2014

STRATEGIA DE

DEZVOLTARE A

MUNICIPIULUI

RAMNICU VALCEA

2014-2020

Editie actualizata

1

1. CARACTERIZAREA GENERALA A UNITATII ADMINISTRATIV –

TERITORIALE IN CARE SE VA IMPLEMENTA STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Date generale despre UAT

Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea, este amplasat in

partea central-estică a judeţului si in partea central-sudica a Romaniei la confluenta

raurilor Olt şi Olăneşti. Este delimitat in partea estica de dealul Capela până dincolo

de cursul râului Olt, depăşind spre sud confluenţa acestuia cu apele râului Olăneşti.

Este mărginit la sud de dealul Troian, iar la vest de dealulurile Petrişor şi Capela. La

nord hotarul municipiului Râmnicu Vâlcea este marcat de dealul Cetăţuia.

Este cel mai mare oraş al judeţului si unul din cele mai importante oraşe situat in

zona de nord a Olteniei, cu o suprafaţă totală de 8952 ha şi un procent de ocupare al

terenului de 21%.

Important centru economic şi cultural al ţării, concentrează funcțiile de

comandă și control a spațiului din jur, polarizând o zonă importantă, inclusiv orașele

Ocnele Mari, Govora și Băbeni.

Este un oraș centru decizional și administrativ, unde se află situate

principalele sedii de instituții de rang județean, sediile băncilor și societăților care

activează atât la nivel regional, cât și național. Este, de asemenea, un important punct

nodal pe harta transportului rutier, oraș - poartă de acces spre Transilvania și punct

de dispersare a fluxurilor turistice în teritoriu.

Desi nu este prevazut cu aeroport, la 4km de oras, in punctul numit Malul

Alb, exista un teren amenajat pentru decolarea si aterizarea avioanelor utilitare.

Raul Olt, unul din cele mai importante cursuri de apă din ţară, ce traversează

judeţul de la nord la sud asigură necesarul de apă pentru consumul industrial iar

raul Olăneşti, afluent vestic ce se varsă in Olt, asigură o parte din apa potabilă a

municipiului Rm. Valcea.

Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de un bogat potenţial natural determinat de

varietatea resurselor naturale existente în zonă. La acesta se adaugă şi capitalul

antropic, construit şi realizat de agenţii economici care îşi desfăşoară activitate pe

teritoriul municipiului.

Municipiul Ramnicu Valcea face parte din reţeaua de localităţi a Regiunii de

Dezvoltare Sud-Vest Oltenia constituită din 40 oraşe, din care 11 cu rang de

municipiu. ). Municipiul Râmnicu Vâlcea este localitate de rangul II (cf. prevederilor

Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a IV-a "Reţeaua de localităţi").

Cartierele municipiului: Nord, Cetatuia – Dealul Malului, Traian, Ferdinand,

Centru, Libertatii, Stirbei Voda – Aranghel, Poenari, Morilor, Sud, Ostroveni,

Ostroveni Sud, Goranu, Troianu, Copacelu, Raureni, Stolniceni, Cazanesti, Zona

Industriala Sud, Colonia Nuci, Feteni, Salistea.

2

Incadrare in regiune, in sistemul urban national si regional

Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde 5 județe: Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și

Vâlcea. Rețeaua de localități cuprinde 40 de orașe, dintre care 11 municipii, 408

comune și 2070 de sate, Oltenia plasându-se pe locul al doilea dupa regiunea

Nord-Est din punctul de vedere al numărului de localități rurale. Cele mai

importante orașe sunt: Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, Târgu-Jiu

și Slatina. La 1 ianuarie 2011, populația regiunii număra 2232814 locuitori,

reprezentand 10,67% din populația totală a țării. Populația activă în anul 2010 în

regiunea Sud-Vest Oltenia număra 913064 persoane, ceea ce reprezinta 10,43% din

populația activă la nivel național. (ADR, Profil regional Regiunea Sud-Vest Oltenia).

La nivel regional, centrul regiunii Sud-Vest Oltenia este orașul Craiova, de

unde se coordonează repartiția fondurilor de dezvoltare, în special prin programul

POR.

În ciuda cadrului natural favorabil, a activităţilor economice variate şi

potenţialului agricol, Regiunea Sud-Vest Oltenia nu este o zonă bogată a României.

Chiar dacă se încearcă revigorarea unor ramuri industriale, cum ar fi construcția de

automobile la Craiova de către Ford sau privatizarea Electroputere Craiova, rata de

creştere a economiei regiunii este încă inferioară mediei naţionale iar contribuţia

acesteia la produsul intern brut este mai mică de 10%. În aceste condiții, poziția

județului Vâlcea în economia regională este una interesantă. Bineînțeles că în topul

județelor pe locul 1 se află județul Dolj, dar locul doi este disputat de către juțele

Vâlcea și Olt. Remarcăm în ultimii ani dezvoltarea economică a județului Vâlcea,

care reușește să devanseze județul Olt la indicatorul creștere economică, în ciuda

faptului că orașul Slatina reprezintă un pol al investițiilor în industria aluminiului.

Din punct de vedere al dezvoltării urbane, Regiunea Sud-Vest Oltenia este

polarizată în jurul a cinci oraşe mari: Craiova, Slatina, Târgu-Jiu, Drobeta-Turnu

Severin şi Râmnicu-Vâlcea. Municipiul Râmnicu Vâlcea, capitala judeţului Vâlcea,

este situat în zona de nord a Olteniei, la poalele Carpaţilor Meridionali, de-a lungul

râului Olt, unul din principalele cursuri de apă ale României şi în marginea unei

artere de circulaţie de mare importanţă pentru întreaga ţară (E81). Poziția a este

importantă din punct de vedere strategic, deoarece, întreține legăturile între orașele

Olteniei și cele ale Transilvaniei. Putem spune că Municipiul Râmnicu Vâlcea este

orașul de legătură, influențat atât de capitala regională Craiova, cât și de capitala

culturală Sibiu.

Aflat în centrul unei zone de staţiuni balneo-climaterice renumite –

Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora – Râmnicu Vâlcea poate să mizeze pe

dezvoltarea turistică, asociată dezvoltării unor industrii ușoare. Din punct de

vedere regional, sectorul turistic a devenit un sector cheie al dezvoltării regiunii, iar

cel mai mare potențial de dezvoltare turistică se concentrează în partea de nord a

3

regiunii de dezvoltare Sud-Vest, ce corespunde județelor Vâlcea și Gorj. Astfel, în

corema de dezvoltare regională prezentată remarcăm poziția Municipiului Râmnicu

Vâlcea în cadrul teritorial regional. Dacă Munții Carpați s-au constituit ca o barieră

naturală în calea fluxurilor, această așezare poate fi, în prezent valorificată în cadrul

turismului. Zona Subcarpaților Getici se individualizează ca un bazin etnografic,

cultural și habitațional divers, foarte bogat și cu mare potențial de valorificare în

sectorul turistic.

Remarcăm, de asemenea, potențialul de transformare în arie metropolitană

a zonei adiacente Municipiului Râmnicu Vâlcea, pe care acesta oricum o

polarizează, fiind stabilite legături strânse între municipiu și zona adiacentă.

Caracteristici geografice

Din punct de vedere geografic, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat în

Subcarpații Getici, la confluența râurilor Olt şi Olăneşti, în lunca Oltului, la o

altitudine medie de 240-260m.

Situat la intersectia paralelei 45007'15’’ latitudine nordica cu meridianul

24022'21'' longitudine estica, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord,

orasul se afla in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice

pentru dezvoltarea vietii omenesti

Oraşul se învecinează cu următoarele localităţi: comuna Bujoreni (N),

comunele Dăeşti şi Goleşti (NE), comuna Budeşti (E), oraşul Ocnele Mari (V),

comuna Mihăeşti (SV) şi comuna Vlădeşti (NV).

Se afla în zona depresionara: Horezu – Olaneşti – Muereasca Călimaneşti –

Berislavesti – Salatrucu - Dobriceni –Zmeureni si este situat la distanţe aproape egale

(cca. 20 km) de trei importante staţiuni balneo-climaterice Călimăneşti-Căciulata-

Cozia, Băile Olăneşti şi Băile Govora.

In cadrul reţelei rutiere şi feroviare Râmnicu Vâlcea ocupă un loc important

fiind nod de intalnire a trei drumuri nationale importante – DN7 - Bucureşti - Piteşti

- Râmnicu Vâlcea - Sibiu, DN64 Craiova - Drăgăşani - Râmnicu Vâlcea si DN67 –

Târgu Jiu - Horezu - Râmnicu Vâlcea, cu drumul european E81, una din principalele

căi rutiere internaţionale care leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică. Acestea

fac ca municipiul să fie legat direct cu traseul București – Pitești – Sibiu – Cluj –

Oradea – Budapesta (E81), cu municipiul Târgu-Jiu (DN67) și municipiile Drăgășani

– Caracal (DN64). De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și Piatra

Olt (sud) și apoi Craiova sau Caracal-Roșiori de Vede-București.

Distanţa faţă de principalele oraşe din jur este uşor de parcurs, cu mijloace

auto, reţeaua rutieră din regiune fiind de curând refăcută şi modernizată: Bucureşti

(175 km), Piteşti (60km), Craiova (123 km), Sibiu (99 km), Târgu Jiu (115 km), Slatina

(100 km).

4

Geomorfologie

Municipiul Râmnicu Vâlcea se află în zona colinară de la poalele Carpaţilor

Meridionali, la sud de masivul Cozia. Zona colinară este reprezentată de

Subcarpații Vâlcii (care au ca limită estică valea râului Topolog, iar ca limita

vestică, valea Oltețului), subdiviziunea a Subcarpaţilor Getici. Municipiul Râmnicu

Vâlcea corespunde unui sinclinal, care se individualizează începând de la Aranghel,

pe Valea Episcopiei (Râmnicu Vâlcea), continuând la est de Olt pe la nord de

biserica Goranu, pe Valea Stăncioiului, Râpa Șoimului și Săliștea.

Zonă depresionară intracolinară este bine conturată în arealul arealul

Râmnicu Vâlcea – Ocnele Mari – Govora – Păușești – Măglași – Stoenești și

înconjurată de dealuri subcarpatice joase, cu structură cutată (Dealurile Ocnele Mari,

Stoenești).

Acest specific geografic este dat de cursurile alungite ale Oltului și de văile

afluenților de ordinul unu ai Oltului (ex. Olănești), ale căror lunci s-au dezvoltat ca

arii depresionare alungite până la contactul cu muntele. În cazul Râmnicului Vâlcea,

lărgimea maximă a luncii Oltului este de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în zona

centrală și de 2 km în zona sudică.

Hipsometria regiunii variază de la 200-400 m în regiunea depresionară, la

400-600m pe interfluvii. Densitatea fragmentării este mică, în cazul Râmnicului

Vâlcea având valori de 2-4 km/km2. Văile sunt principalele forme de relief care

structurează acest culoar depresionar. Rolul hotărâtor în trasarea tiparelor actuale

ale reliefului l-a avut valea Oltului, una dintre cele mai importante văi

transversale din Carpați, care străbate Carpații Meridionali prin defileul dintre

Turnu Roșu și Cozia și intră apoi în Subcarpații Vâlcii, pe care îi traversează între

Călimănești și Băbeni (40km), realizând un culoar larg ca o adevărată

depresiune, în care este localizat municipiul Râmnicu Vâlcea. A doua ca

importanță pentru regiunea municipiului este Valea Olăneștiului, care străbate

regiunea subcarpatică dintre Băile Olănești și Râmnicu Vâlcea (confluența cu

Oltul) pe circa 20km.

Municipiul Râmnicu Vâlcea este amplasat pe terasele Oltului. Altitudinea

medie a localității este de 240-260 m. Pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea se

pot separa următoarele forme de relief:

- terasele râurilor Olt şi Olăneşti;

- dealurile subcarpatice Capela (+655), Petrişor (+550) şi Dealul Valului (+584), pe

latura de vest a localităţii şi Dealul Feţeni (+619), Dealul Dănicei (+584) pe latura

de est a localităţii.

În cadrul teraselor se individualizează următoarele subdiviziuni:

- terasa joasă conturată pe marginile râului Olt şi Olăneşti (+225/+235);

- terasa medie existentă între terasa joasă şi poalele dealurilor (+245);

5

- terase suspendate: terasa Feţeni individualizată pe versantul de est al văii râului Olt

(+310);

- Resturi de terasă (petice) se întâlnesc şi pe versantul de vest al văii râului Olt;

La confluenţa râurilor Olt - Olăneşti se poate contura un con de dejecţie cu

stratificaţie încrucişată de facies deltaic.

Geologie

Din punct de vedere geologic, localitatea se află în zona vechii unităţii

morfostructurale Depresiunea Getică. Depresiunea Getică s-a format pe locul fostei

Mări Sarmatice, care se întindea până pe teritoriul Bulgariei, dincolo de cursul actual

al Dunării. Din Sarmaţianul inferior (Volhinian), Marea Sarmatică a fost în

continuă restrângere ca întindere, retrăgându-se în Besarabian şi Kersonian spre est,

spre Platforma Rusă şi Moldovenească. În Pliocen, marea și-a redus extinderea, din

cauza unor mişcări de ridicare a Carpaţilor (I.P.Voiteşti).

La începutul Levantinului s-a ridicat masiv lanţul carpatic (faza valahă),

fapt care a revigorat cursul râurilor care, coborând din Carpaţi, au erodat şi

transportat cantităţi imense de pietrişuri şi nisipuri, depuse în stratificaţie încrucişată

în zona Piemontului Getic. În Pleistocenul inferior au continuat aceleaşi procese

naturale de transport şi depunere de pietrişuri. Spre sfârşitul Pleistocenului, lacul

din Câmpia Română s-a colmatat treptat, transformându-se în mlaştini care dispar

până în Pleistocenul superior. La sfârşitul Cuaternarului inferior, Oltul sparge lanţul

Carpaţilor Meridionali creând defileul de la Turnu Roşu.

Formațiunile de molasă din avan-fosa carpatică se instalează în această zonă

începând cu Albianul și se continuă în tot sistemul terțiar. Atât etajele Mezozoicului,

cât și ale Terțiarului marchează transgresiuni evidente, cu importante lacune

stratigrafice.

Dispunerea generală a formațiunilor este monoclinală. Zona Râmnicului

Vâlcea este de vârstă Neogenă și Cuaternară. Din Neogen, se evidențiază ca etaje

Helvețianul, care aflorează în mici petece (la Olteni și la sud de Inătești) și

Tortonianul, care aflorează, de asemenea în mici petece, în apropierea depozitelor

helvețiene. Depozitele tortoniene sunt alcătuite din 4 orizonturi litologice: orizontul

tufului cu globigerine, orizontul depozitelor lagunare (depozite cu sare), orizontul

șisturilor cu radiolari și orizontul marnos cu Spirialis.

- Orizontul tufului cu globigerine este cel mai bine dezvoltat în regiunea Ocnele

Mari. Pe teritoriul Râmnicului Vâlcea, acest orizont este întânit în partea de NV, în

dealul Cetății, sub un pachet de marne argiloase și un orizont de tufuri detrictice

albe.

- Orizontul lagunar, cel al depozitelor de sare a fost semnalat doar la Ocnița.

- Orizontul șisturilor cu radiolari este dispus în general deasupra orizontului

tufurilor globigerine, fiind reprezentat prin șisturi argiloase negricioase,

6

disodiliforme, cu eflorescențe de sulf, ce conțin o variată faună de radiolari. Uneori

acest orizont conține și intercalații lentiliforme de nisip și conglomerate slab

cimentate.

- Orizontul marnos cu Spirialis este dispus în continuitate de sedimentare peste

orizontul anterior și semnalat doar la vest de Olt, unde prezintă grosimi reduse.

Este reprezentat prin marne albicioase cu Spirialis.

Sarmațianul, care cuprinde două serii, atribuite respectiv intervalelor Buglovian-

Bessarabian1 și Bessarabian2-Kersonian, se dezvoltă fie în continuare de

sedimentare peste marnele cu Spirialis, fie în discordanță peste orizontul șisturilor cu

radiolari.

Depozitele seriei inferioare sunt constituite din marne nisipoase cu resturi

de plante, cu intercalații nisipoase și rare nivele de tufuri și marne cu aspect dungat.

Ele conțin o asociație macropaleontologică reprezentată prin genurile: Cerithium,

Bulla, Mohrensternia, Ervilia, Cardium și Cryptomactra pseudotellina, faună care

atestă depozitele de vârstă Buglovian- Volhinian.

Etajul Bessarabian2 – Kersonian se dispune peste seria marnoasă ca o

alternanță de nisipuri grosiere, conglomerate slab cimentate și marne nisipoase ce

conțin exemplare de Cerithium, Trochus, Cardium și Mactra fabrena (fauna ce atestă

vârsta sarmațian-medie). În dealul Capelei, la vest de Râmnicu-Vâlcea, se dezvoltă

un banc de tuf intercalat între pietrișuri și conglomerate ce conțin Mactra fabreana.

Nivele cu tufuri albicioase cenușii sunt semnalate și la est de valea Oltului.

Kesonianul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce se dipun uneori chiar pe

termenii inferiori ai Tortonianului, marcând astfel o transgresiune puternică.

A urmat o perioadă lungă de transgresiune marină, care a durat tot

Pliocenul și Pleistocenul. Următoarele depozite aparțin Holocenului, cel mai bine

reprezentat în zona municipiului Râmnicu Vâlcea, cu ambele etaje ale sale Holocen

inferior (qh1) și Holocen Superior (qh2). Holocenul inferior corespunde depozitelor

terasei joase. Acumulările aluvionare ale acestui nivel de terasă, care se dezvoltă

predominant pe râul Olt și Olănești este constituit din bolovănișuri, nisipuri și

pietrișuri. Grosimea acestor depozite variază între 5 și 8 m. Peste acumulările

aluvionare ale terasei inferioare a Oltului se dispun depozite nisipoase și argiloase de

tip loessoid, cu concrețiuni calcaroase. Parții superioare a Holocenului i-au fost

atribuite depozitele loessoide ce acoperă depozitele aluvionare ale terasei joase și

acumulărilor luncilor.

Dintre faliile din regiune, cea mai importantă este Olănești (din lungul văii

Olănești și la est de Olt peste valea Hogii spre Fețeni), din care se desprind faliile

Hogii, Cetățuiei, Râmnicului și Râureni. În legătură cu această ultimă falie

menționată, de Martonne (1981) atribuia depresiunii Râureni o origine tectonică. Se

prespune că regiunea din nordul văii Olănești se plasează pe un fundament rigid,

cristalin, dislocat. (Visarion, 1977).

7

Municipiul Ramnicu Valcea este amplasat la sud de masivul Cozia, pe o zona

colinara denumita Subcarpatii Valcii, zona de coline de la baza Carpatilor

Meridionali. Orasul este amplasat in partea concava a unei cute a scoartei terestre

delimitata de la limita comunei Aranghel, in partea de vest, pana in nord pe Valea

Episcopiei, in est, pe malul estic al raului Olt, in sud biserica Goranu. Arealul

Ramnicu Valcea-Ocnele Mari-Govora-Pausesti-Maglasi-Stoenesti contureaza zona

depresiunii intercolinare de la baza Carpatilor Meridionali. Acest specific geografic

rezulta din alungirea cursului Oltului si de vaile afluentilor principali ai acestuia, ale

caror lunci s-au dezvoltat ca arii depresionare alungite pana la contactul cu muntele.

Altitudinea din zona municipiului Ramnicu Valcea variaza intre 200m in zona

de depresiune si 600 m in zonele dintre rauri. Densitatea fragmentarii este cuprinsa

intre 2-4 km/km2, o valoare relativ mica.

Principala forma de relief ce formeaza culoarul depresionar din zona este

reprezentata de vai, in principal Valea Oltului. Aceasta formeaza, prin traversarea

Subcarpatilor Valcii intre Calimanesti si Babeni pe o distanta de 40km, depresiunea

in care localizat municipiul Ramnicu Valcea. Ca o vale secundara, Valea

Olanestiului, strabate regiunea subcarpatica dintre Baile Olanesti si Ramnicu Valcea

pe o distanta de aproximativ 20km, in cadrul municipiului realizandu-se conflueta

cu raul Olt.

Formele de relief prezente in cadrul municipiului Ramnicu Valcea sunt:

terasele raurilor Olt si Olanesti si dealurile subcarpatice Petrisor, Capela, Valului,

Danicei si dealul Feteni.

Hidrologia

Localitatea Râmnicu Vâlcea este străbătută de la nord la sud de râul Olt.

Râul Olt care izvorăşte din munţii Hășmașu Mare, traversează Carpaţii Meridionali

pe la Turnu Roşu, adună afluenţii din zona ardeleană, apoi olteană, pentru ca la

Râmnicu Vâlcea să înregistreze un debit minim de 40 mc/sec. şi maxim de 500

mc/sec (la asigurarea de 1:1000 debitul râului Olt se cifrează la cca 1000 mc/sec).

Râul Olt a fost amenajat hidrotehnic în zona Făgăraş-Dunăre, viiturile care

inundau terasele joase fiind stăpânite, iar potenţialul energetic al debitului lichid al

râului valorificat în hidrocentralele construite (hidrocentralele de pe Olt însumând o

capacitate hidroenergetică de cca 1000MW). Pe teritoriul municipiului Rm. Vâlcea

au fost executate două hidrocentrale, Râmnicu Vâlcea Nord cu lac de acumulare la

cotă maximă +248,00 şi în Râmnicu Vâlcea Sud, cu nivelul maxim al lacului +231,5.

Afluenţii râului Olt în zona Râmnicu Vâlcea sunt:

Pe partea dreaptă:

- râul Olăneşti ce izvorăşte din munţii Căpăţânii;

- pârâul Sărat se formează sub formaţiunile nisipoase ale dealurilor din zona Ocnele

Mari.

8

Pe partea stângă:

- pârâul Stăncioiu format sub formaţiunile Dealului Feţeni şi curge pe direcţia est-

vest;

- pârâul Sâmnic format sub Platoul Dealul Negru curge pe direcţia sud-vest şi

întâlneşte râul Olt aval de Hidrocentrale Rm.Vâlcea Sud;

- râul Topolog ce izvorăşte de sub masivul Făgăraş curge pe direcţia nord-sud apoi

sud-vest şi întâlneşte râul Olt în zona comunei Galicea.

Apele subterane

În aria Subcarpaților Vâlcii, apele subterane se află înmagazinate în

depozite cu permeabilitate și grosimi diferite, volumul lor depinzând de natura

foarte variată a rocilor care le conțin (alternanțe de roci permeabile și impermeabile,

reprezentate prin marne, argile, argile nisipoase, nisipuri, pietrișuri, tufuri, sare,

etc). Cele mai bogate rezerve se află pe văile principalelor cursuri de apă, în

lunci și pe terasele alcătuite din roci permeabile (nisipuri și pietrișuri). Din forajele

executate la adâncime (80-200 m) pe teritoriul municipiului s-a depistat apă cu

conţinut mare de NaCl, Ca şi Mg.

Date privind apa subterană

În zonă se pot evidenţia următoarele orizonturi de apă: În zona de terase apa

subterană are nivel variabil, însă oscilează în limita următoarelor valori:

- în terasele joase (pe malurile râurilor Olt şi Olăneşti ) în Cartierul Central (lăţimea

terasei de cca 300 m), Ostroveni 4,5,6 (lăţimea terasei de cca 100 m), Goranu lângă

lacul de acumulare (lăţimea terasei de cca 100 m), de o parte şi de alta a râului

Olăneşti (cu dezvoltare restrânsă de 20 -100 m), apa se află la adâncimea de 3,00 m;

- în terasele medii situate pe dreapta şi stânga Oltului între terasele joase şi bazele

versanţilor dealurilor, apa se află la 8-12 m adâncime. Începând de la nord spre sud

terasa medie începe de la Bujoreni, traversează zona centrală a municipiului, apoi la

sud de râul Olăneşti se continuă în zona cartierului 1 Mai, zona Troianu cu grupul

şcolar Troianu şi staţiile de benzină OMV şi Rompetrol, se continuă cu zona de

industrie a municipiului unde pe lângă unele unităţi mai mici, predomină platforma

chimică Oltchim, Uzina Mecanică, CET şi Uzina de Sodă. În zona de sud terasa

medie se dezvoltă ca lăţime atingând cca 1000 m lăţime, faţă de zona Troianu unde

terasa

măsoară cca 50 m lăţime, zona centrală şi de nord a municipiului terasa având cca

300 m lăţime. Banda terasei medii de pe partea stângă a râului Olt este mai îngustă

decât cea din partea dreaptă a Oltului. Aceasta se întinde de la Malul Alb unde

măsoară cca 200 m, se îngustează către aval şi se confundă treptat, în zona Goranu,

cu terasa joasă.

În terasele suspendate apa apare la baza acestora ca pânză permanentă (terasa

Feţeni), care se scurge pe versanţi spre bază şi unde cuvertura alunecă. În zona

Goranu la baza terasei suspendate ”Islaz” cartierul Feţeni, există alunecări active

9

care afectează cuvertura de 4 - 6 m grosime. Au fost afectate şi locuinţe (Almariei,

Dubinciuc, Mărginean, etc).

Clima

Municipiul Ramnicu Valcea are o clima temperat-continentală de tranziție,

moderată, fără schimbări bruște de temperatură, umedă şi răcoroasă în zonele de

munte, cu precipitaţii normale pentru depresiunile subcarpatice, vânturi moderate şi

de mică intensitate şi temperaturi uşor scăzute în zonele joase. Pe timpul verii, clima

este mai secetoasă. Fenomenele de inversiune termică nu sunt foarte numeroase,

astfel temperaturile minime pe perioada iernii neînregistrând valori extreme.

Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o stație meteorologică situată pe

teritoriul municipiului, la altitudinea de 235m, în culoarul Oltului. Este punctul în

care se fac toate măsurătorile pentru zona municipiului.

Temperatura medie anuală calculată pentru intervalul 2004 – 2010 este de

11,25 0 C; în ușoară creștere față de 10,20 0 C, înainte de anul 2000, consecință a

încălzirii climatice globale. Temperatura maximă înregistrată a fost de 39,9 0 C în

anul 2007, iar minima absolută a fost de -22,7 0 C în anul 2006.

Tabel 1 - Valorile principlalilor indicatori de temperatură

Stația de

observație

Anii de

observație

Maxima absolută

anuală 0Celsius

Data înregistrării Minima absolută

anuală 0Celsius

Data înregistrării Media anuală 0Celsius

Râmnicu

Vâlcea

2004 35,3 10.07. -13,9 7.01. 10,9

2005 33,9 30.07. -16,9 8.02. 10,4

2006 33,8 20.08. -22,7 24.01. 10,5

2007 39,9 22.07. -10,3 30.12. 12,0

2008 36,8 16.08. -12,5 12.01. 11,7

2009 36,9 4.08. -15,7 21.12. 12,0

2010 35,8 15.08. -18,0 26.01. 11,3

(sursa: Direcția Județeană de Statistică Vâlcea, Breviar statistic. Municipiul Râmnicu Vâlcea în cifre,

2012)

După cum se poate observa din datele tabelului, există o decalare de o lună

față de luna cea mai caldă și cea mai friguroasă, de până acum. Astfel, începând

din anul 2008, luna cea mai călduroasă nu mai este iulie ci august, tendință urmată

și de anii 2009 și 2010. De asemenea, luna cea mai friguroasă nu mai este februarie, ci,

în alternanță, luna decembrie sau luna ianuarie.

Cantitatea medie de precipitații este de 794,65 mm anual, (calculată în

intervalul 2004-2010) cele mai multe ploi căzând la sfârșitul verii și toamna. Cel mai

ploios an din perioada analizată a fost 2005 (peste 1000mm), iar cel mai secetos a fost

2008 (sub 500 mm).

10

Cantitatea medie anuală a precipitațiilor în dealurile subcarpatice are valori

cuprinse între 600-800 mm, astfel media multianuală înregistrată la stația Râmnicu

Vâlcea a fost de 611,4 mm.

Radiația solară globală este apreciată între 110 și 122 kcal/cm2/min iar durata

de strălucire a Soarelui este de 2100 – 2200 ore în regiunea subcarpatică – 2047 ore la

Râmnicu Vâlcea. Între aceste valori radiația globală variază în raport cu

particularitățile morfologice, gradul de înclinare al versanților și de fragmentare a

reliefului. La acestea se adaugă modificările produse local de activitățile antropice,

generatoare de noxe (cum este Combinatul Chimic de la Râmnicu Vâlcea), care

reduc vizibilitatea și determină apariția cețurilor de radiație și a norilor inferiori

(numărul mediu al zilelor cu cer acoperit variază între 100 și 180 zile pe an). În

condiții de calm atmosferic, pulberile emanate stagnează în partea joasă a Culoarului

Oltului.

Durata insolației însumează 1990,5 ore anual, numărul zilelor cu cer senin,

variind între 60-80 pe an, iar al celor cu precipitații, de 128 zile pe an. Umezeala

relativă a aerului variază între 71% și 78%, cu media de 75%, iar în sezolnul estival

între 61,9 – 72%, cu media de 69%. Toamnele sunt lungi, iar numărul zilelor cu ceață

și neperiodice este în medie de 52 pe an.

Variațiile termice periodice au impact asupra solului și rocilor, provocând

distrugerea coliziunii în urma proceselor de îngheț-dezgheț frecvente îndeosebi în

anotimpurile de tranziție (primăvara, toamna) și chiar iarna și în apariția proceselor

de meteorizare. Înghețul și îndeosebi îngheț-dezghețul au un rol important în

desfășurarea proceslor de versant, mai ales în porțiunea dealurilor înalte și a

depresiunilor submontane, unde au loc frecvente procese de solifluxiune și creep. La

Râmnicu Vâlcea, primul îngheț, în medie, poate să se producă la 26 septembrie, iar

ultimul de la 24 martie. În unele situații extreme este posibli ca toamna, cel mai

târziu să se producă chiar în a doua decadă a lunii septembrie (19.09 la Râmnicu

Vâlcea). Înghețurile târzii de primăvară, apar frecvent în a doua jumătate a lunii

mai (15.05 la Râmnicu Vâlcea). Aceste înghețuri extreme sunt cele mai periculoase,

intesificând procesele superficiale de degradare a solului. În cursul anului, scăderea

temperaturilor maxime sau minime sub 00C ocupă un spațiu larg marcând apariția

temperaturilor negative. Numărul zilelor de iarnă (cu T max.<00C) a fost de 21

(6,5 în decembrie, 10,5 în ianuarie, 3,5 în februarie, 0,5 în martie), la Râmnicu Vâlcea

în perioada 1931-1990. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț (T min. <00C) este

în medie 98,3 la Râmnicu Vâlcea, având cea mai mare frecvență în lunile decembrie

(21,1), ianuarie (28,4) și februarie (20,5).

Diversitatea formelor de relief şi condiţiile pedoclimatice de pe teritoriul

municipiului Râmnicu Vâlcea au favorizat dezvoltarea unei vegetaţii bogate,

dispusă în etaje conform reliefului. Astfel, dealurile din jurul orașului sunt

acoperite cu păduri de gorunete, gorunete- făgete și făgete.

11

Pădurile de gorun și fag au cea mai mare răspândire ocupând culmile

dealurilor. Pe lângă speciile dominante, ca fagul (Fagus sylvatica) și gorunul

(Quercus petraea), apar și carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata și Tilia

platyphyllos), jugastrul (Acer campester), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul

(Fraxinus ornus), ulmul (Ulmus minor), curpenul (Clematis vitalba), salcâmul

(Robinia pseudocacia).

Etajul de arbuști este format din: anul (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum

vulgare), corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra), sânger (Cornus sanguinea) și

iedera (Hadera helix) ca plantă agățătoare.

În pădurile de fag cresc câteva specii de plante rare, endemice, cum sunt

sânzienele (Galium rotundifolium) și ciucușoara (Alyssum linifolium). Vegetația

ornamentală din parcurile și zonele de versant amenajate cuprind: bradul argintiu

(Abies concolor), molidul (Picea abies), pinul (Pinus nigra, Pinus Sylvestris, Pinus

strobus), zada (Larix decidua), arinul (Alnus glutinosa), plopul (Populus alba),

salcia (Salix caprea, Salix babylonica), arțarul (Acer negundo), platanul (Platanus

acerifolia), castanul sălbatic (Aesculus hypocastanum), liliacul (Syringa vulgaris),

gardul viu (Buxus sempervirens), ienupărul (Juniperus communis), chiparosul

(Polyanthus tuberosa) etc.

Dintre plantele ocrotite ca monumente ale naturii sau specii rare, amintim

câteva exemplare de zadă sau larice (Larix decidua) și Ginkgo biloba, ce se găsesc în

parcul Zăvoi. Prin bogăția speciilor sale lemnoase, arbustive și ierboase, vegetația

din cuprinsul orașului contribuie la crearea unui climat plăcut, aducând un plus de

frumusețe și atractivitate. În parcurile și în numeroasele spații verzi din Râmnicu

Vâlcea abundă panseluțele, trandafirii, garoafele, lalelele, crizantemele. În ultimii

ani, în perimetrul urban s-a extins plantarea speciilor decorative, exotice, cum sunt

magnoliile.

Flora

Dealurile din jur sunt acoperite în proporţie de 90%cu păduri. Din cele 929

specii de plante care trăiesc aici, 12 specii sunt ocrotite.

Fauna

În pădurile de marginea orașului trăiesc: căprioara (Capreolus capreolus),

vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus), șoarecele de pădure

(Apodemus sylvaticus), ariciul (Erinaceus roumanicus) etc.

Dintre păsările care populează parcurile și pădurile orașului amintim:

privighetoarea (Luscinia megarhynchos), rândunica (Hirundo rustica), vrabia

(Passer domesticus, Passer montanus), măcăleandrul (Erythacus rubecula), fâsa de

pădure (Anthus trivialis), pițigoiul (Parus major), cojoaica (Certhia familiaris), scatiul

(Carudelis spinus), uliul păsărelelor (Accipter nisus), cucuveaua (Athene noctua),

12

guguștiucul (Streptopelia decaoctus), pupăza (Upupa epops), ciocănitoarea

(Dendrocopus major) etc.

În apa Oltului și în lacurile de acumulare trăiesc diferite specii de pești: linul

(Tinca tinca), crapul (Cryprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana

(Barbus barbus), roșioara (Scardinus erythrophtalmus), știuca (Esox cephalus),

păstrăvul (Salmo trutta fario), zglăvoaca (Cottus gobio) ș.a.

Reprezentative pentru această zonă și de interes turistic sunt: Grădina

zoologică şi rezervaţia paleontologică Goranu.

Resurse de sol si subsol

Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de o suprafaţă totală de 8952 ha cu un

P.O.T (procent de ocupare a terenului) de 21%. Ca urmare a procesului de

urbanizare, dar şi ca rezultat al unei industrializări intensive, solul municipiului

Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a terenurilor şi habitatelor, atât

antropică cât şi naturală, care se manifestă, în prezent, prin imposibilitatea utilizării

terenurilor la categoria de folosinţă iniţială.

Tipurile de sol

Conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor (la nivel de clasă şi tip

de sol) din anul 2003, pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea putem identifica

următoarele tipuri de soluri: aluvisol, vertosol, preluvosol, eutricambosol,

districambosol, erodosol, faeoziom, luvosol, faeziom, litosol. Cele mai răspândite

sunt aluvisolurile și eutricambosolurile, afltate în lunca Oltului și pe terase acestuia.

CLASA PROTISOLURI

Protisolurile apar în cadrul unor suprafeţe discontinui, pot ocupa suprafeţe

mari sau reduse în regiunile cu relief puternic fragmentat, pe versanţi sau culmi, în

aria de raspândire a nisipurilor şi în luncile râurilor. În această clasă sunt incluse

solurile tinere, aflate într-un stadium incipient de dezvolatre. Din clasa

protisoluri, pe teritoriul Municipiului Râmnicu Vâlcea identificăm aluvisolurile,

preponderente ca suprafață ocupată. (Anexa V - Tipurile de sol și clase de textură)

Aluviosolurile sunt definite ca soluri formate pe materiale parentale constituite

din depozite fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre recente, de cel puţin 50 cm

grosime. Caracteristic acestor soluri este stratificarea evidentă şi sortarea

granulometrică slabă a materialului parental (care prezintă o mare heterogenitate în

ceea ce priveste textura atât pe verticala, cât şi pe orizontală), precum şi variaţia

neregulată a conţinutului de materie organică pe profilul de sol (Grigoraş et all.,

2006, p.64). Aluviosolurile ocupă suprafeţe importante în lunca râului Olt și Olănești.

13

CLASA CERNISOLURI

Faeoziomurile ocupă areale cu materiale parentale constituite din depozite

loessoide, depozite nisipoase, luturi, argile, argile marnoase şi marne. Astfel,

faeoziomurile prezintă o textura lutoasa sau luto-argiloasă. Procesul de bioacumulare

favorizeaza acumularea unei cantitaţi însemnate de humus. Faeoziomurile ocupă areale

cu climă mai umedă decât cernoziomurile, precipitaţiile având valori cuprinse între

500-700 mm și temperaturi de 7-90 C. (Anexa V - Tipuri de sol și clase de textură). În

Subcarpaţii Getici, formarea faeoziomurilor este legată mai ales de prezenţa marnelor

şi argilelor marnoase, precum şi de prezenţa unui exces de umiditate în treimea

inferioară a versanţilor. Acest fapt a determinat o răspândire mai restrânsă şi pe

suprafeţe mai mici (Grigoraş et all, 2006, p.118). În cadrul municipiului Râmnicu Vâlcea,

arealul de răspândire al acestor tipuri de soluri este parte sud-vestică, la sud de Ocnele

Mari și în zona Goranu.

CLASA CAMBISOLURI

Eutricambosolurile se întâlnesc în aproape toate unităţile de relief din zona de

munte până la cea de câmpie, pe terase şi lunci, pe terenuri predominant înclinate, în

areale în care roca parentală este bogată în calciu şi alte minerale cu caracter bazic

(Grigoraş et all., 2006, p.164). Sunt caracteristice unei clime umedă cu precipitaţii

cuprinse între 600-800 mm, fiind depășită evapotranspiraţia în toate lunile şi

temperaturi medii multianuale sunt de 6-100 C. utricambosolurile se întâlnesc pe

terasele înalte ale Oltului, mai dezvoltate pe malul drept, într-o fâșie aproape

continuă.

Districambosolurile au geneza legată mai ales de rocile sedimentare

(conglomerate, gresii, luturi sau nisipuri), bogate în cuarţ, dar sărace în minerale

uşor alterabile, roci ce determină de la început caracterul acid al acestor soluri. Sunt

întâlnite mai ales pe versanţi, pe culmi înguste. (Grigoraş et all., 2006, p.189).

Districamosolurile, prezintă o textura nediferenţiată sau slab diferenţiată.

Conţinutul mare de material-schelet determină un volum edafic util mic, o

permeabilitate ridicată pentru apă şi o capacitate scazută de reţinere a elementelor

nutritive. Districambosolurile sunt raspândite pe suprafețe restrânse în partea nord-

vestică a municipiului, în zona Dealul Malului și Priba.

CLASA LUVISOLURI

Preluvosolurile s-au format pe un relief cu altitudini cuprinse între 150 şi 800

m, fiind reprezentat prin câmpii netede sau fragmentate, piemonturi, podişuri şi

dealuri. Depozitele de solificare sunt variate ca origine, cel mai adesea,

14

preluvosolurile sunt fromate pe: loessuri, depozite loessoide, luturi, nisipuri, argile,

conglomerate, gresii, în general materiale bogate în elemente bazice.

Preluvosolurile prezintă o textură lutoasă sau luto-argiloasă. Ele pot suferi de

deficit de umiditate în anii secetoşi, iar în anii ploioşi pot fi afectate de exces de

umiditate. Pe teritoriul municipiului, preluvosoluri se întâlnesc bine dezvoltate în

partea vestică, pe teritoriul cartierului copăcelu, continate în Ocnele Mari și un petec

între Goranu și Fețeni.

Luvosolurile sunt răspândite pe un relief ce prezintă altitudini mai mari,

comparativ cu cele ale preluvosolurilor. Formele de relief sunt reprezentate prin

câmpii netede, terase, versanţi slab înclinaţi, piemonturi, podişuri şi dealuri, de obicei

areale predominant orizontale sau slab–moderat înclinate, fiind constituite din luturi,

nisipuri, argile, depozite loessoide, conglomerate, gresii, roci magmatice şi metamorfice

(Grigoraş et all., 2006, p.231). Luvosolurile, sunt soluri moderat sau puternic

diferenţiate textural, ceea ce determină însușiri aerohidrice nefavorabile pe profil. Din

toamnă până în primăvară se constată o încărcare a solului cu apă, ce percolează în

adâncime, depăşind baza profilului de sol. În cadrul municipiului apar bine dezvoltate

în parte nord-estică Goranu, Fețeni, cu extindere spre nord (spre Călimănești).

CLASA PELISOLURI

Vertosolurile sunt soluri formate pe materiale parentale cu textură fină

(depozite argiloase de origine lacustră sau fluvio-lacustră), care, din punct de vedere

mineralogic, sunt constituite din minerale argiloase, mai ales smectice. Aceste soluri se

întâlnesc în regiunea de câmpie, podiş şi deal, pe un relief plan sau slab înclinat. În

perioadele secetoase, primii centimetri de la suprafaţa solului se farâmiţeaza foarte

ușor la presare în agregate colţuroase. În perioadele umede, apa pătrunde prin

crăpături, umezind solul. Prin umezire agregatele solului gonflează, fisurile sunt

astupate şi apa nu mai pătrunde în sol, umezind numai suprafaţa solului sau

scurgându-se la suprafaţă. Un astfel de tip de sol se întâlnește pe o suprafață foarte

restrânsă la nord de Căzănești.

CLASA ANTRISOLURI

Erodosolurile soluri sunt formate pe depozite neconsolidate, în condiţii de

relief accidentat, din zona de deal, podiş, piemont sau câmpie. Cel mai adesea, ele

sunt ocupate cu diverse culturi agricole, cu pajişti degradate prin păşunatul intensiv

sau sunt neproductive (Grigoraş et all., 2006, p.190).

Acestea sunt soluri neproductive sau slab productive, cu vegetaţie rară. Ele au

apărut prin disclocarea orizonturilor fertile ale solului sub acţiunea apei (din

15

precipitaţii) şi a vântului, prin acţiunea deplasărilor a maselor de pământ, cât şi prin

activitatea directă a omului (lucrări de denivelare, de modelare a reliefului, de excavare

sau de tasare). Formarea acestor solurilor are la bază bilanţul a două procese

antagoniste, procesul de pedogeneză, care determină formarea solului şi diferenţierea

pe verticală a orizonturilor şi procesul de reliefogeneză (denudaţie şi sedimentare) care

frânează procesul de formare a solurilor (Florea şi colab., 2004).

Textural, acest tip de sol poate varia de la nisipoasă şi argiloasă, conţinutul de

humus, azot total şi fosfor fiind, în general, mic. Erodosolurile sunt raspândite sporadic

în zonele de deal, pe versanţi puternic înclinaţi. În cadrul Municipiului Râmnicu Vâlcea

acest tip de sol apare în partea nord-vestică, în zona Dealul Malului.

Resursele subsolului

Unele dintre bogățiile solului și subsolului zonei au fost valorificate încă din

Antichitate. Sarea (de la Ocnele Mari și Govora) a constituit atât un aliment, cât și o

marfă de schimb mult solicitată în sudul Dunării, care se transporta pe râul Olt.

Lemnul a reprezentat, prin varietatea speciilor (rășinoase și foioase), un mijloc de

schimb cu zonele de câmpie. Calcarul a fost folosit și comercializat în diverse regiuni,

iar argila a fost folosită atât în olărit, cât și ca material de construcție.

În municipiul Râmnicu Vâlcea, (cu excepţia resursei de apă care se găseşte în

perimetrul municipiului), celelalte resurse minerale – ca păcura, cărbunele, gazele

naturale (necesare industriei energetice) - sunt aduse de la mari distanţe din judeţ (lignit

de la Berbeşti-Alunu, gaze prin reţeaua de transport şi distribuţie) sau chiar

importate.

Această zonă nu dispune de alte zăcăminte minerale exploatabile.

Caracteristici demografice

De o importanţă reală pentru toate nivelurile (european, naţional, regional,

local), fenomenele demografice (schimbările în natalitate, mortalitate şi migraţie) au

un puternic impact social, economic, politic şi cultural, astfel constituind o parte

esenţială în analiza şi dezvoltarea politicilor publice.

Fenomenele demografice sunt interpretate şi analizate prin prisma unor

indicatori demografici, care oferă o imagine sintetică asupra transformărilor înregistrate

la nivel local:

- numărul şi creşterea populaţiei;

- distribuţia populaţiei pe sexe şi pe grupe de vârstă;

- natalitatea şi mortalitatea,

16

- fertilitatea;

- speranţa de viaţă;

- mortalitatea infantilă;

- bilanţul migrator.

În continuare, sunt analizaţi principalii indicatori demografici existenţi la nivelul

municipiului Râmnicu Vâlcea. Datele utilizate provin din Breviarul Statistic al

Municipiului Râmnicu Vâlcea, INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea.

Grafic 1. Evoluția numărului de locuitori în intervalul 1977 – 2011

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1977 1992 2002 2011

Evolutia populatiei de la ultimele recensaminte 1977 - 2011

numar locuitori

107.726 113.624

98.776

66.321

17

Din analiza datelor, se poate observa că de la recensamantul din 1977, cand

populatia inregistra un numar de 66.321 de locuitori, a crescut semnificativ, pana la

valoarea de 113.624, inregistrata la recensamantul din 1992. De la recensamant efectuat

in anul 2002, cand municipiul Ramnicu Valcea avea o populatie de 107.726 locuitori, se

remarca o scadere de 8,3% ajungand conform ultimelor statistici, la o populatie de

98.776.

Analiza pe sexe a populaţiei (în anul 2011) relevă că, circa 47,27% respectiv

46.695 de persoane din totalul populatiei erau bărbaţi şi 52,72% respectiv 52.081

persoane de sex feminin. Ca tendinţă principală înregistrată, populaţia de sex feminin

este într-o relativă creştere (de la 51,58% în anul 2002), în timp ce populaţia masculină

cunoaşte o uşoară evoluţie descendentă (de la 48,42% în anul 2009).

Grafic 2. Distributia populatiei pe sexe 2011

Sursa: I.N.S Directia Judeteana de Statistica- Valcea

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

Total populatie Femei Barbati

98776

52081 46695

Distributia populatiei pe sexe 2011

Total populatie

Femei

Barbati

52,72% 47,27%

18

Grafic 3. Distributia populatiei pe grupe de varste 2011

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

Se remarca un echilibru intre sexe in ceea ce priveste populatia de pana la 19 ani,

inregistrata la ultimul recensamant, cu o diferenta majoritara foarte mica, reprezentata

de barbati La populatia cu varste cuprinse intre 20 si 65 de ani persoanele de sex

feminin sunt reprezentate intr-un numar mai mare decat cel masculin respectiv 36320

din totalul populatiei din aceasta grupa de 68893 persoane.

Un indicator relevant pentru analiza demografică a municipiului Râmnicu

Vâlcea îl reprezintă şi densitatea populaţiei. Aceasta înregistra la data de la 1 iulie

2010, valoarea de 1244,17 loc/km2, indicator în scădere în anul 2011 (raportat la

valorile estimative ale recensământului populației și locuințelor, rezultă o valoare de

1034,10 loc/km2). Față de comunele din jur, Municipiul Râmnicu Vâlcea are cea mai

mare densitate a populației, urmat de Băile Govora. Această densitate se explică prin

puterea de atracție a orașului Râmnicu Vâlcea, a numărului de locuri de muncă

existente și a funcțiilor sale urbane.

Grupată pe categorii etnice, populaţia municipiului este formată în proporţie de

91,98% din români. De remarcat este şi o evoluţie crescătoare a ponderii populaţiei

rrome (de la 0,52% în anul 1930 la 1,31% in 2011). Populaţia română fiind majoritară, nu

au existat tensiuni interetnice sau confesionale datorate populaţiei minoritare.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

0-19 ani 20-65 ani

peste 65 ani

19739

68893

10144

9908

32573

4214

9831

36320

5930

Total populatie

Barbati

Femei

19

Grafic 4. Apartenenta etnica a populatiei

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

Grafic 5. Apartenenta religioasa a populatiei

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

100% 91.98%

1.31% 0.13% 0.04% 0.03% 0.08% 6.42%

Apartenenta etnica a populatiei 2011

romani

rromi

maghiari

germani

turci

alta etnie

etnie necunoscuta

92.06%

0.31% 0.31% 0.30%

0.11% 0.42% 6.43%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

-2 0 2 4 6 8 10

Apartenenta religioasa a populatiei 2011

ortodocsi

adventisti

romano-catolici

penticostali

greco-catolici

alta religie

apartenenta necunoscuta

20

Din punct de vedere al religiei, 92,06% din total populaţie este de religie

ortodoxă. Alături de această confesiune, în proporții mici, urmează credincioșii de

religie romano-catolică, adventiștii, penticostalii, greco-catolicii, baptistii.

Tabel 2 - Populaţia după naţionalitate, la recensămintele din 1930-2011

1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Total municipiu

Râmnicu Vâlcea

15648 25592 31178 70134 116914 107726 98776

Români 14639 25180 31007 69355 115453 105949 90851

Maghiari 166 115 91 284 304 200 130 Germani 276 88 41 73 138 98 43

Rromi 81 48 5 351 935 1357 1298 Sârbo-croați 34 10 - 7 9 5 - Ruși 40 28 5 23 5 6 -

Turci 2 3 - 1 6 25 32 Bulgari 32 6 1 3 5 3 - Polonezi 7 18 1 3 11 5 -

Greci 14 3 4 5 6 5 - Armeni 8 2 - 1 2 3 -

Evrei 184 51 1 6 4 8 - Ucrainieni 6 4 2 1 4 6 4

Tătari - 2 - 4 3 5 -

Slovaci 22 1 1 1 3 - -

Cehi - 2 - - 3 - -

Italieni - - - - - - 10 Macedoneni - - - - - - 11

Alte

naționalităț

i

137 31 19 14 21 51 81

Etnie

nedeclarat

ă

- - - - - - 71

Sursa INS Directia Judeteana de Statistica – Valcea

Nivelul de educatie al populatiei municipiului este relativ ridicat, conform

recensamantului din 2011, raportat la populatia de peste 10 ani, conturandu-se

urmatoare situatie:

populatia cu studii superioare are un procent de 15,37%;

6.95% sunt inscrisi la scoala de maistri;

nivelul de educatie secundar (studii liceale) este reprezentat de 65,32%;

la nivelul invatamantului primar se incadreaza 10,13%.

populatia care nu are studii este reprezentata de 2.23% din populatia stabila.

21

Populatia stabila de 10 ani si peste, pe sexe, dupa nivelul

de educatie, in municipiul Ramnicu Valcea

Municipiul

RAMNICU

VALCEA

Populat

ia

stabila

de 10

ani si

peste

NIVELUL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE

Superior

Post

liceal si

de

maistri

Secundar

Primar

Fara scoala

absolvita

Total

din

care:

Total

Superior Inferior

(gimnazial

)

Total

din care

Univer

sitar de

licenta

Liceal

Profesiona

l si de

ucenici

persoane

analfabete

Ambele sexe 88802 23825 20142 6236 51730 29392 10247 12091 5507 1504 352

Masculin 41748 11128 9616 3171 24380 13428 6089 4863 2402 667 92

Feminin 47054 12697 10526 3065 27350 15964 4158 7228 3105 837 260

Sursa: INS Directia Judeteana de Statistica – Valcea

Tabel 3 - Populaţia stabila de 10 ani si peste pe sexe dupa nivelul de educatie in

Ramnicu Valcea

Tabel 4 - Populația stabilă a Municipiului Râmnicu Vâlcea, pe sexe

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Total 111701 111658 111342 110447 110480 110731 98776 Masculin 53756 53660 53416 52786 52770 52848 46695 Feminin 57945 57998 57926 57661 57710 57883 53081

Sursa: I.N.S.S.E

Conform rezultatelor recensamantului din 2012 totalul populatiei active este

alcatuit din 48.82% persoane de sex feminin si 51,18% persoane de sex masculin.

In urma analizarii datelor demografice din cadrul municipiului Ramnicu Valcea

si a localitatilor din zona metropolitana, rezultatele sunt urmatoarele:

municipiul Ramnicu Valcea are cea mai mare pondere a populatiei stabile in

timp ce localitatile din zona metropolitana au ponderi de maxim 3% ;

in cadrul zonei metropolitane, inclusiv municipiul Ramnicu Valcea, salariatii

reprezinta ponderea cea mai mare a populatiei stabile, cuantificand 41 de procente;

persoanele inacive reprezinta 56,5% , o valoare foarte ridicata;

La nivelul anului 2011, populatia ocupata in cadrul municipiului Ramnicu

Valcea se situa la valoarea de 85%- Populația ocupată în activități neagricole.

22

În anul 2011, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de

58,5%, iar rata şomajului - conform definiţiei internaţionale (BIM1) - de 7,4%.

Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 62,8%, la o distanţă

de 7,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei

Europa 2020.

Principalii indicatori care caracterizarea forţa de muncă la nivel de municipiu

sunt: populaţia activă, populaţia ocupată şi numărul mediu de salariaţi. Populaţia

activă reprezintă persoanele de 14 ani şi peste, apte de muncă, care, într-o anumită

perioadă, furnizează forţa de muncă disponibilă (utilizată/neutilizată) pentru realizarea

de bunuri și servicii în economia locală.

Mişcarea migratorie, bilanţul populaţiei

Intensificarea mobilităţii teritoriale a populaţiei judeţului Vâlcea după anul

1990 a contribuit la modificarea numărului şi structurii pe vârste şi sexe a populaţiei

la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea. Datorită dezvoltării economice din perioada

socialistă, municipiul Râmnicu Vâlcea a devenit un adevărat pol de atracţie pentru

populaţia tânără în căutarea unor noi locuri de muncă. Astfel, populația urbană aproape

s-a triplat, iar orașul s-adezvoltat în jurul platformelor industriale nou construite. După

1990, când România a trecut printr-o lungă perioadă de tranziție spre economia de

piață și prin multe privatizări, soldate cu închiderea fabricilor și restructurarea

angajaților, se poate observa un fenomen migrațional invers, de întoarcere spre mediul

rural, accestuat în special după 2000. De asemenea, odată cu integrarea în UE şi

deschiderea graniţelor naţionale, mulţi dintre localnici au ales să plece în statele

membre pentru un loc de muncă mai bine plătit. Față de tendința înregistrată la nivel de

județ, municipiul Râmnicu Vâlcea nu a înregistrat un fenomen de emigrare spectaculos.

În anul 2007, anul integrării în UE, numărul emigranților a fost de 52 de persoane. În

anii 2008 și 2009 acesta crește până la 86 persoane în 2009 și scade la 53 de persoane în

2010. De asemenea remarcăm că bilnațul migrator este destul de echilibrat (având

valoarea 0) sau ușor negativă.

Populația și activitatea economică

În perioada 1992-2002, populaţia activă a municipiului Râmnicu Vâlcea a

cunoscut o scădere determinată, în principal, de scăderea populaţiei, dar şi de

fenomenul migraţionist. Astfel, populaţia activă înregistrată a municipiului a scăzut de

la 58.785 locuitori, în anul 1992, la 47.248 locuitori în anul 2002 (la ultimul recensământ

al populaţiei), ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 20%. Din totalul populaţiei

înregistrate la nivel de municipiu, ponderea populaţiei active a scăzut de la 50,28% în

23

anul 1992 la 43.86% la recensământul din 2002. Fenomenul a fost însoţit de creşterea

numărului de persoane inactive (de la 49.72% în anul 1992 la 56.14% în anul 2002).

Din totalul populaţiei active, potrivit Breviarului Statistic al Municipiului

Râmnicu Vâlcea- 2012, circa 48,82% erau femei şi 51,18% bărbaţi. Comparativ cu anul

1992, se constată o uşoară tendinţă de creştere a ponderii populaţiei de sex feminin în

total populaţie active (de la 48,21% la 48,82%) în paralel cu reducerea ponderii

bărbaţilor în vârstă de muncă, din totalul populaţiei active.

O analiză a populaţiei stabile pe domenii de activitate în Râmnicu Vâlcea şi

localităţile componente prezintă următoarea situaţie:

- cea mai mare pondere a populaţiei stabile o deţine municipiul Râmnicu Vâlcea

(90,22%);

- celelalte localităţi au ponderi sub 3% din total;

- cea mai mare pondere a populaţiei stabile, atât în municipiu Râmnicu Vâlcea cât şi în

localităţile învecinate, o deţin salariaţii (41% din totalul populaţiei stabile în municipiul

Râmnicu Vâlcea);

- o pondere foarte mare a persoanelor inactive: 56,5% în Râmnicu Vâlcea;

- ponderea salariaţilor în municipiul Râmnicu Vâlcea este cea mai mare, de 41% din

totalul populaţiei stabile, celelalte localităţi deţinând ponderi sub 30%.

Cel mai mare procent al populatiei ocupate se inregistreaza in domeniul

industrial, urmat de domeniile de comert si servicii.

Fata de anul 2002, la nivelul anului 2011 se poate observa cresterea populatiei

ocupate in agricultura, in stransa legatura cu scaderea din filiera industriala.

Constructiile au suferit cea mai mare scadere a populatiei ocupata, cu peste 2%, ca, de

altfel, si sectorul administratiei publice. Cresterile marcante se observa in domeniile

comercial, sanatate si asistenta sociala, sectoarele servicii si invatamant avand o crestere

usoara.

În anul 2002, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, populaţia ocupată era

de 40.182 locuitori, adică 41,34% din total populaţia stabilă înregistrată, mai mică

comparativ cu media regională (46,2%). Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate

este în sectorul industrial, urmat de sectorul servicii şi comerţ.

Conform I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul

anului 2012 era de 38.868, mai mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor

inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul municipiului numarul somerilor a

fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007 someri fata de anul

precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2 ani

numarul somerilor a fost tot in crestere.

24

Grafic 6. Numarul somerilor inregistrati 2010 – 2013

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

Grafic 7. Someri inregistrati la sfarsitul lunii dec 2013, pe sexe

Sursa: I.N.S

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

decembrie 2010

decembrie 2011

decembrie 2012

decembrie 2013

3478

2007

2474

2813

Numarul somerilor inregistrati 2010 - 2013

decembrie 2010

decembrie 2011

decembrie 2012

decembrie 2013

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Total someri dec 2013

Femei Barbati

2813

1473 1340

Someri inregistrati la sfarsitul lunii decembrie 2013, pe sexe, in Ramnicu Valcea

Total someri dec 2013

Femei

Barbati

25

La nivelul judetului rata somajului la sfârşitul lunii decembrie 2013 era de 6,63%

cu 12.056 şomeri înregistraţi dintre care 2813 doar in Ramnicu Valcea.

Evolutie oscilanta a mortalitatii generale, ascendenta fata de recensamantul din

2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante in perioada 2010-2012.

Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al natalitatii

in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape egala intre

anii 2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au inregsitrat

983 persoane decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 9,95%o.

Spor natural pozitiv la nivelul anului 2012 si cu trend ascendent din 2011.

Infrastructura urbana de transport si utilitati

Transportul de calitate prezinta anumite conditii ce sunt necesar a fi indeplinite,

cum ar fi siguranta maxima, rapiditatea in desfasurare, accesibilitatea destinatiilor,

regularitate si punctualitate, capacitate crescuta de transport, economie asupra

investiilor initiale cat si asupra investitiilor de exploatare si reducerea impactului

asupra mediului. Analiza liniilor de legatura, atat din interiorul municipiului Ramnicu

Valcea cat si in zona invecinata, s-a realizat atat in ipostaza legaturilor cu judetele

invecinate cat si cu regiunile invecinate.

In cazul retelei de transport rutier, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat pe

directia coridorului paneuropean 4, coridor cu acces in tara prin punctul vamal feroviar

Curtici si punctul vamal rutier Nadlac si desfasurare pe ruta Arad-Deva-Sebes-Sibiu-

Ramnicu Valcea-Pitesti-Bucuresti-Constanta. Datorita acestei amplasari, municipiul

Ramnicu Valcea beneficiaza de un avantaj strategic privind deschiderea pe plan

national si international. Fiind amplasat in partea central-sudica a Romaniei, la 175 de

km de Bucuresti, municipiul Ramnicu Valcea este un nod de intalnire a trei drumuri

nationale importante – DN7, DN64 si DN67 – cu drumul european E81. Ca urmare

municipiul este strans legat de traseul Bucuresti – Budapesta, pe directia Pitesti-Sibiu-

Cluj-Oradea, cu municipiul Targu-Jiu, si cu traseul Caracal-Dragasani. Prin intermediul

infrastructurii nationale de drumuri judetene resedinta judetului este legata de restul

localitatilor. O infrastructura de transport eficienta, conectata la reteaua europeana de

transport contribuie la cresterea competitivitatii economice, faciliteaza integrarea in

economia europeana si permite dezvoltarea de noi activitati pe piata interna. Strazile

orasenesti din cadrul municipiului insumeaza 212 km, din care cele modernizate sunt in

numar de 155 km.

Transportul public local de calatori este un serviciu de utilitate sociala si se afla

intr-un raport permanent cu autoritatea publica locala. Acesta presteaza servicii de

interes colectiv si general si functioneaza in baza principiilor de contiuitate si de interes

26

general ce trebuie sa primeze in fata celui particular. Conform principiului de

continuitate, serviciul de transport public local trebuie sa satisfaca interesele publice in

mod continuu. Acest serviciiu a fost degradat in utlima perioada de un numar de

factori, printre care dezvoltarea transportului cu vehiculele personale, scaderea

numarului locurilor de munca si cresterea ponderii populatiei sarace. Calitatea

infrastructurii stradale este buna, necesitind existenta unor benzi speciale pentru

deplasarea mijloacelor de transport in comun.

Infrastructurile teritoriale reprezintă ansamblul sistemelor și rețelelor tehnice,

precum și a instalațiilor aferente acestora, dezvoltate la suprafața solului, apelor sau în

subteran, cu rol de asigurare a accesului, transportului și comunicației dintre diferite

puncte ale unui teritoriu, care intervin în derularea activităților social-economice.

Gradul de dezvoltare și complexitatea infrastructurilor teritoriale determină și gradul

de dezvoltare a celorlalte componente antropice ale spațiului (așezări, forma de

valorificare economică a resurselor și teritoriului, sistemele economice etc).

Implementarea în teritoriu a unor noi obiective economice, dezvoltarea accelerată a

unor așezări urbane, reclamă dezvoltarea în paralel și a unor infrastructuri teritoriale

specifice, care au menirea de a susține această dezvoltare. Infrastructurile teritoriale au,

de asemenea, scopul de a introduce în circuitul economic noi teritorii, prin conectarea

lor la ansamblurile economice și la sistemele de așezări deja existente, respectiv de a

corecta deficiențele și a spori valoarea economică a acestora.

Caile de comunicatie

Civilizația actuală n-ar putea fi imaginată în absența mobilității. Mobilitatea

înseamnă schimburi economice, culturale și sociale. Tipul și nivelul de dezvoltare al

transporturilor depind covârșitor de dezvoltarea economică, socială, politică și culturală

a societății.

Gradul de dezvoltare al transporturilor ilustrează sugestiv nivelul de viață

materială al unei regiuni. Deplasarea în spațiu a oamenilor și a bunurilor constituie o

realitate perceptibilă de la sine. Fenomenul are loc uneori cu o frecvență cotidiană,

decurgând din cerințele de ordin social și economic.

Pe plan economic, transportul se analizează ca o fază inseparabilă a producției și

desfacerii de mărfuri și servicii. Pe de altă parte, deschiderea unor noi căi de

comunicație contribuie substanțial la progresul regiunii în cauză. Rolul rețelei căilor de

transport și comunicație în dezvoltarea economică și socială a teritoriului este

determinant, în prezent o infrastructură de transport funcțională reprezintă un factor de

avantaj major în competiția regională, națională și internațională. Un alt aspect specific

27

al acestui tip de infrastructuri este că afectează nu numai comunitatea locală ci și pe cei

aflați în tranzit, acesta reprezentând un fel de carte de vizită a teritoriului respectiv.

În ciuda faptului că nu produc fizic nimic, căile de comunicație reprezintă

pentru economia unei societăți factorul principal care favorizează dezvoltarea tuturor

sectoarelor de activitate. Pentru realizarea unui transport de calitate atât pentru bunuri,

cât și pentru persoane, calea de comunicație trebuie să îndeplinească următoarele

condiții:

- siguranță maximă, mai ales pentru transportul de persoane și pentru

substanțe periculoase;

- rapiditate, adică viteză de circulație mare;

- accesibilitate crescută la destinație;

- regularitate și punctualitate, indiferent de condițiile atmosferice;

- capacitate mare de transport pe tot traseul;

- economicitate, atât sub aspectul investiției inițiale cât și a cheltuielilor de exploatare;

- impact asupra mediului cât mai redus (în special în ceea ce privește poluarea).

Analiza situației existente în cadrul rețelei căilor de transport și comunicație din

cadrul municipiului Râmnicu Vâlcea și zona periurbană s-a efectuat ținând cont de

desfășurarea spațială a acestora, starea lor actuală, rolul căilor de comunicație în situl

geografic, siguranța traficului pe acestea. Căile de comunicație care străbat Municipiul

Râmnicu Vâlcea și zona adiacentă au fost analizate în contextul legăturilor atât cu

județul Dolj, Regiunea de Sud-Vest, cât și cu regiunile învecinate.

Rețeaua de căi rutiere

Județul Vâlcea este situat în parte nord-estică a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest,

în raza de polarizare a coridorului paneuropean de transport IV: Curtici (punct vamal

feroviar), Nădlac (punct vamal rutier) – Arad – Deva – Sebeș - Sibiu – Râmnicu Vâlcea

– Pitești – București – Constanța. Județul Vâlcea și municipiul Râmnicu Vâlcea

beneficiază astfel de un avantaj favorabil în raport cu deschidera pe plan național și

internațional. Așezat într-un punct geografic aproape central al României, nod de

întâlnire a două importante drumuri naționale (DN7 și DN64) și unul european (E81),

face ca municipiul să fie legat direct cu traseul București - Pitești - Sibiu - Cluj - Oradea -

Budapesta (E81), cu municipiul Târgu-Jiu (DN7) și municipiile Drăgășani - Caracal

(DN64). Totodată acestă infrastructură națională prin ramificațiile ei, drumurile

județene (DJ), leagă reședința județului de restul localităților.

Municipiul Râmnicu Vâlcea are o lungime totală a străzilor orășenești de 212

km, din care lungimea străzilor orășenești modernizate reprezintă 155 km. Analizată în

28

context județean, rețeaua de drumuri publice din municipiul Râmnicu Vâlcea și zona

periurbană se prezintă astfel:

- Drumuri europene:

Drumul european E81 leagă Ucraina de România și are o lungime de peste 1.200 de

kilometri. Pleacă din orașul ucrainean Muncaci, și are traseul următor: Muncaci -

Bereg - (Frontiera ucraineano-română) - Halmeu - Satu Mare - Zalău - Cluj Napoca -

Turda - Alba Iulia - Sebeș - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - Pitești - București - Lehliu - Fetești -

Cernavodă - Constanța.

- Drumuri naționale:

DN7 este un drum național principal din România care leagă Bucureștiul de orașul

Nădlac, aflat la granița acestei țări cu Ungaria, trecând prin orașele Pitești, Râmnicu

Vâlcea, Sibiu, Sebeș, Deva, Arad, traversând Carpații Meridionali prin defileul Oltului

(Pasul Turnu Roșu). Lângă Arad, o ramificație de 10 km leagă drumul de Turnu, unde

este un alt punct de trecere a frontierei în Ungaria, spre orașul Bătania. Are o lungime

de 525.45 km.

DN64 este un drum național care leagă orașele Caracal și Râmnicu Vâlcea, urcând de-

a lungul râului Olt și trecând pe lângă Slatina și prin Drăgășani. O ramificație a sa,

numerotată DN64A, continuă de la Râmnicu Vâlcea până la Băile Olănești. Are o

lungime de 135.4 km.

Acestei ierarhii i se adaugă drumurile județene și drumurile comunale.

Disfuncționalități

- Necesitatea unei centuri ocolitoare bine dezvoltată;

- Lipsa unui traseu de autostradă;

- În general Râmnicu Vâlcea este oraş de tranzit şi ar trebui să se pună accentul pe

modalităţile de legătură cu Ardealul şi cu restul ţării;

- Lipsa unor drumuri publice echipate la standarde europene care să faciliteze

cooperarea internațională;

- Drumurile județene și comunale nu asigură o suprafață de rulare corespunzătoare

pentru desfășurarea traficului de călători și mărfuri;

- Slaba întreținere a infrastructurilor aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei

pluviale, ziduri de susținere, subdimensionarea și colmatarea multor podețe etc);

- Prezența unor sectoare de drum cu risc mare de degradare în urma proceselor

natural (alunecări, eroziune în mal, înzăpeziri, polei etc);

- Insuficiența stațiilor de vulcanizare și a parcajelor pentru mașini cu gabarit diferit.

29

Rețeaua de cale ferată

În ciuda apariției automobilului și a faptului că acesta oferă posibilitatea

accesului la destinație până ”în poartă”, după o perioadă de stagnare de numai câteva

decenii, circulația feroviară a câștigat tot mai mult teren în țările occidentale. În prezent,

reprezintă un concurent de temut al transportului rutier și o alternativă favorită și

recomandată, fiind puțin poluant.

De asemeni, calea ferată face legătura cu Sibiu (la nord) și Piatra Olt (sud) și apoi

Craiova sau Caracal-Roșiori de Vede-București. Linia de cale ferată este reprezentată de

linia 201 Piatra-Olt – Râmnicu-Vâlcea – Sibiu.

Transportul urban

Reteaua de transport public local are peste 333 km, sens dublu, autobuzele si

microbuzele din parcul public deplasandu-se pe retelele stradale din municipiu si

localitatile invecinate.

In prezent exista 25 de linii de autobuz si 5 de microbuz. Din cele 25 de trasee de

autobuz, 9 sunt principale cu ritmicitate ridicata si ruland de-a lungul intregii zile, si 16

sunt secundare, cu ritmicitate scazuta ruland doar la orele de varf.

În interiorul municipiului transportul în comun este asigurat de S.C. ETA S.A.

Societatea are ca actionar unic Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea.

Parcul SC ETA SA este compus din 42 de autobuze si 9 microbuze. Societatea

deserveste 24 de trasee municipale si 2 trasee judetene. Sursa - eta-bus.ro

Statiile publice ce pot fi folosite de operatorii de transport de personae judetean

si interjudetean:

Calea lui Traian Sud – Colegiul Economic, statie imbarcare calatori

Splaiul Independentei – vizavi de blocul 1, statie debarcarecalatori

Strada Stirbei Voda – Parc Zavoi, statie imbarcare calatori

Calea lui Traian Nord – Elegant, statie imbarcare calatori

B-dul Tineretului – Casa Tineretului, statie debarcare calatori

B-dul Pandurilor – Halta CFR, statie imbarcare/debarcare

Strada Carol I – Colegiul National Mircea cel Batran, statie debarcare calatori

B-dul Nicolae Balcescu – Sala Sporturilor Traian, statie debarcare calatori

B-dul Nicolae Balcescu – Complex Traian, statie imbarcare calatori

Strada Lucian Blaga – Scoala Generala “Anton Pann”, statie debarcare

Sursa: H.C.L. nr.335/183 din 30.10.2008 completata prin H.C.L. nr.245/2011

30

Stațiile și autogările din Ramnicu Valcea:

Autogara Antares Transport (1 Mai)

Statie Ramnicu Valcea

Autogara Ferdinand (Lex-Im-Pol SRL)

Autogara Complex M (OBADA TRANS)

Autogara Dacos

Peco Dacos (pe centura)

Rovimet

Colegiul economic

Autogara Traian

Autogara

Casa Alba

Parcare Kaufland

Spital judetean

Agentia Lilian Express Ramnicu Valcea

Halta

Statie Peco Mol Bujoreni

Autogara Traian Sud

Peco Troianu

Statia Petrom V - Calea lui Traian

varianta dupa sensul giratoriu

parcare izvor

varianta inainte de sensul giratoriu

Autogara Comtrans

OMV Troianu

Agentia Vilextur

Sursa: autogari.ro

31

Fig. 1 Harta transporturilor publice (ETA) din Municipiul Râmnicu Vâlcea

32

După cum se poate observa din harta de mai sus, orașul este bine acoperit de

traseele de transport public ale societății ETA. Transportul preorășenesc este asigurat de

operatori privați, dar este de evitat suprapunerea traseelor, ceea ce ar duce la

congestionare urbană. In urma recensamintelor efectuate s-a observat un numar mare

de vehicule ale operatorilor privati. In general acestia nu au linii urbane, ci trasee

preorasenesti care se suprapun foarte mult pe reteaua urbana.

Decongestionarea rețelei rutiere, care reprezintă o disfuncționalitate în

Municipiul Râmnicu Vâlcea, ar putea fi rezolvată prin introducerea unui metrou

suprateran, care prezintă dezavantajul descongestionării căilor de acces principale,

iar pe de altă parte, este mult mai ecologic. Descongestionarea retelei rutiere ar putea

rezulta si din transferul calatorilor de pe liniile de autobuze pe liniile de CF.

De asemenea, având în vedere exitinderea orașului, este necesară legarea

cartierelor noi de traseele de transport în comun, pentru a deservi întreaga populație a

Municipiului Râmnicu Vâlcea.

Calitatea transporului feroviar

Deși la nivel european serviciile oferite de transportul feroviar sunt din ce în ce

mai dezvoltate (abonamente, posibilitatea de a transporta atât persoane și mărfuri, iar

mai nou trenul îți transportă și mașina până la destinație, în sistem rail-car, cu un preț

avantajos), cu viteze de deplasare de 200km/h, în România putem constata o decădere

a sistemului feroviar. Din cauza infrastructurii învechite, viteza de deplasare este foarte

mică, în medie sub 90km/h, iar prețurile din ce în ce mai mari, iar confortul scăzut.

Principalele cerințe ale consumatorilor față de serviciile oferite de sistemul

feroviar sunt:

- Siguranța circulației;

- Viteza de transport, un element fundamental de calitate și în mod special pentru

alternativele pieței de transport. Rapiditatea este esențială, dar pentru ca acest

parametru să fie realizat sunt necesare costuri suplimentare de energie, cheltuieli cu

infrastructura, investiții care nu au fost realizate pentru modernizarea infrastructurii

feroviare din România;

- Siguranța se referă la măsurile pentru protecția bagajelor transportate și a călătorilor;

- Punctualitatea este o problemă atât pe timp de vară cât și pe timp de iarnă din

cauza infrastructurii învechite;

- Indicele de confort se referă la asigurarea confortului în timpul transportului (lățimea

fotoliilor, starea de curățenie, funcționalitatea grupurilor sanitare, climatizare etc);

33

- Vânzarea biletelor – modalitățile de procurare a biletelor și ușurința cu care clientul

intră în posesia biletului de călătorie (agenție de voyaj, ghișeu din gară, bornă

electronică)

- Servicii suplimentare: serviciul cușetă și vagon de dormit, serviciul de bar, distribuție

de ziare și reviste).

Activitatea complexului CF Râmnicu Vâlcea este structurată pe activitatea de

transport de călători și transport de marfă.

Trenurile regio sunt introduse în special pe distante mai scurte, având capăt

de linie localitățile: Călimănești, Băbeni, Lotru, Alunu, dar și Craiova și Sibiu. Rutele

Râmnicu Vâlcea – Craiova și Râmnicu Vâlcea Sibiu sunt asigurate și de trenurile

interregio, câte două pentru fiecare destinație, cu plecare din Râmnicu Vâlcea în cursul

dimineții și al după-amiezii.

Disfuncționalități

- Starea tehnică de degradare a infrastructurii căii ferate;

- Lipsa investițiilor in extindere si modernizare a infrastructurii de transport;

- Echiparea necorespunzătoare și nivelul ridicat al uzurii infrastructurii stațiilor și

haltelor feroviare;

- Servicii deficitare de asistență medicală în caz de nevoie, calitatea slabă a grupurilor

sanitare și a sălilor de așteptare, accesul persoanelor cu handicap locomotor;

- Viteza scăzută de rulare;

- Prezența tronsonului de cale ferată neelectrificată;

- Furtul ocazional al unor componente de infrastructură.

Remedierea acestor disfuncții va duce la creșterea atractivității transportului

feroviar. Prin adaptarea transportului feroviar la noile cerințe de calitate se poate ajunge

la un grad mai ridicat de coeziune între sistemele individuale de transport și

fortificarea sistemului național de transport feroviar.

Reteaua de cale ferata, desi la nivel european este reprezentata ca un concurent

al transportului rutier avand chiar si posibilitatea de transport al autovehicului prin

sistemul rail-car, la nivel national se poate sesiza o scadere a folosirii aceste modalitati

de transport, datorita infrastructurii invechite avand o viteza medie sub 90km/h,

confortului scazut si a costurilor in crester.

La nivelul municipiului Ramnicu Valcea reteaua de cale ferata face legatura între

Oltenia și Ardeal via Valea Oltului prin intermediul liniei 201, intre Bucuresti si Sibiu –

Bucuresti-Rosiori De Vede-Caracal-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu si intre Craiova si

Sibiu, pe ruta Craiova-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu.

34

Gara Râmnicu Vâlcea a fost construită în 1887, o dată cu inaugurarea tronsonului

Drăgășani – Râmnicu Vâlcea, și se află situată în apropiere de centrul orașului.

Paradoxal, în ciuda faptului că este cea mai importantă gară a județului, nu este și cea

mai mare, gara din Drăgășani fiind mai mare. În prezent, actuala gară din Râmnicu

Vâlcea este programată pentru demolare, urmând ca în locul celei vechi să fie construită

una nouă. Dărâmarea actualei gări trebuia să înceapă în februarie 2011 dar acest proces

nu a fost început până în prezent. Noua gară va avea dotări de ultimă oră, facilități

pentru pasageri, parcări, platforme de acces și sisteme de supraveghere video. Proiectul

este in valoare de 35,48 de milioane de lei și face parte din programul național de

modernizare a stațiilor de cale ferată.

Complexul Cai Ferate Ramnicu Valcea este bazat pe activitatea de transport de

calatori si marfa. Printre lipsurile sistemului de cai ferate se remarca starea tehnica de

degradare a infrastructurii, lipsa investitiilor, echiparea necorespunzatoare a statiilor si

haltelor si nivelul ridicat al uzurii infrastructurii acestora, asistenta medicala neechipata

corespunzator, slaba calitate a grupurilor sanitare, acces deficitar pentru persoanele cu

handicap sau cai ferate incomplet electrificate.

Reteaua de cale ferata, desi la nivel european este reprezentata ca un concurent

al transportului rutier avand chiar si posibilitatea de transport al autovehicului prin

sistemul rail-car, la nivel national se poate sesiza o scadere a folosirii aceste modalitati

de transport, datorita infrastructurii invechite avand o viteza medie sub 90km/h,

confortului scazut si a costurilor in crestere.

Alimentarea cu apa

Serviciile de alimentare cu apa fac parte din serviciile de gospodarie comunala

oferite populatiei. Aceste servicii determina gradul de confort oferit de localitate,

necesarul de apa reprezentand cantitatea medie de apa ce poate satisface fiecare

categorie de consumatori, in parte. Astfel, numarul de apartamente conectate la retea

este de 26700 iar numarul de locuinte individuale este de 2855.

Prin componenta demografica, asezarile reprezinta cele mai mari consumatoare

de apa, nevoile grupandu-se in urmatoarele categorii:nevoile gospodaresti ale

populatiei;

nevoi publice;

nevoi industriale locale;

nevoi pentru combaterea incendiilor;

nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa.

35

Nevoile de apa ale unitatilor industriale reprezinta o a doua mare componenta

teritorial antropica consumatoare de apa, nevoile de apa ale acestora grupandu-se in

urmatoarele categorii:

nevoi de productie cu caracter tehnologic;

nevoi de intretinere a unitatii industriale si igienico-sanitare ale muncitorilor;

nevoi de apa pentru combaterea incendiilor;

Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Ramnicu Valcea este asigurat de

S.C. APAVIL S.A. Valcea si este racordat la patru captari active, doua captari din surse

de suprafata – lacul Bradisor si raul Cheia – si doua captari din surse subterane –

sursele Vladesti si Bistrita. Capacitatea totala a sistemului de alimentare este de

4890mc/ora. In vederea folosirii apei captate pentru consumul populatiei si in cadrul

activitatilor industriale, aceasta este supusa unor procese fizice pentru filtrare si chimice

pentru neutralizare prin intermediul statiilor de tratare Valea lui Stan si Statia de

tratare Ramnicu Valcea. Pentru acumulare sunt folosite urmatoarele rezervoare:

pe dealul Cetatuia – 2 rezervoare a cate 5000mc fiecare;

pe dealul Petrisor – 2 rezervoare a cate 5000mc fiecare;

pe dealul Copacelu – 2 rezervoare a cate 750mc;

pe dealul Capela – 1 rezervor de 750mc;

pe strada Popa Sapca – 1 rezervor de 535mc;

la Raureni – 1 rezervor de 300mc.

Pentru transportul apei de la captator sau de la rezervor sunt folosite statiile de

pompare sau de repompare amplasate la Raureni, Popa Sapca, Vladesti si in cadrul

Statiei de tratare Ramnicu Valcea. Reteaua de transport este reprezentata de Aductiunea

Bradisor – Ramnicu Valcea, ce are in exploatare si Statia de tratare de la Valea lui Stan si

Aductiuncea Cheia – Ramnicu Valcea.

Epurarea apelor uzate

Statia de epurare a apelor uzate, aflata, de asemenea, in administrarea S.C.

APAVIL S.A. Valcea, din municipiul Ramnicu Valcea este amplasata la aproximativ

4km in aval de oras, pe malul drept al raului Olt. Aceasta a fost construita in doua

etape, prima in 1979 cu un debit de epurare de 510 l/s si a doua in 1989 cu un debit de

epurare de 1020 l/s. Reabilitarea statiei, realizata in anul 2009, a fost impusa pentru a fi

conforma standardelor privind calitatea apelor uzate deversate in raul Olt. In urma

reabilitarii, statia de epurare permite epurarea debitului suplimentar de apa provenita

in urma extinderii retelei de canalizare si exista posibilitatea oferirii aceluiasi tip de

servicii si altor localitati invecinate.

36

Reteaua de canalizare cuprinde 90% din suprafata municipiului, din care 30% in

sistem divizor si 60% in sistem unitar, astfel ca 100% din apartamente si 75% din

locuintele individuale sunt racordate la reteaua de canalizare. Datorita amplasarii

municipiului intr-o zona de deal, canalele transporta apele uzate gravitational catre

statia de epurare.

Consumatorii industriali sunt reprezentati in zona de nord de fabricile de carne,

lapte, paine, vinificatie, bere, in zona centrala de fabrica de piele si incaltaminte, fabrica

de prelucare a lemnului si in zona de sud de fabrici de apa, betoane etc.

Proiectul „Reabilitarea sistemului de apa, a sistemului de canalizare si a

facilitatilor de tratare a apelor uzate in Ramnicu Valcea” implementat la nivelul retelei

de alimentare cu apa potabila si retelei de canalizare are urmatoarele obiective:

reabilitarea statiei de pompare si stocare a apei;

reabilitarea a 16 km retele deteriorate sau subdimensionate,

extinderea retelei de apa potabila cu 19km pentru asigurarea alimentarii locuitorilor

ce nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa;

realizarea unui dispecerat modern cu sistem digital de identificare rapida a zonelor

avariate;

reabilitarea a 11,5km de retele de canalizare;

extindere a retelelor de canalizare pentru racordarea a 6000 de locuitori la sistemul

centralizat;

curatirea bazinului de retentie existent si construirea de 3 noi bazine;

amplasarea unei statii de pompare pe colectorul principal intre zona Ostroveni si

statia de epurare;

construirea unei noi statii de epurare astfel incat apele uzate deversate in raul Olt sa

corespunda cerintelor impuse de Directivele Uniunii Europene si ale Normativelor

nationale in vigoare.

In cadrul municipiului Ramnicu Valcea insuficientele sistemului de alimentare

cu apa pot fi reprezentate de starea de uzura si corodare a retelelor de alimentare si

distributie din fonta si din otel, necesitatea racordarii populatiei intregului municipiu

dar si a populatiei din vecinatate la sistemul centralizat, contorizarea neconforma a apei

neconform cu realitatea - existand pierderi in sistem, zone inundabile in cazul

precipitatiilor.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze in Municipiul Ramicu Valcea se face prin intermediul

operatorului GDF Suez Energy Romania, S.C. DistriGaz Sud Retele S.R.L. Aceasta se

face prin intermediu conductei de inalta presiune Schitu Golesti – Govora – Dragasani,

37

conducta ce apartine de sistemul national de transport al gazelor naturale. Statia de

reglare masurare predare ce racordeaza municipiul la retea este amplasata la Raureni,

in zona de sud a orasului. Capacitatea instalata este de 960.000 m3N/zi. La statia de

reglare masurare predare Rauerni se realizeaza reducerea presiunii de la inalta la

medie, distributia acestora prin retelele de repartitie catre statiile de reglare masurare

de sector realizandu-se la presiunea de 3,5 bar, unde se realizeaza reducerea presiunii

de la medie la redusa.

Aproximativ toate strazile din municipiu beneficiaza de conducte de distributie a

retelei de gaze fiind realizat un sistem de alimentare ramificat-inelar. Prin intermediul

sistemului de distributie sunt alimentati consumatorii din locuintele individuale,

locuintele colective si consumatorii industriali pentru incalzire, preparare apa calda

menajera si utilizari tehnologice.

Insuficienta majora a retelei de alimentare cu gaze naturale se prezinta in

cartierele marginale unde nu sunt inca amplasate conducte de distributie deoarece

relieful este in panta iar procentul de ocupare al terenului este redus.

Producerea/Distributia energiei termice

Agentul termic este produs si distribuit de catre S.C. CET Govora S.A., furnizor

de energie termica sub forma de apa fierbine pentru incalzire si apa calda pentru

consum menajer. Din totalul apartamentelor la nivelul municipiu, 92% sunt racordate la

sistemul centralizat, acestea consumand 82% din agentul termic furnizat. Restul

consumatorilor sunt reprezentati de agenti economici – 12% - si institutii – 6%.

Canitatea de energie termica produsa pentru termoficare si pentru apa calda de

consum a cunoscut o scadere importanta in perioada 2004-2008, astfel ca, daca la nivelul

anului 2004 cantitatea de energie termica insuma 413.510 Gcal/an, in anul 2008 a scazut

pana la 395.882 Gcal/an. Intre cantitatea de energie termica si cantitatea de energie

vanduta exista o diferenta considerabila, 287.775 Gcal/an in anul 2004 si 273.851

Gcal/an in anul 2008, datorita pierderilor din sistemul de transport si distribute, sistem

repezentat de retele si puncte termice.

Motivul principal pentu aceasta scaderea cantitatii de agent termic este

reprezentat de debransarea unei parti din consumatorii casnici de la sistemul

centralizat, acestia montandu-si centrale termice de apartament. Cauzele debransarilor

se datoreaza cresterii pretului perceput pentru caldura furnizata, degradarea sistemelor

de termoficare ce rezulta in slaba calitate a serviciului de furnizare (temperatura,

presiune, intreruperi) si lipsa aparaturii de masurare a consumului de caldura

individual per apartament.

38

Spre deosebire de consumatorii casnici, numarul institutiilor publice racordate la

sistemul central a crescut anual, cantitatea de energie termica vanduta catre acestea

evoluand de la 28.231 Gcal/an in anul 2004 pana la 32.590 Gcal/an in anul 2008.

Numarul persoanelor ce beneficiaza de alimentarea cu caldura din sistemul

centralizat este de 56.330 persoane, in 29.791 apartamente in locuinte colective si 111

locuinte individuale.

Reteaua de transport este alcatuita din concute cu o vechime de peste 20 de ani,

conducte ce sunt uzate si fizic si moral si impun inlocuirea urgenta. In acest sens, a fost

initiat un program de reabilitare a sistemului.

Sistemul de transport al energiei termice este sub forma de retea bitubulara

inchis, de tip arborescent, cu cate doua conducte tur – retur de diametre identice,

lungimea traseului fiind de aproximativ 30.2 km, din care 17.9 km amplasata in

subteran si 12,3 km in suprateran.

In municipiul Ramnicu Valcea s-a realizat, in totalitate, gestiunea livrarii

agentului termic la nivel de bransament consumator, efectul acesteia fiind plata strict a

energiei termica efectiv consumata. Gestiunea livrarii energiei termice s-a realizat prin

montarea debitmetrelot pentru masurarea consumului individual.

Insuficientele in functionarea corespunzatoare a retelelor de distributie care nu

au fost inca reabilitate sunt conductele afectate de coroziune, portiunile neizolate de

conducta si izolarea necorespunzatoare sau canale termice partial inundate cu apa din

avarii sau infiltratii ce nu se evacueaza la canalizare.

Reteaua de telecomunicatii

Furnizorii principali de telecomunicatii in municipiul Ramnicu Valcea sunt

Romtelecom, furnizor principal, RDS si UPC. Centrala telefonica a municipiul este de

tip digital si are 8000 de linii. Aceasta centrala sustinte si localitatile Olanesti,

Calimanesti, Horezu, Blidari, Ocnele Mari si Copaceni fiind un nod regional. Magistrala

de interconectare intre resedintele de judet este din fibra optica, centrala municipiului

Ramnicu Valcea fiind racordata la aceasta magistrala, de asemenea, prin cablu de fibra

optica.

Pozarea retelelor telefonice este de tip aerian in cartierele perfice, pozate pe

stalpii retelelor electrice, in cartierele sistematizate fiind pozate in subteran. Cele pozate

aerian, pe stalpii retelelor electrice, sunt vechi si pot cauza discfunctionalitati in

utilizare.

In cadrul municipiului exista acoperire completa a telefoniei mobile GSM de

catre toti operatorii acesteia.

39

Reteaua de alimentare cu energie electrica

Sistemul electro-energetic este compus din centrala electrica, reteaua de transport

si distributie si consumatori.

Alimentarea municipiului cu energie electrica se face prin intermediul

termocentralei CET Govora si hidrocentralelor CHE Calimanesti, CHE Daesti, CHE

Ramnicu Valcea, CHE Raureni si CHE Govora. Materialul folosit pentru producerea

energiei electrica este combustibilul fosil in cadrul CET Govora si potentialul

hidroenergetic oferit de raul Olt si afluentii acestuia pentru centralele hidroenergetice.

Sursa principala este centrala termoelectrica CET Govora, aceasta folosind

lignitul inferior exploatat in bazinele carbonifere de la Alunu si Brebesti. In aditie fata

de lignit, centrala poate functiona pe baza de pacura si gaze naturale. Capacitatea

termica instalata este de 315 MW si deserveste aproximativ 82500 persoane si produce

abur industrial si pentru combinatul Oltchim.

Racordarea la Sistemul Energetic National se face prin intermediul statiilor de

sistem Stuparei si Raureni, statia de la Stuparei fiind un nod important la nivelul

sistemului, in timp ce statia de la Raureni este statie de rezerva.

In ceea ce priveste nivelul de echipare statia de la Stuparei a fost modernizata in

anul 2010, iar in 2011 s-a inceput si modernizarea statie i de la Raureni.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor municipiului se realizeaza prin

cinci puncte de alimentare si prin trei statii de transformare, Ramnicu Valcea Sud,

Ramnicu Valcea Nord si Cazanesti iar consumatorii industriali dispun de statii de

transformare proprii.

Centralele hidroenergetice reprezinta o a doua sursa principala de energie

electrica, sucursala din Ramnicu Valcea a S.C. Hidroelectrica S.A. administrand sectorul

Oltului Mijlociu si este racordata la sistemul national de distributie. Centralele

hidroenergetice produc energia electrica cu un redus si este mai putin poluanta decat

centralele termoenergetice. CHE Ramnicu Valcea functioneaza din anul 1975 si are in

custodie amenajarile de pe raurile Olt si Lotru. Amenajarea acesteia este amplasata la

8.5km in amonte de municipiu iar racordarea acesteia la sistem se face pintr-un racord

de 110kV de aproximativ 2.5km in statia Ramnicu Valcea Nord.

Sistemul de distributie al energiei electrice furnizeaza energie electrica

consumatorilor municipilui, reteaua electrica avand in componenta 7665 km de linii

electrice subterane si 43127 km de linii electrice supraterane.

Retelele de distributie de medietensiune se regasesc, in cadrul municipiului, in

doua variante, directe si de distributie prin punctele de alimentare.

Alimentarea consumatorilor cat si iluminatul public se realizeaza prin

intermediul retelei de joasa tensiune din municipiu, retea pozata pe stalpi din beton.

40

Iluminatul public stradal se realizeaza pe toate arterele municipiului, din care, pe artera

Calea lui Traian, iluminatul public se realizeaza cu lampi economice de tip LED.

In ceea ce priveste insuficientele putem constata reteaua electrica invechita in

centrul orasului, motiv pentru care apar fluctuatii de tensiune sau chiar intrerueri ale

furnizarii. De asemenea, mare parte din sistemul de iluminat este vechi, ineficient si nu

acopera toate zonele construite iar producerea energiei pe baza de combustibili fosili

este un factor poluant, CET Govora fiind principalul furnizor de energie electrica.

Sistemul de colectare a deseurilor menajere

Procesul tehnologic de colectare, evacuare, depozitare si neutralizare a deseurilor

este un proces esential pentru mentinerea starii sanitare a localitatilor. Locurile de

colectare si depozitare trebuie sa fie amplasate la distanta de centrele populate pentru a

nu se resimiti prezenta si descompunerea acestora, sa asigure protectia panzei freatice si

sa aiba o accesibilitate usoara inferent de starea vremii.

Depozitarea deseurilor menajere a municipiului Ramnicu Valcea se face pe

platforma de depozitare amplasata la Feteni, serviciile de colectare si transport, de la

populatie si angenti economici, fiind asigurate de S.C. Urban S.A. Ramnicu Valcea.

Transportul deserurilor menajere se realizeaza cu vehicule specializate, si anume

10 autogunoiere si 2 autocontainere, pentru transportul deseurilor reciclabile folosindu-

se doua autotractoare.

Parcul auto al societatilor ce presteaza servicii de salubritate a fost modernizat,

astfel incat 65% reprezinta vehicule si utilaje noi si performante.

In urma inchiderii depozitului de la Rampa Faureni, in baza studiului de

fezabilitate aprobat prin H.C.L. nr. 105/2003 si a unui studiu de impact asupra

mediului, a fost construit depozitul ecologic de deseuri de la Feteni in concordanta cu

prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Ramnicu Valcea.

Serviciul public de salubritate

Serviciile de curatenie stradala, deszapezire si intretinerea spatiilor verzi sunt

furnizate de catre Primaria Municipiului Ramnicu Valcea prin intermediul

Administratiei Domeniului Public.

Serviciul public de salubritate are un efectiv de 236 de lucratori si un parc auto ce

cuprinde un numar considerabil de vehicule, printre care doua autogunoiere, doua

autostropitori, doua autoperii, doua masini pentru maturat trotuare, trei autospeciale

de deszapezire si imprastiat material antiderapant etc. Parcul auto a fost imbunatatit in

ultimi ani, pentru a putea furniza servicii de calitate atat in ceea ce priveste deseurile

menajere si cele recuperabile cat si pentru activitatea de intretinere a domeniului public.

41

Infrastructura de afaceri si de cercetare

Infrastructura mediului de afaceri, resurse umane si piata muncii:

Destabilizarea mondiala a economiilor statelor europene, in urma crizei

economice din 2008, s-au resimtit si la nivelul Romaniei, in special in cresterea

numarului si in diminuarea exporturilor si investitiilor.

Majoritatea societatilor comerciale au capital majoritar privat autohton, cele cu

capital privat strain si capital privat strain si autohton fiind in proportie de 2%.

Judetul Valcea are un profil economic industrial-agrar, profilele secundare si

tertiare reprezentate de industrie si servicii specifice asezarilor urbane sunt concentrate

in cadrul municipiului Ramnicu Valcea. Profilul primar, cel agrar, se desfasoara in

spatiul rural, in zona periurbana a municipiului fiind reprezentat de cultura legumelor,

cerealelor si pomiculturii.

In functie de domeniul de activitate, societatile comerciale din municipiul

Ramnicu Valcea se repartizeaza dupa cum urmeaza:

comert – 37%;

agricultura, silvicultura si pescuit – 24%;

transporturi – 11%;

constructii – 10%;

industrie – 9%;

hoteluri si restaurante – 5%;

informatii si comunicatii – 3%;

Profilul serviciilor este monopolizat de profilul comercial, urmat de tranzactii

imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor. Cu o

pondere mult mai mica se regasesc si activitatile financiare, bancare, de asigurari,

administrative, informattionale, telecomunicatii si turism.

Suprafata agricola de care dispune municipiul este in proportie de 38.25% din

suprafata totala a acestuia, independenta alimentara la un numar de produse fiind

asigurata prin intermediul fondului funciar al municipiului.

Specializarea industriei alimentare este de produse de panificatie, gemuri si

compoturi, astfle ca suprafata agricola din municipiu se imparte in urmatoarele

categorii:

suprafata arabila – 47.94%;

pasuni – 24.06%;

livezi si pepiniere pomicole – 16.82%;

fanete – 10.95%;

vii – 0.23%.

42

Profilul industrial din Ramnicu Valcea este diversificat, societatile comerciale ce

acopera gama industriala variata fiind:

Oltchim S.A., Uzinele Sodice S.A., Resin S.R.L. – industria chimica;

Vilmar S.A., Hervil S.A., Protectchim S.A. - industria constructiilor de masini;

CET S.A. - industria enegetica;

Cozia Forest S.A. - industria lemnului;

Favil S.A., Minet S.A. - industria usoara;

Vel Pitar S.A., Boromir Ind S.R.L., DianaProd S.A., Sapte Spice S.R.L., Favil S.A. si

Annabella S.R.L. – industria alimentara;

Socom S.A., Electrovalcea S.A., ConexVil S.A., As S.R.L., Erhan S.A., Imsat S.A.,

Energomontaj S.A. – constructii industriale, civile si de instalatii.

Desi sectorul industrial are un numar mic de unitati economice, spre deosebire

de sectorul de comert, acesta are cea mai mare cifra econimica (53.04%) si cel mai mare

numar de angajati (49.2%).

Sectorul IMM-urilor are o pondere in crestere datorita capacitatii de absorbire a

fortei de munca restructurata din industrie, pe de o parte, iar pe de alta parte, sustinerea

economiei locale prin produsele si serviciile realizate. Evolutia acestui sector pana la

nivelul anului 2010 a condus la sustinerea activitatii economice a municipiului in

proportie de 95%. Aceasta crestere se datoreaza consolidarii activitatii si perfectionarii

managementului.

Analiza economica Ramnicu Valcea

- Din 5973 firme cu sediul in municipiul Ramnicu Valcea, 5465 figurau ca fiind

active in anul 2012.

- Cifra de afaceri a firmelor a fost in 2012 de 4.945.415.023 RON

- Comparativ cu 2008 cifra de afaceri a firmelor din localitate a scazut in anul 2012,

chiar daca in 2011 s-a inregistrat o crestere fata de trendul descendent.

- Numarului personalului angajat in companiile din Ramnicu Valcea este in

scadere din 2008, ajungand la 3318 nr mediu de angajati in 2012, in cadrul celui mai

mare angajator, OLTCHIM SA fata de 4199 numarul mediu de angajati in 2008.

Trendul descendent se pastreaza la ceilalti angajatori.

- Cea mai mare cifra de afaceri inregistrata este realizata de catre OLTCHIM SA

care are ca activitate principala fabricarea altor produse chimice organice, de bază.

- Deasemena din 2008, societatea este in declin, cifra de afaceri scazand de la

1.946.943.238 la 76.5442.904, in 2012.

43

Tabel 5 – Primele 5 companii clasificate dupa cifra de afaceri 2008-2012

2012 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879

UZINELE SODICE GOVORA -

CIECH CHEMICAL GROUP SA 330.935.287 293.116.641

226.559.898 183.796.560

BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110

SAPTE SPICE SA 197.835.783 230.834.578 192.057.571 152.374.270

2011 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879

UZINELE SODICE GOVORA -

CIECH CHEMICAL GROUP SA 330.935.287 293.116.641

226.559.898 183.796.560

BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110

SAPTE SPICE SA 197.835.783 230.834.578 192.057.571 152.374.270

2010 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879

UZINELE SODICE GOVORA -

CIECH CHEMICAL GROUP SA 330.935.287 293.116.641

226.559.898 183.796.560

URBAN SA 164.728.587 175.775.514 218.754.801 285.769.157

BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110

2009 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879

URBAN SA 164.728.587 175.775.514 218.754.801 285.769.157

UZINELE SODICE GOVORA -

CIECH CHEMICAL GROUP SA 330.935.287 293.116.641

226.559.898 183.796.560

BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110

2008 OLTCHIM SA 765.442.904 1.533.016.194 1.309.544.085 1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA 353.438.869 338.063.321 284.614.244 292.329.879

URBAN SA 164.728.587 175.775.514 218.754.801 285.769.157

SAPTE SPICE SA 197.835.783 230.834.578 192.057.571 152.374.270

BOROMIR IND SRL 245.874.231 264.813.069 216.193.254 179.858.110

Sursa : Baza de date Kompass

Compania care inregistreaza cel mai mare profit in anul 2012 are ca si obiect

fabricarea articolelor din textile. Din anul 2008 se observa o scadere a profitului la

nivelul primelor 5 companii clasificate dupa acest criteriu.

44

Tabel 6 – Primele 5 companii clasificate dupa profitul inregistrat 2008-2012

2012

13050973 MAXCONF SRL

5.038.146 4.085.403

4.889.229 3.511.808

Fabricarea de articole confecţionate din

textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi

lenjeriei de corp)

6532457 ANNABELLA SRL

4.338.009 1.781.008

3.382.010 745.360

Comerţ cu amănuntul în magazine

nespecializate, cu vânzare predominantă

de produse alimentare, băuturi şi tutun

23064348 HIWATERS SRL 4.284.978 703.725 948.047 3.645.429 Alte lucrări speciale de construcţii n.c.a.

15074375

COMCHIM

CHEMICAL SRL 3.049.831 1.988.439

879.436 736.525 Comerţ cu ridicata al produselor chimice

7059714 PRELCHIM SRL 2.822.311 7.389.423 460.962 2.209.796 Lucrări de instalaţii electrice

2011

10102377

C.E.T. GOVORA

SA -186.788.091 12.161.635

15.653.083 14.801.307 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

7059714 PRELCHIM SRL 2.822.311 7.389.423 460.962 2.209.796 Lucrări de instalaţii electrice

6276774 INTERCOM SA 650.054 7.324.109 1.295.170 1.415.504 Operaţiuni de mecanică generală

6334476

BOROMIR IND

SRL 329.176 6.029.658

5.165.889 981.902 Fabricarea produselor de morărit

13050973 MAXCONF SRL

5.038.146 4.085.403

4.889.229 3.511.808

Fabricarea de articole confecţionate din

textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi

lenjeriei de corp)

2010

10102377

C.E.T. GOVORA

SA -186.788.091 12.161.635

15.653.083 14.801.307 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

16655406

LPG PONTUS

SOCIETATE CU

RĂSPUNDERE

LIMITATĂ

-89.407 198.010

5.294.125 1.368.430

Comerţ cu ridicata al combustibililor

solizi, lichizi şi gazoşi al produselor

derivate

6334476

BOROMIR IND

SRL 329.176 6.029.658

5.165.889 981.902 Fabricarea produselor de morărit

13050973 MAXCONF SRL

5.038.146 4.085.403

4.889.229 3.511.808

Fabricarea de articole confecţionate din

textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi

lenjeriei de corp)

1474711 GOVORA SA 1.254.106 1.621.048

4.320.335 3.380.035

Lucrări de construcţii a clădirilor

rezidenţiale şi nerezidenţiale

2009

10102377

C.E.T. GOVORA

SA -186.788.091 12.161.635

15.653.083 14.801.307 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

16655406

LPG PONTUS

SOCIETATE CU

RĂSPUNDERE

LIMITATĂ

-89.407 198.010

5.294.125 1.368.430

Comerţ cu ridicata al combustibililor

solizi, lichizi şi gazoşi al produselor

derivate

45

6334476

BOROMIR IND

SRL 329.176 6.029.658

5.165.889 981.902 Fabricarea produselor de morărit

13050973 MAXCONF SRL

5.038.146 4.085.403

4.889.229 3.511.808

Fabricarea de articole confecţionate din

textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi

lenjeriei de corp)

1474711 GOVORA SA 1.254.106 1.621.048

4.320.335 3.380.035

Lucrări de construcţii a clădirilor

rezidenţiale şi nerezidenţiale

2008

10102377

C.E.T. GOVORA

SA -186.788.091 12.161.635

15.653.083 14.801.307 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

2537907 SAPTE SPICE SA -3.078.484 699.602 1.104.838 4.402.351 Fabricarea produselor de morărit

23064348 HIWATERS SRL 4.284.978 703.725 948.047 3.645.429 Alte lucrări speciale de construcţii n.c.a.

13050973 MAXCONF SRL

5.038.146 4.085.403

4.889.229 3.511.808

Fabricarea de articole confecţionate din

textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi

lenjeriei de corp)

1474711 GOVORA SA 1.254.106 1.621.048

4.320.335 3.380.035

Lucrări de construcţii a clădirilor

rezidenţiale şi nerezidenţiale

Sursa : Baza de date Kompass

- Cel mai mare profit inregistrat in anul 2012 a fost realizat de Maxconf Srl cu

domeniul de activitate in domeniul textilelor, in scadere fata de 2008, 2009 si chiar

2010.

- Din punct de vedere al numarului mediu de angajati, la nivelul municipiului

Ramnicu Valcea, cel mai mare angajator ramane Oltchim SA, la momentul actual

societatea fiind in insolventa

Tabel 7 – Primele 5 companii clasificate dupa numarul mediu de angajati inregistrat

in 2008-2012

2012

1475261 OLTCHIM SA 3.318 3.447

3.570 3.468

Fabricarea altor produse chimice organice,

de bază

7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase

10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.328 1.317 1.293 1.288 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

1467188

UZINELE SODICE

GOVORA - CIECH

CHEMICAL

GROUP SA

902 887

914 938

Fabricarea altor produse chimice

anorganice, de bază

ANNABELLA SRL

793 750

604 595

Comerţ cu amănuntul în magazine

nespecializate, cu vânzare predominantă de

produse alimentare, băuturi şi tutun

2011

46

1475261 OLTCHIM SA 3.318 3.447

3.570 3.468

Fabricarea altor produse chimice organice,

de bază

7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase

10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.328 1.317 1.293 1.288 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

1467188

UZINELE SODICE

GOVORA - CIECH

CHEMICAL

GROUP SA

902 887

914 938

Fabricarea altor produse chimice

anorganice, de bază

6334476 BOROMIR IND SRL 764 827 824 839 Fabricarea produselor de morărit

2010

1475261 OLTCHIM SA 3.318 3.447

3.570 3.468

Fabricarea altor produse chimice organice,

de bază

7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase

10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.328 1.317 1.293 1.288 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

1467188

UZINELE SODICE

GOVORA - CIECH

CHEMICAL

GROUP SA

902 887

914 938

Fabricarea altor produse chimice

anorganice, de bază

6334476 BOROMIR IND SRL 764 827 824 839 Fabricarea produselor de morărit

2009

1475261 OLTCHIM SA 3.318 3.447

3.570 3.468

Fabricarea altor produse chimice organice,

de bază

7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase

10102377 C.E.T. GOVORA SA 1.328 1.317 1.293 1.288 Furnizarea de abur şi aer condiţionat

1467188

UZINELE SODICE

GOVORA - CIECH

CHEMICAL

GROUP SA

902 887

914 938

Fabricarea altor produse chimice

anorganice, de bază

6334476 BOROMIR IND SRL 764 827 824 839 Fabricarea produselor de morărit

2008

1475261 OLTCHIM SA 3.318 3.447

3.570 3.468

Fabricarea altor produse chimice organice,

de bază

7203606 URBAN SA 2.237 2.457 2.750 2.569 Colectarea deşeurilor nepericuloase

16360375

VIZAL

CONSULTING SRL 0 0

0 1

Activităţi de contabilitate şi audit financiar;

consultanţă în domeniul fiscal

10102377 C.E.T. GOVORA SA

1.328 1.317

1.293 1.288

Furnizarea de abur şi aer condiţionat

Sursa : Baza de date Kompass

47

Topul firmelor din industria alimentara la nivelul municipiului Ramnicu Valcea

Cifra de afaceri 2012 Tabel 8 – Clasificare dupa cifra de afaceri realizata in 2008-2012

DIANA SRL

Ramnicu

valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013

VEL PITAR SA

ramnicu

valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071

BOROMIR IND

SRL

Râmnicu

Vâlcea 245.874.231 264.813.069

216.193.254 200.245.283 757 1061

SAPTE SPICE SA

Râmnicu

Vâlcea 197.835.783 230.834.578

192.057.571 201.773.869 449 1061

FRALVIL SA

Râmnicu

Vâlcea 41.113.681 54.775.885

47.327.838 35.906.000 139 1039

2011

VEL PITAR SA

Ramnicu

valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071

BOROMIR IND

SRL

Râmnicu

Vâlcea 245.874.231 264.813.069

216.193.254 200.245.283 757 1061

DIANA SRL

ramnicu

valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013

SAPTE SPICE SA

Râmnicu

Vâlcea 197.835.783 230.834.578

192.057.571 201.773.869 449 1061

FRALVIL SA

Râmnicu

Vâlcea 41.113.681 54.775.885

47.327.838 35.906.000 139 1039

2010

VEL PITAR SA

ramnicu

valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071

BOROMIR IND

SRL

Râmnicu

Vâlcea 245.874.231 264.813.069

216.193.254 200.245.283 757 1061

DIANA SRL

ramnicu

valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013

SAPTE SPICE SA

Râmnicu

Vâlcea 197.835.783 230.834.578

192.057.571 201.773.869 449 1061

FRALVIL SA

Râmnicu

Vâlcea 41.113.681 54.775.885

47.327.838 35.906.000 139 1039

2009

VEL PITAR SA

ramnicu

valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071

DIANA SRL

ramnicu

valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013

BOROMIR IND

SRL

Râmnicu

Vâlcea 245.874.231 264.813.069

216.193.254 200.245.283 757 1061

SAPTE SPICE SA Râmnicu 197.835.783 230.834.578 192.057.571 201.773.869 449 1061

48

Sursa : Baza de date Kompass

Tabel 9 – Clasificare dupa profitul inregistrat in 2008-2012

Profit

2012

DIANA SRL

Ramnicu

valcea 5082468 1626019 6325561 4475901

589 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

ANNABELLA FABRICA DE CONSERVE

RAURENI SRL

Râmnicu

Vâlcea 1.928.020 345.202

115.120 58.546

24 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

FRALVIL SA

Râmnicu

Vâlcea 611.599 1.887.916

1.196.709 514.385 114.651 139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

CONFIR SRL

Râmnicu

Vâlcea 429.192 -1.325.852

139.080 -534.708 8.186 45 1072

Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor; fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de

patiserie

BOROMIR IND SRL

Râmnicu

Vâlcea 329.176 6.029.658

5.165.889 981.902

757 1061 Fabricarea produselor de morărit

2011

BOROMIR IND SRL

Râmnicu

Vâlcea 329.176 6.029.658

5.165.889 981.902

757 1061 Fabricarea produselor de morărit

FRALVIL SA

Râmnicu

Vâlcea 611.599 1.887.916

1.196.709 514.385

139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

DIANA SRL

ramnicu

valcea 5082468 1626019 6325561 4475901

589 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

SAPTE SPICE SA

Râmnicu

Vâlcea -3.078.484 699.602

1.104.838 4.402.351

449 1061 Fabricarea produselor de morărit

ROMIV SRL

Ramnicu

valcea 192081 390170 263226 90773

38 1082 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

2010

DIANA SRL

ramnicu

valcea 5082468 1626019 6325561 4475901

589 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

BOROMIR IND SRL

Râmnicu

Vâlcea 329.176 6.029.658

5.165.889 981.902

757 1061 Fabricarea produselor de morărit

Vâlcea

2008

VEL PITAR SA

ramnicu

valcea 293373918 292290286 274526306 287287198 3094 1071

SAPTE SPICE SA

Râmnicu

Vâlcea 197.835.783 230.834.578

192.057.571 201.773.869 449 1061

BOROMIR IND

SRL

Râmnicu

Vâlcea 245.874.231 264.813.069

216.193.254 200.245.283 757 1061

DIANA SRL

ramnicu

valcea 327687805 232632287 205302013 167641583 589 1013

FRALVIL SA

Râmnicu

Vâlcea 41.113.681 54.775.885

47.327.838 35.906.000 139 1039

49

FRALVIL SA

Râmnicu

Vâlcea 611.599 1.887.916

1.196.709 514.385

139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

SAPTE SPICE SA

Râmnicu

Vâlcea -3.078.484 699.602

1.104.838 4.402.351

449 1061 Fabricarea produselor de morărit

PRODCOT IMPEX SRL Berislăveşti 358.494 452.280 183.616

13 1011 Producţia şi conservarea cărnii

2009

DIANA SRL

Ramnicu

valcea 5082468 1626019 6325561 4475901

589 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

SAPTE SPICE SA

Râmnicu

Vâlcea -3.078.484 699.602

1.104.838 4.402.351

449 1061 Fabricarea produselor de morărit

VEL PITAR SA

Ramnicu

valcea 19775 0 0 2778230

3094 1071 Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

BOROMIR IND SRL

Râmnicu

Vâlcea 329.176 6.029.658

5.165.889 981.902

757 1061 Fabricarea produselor de morărit

FRALVIL SA

Râmnicu

Vâlcea 611.599 1.887.916

1.196.709 514.385

1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

2008

SAPTE SPICE SA

Râmnicu

Vâlcea -3.078.484 699.602

1.104.838 4.402.351 5.732.674

VEL PITAR SA

Ramnicu

valcea 19775 0 0 2778230 4277818

DIANA SRL

Ramnicu

valcea 5082468 1626019 6325561 4475901 3035196

BOROMIR IND SRL

Râmnicu

Vâlcea 329.176 6.029.658

5.165.889 981.902 460.949

ROMIV SRL

Ramnicu

valcea 192081 390170 263226 90773 332986

Sursa : Baza de date Kompass

Tabel 10 – Clasificare dupa numarul mediu de angajati inregistrat in 2008-2012

Numar

angajati

2012

VEL PITAR SA 2687 2754 2770 3178 3094 1071 Fabricarea painii; prajituri, produse de patiserie

BOROMIR IND

SRL 764 827

824 839 757 1061 Fabricarea produselor de morărit

DIANA SRL 532 557 611 590 589 1013

Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de

pasare)

SAPTE SPICE

SA 439 495

497 497 449 1061 Fabricarea produselor de morărit

FRALVIL SA 135 147 148 143 139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

2011

50

VEL PITAR SA 2687 2754 2770 3178 3094 1071

Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor

proaspete de patiserie

BOROMIR IND

SRL 764 827

824 839 757 1061 Fabricarea produselor de morărit

DIANA SRL 532 557 611 590 589 1013

Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de

pasare)

SAPTE SPICE

SA 439 495

497 497 449 1061 Fabricarea produselor de morărit

FRALVIL SA 135 147 148 143 139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

2010

VEL PITAR SA 2687 2754 2770 3178 3094 1071

Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor

proaspete de patiserie

BOROMIR IND

SRL 764 827

824 839 757 1061 Fabricarea produselor de morărit

DIANA SRL 532 557 611 590 589 1013 Fabricarea produselor din carne

SAPTE SPICE

SA

439 495

497 497 449 1061

Fabricarea produselor de morărit

FRALVIL SA 135 147 148 143 139 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

2009

VEL PITAR SA 2687 2754 2770 3178 3094 1071

Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor

proaspete de patiserie

BOROMIR IND

SRL

764 827

824 839 757 1061

Fabricarea produselor de morărit

DIANA SRL 532 557 611 590 589 1013

Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de

pasare)

SAPTE SPICE

SA

439 495

497 497 449 1061

Fabricarea produselor de morărit

FRALVIL SA 135 147

148 143 139 1039

Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor

Sursa : Baza de date Kompass

- In domeniul industriei alimentare dinamica primelor firme se poate releva ca in tabelul

de mai sus:

- Diana Srl inregistreaza in anul 2012 cea mai mare cifra de afaceri si profitul cel mai

mare in acest domeniu de activitate, iar societatea cu numarul cel mai mare de angajati,

in acelasi an este Velpitar SA. Diana SRL, Velpitar SA si Boromir IND SRL, incepand cu

anul 2008 pana in 2012, oscileaza pe primele locuri in functie de cifra de afaceri si

profit.

51

- Primele companii identificate in domeniul industriei alimentare se afla si in topul

national al firmelor.

- Situatia economica este relevata si de tentinta descrescatoare a numarului de angajati

din cadrul firmelor ocupate in industria alimentara (sector reprezentativ la nivelul

municipiului Ramnicu Valcea) de la 3178 in anul 2009 la 2687 in anul 2012.

- La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al cifrei

de afaceri primele trei clasate sunt: Soficarm Srl, Duristforest Srl, Arc Srl

La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al

profitului primele trei clasate sunt: PAVION FOREST SRL-D, DURIST FOREST SRL,

SOFICARM SRL

- La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al

numarului mediu de angajati primele trei clasate sunt: SOFICARM SRL cu 24 de

angajati, ARC SRL si PAVION FOREST SRL-D

- In domeniul turismului cifra de afaceri realizeaza o tendinta ascendenta, iar primele

trei firme organizate dupa acest criteriu, in anul 2012, sunt: ROSAN GRUP SRL,

LUCICORICOM SRL, DONEXIM SRL. In acest domeniu isi desfasoara activitatea 290

de societati.

Topul firmelor din industria exploatarii forestiere la nivelul municipiului Ramnicu Valcea

Tabel 11 – Clasificare dupa cifra de afaceri realizata in 2008-2012

2012

16547080 SOFICARM SRL

Râmnicu

Vâlcea 1.313.862 1.918.295

17 0220 Exploatare forestieră

27920710 DURIST FOREST SRL

Râmnicu

Vâlcea 98.223 892.813

0220 Exploatare forestieră

6763737 ARC SRL

Râmnicu

Vâlcea 815.627 855.473

4 0220 Exploatare forestieră

2011

16547080 SOFICARM SRL

Râmnicu

Vâlcea 3.130.112

17 0220 Exploatare forestieră

15170003 TODESTI FOREST SRL

Râmnicu

Vâlcea 834.177

7 0220 Exploatare forestieră

6763737 ARC SRL

Râmnicu

Vâlcea 654.034

4 0220 Exploatare forestieră

2010

16547080 SOFICARM SRL Râmnicu 1.587.579 17 0220 Exploatare forestieră

52

Vâlcea

15170003 TODESTI FOREST SRL

Râmnicu

Vâlcea 540.317 7 0220 Exploatare forestieră

6763737 ARC SRL

Râmnicu

Vâlcea 344.893 4 0220 Exploatare forestieră

2009

16547080 SOFICARM SRL

Râmnicu

Vâlcea 1.269.816 17 0220 Exploatare forestieră

17419624 ALUNUL SRL

Râmnicu

Vâlcea 609.138 5 0220 Exploatare forestieră

6763737 ARC SRL

Râmnicu

Vâlcea 599.605 4 0220 Exploatare forestieră

2008

16547080 SOFICARM SRL

Râmnicu

Vâlcea 898.199 17 0220 Exploatare forestieră

15170003 TODESTI FOREST SRL

Râmnicu

Vâlcea 693.041 7 0220 Exploatare forestieră

17419624 ALUNUL SRL

Râmnicu

Vâlcea 605.997 5 0220 Exploatare forestieră

Sursa : Baza de date Kompass

Tabel 12 – Clasificare dupa numarul mediu de angajati inregistrati in 2008-2012

2012

16547080 SOFICARM SRL

Râmnicu

Vâlcea 22

6763737 ARC SRL

Râmnicu

Vâlcea 6

28850893 PAVION FOREST SRL-D

Râmnicu

Vâlcea 5

2011

16547080 SOFICARM SRL

Râmnicu

Vâlcea 22 24

6763737 ARC SRL

Râmnicu

Vâlcea 6 9

15170003 TODESTI FOREST SRL

Râmnicu

Vâlcea 5 6

2010

16547080 SOFICARM SRL Râmnicu 22 24 19 6 12.742 540.317 22.659

53

Sursa : Baza de date Kompass

Vâlcea

15170003 TODESTI FOREST SRL

Râmnicu

Vâlcea 5 6

7 24

1.493.852 1.587.579 8.008

6763737 ARC SRL

Râmnicu

Vâlcea 6 9

5 5

7.346 175.547 3.909

2009

15170003 TODESTI FOREST SRL

Râmnicu

Vâlcea 5 6

7 8 4

129.756 609.138 58.499

16547080 SOFICARM SRL

Râmnicu

Vâlcea 22 24

19 7 24

1.493.852 1.587.579 8.008 19 1.451.108 1.269.816 50.669

6763737 ARC SRL

Râmnicu

Vâlcea 6 9

5 4 9

981.069 344.893 -76.529 5 298.053 599.605 33.366

2008

16547080 SOFICARM SRL

Râmnicu

Vâlcea 22 24

19 7 17 1

3.342 121.854 -17.105 3 5.821 239.154 14.054 4 8.866 153.703 62.681

15170003 TODESTI FOREST SRL

Râmnicu

Vâlcea 5 6

7 8 7 6

12.742 540.317 22.659 7 53.838 574.900 -108.395 8 83.199 693.041 61.723

23339929 NEGRUZU SRL

Râmnicu

Vâlcea 2 1

3 4 5 24

1.493.852 1.587.579 8.008 19 1.451.108 1.269.816 50.669 7 1.230.159 898.199 42.075

54

Numar de firme

Rm Valcea

2012

Rm Valcea

2011

Rm Valcea

2010

Rm Valcea

2009

Rm Valcea

2008

A Agricultura, silvicultura si pescuit 51 15.203.204 14.536.495 10.772.456 13.586.031 13.560.085

B Industria extractiva

483

2.710.717.132 3.476.985.394 2.086.309.561 2.706.754.379 3.792.321.380

C Industria prelucratoare

D

Productia si furnizarea de energie

electrica si termica, gaze, apa

calda si aer conditionat

E

Distributia apei; salubritate,

gestionarea deseurilor, activitati

de decontaminare

F Constructii 522 414.483.832 512.270.947 491.916.787 560.394.079 729.672.265

G

Comert cu ridicata si cu

amanuntul; repararea

autovehiculelor si motocicletelor

H Transport si depozitare

I Hoteluri si restaurante 290 54.732.000 49.254.007 43.455.304 45.714.727 48.153.090

J Informatii si comunicatii

4409 1.805.010.855 1.817.145.080 1.792.917.535 1.818.486.146 2.089.578.601

K

Intermedieri financiare si

asigurari

L Tranzactii imobiliare

M

Activitati profesionale, stiintifice

si tehnice

N

Activitati de servicii

administrative si activitati de

servicii suport

O

Administratie publica si aparare;

asigurari sociale din sistemul

public

P Invatamant

Q Sanatate si asistenta sociala

55

Tabel 13 - Firmele din Ramnicu Valcea pe domenii de activitate si cifrele de afaceri

- La nivelui zonei metropolitane, in anul 2012, pentru un numar de 6918 firme inregistrate, cifra de afaceri reazizata este de

5.020.746.100, fata de cifra de afaceri monitorizata la nivelul municipiului Rm Valcea in acelasi an, avand valoarea de

4.945.415.023

Sursa : Baza de date Kompass

R

Activitati de spectacole, culturale

si recreative

S Alte activitati de servicii

T

Activitati ale gospodariilor private

in calitate de angajator de

personal casnic; Activitati ale

gospodariilor private de

producere de bunuri si servicii

destinate consumului propriu

U

Activitati ale organizatiilor si

organismelor extrateritoriale

TOTAL A-U 5.465 4.945.415.023 5.820.937.916 4.381.916.339 5.099.220.635 6.627.570.694

56

Centrul de Afaceri Flandra este rezultatul parteneriatului dintre Consiliului

Local Râmnicu Valcea, Consiliul Judeţean Vâlcea, Camera de Comerţ si Industrie

Vâlcea, Ministerul Comunităţii Flamande şi Agenţia pentru dezvoltarea regională din

Antwerp. Centrul a fost creat pentru a sustine intreprinzatorii incepatori, dispunand

de servicii de logistica si de legatura cu alte firme existente la nivel local, national sau

chiar international. Acest centru nu si-a inceplinit pana in present scopul din cauza

taxelor mari pentru consultanta practicate, taxe ce au indepartat antreprenorii.El

reprezinta totusi o oportunitate prin insasi existenta lui. Ar trebui intreprinse actiuni

atat in domeniul promovarii cat si in domeniul crearii unor facilitati si al unor

instrument de sprijin pentru antreprenorii locali.

Fig. 2 Centrul de Afaceri Flandra

Sursa: actualitateavl.ro

Oltenia Business Center a aparut in peisajul valcean ca o oportunitate in

mediul de afaceri, oferind o gama complexa de servicii business de cea mai inalta

clasa: spatii birouri, sali de conferinta, lobby clienti, receptie, organizare de

evenimente, prezentari, traininguri, dar si terenuri de sport. Pentru implementarea

acestui proiect societatea a incheiat un contract de finantare prin Programul

Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 4, „Sprijinirea dezvoltarii mediului de

afaceri regional si local”, Domeniul major de interventie 4.1, “Dezvoltarea durabila a

structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala”. Scopul

Oltenia Business Center este acela de a sprijini dezvoltarea economică a municipiului

Ramnicu Valcea prin crearea de spaţii de birouri de calitate, spatiu expozitional, sali

de conferinta si seminarii, precum şi oferirea de servicii complementare pentru

afaceri, astfel încât firmele care doresc să se dezvolte sau să se extindă în această

regiune, să o poată face în cele mai bune condiţii tehnice, funcţionale şi estetice.

57

Fig. 3 Oltenia Business Center

Sursa: http://www.centruafacerioltenia.ro/concept

Infrastructura mediului de cercetare

Activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare se desfăşoară cu precădere în

cadrul a doua institutii de cercetare:

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si

Izotopice - ICSI Rm.Valcea este o unitate de cercetare stiintifica aflata in

coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - Autoritatea

Nationala pentru Cercetare Stiintifica. INC-DTCI-ICSI Rm.Valcea a fost fondat in

anul 1970 sub denumirea de Uzina "G" Rm.Valcea, ca o instalatie pilot experimentala.

Cercetarile efectuate au fost finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei

grele si valorificarea ei la proiectarea si constructia Uzinei de apa grea ROMAG din

Drobeta Turnu Severin. In anul 1991, Uzina "G" a fost reorganizata ca Institut de

Criogenie si Separari Izotopice, care in anul 1996 a fost acreditat ca unitate

componenta a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national.

In ultimii ani, ICSI Rm.Valcea a dezvoltat un amplu program intern de promovare a

inovarii stiintifice si tehnologice prin care se urmareste valorificarea rezultatelor in

productie prin transfer tehnologic si orientarea activitatilor catre cerinetele societatii.

Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si perspectiva integrarii in

Spatiul European de Cercetare, ICSI Rm.Valcea urmareste ca obiectiv prioritar

58

cresterea participarii comunitatii stiintifice la Programele de Cercetare si Dezvoltare

ale Comunitatii Europene.

Principalele domenii de cercetare-dezvoltare si activitate tehnico-stiintifica:

Sustinerea programului nuclear national - fisiunea nucleara si fuziunea

nucleara;

Studii si cercetari in domeniul criogeniei si echipamentelor specifice;

Hidrogen si Pile de Combustibil;

Mediul si calitatea vietii;

Materiale avansate, produse si tehnologii noi sau modernizate;

Transfer tehnologic si servicii de specialitate (gaze pure si amestecuri de gaze,

analize, consultanta, expertize, asistenta tehnica, etc);

Dezvoltarea sistemului de gestionare a resurselor financiare publice (inclusiv

fonduri structurale) si private alocate cercetarii stiintifice;

Dezvoltarea resursei umane din cercetare, stimularea formarii si dezvoltarii

tinerilor cercetatatori si colectivelor de inalta performanta.

Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Valcea este o unitate

de Cercetare Dezvoltare care are misiunea de relansare şi modernizare a pomiculturii

româneşti, în general şi a pomiculturii din regiunea Oltenia, în special, de integrare şi

aliniere a acestui domeniu, în plan ştiinţific şi economic la Uniunea Europeană, cu

respectarea cerinţelor comunitare şi asigurarea unei competitivitaţi internaţionale a

produselor pomicole, a celor bioenergetice şi de -protecţie a mediului. Scopul

activitaţii SCDP Vâlcea este de a asigura baza stiinţifică, biologică şi tehnologică în

masură să contribuie la modernizarea pomiculturii româneşti şi să asigure pregătirea

şi formarea profesională a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în acest

domeniu.

SCDP Valcea are urmatoarele domenii de cercetare:

1. Variabilitate genetică şi mecanismele de transmitere a caracterelor în

descendenţă la plantele pomicole;

2. Ameliorarea genetică a plantelor pomicole şi dendrologice;

3. Conservarea resurselor genetice la plantele pomicole;

4. Producerea materialului săditor pomicol din categorii biologice superioare;

5. Sisteme de culturi şi tehnologii moderne şi eficiente;

6. Evaluarea soiurilor şi a portaltoilor pentru diferite zone de cultură;

7. Evaluarea şi combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor;

8. Evaluarea şi utilizarea eficientă a resurselor de mediu

59

Sistemul de sanatate si servicii sociale. Infrastructura sistemului de sanatate

Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii

medicale, incepand de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta

spitaliceasca de nivel judetean.

- asistenta primara reprezentata de cabinete de medicina de familie, dispensare

teritoriale, dispensare scolare si de intreprindere si cabinete specializate ca

farmacii, cabinete stomatologice si statii de salvare;

- asistenta ambulatorie de specialitate printre care se numara spitalele, centrele

de diagnositic si tratament, centre de specialitate si policlinici;

- asistenta medicala in unitati medicale cu paturi reprezentate de spitalele

clinice universitare, spitalele judetene, centrele de sanatate si alte unitati

medicale sau medico sociale.

O masura a accesibilitatii populatiei la servicii medicale este numarul de

furnizori de asistenta medicala, pe categorii.

Reteaua de furnizori de servicii medicale din municipiul Rm. Valcea este

compusa din:

- furnizor de servicii de medicina preventive si sanatate publica - ASP Valcea

- furnizori de medicina scolara:

1. 20 cabinete de medicina scolara cu 10 medici

2. 8 cabinete de scolare de stomatologie, cu 4 medici si 4 dentisti

- furnizori de asistenta medicala primara:

1. reteaua de cabinete medicale de medicina de familie in contract cu CJAS

Valcea, finantata din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate: 53

cabinete cu 53 medici de familie

2. 47 cabinete private de medicina generala/ medicina de familie

- furnizori de asistenta medicala ambulatorie de specialitate:

1. 2 ambulatorii de spital si 10 unitati ( CMI, SRL, SCM) ambulatorii de specialitate, in

contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate

2. 67 cabinete private de diverse specialitati

- furnizori de investigatii paraclinice:

1. 7 laboratoare in contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de

Asigurari de Sanatate

2. 2 laboratoare de analize medicale private

- furnizori de medicina dentara:

1. cabinete de medicina dentara, in contract cu CJAS Valcea,finantate din Fondul

National Unic de Asigurari de Sanatate: 28 unitati medicale cu 35 medici de medicina

dentara

2. 120 cabinete private de medicina dentara

- furnizori de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca:

60

1. Serviciul Judetean de Ambulanta Valcea- statia centrala, cu 13 medici angajati si

avand in dotare 24 ambulante, din care 8 medicalizate, 2 de consultatii la domiciliu si

14 de transport. 10 ambulante noi au fost primite de la MSP din 2007 pana in present

( 8 medicalizate si 2 de consultatii la domiciliu) ;

2. ISU-SMURD cu 1 echipaj de prim ajutor calificat, functionand cu 1 ambulanta

medicalizata tip B2;

3. 1 serviciu privat de ambulanta: SC UmanServ SRL, cu 5 ambulante medicalizate,

4 de transport, deservit de 5 medici de urgenta ;

- furnizori de asistenta medicala de urgenta spitaliceasca:

- Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, dotata si

organizata la standarde europene, deservita de 7 medici de urgenta ;

- furnizori de asistenta medicala spitaliceasca:

- 2 spitale de nivel judetean:

Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, 1193 paturi, cu o gama de 25 specialitati

medicale, deservit de 138 medici , cu un ambulatoriu integrat cu sectiile din

spital, cu 26 cabinete de specialitate

Spitalul de Obstetrica Ginecologie Rm. Valcea, maternitate judeteana,

asigurand servicii de specialitate de OG, neonatologie, neonatologie

prematuri. Este deservit de 26 medici

- furnizori de asistenta medicala de recuperare, medicina fizica si balneologie:

sectia de RMFB din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, sectie cu 40

de paturi

- reteaua farmaceutica:

1. 34 farmacii ( deservite de 36 farmacisti) , in contract cu CJAS ;

2. 9 farmacii private ( 9 farmacisti)

- furnizori de ingrijiri la domiciliu:

2 furnizori in contract cu CJAS

In ceea ce priveste personalul medical, acesta este prezent in numar mai mare

in cadrul sectorului public datorita faptului ca aceste cadre medicale lucreaza in

unitati medicale cu o capacitate de peste 1200 de locuri, sectorul privat dezvoltat mai

mult in aria stomatologica si farmaceutica.

Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, pe langa asistenta ambulatorie de

specialitate, furnizeaza si servicii de asistenta medicala de recuperare prin

intermediul sectiei de Recuperare Medicina Fizica si Balneoterapie, unitate dotata cu

40 de locuri. Insuficientele sistemului de sanatate din municipiul Ramnicu Valcea

sunt reprezentate de repartizarea neuniforma a serviciilor medicale in teritoriu,

acestea fiind amplasate preponderent in zona centrala a municipiului, zona periferica

fiind slab deservita. O alta problema o consituie starea usoara de degradare a

unitatilor medicale si dotarea cu aparatura veche, neperformanta.

61

Tabel 14 - Numar medici la 1000 de locuitori

Sursa - Directia de Statistica Valcea

Sursa - Directia de Statistica Valcea

Tabel 15 - Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar

Din punctul de vedere al evoluţiei infrastructurii sistemului medical existent

în municipiul Râmnicu Vâlcea, se mai pot identifica următoarele fenomene:

- menţinerea în funcţiune a celor două spitale existente la nivel de municipiu;

- scăderea numărului de creşe;

- reducerea numărului farmaciilor în sistem public, concomitent cu creşterea

numărului acestora în sistem privat;

- creşterea numărului cabinetelor medicale de specialitate în sistem privat;

- reducerea numărului cabinetelor stomatologice atât în sistem public, cât şi în cel

privat;

- scăderea numărului de medici din sistemul public, în paralel cu creşterea (aproape

dublarea) numărului acestora în sistem privat

Regiunea SUD-VEST

OLTENIA 2005 2006 2007 2008 2009 2010

1 Dolj 2.73 2.76 2.94 2.98 2.96 3.02 :

2 Gorj 1.58 1.53 1.52 1.59 1.73 1.75 :

3 Mehedinti 1.51 1.50 1.53 1.62 1.67 1.70 :

4 Olt 1.35 1.28 1.33 1.47 1.48 1.49 :

5 Valcea 1.57 1.57 1.56 1.74 1.74 1.75

Paturile în spitale şi personalul medico-sanitar, la 31 decembrie

( număr )

Judeţul

Anii Paturi în spitale 1) Medici 2) Stomatologi Farmacişti

Personal

sanitar mediu

Vâlcea

2005 2359 653 145 145 2362

2006 2354 649 148 148 2398

2007 2269 641 168 151 2347

2008 2279 711 174 174 2431

2009 2287 709 175 163 2364

2010 2214 713 178 185 2309

2011 2159 709 190 173 2156

62

- scăderea numărului de personal sanitar mediu din sectorul public .

Serviciile sociale

Domeniul asistentei si protectiei sociale este un domeniu cu implicatii foarte

puternice in viata economico-sociala, in cadrul caruia se pot distinge mai multe

problematici sau subdomenii, dintre care cele mai importante sunt protectia

copilului, protectia persoanelor adulte cu handicap, protectia persoanelor vârtsnice,

protectia victimelor violentei in familie, prevenirea si combaterea consumului de

droguri (tutun, alcool, stupefiante) si egalitatea de sanse.

Obiectivul principal al asistentei si protectiei sociale, il constituie protejarea

persoanelor care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau

sociala, nu au posibilitatea sa-si asigure nevoile sociale, sa-si dezvolte propriile

capacitati si competente pentru o participare activa la viata sociala.

Serviciile Publice de Asistenţă Socială – sunt organizate la nivelul

municipiilor şi oraşelor de către consiliile municipale şi orăşeneşti, în exercitarea

atribuţiilor ce le revin potrivit prevederilor Legii nr.705/2001. La nivelul consiliilor

locale comunale în raport cu problematica socială din unitatea administrativ-

teritorială respectivă, funcţionează persoane cu atribuţii de asistenţă socială.

Serviciile publice de asistenţă socială, precum şi persoanele cu atribuţii de asistenţă

socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, iau măsuri şi desfăşoară

activităţi de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor

singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricăror

persoane aflate în nevoie. Acestea au responsabilitatea creării, menţinerii şi

dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale

identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei,

urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

Asistenta sociala a suferit un numar de schimbari in urma modificarii

legislatiei in vigoare, si a necesitatii de unui serviciu public local capabil sa furnizeze

servicii sociale cat mai multor tipuri de persoane predispuse.

Directia de Protectie Sociala Valcea, ce se afla in subordinea Consiliului Local,

a fost infiintata in urma HCL 46/27.03.2003, modificata si completata cu HCL

26/2004 cu HCL 64/2004, directie finantata din bugetul local. Aceasta este acreditată,

conform OUG 68/2003, să furnizeze servicii sociale:

informare, consiliere, cantină socială, asistenţă medicală şi îngrijire (Certificat

de Acreditare seria A nr.0009388);

primire şi găzduire temporară, suport emoţional şi consiliere psihologică prin

Centrul Social de urgenţă „Ioana” (Certificat de Acreditare seria A

nr.0009402);

reabilitare şi suport prin Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu

Autism „Mara” (Certificat de Acreditare seria A nr.0009401).

63

Prin HCL nr.396/244/2008 a fost aprobată înfiinţarea la nivelul municipiului

Rm.Vâlcea a Centrului de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism „Mara”,

serviciu de zi pentru copiii cu tulburări din spectrul autist, fără personalitate juridică,

aflat în subordinea DPS. Centrul funcţionează în municipiu, str.Copăcelu nr.182, în

cadrul Şcolii Generale nr.6.

Fig. 4 Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism „Mara”

Sursa: www.viatavalcii.ro

In functie de categoria persoanelor ce necesita asistenta sociala, acestea pot

alege intre Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism „Mara” si

Centrul Social de Urgenta „Ioana” – centru pentru persoanele adulte fara adapost si

a altor categorii aflate in situatia de a locui in strada, cu o capacitate de 21 locuri.

Centrul Social de Urgenţă „Ioana” este rezultatul implementării în perioada

09.10.2006 – 09.10.2009 a unui proiect finanţat de Guvernul României în cadrul

Programului de Interes Naţional „Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără

adăpost prin crearea de centre sociale de urgenţă”, scopul acestuia fiind combaterea

excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost, prin asigurarea de găzduire şi îngrijire

temporară, şi facilitarea integrării/reintegrării în comunitate.

La nivelul municipiului au fost identificate, următoarele mari categorii de

persoane care sunt sau pot fi expuse vulnerabilităţilor sociale:

64

1. Copii şi tineri aflaţi în dificultate – copiii strazii si copiii ai caror parinti se afla

in strainate. Copiii strazii provin din orfelinate sau sunt copii fugiti de acasa.

2. Persoanele cu dizabilitati - pentru integrarea acestora in societate s-au eforturi

prin beneficii acordate angajatorilor.

3. Persoanele varstnice – cele care raman singure si nu se mai pot descurca

singure necesita asistenta unui insotitor, acestia fiind in numar insuficient.

4. Persoanele adulte fara adapost – majoritatea provin din randul copiilor strazii

in urma atingei varstei de maturitate, dar si din cauza pierderii locuintelor si

locurilor de munca.

5. Populatia de etnie roma – populatie concentrata in colonia Nuci.

6. Victimele violentei domestice.

Centre si servicii destinate protectiei copilului

Servicii de ingrijire de zi aflate in subordinea DGASPC:

1. Centrul de zi de ingrijire si recuperare pentru copilul cu

dizabilitati (functioneaza in cadrul Complexului de servicii comunitare Rm.

Valcea) - Nr. Locuri: 35

2. Serviciul de recuperare pentru copilul cu dizabilitati Goranu - Nr. Locuri: 24

3. Compartimentul de consiliere parinti/copii (functioneaza in cadrul

Complexului de servicii comunitare Rm. Valcea)

4. Compartimentul asistenta familiala si comunitara (functioneaza in cadrul

Complexului de servicii sociale Troianu-Rm. Valcea)

5. Compartimentul de interventie in regim de urgenta - Telefonul copilului

6. Centrul pentru victimele violentei in familie (functioneaza in cadrul

complexului de servicii sociale Troianu Rm. Valcea) - aici sunt gazduite

mame si copii - Nr. Locuri: 24

Servicii de tip rezidential aflate in subordinea DGASPC

1. Serviciul de primire in regim de urgenta a copilului - Nr. Locuri: 15

2. Centrul de Plasament nr. 4 Rm Valcea - Nr. Locuri: 50

3. Centrul de Plasament nr. 5 Rm. Valcea - Nr. Locuri: 68

4. Serviciul de tip rezidential pentru recuperarea copilului cu dizabilitati Rm.

Valcea - Nr. Locuri: 50

5. Centrul pentru copilul abuzat, neglijat exploatat - (functioneaza in cadrul

Complexului de servicii comunitare Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 24

6. Centrul pentru copilul cu dizabilitati - (functioneaza in cadrul Complexului

de servicii comunitare Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 28

7. Complexul familial pentru copilul cu dizabilitati Goranu) cu 2 componente:

Casuta de tip familial 1 si Casuta de tip familial 2 - Nr. Locuri: 24 din care: -

Casuta de tip familial 1 – 13 locuri, Casuta de tip familial 2 – 11 locuri

65

8. Serviciul de integrare socioprofesionala a tinerilor din sistemul de protectie

- Nr. Locuri: 12

9. Casa "Materna" Troianu (functioneaza in cadrul Complexului de servicii

sociale Troianu Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 16

10. Compartimentul asistenta, protectie si reintegrare tineri in dificultate din

care in :

Apartament Social 1 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si

reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4

Apartament Social 2 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si

reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 5

Apartament Social 3 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si

reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4

Apartament Social 4 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si

reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4

Apartament Social 5 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si

reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4

Apartament Social 6 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si

reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4

Copii /tineri cazati in centre universitare si internate scolare (sunt in evidenta

Compartimentului asistenta, protectie si reintegrare tineri in dificultate).

Sursa: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Valcea

Pensionul de bătrâni „Sf. Nicolae” – din cartierul Ostroveni a fost construit şi

executat, conform standardelor europene, pe baza unui proiect finanţat de Primăria

municipiului Râmnicu Vâlcea. Primăria a investit în centrul rezidenţial 113 miliarde

de lei vechi oferind cele mai bune conditii de asistenta si ingrijire pentru persoanele

vârstnice din municipiu şi judeţul Vâlcea.

Centrul Rezidenţial „Sf. Nicolae” are o suprafaţă construită de 1.917 metri

pătraţi şi o zonă pentru relaxare, agrement şi plimbări, în suprafaţă de peste 11.600

de metri pătraţi, 33 de camere cu două locuri pentru cazare temporară sau

permanentă, 7 camere a câte 3-4 sau 5 locuri pentru cazare şi 37 de camere destinate

pentru cabinete medicale, săli pentru tratamente medicale, masaj, kineto şi

reflexoterapie, săli pentru bibliotecă şi club, o sală pentru gimnastică medicală, o sală

pentru terapie prin mişcare, două zone interioare amenajate pentru relaxare, bazin

pentru apă sărată sau sulfurată, spaţii de depozitare şi o capelă pentru rugăciune.

Centrul este pregatit pentru a fi dat in folosinta inca din octombrie 2013, se

doreste concesionarea sa catre solicitanti eligibili si capacitati in vederea gestionarii

corecte a tuturor resurselor centrului.

66

Fig. 5 Pensionul de bătrâni „Sf. Nicolae”

F

Sursa: www.infopuls.ro

In desfasurarea activitatilor de protectie sociala in cadrul municipiului

Ramnicu Valcea, au fost intampinate urmatoarele dificultati:

deficitul capacitatii de interventie sociala;

insuficienta centrelor de zi destinate copiilor, varstinicilor, persoanelor cu

dizabilitati;

lipsa continuitatii finantarii externe pe termen lung a unor proiecte importante;

problemele grupurilor tinta sunt cunoscute doar partial;

personal specializat insuficient;

inegalitatea accesului la serviciile de asistenta sociala;

Infrastructura sistemului educational

Infrastructura educationala a municipiului Ramnicu Valcea este o

infrastructura complexa, ce acopera toate ciclurile de pregatire. Anumite institutii

sunt remarcate la nivel national datorita calitatii actului educational si au o traditie

indelungata.

Municipiul Ramnicu Valcea dispune de invatamant dezvoltat atat pe verticala,

dispunand de toate ciclurile de invatamant – de la prescolar pana la universitar si

post-universitar – cat si pe orizontala, fiind reprezentat atat in jurul municipiului cat

si in zona rurala din apropiere.

In cadrul ciclului prescolar se regasesc un numar de 19 gradinite la care pot fi

inscrisi pana la 3953 de prescolari. In cadrul gradinitelor, personalul angajat este

prezent in raport de 1 persoana la 16 copii. Dotarea gradinitelor in schimb, difera in

functie de zona in care acestea sunt amplasate, astfel ca cele amplasate in zona

67

centrala sunt mai bine dotate in detrimentul celor aflate in zone periferice. Pe langa

cele 19 gradinite publice se adauga si gradinitele private, al caror numar se afla in

crestere.

Infrastuctura invatamantul primar si gimnazial dispune de un numar de 14

scoli, in cadrul carora sunt inscrisi 214 elevi in invatamantul primar si 323 in

invatamantul gimnazial. Raportul dintre elevi si numarul cadrelor didactice releva in

medie 19 elevi la un invatator si 14 elevi la un profesor.

In cadrul unor scoli pentru ciclul primar a fost implementat programul after-

school, reprezentand o oportunitate de dezvoltare cu beneficii atat pentru prescolari,

prin activitatile extracuriculare, cat si pentru institutie, prin atragerea fondurilor

suplimentare si crearea de noi locuri de munca.

Invatamantul liceal se remarca prin infrastructura de 14 licee, cu profiluri

variate. Aceste profile sunt in concordanta cu profilele activitatilor reprezentative in

zona, printre care se numara Colegiul National de Informatica, Colegiul Energetic,

Liceul de Arta si Colegiul Forestier. Dezvoltarea liceelor cu profile vocationale au dus

la decaderea liceelor cu profile profesionale, orientarea institutiilor necesitand

consolidarea domeniilor de specializare cu mare cerere pe piata muncii, cum ar fi

specializarile: informatica, electronica, economie, specializari agrare, constructii,

turism.

In ceea ce priveste dotarea infrastructurii scolare gimnaziale, se observa o

usoara scadere a numarului de sali de clasa, cabinete scolare si a numarului de

calculatoare, intre anii 2009 si 2010, in aceeasi perioada de timp inregistrandu-se o

crestere a atelierelor scolare, salilor de gimnastica si a laboratoarelor scolare.

Invatamantul superior din municipiul Ramnicu Valcea este reprezentat in

totalitate de institutii private. Acestea s-au dezvoltat in raport cu necesitatea tinerilor

de a urma studii universitare in orasul natal.

Institutiile de invatamant superior sunt reprezentate de Universitatea

Constantin Brancoveanu si Universitatea Spiru Haret. In cadrul acestora functioneaza

Facultatile de Management, Marketing in Afaceri Economice, Contabilitate si Finante,

Drept si Administratie Publica si un Departament pentu Pregatirea Personalului

Didactic. Invatamantul superior la nivelul municipiului dispune si de posibilitatea

invatamantului cu frecventa redusa.

Conditii de mediu

Agentia pentru Protectia Mediului Ramnicu Valcea este autoritatea care

urmareste respectarea normelor de mediu, intrucat pentru determinarea calitatii

vietii si a starii de sanatate a populatiei, calitatea factorilor de mediu reprezinta un

element extrem de important.

Dezvoltarea durabila a municipiului si imbunatatirea conditiilor de viata

reprezinta scopul actiunilor Agentiei pentru Protectia Mediului Ramnicu Valcea,

68

aceasta monitorizand calitatea factorilor de mediu in cadrul legal, stabilit prin

alinierea acestuia la cerintele directivelor europene si prin respectarea si insusirea

acestora la nivel national si local.

Calitatea aerului

Monitorizarea factorilor de mediu are ca scop principal urmarirea calitatii

atmosferei, aceasta avand cea mai mare capacitate de raspandire a poluarii, poluarea

atmosefrica avand efecte atat pe termen scurt cat si mediu si lung.

Problemele actuale de mediu sunt acidifierea atmosferei, precipitatiile acide,

efectul de sera si distrugerea stratului de ozon, cauza acestora fiind reprezentata de

emisia substantelor in atmosfera.

In cadrul municipiului Ramnicu Valcea calitatea aerului este supravegheata

de cele doua statii de monitorizare, cea de pe Platforma Chimica – statie de fond

industrial – si cea de la Gradina Zoologica – statie de fond urban. Aceste statii sunt

amplasate in zone cu impact din punct de vedere al evaluarii pulberilor

sedimentabile si monitorizeaza in sistem automat, parametrii reprezentati prin

masurarea emisiilor de poluanti gazosi si parametrii meteo. In ceea ce priveste

precipitatiile, acestea sunt monitorizare la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului

Valcea si in localitatea Vladesti.

Poluarea provenita atat din activitatea industriala, cat si din activitatea

rezidentiala, este monitorizata pe platforma chimica a municipiului. Principalele

surse de poluare provin din industria chimica prin Platforma Chimica Oltchim

Ramnicu Valcea si Uzinele Sodice Govora, arderea combustibililor de la

termocentrale prin CET Govora, centralele urbane si depozitul de zgura si cenusa ale

acesteia, traficul rutier si incinerarea deseurilor. Studiile efectuate arata ca poluarea

datorata traficului rutier este in continua crestere si se manifesta in special atunci

cand nu se efectueaza ventilatia naturala in apropierea solului, respectiv in zilele cu

insolatie maxima.

Calitatea aerului este determinata de emisiile de poluanti atmosferici, si

anume:

Monoxidul de carbon, al carui sursa principala este reprezentata de procesele

industriale desfasurate in cadrul Platformei Chimice Ramnicu Valcea, de procesele

neindustriale reprezentate in principal de activitatile rezidentiale si de traficul rutier.

Monitorizarea concentratiilor de monoxid de carbon se efectueaza la cele doua statii

automate al municipiului iar maximele mediilor mobile pe 8 ore ale acestora se

situeaza sub valoarea limita pentru protectia sanatatii umane, valoarea limita fiind de

10mg/mc.

Benzenul este sursa de poluare aparuta, in principal, din cauza traficului

rutier. Monitorizarea valorilor emisiilor de benzen din cadrul statiilor au rezultat

valori medii anuale sub valoare limita pentru protectia sanatatii umane, stabilita la

5µg/mc, valoare stabilita prin ordinul MAPM 592/2002.

69

Dioxidul de azot emanat la nivelul municipiului Ramnicu Valcea, in principal,

prin intermediul procesului de ardere energetica de la CET Govora, a cunoscut o

crestere ingrijoratoare, in ultimii ani insa valoarea limita pentru protectia sanatatii

umane, 200µg/mc, nu a fost depasita.

Dioxidul de sulf emis la nivelul municipiului Ramnicu Valcea nu a atins

valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane - 125µg/mc intr-o perioada

de mediere de 24h – in cadrul niciuneia dintre statiile de monitorizare.

Emisiile de pulberi in suspensie provin, in principal, din procesele de ardere

de la CET Govora, datorita utilizarii carbunelui si a pacurei pentru combustibil,

resurse ce au un continut ridicat de sulf. La emisile pulberilor in suspensie, pe langa

CET Govora, mai contribuie si Combinatul Chimic Oltchim, Uzinele Sodice Govora,

santierele de constructii si traficul rutier. Valorile acestor factori poluanti s-au situat,

la nivelul anului 2013, in jurul valorii medii de, valoarea limita = 40µg/mc.

Emisiile de metale grele, reprezentate de emisiile de mercur si cadmiu, provin,

la nivelul municipiului Ramnicu Valcea, in mare masura in urma incinerarii

deseurilor industriale, industria de prelucrare si traficul rutier avand un aport redus

acestui tip de emisii. Acestea, precum si emisiile de plumb, au cunoscut o scadere

simtitoare intrucat spitalele au incetat activitatea de incinerare a deseurilor cu risc de

poluare si au incheiat contracte cu firme specializate pentru colectare si tranport in

perspectiva inlaturarii acestor deseuri.

In ceea ce priveste calitatea aerului, la nivelul judetului Valcea, tendinta este

de reducere a nivelului poluarii datorita conformarii activitatilor sau surselor de

poluare cu prevederile legale in vederea diminuarii poluarii.

Calitatea apei

Monitorizarea calitatii apelor este realizata de catre Agentia Nationala „Apele

Romane”, Directia Apelor Olt prin SGA Valcea – pentru apele de suprafata si apele

subterante, Agentia Nationala „Apele Romane”, Directia Apelor Olt si APM Valcea –

pentru monitorizarea apelor uzate – si Directia de Sanatate Publica Valcea – pentru

monitorizarea apelor potabile. Din punct de vedere chimic si biologic, calitatea apelor

s-a imbunatatit constant in ultimii ani, factorii determinanti pentru aceasta

imbunatatire fiind incetarea evacuarii apelor extrem de uzate si reducerea

numarului de poluari accidentale.

Calitatea apelor de suprafata

Monitorizarea calitatii apelor de suprafata se realizeaza prin analize fizico-

chimice si biologice efectuare pe probe de apa prelevate, la nivelul bazinului

hidrografic Olt determinandu-se urmatoarele:

Raul Olanesti – conf. Cheia cu afluentii Paraul Cainelui si Cheia: stare moderata

nutrienti/stare proasta Hg, Cd;

70

Raul Olanesti – conf. Cheia – conf. Olt stare moderata nutrienti/stare proastra

Cd, Hg.

Rezultatele incadrarii corpurilor de apa in starea chimica corespunzatoare

pentru lunca si terasele Oltului inferior il plaseaza in stare chimica moderata datorita

depasirilor indicatorilor NH4+, NO2, PO42-, SO42-.

Calitatea apei potabile si a apei de imbaiere

Verificarea surselor de apa pentru alimentarea in sistem public se realizeaza in

cadrul parametrilor impusi de STAS 1342/1991 si al categoriilor de potabilizare,

parametrul indicator fier pentru municipiul Ramnicu Valcea inregistrand un procent

de 1.62% determinari necorespunzatoare. Depasirile inregistrate pot avea ca

explicatie reabilitarea sistemului de distributie.

Sursele de apa uzata

Principalele surse de ape uzate sunt reprezentate de sursele industriale, si

anume:

S.C. Oltchim S.A. – inregistreaza depasiri ale valorilor maxim admise la

indicatorii CBO5, CCO-Cr si produse petroliere;

S.C. Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group S.A. a inregistrat depasiri

ale concentratiilor maxim admise ale indicatorilor prevazuti in autorizatia de

gospodarire a apelor pentru indicatorul „sulfuri – H2S”;

S.C. Apavil S.A., avand ca obiect de activitate alimenterea cu apa si canalizarea

municipiului Ramnicu Valcea, a inregistrat depasiri ale valorilor maxim admise

pentru indicatorul „NO3-„ dupa punerea in functiune a statiei de epurare M+B;

S.C. Diana Prod S.R.L. a inregistrat depasiri la indicatorii de calitate ape uzate

„CBO5”, „Ptot”, „suspensii”, „NO2” si „Ntot”.

S.C. Annabella S.R.L., fabrica de conserve Raureni, a inregistrat, inregistreaza

depasiri ale indicatorilor de calitate ape uzate: „CBO5”, „CCO-Cr”, „sulfuri – H2S”.

Calitatea solului

In ceea ce priveste calitatea solului s-a inregistrat o poluare considerabila a

solului cu mercur, in zona instalatiilor de electroliza cu catod de mercur si cu izomeri

HCH in zona fostei instalatii HCH-Lindan si batalul de reziduuri organice, unde s-au

depozitat controlat izomerii inactivi ai HCH-ului.

Poluarea solurilor, la nivelul judetului Valcea, are ca principale surse

societatile Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora S.A. si CET Govora S.A.

71

Turismul

In contextul actual, Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii

Europene, turismul ocupand un rol important in economia nationala in incercarea

afirmarii turistice a tarii prin diferite politici de stimulare a dezvoltarii acestuia. Tara

noastra tinde sa se remarce pe plan extern, in materie de turism, prin turismul

ecologic, cultural si, mai nou, cel balnear, iar amplasarea municipiului Ramnicu

Valcea ca si punct principal de legatura al Olteniei cu Transilvania face necesara

dezvoltarea turistica a zonei in corelatie cu dezvoltarea turistica a municipiului.

Potentialul turistic al municipiului Ramnicu Valcea si a zonei metropolitane a

acestuia, imbibat de trectutul istoric, ofera oportunitati reale de dezvoltare. Acesta se

incadreaza in bioclimatul de dealuri si depresiuni submontane, pericarpatice, cu

proprietati sedative si de crutare. Caracteristica principala a muncipiului este formata

din stimulii climatogeni, atat termici cat si pluviometrici, moderati si din presiunea

atmosferica, factori ce nu prezinta excese in manifestarea lor anuala. Zona

municipiului Ramnicu Valcea prezinta climatul fara contraindicatii, pe toata perioada

anului, pentru tratamentul afectiunilor cardiovasculare si metabolice.

In ceea ce priveste reteaua hidrografica de suprafata, aceasta contribuie in

mare masura turismului, in mod special prin turismul de scurta durata (de week-

end), acest tip de turism fiind orientat catre malurile apelor curgatoare. Acest tip de

turism are si un mare dezavantaj, reprezentat prin lipsa reglementarii si amenajarii

platformelor de picnic, dezavantaj ce are ca rezultat aparitia deseurilor in urma

activitatilor recreative, depozitate aleator.

Fig. 6 Vedere din Municipiul Ramnicu Valcea

Sursa: www.romania-ta.ro

72

In contextul teritorial, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat intr-o zona cu

resurse bogate de ape minerale cu potential terapeutic, statiunile Calimanesti-

Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora si Ocnele Mari-Ocnita avand izvoare minerale

a caror valoare terapeutica este recunoscuta la nivel European. Statiunile dispun de

bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa, izvoare de apa minerala, instalatii

pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si

kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, izvoare de apa minerala pentru cura interna etc

prin intermediul acestora fiind posibila tratarea unei game variate de afectiuni, de la

cele digestive, renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor

biliare, respiratorii, pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, endocrine,

ginecologice cronice. Aceste statiuni sunt inconjurate de paduri de foioase sau de

rasinoase amplasate intre 360 si 450 m altitudine.

Avand in vedere rolul estetic, elementele peisajului dar si activitatile de

agrement, lacurile de pe raul Olt pot avea si functiuni turistice recreative, pe langa

functiunea lor principala hidroenergetica.

Alte tipuri de turism practicate in zona periurbana a municipiului Ramnicu

Valcea sunt turismul stiintific, practicat in Parcul National Cozia, ecoturismul si

turismul cinegetic, cel din urma practicat in arealele reglementate, turismul cinegetic

fiind reprezentat in plan recreativ datorita legaturilor existente intre flora si fauna

stabilite in zona.

Parcul National Cozia, aflat la nord de municipiul Ramnicu Valcea, se

caracterizeaza prin relieful cu o diferenta de altitudine de 1360m fata de Valea

Oltului si dispune de diferente mari de nivel pe suprafete relativ mici prin abrupturi

impunatoare si un relief uniform. In cadrul Parcului National Cozia se regaseste o

flora destul de bogata, cu un numar de aproximativ 930 de specii de cornofite si

specii de mamifere precum pisica salbatica, jderul de copac, rasul, lupu si capra

neagra.

Parcul National Buila-Vanturarita, amplasat in partea central nordica a

judetului Valcea, face parte din Muntii Capatanii avand acces fie prin drumul

national 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean Ramnicu Valcea –

Baile Olanesti. Caracteristica principala a masivului este de culme in trepte dominata

de varfuri rotunjite (printre care Piatra Bulia) si varfuri ascutite (varful Vanturarita).

Elementele specifice ale Parcului National Buila-Vanturarita sunt reprezentate de

pesteri si avene. Ca si flora, masivul se evidentiaza prin 28 de specii de orhidee, iar

fauna, de asemenea, variaza, cuprinzand de la pastrav, salamandra, triton pana la

lilieci, lupi, ursi, rasi, jderi de piatra.

Atat municipiul Ramnicu Valcea cat si localitatile aflate in zona metropolitana

a acestuia dispun de unitati de cazare, mijloace de transport moderne si functionale,

dotari de recreere si agrement, spatiile urbane fiind transformate in puncte de atractie

73

pentru multe tipuri de turism, printre care enumeram turismul de afaceri si congrese,

turismul de recreere si agrement, turismul tehnic si stiintific.

In ceea ce priveste turismul de cunoastere si instruire, zona metropolitana

prezinta o gama variata de exponate in cadrul muzeelor, institutiilor de arta,

monumentelor si caselor memoriale.

In aceste conditii, patrimoniul antropic ofera:

1. Obiective religioase

In cadrul municipiului Ramnicu Valcea, dar si in zona periurbana a acestuia se

regasesc importante obiective religioase reprezintate atat ca edificii de arhitectura cat

si ca ansamble cu incarcatura istorica, printre care:

Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului este construita intre anii 1851-1856, in

timpul domniei lui Barbu Stirbei si conducerii Episcopului Calinic, pictura in ulei

apartinand pictorului Gheorghe Tattarescu. Istoria acestui ansamblu dateaza din

vremea domnitorului Radu cel Mare, fiind infiintat intre anii 1503-1504, cladirile

acesteia fiind arse complet in timpul razboiului turco-austriac din 1737, si

recladite in 1749 pentru a fi arse din nou in cadrul incendiului din 1847 ce a

distrus jumatate din oras;

Schitul Cetatuia, in varianta refacuta in timpul domniei lui Serban Cantacuzino,

intre anii 1677-1680, iar frescele interioare realizat in anul 1853 de catre Gheorghe

Tattarascu, edificiul initial fiind construit in 1525, de catre Radu de la Afumati pe

locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea, domnitor ce avea sa fie asasinat in

incinta bisericii 4 ani mai tarziu, de catre boieri potrivnici politicii de

independenta fata de imperiul Otoman;

Schitul Inatesti, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, construit

in 1751, in prezent inglobat in cadrul complexului Seminarul Teologic „Sfantul

Nicolae”;

Schitul Troianu prezenta in varianta refacuta a bisericii din secolul al XVIII-lea si

casei staretiei, de catre staretul Manastirii Hurez, intre anii 1840-1842;

Schitul Ostrov, aflat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei de la

Calimanesti, este un schit de calugarite si a fost ctitorita de catre domnitorul

Neagoe Basarab si sotia sa, doamna Despina, pe locul unei biserici mai vechi, intre

ani 1520-1521;

Biserica Catolica Sfantul Anton, construita intre 1723-1724;

Biserica Buna Vestire, construita in timpul domnitorului Mircea Ciobanul si

reconstruita complet dupa ce a fost arsa in timpul conflictului austroturc, intre

anii 1716-1718, avand fresce sculptate in piatra din anul 1747;

Biserica Cuvioasa Paraschiva, cea mai veche constructie bisericeasca din Ramnicu

Valcea, a fost inceputa de catre Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazu,

fiul acestuia, pe vremea cand era ban al Mehedintiului, in anul 1587;

74

Biserica Sf. Ioan Botezatorul, recladita in anul 1813 si construita din zid intre anii

1912-1922, necunoscandu-se data exacta a primei temelii;

Biserica Sf. Dumitru, constructia ce dateaza din anul 1815. Data exacta la care a

fost ridicata nu se cunoaste, insa exista o traditie conform careia, biserica ar fi fost

initial o capela a unei comunitati franciscane, iar unele documente atesta ca ar fi

fost rezidita intre anii 1783-1784;

Biserica Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-1764, iar la 20 iunie 1848, in prezenta

armatei revolutionare condusa de generalul Gheorghe Magheru, locuitorii

Ramnicului s-au adunat pentru a sfintii steagurile revolutiei;

Ansamblul Manastirii Cozia amplasat la 22km in nordul municipiului, pe drumul

national Ramnicu Valcea – Sibiu, a fost construit intre 1386-1388 de catre

Voievodul Tarii Romanesti Mircea cel Mare si este unul din cele mai vechi si mai

complexe monumente istorice si de arta. Pictura acesteia a fost renovata in

vremea lui Neagoe Basarab, in anul 1517, an in care a fost realizata si fantana cu

acelasi nume.

Ansamblul Manastirii Horezu, construita intre ani 1690-1693 de catre domnul

Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu, este amplasat la nord de municipiul

Ramnicu Valcea, pe drumul national 67 Ramnicu Valcea – Targu Jiu.

Manastirea Govora, una din cele mai vechi manastriri din Tara Romaneasca,

monument de arhitectura medievala, este situata la 18km de municipiul Ramnicu

Valcea pe drumul catre Baile Govora.

2. Muzee

Principale muzee ale municipiului Ramnicu Valcea, sunt:

Muzeul de Istorie – amplasat in cadrul fostei „Scoli cu ceas”, scoala primara de

baieti Take Ionescu din secolul al XIX-lea – expozitia permanenta cuprinzand de

la marturii arheologice din perioada paleolitica, neolitica si cea a bronzului pana

la crearea statului modern si Razboiul de Independenta din 1877;

Muzeul Satului Valcean, din comuna Bujoreni – intins pe o suprafata de 8 ha are

aspectul unui sat muzeu, prezentand astfel imaginea unei asezari rurale

traditionale, incluzand si institutiile social-culturale ale vremii;

Muzeul de Arta – amplasat in „Casa Simian”, edificiu construit in 1940 in stilul

neoromanesc, avandu-i ca arhitecti pe Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu.

Expozitia permanenta cuprinde lucrari apartinand unor artisti de renume pentru

pictura romaneasca, printre care Nicolae Grigorescu, Ipolit Strambu, Ion

Georgescu, Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. De asemenea,

expozitia permanenta include si un tablou din Scoala Venetiana din prima

jumatate a secolului al XVIII-lea.

3. Lucrarile de arta

Lucrarile de arta specifice ale municipiului Ramnicu Valcea sunt reprezentate

de Monumentul domnitorului Barbu Stirbei din parcul Zavoi (Contantin Mihailescu,

75

1920), „Fantana lui Turbatu” (C. Maldarescu zis „Turbatu”, 1844) – centrul adunarii

revolutionare de la 29 iulie 1948 unde, pentru prima oara intr-un cadru oficial, a fost

intonat actualul imn de stat „Desteapta-te Romane”, Statuia Domnitorului Mircea cel

Batran (Ion Irimescu, 1968), Statuia Independentei (I. Iordanescu, 1915) – monument

ce simbolizeaza „Romania cu chip indurerat pentru fii cazuti vitejeste in lupte”,

Fantana cu bustul lui Constantin Brancoveanu (C. Mihailescu, 1913).

4. Case memoriale

Casele memoriale au drept scop prezentarea faramelor din ambianta locurilor

natale, a copilariei, tineretii sau a maturitatii marilor personalitati, intre care se afla

Casa Memoriala „Anton Pann” – imobil monument de arhitectura urbana de la

jumatatea secolului al XVIII-lea, cu foisor si pivnita. Casa-muzeu a fost translatata cu

37 de metri fata de amplasamentul initial datorita sistematizarii si reamenajarii

teritoriale iar expozitia pune in lumina calatoriile prin imprejurimile Valcei ale celui

ce a ramas in istorie drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb” ce a fost „dascal de

musichie” la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.

5. Biblioteci

Bibliotecile municipiului sunt prezentate ca punct de atractie datorita, nu

numai fondului de carte, prin vechimea acestora si chiar prezenta incunabulelor, dar

si prin cladirile in care sunt amplasate, monumente arhitectonice. Dintre acestea se

remarca Biblioteca Judeteana „Antim Ivireanul”, fiind conceputa, initial, in ideea

unui centru cultural al comunitatii, fara insa a renunta la serviciul traditional de

biblioteca.

6. Teatre

In perioada 1960-1980, teatrul popular din Ramnicu Valcea a fost unul din cele

mai valoroase teatre de amatori la nivel national, castigand astfel numeroase premii

nationale si internationale. Astfel, municipiul Ramnicu Valcea cuprinde doua teatre

importante:

Teatrul „Antonn Pann” – constituit in mai 1990 ca insititutie de continuare a

unei lungi traditii teatrale, in locul teatrului popular

Teatrul Municipal „Ariel” – infiintat in anul 1998 ca institutie artistica aflata in

subordinea municipalitatii, pe structura fostei Societati Culturale nonprofit „Ariel”.

7. Filarmonici

Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Ramnicu Valcea, a fost infiintata in 1995, a

preluat compozitii muzicale din perioada pre-decembrista si a colaborat cu

majoritatea filarmonicilor din Romania, precum si cu alte institutii de cultura,

impreuna realizand numeroase proiecte de succes (Festivalul National „Tinere

Talente”, concerte, opere si operete puse in scena, proiecte culturale etc).

76

Muzeul satului valcean

Festivalul “Tinere Talente”

Actorii teatrului “Ariel”

Casa memoriala “Anton Pann”

Teatrul “Anton Pann” Filarmonica “Ion Dumitrescu”

Fig. 7 Patrimoniu cultural Ramnicu Valcea

77

Agenda culturala este bogata in evenimente ce sunt sustinute in fiecare an:

diverse vernisaje si expozitii de pictura fotografie, sculptura, festivaluri cu caracter

cultural (“Tinere Talente”), Zilele Ramnicului, olimpiade, concursuri si colcvii

nationale, diverse tabere internationale de schimburi culturale etc.

Ariel este singurul teatru din România care s-a transformat în instituție

municipală pornind de la programele unei asociații culturale independente.

Ultimii trei ani (2011, 2012, 2013) au fost ani în care instituția teatrală

(incluzând și cinematograful și școala de teatru), și-a consolidat programele,

proiectele și a acționat spre polarizarea interesului publicului local dar și cel străin.

Încă de la înființarea sa Teatrul Ariel s-a remarcat în plan național și

internațional având un ecou imediat în presa de specialitate. În anul înființării sale,

Revista marelui Festival de la Edinbourgh a acordat trei stele spectacolului prezentat

de Ariel la Workshop Theatre.

Teatrul Municipal Ariel își desfășoară activitatea, în calitatea sa de susţinător,

producător şi promotor al unor valori culturale reprezentative, cu preponderen ță

în municipiul Râmnicu Vâlcea, oraș cu tradiție multiculturală remarcabilă.

Considerat, deseori ambasador al culturii române, Teatrul Ariel a fost

prezent în numeroase festivaluri sau evenimente în: Bruxelles-Belgia, Edinburgh-

U.K., Viterbo, Sardenia-Italia, Allonnes-Franța, Monaco, Brno-Cehia, Elbasan și

Korcea din Albania. O activitate susținută o are Teatrul Ariel și în județul Vâlcea

atât în orașele Brezoi, Horezu, Călimănești, Govora, Olănești, cât și în localități

care, prin așezarea lor, nu au aceleași oportunități culturale.

De spectacolele cu artişti amatori se ocupă aşezămintele culturale, în cadrul

cărora, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale

Vâlcea are un rol de îndrumare metodologică şi de stimulare a activităţii lor printr-o

serie de programe. Şcoala Populară de Arte şi Meserii Râmnicu Vâlcea este

producătoare de artişti amatori, de toate vârstele, în domeniul muzicii culte, muzicii

uşoare, muzicii populare, baletului şi dansului popular: existenţa unor programe ale

CJCPCT Vâlcea, precum „Ucenicii Thaliei”, „Lăutarul”, „Cântecele Oltului”, „Ilie

Zugrăvescu”, „Brâul de aur” şi a unor spectacole devenite tradiţionale ale Şcolii

Populare de Arte şi Meserii (de Crăciun, de Paşte, de 8 Martie, de Ziua Europei, de 1

Iunie, de sfârşit de an şcolar).

Infrastructura turistica este reprezentata, in principal, de formele de cazare

prezente, in municipiul Ramnicu Valcea acestea fiind foarte variate. Este bine

reprezentata la nivel de pensiune, insa sufera deficiente in cazul motelului.

Principala forma de cazare este constutuita din hoteluri, 5 de 3 stele si unul de

4 stele, punand la dispozitie o gama variata de servicii si fiind cea mai solicitata

forma de cazare de catre turistii internationali. In aceste conditii, categoria hotelurilor

78

nu acopera toata clientela potentiala prin lipsa atat a hotelurilor de lux, incadrate la 5

stele, cat si a hotelurilor de buget, incadrate la 2 stele.

O a doua categorie de cazare este reprezentata de moteluri, categorie destinata

unui turism dinamic, legat de circulatia rutiera. Acestea sunt amplasate de-a lungul

traseelor rutiere transcarpatice si ofera servicii sumare, tipice mediei sejurului de o

noapte.

Hostelul, o unitate de cazare cu buget restrans avand majoritatea spatiilor

comune, are un singur reprezentant la nivelul municipiului Ramnicu Valcea. Acesta

este incadrat la categoria 2 stele si are o capacitate de 56 de locuri.

Pensiunea, este forma de cazare cel mai des intalnita in municipiu, avand o

capacitate totala insumana la 247 locuri, in cadrul pensiunilor de 2 si 3 stele.

Pentru elevi exista o singura tabara scolara cu o capacitate de pana la 100 de

locuri. Acest tip de cazare a cunoscut o stagnare a numarului de solicitanti pana la

nivelul anului 2009.

Campingul este de asemenea prezent, in cadrul municipiului, printr-o singura

exemplificare omologata, Popasul turistic Denisa, si functioneaza doar in perioada

estivala.

1.1 INDICELE DEZVOLTARII UMANE LOCALE

Indicele dezvoltării umane (IDU, Human Development Index în engleză) este

o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării, învățământului și nivelului

de trai. În acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a

unei țări decât PIB-ul pe cap de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială și

nu alți indicatori socio-economici.

Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele

dezvoltării umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat în

fiecare an de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și publicat în Raportul

de Dezvoltare Umană.

Ultimul indice al dezvoltării umane a fost realizat în 2006 utilizând date

din 2004. În 2004, România a avut un IDU de 0,805, însemnând că țara are un nivel

avansat de dezvoltare umană și este situată pe locul 60 din lume. Este pentru prima

oară când România a atins acest nivel, dat fiind că în 2003, IDU-ul era de 0,796 (locul

64), adică dezvoltare umană medie.

Metodologia pentru Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL)

Indicele dezvoltării umane locale a fost dezvoltat de sociologul Dumitru Sandu și

măsoară capitalul total al localităților, considerat din perspectiva dimensiunilor sale

umană, de stare de sănătate, vitală și materială. Primele trei dimensiuni de stoc de

capital sunt estimate prin câte un singur indicator. Capitalul material, cea de-a patra

dimensiune, este măsurat ca scor factorial din trei indicatori ai calității vieții locale

79

referitori la mărimea locuințelor (suprafață locuibilă pe locuință), autoturisme private

la 1000 locuitori și gaze distribuite pentru consumul casnic pe locuitor.

Un nou scor factorial agregă valorile celor patru indicatori care estimează

dimensiunile capitalului comunitar. Un avantaj major al IDUL este că permite

compararea unor unități teritoriale foarte diferite, urbane și rurale, mari sau mici.

Fig. 8 Metodologie de construire a IDUL

Sursa: Banca Mondiala

Măsura a fost propusă și testată în 2011 și a operat pe baza a șapte indicatori

de input. Față de varianta inițială, forma actuală de calculare a indicelui a adoptat trei

modificări:

a) indicatorii capitalului material sunt integrați într-un indice parțial înainte de a fi

incluși în factoriala de calculare a indicelui final (în felul acesta este evitată

suprareprezentarea unei dimensiuni a indicelui prin mai mulți indicatori care o

estimează) ;

b) s-a renunțat la folosirea unui indicator pentru mărimea demografică a localității ca

element de calcul pentru IDUL datorită variațiilor sale foarte mari (de la aproape

două milioane pentru București la sub o mie pentru comunele mici) precum și

datorită inerției foarte mari pe care indicele respectiv o are în timp (factor de limitare

a relevanței IDUL în analizele diacronice);

80

c) localitățile foarte mici, de sub o mie de locuitori, nu au mai fost incluse în baza de

date dat fiind faptul că o parte din indicatorii de calcul sunt foarte instabili în cazul

unor localități mici. În consecință, valorile IDUL nu au mai fost estimate pentru

localități cu mai puțin de 1000 locuitori.

IDUL este similar cu indicele dezvoltării umane (IDU) folosit în sistemul

Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ambii indici includ măsuri ale

educației, performanței economice și stării de sănătate. Numai speranța de viață la

naștere este inclusă în IDU și IDUL. Produsul intern brut care este o măsură specifică

pentru IDU este estimat numai pentru unități teritoriale mari (țări sau regiuni).

Scorul factorial care agregă masuri pentru cele patru forme de capital

comunitar în IDUL este convertit pentru a avea un interval de variație între

aproximativ zero și aproximativ 100 (după formula scorului Hull=50+14 valoarea

scorului factorial). Comparabilitatea între valorile indicelui dezvoltării umane locale

este asigurată prin cumularea bazelor de date pentru 2002 și 2011 într-o singură bază

pentru care se calculează scorul factorial parțial aferent capitalul material și scorul

factorial pentru IDUL.

IDUL este limitat, în sistemul statistic românesc, de disponibilitatea unora

dintre datele necesare (stocul de educație) numai prin înregistrările de recensământ.

Toate datele primare pentru calcularea indicelui au fost furnizate de către Institutul

Național de Statistică (INS). INS a calculat și speranța de viață la naștere pentru

fiecare localitate din România (pe perioade de trei ani consecutivi), precum și vârsta

medie a populației adulte pe localitate.

Noul indice este o măsură a capitalului uman local dacă se extinde conceptul

de capital uman astfel încât să includă nu numai educația ci și starea de sănătate.

Adăugarea indicatorilor de capital material și vârstă medie transformă indicele într-o

măsură a capitalului comunitar (local). Validitatea IDUL a fost testată pe baze de date

foarte mari și prin folosirea sa ca variabilă dependentă sau independentă în diferite

analize multivariate.

Sărăcia comunitară măsurată prin valorile reduse ale IDUL nu trebuie

confundată cu simpla agregare a indicilor de consum sau de venituri la nivel

individual sau de gospodărie. Componenta de deficit de acces la bunuri publice este

prezentă în mult mai mare măsură în IDUL decât în ratele de sărăcie calculate la

nivel local prin agregarea valorilor individuale sau de gospodărie.

81

Fig. 9 – Indicele Dezvoltarii Umane Locale (IDUL) la nivel de judet si de resedinta

(2002 - 2011)

Sursa: Banca Mondiala

82

Fig. 10 Mobilitatea ascendentă a județelor românești pe scala dezvoltării umane locale

(2002-2011)

Sursa: Banca Mondiala

Fig. 11 Indicele dezvoltării umane locale (IDUL), la nivel de localitate (2002)

Sursa: Banca Mondiala

83

Fig. 12 Indicele dezvoltării umane locale (IDUL), la nivel de localitate (2011)

Sursa: Banca Mondiala

Concluzii

Indicele Dezvoltarii Umane Locale arata ca atat Judetul Valcea cat si municipiul

Ramnicu Valcea se afla la jumatatea unui clasament la nivel national, avand un

nivel mediu-superior de dezvoltare. Nivelul general de dezvoltare umana locala a

crescut semnificativ in perioada 2002 – 2011, reusind sa faca tranzitia de la o zona

cu grad scazut (sarac) de dezvoltare, la una cu nivel mediu-superior. Insa, in

aceeasi perioada a crescut si disparitatea fata de cea mai dezvoltata zona a

Romaniei – municipiul Bucuresti, de la 22 puncte pe scara IDUL in anul 2002 la 31

puncte pe scara IDUL in anul 2011.

1.2 DEMERSURI LOCALE IN DEZVOLTAREA STRATEGICA

Documentele strategice care au stat la baza analizelor, formularii ipotezelor si masurilor prevazute pentru dezvoltarea durabila a municipiului Ramnicu Valcea sunt: documente de amenajare a teritoriului, strategii generale, strategii sectoriale, (P.U.G., P.I.D.U., P.A.E.D., Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Vâlcea 2007-2013, Varianta initiala a Strategiei de Dezvoltare Locala a Municipiului Ramnicu Valcea 2014-2020, Strategia de Dezvoltare Durabila a Serviciului de Transport Public

84

Local de Calatori in Municipiul Ramnicu Valcea 2009 – 2015. Strategia de Dezvoltare Economico - Socială a Judeţului Vâlcea, 2009-2013.

Aspecte semnificative ale municipiului asa cum rezulta din documentele

strategice ale organizatiei:

Declararea Municipiului Rm Valcea ca pol de dezvoltare urbană alături de alţi

13 din tara (HG 899/2008) - Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, Axa 1

P.O.R.

In cadrul reţelei rutiere şi feroviare Râmnicu Vâlcea ocupă un loc important, el

găsindu-se amplasat pe una din principalele căi rutiere internaţionale care

leagă Europa Centrală de Peninsula Balcanică, respectiv pe DN 7 Bucureşti -

Piteşti - Râmnicu Vâlcea - Sibiu, dar şi pe drumurile naţionale - DN 67 - Târgu

Jiu - Horezu - Râmnicu Vâlcea si DN 64 Craiova - Drăgăşani - Râmnicu Vâlcea.

De asemenea exista acces la Calea Ferata (CF) linia secundară Piteşti-Vâlcele –

Sibiu si Calea ferată Piatra Olt- Podu Olt, linia cf 203 - Planul Integrat de

Dezvoltare Urbana

Municipiul Râmnicu Vâlcea este amplasat în Subcarpaţii Getici, la 18 km

distanţă de defileul Oltului in lunca râului şi formează la confluenţă cu râul

Olăneşti o zonă de cârlig cu orientarea N – S. Lărgimea maximă a luncii este

de 2,5 km în partea de nord, de 1,9 km în zona centrală si de 2 km în zona

sudică. – Plan de actiune energie durabila Valcea

In cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii

Criogenice şi Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru

de cercetare pentru hidrogen şi pile de combustie din zona de est a Europei,

centru care poate plasa Romania printre ţările cu un mare potenţial de

dezvoltare in privinţa folosirii şi chiar exportului de tehnologii energetice

bazate pe surse regenerabile.

Industria chimica valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si Uzinele

Sodice Govora SA. SC OLTCHIM SA are cca. 300 de parteneri, certificatele de

calitate si protectie a mediului. Compania se afla in topul marilor jucatori din

industria chimica in Europa Centrala si de Est si este numarul unu pe piata

produselor clorosodice, piata poliolilor polieteri si piata propenoxidului, iar pe

piata PVC ocupa locul al doilea., compania devenind de-alungul timpului un

brand puternic. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana

Judeţul Vâlcea deţine una dintre cele mai mari capacităţi de prelucrare aici

fiind produse mai mult de 70 de produse diferite (sodă caustică şi praf, PVC,

insecticide, alcooluri, policarbonaţi, pesticide, etc). Peste 50% din volumul

producţiei industriale este asigurat de industria chimică şi petrochimică,

reprezentată de SC Oltchim SA Râmnicu Vâlcea, SC Uzina de Sodă SA

Govora, amplasate pe platforma industrială din sudul municipiului.

OLTCHIM este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din

România, înfiinţată în 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Râmnicu

85

Vâlcea şi care a devenit societate comerciala pe acţiuni, sub denumirea S.C.

OLTCHIM S.A. – P.U.G

Hidrografia este reprezentată de râul Olt şi afluenţii acestuia (dintre care cel

mai important în zona oraşului este râul Olăneşti) şi de lacurile de acumulare

ale Oltului (cca. 1200 ha). În zona piemontului vâlcean ca şi în întreaga zonă

sud-estică a versanţilor Munţilor Parâng există numeroase izvoare cu apă

clorurosodică şi sulfuroasă, recomandate în tratamentul afecţiunilor tubului

digestiv, ale ficatului, splinei si aparatului circulator, izvoare exploatre in

staţuinile Govora, Olăneşti, Călimăneşti. - P.U.G

Râul Olt a fost amenajat hidrotehnic în zona Făgăraş-Dunăre, viiturile care

inundau terasele joase fiind stăpânite, iar potenţialul energetic al debitului

lichid al râului valorificat în hidrocentralele construite (hidrocentralele de pe

Olt însumând o capacitate hidroenergetică de cca 1000 MW). Pe teritoriul

municipiului Rm. Vâlcea au fost executate două hidrocentrale, Rm.Vâlcea

Nord cu lac de acumulare la cotă maximă +248,00 şi în Rm.Vâlcea Sud, cu

nivelul maxim al lacului +231,5.

Afluenţii râului Olt în zona Râmnicu Vâlcea sunt:

Pe partea dreaptă:

- râul Olăneşti;

- pârâul Sărat se formează sub formaţiunile nisipoase ale dealurilor din zona

Ocnele Mari.

Pe partea stângă:

- pârâul Stăncioiu format sub formaţiunile Dealului Feţeni şi curge pe direcţia

est-vest;

- pârâul Sâmnic format sub Platoul Dealul Negru curge pe direcţia sud-vest şi

întâlneşte râul Olt aval de Hidrocentrale Rm.Vâlcea Sud;

- râul Topolog ce izvorăşte de sub masivul Făgăraş curge pe direcţia nord-sud

apoi sud-vest şi întâlneşte râul Olt în zona comunei Galicea. - P.U.G

Clima temperat-continentala, cu veri ferite de caniculă, toamne lungi şi ierni

blânde, fără geruri şi viscole, este favorabilă organizării pe două sezoane – a)

aproximativ 3 luni de iarnă, cu temperaturi medii negative; b) alte aproape 6

luni cu temperaturi medii de peste 10 grade. - P.U.G

Dealurile din jurul oraşului sunt acoperite cu păduri de gorunete şi făgete. Pe

lângă speciile dominante ca fagul şi gorunul, mai există şi carpen, tei, frasin,

jugastru, ulm şi salcâm. Etajul de arbuşti este format din alun, lemn câinesc,

corn, soc, clocotiş şi iederă ca plantă agăţătoare.Vegetaţia ornamentala din

parcurile şi zonele de versant cuprinde: bradul argintiu, molidul, pinul, zada,

arinul, plopul şi salcia. - P.U.G

Fauna cuprinde numeroase specii de peşti, reptile, batracieni, păsări şi

mamifere, dintre care 15 specii sunt ocrotite. Reprezentative pentru această

86

zonă de interes turistic sunt: Grădina zoologică şi rezervaţia paleontologică

Goranu. Ariile protejate însumează aproape 200 ha iar lacurile peste 600 ha.

Dealurile din jur sunt străbătute de numeroase cărări ce trec prin poiene cu

privelişti pitoreşti. - P.U.G

Existenta a doua arii protejate (Rezervatia geologica – geomorfologica

Piramidele din Valea Stancioiului si Rezervatia faunistica Valea Oltului

Inferior – reteaua Natura 2000) – Agentia Nationala de Mediu

existenţa a două institute de cercetare pentru activitatea din agricultură

(Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viticolă Drăgăşani şi Staţiunea de

Cercetare şi Producţie Pomicolă - Râmnicu Vâlcea) care folosesc prioritar

materii prime din productia agricola judeteana.

aproximativ 19,9 %; in productia majoritatii intreprinderilor de top din judet

se regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea

produselor chimice de baza (SC OLTCHIM SA), trasnportul si distributia

aburului si apei calde ( SC CET Govora SA), fabricarea produselor de morarit

si panificatie SC Boromir Ind SRL si Vel Pitar SA ), energie electrica (Filiala

pentru reparatii si Servicii Hidroserv Rm Valcea), fabricarea produselor

metalice ( SC VILMAR SA ), sare, soda calcinata, soda caustica (Uzinele Sodice

Govora SA). Industria chimica valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA

si Uzinele Sodice Govora SA. SC OLTCHIM SA are cca. 300 de parteneri,

certificatele de calitate si protectie a mediului. Compania se afla in topul

marilor jucatori din industria chimica in Europa Centrala si de Est si este

numarul unu pe piata produselor clorosodice, piata poliolilor polieteri si piata

propenoxidului, iar pe piata PVC ocupa locul al doilea., compania devenind

de-alungul timpului un brand puternic. SC Vilmar SA produce si vinde o

gama diversificata de utilaje tehnologice si parti componente destinate

indusriei : chimice, petrochimice, petrolului, si a gazelor naturale, energetice,

metalurgice, constructiilor mecanice, prelucrarii metalelor. SC Vel Pitar este

unul din principalii producatori de produse de panificatie din Romania.Prin

produsele sale de o calitate recunoscuta si cu un personal profesionist isi

propune sa satisfaca toate gusturile clientilor sai. - P.U.G

dezvoltare de excepţie a cunoscut şi invăţămantul universitar. Există acum in

oraş două universităţi particulare:

1.Universitatea “Constantin Brancoveanu” este o instituţie de invăţămant

superior acreditată prin Legea nr. 242/23.04.2002 publicată in Monitorul

Oficial nr. 291/30.04.2002.

2. Universitatea Spiru Haret este o institutie de invatamant superior

acreditata prin Legea nr.443 din 5 Iulie 2002 publicata in Monitorul Oficial nr.

491 din 9 Iulie 2002. - Planul Integrat de Dezvoltare Urbana

87

Sistemul de sănătate este reprezentat, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea,

de o importantă infrastructură medicală, care oferă toată gama de servicii

medicale, începând cu servicii de medicină preventivă şi până la asistenţă

spitalicească de nivel judeţean. - P.U.G

Ponderea întreprinderilor mari din Vâlcea în regiunea Sud-Vest a fost de 15,51

%; în producţia majorităţii întreprinderilor de top din judeţ se regăsesc

principalele produse industriale ale judeţului: fabricarea produselor chimice

de bază (Oltchim SA), transportul şi distribuţia aburului şi apei calde (C.E.T

Govora), fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorură de sodiu),

sodă calcinată, sodă caustică (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea

produselor de morărit (Boromir Ind SRL), energie electrică (Filiala pentru

Reparatii şi Servicii Hidroserv Râmnicu Vâlcea.

SA). Investiţiile străine sunt prezente la întreprinderi de top, cum ar fi: Vilmar

SA (Franţa). - P.U.G

Prin fondul funciar de care dispune, Municipiul Ramnicu Valcea poate să-şi

asigure independenţa alimentară la o serie de produse, inclusiv anumite

cantităţi pentru export.- Planul Integrat de Dezvoltare Urbana

Zona industrială s-a dezvoltat prin puternica industrializare din perioada

comunista, grupând unităţi pe platfomele industriale de pe malul estic al

râului Olt, de prelucrare a lemnului, unităţi ale industriei alimentare (lactate,

panificaţie, băuturi), industriei textilelor şi confecţiilor, precum şi a industriei

materialelor de construcţii. - P.U.G

Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional: o cultură

populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale.- 798

monumente istorice şi ansambluri de arhitectură, dintre care - 1 monument

UNESCO naţional - Mânăstirea Hurezi; monumentele şi statuile de cult şi

laice: Casa Memorială "Anton Pann",Muzeul de Istorie a Judeţului Vâlcea,

Muzeul de Artă "Casa Simian", Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal

Măldăreşti;- instituţiile de spectacol (Teatru, Filarmonică, Orchestre populare,

Ansambluri artistice); 21 de mănăstiri şi schituri;- siturile arheologice; Formele

de cultură din Vâlcea reprezintă o motivaţie semnificativă pentru numeroşi

vizitatori. Monumentele arhitecturale şi religioase, din care multe reprezintă

încă vestigii culturale, reprezintă puncte de atracţie majore. Numărul mare de

mănăstiri, biserici şi alte clădiri de cult reprezintă obiectivul a numeroase

călătorii de grup sau individuale. Strategia de dezvoltare a turismului în

judeţul Vâlcea 2007-2013.

In cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii

Criogenice şi Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru

de cercetare pentru hidrogen şi pile de combustie din zona de est a Europei,

centru care poate plasa Romania printre ţările cu un mare potenţial de

88

dezvoltare in privinţa folosirii şi chiar exportului de tehnologii energetice

bazate pe surse regenerabile.

Calitatea solului este determinata de infiltratiile apei menajere si a dejectiilor

organice. PUG - Memoriu de Sinteza

Calitatea apei de suprafaţă este influentata de factorii poluatori din zona:

dejectiile din gospodării, scurgerile din timpul ploilor din gropile de gunoi,

precum si deversarea necorespunzatoare a apelor menajere. - PUG - Memoriu

de Sinteza

Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protecţie între zonele de locuit şi zonele

industriale - PUG - Memoriu de Sinteza

Dificultăţi majore în retehnologizarea sau mutarea întreprinderilor poluante;-

PUG - Memoriu de Sinteza

Nu exista drumuri ocolitore care să preia traficul de tranzit, pentru a proteja

orasul, singura variantă ocolitoare fiind prin cartierul Goranu. De asemenea

nu există o varianta de ocolire pentru direcţiile Sibiu- Olăneşti, Ocnele Mari –

Olăneşti, Ocnele Mari – Târgu jiu, Craiova, Bucureşti –Sibiu. - PUG -

Memoriu de Sinteza

Degradarea versantilor cu potenţiale alunecari de teren;

Poluarea albiilor principalelor cursuri de apa;

Poluare extinsă datorată transportului rutier cu perspective de agravare odată

cu creşterea gradului de motorizare şi a volumului transporturilor de mărfuri;

Degradarea spatiilor verzi si a parcurilor;

Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protecţie între zonele de locuit şi zonele

industriale

Lipsa unei educatii ecologice;

Dificultăţi majore în retehnologizarea sau mutarea întreprinderilor poluante;

- Amenajarea necorespunzatoare a zonelor protejate - PUG - Memoriu de

Sinteza

Scaderea dramatica a populatiei – Directia Judeteana de Statistica – Valcea

Sporul natural negativ - tendinţă de îmbătrânire a populaţiei

Scădere a numărului de locuitori la nivelul municipiului: de la 111.669

locuitori în anul 2002 la 92 529 locuitori în anul 2011 (-19140 locuitori)

Probleme sociale legate de asigurarea cu locuinţe, crearea de locuri de muncă,

şcolarizare, programe educaţionale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a

căror efectiv are tendinţa de creştere, reprezentând cea mai importantă

minoritate - PUG - Memoriu de Sinteza

Scaderea dramatica a populatiei, cu aproape 9% in perioada dintre cele doua

recensaminte (2002 – 2011)

Tendinta de imbatranire a populatiei, coroborata cu scaderea populatiei tinere

Pondere mare a populatiei inactive, in procent de 20% din totalul populatiei

municipiului ramnicu Valcea

89

Trend continuu descendent al natalitatii de la 19,9 %o (1975) la 8,16 % in

2009.

Mortalitatea infantila are o tendinta de scadere continua ajungind in 2009 la

6,3% .

Spor natural cu trend descendent, chiar daca sunt si ameliorari usoare In 2009

a fost -2,84%

1,75 medici/1000 locuitori Valcea fata de 1,9 medici/1000 de locuitori media la

nivelul Romaniei – I.N.S.

Nu exista nicio scoala de arte si meserii, in conditiile in care peste 500 de elevi

inscrisi in invatamantul liceal urmeaza aceasta forma de invatamant

Existenta unui numar redus de unitati scolare care au implementat programe

de tipul after – school

Numarul de clase, corelat cu numarul elevilor inscrisi in invatamantul primar

si gimnazial este in scadere - I.N.S.

Servicii de asistenta medicala de recuperare (medicina fizica si balneologie)

reprezentate doar la nivelul unei sectii a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea

Desi populatia de peste 65 de ani este in crestere, la nivelul municipiului

Ramnicu Valcea nu exista niciun centru de asistenta pentru persoanele

varstnice - I.N.S.

Se poate spune că exista o lipsă de canale în unele cartiere. PUG - Memoriu

de Sinteza

relativ la reteaua stradala din cartiere putem aprecia ca este de multe ori

insuficient amenajata, atat din punct de vedere al amenajarilor geometrice

(profil transversal, locuri de parcare, dispozitive de „calmare” a traficului,

intersectii neamenajate), cat si a starii tehnice a imbracamintii (multe strazi

sunt fara imbracaminti moderne).

Pentru optimizarea condiţiilor de mediu in centrele populate, spaţiile verzi

indeplinesc un rol de primǎ importanţǎ la crearea unui microclimat

corespunzator. In municipiul Rm.Valcea, in administrarea domeniului public

este in evidenţa o suprafaţǎ de 398.160 mp spaţii verzi, din care 32735 mp

aliniamente stradale, 129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri şi 207.414 mp

spaţii verzi intravilane. Ca suprafaţǎ verde pe cap de locuitor revin 4 mp,

foarte puţin in comparaţie cu normele internaţionale de 17-26 mp. Rǎspandirea

zonelor verzi pe teritoriul oraşului nu este uniformǎ. Extinderea aleilor de

acces, a chioşcurilor, a parcǎrilor a condus la micşorarea suprafeţelor verzi din

majoritatea centrelor urbane, fara ca primariile şi consiliile locale sa ia masuri

de protecţie corespunzatoare.

Lipsa de cadre cu calităţi profesionale la formaţiunile ce asigură legătura

permanentă cu cetăţenii - Plan Integrat de Dezvoltare Urbana

90

Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii medicale

incepand de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta

spitaliceasca de nivel judetean.

Centrul de Afaceri Flandra – Vâlcea este rezultatul parteneriatului dintre

Consiliului Local Ramnicu Valcea, Consiliul Judeţean Valcea, Camera de

Comerţ si Industrie Valcea, Ministerul Comunităţii Flamande şi Agenţia

pentru dezvoltarea regională din Antwerp. Centrul a fost creat pentru a veni

in sprijinul intreprinzătorilor aflaţi la inceput de drum, punand la dispoziţia

acestora un sediu, servicii precum şi a logisticii necesare, dar şi pentru a servi

ca o bază de legătură intre firme din Ramnicu Valcea şi alte firme romaneşti

sau din lumea intreagă. - Plan Integrat de Dezvoltare Urbana

In Râmnicu Vâlcea funcţionează, potrivit Direcţiei judeţene de Statistică, un

număr de cinci hoteluri, 2 campinguri turistice, 1 han, 1 tabără şcolară şi 1 vilă.

Odată cu creşterea importanţei turismului rural, se constată o creştere, în anul

2007, a unităţilor de cazare turistică, la 19 (comparativ cu 17 în anul 2006).

Astfel, în anul 2007, s-a construit în municipiu un hotel şi o pensiune, crescând

numărul acestora la 5, respectiv la 9 pensiuni turistice .Cele 5 hoteluri deţin

383 de paturi, în timp ce pensiunile turistice sunt dotate cu 169 paturi. În

municipiu există o tabără de elevi şi preşcolari cu 76 locuri de cazare şi un

motel cu 94 locuri. Pe total, numărul locurilor de cazare în anul 2007, a fost de

950 (comparativ cu 897 locuri în anul 2006, o creştere de 7%)

In cadrul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii

Criogenice şi Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru

de cercetare pentru hidrogen şi pile de combustie din zona de est a Europei,

centru care poate plasa Romania printre ţările cu un mare potenţial de

dezvoltare in privinţa folosirii şi chiar exportului de tehnologii energetice

bazate pe surse regenerabile. Plan Integrat de Dezvoltare Urbana

cele mai active zone ale ţării in ceea ce priveste infractionalitatea din domeniul

informatic sunt: Bucureşti, Alexandria, Râmnicu-Vâlcea, Craiova, Timisoara,

Iasi, Sibiu şi Constanta. – Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice

Un element esential pentru perioada ce va urma este Cadrul Strategic Comun,

definit in cadrul Regulamentului 246/ 2013, care reglementeaza noua

abordare in utilizarea fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020.

Instrumentele inovatoare ale acestui cadru, sunt CLLD, instrumente

financiare, ITI si Plan de Actiune Comuna. Mai multe provocari se impun ca

definitorii pentru urmatoarea perioada:

-concilierea performantei cu solidaritatea

-acceptabilitatea constructiei europene de catre cetateni

-reducerea disparitartilor teritoriale

-constituirea unui spatiu economic si social coerent si competitiv

91

-locul Europei intr-o mondializare multipolara

Programe finanţare guvernamentale şi UE

In municipiul Rm.Valcea, in administrarea domeniului public este in evidenţa

o suprafaţǎ de 398.160 mp spaţii verzi, din care 32735 mp aliniamente stradale,

129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri şi 207.414 mp spaţii verzi intravilane.

Ca suprafaţǎ verde pe cap de locuitor revin 4 mp, foarte puţin in comparaţie

cu normele internaţionale de 17-26 mp. Rǎspandirea zonelor verzi pe teritoriul

oraşului nu este uniformǎ. Extinderea aleilor de acces, a chioşcurilor, a

parcǎrilor a condus la micşorarea suprafeţelor verzi din majoritatea centrelor

urbane, fara ca primariile şi consiliile locale sa ia masuri de protecţie

corespunzatoare. – Plan Integrat de Dezvoltare Urbana

Construcţiile din zona de versant au fost amplasate pe strada Dealul Malului,

stradă ce urcă pe lângă Cetăţuia spre vest. Construcţiile au fost amplasate şi

fundate de la caz la caz la adâncime corespunzătoare, în urma unor studii de

teren. În zonă alunecările se manifestă în cuvertura existentă aflată sub

influenţa unor umeziri permanente. Măsuri de stabilizarea a acestor cuverturi

sunt drenajele care pot fi executate în baza unor proiecte întocmite de

specialişti în domeniu.

Ca urmare a procesului de urbanizare, dar şi ca rezultat al unei industrializări

intensive, solul municipiului Râmnicu Vâlcea a suferit o degradare generală a

terenurilor şi habitatelor, atât antropică cât şi naturală, care se manifestă, în

prezent, prin imposibilitatea utilizării terenurilor la categoria de folosinţă

iniţială.

Procesul de colmatarea a lacului de acumulare Rm.Vâlcea Sud la confluenţa

râului Olt cu râul Olăneşti, va conduce la îngroparea digurilor şi la apariţia

posibilităţilor de inundare a cartierelor din zonă. Este necesar a se lua măsuri

de decolmatare a zonei. - PUG Memoriu de Sinteza

Procesele de eroziune pe pâraiele afluenţi ai râului Olt au fost posibile, ca

urmare a cantitatilor mari de apă în albiile râurilor la viituri, care au avut loc

după anul 2004 când au căzut în zonă cantităţi însemnate de precipitaţii.

Calitatea apei de suprafaţă este influentata de factorii poluatori din zona:

dejectiile din gospodării, scurgerile din timpul ploilor din gropile de gunoi,

precum si deversarea necorespunzatoare a apelor menajere.

Calitativa a apelor subterane este precară fiind supusă factorilor poluatori din

mediul urban, pierderi din canalizări, grupuri sanitare uscate, etc.

Calitatea solului este determinata de infiltratiile apei menajere si a dejectiilor

organice

Poluarea albiilor principalelor cursuri de apa;

Principalele surse de poluare a aerului in municipiu sunt platforma chimica si

traficul rutier. Indicatorii monitorizati in jurul platformei industriale si in

92

municipiul Ramnicu Valcea sunt cei specifici proceselor tehnologice: acid

clorhidric, amoniac, pulberi in suspensie, dioxid de sulf, pulberi sedimentabile

etc. PUG Memoriu de Sinteza.

1.3 DEMERSUL STRATEGIC

Rezumat cercetare cantitativa si calitativa

In cadrul cercetarii cantitative consideram esentiale urmatoarele elemente si

mentionam ca diferentele de opinie pot fi nesemnificative de la data operarii

anchetei:

- Cu toate că în ultima perioadă s-au finalizat sau se află în implementare

numeroase proiecte de investiţii în cadrul Municipiului Râmnicu Vâlcea ce

ţin de reţeaua de străzi urbane, peisaje şi sensuri giratorii, cei intervievatii,

într-o proporţie de 22% consideră că sunt necesare invesții suplimentare

şi în perioada 2014-2020. Astfel se consideră necesară “Extinderea reţelei de

străzi principale ale municipiului prin includerea altor străzi, pentru a da

o configuraţie coerentă şi pentru a oferi tuturor zonelor funcţionale

posibilităţi de acces”, măsură identificată pentru îndeplinirea obiectivului

operaţional DU 2 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de acces.

- Un alt procent de 16% consideră necesar ca în următoarea perioadă să fie

realizate investiții în infrastructura de educaţie precum şi în reţeaua de

transport în comun. La întrebarea “Care din domeniile următoare

consideraţi că au cel mai mare potenţial de dezvoltare în Mun. Râmnicu

Vâlcea?”, 32% dintre respondenţi considera că turismul nu este încă un

domeniu suficient de dezvoltat pentru oraş. Acest domeniu este considerat

ca fiind ”piatra de temelie” pentru dezvoltarea Municipiului Râmnicu

Vâlcea.

Deasemenea conform rezultatelor cercetarii, este necesar:

- Amenajarea zonelor cu potenţial piscicol, cinegetic, etnografic şi ambiental

deosebit;

- Exploatarea potenţialului turistic al staţiunilor balneoclimaterice şi

de agrement din vecinătatea municipiului;

- Dezvoltarea de noi produse şi servicii turistice cu respectarea identităţii

locale şi componentei de promovare turistică;

- Conceperea unor pachete turistice integrate care sa includă trasee,

circuite, produse turistice, specifice sau complementare, dezvoltate în

parteneriat cu zonele învecinate;

- Dezvoltarea infrastructurii turismului sportiv, de agrement şi a

ecoturismului. Acestea reprezentând doar câteva din măsurile identificate

pentru îndeplinirea obiectivului operaţional DE 2- Dezvoltarea turismului.

93

Din păcate în ultima perioadă Municipiul Râmnicu Vâlcea se

confruntă cu o migrare a tinerilor şi a persoanelor calificate din oraş.

Ca şi soluţie la această problemă 64% dintre respondenţi o consideră

crearea noilor locuri de muncă sau facilitarea obţinerii de locuri bine plătite

pentru tineri sau persoane calificate.

Alţi 26% considera că simplă aducere a investitorilor (firme cu

capital străin) ar duce implicit la crearea de locuri de muncă bine plătite.

Doar 10% considera că Râmnicu Vâlcea considera că prin crearea unu centru

universitar s- ar putea rezolva problema privind migrarea tinerilor şi a

persoanelor calificate din oraş.

În ceea ce priveşte mediul de afaceri din Municipiul Râmnicu Vâlcea,

28% dintre respondenţi consideră că aducerea investitorilor ar putea duce

la revigorarea acestuia. De aceea se consideră necesar – “Promovarea

potenţialului local prin realizarea unui centru de informare pentru

investitori, unde să se regăsească informaţii ca: orientarea strategică

locală privind dezvoltarea locală, reglementări birocratice locale, baze de

date cu terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte locale, baze de date

cu parteneri de afaceri, materiale de prezentare ale oportunităţilor

locale, etc” conform măsurilor identificate pentru îndeplinirea

obiectivului operaţional DE 1 - Dezvoltarea unui mediu de afaceri

competitiv. Un alt procent de 20% consideră că diminuarea birocrației ar

putea reprezenta o cheie de rezolvare şi revigorare a mediului de afaceri

din Municipiu.

Pentru desfasurarea cercetarii calitative au fost organizate si constituite şase

grupuri de lucru, pe domenii diferite, astfel: Urbanism-Arhitectură, Mediul

înconjurător, Transport Urban, Educaţie – Social, Mediu afaceri, Turism – Cultură.

Grupurile de lucru au fost constituite din reprezentanţi ai instituţiilor publice locale,

mediului de afaceri şi societăţii civile. In cadrul intalnilor de lucru – cercetare

calitativa, organizate desfasurate cu acelasi scop, la capitolul turism, au fost

abordate posibilitățile de dezvoltare a unui turism integrat, care să

cuprindă întreaga zonă a Municipiului Râmnicu Vâlcea cu zona sa adiacentă,

precum și posibilitatea extinderii pe toată zona Subcarpatică Olteană. S-a

concluzionat că brandului local Vino la Vâlcea!, dezvoltat în prezent de

Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, poate fi asociat brandul regional

Oltenia de sub munte, prin încurajarea parteneriatului în Municipiul Râmnicu

Vâlcea și comunele aflate în zona Subcarpaților Vâlcii. S-au identificat și trasee

turistice tematice (culturale): Mânăstirea Horezu – satul Horezu și ceramica

de Horezu – Mănăstirea Govora – Salina Ocnele Mari și Căciulata – Călimănești

– Mănăstirea Ostrov – Mănăstirea Cozia – Mănăstirea Turnu.

– Parcul Național Cozia, sau chiar tourul marilor hoteluri din stațiunile

94

balneare: Călimănești – Căciulata – Râmnicu Vâlcea – Govora – Olănești.

Putem conchide spund ca perceptiile cu privire la situatia actuala a

municipiului se mentin, nefiind necesare reevaluari in perioade de timp scurte.

MACRO- Probleme

- Venituri bugetare fluctuante, aparent declin: imposibilitatea sustinerii

planurilor de investitii pe termen mediu

- Declin economic: PIB in scadere

- Declin demografic: lipsa atractivitatii

- Lipsa unor mecanisme / parghii de stimulare a economiei locale ca factor de

control si crestere a PIB-ului si veniturilor bugetare

- Lipsa unei strategii fiscale

- Lipsa unei identitati locale: o ramura, un simbol

95

2. ANALIZA SITUTATIEI EXISTENTE

Abordare

Formularea unei strategii impune in prima fază analizarea tuturor elementelor

care o pot influenţa in prezent sau care ar putea afecta in viitor implementarea

acesteia. Poziţia iniţială a comunitatii si a organizaţiei prin care actioneaza strategia

pentru implementarea politicilor si strategiilor ei de dezvoltare este definită prin

configuraţia unui ansamblu de factori organizaţionali delimitaţi conceptual in doua

categorii: factori externi şi factori interni. Modificarea acestor factori include

schimbări in cadrul comunitatii, respectiv organizatiei, cu un mod de manifestare

concretă diversificată. Delimitarea conceptuală a celor doua categorii de factori

prezintă o relativitate diminuată doar de apartenenţa tradiţională a unui factor la o

anumită categorie. Relativitatea evidenţiază legătura care există intre cele doua

categorii de factori. Aceştia definesc o separare teoretică a mediului comunitatii,

respectiv organizaţiei, in doua constituente: mediul intern şi mediul extern.

Indiferent de mărimea sa sau alte caracteristici proprii, orice comunitate,

respectiv organizaţie este afectată in o mai mare sau mai mica măsura, de

modificările mediului extern. Prin mediul extern al unei organizaţii se inţelege

totalitatea elementelor din afara comunitatii, respectiv organizaţiei, care o afectează

intr-un fel sau altul. Problema fundamentală a analizei mediului extern este de a

inţelege modul in care acesta influenţează comunitaea, respectiv organizaţia şi modul

in care o va face in viitor.

Analiza mediului inconjurator se axeaza pe doua direcţii principale:

- analiza contextului de dezvoltare a strategiei, care conduce la definirea unor

variabile de context

- analiza situatiei curente a teritoriului cu mediul ei inconjurator, care conduce la

definirea unor variabile interne

Analiza mediului inconjurator cuprinde elementele (tendinţe şi condiţionări)

care afectează in mod relativ uniform un număr mare de comunitati, respectiv

organizaţii şi au o influenţă indirectă asupra comunitatii, respectiv organizaţiei de

referinţă, in timp ce influenţa inversă este nesemnificativă. Factorii cauzali care

influenţează comunitaea, respectiv organizaţia sunt clasificaţi in cadrul unei analize

SWOT.

Analiza SWOT scoate în evidenţă elemente de potenţial intern şi extern, cum ar fi

resursele, competenţele, tendinţele unor procese conexe;

Analiza SWOT implică:

a. identificarea elementelor interne şi externe organizaţiei sau ale temei strategice,

b. sortarea lor pe cele 4 puncte şi

c. ordonarea şi reţinerea celor care pot avea impact decisiv asupra realizării acţiunilor

96

d.definirea variabilelor relevante care vor reprezenta informatiile fundamentale

clasificate pentru crearea si evaluarea scenariilor de dezvoltare in grupurile de lucru

tematice din cadrul demersului de definire strategica.

Punctele tari şi slabe sunt elemente interne, de orice natură, în primul rând de

resurse, care pot contribui decisiv la realizarea unor acţiuni deci şi a efectelor lor. O

acţiune se poate realiza numai sprijinindu-se pe anumite elemente care sunt punctele

tari şi se poate compromite din cauza unor puncte slabe. Din multitudinea de

elemente externe existente la un moment dat, care au fost identificate, cele care pot

influenţa hotărâtor efectele unor acţiuni se reţin şi formează aşa numitele

oportunităţi, şanse, ocazii şi respectiv ameninţări, riscuri, pericole. Realizarea unei

acţiuni este posibilă în mod convenabil, numai bazându-ne pe un concurs adecvat.

Forma de redactare a analizei este una tabelară.

Elemente interne

Puncte tari (Strengths)

- Care sunt avantajele noastre?

- Ce facem bine?

- Ce caracteristici favorabile avem?

Puncte slabe (Weaknesses)

- Ce nu facem bine?

- Ce fac alţii mai bine?

- Care sunt dezavantajele noastre?

Elemente externe

Oportunităţi /ocazii (Opportunities)

- Care sunt schimbările externe pozitive si favorabile pentru noi?

- Unde avem şanse favorabile?

Riscuri /Pericole (Threats)

- Care sunt cerinţele, ce sunt greu realizabile?

- Care sunt schimbările, cu care nu putem concura si care ne dezavantajează?

97

2.1 PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI, AMENINTARI

S.W.O.T

PUNCTE TARI - STRENGHTS PUNCTE SLABE - WEAKNESSES

Municipiul Ramnicu Valcea este unul din cei 13

poli de dezvoltare urbana, aflandu-se pe pozitia

10 intr-un clasament al polilor de dezvoltare

din punct de vedere al populatiei.

Pozitionarea strategica importanta din punct de vedere al cailor de comunicatie DN 7 , DN 67, DN 64 Craiova, CF 201

Deosebit potential energetic datorita raului Olt,

evaluat la 1867 MW, ceea ce reprezinta 17% din

potentialul raurilor interioare

Zona importanta de lunca, formata de raul Olt,

cu o largime maxima de 2,5 km in partea de

nord, de 1,9 km in partea centrala si 2 km in

partea sudica.

Prezenta in regiune a unor importante zacaminte de sare, care au favorizat aparitia si dezvoltarea industriei chimice.

Existenta a doua hidrocentrale pe Olt, cu o capacitate hidroenergetica totala de cca 1000 MW si importante lacuri de acumulare, respectiv Ramnicu Valcea Nord lac de acumulare la cota maxima +248,00).

Asezarea intr-o zona cu numerosi afluenti ai

raului Olt (raul Olanesti, paraul Sarat, paraul

Stancioiu, paraul Samnic), dispunere care a

determinat existenta in zona a unui sol bogat in

materiale folosite in constructii (argile, nisipuri,

pietris) si sare

Clima temperat-continentala cu efecte benefice

asupra agriculturii

Radiatie solara si insorire (insolatie) cu durata

ridicata, constituind o importanta resursa de

energie fotovoltaica.

45% din suprafata este acoperita cu paduri, cele

de gorun si fag avand cea mai mare raspandire

Resurse importante de fauna in padurile din

marginea orasului si importante rezerve

piscicole in apa Oltului si lacurile de acumulare.

Obiective faunistice de interes turistic: Gradina

Zoologica si Rezervatia Paleontologica Goranu.

Existenta a doua arii protejate (Rezervatia

geologica – geomorfologica Piramidele din

Valea Stancioiului si Rezervatia faunistica Valea

Oltului Inferior – reteaua Natura 2000)

Nivel de pregatire ridicat al populatiei,

Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protectie

intre zonele de locuit si zonele industriale.

Starea tehnică de degradare a infrastructurii

căii ferate

Dificultati majore in retehnologizarea sau

mutarea intreprinderilor poluante. Scaderea dramatica a populatiei, cu aproape

9% in perioada dintre cele doua recensaminte

(2002 – 2011).

Pondere mare a populatiei inactive, in procent

de 20% din totalul populatiei municipiului

ramnicu Valcea.

1,75 medici/1000 locuitori Valcea fata de 1,9

medici/1000 de locuitori media la nivelul

Romaniei.

Nu exista nicio scoala de arte si meserii, in

conditiile in care peste 500 de elevi inscrisi in

invatamantul liceal urmeaza aceasta forma de

invatamant.

Numarul de clase, corelat cu numarul elevilor

inscrisi in invatamantul primar si gimnazial

este in scadere.

Desi populatia de peste 65 de ani este in

crestere, la nivelul municipiului Ramnicu

Valcea exista doar un centru de asistenta

pentru persoanele varstnice.

Infractionalitate ridicata, in special in domeniul

infractionalitatii electronice – I.T.

Desi exista trei platforme industriale in

interiorul orasului,cu impact asupra calitatii

aerului, niciuna din acestea nu a fost utilizata

in cadrul unei initiative de tip parc industrial.

Desi potentialul turistic al zonei este unul

foarte ridicat, unitatile comerciale care

activeaza in acest domeniu detin sub 1% din

PIB-ul la nivelul localitatii.

Centrul de afaceri Flandra, importanta

infrastructura de afaceri, are in prezent un grad

de ocupare foarte redus, nereusind sa devina

incubatorul de afaceri planificat.

Pierderea simbolului sportiv al asezarii –

echipa de handbal Oltchim Ramnicu Valcea,

care detinea un palmares exceptional, national

si international.

98

populatia cu studii superioare atingand un

procent de 15,37% din totalul segmentului de

populatie de peste 19 ani.

Invatamant superior bine reprezentat, prin Universitatea Constantin Brancoveanu si Universitatea Spiru Haret

Infrastructura de sanatate importanta, prin

existenta a doua unitati spitalicesti publice (din

care una este cel mai mare spital din judet –

Spitalul Judetean Ramnicu Valcea) si a peste 90

de centre medicale de specialitate private.

Existenta unui sector media important, reprezentat de 3 televiziuni locale, 2 posturi de radio locale si 13 publicatii valcene.

existenţa a două institute de cercetare pentru activitatea din agricultură (Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viticolă Drăgăşani şi Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă - Râmnicu Vâlcea), care folosesc prioritar materii prime din productia agricola judeteana.

Sector industrial alimentar bine reprezentat,

prin firme aflate in topul intreprinderilor de

profil: Boromir IND SRL, Vel Pitar SA, Fabrica

de conserve Raureni, care detin impreuna 5%

din piata nationala de conserve de fructe si

legume, 25% din cea de morarit si 9% din cea de

panificatie.

Importante resurse agricole – livezi, pepiniere,

culturi de vita de vie.

Lider national in industria chimica (Oltchim

SA, Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical

Group SA, Resin SRL).

Centrala Electrica de Termoficare Govora SA –

societate de varf in producerea şi

comercializarea energiei electrice şi termice,

unic producător de abur industrial pe

Platforma industrială Rm. Valcea –Sud, unic

furnizor de agent termic pentru încălzirea

urbană din Rm. Valcea şi producător

permanent şi stabil de energie electrică în ţară.

Vilmar SA, companie producătoare de utilaje tehnologice și părți componente destinate industriei chimice, petrochimice, petrolului și a gazelor naturale, energetice metalurgice, construcțiilor mecanice și prelucrării metalelor, societate privata cu 100% capital strain (francez).

Industrie prelucratoare bazata pe produse

proprii locale.

Existenta a trei platforme industriale (Platforma

nordica, Platforma nord – centrala, Platforma

sudica)–premisa pentru o dezvoltare economica

bazata pe industrie.

Ponderea cea mai mare in ceea ce priveste cifra

Indicele de utilizare a locurilor de cazare

inregistreaza o scadere puternica.

Lipsa unor legaturi viabile intre obiectivele

turistice.

Suprapunerea traficului de tranzit peste cel

urban, datorita lipsei unor trasee ocolitoare.

Reteaua de canalizare este insuficienta,

existand o lipsa de canale in unele cartiere.

Existenta zonelor de depozitare a deseurilor

industriale si a zgurii aferente unitatilor

industriale din partea de sud a orasului

neecologizate.

Infrastructura de termoficare invechita, cu

conducte afectate de coroziune si pierderi

importante de agent termic.

Serviciul de transport public are in patrimoniu

un parc urban auto de calatori depasit si

ineficient din punct de vedere al consumului si

gradului de poluare.

Deficit de locuri de parcare

Lipsa unor strategii fiscale si a politicilor fiscale

locale, care conduc la venituri bugetare

fluctuante, necontrolate.

Scaderea veniturilor bugetare din activitati

hoteliere si activitati culturale / spectacole.

Subventii in crestere la transportul in comun.

Subventii in crestere la energia termica

furnizata populatiei.

99

de afaceri realizata la nivelul municipiului

Ramnicu Valcea este detinuta de societatile

comerciale care activeaza in industrie.

Existenta la nivelul anului 2011 a 163 societati

comerciale cu capital privat strain, din care cele

mai importante sunt Vilmar SA, Uzinele Sodice

Govora - Ciech Chemical Group SA.

Rata somajului situata sub media pe tara

Existenta a doua centre de cercetare de

importanta nationala: Institutul National de

Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii

Criogenice si Izotopice - ICSI Rm.Valcea si

Statiunea de Cercetare Pomicola Valcea, care a

creat in laboratoarele proprii 9 soiuri de pomi

fructiferi , singura staţiune din ţară care are

bancă de gene pentru nuc, alun castan.

Patrimoniu turistic natural important (ape

minerale, clima temperata, peisaj montan si

submontan, paduri, raul Olt, Parcul National

Cozia).

Patrimoniu turistic antropic deosebit de

important: religios – 11 asezaminte cu valoare

istorica, 5 muzee si case memoriale, 5 lucrari de

arta monumentala, o biblioteca judeteana, 3

institutii de spectacole.

Desfasurarea evenimentelor anuale – festivaluri

artistice.

Existenta unei importante infrastructuri

turistice (de cazare).

Infrastructura de apa si canal cu grad mare de

acoperire, care beneficiaza de existenta statiilor

de tratare si epurare a apei.

Mentinerea parametrilor de functionare si

productie ai CET Govora SA, care a demonstrat

viabilitatea sistemului corect exploatat de

cogenerare electrică şi termică de mare putere

(termoficare) pentru consumatorii urbani.

Municipiul Ramnicu Valcea este semnatar al

Conventiei Primarilor, care reprezintă

principala mişcare europeană în care sunt

implicate autorităţile locale şi regionale ce se

angajează în mod voluntar pentru creşterea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor de

energie regenerabilă în teritoriile lor.

Mentinerea unui important sector de transport

urban public, care acopera in suficienta masura

cerintele de transport.

Implementarea unui sistem de monitorizare a

calitatii aerului la nivelul Municipiului

Ramnicu Valcea.

Retea interurbana de telecomunicatii

performanta.

100

OPORTUNITATI - OPPORTUNITIES AMENINTARI - THREATS

Existenta in cadrul Spitalului Judetean de

Urgenta Valcea a unei sectii de Recuperare,

Medicina fizica si Balneoterapie.

Numar mare de infractori in domeniul

electronic si IT, care pot fi inclusi in programe

de reconversie si pregatiti in acest domeniu,

creand un avantaj competitiv.

Existenta unei infrastructuri de afaceri (Centrul

de Afaceri Flandra si Oltenia Business Center).

Preocuparea pentru organizarea de manifestari

cu scop de animare a teritoriului.

Posibilitatea crearii unei filiere de transformare

a resurselor forestiere locale – SC Cozia Forest

SA, cu obiect de activitate principal prelucrarea

primară a lemnului și vânzarea produselor din

lemn de calitate superioară.

Existenta Planului de Actiune al Energiei

Durabile al municipiului Ramnicu valcea

pentru perioada 2010 – 2020.

Extinderea Autostrazii A1 pe segmentul Pitesti

– Sibiu.

CET Govora SA a fost supus unui proces de

modernizare.

Posibilitatea crearii unor filiere de transformare

a resurselor agricole locale (legume, cereale).

Posibilitatea crearii unei filiere de transformare

a resurselor pomicole locale, prin intermediul

Statiunii de Cercetare Pomicola si Fabricii de

conserve Raureni.

Propuneri de extindere a ariilor naturale

protejate cu un impact pozitiv in dezvoltarea

produselor ecoturistice si in echilibru biosferei.

Existenta unor politici regionale ale UE cu o

relevanta mare pentru teritoriu (TEN-T).

Relansare consum in turism cu trend ascendent;

un plus pentru trendul turismului in si spre

Europa Centrala şi de Est in special pentru

formulele City Break.

Cadrul Strategic Comun 246 – cu noile

propuneri (CLLD, ITI si instrumente

financiare).

Existenta unei legislatii pentru parcuri

industriale cu facilitati importante.

Existenta reglementarilor pentru schemele de

ajutor de stat ca mecanisme de sprijin

antreprenorial local.

Trend descendent in ultimii ani al emisiilor de

noxe, cu impact pozitiv asupra activitatii

Risc de contaminare a solului, datorita

proceselor de urbanizare si industrializare din

ultimii zeci de ani.

Calitatea apei de suprafaţă este influentata de

factorii poluatori din zona: dejectiile din

gospodării, scurgerile din timpul ploilor din

gropile de gunoi, precum si deversarea

necorespunzatoare a apelor menajere.

Accentuat proces de colmatare lacului de

acumulare Rm. Valcea Sud, cu risc de

ingropare a digurilor si aparitia posibilitatilor

de inundare a cartierelor din zona.

Risc de inundatii a zonelor de versanti –

Capela, Petrisor, Dealul Malului, Feteni,

Goranu, produs de paraiele care coboara cu

viteza mare.

Procese de eroziune pe paraiele afluenti ai

raului Olt.

Trend ascendent al migratiilor in comparatie cu

media nationala.

Trend descendent al populatiei active in totalul

populatiei municipiului Ramnicu Valcea.

Decaderea invatamantului profesional, de arte

si meserii.

Poluare dispersata in arealul urban, datorita

dispunerii platformelor industriale in trei zone

ale municipiului.

Fenomen de scadere dramatica a absolventilor

din invatamantul universitar cu impact

important pentru piata muncii si cresterea

inteligenta.

Lipsa reglementarilor in domeniul amenajarii

teritoriului cu impact important asupra vitezei

de avizare/aprobare a proiectelor de investitii

si deci a imaginii de teritoriu atractiv pentru

investitii.

Posibilitate de lichidare a Oltchim S.A.

101

turistice.

Existenta unei multitudini de programe de

finantare europene: cercetarea este unul din

indicatorii aferenti domeniului cercetare

dezvoltare.

2.2 Variabile

2.2.1. Variabile de context

Variabilele reprezinta acele caracteristici care definesc contextul local, regional,

national, european, in dinamica lor prezentand si ipoteze de evolutie ale acestora.

I. CONSTRUCTIA EUROPEANA/ POLITICA REGIONALA EUROPEANA

1. DEFINITIE:

Intr-o lume in care tarile in curs de dezvoltare, precum China, India si Brazilia

iau progresiv un loc privilegiat , continentul european isi vede importnta scazand,

chiar daca ramane o regiune bogata si sigura. In acest cadru, Uniunea Europeana se

vede condamnata sa se adapteze pentru a-si pastra atuurile si pentru a-si dezvolta

competitivitatea si cresterea economica. Dezvoltarea trebuie sa raspunda exigentelor

de inovare si eficienta, fara sa compromita exigentele de coerenta ale politicilor

publice si de solidaritate ale teritoriilor. Obiectivul nu este numai acela de a pastra

un loc important competitivitatii, indispensabil teritoriilor celor mai dinamice, dar si

de a impulsiona ansamblul regiunilor europene. Mai mult ca niciodata, guvernanta

locala in Europa si apropierea de cetateni prin intermediul politicilor regionale,

constituie o conditie a competitivitatii globale a Uniunii Europene. Este vorba de

utilizarea bazata pe valorile Uniunii Europene a obiectivului mondializarii ca factor

de progres si reusita.

102

2. INDICATORI :

-Valoare adaugata a politicilor europene de coeziune si eficienta ei

-Vizibilitatea in randul cetatenilor a actiunii comunitare (coeziune si regionalizare)

-Subsidiaritate si clarificare competente

3. RETROSPECTIVA/EVOLUTIE/EVALUARE:

Dupa Tratatul de la Roma din anul 1957, a inceput un proces complex de

constructie europeana. Astfel, s-a ajuns la un sistem institutional unic in lume, cu un

echilibru fin intre interesele statelor care vegheaza cu atentie la suveranitatea lor si

interesul general comunitar. In acest cadru, rolul regiunilor in procesul de luare a

deciziilor in Europa, s-a intarit. Termenul de regiune, acopera o diversitate de

intelesuri intre Statele Federale, Statele Unitare sau Statele Unitare Descentralizate si

pot fi definite ca unitatea importanta de dezvoltare a proiectelor teritoriale si a

coeziunii la nivel european.

Principalele etape ce au urmat au fost: in anul 1975, aderarea Marii Britanii,

Irlandei si Danemarcei si crearea FEDER; In anul 1981, adrearea Greciei; in anul

1986, aderarea Spaniei si Portugaliei si instaurarea Principiului bunei circulatii a

persoanelor, bunurilor , serviciilor si capitalurilor si Politica de coeziune economica

si sociala pentru reducerea disparitatii intre regiuni; in anul I989 caderea Zidului

Berlinului si primele programe de cooperare transfrontaliera INTERREG; in anul

1993,Tratatul de la Maastricht care afirma principiul subsidiaritatii si care a fost

aplicat incepand cu generatia 2000-2006 a fondurilor structurale; in anul 2004,

largirea Uniunii Europene la 25 de state membre si apoi in anul 2007 la 27 de state

membre (aderarea Romaniei). In prezent, Strategia Europa 2020 defineste provocarile

si raspunsurile pentru Uniunea Europeana, in contextul globalizarii si efectelor crizei

economice mondiale:

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese

economice și sociale și a pus în evidență deficiențele structurale ale economiei

Europei. Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung

(globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE

trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reuși dacă acționează în

mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o strategie care să ne permită să ieșim din

criză mai puternici și care să transforme UE într-o economie inteligentă, durabilă și

favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forței de

muncă, productivitate și coeziune socială. Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu

a economiei sociale de piață a Europei pentru secolul al XXI-lea.

Europa 2020 propune trei priorități care se susțin reciproc:

– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

103

– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a

ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

UE trebuie să definească direcția în care vrea să evolueze până în anul 2020. În

acest scop, Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

– 75% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de

muncă;

– 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o

reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens);

– rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin

40% din generația tânără ar trebui să aibă studii superioare;

– numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate și sunt cruciale pentru reușita noastră

generală. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la

situația sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în

obiective și traiectorii naționale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei

priorități - o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii - dar nu sunt

exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară întreprinderea unei

game largi de acțiuni la nivelul național, al UE și internațional. Comisia prezintă

șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei

teme prioritare:

„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la

finanțările pentru cercetare și inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea

transformării ideilor inovatoare în produse și servicii care creează creștere și

locuri de muncă;

„Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație

și pentru a facilita intrarea tinerilor pe piața muncii;

„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de

internet de mare viteză și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piață

digitală unică gospodăriilor și întreprinderilor;

„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a

permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a

sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește

utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul

transporturilor și a promova eficiența energetică;

„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul

de afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze

104

industriale solide și durabile în măsură să facă față concurenței la nivel

mondial;

„O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza

piețele muncii și a oferi mai multă autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea

competențelor acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de

participare pe piața muncii și a unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în

materie de forță de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională;

„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea

socială și teritorială, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de muncă să fie

distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea

socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viață demnă și de a juca un rol

activ în societate.

Aceste șapte inițiative emblematice vor angaja atât UE, cât și statele membre.

Instrumentele UE, în special piața unică, ajutoarele financiare și instrumentele de

politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor și îndeplinirea

obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică

măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieșire din criză,

pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea

bugetară pentru o creștere pe termen lung și pentru a întări coordonarea în cadrul

Uniunii economice și monetare.

Pentru a se obține rezultate va fi nevoie de o guvernanță economică mai

puternică. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică

prezentată anterior, care combină prioritățile și principalele obiective, și întocmirea

unor rapoarte de țară, permițând statelor membre să își dezvolte propriile strategii de

reîntoarcere la o creștere economică durabilă și la sustenabilitatea finanțelor publice.

La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare

al priorităților și obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări

specifice. În cazul unui răspuns necorespunzător, se pot emite avertismente politice.

Prezentarea de rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 și

evaluarea Pactului de stabilitate și creștere se vor efectua simultan, făcându-se însă în

continuare distincția între aceste instrumente și menținând integritatea Pactului.”

Un element esential pentru perioada ce va urma este Cadrul Strategic Comun,

definit in cadrul Regulamentului 246/ 2013, care reglementeaza noua abordare in

utilizarea fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020. Instrumentele

inovatoare ale acestui cadru, sunt CLLD, instrumente financiare, ITI si Plan de

Actiune Comuna. Mai multe provocari se impun ca definitorii pentru urmatoarea

perioada:

-concilierea performantei cu solidaritatea

-acceptabilitatea constructiei europene de catre cetateni

105

-reducerea disparitartilor teritoriale

-constituirea unui spatiu economic si social coerent si competitiv

-locul Europei intr-o mondializare multipolara

4. IPOTEZE

Ipoteza 1: lipsa vointei politice de a actiona: continuitate fara perspectiva de progres

In realitate, subsidiaritatea care ar trebui sa clarifice competentele, nu da roade.

Interesele strategice europene se contureaza putin, cooperarea inter-regionala este

limitata. O intarziere persista in particular in Romania in ceea ce priveste reformele

structurale pentru adaptarea la mondializare. In absenta alegerii unor prioritati clare,

negocierea permanenta cu societatea civila pentru garantarea interesului general,

este dificila. In lipsa unei sinergii, exista riscuri puternice:

-politica europeana de coeziune nu aduce niciun sprijin suplimentar teritoriilor

-obligtia statelor, avand resurse reduse, de a privilegia doar logica competitivitatii la

nivel comunitar

In aceasta ipoteza Europa pierde pozitii importante la nivel mondial. In urmatorii ani

(exercitiul 2014-2020), teritoriul va progresa dar lent, doar datorita pozitiei strategice

detinute in reteaua TEN-T. Impactul atat pe termen mediu cat si pe termen lung este

unul limitat si cu rezultate in crestere economica si bunastare minime.

Ipoteza 2: politica armonioasa intre competitivitate si coeziune

Principiul subsidiaritatii se aplica plenar intre Uniunea Europeana, state, regiuni si

colectivitati intraregionale de proiect, lasand actiunea celui mai bine plasat cu

raspunsuri diferentiate in functie de problemele teritoriilor. Valoarea adaugata a

politicii comunitare si in special cea regionala este eficienta si produce efecte pozitive

importante. Statele lasa regiunilor libertatea de a valoriza diversitatea in Statele

Unitare, in special cooperarea inter-regionala; Statele Federale lasa Statul Federal sa

isi exercite rolul sau. Actiunea publica este clara si vizibia pentru cetatean. Sistemul

fiscal este refondat pentru a fi rational. In respectul diversitatii nationale si regionale,

armonizarea politicilor devine eficienta in special in plan fiscal si social. Eficacitatea

actiunii publice structureaza teritorii locomotive ale dezvoltarii care reusesc sa

sprijine eficient regiunile mai putin dezvoltate. Sunt implementate veritabile plolitici

europene, ca spre exemplu, realizarea retelei TEN-T. Este implementata o politica de

investitii pe termen scurt si mediu, pentru reducerea costurilor sociale pe termen

lung. In aceasta ipoteza, Teritoriul se poate pozitiona ca un centru logistic important

al retelei TEN-T.

106

Ipoteza 3: Europa fragmentata intr-o ordine dispersata

Uniformitatea institutionala a Europei se contureaza dificil. Anumite state creaza un

nucleu dur cu multiple fatete constrangatoare . Extinderea Uniunii Europene

continua, dar fara o structurare politica puternica. In Europa persista zone de

disparitati economice, puternice. Regiunile bogate trag foloase importante,

organizandu-se intre ele. Europa ca si putere economica se marginalizeaza, continua

sa existe o zona de concurenta interna, bazata pe liber schimb. In aceasta ipoteza

Teritoriul se poate define ca microregiune si poate incerca sa fructifice oportunitatile

strategiei EUROPA 2020, dar tinand de politicile si ponderea navelului national, acest

lucrau va fi realizat cu dificultate si cu rezultate minimale.

Ipoteza 4: politica comunitara dominata doar de competitivitate

Bugetul Uniunii Europene se reduce, si o parte din fondurile structurale sunt

renationalizate. Extinderea europeana continua pentru atingerea masei critice, dar

aprofundarea armonizarii intre state avanseaza dificil. Europa se dezvolta doar intr-o

logica a liberului schimb in detrimentul logicii de constructie poliica. Dezvoltarea

tehnologica devine principala prioritate politica. Populatia si activitatile se

concentreaza in zone metropolitane deja dezvoltate, care se constituie intr-o retea

functionala. Tarile din Europa Centrala se impun pentru finanatrea finalizarii retelei

transeuropene de transport. Regiunile bogate si polii de excelenta se pun in valoare

tragand foloase suplimentare, in timp ce disparitatile intraregionale se agraveaza

datorita dificultatii structurarii unor politici teritorilale/regionale, care sa sprijine

dezvoltarea locala. Regiunile periferice si regiunile deja in dificultate sunt in declin

economic . Se impune fragmentarea teritoriala si sociala. Aceasta ipoteza impreuna

cu ipoteza 5, au fost propuse de pogramul INERREG III ESPON 3.2 initiat in mai,

2007. In aceasta ipoteza, cea mai probabila pozitionare a Teritoriului se va face in

sensul dezvoltarii polilor de competitivitate in domeniile industriei energetic si

petrochimice, ambele bazate pe valorificarea resurselor locale.

Ipoteza 5: politica comunitara dominata doar de coeziune

Un astfel de scenariu este fondat pe flexibilitatea politicilor publice, costurile in

crestere pentru bugetele publice, o ambitie in domeniul protectiei mediului

puternica, o prioritate de alocare a resurselor catre regiunile periferice ale Europei. In

mod global, la scara continentului se creaza un echilibru teritorial si se instaureaza

integrarea sociala. Retelele europene de transport se dezvolta, reusind sa creeze

accesibilitate catre regiunile periferice europene. In contextul actual, TERITORIUL

este mai putin penalizat de aceasta ipoteza in comparatie cu ipoteza 4. Aceste doua

ipoteze sunt ipoteze propuse de pogramul INERREG III ESPON 3.2 initiat in mai,

2007.

107

In aceasta ipoteza, cea mai probabila pozitionare a Teritoriului se va face in

domeniul turismului diversificat si extins pe toate sezoanele. In cadrul acestei

pozitionari un element il va reprezenta marketarea teritoriului bazata pe produsele

traditionale locale promovate ca brand local si suport pentru animarea teritoriului.

II. ECONOMIE IN PERSPECTIVA UNEI SOCIETATI INFORMATIZATE

1.DEFINITIE:

Tehnologiile informatiei si comunicatiilor (TIC) constituie un element de raspuns in

cadrul unui demers de dezvoltare durabila. Ca si celelalte industrii ce necesita

infrastructuri importante in retea , TIC constituie un motor al cresterii economice. De

asemenea, TIC, prin modul de folosire, contribuie la transformarea tipului de

crestere, facand ca aceasta sa fie mai reactiva la riscuri, adica mai solidara. In acest

sens, TIC reprezinta o parghie de actiune in favoarea dezvoltarii durabile.

2.INDICATORI:

-Intensitatea emisiilor de CO2, intensitatea consumului de SO2 si de NO2

-Dezvoltare a formelor de telemuncatii si de e-comert

-Importanta industriei TIC (hardwares si softwares)

-Accesibilitate si utilizare TIC (conexiuni internet/e-mail-uri transmise prin reteaua

internet)

3. RETROSPECTIVA/ EVOLUTIA IN ULTIMII 20 DE ANI / EVALUARE

3.1 Dezvoltarea durabila

Mobilizarea generala international in favoarea mediului dateaza de la

inceputul anilor 70, sub egida ONU (conventia in domeniul protectiei zonelor umede

de imporatanta international in 1971 si conventia in domeniul comertului

international cu specii amenintate ale faunei si florei din 1973) si ONG-urilor (crearea

GREENPEACE in 1971) In 1972, la Stockholm are loc prima conferinta internationala

consacrata protectiei mediului unde se introduce termenul de eco-dezvoltare care

incearca sa concilieze cresterea economica si prezervarea resurselor naturale.

In anii 80, despaduririle, ploile acide, perspective anuntata a penuriei de materii

prime de baza si catastrofa de la Cernobil contribuie la sensibilizarea opiniei publice

pe temele ecologice si de mediu. Pamantul devine un bun colectiv mondial pe care

trebuie sa-l prezervam si sa-l protejam. Societatea de consum se intoarce progresiv de

la consumul imediat catre valorile protectiei mediului. Imaginea paradigm a

pamantului se modifica de la mostenire primita de la generatiile trecute la credit

primit de la generatiile viitoare.

108

In 1992 la initiativa ONU, Summit-ul in domeniul protectiei mediului de la Rio

a marcat o cotitura. Se consfinteste termenul de DEZVOLTARE DURABILA, trermen

care este popularizat de raportul comisiei Brundtland in 1987. Acest raport defineste

dezvoltarea durabila drept o dezvoltare care raspunde nevoilor prezentului fara a

compromite sansele generatiilor viitoare. Cu aceasta ocazie s-a pus in discutia

statelor necesitatea unui angajament de reducere a emisiilor de gaze cu effect de sera.

Anii 2000 sunt marcati de o promovare la nivel de masa a notiunii de dezvoltare

durabila in special in tarile puternic industrializate. Tot mai pregnant se vorbeste

despre necesitatea de a schimba atitudini si comportamente. La nivelul cetatenilor, in

viata de zi cu zi acest lucru se traduce prin reducerea voluntara a consumurilor de

energie si apa, colectarea selectiva a deseurilor, trend crescator al utilizarii

mijloacelor in comun in detrimentul autoturismelor. Odata cu aderarea la Uniunea

Europeana in 2007, Romania acorda o atentie deosebita aspectelor de mediu

infiintand Administratia Fondului de Mediu care pe principiu poluatorului plateste,

taxeaza poluatorii si creaza programe ce stimuleaza reducerea poluarii (de ex.

programul RABLA).

La sfarsitul anilor 2000, dezvoltarea durabila a capatat o confirmare a locului deosebit

pe care il ocupa in preocuparile tuturor prin atribuirea simbolica a Premiului Nobel

lui Al Gore.

3.2 Ramurile TIC – societatea informatizata: oferta si utilizare

3.2.1 Ramurile TIC in serviciul cresterii economice si dezvoltarii durabile

Ramurile TIC acopera doua dimensiuni: productia fizica (ecrane, computer,…) si

productia imateriala (softwares, baze de date,…).

Industriile TIC au un efect pozitiv asupra mediului. In fapt instrumente tot mai

utilizate precum videoconferintele, tele-munca, e-servicii au impact direct asupra

mediului creind premise pentru reducerea deplasarilor fizice in teritoriu. In afara

acestui impact asupra mediului,impactul ramurilor TIC se face simtit de asemenea la

nivelul capitalului uman. Dezvoltarea acestor ramuri si penetrarea lor in viata de zi

cu zi impune o crestere a competentelor de inalta calificare si complexitate pentru a

raspunde provocarilor dezvoltarii durabile, eficacitatii energetice in sens larg:

inovatii in materie de transport (vehicule cu un consum redus de carburanti), in

materie de cladiri (mai eficiente din punct de vedere energetic: apa, carbon,…).

Utilizarea produselor ramurii tip TIC are un aport deosebit si in elaborarea

modelelor de previziuni meteorologice, managementul riscurilor naturale favorizand

astfel calcule ce permit realizarea de previziuni indispensabile activitatii economice si

supravegherii/protectiei mediului natural.

109

Pe de alta parte, ramura TIC prezinta riscuri importante in domeniul

mediului. In fapt, industria in ansamblul ei (conceptie, productie, utilizare) genereaza

un consum sporit de energie si hartie desi a fost imaginata ca o ramura cu vocatia

principala de a limita impactul negativ asupra mediului. De asemenea incidenta

uzurii in crestere a instrumentelor TIC incepe sa aiba un impact deosebit asupra

sanatatii utilizatorilor. Timpul petrecut in fata unui ecran favorizeaza sedentaritatea,

teren propice obezitatii si inducerii unei schimbari de comportament

(izolare,violenta, perceptie deformata a realitatii).

3.2.2 De la utilizare individuala la utilizare colectiva

In anii 1980 informatica incepe sa fie utilizata pe scara larga in administratii

publice si companii private modificand considerabil modul in care este privita

munca. In acea perioada previziunile mergeau catre integararea ramurii TIC intr-un

mod restructurant si imediat. Viziunea predominanta era a unor teritorii

reinventate/redefinite de dezvoltarea e-activitatilor, e-muncii si e-serviciilor, lucru

care la nivelul european nu s-a realizat inca. In Uniunea Europeana e-munca ramane

exceptia chiar daca serviciile la distanta incep sa se faca simtite. In anii 1990 virajul

catre internet este realizat mai intai de catre universitati si centre de cercetare urmate

de companiile private. In aceasi perioada telefonia mobila se raspandeste dezvoltand

retelele celulare. Telefonia mobila a permis dezvoltarea unor noi functiuni de tipul

texte scurte (sms), fotografie, video numeric sau acces la internet. Dupa anii 2000

serviciile la distanta incep sa se dezvolte: comertul electronic cunoaste o crestere

semnificativa in special datorita securizarii platilor si dezvoltarii monedelor virtuale

pe site-uri dedicate. Daca e-serviciile progreseaza, e-munca ramane un fenomen

relativ marginal la nivelul Uniunii Europene cu exceptia catorva profesii: traducatori,

informaticieni, agenti comerciali, profesori/formatori si in special cercetatori.

Home-office este bine acceptat si instalat in aceste profesii in special datorita

ADSL, Wifi si mai ales mesageriei la distanta. Dupa parerea generala a analistilor

lumea a intrat in era Web2.0., a participarii individuale la un ecosistem global de

informatie si comunicatie. Oricine poate deveni coautor in encyclopedia mondiala

(Wikipedia), poate anima un blog, poate partaja muzica si video (peer to peer),

contribui la conceptia si dezvoltarea retelelor sociale de exemplu face-book sau chiar

“sa traiesti o alta viata” (second life). De curand produsele ramurii TIC au inceput sa

fie percepute ca un instrument in slujba unui obiectiv colectiv si unui bun comun:

dezvoltarea durabila. Tehnologia si inovatia reprezinta factori cheie ai dezvoltarii

durabile. Sistemul socio-economic nu incita suficient pentru punerea acestora in

serviciul dezvoltarii durabile.

110

3.3. O conexiune intre ramurile TIC si dezvoltarea durabila

Ramurile TIC reprezinta un suport pentru lupta impotriva schimbarilor climatice:

contribuie la reducerea voiajelor/transporturilor, contribuie la: ameliorarea eficientei

energetice a cladirilor, dematerializarea administratiei,etc. Dupa un raport al WWF,

circa 22 milioane to de CO2 ar putea fi economisite in fiecare an daca 20% din

calatoriile de afaceri ar fi inlocuite cu video-conferinte. Dupa acelasi raport se

estimeaza ca alte 11 milioane to CO2 ar putea fi economisite daca 10 milioane de

persoane ar opta regulat pentru munca la domiciliu.

3.4. Ramurile TIC in Romania

Perioada comunista de pana in 1989 a reprezentat o perioada in care desi s-au facut

incercari, lipsa informatiei si liberului schimb au creat un decalaj important.

Incepand cu sfarsitul anilor 1990 si in special in anii 2000 apare “ miracolul” roman in

IT. Limba romana devine a doua limba vorbita in gigantul Microsoft. In Romania isi

deschid centre regionale importante companii din domeniu ca: Oracle, HP , ADOBE,

IBM, Microsoft. De asemenea companii romanesti incep sa capete importanta dincolo

de teritoriul national (GECAD- cu o divizie preluata de Micrososoft, SIVECO,

ASESOFT). Nivelul retelelor si suportului debit internet sunt de nivel inalt, Romania

este pe un loc 3 in lume in domeniu vitezei internet (cel mai rapid internet din

Romanaia este in Medgidia). Cu toate acestea impactul nu este pe masura, in special

in e-administratie datorita problemelor de restructurare sistemica a tarii dupa

integrarea in Uniunea Europeana din 2007, dar si acoperirii deficitare inca (locul 71 in

lume). Dezvoltarea teritoriului va trebui sa includa investitii masive in acoperire cu

internet daca se doreste un teritoriu al excelentei si filierelor care sa includa domeniul

serviciilor (de la turism la transportul intermodal).

4.IPOTEZE

Ipoteza 1: un cerc virtuos: interoperabilitate, interactiune si integrare sociala

Teritoriile sunt dotate cu retele de captare inteligenta si dispozitive de geolocalizare,

permitand detectarea problemelor de mediu (cresterea emisiilor de noxe, degradarea

calitatii panzei freatice, eroziune a tarmului, etc) sau climatic. Tarile sau regiunile

care au investit in dezvoltarea retelelor de debit inalt ajung la performante notabile:

largirea taliei si capacitatii retelelor precum si accesibilitatea marita conduc la un

numar din ce in ce mai mare de utilizatori. Ramura contribuie la modificarea

modurilor de deplasare urbane si periurbane. Modul de transport traditional,

transportul colectiv plus transportul individual este depasit de modelul intermodal

prexcum si de tipurile inovatoare (automobile patrtajate, transport la cerere, si chiar

conducere automatizata pe marile axe(trenuri de automobile). Retelele siunt

111

omniprezente(retele cablate si/sau fara cablu)si se organizeaza in cercuri concentrice:

retele de proximitate (in jurul unui individ, unui obiect) retele locale( casa,imobil)

retele de campus, de cartier, retele extinse. Aceste retele sunt suport pentru toate

tiputile de continut (voce, imagine, multimetdia, televiziune) intr-o retea de debit

inalt generalizata. In prelungirea Web 2.0. colaborativ si participative, incepe sa se

prefigureze un Web 3.0. Aceasta schema este aceea a unui amestec al lumii reale cu

lumea fizica. Ecranele dispar mai mult sau mai putin in favoarea unei vieti in spatiul

3D in care obiectele fizice care devin comunicante se amesteca cu proiectii

holografice. Interoperabilitatea tuturor instrumentelor incepe sa prinda contur.

Modurile de prestare a serviciilor publice si private pentru cetateni si consumatori

sunt oferite prin intermediul unor noi tipuri de intermediari si noi tipuri de

distributie cu acces 24/24 la distanta si mobilitate perfecta. Fractura sociala nu se

agraveaza datorita pregnantei instrumentelor TIC in toate domeniile. Constatam ca

tehnologiile se combina cu formele de mediere umana. Asociate cu robotica

domestica si cu tehnologiile mobile, biocipurile permit dezvoltarea de noi

instrumente in serviciul persoanelor in varsta, dependente, care pot astfel sa traiasca

asistate la domiciliu (supraveghere automata la distanta, alerta automata). Aceasta

societate a cunostintelor durabile reprezinta un spatiu de creativitate si dezvoltare

durabila. Bazat pe performantele locale si fructificand oportunitatile de context ale

ramurei, Teritoriul poate utiliza progresul din domeniul IT pentru

dezvoltarea/pozitionarea in ramuri de excelenta locale (de la servicii turism la

transport intermodal).

Ipoteza 2: O legatura periculoasa: uniformizarea comportamentelor, fractura in

domeniul IT si degradare a legaturilor sociale

Dezvoltarea TIC contribuie la accelerarea mobilitatii persoanelor si marfurilor

precum si la dispersia geografica a lanturilor de productie. Sunt astfel reduse ciclurile

de inovare. E-munca contribuie la largirea zonei periurbane care implica astfel

deplasari mai lungi, aproape toate in automobile personale (cel putin pana la reteaua

de transport in comun). Electrionica produce noi tipuri de deseuri toxice, cel mai

adesea dificil de reciclat. Dezvoltarea emisiilor de unde in mediul de lucru sau

personal (portaile,Wifi) produc efecte nefaste asupra sanatatiii reprezentand un

factor agravant al stresului si anxietatii. Produsele TIC cresc presiunea care se

exercita asupra indivizilor; a fi in contact in prnamanenta si reactiv la solicitari. Cei

care nu se adapteaza la aceasta presiune sunt supusi la noi forme de excludere.

Ramurile TIC maresc prapastia intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare si

agraveaza excluderea sociala si segregatia spatiala. Dezechilibrul intre zonele urbane

dense si/sau solvabile financiar pe de o parte si zonele rurale si /sau defavorizate pe

de alta parte, pot sa creasca si sa devina ireversibile: exista retele internet peste tot,

dar conditiile de folosire a acestora si densitatea echipamentelor conectate sunt

112

diferite. Interoperabilitatea si standardizarea au esuat, un adevarat razboi al

standardelor si preturilor impunandu-se. Doar anumite sectoare reusesc sa coopereze

si sa realizeze interoperabilitatea sistemelor lor, fragmentarea ramanand

predominant in celelalte sectoare.

Ipoteza 3: O legatura nedefinita: un impact moderat al TIC in domeniul dezvoltarii

durabile

Retelele sunt dezvoltate si ajung la maturitate in toate regiunile tarii. Astfel, ele nu

constituie un factor de diferentiere sau un element de atractivitate al teritoriului.

Dezvoltarea retelelor, multiplicarea instrumentelor de comunicare la distanta, nu

revolutioneaza modele de organizare ale muncii, maniera de viata si mai general,

relatiile sociale. Produsele TIC se dovedesc a fi scumpe, atat in ceea ce priveste

productia cat si in ceea ce priveste utilizarea lor (consumul energetic). Utilizarea

ramane deci relativ moderata. E-activitatile se dezvolta dar raman o alegere de plan

secundar, constant disponibile si reversibile. Modelele de comunicare la distanta nu

se substituie intalnirilor fizice si deci deplasarilor care decurg din ele. Ca si intre anii

1980-2000, e-munca e utilizata in special ca forma de munca partiala si intr-o

proportie limitata. In companii private si administratii, e-munca ramane exceptionala

chiar daca thnologiile de accces la distanta isi continua dezvoltatrea dar nu se

substituie intalnirilor fizice. Impactul in termeni de dezvoltare durabila ramane unul

moderat.

Ipoteza 4: O legatura ambivalenta cu dezvoltarea durabila: slabirea exigentelor in

domeniul normelor structurale si intarirea exigentelor in domeniul normelor de

comportament

Utilizarea in crestere a instrumentelor TIC maresc expunerea la riscuri informatice

(spams, virusi, e-delicventa). Separarea sferei numerice de sfera fizica induce

numeroase puncte slabe. Produsele TIC sunt din ce in ce mai orientate catre

imperative securitare (telesupraveghere, autentificare, biometrie) si mai putin catre

dezvoltare personala si durabila. Asistam la o degradare a climatului social.

Instrumentele de comunicare indeparteaza, intretinand o legatura virtual desprinsa

de realitatile cotidiene. Societatea acumuleaza tensiuni ce genereaza deseori in

conflicte datorita neantelegerilor si ignorantei. Lumea este interconectata,

informatiile sunt preluate si analizate in timp real, permitand astfel un control

absolut al populatiei. Supravegherea ajunge la paroxism: datele/informatiile circula

online, cererile de consum sunt evaluate in timp real, este deja implementata o

supraveghere riguroasa a modurilor de consum si a deplasarilor: este sindromul ”big

brother”. Instrumentele TIC au contribuit la slabirea exigentelor in domeniul

normelor structurale (comunicatii mai facile, extinse, accesibile in orice punct si la

113

orice ora) dar au intarit exigentele in domeniul normelor de comportament

(monitorizarea comportamrntelor individuale).

III.RESURSE NATURALE PROPRII SI ACCES LA RESURSE

1. DEFINITIE:

Sunt considerate resurse naturale: aerul, pamantul, apa, padurile, fauna si flora,

zacamintele minerale. Ele pot fi: regenerabile si neregenerabile. Resursele

regenerabile pot fi inlocuite sau reconstituite, sau printr-o evolutie naturala, sau prin

interventia omului. Zacamintele minerale si combustibilii fosili sunt resurse naturale

neregenerabile (care nu pot fi inlocuite sau reconstituite).

2. INDICATORI:

-Resurse de apa dulce

-Resurse forestiere

-Resurse de pescuit

-Resurse energetice

-Biodiversitate

3. CONTEXT

Resurse de apa dulce

Principalele preocupari sunt legate de utilizarea irationala a apei si de consecintele

sale asupra mediului si asupra efectelor socio -economice: diminuarea debitului

cursului de apa, penuria de apa, problemele de sanatate ale oamenilor, restrangere

asupra zonelor umide, desertificarea si reducerea productiei alimentare. Daca, la

scara nationala, cea mai mare parte a tarilor OCDE exploateaza resursele lor de apa

de o maniera durabila, cea mai mare parte dintre ele raman confruntate cu penurii

sezoniere locale si o mare parte au zone vaste semiaride, unde lipsa de apa reprezinta

un obstacol pentru dezvoltarea durabila si perenitatea agriculturii. Cea mai mare

parte a tarilor OCDE au marit infrastructura de stocare in cursul anilor ’70, pentru a

raspunde cererii din agricultura si din sectorul energiei. Incepand din anii ’80,

anumite tari au investit in tehnici de irigare mai performante si au diminuat

activitatea industriilor mari consumatoare de apa (industria extractiva si cea

siderurgica). Au fost promovate productiile mai curate, urmarindu-se reducerea

pierderilor la nivelul sistemelor de transport. Cu toate acestea, cresterea demografica

antreneaza o crestere a consumurilor totale, in special pentru aprovizionarea

publiculiui.

114

Resurse forestiere

Principalele preocupari sunt legate de efectele activitatilor umane asupra diversitatii

si sanatatii padurilor, asupra cresterii si regenerarii padurilor naturale, cat si asupra

functiunilor economice, ecologice si sociale ale padurilor. Principalele presiuni ale

activitatilor umane sunt datorate dezvoltarii agriculturii si infrastructurilor de

transport, poluarea atmosferica, supraexploatarea si incendiile de paduri. Numeroase

resurse forestiere sunt amenintate de degradare, de fragmentare si de schimbarea

destinatiei utilizarii solului.

Resursele energetice

Principalele preocupari sunt legate de efectele productiei si utilizarii de energie

asupra emisiilor de gaz cu efect de sera si poluarii atmosferice locale si regionale.

Alte efecte privesc calitatea apei, utlizarea solurilor ca si riscurile legate de centralele

nucleare si de extractie, transportul si utilizarea combustibililor fosili. Chiar daca se

inregistreaza anumite efecte pozitive legate de protectia mediului si cresterea

consumurilor de energie, rezultatele obtinute pana astazi sunt insuficiente iar

consecintele asupra mediului, ale unui consum de energie in crestere, creaza o

problema majora in cea mai mare parte a tarilor OCDE. Securitatea energetica, fie in

petrol, fie in gaz, nu este asigurata, tarile producatoare nedorind cresterea capacitatii

lor de productie, nu dintr-o ratiune a reducerii rezervelor, ci datorita preferintei de a

pastra pentru viitor surse de venituri care nu sunt necesare pe termen scurt.

Cresterea cererii in domeniu a tarilor in curs de dezvoltare, continua sa creeze o

situatie de criza si o tensiune in ce priveste preturile acestor combustibili. Definirea

unei poloitici de eficienta energetica, poate conduce la o stare de echilibru fara criza,

intre cerere si oferta.

Biodiversitatea

Principalele preocupari sunt legate de repercusiunile societatii umane asupra

biodiversitatii. Presiunile pot fi de ordin fizic (degradare si fragmentare a habitatelor

datorata reafectarii utilizarii terenurilor si modificarii vegetatiei), chimica

(contaminare toxica, acidificare, maree neagra sau alte poluari) sau biologica

(alterarea dinamicii populatiilor si a structurii speciilor ca urmare a introducerii

speciilor exotice sau a exploatarii comerciale a speciilor salbatice). Exista zone

protejate si in multe din tarile OCDE. Presiunile asupra biodiversitatii si amenintarile

care apasa asupra ecosistemelor mondiale si sociale, se agraveaza. Numeroase

ecosisteme nationale sunt degradate, limitand astfel serviciile ecosistemice pe care le

furnizeaza.

115

4. IPOTEZE

Ipoteza 1: inactiunea si lipsa de reglementare

Planeta continua fenomenul de mondializare. Progresele tehnologice permit

productia de cereale si animale necesare nevoilor populatiei. Continua sa existe

probleme de repartitie si de acces la resurse. In Africa sud- sahariana, problemele de

malnutritie cresc si teritoriul ramane din punct de vedere politic, foarte instabil.

Foametea continua sa fie o probema in tarile cu o slaba guveranta sau atinse de

dezastre naturale (Somalia, Coreea de Nord). In fata acestor perturbari de ordin

politic, se instaureaza o anumita reticenta a donatorilor. In fata unei dificultati atat

de mari in aprovizionarea polpulatiilor in suferinta alimentara, opozitia la culturile

modificate genetic devine aproape nula. In materie de energie, eficienta energetica se

amelioreaza in transporturi, industriile traditionale si productia de energie. Cererea

in general este in crestere (spre exemplu, cererea de gaze creste cu 1,6-2% pe an; iar

cererea de petrol brut va atinge 116 milioane barili/zi in anul 2030, fata de 86

milioane barili/zi in prezent). 70% din cresterea cererii in perioada 2007-2030 este

datorata tarilor in curs de dezvoltare. Asia inlocuieste America, ca leader in

consumul energetic si absoarbe 90% din productia Golfului Persic. Combustibilii

fosili raman forma dominanta, cu toate preocuparile in domeniul fenomenului de

incalzire a planetei. Productia este suficienta si face fata cererii ca urmare a noilor

rezerve din Orientul Mijlociu dar de asemenea, si din Rusia, Africa litorala si

Groenlanda. Golful Persic furnizeaza Asiei , Rusia, Asiei Centrale iar bazinul atlantic

furnizeza emisferei occidentale. Preturile la aceste resurse energetice raman instabile.

Mediul cunoaste o agravare a problemelor de degradare a solurilor, distrugerea

padurilor, efect de sera, pierdere a biodiversitatii. Tarile dezvoltate ajung sa-si

admisnistreze probemele lor de mediu fara a influenta in mod decisiv cresterea.

Tarile in curs de dezvoltare au serioase probleme care rezulta din presiunea

demografica, dezvoltarea economica si urbanizarea rapida. Probleme apar ca urmare

a mostenirii comuniste in Europa Centrala si in Rusia. Marea Aral nu mai exista, fiind

complet secata.Nu exista capacitate sa fie tratate toate deseurile, din care cauza apare

o poluare masiva datorata gestiunii defectuoase a deseurilor. Solurile sunt poluate

antrenand poluarea apelor, pierderea unei parti din biodiversitate si o puternica

degradare a mediului. Acordurile internationale existente, chiar daca se incearca

aplicarea alor, nu prermit inversarea cursului degradarii mediului. Impactul este in

fapt amanat pe termen lung. Conflictele, razboaiele si tensiunile se multipltica cu o

ruptura din ce in ce mai pronuntata intre nord si sud.

116

Ipoteza 2: o intoarcere la protectionism si autarhie

Are loc o punere in discutie a rolului si locului Organizatiei Mondiale a Comertului

de catre tarile dezvoltate, in paralel cu utilizarea de catre ele a unor politici

protectioniste. Politicile agricole sunt revazute, programul nuclear este amplificat,

utilizarea resurselor naturale sunt strict controlate. Aceasta ipoteza este centrata pe o

acceptare a unei cresteri a cererii energetice de 1,2%/an (0,9% pentru petrol). Cota

energiilor noi (ca cea nucleara) si regenerabila (ca biomasa) precum si eforturile de

reducere a consumului energetic, capata importanta. In acelasi timp, nevoia de petrol

brut va ajunge la 103 milioane barili/zi in anul 2030, in timp ce oferta nu va putea

depasi decat cu dificultate, 100 milioane de barili/zi in anul 2020, cu toata

intoarcerea la normalitate in Irak, normalizarea situatiei in Iran si o crestere a

productiei in tarile OPEP. Diviziunea internationala a muncii este repusa in cauza ,

mondializarea economica stagneaza. Tarile sarace devin si mai sarace. Cresterea in

tarile in curs de dezvoltare incetineste, iar tarile fara resurse primare

suficiente(alimentare apa, energie) cunosc crize violente. Accesul la resurse

genereaza numeroase conflicte precum si o saracire generala relative, in tarile in curs

de dezvoltare. Asistam la un proces masiv de emigrare.

Ipoteza 3: o crestere a responsabilitatii la nivel mondial

Exploatarea resurselor face obiectul acordurilor internationale. Este facilitat

transferul de tehnologii, iar schimburile internationale sunt reglementate de un cadru

contractual pe termen lung. Se realizeaza un echilibru intre cerere si oferta pe piata

energetic, luand in considerare dorinta tarilor exportatoare de a nu creste capacitatile

de productie si de definire a unei politici de deficiente energetice in tarile OCDE si

tarile in curs de dezvoltare. Cooperarea internationala se intareste in domeniul

mediului, tarile OCDE impreuna cu restul tarilor isi unesc eforturile pentru protectia

mediului, luand masurile urgente necesare pentru protectia planetei si actionand in

favoarea unei dezvoltari durabile. Se reglementeaza costul muncii si materiilor

prime. Se realizeaza o viziune de perspectiva asupra repartitiei bogatiilor planetei.

Tarile dezvoltate accepta o crestere incetinita si un nivel de viata si o crestere reduse.

Este revizuit modelul occidental de societate de consum. Se realizeaza un dispozitiv

global de control si administrare eficienta si repartitie a resurselor.

IV.MEDIU

1. DEFINITIE:

Mediul in care un organism functioneaza, incluzand aer, apa, pamant, resurse

narturale, flora, fauna, oamenii si relatiile lor, reprezinta definitia mediului dupa

OCDE. Dupa anul 1990, indicatorii de mediu au capatat o importanta deosebita,

utilizarea lor fiind puternic raspandita. OCDE a identificat in anul 2001, o lista de

117

indicatori de mediu care se bazeaza pe evaluari anterioare si pe experienta acumulata

in utilizarea indicatorilor de mediu in evaluarile sale politice.

2. INDICATORI:

Indicatori de evaluare imediata/Indicatori pe termen mediu:

-Intensitatea emisiilor de CO2/Indicele emisiilor de gaz cu efect de sera

-Intensitatea emisiilor Sox si NOx/Populatie expusa la poluarea din aer

-Intensitatea productiei de deseuri municipale/Intensitatea productiei totale de

deseuri

-Indicele de racordare la canalizare/Gradul de poluare ce afecteaza apele

-Intensitatea utilizarii resurselor de peste/Volumul pescuitului raportat la resursele

disponibile

-Consumul energetic/Eficienta energetica

-Specii amenintate/Diversitatea speciilor si habitatelor sau suprafata ecosistemelor

importante.

3. RETROSPECTIVA/ELALUARE/EVOLUTIE

Schimbarile climatice

Cercetarea privitoare la schimbarile climatice a progresat considerabil in ultimii ani,

inducand ideea ca reprezinta pricipalele provocari pentru secolul XXI. Concentratiile

din atmosfera ale gazelor cu efect de sera, provenite din activitatile umane au crescut

considerabil odata cu utilizarea masiva a combustibililor fosili. Activitatile umane

sunt responsanbile de schimbarile climatice, efectele incepand sa se faca simtite in

numeroase sisteme naturale si umane: incalzirea cu 0,13 grade Celsius pe deceniu, in

ultimii 50 de ani, cresterea nivelui marilor, cresterea numarului de cicloane tropicale

intense; adaptarea la schimbarile climatice devine o necesitate. In fapt, adaptarea

teritoriilor la schimbarile climatice a devenit provocarea principala atat pentru

solutiile tehnice cat si pentru evolutia comportamentului si obisnuintelor de consum

sau chiar pentru solutiile politice si de management (pentru practicile agricole).

Impactul previzibil ca urmare a schimbarilor climatice, incepe sa devina evident in

functie de cresterea temperaturii mondiale si cresterea frecventei evenimentelor

climatice extreme. El se va traduce prin: fenomene climatice agravate(canicula,

inundatii,seceta), un dezechilibru al ecosistemelor, crize legate de resurse alimentare,

pericole sanitare, deplasari ale populatiei (provocate de cresterea nivelului marilor:

18-59 cm, pana in anul 2100).

118

4. IPOTEZE

Ipoteza 1: O reglementare/organizare globala

Guvernanta se instaureaza la nivel global si este fundamentata pe libralizare

economica si gestionarea mediului intr-un mod reactiv. Planeta continua fenomenul

de mondializare stimuland deschiderea tarilor catre restul lumii. Dezvoltarea

durabila este gestionata prin interventia in problemele de mediu, de fiecare data cand

apar astfel de probleme si deci putem discuta despre o abordare reactiva. Toate tarile

se concentreaza pe un comert mondial bazat pe liberalizare economica. Cresterea

economica este mare si antreneaza o crestere a emisiilor de CO2. Schimbarile

climatice sunt pronuntate datorita intensitatii emisiilor de CO2. Stratul de ozon se

degradeaza, ecosistemele sunt perturbate. Cresterea economica a marit intensitatea

productiei deseurilor iar managementul acestora are de la caz la caz repercursiuni

importante asupra calitatii apei.

Ipoteza 2: Solutia individuala: fiecare pentru sine

Tendinta mondializarii se inverseaza, lumea se regionalizeaza, guvernele dau

prioritate securitatii nationale si intereselor lor regionale. Este o abordare reactiva la

problemele ecosistemelor. In aceasta ipoteza, cresterea economica este la un nivel

foarte scazut, in special in tarile in curs de dezvoltare care cunosc o dezvoltare

demografica foarte puternica. Cresterea economica este franata , emisiile se

diminueaza si impactul asupra mediului este mai putin important in comparatie cu

Ipoteza 1. Oarecum si in aceasta ipoteza managementul mediului este facut intr-un

mod reactiv.

Ipoteza 3: Scenariul unui tip de adaptare moderata

Mondializarea a esuat existand o puternica tendinta de regionalizare. Guvernele isi

orienteaza politicile in functie de ecosistemele tipice fiecarei tari. Fiecare isi

gestioneaza ecosistemele in scopul protectiei mediului. Este vorba de un

management proactiv al ecosistemelor. Cresterea economica in acest context este

redusa dar cunoaste o evolutie ascendenta. Cresterea demografica este puternica la

fel ca si in cazul Ipotezei 2. Conditiile de mediu sunt prioritare si raspund unei

politici voluntariste de management proactiv. Calitatea aerului este controlata si este

relativ buna. Managementul deseurilor este bine controlat, retelele de furnizare a

apei sunt echipate si racordate la statii de epurare permitand ameliorarea calitatii

apei.

Ipoteza 4: Majoritatea tarilor unite pentru o politica globala de protectie a mediului

In aceasta ipoteza, guvernanta este fundamentata pe mondializare, lumea este

interconectata si practica un management proactiv in domeniul protectiei mediului,

119

tarile care nu prea au bunele practici in domeniu, fiind marginalizate. Cea mai mare

parte a partilor interesate, cu putere de decizie, iau parte la managementul

ecosistemelor. Mediul este o preocupare principala a acestor guverne. Cresterea

economica este la un nivel ridicat, cu o tendinta puternica de crestre, cresterea

demografica este moderata. Se instituie un veritabil control la nivelul cererii

economice (asteptari si nevoi respectand ecosistemele), toate resursele fiind

gestionate intr-un mod rezonabil. Managementul deseurilor este bine controlat, toate

zonele sunt racordate la retelele de apa, calitatea apei reziduale permite protectia

mediului, ecosistemele sunt mentinute in echilibru, cresterea economica controlata

pastreaza emisiile de CO2 la un nivel rezonabil, poluarea este redusa si fara impact

asupra populatiei. Are loc o crestere semnificativa a resurselor din ecosisteme cu o

oarecare pirdere in domeniul biodiversitatii si deci cu o pierdere a anumitor roluri a

ecosistemelor. Are loc o crestere importanta a cererii de apa care va fi de 30-85% in

functie de tara, existand pericolul ca resursele de apa sa se reduca drastic. Exista deci

o puternica dependenta la nivelul ecosistemelor, economiei si influentelor

geopolitice. In fapt, se decide ca este important sa se lupte contra degradarii

ecosistemelor dar raspunzand la cererea din ce in ce mai mare de servicii oferite de

mediu.

V. SECTORUL FINANCIAR INTERNATIONAL, CRIZA FINANCIARA

MONDIALA/ EUROPEANA SI ZONA EURO

1. DEFINITIE:

Sisteme financiare internationale

Sistemul financiar desemneaza ansamblul institutiilor, mecanismelor si actorilor

mobilizati pentru a permite interactiunea intre agentii economici care in decursul

unei perioade, au o capacitate de economisire si alti agenti care in decursul aceleiasi

perioade, au nevoie de o finantare.

Interactiunea intre agentii care au capacitate de finantare si cei care au nevoie de

finantare, poate fi intermediata printr-o banca (care colecteaza fonduri economisite si

care acorda credite) sau in mod direct, prin piata de capital (emisia/subscriptia de

titluri de creanta sau de proprietate). Sistemul financiar se inscrie intr-un cadru

mondializat unde agentii care au nevoie de finantare pot face apel la resurse de

finantare nonrezidente, in special prin intermediul investitorilor institutionali

(companii de asigurare, organisme de plasament colectiv, foduri de investitie sau de

pesii).

Sisteme monetare internationale

Sistemele monetare internationale acopera dipozitivele institutionale care definesc si

incadreaza intr-o maniera mai mult sau mai putin libera, modul in care se formeaza

120

ratele de schimb (pretul iunei monede exprimata in alta moneda). Distingem in linii

mari regimul de schimb fix (sau administrativ) si regimul de schimb flotant (rata de

schimb este un pret de piata rezultat in confruntarea dintre cerere si oferta). Sistemul

regional cel mai performant, cu toate problemele sale structurale de coagulare si

dezvoltare este sistemul EURO.

2. INDICATORI

-Rata intermedierilor (volumul finantarilor/plasamentelor investitiilor pe piata de

capital in comparatie cu volumul finantarilor/plasamentelor investitiilor din credite

bancare)

-Fluxul de capital

-Titritizarea creditelor

-Stabilitatea ratei de schimb si rata dabanzii dupa anul 1985

-Corelarea intre economisirea/capitalizarea interna si investitiile interne

3. RETROSPECTIVA/EVOLUTIE/EVALUARE

Sistemul financiar international

Dupa mijlocul anilor ‘80, sistemul financiar a fost marcat de un val fara precedent de

inovatii financiare (dereglementarea activitatilor) deschiderea pietelor, crearea

pietelor monetare a titlurilor pe termen scurt, crearea pietelor derivate pentru

instrumentele financiare. Liberalizarea financiara se traduce in special printr-un

recul relativ al intermedierii bancare clasice si prin cresterea finantarilor pe piata

specializata (pentru partea alimentata de cresterea puternica a emisiunilor de

obligatiuni pentru datoriile suverane) si amplasamentelor in titluri. Plecand de la

constatarea ca pietele sunt din ce in ce mai integrate si ca prin urmare capitalurile pot

circula liber pe piata de capital pe plan international, capitalizarea interna si

investitiile interne sunt din ce in ce mai putin dependente una de alta. In Statele

Unite ale Americii, unde rata de capitalizare este foarte scazuta, finantarea se sprijina

din ce in ce mai mult pe recurgerea la capitaluri nerezidente ( in special sub forma de

bonuri de trezorerie), alimentate in special de tarile din zona euro, Japonia si in

ultimul timp, din ce in ce mai mult, China. Aceasta capitalizare mondiala se plaseaza

in special prin intermediul fondurilor (de investitie, de pensii, suverane) care

subscriu masiv pentru titlurile de creanta (titluri privitoare la datoria suverana,

obligatiuni private) si titlurile de proprietate (actiuni).

Dincolo de finantarile de piata, dereglementarea a fost extinsa de asemenea asupra

liberalizarii ratei de dobanda pentru debitorii bancilor (si intr-o mica masura numai,

asupra ratei dobanzii creditorilor). Cu toata concurenta exercitata de pietele

121

financiare, canalul de creditare bancara ramane viguros,in favoarea mentinerii ratei

dobanzii la un nivel relativ scazut (in special ratele pe termen lung), intaririi

concurentei intre banci si mentinerii unei cereri importante de credite. Pietele

derivate si transformarea in titluri a creantelor, sunt simptomatice pentru inovarile

financiare de la mijlocul anilor ‘80. Vocatia lor este de a permite in principiu o mai

buna administrare a riscurilor (administrarea externalizata si atomizata a riscurilor)

si o mai mare lichiditate a pietelor (posibilitatea transformarii in bloc a creditelor

non-negiciabile, in parti negiociabile sub forma de titluri pe o piata). Intre anii 1990-

2006, crearea de titluri derivate asupra creantelor a cunoscut o rata de crestere

globala, de 116%. In ultimii ani , inovarea in domeniul produselor a marcat pasul

spre o inovare a proceselor catre asamblarea produselor: produse structurate, tehnici

de creare a titlurilor derivate, derivate din credite (credit default swaps, credit linked

notes, etc). Dupa modelul produselor derivate clasice (bazate pe actiuni, schimb, rata

dobanzii, materii prime), apare o noua generatie: derivatele climatice si derivatele de

credit. Riscul de contrapartida devine un obiect de negociere in sine, cotat de catre

marile banci de investitii si finantari. Prin derivatele de credit, o banca poate cumpara

o protectie pe langa un vanzator de protectie (un fond, o companie de asigurari, o

alta banca), contra platii unei prime. In cazul unui accident de credit (credit event),

banca este indemnizata (pay off). Riscul este in principiu diseminat si atomizat.

Bancile pot administra astfel un risc clasic de bilant, printr-un instrument de piata.

Piata derivatelor de credit a cunoscut o crestere spectaculoasa la inceputul anului

2000, atingand un nivel de 50 000 de miliarde USD. In anul 2007, criza subprimelor

scoate in evidenta in parte, o devzvoltare prea rapida si insuficient controlata a

produselor compozite si complexe, unde riscurile sunt diluate dar sunt mereu

prezente. Disparitia, practic absenta trasabilitatii riscurilor apare evident. Aceasta

criza ridica problema financiarizarii economiei dar de asemenea a dificultatilor de

reglementare financiara pe plan intern si international. Pe plan national, segmentarea

reglementatorilor (regementatori separati pentru banci, companii de asigurare, piete)

nu mai poate contracara actiunile intreprinse de conglomeratele financiare. Dupa

sfarsitul anilor 2000, tendinta este a desegmentalizarii supervizarii prudentiale

(reglementator unic, precum FSA in Marea Britanie, sau reglementare intr-un sistem

bicefal ca in Franta: un reglementatror pentru piata de capital si unul pentru piata

bancara si de asigurari). Cu toata aceasta consolidare a autoritatilor tutelare ale

bancilor si pietelor, supervizarea ramane delicata, in special pentru ca este dificil sa

masuram expunerea bancilor la riscuri. Sofisticarea produselor financiare (in special

produsele derivate si produsele structurate) si tehnicile de administrare a activelor

(in special a fondului de administrare alternativa), fac din activitatea de control, una

delicata. Criza financiara declansata in octombrie 2008, arata gradul in care bancile

sunt incapabile sa estimeze expunerea lor la riscurile de piata si administrare

defectuoasa a produselor financiare structurate pe care le au incluse in bilanturile lor.

122

Pe plan international, reglementarea pietelor se sprijina pe o cooperare intarita intre

reglementatorii pietelor financiare, in timp ce portofoliile de titluri ale investitorilor

continua sa se internationalizeze iar activitatile pe piata de capital fac obiectul unor

fuziuni-achizitii transfrontaliere (NYSE-EURONEXT, OMX de exemplu);

reglementarea pietelor financiare continua sa se exercite la nivel national.

Reglementarea bancara internationala este intr-o oarecare masura sub control, odata

cu crearea din anul 1988 a indicatorilor de solvabilitate internationala (ratio Cooke),

care impune bancilor crearea unor contrapardtide in fonduri proprii, pentru titlurile

de risc de credit (1988), titluri de piata (1996). In noua sa versiune, aplicata incepand

cu 1 ianuarie 2007 (ratio Mc Donough sau Bal 2), rata solvabilitatii internationale,

impune bancilor alocarea de fonduri proprii pentru a raspunde riscurilor

operationale la care sunt expuse (riscuri informatice, riscuri de eroare, riscuri de

frauda, erori juridice).

Ratio Mc Donough impune de asemenea o mai buna cunoastere a riscurilor de

credit si de piata, tinand cont in special de clasificarea sau cotarea pentru calificarea

la creditare ale intreprinderilor fata de care ele sunt angajate. Contravaloarea

fondurilor proprii , solicitate in toate aceste cazuri este cu atat mai importanta cu cat

riscul de contrapartida este mai inalt. Criza bancara inceputa in anul 2008, pare sa

arate inconsistenta acestui nou indicator care evalueaza modele de control si de

masura a riscurilor inadecvate.

Sistemul monetar international

Dupa anul 1976 si la sfarsitul oficial al regimului de schimb instaurat prin acordurile

de la Bratton Woods, sistemul monetar international , dominat de regimul de

schimburi flotante, a fost caracterizat de o mare insatbilitate. Dupa anii 1980,

volatilitatea ratei de schimb si a ratei dobanzii a fost administrata in plan

microeconiomic prin produse derivate de schimb si de rate care permit unui agent ce

risca pe piata, sa gaseasca instrumente de acoperire a acestuia. In plan macro,

tentativele regimului de flotare administrate, sistemele in banda de fluctuare, de

currency board au fost mai mult sau mai putin sortite esecului. Uniunea economica si

monetara europeana este o exceptie: moneda europeana a fost initiativa cea mai

eficienta pana la un punct, capabila intr-un mod radical, sa creeze un spatiu de

stabilitate in plan regional, intr-o lume monetara instabila, unde monedele se inscriu

din ce in ce mai mult intr-un regim de prêt de piata. Acest lucru a fost valabil pana la

crizele profunde ale datoriilor suverane, reprezentand falimente nationale pentru

Grecia si apoi Cipriu, in paralel cu crize importante nationale, in special in Spania,

Portugalia,Italia. Acest lucru a fost cauzat de incapacitatea Uniunii Europene de a

sustine si reglementa strict si coerent propria piata. Cu toate acestea, piata de schimb

este in continuare principala piata mondiala in termen de volum. Tranzactiile zilnice

sunt in continuare de peste 200 miliarde dolari. Explozia pietei de schimb exprima

123

decalajul din ce in ce mai mare intre sfera reala si sfera financiara. S-a instaurat o

polarizare mondiala, in jurul a trei zone: zona USD, zona EUR si zona JPY. USD

ramane principala moneda de facturare (mijloc de plata si unitate de cont pe plan

international) si de rezerva (rezerva de valori). In acest timp, concurenta intre zonele

monetare este astazi mai puternica. EURO se pozitioneaza din ce in ce mai mult ca un

concurent serios al USD in ciuda problemelor din perioada 2010-2013. Piata

importanta pe care circula si extinderea zonei EURO, reprezinta argumente

importante pentru aceasta zona monetara. Zona JPY, si-a pierdut din influenta,

aparand o noua zona , zona YUAN-ului chinez.

Globalizarea a produs profunde transformari ale relatiilor monetare si financiare

internationale, cu dezvoltarea unui sistem monetar si financiar integrat la nivel

mondial si dominat de catre finantele private. Bascularea de la un sistem monetar si

financiar condus de State, la un sistem unde pietele reusesc sa impuna problema

echilibrului intre libertatea totala a pietelor si furnizarea si producerea de bunuri

publice destinate sa stabilizeze economia mondiala. In fata fortei pietelor financiare,

Statele se arata incapabile sa mentina intr-un mod durabil stabilitatea ratelor de

schimb. Alternativa se reduce la alegerea intre flexibilitatea schimbului sau

constituirea de uniuni sau de blocuri monetare regionale.

Procesul globalizarii financiare se traduce printr-o tensiune intre sistemele economice

din ce in ce mai integrate si sistemele politice care raman fragmentate. Instabilitatea

monetara si financiara depinde de faptul ca pietele profita de dificultatile intalnite de

autoritatile nationale si institutiile internationale pentru realizarea unor noi regului

ale jocului pe plan mondial.

4. IPOTEZE

Ipoteza 1: o reglementare monetara si financiara stricta; o arhitectura administrata

inflexibil cu norme de comportament si norme de structura intarite

Ca urmare a crizei cambiare/bancare sau financiare majore, este implementata o

reglementare rigida a sistemului monetar. Activitatea monetara si financiara sunt

strict reglementate prin instaurarea (sau in anumite cazuri reinstaurarea) controlului

statal, strict. Intr-un sistem financiar care ramane divizat, asistam la preluarea

controlului de catre State.

Activitatea pe pietele derivate se resimte puternic si conduce la diminuarea

activitatilor financiare de piata in numele tertilor si de trading pentru contul propriu

al bancilor de investitii si de finantare. Dupa modelul reglementarilor vizand nivelul

de emisie de CO2 ale automobilelor sau a controlului vitezei acestora, inovatiile

financiare sunt reglementate si incadrate foarte strict si sever. In cadrul restaurarii

unui veritabil sistem monetar international, o reglementare a pietelor se instaureaza

124

sub forma unor norme de conduita si norme de structura foarte stricte. Combinarea

reglementarii prudentiale si a normelor IFRS (referitoare la evaluarea in valoare de

piata a activelor financiare din bilanturi) au avut un impact macroeconomic

contraproductiv. Se ia decizia unei reglementari foarte stricte , administrata de catre

State .

Ipoteza 2: un mix regasit intre disciplina si flexibilitate? O arhitectura mai supla, o

administrare a sistemului bazat pe coduri de buna conduita si stimulente

Se instaureaza o guvernanta mondiala. Au fost adoptate reguli procedurale bazate pe

coduri de buna conduita si sisteme de stimulare. Ele nu definesc a priori norme de

comportament, dar reglementeaza un proces continuu de negociere intre State,

definind principii directoare nonimperative comune Statelor si destinate a ghida

strategiile lor. Instituirea unui cod de buna conduita ajunge sa stabilizeze relatiile

intre dieferitii acori ai pietelor financiarae, in juriul unor norme comune. Sub

auspiciile FMI, Statele ajung sa puna in practica o noua arhitectura in jurul unor

zone- tinta care permit definirea zonelor de fluctuatie monetara dincolo de care

autoritatile se angajeaza sa intervina.

Se realizeaza noi aranjamente institutionale. Credibilitatea regulilor cheama la

instituirea unor aranjamente institutionale care sa poata reda institutiilor Bretton

Woods o reala capacitate de actiune. Este intarita legitimitatea politica a FMI.

Controlul interdependentelor impune crearea unor institutii dotate cu o reala

capacitate care sa stimuleze evolutia comportamentelor Statelor si functionarea

pietelor, intr-o directiva propice satabilitatii economiei mondiale. Comitetul

Interimar FMI (sau Consiliul de Administratie transformat in Consiliu, compus din

ministrii tarilor membre) devine o veritabila instanta de decizie. Se instaureaza un

Consiliu de securitate economica si financiara. Cooperarea intre FMI si Banca

Reglementarilor Internationale se intareste in acest cadru, in special cu titlu de

supervizare mondiala a activitaitii conglomeratelor financiare.

Ipoteza 3: primatul finantelor: un model depasit. Un nou sistem de masura al

valorilor activelor imateriale si al performantei plasamentelor. Modelul pietei

financiare, un model depasit

Este repusa in discutie hiperfinanciarizarea economiilor de la sfarsitul anilor 2000.

Cresterea bulei financiare, constituirea bulelor speculative pe instrumentele

financiare, pe creantele bancare si pe materiile prime, au alimentat critici dure asupra

continutului si moralei capitalismului financiar. Financiarizarea fara limita a

economiei, se resimte in special in presiunea pe termen scurt exercitata de catre

investitori in asteptarea unei rentabilitati imediate si ridicate, putin compatibila cu

nivelul de crestere al economiei reale. Comportamentele de predatori al unor fonduri

deservesc financiar proiectele de investitii pe termen lung si in termen larg,

125

ipotecheaza cresterea. Contestarea omniprezentei finantelor (in special piata

financiara) este dubla:

1. Randamente financiare rezonabile: dictatul exersat de catre piete asupra vietii

economice a condus la o punere in discutie a ipotezei conform careia,

liberalizarea miscarilor de capital si integrarea in cresterea pietelor ar permite

o mai buna alocare a capitalurilor pe plan mondial si ar constitui astfel o

parghie de crestere si de dezvoltare economica. Finaciarizarea economiei

(deconectarea sferei financiare de economia reala) se dovedeste a fi un model

istoric al imperativelor unei economii fondate pe cunostere si dezvoltare

durabila. Randamentele financiare cerute de catre fonduri, revin la niveluri

acceptabile in corelare cu nevoile de finantare ale proiectelor de investitii ale

intreprinderilor.

2. Noi modele de valorizare a activelor in cadrul unei economii bazate pe

investitii imateriale si cunostinte. In conceptul post-tailorian, finantele (ale

intreprinderilor si ale pietei) erau corelate cu rezultatele activitatilor

economice : valorizarea monetara a activelor materiale si imateriale in valoare

de piata. Tranzitia catre o economie a cunoasterii si a activelor imateriale a

scos in evidenta limitele acestei evaluari pur monetare: evaluarea

“intangibilelor” (cunostinte si know- how, partajarea cunostintelor in retea,

componenta informationala si cognitiva a bunurilor si serviciilor) nu se

coreleaza cu schemele economiei financiare. Modelele de evaluare ale activelor

in special imateriale, sunt profund transformate pentru a reincadra intr-o

maniera noua problematica valorilor activelor si intreprinderilor in ansamblul

lor, precum si cele ale randamentelor financiare ale plasamentelor. In acest

cadru, procesul de evaluare trebuie sa fie capabil sa integreze economia

cunostintelor si know- how-urile noi. Acest lucru se va sprijini pe evaluarea de

proximitate care restaureaza locul relatiei de proximitate banca-intreprindere

si banca-piata. Intr-un cadru mondializat, teritoriile regionale, financiare se

organizeaza in retea in jurul actorilor de proximitate: piata regionala

electronica (bazata pe directiva europeana privitoare la emiterea de moneda

electronica), banci de proximitate specializate pe investitie si inovare, fonduri

de plasament colectiv cu vocatie regionala.

Ipoteza 4: crize bancare, finaciare si cambiare periodice. Finantele, bolnavul cronic

al economiei. Incertitudinea se resimte peste tot, crizele sunt periodice iar

reglementarea este absenta

Sistemul financiar este zguduit de crize frecvente si imprevizibile. Incertitudinea

ramane elementul principal. Nicio reglementare financiara nu este acceptata si deci

nu functioneaza. Finantele sunt considerate ca o activitate cronica, in criza. Dupa

criza subprimelor, punerea in evidenta a complexitatii in crestere a activitatilor

126

financiare, bruiajul intre activitatile bancare, financiare, de asigurare intr-un cadru

globalizat, cautarea unei reglementari globale, raman deziderate nerealizate.

Functiunea de creditor salvator al bancior centrale, ramane instrumentul principal

pentru injectarea de lichiditati in cazul crizelor. Socurile care afecteaza sistemul

financiar, conduc bancile la restrangerea periodica a ofertelor de creditare. La

declansarea crizelor, bancile devin severe in acordarea imprumuturilor atat pentru

particulari cat si pentru intreprinderi.

2.2.2 Variabile interne

I. DEMOGRAFIE IN AREAL

1. Definirea variabilei

Demografia este determinata de trei variabile principale: sporul natural, mortalitate

si fluxuri migratorii.

In arealul proiectului cele trei variabile au avut evolutii contradictorii.

2. Indicatori

-populatia totala, populatia activa

-sporul natural

-populatia repartizata pe grupe de varsta

-soldul migrator

-indicator privind dependenta economica

3. Retrospectiva/Evolutia indicatorilor

De la ultimul recensamant efectuat in anul 2002, cand municipiul Ramnicu

Valcea avea o populatie de 107.726 locuitori, se remarca o scadere de 8,3% ajungand

conform ultimelor statistici, la o populatie de 98.776.

Un indicator relevant pentru analiza demografică a municipiului Râmnicu

Vâlcea îl reprezintă şi densitatea populaţiei. Aceasta înregistra la data de la 1 iulie

2010, valoarea de 1244,17 loc/km2, indicator în scădere în anul 2011 (raportat la

valorile estimative ale recensământului populației și locuințelor, rezultă o valoare de

1034,10 loc/km2). Față de comunele din jur, Municipiul Râmnicu Vâlcea are cea mai

mare densitate a populației, urmat de Băile Govora. Această densitate se explică prin

puterea de atracție a orașului Râmnicu Vâlcea, a numărului de locuri de muncă

existente și a funcțiilor sale urbane.

În anul 2002, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, populaţia ocupată era

de 40.182 locuitori, adică 41,34% din total populaţia stabilă înregistrată, mai mică

127

comparativ cu media regională (46,2%). Ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate

este în sectorul industrial, urmat de sectorul servicii şi comerţ.

Conform I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul

anului 2012 era de 38.868, mai mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor

inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul municipiului numarul somerilor a

fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007 someri fata de anul

precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2 ani

numarul somerilor a fost tot in crestere.

Evolutie oscilanta a mortalitatii generale, ascendenta fata de recensamantul

din 2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante in perioada 2010-

2012. Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al

natalitatii in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape

egala intre anii 2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au

inregsitrat 983 persoane decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de

9,95%o.

Spor natural pozitiv la nivelul anului 2012 si cu trend ascendent din 2011.

4. Ipoteze

O proiectie furnizeaza imaginea a ceea ce ar putea fi populatia in termeni cantitativi

in viitor, plecand de la cunoasterea trecutului si evaluand ipoteze privitoare la sporul

natural, mortalitate si fluxul migrator. Incertitudinile privind aceste elemente sunt

importante.

Ipotezele tin cont de comportamentele individuale sau de evolutiile din societate.

Aceste ipoteze au fost realizate plecand de la evolutiile in perioada anilor 1990-2012,

focusandu-se pe datele celor trei recensaminte din aceasta perioada.

Ipoteza 1: usoara scadere demografica, si o relativa imbatranire a populatiei.

Proiecţii pentru 2003-2025 (varianta medie) - evoluţia populaţiei proiectate (mii

persoane) (anexa 1b şi anexa 1c)

2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025

2013-2005 2025-2005

Nr. % Nr. %

Regiunea

Sud Vest

Oltenia(tota

l)

2.32

9,4

2.304,

6

2.233,

5

2.204,

3

2.149,

4

2.054

,3

1.950,

4

-

100,3 -4,4%

-

354,

2

-

15,4

%

0-14 388,

363,0 321,0 306,6 297,3 272,0 242,1 -56,4 -

-

120,

-

33,3

128

5 15,5% 9 %

15-59

1.57

3,3

1.572,

7

1.557,

1

1.548,

9

1507,

2

1.432

,8

1.359,

9 -23,8 -1,5%

-

212,

8

-

13,5

%

60 si peste

367,

5 368,7 354,7 348,8 345,0 349,5 348,3 -19,9 -5,4% -20,4

-

5,5%

Sursa: INCSMPS, conf.INS, «Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în

2025» (realizată în 2003) - varianta medie

Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judetului

Valcea să se menţină pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat prin

extrapolarea proiecţiilor INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.

Ipoteza se bazeaza pe cresterea sperantei de viata si pe tendinţa de scădere a sporului

natural. Avand in vedere aceste tendinte, in special imbatranirea populatiei, nevoile

in materie de servicii pentru aceasta categorie vor fi in crestere intr-o maniera

importanta (asistenta de zi, asistenta medicala si eventual plasament

institutionalizat). De asemenea, in acest context, resursele locale pot constitui un atuu

intr-o specializare suport, atat pentru populatia locala cat si pentru turism

specific/servicii specializate pentru nonrezidenti. Cu toate acestea ne putem imagina

ca generatiile viitoare de pensionari vor fi intr-o stare de sanatate mai buna decat

generatiile anterioare. In plus, intr-un context favorabil si preluand experiente

similare din Uniunea Europeana, competentele “seniorilor” vor fi mai bine utilizate.

Termenul de “pensionar” se va estompa in favoarea celui de “ seniori tutori”

implicati in sistemul educativ, in intreprinderi sau in domeniul asociativ din

societatea civila.

Ipoteza 2: continuarea tendintelor demografice actuale in contextul unei politici

reactive fara masuri proactive in domeniu

Scaderea populatiei are loc in special ca urmare a fluxurilor migratoare negative dar

si a imbatranirii populatiei, consfintind o lipsa de atractivitate a TERITORIULUI cu

exceptia perioadei sezonului estival. Lipsa de atractivitate va fi accentuata de

influenta schimbarilor climatice in lipsa unei politici ambientale adecvate si a unor

planuri de actiune in domeniul energiei durabile la nivel zonal si local. Dificultatile

economice majore vor influenta spre o ruptura a indicatorului spor natural, datorita

unei crize de incredere in viitor. Speranta de viata va cunoaste si ea o aplatizare

datorata unor conditii sanitare precare si dezvoltarii unor noi patologii si maladii

degenerative ca urmare a modului si conditiilor de viata.

129

Ipoteza 3: cresterea atractivitatii care va influenta un sold migrator considerabil

pozitiv

Se estimeaza ca toate tarile europene vor avea nevoie, intre anii 2015-2020, de un sold

migrator pozitiv pentru a mentine la un nivel acceptabil ponderea populatiei de

varsta activa. Implantarea de noi activitati stau la originea soldurilor migratoare

pozitive prin “noi sositi” adesea cu studii superioare. O politica activa in domeniul

dezvoltarii industriale in conditii de eficienta energetica, cat si o politica in domeniul

turismului care sa conduca la o activitate continua, pot constitui elemente care sa

favorizeze soldul migrator in sens pozitiv. Aceste doua politici sunt sau pot fi

sustinute prin politica europeana in domeniul transporturilor “TEN-T” si in

domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile. Cresterea economica

sustenabila poate schimba si increderea in viitor, influentand astfel si o noua

relansare a indicatorului, spor natural.

II. CULTURA, CREATIVITATE, AGREMENT

1. Definitie:

Creativitatea culturala se bazeaza pe individualitati (artistii,) structuri (companiile

din domeniu), initiative (artisti reuniti in colective) si retele. Aceasta se sprijina pe

Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural si National, fiind un

serviciu deconcentrat, cu personalitate juridica al Ministerului Culturii, dublata de

responsabilitatile exercitate de colectivitatile locale in domeniul cultural.

Din punct de vedere formal, atractivitatea culturala a zonei se defineste drept

capacitatea acesteia de a atrage activitati pe teritoriul sau. Productia culturala la nivel

global se industrializeaza sub influenta americana, ceea ce a generat aparitia unei

ramuri conexe, care adeseori inglobeaza activitatea denumita entertainment

(divertisment/agrement). Intr-o economie globala unde influentele se intrepatrund,

aceasta atractivitate trebuie marita in cazul unor fluxuri de turisti veniti sa consume

servicii sau produse culturale, inclusiv sub noile forme ale entertainmentului

(divertisment/agrement).

2. Indicatori:

-Echipamente culturale inclusiv cele conexe (agrement)

-Evenimente-festivaluri

-Formare in domeniul artistic

-Indicele de utilizare al echipamentelor culturale

-Dinamism economic

130

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

Obiective religioase

In cadrul municipiului Ramnicu Valcea, dar si in zona periurbana a acestuia se

regasesc importante obiective religioase reprezintate atat ca edificii de arhitectura cat

si ca ansamble cu incarcatura istorica, printre care:

Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului este construita intre anii 1851-1856, in timpul

domniei lui Barbu Stirbei si conducerii Episcopului Calinic, pictura in ulei apartinand

pictorului Gheorghe Tattarescu. Istoria acestui ansamblu dateaza din vremea

domnitorului Radu cel Mare, fiind infiintat intre anii 1503-1504, cladirile acesteia

fiind arse complet in timpul razboiului turco-austriac din 1737, si recladite in 1749

pentru a fi arse din nou in cadrul incendiului din 1847 ce a distrus jumatate din oras;

Schitul Cetatuia, in varianta refacuta in timpul domniei lui Serban Cantacuzino, intre

anii 1677-1680, iar frescele interioare realizat in anul 1853 de catre Gheorghe

Tattarascu, edificiul initial fiind construit in 1525, de catre Radu de la Afumati pe

locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea, domnitor ce avea sa fie asasinat in

incinta bisericii 4 ani mai tarziu, de catre boieri potrivnici politicii de independenta

fata de imperiul Otoman;

Schitul Inatesti, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, construit in

1751, in prezent inglobat in cadrul complexului Seminarul Teologic „Sfantul

Nicolae”;

Schitul Troianu prezenta in varianta refacuta a bisericii din secolul al XVIII-lea si

casei staretiei, de catre staretul Manastirii Hurez, intre anii 1840-1842;

Schitul Ostrov, aflat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei de la

Calimanesti, este un schit de calugarite si a fost ctitorita de catre domnitorul Neagoe

Basarab si sotia sa, doamna Despina, pe locul unei biserici mai vechi, intre ani 1520-

1521;

Biserica Catolica Sfantul Anton, construita intre 1723-1724;

Biserica Buna Vestire, construita in timpul domnitorului Mircea Ciobanul si

reconstruita complet dupa ce a fost arsa in timpul conflictului austroturc, intre anii

1716-1718, avand fresce sculptate in piatra din anul 1747;

Biserica Cuvioasa Paraschiva, cea mai veche constructie bisericeasca din Ramnicu

Valcea, a fost inceputa de catre Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazu, fiul

acestuia, pe vremea cand era ban al Mehedintiului, in anul 1587;

Biserica Sf. Ioan Botezatorul, recladita in anul 1813 si construita din zid intre anii

1912-1922, necunoscandu-se data exacta a primei temelii;

Biserica Sf. Dumitru, constructia ce dateaza din anul 1815. Data exacta la care a fost

ridicata nu se cunoaste, insa exista o traditie conform careia, biserica ar fi fost initial o

capela a unei comunitati franciscane, iar unele documente atesta ca ar fi fost rezidita

intre anii 1783-1784;

131

Biserica Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-1764, iar la 20 iunie 1848, in prezenta lui

arnatei revolutionare condusa de generalul Gheorghe Magheru, locuitorii

Ramnicului s-au adunat pentru a sfintii steagurile revolutiei;

Ansamblul Manastirii Cozia amplasat la 22km in nordul municipiului, pe drumul

national Ramnicu Valcea – Sibiu, a fost contruit intre 1386-1388 de catre Voievodul

Tarii Romanesti Mircea cel Mare si este unul din cele mai vechi si mai complexe

monumente istorice si de arta. Pictura acesteia a fost renovata in vremea lui Neagoe

Basarab, in anul 1517, an in care a fost realizata si fantana cu acelasi nume.

Ansamblul Manastirii Horezu, construita intre ani 1690-1693 de catre domnul Tarii

Romanesti Constantin Brancoveanu, este amplasat la nord de municipiul Ramnicu

Valcea, pe drumul national 67 Ramnicu Valcea – Targu Jiu.

Manastirea Govora, una din cele mai vechi manastriri din Tara Romaneasca,

monument de arhitectura medievala, este situata la 18km de municipiul Ramnicu

Valcea pe drumul catre Baile Govora.

3. Muzee

Principale ale municipiului Ramnicu Valcea, sunt:

Muzeul de Istorie – amplasat in cadrul fostei „Scoli cu ceas”, scoala primara de

baieti Take Ionescu din secolul al XIX-lea – expozitia permanenta cuprinzand de la

marturii arheologice din perioada paleolitica, neolitica si cea a bronzului pana la

crearea statului modern si Razboiul de Independenta din 1877;

Muzeul Satului Valcean, din comuna Bujoreni – intins pe o suprafata de 8 ha

are aspectul unui sat muzeu, prezentand astfel imaginea unei asezari rurale

traditionale, incluzand si institutiile social-culturale ale vremii;

Muzeul de Arta – amplasat in „Casa Simian”, edificiu construit in 1940 in

stilul neoromanesc, avandu-i ca arhitecti pe Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu.

Expozitia permanenta cuprinde lucrari apartinand unor artisti de renume pentru

pictura romaneasca, printre care Nicolae Grigorescu, Ipolit Strambu, Ion Georgescu,

Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. De asemenea, expozitia

permanenta include si un tablou din Scoala Venetiana din prima jumatate a secolului

al XVIII-lea.

4. Lucrarile de arta

Lucrarile de arta specifice ale municipiului Ramnicu Valcea sunt reprezentate

de Monumentul domnitorului Barbu Stirbei din parcul Zavoi (Contantin Mihailescu,

1920), „Fantana lui Turbatu” (C. Maldarescu zis „Turbatu”, 1844) – centrul adunarii

revolutionare de la 29 iulie 1948 unde, pentru prima oara intr-un cadru oficial, a fost

intonat actualul imn de stat „Desteapta-te Romane”, Statuia Domnitorului Mircea cel

Batran (Ion Irimescu, 1968), Statuia Independentei (I. Iordanescu, 1915) – monument

ce simbolizeaza „Romania cu chip indurerat pentru fii cazuti vitejeste in lupte”,

Fantana cu bustul lui Constantin Brancoveanu (C. Mihailescu, 1913).

5. Case memoriale

132

Casele memoriale au drept scop prezentarea faramelor din ambianta locurilor

natale, a copilariei, tineretii sau a maturitatii marilor personalitati, intre care se afla

Casa Memoriala „Anton Pann” – imobil monument de arhitectura urbana de la

jumatatea secolului al XVIII-lea, cu foisor si pivnita. Casa-muzeu a fost translatata cu

37 de metri fata de amplasamentul initial datorita sistematizarii si reamenajarii

teritoriale iar expozitia punde in lumina calatoriile prin imprejurimile Valcei ale celui

ce a ramas in istorie drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb” ce a fost „dascal de

musichie” la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.

6. Biblioteci

Bibliotecile municipiului sunt prezentate ca punct de atractie datorita, nu

numai fondului de carte, prin vechimea acestora si chiar prezenta incunabulelor, dar

si prin cladirile in care sunt amplasate, monumente arhitectonice. Dintre acestea se

remarca Biblioteca Judeteana „Antim Ivireanul”, fiind conceputa, initial, in ideea

unui centru cultural al comunitatii, fara insa a renunta la serviciul traditional de

biblioteca.

7. Teatre

In perioada 1960-1980, teatrul popular din Ramnicu Valcea a fost unul din cele

mai valoroase teatre de amatori la nivel national, castigand astfel numeroase premii

nationale si internationale. Astfel, municipiul Ramnicu Valcea cuprinde doua teatre

importante:

Teatrul „Antonn Pann” – constituit in mai 1990 ca insititutie de continuare a

unei lungi traditii teatrale, in locul teatrului popular

Teatrul Municipal „Ariel” – infiintat in anul 1998 ca institutie artistica aflata in

subordinea municipalitatii, pe structura fostei Societati Culturale nonprofit „Ariel”.

8. Filarmonici

Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Ramnicu Valcea, a fost infiintata in 1995, a

preluat compozitii muzicale din perioada pre-decembrista si a colaborat cu

majoritatea filarmonicilor din romania, precum si cu alte institutii de cultura,

impreuna realizand numeroase proiecte de succes (Festivalul National „Tinere

Talente”, concerte, opere si operete puse in scena, proiecte culturale etc).

Cultura si noile activitati conexe ale acesteia, sunt un element de dezvoltare

economica. Impactul economic cel mai vizibil al acestora, influenteaza veniturile din

turism.

In fapt, daca Franta este cea mai vizitata tara din lume, se poate face usor

legatura intre turism si patrimoniu (Luvru, Orsay, Castelele de pe Loire, Mont-St-

Michel, Festivalul Palme d’Or , etc constituie atuuri evidente). In Romania, exemplul

de succes in turism prin cultura a fost dat de Sibiu – Capitala Europeana a Culturii-

2007. Festivalul International de Teatru de la Sibiu (FIT) , unul din cele mai

importante festivaluri de gen din lume, impreuna cu Festivalul International de Jazz

133

Sibiu au condus la alegerea orasului Sibiu drept Capitala Culturala Europeana in

anul 2007. (Festival Arta Medievala…) Ca si in cazul Sibiului, diversitatea si

multiculturalismul pot favoriza o productie culturala care sa confere o atractivitate

sporita TERITORIULUI. De asemenea trecutul imperial austriac al zonei la care se

adauga perioada imperial romana a, pot fundamenta o animare a TERITORIULUI in

scopuri turistice plina de farmec.

4. Ipoteze

Ipoteza 1: disparitia creativitatii si atractivitatii culturale in regiune

Modelul global si al institutiilor internationale se impun in fata creativitatilor locale.

Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi-identice la nivel mondial,

ajungand sa se banalizeze. Nu mai este nimic particular de aratat sau experimentat in

TERITORIU.

Ipoteza 2: cresterea exploziva a atractivitatii culturale in TERITORIU

In cadrul unor politici publice active si a unui angajament al sectorului privat in

agregare, TERITORIUL este capabil sa construiasca o realitate culturala bazata pe

industriile culturale, bogatia patrimoniului si artele spectacolului in toate formele lor.

Cu cat o regiune stie sa atraga activitati, cu atat nivelul ei de viata reala este mai

ridicat si acea regiune isi poate creste atractivitatea. Prin dezvoltarea unei abordari in

retea, este posibil ca aceasta atractivitate sa se coaguleze prin crearea unuia sau mai

multor poli de activitate culturala, jucand un rol declansator in creatia culturala si

artistica a intregului TERITORIU. Toate acestea conduc la o crestere a consumului

cultural local dar si aparitia unui turism cultural.

TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalitatii si poate exploata

toate fatetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar si

international.

Ipoteza 3: aparitia unui pol unic de creativitate si atractivitate culturala in

TERITORIU

TERITORIUL nu a reusit sa creeze o dinamica globala care sa se dezvolte armonios in

domeniiile patrimoniului, creatiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a focalizat in

Ramnicu Valcea pe infrastructura si resursele de turism. Aceasta atrage artisti,

expozitii, vizitatori, industrii culturale, sustinute de fonduri internationale, europene

si ale colectivitatii locale. Restul TERITORIULUI ramane centrat doar pe

valorificarea patrimoniului si pe activitati de creatii culturale de anvergura modesta.

134

III. CALITATEA MEDIULUI

1. Definitie:

Prima definitie tehnica a mediului a aparut in anii ‘20, ca ansamblul conditiilor

naturale (fizice, chimice, biologice) si culturale (sociologice) susceptibile sa

influenteze toate organismele vii si activitatile umane. Incepand cu anii ‘60, aceasta

notiune acopera resursele natural biotice (fauna, flora) si abiotice (aer, apa, sol) si

interactiunile reciproce, aspectele caracteristice ale peisajului si bunurile care compun

mostenirea culturala.

In maniera generala, mediul defineste ansamblul de elemente naturale si artificiale in

cadrul caruia se deruleaza viata umana.

Cu provocarile ecologice actuale, aceasta notiune a capatat o dimnsiune mondiala.

Cand evocam perceptia noastra asupra mediului (social, ecologic, politic…) trebuie

deci sa integram dimensiunea mondializarii si sa o definim de la inceput la scara

mondiala.

Totusi, componenta sa teritoriala este una puternica: mediul este de asemenea

perceput ca un teritoriu destructurat si amenajat tinand cont de necesitatile omului

dar adaptat la necesitatile economice, industriale si financiare.

In competitia teritoriala care s-a instaurat intre zone/regiuni/tari, teritoriile pot sa

propuna alegeri voluntariste in favoarea mediului, ca factori ai unei dezvoltari

durabile si sustenabile pe de o parte dar si ca factor al atractivitatii teritotriale pe de

alta parte.

Mediul, ca element de atractivitate este definit de doua dimensiuni:

-mediul in sensul de “spatiu emblematic”: spatii naturale care contribuie la crearea

imaginii si la notorietatea unui teritoriu (litoral, masivi muntosi..)

-mediul in sens “obisnuit”: calitatea aerului, apei, emisii chimice sau sonore,

sentimentul de securitate (in plan industrial). Aceasta natura obisnuita participa la

buna functionare a ecosistemelor (concept de coridor ecologic) dar de asemenea si la

atractivitatea unui teritoriu.

2. Indicatori

-Calitatea aerului (intensitatea emisiilor de gaze)

-Gestionarea deseurilor

-Productia si consumul energetic

135

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

Pana acum circa 30 de ani, provocarile/dezbaterile erau in special de natura

economica si tensiuni geo-politice. In ultimii ani, in special in perioada de preaderare

la Uniunea Europeana de dupa anul 1998 si accentuat dupa aderarea la Uniunea

Europeana in anul 2007, provocarile/dezbaterile au capatat un caracter complex:

-provocari in domeniul calitatii mediului: impact definit de schimbarile climatice

-provocari socio-economice: cresterea pretului petrolului, liberalizarea pietei gazului

si electricitatii, dezvoltarea /modernizarea industriala insuficienta

-provocari geo-politice: scaderea resurselor energetice fosile.

3.1. Energia

Productia si distributia de energie au fost in Romania in mod traditional si sunt in

continuare ,foarte centralizate. Mari operatori nationali joaca un rol preponderent. La

nivelul retelei de transport a energiei electrice continua sa existe un singur operator,

Transelectrica SA. Acesta este considerat serviciu public conform licentei sale de

transport si dispecerizare si este asigurat in conditii nediscriminatorii pentru toti

utilizatorii. La nivelul TERITORIULUI, distribuitorul zonal este CEZ SA.

Preţurile din regiune sunt ridicate pentru că se importă multă energie, transporturile

sunt costisitoare, iar pieţele sunt fragmentate. Aşa cum a demonstrat criza gazului

din ianuarie 2009, aprovizionarea cu energie este nesigură, iar metodele curente de

producţie reprezintă surse de poluare semnificative. Cu toate acestea, regiunea se

mândreşte cu cunoştinţe vaste în domeniul eficientizării şi al surselor de energie

nepoluantă, a căror promovare şi mediatizare s-ar putea dovedi a fi extrem de utilă.

In municipiul Ramnicu Valcea au fost identificate ca active capacitati de productie in

domeniul producerii de energiei electrice.

3.2. Gestiunea deseurilor

Principalele provocari sunt reprezentate pe de o parte de evolutia capacitatii de

eliminare si gestionare a deseurilor menajere si deseurilor simple ale intreprinderilor,

si pe de alta parte gestionarea deseurilor speciale din procesele industriale si

decontaminarea siturilor poluate istoric.

3.3. Calitatea aerului

Problemele actuale de mediu sunt acidifierea atmosferei, precipitatiile acide, efectul

de sera si distrugerea stratului de ozon, cauza acestora fiind reprezentata de emisia

substantelor in atmosfera.

136

In cadrul municipiului Ramnicu valceam calitatea aerului este supravegheata in

cadrul celor doua statii de monitorizare, cea de pe Platforma Chimica – statie de fond

industrial – si cea de la Gradina Zoologica – statie de fond urban. Aceste statii sunt

amplasate in zone cu impact din punct de vedere al evaluarii publerilor

sedimentabile si monitorizeaza in sistem automat parametrii reprezentati prin

masurarea imisiilor de poluanti gazosi si parametrii meteo. In ceea ce priveste

precipitatiile, acestea sunt monitorizare la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului

Valcea si in localitatea Vladesti.

Poluarea provenita atat din activitatea industriala, cat si din activitatea rezidentiala,

este monitorizata pe platforma chimica a municipiului. principalele surse de poluare

provin din industria chimica prin Platforma Chimica Oltchim Ramnicu Valcea si

Uzinele Sodice Govora, arderea combustibililor de la termocentrale prin CET Govora,

centralele urbane si depozitul de zgura si cenusa ale acesteia, traficul rutier si

incinerarea deseurilor.

4. Ipoteze

Ipoteza 1: un soc climatic neanticipat

Schimbarile climatice si accelerarea efectelor sale asupra mediului se vor simti si vor

constitui principalul factor de ruptura. Acest scenariu ia in considerare ipoteza unei

evaluari gresite a conditiilor climatice viitoare si unei cunoasteri imprecise a

sectoarelor de activitate cele mai sensibile la schimbarile climatice. In absenta unei

capacitati de reactie, impactul schimbarilor climatice sunt vizibile, pierderile

acceptate si masurile de adaptare tardive sunt considerate prea costisitoare pentru a

fi puse in aplicare in comparatie cu prejudiciile aduse.

Ipoteza 2: vulnerabilitatea resurselor energetice europene reprezinta un factor de

ruptura

Mai presus decat problema disponibilitatii rezervelor, este concentrarea acestora in

cateva zone geografice. Acest lucru este valabil atat pentru petrol cat si pentru gaz,

ambele punand probleme deosebite in privinta estimarii preturilor in viitor. Romania

in schimb, se confrunta cu un excedent, exportul ajungand in ultimul timp la 10% din

cantitatea produsa. Exportul s-a facut pana in prezent in special catre Ungaria

(intraeuropean) dar si spre Serbia in mai mica masura (in prezent teritoriu

extracomunitar). Pozitia Teritoriului il poate impune ca pol de excelenta pentru

tranzitul excedentul energiei electrice spre Serbia.

137

Ipoteza 3: politici active in domeniul ambiental in general de protectie si conservare

a biodiversitati in special

Societatea, stiinta si tehnologia ca factori cheie satrans legati intre ei, conduc catre o

relatie simbiotica si benefica a acestor factori. Aceasta ipoteza proiecteaza o situatie

ideala in care stiintele si tehnologiile s-au dezvoltat intr-un mod inteligent pentru a

garanta dezvoltarea durabila la toate nivelurile. Mediul, biodiversitatea in general,

este luat in calcul permanent in momentul luarii deciziilor, in special datorita

faptului ca ele au un impact asupra viitorului. Aceasta presupune pe de o parte, ca

problematica mediului sa fie reprezentata si aparata ca problematica economica cu

aceeasi intensitate ca si problematicile economica si sociala, si, pe de alta parte, ca

decidentii sa dispuna si sa utilizeze indicatori pertinenti. Aceasta ipoteza poate

capata o importanta deosebita la nivelul unui Pact Teritorial Extins la nivelul

intregului areal severinean printr-o politica speciala orientata spre biodiversitate si

crearea unui continuum al protectiei biodiversitatii (realizarea unor coridoare

ecologice).

IV. DISPARITATI TERITORIALE

1. Definitie:

Precum majoritatea regiunilor si zonelor din Romania, TERITORIUL cunoaste

dezechilibre in dezvoltarea sa spatiala. Aceste dezechilibre sunt structurale si sunt

legate de mai multi factori:

-factori naturali: disparitati intre zona Ramnicu Valcea si restul TERITORIULUI iar

in cadrul municipiului, intre zona urbana a orasului si zonele periurbane

-structura economiei, in care distingem zone strict turistice sau agricole si localitati in

care exista activitati industriale

-structura demografica si fluxurile migratoare ca si densitatea populatiei

-nivelul de servicii si echipamente publice

La scara TERITORIULUI exista zone de concentrare economica si populatie si zone

cu o concentrare mai mica economica si populatie, cu un grad de izolare dat de o

infrastructura deficitara. O reflectie asupra consecintelor evolutiei demografice

trebuie sa confrunte proiectiile statistice cu previziunile privind evolutia la nivel

societal mai putin previzibile. La nivelul TERITORIULUI observam fenomene

cumulative intre diferiti factori structurali de dezechilibru, la care se adauga

dinamica dezechilibrata a teritoriilor de proiect.

138

2. Indicatori:

- Evolutia accesibilitatii

- Evolutia populatiei

- Evolutia indicelui de ocupare

- Evolutia indicelui somaj

- Evolutia serviciilor si echipamentelor

- Evolutia dinamicii si coerentei structurarii teritoriale

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare:

Si acest TERITORIU a cunoscut o industrializare fortata in perioada comunista si un

exod dinspre rural spre urban. Astfel au aparut si s-au dezvoltat industria chimica

(Oltchim SA, Uzinele Sodice Govora, Resin SRL) si cea energetica (hidrocentrale si

CET Govora SA). Zonele intravilane urbane s-au extins progresiv cu impact in special

dupa anul 2000, cand dezindustrializarea a accentuat echilibrul teritoriului. Se

observa o densitate deosebita in zona orasului Ramnicu Valcea si o tendinta de

imbatranire a populatiei in toata zona. Dezechilibrele teritoriale sunt importante in

mai multe domenii:

-accesibilitate in anumite zone rurale, reteaua de transport colectiv functionand doar

la nivelul orasului Ramnicu Valcea si catre anumite destinatii din Zona

Metropolitana autostructurata, in special localitatile turistice in perioada sezonului

estival

-accesul la servicii precum cultura, sport, tehnologii de informatii si comunicare,

servicii publice in general, inclusiv sanatate

4. Ipoteze

Ca urmare a inertiei lor specifice, evolutiile demografice pot face obiectul unei

previziuni. Ele trebuie realizate la nivel judetean, intercomunitar si la nivelul marilor

localitati. Aceste proiectii trebuie sa fie evaluate in contextul diferitelor ipoteze de

evolutie socio-economice.

Ipoteza 1: declin economic al TERITORIULUI: criza atinge cea mai mare parte a

TERITORIULUI in lipsa unei politici de solidaritate

Proiectele TERITORIULUI sunt bine structurate pe hartie cu sprijinul actorilor locali

si zonali, dar nu sunt finantate datorita unor deficiente in capacitatea financiara.

Acestea au aparut ca urmare a lipsei unor instrumente care sa sustina dezvoltarea

139

economica si printr-o crestere a nivelului fiscal obligatoriu. TERITORIUL pierde din

competitivitatea internationala si deficientele locale nu sunt remediate. Cresc

puternic finantarile pentru echipamentele colective, fara sa poata fi controlat costul

de functionare a echipamentelor, ceea ce conduce la o scadere a calitatii serviciilor

sociale. Dezechilibrele teritoriale se reduc intr-o prima faza inainte de a se agrava si

mai mult in continuare. Strategia teritoriala are efecte minore fiind de factura

dirijista.

Ipoteza 2: dezechilibu accentuat cauzand o marire intre localitatile dezvoltate si

cele nedezvoltate

Polii de excelenta se dezvolta ca o prioritate pentru toate colectivitatile locale ale

TERITORIULUI (Ramnicu Valcea, zonele industriale, zonele turistice). In zonele mai

putin dezvoltate/fragile practic nu se mai investeste in dezvoltarea economica si

/sau dezvoltarea infrastructurii. Fractura teritoriala si sociala creste. Cateva zone

profita in detrimentul celorlalte in care declinul economic se accentueaza. Politicile si

strategiile pentru teritoriile de proiect (ITI) sunt abandonate de catre initiatori.

Tensiunile in TERITORIU se agraveaza. Desertificarea spatiilor in dificultate se

accentueaza, in special datorita declinului serviciilor publice si private.

Ipoteza 3: un echilibru dinamic intr-o logica “win-win”

Administratiile publice asigura o egalizare economica si sociala a teritoriilor. Polii de

excelenta sunt incurajati. TERITORIUL se adapteaza la transformarile continue si

anticipatoare ale structurilor econmice. Dezvoltarea locala este asigurata de proiecte

de teritoriu coerente si fondate pe principiul subsidiaritatii ascendente, plecand de la

realitatile TERITORIULUI si actorii din teren. Nivelul regional si/sau national nu

impun constrangeri strategice in dezvoltare. Echipamentele colective si serviciile

realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipand nevoile viitoare. Solidaritatea

teritoriala si dezvoltarea locala se intrepatrund intr-o logica “win-win”.

V. EVOLUTIA TESATURII ECONOMICE A ZONEI

1. Definitie:

Tesatura economica a TERITORIULUI a evoluat puternic in ultimiii 20 de ani. In

acesti ani TERITORIUL, ca de altfel intreaga tara, a trecut de la o economie de stat

planificata care a impus o industrializare fortata, puternic intensificata in peroada

anilor ‘70-90 la o economie de piata privata. Procesul de privatizare in industrie si de

retrocedare a proprietatilor desfasurate lent si netransparent au ingreunat procesul

de trecere la o economie de piata eficienta si competitiva avand deci si un efect lent

asupra tesaturii economice a TERITORIULUI. Mult timp fara o piata adevarata si

cocurentiala initiativa privata in general si in special IMM-urile s-au impus cu greu ,

existenta acestora depasind cu greu primii trei ani. IMM-urile cu caracter

140

patrimonial nu au reusit sa se impuna si sa creeze o tesatura economica care sa

echilibreze activitatea marilor companii/gupuri care controleaza practic piata din

pozitia de comnaditari ai acesteia.

2. Indicatori :

-Ponderea diferitelor sectoare

-Evolutia marilor intreprinderi

- Numarul centrelor de decizie

- Ponderea subcontractarii/subcontractantilor

- Nivelul productivitatii

- Ponderea activitatilor internationale

-Politici industriale

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

Pana in anul 1990, zona era caracterizata de o economie puternic industrializata prin

politica fortata din perioada comunista. Astfel au aparut si s-au dezvoltat industria

chimica (Oltchim SA, Uzinele Sodice Govora, Resin SRL) si cea energetica

(hidrocentrale si CET Govora SA), precum si alte unitati de importanta mai mica.

Dupa anul 1990, schimbarile structurale care au transformat economia la nivel

national si inclusiv pe cea a TERITORIULUI, dintr-o economie de stat planificata si

centralizata intr-o economie de piata, tesatura economica a TERITORIULUI s-a

schimbat profund. La inceput, un fenomen de dezindustrializare a condus la

inchiderea multor agenti economici creati in perioada comunista. S-au dezvoltat

puternic activitatile comerciale, creand o centura in jurul aglomeratiei urbane, in

jurul orasului Ramnicu Valcea. Industria constructiilor, fundamentata pe speculatiile

imobiliare din zona orasului Ramnicu Valcea si zonele turistice au avut o dezvoltare

impresionanta pana in anul 2008. Tesatura economica nu a fost sprijinita de nici un

proiect important de infrastructura. Dupa anul 2007 noi modificari au aparut ca

urmare a aderarii Romaniei La Comunitatea Europeana. Relatia companiilor cu

sistemul bancar s-a modificat dupa anul 2009, ca urmare a crizei financiar-economice.

Zona are o tesatura slaba de IMM-uri functionale, deficitatra si dezechilibrata de forta

si amplitudinea marilor companii care se afla in declin accentuat.

In anul 2013, Judetul Valcea inregistreaza una din cele mai dramatice tendinte de

descrestere ale PIB-ului pe cap de locuitor in perioada 2008 – 2013 (locul 29 la nivel

national). Din PIB-ul judetului, PIB-ul TERITORIULUI reprezinta peste 50%. Acest

TERITORIU de proiect a fost conceput ca un motor de dezvoltare zonala, fiind axat

141

pe un pol industrial (industria energetica) si pe dezvoltarea sectorului servicii (pe de

o parte transport, pe de alta parte turism si comert). Cu toate acestea exista si o zona

rurala, agricola dintre care de notorietate sunt zonele pomicole din areal.

TERITORIUL este leader national in industrie chimica si realizeaza concentrari

importante de agenti economici in sectorul industrial alimentar, cu precadere in cel al

activitatii de morarit si panificatie.

Prin dezvoltarea serviciilor si dezindustrializare, TERITORIUL se tertializeaza.

Activitatea de logistica incepe sa capete greutate. Nu exista niciun Centru Universitar

de stat, cu traditie. Acest lucru a condus la disparitia sectorului cercetare dezvoltare.

4. Ipoteze

Ipoteza 1: o continuare a dezindustrializarii si chiar reducere a sectorului tertiar

productiv

Activitatile industriale se inchid sau delocalizeaza ca urmare a unei pierderi de

competitivitate. Niciun sector de varf cu caracter industrial nu este concurential la

nivel mondial si tertiarul productiv se delocalizeaza catre zonele de productie.

Imbatranirea populatiei antreneaza o dezvoltare importanta a serviciilor de

proximitate cu caracter rezidential, creand totusi un numar limitat de locuri de

munca. Totusi aceste locuri de munca create, au o calificare medie si ele pot fi

delocalizate in anumite cazuri. O activitate industriala continua sa existe totusi, dar

ponderea sa descreste antrenand o scadere a tertiarului productiv si a activitatilor

subcontractate.

Ipoteza 2: o incetinire a dezindustrializarii si delocalizarii si o relocalizare in

TERITORIU a anumitor activitati

Intr-un context international nesigur, costul materiilor prime si incertitudinile

politice, problemele de calitate si de securitate a mediului, precum si fenomenul de

dezindustrializare, cunosc o incetinire neta. In sens invers, anumite activitati sunt

relocalizate in special in zonele special create pentru parcuri industriale, atragand

serviciile tertiare productive asociate. Acest fenomen este influentat de importanta

resurselor naturale disponibile in teritoriu. In plus, o politica activa in domeniul

recalificarilor pe piata muncii sustinuta de administratiile locale, favorizeaza aceasta

tendinta.

Ipoteza 3: o crestere influentata de un sector cheie, competitivitate intarita pentru

sectoarele traditionale si un efect puternic de antrenare pentru activitatile tertiare

Un sector leader la intretaierea intre industria chimica, cercetarea in domeniul

pomicol, chimic, schimbarilor climatice, eficientei energetice si transporturilor

durabile, antreneaza ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei in general. Acest

142

sector, prin vigoarea si competitivitatea sa, capata importanta la nivel european si

mondial. Sectorul influnteaza si imaginea industriilor traditionale si produsele lor la

export, creand o marca locala. Sectorul tertiar, in special tertiarul productiv se

intareste prin aceasta imagine de calitate.

VI. TURISMUL

1. Definitie:

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau

pentru afaceri. Organizația Mondială a Turismului ( O.M.T. ) definește turiștii ca fiind

persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reședință

permanentă pentru o durată de minimum douăzeci și patru (24) de ore dar nu mai

lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de

exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o

activitate de recreere globală populară. Turismul este ramura economică cea mai

puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obținut în acest sector, conform Organizației

Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste

922 milioane de sosiri la nivel internațional, cu o creștere de 1,9% față de anul 2007.

Încasările internaționale din turism au crescut în 2008 la 944 bilioane US$ (642

bilioane euro), ceea ce corespunde la o creștere în termeni reali de 1,8%. Cu

aproximativ 100 milioane de angajați la nivel mondial, turismul se evidențiază și ca

cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25

până la 30 din comerțulmondial în domeniul serviciilor.

2. Indicatori:

-Pondere venituri din turism din PIB

-Numar de turisti/an din care turisti straini

-Capacitate de cazare

-Grad de ocupare al capacitatii de cazare

-Innoptari in structure de cazare

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

In contextul teritorial, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat intr-o zona cu

resurse bogate de ape minerale cu potential terapeutic, statiunile Calimanesti-

Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora si Ocnele Mari- Ocnita fiind avand izvoare

minerale a caror valoare terapeutica este recunoscuta la nivel European. Statiunile

dispun de bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa, zivoare de apa minerala,

instalatii pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si

143

kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, izvoare de apa minerala pentru cura interna etc

prin intermediul acestora fiind posibila tratearea unei game variate de afectiuni, de la

cele digestive, renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor

biliare, respiratorii, pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, endocrine,

ginecologice cronice. Aceste statiuni sunt inconjurate de paduri de foioase sau de

rasinoase, sunt amplasate intre 360 si 450 m altitudine.

Avand in vedere rolul estetic, elementele peisajului dar si activitatile de

agrement, lacurile de pe raul Olt pot avea si functiuni turistice recreative, pe langa

functiunea lor principala hidroenergetica.

Alte tipuri de turism practicate in zona periurbana a municipiului Ramnicu

Valcea sunt turismul stiintific, practicat in Parcul National Cozia, ecoturismul si

turismul cinegetic, cel din urma practicat in arealele reglementate, turismul cinegetic

fiind reprezentat in plan recreativ datorita legaturilor existente intre flora si fauna

stabilite in zona.

Analizând datele statistice cu privire la activitatea turistică, se poate ajunge la

concluzia că turismul din zona RÂMNICU VÂLCEA este un turism de tranzit, cu o

durată medie a sejurului pe turist în 2005 de cca.1.5 zile, faţă de cca. 2.50 la nivelul

judeţean şi 3.17 la nivel naţional. Cea mai mare parte a atracţiilor turistice sunt

cunoscute şi promovate mediocru. Indicele de utilizare netă a capacităţilor de cazare

în funcţiune a fost de cca. 20% în 2005 (în trend descendent faţă de 2004). Drept

consecinţă, aportul sectorului turism la economia locală este mult sub nivelul

potenţialului de care dispune zona RÂMNICU VÂLCEA .

4. Ipoteze

Ipoteza 1: Turismul devine motorul economic al zonei

In cadrul unei filiere agroa-alimentare –servicii de turism, turismul devine motorul

economiei locale. Turismul contribuie decisiv la redefinirea brandurilor locale pe care

reuseste sa le promoveze, creandu-le notorietate europeana/mondiala. Pe langa

turismul estival balnear si/sau montan se dezvolta un turism de descoperire gastro-

oenologic. Impreuna cu acestea devin tot mai importante turismul cultural, turismul

ecumenic, eco-turismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de

festivaluri creaza noua oferta de turism a teritoriului: Anotimpurile Valcene.

Ipoteza 2: Turismul ramane ceea ce este, adica o ramura sezoniera bazata pe

turismul specific de nisa - balnear

Turismul se dezvolta limitat bazandu-se pe potenţialul turistic al

judeţului Valcea care îl formează salba de statiuni balneare din zona adiacenta

municipiului, diversitatea reliefului montan si submontan si a peisagisticii,

elementele floristice şi faunistice deosebite, multitudinea de biserici si manastiri cu

144

valoare istorica si arheologica, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui

trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi

artă, unele unice prin valoarea si ineditul lor. Pozitionarea doar pe Valea Oltului, in

acest areal, fara o gama variata de servicii turistice la nivel judetean conduce la un

turism sezonier.

Ipoteza 3 - Declin al turismului ca urmare a efectelor schimbarilor climatice si

poluarii

Calitatea ofertei scade si ea urmand spirala cerere-oferta in scadere. Turismul zonei

scade iar contributia sa in PIB-ul local se diminueaza drastic. Neadaptarea

infrastructurii la noile realitati le fac improprii utilizarii pentru alte tipuri de turism

in restul anului. Populatia ocupata in turism migreaza agravand trendul demografic

negativ.

CERCETARE/ INOVARE/ PROGRES

1. Definitie:

Cercetarea acopera activitatile intelectuale avand drept obiect productia si progresul

cunostintelor. O distinctie importanta opereaza intre cercetarea fundamentala

(plasata in sens strict in procesul de creare a noi cunostinte teoretice) si cercetarea

aplicata (noile cunostinte create vizeaza aplicarea lor in industrie sau alte ramuri,

precum sanatatea si problemele mediului ambient in special).

Inovarea desemneaza procesul prin care se incearca gasirea de raspunsuri noi la

nevoi formulate, de maniera mai mult sau mai putin explicita. Se disting in mod

obisnuit , inovatii in domeniul produselor sau inovatii in domeniul proceselor sau

procedeelor. Inventia este o cunostinta, un produs sau un procedeu nou , inovarea

fiind o aplicare a ei in campul economic. Ea ofera avantajul concurential.

Cercetarea si inovarea sunt corelate fara sa acopere totusi acelasi perimetru.

Anumite inovatii pot decurge din procesul pur empiric, in timp ce intr-o economie

intoarsa catre cunostinte si inovare activitatea ei isi creaza un protocol formalizand

cercetarea.

Progresul stiintific desemneaza acumularea de cunostinte, produse de cercetare (

fundamentala si aplicata) aceasta acumulare servind dezvoltarii umane in ansamblul

ei. In decursul ultimelor decenii, stiintele si tehnologiile au cunoscut un progres

semnificativ.

145

2. Indicatori:

-Cheltuieli in domeniile Cercetare si Dezvoltare, publice si private

-Cota din PIB consacrata Cercetarii

-Numarul de cercetatori si cadre universitare-cercetatori

-Numarul de teze de doctorat, sustinute

-Productia tehnologica evaluata prin numarul de brevete

-Productia stiintifica masurata

-Numarul de publicatii

-Mediul juridic in domeniul cercetarii

-Diversitatea temelor de cercetare

-Cultura interdisciplinaritatii

3. Retrospectiva/ Evaluare/ Evolutie

O tripla revolutie a marcat secolul XX, in special ultimele sale doua decenii: in

domeniul fiintelor vii, vietii in general, in domeniul informaticii si in domeniul

cuanticiii.

-In domeniul vietii: descoperirea structurii si functionarii patrimoniului genetic al

fiintelor vii implicand imbinarea biologiei cu genetica in biotehnologii, perspective

ale terapiilor celulare si clonarea.

-In domeniul informaticii: puterea de calcul a ordinatoarelor a fost multiplicata in

forme din ce in ce mai miniaturizate. Tehnicile numerice pentru captarea si

transmiterea informatiilor au avut un progres exceptional.

-In domeniul cuantic: crearea nanostiintelor si nanotehnologiilor, adica sisteme si

materiale elaborate la scara atomului.

La nivelul TERITORIULUI si chiar la nivel national, contributia in domeniul vietii si

in domeniul cuantic au fost minore. Romania are competente apreciate in domeniul

informaticii.

O cercetare fragmentata intre cele 27 de tari ale Uniunii Europene, nu poate rivaliza

cu eforturile de C&D ale Statelor Unite ale Americii sau cu cele ale tarilor asiatice.

Crearea Spatiului European al Cercetarii , reafirmat in anul 2008 prin foaia de parcurs

LJUBLJANA, face parte din raspunsurile insuficientei coordonarii intre cercetatori.

Spatiul creat, ridica problema locului cercetarii regionale in spatiul largit. Se impune

146

o intarire a cooperarii inter-regionale , conducand la cooperarea intarita intre centre

de cercetare ale tarilor membre, prin schimburi de cercetatori, doctoranzi si publicatii

comune. Punerea in retea a intreprinderilor, centrelor de cercetare, universitati, sunt

cu atat mai necesare cu cat cercetarea si progresul stiintific trebuie sa faca fata

numeroaselor provocari: cresterea complexitatii, convergenta cunostintelor si

tehnologiilor, accelerarea procesului de promovare, cresterea costurilor de C&D.

Orientarea cercetarii trebuie sa permita pozitionarea eficienta a teritoriilor, a Europei

in general, in fata rupturilor in domeniul tehnologiilor viitoare, dezvoltand in viitor

tehnologii care sa ajute la depasirea rupturilor:

-nanotehnologii

-biotehnologie si biomedicina

-calcul avansat si tehnologii ale informatiei

-neurostiinta cognitiva

Activitatea de cercetare – dezvoltare – inovare se desfăşoară cu precădere în cadrul a

doua institutii de cercetare:

- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si

Izotopice - ICSI Rm.Valcea este o unitate de cercetare stiintifica aflata in

coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului -

Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.

INC-DTCI-ICSI Rm.Valcea a fost fondat in anul 1970 sub denumirea de Uzina

"G" Rm.Valcea, ca o instalatie pilot experimentala. Cercetarile efectuate au fost

finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei grele si valorificarea

ei la proiectarea si constructia Uzinei de apa grea ROMAG din Drobeta Turnu

Severin. In anul 1991, Uzina "G" a fost reorganizata ca Institut de Criogenie si

Separari Izotopice, care in anul 1996 a fost acreditat ca unitate componenta a

sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national.

In ultimii ani, ICSI Rm.Valcea a dezvoltat un amplu program intern de

promovare a inovarii stiintifice si tehnologice prin care se urmareste

valorificarea rezultatelor in productie prin transfer tehnologic si orientarea

activitatilor catre cerinetele societatii.

Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si perspectiva integrarii in

Spatiul European de Cercetare, ICSI Rm.Valcea urmareste ca obiectiv prioritar

147

cresterea participarii comunitatii stiintifice la Programele de Cercetare si

Dezvoltare ale Comunitatii Europene.

Principalele domenii de cercetare-dezvoltare si activitate tehnico-stiintifica:

Sustinerea programului nuclear national - fisiunea nucleara si fuziunea

nucleara;

Studii si cercetari in domeniul criogeniei si echipamentelor specifice;

Hidrogen si Pile de Combustibil;

Mediul si calitatea vietii;

Materiale avansate, produse si tehnologii noi sau modernizate;

Transfer tehnologic si servicii de specialitate (gaze pure si amestecuri de gaze,

analize, consultanta, expertize, asistenta tehnica, etc);

Dezvoltarea sistemului de gestionare a resurselor financiare publice (inclusiv

fonduri structurale) si private alocate cercetarii stiintifice;

Dezvoltarea resursei umane din cercetare, stimularea formarii si dezvoltarii

tinerilor cercetatatori si colectivelor de inalta performanta.

- Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Valcea este o unitate

de Cercetare Dezvoltare care are misiunea de relansare şi modernizare a

pomiculturii româneşti, în general şi a pomiculturii din regiunea Oltenia, în

special, de integrare şi aliniere a acestui domeniu, în plan ştiinţific şi economic

la Uniunea Europeană, cu respectarea cerinţelor comunitare şi asigurarea unei

competitivitaţi internaţionale a produselor pomicole, a celor bioenergetice şi

de -protecţie a mediului. Scopul activitaţii SCDP Vâlcea este de a asigura baza

stiinţifică, biologică şi tehnologică în masură să contribuie la modernizarea

pomiculturii româneşti şi să asigure pregătirea şi formarea profesională a

studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor în acest domeniu.

SCDP Valcea are urmatoarele domenii de cercetare:

9. Variabilitate genetică şi mecanismele de transmitere a caracterelor în

descendenţă la plantele pomicole;

10. Ameliorarea genetică a plantelor pomicole şi dendrologice;

11. Conservarea resurselor genetice la plantele pomicole;

12. Producerea materialului săditor pomicol din categorii biologice superioare;

13. Sisteme de culturi şi tehnologii moderne şi eficiente;

14. Evaluarea soiurilor şi a portaltoilor pentru diferite zone de cultură;

15. Evaluarea şi combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor;

16. Evaluarea şi utilizarea eficientă a resurselor de mediu;

148

4. Ipoteze

Ipoteza 1: declin al cercetarii in TERITORIU

Impreuna cu sectorul financiar, cercetarea reprezinta domeniul de activitate in care

procesul globalizarii este cel mai important. Mondializarea competentelor si

cunostintelor se intareste. Ea contribuie la cresterea mobilitatii cercetatorilor pe plan

international, concentrarea laboratoarelor si integrarea in retelele internationale

federate conduse de echipe leader. Cercetarea se polariazeaza in jurul catorva mari

centre internationale. TERITORIUL pierde in timp unele din domeniile de

competenta, SCDP fiind pe cale de disparitie datorita pierderii masive de terenuri –

plantatii (de la 1000 de ha detinute, statiunea mai are acum aproximativ 150 ha). Fara

o sustinere financiara adecvata si printr-o lipsa a unui cadru legislativ favorabil,

institutele de cercetare nu reusesc sa beneficieze de stabilitate. Pe de alta parte, in

contextul situatie economice dificile inregistrate la nivelul Oltchim SA, Centrul de

Cercetari Ramnicu Valcea, institut cu rol esential in dezvoltarea industriei chimice, cu

un efectiv de 350 de angajati in trecut, astazi este cvasi-inexistent. Chiar si in

conditiile in care exista mai multe institute in zona, acestea nu reusesc sa se impuna

intr-un climat economic si legislativ instabil. Declinul este resimtit.

Ipoteza 2: TERITORIU european al cercetarii

Dupa numeroase disfunctionalitati in sectorul IT, in sensul cresterii infractionalitatii

electronice de la nivelul municipiului, Ramnicu Valcea gaseste in cercetare o

alternativa puternica de utilizare a resursei umane si expertizei in domeniu.

Teritoriul se transforma. Pirateria electronica se transforma in cercetare de varf in

domeniul IT. Avantaje competitive sunt create prin utilizarea expertizei si valentelor

celor care aveau statutul de infractori / hackeri. Se instaureaza un pasaport al

educatiei si cercetarii pentru acestia, favorizand mobilitatea pe piata si in cadrul

laboratoarelor de cercetare europeana. Cetateniii sunt chemati sa se pronunte si sa

sustina un impozit pentru cercetare. Se instaureaza o plartforma comuna de cercetare

desemnata de utilitate publica in serviciul comunitatii, asigurand coerenta si sprijin

proiectelor de cercetare. TERITORIUL reuseste sa creeze o marca locala in materie de

cercetare. TERITORIUL devine o zona motrice in materie de cercetare la nivel

national si est-comunitar.

Ipoteza 3: O dereglementare salbatica a pietei cercetarii

Dupa modelul celorlalte sectoare (telecomunicatii, energie, transporturi), cercetarea

face obiectul unei decizii politice de dereglementare. Ea este considerata ca un bun

economic banalizat, supus concurentei si normelor de piata. Institutele de cercetare

devin operatori economici in domeniul cercetarii, intr-o piata a cercetarii total

deschisa. Organizarea in domeniul cercetarii, se calcheaza pe cea a intreprinderlor

149

economice. In aceasta miscare de consolidare a unei piete concurentiale ascutite,

laboratoare din TERITORIU, devin simpli subcontractori pentru marile companii din

domeniu, sau dispar. Si in domeniul cercetarii are loc fenomenul de out-sourcing.

150

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

3.1. VIZIUNE, MISIUNE, VALORI, INDICATORI MACRO

VIZIUNE

Ramnicu Valcea, pol turistic de importanta regionala bazat pe valorificarea si

valorizarea economiei locale

MISIUNE

Stimularea antreprenoriatului local prin crearea mecanismelor de sustinere si

dezvoltare a initiativelor ce valorizeaza resursele locale, umane si materiale, pentru

contracararea pe termen mediu a declinului economic si demografic

VALORI

Promovarea specificitatii: valorificarea resurselor locale

Flexibilitate: capacitatea de a raspunde rapid la semnale

Eficienta: utilizarea optima a resurselor in vederea atingerii impactului maxim

Raspundere publica: in centrul actiunii sta interesul public

INDICATORI MACRO

- Cresterea PIB-ului

- Cresterea veniturilor bugetare

- Scaderea somajului

- Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca

- Reducerea numarului de persoane aflate sub pragul saraciei

- Inversarea trendului demografic

3.2 Obiectivul general

Obiectivul general al demersului de planificare strategica este:

Relansare economica locala a Municipiului Ramnicu Valcea definit ca pol de excelenta

turistic si capitala turistica metropolitana a microregiunii Valcea

151

3.3. Obiective specifice

Dezvoltarea turismului de descoperire a produselor locale, sustinuta de

promovarea produselor tipice

Dezvoltarea unui turism tematic, axat pe 4 componente: turism de tip city break,

turism gastronomic, turism ecumenic si turism balnear

Dezvoltarea durabila, care sa asigure orientarea spre un “turism verde” si spre

implementarea unui concept de “green – eficienta” in turism

Dezvoltare industriala in conditii de eficienta energetica

Dezvoltarea competitivitatii economice in teritoriu, care sa asigure sustinerea

turismului si a dezvoltarii durabile a zonei

Dezvoltarea capacitatii administrative, astfel incat sa fie create mecanismele de

sprijin necesare in vederea indeplinirii scopului strategic propus

Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor publice, suport in dezvoltarea

turismului si dezvoltarea durabila

3.4. Scenariile tehnico – economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse

Descrierea unui scenariu reprezinta o prognoza privind viitorul unei activitati.

Scenariile tehnice si economice reprezinta asa-numitele ”alternative ale proiectului”

care indeplinesc integral obiectivele cerute. Toate scenariile trebuie sa fie conforme cu

obiectivele proiectului.

Analizand parametrii actuali ai dezvoltarii municipiului ce au fost definiti in cadrul

analizei socio – economice, scenariile posibile pot fi grupate dupa tipul de abordare al

politicilor locale astfel:

Scenariul proactiv simplu: vor fi evaluate resursele si noile reglementari pentru

perioada 2014-2020 si va fi propusa o strategie dupa modelul precedentelor strategii,

fara o corelare a documentelor programatice si fara un aparat institutional cu

mecanisme de implementare; fara un cadru institutional al strategiei si fara mecanisme

de implementare va fi dificila o eficientizare a utilizarii resurselor si o predictibilitate

minima necesara controlului dezvoltari; lipsa dialogului necesar implementarii va

transforma si viitoarea strategiei intr-o insumare declarativa de intentii fara o reactie

constructiva a teritoriului.

152

Scenariul proactiv – crearea unui sector lider – TURISM: se impune o singura directie de

dezvoltare, intr-un sector singular. Factorii de decizie continua activitatea neconcertata,

dar decid sa sprijine doar nunul din domeniile de excelenta ale localitatii. Acesta incepe

sa capete o pozitie pe plan international dar nu antreneaza un efect semnificativ la

nivelul teritoriului. Disparitatile teritoriale se accentueaza. Cercetarea capata

importanta in teritoriu, dar are un impact limitat, avand un rol doar de prestator de

servicii si nu de initiator al inovarii.

Scenariul proactiv – crearea a doi poli de competitivitate – TURISM si DEZVOLTARE

INDUSTRIALA IN CONDITII DE EFICIENTA ENERGETICA : in jurul resurselor

naturale si antropice ale teritoriului, precum si in jurul activitatilor importante vor fi

create filiere de excelenta, demersul va fi unul secvential si participativ, va fi creat un

cadru institutional si mecanismele necesare, vor fi prioritizate initiativele si va fi

elaborata o strategie fiscala. Cercetarea si inovarea vor veni in sprijinul acestui demers.

Eforturile financiare vor fi orientate in proportie majoritara catre aceste sectoare.

Masurile dorite din alte sectoare decat polii de competitivitate vor fi realizate de

investitori privati sau prin derularea unor parteneriate public – private.

Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul III, adica SCENARIUL

PROACTIV – TURISM si DEZVOLTARE INDUSTRIALA IN CONDITII DE

EFICIENTA ENERGETICA – poli de competitivitate.

Principalele avantajele ale scenariului ales:

Adecvare - Scenariul este raspunsul optim la noul dispozitiv strategic al Uniunii

Europene EUROPA 2020.

Guvernanta - Se va crea un parteneriat al partilor interesate care prin

contractualizare va credibiliza intregul demers si va implica toate fortele locale.

Prioritizarea actiunilor - In functie de necesitatile teritoriului va eficientiza

rezultatele si va crea un cadru de dialog constructiv pentru valorizarea resurselor

teritoriului.

Inovare - Mecanismele create din care pilonul principal va fi reprezentat de

strategia fiscala locala care va stimula cresterea veniturilor bugetare si prin modelare

bugetara multianuala va debloca indicatorul grad de indatorare. Rezultatul va fi crearea

153

unui trend pozitiv in dezvoltarea locala si atractivitatea teritoriului, inclusiv in cazul

dinamicii demografice.

3.5. Axe strategice, prioritati si masuri

Pe baza scenariilor tehnico-economice si a obicetivelor propuse, au fost stabilite

urmatoarele axe strategice la nivel local:

AXA STRATEGICA 1 – TURISM

Prioritati:

1. Brand si animare

2. Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism

3. Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe

4. Sprijin pentru formare

5. Infrastructura de baza

Prioritatea 1 – Brand si animarea teritoriului

Turismul va fi unul de descoperire a produselor locale, sustinut de promovarea

produselor tipice, in case/localuri tematice.

Masuri:

Identificarea produselor specifice/traditionale, definirea si crearea filierelor de

produse specifice/traditionale

Inregistrarea de catre Consiliul local a marcilor han valcean, casa valceana, ferma

valceana si a marcilor produselor locale (legume, fructe, bauturi traditionale –

tuica si vin)

Crearea si sustinerea unui concept de brand local/teritorial care sa valorifice

produsele locale - un brand de teritoriu presupune o asociere a locului cu o

imagine clara, cu putine cuvinte care sa produca acel declic mental pozitiv ce

valorizeaza tot ceea ce este legat de acel loc. Un teritoriu bine promovat isi vinde

mai bine produsele, recruteaza elite, atrage investitori si vizitatori, in general

joaca un rol important in afaceri. In consecinta, acest teritoriu este mai bogat si

ofera o mai buna calitate a vietii

Sustinerea festivalurilor actuale, in paralel cu crearea unui ciclu de 4 festivaluri

anuale tematice – Anotimpurile Valcene, care sa marcheze diverse momente ale

evenimentelor sezoniere si care sa se desfasoare pe parcursul unei saptamani

154

Crearea unei strategii de marketing teritorial si a unui plan de marketing pentru

implementare, cu reajustare o data pe an. Se va realiza o strategie de marketing

teritorial pentru atractivitatea integrata, bazata pe un brand comun, si

mobilizarea tuturor partilor interesate, care sa creeze o dinamica noua. Acest

proces necesita mai intai o analiza aprofundata asupra identitatii teritoriului,

baza pe care va fi construit platforma de brand (valori, misiune si angajamentul

de brand-ul) si planul de marketing, care va mobiliza actorii de pe piata

economica si turistica si care vor fi ambasadorii brandului

Elaborarea unei strategii sectoriale in domeniul turismului, care sa prevada

extinderea conceptelor de dezvoltare locale la nivel metropolitan si sa fie insotita

de un plan de actiuni pe termen scurt

Conceperea unor pachete turistice integrate, in vederea dezvoltarii turismului de

tip city break

Crearea premiselor si sustinerea unui antreprenoriat social in domeniul

turismului

Infiintarea unei fanfare municipale

Incurajarea parteneriatului (mediu privat – ONG – autoritati publice) in vederea

promovarii potentialului turistic

Prioritatea 2 – Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism

Masuri:

Amenajarea Centrului istoric si reabilitarea zonelor de importanta arhitecturala

deosebita

Conservarea şi refacerea ecosistemelor afectate de intervenţii antropice

Amenajarea zonelor cu potential piscicol, cinegetic, etnografic si ambiental

deosebit

Reabilitarea cladirii “Palatul copiilor” si transformarea acesteia intr-un Centru

Cultural pentru Tineret

Amenajarea unui Parc Tematic Cultural

Reabilitarea, modernizarea si amenajarea tematica a caselor memoriale si

conacelor (Olanescu, Inatesti, Anton Pann)

Construirea / reabilitarea cladirilor cu functiune culturala

Amenajare trasee turistice in municipiul Rm Valcea (ecleziastic, cultural, istoric,

divertisment)

155

Crearea/reabilitarea/modernizarea si punerea in circuit a obiectivelor culturale

istorice si religioase (muzee, cladiri istorice si de patrimoniu, monumente,

biserici, Castrul roman Buridava)

Valorificarea potentialului turistic natural (Rezervatia naturala Piramidele de la

Goranu)

Prioritatea 3 – Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe

Masuri:

Reamenajarea targurilor si pietelor locale (Raureni, Petrisor, Goranu) cu

incadrarea in specificitatea impusa de brandul local

Reabilitarea bazelor sportive importante din localitate (Arenele Traian, Stadion

Zavoi etc.)

Restaurare si reamenajare a cursului de apa Olanesti

Valorificarea resurselor de apa termala din complexul de agrement Ostroveni

Amenajarea zonelor cu potential de agrement in vederea dezvoltarii turismului

de tip city break

Amenajarea parcurilor si zonelor verzi (Parc Zavoi, Parc Mircea cel Batran etc.),

crearea de spatii publice amenajate pentru activitati de petrecere a timpului liber

Crearea infrastructurii necesare sustinerii turismului balnear (clinici medicale,

centre de recuperare, centre de excelenta in domeniu – concomitent cu

organizarea de manifestari medicale de amploare in acest sector)

Prioritatea 4 - Sprijin pentru formare

Masuri:

Dezvoltarea unei retele de formare profesionala in domeniul tursimului,

sustinuta de un invatamant cu scoli vocationale in turism si activitati conexesi

formare in domeniul marketingului teritorial

Realizarea unui centru de formare pentru rromi in meseriile care le sunt familiare

(ex. cazane tuica), incadrarea produselor acestora in conceptul de brand local si

echiparea unitatilor turistice cu aceste produse

Prioritatea 5 – Infrastructura de baza - sprijin a celei turistice

Masuri:

Crearea/reabilitarea/extinderea infrastructurii de transport in vederea crearii

unei retele a obiectivelor turistice

Infiintarea unui sistem de acces WI-FI la nivelul intregului oras

156

Dezvoltarea / reabilitarea infrastructurii rutiere urbane integrate in circuitul

turistic al orasului

Reabilitarea si extinderea infrastructurii de utilitati care deserveste infrastructura

de turism a localitatii

AXA STRATEGICA 2 – DEZVOLTARE DURABILA

Aceasta axa va urmari indeplinirea obiectivelor si tintelor propuse prin Planul de

Actiune al Energiei Durabile - Municipiul Ramnicu Valcea, in calitatea municipiului de

semnatar al Pactului Primarilor. In conformitate cu prevederile Pactului Primarilor,

obiectivul general al Primariei Municipiului Ramnicu Valcea este de reducere a

emisiilor de CO2 cu 20% pana in anul 2020.

Politica locala de eficienţă energetică este parte integrantă a politicii energetice nationale

si a statului şi urmăreşte:

a) promovarea eficientei energetice la nivel administrativ;

b) promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

c) educarea şi conştientizarea elevilor asupra importanţei şi beneficiilor aplicării

măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei energetice precum si a populatiei municipiului;

d) cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de

energie şi autorităţile publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica

naţională si locala de eficienţă energetică;

e) promovarea si diseminarea rezultatelor cu privire la activitatile din domeniul

utilizării eficiente a energiei şi a surselor regenerabile de energie.

O componentă de maximă importanţă a acestui plan se constituie din: comunicare,

evaluare, diseminare si monitorizare.

Prioritati:

1. Cladiri si facilitati

2. Infrastructura

3. Eficientizarea sistemului de iluminat public

4. Actiuni de formare, sprijin si promovare

5. Industrie si IMM-uri

6. Transport

7. Productie locala de energie

8. Mecanisme de implementare

157

Prioritatea 1 – Cladiri si facilitati

Masuri:

Reabilitarea, amenajarea si modernizarea cladirilor administrative;

Reabilitare termică a blocurilor 300 buc pina in 2020

Reabilitare termică la casele de locuinte (300 buc pana in 2020);

Reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant (200 buc) pina in 2020

Realizare si afisare certificat energetic la toate cladirile publice aflate sub

administratia Consiliului Local al mun. Rm. Valcea;

Reducerea alimentarii cu energie termica pe perioadele de neocupare a cladirii si

dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice -300 agenti economici cu

suprafete mai mari de 1000 mp;

Reducerea alimentarii cu energie termica pe perioadele de neocupare a cladirii si

dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice -200 locuinte

Masuri organizatorice de reducere a infiltratiilor de aer rece si de etansare a

elementelor mobile (usi ferstre)

Imbunatatirea izolatiei termice a sistemelor interioare de distributie a energiei

termice din spatiile neincalzite.

Prioritatea 2 – Infrastructura

Masuri:

Înlocuirea semafoarelor din intersecţiile aglomerate şi realizarea de sens giratoriu

(giraţii);

Amenajari strazi si poduri pentru fluidizarea traficului auto;

Îmbunăţăţirea circulaţiei auto prin sub/supra traversări ale căii ferate ( pasaj

Hervil, pasaj Tudor Valdimirescu, etc.);

Amenajare de strazi adiacente arterelor principale;

Crearea, amenajarea si modernizarea de spatii verzii pe raza municipiului;

Amenajare si modernizare Filarmonica;

Amenajare si modernizare Baza de agrement Ostroveni;

Amenajare si modernizare Piata Centrala;

Amenajare parcare supraetajată;

Centura Municipiul Ramnicu Valcea;

Amenajare piste biciclişti si trasee ciclo-pietonale, atat in interiorul municipiului

cat si in zonele/localitatile adiacente, la nivel metropolitan;

158

La constructia de noi spatii de invatamant/cladiri administrative, solicitarea prin

SF/PT de evaluare a soluţiilor moderne de utilizare a luminii naturale in

iluminatul interior.

Prioritatea 3 – Eficientizarea sistemului de iluminat public

Masuri:

Înlocuirea lămpilor/corpurilor de iluminat public din cadrul sediilor Primăriei

cu lămpi/corpuri de iluminat cu un consum redus de energie

Înlocuirea lămpilor/corpurilor de iluminat public stradal cu lămpi/corpuri de

iluminat cu un consum redus de energie;

Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior al clădirilor administrative

(gradinite, scoli, licee) prin echiparea cu surse cu consum redus de energie şi

montarea de sisteme inteligente de control al iluminatului cu respectarea

directivei 2002/96/EC.

Montare celule fotovoltatice la cladirile publice;

Proiectarea/reabilitarea sistemelor de iluminat pe principii de eficienta

energetica si montarea componentelor de control automat al functionarii cu

respectarea directivei 2002/96/EC.

Prioritatea 4 – Actiuni de formare, sprijin si promovare

Masuri:

Facilităţi oferite cetăţenilor pentru plata impozitelor la clădirile “verzi” – panouri

fotovoltaice, reabilitare termica, centrale nepoluante, etc.; (200 buc)

Sprijinirea si promovarea formarii profesionale in domeniul dezvoltarii durabile

si eficientei energetice

Instituirea unor scheme de ajutor bivalente, acordate pe de o parte celor care isi

reabiliteaza si pe de alta parte celor care reabiliteaza

Promovarea şi susţinerea înlocuirii lămpilor incandescente cu lămpi eficiente

energetic şi a înlocuirii aparatelor electrocasnice cu aparate eficiente energetic

(aparate frigorifice, maşini de spălat rufe, etc.) pentru a obţine reducerea

consumului casnic. Etichetele energetice influenţează favorabil comportamentul

consumatorilor, prin furnizarea de informaţii care le permit acestora să ia decizia

achiziţionării aparatelor pe baza consumului de energie.

159

Prioritatea 5 – Industrie si IMM

Masuri:

Retehnologizarea instalatiilor de termoficare urbana din S.C. CET GOVORA S.A.

Rm. Valcea, in vederea conformarii la cerintele de mediu. Proiect finantat cu

fonduri europene

Reabilitarea reţelelor de distribuţie secundare ale agentului termic din

municipiul Râmnicu Vâlcea

Infiintarea unui parc tehnologic/industrial in domeniul unor activitati conexe

Infiintarea unui centru de cercetare in domeniu, cu rol de observator

Prioritatea 6 – Transport

Masuri:

Realizarea infrastructurii de semnalizare specifică transportului public de

calatori pentru asigurarea reducerii timpului de deplasare in trafic.;

Modernizarea sistemului de transport public urban prin:

1) achizitia de material rulant electric/ecologic pentru operatorii de transport public urban 2) puncte de incarcare pentru materialul rulant ecologic 3)construirea/modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului public 4) dezvoltarea sistemelor moderne de management al traficului 5) dezvoltarea sistemului de taxare "e-ticketing"

Dezvoltarea de programe de monitorizare şi gestiune a consumului de

carburanţi pentru parcul de vehicule deţinut de societăţile comerciale care deţin

mai mult de 25 de autovehicule;

Începând cu anul 2015 autorizate doar taxiurile cu un prag de emisii redus (ex:

180 mg/Km)

Prioritatea 7 – Productie locala de energie

Masuri:

Promovarea utilizării surselor regenerabile de energie pentru producerea

energiei electrice şi termice:

a) Utilizarea biomasei:

- Centrală termică pe rumeguş şi sistem propriu de distribuţie agent termic

160

- Transformare Punctelor Termice (P.T.) în Centrale Termice (C.T.) cu funcţionare pe

rumeguş

b) Utilizarea energiei solare:

- Preparare apă caldă la C.T. de cartier prin montare colectoare solare

- Prepararea apă caldă menajeră prin panouri solare la unitatile de invatamint (10

proiecte pina in 2020)

c) Utilizarea pompelor de căldura

e) Sistemului de incalzire cu echipamente care utilizeaza resurse regenerabile la

persoane fizice - 300 case

Realizarea de capacităţi de producere a energiei electrice, prin valorificarea

resurselor energetice regenerabile în municipiul Râmnicu Vâlcea;

Colectarea si utilizarea gazului metan obţinut de la vechiul depozit de deşeuri

Raureni;

Colectarea si utilizarea gazului metan obţinut de la depozitul ecologic Feteni;

Colectarea si utilizarea gazului metan obţinut din staţia de epurare a

municipiului

Prioritatea 8 – Mecanisme de implementare

Masuri:

Respectarea Planului Urbanistic General al Municipiului

Sistematizare flux trafic in municipiu;

Standard pentru construcţie clădire nouă - utilizare surse de energie regenerabilă

/ energie solară pentru o producţie de minim 30 % din necesarul de apă caldă de

consum;

Standard pentru construcţie clădire nouă - consumul de energie primară pentru

încălzire, apă caldă, iluminat, ventilare şi condiţionare aer sub 80 kWh/mp an;

Standard pentru reabilitare termică clădire existentă - folosirea tehnicilor de

ultimă generaţie care să asigure consum minim pe întreaga durată de viaţă a

soluţiei;

Realizarea de caiete de sarcini tip pentru diferite tipuri de bunuri si servicii care

sa respecte criteriile achizitiilor verzi;

In cadrul modernizarii/reabilitarii sistemelor de iluminat interior solicitarea

obligativitatii achizitiei de produse eficient energetic, cu asigurarea calităţii

necesare desfaşurării activităţilor intelectuale, durata de viată mare si montarea

senzorilor de prezenţă sau după caz a echipamentelor inteligente de modelare a

necesarului de iluminare artificială cu asigurarea optimă a iluminatului natural.

161

Concesionările vor avea ca indice de performanţă activitatea care va avea emisia

de gaze cu efect de seră cea mai redusă;

Solicitarea participanţilor la licitaţii sa indice sursele de energie regenerabile

folosite pentru producere sau punere în practică a serviciilor care fac obiectul

achizitiilor publice;

Colectarea si analiza datelor privind consumurile lunare (energie, gaz, apa calda,

apa-canal, carburanţi, etc.)

Mobilizarea cetăţenilor prin informarea acestora despre PAED;

Instituirea de programe de educaţie a populaţiei în vederea economisirii energiei

electrice;

Creşterea gradului de reciclare a deşeurilor prin programe de conştientizare a

cetăţenilor;

Includerea pe site-ul primariei a datelor PAED si stadiul implementarii acestuia;

Cursuri, seminarii, instruiri pentru personalul care implementeaza si raspunde

de Planul de actiune ;

Participarea societăţii civile la organizarea “Ora Pământului” - 27 Martie, “Ziua

Pământului” - 22 Aprilie, “Săptămâna mobilităţii” - 16-22 Septembrie, “Ziua

mediului” - 5 iunie;

Program educare si constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor.

AXA STRATEGICA 3 – COMPETITIVITATE ECONOMICA

Prioritatile si masurile care se impun in ceea ce priveste dezvoltarea competititvitatii

economice sunt cele de sustinere a unui mediu de afaceri performant, cu precadere al

celor care activeaza in domeniul turismului si dezvoltarii durabile. Masurile trebuie sa

conduca la promovarea celor doi poli de competitivitate de la nivelul municipiului:

turism si dezvoltare industriala in conditii de eficienta energetica.

Prioritati:

1. Cercetare, inovare si progres

2. Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv

3. Formare si promovare

Prioritatea 1 – Cercetare, inovare si progres

162

Masuri:

Dezvoltarea activitatilor de cercetare si inovare din cadrul unitatilor de renume

in domeniu, in scopul crearii unor filiere de execelenta prin exploatarea

resurselor locale

Dezvoltarea unui centru de cercetare IT si aducerea acestui domeniu din zona

infractionalitatii in cea a unui centru de excelenta

Prioritatea 2 – Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv

Masuri:

Utilizarea infrastructurii de afaceri existente in municipiu si zonele adiacente

(Centrul de afaceri Flandra, Complexul Expozitional Oltexpo) in scopul crearii

unei retele de afaceri regionale, nationale sau internationale, al accesarii de

programe guvernamentale sau financiare în vederea dezvoltării unor noi piete,

concepte sau produse, precum si pentru infiintarea unor pepiniere de afaceri

Realizarea de investitii pentru revitalizarea zonei industriale, in conditii de

eficienta energetica

Realizarea de investitii in infrastructura agro-industriala, inclusiv a celei

ecologice

Amenajarea unui Parc Industrial in zona din spatele USG

Prioritatea 3 – Formare si promovare

Masuri:

Promovarea potenţialului local prin realizarea unui centru de informare pentru

investitori, unde să se regăsească informaţii ca: orientarea strategică locală

privind dezvoltarea locală, reglementări birocratice locale, baze de date cu

terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte locale, baze de date cu parteneri de

afaceri, materiale de prezentare ale oportunităţilor locale etc.

Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării serviciilor de consultanţă, ca suport privat

pentru dezvoltarea afacerilor, prin pregătirea personalului din firme şi prin

servicii profesionale în diverse domenii ale consultanţei pentru afaceri

Implementarea unui program continuu de pregătire antreprenorială pentru

pregătirea în primul rând a persoanelor care doresc să iniţieze afaceri, iar în al

doilea rând pentru persoanele care deja au o afacere şi care nu au cunoştinţe de

antreprenoriat.

163

AXA STRATEGICA 4 – DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE

Masurile propuse in cadrul acestei axe strategice urmaresc crearea unui cadru general si

unitar de implementare a masurilor propuse in cadrul celorlalte axe strategice, precum

si crearea mecanismelor de implementare si a celor de sprijin:

Crearea unui centru de studii al dezvoltarii locale, cu rol in masurarea gradului

de staisfactie a grupurilor tinta, crearea indicatorilor de masurare a rezultatelor

strategiei, observarea in teren

Crearea mecanismelor de implementare si a celor de ajustare periodica a

strategiei

Elaborarea strategiei fiscale si a celor sectoriale in domeniile strategice

Crearea mecanismelor de sprijin ale antreprenoriatului local, in special in

domeniile care constituie poli de competitivitate (instrumente de tip fond de

garantare, fond de investitii)

Crearea mecanismelor de guvernanta si parteneriat in implementarea strategiei,

care sa conduca la o arhitectura institutionala eficienta si participativa

Elaborarea şi adoptarea de standarde de calitate

Introducerea unor metode moderne de gestionare a documentelor şi a legislaţiei

specifice.

Informatizarea administratiei publice

Constituirea ghişeului unic

Organizarea de dezbateri publice pentru consultarea cetăţenilor cu privire la

proiecte de acte normative

Instruirea personalului din admininistratia publica pe tematici specifice

Imbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de evaluare a performanţelor asupra

activităţii administraţiei publice

Organizarea de seminarii, conferinţe, campanii de conştientizare în vederea

furnizării de informaţii către publicul larg în legătură cu activitatea

administraţiei publice;

Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor

Implementarea sistemului integrat de e-administraţie, e-guvernare si e-sănătate

Crearea unui cadru de dialog pentru întărirea colaborării între mediul privat,

societate civila şi administraţia publică - încurajarea parteneriatului

Optimizarea funcţionării compartimentului de relaţii cu publicul

Înfiinţarea unui centru modern de informaţii şi consiliere pentru cetăţeni

Realizarea de puncte de informare a cetăţenilor

164

AXA STRATEGICA 5 – INFRASTRUCTURA SI SERVICII PUBLICE

Infrastructura si serviciile publice asupra carora se va interveni cu precadere vor fi cele

de sprijin in dezvoltarea polilor de competitivitate. Se recomanda ca majoritatea

masurilor de dezvoltare a serviciilor publice sa fie orientate spre parteneriate public –

private.

Prioritati:

1. Dezvoltare urbana

2. Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor sociale si de sanatate

Prioritatea 1 – Dezvoltare urbana

Masuri:

Reabilitarea / modernizarea / extinderea / infrastructurii rutiere urbane, in

urma efectuarii unor studii de trafic si de management al traficului, in scopul

fluidizarii traficului

Crearea si amenajarea de noi locuri de parcare, inclusiv crearea de parcari

supra/subterane in zona centrala a municipiului

Reabilitarea si extinderea infrastructurii tehnice – utilitati (alimentare cu apa,

colectarea si epurarea apelor uzate, energie electrica, energie termica, gaze

naturale)

Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor, cu actiuni

orientate spre educarea si constientizarea cetatenilor

Reducerea riscurilor inundatiilor prin captarea torentilor subsecvent realizarii

unei harti cu zonele de a fi in pericol de a fi inundate

Construirea de noi cimitire

Prioritatea 2 – Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor educationale, sociale si de

sanatate

Masuri:

Constructie / amenajare a centrelor de zi/rezidentiale/medicale pentru

persoane aflate in dificultate

Constructia unui centru pentru persoanele varstnice

Centru de consiliere adresat persoanelor dependente de droguri si alcool

Infiintarea unui centru destinat dezvoltarii serviciilor de ingrijire la domiciliu a

varsnicilor

165

Realizare sistem educational integrat pentru scolile de periferie

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii educationale

3.6. Estimarea impactului strategiei

Estimarea impactului unei strategii de dezvoltare locala nu poate fi facuta decat prin

intermediul unor evaluari interim si ex-post ale acesteia.

Evaluarile interim trebuie sa aiba rolul de a masura indicatorii atinsi in urma

monitorizarii continue a strategiei si a implementarii unor mecanisme de raspuns la

situatiile neprevazute. Trebuie, de asemenea, concepute si mecanisme de trecere, care sa

permita comutarea intre scenariile tehnico-economice enuntate, in cazul in care

conditiile macroeconomice sau cele socio-economice locale impun acest lucru.

Monitorizarea asigură majoritatea informatiilor privind performanta pe parcursul

procesului de implementare a politicii publice. Se foloseste foarte des în cazul

rapoartelor anuale. Datele sunt colectate, în general, în functie de domeniul de activitate

ca parte a informatiilor privind structura programului, resursele programului,

performanta, grupul tinta si rezultatele. Datele socio-economice de la birourile nationale

de statistică sunt folosite si pentru a asigura o „perspectivă generală” în cazul în care

rezultatele pe termen lung fac parte din cadrul de planificare si raportare.

Monitorizarea:

-Vizează relatiile dintre resurse, realizări si rezultate;

-Vizează graficele de implementare pentru a îmbunătăti termenele de realizare;

-Se concentrează pe indicatorii de performantă pe bază de rezultate

Caracteristicile generale ale indicatorilor de monitorizare sunt:

-Datele colectate în cadrul programului ca atare;

-Include datele de bază privind modul în care resursele sunt transpuse în realizări

si privind realizările ca atare;

-Cuprind date de bază disponibile referitoare la rezultate;

-Datele sunt colectate în mod constant ca parte a derulării activitătii si sunt revizuite

periodic de manageri;

-De regulă, se asteaptă ca beneficiarii serviciilor să raporteze;

-Extrem de relevante pentru raportarea anuală a performantei

166

Indicatorii de măsurare pentru monitorizare trebuie să se stabilească în mod realist,

luându-se în considerare faptul că producerea rezultatelor si a impacturilor în cazul

multor politici publice poate necesita o perioadă lungă de timp.

Indicatorii de masurare care vor fi folositi la evaluarea impactului prezentei strategii

sunt:

- Cresterea veniturilor bugetului local cu minim 10%

- Cresterea PIB-ului la nivelul localitatii cu minim 10%

- Reducerea numarului somerilor de la nivelul municipiului cu minim 10%

- Cresterea numarului de IMM-uri si a ponderii cifrei de afaceri a acestora in PIB-

ul local cu minim 5%

- Cresterea ponderii contractelor publice incheiate cu antreprenori locali la minim

70% din totalul contractelor publice

- Reducerea emisiilor de CO2 cu 20%

- Cresterea ratei de ocupare a fortei de munca cu minim 10%

- Cresterea ponderii sectorului cercetare – dezvoltare la minim 2% din PIB

- Cresterea folosirii surselor regenerabile de energie cu minim 25%

- Cresterea cu minim 10% a eficientei energetice

- Reducerea cu minim 15% numarului de elevi care parasesc timpuriu scoala

- Cresterea ponderii invatamantului tertiar la minim 25%

- Reducerea populatiei expuse saraciei sau excluziunii sociale cu minim 10%

3.7. Referinte la documente strategice

In cadrul strategiei nationala de dezvoltare pe termen mediu sunt prevazute

principii strategice de dezvoltare, care vizeaza, la nivel national, promovarea

mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile ţării în vederea îmbunătăţirii

competitivităţii şi realizării unei creşteri economice permanente, promovarea unei

dezvoltări armonioase spaţiale a reţelei de localităţi creşterea capacitaţii regiunilor (din

punct de vedere instituţional, financiar, decizional) la susţinerea propriului proces de

dezvoltare, promovarea principiilor Dezvoltării Durabile, crearea şanselor egale în ce

priveşte accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica si educaţie si formare

continua. La nivel regional se prevad principii strategice de reducerea disparităţilor

dintre regiuni, judeţe, mediu urban - mediu rural, zone centrale, zone periferice etc.,

pre-întâmpinarea apariţiei unor zone problemă, coordonarea iniţiativelor de dezvoltare

regionala cu priorităţile naţionale şi orientările Uniunii Europene si promovarea unor

politici diferenţiate conform unor particularităţi zonale .

167

La nivel judetean, strategia de dezvoltare economica se bazeaza pe Programul de

dezvoltare economică şi socială a judeţului Valcea, care are în vedere alinierea la

măsurile prevăzute în acquis-ul comunitar, prin urmărirea aplicării, la nivel local, a

acţiunilor cuprinse în Planul local de aplicare a legislaţiei şi de consolidare

instituţională.

Prin prevederile actualului P.U.G. se propune:

- Extinderea zonei centrale cu zona Libertăţii, pentru a decongestiona zona

centrală existentă . Acesastă intervenţe este necesară şi din cauza faptului că procentul

de ocupare din zona centrală a crescut exponenţial, ajungându-se la o supraaglomerare

şi la o degradare a fondului construit şi valorii arhitecturale şi urbanistice. Operaţiunea

ar putea fi uşurată şi de existenţa unor terenuri virane sau în curs de reconversie

existente în zona Libertăţii, care pot primi noi funcţiuni şi pot prelua o parte din

activităţile şi necesităţile zonei centrale, fiind amplasate în continuarea acesteia. Un alt

avantaj al acestei extinderi este atractivitatea şi potenţialul zonei propuse spre

extindere, aflându-se la conflenţa celor 2 râuri ce treversează oraşul: Olt şi Olăneşti şi

legătura facilă cu zona Goranu, realizată prin intermediu podului peste Olt. Această

legătură reprezintă se va întări pentru a putea susţine extinderea unei zone cu caracter

central în zona Goranu, susţinută şi de prezenţa noii gări în axul acestei dezvoltări.

- Creşterea coerenţei funcţionale a zonei prin admiterea, în lungul arterelor de

circulaţie, a conversiei funcţionale a clădirilor de locuit (în special a parterelor acestora),

a completării cu diferite tipuri de funcţiuni, a asigurării parcajelor necesare, a spaţiilor

plantate şi amenajărilor exterioare, cu condiţia menţinerii culoarelor de protecţie faţă de

infrastructura tehnico-edilitară;

Unităţile administrativ-culturale vor rămâne grupate în zona centrală a oraşului,

restul unităţilor centrale de importanţă municipală dispersate în timp în teritoriul

oraşului, împreună cu cele comerciale vor deveni, prin întărirea lor, centre de cartier sau

zone centrale care grupează funcţiuni de interes local sau municipal (mai puţin

regional).

Diferenţa de dotare a diferitelor cartiere se va regăsi pe arterele principale de

circulaţie în cadrul zonelor mixte, care reprezintă legătura dintre zona centrală cu

zonele centrale dispersate

Suprafaţa acestor zone centrale izolate reprezintă:

- 97,74 ha reprezentând 2,06 % din intravilanul propus (centrele de cartier)

-130,44 - reprezentând 2,75% din intravilanul propus zona de afaceri şi de

polli urbani

-249,86 reprezentând 5,27 % din intravilanul propus zona serviciilor

168

Împreună cu zona centrală, aceste zone de servicii şi zone de caracter central

însumează 602,09 ha, respectiv 12,85% din intravilanul propus.

STRATEGIA EUROPA 2020

Europa trece printr-o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese

economice si sociale si a pus în evidentă deficientele structurale ale economiei Europei.

Între timp, lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea,

presiunea exercitată asupra resurselor, îmbătrânirea) se intensifică. UE trebuie să se

ocupe acum de propriul viitor.

Europa poate reusi dacă actionează în mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o

strategie care să ne permită să iesim din criză mai puternici si care să transforme UE

într-o economie inteligentă, durabilă si favorabilă incluziunii, caracterizată prin niveluri

ridicate de ocupare a fortei de muncă, productivitate si coeziune socială. Europa 2020

oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piată a Europei pentru secolul al

XXI-lea.

Europa 2020 propune trei priorităti care se sustin reciproc:

– crestere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;

– crestere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice si mai competitive;

– crestere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

fortei de muncă, care să asigure coeziunea socială si teritorială.

UE trebuie să definească directia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest

scop,

Comisia propune următoarele obiective principale pentru UE:

169

Aceste obiective sunt interconectate si sunt cruciale pentru reusita noastră generală.

Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia Europa 2020 la situatia sa

specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în obiective si

traiectorii nationale.

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităti - o crestere inteligentă,

durabilă si favorabilă incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea

acestora, va fi necesară întreprinderea unei game largi de actiuni la nivelul national, al

UE si international.

Comisia prezintă sapte initiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în

cadrul fiecărei teme prioritare:

– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăti conditiile cadru si accesul la finantările

pentru cercetare si inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor

inovatoare în produse si servicii care creează crestere si locuri de muncă;

– „Tineretul în miscare” pentru a consolida performanta sistemelor de educatie si

pentru a facilita intrarea tinerilor pe piata muncii;

– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de

internet de mare viteză si pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piată digitală

unică gospodăriilor si întreprinderilor;

– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite

decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o

economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creste utilizarea surselor regenerabile de

energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor si a promova eficienta energetică;

– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăti mediul de

afaceri, în special pentru IMM-uri, si a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide

si durabile în măsură să facă fată concurentei la nivel mondial;

– „O agendă pentru noi competente si noi locuri de muncă” pentru a moderniza pietele

muncii si a oferi mai multă autonomie cetătenilor, prin dezvoltarea competentelor

acestora pe tot parcursul vietii în vederea cresterii ratei de participare pe piata muncii si

a unei mai bune corelări a cererii si a ofertei în materie de fortă de muncă, inclusiv prin

mobilitatea profesională;

– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială si

teritorială, astfel încât beneficiile cresterii si locurile de muncă să fie distribuite echitabil,

170

iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia si excluziunea socială să li se acorde

posibilitatea de a duce o viată demnă si de a juca un rol activ în societate.

Aceste sapte initiative emblematice vor angaja atât UE, cât si statele membre.

Instrumentele UE, în special piata unică, ajutoarele financiare si instrumentele de

politică externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor si îndeplinirea

obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediată, Comisia identifică măsurile

care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de iesire din criză, pentru a

continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară pentru o

crestere pe termen lung si pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice si

monetare.

Pentru a se obtine rezultate va fi nevoie de o guvernantă economică mai puternică.

Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată

anterior, care combină prioritătile si principalele obiective, si întocmirea unor rapoarte

de tară, permitând statelor membre să îsi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o

crestere economică durabilă si la sustenabilitatea finantelor publice. La nivelul UE se

vor adopta orientări integrate care să cuprindă domeniul de aplicare a prioritătilor si

obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa recomandări specifice. În cazul

unui răspuns necorespunzător, se pot emite avertismente politice. Prezentarea de

rapoarte privind îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 si evaluarea Pactului

de stabilitate si crestere se vor efectua simultan, făcându-se însă în continuare distinctia

între aceste instrumente si mentinând integritatea Pactului.

Provocările globale se intensifică

În timp ce Europa trebuie să îsi solutioneze propriile deficiente structurale, lumea

evoluează rapid si va fi foarte diferită la sfârsitul următorilor zece ani:

– Economiile noastre sunt tot mai interconectate. Europa va profita în continuare de

faptul că reprezintă una dintre cele mai deschise economii din lume, însă concurenta

din partea economiilor dezvoltate si emergente se intensifică. Tări precum China si

India investesc masiv în cercetare si tehnologie, pentru a-si plasa industria pe o pozitie

superioară în lantul de valori si a înregistra un salt semnificativ în economia mondială.

Acest lucru exercită presiune asupra competitivitătii anumitor sectoare ale economiei

noastre, dar fiecare amenintare reprezintă si o oportunitate. Pe măsură ce aceste tări se

dezvoltă, se vor deschide noi piete pentru multe întreprinderi europene.

– Finantele mondiale au nevoie în continuare de măsuri corective. Disponibilitatea

creditelor acordate în conditii usoare, o viziune pe termen scurt si asumarea unor riscuri

171

exagerate pe pietele financiare din toată lumea au încurajat comportamentul speculativ,

contribuind la înregistrarea unei cresteri bazate pe bule speculative si crearea unor

dezechilibre importante. Europa s-a angajat să găsească solutii mondiale în vederea

instituirii unui sistem financiar eficient si sustenabil.

– Provocările legate de climă si de resurse, necesită adoptarea unor măsuri drastice.

Dependenta puternică de combustibilii fosili, precum petrolul, si utilizarea ineficientă a

materiilor prime expun consumatorii si întreprinderile europene la socuri dăunătoare si

costisitoare privind preturile, amenintându-ne securitatea economică si favorizând

schimbările climatice. Cresterea populatiei mondiale de la 6 la 9 miliarde va intensifica,

la nivel mondial, concurenta pentru resursele naturale si va exercita presiuni asupra

mediului. UE trebuie să sensibilizeze în continuare alte părti ale lumii în privinta găsirii

unei solutii globale pentru problemele puse de schimbările climatice, în paralel cu

punerea în aplicare, pe întreg teritoriul UE, a strategiei privind schimbările climatice si

energia pe care am convenit-o.

Europa trebuie să treacă la actiune pentru a evita declinul

Putem trage următoarele învătăminte de pe urma crizei:

– Cele 27 de economii ale UE sunt puternic interdependente: criza a subliniat legăturile

strânse si efectele de contagiune care există între economiile noastre nationale, în special

în zona euro. Reformele realizate (sau nu) într-o tară afectează evolutia situatiei din

toate celelalte tări, asa cum au demonstrat-o evenimentele recente. Mai mult, din cauza

crizei si a constrângerilor severe în ceea ce priveste cheltuielile publice, este mai dificil

pentru unele state membre să furnizeze finantări suficiente pentru infrastructura de

bază de care au nevoie în domenii precum transporturile si energia, nu numai pentru a-

si dezvolta propriile economii, ci si pentru a le permite acestora să participe pe deplin

pe piata internă;

– Coordonarea la nivelul UE functionează: răspunsul la criză a demonstrat că

rezultatele sunt semnificativ mai bune dacă actionăm împreună. Am demonstrat acest

lucru prin adoptarea unor măsuri comune pentru a stabiliza sistemul bancar si prin

adoptarea unui Plan european de redresare economică. Într-o lume globalizată, nicio

tară nu poate solutiona provocările în mod eficace actionând în mod izolat;

Europa se află în fata unor optiuni clare, dar dificile. Prima dintre acestea este de a

înfrunta în mod colectiv provocarea imediată pe care o reprezintă redresarea si

provocările pe termen lung - globalizarea, presiunile exercitate asupra resurselor,

îmbătrânirea - pentru a compensa pierderile recente, pentru a redeveni competitivi,

172

pentru a stimula productivitatea si pentru a înscrie UE pe o traiectorie ascendentă a

prosperitătii („redresare durabilă”).

A doua optiune este de a continua realizarea de reforme într-un ritm lent si în mare

parte necoordonat, riscând să înregistrăm o pierdere permanentă de bunăstare, o rată

de crestere lentă

(„redresare lentă”), care poate conduce la niveluri ridicate ale somajului si ale angoasei

sociale, precum si la un declin relativ pe scena mondială („deceniu pierdut”).

Cadrul legal european:

- Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din

17 decembrie 2013 privind dispozitii specifice pentru sprijinul din partea

Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare

teritorială europeană

- Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din

17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională si

dispozitiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investitiile pentru crestere

economică si locuri de muncă si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006

- Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din

17 decembrie 2013 privind Fondul social european si de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului

- Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană;

- Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din

17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o

grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce priveste clarificarea,

simplificarea si îmbunătătirea constituirii si functionării unor astfel de grupări

- Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din

17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune si de abrogare a Regulamentului

(CE) nr. 1084/2006

- Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din

17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozitii comune privind Fondul european

de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul

european agricol pentru dezvoltare rurală si Fondul european pentru pescuit si

afaceri maritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul

european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune si

Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime si de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

173

- Regulamentul Comisiei Europene nr. 1828/2006 privind stabilirea regulilor de

implementare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1083/2006 privind

dispoziţiile generale referitoare la FEDR, FSE şi FC şi ale Regulamentului (CE)

nr.1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind FEDR, cu

modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a

anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comună în aplicarea

articolelor 87 si 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de

ajutoare)

3.8. Strategii comune cu UAT din zona metropolitana

Dezvoltarea Zonei metropolitane va reprezenta dezvoltarea spatiala a axelor strategice

propuse la nivelul municipiului.

Astfel, in domeniul TURISMULUI masurile propuse, de:

1. Brand si animare

2. Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism

3. Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe

4. Sprijin pentru formare

5. Infrastructura de baza

vor fi extinse la nivelul intregului teritoriu. Brandul local va fi unul teritorial, masurile

de animare se vor replica in toate comunitatile din Zona metropolitana, iar dezvoltarea

infrastructurii de turism va fi axata pe aceiasi piloni ca la nivel local. Se va urmari, in

schimb, promovarea cu precadere a turismului balnear, a celui gastronomic si

ecumenic, in detrimentul celui de tip city break, care nu poate fi replicat la nivelul

teritoriului.

Filierele de excelenta vor fi create prin exploatarea resurselor de la nivelul teritoriului.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, obiectivul municipiului Ramnicu Valcea va

deveni obiectivul intregului TERITORIU: actiuni concertate, de tipul celor enumerate in

cadrul Axei strategice 2, care sa conduca pana in anul 2020 la reducerea emisiilor de

CO2 cu minim 20%. Vor fi implementate programe integrate, care vor viza eficienta

energetica, la nivel metropolitan.

Este necesara instituirea de mecanisme de sprijin antreprenorial, precum si elaborarea

unor strategii de dezvoltare, fiscala, de marketing si sectoriale si la nivel teritorial, astfel

174

incat sa fie creat cadrul institutional propice implementarii unui plan integrat de

dezvoltare.

Elementele-cheie ale unei ZM sunt:

• un teritoriu desemnat şi o strategie de dezvoltare teritorială integrată;

• un set de acţiuni care urmează să fie puse în aplicare;

• mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea ZM.

Acţiunile care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul ZM vor contribui la

obiectivele tematice ale axelor prioritare relevante ale programului operaţional

(programelor operaţionale), precum şi la obiectivele de dezvoltare ale strategiei

teritoriale. Acestea pot fi finanţate din Fondul european de dezvoltare regională

(FEDR), Fondul social european (FSE) şi Fondul de coeziune, însă nu este obligatoriu ca

în cadrul fiecărei ZM să fie combinate toate fondurile. Cu toate acestea, se încurajează

combinarea fondurilor, întrucât abordarea integrată necesită corelarea investiţiilor

nemateriale cu investiţiile în infrastructura fizică. Acest lucru este în mod special

relevant pentru dezvoltarea urbană durabilă.

Un cadru institutional astfel constituit poate oferi sprijin şi prin intermediul unor

instrumente financiare (articolele 32-40 din propunerea de regulament de stabilire a

unor dispoziţii comune), în cazul în care acestea sunt adecvate pentru realizarea

acţiunilor definite în strategia de dezvoltare.

Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (CLLD – articolele 28-30

din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziţii comune) poate constitui un

element care poate fi utilizat ca o componentă de bază pentru punerea în aplicare a unui

teritoriu. CLLD este o abordare strict de jos în sus. Grupul de acţiune locală este cel care

determină conţinutul strategiei de dezvoltare locală şi operaţiunile finanţate în cadrul

acesteia. Ca atare, CLLD ar putea fi, de exemplu, o componentă a unei strategii urbane

integrate puse în aplicare prin intermediul unei ZM.

Crearea unui teritoriu de proiect dupa modelul si experienta franceza - Franta are o

experienta de peste 30 de ani in domeniul Strategiilor Teritoriale Integrate si in plus a

creat modelul GAL-ului ca fundament pentru axa 4 LEADER a FEADR din perioada

2007-2013, model extins in 2013-2020 si pentru instrumentul CLLD. Extras din

Documentul anexat ce prezinta pe larg elemente esentiale ale MODELULUI FRANCEZ:

175

“Daca la inceput DATAR era practic o curea de transmisie intre initiativa guvernamentala si

organele executive, progresiv, acest demers top down se inverseaza si devine un exemplu de

politica parteneriala de tip bottom up sub efectul tendintelor convergente: deconcentrare,

decentralizare, teritorializare pe proiecte. Incepand din 1999, legea prinvind orientarea pentru

amenajarea si dezvoltarea durabila a teritoriului (LOADDT-Voynet) creaza noua scheme de

servicii colective intr-o logica de bottom up. Printr-un decret din 2002 sunt fixate orientarile

unei noi politici care corespund noilor provocari legate de noile tehnologii, mondializare, noua

faza a descentralizarii si extinderea Uniunii Europene. Au fost fixate patru obiective prioritare:

-valorizarea rolului marilor orase si retelelor urbane intr-un demers de dezvoltare durabila a

teritoriului

-inversarea declinului teritoriilor rurale si rubane cele mai fragile

-definirea noilor solaridati teritoriale

-reinnoirea contractelor de incredere intre Stat si teritoriu

Prin acest demers este consacrata notiunea de teritoriu de proiect. Notiunea de "Pays" a fost

creata in 1995. (Ea este similara cu Tara, Tinut de tipul Tara Barsei, Tara Fagarasului, Tara

Hategului, etc.) Acest concept nu reprezinta o structura administrativa clasica; nu sunt nici

adminsitratii publice locale, nici colectivitati teritoriale si defapt pot sa nu aiba personalitate

juridica, dar aceste entitati reprezinta teritorii de proect caracterizate printr-o coeziune

economica, geografica sau sociala (aceste spatii pot sa nu coincida cu circumscriptii

administrative). Teritoriul de proiect, "Pays", se concretizeaza printr-un consiliu de dezvoltare

reunind alesii de orice tip si actorii economici (organe de reflectie si concertare) si intr-o carta a

teritoriului care fixeaza provocarile dezvoltarii si obiectivele. Intentia/obiectivul a fost de a

sustine politica de amenajare a teritoriului pe un tip de organizare teritoriala prezentand o reala

pertinenta geografica, economica si sociala.

In principiu, pentru amenajarea unui astfel de teritoriu, la nivel infradepartamental

intercomunal sunt elaborate urmatoarele documente:

-Schema de COerenta Teritoriala (SCOT)

-Plan de deplasare urbana (PDU)

-Programul local de habitat (PLH)

-Planuri locale de urbanism (PLU)

-Plan de Prevenire a Riscurilor (PPR).”

176

Strategia va fi concepută astfel încât acţiunile să se poată baza pe sinergiile generate de

punerea în aplicare coordonată. Strategia va avea o abordare integrată care va corela

investiţiile nemateriale cu investiţiile în infrastructura fizică. Strategia va fi elaborata in

corelare cu politicile promovate de Guvernul Romaniei, cele ale Comisiei Europene

precum si cu studiile programelor/proiectelor de asistenta tehnica promovate sau

angajate cu sprijinul Bancii Mondiale, BERD, BEI etc. De asemenea se vor integra

studiile de eficienta energetica si vor fi mentionate liniile de mobilitate (planuri de

mobilitate) facute la nivelul beneficiarilor, atat cele facute la initiativa directa a acestora

cat si cele realizate cu sprjinul organismelor internationale sau nationale.

177

BIBLIOGRAFIE

- Plan Urbanistic General Municipiul Râmnicu Vâlcea Memoriu de Sinteza

- Planul de Actiune al Energiei Durabile 2010 – 2020 – Municipiul Ramnicu Valcea

- Strategia de Dezvoltare Durabila a Serviciului de Transport Public Local de Calatori in Municipiul Ramnicu Valcea 2009 – 2015

- Planul Integrat de Dezvoltare Urbana - Strategia de Dezvoltare Locala a Municipiului Ramnicu Valcea 2014-2020 - STRATEGIA EUROPA 2020 - Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din

17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană

- Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006

- Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului

- Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorială europeană; - Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din

17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și funcționării unor astfel de grupări

- Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006

- Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

- Regulamentul Comisiei Europene nr. 1828/2006 privind stabilirea regulilor de implementare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1083/2006 privind dispoziţiile generale referitoare la FEDR, FSE şi FC şi ale Regulamentului (CE) nr.1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind FEDR, cu modificările şi completările ulterioare;

178

- Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare)

- Banca Mondiala, „Orase competitive. Remodelarea geografiei economice a Romaniei”