatatirea calitatii

produselor.

Cresterea standardelor de viata in zonele rurale prin diversificarea

activitatilor rurale: stimularea activitatilor non-agricole, promovarea agro-

turismului precum si dezvoltarea de micro-intreprinderi in amontele si in avalul

productiei agricole, toate acestea in contextul unor servicii de baza de buna

calitate.

Dezvoltarea economica durabila a fermelor si a exploatatilor forestiere,

vizeaza implementare unor actiuni ce privesc utilizarea durabila a terenului

agricol si forestier, materializate in acordarea de plati pentru agro-mediu si

bunastarea animalelor, plati compensatorii pentru terenurile cu handicap natural,

39


precum si prime de impadurire, dar si in realizarea unor actiuni de prevenire a

calamitatilor naturale.

Promovarea initiativelor de tip LEADER prin care se va urmari stimularea

initiativelor locale care sa permita cresterea capacitatii comunitatiilor rurale de a

dezvolta initiative de afaceri pe baza de parteneriat.

Asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii, in cadrul careia

se au in vedere dezvoltarea acvaculturii si pescuitului in apele interioare, a

procesarii si marketingului produselor pescaresti, modernizarea flotei de pescuit,

precum si dezvoltarea durabila a zonelor de pescuit costiere.

6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii

Obiectivul general al prioritatii il reprezinta cresterea economica mai

accelerata a regiunilor slab dezvoltate, in vederea diminuarii disparitatilor de

dezvoltare interregionale si intraregionale.

Operationalizarea prioritatii PND privid dezvoltarea echilibrata a tuturor

regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a

investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare a

activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale.

Important !

In cadrul PND 2007-2013, prioritatea eligibila pentru autoritatile

locale din zona rurala o reprezinta dezvoltarea economiei rurale si

cresterea productivitatii in sectorul agricol (5).

PND 2007-2013 fundamenteaza prioritatile si obiectivele strategice de

dezvoltare negociate cu Comisia Europeana in vederea finantarii acestora din

Fondurile Stucturale si de Coeziune, conform principiului aditionalitatii.

40


In vederea accesarii fondurilor comunitare, Guvernul Romaniei a elaborat

ca documentele strategice nationale, Cadrul Strategic National de Referinta

Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala si Planul National Strategic

pentru Pescuit.

2.4.2.Cadrul Strategic National de Referinta

CSNR reprezinta documentul strategic national prin care se stabilesc

prioritatile de interventie ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de

Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune) in

cadrul Politicii de Coeziune.

CSNR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare stabilite in

PND 2007-2013, si prioritatile la nivel european, Orientarile Strategice

Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Strategia Lisabona, revizuita.

Pornind de la situatia socio-economica actuala si de la nevoile de

dezvoltare pe termen lung ale Romaniei, CSNR are ca obiectiv general,

utilizarea Instrumentelor Structurale in scopul reducerii disparitatilor de

dezvoltare economica si sociala dintre Romania si statele membre ale UE, prin

generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pana in anul 2015.

Scopul principal al CSNR este de a intari concentrarea strategica a

politicilor economice, de coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si

de a stabili legaturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, in

pricipal cu Strategia Lisabona, care elaboreaza politici de dezvoltare economica

si de creare de noi locuri de munca .

41


Raspunsul Strategic

Viziune: Crearea unei Romanii competitive, dinamice si prospere.

Obiective CSNR:

- reducerea disparitati sociale si de dezvoltare economica dintre Romania

si statele membre ale UE;

- reducerea disparitatilor fata de UE prin generarea unei cresteri

suplimentare de 10% a PIB pana in anul 2015.

Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR, Comisia Europeana aloca

Romaniei in perioada 2007 - 2013 o suma totala de aproximativ 19,67 mld Euro,

din care:

- 19,21 mld Euro pentru obiectivul ‘’Convergenta”;

- 0,46 mld Euro pentru obiectivul”Cooperare teritoriala europeana”.

Alocarea CSNR in cadrul obiectivului “Convergenta”necesita o

cofinantare nationala estimata la 5,53 mld Euro constituita atat din sume

pulblice (73% din totalul cofinantarii) cat si din surse private (27%).

In acest sens au fost identificate patru prioritati tematice si o prioritate

teritoriala:

- Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene;

- Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti;

- Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania;

- Consolidarea unei capacitati administrative eficiente;

- Promovarea dezvoltari teritoriale echilibrate.

CSNR urmareste armonizarea acestor prioritati intr-o strategie coerenta,

armonizata cu strategiile Comisiei Europene, avand drept scop dezvoltarea

economica si cresterea numarului de locuitori.

42


Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene

Investitiile in infrastructura vor duce la imbunatatirea retelelor rutiere si

feroviare, precum si a navigatiei pe Dunare (TEN-T Axele prioritare nr 7 ,18

si22) si vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri si crearea de noi locuri de

munca. Investitiile vor imbunatati de asemenea acesibilitatea si inter-

conectivitatea dinte drumurile nationale, judetene si locale, cai ferate,

aeroporturi si servicii navale, asigurand inclusiv legaturi mai bune cu rutele

TEN-T. Investitiile vor creste accesul la piete mai mari si toate actiunile vor

duce la reducerea duratei calatoriilor si costurilor de transport. Infrastructura de

mediu va duce la imbunatatirea sistemelor de management al apei si deseurilor

menajere, la nivelul standardelor europene. O eficienta energetica mai mare de-a

lungul intregului lant de productie (transport distributie si utilizare) va duce la

imbunatatirea calitatii aerului si va sprijini dezvoltarea durabila. Eforturile se

vor concentra asupra unui management mai eficient al mediului si a unei

utilizari mai eficiente a resurselor.

Cresterea competitivitatii economice pe termen lung

Strategia va ajuta la construirea unei baze de productie si antreprenoriale

dinamice, va sprijini crearea si dezvoltarea de noi afaceri, in principal prin

investitii in produse si servicii de calitate si in turism. Se vor incuraja inovatiile,

iar aplicarea rezultatelor cercetarii si dezvoltarii la oportunitatiile de piata,

accesul la finantare si la ITC se vor imbunatati. Intreprinderile mici si mijlocii

vor fi sprijinite prin servicii de calitate, de consiliere pentru afaceri, precum si

prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii de care acestea au nevoie

pentru a se dezvolta si a crea locuri de munca.

Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania.

43


Strategia va crea un sistem de invatamant si calificare profesionale mai

performant, care sa raspunda nevoilor unei economii moderne si in plina

dezvoltare. Adaptabilitatea, spiritul antreprenorial si educatia se vor afla in

centrul politicilor in domeniu, iar angajatorii vor fi incurajati sa investeasca in

capitalul uman. Pentru a beneficia de sisteme educationale si de fomare

profesionala de calitate, va fi nevoie de modernizarea infrastructurii in acest

sector,inclusiv prin dotarea cu echipamente scolare si ITC. Vor fi sprijinite

actiunile de combatere a excluziunii sociale a femeilor, a grupurilor vulnerabile

si a minoritatilor etnice care sunt dezavantajate pe piata fortei de munca, astfel

incat acestia sa poata beneficia de noile oportunitati de angajare ce se vor crea.

Serviciile de sanatate si ingrijire de mai buna calitate vor contribui la

regenerarea economica prin reducerea costurilor si a perioadelor de inactivitate

datorate incapacitatii de munca.

Consolidarea unei capacitati administrative eficiente

Strategia va imbunatati calitatea guvernantei/administrarii in sectorul

public. Investitiile vor ajuta la o mai buna formulare, planificare, furnizare si

gestionare a serviciilor administratiei centrale si CSNR Romania 2007-2013

locale. Actiunile vor fi centrate in acele zone unde impactul va fi cel mai mare,

din punct de vedere al stimularii dezvoltarii economice si a mediului de afaceri,

precum si al luptei impotriva deficientelor care tareaza economia romaneasca.

Promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate

Scopul este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile Romaniei

alaturi de reducerea retei de crestere a decalajelor dintr acestea si promovarea

unei dezvoltari regionale echilibrate. Actiunile vor impulsiona dezvoltarea prin

creearea conditiilor nrcesare stimularii cresterii economice echilibrate a

44


regiunilor ramase in urma precum si restructurarea zonelor rurale si urbane.

Investitiile se vor concentra pe consilidarea infrastructurii si asigurarea

legaturilor locale cu retelele Europene si intercontinentale care conecteaza

Romania la pietele internationale. Actiunile vor viza coridoarele si centrele de

dezvoltare existente sau in curs de creeare si vor crea conditile necesare

dezvoltarii concentrate stabilind conexiunile cu retele regionale nationale si

trans – europene. Sprijinul acordat va urmarii consolidarea mediului de afaceri

local si regional si la dezvoltarea patrimoniului natural si cultural care vor duce

la devoltarea turismului si a mediului urban.

Obiectivele actiunile strategice ale CSNR 2007 -2013 si implicit

accesarea instrumentelor strcturale se realizeaza prin Programele Operationale

(PO), care reprezinta instrumente de programare si management, implementate

prin intermediul unor interventii sectoriale si / sau regionale.

2.4.2.1. Programele Operationale(PO)

CNSNR se implementeaza prin programele operationale (PO),

conform obiectivelor ‘Convergenta’ si ‘Cooperare Teritoriala Europeana’.

Pentru programele operationale sectoriale si regionale, in cadrul

ministerelor de resort, a fost desemnata cate o Autoritate de Management,

responsabila cu gestionare si implementarea fiecaruia dintre programele

operationale, dupa cum urmeaza:

- Ministerul Economiei si Finantelor pentru Programul Operational

Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice;

- Ministerul Transporturilor pentru Programul Sectorial Operational

Transport;

45


- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pentru Programul

Operational Sectorial Mediu;

- Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse pentru Programul

Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

-Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor pentru

Programul Regional Operational;

- Ministerul Internelor si Reformei Administrative pentru Program

Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative;

- Ministerul Economiei si Finantelor pentru Programul Operational

Asistenta Tehnica.

Program

Operational

Autoritate de

Management

Organism

Intermediar

Fond

Obiectul Convergenta

PO pentru

Cresterea

Competitivitatii

Economice

Ministerul

Economiei si

Finantelor

Ministerul pentru

IMM, Comert,

Turism si Profesii

Liberale

Ministerul Educatiei,

Cercetarii si

Tineretului

(Autoritatea

Nationala pentru

Cercrtare Stiintifica)

Ministerul

Comunicatiilor si

Tehnologiei

FEDR

46


Informatiilor

Ministerul

Economiei si

Finantelor (Directia

Generala Politica

Energetica)

Po Transport Ministerul

Transporturilor

Ministerul

Transporturilor

FEDR+FC

PO Mediu Ministerul

Mediului si

Dezvoltarii

Durabile

Agentiile Regionale

pentru Protectia

Mediului

FEDR+FC

PO Regional Ministerul

Dezvoltarii,

Lucrarilor Publice

si Locuintelor

Agentiile pentru

Dezvoltare

Regionala

FEDR

Po Dezvoltarea

Resurselor

Umane

Ministerul Muncii,

Familiei si

Egalitatii de Sanse

Agentia Nationala

pentru Ocuparea

Fortei de Munca

Ministerul Educatiei,

Cercetarii si

Tineretului

(Departamentul

Eduvatie)

8 Organisme

Intermediare

Regionale

Coordonate

FSE

47


de MMSSF

PO Dezvoltarea

Capacitatii

Administrative

Ministerul

Internelor si

Reformei

Administrative

Ministerul Internelor

si Reformei

Administrative

FSE

PO Asistenta

Tehnica

Ministerul

Economiei si

Finantelor

Ministerul

Economiei si

Finantelor

FEDR

1. Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane

OBIECTIV GLOBAL OBIECTIVE SPECIFICE

Dezvoltarea capitalului uman si

cresterea competitivitatii acestuia,

prin conectarea educatiei si invatarii

pe tot parcursul vietii cu piata muncii

si asigurarea de oprtunitati sporite

pentru participare pe o piata a fortei

de munca moderna, flexibila si

inclisiva a 1.650.000 de persoane.

- Promovarea calitatii sistemului de

educatie si formare profesionala

initiala si continuua, inclusiv

invatamantul superior si cercetarea;

- Promovarea culturii anteprenoriale

si imbunatatirea calitatii si

productivitatii muncii;

- Facilitarea insertiei tinerilor si a

somerilor de lunga durata pe piata

muncii;

- dezvoltarea unei piete a muncii

moderne flexibile si inclusive;

- Promovarea (re)insertiei pe piata

muncii a persoanelor inactive,

48


inclusiv in zonele rurale;

- Facilitarea accesului persoanelor

apartinand gruputilor vulnerabile la

educatie si pe piata fortei de munca.

TOTAL ALOCARI FINANCIARE 2007 – 2013 (milioane Euro)

Fonduri alocate Fonduri Europene Fonduri nationale

4.089,3 3.476,2 613,1

FONDURI ALOCATE 4.089,3 milioane Euro (2007 -

2013)

Obiectiv strategic: Dezvoltarea capitalului uman si

cresterea competitivitatii acestuia,

prin conectarea educatiei si invatarii

pe tot parcursul vietii cu piata

muncii.

Axe prioritare: - Educarea si formarea profesionala;

- Invatarea pe tot parcursul vietii,

corelata cu piata muncii;

- Cresterea adaptabilitatii lucrarilor si

a intreprinderilor;

- Modernizarea serviciului public de

ocupare;

- Promovarea masurilor active de

ocupare;

- Promovarea incluziunii sociale.

49


Axa prioritara 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul

cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere

Obiective

> Asigurarea permiselor pentru dezvoltarea unui capital uman competitiv

prin dezvoltarea unui capital uman cometitiv prin dezvoltarea rutelor flexibile de

invatare pe tot parcursul vietii, furnizarea de servicii educationale si de formare

profesionala continua moderne si de calitate pentru toti, care sa raspunda

cerintelor specifice ale pietei muncii si societatii bazate pe cunoastere;

> Modernizarea sistemului de educatie si formare profesionala astfel incat

sa satisfaca nevoile pietei muncii si asumarea unei abordari comune a invatarii si

instruirii, pentru a genera valoare adaugata interventiilor SF;

> Sprijinirea asigurarii calitatii, elaborarea curiculelor scolare in sprijinul

competitivitatii, asigurarea relevantei ofertelor educationale;

Axa prioritara2 - Conectarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata

muncii

Obiective:

> Crearea permiselor pentru imbunatatirea nivelului de educatie,

dezvoltarea de programe de invatare bazate pe actiune si cresterea capacitatii de

angajare a resurselor umane pe tot parcursul vietii, in contextul societatii bazate

pe cunoastere;

> Asigurarea educatiei pe tot parcursul vietii si a insusirii competentelor

si aptitudinilor cerute pe piata muncii;

Axa prioritara 3 - Cresterea adaptibilitatii fortei de munca si a

intreprinderilor

Axa prioritara 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare

Obiective:

50


> Modernizarea SPO, diversificarea si actualizarea serviciilor in sprijinul

unei bune functionari a pietei muncii

Axa prioritara 5 - Promovarea masurilor active de promovare

Axa prioritara6 - Promovarea incluziunii sociale

Obiectivele axelor prioritare 3, 5 si 6 privesc nevoia indivizilor de a-si

creste capacitatea de ocupare si adaptabilitarea, intarirea antreprenoriatului si

promovarea incluziunii sociale si a egalitatii de sanse.

Aceste axe prioritare vor fi abordate regional si datorita existentei unor

disparitati intre regiuni in ceea ce priveste ratele de ocupare a fortei de munca,

ratele somajului de toate tipurile (somaj de lunga durata, somaj structural, somaj

ascuns, inclusiv in zonele rurale), participare la FPC, cultura antreprenoriala

diferita, ratele variabile a saraciei, probleme specifice ale populatiei Rroma,

imbunatatirea pozitiei femeilor pe piata muncii, etc.

Axa prioritara 7 - Asistenta tehnica

In cadrul acestui POS, comunitatile rurale beneficiaza prin intermediul

sprijinului acordat unitatilor scolare.

51


2. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii

Economice

OBIECTIV GLOBAL

Obiectivul global il reprezinta

cresterea productivitatii

intreprinderilor romanesti pentru

reducerea decalajelor fata de

productivitatea medie la nivelul

Uniunii Europene.

Masurile intreprinse vor genera pana

in 2015 o crestere medie a

productivitatii de cca. 5,5% anual si

vor permite Romaniei sa atinga un

nivel de aproximativ 55% din media

UE.



3.011,1 2.554,2 456,9

POS – CCE raspunde, pe de o parte primei prioritati a Planului National

de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013: ‘Cresterea competitivitatii economice bazate

pe cunoastere’ si pe de alta parte prioritatii a doua a Cadrului National Strategic

de Referinta (CNSR), respectiv ‘Cresterea competitivitatii’, contribuind in

acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati ale CNSR.

FONDURI ALOCATE 3.011,1 milioane Euro (2007 - 2013)

Obiectiv strategic: Cresterea productivitatii

intreprinderilor romanesti pentru

reducerea decalajeor fata de

productivitatea medie la nivelul Uninii

Europene.

Axe prioritare: - Dezvoltarea unui sistem inovativ si

52


eco – eficient de productie;

- Cercetare, dezvoltare tehnologica si

inovare pentru competitivitate;

- Tehnologia informatiei si

comunicatiilor;

- Cresterea eficientei energetice si a

sigurantei in aprovizionare.

Axa prioritara 1: Un sistem inovativ de productie

Obiective:

- Imbunatatirea / valorificarea echipamentului de productie, prin

extinderea si modernizarea sa, inovarea proceselor productive si sprijin

pentru adoptarea standardelor internationale, promovarea cresterii

gamei de produse;

- Imbunatatirea serviciilor de consultanta specializate si sprijin pentru

internationalizare in scopul dezvoltarii segmentului de piata;

- Asigurarea unui cadru favorabil dezvoltarii antreprenoriatului prin

reducerea constrangerilor existente in domeniile de esec ale pietei –

acces la finantare, instrumente financiare inovatoare, accesabilitatea

infrastructurii si serviciilor de afaceri.

Axa prioritara 2: Cercetare si dezvoltare pentru asigurarea

competitivitatii

Obiectiv:

- Sprijinirea modernizarii si dezvoltarii capacitatilor si infrastructurii

CDI, pentru a imbunatatii gama de servicii inovatoare si calitatea

acestora si a stimila cererea de inovare din sectorul productiv.

53


Axa prioritara3: TIC pentru sectoarele public si privat

Obiective:

- Extinderea infrastructurii TIC in special in zonele de esec al

pietei;

- Promovarea introducerii inovarii in sectorul productiv, in

procesele administrative si sociale;

- Dezvoltarea unei piete pentru o noua generatie de conexiuni

pentru produse si servicii, sprijin pentru crearea de portaluri, dezvoltare de

sisteme informationale integrate pentru cresterea interoperabilitatii bazate pe

sisteme GIS (geographic information systems) si dezvoltare de aplicatii e-

business.

Axa prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea

durabila a sistemului energetic.

Obiective:

- Cresterea eficientei energetice;

- Intensificarea folosirii de surse energetice regenerabile;

- Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.

Axa prioritara5: Romania – destinatie atractiva pentru turism si

afaceri

Obiective:

- Imbunatatirea imaginii Romanieica si destinatie turistica, in scopul

cresterii atractivitatii

- nu doar in scop turistic ci si pentru afaceri, precum si crearea unui sistem

integrat de oferte turistice

54


Axa prioritara 6: Asistenta tehnica

4. Program Operational Sectorial de Mediu


Obiectivul global il constituie

protectia si imbunatatirea calitatii

mediului si standardelor de viata

in Romania, urmarinndu-se

conformarea cu prevederile acquis –

ului de mediu. Obiectivul consta in

reducerea decalajului existent intre

Uniunea Europeana si Romania cu

privire la infrastructura de mediu atat

din punct de vedere cantitativ cat si

calitativ. Aceasta ar trebui sa se

concretizeze in servicii publice

eficiente, cu luarea in considerare a

principiului dezvoltarii durabile si a

principiului ‘poluatorul plateste’.

- imbunatatirea clitatii si a accesului

infrastructura de apa si apa uzata,

prin asigurarea serviciilor de

alimentare cu apa si canalizare in

majoritatea zonelor urbane pana in

2015 si stabilirea structurilor

regionale eficiente pentru

managementul serviciilor de apa/apa

uzata;

- dezvoltarea sistemelor durabile de

management al deseurilor prin

imbunatatirea managementului

deseurilor si reducerea numarului de

zone poluate istoric in minimum 30

de judete pana in 2015;

- reducerea impactului negativ

asupra mediului si diminuarea

schimbarilor climatice cauzate de

sistemele de incalzire urbana in cele

mai poluate localitati pana in 2015;

- protectia si imbunatatirea

biodiversitatii si a patrimoniului

natural prin sprijinirea

55


managementului ariilor protejate,

inclusiv prin implementarea retelei

Natura 2000;

- reducerea riscului de producere a

dezastrelor naturale cu efect asupra

populatiei, prin implementarea

masurilor preventive in cele mai

vulnerabile zone pana in 2015.



5.610,7 4.512,3 1.098,4

Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strans

corelat cu obiectivele nationale strategice prevazute in Planul National de

Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007 – 2013 si Cadrul National

Strategic de Referinta (CNSR), care se bazeaza pe principiile, practicile si

obiective urmarite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu se bazeaza pe

obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de dezvoltare a infrastructurii ale

Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei, cat si

interesele specifice nationale.


2013)

56


Obiectiv strategic: Protectia si imbunatatirea calitatii

mediului si a standardelor de viata

Axe prioritare: - Extinderea si modernizarea

sistemelor de apa si apa uzata;

- Dezvoltarea sistemelor de

management integrat al deseurilor;

- Reducerea poluarii;

- Sisteme adecvate de management

pentru protectia naturii;

- Infrastructura adecvata pentru

prevenirea riscurilor naturale.

Axa prioritara 1 – Extinderea si modernizarea infrastructurii de apa

si apa uzata

Obiective:

- Asigurarea serviciilor de apa si canalizare, la tarife accesibile;

- Furnizarea de apa potabila de caltate corespunzatoare in toate

aglomerarile urbane;

- Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa;

- Cresterea calitatii managementului namolurilor provenite din statiile

de epurare a apelor uzate;

Domenii de interventie:

- Extinderea / modernizarea infrastructurii de apa – apa uzata.

Operatiuni:

a) Constructia / modernizarea surselor de apa in vederea potabilizarii;

b) Constructia / reabilitarea statiilor de tratare a apei potabile;

c) Extinderea retelelor de distributie a apei potabile si sistemelor de

canalizare;

57


d) Constructia / reabilitarea statiilor de epurare a apelor uzate;

e) Constructia / reabilitarea facilitatilor de epurare a namolulilor;

f) Contorizare, echipament de labolator, echipamente de detectare a

pierderilor, etc.

Axa prioritara2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate.

Obiective:

-Cresterea ratei de conectare la serviciile publice de salubritate, la un nivel

calitativ adecvat si la tarife accesibile;

-Reducerea cantitatii de deseuri depozitate;

-Cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite;

-Reducerea numarului desituri contaminate.


-Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor;

-Extinderea infrastructurii de management al deseurilor;

-Reabilitarea siturilor contaminate.

Operatiuni :

a- Constructia unor noi depozite de deseuri municipale;

b- Constructia facilitatilor de sortare ,compostare si reciclare;

c- Achizitionarea si instalarea sistemelor de colectare selectiva;

d- Construirea unor facilitati adecvate pentru deseurile periculoase

municipale si alte tipuri de deseuri specifice;

e- Reabilitarea siturilor contaminate.

Axa prioritara3 - Imbunatatirea sistemelor municipale de

termoficare in zonele prioritare selectate

Obiective :

58


-reducerea emisiilor de poluanti provenite de la centralele publice de

termoficare;

-ameliorarea nivelului minim de concentratie al poluantilor in localitatile

vizate;

-imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din localitatile vizate.

Axa prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de

management pentru protejarea naturii

Obiective :

-Conservarea diversitatii biologice ,a habitatelor naturale a speciilor

salbatice de flora si fauna;

-Asigurarea managementului durabil al zonelor protejate.

Axa prioritara 5 - Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru

prevenirea riscurilor naturale in zonele cele mai vulnerabile

Obiective :

-Un management durabil al inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc;

-Asigurarea protectiei si reabilitarii litoralului Marii Negre.

Domenii de interventie :

-Intarirea infrastructurii institutiilor responsabile de protectia naturii

pentru crearea si implementarea planurilor de management;

-Pregatirea si elaborarea planurilor de management pentru ariile

protejate ,inclusiv sistemul de monitorizare;

-Reconstructia ecologica a zonelor cuprinse in reteaua Natura2000.

Operatiuni:

-control, aplicare, instruire si intarirea capacitatii institutionale a

autoritatilor, pregatirea studiilor stiintifice, a inventarelor, cartografierea;

-pregatirea si implementarea planurilor de management pentru siturile

Natura2000, a planurilor de actiune pentru protectia si conservarea speciilor de

59


interes comunitar, activitati de constientizare si educatie de mediu; stabilirea

sistemelor de monitorizare a habitatelor naturale protejate si a speciilor salbatice

-investitii pentru sprijinirea reconstructiei naturale, protectia si

conservarea habitatelor si a speciilor, dezvoltarea infrastructurii si achizitionarea

terenurilor necesare pentru managementul adecvat in vederea conservarii naturii,

in zonele din cadrul retelei Natura2000.

Axa prioritara 6 - Asistenta tehnica pentru sprijinirea implementarii

PO Mediu

5. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii

Administrative


Obiectiv global este acela de a

contribui la crearea unei administratii

publice mai eficiente si mai eficace

in beneficiul socio – economic al

societatii romanesti.

- Obtinerea unor imbunatatiri

structurale si de proces ale

managementului ciclului de politici

publice;

- Imbunatatirea calitatii si eficientei

furnizarii serviciilor publice, cu

accentul pus pe procesul de

descentralizare

TOTAL ALOCARE FINANCIARA 2007 – 2013 (milioane Euro)


246.0 208.0 38.0

FONDURI ALOCATE 246.0 milioane Euro (2007 - 2013)

Obiectiv strategic : Crearea unei administratii publice

60


mai eficiente si mai eficace in

beneficiul socio – economic al

societatii romanesti.

Axe prioritare : - Imbunatatirea managementului

ciclului de politici publice;

- Imbunatatirea calitatii si eficientei

serviciilor publice.

Axa prioritara 1: Intarirea inerventiilor de plitici publice in

administratia centrala

Obiective:

- Sa contribuie la dezvoltarea capacitatii administrative a administratiei

centrale din Romania;

- Sa modernizeze si sa integreze procesele de formulare a propunerilor

de politici publice (PPP - uri) si relationarea lor cu planurile

institutionale strategice (PIS - uri);

- Finalizarea reformelor functiei publice care vizeaza rationalizarea

structurilor administratiei centrale, implementarea managementului

performantei si consolidarea reformelor prin interventii durabile de

industrie;

- Introducerea unei culturi de monitorizare si evaluare a rezultatelor.

Axa prioritara 2: Dezvoltarea capacitatii de imbunatatire a

performantei serviciilor in administratia locala

Obiective:

- Sa contribuie la reforma administratiei publice la nivel judetean si sub

– judetean prin implementarea unui pachet de management al reformei

care se adreseaza unor elemente cheie ale ciclului de management

strategic;

61


- Sa modernizeze si sa integreze procesele privind planificarea strategica

si a activitatilor, managementul resurselor umane (managementul

performantei) si rezultatul activitatilor de monitorizare si evaluare;

- Sa ofere sprijin pentru implementare organizatiilor judetene si sub –

judetene (municipalitati si comune), pentru cresterea eficientei si

calitatii furnizarii de servicii publice.


- Activitati de management al reformelor;

- Capacitatea de formulare a politicilor publice, inclusiv a strategiilor

intersectoriele si a planurilor institutionale strategice;

- Implementarea reformei functiei publice;

- Implementarea monitorizarii si evaluarii programelor.


5.Programul Operational Regional (POR)

Strategia Programului Operational Regional (POR) este in

concordanta cu obiectivele Programului National de Dezvoltare 2007 – 2013

si ale Cadrului National Strategic de Referinta 2007 – 2013, contribuind la

diminuarea disparitatilor de dezvoltare dintre Romania si celelalte state membre

ale Uniunii Europene.

OBIECTIV STRATEGIC OBIECTIVE SPECIFICE

Sprijinirea unei dezvoltari

economice, sociale, echilibrate

teritorial si durabile a Regiunilor

Romaniei, corespunzator nevoilor lor

si resurselor specifice, prin

Pentru atingerea obiectivului general

al dezvoltarii regionale, strategia se

articuleaza in jurul urmatoarelor

obiective specifice:

- Cresterea rolului economic si social

62


concentrarea asupra polilor urbani de

crestere, prin imbunatatirea

conditiilor infrastructurale si ale

mediului de afaceri pentru a face din

regiunile Romaniei, in special cele

ramase in urma, locuri mai atractive

pentru a locui, a le vizita, a investii si

a munci.

Obiectivul strategic al programului

regional se va realiza printr-o alocare

a fondurilor diferentiata pe regiuni,

in functie de gradul de dezvoltare a

acestora si printr-o stransa

coordonare cu actiunile realizate in

cadrul celorlalte Programme

Operationale.

al centrelor urbane, prin adoptarea

unei abordari policentrice, in vederea

stimularii unei dezvoltari mai

echilibrate a Regiunilor;

- Imbunatatirea accesibilitatii

Regiunilor si in particular a

accesibilitatii cebtrelor urbane si a

legaturilor cu zonele inconjuratoare;

- Cresterea calitatii infrastructurii

sociale a Regiunilor;

- Cresterea competitivitatii

Regiunilor ca locatii pentru afaceri;

- Cresterea contributiei turismului la

dezvoltarea Regiunilor.



4,383.4 3.726,0 657.4

Pentru atingerea obiectivului strategic general al dezvoltarii regionale,

strategia se articuleaza in jurul urmatoarelor obiective specifice:

- Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea

unei abordari policentrice, in vederea stimularii unei dezvoltari mai

echilibrate a Regiunilor;

- Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a accesibilitatii

centrelor urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare;

- Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor;

63


- Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru afaceri;

- Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Obiectivul strategic al programului regional se va realiza printr-o alocare

a fondurilor diferentiata pe regiuni, in functie de gradul de dezvoltare a acestora

si printr-o stransa coordonare cu actiunile realizate in cadrul celorlalte

Programme Operationale.


2013)

Obiectiv strategic : Sprijinirea unei dezvoltari

economice, sociale, echilibrate

teritorial si durabile a regiunilor

Axe prioritare: - Dezvoltarea durabila a oraselor;

- Imbunatatirea infrastructurii

regionale si locale de transport;

- Imbunatatirea infrastructurii

sociale;

- Dezvoltarea mediului de afaceri

regional si local;

- Dezvoltarea si promovarea

turismului.

Axa prioritara 1: Imbunatatirea infrastructurii publice regionale si locale

Obiective: imbunatatirea infrastructurii de baza in transport, educatie si a

infrastructurii sociale, cu scopul de a creste atractivitatea si accesibilitatea

Regiunilor de a stimula dezvoltarea lor socio-economica. Se va acorda atentie

speciala regiunilor mai putin dezvoltate si de asemenea zonelor din regiunile

mai prospere care trec printr-o perioada de declin.

64


Domeniile principale de interventie:

-reabilitarea/modernizarea retelelor judetene si locale de transport rutier;

-reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea serviciilor de sanatate si a

infrastructurii sociale si de siguranta publica;

-reabilitarea/modernizare/dezvoltarea infrastructurii educationale.

Axa prioritara2: Intarirea mediului de afaceri regional si local

Obiectiv: cresterea contributiei economiei locale si regionale la crearea

PIB, prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai putin competitive, in

economia de piata si creare de structuri economice functionale pentru sustinerea

utilizarii eficiente a potentialului endogen al regiunilor, resurse naturale, materii

prime, resurse umane si pentru stimularea economiilor regionale.


-dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecarei

regiuni;

-sprijinirea initiativelor antreprenoriale locale.

Axa prioritara 3: Dezvoltarea turismului regional si local

Obiectiv: crearea surselor suplimentare de venit la nivel regional /local si

crearea de noi locuri de munca, prin dezvoltarea patrimoniului istoric, natural si

cultural al tuturor regiunilor (si in interiorul regiunilor, in zonele izolate cu

potential turistic care pot contribui la dezvoltarea lor economica si la reducerea

gradului de izolare).


-restaurarea si dezvoltarea patrimoniului cultural si istoric;

-dezvoltarea resurselor turistice naturale in contextul dezvoltarii durabile;

-cresterea calitatii serviciilor turistice din punct de vedere al conditiilor de

cazare si recreere .

65


Axa prioritara 4: Dezvoltarea urbana durabila

Obiectiv: cresterea rolului centrelor urbane in dezvoltarea economica

locala si regionala prin regenerarea/revitalizarea oraselor mici si mijlocii,

precum si a unor parti ale oraselor mari, cu scopul reduceri disparitatilor

existente.

Domeniile principale de interventie

- Reabilitarea mediuli construit, dezvoltarea centrelor urbane si spatiilor

publice pentru a creste calitatea vietii si a incuraja activitatile

economice;

- Stimularea antreprenoriatului, creatrea de oportunitati de ocupare,

furnizarea de servicii de consilire.


Important

Pentru autoritatile locale din zona rurala Programele Operationale

reprezinta oportunitati de accesare a fondurilor comunitare numai in

cadrul Master Planurilor Judetene/Regionale sau a proiectelor integrate in

cadrul carora sun incluse obiective locale.

De asemenea autoritatile locale din zona rurala a caror aglomerari

umane cuprind intre 2000 si 10 000 locuitori echivalenti sunt eligibile in

cadrulu Programelor Operationale ca parteneri in Asociatii de Dezvoltare

Intercomunitare.

2.4.3. Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala (PNSDR)

66


PNSDR reprezinta documentul cadru in baza caruia Romania stabileste

politicile si actiunile de dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013 in domeniile

agricol, silvic si economia rurala precum si proiectul de investitii in

infrastrucutura, dezvoltarea si renovarea satelor romanesti.

Elaborarea Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala

reprezinta raspunsul strategic al Guvernului fata de obiectivele Politicii

Agricole Comune.

Finantarea PNSDR

Potrivit Reglementarii Consiliului Europei numarul 1290/2005 privind

finantarea politicii Agricole Comune s-au creat doua fonduri europene pentru

agricultura, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) pentru

finantarea masurilor de marketing si FEADR (Fondul European pentru

Agricultura si Dezvoltare Rurala) pentru finantarea programelor de dezvoltara

rurala.

Strategia de dezvoltare rurala 2007 – 2013

Obiectivul general al strategiei il reprezinta dezvoltarea unei agriculturi

competitive bazata pe cunoastere si initiativa privata capabila sa asigure pe

termen lung un standard de viata decent si premizele realizarii coeziunii

economice si sociale la nivel national, regional si local precum si protejarea

patrimoniului natural, cultural si istoric al zonelor rurale din Romania.

Analiza situatiei curente a sectorului agricol di Romania indica

necesitatea accelerari proceselor de restructurare si modernizare din spatiul

rural, avand in vedere importanta economica si sociala a acestora pentru

asigurarea unei dezvoltari economice intergrate si durabile a spatiului rural.

67


Luand in considerare necesutatea adoptarii sectorului agro – alimentar

romanesc la cerintele UE, in vederea pregatirii pentru aderare, prin promovarea

uni sector eficient si viabil din punct de vedere economic si social in contextul

integrarii, strategia stabileste directiile principale pentru dezvoltarea sectorului

agricultura si silvicultura.

Astfel, asa cum rezulta din evaluarea sociala, economica si de mediu

problemele cheie cu care se confrunta spatiul rural romanesc, in general sunt:

- numarul mare de ferme de subsistenta si semi – subzistenta care nu

sunt viabile cu o suprafata medie a exploatatiei de numai 1,7 ha;

- slaba si productivitate si calitate a productiilor agricole determinata de

lipsa resurselor financiare, utilizare insuficienta a resurselor

disponibile, lipsa personalului instruit pentru practicarea ubu

agriculturi moderne, lipsa sau insuficienta cunostintelor manageriale si

de marketing, precum si de infrastructura tehnica inadecvata;

- decalaul important intre importurile de produse agricole si exportul

acestora (in principal se inregistreaza exportul de produse cu valoare

adaugata scazuta);

- inexistenta unei retele de piata organizate, producatorii agricoli fiind

nevoiti sa-si vanda singuri produsele sau sa le vanda unor intermediari

la preturi foaret mici, ducand astfel la un decalaj foarte mare intre

preturile produselor agricol brute vandute de fermieri, procesatorilor si

pretul produselor finite;

- starea precara a infrastructurii de baza;

- existenta unor suprafete semnificative de teren (cca 1/5) afectate grav

de factori de risc natural: inundatii, alunecari de teren, seismicitate

ridicata, desertificare, resurse reduse de apa.

1. Strategia are in vedere aplicarea unui model multifunctional de

dezvoltarea agricola si rurala. Principiul de baza in aplicarea acestui model

68


consta in promovarea dezvoltarii functiilor agricole ale zonelor rurale insotite

de promovarea in egala masura a functiilor non –agricole ale acestor zone.

Acest model este compatibil cu politica economica si sociala a UE, al carei

obiectiv principal consta in reducerea disparitatilor de dezvoltare intre

regiunile UE si implicit in diminuarea decalajelor de dezvoltare intre rural si

urban.

Obiective generale:

-dezvoltarea unui sector agricol si forestier competitiv bazat pe

cunoastere si initiativa privata, capabil sa se adapteze schimbarilor pe

termen lung care ia in considerare regulile comunitare, conserva

mediul inconjurator si consolideaza sectorul de procesare;

-mentinerea calitatii si a diversificarii spatiului rural si forestier in

vederea obtinerii unui echilibru intre activitatile umane si conservarea

resurselor naturale;

-imbunatatirea standardelor de viata in vederea asigurari unei

ocupari durabile a zonelor rurale si a contribuirii la un echilibru

teritorial atat din punct de vedere economic cat si social;

-implementarea unui program pilot LEADER.

Un rol important in redresarea unora dintre aceste probleme il are

implementarea politicilor europene si programelor nationale, dar si continuarea

programelor europene(de exemplu SAPARD) ale caror obiective generale

constau in implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricola

Comuna si politicile conexe ,precum si rezolvarea problemelor prioritare

specifice pentru dezvoltarea durabila a sectorului agricol si a zonelor rurale din

Romania.

Prin implementarea PAC si problemelor nationale Guvernul Romaniei

urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

69


- Finalizarea reformei proprietatii funciare – se presupune incheierea

procesului de retrocedare a proprietatilor funciare sau justa despagubire in

cazurile obiective in care retrocedarea nu se poate efectua in natura;

- Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme agricole

familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc in spatiul rural;

- Programul Fermierul: asigura creditele de investitii pentru

modernizarea exploatatiilor agricole si a unitatilor de procesare a produselor

agro-alimentare. Aceste credite se acorda pe durata de 10 ani cu o perioada de

gratie de 1-5 ani, in functie de natura obiectivelor de investitii plafonul maxim al

creditelor pentru fiecare tip de investitii va fi stabilit anual.

- O alta componenta a programului national de investitii este asigurarea

cofinantarii proiectelor, din sursa rambursabila acordata din bugetul MMDD si

pusa la dispozitia bancilor comerciale si/sau institutii financiare, pentru

acordarea de credite pentru investitii private.

- Renta viagera – asigura premisele comasarii terenurilor, prin sprijin

financiar care se acorda persoanelor de peste 62 de ani care detin in proprietate

pana la 10ha de teren agricol; reprezinta echivalentul a 100 Euro/an pentru

fiecare hectar instrainat si de 50Euro/an pentru fiecare hectar arendat.

2.Continuitatea cu programul SAPARD 2000-2006

Pentru a permanentiza actiunile desfasurate in cadrul SAPARD 2000-

2006 masuri care corespund urmatoarelor obiective vor fi reluate prin FEADR:

- dezvoltarea durabila a unui sector agro – alimentar competitiv prin

modernizarea si imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole

si piscicole, in vederea atat a cresterii valorii adaugate a materiilor prime de

natura agricola, cat si a creearii unor noi retele de distributie locala in spatiul

rural cu un impact pozitiv asupra venitului persoanelor care activeaza in acest

sector. Se acorda prioritate masurilor de imbunatatire a eficientei pietelor, a

standardelor de calitate si sanatate;

70


- Dezvoltarea economiei rurale prin infiintarea si modernizarea

fondurilor fixe din exploatetiile agricole si forestiere private, dezvoltarea si

diversificarea activitatilor economice si spatiul rural, in vederea mentinerii

si/sau crearii de locuri de munca si a unor venituri alternative in cadrul

gospodariilor taranesti;

- Cresterea standardului de viata in spatiul rural prin imbunatatirea si

dezvoltarea infrastrucurilor sociale si a celor necesare planificari unei

agriculturi durabile.

- Contributia la obiectivele Agendei de la Lisabona

Prioritatile de actiune in jurul carora este structurat sprijinul acordat prin

FEADR contribuie in mod general la obiectivele programului de reforma de la

Lisabona. Printre subobiectivele identificate pentru implementarea FEADR in

Romania, urmatoarele contribuie in mod special la obiectivele programilui de

reforma de la Lisabona:

- Restructurarea si dezvoltarea productiei agricole si silvice in vederea

imbunatatirii competitivitatii;

- Restructurarea si dezvoltarea industriilor agro – alimentare si a

industriei lemnului in vederea imbunatatirii competitivitatii;

- Dezvoltarea multifunctionalitatii economice a zonelor rurale;

- Imbunatatirea competentelor profesionale si capacitatilor de

management ale exploatantilor agricoli si forestieri.

4.Prioritatile potrivit FEADR

Imbinarea liniilor directoare comunitare cu cele aferente strategiei romane

de dezvoltare rurala permite identificarea domeniilor de interventie specifice

FEADR in Romania si asigura echilibrul intre cele patru axe.

71


72


73


Ca raspuns strategic al Guvernului fata de obiectivele Politicii Agricole

Comune, prioritatile Planul Nationalui Strategic sunt concretizate in 4

domenii (axe):

- Axa prioritara 1 – Dezvoltarea unui sector agricol si forestier

competitiv bazat pe cunoastere si initiativa privata capabil sa se

adapteze schimbarilor pe termen lung care ia in considerare regulile

comunitare conserva mediul inconjurator si consolideaza sectorul de

procesare: ‘cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic’ – 45%

din totalul fondurilor UE reprezentand suma de 3.246.064.583 euro;

- Axa prioritara 2 - mentinerea populatiei si imbynatatirea calitatii

mediului rural in Romania prin promovarea managementului durabil al

terenurilo agricol si forestiere: ‘imbunatatirea mediului si a zonelor

rurale’ 25% din fondurile UE in suma de 1.805.375.185 euro;

- Axa prioritara 3 – imbunatatirea standardelor de viata prin cresterea

performantelor economice si a difersificarii in vederea asigurarii

stabilitatii populatiei din zonele rurale si pentru a contribui la un

echilibru teritorial durabil si economiv si social: ‘calitatea vietii in

zonele rurale si diversificarea economiei rurale’ – 30% din fonurile UE

totalizand suma de 2.046.598.320 euro;

- Axa prioritara 4 – implementarea axei LEADER pe baze pilot pentru

perioada 2007 – 2009 si extinderea la nivel national pentru perioada

2010 – 2013 va primi 2,5% din sumele alocate celorlate domenii adica

123.462.653 euro.

74


75


76


77


Masuri Beneficiari

Axa1: Cresterea competitivitatii produselor agricole si silvice

78


Investitii pentru

modernizarea

exploatatiilor agricole

Producatorii agricoli (fermieri) persoane fizice

sau juridice, care pot asigura cofinantare

privata de 50% din cheltuielile eligibile (40%

in cazul tinerilor fermieri, fermierilor din zona

montana si zonele cu handicap)

Investitii pentru

infiintarea unitatilor de

procesare a produselor

agricole si modernizarea

unitatilor silvice

Microintreprinderi si IMM din sectorul agricol

si silvic

Sprijin pentru fermele

de semisubzistenta

Fermele de semisubzistenta (urmand a fi

definite) care prezinta un plan de afaceri prin

care demonstreaza viabilitatea viitoare

aexploatatiei

Investitii pentru

modernizarea

infrastructurii agricole

silvice

Producatori agricoli de, asociatii ale acestora,

consilii locale, proprietari de paduri si asociatii

ale acestora

Sprijin pentru

infiintarea grupurilor

de producatori

Grupuri de producatori legal constituite si

recunoscute inainte de 31 decembrie 2013

Instruirea si pregatirea

profesionala a

producatorilor agricoli

si silvici

Beneficiari finali din sectorul agricol:

- producatoei agricoli (fermieri), personae

fizice sau juridice;

- angajati din agricultura si industria alimentara

si de prelucrare a lemnului

Sprijin pentru tinerii

fermieri si instalerea lor

in mediul rural

Tineri sub 40 ani, pentru primada data

detinatori de exploatatie, cu calificare adecvata

si care prezinta un plan de afaceri care prevede

79


investitii (verificare dupa 3 ani)

Sprijin pentru

pensionarea anticipata

Propietarii de terenuri care au peste 55 ani si

practica agricultura de cel putin 10 ani, care

inceteaza definitiv activitatea agricola

comerciala si care isi transfera proprietatile

catre tineri

Muncitori agricoli de peste 55 ani, care au

contribuit la un plan de ajutor social si care au

lucrat minimum 2 ani din ultimii 4 intr-o

exploatatie care urmeaza sa fie cedata

Servicii de consiliere

agricola si silvica

Bneficiari finali din sectorul agricol:

producatori agricoli (fermieri), persoane fizice

si juridice

Investitii pentru

cresterea eficientei

economice a padurilor

Propietari de paduri si asociatii ale acestora

Axa 2 : Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

Sprijin pe suprafata

pentru zonele

defavorizate natural

(zona montana)

Utilizatori de terenuri agricole

Sprijin pe suprafata

pentru agromediu

(pajisti, agricultura

ecologica)

Utilizatori de terenuri agricole

Sprijin pentru prima

impadurire a terenului

agricol

Detinatori de terenuri agricole si asociatii ale

acestora

80


Sprijin pentru prima

impadurire a terenului

neagricol

Detinatori de terenuri neagricole si asociatii ale

acestora

Axa 3: Imbunatatire calitatii vietii in mediul rural

Investitii pentru

dezvoltarea de activitati

non-agricole

Membrii gospodariilor agricole

Investitii pentru

infiintarea si

dezvoltarea de micro-

intreprinderi

Micro-intreprinderi

Investitii pentru

dezvoltarea turismului

rural

Fermieri si agenti economici

Investitii pentru

renovarea satelor

Consilii locale

Axa 4 :LEADER

Cheltuieli de

functionare ale

grupurilor de actiune

locala (GAL)

Grupuri de actiune locala

Sprijin pentru

implementarea

proiectelor incluse in

strategiile de dezvoltare

locala

Comunitati locale, structuri publice si private

81


Planul National Strategic se va implementa prin Programul National

de dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) si se va imbina complementar si

eficient co-finantarea disponibila din Fondul European Agricol pentru

Dezvoltare Rurala, sprijinul national precum si alte fonduri structurale UE in

beneficiul dezvoltarii rurale durabile a Romaniei.

Obiectivul General al PNDR 2007-2013 vizeaza cresterea

competitivitatii agriculturii si silviculturii prin imbunatatirea performantei

generale a unitatilor de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere

printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a factorilor de

productie,promovand egalitatea de sanse, ameliorarea mediului si a spatiului

rural prin sprijinirea gestionarii durabile a resurselor naturale si imbunatatirea

calitatii vietii in mediul rural.

PNDR programeaza implementarea a unsprazece masuri de interventie in

spatiul rural,grupate in patru mari obiective, care vizeaza:

-imbunatatirea competitivitatii in prelucrarea produselor agricole si

piscicole imbunatatirea infrastructurilor pentru agricultura si dezvoltare

rurala , dezvoltarea economiei rurale, dezvoltarea resurselor umane.

PNDR cuprinde

-analiza SWOT, strategia pentru atingerea obiectivelor si evaluarea ex-

ante;

-justificarea prioritatiilor identificate in raport cu orientarile strategice

comunitare si cu planul strategic national, cat si impactul prevazut pe baza

evaluarii ex ante;

-informatii privind axele si masurile propuse aferente fiecarei axe, in

special obiectivele specifice verificabile si indicatorii referitori la progresele,

eficienta si eficacitatea programului ;

-plan de finantare;

82


-repartitia indicativa a alocarilor publice sau private pentru fiecare

masura;

-elementele necesare evaluarii conformitatii cu regulile concurentei;

-informatii privind complementaritatea cu actiunile finantate de celelalte

instrumente ale PAC ,alte politici de coeziune si FEP;

-elemente referitoare la implementarea programului;

-informatii privind partenerii si rezultatele consultarilor cu acestia ;

Programul national de dezvoltare 2007-2013 si PNDR 2007-2013

finantat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala intervin

in mod complementar in scoplul dezvoltarii competitivitatii economice a

zonelor rurale conservand mediul si accentuand prezenta populatiei.

III. IMPLEMENTAREA POLITICILOR NATIONALE SI

EUROPENE IN CONTEXTUL REGIONAL SI JUDETEAN DE

DEZVOLTARE A COMUNITATILOR RURALE

3.1. CONTEXTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE RURALA

83


Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste

impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea

investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si nu in

cele din urma sa conduca la o imbunatatirea a nivelului de trai.

Politica de Dezvoltare Regionala este una din politicile cele mai

importante si cele mai complexe ale UE statut ce decurge di faptul ca prin

obiectivul sau de reducere a disparitatilor economice si sociale existente intre

diversele regiuni ale Europei, actioneaza asupra unor domenii semnificative

pentru dezvoltare precum cresterea economica si sectorul IMM, transporturile,

agricultura, dezvoltarea urbana, protectia mediului, ocuparea si formarea

profesionala, educatia, egalitatea de gen, etc.

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt

urmatoarele:

- diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea

dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare

intarziata);

- preintampinarea producerii de noi dezechilibre;

- indeplinirea criteriilor de integrare in structurile UE si de acces la

instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri struturale si

de coeziune);

- corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare;

- stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care

contribuie la dezvoltarea economica.

Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de

dezvoltare regionala sunt:

- Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte)

in vederea atingerii unor obiective stabilite;

84


- Cofinantarea - contributia financiara a diversilor factori implicati in

realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala.

Cadrul institutional aferent elaborarii si implementarii documentelor de

programare este structurat pe doua nivele, regional si national. Astfel, la nivel de

regiune, principalii factori institutionali sunt:

- Consiliul de Dezvoltare Regionala (CDR) este format din presedintii

Consililor Judetene si de un reprezentant al Consiliilor locale si rolul sau este de

a analiza si aproba PDR;

-Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR) este o organizatie ne

guvernamentala, subordonata CDR si cu personalitate juridica, iar rolul sau este

de a elabora, propune si implementa PDR si programele de dezvoltare regionala.

- Comitetul Regional pentru elaborarea Planurilor de Dezvoltare

Regionale (CRP) este format din reprezentanti ai ADR-urilor, ai Prefecturilor,

Consiliilor Judetene, serviciilor descentralizate ale institutiilor publice centrale,

institutii de invatamant superior si institute de cercetare, precum si din

reprezentanti ai partenerilor economici si sociali.

Strategia dezvoltarii regionale decurge din probleme – cheie identificate

in analiza socio-economica a regiunilor si in cadrul acestora, a judetelor:

- cresterea disparitatilor de dezvoltare in regiunea Bucuresti-Ilfov si

celelalte regiuni;

- dezvoltarea neechilibrata intre Estul si Vestul tarii, respective intre

Regiunile Nord – Est, Sud - Est, Sud, Sud –Vest si Regiunile Vest, Nord - Vest,

Centru;

- subdezvoltarea cronica este concentrata in Regiunea Nord-Est, la granita

cu Moldova si in Regiunea Sud, de-a lungul Dunarii;

85


- existenta unor importante disparitati intraregionale care reflecta structura

mozaicala a dezvoltarii economice: in interiorul Regiunilor coexista zone

subdezvoltate cu zone relativ dezvoltate;

- declinul masiv al oraselor mici si mijlocii, indeosebi al oraselor mono

industriale, generat de restructurarea industriala;

- grad scazut de atractivitate a majoritatii Regiunilor;

- declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari si diminuarea

rolului in dezvoltarea arealelor adiacente;

- experienta insuficienta in managemantul programelor de dezvoltare

regionala/locala;

Strategia regionala va da prioritate regiunilor ramase in urma si a

zonelor mai putin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. Scopul este de a

aloca fonduri acelor domenii de interventie, masuri si proiecte care au o

influenta directa si puternica asupra dezvoltarii regionale si locale pentru:

-cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri;

-dezvoltarea infrastructurii economiilor regionale /locale;

-reabilitarea centrelor urbane cu potential de crestere economica.

Obiectivul general al strategiei nationale de dezvoltare regionala a

fost definit in concordanta cu analizele economice si sociale precum si cu

analiza SWOT, care au identificat probleme de dezvoltare regionala cu care se

confrunta Romania.

Obiectivul general il constituie accelerarea cresterii economice a tuturor

regiunilor Romaniei, cu prioritate a celor mai slab dezvoltate astfel incat la

sfarsitul perioadei de programare raportul intre cea mai dezvoltata si cea mai

slab dezvoltata Regiune in termeni de dezvoltare infrastructurala si a mediului

de afaceri, sa se diminueze.

86


Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare de a fondurilor diferentiata pe

regiuni in functie de gradul de dezvoltare si printr-o stransa coordonare cu

actiunile realizate in cadrul celorlalte PO.

Pentru atingerea obiectivului general al prioritatii de dezvoltare regionala,

strategia se articuleaza in jurul a patru obiective specifice:

- Imbunatatirea gradului general al atractivitatii si accesibilitatii a

regiunilor;

- Cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri;

- Valorificarea potentialului turistic, istoric si cultural al regiunilor si

cresterea contributiei acestor domenii la dezvoltarea regiunilor;

- Cresterea golului economic si social al centrelor urbane.

Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor

regionale si se refera la urmatoarele aspecte:

- inlaturarea/diminuarea saraciei in zonele rurale;

- echilibrarea oportunitatilor economice si a conditiilor sociale dintre

mediul urban si cel rural;

- stimularea initiativelor locale;

- pastrarea patrimoniului spiritul si cultural.

3.1.1 POLITICA DE DEZVOLTARE A REGIUNII SUD-MUNTENIA

Muntenia este o regiune istorica din sudul Romaniei. Limitele sale sunt:

la nord muntii Carpati (care o delimitează de Transilvania), la vest raul Olt (care

o separa de Oltenia), la sud si est fluviul Dunarea (care o delimiteaza de

87

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Oltenia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvania


Bulgaria si Dobrogea), iar la nord-est raurile Milcov, Putna si Siret (dincolo de

care se afla Moldova).

Are in componenta actualele judetesi unitati administrative: s, Brăila,

Buzau, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman

(fara comuna Islaz), Municipiul Bucuresti. De asemenea, segmentele situate

de est de raul Olt din judetele Valcea si Olt, precum si sudul judetului Vrancea

(la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorica Muntenia.

Cele mai importante orase in aceasta regiune sunt Bucuresti, Alexandria,

Braila, Buzau, Calarasi, Giurgiu, Pitesti, Ploiesti, Slatina, Slobozia si Targoviste.

Harta Romaniei cu incadrarea regiunii Sud- Muntenia

Principalele ape curgatoare care strabat aceasta regiune sunt Dunarea,

precum si unii afluenti directi ale acesteia: Olt, Vedea, si, Calmatui (2 rauri

poarta acest nume), Ialomita si Siret.

88

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ialomi%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lm%C4%83%C5%A3ui

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Arge%C5%9F

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vedea

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olt

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rea

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgovi%C5%9Fte

http://ro.wikipedia.org/wiki/Slobozia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Slatina

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploie%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pite%C5%9Fti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C5%9Fi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83ila

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Fti


http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Teleorman

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Ilfov

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Ialomi%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Giurgiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_D%C3%A2mbovi%C5%A3a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_C%C4%83l%C4%83ra%C5%9Fi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Buz%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Br%C4%83ila

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Arge%C5%9F

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria


Originea numelui

Muntenia era denumirea care apare pentru prima data in cronicile primilor

domnitori moldoveni. Prin Muntenia se intelegea intregul teritoriu al Tarii

Romanesti, probabil pentru faptul ca in regiunile invecinate cu Moldova

densitatea populatiei era mult mai mare in zona de deal si de munte. Zonele de

campie din Muntenia fiind foarte putin populate datorita vastelor paduri ale

Teleormanului si ale Vlasiei care se intindeau de la raul Olt pana pe teritoriul

Bucurestiului de astazi si a Baraganului, in care predomina la acea vreme

vegetatia de stepa care se termina brusc spre sud cu intinderi de nisipuri

miscătoare apoi mlastinoase in jurul Dunarii.

Muntenia este regiunea din sudul Romaniei care a format impreuna cu

Oltenia principatul medieval al Tarii Romanesti, incepand cu domnia lui

Basarab I sau dupa alti istorici, a lui Vladislav I (Vlaicu Vodă) si pana la unirea

principatelor (1859). Toate capitalele Tarii Romanesti s-au situat in Muntenia

(cu exceptia perioadei 1770-1771 cand aceasta s-a aflat in Craiova).

Limite

Muntenia este situata intre Dunare la sud si est, Carpatii Meridionali si

Milcov la nord, in timp ce granita vestica este raul Olt. In perioada medievala

cand teritoriul Munteniei era administrat direct de catre domnitor, iar teritoriul

Olteniei (adica judetele situate dincolo de raul Olt) era administrat de catre banii

Craiovei. Intre 1718-1739, cand Oltenia a fost sub dominatie habsburgica, Tara

Romaneasca a fost alcatuita numai din Muntenia.

Dupa unirea principatelor in 1872 la o noua impartire teritoriala s-a

revenit la delimitarea medievala iar pe emblema Principatelor Unite au fost

introduse separat, simbolurile Munteniei (vulturul) si Olteniei (leul) alaturi de

bourul moldovenesc. Dupa marea unire de la 1 decembrie 1918 Muntenia

89

http://ro.wikipedia.org/wiki/1918

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bour

http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu


http://ro.wikipedia.org/wiki/Vultur




http://ro.wikipedia.org/wiki/Ban

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Olt

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Milcov,_Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C5%A3ii_Meridionali

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Craiova



http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladislav_I

http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_I

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_Rom%C3%A2neasc%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiune

http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83r%C4%83gan


http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova




dispare ca regiune administrativa pana in 1952 cand se revine la impatirea

regionala. Dupa 1968 titlul de regiune Muntenia, nu mai apare decat in medii

neoficiale, care nu constituie diviziuni administrative, spre exemplu, regiunea de

dezvoltare Sud Muntenia, care insă nu cuprinde decat doua treimi din suprafata

regiunii istorice.

Istoric

Teritoriul Munteniei era locuit in antichitate de triburile Getilor (getae),

care erau popor de neam tracic. Istoricul antic Strabo sustinea ca "dacii si getii

vorbesc aceeasi limba". Herodot ii introduce in istorie cu urmatoarea mentiune:

"Getii sunt cei mai barbati, si mai drepti dintre traci". In jurul anului 340 i.e.n.

deoarece getii din dreapta Dunarii au devenit dependenti de Macedonia, regii

macedoneni formuleaza pretentii de suprematie si asupra getilor din nordul

Dunarii, insa, incercarile lui Alexandru cel Mare 335 i.e.n. si 327 i.e.n. ) si

Lisimah (310 î.e.n.) de a-i supune, rămân fără rezultat. Mai târziu, geţii duc

lupte cu bastarnii (popor germano-celtic), care intre anii 200 si 100 i.e.n. ocupa

poalele nord-estice ale Muntilor Carpati si malurile Nistrului.

Teritoriul Munteniei a facut parte din marele regat dac al lui Burebista dar

nu si de regatul lui Decebal. Dupa victoria asupra lui Decebal, Traian trimite

trupe auxiliare in Muntenia si sudul Moldovei pentru pacificarea regiunii.

Conducatorii locali fac juraminte de vasalitate dar teritoriul Munteniei nu este

anexat si nu devine provincie a Imperiului Roman.

In 117, dupa moartea lui Traian, romanii retrag trupele din cea mai mare

parte a Munteniei si fixeaza granita de-a lungul limesului Transalutanus. Au loc

numeroase atacuri ale carpilor (un trib de daci liberi) si gotilor sau poate getilor,

subiectul este supus multor controverse deoarece, de-a lungul timpului, unii

cronicari, voit sau intamplator, i-au confundat pe geti cu gotii. Primul care a

utilizat termenul de "got" ca echivalentul lui "get", a fost imparatul filozof Iulian

90

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iulian_Apostatul

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Go%C5%A3ii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dacii_liberi&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Transalutanus


http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian

http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal

http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal

http://ro.wikipedia.org/wiki/Burebista

http://ro.wikipedia.org/wiki/Macedonia


http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Sud




Apostatul (361-363 e.n.). In secolul IV, echivalenta a fost adoptata si de alti

autori, iar prin scrierile istoricului latin Claudianus (inceputul secolului V) si

mai ales ale lui Orosius (autor spaniol de origine gota), apoi prin ale istoricilor

Cassiodor si Iordanes, aceasta confuzie a capatat o larga raspandire. Trebuie

mentionat ca lucrarea lui Iordanes numita "Getica", era de fapt consacrata

gotilor. Istoricul got Iordanes in lucrarea sa din 551 "Getica" (De Origine

Actibusque Getarum) ii descrie pe goti ca fiind urmasii getilor lui Burebista si

Deceneu, lucru explicat de unii istorici prin apropierea fonetica a celor 2

cuvinte. Este stiut ca gotii au patruns in Muntenia impinsi de huni, dar nu sunt

dovezi ca in acea perioada au intrat in conflict cu romanii si nici nu exista urme

ca deplasarea lor s-ar fi desfasurat catre limesul roman. Sunt insa suficiente

dovezi clare ca au strabatut campiile Baraganului si Buzaului si ca romanii au

infiintat pentru ei o episcopie la Silistra. Conflictul gotilor cu romanii a erupt

mai degraba dupa trecerea acestora a Dunarii ca federati.

Aurelian incheie un tratat cu gotii, cedandu-le Dacia ca unor federati ai

Imperiului Roman. Asadar, gasim in Dacia urmatoarele triburi de goti: Taifalii si

Victoalii. Asezarile gotilor in Dacia cuprindeau numai Podisul Moldovei si

jumatatea rasariteana a Campiei Romane, in timp ce in spatiul carpatic continua

sa locuiasca populatia daco-romana, ramasa aici dupa retragerea legiunilor si a

administratiei romane peste Dunare (in Dacia Aurelia). Dupa asezare, gotii se

imparteau in vizigoti (goti apuseni, ramura tervingilor), care locuiau in campia

rasariteana a Daciei si pe Nistru, si in ostrogoti (goti rasariteni), care locuiau la

est de Nistru.

Muntenia si Dobrogea devin un culoar de trecere al popoarelor

migratoare, trecerea gotilor si bulgarilor lasand suficiente urme, apoi invaziile

cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania neagra ce cuprindea mai ales

Moldova cu Muntenia si tatare (care stapaneau indeosebi zonele de campie din

91

http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83tari

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cumani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nistru

http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C5%A3i

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C5%9Ful_Moldovei

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Victoalii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Taifalii&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Silistra

http://ro.wikipedia.org/wiki/Buz%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_B%C4%83r%C4%83ganului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Huni


http://ro.wikipedia.org/wiki/Iordanes

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Claudianus&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Iulian_Apostatul


Muntenia si Moldova la momentul pomenirii voievodatelor lui Litovoi,

Seneslau, Ioan si Lupu (Farkas) in diploma cavalerilor ioaniti.

Toate aceste navaliri au avut un important aport la mentinerea unei

populatii stabile extrem de reduse in zona. Populatia avea sa creasca prin venirea

treptata a mai multor grupuri de vlahi sud-dunareni care fugeau din calea

atacurilor hunilor si avarilor asupra Imperiului Bizantin. Astfel ca in secolul al

XII-lea cronici bizantine si slave considerau populatia un amestec de triburi

geto-dace care intrasera in contact cu civilizatia romana, vlahi sud-dunareni si

slavi crestinati de bizantini. Acest amestec de populatii avea, ca element comun

de cultura, filonul roman.

Dupa victoria lui Basarab I de la Posada, acesta si Vladislav I isi extind

stapanirea asupra teritoriului Munteniei si al sudului Moldovei (sub denumirea

de "Basarabia") in urma unor campanii victorioase impotriva tatarilor care

ajunsesera stapanitori peste aceste teritorii dand astfel nastere principatului

medieval al Tarii Romanesti cu capitala la Campulung.

Caracteristicile Regiunii Sud Muntenia

Suprafata totala: 34,453 km2 (14.54%

din suprafata totala a Romaniei)

Cuprinde 7 judete: Arges, Calarasi,

Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova,

Teleorman cu 15 municipii, 28 orase,

481 comune cu 1,552 sate. Regiunea

noastră este localizata in Sud estul

Europei si in Sudul Romaniei.

Teritoriul Regiunii are trei forme de relief, care se succed de la Nord catre

92

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung


http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladislav_I

http://ro.wikipedia.org/wiki/Posada

http://ro.wikipedia.org/wiki/Basarab_I

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Imperiului_Bizantin&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vlahi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cavalerii_Ioani%C5%A3i

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lupu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan

http://ro.wikipedia.org/wiki/Seneslau

http://ro.wikipedia.org/wiki/Litovoi


Sud avand intre ele o diferenta de inaltime de 2,500 m. Structura formelor de

relief: 70,7 % campie, 19,8 % deal, 9,5 % munte.

Reteua hidrologica a Regiunii este in stransa legatura cu Fluviul Dunarea.

Aceasta traverseaza 1,075 km din teritoriul Romaniei. Principalele rauri de pe

teritoriul Regiunii sunt: Olt (615 km), Arges (350 km), Ialomita (417 km),

Dambovita (286 km) si Prahova (193 km). Reteaua hidrologica este completata

de o serie de lacuri naturale: Amara, Mostistea, Suhai, Vidraru, Vacaresti si

Pecineagu.

Infrastructura:

Calea ferata: 1,671 km (608 km electrificaţi ). Densitatea retelei de cale ferata:

48.5 km/1000 km2.

Drumuri publice: 11,104 km (2,534 km de autostrăzi si drumuri nationale).

Densitatea drumurilor publice: 32.2 km/1000 km2.

Fluviul Dunarea (11 porturi).

Acces la mare: Nu.

Acces la aeroport: Henry Coanda (Otopeni) - Bucuresti

Populatie:

Total: 3379406 locuitori.

Densitate: 101.2 locuitori/km2.

Structura pe sexe: 1,723,497 (51%) femei si 1,655,909 (49%) barbati .

Structura pe varste: 62,6% ( intre 15-59 de ani), 19,1 % (intre 0-14 ani) , 18,3 %

peste 60 de ani.

Suprafata

-Km2 -

Populatia

-nr.

pers.-

Populatia

ocupata

-mii pers.-

Rata

somajului

-%-

93


Total Regiune34453 3379406 1207.3 8,3

Arges 6826 652625 256.5 6,2

Calarasi 5088 324617 101.4 7.8

Dambovita 4054 541763 200.3 6.1

Giurgiu 3526 297859 90.1 7.5

Ialomita 4453 296572 98.2 11.1

Prahova 4716 829945 292.8 10,0

Teleorman 5790 436025 168.0 10.3

In productia de utilaj petrolier si chimic, de frigidere, lampilor electrice cu

incandescenta si in productia de automobile Dacia si Aro, regiunea detine

suprematia la nivel de tara.

Sectorul privat este reprezentat la nivelul regiunii de 36,339 societati

active existente la sfârşitul anului 2002, din care 36,029 erau IMM-uri, forta de

munca absorbita fiind de 230026 salariati.

Suprafata agricola de 2.449 mii ha, reprezinta 71,1% din suprafata totala a

regiunii, restul fiind ocupata de paduri (19,3%) si de ape si balti (3,4%). Terenul

arabil (80,2%) urmat de pasuni si fanete (15,7%) si de vii si livezi (4,1%).

In prezent peste 96,1% din suprafata agricola apartine sectorului privat,

forta de munca ocupata fiind de 48,6%. In anul 2000 regiunea a furnizat 18,2%

94


din productia de carne a tarii (locul I), 16,5% din productia de lapte (locul III),

17,5% din cea de oua (locul II).

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Reteaua de drumuri nationale 21,2% din 11.818 km lungime totala

drumuri. Drumurile judetene pondere este de 78,8%. Transportul rutier este

sustinut de transportul feroviar, din reteaua de cai ferate a regiunii facand parte 4

magistrale care asigura legatura cu toate regiunile istorice: Moldova, Dobrogea,

Transilvania si Banat. Transportul naval, este asigurat de fluviul Dunarea

principala cale de navigatie transeuropeana pe care, in cadrul regiunii, sunt

situate 4 importante porturi.

Legatura cu Bulgaria se face prin intermediul a 3 puncte de trecere a

frontierei, cel mai important fiind cel de la Giurgiu-Ruse datorita podului rutier-

feroviar existent, prin acest punct realizandu-se una din legaturile principale ale

Vestului Europei cu Orientul Apropiat.

Sectoare economice cu traditie in Regiune Sud Muntenia:

• Productia de utilaj petrolier si chimic

• Poductia de produse petro-chimice

• Productia de automobile Dacia si Aro

• Productia agricola vegetala

• Productia de carne a tarii

• Turism montan

Avantaje comparative ale regiunii

• Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii;

95


• Existenta in cadrul regiunii a aeroportului Bucuresti-Henry Coanda;

• Existenta unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX

precum si existenta segmentului de autostrada A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2

(Bucuresti- Drajna), retele de drumuri naţionale si europene modernizate;

• Forta de munca ieftina si calificata;

• Existenta terenurilor adecvate agriculturii ecologice.

Climat investitional

Una din misiunile Agentiei pentru

Dezvoltare Regionala Sud Muntenia este sa

vina in sprijinul potenţialilor investitori,

aratandu-le beneficiile si oportunitatile

deosebite pe care Regiunea de Dezvoltare

Sud Muntenia le ofera.

Investind in Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia beneficiile sunt:

- O retea de comunicatii dezvoltata, cu conexiuni in intreaga Europa

resurse naturale si materii prime variate.

Prezenta multor ramuri industriale bine dezvoltate:

• chimie si petrochimie

• automobile

• materiale de constructii

• metalurgica

• mobila

• textila etc.

96


- agricultura, zootehnie, piscicultura

- potenţial important pentru turism si agroturism

- forţa de munca de înalta calificare, in variate domenii

- reţea de scolarizare dezvoltata

- posibilitati variate pentru divertisment si activitati sociale

Zone defavorizate

Conform art.1 al OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate,

republicata cu modificarile ulterioare:

1. Zonele defavorizate, in intelesul prezentei ordonante de urgenta, reprezinta

arii geografice strict delimitate teritorial, care indeplinesc cel putin una dintre

urmatoarele conditii:

a) ponderea somerilor in totalul resurselor de munca ale zonei sa fie de cel

putin trei ori mai mare decât ponderea somerilor in totalul resurselor de munca

la nivel national, in ultimele 3 luni care preced luna intocmirii documentatiei de

declarare a zonei defavorizate;

b) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicatie, iar infrastructura este

slab dezvoltata.

2. Ponderea somerilor in totalul resurselor de munca este indicator statistic,

calculat lunar, exprimat in procente si determinat prin raportarea numarului

somerilor inregistrati la totalul populatiei cu varsta cuprinsa intre 18 si 62 de ani.

3. Pentru ponderea somerilor in totalul resurselor de munca se iau in calcul

numărul somerilor cu domiciliul stabil in respectiva arie geografica, inregistrati

la sfarsitul lunii de referinta, si numarul populatiei stabile a zonei, cu varsta

cuprinsa intre 18 si 62 de ani.

97


4. La nivel national ponderea somerilor in totalul resurselor de munca se va

calcula conform aceleiasi metode, prin raportarea numărului somerilor

inregistrati la nivel national la totalul populatiei stabile cu varsta cuprinsa intre

18 si 62 de ani.

5. Ponderea somerilor in totalul resurselor de munca la nivelul zonei si la nivel

national se stabileste de Comisia Nationala pentru Statistica, pe baza datelor

privind numarul somerilor, furnizate de Agentia Nationala pentru Ocupare si

Formare Profesionala.

Agentii economici care au obtinut Certificat de Investitor in zona

defavorizata au beneficiat de facilitatile art.6 al OUG nr.24/1998 , republicata

cu modificarile ulterioare.

Domeniile de interes ale zonelor defavorizate sunt prezentate in anexa

nr.1 la HGR nr. 728/2001, conform CAEN aprobat prin HGR nr.656/1997.

In regiunea Muntenia au fost infiitate patru zone defavorizate:

• Filipesti, Ceptura, Mizil in judetul Prahova

• Zimnicea in judetul Teleorman.

Ca urmare a modificarii OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor

defavorizate in cursul anului 2004, Consiliul Concurentei monitorizează agentii

economici cu certificat de investitor in scopul identificarii acelor agenti

economici care au depasit intensitatea ajutorului de stat.

Potrivit cu art.15 din Legea nr.507 din 17.11.2004 pentru aprobarea OG nr.

94/2004, au fost abrogate îniepand cu 20.02.2005 literele b), d) si e) ale art.6.

Conform art.6.1.6 al Ordinului MAI nr.382/12.10.2004 pentru aprobarea

Ghidului de aplicare a ajutoarelor de stat acordate in temeiul OUG 24/1998:

”Acordarea ajutorului de stat pentru investitia initiala este conditionata de

mentinerea investitiei în cauza pentru o perioada minima de 5 ani.”

Dezvoltarea economica si sociala a acestor zone in perioada 1999-2002

98


rezulta din analiza indicatorilor din anexa nr.9 la HGR nr.728/2001 - Chestionar

trimestrial - pe care agentii economici au obligatia de a o transmite Agentiei.

Valoarea investiţiilor realizate in perioada 1999 – 2004

Zona libera Giurgiu

Mediul de investitii - Zona libera Giurgiu

Infiintata in 1996, Zona Libera Giurgiu, una dintre cele mai vaste din

Europa, este situata in sudul orasului Giurgiu, intre cele doua diguri îndreptate

spre Dunare. Zona include un numar de firme cu capacitate productiva (cum ar

fi Docurile Giurgiu si Terminalul Peco Oil), avand in vedere faptul ca are ca

scop stimularea exportului de produse prelucrate. Ceea ce o diferetiaza de alte

zone din Romania este faptul ca are un profil preponderent industrial.

De asemenea, amplasarea sa in municipiul Giurgiu, principal port la

Dunare, prezinta un avantaj major pentru transportul de marfuri pe cale fluviala,

fluviul Dunarea conferindu-i o legatura naturala cu toate porturile dunarene pana

la iesirea în Marea Neagra.

Traficul intre Bucuresti si Bulgaria se face, aproape in intregime, prin

Giurgiu, pe podul de cale ferata/rutier, permitând astfel multor întreprinzatori sa

profite de avantajele pe care Zona Libera le ofera. Bunurile pot fi exportate din

locurile scutite de taxe, cerintele procedurii vamale fiind minime. Multe alte

99


stimulente fac ca importul si exportul de bunuri prin Zona Libera Giurgiu, ca si

dezvoltarea intereselor comerciale în limitele respectivei zone, sa constituie o

oportunitate de afaceri tentanta, care poate aduce multe satisfactii.

Facilitati acordate în Zona Libera Giurgiu:

• Marfurile straine pot stationa în interiorul zonei libere, fara plata de drepturi de

import (taxe vamale,TVA, accize) si fara o limitare în timp.

• Firmele care obtin venituri din activitatile desfasurate pe baza de licenta în

Zona Libera, platesc o cota de impozit pe profit de numai 5% pentru profitul

impozabil care corespunde acestor venituri si beneficiaza de scutire de TVA in

conditiile prevazute de legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata.

• Investitiile straine nu pot fi nationalizate, expropriate, rechizitionate decat in

cazuri de interes public (de exceptie) si cu plata unei despagubiri

corespunzatoare.

• Operatiunile financiare legate de activitatile desfasurate in zona libera se fac in

valuta liber convertibila, acceptata de Banca Nationala a Romaniei.

Bunurile din zona libera pot fi transportate în alta zona libera fara plata

taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al Romaniei.

• La lichidarea sau restrangerea activitatii desfasurate in zona libera, persoanele

fizice sau juridice pot transfera in strainatate capitalul si profitul, dupa plata

tuturor obligatiilor catre statul roman si partenerii contractuali.

100


1. DEMOGRAFIA

Populatia reprezinta un element esential al devenirii umane. De marimea,

dar si de calitatea populatiei depind toate procesele socio-economice dintr-un

anumit spatiu social.

1.1. Structura populatiei

La 1 iulie 2003, populatia Regiunii Sud Muntenia a fost de 3358,4 mii locuitori.

Din punct de vedere al numarului de locuitori, aceasta regiune este a doua ca

marime, detinând 15,5% din populatia tarii.

Dinamica populatiei totale la nivel regional in perioada 1995-2003 evolutia

populatiei a fost puternic influentata de sporul natural negativ, inregistrand o

tendinta de scadere a populatiei. In anul 2003 populatia Regiunii Sud Muntenia

s-a redus cu 166,6 mii persoane fata de anul 1995 (-4,7%).

Evolutia populatiei totale pe sexe in Regiunea Sud, 1990-2002

Sursa, INS Statistica Teritoriala, 2004

101


Structura populatiei pe medii de rezidenta, in perioada 1995 - 2003,

manifesta in general o usoara tendinta de micsorare a ponderii populatiei urbane

in total populatie, in favoarea celei din rural. Conform INS, în anul 2003, din

totalul populatiei, 40,7% locuia in mediul urban (41,7% în anul 1995) si 59,3%

locuia in mediul rural (58,3% în anul 1995).

Trendurile de evolutie a structurii populatiei pe cele doua sexe, in

perioada 1990-2002, pentru regiunea Sud Muntenia, indica scaderea ponderii

populatiei masculine si cresterea celei feminine, care si la inceputul perioadei

era dominanta atat pe total, cat si pe cele doua medii rezidentiale. In 2002,

structura de gen este defavorabila în masura mai mare barbatilor, in mediul

urban. In toate judetele ce compun regiunea Sud Muntenia au avut loc scaderi

ale populatiei. Cea mai importanta scadere a populatiei s-a înregistrat în jud.

Teleorman (56,2 mii persoane), urmat de jud. Prahova (44,7 mii persoane). In

acelasi timp, cea mai mica reducere a inregistrat-o jud. Ialomita (8,7 mii

persoane). Din punct de vedere al structurii populatiei pe judetele regiunii, cea

mai mare pondere o detin judetele Prahova (circa 25%) si Arges (circa 19%), iar

cea mai mica, Giurgiu (8,6%) si Ialomita (8,7%). Pe sexe, judetele cu cea mai

numeroasa populatie masculina sunt Prahova (25%) si Ialomita (22%), iar cele

cu cea mai numeroasa populatie feminina sunt Prahova (25%) si Arges (19%).

Interesant este faptul ca Ialomita se înscrie pe primul loc, la cea mai putin

numeroasa populatie feminina (8,6%).

Evolutia populatiei totale pe judetele Regiunii Sud, 1990-2002

In perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene: reducerea

populatiei tinere si a populatiei adulte si cresterea populatiei vârstnice.

Evolutia populatiei scolare cuprinse in sistemul de pregatire profesionala

in perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud Muntenia s-a

aflat pe o curba puternic descendenta, care pare ca a atins limita inferioara în

102


anul 2000, dupa care s-a înscris pe un usor trend de crestere. Efectivele scolare

s-au redus cu circa 112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5% fata de anul scolar

1990/1991).

Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au

inregistrat an randul populatiei din invatamantul liceal, care s-a redus cu 4,5 %,

si in randul populatiei din invatamantul superior, care a crescut cu 6,8 %.

Cresteri ale populatiei scolare s-au mai inregistrat si in invatamantul postliceal si

de maistri (cu 1,1 %).

Din punct de vedere al distributiei pe cele doua medii rezidentiale, între

judetele regiunii Sud Muntenia, cu exceptia judetului Prahova care are populatia

dominant in mediul urban (51,1% în 2002), restul judetelor au populatie

preponderent rezidenta in mediul rural (judetul cu cea mai mare pondere a

populatiei in mediul rural este Dambovita cu circa 70%, urmat la mica distanta

de Giurgiu cu 69,1%).

103


Dinamica populatiei pe medii rezidentiale in regiunea Sud Muntenia

indica cresteri în rândul populatiei urbane din judetul Arges, iar în celelalte

judete scaderi (cele mai mari în judetul Prahova), in timp ce în mediul rural in

toate judetele regiunii au loc scaderi ale populatiei, cele mai importante fiind in

Teleorman si Arges.

Dinamica populatiei pe sexe si medii rezidentiale, in judetele regiunii Sud,

1990-2002

AG CL DB GR IL PH TR

Total -27106 -21244 -25078 -23161 -8666 -44720 -56177

M -17402 -12961 -15618 -13096 -5948 -26882 -26415

F -9704 -8283 -9460 -10065 -2718 -17838 -28762

Urban 8451 -6939 -14680 -1195 -2434 -34327 -17265

M 1560 -5361 -8610 -1073 -2230 -19031 -9546

F 6891 -1578 -6070 -122 -204 -15296 -7719

104


Rural -35557 -14305 -10398 -21966 -6232 -10393 -38912

M -18962 -7600 -7008 -12023 -3718 -7851 -17869

F -16595 -6705 -3390 -9943 -2514 -2542 -21043

Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

Principalul factor care a determinat scaderea populatiei este sporul natural

negativ. Din punct de vedere al trendului, pare ca tendinta se va inversa in

urmatorii ani, fiind posibile valori pozitive ale sporului natural.

Evolutia sporului natural al populatiei in judetele regiunii Sud

1990 1995 2000 2001 2005

Arges 17711 -576 -847 -1400 -1761

Galarasi 629 -903 -492 -916 -1145

Dambovita 1367 -910 -613 -877 -1517

Giurgiu -461 -1802 -1447 -1726 -2157

Ialomita 862 -445 -230 -537 -792

Prahova 1454 -1971 -1425 -2454 -2960

Teleormanl -832 -2970 -3064 -3682 -4577


Evolutia populatiei pe grupe de varsta la nivelul Regiunii Sud Muntenia

Dinamica populatiei pe grupe mari de varsta in regiunea Sud Muntenia, in

intervalul 1990-2002, indica tendinta de imbatranire demografica, caracterizata

prin reducerea cu 6,4 % a ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani, pe fondul

105


cresterii ponderii populatiei din grupa de peste 60 ani cu 4 %. Dinamica

populatiei regiunii Sud Muntenia, pe grupe de varsta, a inregistrat evolutii

diferite: efective in scadere pentru grupele 0-14 ani (cu 264,2 mii persoane)

pentru grupa 15-59 ani (cu 42,2 mii persoane) si efective in crestere pentru

grupa de varsta 60 ani si peste (cu 100,3 mii persoane).


Analizand dinamica populatiei pe grupe de varstă in judetele regiunii Sud

Muntenia, in intervalul 1990-2002, se constata ca in toate judetele regiunii s-au

inregistrat reduceri ale efectivelor cu varste între 0-14 ani si cresteri ale

efectivelor pentru populatia de 60 ani si peste.

Dinamica populatiei pe sexe si medii rezidentiale, in judetele regiunii Sud,

1990-2002

106


0-14 ani 15-59 ani 60 ani+

Arges -48779 1143 20530

Calarasi -26998 -5726 11480

Dambovita -41592 3750 12764

Giurgiu -20393 -7518 4750

Ialomita -23832 3576 11590

Prahova -63830 -10323 29433

Teleorman -38776 -27139 9738


In perioada analizata se remarca urmatoarele fenomene: reducerea

populatiei tinere si a populatiei adulte si cresterea populatiei varstnice.

Evolutia populatiei scolare cuprinse in sistemul de pregatire profesionala

In perioada 1990-2002, populatia scolara la nivelul regiunii Sud

Muntenia s-a aflat pe o curba puternic descendenta, care pare ca a atins limita

inferioara in anul 2000, dupa care s-a inscris pe un usor trend de crestere.

Efectivele scolare s-au redus cu circa 112.2 mii persoane (respectiv cu 15,5%

fata de anul scolar 1990/1991).

Din punct de vedere al structurii, cele mai semnificative modificari s-au

inregistrat in randul populatiei din invatamantul liceal, care s-a redus cu 4,5 %,

si in randul populatiei din invatamantul superior, care a crescut cu 6,8 %.

107


Cresteri ale populatiei scolare s-au mai inregistrat si in invatamantul postliceal si

de maistri (cu 1,1 %).


Din punct de vedere al trendului evolutiei pe judetele regiunii Sud

Muntenia, pentru populatia scolara din invatamantul profesional si de ucenici, se

remarca doua situatii:

Tendinta de scadere a populatiei scolare se opreste in anii scolari

1999/2000 si 2000/2001, dupa care incepe o usoara tendinta de crestere in cazul

judetelor Prahova si Arges.

Tendinta de reducere se opreste intre anii scolari 1997/1998 si 1998/1999

dupa care se reia trendul de crestere in cazul judetelor Dambovita, Calarasi,

Giurgiu, Ialomita, Teleorman.

1.2. Migratia populatiei si compozitia etnica

Un factor explicativ al scaderii populatiei Regiunii Sud Muntenia este

migratia, atât cea interna, cât si cea externa. Mutatiile din structura socio-

economica a României au determinat o intensa mobilitate teritoriala a populatiei,

cu consecinte directe în modificarea numarului si structurii socio-demografice a

108


populatiei în profil teritorial. In cadrul migratiei interne, fluxul rural-urban

merita o mentiune deosebita, fiind cel care detine cea mai mare pondere în

cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populatie care este mai dispusa la

modificarea domiciliului se constata o migrare a populatiei tinere catre oras, mai

întâi la scoala, iar mai apoi prin integrarea pe piata muncii.

MIGRATIA POPULATIEI îN INTERIORUL REGIUNII SUD MUNTENIA,

INTERREGIONALA SI EXTERNA în perioada 2000 – 2003

Sositi Plecati Migratie externa Sold migratoriu

Sositi Plecati Intern Inclusiv

migratia

externa

REGIUNEA

SUD

167.739 172.040 1.132 2.605 -4.301 -5.774

Arges 35.965 37.753 209 526 -1.788 -2.105

Calarasi 16.598 16.567 68 191 31 -92

Dambovita 25.242 25.822 164 374 -580 -790

Giurgiu 13.406 11.947 64 117 1.459 1.406

Ialomita 16.308 16.681 113 200 -373 -460

Prahova 38.935 39.752 437 995 -817 -1.375

Teleorman 21.285 23.518 77 202 -2.233 -2.358

Sursa – INS – Direcţia Regional de Statistică Călăraşi

109


Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica - Directia

Regionala de Statistica Calarasi, migratia populatiei in interiorul Regiunii Sud

Muntenia, interregionala si externa, în perioada 2000 - 2003, prezinta un sold

migratoriu negativ. Migratia interna si externa a populatiei nu influenteaza în

mod semnificativ structura demografica a regiunii.

Alaturi de migratia interna, un factor deosebit de important pentru

structura populatiei este si migratia externa. Imediat dupa 1990, când oamenii au

putut circula liberi s-a constatat la nivel national un flux migratoriu extern mai

important. Initial, au plecat populatiile apartinatoare grupurilor etnice minoritare

(germanii si maghiarii) si persoane care aveau rude sau prieteni plecati.

Schimbarile din sistemul politico-social romanesc au facut ca populatia din

regiune sa se poata indrepta atat spre tarile membre ale Uniunii Europene, cat si

spre SUA si Canada. Dupa anul 1995, Regiunea Sud Muntenia cunoaste o

emigrare a populatiei (in special a celei tinere, fara ocupatie) catre Italia, Spania

si alte tari europene.

In urma ultimului recensamant din martie 2002, compozitia etnica a populatiei

din Regiunea Sud Muntenia se prezinta astfel:

ETNIA TARA REGIUNEA SUD

Date absolute % Date absolute %

TOTAL 21.680.974 100,0 3.379.406 100.0

Romani 19.399.597 89,48 3.274.433 96,89

Maghiari 1.431.807 6,60 1.545 0,05

110


Rromi (tigani) 535.140 2,47 98.538 2,92

Ucraineni 61.098 0,28 126 *

Germani 59.764 0,28 599 0,02

Rusi-Lipoveni 35.791 0,17 814 0,02

Turci 32.098 0,15 811 0,02

Tatari 23.935 0,11 35 *

Sarbi 22.561 0,10 84 *

Slovaci 17.226 0,08 17 *

Bulgari 8.025 0,04 734 0,02

Croati 6.807 0,03 7 *

Greci 6.472 0,03 319 0,01

Evrei 5.785 0,03 116 *

Cehi 3.941 0,02 17 *

Polonezi 3.559 0,02 44 *

Italieni 3.288 0,01 196 0,01

Chinezi 2.243 0,01 25 *

Armeni 1.780 * 83 *

111


Ceangai 1.266 * 19 *

Alta etnie 16.850 0,08 735 0,02

Nedeclarata 1.941 0,01 109 *

Sursa – INS – Direcţia Regional de Statistică Călăraşi

1.3. Tendinte privind populatia

Proiectarea populatiei ofera informatii utile asupra viitoarei evolutii a

numarului si structurii de vârsta a populatiei. Din punct de vedere demografic,

principalii factori care actioneaza asupra marimii si structurii populatiei sunt

fertilitatea, mortalitatea si migratia.

Scaderea natalitatii în tara noastra, fenomen care se înscrie în tendinta

generala din cadrul perioadei de tranzitie demografica, are unele particularitati.

Principalii factori care au determinat scaderea natalitatii sunt de natura

economica si sociala.

O familie numeroasa nu este potrivita solicitarilor din sfera activitatii

profesionale. Se adauga acestei transformari participarea din ce în ce mai

numeroasa a femeilor la munca în afara familiei. Aceasta participare este mai

accentuata în mediul urban, fertilitatea mai scazuta a populatiei urbane

influentând mai pronuntat nivelul fertilitatii generale.

In perspectiva, numarul populatiei regiunii Sud Muntenia este anticipat sa

scada, In intervalul 2005-2013. Aceasta scadere se va datora mentinerii unui

112


deficit al nasterilor în raport cu numarul deceselor (spor natural negativ), la care

se va adauga soldul negativ cumulat al migratiei interne si externe.

Evolutia populatiei proiectate pe judete, regiune in perioada 2005-2013

Judete

An2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Arges 646,7 643,9 641,2 638,6 636,0 633,4 629,6 625,9 622,2

Calarai 317,5 316,1 314,8 313,4 312,1 310,8 309,0 307,2 305,4

Dambovita535,3 532,8 530,3 527,9 525,5 523,2 520,0 516,9 513,8

Giurgiu 285,3 283,1 280,8 278,8 276,5 274,4 272,1 269,8 267,5

Ialomiţa 291,3 289,7 288,2 286,6 285,1 283,6 281,6 279,7 277,8

Prahova 825,7 821,3 817,0 812,8 808,6 804,4 798,6 792,9 787,3

Teleorman 421,6 415,6 409,6 403,8 398,0 392,4 386,2 380,1 374,0

Regiunea

Sud

Muntenia

3323,43302,53282,03261,83241,83222,23197,23172,43148,0

Sursa: INS

Evolutia populatiei proiectate pe judete, regiune in perioada 2005-2013

Populatie

in varsta

scolara

2003 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

3-6ani 130,0127,3 125,4 123,6 121,8 120,0118,5 117,0 115,6

7-14ani 323,1287,73279,98272,45 265,12258 254,91251,89248,91

15-24 ani 495,9445,89464,48450,377442,55432 414,06396,87380,40

Total 949,0890,9 869,9 849,4 829,4 810,0787,5 765,8 744,9

113


Sursa: INS

Populatia in varsta scolara a Regiunii Sud Muntenia va inregistra in

perioada 2005-2013 un trend descrescator, ritmul cel mai alert de descrestere

inregistrand populatia din grupa 7-14 ani. Astfel, pe ansamblul populatiei

prescolare si a celei scolare din Regiunea Sud Muntenia, avem de-a face cu o

scadere a populatiei de circa 200.000 de persoane.

1.4. Concluzii

Imbatrânirea populatiei constatata la nivelul regiunii reclama

implementarea unor politici care sa conduca la prelungirea vietii active pentru

adulti. Cresterea populatiei pensionate inseamna o crestere a serviciilor medicale

si sociale, dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ

si calitativ prin asigurarea de agenti de turism, ghizi cu experienta in a avea grija

de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetica si infrumusetare. Se

recomanda cresterea scolarizarii pentru domeniile de calificare: turism si

alimentatie si estetica si igiena corpului omenesc.

Imaginea furnizata de analiza demografica, se caracterizeaza prin:

- Scaderea numarului populatiei;

- Densitate superioara mediei pe tara ;

- Scaderea populatiei urbane pe fondul dominarii populatiei rurale;

- Spor natural negativ;

Dominarea populatiei de nationalitate romana. Ponderea populatiei de

etnie rroma in totalul populatiei regiunii depaseste ponderea acesteia la nivel

national. Se recomanda infiintarea de clase pentru invatamantul TVET in

localitatile cu populatie preponderent de etnie rroma si initierea unor actiuni.

114


PROFILUL ECONOMIC REGIONAL

2.1 Principalii indicatori economici

Produsul intern brut (PIB) regional

Spatial, structura economica a regiunii este caracterizata de dominarea

industriei in cele 3 judete din nordul acesteia (Prahova, Dâmbovita si Arges) si a

agriculturii in cele 4 judete din sud (Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita).

Ca un efect al cresterii economice, PIB-ul regional a crescut de la 15.511,4

miliarde lei în 1996 la 175890 miliarde lei in anul 2003, acest aspect situand

regiunea pe locul III la nivel de tara pentru scolarizarea acestora.

Comparatie cresterea PIB National Crestere PIB Regiunea Sud>

Sursa INS, Statistici regionale, Raport anual BNR 2003/td>

Economia regiunii, analizata pe baza principalului indicator de evaluare al

cresterii economice PIB-ul regional, a avut în perioada 1996-2003 o tendinta de

crestere în valori absolute. Acelasi trend ascendent va înregistra PIB si în

urmatorii ani:

115


Sursa: INS

Nivelul PIB/locuitor din anul 2003 (52.373.174 lei/locuitor) ne situeaza

in continuare pe unul din ultimele locuri in ceea ce priveste acest indicator sub

nivelul PIB/locuitor la nivel de tara (86.996.300 lei/locuitor). Imaginea oferita

de cei doi indicatori, indica existenta unui decalaj economic fata de celelalte

regiuni, atenuarea lui implicând o dezvoltare accelerata bazata pe cresterea

competitivitatii economiei regionale - factor generator a unor salturi de

productivitate si eficienta.

Cu toate ca aceasta pozitie s-a mentinut pe toata perioada 1996-2003,

valoarea PIB-ului/loc. a crescut în anul 2003 fata de 1996 de aproximativ 14 ori,

fara a lua in calcul si cresterea preturilor în acesti ani. Analiza PIB-ului pe

domenii economice si a gradului de contributie al acestora la realizarea PIB-ului

regional a facut posibila identificarea unor aspecte legate de starea si modul de

functionare a economiei regionale. Caracterizata de o evolutie pozitiva, industria

detine primul loc în economia regiunii, avand o pondere de 31,1% în PIB-ul

regional, superioara mediei pe tara de 27,3%.

Sectorul privat al economiei contribuie cu 75% din valoarea adaugata

116


bruta, iar contributia IMM la crearea de valoare adaugata bruta (VAB) in 2002 a

fost de 56%; firmele mici si micro-întreprinderile au detinut 31% din aceasta

cifra, iar firmele mijlocii 25%. Contributia IMM la crearea de valoare adaugata

bruta a fost constanta in anii 2000 - 2002.

Constanta cu care au contribuit IMM la crearea valorii adaugate brute se

datoreaza, in exclusivitate, firmelor mici, constatandu-se ca cele mijlocii au

inregistrat un usor declin; pe ansamblu, insa, contributia IMM la formarea PIB a

inregistrat variatii neglijabile. Analiza regionala, releva faptul ca forta de munca

ocupata in IMM-uri se concentreaza in regiunea Bucuresti - Ilfov, precum si in

regiunea Nord-Vest si regiunea Vest. Astfel, regiunea Bucuresti - Ilfov are cu

69% mai multa forta de munca ocupata in IMM-uri decat media pe tara, fiind

urmata de regiunea Centru si regiunea Vest.

Regiunea Nord-Est, respectiv Sud Muntenia precum si Sud Vest

Oltenia nu se pot lauda cu cifre la fel de mari. Corelatia dintre numarul IMM-

urilor la 1000 de locuitori, in cele 8 regiuni de dezvoltare si ritmul de crestere al

gradului de ocupare a fortei de munca in aceleasi regiuni, este foarte stransa si

evidenta. Aceasta corelatie este si mai puternica la categoria firmelor mijlocii,

care in 2002, a asigurat cel mai mare numar de locuri de munca.

Analizând, in continuare, costul mâinii de lucru, se constata adâncirea

diferentelor dintre regiuni si dintre sectoarele de activitate, dar si micsorarea, pe

de alta parte, a diferentelor dintre diversele categorii de marime, cu tendinta

micro-întreprinderilor de a le ajunge din urma pe celelalte, din acest punct de

vedere. La sfârsitul anului 2002 in Regiunea Sud Muntenia erau înregistrate un

numar de 36397 unitati active în industrie, constructii, comert si alte servicii

(11,2% din totalul firmelor înregistrate la nivel national).

117


Comparand pe baza datelor disponibile din 2002 ponderea unitatilor

active pe sectoare de activitate, se constata o mare concentrare a firmelor în

comert (64.4%,), urmat de industria prelucratoare (13.36%).

Cel mai mic numar de unitati se regaseste in invatamant si in sectorul

energetic. Pe judete, cel mai mare numar de unitati sunt in judetul Prahova

(11776 unitati - 33%) urmate de judetul Arges (8387 unitati - 23%).

Sursa INS, Statistici regionale, Raport anual BNR 2003

Pe clase de marime, microintreprinderile (pâna la 9 salariati) sunt

majoritare (31544 unitati), reprezentand 86,6% din totalul firmelor, pe locul 2

plasându-se firmele mici (10-49 salariati - 3504 unitati).

118


Sursa: INS

Ponderea IMM private in perioada 2000 - 2002 s-a mentinut constanta.

Principala schimbare a constat in numarul crescut de IMM cu capital privat din

domeniul industriei, a caror pondere a sporit de la 12,1% la 12,7% in 2001,

pentru a atinge 19,1% in 2002, dupa cum se poate vedea in figura urmatoare, in

timp ce numarul firmelor de comert a continuat sa scada. Ponderea acestora s-a

diminuat de la 63,0 % in 2000 la 60,2% in 2001, pentru a atinge nivelul cel mai

scazut, de 53,2%, in 2002. Cu toate acestea, numarul cel mai mare de IMM

active functioneaza in activitatea de comert, urmate de cele din industrie, si din

alte servicii.

Structura IMM private pe sectoare de activitate

119


Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Implicarea unui numar din ce in ce mai mare de IMM in activitatea

productiva arata ca sectorul IMM, pe ansamblu, a ajuns intr-o noua faza de

dezvoltare, dat fiind faptul ca IMM din industrie sunt mai mari si concepute sa

functioneze o perioada mai indelungata decat IMM din sectorul serviciilor. O

parte din micro-întreprinderile din comertul cu amanuntul si diverse servicii

ofera locuri de munca unui mare numar de someri. Proportia IMM implicate in

activitati de servicii a crescut de la 15,9% in 2000, la 16,7% in anul 2002. Si in

sectorul transporturilor opereaza intreprinzatorii mici si mijlocii, numarul

acestora sporind in perioada de referinta de la 3,3% la 4,7%.

Cifra de afaceri

Cifra de afaceri a unitatilor locale active din industrie, constructii, comert

si alte servicii, pe activitati ale economiei nationale în anul 2002.

120


Sursa INS, Statistica teritoriala

Dupa cum se poate observa, cea mai mare pondere în realizarea cifrei de

afaceri la nivel de regiune o au judetele Prahova si Arges, judete care au si cea

mai dezvoltata industrie.

Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de

privatizare, de restructurarea si orientarea întreprinderilor spre cerintele

economiei de piata, indica existenta in cadrul regiunii a unui potential si a unor

oportunitati reale de dezvoltare.

Dezvoltarea culturii industriale si competitivitatea crescanda a

intreprinderilor, a determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de:

echipamente electrice si electronice, autoturisme, confectii textile, materiale de

constructii, mobilier din lemn, anvelope si produse chimice sa cunoasca un

progres substantial. Acestea, prin rezultatele obtinute (marirea productivitatii,

noi locuri de munca) contribuie la imbunatatirea climatului economic si social al

zonelor în care s-au dezvoltat.

Imaginea generata de întreprinderile noi create este completata si totodata

sustinuta de existenta unor întreprinderi reprezentative atât pentru regiune cat si

121


pentru tara si care polarizeaza majoritatea activitatilor din zonele aferente.

Dintre acestea se pot mentiona:

-SC Petrobrazi SA; SC Petrotel-Lukoil SA; SC Rafinaria Astra Româna SA; SC

Upetrom SA; SC Uzuc SA; SC Neptun SA; SC Derolever SA Judetul

Prahova;

-SC Arpechim SA; SC Dacia-Renault SA; SC Alprom SA Judetul Arges;

-SC Artic SA; SC Steaua Electrica; SC Romlux SA; SC Victoria SA;

Combinatul de Oteluri Speciale Târgoviste Judetul Dâmbovita

La capitolul investitii interne conduc detasat judetele Arges si Prahova, cu

un potential ridicat pentru investitori.

Indicii de pret

Pentru atingerea tintelor de inflatie propuse pentru aderarea la U.E. foarte

importanti sunt si indicii de pret.

La nivelul lunii februarie 2005, fata de luna octombrie 1990, procentajul

de crestere a indicilor de preturi arata astfel:

- Marfuri alimentare: 208776,5

- Marfuri nealimentare: 257851,7

- Servicii: 435793,5

- Cea mai mare crestere o au, asadar, preturile serviciilor.

Rata inflatiei pe luna februarie se prezinta astfel:

- Marfuri alimentare: 0,4

- Marfuri nealimentare: 0,6

- Servicii: 1,5

122


- Rata inflatiei total 0,7

Statistici in gospodarie salariile si celelalte venituri asociate formeaza, in

Regiunea Sud Muntenia cea mai importanta sursa de venituri a gospodariilor, cu

o tendinta de crestere in urmatorii ani (47,4%).

O alta sursa de venituri cu o pondere importanta o reprezinta in continuare

veniturile din prestatii sociale (20,2%) si ele in crestere fata de anii precedenti.

Aproximativ 5% in totalul veniturilor pe gospodarie o reprezinta veniturile din

activitati agricole, iar 3,8% veniturile din activitati independente neagricole

Structura veniturilor totale se remarca prin ponderea mare a veniturilor

in natura, categorie in scadere însa fata de anii precedenti. Salariile si celelalte

venituri asociate formeaza în continuare cea mai importanta pondere in structura

veniturilor. Veniturile din agricultura, alaturi de veniturile din activitati

independente cunosc un puternic trend ascendent.

Nivelul si structura veniturilor unei gospodarii sunt determinate de

numarul persoanelor aducatoare de venit si de specificul activitatii acestora.

Astfel, veniturile totale medii lunare realizate de gospodariile de salariati

(14536,5 mii lei) depasesc cu 39,6% venitul mediu pe ansamblul gospodariilor,

in timp ce la gospodariile de someri acestea reprezinta 69,3% din nivelul mediu,

123


la cele de pensionari 76,2%, iar la cele de agricultori 78,5% (sursa INS). Se

explica astfel de ce continua tendinta de migrare catre orase a populatiei rurale.

Veniturile totale in Regiunea Sud Muntenia pe trimestre, in anul 2004, a

fost de 9703 mii lei - Trimestrul 1 : 9417,2 mii lei

- Trimestrul 2 si 9642,5 mii lei

- Trimestrul 3, în medie 93,3% fata de total gospodarii (sursa INS).

Investitii straine

Datele statistice arata ca cetatenii straini au fost atrasi mai mult de

investitii in industrie (54,4% din capitalul total investit), servicii (15,8%) si

comertul cu ridicata (10,7%). Nu prea au avut cautare agricultura (1%), turismul

(2,4%) si constructiile (2,4%).

Investitorii majori, adica cei care au fost dispusi sa investeasca minimum

un milion de dolari in economia romaneasca, sunt in jur de 200. Acestia

beneficiaza de facilitati fiscale in Romania, iar valoarea investitiei asumata de ei

se ridica, in total, in perioada octombrie 2001-decembrie 2003, la circa 1,13

miliarde de dolari, conform datelor obtinute de la Agentia Romana pentru

Investitii Straine.

Intr-un clasament al regiunilor, Regiunea Sud-Muntenia se situeaza pe

pozitia a treia, valoarea investitiilor fiind de 94,2 milioane de dolari. Numai

3.741 (circa 3,8%) dintre investitorii straini s-au stabilit in judetele Arges,

Dambovita, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Ialomita. Desi numarul

este mic, valoarea investita de acestia atinge 1,26 miliarde dolari, adica 12,2%

din totalul sumelor inregistrate la nivelul tarii, ceea ce plaseaza aceasta regiune

pe locul al doilea intr-un top al capitalurilor investite.

Fabrica de automobile Dacia este cea mai mare investitie din zona cu o

investitie de 537 milioane de dolari realizata de Firma Renault. Locurile doi si

trei sunt ocupate de doua companii (Petrotel Lukoil si Unilever) în cadrul carora

124


olandezii detin ponderi importante in capitalul social.

Investitiile straine directe pe principalele activitati economice

Activitatieconomice Valoare % din

Total

TOTAL, din care: 10159,6 100,0

Industria prelucratoare, din care: 5239,9 51,6

- metalurgie 1202,9 11,8

- alimente, bauturi si tutun 983,4 9,7

- industria chimică 871,5 8,6

- mijloace de transport 543,4 5,3

- masini si echipamente 464,1 4,6

- textile, confecţii si pielărie 436,4 4,3

- fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă 263,5 2,6

- tehnica de calcul, aparate electrice, radio-TV,

comunicatii226,3 2,2

- alte ramuri ale industriei prelucrătoare 248,4 2,4

Posta si telecomunicatii 1509,2 14,9

Comert 1157,0 11,4

Intermedieri financiare si asigurari 936,9 9,2

Servicii prestate întreprinderilor *) 675,2 6,6

Alte activitati 641,4 6,3

Sursa BNR si INS

*) Tranzactii imobiliare, închirieri si activitati de servicii prestate in principal

intreprinderilor.

125


Se poate observa ca ponderea cea mai insemnata o detine industria

prelucratoare atat la investitiile straine cat si la cele interne. Remarcam, de

asemenea, ponderea mica a investitiilor in agricultura cu toate ca Regiunea Sud

are cel mai important sector agricol intre regiuni.

2.2 Informatii partiale

Industria

Complexa si diversificata, industria regiunii acopera toate domeniile

componente bazându-se totodata pe bogatia si varietatea resurselor naturale

existente.

Zonele industriale sunt localizate si apartin in general comunitatilor mari

cum sunt municipiile si orasele, ele fiind concentrate in special in cele trei judete

din nordul regiunii: Prahova, Dambovita si Arges. Parte din industria regiunii se

afla inca sub influenta declinului din economia nationala (de exemplu ARO

Câmpulung si zona miniera) determinata de: mostenirea unei structuri bazata pe

industria grea; dependenta unor ramuri de importul de materii prime; consumuri

energetice relativ ridicate; eficienta si competitivitate redusa; masuri de

restructurare economica neperformante; lipsa unei politici coerente de stimulare

a relatiilor de cooperare intre intreprinderi si domeniul cercetarii, in contextul

existentei în cadrul acestuia a unui potential uman specializat, promovarea

insuficienta a industriilor locale si a cooperarii interne si internationale a

întreprinderilor din regiune; reducerea si întreruperea activitatii unor capacitati

de productie din diverse sectoare ale industriei, facand ca aceasta sa devina

principala ramura generatoare de somaj, din cadrul economiei regiunii;

dependenta unor comunitati de existenta unei singure industrii si localizarea

investitiilor straine preponderent în partea de nord a regiunii.

126


Structura si potential de dezvoltare

In ultimii ani, ca urmare a procesului de integrare a României în UE,

precum si a costurilor scazute ale fortei de munca, a crescut numarul

investitorilor straini de pe piata romaneasca, una dintre cele mai mari piete din

Europa Centrala si de Est. Regiunea Sud Muntenia ofera potentialilor investitori

o multitudine de oportunitati. Multe dintre companiile puternice, cum ar fi Dacia

- Renault (Pitesti - Arges) si Petrotel - Lukoil (Ploiesti - Prahova), se gasesc in

aceasta regiune. Un avantaj major îl constituie reteaua de transport. Situata în

jurul Bucurestiului, astfel incat nici unul dintre orasele resedinta de judet nu se

afla la mai mult de 120 de kilometri de capitala, regiunea Sud Muntenia

beneficiaza de acces rapid la principalul aeroport al tarii, Otopeni.

Trei dintre cele sapte judete au granita cu Bulgaria, ceea ce usureaza

schimburile cu Grecia si Turcia, iar multe dintre rutele comerciale internationale

si posibilitatile de transport sunt asigurate de Dunare. Accesul se face foarte usor

nu numai catre Bulgaria si Serbia, care se intind pe celalalt mal al fluviului, ci si

catre restul tarilor cu iesire la Dunare, cum ar fi Germania sau Ungaria. De

altfel, canalul Dunare - Marea Neagra si portul principal al României, Constanta,

situeaza zona aproape de toate pietele internationale.

Regiunea este bogata în resurse, industria cunoscând o mare dezvoltare în

zonele unde se extrag si se exploateaza petrol, gaze naturale, sare, ape termale

sau carbuni. Aproape o cincime din întreaga regiune este împadurita, asigurând

materie prima pentru diferite ramuri ale industriei, cum ar fi cea energetica sau

de constructii. Dintre orasele Romaniei, Ploiesti (judetul Prahova) este cel mai

mare producator de petrol, iar industria petrochimica a regiunii, in plin proces de

restructurare, acopera jumatate din cererea totala a tarii. In ceea ce priveste

productia industriala, Muntenia este cea mai prolifica dintre toate regiunile

României. Surplusul de forta de munca fata de cererea existenta si imensele

127


terenuri agricole din sudul Munteniei constituie principalele oportunitati pentru

investitiile în agricultura.

Unul dintre principalele avantaje pe care regiunea le ofera investitorilor

consta in pozitia sa geografica: situarea in jurul celei mai mari piete a tarii,

Bucuresti, inseamna ca antreprenorii locali beneficiaza de de un acces rapid la

capitala, evitand in acelasi timp costurile si celelalte dezavantaje pe care o zona

puternic urbanizata si foarte aglomerata le impune întreprinzatorilor bucuresteni.

Bazata în mare parte pe activitati traditionale si orientata spatial în functie de

localizarea resurselor naturale, industria regiunii acopera toate domeniile

componente.

Comparativ cu anii anteriori, cand in sectoare traditionale precum: chimie

si petrochimie, siderurgie si metalurgie neferoasa, energetica, constructii de

masini si celuloza si hârtie s-a inregistrat, pe fondul unui grad redus de folosire a

capacitatilor de productie, o productivitate redusa. In prezent evolutia este

satisfacatoare atat in sectoarele mentionate cat si in cele noi aparute sau

dezvoltate. Aceasta situatie, generata de dinamica crescatoare a procesului de

privatizare, de restructurarea si orientarea intreprinderilor spre cerintele

economiei de piata, indica existenta in cadrul regiunii a unui potential si a unor

oportunitati reale de dezvoltare.

Numarul întreprinderilor, pe ramuri de activitate, demonstreaza

modificarile de substanta in dinamica diverselor sectoare. Principala crestere s-a

inregistrat in industrie (61,9% in 2002, fata de 2000), si constructii (61,6%).

Cresterea cea mai mica s-a inregistrat in sectorul serviciilor, adica sub 10% fata

de 2000. Numarul firmelor cu activitate de comert a scazut, indiferent de

marimea acestora, in timp ce in alte sectoare ale economiei, numarul firmelor

mici si mijlocii active inregistrate a crescut mai repede decat cel al micro-

intreprinderilor.

Se apreciaza ca dinamica sectorului IMM, sub aspectul numarului de

firme, evolueaza catre o repartitie mai echilibrata in teritoriu.

128


Agricultura

Sector important al economiei regionale, agricultura este prezenta in toate

judetele regiunii, ponderea cea mai mare fiind detinuta de cele 4 judete din sudul

acesteia (Ialomita, Calarasi, Giurgiu si Teleorman).

Suprafata agricola de 2.449 mii ha reprezentând 71,1% din suprafata totala

a regiunii si 16,5% din suprafata totala a tarii, determina pe de o parte caracterul

agrar si potentialul agricol ridicat al acesteia, iar pe de alta parte pozitionarea pe

primul loc în cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare.

Utilizarea terenului:


Structura suprafetei agricole care inseamna 80,2% teren arabil, 15,7% pasuni si

fanete, 4,1% vii si livezi si conditiile naturale favorabile, au determinat

dezvoltarea in cadrul regiunii a tuturor ramurilor agriculturii.


129


Distributia suprafetei agricole si modul de utilizare al acesteia pe judete


Productia vegetala are un rol important, fiind orientata în special spre

cultura cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutret si a

legumelor. In prezent, suprafata agricola a regiunii apartine în proportie de

96,1% sectorului privat, contributia acestuia la valoarea productiei agricole fiind

de 17,76%. Conditiile pedo-climatice, costurile necesare pregatirii si întretinerii

culturilor au constituit factorii care în perioada 1995-2001 au influentat nivelul

si variatia productivitatii la majoritatea culturilor agricole vegetale.

Evolutia suprafetelor cultivate în perioada 1990 - 2002

Regiunea

Sud

Suprafata totala cultivata

in ha

1990 1985523

1995 1950555

130


2000 1850467

2001 1925543

2002 1944669


Se observa trendul ascendent incepand cu anul 2000 in ceea ce priveste

suprafata totala cultivata apropiindu-se de cea din 1990. In continuare ponderea

cea mai mare in suprafata cultivata o au plantele cultivate pentru boabe (70,1%),

urmate de plante uleioase (17,2%).

Turism

In prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare

economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putand contribui

substantial la revigorarea soci-economica a regiunii. Aceasta dispune de un

potential considerabil, cu precadere in partea de nord, pentru dezvoltarea

turismului si a activitatilor de recreere datorita conditiilor naturale favorabile si a

traditiilor culturale si istorice existente.

Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de

iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Valea

Prahovei-Masivul Bucegi, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera în

mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata.

Turismul balnear se poate practica în cadrul a 3 statiuni

balneoclimaterice, spatiile de cazare si bazele de tratament existente cat si

calitatea serviciilor fiind in mare parte necorespunzatoare.

Comparativ cu zona de nord, zona de sud a regiunii si in special zona

riverana fluviului Dunarea detine un potential turistic neexploatat suficient pana

in prezent, dar care in timp poate deveni prin investitii sustinute o alternativa la

131


turismul clasic montan. Regiunea este atractiva din punct de vedere turistic si

datorita existentei in cadrul acesteia a unor valori culturale, a unor monumente

cultural-istorice si a unor parcuri naturale situate in Muntii Bucegi si Muntii

Piatra Craiului.

O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si

pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti o constituie imbunatatirea

serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica.

Existenta in cadrul regiunii a unor valori si monumente cultural - istorice si a

parcurilor naturale din Muntiii Bucegi si Piatra Craiului determina gradul sporit

de atractivitate turistica a acesteia.

Judetele Prahova, Arges si Dîmbovita, al caror grad de dezvoltare turistica

este mai ridicat comparativ cu judetele din sudul regiunii, ofera o gama variata

de servicii turistice. asigurând totodata practicarea urmatoarelor forme de

turism: sporturi de iarna, cura si tratament balnear, agroturism etc. Reteaua de

cazare turistica a regiunii cuprinde 336 unitati, din care 101 hoteluri si moteluri,

4 hanuri turistice, 25 cabane turistice, 5 campinguri, 89 vile si bungalouri, 23

tabere pentru tineret, 56 pensiuni turistice, 29 pensiuni agroturistice si 3 spatii de

cazare pe nave.

Capacitatea de cazare existenta in regiune este de 344 unitati de cazare la

nivelul anului 2002, din care 180 unitati în Prahova, 79 în Arges si 33 in

Dâmovita, numarul acestora scazand foarte mult in randul judetelor de la campie

(15,2% impreuna).

Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:

- potential turistic ridicat;

- grad redus de valorificare a potentialului turistic;

- grad redus de utilizare a capacitatilor de cazare;

- infrastructura turistica bine dezvoltata în partea de nord a regiunii;

132


- posibilitatea practicarii majoritatii formelor de turism;

- conditii neadecvate practicarii turismului balnear.

PIATA MUNCII

Transformarea sociala, economica si politica, componente caracteristice

perioadei de tranzitie si trecerii la economia de piata, au produs o serie de

schimbari in structura pietei fortei de munca, cu consecinte majore atat in

domeniul social cat si in cel economic.

Faptul ca piata fortei de munca este o problema controversata, imaginile si

situatia de suprafata ascunzând probleme carora economia si mediul social

trebuie sa le faca fata în viitor, impune o analiza atenta si identificarea

majoritatii problemelor din acest domeniu.

3.1. Participarea la piata muncii

Resursele de munca din regiunea Sud Muntenia la recensamantul din

2002, inregistrau 2.288.344 persoane in varsta de 15-64 de ani, mentinandu-se

acelasi trend descrescator, corelat de altfel cu scaderea populatiei totale in

regiune (3.379.406 persoane in anul 2002 fata de 3.465.500 persoane in anul

2000).

Structura populatiei, dupa participarea la activitatea economica, pe sexe,

medii si grupe de varsta reflecta aspecte relevante care caracterizeaza piata

muncii din Regiunea Sud-Muntenia, precum:

- Ponderea scazuta a populatiei active ocupate;

-Procentul mare al somerilor ca efect direct al dezechilibrelor existente intre

cerere si oferta.

Populatia activa din regiunea Sud - Muntenia înregistrata la

133


recensamantul din 2002, reprezinta 47,3% din totalul populatiei (1.598.500),

mentinând tendinte de scadere, in special incepand cu anul 1995.

Rata de activitate in regiunea Sud - Muntenia este de 69,85 %, reflectand

disponibilitatea crescuta a populatiei in varsta de munca de a oferi forta de

munca pentru productia de bunuri si servicii.

Populatia inactiva detine o pondere mare in Regiunea Sud-Muntenia

(52,7%), consecintele acestui fenomen fiind: imbatranirea populatiei si sporul

negativ.

Procentul tinerilor care se integreaza in viata activa (28,9%) este scazut in

comparatie cu ponderea inregistrata la populatia adulta ocupata ( 72,7% la grupa

de vârsta 25-34 ani si respectiv 74,9% la grupa de varsta 35-49 de ani), atat in

mediul urban cat si în cel rural. Diferentele existente in privinta ocuparii

reprezinta o consecinta a numarului mare de persoane inactive in varsta de 15-24

ani ( 60,2%), cei mai multi dintre acestia fiind cuprinsi in invatamantul

preuniversitar si universitar.

Populatia ocupata

Sursa: INS - Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de munca

Sursa: INS - Balanta fortei de munca la sfarsitul anului

Analizand comparativ cu anul 2000 se constata mentinerea unui trend

descrescator in ceea ce priveste populatia activa ocupata ( 1.443.000 persoane in

anul 2002 comparativ cu 1.444.000 persoane în anul 2000) dar si in privinta

134


populatiei active civile ocupate ( 1.221.600 persoane in anul 2002 comparativ cu

1.293.800 persoane in anul 2000).

Somajul

La finele anului 2002 numarul somerilor s-a redus la 123.577 persoane

(fata de 150.600 persoane cat erau inregistrate in anul 2000).

Acest fenomen nu poate fi datorat cresterii ratei de ocupare (populatia

ocupata a continuat sa scada), ci mai degraba altor factori precum:

- Reducerea populatiei totale;

- Persoanele carora le-au expirat perioadele de alocare a indemnizatiei de somaj

nu mai solicita inscrierea in evidenta agentiilor judetene pentru ocuparea fortei

de munca (ca persoane în cautarea unui loc de munca) regasindu-se in categoria

lucratorilor familiali neremunerati;

- Pensionari;

-Migratia catre alte regiuni sau chiar in afara granitelor tarii.

Rata somajului in regiunea Sud-Muntenia la sfarsitul anului 2002 a fost de

9,2% depasind rata inregistrata la nivel national de 8,4% . In randul femeilor,

rata somajului de 8,2% este mai mare la sfarsitul anului 2002 decat rata

inregistrata la nivel national, de 7,8%. Desi populatia feminina este mai

numeroasa, ponderea femeilor somere (37,3%) in randul populatiei este mai

redusa decat in cazul barbatilor (48,2%). Aceste diferente sunt in mare masura o

consecinta a disponibilizarilor colective care au vizat ramurile de activitate cu

personal preponderent masculin.

Totodata, dezvoltarea industriei usoare a creat conditii favorabile pentru

angajarea in procent mai mare a fortei de munca feminine. In ceea ce priveste

raportul rural - urban in structura somajului, in mediul urban, ponderea

135


somerilor in totalul populatiei este mai mare cu 2,8% fata de rural.

O analiza a situatiei somajului pe grupe de varsta, releva faptul ca tinerii

(grupa de vârsta 15-24 de ani) se confrunta cu mai multe dificultati in ceea ce

priveste accesul pe piata muncii in comparatie cu adultii (grupa de varsta 25-49

ani). Ponderea mare a somerilor tineri (10,9%) se mentine indiferent de sex sau

mediul de viata al acestora urban sau rural. Situatia somajului se prezinta diferit

in cele 7 judete ale regiunii, in functie de particularitatile mediului de afaceri,

sectoarele economice restructurate si numarul de personal disponibilizat, nivelul

investitiilor atrase, (cea mai mica rata a somajului se înregistreaza în judetul

Arges 6,6%, iar cea mai mare rata a somajului se înregistreaza în judetul

Ialomita 12%).

3.2. Tendinte ocupationale, structura populatiei ocupate pe sectoare de

activitate

Structura populatiei ocupate, pe activitati ale economiei nationale, in anul

2002 releva diferente in ceea ce priveste numarul persoanelor ocupate in diferite

ramuri de activitate.

Asa cum reiese din datele prezentate, cea mai mare pondere a populatiei

ocupate in Regiunea Sud-Muntenia este detinuta de agricultura (in special

judetele din Sud), comert, industrie prelucratoare, constructii, transport si

136


comunicatii, administratie publica si aparare, sanatate si asistenta sociala precum

si invatamant. Ponderi mai mici in totalul populatiei ocupate detin sectoarele:

energie electrica si termica, industrie extractiva, hoteluri si restaurante, tranzactii

imobiliare si intermedierile financiare.

Structura populatiei ocupate pe grupe de vârsta si nivel de instruire

In totalul populatiei ocupate, la nivel regional, ponderea cea mai

insemnata o detin persoanele care au absolvit o institutie de invatamant liceal

(32 %), fiind urmate de absolventii de invatamant profesional sau de ucenici

(23,7%), situatie similara cu cea înregistrata la nivel national.

Numarul populatiei tinere ocupate este extrem de scazut (145.000

persoane) aproape comparabil cu cel al persoanelor de peste 65 de ani ramase

inca in viata activa (113.000) si mai mic decat al persoanelor cu varsta de 50-60

ani. Acest fenomen releva faptul ca accesul tinerilor pe piata muncii este

ingrijorator de limitat. Cea mai mare pondere a populatiei ocupate se

inregistreaza, asa cum reiese din tabel, la grupa de varsta 25-49 ani.

Trendul descrescator al populatiei active ocupate se reflecta in toate

activitatile economiei nationale, care in perioada 1991-2002 au inregistrat

reduceri ale numarului mediu de salariati, precum si in toate judetele regiunii.

Structura populatiei ocupate pe sexe si medii rezidentiale

137


Sursa: INS, Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj în 2003

Reprezentand 16,6% din populatia ocupata a Romaniei, populatia ocupata

din regiunea Sud-Muntenia numara 1442 mii persoane în 2003 ( fata de

1443.000 persoane în 2002). De-a lungul perioadei 1990-2002, populatia

ocupata din regiunea Sud-Muntenia a cunoscut evolutii asemanatoare celor ale

populatiei active, inscriindu-se pe un trend de scadere dupa anul 2000.

Comparativ cu evolutiile de la nivel national remarcam o dinamica mai putin

abrupta incepand cu anii 1998-1999.

Structura populatiei ocupate pe judete indica, o pondere mai mare a

populatiei ocupate in judetul Prahova urmat de judetul Arges.

Dinamica structurii ocuparii pe judetele Regiunii Sud Muntenia, 1992-2001

138


Pe judetele regiunii Sud-Muntenia, dinamica populatiei ocupate in

principalele sectoare economice indica anumite diferente.

In ceea ce priveste agricultura, judetul cu cea mai numeroasa populatie

ocupata in acest sector este Teleorman. Celelalte judete se impart in doua

categorii: una ce cuprinde Dambovita, Arges, Prahova cu populatie ocupata in

agricultura in crestere intre 1997-2001 si o alta grupa formata din Calarasi,

Giurgiu, Ialomita cu ocuparea in agricultura in scadere. Cea mai insemnata

crestere a populatiei ocupate in agricultura s-a inregistrat in Prahova (+8,3 mii

persoane), iar cea mai importanta reducere in Ialomita (-9,4 mii persoane).

In ceea ce priveste populatia ocupata in industrie, tendinta generala este de

reducere (231 mii persoane), distingandu-se ca lidere judetele Prahova si Arges.

Dinamica populatiei ocupate in principalele sectoare economice indica

mentinerea unui trend descrescator, reducerea mai accentuata inregistrandu-se in

judetele Dambovita (47,9 mii persoane) si Arges (39,7 mii persoane).

Numarul mediu al salariatilor

139


In perioada 1990-2002 in Regiunea Sud-Muntenia, numarul mediu al

salariatilor inregistreaza o scadere continua de la 1.174.300 persoane in anul

1990 la numai 595.800 salariati in anul 2002 ( sursa: INH-Ancheta anuala

Costul fortei de munca).

Veniturile medii inregistrate in principalele categorii de gospodarii, in anul

2002 in Regiunea Sud-Muntenia sunt inca foarte scazute:

Venitul mediu Din care pe tipuri de gospodarii

Salariaţi Agricultori Şomeri Pensionari

2.073.062 2.586.839 1.573.681 1.294.355

Sursa: Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) - 2002.

Din totalul veniturilor realizate, 72,7% reprezinta venituri banesti, iar

26,3% sunt venituri realizate din resurse proprii exemplu din produse

agricole).Veniturile medii extrem de reduse, chiar si in familiile de salariati,

conduc la scaderea motivatiei de a desfasura o activitate salariata in domenii

care inregistreaza un nivel redus de salarizare, desi acestea transmit spre piata

muncii si o cerere mai mare de forta de munca (exemplu: confectii, cu nivel mic

de salarizare si cerere mare de forta de munca datorata in primul rand

fluctuatiilor de personal).

Din datele statistice publicate de I.N.S (Sursa: Ancheta asupra fortei de

munca in gospodarii (AMIGO) - 2002) si care reflecta situatia la sfarsitul anului

2002, o pondere ingrijorator de mare in totalul populatiei ocupate o au lucratorii

familiali neremunerati (persoane ocupate în gospodariile proprii) si anume

17,11%, ceea ce reprezinta 247.000 persoane. Costurile mai mari din mediul

urban coroborate cu nivelul redus al veniturilor au determinat o diminuare a

fluxului migratiei interne dinspre rural spre urban.

140


Dinamica populatiei civile ocupate în perioada 1992-2002

Trendul descrescator al populatiei civile ocupate s-a mentinut in perioada

1991-2002, asa cum reiese din datele statistice prezentate, in toate activitatile

economiei la nivelul regiunii. In continuare, necesitatea restructurarii unor

sectoare de activitate neperformante, in special din industria extractiva

(extractie de carbuni si titei), va accentua reducerea populatiei civile active

ocupate si cresterea ratei somajului. In acest context vor fi mai afectate judetele

Dambovita si Prahova.

Desi tendinta generala este de scadere a populatiei ocupate, se

inregistreaza si sectoare de activitate care cunosc usoare cresteri in anul 2002

comparativ cu anul 2001: industria prelucratoare, comert, constructii, sanatate si

asistenta sociala, transport depozitare si comunicatii, hoteluri si restaurante,

administratie publica si aparare, tranzactii imobiliare si servicii. Cresterea

numarului de persoane ocupate in aceste domenii apare in special in perioada

2001-2002, cifrele ramanand insa foarte scazute in comparatie cu anul 1992.

Dinamica populatiei civile ocupate, pe sectoare de activitate, in perioada

1992-2002

Tendinte de dezvoltare macroeconomica

141


In vederea aderarii la Uniunea Europeana, România s-a aliniat la Strategia

Europeana de Ocupare, politica in domeniul ocuparii fortei de munca fiind in

concordanta cu obiectivele si liniile directoare ale acestei strategii. Pentru

perioada 2004-2010, conform Strategiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de

Munca (sursa: Hotarârea Guvernului nr.1386/02.09.2004), se stabilesc

urmatoarele perspective macroeconomice:

- produsul intern brut va creste in medie cu 5,3%;

- cresterea economica va mentine un ritm mediu anual de 5,2%;

- rata de investitie va ajunge la aproape 29% în anul 2008 fata de 22,5% in anul

2003;

- cresterea investitiilor straine cu circa 2 miliarde euro anual;

- exporturile de bunuri si servicii se vor majora cu un ritm mediu anual de 10%

fiind sustinute de cresterea contributiei investitiilor straine la export si printr-un

mecanism de promovare si stimulare a exportului;

- productia industriala va creste in medie cu circa 5% si in special in ramurile

industriei prelucratoare unde ritmul de crestere va fi de 5,9%;

- productia agricola va creste în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii

randamentelor;

- consumul individual efectiv al populatiei se va reduce la un ritm mediu de 4%,

inferior celui al salariului real, care se va majora in medie cu 4,5% anual

permitand imbunatatirea inclinatiei spre economisire;

- cresterea ponderii IMM-urilor la crearea produsului intern brut;

- productivitatea muncii va creste cu un ritm mediu anual de 4,9%;

- în domeniul constructiilor se vor inregistra cresteri cu un ritm mediu anual de

8%;

- extinderea utilizarii tehnologiilor informationale si de comunicatie in

perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si utilizarea lor pe scara larga in

întreaga economie;

- ponderea ridicata a populatiei varstnice conduce la exercitarea de presiuni

142


ridicate asupra sistemelor de sanatate si asistenta sociala insuficient dezvoltate

pentru asigurarea serviciilor la cotele solicitarilor;

- dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua a adultilor atat sub

aspectul extinderii retelelor de furnizori de servicii cat si a cresterii calitatii prin

asigurarea competentelor stabilite de standardele de pregatire profesionala ca

cerinta a recunoasterii calificarilor in Uniunea Europeana;

- dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi sustinuta de

cresterile din domeniul industrial si comert in special exportul.

Tendintele de dezvoltare la nivelul Regiunii Sud-Muntenia sunt

evidentiate si in Planul Regional de Dezvoltare care stabileste urmatoarele

masuri:

- dezvoltarea infrastructurii de transport;

- dezvoltarea serviciilor publice si a infrastructurii sociale;

- dezvoltarea infrastructurii informationale si de telecomunicatii si facilitarea

accesului la serviciile IT;

- extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a mediului;

- modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si a zonelor urbane;

- reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural;

- dezvoltarea turismului, cu accent pe agroturism, in special in zonele montane

(judetele Dambovita, Prahova si Arges);

- dezvoltarea afacerilor si in mod prioritar sustinerea IMM-urilor.

Alte informatii privind tendintele de evolutie la nivel macroeconomic:

(sursa: mass-media - declaratii ale membrilor Guvernului României)

- introducerea sistemelor private de asigurari sociale si de sanatate si extinderea

sistemului de asigurari sustinut si de cresterea investitiilor populatiei in acest

domeniu;

- dezvoltarea pietelor de capital, o prima etapa fiind deja realizata prin

143


reglementarea accesului persoanelor straine la constituirea de conturi in valuta la

bancile din Romania.

3.3. Dezechilibre pe piata muncii

Desi prognozele elaborate la nivel national cat si strategiile nationale si

regionale stabilesc pe termen mediu si lung cresteri economice si dezvoltarea

unor sectoare de activitate ale economiei nationale precum: industria

prelucratoare, transporturi, comert intern si exterior, sanatate si asistenta sociala,

tehnologii informationale, ratele ocuparii vor continua sa scada in urmatorii ani,

iar somajul va inregistra cresteri. Acest fenomen va fi generat pe termen scurt de

continuarea restructurarii sectoarelor economice neperformante.

Pe termen mediu si lung evolutia ocuparii va fi influentata negativ chiar si

in conditiile cresterii investitiilor straine si stimularii dezvoltarii IMM-urilor. In

acest context, trendul descrescator al populatiei ocupate se va mentine si dupa

aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, fiind determinat de un complex de

factori de natura financiara, economica si demografica.

Proiectia cerere potentiala - oferta potentiala pana in anul 2013, in judetele

Regiunii propune tinte inalte de crestere a investitiilor, respectiv a aportului de

capital si tinte inalte de crestere a productivitatii muncii, prin urmare, ocuparea

este intr-un proces de reducere.

Pe termen mediu si lung, piata muncii se va confrunta cu dezechilibre

intre cerere si oferta, atât la nivelul regiunii cat si in fiecare din cele sapte judete.

Dezechilibrele intre cerere si oferta se vor inregistra in toate ramurile economiei

nationale.

In perioada 2005-2013 oferta va fi superioara cererii inregistrate pe piata

muncii. Dezechilibrele dintre cerere si oferta prezinta tendinte diferite:

- se vor accentua dezechilibrele dintre cerere si oferta in domeniile agricultura,

administratie publica si învatamânt;

144


- vor inregistra tendinte usoare de reducere a dezechilibrelor in sensul unei mai

mari acoperiri a ofertei prin cerere, domeniile: industria extractiva, energia

electrica, termica si gaze, tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii

prestate in principal firmelor, intermedieri financiare, sanatate si asistenta

sociala;

- vor inregistra tendinte de reducere a dezechilibrelor, datorate cresterii cererii si

scaderii ofertei, domeniile: industria prelucratoare, constructii, comert, hoteluri

si restaurante, transport, depozitare, comunicatii. Chiar in conditiile reducerii

dezechilibrelor in aceste domenii, piata muncii se va confrunta cu un nivel mai

redus al cererii decat al ofertei.

3.4. Concluzii

Tendintele de dezvoltare prognozate la nivel national, precum si

prioritatile stabilite pentru Regiunea Sud-Muntenia creeaza o imagine asupra

activitatilor care vor inregistra cresteri si pentru care cererea pe piata muncii va

fi mai accentuata:

1. Cresterea productiei agricole in medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii

randamentelor, reclama o redimensionare a nivelului de pregatire a fortei de

munca in acest domeniu (cresterea ponderii nivelului 3 de pregatire si reducerea

nivelelor 1 si 2). Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de

echipamente performante, utilizarea automatizarilor, extinderea si modernizarea

sistemelor de irigatii, ceea ce necesita un nivel ridicat de competente. Avand in

vedere traditia romaneasca in domeniu, exista conditii pentru realizarea

agriculturii ecologice, fiind necesare competente noi pentru personalul calificat.

2. Cresterea productiei industriale si in special in ramurile industriei

prelucratoare, in conditiile in care si productivitatea va continua sa creasca,

atrage de asemenea nevoia de calificari noi, dar si de competente ridicate pentru

145


utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizarile care vor urma dupa aderarea

Romaniei la Uniunea Europeana vor determina cresterea ponderii persoanelor

calificate la nivelul 3 de pregatire in domenii ca: electronica, automatizari,

informatica, prelucrari neconventionale.

3. Dezvoltarea pietelor de capital necesita competente superioare si asigurarea

cu personal calificat numai la nivelul 3 in domeniul bancar si tranzactii

financiare.

4. Dezvoltarea sistemelor de asigurari private reclama competente superioare la

nivelul 3. 5. Scaderea fluxului migratiei dinspre mediul rural spre cel urban va

atrage o dezvoltare a localitatilor rurale in mod deosebit in domeniile:

- amenajari infrastructura (drumuri, retele de aductiune apa si gaze);

- constructii civile;

- comert (amenajarea de piete en-gros si retele de distributie pentru produsele

agricole ecologice, modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural si

alinierea la standardele în domeniu);

- extinderea retelei scolare.

In acest context dezechilibrele cerere-oferta din aceste sectoare se vor

diminua, fiind in continuare nevoie de mentinerea actualelor calificari precum si

de cresterea competentelor.

6. Dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi va contribui

la reducerea dezechilibrelor de pe piata muncii, in aceste domenii necesitand

competente superioare si implicit cresterea ponderii persoanelor calificate de

nivel 3.

7. Cresterea productiei în domeniul constructiilor necesita cresterea nivelului de

146


competente - nivel 3 - in utilizarea materialelor si tehnologiilor neconventionale

precum si a echipamentelor performante.

8. Dezvoltarea tehnologiilor informationale, comunicatiilor (crearea de sisteme

alternative) extinderea numarului de abonati si a retelelor de cablu TV atrag si in

aceste domenii introducerea de calificari noi numai la nivelul 3 de pregatire.

Analiza SWOT - Regiunea Sud-Muntenia

PUNCTE TARI - Resurse naturale (mare varietate a reliefului, zona de nord resurse alesubsolului, turism, zona de sud – zona agricola - primul loc din punct de vedere al suprafeteiagricole, acces fluvial);- Pondere ridicata a fortei de munca tanara – 27,2 %;- Pondere ridicata a populatiei ocupate in partea de nord a regiunii – peansamblul regiunii la 01.01.2005 populatia ocupata 14,4 % - locul 2 comparativ cu celelalte regiuni;- Existenta institutiilor de invatamant superior in fiecare judet;- Existenta programelor de formare si reconversie profesionala;- Retea de transport dezvoltata ca arie de acoperire si densitate;- Procent mare al IMM-urilor in total unitati active (99,2%);- Existenta unui numar mare de intreprinderi reprezentative la nivel regional si national (Lukoil, Dacia Renault, Petrobrazi, Arpechim);

147


- Volum mare al investitiilor (in special in partea de nord) – locul 3 comparativ cu celelalte regiuni.

PUNCTE SLABE - Lipsa actualizarii si transmiterii informatiilor privind ocuparea catre actorii interesati;- Calitatea slaba a infrastructurii;- Repartizarea neuniforma a investitiilor in regiune (investitii scazute in partea de sud);- Tehnologii invechite;- Interes scazut din partea angajatorului pentru perfectionarea angajatilor proprii;- Interes scazut pentru invatarea pe parcursul vietii;- Slaba dezvoltarea a activitatii de marketing – in mod special la nivelul IMMurilor;- Politicile slabe de motivare a angajatilor;- Protectia mediului;- Existenta unor domenii de activitate cu salarii neatractive;- Scaderea populatiei active;- Cresterea abandonului scolar;- Insuficienta armonizare a sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii (ex. In agricultura lipsa persoanelor instruite);- Existenta unui numar mare de comunitatii de rromi care au in cadrul lor o pondere mare de persoane analfabete;- Marginalizarea persoanelor in varsta pe piata muncii;- Gradul de ocupare a resurselor de munca sub media la nivel national.

OPORTUNITĂŢI - Crearea de noi locuri de munca in anumite domenii prin intermediul investitiilor (servicii, constructii, turism) si existenta programelor pentru agricultura;

148


- Posibilitatea de dezvoltare a transportului fluvial;- Mobilitatea fortei de munca - Migratia interregionala si in UE;- Colaborarea in domeniul formarii profesionale cu furnizorii autorizati;- Dezvoltarea programelor de includere sociala (persoanele de etnie rroma);- Existenta capitalei in centrul regiunii;- Existenta centrelor universitare puternice;- Vecinatatea cu Bulgaria – existenta si dezvoltarea unor programe transfrontaliere;- Obligativitatea adoptarii normelor europene privind dezvoltarea activitatilor economice.

AMENINŢĂRI - Regresul unor domenii economice precum industria chimica, extractiva, metalurgica si in domeniul mecanic;- Atractivitatea scazuta a unor locuri de munca (invatamant, sanatate);- Cadrul legislativ descurajant pentru investitori, angajatori si pentru exercitarea unor ocupatii;- Economia subterana;- Lipsa informatiilor reale privind piata muncii;- Subventii insuficiente pentru agricultura;- Evolutia economica si sociala imprevizibila pe termen mediu si lung;- Incetinirea ritmului de crestere economica.

149


3.2 CONTEXTUL JUDETEAN DE DEZVOLTARE RURALA

Scurt Istoric

Cele mai vechi marturii ale unei asezări omenesti in arealul Giurgiului dateaza din Mezolitic (mileniile 10-7 i.Hr). Dupa cum atesta cercetarile arheologice, zona Giurgiului a fost dens populata in perioada daca (secolul I i.Hr). Se ipotizeaza ca in apropiere era localizata capitala lui Burebista, la Popesti, pe raul Arges. Imparatul roman Iustinian (483-565) a construit aici oraşul Theodorapolis. S-a propagat pana in zilele noastre, ipoteza ca orasul Giurgiu ar fi fost fondat de

genovezi si numit dupa sfantul protector al Genovei (San Giorgio). Aceasta credinta aparuta in secolul al XIX-lea, desi larg difuzata, a fost respinsa ulterior de specialisti si ea nu mai constituie astazi o ipoteza de lucru valabil.

Prima mentiune sigura a cetatii Giurgiu este in documentul Codex Latinus Parisinus de la începutul secolului al XV-lea, sub forma Zorio. Mentiunea alaturata: "loc pustiu" sugereaza distrugerea cetatii in timpul campaniei otomane din 1394 impotriva lui Mircea cel Batran.

In 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel sa detina controlul traficului pe Dunare. Otomanii au numit Giurgiul "Yergöğü".

Fiind un oras fortificat, Giurgiul a jucat un rol important in razboaiele frecvente dintre romani si turci pentru controlul Dunarii, in special in incercarile lui Mihai Viteazu de a stavili atacurile turcesti, iar mai apoi in razboaiele ruso-turce. In 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. In 1829 zidurile si fortificatiile au

150



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_ruso-turce&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83zboaiele_ruso-turce&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Viteazu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Otoman


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2n




http://ro.wikipedia.org/wiki/Iustinian

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pope%C5%9Fti,_Giurgiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Burebista

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mezolitic

http://hartagiurgiu.ro/imagini/harti/giurgiu.jpg


fost complet distruse, astfel ca singura aparare care-i mai ramanea era castelul amplasat pe insula Slobozia, legata de tarm cu un pod.

Prima cale ferata din Regatul Romaniei a fost construita intre Bucuresti si Giurgiu, statia de la Giurgiu fiind inaugurata la 1 noiembrie 1869. Pana la instaurarea regimului comunist in Romania a fost resedinta judetului Vlasca.

Intre 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), primul pod peste Dunare care leaga Romania de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Descriere Geografica

Situat in sudul tarii, în cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana, judetul Giurgiu este strabatut de paralela 43°53` latitudine nordica si meridianul 25°59` longitudine estica. La nord, se invecineaza cu judetul Dambovita, la nord-est cu municipiul Bucuresti, la nord-vest cu judetul Arges, cu judetul Calarasi la est, la sud, pe o lungime de 72 de km cu fluviul Dunarea, care il desparte de Bulgaria si cu judetul Teleorman la vest. Suprafata judetului este de 3.526 km patrati, reprezentand 1,5 % din suprafata totala a tarii. Orasul Giurgiu, cu o populatie de 73.586 locuitori, este resedinta judetului. Localitatile principale ale judetului sunt: • orase – Bolintin-Vale (11.702 locuitori) si Mihailesti (7.490 locuitori) • 51 comune • 167 sate. Populatia totala a judetului numara 282.554 locuitori, si reprezinta 1,3 % din intreaga populatie a Romaniei, repartizata dupa cum urmeaza: in zona urbana – 87.592 locuitori (31 %) • in zona rurala – 194.962 locuitori (69 %). Relieful judeţului este format din 5

151


http://ro.wikipedia.org/wiki/17_februarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Municipiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podul_Prieteniei_Giurgiu-Ruse

http://ro.wikipedia.org/wiki/URSS



http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Vla%C5%9Fca_(interbelic)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia


http://ro.wikipedia.org/wiki/1_noiembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/1_noiembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Rom%C3%A2niei

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insula_Slobozia&action=edit&redlink=1


unitati principale ale Campiei Romane: Burnas, Vlasia, Gaveanu-Burdea, Titu şi Lunca Dunarii. Altitudinea maxima, inregistrata in nordul judetului, in satul Cartojani, este de 136 m deasupra nivelului marii, iar altitudinea minima, de 12 m deasupra nivelului marii, se inregistreaza in lunca Dunarii. Din punct de vedere geomorfologic, in cadrul judetului Giurgiu se individualizeaza doua tipuri de forme de relief şi anume:

- campie fluviuo-lacustra, acoperita cu depozite loessoide, tabulara, nefragmentata, alcatuind in fapt cea mai mare parte a suprafetei judetului;

- campie aluviala, holocena, de subsidenta, cu aspect de albie majora, reprezentand luncile dezvoltate de-a lungul raurilor si in special, de-a lungul Dunarii.

Lunca Dunarii, influentata de actiunea directă a fluviului, cu latimi ce pot ajunge in unele locuri la 10 km, este indiguita si canalizata pe mari suprafete, fiind transformata in teren agricol. Solul si subsolul sunt bogate in zacaminte de petrol si gaze in partea centrala si nordica a judetului si nisipuri care se extrag din albiile si traseele raurilor si din albia fluviului Dunarea.

Resurse Umane

In judetul Giurgiu populatia stabila la 1 iulie 2007 a fost de 283408

persoane, in scadere cu 1093 persoane (-0,4%) fata de 1 iulie 2006. Din acest

total, 68,8 % locuieste in mediul rural in timp ce 31,2 % în mediul urban.

Populatia stabila, pe total şi pe sexe

152


284501 283408

138804 138320145697 145088

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Nr. persoane

Total Masculin Feminin

Populatia stabila, pe total si pe sexe, la 1 iulie 2007, comparativ cu 1 iulie 2006

2006

2007

Sursa: Institutul National de Statistica – Directia Judeteana de Statistica

Sanatate si servicii sociale

In judetul Giurgiu se constata o tendinta de diminuare a calitatii furnizarii

serviciilor de sanatate relevata prin indicatorul speranta de viată care in acest

judet este de 70,50 ani comparativ cu 71,76 cat se inregistreaza la nivelul

intregii tari. Aflandu-se sub media pe tara, judetul Giurgiu se numara printre

judetele cu speranta de viata cea mai scazuta, fapt care poate fi determinat de

evolutia unei serii de factori sociali si economici. In cele ce urmeaza, sunt

analizate valorile unor indicatori in raport cu directiile de analiza mentionate.

In mediul rural, serviciile de sanatate sunt furnizate in principal prin

intermediul cabinetelor medicale de familie, existand si un centru de sanatate (cu

o capacitate de 50 de paturi) precum si o unitate medico-sociala (cu o capacitate

de 80 de paturi) ale caror dotari nu sunt insa suficiente pentru a asigura un nivel

calitativ satisfacator al acestor servicii. In plus, nu mai putin de 100% din

ambulatoriile de spital din judeţ, 96,8% din cabinetele individuale de

specialitate, 63,6% din cabinetele medicale de medicina generala se afla in

mediul urban fapt care limiteaza considerabil accesul la serviciile de sanatate in

special a populaţiei rurale din judet.

153


In judetul Giurgiu se inregistreaza o scadere generala a numarului de

personal calificat, majoritatea specializarilor, indiferent de nivelul de pregatire,

fiind concentrate in mediul urban, in detrimentul celui rural. In ceea ce priveste

distributia pe medii de rezidenta, un procent de 53,6% din medici se aflau in

mediu urban in ciuda faptului ca numai 32,1% din populatia judetului locuieste

in acest mediu de rezidenta.

Nivelul investitiilor in amenajarea unitatilor de furnizare a serviciilor de

sanatate precum si pentru achizitionarea de tehnica medicala specifica cunoaste

in judetul Giurgiu o crestere considerabila in ultimii ani. Aceasta tendinta este

benefica pentru nivelul calitatii serviciilor de sanatate, fiind insotita insa de

existenta unei disproportionalitati evidente intre mediul de rezidenta urban/rural.

Pensii si servicii sociale

In ceea ce priveste situatia pensionarilor, judetul Giurgiu se afla pe

penultimul loc ca numar in Regiunea Sud Muntenia. Judetul detine un numar

mic de pensionari cu un procent de 8,2% din numarul mediu al pensionarilor de

asigurari sociale de stat din regiunea Sud-Muntenia.

Dat fiind profilul preponderent agricol al economiei judetului, o mare

parte a pensionarilor este reprezentata de pensionarii de asigurari sociale

agricultori. Numărul mediu al acestora a fost in anul 2007 de 24057 persoane, cu

1706 mai mic fata de anul 2006 (-6,6%). Scaderea se datoreaza in principal

evolutiei demografice in judetul Giurgiu, caracterizata printr-un numar mare al

deceselor.

Educatie si Cercetare - Dezvoltare

154


Judetul Giurgiu are cea mai mică valoare a ratei de cuprindere scolara la

toate nivelurile de invatamant (54,2%) comparativ cu media pe tara (72,9%)1. O

valoare la fel de ingrijoratoare se inregistreaza si in cazul indicatorului referitor

la rata de alfabetizare al populatiei adulte care in judetul Giurgiu este cea mai

scazuta din tara - 92,2 fata de 97,5 cat se inregistreaza la nivelul intregii tari.

In cazul judetului Giurgiu, in anul scolar 2007-2008, reteaua de invatamant

cuprindea 110 unitati scolare dintre care 6 gradinite independente, 86 scoli

generale, 4 licee teoretice si vocationale, 9 grupuri scolare, o scoala de muzica,

clubul sportiv scolar, Palatul copiilor, o scoala postliceala si un Centru de

recuperare, educare si integrare.

In ceea ce priveste distributia pe medii a numarului de unitati scolare se

poate constata existenta unei disproportii intre mediile urban si rural. Astfel, in

ciuda faptului ca populatia scolara in mediul rural este cu aproape 30% mai

mare decat in mediul urban, numarul de unitati scolare care se gaseste in acest

mediu de rezidenta este mai mare comparativ cu cel din mediul rural.

Piata fortei de munca, somaj si formarea continua

La inceputul anului 2007 resursele de munca au fost in judetul Giurgiu de

170.5 mii persoane reprezentand 60.1% din populatia totala a judetului Giurgiu

(283,9 mii persoane), ponderea majoritara in resursele de munca detinand-o

barbatii (52.5%). In anul 2007, populatia in varsta de munca apta de lucru

detinea o pondere de 98.6% din totalul resurselor de munca, proporţia barbatilor

depasind-o pe cea a femeilor cu 6.6 puncte procentuale. Persoanele sub si peste

varsta de munca aflate in activitate reprezentau 6.2% din resursele de munca, in

cadrul acestei categorii femeile erau majoritare, respectiv 59.0%.

Numarul somerilor inregistrati in judetul Giurgiu la sfarsitul anului 2007

era de 4.090 persoane (1.881 femei), in scadere fata de anul precedent cu 943

1

155


persoane pe total (116 femei). Rata somajului inregistrat la nivel judetean era de

4,5%, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decat rata somajului la nivel national.

In ceea ce priveste situatia din judetul Giurgiu, in anul 2007, au fost cuprinse in

programe de formare profesionala gratuite 697 persoane, dintre acestia 651

persoane au fost someri.

Cea mai mare deschidere catre participarea la o forma de instruire a

avut-o categoria de persoane cuprinse intre 35 si 45 de ani (34,4% din total

someri participanti la cursuri). Se observa ca tinerii si persoanele peste 45 de ani

accepta mai greu o noua calificare, dovedind o flexibilitate scazuta.

Competitivitatea economica

In economia judetului, agricultura este principalul angajator si generator

de venituri judetene. De asemenea, ca efect al traditiei agrare, veniturile

judetului sunt in partea de jos a topului regiunii ADR Sud Muntenia.

Din punctul de vedere al aportului fiecarui judet la realizarea PIB-ului

regional, situatia nu este fundamental diferita, judetul Giurgiu contribuind cu

numai 6% la totalul regional. Diferenta este majora atunci cand comparam

judetul Giurgiu cu judetele fruntase ale tarii, Prahova si Arges fiind

„responsabile” cu un aport de 50% in produsul intern brut al regiunii.

Judetul Giurgiu ocupa ultimul loc la indicatorul PIB la nivel de regiune, o

cauza a acestui fenomen fiind si absenta marilor investitii industriale realizate in

judet precum si subutilizarea resurselor de infrastructura (ex: portul fluvial).

In Giurgiu activeaza 3.618 de IMM-uri (7,1% din nivelul regional), iar în

Prahova 16.240 (32%). Cumulat, Prahova si Arges detin aproape 55% din totalul

IMM-urilor din regiune. Numarul mic de companii existente in judetul Giurgiu

este generat atat de o slaba cultura antreprenoriala cat si de migratia companiilor

catre Bucuresti. La ora actuala se constata o migratie catre polul economic

Bucuresti, situat in imediata proximitate a judetului.

156


Judetul Giurgiu detine in prezent o capacitate de gazduire a companiilor

concentrata in special in zona Parcului Industrial existent in municipiul Giurgiu,

a Zonei Libere Giurgiu si a Portului Giurgiu.

Agricultura judetului Giurgiu

Judetul Giurgiu, asemanator cu judetele din Partea de Sud a Regiunii Sud-

Muntenia (Teleorman, Calarasi si Ialomita) este localizat in Campia Romana si

este mai putin dezvoltat, agricultura fiind sectorul dominant in economia

judetului. Slaba dezvoltare din aceasta zona se datoreaza in principal faptului ca

intreaga zona a suferit in timp consecintele unei dezvoltari industriale artificiale.

Prin urmare, incepand cu anul 1990, aceasta a fost afectata de procesul de

tranzitie la economia de piata, prin inchiderea sau restrangerea activitatii

intreprinderilor de stat.

Judetul Giurgiu a dispus dintotdeauna de premisele favorabile pentru

realizarea unei agriculturi productive. Conform unei clasificări a Agentiei

Nationale de Consultanta Agricola (ACCA) judetul Giurgiu se incadreaza in

Zona 1, considerata zona favorabila pentru cultivarea de cereale si de plante

tehnice, culturi care sunt intr-adevar cele mai raspandite in judetul Giurgiu.

Transport si infrastructura tehnica

Pe teritoriul judetului Giurgiu se intersecteaza axe de transport si drumuri

nationale care pot sustine componenta transport pentru a constitui un element-

cheie in dezvoltarea Judetul Giurgiu in viitor. Din punct de vedere strategic,

judetul Giurgiu este un important punct nodal de infrastructura la nivel european

si poate deveni principal punct de conexiune regionala pe urmatoarele axe:

cursul inferior al Dunarii

nord – sud, Bucuresti – Giurgiu – Russe

157


Bucurandu-se de intersectia axei de transport N-S si de apartenenta la

coridorul pan-european VII prin segmentul Dunare si la coridorul pan-european

IX de transport rutier si feroviar (segment in traseul „… Chisinau-Bucuresti-

Dimitrovgrad-Alexandroupolis”) judetul Giurgiu are suficiente premise pentru a

deveni un judet de tranzit pentru un circuit intens de marfa si persoane.

Primul element de infrastructura rutiera de o importanta majora peste

Dunare catre Bulgaria, principala cale transeuropeana catre Romania este podul

peste Dunare, Podul Prieteniei. Punctul de trecere a frontierei cu Bulgaria la

Giurgiu – Ruse are un avantaj aparte, constituit de podul rutier-feroviar existent.

Aceasta iesire la Dunare este un punct geostrategic important pentru Romania,

prin acest punct realizandu-se una din legaturile principale ale Vestului Europei

cu Orientul Apropiat.

Intins pe o suprafata de 9000m², portul Giurgiu are o activitate de trafic de

marfuri si de persoane neegalat de porturile fluviale din Romania.

In trecut, in sud-estul judetului Giurgiu se afla una din primele linii de cale

ferata ce lega capitala de Giurgiu (din gara Filaret - Bucuresti care astazi nu mai

exista) datand din 1869.

In prezent, la nivelul judetului Giurgiu, densitatea liniilor pe 1000 Km²

inregistra la sfarsitul anului 2005 cea mai scazuta valoare din regiune, 13,3 %

comparativ cu cea mai ridicata valoare din regiune, judetul Ialomita, cu 66, 2%

Km.

Transportul feroviar la nivelul judetului Giurgiu inregistreaza un trafic din

ce in ce mai scazut. Datorita faptului ca nu se pot folosi cai directe de transport

feroviar Giurgiu-Bucuresti si datorita distantei relativ scurte fata de municipiul

Bucuresti populatia apeleaza frecvent la autobuzele si microbuzele de transport

in comun, ajungand la o durata a calatoriei mult mai scazute (aprox. 1 h).

Asezarea geografica a judetului Giurgiu ii permite un acces usor la aeroportul

Otopeni din municipiul Bucuresti, distantele aflandu-se in intervalul 20 – 78 km.

158


Acest element de transport constituie un mijloc de facilitare a accesului

potentialilor investitori in judet.

Utilitati – Infrastructura tehnica si de mediu

Alimentarea cu apa si canalizare. Statii de epurare

Infrastructura de baza in judetul Giurgiu are un grad scazut de acoperire,

constituind o piedica atat pentru asigurarea unui nivel de trai mai bun pentru

populatie cat si pentru crearea conditiilor favorabile pentru atragerea de

investitori.

Procentul de acoperire pentru serviciul de alimentare cu apa este foarte

redus la nivel judetean. In anul 2007, exceptie facand municipiul Giurgiu

(alimentare in procent de 93%), in celelelte orase ale judetului, Bolintin Vale

alimentarea cu apa se realiza in proportie de 36% iar in Mihailesti doar in

procent de 10,5.

In mediul rural alimentarea cu apa se realizeaza doar pentru 10% dintre

localitati. In mediul rural alimentarea cu apa se realizeaza in sistem centralizat:

din totalul de 51 de comune in 12 exista alimentare cu apa in sistem centralizat

(nu toate satele componente au fost racordate la sistemul centralizat). O pondere

de 90% din reteaua de alimentare cu apa din mediul rural are o vechime mai

mare de 30 de ani. Comunele din judetul Giurgiu au beneficiat in majoritatea lor

de programul guvernamental de alimentare cu apa la sate aprobat prin H.G. nr.

687/1997.

Deseuri

159


Realizarea unui management integrat al deseurilor constituie o problema

de actualitate si pentru judetul Giurgiu, acest proces nefiind inca finalizat. S-au

inregistrat insa progrese, numeroase elemente ale unui viitor sistem integrat

fiind deja realizate, iar altele aflandu-se in curs de implementare.

Distributia gazelor naturale

In judetul Giurgiu reteaua de distributie a gazului metan a constituit unul

dintre impedimentele importante pentru atragerea de investitori.

La sfarsitul anului 2005 judetul Giurgiu se afla pe ultimul loc in ceea ce priveste

numarul de abonamente telefonice la nivel regional, cu 12% mai putin decat

judetul din fata lui, Calarasi. De asemenea si accesul la servicii de internet a fost

cel mai scazut din regiune (8643 fata de 23.996 judetul cu valoarea cea mai

ridicata, Arges).

Fondul de locuinte

Datele statistice aferente anului 2007 indica un fond locativ de 110.931

locuinte la nivelul judetului Giurgiu, 98,5% dintre acestea fiind in proprietate

majoritar privata. Din numarul total de locuinte, 71,3% sunt situate in mediul

rural. Dintre acestea, locuintele aflate in proprietate privata sunt in proportie de

98,5%.

Energia solara reprezinta o resursa insuficient exploatata avand in vedere

pozitionarea geografica a judetului si cele peste 270 de zile insorite pe an

(energia fotovoltaica reprezentand o reala oportunitate).

160


Cadrul institutional – capacitate administrativa

Judetul Giurgiu are in componenta 54 de localitati, dintre care 3 orase si

51 de comune. Din punct de vedere geografic, localitatile judetului Giurgiu pot

fi integrate in 3 categorii majore. Acestea se refera la zona de referinta in care

sunt localizate:

Zona Metropolitana

Zona Mediana

Zona Fluviala

Din punct de vedere administrativ, ordonatorul principal de credite in

judetul Giurgiu este Consiliul Judetean, institutia responsabila cu realizarea

politicilor publice majore la nivel judetean. Bugetul judetean este destinat atat

cheltuielilor investitionale ale Consiliului Judetean cat si transferurilor

financiare destinate autoritatilor locale din judet.

Prioritatile de dezvoltare a localitatilor sunt reflectate de un numar

mediu de 3-4 proiecte identificate de catre fiecare unitate administrativ

teritoriala. Acestea sunt, in viziunea autoritatilor locale, necesitatile de investitii

pe care le-au identificat pentru perioada de timp in care se pot accesa fonduri

structurale.

Practic, localitatile judetului Giurgiu sunt asezate intre municipiul

resedinta de judet si capitala tarii. In teorie, apropierea de cele doua orase

influenteaza atat valorile capitalului uman cat si cele caracteristice calitatii vietii.

Acest lucru compenseaza efectele unei infrastructuri slab dezvoltate.

Comunicarea institutionala si gestionarea sarcinilor zilnice ale Primariilor

din judetul Giurgiu sunt indicatori principali in evaluarea capacitatii lor

institutionale. Gestiunea documentelor in cadrul acestor institutii este un prim

semn de modernizare si de eficienta in activitatea administrativa. In acest sens,

mai mult de 76% din primariile chestionate au raportat inexistenta unui sistem

161


informatic integrat la nivel local. Doar 13 primarii sunt dotate cu un sistem

informatic al documentelor.

O prioritate pentru localitati in acest sens este accesarea finantarilor

pentru imbunatatirea capacitatii administrative la nivel de primarii, cu ajutorul

Programului Operational de Crestere a Capacitatii Administrative. Proiectele ii

pot asista in realizarea investitiilor in echipamente IT, instruirea resurselor

umane, cresterea capacitatii de planificare strategica.

Informatii Turistice

Judetul Giurgiu este situat in zona sudica a Romaniei. Pe teritoriul sau, in

apropierea municipiului Giurgiu, se intalnesc Paralela 44° latitudine nordica si

Meridianul 26° longitudine estica. Judetul are o suprafata de 3.526 km patrati si

o populatie de 282.554 locuitori. Judetul se gaseste in partea centrala a Campiei

Romane, pe malul stâng al Dunarii, la granita cu Bulgaria. Relieful este in ceea

mai mare parte plat, prezentand anumite denivelări in partea de Vest, si include

cursuri de apa si terase derivate din raurile Arges si Neajlov. Relieful prezinta

altitudini de la 136 m pana la 12 m deasupra nivelului marii. Judetul Giurgiu

este traversat de o retea hidrografica ce are o densitate ridicata in partea de

Nord-Vest a judetului si mult mai scazuta in partea de sud. Cursul inferior al

Dunarii, impreuna cu raurile Arges, Neajlov si Saba, traverseaza judetul de la

Nord-Vest la Sud-Est.

Podul peste Dunare numit

„Podul Prieteniei”, singurul pod

peste Dunare care leaga Romania şi

Bulgaria, construit pe 2 nivele (cale

ferata cel de jos si sosea cel de sus)

in anii 1952-1954.

162


Viaductele de acces si podul propriu-zis insumează 37 de deschideri pe o

lungime de 2234 m, deschiderea centrala fiind mobila si putandu-se ridica

pentru a lasa sub pod o inaltime libera de 24 m.

Alte rauri mai mici sunt: Ilfov, Dambovnic, Calnistea, Galvacioc, Ismar,

Pasarea, Parapanca. Flora, fauna si solul sunt caracteristice unui climat temperat

continental si formelor de relief intalnite aici.

Pentru a proteja cateva din speciile rare de fauna si flora, cat si cateva

elemente valoroase de peisaj, acestea au fost declarate monumente ala naturii si

sunt protejate in rezervatii naturale. Printre ele, cea mai importanta este

rezervatia de flora si fauna Padurea Comana. Prin asezarea sa si functia ca port

si centru urban, municipiul Giurgiu constituie un important obiectiv turistic.

Resedinta judetului este municipul

Giurgiu, oras care ofera vizitatorilor

multe locuri interesante. Turistii

romani si straini care viziteaza acest

judet trebuie sa viziteze Mausoleul

Eroilor, in care sunt înhumate

osemintele a 632 de eroi, dintre care

350 eroi români.

Turnul cu ceas, construit in timpul ocupatiei otomane, se afla in centru

orasului si este inconjurat de un parc in forma de farfurie, format doar din arbori

de tei, cunoscut sub denumirea Farfuria cu tei.

De asemenea ar trebui vizitata

Cetatea Giurgiu, ridicata în secolul

XIV si Portul Ramadan.

163


Judetul Giurgiu este faimos si pentru Calugareni, localitate istorica al

carei nume a depasit de mult granitele tarii, se poate vizita podul de peste

Neajlov, reconstituit in anii 1934-1935 in cinstea victoriei asupra turcilor. El are

la capete 4 efigii de bronz reprezentand capul lui Mihai Viteazul si stema tarii

din acea vreme. Tot la Calugareni este crucea lui Mihai, monument ridicat în

anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 ani de la urcarea pe tronul Tarii

Romanesti a lui Mihai Viteazul.

Insula Mocanu, avand o suprafata totala de 850 ha, cea mai mare din cele

4 insule din vecinatatea Giurgiului, este un loc neatins de civilizatie, cu vegetatie

si fauna asemanatoare Deltei Dunarii, cu plaje si lacuri interioare de un farmec

aparte, unde se pot organiza partide de pescuit si vanatoare.

Elaborarea strategiei Programului Operational Multianual al

judetului Giurgiu 2007-2013, decurge din problemele cheie identificate in

urma analizei socio-economice a judetului care constau in:

- populatia acut imbatranita;

- cea mai ridicata valoare a raportului salariati/pensionari la nivel national;

- servicii de sanatate de slaba calitate sau inexistente in mediul rural;

- lipsa infrastructurii de formare a resurselor umane pentru viitor (cea mai

mica valoare a ratei de cuprindere scolară la toate nivelurile de invatamant);

- o evolutie negativa a dinamicii ofertei fortei de munca;

- agricultura, este practicata in procent de peste 50% in regim de

subzistenta, de populatia imbatranita.

Strategia se articuleaza in jurul urmatoarelor obiective specifice:

- dezvoltarea integrata si durabila a sistemelor intermodale de transport;

- modernizarea si implicit eficientizarea sistemului agricol;

- dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea antreprenoriala;

164


- dezvoltarea spiritului antreprenorial la nivel local, pentru sprijinirea

initiativelor de afaceri si atragerea de noi activitati economice;

- valorificarea potentialului de colaborare transfrontaliera;

- protejarea mediului inconjurator, cu efecte directe auspra calitatii vietii

locuitorilor judetului Giurgiu;

- cresterea capacitatii administrative si imbunatatirea procesului de

elaborare si implementare a politicilor;

-cresterea gradului de ocupare pe piata muncii.

Obiectivul general il constituie accelerarea cresterii economice a

arealelor judetului si a fost definit in concordanta cu analizele economice si

sociale precum si cu analiza SWOT, identificandu-se problemele de dezvoltare

cu care se confrunta judetul Giurgiu.

165


Analiza SWOT a judetului Giurgiu

PUNCTE TARI - Locuri de munca vacante in domeniile: constructii, industria textila, crescatori, taietori pasari, constructii navale;

- Infrastructura corespunzatoare a unitatilor medico-sanitare in mediul de rezidenta urban;

- Pregatire corespunzatoare a personalului medico-sanitar si a cadrelor didactice (la nivel prescolar, gimnazial si liceal);

- Plasarea pe axa Nord-Sud, Bucuresti-Giurgiu;

- Apartenenta la coridorul de transport pan-european VII prin iesirea la cursul inferior al Dunarii;

- Apartenenta la coridorul de transport pan-european IX de transport rutier si feroviar;

- Apropierea de Bucuresti;- Zona Libera Giurgiu;- Santierul naval;- Forta de munca disponibila;- Sit-uri industriale;- Activitati de comert si mic productive;- Calitatea terenului agricol;- Cresterea productiei agricole; - Implicarea activa a autoritatilor publice;

- Intersectarea pe teritoriul judetului Giurgiu a unor cai de transport strategice pentru dezvoltare;

- Principala cale transeuropeana din Romania, podul peste Dunare;

- Podul rutier-feroviar pentru trecerea frontierei cu Bulgaria la Giurgiu – Ruse;

166


- Existenta de proiecte de modernizare pentru cresterea capacitatii de trafic de marfuri a portului;

- Nivelul redus de poluare a aerului;- Unicitatea rezervatiilor din padurea Comana si padurea Manafu;

- Situl istoric de la Calugareni; - Ruinele cetatii medievale Giurgiu- Prezenta turistilor străini;- Preocuparea administratiei locale pentru realizarea unor proiecte de dezvoltare durabila;

- Numar mare de proiecte vizand infrastructura;

- Buna relationare intre primarii si alte institutii publice din judet (in special CJ şi Prefectura);

- Apropierea de capitala, ca sursa majora de investitii;

- Acces ridicat al populatiei la mijloace de comunicare;

- Nivel mic de indatorare al primariilor.PUNCTE SLABE - Fenomen de imbatranire a populatiei;

- Distributie inechitabila a unitatilor medico-sanitare si a personalului medical in mediul rural;

- Cel mai mare raport intre persoanele active si pensionari din tara (17 la 10);

- Personal didactic insuficient in invatamantul profesional;

- Rata de alfabetizare cea mai scazuta din tara;

- Infrastructura judetului;- Deficit de populatie activa;- Calitatea invatamantului tehnic;- Dezindustrializare;- Slaba structurare a comunitatii de afaceri;

- Efectul „mezzogiorno” generat de polarizarea investitiilor in Bucuresti;

- Slaba promovare a potentialelor de investitii;

- Lipsa consultantei specializate;

167


- Grad slab de inovare industriala;- Slaba mecanizare;- Faramitarea excesiva a terenului; - Populaţia imbatranita;- Sistemul de irigatii precar;- Lipsa unitatilor de procesare;- Infrastructura rutiera in stare precara; - Capacitate tehnica redusa pentru cresterea tranzitului de marfuri in portul Giurgiu;

- Majoritatea localităţilor judeţului Giurgiu nu au acces la sistemul de alimentare cu apă;

- Inexistenta unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean;

- Toate depozitele de deseuri din judet sunt neconforme;

- Sistem de distributie de gaze naturale doar la nivelul municipiului Giurgiu;

- Lipsa unei structuri locale de promovare turistică;

- Numarul scazut de sosiri ale turistilor;- Infrastructura de acces la obiectivele turistice deficitara;

- Activitatea culturala modesta; - Puternica sezonalitatea estivala; -Urbanizare scăzuta;-Infrastructura si utilitati slab

dezvoltate;-Numar mare de persoane slab

calificate, ocupate in agricultura;-Incapacitatea administratiilor locale de

a accesa fonduri structurale;-Capacitate redusa de implementare a

proiectelor;-Utilizare scazuta a sistemelor

informatice in activitatea primariilor;-Numar mic de primarii cu angajati

specializati in scrierea si gestionarea proiectelor.

OPORTUNITATI - Posibilitatea dezvoltarii furnizarii private a serviciilor de sanatate in

168


rural;- Potential de dezvoltare a activitatilor de cercetare-dezvoltare in domeniul agricol;

- Posibilitatea obtinerii din finantari din fonduri structurale (in special Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane);

- Capacitate de pregatire a populatiei neocupate prin programe de formare (reconversie profesionala si ocupare);

- Accesarea fondurilor structurale de catre industria productiva;

- Formarea resurselor umane;- Parteneriate comerciale cu Bulgaria sau alte state;

- Punerea in valoare a resurselor energetice judetene;

- Eficientizarea activitatii portuare;- Investitii in procesarea alimentara de tip bio;

- Constructia Aeroportului; - Infrastructura de gaze;- Parteneriat public privat si privat educational;

- Accesarea de finantari; - Asocierea fermierilor;- Formarea profesionala;- Cresterea grupurilor de producatori;-Atragerea de investitii pentru

reabilitarea infrastructurii rutiere; -Cresterea capacitatii tehnice a portului

Giurgiu pentru a putea deveni o varianta complementara pentru transportul din portul Constanta pe autostrada spre Bucuresti;

-Deschiderea aeroportului de la Adunatii Copaceni;

-Includerea portului Giurgiu intr-un circuit turistic al judetului Giurgiu;

-Corelarea tuturor cailor de transport din judet pentru consolidarea conceptului Giurgiu – judet de tranzit

169


de marfuri si de turisti in Regiunea Sud-Muntenia;

-Prezenta turistilor straini;-Numarul important al locurilor de

cazare pe motonave;-Proximitatea de Municipiul Bucuresti;-Realizarea aeroportului de la Adunatii

Copaceni;-Reabilitarea numeroaselor obiective

turistice;- Folosirea consultantei in realizarea si

managementul proiectelor;- Cresterea standardului de viata prin

investitia in lucrari de interes public;- Stimularea si sprijinirea

antreprenoriatului local.AMENINTARI -Intarzierea descentralizarii fiscale

pentru serviciile de sanatate si educatie;

-Migratia fortelor de munca in tari din Uniunea Europeana;

-Cresterea decalajelor urban rural in privinta distributiei furnizarii serviciilor de sanatate si educatie;

-Scaderea nivelului mediu si superior de pregatire a fortei de munca datorita ofertei scazute de pe piata muncii;

- Imbatranirea populatiei;- Polarizarea investitiilor in Bucuresti;- Competitia regionala;- Migratia tinerilor;- Degradarea sistemului educational;- Lipsa de suport institutional;- Gradul de absorbtie al fondurilor europene;

- Barierele de la nivel national in stabilirea unui pret de referinta la cereale;

- Schimbarile climatice;-Rezistenta la schimbare a fermierilor;- Scaderea fortei de munca ocupate in agricultura;

- Ratarea oportunitatii de accesare de

170


finantari din fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii rutiere;

- Imposibilitatea sustinerii proiectelor de crestere a capacitatii tehnice pentru trafic de marfuri in portul Giurgiu;

- Imposibilitatea inchiderii tuturor depozitelor de deseuri neconforme din judet in perioada de tranzitie stabilita;

- Durata prelungita pentru racordarea la sistemul de gaze a judetului Giurgiu va constitui o piedica în atragerea investitorilor;

-Starea avansata de deteriorate a anumitor obiective turistice;

- Interesul scazut fata de promovare turistica a judetului;

-Transformarea judetului Giurgiu intr-o regiune turistica de tranzit;

-Activitatea firmelor cu sediul social în alte localitati sau judete;

-Migrare puternica catre Bucuresti si Europa de Vest a populatiei tinere si inalt calificate;

-Slaba calificare a personalului didactic;-Scaderea gradului de instruire scolara.

171


STRATEGIA JUDETULUI GIURGIU

Strategia Consiliului Judetean Giurgiu, bazata pe respectarea normelor

legale in vigoare, in special a prevederilor Legii 215/2001, are in vedere

continuarea si amplificarea procesului de reforma administrativa, dezvoltarea

socio-economica si culturala a judetului.

De aceea, Consiliul Judetean, prin consultarea Consiliilor locale, stabileste

coordonatele majore de dezvoltare durabila a judetului, urmare fireasca a

realizarilor de pana acum si a consolidarii parteneriatului cu cetatenii judetului

nostru.

Obiectivul general al strategiei este imbunatatirea indicatorilor socio –

economici si trasarea unui cadru de dezvoltare a judetului Giurgiu prin punerea

in valoare a potentialului material si uman in folosirea resurselor existente si a

identificarii altor surse capabile să produca o dezvoltare durabila si echilibrata a

localitatilor judetului, in sensul asigurarii unui mediu sanatos si coerent sub

raport functional, economico-social si cultural, in conditiile pastrarii echilibrului

fata de complexul de resurse al capitalului natural.

Obiectivele calitative se refera la :

• ridicarea standardului de viata;

• crearea de noi locuri de munca;

• imbunatatirea calitatii mediului;

• regenerarea ambientului;

• indeplinirea criteriilor existente la nivelul tarilor europene dezvoltate.

Obiectivele principale vizeaza:

• revigorarea si stabilitatea socio-economica;

• modernizarea si dezvoltarea serviciilor publice;

• valorificarea potentialului turistic;

• atingerea parametrilor minimali de functionalitate sociala si economica a

172


localitatilor judetului Giurgiu, in special in mediul rural.

Avand in vedere evaluarea situatiei economico – sociale a judetului

Giurgiu, potentialul economic si criteriul determinant al concordantei cu

cerintele integrarii europene si euroatlantice, au fost identificate urmatoarele

prioritati:

Diversificarea si extinderea bazei industriale

• Investitii productive în vederea crearii si mentinerii locurilor de munca

permanente;

• reabilitarea infrastructurii fizice;

• atragerea IMM-urilor in sfera productiei prin reabilitarea si dezvoltarea

infrastructurii, în zonele defavorizate economic;

• dezvoltarea IMM-urilor in vederea crearii de activitati industriale

complementare sau alte sectoare ale productiei materiale care sa asigure

dezvoltarea economica.

Relansarea sectorului agricol

• Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii din mediul rural in vederea

atragerii IMM-urilor in activitati productive bazate pe valorificarea resurselor

locale;

• Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea si realizarea de noi capacitati de

productie, in scopul preluarii si realizarii de produse agroalimentare care sa

asigure consumul intern si posibilitati de export;

• Investitii in infrastructura sectorului prelucrativ manufacturier.

Dezvoltarea turismului si modernizarea serviciilor adiacente

• Reabilitarea zonelor, monumentelor, cladirilor de interes turistic si

modernizarea infrastructurii;

• Promovarea unui turism ecologic;

173


• Atragerea unui numar sporit de turisti prin actiuni promotionale in tara si in

strainatate.

Dezvoltarea potentialului de resurse umane

• Calificarea si recalificarea fortei de munca angajate in sfera economica;

• Training pentru personalul cuprins in sfera serviciilor;

• Programe de formare si orientare profesionala pentru tineri si someri.

Pentru atingerea parametrilor minimali de dezvoltare economico – sociala

a localitatilor judetului Giurgiu masurile importante care se impun

implementate sunt:

Gospodarire unitara, rationala si complexa a apelor

• imbunatatirea alimentarii cu apa potabila a localitatilor;

• reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa din localitatile rurale;

• imbunatatirea echiparii retelelor din localitati cu instalatii de canalizare si

statii de epurare.

Infrastructura tehnica de circulatie si transport

• Reteaua de cai rutiere;

• Imbunatatirea conditiilor de transport pe reteaua de drumuri publice locale

(judetene si comunale);

• Consolidari, refaceri si inlocuiri de poduri;

• Pasaje denivelate pe drumuri la intersectia cu calea ferata;

• Ameliorarea/imbunatatirea legaturilor auto in/si spre zonele lipsite

de retea feroviara;

• Crearea infrastructurii aeroportuare.

Turismul

174


• Adaptarea formelor de turism la oferta turistica specifica potentialului din

fiecare zona a judetului;

• Dezvoltarea ofertei turistice;

• Punerea in valoare si introducerea de trasee turistice noi, pentru valorificarea

peisajului cultural;

• Oferta pentru turismul de afaceri si reuniuni cu caracter stiintific.

Reteaua de localitati

• Dezvoltarea echilibrata si armonioasa a tuturor localitatilor;

• Ameliorarea infrastructurii rutiere si a legaturilor de transport cu principalele

localitati din vecinatate.

Locuinte

• Stimularea constructiei de locuinte sociale, in vederea asigurarii pentru

fiecare familie a unei locuinte;

• Renovarea fondului de locuinte sociale existent.

Reteaua de dotari publice

• Modernizarea si consolidarea unitatilor de invatamant;

• Modernizarea retelei de unitati de asistenta sociala;

• Reabilitarea retelei de unitati culturale.

Pentru indeplinirea obiectivelor propuse se va avea in vedere dezvoltarea

capacitatii institutionale de absorbtie a fondurilor de pre-aderare, comunitare si

guvernamentale, continuandu-se politica de accesare a fondurilor structurale ale

Uniunii Europene.

175


Ca obiective specifice, Consiliul Judetean Giurgiu isi propune prin

intermediul DIRECTIEI DE INTEGRARE EUROPEANA SI

COORDONARE:

• Acordarea de consultanta in vederea redactarii cererilor de finantare si a

implementarii proiectelor din cadrul programelor de pre-aderare,

programelor comunitare si programelor guvernamentale;

• Implementarea proiectelor cu finantare externa;

• Atragerea de fonduri prin programele de pre-aderare PHARE, ISPA si

SAPARD, prin programele comunitare (FP6, Leonardo da Vinci – faza II,

Socrates, Youth/Tineret, Cultura 2000) si programele guvernamentale prin:

• Colaborarea cu institutiile finantatoare in vederea promovarii proiectelor

propuse de Consiliul Judetean Arges, de unitatile aflate sub autoritatea

Consiliului Judetean Arges, de consiliile locale si comunitatile rurale

sarace din judetul Arges;

• Elaborarea analizelor economice si sociale pentru fundamentarea strategiei

de dezvoltare a judetului Arges in perioada 2005-2008;

• Pregatirea portofoliului de proiecte necesar elaborarii Programului

Operational Regional, pentru perioada 2007-2013, ce va sta la baza

finantarilor din Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicii judetene,

se incadreaza in axele prioritare 1, 2, 3, 4, 5, 6 si 7 si se refera la

urmatoarele aspecte:

-inlaturarea /diminuarea saraciei din zonele rurale

-echilibrarea oportunitatiilor economice si a conditiilor sociale dintre

mediul urban si cel rural

-stimularea initiativelor locale

-pastrarea patrimoniului spiritual si cultural.

176


Prioritate 1. Dezvoltarea infrastructurii1.1. Intensificarea investitiilor in fructificarea coridoarelor de transport pan-

europene, incluzand infrastructura conexa1.2. Crearea infrastructurii aeroportuare si integrarea transportului aerian in

ansamblul intermodal la nivelul judeţului1.3. Imbunatatirea accesului si a mobilitatii fortei de munca prin reabilitarea

infrastructurii de transport in intreg judetul1.4. Imbunatatirea managementului zonelor agricole prin cresterea gradului de

accesibilitate la utilitati si servicii1.5. Reducerea disparitatilor in ceea ce priveste infrastructura educationala in

mediul rural comparativ cu cel urban1.6. Dezvoltarea infrastructurii pentru crearea conditiilor pentru dezvoltare

antreprenorialaPrioritate 2. Relansarea sectorului agricol2.1. Promovarea de actiuni pentru imbunatatirea si consolidarea potentialului uman in mediul rural2.2. Modernizarea exploatatiilor agricole2.3. Consolidarea sinergiei dintre productia primara agricola si industria alimentara2.4. Sprijinirea grupurilor de producatori si a altor forme asociative2.5. Cresterea competitivitatii si diversificarea bazei economice in mediul ruralPrioritate 3: Diminuarea disparitatilor si promovarea incluziunii sociale3.1. Reducerea decalajelor in asigurarea serviciilor de sanatate si sociale3.2. Imbunatatirea accesului si calitatii sistemului educational initial si de formare continua3.3. Ameliorarea clivajelor intre cerere si oferta pe piata fortei de munca3.4. Asigurarea mobilitatii resurselor umane, dar si oferirea conditiilor pentru reintegrarea unui posibil val invers de migrarePrioritate 4: Dezvoltare antreprenoriala4.1 Diversificarea si atragerea de servicii de varf pentru dezvoltarea comertului, transportului şi turismului4.2 Sprijinirea dezvoltării aglomerărilor industriale prin atragerea şi concentrarea de investitii4.3 Promovarea culturii antreprenoriale si sprijinirea micilor antreprenori4.4. Dezvoltarea si crearea de noi structuri de incubare si sustinere a afacerilorPrioritate 5. Valorificarea potentialului de colaborare transfrontaliera5.1. Crearea conditiilor pentru colaborarea transfrontaliera la nivelul administratiei pentru folosirea integrata si optima a resurselor publice5.2. Stimularea mediului antreprenorial din judetul Giurgiu pentru fructificarea oportunitatilor oferite de zona transfrontaliera

177


5.3. Programe de formare adaptate pietei fortei de munca integrate pentru cresterea mobilitatii si a eficientei resurselor umane in judetul Giurgiu5.4. Intarirea parteneriatelor culturale si identitare, inclusiv pentru promovarea serviciilor din Judetul GiurgiuPrioritate 6. Protectia mediului si dezvoltare durabila6.1. Valorificarea resurselor regenerabile si reutilizarea resurselor naturale6.2 Dezvoltarea agriculturii ecologice6.3 Imbunatatirea calitatii starii de sanatate a populatiei prin asigurare unui mediu curat si sanatos6.4 Promovarea unui turism ecologicPrioritate 7. Cresterea capacitatii administrative7.1. Modernizarea managementului public la nivelul Autoritatilor Publice Locale7.2. Cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor nerambursabile7.3. Eficientizarea guvernarii la nivel local prin utilizarea instrumentelor de politici publice7.4. Imbunatatirea democratiei participative locale prin transparenta publica7.5. Parteneriat si asociativitate pentru dezvoltarea locala

Implementarea strategiei Programului Operational Multianual al

judetului Giurgiu se va realiza printr-o abordare integrata bazata pe o

combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de

stimulare a activitatiilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor

locale.

178


IV. ANALIZA SITUATIEI IN COMUNA VARASTI

Coordonate generale

Varasti este o localitate in judetul Giurgiu, Romania.

Comuna Varasti este situata in culoarul vaii Sabarului, in partea de est a

judetului. Ea se compune din satele Varasti si Dobreni. Sunt sate nu prea mari si

distantate intre ele.

Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna o dovada vie a unui adevar

fundamental: acela ca nimic nu-i deosebeste ca spirit si limba, ca viata, obiceiuri

si port, pe fratii din Transilvania de cei din Tara Romaneasca si Moldova, din

Dobrogea si Banat.

Elementele ce individualizeaza in mod deosebit aceasta comuna fata de

alte asezari de tip rural sunt: apropierea de capitala (20-30 km), situarea in

Lunca Arges-Sabar, precum si existenta unei puternice baze pentru productia

agricola. La acestea se adauga echilibrul factorilor de mediu, viitoarea

dezvoltare a comunei devenind un subiect deosebit de complex, care necesita

studii de specialitate in domeniile demografiei, sociologiei, urbanismului

arhitecturii, mediului şi în domeniul economic.

Distanta mult mai mica fata de Bucuresti, cat fata de Giurgiu, precum si

faptul ca multi locuitori ai comunei lucreaza in Capitala sunt argumente pentru

schimbarea apartenentei administrative a localitatii.

Vecinii acesteia sunt:

la nord - Comuna Vidra, Sectorul Agricol Ilfov;

la est - Comuna Frumusani, Judetul Calarasi;

la sud - Comuna Valea Dragului, Judetul Giurgiu;

la vest - Comuna Colibasi, Judetul Giurgiu.

179


Istoric

Inca din negura vremurilor, locuitorii spatiului Carpato-Danubiano-Pontic

s-au desprins a da denumiri locurilor de bastina. Aceste denumiri ilustreaza

intamplari care s-au petrecut candva, in evolutia istorica a locurilor.

Potrivit legendei, povestita de catre batranii satului, numele comunei ar

proveni de la stapanii acestei mosii care erau veri intre ei, de aici denumirea de

Veresti ca mai apoi sa ajunga la Varasti.

Mosia satului Obedeni care recent a fost asimilat de satul Varasti, a

apartinut prin secolul al XV-lea unui boier pe nume Obedeanu, despre lunca

Obedeanului vorbindu-se si intr-un cantec din folclorul autohton.

Cercetarile arheologice efectuate pe raza comunei Varasti au scos la

iveala urme ale activitatii umane din care rezulta ca acest teritoriu a fost locuit

din vremuri stravechi. Acest lucru s-a datorat condiţiilor naturale favorabile,

existenta codrului Vlasiei, ce oferea vanat si adapost, precum si a raurilor Sabar

si Arges si a paraului Cocioc, ce erau bogate in peste pentru hrana si stuf pentru

acoperirea colibelor.

Cele mai vechi vestigii descoperite in aceasta zona, apartin neoliticului.

Astfel, pe malurile Cociocului si Sabarului au fost descoperite obiecte ce apartin

culturilor neolitice: Boian, corespunzatoare neoliticului mijlociu, si Gumelnita

cu o arie de intindere ce a cuprins nordul Bulgariei, Dobrogea si sudul

Moldovei.

Prezenta si evolutia daco-getilor in regiunile din preajma comunei

Varasti, este confirmata si de istoriografia antica.

Herodot pomeneste numele raului Ordessos, identificat de Vasile Parvan

cu Argesul, asa cum am mai aratat mai sus, comuna Varasti aflandu-se in

apropierea acestui rau.

180


Datele intemeierii satelor componente ale comunei Varasti, nu se cunosc,

ele pierzandu-se undeva in negura timpului.Cert este ca acestea trebuie sa fi

aparut in acest loc, odata cu cristalizarea relatiilor feudale in Tara Romaneasca.

Mosiile Dobreni, Obedeanu si Varasti se aflau in stapanirea lui Radu

Serban Basarab, domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1602-1611 care a avut un

fiu nelegitim (Constantin Serban) nascut la Dobreni.

Numeroasele fragmente ceramice descoperite, cu totul intamplator, pe

teritoriul vetrei satului, ne indreptatesc sa crdem ca aici exista o permanenta

locuire umana ale carei inceputuri dateaza din neolitic.

Compozitia, culoarea, forma si modul de prelucrare al ceramicii gasite la

Dobreni se incadreaza intr-o vasta arie culturala cuprinsa intre Carpati si Balcani

cu o evolutie uniforma in timp (Guirescu C 1975).

Prin analiza atenta a inventarului micromuzeului scolii, se poate face o

clasificare a vestigiilor pe criterii de vechime comparative cu rezultatele

cercetarilor arheologice din judetul Giurgiu si imprejurimi. (Shuster C. Popa T.

1995)

Exista doua tipuri de ceramica: ceramica grosiera a carei pasta este plina

de impuritati (nisip si ceramica pisata), folosita la confectionarea vaselor de

dimensiuni mari, si ceramica fina folosita pentru confectionarea vaselor mici:

cesti, pahare, cani, strachini, etc.

Dupa modul de prelucrare se intalnesc vase confectionate cu mana dintr-o

pasta grosiera si vase atent lucrate prin tehnici avansate (roata) prezentand

decoratiuni exterioare ca: brauri aplicate, butoni, crestaturi pe buza, alveole,

incizii in siruri romburi si triunghiuri, incizii pieptanate si ornamente pictate,

smaltuite.

Dupa coloratura se poate observa evolutia in timp a tehnicilor de ardere:

culoarea gri demonstreaza ardere la temperature mici corespunzatoare

neoliticului si bronzului timpuriu, culoarea galben-cenusiu la exterior si miez gri

este specifica atat epocii bronzului cat si culturii Dridu (sec. V-VIII d.Hr.), iar

181


culoarea portocaliu spre caramiziu demonstreaza o ardere la temperature ridicate

specifica cuptoarelor performante, tehnica ce este folosita si astazi la olarit.

Alaturi de ceramica au mai fost descoperite o lada de silex intrebuintata ca

razuitoare, de sectiune trapezoidala, culoare galben verzuie cu reflexe maronii,

specifica silexului balcanic (Comsa E 2000), si un toporas neolitic de sectiune

romboidala prelucrat prin slefuire, si este prevazut cu un orificiu pentru coada.

Ceramica neolitica gasita aici se incadreaza in tipul Vidra specifica

intregului bazin Arges – Sabar cultura de trecere din neolitic in epoca bronzului,

avand ca simbol zeita de la Vidra.

Analiza hartii judetului Giurgiu cu cercetarile arheologice privind epoca

bronzului, pune in evidenta o intrega viata sociala economica si spirituala de-a

lungul intregii perioade cuprins intre anii 1800-600 i. Hr.

Ceramica acestei perioade se incadreaza in tipul Tei, din inventar

enumeram doua fusaiole, o strecuratoare si o ceasca de culoare neagra cu

modele incizate; astfel de descoperiri s-au mai facut si in apropiere de Dobreni,

la Varasti si Odobeni in urma cercetarilor desfasurate in 1988.

Din perioada dacica doua piese sunt representative: o strachina si o

cescuta, ambele realizate dintr-o pasta fina de culoare gri deschis.

Ceramica grosiera din pasta nisipoasa cu decor incizat cu pieptanele sau

cu un instrument ascutit reprezentat prin linii orizontale paralele, se incadreaza

in vasta cultura Dridu, numita si cultura Balcano-Danubiana (Sarbu V, 1996),

resturi ceramice de acest fel au mai fost descoperite in localitatile Greaca,

Prundu si Cascioarele.

Vestigiile descoperite la Dobreni au fost scoase la iveala cu prilejul

diverselor lucrari de amenajare in gospodarii, pe vatra satului demonstrand o

locuire permanenta sau locuire succesiva pe aceiasi vatra. Daca s-ar efectua

cercetari arheologice ar fi scoase la lumina mult mai multe dovezi.

Vechimea numelui localitatii Dobreni ar putea data din sec. VI d. Hr.

odata cu patrunderea si asezzarea in Campia Romana a primului val al slavilor

182


sudici. Denumirea este de origine slava ca a mai multor asezari din judet:

Dadilov (Mihai Bravu), Uzunu, Gurbanu (Vlad Tepes), Giorgiovo (Giurgiu) si

chiar insasi deumirea regiunii este de origine slava; Vlasia sau Vlasca ce

inseamna tara vlahilor. In traducere Dobreni ar insemna cel frumos, interesant

este ca la 6 km spre N-E exista satul Frumusani; dobrenarii spun ca denumirea

satului inseamna bun, bine. Prin localitate circula o straveche legenda despre

intemeierea satului, ce pomeneste despre un anume Dobre sau Dobrin, jude al

satului sau cneaz despre care se spune ca era un om bun la suflet, motiv pentru

care i s-a dus vestea in imprejurimi. Se spune ca proteja fugarii iar localnicii isi

spuneau oamenii lui Dobrin sa dobrinari si de aici s-a ajuns la numele Dobreni.

Cea mai veche atestare documentara dateaza din 18 aprilie 1531 (Nichita

A 1996); potrivit acestui document, marele vornic Draghici primea in stapanire

mai multe mosii printer care si Dobreni. Pe dealul de la Printesa se afla ruinele

unui conac a carei data de construire este incerta, vehiculandu-se ideea ca ar fi

fost construit in vremea lui Radu Serban, capitan al lui Mihai Viteazu si

domnitor al Tarii Romanesti intre 1602-1611.

Descoperirea unui document, datat 30 august 1577, si emis la Dobreni,

prin care domnitorul Tarii Romanesti Alexandru al II-lea (1574-1578) daruia

unui anume Vuia mosia Bahan, demonstreaza ca palatal a fost construit anterior

acestei date, cel mai probabil de catre Draghici. Prezenta unui domnitor in acest

sat, prilejuita de vreun eveniment din viata proprietarului, demonstreaza ca

localitatea era deja o importanta resedinta boiereasca. Cladirea a fost construita

pe un deal aflat la confluenta Cociocului cu Sabarul si domina regiunea fiind

compusa din 5 camere inconjurata cu ziduri de lemn, resedinta dispunand si de

anexe: grajduri, patule, etc.

Mosia va fi in proprietatea lui Radu Serban din Coieni si va fi daruita

tiitoarei sale Elena sau Ilinca cu care a avut un fiu, viitorul domnitor Constantin

Serban. Idila cu Elena s-a petrecut la Dobreni in perioada in care se desfasurau

lucrarile de reconstructie a Manastirii Comana. Mai tarziu satul Dobreni il aflam

183


in proprietatea lui Constantin Serban. Acesta a construit in apropierea conacului,

pe malul drept al Cociocului, o biserica ce poarta hramul Adormirii Maicii

Domnului, inaugurata la 15 august 1645. In continuare Paul de Alep descrie

maora din Dobreni: ‘in ziua urmatoare plecaram pe un drum, printr-o padure

deasa ce se intindea de-a lungul marginii lacului (Sabar n.n.) pana in apropierea

raului Arges. Aici e o moara frumoasa si mare nemaivazuta si apartine beiului.

La exterior are 6 roate si 6 pietre de moara dinauntru. Fiecare roata este inchisa

intr-o cutie cu teasc. Faina ce cade este prinsa in saci care atarna pe fundul cutiei

fara sa scape nici cea mai fina faina desi pietrele sunt asezate jos pe pardoseala

morii. Lucru tare de mirat e alcatuirea ingenioasa dinauntru: faina si taratele cad

separate de la sine … noi am fi vrut sa amagim pe beiul ca sa daruiasca aceasta

moara scaunului de Antiochia, venitul sau fiind de 1000 de scunzi, bani curati;

noi puteam trimite in fiecare an pe cineva sa primeasca banii fara vreo alta grija.

Ni se parea cu mult preferabila unui numar oarecare de proprietati care necesita

atata munca ca sa fie profitabila. Dar din nenorocire a ars impreuna cu satul si

palatal …’. Apoi sunt descrise biserica de la Gradistea, Manastirea Comana

(calatorul este impresionat de locul in care este asezata ‘aceasta manastire este

situata ca o insula intre lacuri, balti si mocirle de nepatruns’.)

Este descris Coienul (Mironesti n.n.) locul unde s-a nascut Radu Serban si

apoi palatal de la Herasti ce a trezit o puternica impresie si admiratie: ‘asa ceva

nu vezi decat in tara Francilor’.

Peisajul satului descris de Paul de Alep prezinta un lac mare si o padure

care incepea din apropierea palatului pana la Arges, padure din care a mai ramas

astazi un petic in dreptul localitatii Campurelu. Pe digul morii lui Constantin

Serban este construit drumul ce leaga satul Dobreni de localitatea Campurelu. In

muzeul scolii se gaseste una din pietrele morii distruse in anul 1658.

Conacul s-a pastrat pana in timpul regimului communist cand a fost

daramat (Mihalache M.V. 1972) de catre saracimea satului pentru a-si construi

184


case, iar gradina cu suprafata de 5 ha a fost impartita satenilor, devenind actualul

cartier Printesa.

Despre podul de lemn, un invatator al satului (Popescu I.) spunea in 1938

ca mai puteau fi observati pilonii de lemn. Zidarii de caramida se mai gasesc si

in curtea familiei Colibaseanu, acestea au fost descoperite cu prilejul unor

lucrari de amenajare a anexelor casei si multa vreme s-a crezut ca reprezentau

ruinele unui al doilea palat construit de catre Constantin Serban. La o analiza

atenta a textului lui Paul de Alep se observa ca este vorba despre Pavilionul

despre care se credea ca ar fi fost in mijlocul lacului (Nichita A. 2005). Se spune

ca aici isi petreceau serile de vara doamnele si domnitele de la conac si ca

petrecerile domnesti erau anuntate printr-o salva de tun. Podul si pavilionul nu

mai exista; au fost distruse in urma focului poruncit de Constantin Serban in

februarie-martie 1658 cand a fost nevoit sa fuga. Cu aceasta ocazie a fost ars

Bucurestiul si Targovistea precum si alte localitati pentru a nu cadea in mainile

lui Mihnea al III-lea. Festivitatile inscaunarii acestuia au fost organizate in

corturi deoarece nu mai exista nici o cladire intreaga. De una din ‘fugile’ lui

Constantin Serban se leaga o legenda care circula printer sateni,despre aura

voievodului, precum ca ar fi fost pus in butoaie de lemn si ascuns undeva in apa

Cociocului; se crede ca ar mai fi fost acolo. Voievodul s-a intors in Tara

Romaneasca pentru a domni din aprilie pana in mai 1660 si mai mult ca sigur ca

si-a recuperat averea, pentru ca nu s-a mai intoars niciodata, acesta murind in

Polonia pe 30 aprilie 1685 (Gane C 1971).

Un episod dramatic al istoriei Tarii Romanesti de care este legat numele

satului si al lui Constantin Serban, este prima rascoala a Seimenilor din anul

1654. Potrivit stolnicului Constantin Cantacuzino, lui Contantin Serban i se

impusese domiciliu fortat la Dobreni de catre domnitorul Matei Basarab (1632-

1654).

185


Constantin Serban incercase cu alta ocazie rasturnarea lui Matei Basarab,

incercare dejucata de domnitor si soldata cu taierea nasului, de unde si porecla

Constantin Carnu.

Seimenii, mercenari bulgari si sarbi, primisera pamanturi intre Dobreni si

Herasti; urmasii lor se gasesc si astazi in localitatilor Varasti, Valea Dragului si

Herasti. Constantin Serban a detinut functia de serdar, comandant al armatei

seimenilor si in perioada exilarii la Dobreni a planuit impreuna cu acestia

rasturnarea lui Matei Basarab, pe fondul tot mai deselor nemultumiri fata de

domnitor.

Potrivit documentelor, le-a promis plati duble daca l-ar fi inlaturat pe

voievod; in felul acesta s-a declansat puternica rascoala din 1654 in urma careia

Constantin Serban devenea domnitor al Tarii Romanesti. Stolnicul Constantin

Cantacuzino a descris alegerea lui Constantin Serban: ‘si cu voia tuturor alesera

din mijlocul lor ca sa le fie domn Constantin voievod Sarban Basarab – ca-l stia

ca iaste de neam mare, domnesc si iaste om bun, si intelept si bun. Si toti se

bucurara si se veselira.’

In cartea sa Trecute vieti de doamne si domnite, Constantin Gane spunea:

‘insa boierii nu-l iubeau pe Diicul (Diicul Buicescu nepot al lui Matei Basarab

n.n.) pentru usurinta mintii lui. Ei, si cam toata tara, de altfel, ar fi poftit domn

dupa Matei pe serdarul Constantin, copil din flori al lui Voda Radu Serban a

carui amintire ramasese buna printre batrani.’ (…) ‘Constantin Serdarul, care se

afla la Dobreni, mosia lui, alearga intr-un suflet pana la Targoviste (…), unde

inainte ca mortul voievod sa fie ingropat, pe cand ii zacea trupul intre faclii in

camera domneasca, seimenii si darabanii, armati il alesera domn.’

Noul domnitor a incercat o manevra prin care ii ademenea pe mercenarii

romani contra celor bulgari, dar acestia l-au sechestrat la Targoviste obligandu-l

sa-si respecte promisiunea. Constantin Serban reuseste sa fuga in Transilvania la

Gheorghe Racoczi al II-lea pentru a cere ajutor. Aceasta este o alta ‘fuga’ de

care se leaga legenda comorii ascunsa de Cocoic.

186


Incepand cu sec. al XVII-lea satul Dobreni va fi in proprietatea familiei

Ghica, devenind pentru perioade scurte resedinte de vara. Ultimul membru al

acestei familii care a folosit conacul in sezon a fost printesa Eliza Ghica.

Aceasta daruieste mosia fiicei sale Marioara nascuta de Eufrosina, a doua

sotie a domnitorului. Dupa moartea sa, prima sotie, Maria, cu care a avut sase

baieti, deschide un lung process pentru avere obtinand la inceput castig de

cauza.

In vremea lui Gheorghe Bibescu, fetele Eufrosinei reintra definitiv in

posesia averilor lasate de tatal lor. Mosia Dobreni pare sa fi intrat in proprietatea

lui Dimitrie, fiul cel mic al lui Grigorie Ghica cu prima sotie, la inceputul

procesului, apoi a revenit in proprietatea Mariei, dupa cum aratam mai sus. In

lucrarea lui Iancu Popescu se vehiculeaza ideea conform careia Dimitrie ar fi

castigat-o la un joc de carti de la Constantin Filipescu, sotul Marioarei. Dimitrie

Ghica, cunoscut si sub numele de beizadea Mitica (Popescu I. 1938), a construit

in partea de nord a satului, pe ulita Corlatescu, un nou palat cuprins din 8

camere, o baie si doua mansarde, avand in jur un teren de 5000 mp.

Prin reforma din 1864 au fost improprietarite 111 familii cu suprafata

totala de 336 ha, conform legii lui Cuza: 11 familii de tarani au primit cate 6 ha,

70 de tarani mijlocasi au primit cate 3 ha iar 30 de palmasi cate 2 ha.

Dupa Razboiul de Independenta in anul 1879, 35 de familii au primit cate

5 ha in Baragan. Mosia Dobreni a fost impartita in doua: lotul A cu o suprafata

de 1350 ha, care apartinea Elenei Ghica, iar din 1902 a fost cumparat de Filip

Corlatescu.

Dupa exproprierea din 1914, suprafata ramasa era de 850 ha, iar

proprietarul, neavand urmasi, a vandut-o Casei Rurale. Palatal, impreuna cu 50

ha a fost cumparat de fratii Bercovitz si vandut in 1924 lui Gheorghe Mihail

Codrescu. Acesta a facut o oferta scolii spre vanzarea cladirii contra sumei de

100 00 lei, vanzare ce nu s-a infaptuit niciodata. In anii crizei economice

mondiale: 1929-1933, pentru a obtine prima asigurare, Gheorghe Mihail

187


Codrescu a aranjat incendierea palatului. In acest fel, el a distrus pana in temelii

palatul de pe Corlatescu ramanand intreaga doar cancelaria administratorului,

cladire ce poate fi vazuta si astazi.

Lotul B, cu o suprafata de 1250 ha a apartinut Mariei Ghica casatorita cu

baronul Hertz si a fost donat in 1904 Societatii Patria. In 1911 proprietatea a fost

cumparata de Mihai Kalinderu si lasata mostenire fiicei sale Gabriela

Danielopol. Dupa exproprierea din 1923 au mai ramas 290 ha cumparate de

‘Obstea Sabarul’ alaturi de cele 400 ha din lotul A, pamant impartit la 136 de

familii in 1924.

Astfel in preajma celui de-al doilea razboi mondial nu mai existau

mosieri.

Taranii din Dobreni au participat alaturi de locuitorii din jurul

Bucurestiului la diferite evenimente desfasurate in Tara Romaneasca cum ar fi:

revolutia de la 1821, revolutia de la 1848, unirea din 24 ianuarie 1859.

Sub influenta ideilor revolutiei pasoptiste, preotul Radu Geanta infiinta

prima scoala in biserica satului in anul 1850.

In timpul Razboiului pentru Independenta Romaniei, din Dobreni au fost

inrolati sase plugari dintre care doi Lixandru Radu si Coibanu Marin, au murit in

luptele de la Grivita.

Un eveniment national care a avut un puternic impact la Dobreni a fost

rascoala taraneasca din martie-aprilie 1888.

Framantarile si agitatiile taranimii, al caror punct culminant l-au

reprezentat rascoalele, au pus in lumina contradictiile din sanul societatii

romanesti in pragul secolului al XX-lea.

In martie 1888, pe fondul luptei contra guvernului, s-a raspandit in

Muntenia zvonul ca taranii vor primi porumb si pamant.

In tara fusese seceta mare si in multe judete izbucnise foametea.

188


Pe o tensiune sociala in crestere in mediul rural, dupa un deceniu de jalbe

taranesti, ale luptatorilor din razboiul de independenta, impotriva nedreptatii

invoielilor agricole foametea era ultima picatura.

La 22 martie – 3 aprilie 1888, rascoala izbucnea in judetul Ialomita

raspandindu-se cu repeziciune in judetele Prahova, Vlasca, Ilfov, Gorj, etc.

Taranii au ars conace, au distrus registrele de proprietate, au impartit

rezervele de cereale.

Pe acest fond si satul Dobreni a intrat in valtoarea evenimentelor.

Localitatea apartinea printului Dimitrie Ghica, fiul fostului domnitor al

Tarii Romanesti, Grigorie Dimitrie Ghica (1822-1828).

Printre cauzele rascoalei izbucnita in acest sat mentionam incorecta

aplicare a legii agrare din 1864 (terenurile taranilor nu au fost parcelate),

contracte de invoieli agricole inrobitoare. (Mihalache M.V. 1970) Iata un

exemplu de contract incheiat in 1882 intre Eliza Ghica, fiica lui Dimitrie Ghica

si plugarii din Dobreni.

‘Satenii sunt obligati sa plateasca proprietarului 20 lei in doua rate.

- Vor ara 3 pogoane, semana si grapa 1 pogon si jumatate de pamant.

Semanaturile se vor secera, face clai ori snopi si se vor transporta. In cazul in

care nu vor face aceste munci vor plati cate 30 de lei pentru fiecare fel de munca

neindeplinita.

- Se va plati cate 2,5 lei pentru fiecare vita mare si 0,70 lei de fiecare vita

mica pentru pasunat si inca doua zile de lucru pe mosie cu carul si cu vitele

tragatoare.

- Vor face cate doua zile cu bratele cand vor fi chemati.

- Vor da cate 3 gaini si 10 oua fara plata sau vor plati cate 2 lei pentru

gaina si 0,30 lei de ou.

- Proprietarul are dreptul pentru sumele ce subscrisii contractanti ii

datoreaza, a-i lua subscrisului produsele ce le are, socotindu-se chila de porumb

pe 30 lei noi.

189


- Locuitorii subscrisi nu au voie a lua locuri pe alta mosie atata vreme cat

pe mosia proprietaresei sunt locuri disponibile. Contrariu, vor plati cate 50 lei pe

vita mare si 15 lei pentru vita marunta si preturile indoite pentru celelalte foloase

de care se vor bucura pe mosia mea.

- Cand un subscris si-a ridicat productiile fara a corespunde,

proprietareasa este in drept a lua si a popri pe seama sa vitele subscrisului ca

despagubire fara curs de judecata.’

Taranii din Dobreni au cautat sa scape de aceste poveri prin fuga pe alte

mosii.

In aceste conditii, mosierii au inchis drumurile pentru invoitori, masura

aplicata de proprietarul Iancu Procopiu din Berceni, iar administratorul sau

Iorgu Ionescu ologea vitele taranilor. Taranii erau obligati la plata izlazului chiar

daca nu aveau vite la pasunat.

La cauzele amintite mai sus se adaugau si abuzurile administratorului

mosiei Dobreni, Vasilache Georgescu.

Despre acesta se spune ca era un om crud si violent iar cu ajutorul a patru

maciucasi umilea si batea taranii din nimic.

In aceste conditii Dobrenarii hotarau sa-si faca dreptate.

In ziua de 3 aprilie taranii au fost chemati la primarie unde administratorul

mosiei urma sa le aduca la cunostinta dispozitii cu privire la munci si obligatii.

In timp ce multimea astepta, s-a intors de la Bucuresti un dobrenar pe

nume Ghita Militaru, instiintandu-i ca bercenarii s-au rasculat. Tot atunci

plugarul Gheorghe Florea a luat legatura cu taranii din Colibasi printr-un spoitor

hotarand ridicarea la lupta.

In noaptea de 3 spre 4 aprilie peste 100 de tarani au mers la casa

administratorului Georgescu spre a-i cere socoteala. Negasindu-l, s-a trecut la

devastarea casei acestuia, a conacelor si anexelor, asa cum reiese din telegrama

nr. 12 din 6 a IV-a catre principele Ghica trimisa de servitorul sau Perieteanu:

‘asta noapte, o ceata de indivizi a dat foc caselor lui Vasilache si devastand noul

190


palat al mariei voastre. Rog interveniti a se trimite fortele armate caci talhariile

sunt ingrozitoare.’

Colonelul Vladoianu, ginerele printului Ghica, intra in sat in fruntea unui

escadron de cavalerie, dar, neputand face fata, se retrage spre Vidra cerand

intariri.

Cu aceasta ocazie carciumarul Nae Popescu, fost luptator in razboiul de

independenta, la cavalerie, ordona soldatilor aflati in goanna cailor:

‘descalecarea!’.

In invalmaseala creata multi soldati au cazut ranindu-se, spre deliciul si

amuzamentul satenilor. Prin telegrama nr. 28 din data de 4 aprilie catre Parchet,

carciumarul Popescu este declarat instigator periculos, cap al rascoalei.

In continuare se cer intariri de la Giurgiu deoarece revolta lua proportii.

Ziarele vremii ‘Romania Lbera’, ‘Lupta’, descriau violenta rascoalei din

Dobreni prin titluri ca: LA DOBRENI A FOST DARAMAT CASTELUL

PRESEDINTELUI SENATULUI (‘Romania Libera’ din 6 aprilie),

ATROCITATI SAVARSITE LA DOBRENI (‘Lupta’ din 9 aprilie).

Pentru inabusirea rascoalei de la Dobreni au fost aduse zece companii de

infanterie de la Giurgiu si un escadron de cavalerie.

Abia in data de 16 aprilie trupele au putut intra in sat iar comunicatele

superiorilor aveau character de front conform Monitorului Oficial din

17.04.1888. Miscarea a avut un caracter organizat: taranii s-au sfatuit inainte, au

emis delegati la autoritati, au comunicat cu satele din jur prin emisari. (Corbu C.

1978) Din declaratiile date in fata organelor de ancheta a rezultat spiritul de

solidaritate prin expresia ‘rescoala am facut-o toti’. Au fost arestati 16 tarani din

care 9 au fost condamnati: Nae Popescu, Gheorghe Florea, Ghita Miliaru,

Gheorghe Ene, Ion Dobre, Ivan Marin, Stan Popa, Stoian Voicu si Ilie Manea.

Sfarsitul rascoalei a fost anuntat prin telegrama din 21 aprilie trimisa de

Vladoianu catre socrul sau, scrisa in mod laconic ‘oamenii au inceput munca

campului’.

191


Rascoala de la Dobreni a inregistrat cele mai violente forme prin

amploarea ei si chiar daca a fost inabusita a determinat autoritatile sa ia in seama

problema taraneasca a pamantului. Astfel 111 locuitori au fost improprietariti cu

loturi avand suprafete intre 2 si 5,3 ha conform Legii din 1864, iar 53 de

locuitori cu cate 5 ha deoarece au participat la Razboiul de Independenta. De

asemenea s-au redus obligatiile contractuale de catre noul administrator al

mosiei.

Toate aceste masuri au avut urmari benefice in viata locuitorilor dovada

ca in timpul marii rascoale taranesti din 1907 aici a fost liniste desi s-a incercat

ridicarea lor prin raspandirea manifestelor Catre sateni si Un cuvant asupra

invoielilor agricole.

Plugarul Toma Nicolae Tanase a incercat raspandirea brosurilor la

Dobreni si Campurelu dar a fost arestat si anchetat, marturisind ca le primise de

la Vasile Kogalniceanu. Dintr-o telegrama, trimisa de catre Iancu Popescu,

invatatorul satului, la Giurgiu, reiesea ca la Dobreni era liniste.

In razboiul din 1913 au participat 45 de sateni, iar in marele razboi pentru

patrie 1916-1918 au luptat pe diferite fronturi 160 de dobrenari dintre care au

murit 39. In amintirea lor a fost ridicat in centrul satului, intre 1930-1934, un

monument pentru eternizarea vitejiei in apararea tarii si neamului romanesc.

In valtoarea primului razboi mondial, dupa ce trupele germano-bulgare au

patruns in Romania pe la Zimnicea, spre sfarsitul anului 1916 s-a desfasurat

celebra batalie de la Neajlov-Arges. In timpul bataliei, au avut loc ciocniri cu

inamicul in apropierea si pe teritoriul satului, iar o parte din artileria romana a

fost dispusa intre Dobreni si Campurelu pentru a bombarda zona de confluenta a

Neajlovului cu Argesul pe unde au patruns invadatorii. In perioada ocupatiei,

trupele bulgare s-au dedat la jaf si distrugeri, ocazie cu care au fost distruse

bibliotecile scolli si alte documente. Ocupatia bulgara a fost inlocuita cu cea

germana care a organizat un jaf sistematic (se spune ca nu mai erau nici macar

caini la Dobreni).

192


Conacul de la ‘Printesa’ a fost transformat in loc de detentie pentru

prizonieri, invelisul de tabla a fost rechizitionat si s-a pus unul de carton.

Sfarsitul razboiului a adus liniste in viata satului. Situatia materiala a

dobrenarilor s-a imbunatatit semnificativ, exista prosperitate economica, satul

pasind in calea modernizarii.

Sporul demografic din aceasta perioada scoate in evidenta abundenta si

prosperitatea locuitorilor satului.

Schimbarile politice din viata tarii s-au reflectat si la nivelul satului in

preajma celui de-al doilea razboi mondial. In timpul dictaturii carliste se

instituise strajeria la scoala, munca patriotica ce s-a desfasurat pe parcursul

razboiului: elevii scolii impreuna cu reprezentantii autoritatilor erau obligati sa

ajute la muncile campului familiile celor inrolati.

Miscarea legionara a facut presiuni asupra scolii pentru a i se pune la

dispozitie o sala de clasa unde sa se desfasoare manifestatiile specifice cu

legionarii comunei. In perioada celui de-al doilea razboi mondial au fost

incorporati 45 de sateni, iar 11 dintre acestia au cazut la datorie pe diferite teatre

de operatiuni militare, atat in est contra URSS, cat si in vest contra Germaniei.

Instaurarea regimului comunist a avut un effect negativ asupra satului:

taranii au fost expropriati, iar scoala a devenit un instrument de propaganda. Din

documentele scolare din anul 1948, poate fi urmarita schimbarea, trecerea la

comunismul de tip Stalinist; dispar orele de religie, se face propaganda agresiva;

de exemplu: ‘sambata 28 februarie 1948, s-a vorbit copiilor despre Armata

Rosie; in fiecare sambata se organizau manifestatii in cadrul ARLUS unde se

intonau cantece si poezii cum ar fi: Sirena lui Vasile Roaita, Cantec pentru RPR,

Oda Armatei Rosii, Oda Uniunii Sovietice, Cantecul lui Stalin, apoi se

desfasurau convorbiri intime cu elevii despre RPR si Partidul Comunist’.

Marti 1 iunie 1948 scoala a fost supendata in vederea clarificarii situatiei

invatatorilor, iar pe timpul vacantei de vara invatatorii au fost obligati sa

193


colaboreze cu echipele de propaganda de la Bucuresti pentru lamurirea maselor

in privinta colectivizarii, nationalizarii, chiaburimii, etc.

In timpul evenimentelor din 1989 au avut loc manifestari zgomotoase, ca

peste tot si s-a patruns cu forta in scoala distrugandu-se toate materialele ce

aveau legatura cu regimul comunist (tablouri, albune, carti, reviste, steaguri,

etc).

Pe baza Legii 18/1991 a Fondului Funciar, terenurile agricole, pasunile si

padurile, au fost restituite fostilor proprietari, satul pasind pe calea democratiei.

Elementele cadrului natural

Asezare geografica

Fiecare localitate mica sau mare, este individualizata prin: asezarea

geografica, specificul economic si traditii culturale.

Comuna Varasti este asezata in partea de EST a judetului Giurgiu, la cca

30 km de Municipiul BUCURESTI şi 80 km de Municipiul GIURGIU, si este

formata din doua sate :

- Varasti;

- Dobreni.

Teritoriul comunei Varasti este situat in culoarul vaii Sabarului la limita

estica a judetului, la 30 km nord de municipiul Bucuresti, pe drumul DJ 401.

Comuna Varasti face parte din structura administrativa a judetului Giurgiu si are

in componenta satele: Varasti, Dobreni.

Asezarea matematica

Matematic comuna este asezata la intersectia dintre paralela de 44˚ si 23΄

latitudine nordica cu meridianul de 26˚si 25΄ longitudine estica.

194


Modalitati de acces:

Reteaua rutiera a localitatii este compusa din Drumul Judetean 401 si

drumuri comunale. Drumul Judetean 401 face legatura intre Drumul European

70 in dreptul localitatii Jilava si soseaua de frontiera GIURGIU-OLTENITA in

dreptul localitatii Greaca. Drumul Judetean 401 parcurge localitatea Varasti pe o

distanta de 10.8 Km. Drumul Judetean 401B, drum ce face legatura intre

localitatea Berceni si Varasti pe o distantă de 8 Km. Este un drum pietruit si

practicabil, el fiind amenajat in anul 2007.

Relief

Comuna Varasti este asezata in Campia Romana. Relieful este alcatuit

dintr-o campie dispusa in terase: doua cu latimi cuprinse intre 2-10km

inregistrand catre nord si nord est inaltimi de 6-8m fata de nivelul satului si catre

sud-sud-vest 5-6m adancime pana la nivelul raului Sabar (zona se numeste Islaz

care astazi este transformata in teren agricol).

Intre Sabar si localitatea Varasti se desfasoara pe o distanta de circa 4 Km

Lunca Sabarului brazdata de 4 santuri ce au rolul de drenare a apei acumulate

din precipitatii abundente.

Clima

Clima este temperat-continentala cu nuante excesive (ierni reci si veri

calduroase). In general temperaturile medii anuale din lunca se situeaza intre

valorile 10.5 C şi 11.8 C iar amplitudinea medie anuala in jurul valorii de 25 C.

Evolutia temperaturilor aerului pe timpul unui an se prezinta in felul urmator:

crestere continua din februarie pana in iulie-august, urmata de o scadere ampla

pana in octombrie-noiembrie. Principalele caracteristici ale anotimpurilor sunt

conferite de pozitia cu deschidere larga spre toate directiile de miscare a aerului.

Această deschidere genereaza contraste termice de la zi la noapte si de la

anotimp la anotimp.

195


Primaverile isi fac aparitia pe la sfarsitul lui februarie prin ridicarea

valorii temperaturilor incepand cu luna martie crescand constant in aprilie si

mai. Primavara se caracterizeaza in luna martie si aprilie cu aparitia vanturilor

ce bat din diferite directii.

Verile sunt calduroase cu temperaturi in crestere incepand din luna mai

pana in luna iulie-august. In prima parte a lunii iunie se consemneaza ploi cu

debite mici si medii urmate apoi de perioade lungi de seceta.

Toamnele. Aspectul de toamna blndă isi face aparitia la sfarsitul lui

august si se accentueaza pana in octombrie, dupa aceasta perioada incep ploi si

temperaturi in scadere progresiva.

Iernile. In luna decembrie iarna manifesta temperaturi moderate fata de

ianuarie. In decembrie se consemneaza precipitatii sub forma de ploaie rece si

lapovita. In luna ianuarie s-au consemnat temperaturi foarte scazute si

precipitatii sub forma de ninsoare.

Temperatura medie anuala a Unitatii Administrativ Teritoriale (UAT) este

de 11.3 C.

Valorile cele mai ridicate de temperatura au fost consemnate in data de 20

august 1945, 41.1 C.

Valorile cele mai scazute de temperaturi au fost consemnate in data de 25

ianuarie 1942, de -30 C.

Data medie a primului inghet s-a constatat la 31 octombrie iar cea a

ultimului inghet la 22 aprilie.

Datorita temperaturilor scazute au fost situatii cand a inghetat solul pana

la o adancime de 50 - 55 cm.

Fenomene meteorologice

Fenomenele meteorologice ce se manifesta in zona sunt:

- Bruma - o intalnim in diminetile reci.

196


- Chiciura - se inregistreaza iarna pe o perioada cuprinsa intre 8 -14 zile

aproximativ.

- Ceata - se intalneste incepand cu luna septembrie, octombrie si noiembrie.

- Grindina - are caracter local fiind frecventa in lunile iunie si iulie producand

mari pagube pe terenurile agricole.

Fenomene meteorologice extreme

In octombrie 1657 au fost 10 zile de ger si ninsoare, iar in noiembrie si

decembrie soare si caldura ce a favorizat aparitia florilor si multa verdeata.

In mai 1876 a nins atingandu-se un strat de zapada de 15 cm.

In ianuarie 1917 s-a produs o ploaie torentiala cu tunete si fulgere apoi

imediat lapovita si ninsoare.

In 1942 s-a semnalat o puternica seceta ce a diminuat total cultura si a

provocat foamete.

Regimul precipitatiilor

In zona ce cuprinde localitatea Varasti se semnaleaza ploi pe tot parcursul

anului ce au caracteristicile fiecarui anotimp: primavara si toamna mai abundent,

vara de scurta durata, uneori torentiale.

Astfel precipitatiile se manifesta conform graficului:

Ianuarie – 35l/m²

Februarie – 25l/m²

Martie – 40l/m²

Aprilie – 45l/m²

Mai – 60l/m²

Iunie – 60l/m²

Iulie – 60l/m²

197


August – 50l/m²

Septembrie – 40l/m²

Octombrie – 45l/m²

Noiembrie – 45l/m²

Decembrie – 35l/m²

Precipitatiile de primavara si vara timpurie determina cresterea debitelor

care dau nastere la dese inundari de teren.

Cursurile de apa. Debite normale cresterii inregistrate

Localitatea este tranzitata in partea de Vest la o distanta de de 3.5 km de

raul Sabar si de paraul Cocioc. Tot la Vest la marginea podului debitul de apa al

paraului Cocioc este reglat de stavilarul de pe cursul sau de la Dobreni unde

exista o amenajare piscicola de 30 ha luciu apa. Raul Sabar izvoraste din

Candesti (Dambovita) si se varsa in Arges. Sabarul are urmatorii afluenti:

Strambu, Cobia, Monastirea, Suta, Cociocul.

Debitele Sabarului sunt influentate de precipitatii si de anotimp. Astfel

primavara si vara timpurie debitele cresc iar vara scad. Debitele mari s-au

inregistrat in anul 1941, 1955, 1970, 1975. Raul Sabar parcurge o distanta de 8

km pe teritoriul Varastiului.

Ca particularitate a Sabarului este faptul ca in urma amenajarii Sabarului

s-au taluzat malurile, s-au inaltat si pe alocuri betonat, aceasta amenajare a fscut

aproape imposibila ieairea Sabarului din albie din 1985 de la amenajare.

Reteaua hidrografica

Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei este tributar raului

Sabar si paraului Cocioc, al caror debite sunt influentate de volumul

precipitatiilor si al caror regim de scurgere este neregularizat.

198


Se remarca o variatie destul de mica a nivelul hidrostatic situat la o

adancime, in general mica, 7-10 m in zona campului si de -1,0 m in zona de

lunca. Apa subterana este legata de nivelul apei din rauri.

Sabarul. Amenajarea Sabarului precum si unele diguri au apartinut unei

orezarii cu multi ani in urma in lunca Sabarului.

Sabarul este amenajat de la intrare in localitatea Varasti si pana la iesire

din localitatea Varasti.

Acumulari piscicole

Localitatea dispune si de o amenajare piscicola, Balta Dobreni, ce se

intinde pe o suprafata de 25 ha, pe alocuri atingand adancimea de 8 - 11 m.

Solurile

Invelisul de sol de pe teritoriul comunei Varasti este format din soluri ce

apartin urmatoarelor clase :

- cernoziom;

- soluri aluviale;

- soluri nisipoase.

Solurile din zona localitatii Varasti sunt foarte fertile cu: cernoziom de

nuanţă negru si negru-castaniu ceea ce a dus la dezvoltarea unui important bazin

legumicol.

Cele mai raspandite tipuri de soluri sunt solurile aluviale care se gasesc

sub toate categoriile de soluri aluviale: soluri aluviale cu textura grea, soluri

aluviale cu textura medie (pe suprafeţele plane centrale), soluri aluviale cu

textura usoara „intelenite” se afla in regiunile mai inalte din Est.

Soluri aluviale mlastinoase in zona de lunca in apropierea Sabarului si a

Cociocului. Soluri nisipoase se gasesc dealungul albiei Sabarului.

199


Caracteristici geotehnice

Conform studiului geotehnic efectuat de specialisti pentru terenurile

localitatii se se impart in trei categorii:

- Terenuri construibile fara amenajari;

- Terenuri construibile cu amenajari;

- Terenuri construibile/neconstruibile.

Seismicitatea zonei

Teritoriul comunei Varasti se afla, din punct de vedere seismic, in zona

C pentru care ks = 0,20 (ks este raportul dintre acceleratia maxima a miscarii

seismice a terenului si acceleratia gravitatiei) si Tc (perioada de colt) = 1,5 sec .

Vegetatia

Zona in care se afla comuna Varasti are o vegetatie caracteristica zonei de

campie, compusa din vegetatie lemnoasa in proportie mai mica si vegetatie

ierboasa in proportie mai mare. Vegetatia lemnoasa se compune din: sslcie in

zona de lunca, anin si foarte putin salcam, se gaseste pe suprafete foarte mici,

neingrijite si predispuse distrugerii in permanenta. In zona de deal se intalnesc

salcamul sub aceleasi aspecte ca si la lunca.

Vegetatia ierboasa este alcatuita din: pir, costrei, loboda, stir, limbarita,

stanjenel, coada vulpii si alte multe ierburi.

In zona de lunca unde este umiditate mai mare se intalnesc trestia, papura,

rogozul, patlagina, musetelul, papadia, albastrelele, macul, coada soricelului,

florile de salcam, etc. Pe suprafata zonei de lunca de la Sud la Nord vegetatia

ierboasa (trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 ha. Aceasta vegetatie

200


pe timpul rece si primavara devreme fiind uscata prezinta un mare pericol de

izbucnire a incendiilor cu vegetatie uscata.

Fauna

Fauna in unitatea administrativ teritoriala Varasti este o fauna de campie

si numai o mica parte intalnim o fauna de lunca si balta. Fauna este compusa din

specii de: rozatoare (soarecele de camp, popandaul, harciogul, iepurele), iar ca

animale de prada vulpea si dihorul.

Singurele mamifere mari intalnite sunt mistretul si caprioara ce se

intalnesc din ce în ce mai rar. Dintre pasari cele mai raspandite sunt: vrabia,

gaita, cioara, mierla, cotofana, graurul, ciocanitoarea, pitigoiul, cucul,

gugustiucul, sticletele, randunica, privighetoarea, bufnita, fazanul, etc.

Fauna acvatica se gaseate in paraul si Balta Cocioc, se compune din: pesti

(platica, lostrita, crapul, rosioara, caras, broaste), serpi, soparle.

In partea de Nord a localitatii se afla amenajata o pescarie unde se pot

intalni crap romanesc si fitofag.

Populatie

Studiul demografic intocmit asupra populatiei comunei Varasti urmareste

sa puna in evidenta potenialul uman precum si particularitatile demografice,

sociale si culturale care caracterizeaza aceasta comuna.

Comuna Varasti este o unitate administrativ - teritoriala rurala.

Faptul ca este situata in apropierea capitalei ofera populatiei acestei

comune multe particularitati demo-economice.

Comuna Varasti are o populatie de 5.829 locuitori.

Ca si celelalte localităţi rurale ale tarii, comuna Varasti a suferit in

ultimele decenii o decadere demografica, prin politica de industrializare fortata

201


si mutarea fortei de munca spre orase.

Impreuna cu celelalte localitati limitrofe ale Bucurestiului, si comuna

Varasti a beneficiat de dinamismul demografic al metropolei.

Cresterea populatiei in perioada postbelica se datoreaza existentei unor

elemente de atractivitate datorate apropierii de capitala: conditiilor de munca si

locuit, transport in comun.

Dupa 1990 scaderea populatiei se datoreaza in mare parte atractivitatii

capitalei prcum si scaderii dramatice a natalitatii. Totusi ar trebui sa se simta o

usoara tendinta de crestere a numarului populatiei datorita unor actiuni generate

de noul context economic si social: reconstituirea dreptului de proprietate asupra

terenului pentru unele persoane indreptatite precum si deplasarea interesului

pentru conditii de locuit superioare pentru unii locuitori ai capitalei.

Isi fac aparitia in comuna locuinte mai spatioase si mai confortabile, mai

aproape de natura si mai indepartate de agresivitatea orasului. Pentru unii

locuitori ai capitalei, comuna Varasti ofera conditiile de mediu sau peisaj in

vederea construirii unei a doua resedinte.

NR.

COM

UNA

ComunaNumar:

Populatie Gospodarii Pensionari Copii

(0-14

ani)

Salariati Persoane

ocupate in

agricultur

Populatie

inactiva

Navetisti

(inclusiv

elevi)

1 Varasti 5829 2172 1300 650 280 3059 540 165

STRUCTURA DUPA RELIGIE

202


Ortodoxa 5829

Romano-catolica 0

Reformata 0

Penticostala 0

Greco catolica 0

Baptista 0

Adventista de ziua a Saptea 0

Musulmana 0

Unitariana 0

Crestina dupa Evangelie 0

Crestina de rit vechi 0

Evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana 0

Evanghelica 0

Evanghelica de confesiune augustana 0

Mozaica 0

Alta religie 0

Fara religie 0

Atei 0

Religie nedeclarata 0

In comuna Varasti intreaga populatie este de credinta crestin-ortodoxa,

existand pe intreaga suprafata a localitatii 3 biserici.

Vanturile

Vanturile predominante ale Unitatii Administrative Teritoriale sunt:

Crivatul - vant ce bate iarna de la N-E către S-V; este un vant rece asociat

cu ninsoare creand uneori si aspect de viscol si furtuna.

Austrul - este un vant uscat ce bate de la S-V si aduce incalzirea vremii.

Suhoveiul - este un vant cald ce bate dinspre E, S-E in timpul calduros ce

provoacă seceta.

Viteza vanturilor

203


Uneori primavara vantul sufla in rafale cu o viteza de 70 -80 km/h,

fenomen ce produce pagube la solarii si sere.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Teritoriul comunei Varasti este situat in culoarul vaii Sabarului la limita

estică a judeţului, la 24 km nord de municipiul Bucuresti, pe drumul DJ 401; DC

83, si la 80 km vest de Giurgiu, pe drumul DJ 401 . Comuna Varasti face parte

din structura administrativa a judeaului Giurgiu ai are in componenta satele:

Varasti, Dobreni.

ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE

In prezent putem vorbi despre putine gospodarii care beneficiaza de

alimentarea cu apa potabila. Putem mentiona faptul, ca se lucreaza la reteaua de

alimentare cu apa potabila si la reteaua de canalizare.

MEDIUL MANAGEMENTUL DESEURILOR

Pe teritoriul comunei Varasti nu exista surse majore de poluare, cum ar fi

unitati industriale, centrale termice, etc.

Deseurile in comuna provin de la gospodariile populatiei si sunt in mare

majoritate deseuri solide care provin de la animalele din gospodarie, si alte

resturi menajere, cat si vegetale.

TURISM

204


Pe malul stang al Cociocului, pe

dealul de langa pod, in cartierul

Printesa mai pot fi vazute ruinele

conacului ce i-a apartinut lui

Constantin Serban, conac vizitat in

anul 1657 de catre Paul de Alep.

Cladirea era impunatoare, ca de altfel toate conacele, construit din ziduri

de caramida cu grosimea de un metru, avea cinci camere dintre care doua

saloane, lungimea era de 30m, latimea de 17 m, inaltimea era de aproximativ

15m, iar adancimea pivnitei de 5 m.

Era inconjurat cu gard din lemn, dispunea de, anexe grajduri si

hambare, o gradina cu suprafata de 5 ha si un lac peste care era amenajat un pod

din lemn în mijlocul caruia se afla un pavilion, si care facea legatura cu biserica.

Intrarea in curte se facea prin partea de sud pe o alee ce s-a pastrat, langa

curtea familiei Rascov, iar intrarea in cladire era pe latura de rasarit, avand,

patru trepte, incadrate de doua coloane din piatra. In micromuzeul scolii se

pastreaza un postament si un capitel ale unei astfel de coloane.

De-a lungul timpului cladirea a avut mai multe intrebuintari, de la

resedinta domneasca, la resedinta de vara, cazarma in perioada crizei din anul

1866, inchisoare in 1917, depozit, iar dupa ce a fost parasita multi ani, a fost

demolata intre 1946 si 1948 ramanand doar ruinele uriaselor pivnite.

Biserica satului Dobreni

205


Biserica satului Dobreni este

cel mai important monument istoric

al localitatii, aflandu-se in

patrimoniul national.

Ctitorie a lui Constantin Serban Cârnul biserica a fost

inaugurata in data de 15 august 1645 si poarta hramul „Adormirii Maicii

Domnului ’’

Asezata pe malul drept al Cociocului monumentul este o constructie

impunatoare de forma dreptunghiulara, cu lungimea de 19 m, latimea de 9 m şi

inaltimea de 17 m.

Este construita in stil traditional, cu latura de la rasarit dispusa in

semicerc, iar pe peretele de la nord se afla un semi turn prins in zid ce a servit

initial drept clopotnita la care se avea acces printr-o usa aflata in pronaos si o

scara de lemn in spirala.

Decoratiunile exterioare constau in modele, arcade executate in

tencuiala, dispuse pe doua randuri si delimitate de un brau. Ferestrele si usa de la

intrare sunt incastrate in rame de piatra cu modele geometrice sculptate si cu

grilaje de fier forjat, iar usa este din lemn masiv.

Turla bisericii se compune din doua trepte, prima treapta este de forma

patrata, se continua cu o a doua treapta de forma octogonala, al carei acoperis

are forma de cupola. Aceasta din urma a fost construita initial din caramida, dar

pentru ca s-a daramat in urma unui cutremur, a fost refacuta din lemn acoperit

cu tabla.

Deasupra intrarii in biserica se afla pisania scrisa in piatra cu caractere

slave si pe care este scris : „ Cu bunavointa Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu

savarsitul sfant Duh, ridicatu-sau aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica pre

206


hramul prea cinstitei si sfintei Uspenii bogorodite in zilele prea luminatului Io

Matei Voievod Basarab si au facut din temelie jupan Constantin Vel serdar iara

Io Serban Voievod si jupanita Balasa. Scris la anul 7151 august 15 Ispravnic

Vladulu Logofat.”

Pardoseala bisericii este realizata din piatra, iar in pronaos se afla o

parte din pictura originala distingându-se pe peretele nordic tabloul votiv

reprezentandu-l pe Constantin Serban si alaturi de sotia si fiica sa sustinand pe

maini o imagine a bisericii. Tot in pronaos pe pardoseala de langa peretele

rasaritean se afla mormântul Ilincai mama lui Constantin, mormant deasupra

caruia este asezata o placa funerara cu urmatorul inscris : „ Din mila lui

Dumnezeu cu ajutorul Precistii crestinul si luminatul Domn, Io Constantin

Serban Voievod pus-am aceasta cinstita piatra pe cinstita groapa pe oasele

maicii mele Elena ce s-a pristavit in zilele lui Io Matei Voievod august 7 valeat

7150 si am pus aceasta piatra in zilele lui Io Constantin Voievod valeat 7164 ”.

In naos si altar nu se mai pastreaza pictura originala, biserica fiind

repictata in 1990 prin grija preotului Dima Tanase si, de asemenea, a fost

consolidata in urma cutremurului din 1986. Naosul este separat de pronaos prin

doua coloane masive din caramida care sustin turla principala.

Declarata monument istoric in 1990, la initiativa academicianului

Razvan Teodorescu, s-a hotarat trimiterea unei echipe de restauratori.

Incepand cu anul 1998 s-a trecut la procesul de restaurare care se

desfasoara lent datorita faptului ca este nevoie de foarte multa migala si atentie

in descoperirea nuantelor originale ale picturilor. Deoarece structura de

rezistenta a vechii clopotnite nu mai putea sustine clopotul bisericii, a fost

construita o clopotnita noua ce tine loc si de poarta.

PATRIMONIUL CULTURAL

207


In aceasta perioada cand accentul

cade pe economic si nu pe cultura,

trebuie mai mult ca oricand, sa existe

oameni dornici sa promoveze

cultura, oameni care sa nu ramana

indiferenti fata de modul cum evolueaza societatea romaneasca si in special

comunitatea locala. Trebuie sa mentionam ca de-a lungul anilor, ca si in prezent

dealtfel, in comuna Varasti au existat oameni preocupati de dezvoltarea culturala

a comunitatii.

Un monument cultural, ctitorie a lui Constantin Serban Carnul din anul

1646, inainte de a deveni domn, este Biserica Adormirea Maicii Domnului din

satul Dobreni, care are turla peste pronaos iar in interior pastreaza o valoroasa

pictura murala, biserica care timp de peste 360 de ani a marturisit credinta

crestina a oamenilor acestor locuri.

O alta biserica datand din anul 1817, este Biserica ,,Sfantul Ierarh

Nicolae” a Parohiei Varasti, biserica grandioasa, cu trei turle avandu-l ca Preot

Paroh pe Oprea Robertino si Preot II Gheorghe Ion.

A treia Parohie de pe raza comunei Varasti este Parohia Obedeni la

care slujeste Preotul Paroh Roman Cristea si care care poarta numele Sfantului

Ierarh Nicolae.

Oamenii acestor locuri au stiut sa-si cinsteasca eroii ridicand in

memoria acestora monumente si placi comemorative.

Un astfel de monument istoric a fost ridicat in amintirea eroilor cazuti

in timpul Razboiului pentru Independenta si in Primul razboi mondial, construit

in anul 1932, in satul Dobreni. Monumentul reprezinta un ostas ce tine in maini

un drapel simbolizand victoria, statuia din bronz fiind asezata pe un postament

compus din doua parti. Partea de jos are forma de piramida fiind compusa din

208


trei trepte. Deasupra partii de jos se afla postamentul statuii care este ornamentat

cu patru coloane ce susţin patru arcade incrustate cu decoratiuni florale. Intre

aceste coloane sunt asezate patru placi din bronz. Pe placa din fata este scris: „În

amintirea eroilor cazuti in luptele pentru neatarnarea si intregirea neamului

1877-1878, 1916-1918-1919”

Placa a doua, din dreapta, contine numele a 38 de eroi dintre care 2 au

cazut in 1877, iar restul intre l916-1919. Pe placa a treia, in spate, sunt trecuti

membrii donatori, care au contribuit cu sume de bani la ridicarea monumentului.

Pe placa a patra, din stanga, sta scris: „ Mariei Sale regelui Carol II, mostenitor

al Tronului fiind Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai ”. Mai sunt mentionati

prefectul judetului Ion Gheata, Ministrul Instructiunii Publice, C. Anghelescu,

precum si membrii Obstei Sabarul in frunte cu Iancu Popescu, directorul scolii.

La baza placii din fata era asezata o cununa formata din doua arme

frante legate cu un buchet de flori, realizata din bronz, ce simboliza dorinta de

pace.

Monumentul este amplasat in centrul satului, langa biserica, aici

desfasurandu-se in fiecare an festivitatile dedicate Zilei Eroilor.

Scolile, ca principale institutii culturale de pe raza comunei Varasti,

contribuie din plin la formarea personalitatii elevilor- viitorii cetateni ai

comunitatii.

Sub influenta ideilor Revolutiei de la 1848, Radu Geanta, preotul

satului Dobreni, lua initiativa infiintarii unei scoli in anul 1850 in biserica din

localitate. Cursurile se desfasurau in amvonul bisericii iar in loc de manuale,

tinerii invatacei studiau Biblia si Ceaslovul. Cei care isi incheiau stagiul de

studiu primeau denumirea de logofeti, care prin cunostintele dobandite suplineau

şi chiar ii inlocuiau pe preoti incepand cu 1860. Vestimentatia logofetilor se

compunea dintr-o roba lunga, incinsa la mijloc cu o cingatoare de care era

atarnata o calimara cu pana de scris. Cititul si scrisul se faceau dupa cartile

religioase, alfabetul avand caractere chirilice.

209


Primul invatator al satului, care s-a ridicat din randul logofetilor, a fost

Dumitru Nae Tufan. Din 1850 pana in 1860 invatamantul a fost asigurat de

preotii Radu Geanta, Mihai Stefan Foalca si Nae Popescu. Pe peretii amvonului

bisericii s-au pastrat nume scrise cu slove chirilice in amintirea primilor ani ai

invatamantului la Dobreni. In anul urmator, satenii hotarau sa le educe copiii

candidatul Manea Manolescu din localitate. Desi nu avea prea multa carte acesta

reusea prin perseverenta si multa munca sa devina cel mai apreciat invatator din

regiune. A reusit sa construiasca primul local al scolii, o cladire de paianta cu o

singura camera, iar ca mobilier era o masa batuta pe pari, acoperita cu nisip fin

iar de jur imprejur banci de asemenea prinse pe pari batuti in pamant. Aceasta

masa era pentru incepatori, copiii invatand sa scrie desenand cu degetele pe

nisip. Era iubit si apreciat de copii, care il strigau „ neica Dascalu”. Conditiile

fiind improprii impuneau desfasurarea cursurilor intr-o sala mai mare, astfel ca

incepand cu anul 1880 cursurile scolii se vor desfasura in localul primariei. Aici

mai functiona alaturi de Primarie, biroul notarului satului.. Prin Legea din 1864

invatamantul primar devenise gratuit iar scrisul se facea cu caractere latine.

Manea Manolescu a pus bazele invatamantului de tip modern in

aceasta localitate, ajungand ca, pana in 1880, elevii scolii sa poata studia la un

nivel superior adica prima treapta de liceu (clasele V-VII ).

Pentru intreaga activitate depusa s-a organizat, in data de 28 mai 1900,

o mare festivitate prin care invatatorul Manea Manolescu a fost decorat cu

„ Rasplata Muncii ”. La festivitate a participat toata suflarea satului: primarul,

preotul, un revizor scolar, invatatorii si elevii din satele vecine.

Participantii aveau stegulete tricolore iar localul primariei era

impodobit cu flori si steaguri. In continuare citam din procesul verbal,

desfasurarea festivitatii: „ La orele 9 a.m. s-a asistat la serviciul divin in biserica

Adormirii Maicii Domnului (...) După ce elevii au cantat mai multe imnuri si au

recitat poezii, subsemnatul revizor scolar am tinut o cuvantare care s-a sfârsit

prin punerea pe piept a medaliei iar elevii au intonat imnul „ Traiasca Regele ”.

210


Domnul invatator a tinut o cuvantare foarte frumoasa sfarsind in uralele

satenilor.”

Manea Manolescu s-a pensionat in 1905, după 44 de ani de munca in

slujba scolii. In anul 1872 se construiste in satul Varasti un alt local destinat

scolii unde copii sub indrumarea unor dascali inimosi deprind tainele invataturii.

In localul primariei s-a invatat pana in preajma primului razboi

mondial cand s-a construit un alt local cu doua sali de clasa. Din vechea cladire

se pastreaza in muzeul scolii unul din stalpii de la intrare.

In 8 august 1934 s-a inceput constructia celui de-al treilea local,

constructie ce a fost predata in stare functionala in data de 10 septembrie 1935.

Cladirea are trei sali de clasa spatioase, dispune de intrari separate pentru elevi,

ziduri robuste si ferestre luminoase. Localul va fi renovat in totalitate abia in

anul 2005: cu ferestre tip termopan, usi de P.V.C., parchet laminat, pereti dublati

cu rigips si iluminat modern cu spoturi.

Datorita numarului mare de elevi, sala din localul primariei ( actualul

bufet ) a mai fost folosita de-alungul timpului, ultima data in 1986 ca sala de

curs. In timpul ocupatiei din primul razboi mondial sediul scolii a fost devastat

de catre bulgari fiind distrusa biblioteca si diverse documente scolare: cataloage,

registre, arhiva.

Scoala a devenit cea mai importanta institutie locala, important centru

cultural al comunitatii. Prin intermediul scolii si-a desfasurat activitatea si

caminul cultural satesc contribuind la culturalizarea cetatenilor prin versuri,

cantece, dansuri, conferinte pe diverse teme si educatie sanitara in care se

sublinia importanta curateniei.

Situatia scolii se modifica odata cu schimbarile petrecute in viata

politica romaneasca dupa 1938: incepe propaganda nationalista, folosirea

terminologiei romanesti in predare interzicandu-se cuvintele straine ; miscarea

legionara isi facea simtita prezenta in sat facand presiuni prin intermediul scolii

„ pentru conduita dascalului legionar” spre aprobarea diferitelor actiuni.

211


In paralel se desfasurau in scoala activitati strajeresti cum ar fi: Scoala

Sefilor de cuib, Formatiile cuiburilor, care se desfasurau dimineata intre 8-12:30

si dupa amiaza intre 14:30 si 17.

Prin ,, nota,, numarul 5497 din 18 august 1941 se face apel la membrii

corpului didactic ca impreuna cu preotul si ceilalti membri ai comunitatii sa

doneze bani pentru razboiul de reintregire a tarii. Tot in 1941 au fost incadrati

profesori refugiati din teritoriile romanesti ocupate in 1940: Florica Paun din

judetul Romanati, Stoianoglu Ana din Tighina si Stan Dumitru din Hotin.

Prin circulara 2410 din 1942 se cerea cadrelor didactice sa lupte

impotriva bolsevismului ,,dusman al credintei noastre,, pentru ca in 1946 sa se

vorbeasca despre ,,prietenia romano-rusa cu titlul: „Ce rau ne-a facut marea

noastra vecina?”

SITUATIA LOCATIVA SI SUPRAFETELE COMUNEI

Comuna se intinde pe 4787.220 hectare suprafata totala. Categoriile de

suprafata se prezinta astfel:

A. - suprafata agricola = 4197 hectare - din care:

a) arabil- 4196,96 ha;

b) pasune- 98 ha;

c) vii- 7,84 ha;

d) luciu de apa - 81,07 ha;

B. - intravilan- 266 ha;

C. - drumuri laterale- 50 km;

D. - neproductiv- 4,64 ha.

TELECOMUNICATII

212


Serviciile de telecomunicatii se asigura printr-o retea telefonica fixa cu fibra

optica, si centrala telefonica digitala, internet.

Din punct de vedere al telefoniei mobile teritoriul comunei este acoperit

de antenele principalelor compani: VODAFONE ,ORANGE,etc.

DOTAREA COMUNEI DIN PUNCT DE VEDERE AL TELECOMUNICATIILOR

Categoria Procente

Telefon 50%

TV 95%

Internet 20%

Telefonie mobila 80%

AGRICULTURA

Din punct de vedere agricol comuna are urmatoarele efective de animale:

- pasari 8800

- bovine 355

- caprine 250

- ovine 1190

- porcine 1460

- cabaline 416

Ocupatia principala a locuitorilor este cultivarea legumelor.

213


DOMENIUL SOCIAL SI SANATATE

Identificarea tuturor problemelor sociale si actionarea permanenta prin

luarea masurilor de prevenire si combatere a marginalizarii sociale sunt:

- crearea de noi locuri de munca prin atragerea investitorilor romani cat

si straini;

- asigurarea de spatii de locuit;

Asistenta sociala se realizeaza prin serviciul existent in cadrul primariei,

sub indrumarea organelor abilitate judetene.

In comuna Varasti exista un dispensar medical. Actul medical este asigurat de

doi medici de familie si doua asistente medicale. Deasemenea in incinta

aceluiasi dispensar profeseaza si un medic stomatolog si o asistenta. Spatiul

destinat dispensarului nu dispune de conditii si dotari corespunzatoare conform

cerintelor impuse in acest domeniu.

EDUCATIA SI INVATAMANTUL

214


Scoala functioneaza in satul Varasti,

comuna Varasti, situata in partea

nordica a judetului Giurgiu, la 6o

Km de resedinta de judet (orasul

Giurgiu) si la 30 Km de Municipiul

Bucuresti (comuna Varasti fiind un important reper ce face parte din marele

bazin legumicol din preajma capitalei ).

Scoala functioneaza in patru corpuri de cladire, construite in etape

diferite:

-1895-prima cladire scolara din comuna, unde in prezent functioneaza sala de

educatie fizica si sport, centrul PAPI (Punctul de Acces Public la Informatie) si

Centrul de Documentare si Informare Varasti,

-1975 –cladirea principala care dispune de parter si, respectiv de un etaj, unde

exista un numar de 9 sali de clasa si unde isi desfasoara activitatea intregul ciclu

gimnazial, dar si o clasa a ciclului primar.

-1965 – cladirea fiind destinata ciclului primar si respectiv invatamantului

prescolar,

-1965 –cladirea unde functioneaza Scoala cu casele I-IV Obedeni –scoala

arondata Scolii cu clasele I-VIII Varasti.

Scoala cu clasele I- VIII Varasti functioneaza in reteaua scolilor de stat

din judetul Giurgiu.

Scoala este autorizata din punct de vedere sanitar intrucat problemele care tin de

acest aspect au fost solutionate sau sunt in curs de solutionare.

Singurele clase simultane se afla la invatamantul primar in Scoala cu

clasele I-IV Obedeni. Elevii provin din localitatile Varasti si Obedeni, atat la

ciclul primar cat si la ciclul gimnazial, elevii de la Obedeni urmand ciclul

gimnazial la Scoala cu clasele I-VIII Varasti situata la 3-4 Km de satul lor ( din

215


anul scolar 2005-2006, deplasarea elevilor se face cu un modern microbuz

scolar, obţinut prin stradania ISJ Giurgiu.

Majoritatea elevilor sunt de nationalitate romana, mai exista si un numar

mic de elevi de etnie rroma.

Unitatea functioneaza intr-un singur schimb deoarece numarul elevilor din

scoala este in concordanta cu capacitatea scolii de functionare.

In prezent se constata o evolutie descrescatoare a numarului de elevi la

nivelul localitatii Varasti.

Rata abandonului scolar este destul de mica, iar cei care abandoneaza

scoala provin din randul populaţiei scolare de etnie rroma.

In ceea ce priveste promovabilitatea ea difera de la generatie la generatie

si se constata ca exista o rata buna a promovabilitatii.

Majoritatea elevilor, care promoveaza invatamantul gimnazial, se

orienteaza catre liceele bucurestene si, in numar mai mic, spre SAM, dar exista

si elevi care nu mai continua invatamantul obligatoriu dupa absolvirea clasei a

VIII - a, acestia preferand sa lucreze in domeniul legumicol, alaturi de parinti.

Numarul de cadre didactice este de 40 de persoane.

Corpul profesoral este format din 25 de cadre didactice titulare si 15

cadre didactice netitulare, dar acestea predau in doua unitati scolare. Relatiile

dintre cadrele didactice sunt bune, nu exista stari conflictuale. Colaborarea

conducerii scolii cu cadrele didactice este buna, exista o permanenta comunicare

si un respect reciproc.

Cadrele didactice se implica in problemele scolii, in activitatile

extracurriculare, dar sufera in ceea ce priveste competentele in domeniul

tehnologiei informatiei: folosirea calculatorului, a programelor informatice, a

internetului etc.

216


Corpul profesoral este format in majoritate din cadre localnice dornice

de afirmare si performanta, care manifesta dorinta de formare continua si

perfectionare.

Gradul de navetism este mic, doar un numar scazut de cadre didactice

facand naveta de la Bucuresti sau din localitatile invecinate.

Cadrele didactice urmaresc modernizarea actului de predare-invatare

prin orientarea lui spre capacitati si atitudini, utilizand strategii participative.

Scoala cu clasele I- VIII Dobreni isi desfasoara activitatea intr-o

comunitate rurala cu potential economic scazut, beneficiind insa de resurse

umane (elevi, parinti, cadre didactice, parteneri locali) dispuse sa se implice in

proiecte care sa sprijine reusita copiilor in scoala si comunitate. Procesul

didactic se desfasoara in trei corpuri de cladire: gradinita, localul vechi si localul

nou, toate aflate in aceeasi curte.

In aceasta scoala invata 315 elevi indrumati de 12 cadre didactice.

Programul se desfasoara astfel: dimineata ciclul primar, iar ciclul gimnazial

dupa amiaza.

Scoala doreste realizarea unei strategii care sa raspunda nevoilor specifice

de invatare din comunitate (elevii fiind diferiti ca grup social, ca resurse

disponibile, ca prioritati in educatie).

Derularea unui proiect educational in institutie, incepand cu anul 2004, a

facilitat continua dezvoltare a capacitatii strategice, fapt ce a condus la

elaborarea si implementarea unui model coerent de dezvoltare scolara pentru

copiii rromi.

O scoala buna este caracterizata prin calitatea actului educational realizata

de profesori bine pregatiti din punct de vedere profesional si printr-o baza

materiala adecvata, stiut fiind faptul ca de formarea si educarea tinerei generatii

depinde progresul societatii in viitor.

217


Permanent suntem preocupati de imbunatatirea performantelor academice

ale elevilor, adaptarea scolii la nevoile copiilor si parintilor, in special cei din

comunitatea rroma, precum si implicarea activa a acestora in viata scolii,

deoarece avem convingerea ca nu se poate vorbi de succesul scolar al elevilor, si

in special cei proveniti din comunitatea rroma, fara rolul decisiv al parintilor.

Lista scoli:

Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Scoala Gimnaziala

Adresa: str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod poştal 087245, cod Sireus 567292

Email: [email protected]

Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Scoala Primara

Adresa: str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod poştal 087245, cod Sireus 567292

Scoala cu clasele I-IV Obedeni Varasti - Scoala Primara

Adresa: str.Principala, sat Varasti (Obedeni), comuna Varasti

Scoala cu clasele I-VIII Varasti - Gradinita

Adresa: str.Principala, sat Varasti, comuna Varasti, cod postal 087245, cod Sireus 567292

Scoala cu clasele I-VIII Dobreni - Scoala Gimnaziala

Adresa: Str.Principala, sat Dobreni, comuna Varasti, cod postal 087246, Cod Sireus : 567321

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrica a localitatilor comunei Varasti se face

din sistemul energetic national cu un procent de 100%, prin retelele electrice de

distributie.

ENERGIA TERMICA

218

mailto:[email protected]


Energia termica se asigura in sistem de incalzire local, cu combustibil

solid cum ar fi carbune, lemne,etc.

SPECIFIC ETNOCULTURAL

Arhitectura populara este traditionala, caracteristica zonei Giurgiu.

Portul traditional este specific zonei etno-culturale Giurgiu.

Personalitatea de prim rang a culturii varastene este poetul Vasile Militaru.

Acesta s-a nascut la 21 septembrie l886 in comuna Dobreni-Campurelu,

fiind al treilea din cei sapte copii ai familiei Ghita si Tinca Militaru. Tatal sau a

fost unul din capii rascoalei din anul 1888, desfasurata la Dobreni, fapta pentru

care a fost inchis 2 ani la Penitenciarul Vacaresti. A frecventat cursurile scolii

primare din Dobreni sub indrumarea invatatorului Manea Manolescu. A lucrat

ca baiat de pravalie, fiind un copil sclipitor, la carciuma lui Ghita Stolovici din

satul Varasti. Fiind un tanar deosebit de ambitios a plecat la Bucuresti in dorinta

de a-si incerca norocul pentru a deveni cineva. In 1905 lucra la Capsa, cea mai

importanta cafenea din Bucuresti, frecventata de personalitatile vietii politice si

culturale ale vremii. Fiind un impatimit al scrisului compunea mici catrene si

versuri pe care le aseza pe mesele clientilor alaturi de comanda.

Talentul literar al lui Vasile Militaru a fost descoperit de prozatorul şi

poetul Duiliu Zamfirescu, in anul 1907, ulterior publicand versuri in revista

„ Literatura si arta romana ” a lui M.I. Petraşcu. Incurajat si de alti doi

importanti scriitori romani, Alexandru Vlahuta si Barbu Stefanescu

Delavrancea, gratie carora obtine un post la Ministerul Lucrarilor Publice,

devine treptat unul dintre cei mai fecunzi colaboratori ai unor reviste literare,

facandu-se cunoscut mai ales prin fabulele publicate in „Universul”, „Drum

Nou”, „Porunca Vremii” etc.

Creatiile sale faceau sa vibreze sufletele romanilor de toate varstele

deoarece insuflau profunde sentimente de dragoste fata de sat, de patrie,

sentimente de profund atasament fata de istoria si credinta strabuna. O serie de

219


poezii se adresau parintilor, in special mamei, pentru care avea un cult deosebit.

Numeroase creatii ale poetului au fost incluse in manualele pentru scoala

primara fiind recitate de copiii talentati la serbari sau la alte festivitati.

In perioada interbelica Vasile Militaru va fi unul dintre organizatorii

manifestarilor cultural-religioase care aveau ca scop ridicarea nivelului cultural

al locuitorilor de la sate.

Datorita convingerilor sale politice (a fost membru al miscarii legionare,

iar in anul l947 a refuzat sa intre in randurile Partidului Comunist) i s-a impus

domiciliu fortat in 1947-1948, iar din 1948 pana in 1959 a suportat infernul

temnitelor comuniste alaturi de alte personalitati ale culturii romanesti ca: Vasile

Voiculescu, Nichifor Crainic, Dumitru Staniloae etc.

Prin sentinta nr. 390 din 20 iunie 1959 a Tribunalului Militar din Craiova

i s-a prelungit condamnarea cu inca 40 de ani de temnita grea si inchisoare

corectionala, pedeapsa pe care nu a mai apucat sa o execute deoarece s-a stins

din viata in ziua de 8 iulie 1959 la varsta de 73 de ani, in inchisoarea de la

Poarta Alba.

Vasile Militaru nu a avut urmasi, singurul sau fiu din prima casatorie, s-a

sinucis la varsta de 17 ani. A avut insa nepoti de la frati printre care si Anghel

Militaru din Dobreni de la care oamenii de stiinta au primit informatiile

referitoare la viata si activitatea poetului.

A doua sotie, actrita Telly Barbu, s-a preocupat de reabilitarea numelui

marelui poet, reusind dupa 25 de ani de la disparitia poetului sa-i aduca si sa-i

reinhumeze ramasitele pamantesti la Cimitirul Bellu, in Bucuresti.

Vasile Militaru a imbogatit patrimoniul literaturii romanesti cu peste 30

de volume de poezii si fabule dintre care amintim: ,,Strop de

roua’’, ,,Fabule’’, ,,Vorbe cu talc’’, ,,Doina’’, ,,Psaltirea in versuri’’, ,,Cantarea

Neamului’’, ,,Treziti-va romani’’, ,,Cantecele vinului’’, ,,Divina Zidire’’, ,,Spre

Imparatia lui Iisus’’ etc.

220


STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA A COMUNEI

VARASTI PE TERMEN MEDIU SI LUNG 2007-2013

Viziunea privind dezvoltarea economico-sociala a comunei Varasti

Dezvoltarea durabila si echilibrata a comunei Varasti se va realiza prin

crearea si sustinerea unui mediu economic si social competitiv, stabil, sanatos si

diversificat care sa asigure cresterea economica si a calitatii vietii cetatenilor.

Obiective strategice

Analiza resurselor comunei si a problemelor deosebite cu care aceasta

comuna se confrunta, a necesitatilor si prioritatilor de dezvoltare, a masurilor de

interventie necesare in baza prerogativelor legale, conferite Consiliului Local,

face necesara identificarea unor obiective strategice menite sa constituie cadrul

necesar dinamizarii si directionarii evolutiei economico-sociale in perioada

2008-2013, dupa cum urmeaza:

- dezvoltare economica

- dezvoltare sociala

- dezvoltarea infrastructurii

- competitie

- confort social

- crearea locurilor de munca

- agrement

In acest context Consiliul Local Varasti isi propune urmatoarele obiective

strategice pentru dezvoltarea economico-sociala in perioada 2008-2013:

- ridicarea standardului de viata locuitorilor comunei

221


- asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de

activitate

- sprijinirea dezvoltarii economice prin promovarea parteneriatului

public privat si crearea de oportunitati si facilitate attractive pentru

potentialii investitori autohtoni sau straini

- promovarea unei agriculturi performante si revigorarea spatiului rural

ca alternativa socio-economica a mediului urban

- dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice oferite cetatenilor

- modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice si a celorlalte unitati

publice

- protectia mediului inconjurator, dezvoltarea si reabilitarea

infrastructurii de mediu

Obiective specifice

Strategia de dezvoltare locala a comunei Varasti a fost conceputa pentru a

sprijini prin mijloace si instrumente specifice Administratiei Publice Locale

atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare economico sociala ale localitatii

si ale regiunii in concordanta cu actiunile prevazute de PND.

Aceasta a fost structurata pe capitole ce corespund domeniilor de

activitate si competenta ale Consiliului Local, capitole ce contureaza si

obiectivele specifice ale strategiei de dezvoltare locala a comunei:

- integrare europeana

- educatie si cultura

- protectie sociala

- sanatate

- agricultura si dezvoltare rurala

- infrastructura

222


- protectia mediului inconjurator

- turism si sport

Integrarea europeana

In ceea ce priveste procesul de integrare europeana, obiectivele specifice

ale Consiliului Local Varasti sunt:

1. Fundamentarea politicilor publice pe principiile si orientarile formulate

in documentele UE

2. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene la nivelul

Consiliului Local

3. Cresterea capacitatii institutionale a Administratiei Publice in ceea ce

priveste procedurile europene cu privire la derularea fondurilor de

coeziune si a celor structurale.

4. Educatie si cultura

5. Reabilitarea si modernizarea unitatilor scolare si prescolare din toate

satele

6. Reabilitarea si modernizarea lacaselor de cult si a monumentelor

7. Valorificarea patrimoniului cultural local

8. Protectie sociala

9. Sanatate

10.Agricultura

11.Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale cu

caracter commercial

12.Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata si prin

incurajarea parteneriatului public privat

13.Implementarea tehnicilor agricole moderne si performante prin

perfectionarea continua a pregatirii profesionale

223


14.Infrastructura si gospodarie comunala

15.Refacerea infrastructurii si modernizarea transporturilor

16.Extinderea sistemului de alimentare cu apa si a retelei de canalizare in

comuna

17.Infiintarea retelei de alimentare cu gaze naturale

18.Iluminatul public

19.Protectia mediului inconjurator

20.Intarirea capacitatii de implementare a legislatiei in

domeniulinformatiei de mediu

21.Consolidarea capacitatii de implementare in domeniul gestionarii de-

seurilor

ANALIZA SWOT COMUNA VARASTI

ANALIZA SWOT COMUNA VARASTI

PUNCTE TARI - potential economic;

- apropierea de capitală (20-30

km);

- resurse naturale considerabile;

- DJ 401 asfaltat in intregime;

- conditii geografice (climatice,

hidrologice, pedologice) foarte

favorabile;

- situarea în Lunca Arges-Sabar;

- - existenta Lacului Dobreni, zona

piscicola amenajata;

- retea hidrografica bine

224


reprezentata, rauri, lacuri;

- - patrimoniu cultural traditional

deosebit;

- bioclimat tonic stimulent,

neafectat de industrie;

- echilibrul factorilor de mediu;

- existenta echipamentelor de

telecomunicatii, retele de telefonie

mobila si fixa;

- existenţa unei puternice baze

pentru producţia agricolă;

- existenta terenurilor

agricole fertile, ca principal

bun al comunitatii locale;

- - implicarea populatiei in

agricultura si in special in

domeniul legumicol (comuna

Varasti face parte din bazinul

legumicol din preajma

Bucurestiului);

- existenta pe plan local a

specialistilor (ingineri agricoli), si

implicarea acestora in stabilirea

tehnologiilor de cultivare;

- deschiderea producatorilor

particulari locali de legume spre

modernizarea bazei materiale;

- existenta fortei de munca;

225


- existenta resurselor bugetare

Proprii;

- alimentarea cu energie electrica a

localitatilor intr-un procent de 100%;

- inexistenta unor surse majore de

poluare (unitati industriale, centrale

termice, etc.).

PUNCTE SLABE - acces limitat de o singura cale

rutiera;

- infrastructura nemodernizata a

drumului judetean DJ 401;

- resurse naturale neexploatate;

- prezenta unor poli de atractie

urbana;

- insuficienta dezvolatare a

mediului economic al comunei

Varasti;

- lipsa firmelor mici si

mijlocii bazate pe productie si

microproductie;

- lipsa unor centre de

valorificare a produselor agricole

si in special a legumelor;

- insuficienta cunoastere de catre

producatorii locali de

comercializare a produselor pe

baza comertului electronic;

- retea hidrografica

neecologizata si neamenajata;

226


- inexistenta unei rampe de

gunoi la standarde europene;

- cultura manageriala slaba la

nivelul tuturor domeniilor;

- lipsa locurilor de munca si a

activitatilor sociale;

- standard de viata redus,

gospodarii de semisubzistenta;

- lipsa fondurilor bugetare;

- lipsa de locuri de munca

adecvate cererii;

- retea de transport in comun

insuficienta;

- economie monoindustriala;

- lipsa serviciilor bancare,

financiare si de asigurari;

- nivelul scazut de educatie a

populatiei;

- lipsa unei baze sportive;

- grad scazut de cunoastere a

comunei in plan national si

international;

- lipsa utilitatilor curente: apa

potabila, gaze, canalizare;

- gradul scazut de conectare

la Internet a populatiei si a

institutiilor de pe plan local;

- potentialul turismului

neexploatat;

227


- pericolul izbucnirii incendiilor

din cauza vegetaţiei uscate;

- existenta unei politici de

industrializare forţată şi mutarea

forţei de muncă spre oraşe.

OPORTUNITATI - amenajarea drumului DC 83;

- valorificarea potentialului

economic;

- valorificarea resurselor de

materiale de constructii din comuna;

- dezvoltarea programelor de

imbunatatire a comunicarii;

- impulsionarea socio-culturala a

comunitatii;

- exploatarea potentialului

turistic si piscicol impus de

existenta Baltii Dobreni;

- implicarea comunei Varasti in

cat mai multe proiecte de

anvergura;

- tendinta de extindere a

Municipiului Bucuresti;

- impunerea pe viitor ca

intreprinderile din Capitala sa-si

mute capacitatile de productie la

periferia orasului;

- existenta unor utilaje performante

in dotarea Primariei;

228


- realizarea de proiecte care pun in

valoare turistica elementele

patrimoniului national;

- realizarea de cercetari

arheologice;

- gestionarea deseurilor;

- reabilitarea si intretinerea retelei

hidrografice;

- valorificarea resurselor bugetare

proprii;

- asigurarea de spatii de locuit;

- realizarea relelelor de alimentare

cu apa potabila, a canalizarilor si

epurarea apelor uzate, menajere;

- cresterea puterii economice a

comunei prin stimularea si atragerea

investitiilor publice si private in

scopul crearii de noi locuri de

munca;

- diversitatea produselor

agroalimentare ecologice;

- valorificarea traditiilor culturale

artistice;

- infiintarea unor ONG-uri si

asociatii profesioniste, care se vor

implica in viata comunitatii.

AMENINTARI - migratia populatiei tinere;

- munca la negru, economia

subterana, somajul mascat;

229


- venituri mici pe cap de locuitor,

imposibilitatea accesarii creditelor pe

termen scurt si mediu;

- natalitate scazuta care poate duce

la cresterea gradului de imbatranire

a populatiei;

- schimbarile climatice la nivel

global cu impact negativ;

- incapacitatea de a mentine

activitatea agricola;

- lipsa resurselor financiare si

umane in activitatea agricola;

- lipsa fondurilor bugetare;

- evaziunea fiscala;

- urbanizarea populatiei rurale cu

implicatii directe in pierderea

patrimoniului cultural;

- marketingul obiectivelor turistice

este redus;

- insuficienta solutionare a

infrastructurii rutiere;

- fiscalitate si birocratie excesiva,

impovaratoare;

- imposibilitatea unor

producatori locali, mai slab

dezvoltati, de a face fata

concurentei cerute de Uniunea

Europeana;

- lipsa de asigurare a culturilor

230


agricole si predispunerea acestora

la calamitati.

SWOT vine in limba engleza de la initialele cuvintelor Strenghts

(puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati) si

Threats (amenintari).

Analiza SWOT este de fapt o tehnica prin care se pot identifica punctele

tari si slabe si se pot examina oportunitatile si amenintarile unui proiect, ale unei

actiuni sau ale unei persoane si poate fi utiliza ca element de realizare a

bilantului.

In general, exista doua moduri in care poate fi utilizata o analiza SWOT:

in scopuri profesionale sau personale. In scop personal, analiza SWOT poate fi

utilizata pentru a monitoriza cariera unei persoane, notand abilitatile si

problemele pe care aceasta le are. In context profesional, analiza SWOT poate fi

utilizata pentru a masura profitabilitatea unei afaceri sau unui proiect.

In poza de mai jos se poate vedea care este impartirea clasica a unei

analize SWOT: in partea de sus sunt trecute in stanga punctele tari si in dreapta

punctele slabe, iar in partea de jos sunt trecute oportunitatile in stanga si

amenintarile in dreapta.

Strenghts - Punctele tari

231


Aici trebuie trecute punctele tari, adica aspectele pozitive interioare ale

proiectului sau persoanei respective. Pentru a identifica punctele tari din analiza

SWOT trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari:

Care sunt avantajele proiectului respectiv? / Care sunt abilitatile persoanei

respective?

Ce este mai bine realizat la proiectul respectiv decat in cazul

concurentei? / Ce face persoana respectiva mai bine decat ceilalti?

Ce vad cei din jur ca fiind punctele tari ale proiectului /persoanei

respective?

Weaknesses - Punctele slabe

La puncte slabe se vor trece aspectele negative interioare ale proiectului

sau persoanei respective, puncte slabe care pot fi astfel corectate o data ce sunt

identificate. Intrebari ajutatoare pentru identificarea punctelor slabe din analiza

SWOT sunt urmatoarele:

Ce ar putea fi imbunatatit la proiectul / abilitatile persoanei respective?

Ce vad cei din jur ca fiind punctele slabe ale proiectului /persoanei

respective?

Ce ar trebui sa eviti din experienta trecuta?

Opportunities - Oportunitati

Aici se vor trece conjuncturile exterioare pozitive pentru proiectul

respectiv. Astfel de oportunitati pot fi considerate schimbarile tehnologice,

politice, sociale si chiar cele economice. Intrebari pentru a identifica astfel de

oportunitati pentru proiectul respectiv sunt urmatoarele:

232


Care sunt conditiile favorabile dezvoltarii proiectului / persoanei existente

acum pe piata?

Care este avantajul concurential al proiectului / persoanei?

Threats - Amenintari

La amenintari se vor trece conjuncturile externe negative pentru

proiectul respectiv. Pentru a identifica aceste amenintari poti cauta raspunsul

pentru urmatoarele intrebari:

Care sunt obstacolele existente in calea proiectului / carierei respective?

Care sunt schimbarile globale care pot afecta evolutia proiectului /

persoanei?

In ce mod te afecteaza negativ activitatea competitionala?

AXE PRIORITARE TEMATICE

1 - Cresterea competitivitatii sectorului agricol

233


1.1 Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul

uman

- Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte

- Instalarea tinerilor fermieri

1.2 Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze

inovatia

- Modernizarea exploatatiilor agricole

- Cresterea valorii adaugate a produselor agricole

- Imbunatatirea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii

1.3 Masuri de tranzitie pentru Romania

- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

- Infiintarea grupurilor de producatori

- Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori

2 - Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

2.1 Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole

- Sprijin pentru zone defavorizate

- Plati de Agro-mediu

3 - Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale

3.1 Masuri privind diversificarea economiei rurale

- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

- Incurajarea activitatilor turistice

3.2 Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale

- Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru

economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

234


4 - Axa LEADER

4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locala

- Cresterea competitivitatii sectorului agricol

- Imbunatatirea mediului si spatiului rural

- Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale

4.2 Implementarea proiectelor de cooperare

4.3 Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si

animarea teritoriului

Axa III – „Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei

rurale” are ca obiective:

a. Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;

b. Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;

c. Cresterea numarului de sate renovate;

d. Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.

A. Pentru crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza:

a. Infiintarea de drumuri noi, extinderea si îmbunatatirea retelei de drumuri de

interes local (drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce

apartin proprietatii publice a unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia

se afla, asa cum sunt definite si clasificate in conformitate cu legislatia nationala

in vigoare;

b. Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa

235


(captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000

populatie echivalenta (p.e);

c. Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata

(canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000

populatie echivalenta (p.e.);

d. Prima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si/sau a retelei

publice de iluminat;

e. Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre

alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;

f. Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de

gestionare a deseurilor.

B. Pentru crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia

rurala:

a. Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala

(parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport - inclusiv sali de sport,

piste de biciclete etc);

b. Renovarea cladirilor publice (ex. primarii) si amenajari de parcari, piete,

spatii pentru organizarea de targuri etc.);

Este permisa doar renovarea cladirilor publice, nu este permisa extinderea pe

orizontala sau pe verticala a acestora.

c. Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse

regenerabile ca parte componenta a unui proiect integrat (in situatia in care este

vorba de un proiect de renovare a unei cladiri publice);

d. Prima înfiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale precum

centrele de ingrijire copii (crese conform legii 263/2007 privind

236


infiintarea, organizarea si functionarea creselor si alte centre de asigurare a

serviciilor sociale conform OG 68/2003 privind serviciile sociale), batrani si

persoane cu nevoi speciale (conform OG 68/2003 privind serviciile sociale );

e. Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv dotarea

acestora;

f. Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru

comunitatea locala in zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva

pentru companiile private dar care este indispensabila pentru comunitate si vine

in sprijinul rezolvarii unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii

de autobuz;

g. Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de

deszapezire, intretinere spatii verzi etc.) daca fac parte din investitia initiala

pentru înfiintarea serviciului;

h. Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor

culturale, inclusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitionarea de

costume populare si instrumente muzicale traditionale in vederea promovarii

patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a proiectului (ex. activitati

ale grupurilor sau ansamblurilor folclorice). De asemenea, vor fi sustinute

cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv

costurile de instalare si montaj

C. Pentru protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural

din spatiul rural:

a. Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural

si natural din spatiul rural (pesteri, arbori seculari, cascade etc.);

b. Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu

posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia

comunitatii;

237


c. Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului

cultural (ex. vitrine, postamente, sisteme de alarma etc.).

FISA LOCALITATII VARASTI

Suprafata totala (ha) 4787,220 haLocuinte existente (nr.) 2172Lungime, distributie apa potabila (km)

45 km

Lungime canalizare (km) 0Populatie totala stabile 5829Salariati 280Unitati de invatamant 4Elevi 650Personal didactic 40Medici 3Personal mediu sanitar 3Suprafata Agricola (ha) 4179 haSuprafata arabila (ha) 4196,96 haPasuni si fanete (ha) 98 haBovine 355Porcine 1460Ovine 1190Pasari 8800Productie lapte bovine (l/cap) 3600Productie oua (buc/cap) 150

PORTOFOLIUL DE PROIECTE AL COMUNEI VARASTI

NR.CRT OBIECTIV TERMEN SCHEMA DE FINANTARE

SURSE DE FINANTARE POSIBILE

1. REALIZAREA 2008-2013 fonduri 1. FEADR Programul National

238


SISTEMULUI DE CANALIZARE IN COMUNA SI IN SATE

europene,fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse

pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor.2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural3. Fondul de mediu4. Bugetul Local

2. EXTINDERE SI MODERNIZARE RETEA DE ALIMENTARE CU APA IN TOATE SATELE

2008-2013 Fonduri europene, fonduri guvernamentale, bugetul consiliului local, alte surse

1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural3. Fondul de Mediu4. Buget Local

3. GESTIONAREA DESEURILOR MENAJERE


1. Fonduri ISPA

4. AMENAJAREA RAURILOR COMUNEI SI A LACURILOR


1. Fondul de Mediu2. Bugetul Local

5. MODERNIZAREA DRUMURILOR COMUNALE

2008-2013 1.Bugetul Local

1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural

239


3. Fondul de Mediu4. Buget Local

6. AMENAJARE DE ALEI PIETONALE

2008-2013 Buget Consiliul Local, Alte surse

1. Bugetul Local

7. EXECUTIE DE PODETURI IN CELE DOUA LOCALITATI

2008-2013 Buget Consiliul Local, Alte surse

1. Bugetul Local

8. MODERNIZAREA SI DOTAREA UNITATILOR SCOLARE SI PRESCOLARE IN CELE DOUA LOCALITATI


1. Buget Local 2. Programe guvernamentale privind constructia /reabilitarea/modernizarea unitatiilor de invatamant

9. REABILITAREA SI MODERNIZAREA CAMINULUI CULTURAL


1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Programul National de Reabilitare

10. REABILITARE, INTRETINERE SI PROMOVAREMONUMENTE ISTORICE


1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Programul National de Reabilitare a Asezamintelor culturale3. Buget Local

11. CENTRU CIVIC

2008-2013 Fonduri Guvernamentale, Buget Consiliu Local,

1. Buget Local2. Programe Guvernamentale3. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –

240


Alte surse imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor

12. MODERNIZARE DISPENSAR

2008-2013 Fonduri Guvernamentale, Buget Consiliu Local, Alte surse

1. Buget Local2. Programe Guvernamentale

13. DOTARE SPATIU SVSU CU UTILAJE NECESARE

2008-2013 Fonduri Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse

1. FEADR Programul National de Dezvoltare Rurala Axa 3 –imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, Masura322-Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local

14. MODERNIZARE RETEA ILUMINAT PUBLIC



15. EXTINDERE RETEA ILUMINAT PUBLIC IN CELE DOUA LOCALITATI



16. INFIINTAREA RETELEI CU GAZE IN COMUNA SI IN SATE



17 MODERNIZAR 2008-2013 Fonduri 1. Buget Local

241


E STATII TRANSPORT PUBLIC IN CELE DOUA SATE

Europene, Buget Consiliu Local, Alte surse

18. AMENAJARE TEREN SPORT


1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor.2. Programul de dezvoltare a infrastructurii din spatial rural3. Fondul de mediu4. Bugetul Local

19. AMENAJARE TARG COMUNAL


1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local

20. MODERNIZARE SI DOTARE SEDIU PRIMARIE



21. AMENAJARE SPATII JOACA PENTRU COPII



22. AMENAJARE SPATII VERZI IN CELE DOUA LOCALITATI



242


23. AMENAJARE PARCURI IN INCINTA SCOLII



24. INTRETINEREA CURATENIEI IN JURUL GROPILOR DE GUNOI


1. FEADR Programul National pentru Dezvoltare Rurala –axa3 .Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale ,Masura 322 Dezvoltarea si renovarea satelor2. Buget Local3. Fondul de mediu

25. CONSTRUCTIE GRADINITA



CUPRINS

I.CONTEXTUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA pag 1-21

1.1Evolutia istorica a dezvoltarii rurale in Europa1.2 Situatia actuala1.3 Pilonul 1: Organizatii comune de piata1.4 Pilonul 2: Dezvoltarea rurala

II.CONTEXTUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA DURABILA pag 21-81

243


2.1 Documente strategice si operationale ,prin care se stabilesc prioritatile de dezvoltare rurala a Romaniei

2.1.1 Programul National de Dezvoltare PND 2007-20132.1.2 Cadrul Strategic National de Referinta 2.1.2.1 Programe Operationale PO2.1.3 Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala

III. IMPLEMENTAREA POLITICIILOR NATIONALE SI EUROPENE IN CONTEXTUL REGIONAL SI JUDETEAN DE DEZVOLTARE A COMUNITATILOR RURALE pag 82-165

3.1 Contextul regional de dezvoltare rurala3.1.1Politica de dezvoltare a regiunii Sud-Est

3.2 Contextul judetean de dezvoltare rurala

IV. ANALIZA SITUATIEI CURENTE IN COMUNA NUCSOARA pag 166-186

V. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICA A COMUNEI NUCSOARA pag 186-190

VI. ANALIZA SWOT pag 190-198 VII. FISA LOCALITATII pag 204-205

VII. PORTOFOLIUL DE PROIECTE pag 205-210

BIBLIOGRAFIE

-www.finantare.ro-www.cjgiurgiu .ro

-www.prefecturagiurgiu.ro-www.adrsud-muntenia .ro-www.mie.ro-www.mapam.ro-www.cofinantare.ro

-www.ecomunitate.ro

244


-Monografia localitatii Varasti -Monografia localitatii Dobreni

-Planul National de Dezvoltare 2007-2013-Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013-Planul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013-Planul National Strategic de Dezvoltare Rurala-Programul Operational Multianual al judetului Giurgiu 2007-2013

245

strategie de dezvoltare varasti giurgiu

Documents