strategie 2005 cu plan de masuri - consiliul concurenţei · la momentul bilantului, consiliul...

Strategia Consiliului Concurenţei 2005-2006

1

INTRODUCERE

Existenta unui mediu concurential normal si preluarea acquis-ului comunitar reprezinta fundamente ale consolidarii optiunii Romaniei pentru o economie de piata si pentru integrarea in Uniunea Europeana. Acestea asigura aplicarea in Romania a acelorasi reguli ale jocului (pe piata) ca si pe piata interna a Uniunii Europene. In acest context, concurenţa reprezintă o componentă de bază a economiei de piaţă funcţionale si un barometru al pieţei, iar politica concurenţei deţine un rol esenţial in consolidarea acesteia.

Adoptarea Legii concurenţei şi înfiinţarea instituţiilor abilitate cu aplicarea acesteia în anul 1996, Consiliul Concurenţei şi Oficiul Concurenţei, au marcat începutul unei etape decisive în construirea si dezvoltarea unei economii de piaţă.

Experienţa acumulată până în anul 2003 in Romania şi, mai ales, necesitatea preluarii integrale a acquis-ului comunitar în domeniul concurenţei au condus la reformarea legislativa si a sistemului administrativ-instituţional.

Amendarea Legii concurentei nr. 21/1996 prin OUG nr. 121/decembrie 2003 a generat efecte majore pe parcursul anului 2004. Reforma institutionala

Aplicarea legislatiei in domeniul concurentei a fost incredintata unei singure

autoritati, Consiliul Concurentei, care a rezultat din fuziunea celor doua institutii care administrau domeniul.

In scopul eficientizarii activitatii,

Consiliul Concurentei, ca autoritate cu rol jurisdictional, a fost reorganizat prin reducerea numarului de membrii de la zece la sapte si schimbarea criteriilor de numire in functie.

Experienta acumulata din 1996 de personalul de specialitate a fost conservata si perfectionata. Concomitent, s-a instituit un nou sistem de salarizare, motivant, care a eliminat fluctuatia accentuata de personal si a atras specialisti cu inalta calificare.

Reforma institutionala a avut in vedere asigurarea unei reale independente in activitatea de decizie, analiza si investigare, precum si reducerea posibilitatilor de aparitie a faptelor de coruptie si de conflict de interese. Astfel, activitatile jurisdictionale au fost separate de cele de conducere si executie, respectiv de investigare si de supraveghere a pietelor, precum si cele de analiza a notificarilor, monitorizare si inventariere a ajutoarelor de stat.

Plenul Consiliului Concurentei,

organism colegial in care fiecare membru dispune de un vot, ia decizii privind cazurile de incalcare a legii. Membri Consiliului sunt independenti in luarea deciziilor si nu reprezinta autoritatea care i-a numit. Deciziile adoptate sunt supuse controlului instantelor de judecata.


2

Consiliului Concurenţei si-a asigurat prezenţa în teritoriu prin inspectoratele de concurenţă teritoriale. Cu ajutorul aparatului teritorial a fost monitorizata respectarea prevederilor legale şi a deciziilor Consiliului Concurenţei la nivel local. De asemenea, inspectoratele de concurenta au inregistrat permanent starea de fapt a pieţei şi tendinţele regionale, oferind suportul informaţional necesar perceperii unei imagini corecte şi pertinente a mediului de afaceri concurenţial.

In prezent, Consiliul Concurentei este o institutie moderna care raspunde exigentelor europene si a pornit pe calea acumularilor calitative in ceea ce priveste intreaga sa activitate. Reforma legislativa

In anul 2004, Consiliul Concurentei a aplicat noua legislatie de baza (adoptata la sfarsitul anului 2003) atat in domeniul concurentei, cat si al ajutorului de stat si a desfasurat o intensa activitate de elaborare a reglementarilor secundare; in perioada martie-iulie au fost adoptate cca 50 de regulamente si instructiuni pentru punerea in aplicare a cadrului de baza. Numai prin adoptarea acestor norme secundare a fost posibila aplicarea efectiva a legislatiei primare.

Legislatia primara si cea secundara

au preluat cele mai noi evolutii comunitare inca inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Acestea sunt, la momentul actual, complet armonizate cu acquis-ul comunitar, ceea ce permite indeplinirea angajamentelor asumate de Romania si corespund cerintelor Uniunii Europene in ceea ce priveste aplicarea inca de acum a regulilor in materie, pentru ca

Romania sa fie in stare sa faca fata fortelor concurentiale ale pietei unice la momentul aderarii. Aplicarea legislatiei

In domeniul concurentei, s-a pus accentul pe descoperirea si sanctionarea celor mai grave incalcari ale Legii concurentei. S-a realizat o serioasa analiza a mecanismelor concurentiale de piata si au fost deschise investigatii din proprie initiativa. Modificarea pragurilor valorice in domeniul concentrarilor economice si eliminarea obligatiei de notificare a acordurilor restrictive care se incadreaza in categoriile exceptate, precum si de obtinere a beneficiului exceptarii prin decizie a Consiliului Concurentei, au permis concentrarea resurselor pe cazurile cele mai grave.

In domeniul ajutorului de stat activitatea a fost deosebit de sustinuta pentru recuperarea ramanerilor in urma. Consiliul Concurentei a facut fata unor provocari reale de ordin cantitativ si calitativ: activitatea de analiza a notificarilor prin prisma noilor regulamente adoptate in domeniul ajutorului de stat, monitorizarea ajutoarelor de stat existente si compatibilizarea acestora cu noile reguli instituite, realizarea inventarului ajutoarelor de stat pe anul 2003, etc.

Aceste reforme si actiuni s-au desfasurat pe fondul negocierilor finale de aderare in cadrul Capitolului 6: „Politica in domeniul concurentei”, in baza unui calendar precis, in special in domeniul ajutorului de stat.


3

Instituirea sistemului de pre-consultari intre compartimentele de ajutor de stat ale Consiliului Concurentei si expertii Comisiei Europene a avut un rol determinant in imbunatatirea analizei notificarilor de ajutoare de stat si, implicit, in cresterea calitatii deciziilor.

Publicarea pe pagina de internet a institutiei a tuturor deciziilor luate in domeniul concurentei si al ajutorului de stat (in limba romana si in limba engleza), a ordinelor de deschidere a investigatiilor, precum si a intregii legislatii adoptate a asigurat transparenta activitatii Consiliului.

Concomitent, rolul pro-activ al Consiliului Concurentei s-a manifestat si prin promovarea intensa a culturii concurentei. In luna mai a.c. Consiliul Concurentei a elaborat si publicat documente programatice, cu scopul de a face cunoscute rolul si competentele Consiliului Concurentei, legislatia in domeniul concurentei si ajutorului de stat, precum si obiectivele sale strategice si planul de actiuni pentru promovarea durabila a culturii concurentei:

„Cartea alba a liberei concurente in Romania”;

„Foaie de parcurs pentru promovarea culturii concurentei”

„Plan de actiuni pentru promovarea culturii concurentei in Romania”.

Actiunile programate pentru

diseminarea culturii concurentei s-au realizat in totalitate, iar Consiliul Concurentei a avut un grad mare de vizibilitate ( cca. 1500 aparitii in presa centrala si locala, in conditiile in care s-au transmis din partea institutiei sau au fost publicate pe pagina de internet cca 130 comunicate de presa).

Concluzii

Toate aceste actiuni si masuri au contribuit decisiv la realizarea obiectivului major al acestui an: inchiderea negocierilor intre Romania si Uniunea Europeana in cadrul Capitolului 6: ”Politica in domeniul concurentei”.

La momentul bilantului, Consiliul Concurentei a analizat cu o deosebita seriozitate atat punctele forte, cat si cele slabe ale activitatii trecute, dar mai ales perspectiva. Conditiile impuse de Uniunea Europeana potrivit clauzei de salvgardare fac necesara o strategie clara si masuri concrete de implementat la nivelul Consiliului Concurentei si la nivelul Guvernului, intrucat aplicarea politicii in domeniul concurentei presupune actiuni diferite din partea acestora.

Pe de o parte, Guvernul are, in principal, responsabilitati in ceea ce priveste elaborarea si implementarea de politici economice care sa aiba ca obiectiv prioritar functionarea mecanismelor de piata, inclusiv cele care au componente de ajutor de stat, si, in subsidiar, obiective „tehnice”. Orice reglementare sectoriala trebuie sa tina cont de faptul ca functionarea pietelor pe baza concurentei nu poate fi pusa in pericol de nici un alt obiectiv. Restrangerea concurentei si distorsionarea acesteia prin acte normative sunt la fel de daunatoare functionarii de ansamblu a economiei, ca si practicile anticoncurentiale ale agentilor economici.

Pe de alta parte, Consiliul Concurentei are atributii speciale in asigurarea functionarii mecanismelor de piata, fiind abilitat de lege sa intreprinda actiuni specifice, in special, prin:


4

reprimarea practicilor

anticoncurentiale de natura intelegerilor si abuzului de pozitie dominanta;

controlul concentrarilor economice pentru a preveni crearea sau consolidarea unei pozitii dominante;

controlul ajutoarelor de stat pentru a preveni distorsionarea

concurentei pe pietele afectate de acordarea acestora;

monitorizarea legislatiei care ar putea sa contina prevederi cu posibil impact anticoncurential prin emiterea avizului conform (obligatoriu) la proiecte de acte normative.


5

Capitolul I

SINTEZA ACTIVITĂŢII CONSILIULUI CONCURENŢEI in anul 2004

Consiliul Concurentei si-a

desfasurat activitatea de baza pe fondul unor reforme care au vizat legislatia aplicabila si sistemul institutional, precum si pe fondul satisfacerii criteriilor de

evaluare ale Comisiei Europene in stadiul final de negociere a Capitolului 6 : « Politica in domeniul concurentei ».

1. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI ŞI AJUTORULUI DE STAT

In cursul anului 2004, Consiliul

Concurenţei a desfăşurat o intensă activitate legislativa în domeniul concurenţei si ajutorului de stat.

Adoptarea si punerea in practica a acquis-ului comunitar a reprezentat o prioritate deosebita in contextul negocierilor la capitolul 6 “Politica in domeniul concurentei”. De aceea, la amendarea legislatiei de baza (legislatie primara) si a legislatiei secundare au fost avute in vedere, in primul rand, evolutia acquis-ului comunitar in domeniu si recomandarile Comisiei Europene formulate pe perioada negocierilor, dar si existenta unor disfunctii in aplicarea efectiva a legislatiei.

Prin preluarea celor mai noi evolutii comunitare, inca inainte de aderarea la Uniunea Europeana, au fost asigurate conditiile pentru indeplinirea angajamentelor asumate de Romania.

1.1. Legislaţia în domeniul concurenţei 1.1.1. Legislaţia primară

În scopul armonizării depline cu prevederile comunitare relevante, precum

şi pentru a întări capacitatea administrativă de implementare a legislaţiei din domeniul concurenţei, Legea concurenţei a fost modificată în două etape.

În prima etapă, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată prin Legea nr. 184/17.05.2004, publicată în MO nr. 461 din data de 24.05.2004.

Amendamentele aduse au vizat, în principal:

Eliminarea suprapunerii de atribuţii derivate din existenţa a două instituţii (Consiliul Concurenţei, ca autoritate autonomă şi, respectiv, Oficiul Concurenţei, ca instituţie de specialitate in subordinea Guvernului), întreaga responsabilitate revenind unei singure autoritati, puternice şi autonome, nesubordonată politic;

Reducerea numărului de membri ai Consiliului Concurenţei de la 10 la 7 si numirea acestora pe criterii strict profesionale de către preşedintele României;


6

Asimilarea personalului de specialitate al Consiliului Concurenţei cu personalul din sectorul judiciar, respectiv judecători şi procurori, din punct de vedere al salarizării. Majorarea substanţială a salariilor a condus la întărirea stabilităţii personalului şi a permis angajarea de specialisti performanti.

Obligativitatea emiterii avizului conform de către Consiliul Concurenţei pentru proiectele de acte normative cu posibil impact anticoncurenţial, asigurând prevalenţa legislaţiei din domeniul concurenţei în faţa oricărei legislaţii care conţine prevederi anticoncurenţiale;

Posibilitatea reală a Consiliului Concurenţei de a stabili, prin instrucţiuni, condiţiile şi criteriile de aplicare a unei politici de clemenţă, în vederea încurajării agenţilor economici să coopereze cu Consiliul Concurenţei în scopul descoperirii şi sancţionării încălcărilor grave ale legislaţiei în domeniul concurenţei;

Majorarea plafoanelor valorice privind concentrările economice, de la 100 miliarde lei la echivalentul a 10 milioane Euro, astfel încât Consiliul Concurenţei sa analizeze numai acele concentrări care, prin dimensiune şi efecte, pot afecta în mod serios concurenţa;

Creşterea transparenţei activităţii Consiliului Concurenţei prin obligativitatea publicării tuturor deciziilor emise pe site-ul propriu.

Similar cu legislaţia comunitară, inspectorii de concurenţă din cadrul Consiliului Concurenţei au posibilitatea de a face inspectii,

inclusiv inspectii inopinate, pot solicita agenţilor economici orice informaţii necesare pentru identificarea si găsirea de dovezi privind existenta înţelegerilor, deciziilor, practicilor concertate anticoncurentiale sau oricărui abuz de poziţie dominantă. Amendamentele aduse Legii concurenţei au vizat şi armonizarea cu noile prevederi comunitare, respectiv cu cele ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1/2003 privind implementarea regulilor de concurenţă prevăzute în articolele 81 si 82 ale Tratatului CE, regulament intrat în vigoare la 1 mai 2004. România a aplicat aceste noi reguli europene din decembrie 2003, înaintea ţărilor membre ale Uniunii Europene. Aceste amendamente se refera la :

Eliminarea obligatiei de notificare a intelegerilor si practicilor concertate care se pot incadra in exceptarile pe categorii si a obligatiei obtinerii exceptarii prin decizie a Consiliului Concurenţei, pentru a da posibilitate autoritatii de concurenta sa-si directioneze resursele catre cazurile grave de distorsionare a concurentei pe piata;

Întărirea politicii de sancţionare prin majorarea substanţială a amenzilor prevăzute pentru încălcarea prevederilor legislaţiei în domeniul concurenţei, acestea fiind calculate ca procent din cifra de afaceri a contravenienţilor ( se poate ajunge pana la 10% din cifra de afaceri);


7

Stabilirea unor termene clare de prescriere a dreptului la acţiune (prescripţia extinctivă), în conformitate cu cele prevăzute în legislaţia comunitară, astfel: de 3 ani, în cazul încălcărilor privind furnizarea informaţiilor, documentelor, înregistrărilor, evidenţelor şi refuzul de a se supune inspecţiei prevazută de lege, şi de 5 ani, în cazul încălcării celorlalte prevederi ale legii;

În cea de a doua etapă, a fost

adoptată Legea nr.538/25.11.2004 privind modificarea şi completarea Legii concurenţei. publicată în MO nr.1130 din data de 30.11.2004.

Aceasta modificare legislativă, a

avut în vedere preluarea recomandărilor formulate de Comisia Uniunii Europene, în scopul armonizării depline cu legislaţia europeană. Astfel, prin abrogarea art. 6 lit. e) şi a art. 7 alin. (4) si (6), s-a eliminat tratamentul diferenţiat pentru regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, faţă de ceilalţi agenţi economici.

Prin adoptarea acestei legi,

legislaţia de bază este considerată armonizată cu legislaţia comunitară.

1.1.2. Legislaţie secundară

În vederea armonizării depline cu legislaţia comunitară, Consiliul Concurenţei a adoptat un set important de regulamente şi instrucţiuni noi şi a amendat sau, dupa caz, a abrogat unele dintre regulamentele şi instrucţiunile existente (18 regulamente şi 10 instrucţiuni).

1.2. Legislaţia în domeniul ajutorului de stat

1.2.1. Legislaţia primară

Legislatia de baza in domeniul ajutorului de stat este reprezentata de Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, modificată şi completată de Legea nr. 603/2003 şi de Ordonanţa Guvernului nr.94/2004 (in continuare Legea ajutorului de stat).

Modificările şi completările aduse Legii ajutorului de stat au vizat, în principal, armonizarea completă a legislaţiei de bază cu legislaţia comunitară, asigurarea suportului juridic pentru ca analiza ajutoarelor de stat să se facă în conformitate cu criteriile prevăzute în regulamentele şi instrucţiunile specifice adoptate de Consiliul Concurenţei si întărirea rolului Consiliului Concurenţei în controlul ajutoarelor de stat acordate de organisme ale administratiei publice centrale si locale din surse de stat. Ajutorul de stat, este în principiu, incompatibil cu mediul concurenţial normal. Legea ajutorului de stat prevede situaţiile şi condiţiile în care (ca excepţie de la regulă generală) poate fi acordat un ajutor de stat. Amendamentele aduse Legii ajutorului de stat conferă Consiliului Concurenţei o reală putere de a controla ajutoarele de stat prevăzute în proiecte de acte normative (inclusiv legi şi ordonanţe ale Guvernului) sau administrative. Aceste ajutoare de stat se notifică Consiliului Concurenţei şi se acordă numai după autorizarea lor de către acesta. Obligaţia notificării ajutoarelor de stat revine furnizorului şi iniţiatorului ajutorului de


8

stat, aceştia susţinând în faţa Consiliului Concurenţei obiectivele avute în vedere prin introducerea măsurilor de ajutor de stat.

În urma amendării, Legea ajutorului de stat prevede reguli clare privind acţiunea Consiliului Concurenţei în cazul ajutoarelor de stat ilegale şi a ajutoarelor de stat interzise acordate prin acte normative sau administrative şi prevede un termen special de prescripţie, de 10 ani, în care Consiliul Concurenţei are dreptul de a solicita suspendarea, rambursarea sau recuperarea ajutorului de stat, dupa caz.

O modificare deosebit de importantă pentru aplicarea regulilor de acordare a ajutoarelor de stat constă în eliminarea prevederilor care dădeau posibilitatea autorizării ajutoarelor de stat pe baza unei analize privind balansarea efectelor pozitive cu cele negative, insuficient de precisă şi de relevantă în privinţa efectelor asupra mediului concurenţial. În prezent, autorizarea ajutoarelor de stat se face numai în condiţiile respectării criteriilor prevăzute de regulamentele şi instrucţiunile specifice fiecărui obiectiv, care sunt armonizate cu acquis-ul comunitar.

Trebuie mentionat faptul ca dupa

aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, competentele de autorizare a ajutoarelor de stat, pe care le exercita in prezent Consiliul Concurentei, vor trece la Comisia Europeana

Atribuţiile privind raportarea,

inventarierea şi monitorizarea ajutoarelor de stat revin acum Consiliului Concurenţei, asigurându-se astfel transparenţa în domeniu, celeritatea

procesului decizional şi o mai bună coordonare a activităţii la nivelul Consiliului Concurenţei.

În vederea asigurării unei depline transparenţe a activităţii Consiliului Concurenţei, în baza legislaţiei actuale se asigură publicarea, prin orice mijloace, a unor informaţii privind notificările primite, a ordinelor privind deschiderea investigaţiilor şi a deciziilor luate în domeniul ajutorului de stat. Procedura pentru asigurarea transparenţei face obiectul Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 119 din 18 mai 2004 şi constă în publicarea de extrase ale deciziilor, pe pagina de internet a instituţiei, care cuprind în forma succintă date despre ajutoare de stat ce nu au caracter confidenţial. Prin OG nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare s-au facut ultimele ajustări ale legislaţiei de bază în domeniul ajutorului de stat.

Aceste modificări au vizat:

obligativitatea notificării la Consiliul Concurenţei a ajutoarelor cu caracter social acordate consumatorilor individuali, fără discriminare în ceea ce priveşte originea produselor sau serviciilor implicate, precum şi a ajutoarelor acordate pentru înlăturarea efectelor produse de evenimente excepţionale sau dezastre naturale;

completarea sferei furnizorilor de ajutor de stat, prin includerea, pe lângă stat şi unităţile administrativ-teritoriale, şi a “altor organisme care administrează surse ale statului sau ale colectivităţilor locale”;


9

introducerea unei dispoziţii imperative în ceea ce priveşte recuperarea ajutoarelor de stat ilegale şi interzise.

1.2.2. Legislaţia secundară

Ţinând seama de evoluţia acquis-ului comunitar şi de noile prevederi ale Legii ajutorului de stat, Consiliul Concurenţei şi-a intensificat activitatea de preluare, prin regulamente şi instrucţiuni, a legislaţiei comunitare in domeniul ajutorului de stat. Astfel, în cursul anului 2004 si, mai ales in perioada martie-iunie, au fost adoptate 17 regulamente şi 3 instrucţiuni, dintre care 9 regulamente sunt noi, iar 8 regulamente şi cele 3 instrucţiuni modifică şi completează pe cele existente.

Cea mai mare parte a regulamentelor, care le amendează pe cele

existente, se referă la ajutoarele de stat clasificate în funcţie de obiective (pentru protecţia mediului, instruirea angajaţilor, ocuparea forţei de muncă, salvarea şi restructurarea firmelor aflate ăn dificultate, regional, intreprinderi mici şi mijlocii, regional pentru proiecte mari de investiţii), iar unul din ele modifică Regulamentul privind forma, conţinutul şi alte detalii ale notificării unui ajutor de stat.

Instrucţiunile au ca obiect modificarea şi completarea instrucţiunilor privind:

autorizarea ajutoarelor de stat în

domeniul transportului aerian; ajutorul de stat şi capitalul de risc; ajutorul de stat în domeniul

asigurării creditelor pentru export pe termen scurt.

2. APLICAREA LEGISLAŢIEI ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI SI

AJUTORULUI DE STAT 2.1. Aplicarea legislaţiei în domeniul concurenţei

Fata de anii trecuti, in acest an, Consiliul Concurentei si-a concentrat atentia si resursele pe cazurile grave de incalcare a legislatiei in domeniul concurentei si pe cazuri de concentrari economice relevante din punct de vedere al posibilitatilor de distorsionare a mediului concurential, datorita:

eliminarii obligatiei de notificare a

intelegerilor care se incadreaza in categoriile exceptate “in bloc”. Ca urmare, Consiliul Concurentei nu mai acorda exceptarea prin decizie, iar

exceptarile sunt considerate legale prin lege, in masura in care indeplinesc criteriile mentionate expres in Legea concurentei;

cresterii substantiale a plafonului valoric (peste echivalentul a 10 milioane de euro), sub care nu exista obligatia notificarii si autorizarii concentrarilor economice.

Aceste modificari legislative,

precum si apropierea de finalizare a procesului de privatizare, au determinat modificarea structurala a activitatii Consiliului Concurentei.


10

Monitorizarea pietelor in vederea detectării unor fenomene şi practici anticoncurenţiale a insemnat o prezenţa mult mai activă a Consiliului Concurenţei şi afirmarea rolul acestuia de “gardian” al respectării regulilor de concurenţă. Ca urmare, activitatea specifica in domeniul concurentei s-a concretizat in deschiderea unor investigatii din proprie initiativa, dar si a unor investigatii

deschise in baza unor cereri/notificari ale agentilor economici. 2.1.1.Investigaţii

Pana in prezent, Consiliul

Concurenţei a dispus efectuarea a 13 investigaţii din oficiu, care reprezintă cca 39% din totalul investigaţiilor declanşate.

1. INVESTIGATII DESCHISE IN 2004 TOTAL……………………….……………………………. din care: Intelegeri anticoncurentiale………………………. Abuz de pozitie dominanta……………….……….. Concentrari economice ……………………………

TOTAL

33

22 9 2

2. INVESTIGATII DIN OFICIU DESCHISE IN 2004 TOTAL………….……………………………………………. din care: Intelegeri anticoncurentiale ……….……………..…. Abuz de pozitie dominanta ……………….…………. Concentrari economice …..………….………………

13

10 2 1

Dupa cum se observa din tabel,

majoritatea investigatiilor din oficiu vizeaza incalcarile considerate cele mai nocive, respectiv intelegerile pe orizontala intre concurenti. Acest tip de intelegeri distorsioneaza grav concurenta, intrucat intreprinderile participante actioneaza concertat, mai ales in ceea ce priveste stabilirea unui nivel de pret care sa aduca avantaje pentru comercianti, lipsind consumatorul de posibilitatea de a alege si de beneficiile financiare pe care le ofera jocul liber al cererii si ofertei pe baza concurentei intre producatori.

Trei cazuri au fost deja instrumentate, dupa cum urmeaza:

investigatia pe piata emiterii,

gestionarii si comercializarii tichetelor de masa: intreprinderile insarcinate cu emiterea, gestionarea si comercializarea catre agentii economici, care cumpara tichete de masa pentru salariati, s-au inteles cu privire la practicarea unui comision minim ce ar urma sa fie solicitat angajatorilor. Acestea au fost sanctionate de Consiliul Concurentei cu amenzi in cuantum de 47.066.849 mii lei (peste 1 milion de euro), deoarece s-a constatat ca respectiva intelegere intre


11

concurenti are caracter anticoncurential si distorsioneaza grav concurenta pe piata mentionata;

investigatia derulata pe piata, denumita generic, a medicamentelor si piata substantelor chimice utilizate in procesul de conditionare a medicamentelor. Intelegerea intre SC SICOMED SA si SC MICROSIN SRL (intelegere pe verticala intre producatorul de materii prime si producatorul de medicamente) privind comercializarea in exclusivitate a doua materii prime care intra in compozitia Piafenului fabricat de SC SICOMED SA a avut efecte anticoncurentiale pe piata medicamentului, singurul concurent, SC Antibiotice SA Iasi, fiind in imposibilitate de a mai produce Piafen o perioada de timp. Consiliul Concurentei a sanctionat aceasta practica anticoncurentiala cu amenzi de 505 000 mii lei;

investigatia pe piata serviciilor de intermediere a tranzacţiilor imobiliare: cazul a constat în interzicerea şi sancţionarea unei înţelegeri anticoncurenţiale de tip cartel, între concurenţii care au stabilit un anumit tip de contract/antecontract şi un nivel obligatoriu al comisionului pentru serviciile prestate. Prin decizia luată de Consiliu, a fost stabilită vinovaţia societăţilor implicate in înţelegerea care a avut

ca efect denaturarea concurenţei pe piaţa relevanta. Sanctiunile aplicate au constat in amenzi in valoare totala de 539.016 mii lei.

2.1.2. Decizii

Activitatea decizionala a Consiliului Concurentei in domeniul concurentei se regaseste transpusa in cele 235 decizii adoptate. În structură, acestea se prezinta astfel:

19 decizii privind înţelegeri,

decizii ale asociaţiilor de agenţi

economici sau practici

concertate, din care 3 decizii de

stabilire a vinovaţiei şi de

sancţionare a parţilor implicate;

10 decizii privind abuzul de

poziţie dominantă;

2 decizii privind plângeri

împotriva unor acte ale

administraţiei publice;

161 decizii in domeniul

concentrǎrilor economice;

43 decizii de sancţionare pentru

omisiunea notificării

concentrărilor economice.


12

68,5%

7,7%

0,9%

0,9%

2,6%

19,6%

concentrari economiceplangeriexceptari individualeexceptari pe categoriicertificarea neinterventieisanctiuni

Deciziile in domeniul concentrarilor economice continuă să deţină o pondere semnificativă în cadrul activităţii în domeniul concurenţei în anul 2004, reprezentând cca 70% din numărul total al deciziilor.

Dintre cele 161 decizii, 156 au fost emise ca urmare a notificarii unor operatiuni de concentrare economica.

În structură, acestea se prezintă astfel:

2 decizii de autorizare, in urma investigaţiilor declansate;

44 decizii de neintervenţie, la care Consiliul Concurentei a ajuns la concluzia ca operatiunile notificate nu cad sub incidenta legii;

110 decizii de neobiecţiune (autorizare), prin care Consiliul Concurentei a constatat ca nu exista inoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurential normal

1%28%

71%

decizii de autorizaredecizii de neinterventiedecizii de neobiectiune


13

Consiliul Concurenţei a emis 43 decizii pentru sancţionarea agenţilor economici care nu au respectat prevederile legale cu privire la obligaţia de a notifica operaţiunile de concentrare economică care intră sub incidenţa Legii concurenţei, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 2.142.000.mii lei.

Dintre deciziile luate de Consiliul

Concurenţei în anul 2004, au fost atacate în instanţă un număr de 15 decizii, toate la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios Administrativ.

Până în prezent au fost soluţionate

7 cazuri, din care 6 au fost decizii de sancţionare ca urmare a omisiunii notificării şi o decizie de respingere a unei plângeri formulată cu privire la o presupusă practica anticoncurentiala. Pentru toate aceste cazuri, instanţa a menţinut deciziile Consiliului Concurenţei ca fiind legale şi temeinice. 2.1.3. Prevalenta legislatiei in domeniul

concurentei

Consiliul Concurentei isi manifesta rolul de “gardian” al functionarii mecanismelor de piata, atribuit oricarei autoritati de concurenta, si prin interventiile in asigurarea prevalentei legislatiei in domeniul concurentei asupra legislatiei care reglementeaza mediul de afaceri.

Consiliul Concurentei are puterea de a se opune prevederilor cu posibil impact anticoncurential din proiectele de acte normative prin emiterea avizului conform (obligatoriu), precum si de a semnala celorlalte autoritati ale statului existenta unor asemenea prevederi in acte normative in vigoare.

În luna mai a acestui an, Consiliul Concurenţei a avut iniţiativa creării Grupului de lucru interministerial pe probleme de concurenta, similar cu cel existent în domeniul ajutorului de stat, care reprezintă un cadru institutionalizat de consultări şi dezbateri pe diferite probleme privind armonizarea legislativă si aplicarea corespunzatoare a regulilor şi principiilor de concurenţei.

Primele reuniuni ale Grupului au

fost orientate pe analiza dispoziţiilor cu posibil caracter anticoncurenţial din actele normative iniţiate de organisme guvernamentale, mai ales cele care privesc armonizarea cu acquis-ul comunitar. Prin acest procedeu de consultări ex-ante au fost eliminate prevederi cu posibil caracter anticoncurenţial sau compatibilizate o serie de iniţiative legislative cu regulile de concurenţă.

Astfel, interventia Consiliului Concurentei s-a concretizat in:

anularea O.U.G. nr. 5/11.03.2004 privind autorizarea unor împrumuturi, pentru finanţarea Programului de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii. Ordonanţa preciza ca acordarea creditelor trebuie să se facă în exclusivitate de catre Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C. SA), prin acest tratament preferenţial încălcându-se prevederile Legii concurenţei;

modificarea OUG nr.28/1999 privind obligaţia agenţilor


14

economici de a utiliza case de marcat electronice fiscale, în sensul eliminării obligaţiei de a utiliza consumabilele pentru casele de marcat fiscale comercializate de anumiţi distribuitori agreaţi de producatorul caselor de marcat;

modificarea Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal, astfel încât prevederile acesteia să corespundă în egală măsura atât obiectivelor de ordin fiscal, cât şi principiilor concurenţei. Recomandarea a fost facută în sensul eliminării din text a prevederilor referitoare la preţul minim (preţul producatorului şi acciza legală aferentă) la alcool, distilate şi bauturi alcoolice distilate.

2.2. Aplicarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat

2.2.1. Decizii Cadrul legislativ existent asigura prevalenta Legii privind ajutorul de stat in raport cu orice alta legislatie care contine prevederi in acest domeniu, prin obligatia pe care o au initiatorii sau furnizorii de ajutor de stat de a notifica si de a obtine autorizarea prealabila de la Consiliul Concurentei a oricarei forme de ajutor de stat.

Pana in anul 2004, Consiliul Concurentei a analizat ajutoarele de stat

conform criteriilor prevazute in Legea ajutorului de stat si a regulamentelor in vigoare in fiecare etapa. Modificarea legislatiei de baza si adoptarea regulamentelor de punere in aplicare a acesteia a fost o necesitate impusa de stadiul negocierilor de aderare, armonizarea deplina cu acquis-ul comunitar fiind una din conditiile de inchidere a negocierilor.

Ca urmare, ajutoarele de stat autorizate incepand cu luna martie urmeaza regulile europene in materie.

Pana in prezent, Consiliul Concurentei a analizat 83 de cazuri privind ajutoare de stat si a emis tot atatea decizii, dupa cum urmeaza:

31 decizii de autorizare;

27 decizii de autorizare

condiţionată;

2 decizii de interzicere;

21 decizii cu privire la măsuri ce

nu constituie ajutor de stat;

1 decizie prin care se certifică

cuantumul unor măsuri de sprijin

acordate ;

1 decizie referitoare la o măsura

ce nu intră sub incidenţa legii.


15

Structura deciziilor in functie de tipul acestora

39%

31%

2%

26%1%

1%autorizare

autorizareconditionatainterzicere

nu constituie ajutor

certificare

nu intra subincidenta legii

Valoarea ajutoarelor de stat autorizate pana in prezent este de cca 85.800.000.000 mii lei.

In cadrul procesului de autorizare s-a pus un accent deosebit pe analiza fiecarui ajutor notificat, mai ales in cazul in care obiectivul este salvare-restructurare. Monitorizarea si cunoasterea pietelor, ca rezultat al atitudinii pro-active a Consiliului Concurentei, a oferit un cadru de analiza mult mai bun in analiza notificarilor si fundamentarea deciziei.

Ca urmare, pentru prima data in experienta romaneasca au fost adoptate 2 decizii de interzicere a acordarii ajutoarelor de stat, intrucat s–a constatat ca in cazurile respective nu sunt indeplinite conditiile privind contributia beneficiarilor de ajutor de stat la programul de investitii necesar restructurarii (SC Stofe Buhusi si SC Foserco SA).

A devenit o obisnuinta ca, in cazul in care masura de ajutor de stat prezinta indoieli cu privire la compatibilitatea cu criteriile din legislatie, Consiliul Concurentei sa ordone deschiderea de investigatii.

In acest an, Consiliul Concurenţei a decis declansarea a 4 investigatii in scopul analizarii oportunitatii măsurilor de sprijin ce constituie ajutoare de stat.

Investigatiile declansate au avut in vedere:

identificarea fluxurilor financiare

care compenseaza costurile

determinate de prestarea unui

serviciu de interes economic

general de natura ajutorului de


16

stat, in conditiile puse de autoritati,

in cazul societatilor Metrorex

Bucuresti si CET Bacau;

verificarea viabilitatii planului de

restructurare aprobat si stabilirea

contributiei societatii pentru

punerea in practica a acestuia, in

cazul uzinelor Govora;

verificarea contributiei societatii la

finantarea planului de

restructurare, in cazul societatii

Stofe Buhusi.

Trei dintre investigatii au fost finalizate prin decizii de autorizare ale ajutoarelor de stat, iar in cazul societatii CET Bacau, investigatia a fost inchisa in urma retragerii notificarii inaintate de catre Ministerul Finantelor Publice privind facilitatile ce se intentionau a se acorda in temeiul OUG nr. 40/2004.

Transparenta in domeniul ajutorului de stat s-a asigurat prin adoptarea practicii europene privind publicarea in rezumat si in extenso a deciziilor Consiliului Concurentei, atat in limba romana, cat si in limba engleza. 2.2.2. Compatibilizarea ajutoarelor de stat existente

In paralel, s-a derulat o ampla activitate de monitorizare a ajutoarelor de stat existente si de evaluare a gradului de compatibilitate cu legislatia nou adoptata.

In urma acestei evaluari s-au intreprins demersuri pentru modificarea ajutoarelor de stat incompatibile si

acordarea acestora in functie de noile criterii sau oprirea acordarii.

Activitatea de compatibilizare s-a concretizat in modificarea urmatoarelor acte normative:

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca, modificată si completata de Legea nr.107/2004;

Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, modificată si completata prin Legea nr. 244/2004;

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, amendata de Legea nr. 239/2004 si de Ordonanţa Guvernului nr. 94/2004;

Legea minelor nr. 85/2003, modificată prin Legea nr. 237/2004

Legea petrolului nr. 134/1995, abrogata de noua Lege a petrolului nr. 238/2004;

Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, modificată si completata de Ordonanţa Guvernului nr. 83/2004;

OUG nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim international.

Aceasta activitate urmeaza sa fie evaluata permanent de expertii Comisiei Europe, avand in vedere ca lista ajutoarelor existente care urmeaza a se acorda si dupa data aderarii va fi anexa


17

la tratatul de aderare si va trebui sa raspunda tuturor exigentelor europene.

Ajutoarele de stat care nu vor fi cuprinse in aceasta lista si se vor acorda si dupa data aderarii vor fi considerate ca incompatibile cu regulile europene, iar Romania ar putea sa plateasca amenzi substantiale, in afara de obligatia de a recupera sumele deja acordate. 2.2.3. Calitatea activitatii - mecanismul de pre-consultare O preocupare continua a fost cresterea calitatii analizei notificarilor si, implicit, a calitatii deciziilor adoptate, prin formarea profesionala continua a expertilor romani, atat in cadrul Programului de Twinnig, cat si prin actiuni initiate cu tarile membre ale UE sau Comisia Europeana.

Avand in vedere importanta intocmirii corecte a notificarilor si a analizei care trebuie sa se desfasoare la nivelul acestora in ceea ce priveste oportunitatea acordarii de ajutoare si respectarea disciplinei financiare si bugetare, in acest program de pregatire intensiva au fost atrasi expertii din cadrul compartimentelor specializate ale furnizorilor si initiatorilor de ajutor de stat.

In luna noiembrie a fost adoptat si transmis Guvernului si Comisiei Europene un “Plan de actiune pentru asigurarea implementarii legislatiei in domeniul ajutorului de stat – decembrie 2004- decembrie 2005”, in care s-a pus un accent deosebit pe pregatirea profesionala a personalului implicat in activitatea de ajutor de stat.

In acelasi context, in luna septembrie 2004, Consiliul Concurenţei a convenit cu Comisia Europeana o colaborare administrativa prin stabilirea unui mecanism de preconsultare in cazul emiterii de decizii de autorizare a ajutoarelor de stat. In cadrul acestui mecanism, toate proiectele de decizii elaborate de directia de specialitate a autoritatii romane sunt evaluate de Directia Generala de Concurenţă din cadrul Comisiei Europene, inainte de a fi supuse aprobarii Consiliului Concurenţei. Astfel, au fost transmise spre analiza 31 proiecte de decizii, din care s-au finalizat 21.

Solutiile propuse de Consiliul Concurenţei au fost similare cu ale Comisiei Europene, in toate cele 21 de cazuri.

2.2.4. Monitorizarea ajutoarelor de stat

Intensificarea activitatii de monitorizare si control in legatura cu ajutoarele de stat exitente aflate in derulare s-a concretizat intr-un numar de peste 4800 de actiuni de control la agenti economici, care au avut ca obiective:

monitorizarea ajutoarelor de stat

acordate in zone libere, zone defavorizate, parcuri industriale, santiere navale;

monitorizarea ajutoarelor fiscale; respectarea procedurii de

raportare a ajutoarelor de stat; indeplinirea conditiilor de

autorizare prevazute in deciziile Consiliului Concurentei;

depistarea unor ajutoare ilegale; identificarea si supravegherea

relatiilor financiare dintre


18

intreprinderi publice si autoritati publice ;

identificarea actelor normative pe baza carora s-au acordat ajutoare de stat inainte de intrarea in vigoare a Legii ajutorului de stat (ajutoare existente). Astfel, au fost identificate un numar de 85 de acte normative care au fost emise in perioada 1993-1999, analizandu-se masura in care mai produc efecte si, dupa caz, necesitatea compatibilizarii acestora. Din evaluarea acestora a rezultat ca un numar de 45 de acte nu mai au efect in prezent, 17 acte normative nu cuprind elemente de ajutor de stat, intrucat privesc masuri acordate sub forma compensarilor ca urmare a prestarii unor servicii publice de interes economic general, 19 acte normative instituie masuri de sprijin compatibile, intrucat, ulterior, au facut obiectul deciziilor de autorizare emise de Consiliul Concurenţei sau au facut obiectul actelor normative de amendare a acestora prin instituirea unor scheme compatibile. Un numar de 4 acte normative instituie ajutoare de stat ce sunt in curs de compatibilizare, urmand sa se primeasca informatiile solicitate autoritatilor furnizoare.

Cea mai recenta actiune de monitorizare, cu o ampla arie de cuprindere, s-a desfasurat in zonele defavorizate, cu scopul de a evalua ajutoarele de stat primite de beneficiari si impactul acordarii ajutoarelor asupra nivelului de dezvoltare al acestor zone. In perioada septembrie-noiembrie au fost verificati peste 1900 de agenti economici

care poseda certificate de investitor si sunt beneficiari de ajutor de stat.

Valoarea totala a investitiilor a fost de 25 304 102 mld. lei, din care cca 92% reprezinta contributia proprie a agentilor economici, iar locurile de munca nou create (un numar de 44 214) inseamna cca 5,3% din totalul somerilor inregistrati la nivelul tarii. In ceea ce priveste indeplinirea conditiilor tehnice de acordare a ajutoarelor de stat, Consiliul Concurentei impreuna cu furnizorii de ajutor de stat, urmeaza sa ia masurile care se impun pentru compatibilizarea cu reglementarile in domeniu.

Ca urmare, s-a constatat ca este necesara in continuare aplicarea unei politici de dezvoltare regionala, cu o eficienta crescuta, pentru reducerea decalajului economic existent fata de alte zone din tara noastra si, desigur , fata de media europeana. Din aceste considerente, Romania a solicitat Uniunii Europene o perioada de tranzitie pentru zonele defavorizate, cu ocazia recentei incheieri a negocierilor de aderare.

In cadrul negocierilor de aderare

pe capitolul Concurenta, un punct important a fost Strategia Guvernului privind restructurarea in sectorul siderurgic, precum si planurile de viabilitate si planurile de afaceri ale intrepriderilor din acest sector. Pe baza lor au avut loc mai multe runde de consultari tehnice la Bruxelles si Bucuresti, pentru finalizarea evaluarii acestei strategii.

Consiliul Concurenţei a efectuat

evaluarea ajutoarelor de stat acordate in


19

siderurgie pentru combinatele care primesc ajutoare de stat, conform criteriilor cuprinse in Protocolul 2 privind produsele CECO pentru 1998-2005, anexa la Acordul European. Totodata, au fost analizate costurile restructurarii, contributia beneficiarilor, investitiile tehnologice si de mediu si s-a stabilit ajutorul minim necesar pentru asigurarea viabilitatii companiilor in conditii normale de piaţa.

2.2.5. Inventariere si raportare

Consiliul Concurenţei întocmeşte inventarul ajutoarelor de stat, care

cuprinde toate schemele de ajutor de stat şi ajutoarele individuale existente. Inventarul ajutoarelor de stat se actualizează anual ţinându-se seama de noile scheme de ajutor şi noile ajutoare individuale autorizate de Consiliul Concurenţei în cursul anului de raportare, respectiv noile scheme de ajutor şi noile ajutoare individuale exceptate de la obligaţia notificării.

In urma realizarii inventarului

deciziilor emise in perioada 2000-2002, cele 135 decizii de autorizare emise de Consiliul Concurenţei sunt structurate astfel :

29

8 7

44 47

05

101520253035404550

2004

ajutoare de stat ce nu aufost acordate

ajutoare de stat cereprezinta schemecompatibile

scheme de ajutor de stat indomeniul agriculturiiautorizate anterior aparitieiLegii 603/2003masuri ce nu mai producefecte

ajutoare in derulare

Dintre ajutoarele de stat aflate in

derulare, marea majoritate sunt conform criteriilor din regulamentele emise in aplicarea Legii privind ajutorul de stat. Doar pentru doua masuri de ajutor de stat, ce au facut obiectul deciziilor de autorizare emise in anul 2002, s-a solicitat ministerului furnizor renotificarea, avand in vedere respectarea criteriilor prevazute de regulamente.

2.2.6. Decizii ale Consiliului Concurenţei in domeniul ajutorului de stat atacate in justitie

Pana in prezent a fost atacata o singura decizie emisa de Consiliul Concurenţei in domeniul ajutorului de stat. Cazul se refera la interzicerea acordarii ajutorului de stat catre SC Foserco SA. Consiliul Concurenţei a


20

apreciat, pe baza informatiilor cuprinse in notificare, ca nu sunt intrunite conditiile prevazute in Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor in dificultate si, ca urmare, a interzis acordarea ajutorului de stat. Dosarul este pe rol.

De asemenea, in aceasta perioada

s-a finalizat favorabil un dosar aflat pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care a avut ca obiect o decizie din 2003 referitoare la acordarea unui ajutor de stat trustului Media Pro.

2.2.7. Grupul inter-ministerial de lucru pe probleme de ajutor de stat

In luna aprilie 2004 a fost reactivat “Grupul inter-ministerial de lucru pe probleme de ajutor de stat”.

In perioada aprilie-noiembrie, in cadrul acestui grup au avut loc 4 intalniri ale reprezentantilor Consiliului Concurenţei si membrii grupului, initiatori sau furnizori de ajutor de stat, care s-au axat pe:

problematica listei ajutoarelor de stat existente, respectiv a schemelor de ajutor de stat care vor ramane in vigoare dupa data aderarii;

Consiliul Concurenţei a solicitat reprezentantilor autoritatilor notificarea tuturor masurilor de ajutor de stat a caror durata de acordare depaseste anul 2006, in vederea stabilirii compatibilitatii acestora cu legislaţia relevanta in domeniu.

ajutoarele de stat pentru activitatea de cercetare;

ajutoarele de stat acordate in sectorul siderurgic ;

aspecte privind compatibilizarea masurilor de sprijin instituite de O.U.G. nr. 37/2004 privind masuri de diminuare a arieratelor in economie, precum si a problemelor pe care le ridica acordarea ajutoarelor de stat pentru sectorul extractiv. In cadrul acestei reuniuni au fost discutate probleme specifice, rezultate din analiza ajutoarelor de stat acordate unor societati la privatizare, notificate de catre AVAS, precum si modul in care sunt indeplinite, pentru fiecare caz in parte, criteriile de acordare prevazute de Regulamentul Consiliului Concurenţei privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea firmelor aflate in dificultate.

3. PROMOVAREA CULTURII CONCURENŢEI 3.1. Rolul politicii de promovare a culturii concurenţei in aplicarea politicii concurenţei

Politica de promovare a culturii

concurenţei reprezintă o componentă

esenţială a politicii concurenţei si a constituit una dintre prioritatile Consiliului Concurenţei in anul 2004.

Dezvoltarea culturii concurenţei

in scopul crearii unei opinii publice


21

favorabilă concurenţei reprezintă o activitate care contribuie, in ultimă instanţă, la eficienţa punerii în aplicare a cadrului legislativ din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat. O cunoaştere aprofundată a principiilor şi regulilor de concurenţă de către agenţii economici şi publicul larg, dar mai ales aplicarea acestora, conduc la un climat de afaceri propice dezvoltării profitabile a activităţii agenţilor economici si, implicit, la bunastarea consumatorilor.

Actiunile de promovare a culturii concurenţei initiate de catre Consiliul Concurenţei au fost directionate catre toate structurile societatii interesate sau implicate, respectiv catre mediul de afaceri, sistemul judecatoresc, mediul academic, institutii publice, consumatori, mass-media s.a. De asemenea, actiunile de promovare a culturii concurenţei au vizat si personalul de specialitate al institutiei.

Pentru ca strategia Consiliului

Concurenţei de promovare a culturii concurenţei sa fie cunoscuta si sustinuta, in luna iunie, aceasta a fost cuprinsa si detaliata in doua documente, publicate sub denumirea “Foaie de parcurs pentru promovarea culturii concurenţei” si “Planul de actiuni pentru implementarea măsurilor privind promovarea culturii concurenţei”, care au fost difuzate reprezentantilor diferitelor grupuri tinta.

Tot pentru a-şi face cunoscută activitatea si a contribui la promovarea culturii concurenţei, in anul 2004, Consiliul Concurenţei a elaborat si a publicat “Cartea albă a liberei concurenţe în România” si “Raportul pe anul 2003 al Consiliului Concurenţei” si a continuat editarea si publicarea revistei “Profil concurenţa”. De asemenea, incepand cu

luna mai a acestui an, Consiliul Concurenţei a initiat elaborarea si publicarea unor buletine informative lunare, care ofera o imagine operativă a activităţilor Consiliului Concurenţei.

Aceste publicaţii au fost difuzate reprezentantilor diferitelor grupuri tinta ale strategiei de promovare a culturii concurenţei (mediul de afaceri, autorităţile administratiei publice centrale si locale, autoritatile judecatoresti, asociaţiile de consumatori s.a.).

3.2. Activitati de promovare a culturii concurenţei

Activităţile Consiliului

Concurenţei de promovare a culturii concurenţei au constat, in principal, in:

organizarea de seminarii, mese

rotunde, conferinte si întâlniri cu autorităţile centrale şi locale, mediul de afaceri, mediul academic şi judecătoresc, asociaţii patronale sau profesionale s.a.;

crearea şi instituţionalizarea unui sistem de consultări ex-ante, în care să fie atrase ministerele si instituţiile publice interesate;

incheierea unor acorduri de parteneriat cu diferite institutii si organizatii;

participarea la diferite evenimente interne şi internaţionale;

organizarea unor intâlniri cu mass-media si acordarea de interviuri si declaraţii de presă;

comunicate de presă referitoare la probleme de importanţă


22

majoră aflate pe agenda de lucru a Consiliului Concurenţei;

restructurarea paginii de internet a Consiliului Concurenţei (www.consiliulconcurenţei.ro şi www.competition.ro) si publicarea tuturor materialelor relevante (decizii, investigaţii deschise, publicaţii, legislaţie ş.a.).

Seminarii, întâlniri de lucru, conferinte si mese rotunde

Pentru a facilita participarea cat

mai multor reprezentanti ai diferitelor grupuri tinta, multe dintre seminariile organizate de Consiliul Concurenţei s-au desfasurat in orase situate in zone diferite (Bucuresti, Brasov, Iasi, Constanta, Ploiesti, Rm.Vâlcea, Timisoara, Bârlad, Mangalia, Bacău).

Un rol deosebit in promovarea culturii concurenţei l-au avut seminariile organizate in cadrul Programului PHARE, cu sprijinul consilierilor de preaderare si al altor autoritati de concurenţă din Franta, Italia, Germania la care au participat, in calitate de lectori, experti din Uniunea Europeana. Multe dintre aceste seminarii au fost organizate, in diferite orase, la nivel regional (Mamaia, Ploiesti, Galati, Brasov). In cadrul Programului de Twinning, o atentie speciala a fost acordata pregatirii in domeniul concurenţei si ajutorului de stat a specialistilor din domeniul judiciar, prin organizarea de seminarii, conferinte, workshop-uri.

Incepand cu acest an, Consiliul Concurenţei, cu sprijinul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, a organizat si a

participat la o serie de actiuni in cadrul manifestarilor ocazionate de organizarea unor targuri internationale (TIBCO 2004, TIMB-BIFE 2004, TIB 2004, Targul International de Turism, Targul Internaţional „Cosmetics-Beauty Hair”). Impactul acestor actiuni a fost semnificativ, deoarece si formele actiunilor au fost adaptate specificului manifestarii, respectiv conferinte si „Birouri de informare si consultanta”, in cadrul carora specialistii Consiliului Concurenţei au oferit informaţii privind legislaţia romanească armonizată cu aquis-ul comunitar in domeniu, reglementarea protecţiei concurenţei in Romania si au pus, totodata, la dispozitia celor interesati materiale elaborate de Consiliul Concurenţei.

Seminariile avand ca tematica domeniul concurenţei, organizate de catre alte institutii sau organizatii, precum cele organizate de Institutul Superior al Magistraturii sau de Camerele de Comert si Industrie Teritoriale impreuna cu Centrul Euro Info, la care au participat si reprezentanti ai Consiliului Concurenţei, au constituit, de asemenea, oportunitati pentru Consiliul Concurenţei de a promova cultura concurenţei.

3.3. Pregatirea personalului propriu In scopul perfectionarii personalului propriu, Consiliul Concurenţei a organizat:

un set de seminarii intra si inter-departamentale cu caracter interactiv, in care au fost dezbatute o serie de


23

probleme de concurenţă si ajutor de stat (dezbaterea unor cazuri concrete, metode de investigare a posibilelor incalcari ale prevederilor legale, diferite aspecte privind definirea pietelor relevante, clarificarea unor concepte noi aparute in legislaţia si practica Uniunii Europene, dezbateri privind interpretarea si aplicarea unitara a legislaţiei in domeniu s.a);

intalniri ale unor reprezentanti ai Consiliului Concurenţei cu consilierii de preaderare si experti PHARE, in cadrul Proiectului de Twinning;

cursuri privind studiul limbii engleze la care au acces toti inspectorii de concurenţă din cadrul institutiei.

Schimbul de experienta cu specialisti ai altor autoritati si organizatii straine (OECD, UNCTAD), fie in cadrul Retelei Internationale de Concurenţă si a Retelei Autorităţilor de Concurenţă din Europa de Sud-Est, fie cu ocazia consultarilor tehnice cu Comisia Europeana ori participarii la seminarii organizate in tara si strainatate sau cu ocazia unor vizite de lucru, a avut un deosebit rol in perfectionarea pregatirii personalului Consiliului Concurenţei.

3.4. Sistemul de consultari ex-ante

Crearea si institutionalizarea unui sistem de consultari ex-ante si asigurarea functionalitatii acestuia pe o baza permanenta a constituit unul dintre obiectivele prioritare ale strategiei Consiliului Concurenţei de promovare a culturii concurenţei.

In cadrul dialogului cu autoritatile, deosebit de important pentru eficienta actiunilor Consiliului Concurenţei, au fost reactivate intalnirile de lucru in cadrul “Grupului interministerial de lucru pe probleme de ajutor de stat” si, la initiativa Consiliului Concurenţei, a fost infiintat in iunie 2004 “Grupul inter-ministerial de lucru pe probleme de concurenţă”.

3.5. Acorduri de parteneriat cu diferite institutii si organizatii

Consiliul Concurenţei acordă o

importanţă deosebită incheierii unor acorduri de parteneriat cu diferite institutii publice şi organizatii, care să asigure dezvoltarea colaborării bilaterale şi schimbul de informaţii pentru promovarea şi aplicarea politicii în domeniul concurenţei, în vederea consolidării economiei de piaţă funcţionale.

Astfel, pentru a extinde

activitatea de promovare a culturii concurenţei si pentru a-si coordona propriile activităţi cu cele desfasurate de catre alte institutii si organisme interesate, Consiliul Concurenţei a initiat incheierea unor protocoale de colaborare si a reusit sa incheie 11 astfel de protocoale, dintre care 5 cu autoritati responsabile cu reglementarea si supravegherea pietelor din diferite domenii de activitate, 3 cu organizatii constituite de reprezentanti ai mediului de afaceri si 3 cu alte institutii (inclusiv din domeniul cercetarii). Institutiile si organizatiile semnatare ale celor 11 protocoale incheiate pana in prezent sunt: Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul


24

Comunicaţiilor, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia pentru Supravegherea Asigurărilor, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti, Asociaţia Oamenilor de Afaceri Români, Asociaţia Importatorilor şi Producătorilor de Automobile, Centrul Român de Comerţ Exterior, Institutul Naţional de Statistică, Institutul de Cercetări Economice al Academiei Române.

3.6. Relaţiile Consiliului Concurenţei cu mass-media

Tinand seama de puterea de diseminare a informatiilor prin mass-media, Consiliul Concurenţei a acordat o atentie deosebita relatiilor cu aceasta, in vederea promovarii culturii concurenţei si asigurarii transparentei activitatii institutiei. Astfel, reprezentanti ai Consiliului Concurenţei au participat la 21 de intalniri cu mass-media (conferinte de presa, mese rotunde, declaratii de presa), organizate, de regula, cu ocazia unor actiuni de promovare a culturii concurenţei. In aceeasi perioada, presedintele Consiliului Concurenţei a acordat mass-mediei 62 de interviuri si declaratii de presa.

In vederea mediatizarii activitatii, inclusiv a celei de promovare a culturii concurenţei, Consiliul Concurenţei a transmis catre mass-media un numar important de comunicate de presa (133). Urmare acestor actiuni, vizibilitatea Consiliului Concurenţei a crescut semnificativ, activitatea sa fiind reflectata intr-un mare numar de aparitii in presa

(1511) care au avut ca sursa fie Consiliul Concurenţei (856), fie alte surse (656). 3.7. Evaluarea activitatii de promovare a culturii concurentei

Pentru a cunoaste cu mai multa precizie impactul actiunilor sale de promovare a culturii concurenţei, Consiliul Concurenţei a organizat un sondaj de opinie pe un esantion reprezentativ de agenti economici (aprox. 4000). Studiul s-a bazat pe un chestionar care a cuprins 10 intrebari cu raspunsuri predeterminate si un esantion format din agenti economici care activeaza in diferite sectoare economice, selectati la nivelul fiecarui judet in functie de marimea cifrei de afaceri realizata in anul 2003.

Potrivit rezultatelor acestui sondaj, activitatea Consiliului Concurenţei este bine percepută de către mediul de afaceri, atat in ceea ce priveşte rolul acestuia in reglementarea aspectelor legate de concurenţă şi de autorizare a ajutoarelor de stat, precum şi existenta unei legislaţii noi in acest domeniu.

De asemenea, actiunile nemijlocite intreprinse de Consiliul Concurentei pentru promovarea culturii concurentei au contribuit in proportie de 45% la realizarea obiectivului vizand cunoasterea existentei unei noi legislatii in domeniu.

Un lucru pozitiv il reprezinta faptul ca exista, in mare parte, o perceptie corecta a diferentei care exista intre concurenta, pe de o parte, si competitivitate, pe de alta parte (40%). Aceasta inseamna ca sunt constienti de


25

rolul important care le revine pentru imbunatatirea permanenta a competitivitatii economiei romanesti, inclusiv prin aplicarea si respectarea regulilor de concurenta.

Statutul Consiliului Concurentei de organism administrativ autonom a fost recunoscut de 73% dintre intervievati, 18% percepandu-l ca fiind in subordinea Guvernului si doar 5% in subordinea Parlamentului, iar un procent de 74% din intervievati au apreciat ca activitatea Consiliului Concurentei are un impact

important asupra mediului de afaceri din Romania.

Concluzia care se desprinde este aceea ca, reflectarea în presă a activităţii Consiliului Concurenţei a înregistrat o creştere semnificativă în perioada martie-octombrie. Este de remarcat faptul că în ultimele trei luni, apariţiile în presă având ca sursă Consiliul Concurenţei s-au menţinut la un nivel constant, de peste 100 de apariţii pe lună, depăşind cu mult apariţiile din presă datorate altor surse.

4. ACTIVITATEA CONSILIULUI CONCURENTEI IN DOMENIUL INTEGRARII EUROPENE SI RELATIILOR INTERNATIONALE

4.1. Activitatea de negociere cu Uniunea Europeana

Finalizarea negocierilor pe Capitolul 6: “Politica in domeniul concurentei” a fost permanent obiectivul esential al activitatii Consililui Concurentei.

Intr-o perioada de timp foarte

scurta, pe care Consiliul Concurentei a avut-o la dispozitie pentru recuperarea intarzierilor inregistrate in negocierile pentru acest capitol, a avut loc un schimb intens de documente cu Comisia Uniunii Europene.

Astfel, in decursul acestui an au fost intocmite doua documente de pozitie (in februarie si octombrie), a fost transmis la Comisia Europeana un Document de informatii suplimentare (iunie), 2 rapoarte de progrese (aprilie si mai) si 4 rapoarte informale ca urmare a solicitarilor rezultate din intalnirile tehnice de lucru cu reprezentantii Comisiei Europene (iulie, august, septembrie). Documentele au sintetizat

progresele Romaniei la acest capitol, atat in domeniul legislativ, cat si al aplicarii legislatiei la aceleasi standarde ca statele membre.

Lunar, au avut loc runde de

negocieri atat la Bruxelles, cat si la Bucuresti, pentru evaluarea progreselor inregistrate de Romania.

Tot in cadrul negicierilor,

specialisti ai Consiliului Concurentei au participat la intalniri tehnice bilaterale cu reprezentanti ai unor state membre cum ar fi Olanda, Germania, Grecia, Republica Ceha.

In prima parte a lunii decembrie

au fost incheiate negocierile la acest capitol, ceea ce reprezinta rezultatul acumularilor cantitative si calitative din ultimul an.

Incepand cu anul 2005, Consiliul

Concurentei va trebui sa faca fata unor reale provocari in ceea ce priveste consolidarea acumularilor prezente si indeplinirea masurilor impuse de


26

Uniunea Europeana prin “clauza de salvgardare”.

4.2. Relatiile bilaterale

Incepand cu luna martie, activitatea in sfera relatiilor internationale s-a dinamizat prin intensificarea relatiilor bilaterale, in special cu autoritatile de concurenta din statele membre ale Uniunii Europene, dar si cu agentiile din tari cu economie de piata traditionala.

In urma demersurilor Presedintelui Consiliului Concurentei au fost initiate relatii de cooperare care vor fi concretizate in acorduri de colaborare cu autoritatile de concurenta din Olanda, Austria, Belgia, Argentina, Portugalia, Franta, Germania, Marea Britanie, Belgia si Ungaria.

Acordul de colaborare cu Consiliul Concurentei din Franta, al carui presedinte a efectuat o vizita de lucru la Consiliul Concurentei din Romania, urmeaza a fi semnat la inceputul anului 2005.

Au fost intensificate relatiile cu Marea Britanie incepute in anul 2000, fiind elaborat proiectul de Memorandum de colaborare cu autoritatile de concurenta britanice si a fost reactivat Memorandumul de colaborare cu Comisia de Comert Loial din Korea, a carei delegatie a intreprins, de asemenea, o vizita la sediul Consiliului Concurentei.

In acelasi context, Presedintele

Consiliului Concurentei a avut intalniri de lucru la nivel inalt cu sefii autoritatilor de concurenta din Marea

Britanie, Franta, Germania, Belgia, Austria si Olanda.

Initirea proiectului de cooperare

cu autoritatile olandeze in domeniul concurentei si ajutorului de stat a avut o semnificatie aparte, avand in vedere ca aceasta tara a detinut presedentia Uniunii Europene in a doua jumatate a anului 2004. A fost organizat un seminar la Bucuresti si o vizita de lucru in Olanda, programul reusind cu success sa asigure un schimb util de experienta si opinii, dar si sa convinga partea olandeza asupra progreselor Romaniei la acest capitol.

Aceste intalniri reprezinta

momente de referinta care marcheaza o noua etapa a relatiilor internationale ale Consiliului Concurentei cu institutiile similare din alte tari, in special cu cele din statele membre ale Uniunii Europene in perspectiva integrarii in reteaua europeana a autoritatilor de concurenta (ECN).

Aceasta retea reprezinta un

mecanism de cooperare intre Comisia UE si autoritatile nationale de concurenta, instituit prin Regulamentul 1/2003 privind inplementarea regulilor de concurenta prevazute de articolele 81 si 82 din Tratatul CEE, in contextul in care aceeasi reglementare, care introduce modernizarea sistemului de aplicare a legislatiei in domeniul concurentei, creeaza premizele pentru cresterea rolului autoritatilor de concurenta din statele membre, dintre care va face parte si Consiliul Concurentei din Romania.


27

4.3. Relatii cu organizatii internationale

Au avut loc participari semnificative ale delegatiilor Consiliului Concurentei la diverse reuniuni internationale, cum ar fi:

Conferinta anuala a Retelei

Internationale a Concurentei (ICN), Seoul, aprilie 2004, prilej cu care au fost evidentiate cele mai recente evolutii ale politicii concurentei;

Reuniunea Grupului Interministerial de experti in domeniul concurentei, desfasurata sub egida UNCTAD la Geneva (noiembrie 2004);

Ziua internationala a concurentei la Amsterdam, manifestare organizata sub presedentia olandeza a Uniunii Europene.

In ceea ce priveste relatiile cu

Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), a fost initiat procesul de intocmire a notificarilor privind subventiile acordate in Romania in vederea raportarii acestora, urmand sa se asigure participarea la reuniunile privind subventiile si masurile compensatorii organizate in cadrul acestui organism.

A fost demarata organizarea, impreuna cu UNCTAD, unui seminar national cu tema “Cresterea rolului politicii concurentei si a Consiliului Concurentei in Romania”, care va fi organizat la Bucuresti la sfarsitul lunii ianuarie.

4.4. Asistenta Phare

Prin Memorandumul de finantare Phare 2002 au fost aprobate trei componente in vederea derularii programului “Continuarea dezvoltarii capacitatii autoritatii de concurenta de a implementa acquis-ul comunitar in domeniul concurentei si al ajutorului de stat la standardele Uniunii Europene”, respectiv: a) Componenta de Twinning, cu

urmatoarele obiective, cuprinse in Conventia de Twinning, incheiata cu parteneri din Germania si Italia si care se va derula pana la jumatatea anului 2005:

crearea si mentinerea unui mediu

concurential capabil sa faca fata presiunilor concurentei in cadrul pietei interne, esentiale pentru cresterea economica sustinuta si pentru asigurarea bunastarii consumatorilor;

continuarea intaririi capacitatii administrative a autoritatii de concurenta in vederea asigurarii unei aplicari eficiente si transparente a acquis-ului pe probleme de concurenta si ajutor de stat si concentrarea pe cele mai serioase cazuri de distorsionare a concurentei;

promovarea politicii concurentei. b) Componenta de Asistenta Tehnica

Obiectivul acestei componente a constat in evaluarea necesitatilor Consiliul Concurentei de a-si dezvolta o retea informatica interna si crearea unei baze de date in domeniu, care sa contribuie la eficientizarea activitatii


28

Consiliului Concurentei; evaluarea a inceput in luna februarie si s-a terminat cu elaborarea Raportului Final de catre SEMA, compania care a asigurat asistenta. c) Componenta de Investitii

Pe 27 octombrie 2004 a fost adjudecat contractul privind dotarea

Consiliului Concurentei si a inspectoratelor teritoriale cu aparatura informatica performanta, in valoare de 650.000 Euro. Astfel, capacitatea administrativa a Consiliului Concurentei va fi intarita prin echiparea cu tehnica de calcul moderna si eficienta, care sa raspunda standardelor impuse unei institutii de talie europeana.


29

Capitolul II

STRATEGIA CONSILIULUI CONCURENTEI 2005-2006

Inchiderea negocierilor intre Romania si Uniunea Europeana la toate capitolele deschise in urma cu patru ani este un moment deosebit de important si pentru Consiliul Concurentei.

Capitolul 6: “Politica in domeniul concurentei” s-a numarat printre ultimile doua capitole inchise din punct de vedere tehnic, alaturi de Capitolul 24: “Justitie si afaceri interne“.

Conditiile impuse de Comisia Europeana in cadrul clauzei de salvgardare constituie o motivatie

puternica pentru Consiliul Concurentei in a-si orienta activitatea pentru a raspunde acestor exigente.

Coroborand realizarile de pana in

prezent cu aceste conditii si cu recomandarile cuprinse in Raportul Comisiei Europene pe anul 2004 privind progresele înregistrate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană, Consiliul Concurenţei a definitivat strategia sa pe perioada care ne desparte de momentul aderării.

1.1. Misiunea Consiliului Concurentei

In oricare economie de piata

functionala, autoritatea de concurenta are menirea de a fi „gardianul” functionarii normale a mecanismelor de piata. Consiliul Concurentei trebuie sa-si afirme credibilitatea si vizibilitatea, mai ales in mediul de afaceri si pentru

consumatori, si sa-si intareasca pozitia de autoritate independenta, care actioneaza strict in limitele stabilite de lege. Deciziile sale trebuie sa fie rezultatul analizei si cercetarilor proprii, fara nici un fel de imixtiuni politice asupra functionarii si deciziilor sale.

1.2. Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale Consiliului Concurentei

Pornind de la analiza situaţiei

actuale şi a tendinţelor comunitare în domeniu, cărora trebuie să ne aliniem continuu, acest document propune o strategie de acţiune a Consiliului Concurenţei, având ca orizont de timp anul 2006 şi un plan de măsuri pentru punerea în practică a acesteia.

Punctul de plecare l-a constituit identificarea obiectivelor prioritare

menite să concureze la punerea în practică a opţiunilor strategice evidenţiate la nivelul politicilor promovate de Guvernul României, în vederea aderării României la Uniunea Europeană. În acest context, se are în vedere faptul că, dupa data de 1 ianuarie 2007, când este prevazută aderarea României la Uniunea Europeană, operatorii economici naţionali vor fi


30

supuşi unor presiuni concurenţiale sensibil mai mari.

1.3. Obiectivele prioritare ale Consiliului Concurenţei în perioada 2005-2006

În scopul îndeplinirii misiunii sale de organism cheie în funcţionarea economiei de piaţă, Consiliul Concurenţei îşi va orienta obiectivele prioritare pentru perioada 2005-2006 către îndeplinirea cerinţelor acquis-ului comunitar şi a celor de aderare convenite cu ocazia negocierilor pentru închiderea capitolului 6: “Politica în domeniul concurenţei“.

Pentru a evita riscul activarii

clauzei specifice de salvagardare acceptata de Romania cu ocazia finalizarii negocierilor la Capitolul 6 – “Politica in domeniul concurentei”, obiectivele prioritare ale Consiliului Concurentei in perioada 2005-2006 si masurile pentru realizarea acestora urmaresc indeplinirea intocmai a angajamentelor care au constituit conditionalitati la inchiderea provizorie a negocierilor la acest capitol.

In acest context, obiectivele

prioritare ale Consiliului Concurentei vizeaza:

a) In domeniul concurentei:

imbunataţirea gradului de implementare a dispoziţiilor legale in domeniul concurentei;

asigurarea prevalentei legislatiei in domeniul concurentei asupra legislatiei din domeniul afacerilor.

b) In domeniul ajutorului de

stat:

intarirea aplicarii legislatiei;

imbunatatirea monitorizarii ajutoarelor de stat existente.

c) Obiective generale:

intarirea capacitatii administrative;

promovarea culturii concurentei;

dezvoltarea relatiilor internationale.

1.4. Masuri specifice pentru realizarea obiectivelor prioritare ale Consiliului

Concurentei

1.4.1. În calitatea sa de viitor stat membru al Uniunii Europene, Romania are un cadru de reglementare compatibil cu cele ale statelor care îi vor deveni partenere.

Masurile pe care le va întreprinde

Consiliul Concurentei pentru atingerea obiectivului prioritar de imbunataţire a

gradului de implementare a dispoziţiilor legale in domeniul concurentei constau in:

intensificarea activitatii cu caracter preventiv de monitorizare şi supraveghere a comportamentului agenţilor economici pe piata, precum si a


31

functionarii mecanismelor de piata;

imbunatatirea organizarii activitatilor la nivelul structurilor organizatorice ale Consiliului Concurentei;

utilizarea tuturor instrumentelor de lucru pe care le ofera legea, inclusiv utilizarea inspectiei inopinate si a politicii de clementa. De asemenea, se are in vedere cresterea numarului de investigatii deschise din proprie initiativa;

inasprirea politicii de sanctionare a practicilor anticoncurentiale. Acest ansamblu de masuri,

alaturi de cele prevazute pentru realizarea obiectivelor generale ale Consiliului Concurentei, vor contribui la consolidarea implementarii legislatiei in domeniul concurentei.

1.4.2. În vederea atingerii obiectivului de asigurare a prevalentei legislatiei in domeniul concurentei asupra legislatiei in domeniul afacerilor, Consiliul Concurentei dispune de temei legal pentru a se opune proiectelor de acte normative cu posibil impact anticoncurential, respectiv are competenta de a emite aviz “conform” (obligatoriu) pentru astfel de propuneri de reglementare. In vederea realizarii acestui obiectiv, programul de masuri prevede continuarea consultarilor ex-ante in cadrul Grupului de lucru interministerial pe probleme de concurenta, participarea unui reprezentant al Consiliului Concurentei la lucrarile pregatitoare ale sedintelor de Guvern si conlucrarea cu Grupul central de analiza si coordonare a activitatilor de prevenire a criminalitatii din cadrul

Consiliului National de Prevenire a Criminalitatii, in cadrul componentei ”Combaterea coruptiei” a Planului de actiune al strategiei nationale anticoruptie 2005-2007.

1.4.3. In scopul realizarii

obiectivului de intarire a aplicarii legislatiei in domeniul ajutorului de stat, programul de masuri al Consiliului Concurentei prevede asigurarea controlului efectiv al oricarui potential ajutor de stat, inclusiv al ajutoarelor fiscale, sociale si al esalonarilor la plata energiei, si o mai larga implicare a expertilor institutiei. De asemenea, in vederea asimilarii practicii europene in domeniul analizei notificarilor, precum si pentru imbunatatirea structurii deciziilor, se are in vedere, pe langa studierea jurisprudentei comunitare, continuarea mecanismului de pre-consultare agreat cu Comisia Europeana si angajarea unui expert, care sa acorde consultanta specialistilor Consiliului Concurentei, pe termen limitat. In cazul ajutoarelor de stat notificate, pentru care exista dubii cu privire la compatibilitatea lor cu prevederile legale, se intentioneaza deschiderea unor investigatii, in urma carora sa poata fi luata decizia corecta.

1.4.4. Pentru indeplinirea obiectivului prioritar de imbunatatire a monitorizarii ajutoarelor de stat existente, programul de masuri cuprinde doua directii principale de actiune: cresterea eficientei activitatilor de supraveghere si analiza a respectarii conditiilor de autorizare a ajutoarelor de stat si aplicarea procedurilor judiciare cu privire la rambursarea si recuperarea ajutoarelor de stat ilegale si interzise. O atentie deosebita va fi acordata


32

monitorizarii ajutoarelor de stat acordate in zonele defavorizate, zonele libere si parcurile industriale, care constituie si o cerinta a Comisiei Europene. Monitorizarea ajutoarelor de stat acordate in zonele libere si in zonele defavorizate va urmari respectarea cu strictete a conditiilor impuse de acordarea perioadelor de tranzitie in aceste cazuri. In vederea asigurarii transparentei ajutoarelor de stat acordate in Romania, se are in vedere imbunatatirea structurii Raportului ajutoarelor de stat prin introducerea unui capitol separat al ajutoarelor fiscale si compararea structurii ajutoarelor de stat nationale cu structura ajutoarelor de stat acordate in statele membre ale Uniunii Europene.

1.4.5. Obiectivul specific de

intarire a capacitatii administrative a institutiei are ca tinta aplicarea legislatiei in domeniul concurentei si ajutorului de stat la standarde comunitare, inclusiv in ceea ce priveste argumentarea juridica a deciziilor. Masurile avute in vedere pentru atingerea acestui obiectiv vizeaza, in primul rand, perfectionarea pregatirii profesionale a inspectorilor de concurenta, astfel incat acestia sa fie capabili sa lucreze la standarde comunitare si în parteneriat cu instituţiile omoloage din statele membre ale Uniunii Europene si cu Comisia Europeană.

In acest scop, sunt prevazute o serie de actiuni menite sa contribuie la imbunatatirea performantelor aparatului specializat al Consiliului Concurentei. Noul sistem de salarizare al inspectorilor de concurenta asigura stabilitatea

personalului specializat si permite Consiliului Concurentei sa atraga personal performant. De aceea, o alta masura priveste atragerea de personal suplimentar, pe baza unor criterii care corespund nevoilor institutiei. In scopul utilizarii eficiente a resurselor umane se are in vedere concentrarea acestora asupra celor mai importante cazuri de distorsiune a mediului concurential.

In vederea intaririi capacitatii administrative si la nivel teritorial, se are in vedere o mai stransa colaborare a personalului din inspectoratele teritoriale cu personalul de la sediul central si organizarea unor intalniri periodice. De asemenea, se are in vedere asigurarea unei logistici performante la nivelul inspectoratelor teritoriale, compatibila cu standardele existente la sediul central.

1.4.6. Activitatile de promovare a culturii concurentei desfasurate in baza unei strategii speciale a Consiliului Concurentei, elaborata in cursul anului 2004, au avut efectele scontate. De aceea, continuarea aplicarii strategiei in acest domeniu este imperios necesara. Rezultatul evaluarii impactului actiunilor de promovare a culturii concurentei a fost un punct de plecare pentru stabilirea intensitatii actiunilor viitoare de promovare a culturii concurentei si pentru redirectionarea actiunilor de promovare.

Masurile prevazute pentru atingerea obiectivului specific de promovare a culturii concurenţei au ca tinta mediul de afaceri, institutiile publice, societatea civila si mass-media si constau in organizarea unor intalniri in cadrul grupurilor de lucru interministeriale, organizarea unor


33

seminarii pe domenii specifice, conferinte, mese rotunde s.a. sau in transmiterea unor mesaje publice referitoare la probleme de importanta majora, aflate pe agenda Consiliului Concurentei. Tot in scopul promovarii culturii concurentei, Consiliul Concurentei va raspunde invitatiilor de a participa la actiunile organizate de alte institutii sau organizatii. O atentie sporita va fi acordata actiunilor de promovare a culturii concurentei avand ca tinta furnizorii de ajutor de stat.

De asemenea, actualizarea paginii web a institutiei si continuarea editarii si difuzarii unor publicatii ale Consiliului Concurentei reprezinta actiuni specifice menite sa contribuie la asigurarea transparentei si vizibilitatii institutiei si, implicit, la promovarea culturii concurentei.

Scopul acestui ansamblu de actiuni de promovare a culturii concurentei este de a preveni acţiunile ce au ca obiect sau ca efect distorsionarea sau restrângerea concurenţei, prin asigurarea cunoasterii de catre mediul de afaceri si institutiile publice a regulilor existente, in vederea respectarii lor.

1.4.7 Avand in vedere abilitarea Consiliului Concurentei de a reprezenta Romania si de a promova schimbul de informatii si de experienta cu organizatiile si institutiile internationale de profil, precum si importanta acestor actiuni, dezvoltarea relatiilor internationale reprezinta una dintre prioritatile Consiliului Concurentei. In sfera relatiilor bilaterale, masurile prevazute pentru atingerea acestui obiectiv vizeaza atat initierea incheierii unor Acorduri de Cooperare Bilaterala cu autoritati de concurenta din alte tari cu economie de piata consacrata, cat si gestionarea eficienta si aplicarea activa a prevederilor acordurilor deja incheiate. In planul relatiilor internationale, masurile pentru indeplinirea acestui obiectiv privesc cresterea rolului Consiliului Concurentei in cadrul Retelei Internationale de Concurenta (INC) si in cadrul relatiilor UNCTAD, precum si participarea activa la lucrarile OMC.

De asemenea, Consiliul Concurentei si-a propus sa-si intensifice eforturile in vederea dobandirii calitatii de membru al Comitetului OECD pentru concurenta.

1.5 Resursele de implementare a strategiei

Asigurarea resurselor necesare

constituie o condiţie importantă pentru aplicarea oricărei strategii. 1.5.1 Resurse financiare

In vederea indeplinirii misiunii

sale si aplicarii strategiei pe care si-a propus-o, Consiliul Concurentei dispune de resursele financiare necesare. Cea mai mare parte a fondurilor provin de la bugetul de stat. O contributie importanta

in realizarea obiectivelor institutiei o au fondurile de care beneficiaza Consiliul Concurentei prin Programul PHARE. 1.5.2 Resurse umane

O condiţie esenţială în asigurarea posibilităţii de atingere a obiectivelor propuse este asigurarea necesarului de resurse umane, atât în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, cât şi în ceea ce priveşte nivelul de pregătire profesională


34

al acestora. In urma ultimelor modificari legislative, personalul Consiliului Concurentei a fost suplimentat si posturile ramase vacante vor fi ocupate, in cursul anului 2005, pe baza unor criterii care sa faca posibila atragerea celor mai performanti specialisti. Masurile de pregatire profesionala a inspectorilor de concurenta vor continua, in special cu sprijinul expertilor comunitari, in cadrul proiectului de Twinning.


35

SSttrraatteeggiiaa CCoonnssiilliiuulluuii CCoonnccuurreenntteeii 22000055--22000066

OBIECTIVE

MASURI

RESPONSABILITATI

TERMENE

In domeniul concurentei 1. Imbunataţirea gradului de implementare a

dispoziţiilor legale in domeniul concurentei

a) intensificarea măsurilor cu caracter preventiv prin monitorizarea şi supravegherea comportamentului agenţilor economici pe piata, precum si a functionarii mecanismelor de piata;

Consiliul Concurentei

permanent

b) deschiderea de investigatii din proprie initiativa; Consiliul Concurentei permanent c) utilizarea inspectiei inopinate si a politicii de

clementa ca instrumente de descoperire rapida a dovezilor privind incalcarea legislatiei in domeniu;


ori de cate ori este cazul

d) imbunatatirea organizarii activitatilor la nivelul compartimentelor de specialitate;

Consiliul Concurentei permanent

e) inasprirea politicii de sanctionare a practicilor anticoncurentiale.


2. Asigurarea prevalentei legislatiei in domeniul concurentei asupra legislatiei din domeniul afacerilor

a) emiterea de avize “conform” pentru proiectele de acte normative care pot contine prevederi cu impact anticoncurential;


b) conlucrarea, in calitate de observator cu Grupul de lucru pe probleme de transparenta si anticoruptie;


c) participarea unui reprezentant al Consiliului Concurentei, in calitate de observator, la lucrarile pregatitoare ale sedintelor de Guvern;

Consiliul Concurentei saptamanal

d) continuarea consultarilor ex-ante in cadrul Consiliul Concurentei ori de cate ori este


36

Grupurilui de lucru interministerial pe probleme de concurenta;

cazul

e) participarea unui reprezentant al Consiliului Concurentei, cu statutul de observator, la lucrarile Grupului central de analiza si coordonare a activitatilor de prevenire a criminalitatii, constituit in cadrul Consiliului National de Prevenire a Criminalitatii.

Consiliul Concurentei ori de cate ori este cazul

In domeniul ajutorului de stat 1. Intarirea aplicarii legislatiei

a) controlul efectiv al oricarui potential ajutor de stat, inclusiv al ajutoarelor fiscale, sociale si al esalonarilor la plata energiei;


permanent

b) asimilarea practicii europene privind analiza notificarilor si structura deciziilor:


- angajarea unui expert pe probleme de analiza a notificatilor care sa acorde consultanta in perioada ianuarie-iunie;

Consiliul Concurentei ianuarie 2005

- continuarea mecanismului de pre-consultare agreat cu Comisia Europeana;

Consiliul Concurentei anul 2005

- imbunatatirea organizarii la nivelul compartimentelor de specialitate si al inspectoratelor teritoriale;

Consiliul Concurentei ianuarie 2005

- studierea jurisprudentei comunitare. Consiliul Concurentei permanent c) utilizarea instrumentelor oferite de lege, inclusiv

declansarea unor investigatii in cazul notificarilor care prezinta dubii cu privire la compatibilitatea cu prevederile legale;


2. Imbunatatirea monitorizarii ajutoarelor de stat existente

a) organizarea supravegherii ajutoarelor de stat acordate in sectoare sensibile (zone libere, parcuri industriale, zone defavorizate, santiere navale, siderurgie etc.);


b) supravegherea respectarii cu strictete a conditiilor impuse de acordarea perioadelor de tranzitie in cazul zonelor libere si al zonelor defavorizate


c) analiza respectarii conditiilor de autorizare si propunerea de masuri, dupa caz;


d) inaintarea in instanta a cererilor de Consiliul Concurentei ori de cate ori este


37

rambursare/recuperare a ajutoarelor de stat ilegale si interzise, daca este cazul;

cazul

e) imbunatatirea inventarului ajutoarelor de stat pe baza Registrului general al ajutoarelor de stat si a practicii europene, astfel incat sa fie acoperite toate masurile de ajutor de stat;

Consiliul Concurentei anual

f) realizarea de informari operative catre Comisia Europeana, inclusiv privind lista ajutoarelor de stat pe care Romania doreste sa le acorde dupa data aderarii.


Obiective generale 1. Intarirea capacitatii administrative a

Consiliului Concurentei a) perfectionarea pregatirii profesionale a

inspectorilor de concurenta; Consiliul Concurentei

permanent

- participarea la seminariile si atelierele de lucru organizate in cadrul Proiectului de Twining pe teme de concurenta si ajutor de stat;


- organizarea unor intalniri de lucru intra si inter departamentale;

Consiliul Concurentei bilunare

- continuarea participarii la cursurile de limbi straine de uzanta europeana, organizate de Consiliul Concurentei;

Consiliul Concurentei saptamanal sau bisaptamanal, in functie de modulul frecventat

- recrutarea unor specialisti cu inalta calificare si expertiza;

Consiliul Concurentei termenele legale, pana la completarea numarului de personal aprobat

- participarea la diferitele actiuni organizate la nivel international (vizite de lucru, conferinte, seminarii, intalniri, mese rotunde);


- suplimentarea fondului de carti de specialitate din biblioteca proprie cu noi aparitii editoriale in domeniu.


b) concentrarea resurselor asupra celor mai importante cazuri de distorsiune a mediului concurential;


c) asigurarea unei logistici performante la nivelul Consiliul Concurentei decembrie 2005


38

inspectoratelor teritoriale, compatibila cu standardele existente la sediul central;

d) indeplinirea “Planului de actiune pentru asigurarea implementarii legislatiei in domeniul ajutorului de stat”.

Consiliul Concurentei decembrie 2004 -decembrie 2005

2. Promovarea culturii concurentei a) intalniri ale expertilor in cadrul Grupului de lucru interministerial pe probleme de ajutor de stat si in cadrul Grupului de lucru interministerial pe probleme de concurenta;

Consiliul Concurentei de regula, lunar

b) organizarea de catre Consiliul Concurentei in colaborare, dupa caz, cu echipa Proiectului de Twinning ori cu alte institutii sau organizatii, de seminarii, conferinte, mese rotunde, ateliere de lucru;

Consiliul Concurentei periodic

c) participarea la conferinte, seminarii, mese rotunde, intalniri de lucru organizate de alte institutii;


d) actualizarea paginii web a Consiliului Concurentei si, daca este cazul, imbunatatirea structurii acestei pagini;


e) continuarea editarii si difuzarii urmatoarelor publicatii: - revista Profil: Concurenta;

- Buletin informativ;

- Raportul anual.

Consiliul Concurentei semestrial lunar anual

f) participarea, alaturi de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, la manifestarile conexe targurilor internationale organizate in Romania, prin organizarea unor actiuni



39

specifice: seminarii, conferinte de presa, birouri de consultanta si informare pe probleme de concurenta si ajutor de stat;

g) intarirea cooperarilor initiate prin semnarea protocoalelor de colaborare cu autoritatile de reglementare sectoriale, precum si cu alte institutii si organizatii;


h) imbunatatirea mediatizarii activitatii Consiliului Concurentei prin intarirea relatiilor cu mass-media (comunicate de presa, conferinte de presa, interviuri).


3. Integrare europeana si dezvoltarea relatiilor internationale

a) intarirea relatiilor cu celealte autoritati de concurenta din cadrul Retelei Internationale de Concurenta;


b) indeplinirea cerintelor de aderare si participarea la redactarea tratatului de aderare


c) initierea demersurilor la Ministerul Afecerilor Externe in vederea rezolvarii procedurilor pentru obtinerea statutului de observator pe langa Comitetul de concurenta al OECD;


martie 2005

d) participarea la manifestarile organizate de OECDpentru autoritatile de concurenta din Europa de Sud-Est (SEECAN).

Consiliul Concurentei ori de cate ori estecazul

e) incheierea de acorduri de Cooperare Bilaterala cu autoritati de concurenta din Statele Membre ale Uniunii Europene si din tari cu economie de piata consacrata

Consiliul Concurentei semestrul I 2005

f) participarea efectiva la lucrarile OMC prin: -demararea procesului deintocmire a notificarilor privind subventiile acordate in Romania si transmiterea lor la OMC; -participarea la reuniunile privind subventiile si masurile compensatorii organizate in cadrul OECD;

Consiliul Concurentei Consiliul Concurentei

semestrul II 2005 semestrul II 2005


40

-participarea la lucrarile Grupului de lucru privind interactiunea dintre comert si concurenta.


g) cresterea rolului si vizibilitatii Consiliului Concurentei in cadrul relatiilor cu UNCTAD, prin: - participarea la reuniunile periodice ale grupului interguvernamental de experti in domeniul concurentei; - organizarea seminarului national pe probleme de concurenta sub egida UNCTAD.

Consiliul Concurentei Consiliul Concurentei

ori de cate ori este cazul 27-28 ianuarie 2005

strategie 2005 cu plan de masuri - consiliul concurenţei · la momentul bilantului, consiliul...

Documents