elaborarea si analiza bilantului contabil

7/28/2019 Elaborarea Si Analiza Bilantului Contabil

1/43


2/43

1.3 Standarde Internationale de Contabilitate (IAS 1) Prezentarea Situatiilor Financiare

1.4 Norme privind bilantul contabil in sistemul international

1.5 Componentele bilantului contabil

1.5.1 Bilantul

1.5.2 Contul de profit si pierdere

1.5.3 Anexa

1.5.4 Raportul de gestiune

1.1. Dimensiuni istorice privind bilantul contabil

Chiar daca contabilitatea in partida dubla are o existenta de mai bine de o jumatate demileniu, abia in secolul al XIX-lea, prin marile intreprinderi industriale si comerciale,incepe sa se realizeze si sa se masoare periodic patrimoniul, cu ajutorul bilantului, sirezultatul, cu ajutorul contului de profit si pierdere, deci, sa se faca distinctia care derivade aici intre capital si venit.

O astfel de practica, remarca Bernard Colasse, isi gaseste explicatia prin catevafenomene: numarul societatilor pe actiuni se multiplica, se separa conducereaintreprinderilor de proprietari, conducatorii fiind obligati sa informeze periodic asupramodului in care au gestionat patrimoniul si activitatea; contabilul apare ca mediator intreproprietari si conducatori, ramanand subordonatul acestora din urma; cateva dintre


3/43

principiile actuale isi au obarsia in practica de intocmire a documentelor de sinteza, dinsecolul trecut (continuitatea activitatii si interdependenta exercitiilor, in special).Pana in secolul al XIX-lea, conform lui Basil Yamey, lui Pollard, lui Pollard si luiRichard Brief2), exista adesea tendinta de a confunda, in procesul contabil, bunurileintreprinderii cu cele ale proprietarilor sai. Incepand cu acest secol, se poate vorbi de

actiunea principiului entitatii in contabilitate.

Totodata, bilantul a fost, si mai este inca, recunoscut ca un instrument static.

Viziunii statice despre bilant i s-a opus, o data cu opera profesorului german EugenSchmalenbach (Dynamische Bilanz, 1920), o viziune diametral opusa.Viziunii traditionale despre bilant, asimilat unui inventar patrimonial condensat,

Schmalenbach i-a opus conceptia sa referitoare la un bilant ca reprezentare a fortelorintreprinderii. El a constatat ca este mult mai important pentru conducatorul intreprinderiisa masoare sanatatea intrepinderii decat sa cunoasca valoarea intrinseca a elementelorcare compun activul si pasivul.

Admirator al lui Schmalenbach, Jacques Richard (Comptabilites et practiquescomptables, Dalloz, 1996) contrapune cele doua tipuri de contabilitati: (i) o contabilitatecare, pentru a construi bilantul, nu tine decat valorile corespunzatoare lichidariiintreprinderii: contabilitate statica; (ii) o contabilitate care tine cont de valorile in

miscare, independent de ce se intampla cu ele in caz de lichidare a intreprinderii:contabilitatea dinamica, si pledeaza pentru o contabilitate de tip dinamic.1.2 Abordari contemporane privind bilantul contabil

In literatura de specialitate contemporana si in practica se intalnesc trei grupe de abordariprivind bilantul contabil si anume:

1. O prima grupa de abordari sunt centrate pe conceptul de patrimoniu, unde patrimoniuleste format din ansamblul bunurilor (corporale si necorporale), al drepturilor siobligatiilor ce caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat2. O a doua grupa de abordari sunt centrate pe finalitatea bilantului, de a raspundenevoilor analizei economico-financiare.


4/43

3. O a treia grupa de abordari sunt de origine anglo-saxona.In modelul anglo-saxon bilantul este document de sinteza care prezinta situatia financiaraa intreprinderii. Aici sunt excluse judecatile patrimoniale. Luat drept exemplu bilantulpracticat de majoritatea firmelor americane, se constata ca pot fi definite trei masevalorice: (i) Assets (bunurile sau activele); (ii) Liabilities (datorii); (iii)

Shareholders equity (capitaluri proprii) prezentate fie in formatul orizontal, fie informatul vertical.Spre deosebire de multe tari europene, in care activul bilantier este prezentat in ordineacrescatoare a lichiditatilor lor, iar pasivele, in ordinea crescatoare a exigibilitatilor lor, inStatele Unite, firmele isi prezinta activele si pasivele in ordinea descrescatoare alichiditatii, respectiv exigibilitatii lor.

Aceasta clasificare denota un element al culturii contabile de tip american, accentul puspe elementele pe termen scurt: lichiditatile si exigibilitatile imediate, prezentate ca prime

elemente ale structurilor bilantiere. In ceea ce priveste prezentarea verticala, aceasta are onatura accentuat juridica. Ea pune in evidenta partea creditelor intreprinderii: tertii careau o prioritate legala in fata proprietarilor. Situatia neta (capitalurile proprii) esteconsiderata, deci, o parte reziduala. Din acest punct de vedere, ecuatia de baza abilantului este:Active- Datorii = Situatia neta (capitaluri proprii)Bilantul permite formularea de judecati de valoare privind riscul pe care si-l asuma ointreprindere si evaluarea miscarilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta, se poateproceda la o analiza a bilantului prin prisma lichiditatii/exigibilitatii si flexibilitatiifinanciare cu care se confrunta firma.

Lichiditatea se refera la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ sa fierealizat sau convertit in disponibilitati, iar exigibilitatea, la intervalul de timp necesarpentru ca o datorie sa fie achitata.

In general, se afirma ca, pentru o intreprindere, cu cat lichiditatea si exigibilitatea suntmai mari, cu atat aceasta risca mai putin sa dea faliment. Flexibilitatea financiarareprezinta capacitatea unei intreprinderi de a lua masuri necesare, in vederea modificarii

valorilor si calendarului miscarilor de trezorerie, astfel incat sa se poata face fata nevoilorsi situatiilor neprevazute. Pentru o intreprindere, cu cat flexibilitatea financiara este maimare, cu atat aceasta risca mai putin sa dea faliment. In ceea ce priveste bilantulconsolidat, acesta este prezentat in format lista. Fata de modelele europene, regizate prinDirectiva a IV-a, activele si pasivele sunt prezentate in ordinea descrescatoare alichiditatii lor, respectiv exigibilitatii lor. Criteriile de clasificare a activelor si pasivelorsunt lichiditatea si exigibilitatea, spre deosebire de multe tari ale Europei continentale,care prefera ordonarea dupa criteriul naturii economice si al surselor de provenienta.


5/43

In cadrul directivei a IV-a, prezentarea conturilor este tratata in articolele 3-30. Directivaa prevazut doua scheme pentru bilant:

a. Schema descrisa de articolul 9, care prezinta bilantul sub forma bilaterala (de cont),activul putand fi descompus in 6 rubrici, notate de la A la F, iar pasivul, in 5 rubrici,notate de la A la E;ACTIV

A.Capital subscris nevarsat

B. Cheltuieli de constituire

C. Activ imobilizat

D. Activ circulant

E. Conturi de regularizare

F. Pierderea exercitiului

PASIV

A. Capitaluri proprii

B. Provizioane pentru riscuri si cheltueli

C. Datorii

D. Conturi de regularizare

E. Beneficiul exercitiuluib. Schema descrisa de articolul 10, care prezinta bilantul sub forma de lista si permitecalculul fondului de rulment; ansamblul rubricilor este notat de la A la L.

A. Capital subscris nevarsat

B. Cheltuiri de constituire

C. Activ imobilizat

D. Activ circulant


6/43

E. Conturi de regularizare

F. Datorii a caror valoare reziduala nu este superioara unui anG. Activul circulant (inclusiv E) care depaseste datoriile cu durata reziduala mai mica sauegala cu un an

H. Marimea totala a elementelor de activ dupa deducerea datoriilor a caror valoarereziduala nu este reziduala unui an

I. Datorii a caror valoare reziduala este superioara unui an

J. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

K. Conturi de regularizare

L. Capitaluri proprii

Schema lista nu este prevazuta ca altenativa in sistemul contabil romanesc. Se constatasuperioritatea formei liste, prin deschiderea mai pronuntata a modelului respectiv, spreanaliza financiara.

Procedand la o reforma inspirata de experienta franceza, in acord cu dispozitiileDirectivei a IV-a europene, normalizatorii romani au optat pentru o schema de bilant subforma de tablou cu doua parti partea stanga numita activ, si partea dreapta, numitapasiv. Viziunea generala asupra bilantului este una functionala. Elementele patrimoniuluiintreprinderii sunt clasificate in activ si in pasiv, conform destinatiei economice, respectiv

dupa provenienta (natura juridica). Criteriile de lichiditate-exigibilitate sunt numai criteriisecundare de clasificare: in interiorul structurilor definite de primul criteriu, activele suntclasificate in ordinea crescatoare a lichiditatii lor, iar pasivele, in ordinea crescatoare aexigibilitatii lor.

Pentru o analiza financiara riguroasa, pe baza criteriilor de lichiditate-exigibilitate, seimpun reclasificari pe termene, aspect realizat cu ajutorul celui de-al treilea cont anual:anexa. Apelul la criteriile destinatie economica natura juridica, ca principale criterii declasificare, a avut ca scop initial sa orienteze informatia bilantiera spre cerintele nationale

si ale analizei financiare externe. In acest mod, s-ar fi permis sa se urmareasca, de la unan la altul, fluxurile de resurse si de utilizari, deci sa se determine si sa se valorificeinformatiile aferente unui tablou de finantare de tipul tabloului de utilizari si de resurse.Prin aceasta conceptie, bilantul (si anexa) este mai putin traducerea unica si generala asituatiei intreprinderii, ci o baza de date pe care fiecare poate sa o prelucreze conformopticii si necesitatilor sale (juridice, de gestiune, financiare).


7/43

Normele contabile din tara noastra lasau agentilor economici posibilitatea sa intocmeascabilantul contabil cu un grad diferentiat de detaliere, in functie de marimea intreprinderii.Astfel, unitatile patrimoniale mici si mijlocii intocmesc situatiile anuale in sistemsimplificat, iar cele mari, in sistem de baza. Criteriile de delimitare intre cele douacategorii de intreprinderi se refera la: totalul bilantier; cifra de afaceri; numarul mediu de

salariati permanenti. Intr-o forma rezumativa, bilantul intreprinderilor romanesti prezintaurmatoarele structuri:ACTIV N-1/N

ACTIVE IMOBILIZATE

Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

Active imobilizate Total

ACTIVE CIRCULANTE

StocuriAlte active circulante

II Active circulante Total

CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

III Conturi de regularizare si asimilate Total

IV PRIME DE RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR

TOTAL ACTIV (I+II+III+IV)

PASIV N-1/N


8/43

CAPITALURI PROPRII

Capital social

Prime legate de capital

Diferente din reevaluare

RezerveRezultatul reportat

Rezultatul exercitiului

FonduriSubventii pentru investitii

Provizioane reglementate

I Capitaluri proprii Total

II PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

DATORIIImprumuturi si datorii asimilate

Furnizori si conturi asimilate

Clienti creditori

Alte datorii

III Datorii Total

CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE

IV Conturi de regularizare si asimilate Total

TOTAL PASIV (I+II+III+IV)


9/43

Informatiile prezentate in bilant se refera la doua exercitii consecutive: sfarsitulexercitiului precedent si sfarsitul exercitiului recent incheiat. Elementele de activ suntprezentate la valoare neta, rezultata din valoarea bruta corectata cu deprecierile constatate

pe parcursul exercitiului. Apelul la valorile nete diminueaza valentele bilantului, mai alesdin punctul de vedere al analizei financiare. Prin comparatie, modelul de bilant francezpastreaza cele trei informatii valoarea bruta, deprecierea si valoarea neta la nivelulexercitiului curent. Valorile brute suntutile in cazul intocmirii unui tablou de finantare detipul tabloului de utilizari si de resurse. In schimb, pentru sistemul romanesc, utilizareavalorilor brute implica apelarea informatiilor din anexe, o dovada suplimentara ca laproiectarea modelelor de documente de sinteza nu s-au avut in vedere aspecte privitoarela valorificarea informatiilor contabile.1.3 Standarde Internationale de Contabilitate (IAS 1) Prezentarea Situatiilor

Financiare

Standardul stabileste baza pentru prezentarea situatiilor financiare cu scop general, pentrua asigura comparabilitatea, atat cu situatiile financiare ale intreprinderii pentru perioadeleanterioare, cat si cu situatiile financiare ale altor societati. Obiectivul situatiilor financiarecu scop general este de a oferi informatii cu privire la pozitia financiara, performanta sifluxurile de numerar ale intreprinderii. Totodata, situatiile financiare infatiseazarezultatele gestiunii resurselor incredintate conducerii intreprinderilor. Concret, situatiilefinanciare ofera informatii despre activel, datorii, capitalul propriu, veniturile sicheltuielile, inclusiv castigurile si pierderile, fluxurile de numerar ale intreprinderii.

Responsabilitatea intocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine consiliului deadministratie si/sau altui organ de conducere al intreprinderii. Un set complet de situatiifinanciare cuprinde bilantul, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitaluluipropriu, situatia fluxurilor de numerar, politicile contabile si notele explicative.Bilantul trebuie sa cuprinda elementele-randuri care prezinta, cel putin, urmatoarelevalori:(a) terenuri si mijloace fixe;

(b) active necorporale;

(c) active financiare (fara valorile de la d), f) si g));

(d) investitii financiare contabilizate prin metoda punerii in echivalenta;

(e) stocuri;

(f) creante comerciale si de alta natura;
http://www.faracontabilitate.ro/utile/http://www.faracontabilitate.ro/utile/http://www.faracontabilitate.ro/utile/


10/43

(g) numerar si echivalente de numerar;

(h) datorii comerciale si de alta natura;

(i) datorii si active fiscale asa cum sunt cele cerute de IAS 12, Impozit pe profit;

(j) provizioane;

(k) datorii pe termen lung purtatoare de dobanda;

(l) interes minoritar;

(m) capital si rezerve.

Firma trebuie sa prezinte, fie in bilant, fie in notele la acesta alte subclasificari aleelementelor-randuri prezentate, grupate intr-o maniera corespunzatoare activitatii. Fiecareelement trebuie subclasificat, atunci cand este cazul, dupa natura sa, iar sumele de platitsau de incasat da la firma mama, filiale, intreprinderi asociate si alte parti afiliate trebuieprezentate separat. Firmele trebuie sa prezinte in bilant sau in note informatii despreactiuni: numar, valoare nominala, actiuni detinute de filiale, optiuni de conversie;informatii despre dividende: valoare, restrictii asupra repartizarii acestora, etc.

Contul de profit si pierdere trebuie sa contina, cel putin, urmatoarele elemente:

(a) venituri si cheltuieli;

(b) rezultatul activitatii de exploatare;

(c) costurile de finantare;

(d) partea din profituri si pierderi aferenta intreprinderilor asociate si in participatiecontabilizata prin metoda punerii in echivalenta;

(e) cheltuielile cu impozitul pe profit;

(f) profitul sau pierderea din activitatea curenta;

(g) elementele extraordinare;

(h) interesul minoritar;

(i) profitul net sau pierdera neta a perioadei.


11/43

Firmele trebuie sa prezinte, fie in contul de profit si pierdere, fie in note o analiza acheltuielilor, folosind o clasificare a acestora fie pe natura, fie pe functie. In plus, notelela situatiile financiare ale unei intreprinderi trebuie sa prezinte informatii despre bazele de

intocmire a situatiilor financiare si despre politicile contabile aplicate, informatiile cerutede Standardele Internationale de Contabilitate care nu sunt prezentate in alta parte insituatiile financiare si informatii care nu apar in situatiile financiare, dar care suntnecesare pentru o imagine fidela. De asemenea, notele la situatiile financiare trebuieprezentate intr-un mod sistematic. Fiecare element din bilant, contul de profit si pierderesi situatia fluxurilor de numerar trebuie sa faca trimitere la toate informatiile aferente dinnote.

1.4 Norme privind bilantul contabil in sistemul international

Cadrul Contabil Conceptual al IASC (1989) si standardul Prezentarea situatiilorfinanciare (1995) definesc si caracterizeaza elementele care compun situatiile financiare.Elementele legate direct de evaluarea situatiei financiare (de bilant) se regasesc inparagraful 47 din Cadrul Conceptual si se refera la active, datorii si capitaluri proprii.a) Activele sunt definite ca o resursa controlata de intreprindere care provine dinelemente trecute si este purtatoare de avantaje economice viitoare. Avantajul economiclegat de un activ corespunde potentialului prin care acest activ contribuie, direct sauindirect, la un flux de lichiditati sau de echivalente de lichiditati benefice intreprinderii.Caracteristicile activelor dupa natura lor sunt:

-pot avea o forma corporala (terenuri, cladiri, echipamente etc.) sau necorporala (brevete,licente etc);

- sunt asociate drepturilor legale (cel mai adesea, drepturile de proprietate) sau pot rezultadintr-o situatie de fapt;

- au fost achizitionate in mod oneros sau gratuit.b) Datoriile sunt definite ca o obligatie actuala a intreprinderii care provine din

evenimente trecute si care trebuie sa antreneze, cu ocazia platii sale, o iesire de resurse(active) generatoare de avantaje economice. Obligatia poate sa aiba o baza contractuala,statutara sau legala, sa rezulte din practici comerciale curente sau din vointa intreprinderiide a conserva bune relatii de afaceri sau de a actiona de maniera echitabila.c) Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii, dupadeducerea tuturor datoriilor.


12/43

Cadrul conceptual al IASC defineste si caracterizeaza, totodata, criteriile de recunoasterea elementelor situatiilor financiare. Astfel:

1. un activ este constatat in bilant, atunci cand este probabil ca avantaje economiceviitoare sa fie benefice intreprinderii, dincolo de perioada contabila in curs si costulacestui activ sa fie masurat de maniera fiabila;2. o datorie este constatata in bilant, atunci cand este probabil ca o pierdere de resurse cereprezinta avantaje economice sa rezulte din plata obligatiei actuale si marimea acesteiplati sa fie masurata de o maniera fiabila.

Totodata, cadrul analizeaza sistemele de masurare folosite in evaluarea elementelorpatrimoniale si recomanda costul istoric, costul actual, valoarea realizabila si valoarea

actuala. Baza cel mai des adoptata de intreprinderi, in vederea intocmirii situatiilorfinancire, este, fireste, costul istoric, care la randul sau este combinat cu alte baze deevaluare.1.5.1. Componentele bilantului contabil

Documentele contabile de sinteza se compun din Bilant sau Contul situatieipatrimoniului, Contul de profit si pierdere, Anexa la bilant si Raportul de gestiune.Bilantul contabil se intocmeste obligatoriu anual, precum si in situatia fuziunii sauincetarii

1.5.1 Bilantul ofera informatii despre situatia financiara a intreprinderii si, in special,despre resursele economice pe care le controleaza, la datorii si la efectele tranzactiilor,evenimentelor si circumstantelor susceptibile sa modifice resursele si datoriile.

Orice intreprindere dispune de un anumit patrimoniu care, impreuna cu rezultatulexercitiului, se regaseste in obiectul contabilitatii financiare. Patrimoniul pe care il detineagentul economic se prezinta pentru informare si analiza, in totalitatea si structuralitateasa, prin intermediul bilantului contabil, care constituie lucrarea contabila de inchidere aexercitiului financiar. Bilantul contabil arata si cum au fost utilizate resursele unitatii:UTILIZARI = RESURSE ACTIV = PASIVFiecare dintre cele doua parti ale bilantului contabil, activ si pasiv, este structurata

avandu-se in vedere cate doua criterii:

A. pentru activ: modul de utilizare sau natura economica si lichiditatea (crescatoare);

B. pentru pasiv: modul de finantare sau natura juridica si exigibilitatea (crescatoare).In functie de criteriile de mai sus elementele patrimoniale de activ se divizeaza in douagrupe, active imobilizate (a caror lichiditate se extinde la o perioada mai mare de un an )si active circulante (care se refera la resurse a caror lichiditate este mai mica sau cel mult


13/43

egala cu un an).La imobilizari necorporale sunt incadrate cheltuielile de constituire; Cheltuielile decercetare-dezvoltare; alte imobilizari necorporale si imobilizari necorporale in curs.Imobilizarile corporale cuprind cladiri si constructii speciale; masini si utilaje; alteimobilizari corporale si imobilizari corporale in curs. Iar imobilizarile financiare, contin

titluri de participare; alte titluri imobilizate si creante imobilizate.

Activele circulante contin categoria de Stocuri, unde se incadreaza: Stocurile de materiiprime, Materialele consumabile; Obiecte de inventar; Baracamente; Productia in curs deexecutie si produse; Animale; Marfuri si ambalaje;

In cadrul categoriei Alte active circulante, inregistram Avansuri acordate furnizorilor;Clienti si conturi asimilate; Actionari-capital subscris si nevarsat; Alte creante; Titluri deplasament; Conturi la banci, Casa si Acreditive.

De asemenea, activul bilantier contine si categoriile:

a. Conturi de regularizare si asimilate, care se refera la cheltuielile inregistrate in avans sila diferentele de activ generate de conversia creantelor si datoriilor in devize;

b. Prime privind rambursarea obligatiunilor.

La randul lor, elementele patrimoniale de pasiv se divizeaza in trei grupe, dupa cumurmeaza: (I) Capitaluri proprii; (II) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli; (III) Datorii.La categoria capitaluri proprii (resurse proprii) sunt incadrate urmatoarele elementepatrimoniale: Capitalul social sau individual, din care: Capitalul subscris varsat; Primelegate de capital, Diferente din reevaluare; Rezerve; Rezultatul raportat; Rezultatul

exercitiului (profit sau pierdere); Fonduri; Subventii pentru investitii; Provizioanereglementate.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se refera la urmatoarele doua elementepatrimoniale: Provizioane pentru riscuri si Provizioane pentru cheltuieli.Grupa datoriilor, care se refera la finantarea sau resursele asigurate de terti, are incomponenta sa patru elemente patrimonale si anume: Imprumuturi si datorii asimilate;Furnizori si conturi asimilate; Avansuri primite de la clienti; Alte datorii.In pasivul bilantului este delimitata in plus cea de a IV-a grupa, denumita Conturi deregularizare si asimilate in structura careia se regasesc veniturile inregistrate in avans sidiferentele de pasiv provenite din conversia creantelor si datoriilor in devize.

1.5.2 Contul de profit si pierdere

Contul de profit si pierdere reprezinta o necesitate a controlului respectarii interesuluifiscal al statului si in acelasi timp, o necesitate a informarii oricarui manager,


14/43

administrator, al organelor de decizie privind sursele de profit si structura cheltuielilorunitatii patrimoniale pentru exercitiul financiar incheiat. El asigura detalierea saucunoasterea modalitatii de constituire a rezultatului obtinut prin compararea valorilorprivind vanzarile denumite generic venituri cu cele referitoare la consumurile sauutilizarile de resurse aferente veniturilor obtinute denumite cheltuieli dupa ecuatia:

VENITURI CHELTUIELI=REZULTAT REZULTATVENITURI=CHELTUIELICa forma, Contul de profit si pierdere se poate prezenta fie sub forma de tablou bilateral(forma de cont schema orizontala) fie sub forma de lista (schema verticala).

In ambele cazuri, cheltuielile si veniturile sunt grupate in trei categorii, respectivcheltuieli si venituri din exploatare; cheltuieli si venituri financiare; cheltuieli si venituriexceptionale.Separarea cheltuieli si venituri exceptionale de cele curente este necesara pentru ca

utilizatorii conturilor sa poata cunoaste incidenta regulilor fiscale derogatorii de regulilecontabile sau a unor operatii de natura neobisnuita, cu grad mare de anormalitate fata deactivitatile ordinare, in bilant sau contul de profit si pierdere. Rezultatul exercitiului poatefi favorabil, fiind denumit profit sau nefavorabil si denumit pierdere, dupa cum veniturilesunt mai mari decat cheltuielile si respectiv cheltuielile mai mari decat veniturile.

In cadrul Contului de profit si piedere, ca de altfel in ansamblul contabilitatii financiare,veniturile si cheltuielile sunt prezentate in functie de cate doua criterii si anume:pentru venituri: natura activitatii si natura rezultatelor; pentru cheltuieli: natura activitatii

si natura resurselor utilizate. In functie de natura activitatii, veniturile si cheltuielile, darsi rezultatul exercitiului, se delimiteaza in trei grupe:

I. de exploatare;

II. financiare;

III. exceptionale.

Rezultatul cumulat al activitatilor de exploatare si financiare reprezinta rezultatul curental exercitiului.


15/43

Veniturile obtinute, se clasifica in: venituri din vanzari; venituri din productia stocata;venituri din productia de imobilizari; alte venituri din exploatare; venituri din dobanzi;alte venituri financiare; venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si de capital;venituri din amortizari si provizioane.

De asemenea, cheltuielile sunt structurate in: cheltuieli cu materiile prime, materialele simarfurile; cheltuielile cu lucrarile si serviciile primite; cheltuieli cu impozitele si taxele;cheltuieli cu personalul; cheltuieli cu dobanzile; alte cheltuieli financiare; cheltuieliexceptionale privind operatiile de gestiune si de capital; cheltuieli cu amortizarile siprovizioanele.

Contul de profit si pierdere este structurat in cate doua grupe pentru fiecare dintre acestea o grupa de venituri si o alta grupa pentru cheltuieli. Rezultatul obtinut (profit saupierdere) se determina in mod distinct pentru fiecare din cele trei grupe de activitati si inmod cumulat atat pentru primele doua grupe (rezultatul curent), cat si pentru toate celetrei grupe, inclusiv grupa privind impozitul pe profit, in vederea obtinerii rezultatului

final al exercitiului.

1.5.3. Anexa la bilant

Reprezinta un set de situatii financiare care cuprind informatii complementare siexplicative in raport cu bilantul si contul de profit si pierdere, precum si o prezentare subforma de text privind regulile si metodele contabile utilizate. Asadar, anexa la bilant

trebuie sa fie la indemana unui numar mare de utilizatori si de aceea informatiilefurnizate nu trebuie sa fie abundente sau excesiv de tehnice si sa furnizeze toate datelesemnificative ce au importanta relativa pentru unitate sau terti, fiind clara si concisa.Informatiile cuprinse ea se refera la anumite posturi de bilant si la rezultatul exercitiului,continand, totodata si alte informatii privind regulile si metodele contabile.
http://www.program-afiliere.com/affiliate/affiliate.php?id=165&group=6


16/43

Primele doua tipuri de informatii sunt concretizate in diverse situatii cu caracterobligatoriu, prezentate sub forma de tablouri. Celelalte informatii furnizate pot fiobligatorii sau nu si sunt prezentate sub forma de lista. Formularele ce cuprind informatiidin prima categorie, respectiv despre anumite posturi de bilant, sunt:

1. Situatia stocurilor si productiei in curs de executie care prezinta valorile brute de lafinele si inceputul anului ale existentelor de stocuri ca: materii prime, materialeconsumabile, obiecte de inventar, productie in curs de executie, produse, marfuri siambalaje etc;

2. Situatia creantelor si datoriilor care cuprinde soldul la sfarsitul anului al creantelor sidatoriilor, intr-o anumita structura, grupate in functie de termenele de lichidare al

creantelor si termenele de exigibilitate a datoriilor;

3. Situatia altor provizioane care reda situatia provizioanelor la inceputul si sfarsitulanului ca si constituirea si anularea lor in cursul anului, grupate pe feluri de provizioanesi elemente patrimoniale la care se refera;

4. Date informative ce se refera la rezultatele inregistrate, situatia unor indicatori,

evolutia creditelor, regularizarile cu bugetul statului si investitiile straine in Romania;

5. Situatia platilor restante cuprinde referiri la platile restante provenite din neachitarea latimp a furnizorilor, creditorilor, creditelor bancare si a obligatiilor fata de buget;Impozite, taxe si obligatii datorate si varsate o situatie ce cuprinde datoriile,varsamintele, sumele ramase de varsat ori varsate in plus aferente unor obligatii fiscalesau fondurilor speciale, grupate pe urmatoarea structura: bugetul de stat, bugetele locale,fondurile speciale si TVA de recuperat;

6. Situatia activelor imobilizate care ofera informatii privind soldurile si miscarile anualeale imobilizarilor necorporale, corporale si financiare cu referire la valoarea lor bruta,amortizari si provizioane pentru depreciere.7. Informatiile privind rezultatele exercitiului, deci cele din a doua grupare a indicatorilordin anexa la bilant, sunt cuprinse in formularul Repartizarea profitului ce cuprindedestinatiile date profitului unitatii economice obtinut in exercitiul financiar cum sunt:


17/43

rezerve legale, acoperirea pierderilor din anii precedenti, fond de participare la profit,cota managerului, fond de investitii, dividende etc.A treia categorie de informatii ce fac parte din anexa la bilant este cuprinsa in anexaAlte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare ce oferainformatii privind metodele utilizate in evaluarea elementelor patrimoniale, a

amortizmentelor si provizioanelor, derogari de la principiile generale ale contabilitatii,angajamente financiare reflectate in conturi in afara bilantului si alte informatiisemnificative.

1.5.4. Raportul de gestiune

Insoteste lucrarile de sinteza anuala, fiind intocmit de administratorii unitatii, si contine la

fel ca si anexa la bilant, informatii relevante privitoare la activitatea unitatii, necuprinsein Bilant sau Contul de profit si pierdere, ca:-prezentarea situatiei unitatii patrimoniale si evolutia sa previzibila;-elementele deosebite intervenite in activitatea unitatii patrimoniale dupa incheiereaexercitiului;-participatie de capital la alte unitati;

-activitatea si rezultatele de ansamblu ale sucursalelor si ale altor subunitati proprii;activitate de cercetare-dezvoltare;

-alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerate necesare a fi

inscrise in raportul de gestiune.Lucrarile preliminare elaborarii bilantului contabil. Verificarea si certificareabilantului

Intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere

Inventarierea generala a patrimoniului

Contabilitatea operatiunilor de regularizare

Amortizari

ProvizioaneDelimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor

Determinarea rezultatului exercitiului si repartizarea acestuia

Verificarea si certificarea, aprobarea si publicarea bilantului contabil

Intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere


18/43

In vederea centralizarii si verificarii corectitudinii datelor inregistrate in conturi seintocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Balanta pregatestedatele de referinta necesare compararii soldurilor din inventarul contabil si inventarul

faptic si poate fi abordata ca un inventar contabil.

Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor,inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea, cea care ofera informatii de controlprivind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalulrulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat inRegistrul jurnal.

Balanta conturilor poate fi discutata si prezentata si ca instrument de verificare acontinutului soldurilor conturilor contabile in sensul ca acestea sa reflecte operatiieconomice si financiare reale consemnate in documente justificative si inregistrate inconcordanta cu normele metodologice de utilizare a conturilor.

Inventarierea generala a patrimoniului

Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care sestabileste situatia reala a patrimoniului. Nu se poate intocmi riguros un bilant fara sa sealcatuiasca in prealabil inventarul. Doar printr-un bilant alcatuit pe baze reale,intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie insotita de variatia preturilorsi puterii de cumparare a banului. Relatia proprie inventarului, prin care se determinasituatia reala a patrimoniului la un moment dat, este:Situatia neta a patrimoniului =Activul inventariat Datoriile inventariate

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea directa (numarare,

cantarire, masurare) pentru bunurile corporale, pe baza de registre sau documente(extrase de cont confirmate de terti) pentru bunurile necorporale, creante si datorii. Inceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale inventariate, aceasta se face lanivelul valorii actuale denumita valoare de inventar.Valoarea de inventar, ca expresie a valorii actuale, este estimata in functie de pretulpietei, utilitatea bunului pentru economia intreprinderii, starea si amplasarea bunurilor.


19/43

Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere. Asa cum se arata inRegulamentul de aplicare a Legii contabilitatii, pentru bunurile depreciate, inutilizabile,sau deteriorate, fara desfacere sau greu vandabile, comenzi in curs abandonate sau sistate,precum si pentru obligatiile si creantele incerte ori in litigiu se intocmesc, de regula, listede inventariere separate.

Dupa momentul in care se efectueaza inventarele pot fi:

Inventarieri periodice care se efectueaza in cursul exercitiului financiar la anumitedate si care au ca scop urmarirea integritatii elementelor patrimoniale date in raspundereaunor persoane;

Inventarierea anuala care este obligatorie de efectuat inainte de intocmirea lucrarilorde sinteza si raportare contabila. Este o lucrare complexa care necesita un volum mare demunca, ea neputandu-se efectua concomitent asupra tuturor gestiunilor si elementelorpatrimoniale dintr-o unitate. Din aceasta cauza inventarierea stocurilor si imobilizarilorincepe inainte de sfarsitul anului calendaristic, urmand ca la inventarele intocmite la oanumita data sa se adauge intrarile si sa se scada iesirile care au avut loc in perioadacuprinsa intre data inventarierii si sfarsitul anului. Aceasta contine date despreconstatarea si verificarea pe teren a cantitatilor de valori materiale si banesti, desprestabilirea soldurilor din conturile bancare si de decontare precum si verificarea lor prin

schimbul reciproc de extrase sau punctaje si despre verificarea exactitatii celorlalteelemente patrimoniale de activ si pasiv care rezulta din contabilitate. Din analizainformatiilor culese prin inventarele efectuate pot aparea diferente fata de inregistrarilecontabile, diferente care trebuie regularizate.Contabilitatea operatiunilor de regularizare

Plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa.Daca lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se deconteaza, dupa caz,asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii. Se pot accepta compensari cantitative

ale lipsurilor cu plusurile, in cazurile in care exista riscul de confuzie intre sorturileaceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, deregula, numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.

Pentru bunurile materiale acceptate ca pierderi se acorda scazaminte, fara a depasivaloarea constata in minus. In cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la


20/43

inventariere, scazamintele se calculeaza numai in situatia cand cantitatile lipsa sunt maimari decat cantitatile in plus. Calculul se efectueaza in primul rand pentru valorilemateriale la care s-au constatat lipsurile, iar daca mai raman diferente cantitative in minuscotele de scazaminte se pot aplica si pentru celelalte valori materiale admise incompensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente. Diferenta

stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte,reprezentand un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaza de la persoanele vinovate inconformitate cu dispozitiile legale.

Rezultatele inventarierii se consemneaza in Procesul verbal de inventariere, in care seinscriu, in principal, perioada de gestiune inventariata; persoanele care au efectuatinventarierea; plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunuriledepreciate; creantele si datoriile incerte si in litigii; datoriile si lichiditatile in devize;constituirea si regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizarilor, alte elemente

specifice inventarierii.Amortizari

Se calculeaza si inregistreaza pe baza planului de amortizare sau a fiselor mijloacelorfixe. La inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului,este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat. Dacavaloarea de inventar este mai mica decat cea ramasa de amortizat, diferenta seregularizeaza in felul urmator:

a) inregistrarea unei amortizari exceptionale, in cazul in care se constata o depreciereireversibila (mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare);

b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, in cazul cand seconstata o depreciere reversibila sau relativa ca urmare a unor cauze cum sunt:aparitia unei deprecieri de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii;supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluarii anterioare;lipsa de utilitate in momentul inventarierii (trecute in conservare, inutilizabile temporar);alte cauze care determina ca valoarea actuala sa fie mai mica decat valoarea ramasa de

amortizat.

Provizioane

Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizate a carorvaloare de inventar, la data inchiderii exercitiului, este mai mica decat valoarea contabila
http://www.faracontabilitate.ro/utile/rezultatele-inventarierii/http://www.faracontabilitate.ro/utile/rezultatele-inventarierii/


21/43

de intrare. Aceste micsorari de valoare au un caracter reversibil si sunt regularizate lainchiderea conturilor in felul urmator:

a) Daca deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila/valoarea deinventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al conturilor de

provizioane pentru deprecieri), se constituie un provizion suplimentar;

b) daca deprecierea constatata, pe baza inventarului, este inferioara provizionuluiconstituit se diminueaza provizionul inregistrat cu diferenta corespunzatoare.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finatarea acelor cheltuieli sipierderi a caror realizare sau plata este incerta ori pentru cheltuieli care devin exigibile inperioadele urmatoare. La inchiderea exercitiului, ele se inregistreaza in debitul conturilorde cheltuieli si creditul conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli, analizandu-seprovizioanele constituite la finele anului precedent si cele in cursul exercitiului, a carorregularizare se face in felul urmator:

a) In debitul conturilor de cheltuieli in cazul majorarii provizionului;

b) In creditul conturilor de venituri cand provizionul trebuie diminuat sau anulat,respectiv acesta devine total sau partial fara obiect.

Delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor

In vederea stabilirii exacte a rezultatului exercitiului este necesara separarea in timp acheltuielilor si veniturilor inregistrate in cursul exercitiului sau preluate ca sold din

exercitiul precedent. In sfera regularizarii cheltuielilor si veniturilor se cuprind: operatiileprivind inregistrarea cheltuielilor de plata (facturi neprimite, documente de plataneintocmite ) si veniturilor de realizat (facturi neintocmite pentru bunuri materiale siprestatii furnizate); operatii privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturiprimite fara bunuri materiale si prestatii (la cumparator) si a veniturilor pentru facturileintocmite fara expedierea bunurilor materiale sau receptia prestatiilor (la vanzator);operatiile privind regularizarea cheltuielilor si veniturilor inregistrate in avans (prestatiicare afecteaza doua exercitii); operatii privind repartizarea cheltuielilor pe mai multeexercitii.

Determinarea rezultatului exercitiului si repartizarea acestuia

Din punct de vedere contabil, pentru a stabili rezultatul exercitiului, se procedeaza lainchiderea conturilor de cheltuieli si de venituri. La inchiderea exercitiului financiar,contul 121 Profit si pierdere incorporeaza cheltuielile pe luna decembrie, inclusiv


22/43

impozitul si veniturile realizate pe aceeasi luna. Modul specific de calcul si impozitare aprofitului in Romania genereaza la inchiderea exercitiului financiar definirea in planteoretic a relatiei de calcul a rezultatului contabil. In componenta cheltuielilorcorespondente veniturilor realizate se includ si cheltuielile cu impozitul pe profit calculatsi evidentiat (platit) in cursul exercitiului. Rezultatul contabil inainte de impozitare este

dat de formula:Rezultatul contabil realizat inainte de impozitare = Veniturile realizate Cheltuielicorespondente veniturilor + Cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat incursul exercitiuluiPentru ca principiile contabile subordonate imaginii fidele nu sunt intotdeaunaconvergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale, trebuie facut distinctie intrerezultatul contabil si rezultatul fiscal.

In timp ce rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderiiexercitiului financiar ce figureaza in contul 121 Profit si pierdere inainte de impozitare,rezultatul fiscal reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului, stabilit

potrivit regulilor fiscale si in functie de care se calculeaza volumul impozitelor exigibile(sau rambursabile).

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil Diferentele permanente Diferentele temporare

Diferentele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul fiscaliar diferentele temporare sunt elemente neintegrabile in rezultatul fiscal al exercitiului,dar care vor fi impozitate ulterior. Aceste diferente se explica prin decalajul intreexercitiul in care se includ anumite elemente de cheltuieli si venituri in calculul

rezultatului contabil.

Prezenta diferentelor temporare impune folosirea a doua metode de impozitare arezultatului: metoda impozitului exigibil;

metoda impozitului amanat sau reportarii impozitului.

In sistemul de contabilitate din Romania, potrivit legislatiei si reglementarilor fiscale, seutilizeaza numai metoda impozitelor exigibile, cu recunoasterea numai a diferentelorpermanente. Din punct de vedere fiscal, potrivit Ordonantei Guvernului nr.70/1994privind impozitul pe profit, masa profitului impozabil se determina pe baza relatiei:Profitul impozabil = Veniturile realizate Cheltuielile corespunzatoare + Cheltuielilenedeductibile Deducerile fiscale

Conform normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile numai daca sunt aferente realizarii


23/43

veniturilor si cele considerate deductibile conform prevederilor legale in vigoare.Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primeiluni din trimestrul urmator. Calculul impozitului pe profit se face pe baza Declaratiei deimpunere depusa la organele fiscale pana la data mentionata mai inainte, acesta fiind sitermenul de plata a impozitului.

Dupa ce s-a calculat rezultatul bilantier, se procedeaza la inregistrarea operatiilor dedistribuire a profitului. Ca regula autonoma, distribuirea profitului se efectueaza inconformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.70/1994, Legii contractului demanagement nr. 66/1993 si H.G. nr.263/1994 si H.G. nr. 484/1995.In cazul societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net serepartizeaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 si Ordonantei Guvernuluinr. 26/1995; iar la societatile comerciale cu capital privat, potrivit hotararilor adunariigenerale a actionarilor sau asociatilor. Profitul net consemnat in bilantul contabil, definitprin expresia profitul ramas dupa plata impozitului pe profit, este prezentat prin formulaprezentata mai jos:a) costituirea rezervelor legale, suma distribuita =profitul brut x procentul de constituire;

b) acoperirea pierderilor din anii precedenti pentru sumele reprezentand pierderileaferente anilor precedenti, acoperite din profit;c) constituirea fondului de participare a salariatilor la profit, pentru procentul de pana la10% in cazul societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si pana la 5% la regiileautonome, iar la agentii economici privati potrivit hotararii A.G.A.;d) cota de participare a managerului la profitul net.

Verificarea si certificarea, aprobarea si publicarea bilantului contabil

Bilantul contabil anual precum si Raportul de gestiune se semneaza de administratorulunitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil. Acestia poarta raspundereaasupra realitatii si exactitatii datelor cu privire la situatia patrimoniului si a realizariiindicatorilor economico-financiri raportati prin bilantul contabil.Conducatorul compartimentului financiar-contabil are obligatia sa verifice respectareaprevederilor din Normele metodologice privind intocmirea, verificarea si centralizareabilanturilor contabile, asigurarea respectarii corelatiilor intre indicatorii din formulare,urmarind realitatea datelor ce se raporteaza prin bilantul contabil.Bilanturile contabile sunt supuse verificarii de catre cenzori, contabili autorizati cu studiisuperioare, experti contabili sau auditori.

Prin verificarea si certificarea bilanturilor contabile se confirma ca acestea dau o imaginefidela, clara si completa a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatului exercitiului.Bilantul contabil poate fi certificat fara rezerve, cu rezerve sau se refuza certificarea


24/43

acestuia. Motivele certificarii cu rezerve sau a refuzului de certificare se mentioneaza inraport.

Dupa ce a fost semnat de catre cei in drept si cei care au executat verificarea si l-aucertificat, bilantul contabil se supune aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor sauAsociatilor.

In termenul prevazut de Normele metodologice, bilantul contabil se depune la organelede stat abilitate, insotit de o copie dupa codul fiscal; raportul de gestiune aladministratorilor; procesul verbal al Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor; ocopie dupa balanta de verificare a conturilor sintetice; raportul cenzorilor, contabililorautorizati, expertilor contabili sau auditorilor. In continuare, bilantul contabil se publica

in Monitorul Oficial al Romaniei in conditiile prevazute de lege. Bilanturile contabilesunt centralizate la nivel national si prelucrate in vederea obtinerii unor indicatorieconomico-financiari macroeconomici.Baza de studiu privind elaborarea si analiza bilantului contabil la Seven ConsultingS.R.L.3.1 Istoric, obiect de activitate, forma juridica

3.2 Organizarea productiei si a muncii

3.3 Performantele intreprinderii

3.4 Modul de organizare a contabilitatii

3.5 Directii de dezvoltare

3.1 Istoric, obiect de activitate, forma juridica

Date generale

Denumire: Societatea Comerciala Seven Consulting SRL

Sediu: Romania, Localitatea Bucuresti

Baza de constituire: Legea 15/1990 si HG 1224/28.11.1990


25/43

Loc de inmatriculare: Camera de Comert si Industrie. Registrul Comertului Bucuresti,J40/3511/1999Capitalul social: 4.683 mil. Lei

Numar salariati: 250

Seven Consulting SRL Bucuresti este o societate comerciala cu profil mixt, cercetare-productie. Activitatea de cercetare in domeniul prelucrarii lemnului si al productiei demobila isi are originea in Laboratorul de Cercetari tehnice pentru prelucrari Lemnoaseinfiintat in 2004.

Actul constitutiv al societatii este structurat in IX capitole:Capitolul I denumirea, forma juridica, sediul, durata

Capitolul II scopul si obiectul de activitate al sociatatii

Capitolul III capitalul social, actiunile

Capitolul IV adunarea generala a actionarilor

Capitolul V consiliul de administratie

Capitolul VI gestiunea sociatatii

Capitolul VII activitatea societatii

Capitolul VIII modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii

Capitolul IX dispozitii finale.

SC Seven Consulting SRL este persoana juridica romana.

Scopul societatii este prelucrarea lemnului

Obiectul de activitate al societatii este: taierea si rindeluirea lemnului.

3.2 Organizarea productiei si a muncii

Seven Consulting SRL fabrica si comercializeaza o serie de produse lemnoase atat pentrupiata interna cat mai ales pentru cea externa. Calitatea produselor si serviciilor,preocupare permanenta in cadrul Seven Consulting SRL, asigura pentru aceasta o pozitiestabila pe piata materialelor lemnoase.


26/43

Societatea are un numar de 250 de angajati impartiti pe sectii astfel:1. depozite lemne 15 angajati

2. semifabricat umed 31 angajati

3. uscatorie 8 angajati

4. semifabricat uscat 45 angajati

5. atelier de prelucrare 64 angajati

6. ascutitorie 6 angajati

7. Produs finit 81 angajati

3.3 Performantele intreprinderii

S.C. Seven Consulting SRL a inregistrat performante importante in domeniul produceriimaterialelor lemnoase si a mobilei, fapt ce a favorizat cresterea volumului de activitate si,implicit, marirea profitului, a cifrei de afaceri, cat si a celorlalti indicatori de performanta.

Cifra de afaceri

CA2007= 26.128 mii lei

CA2008= 34.078 mii lei

CA2009= 55.388 mii lei

Profitul = Venituri totale Cheltuieli totale

PR 2007= 28.757 21.127= 7.630 mii lei

PR 2008= 35.800 29.551= 6.249 mii lei

PR 2009= 64.615 52.562= 12.053 mii leiSituatia neta=Activ Datorii


27/43


28/43


29/43

5.4 Concluzii cu privire la echilibrul financiar5.1 Rolul si importanta analizei financiare pe baza bilantului contabil

Bilantul reprezinta principala sursa informationala pentru toti tertii interesati de viata uneisocietati. Informatiile furnizate de acesta servesc nu numai raportarii unor date obligatoriicerute de organismele publice, ci si unei analize financiare a activitatii desfasurate desocietate. Analiza financiara are ca scop stabilirea unui diagnostic asupra situatieifinanciare si a rentabilitatii prezente si viitoare a societatii si trebuie sa depisteze acelecaracteristici financiare semnificative pentru societate, sa-i perceapa punctele forte sislabe, sa le ierarhizeze dupa multiple criterii si, in final, sa ofere o apreciere pertinenta asituatiei societatii.

5.2 Analiza principalilor indicatori ai echilibrului financiar calculati pe baza

bilantului contabil

Analiza financiara poate fi studiata ca actiune interna a managerilor interprinderii si caactiune externa din partea actualilor si potentialilor parteneri, concurenti sau investitori aiintreprinderii.

Obiectivele urmarite de fiecare in parte nu sunt aceleasi. Managementul societatii vreaidentificarea potentialului de degajare de fluxuri de trezorerie (cash-flow-uri) iar pentruanaliza externa se urmareste echilibrul financiar realizat la nivelul fondului de rulment, altrezoreriei nete si rentabilitatea intreprinderii la nivelul marjelor de acumulare, alcapacitatii de autofinantare etc.

Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de realizare a echilibruluifinanciar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) sitreptele de acumulare baneasca de rentabilitate ale activitatii Intreprinderii (obiectiv alanalizei pe baza contului de rezultate).

Bilantul sintetizeaza starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp cecontul de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare, deprelucrare si de iesire pe perioada considerata.

Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilantul financiar al societatii.

Constructia bilantului financiar, pornind de la elementele continute in bilantul contabil,necesita o tratare prealabila a posturilor de activ si de pasiv dupa criteriile de lichiditate-exigibilitate.

Bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii, respectiv nevoilepermanente, de alocare a fondurilor banesti vor fi acoperite din capitaluri permanente,indeosebi din capitaluri proprii, In timp ce nevoile temporare vor fi, in mod normal,finantate din resurse temporare.


30/43

Cele doua parti ale bilantului financiar, cuprinzand elemente de activ in stransa legaturacu cele de pasiv, reflecta echilibrul financiar pe termen lung, partea de sus, iar partea dejos reflecta echilibrul financiar pe termen scurt.

Analiza starii patrimoniale, a echilibrului financiar al S.C. Seven Consulting SRL s-afacut pe baza bilanturilor contabile anuale din perioada 2007-2009.Elementele de activ si pasiv sunt urmatoarele:ACTIV 2007/2008/2009 mii lei

I ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 6.341 / 8.086 / 11.936

- imobilizari corporale nete 5.785 / 7.555 / 9.855

- imobilizari necorporale 23 / 188 / 800

- imobilizari In curs 299 / 253 / 577

- imobilizari financiare 234 / 90 / 704

II ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL 7.705 / 10.879 / 18.337

-stocuri 1.821 / 3.263 / 7.338

- furnizori-debitori 312 / / 15

- clienti 1.784 / 3.604 / 5.212

- alte creante / 45 / 27

- disponibilitati banesti 3.766 / 3.911 / 5.720

- alte valori 22 / 56 / 25

III CONTURI DE REGULARIZARE 12 / 16 / 36


31/43


32/43

Situatia neta aferenta perioadei analizate este urmatoarea:

SN2007= 14.058 1.726 = 12.332 mii lei

SN2008= 18.981 1.435 = 17.546 mii lei

SN2009= 30.309 4.698 = 25.611 mii lei

In perioada analizata situatia neta este pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiunieconomice sanatoase. Aceasta situatie arata atingerea obiectivului major al gestiuniifinanciare, si anume maximizarea valorii capitalurilor. In anul 2008 fata de 2007 situatianeta a crescut cu 5.214 mii lei (42.2%), iar in 2009 fata de 2008 a crescut cu 8.065 mii lei

(45.9%).

Activele circulante au crescut ca valoare absoluta de la 7.705 mii lei in 2007, la 10.879mii lei in 2008 si respectiv 18.337 mii lei in 2009. In cadrul activelor circulante, pondereacea mai mare o au disponibilitatile banesti, clientii si stocurile.

Desi capitalul propriu a crescut de la 12.322 mii lei in 2007, la 17.546 mii lei in 2008 si25.611 mii lei in 2009, ponderea acestuia in pasivul total a scazut de la 92.5% in 2007 la84.5% in 2009.

Datoriile au scazut de la 12% in 2007 la 7.5% in 2008, iar in 2009 au crescut pana la

15.5% din pasivul total.

Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezinta o alocare de fonduribanesti. Elementele de activ sunt structurate, dupa gradul lor de lichiditate, in intentia dea se obtine cea mai operativa recuperare a capitalurilor investite si o rentabilitate ridicata.

In bilant se inscriu, mai intai, activele cu cea mai mare perioada de recuperare:imobilizarile necorporale, corporale si financiare. Datorita rotatiei lente a capitalurilorinvestite in aceste active ele se mai numesc si alocari permanente (stabile). Urmeaza apoi

activele circulante: stocuri, creante, lichiditati, mult mai lichide decat imobilizarile,numite din acest motiv alocari ciclice (temporare).

Pasivul bilantului reflecta, din punct de vedere financiar, sursele de provenienta acapitalurilor proprii si imprumutate. Pasivele sunt structurate dupa gradul lor deexigibilitate (insusirea de a deveni scadente la un anumit termen).


33/43

Sursele permanente (stabile) sunt formate din capitalurile proprii provenite de la asociati,apoi cele din reinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve) si din surse publice(subventii, provizioane reglementate).

Aceste surse nu au practic o scadenta, deci nu sunt exigibile. Tot in categoria surselor

permanente se inscriu si datoriile financiare, respectiv imprumuturile pe termen lung, cuscadente mai indepartate.

Datoriile pe termen scurt credite, furnizori, decontari sunt cele mai exigibile si, deaceea, sunt numite surse ciclice (temporare). Ele mai sunt denumite datorii ale ciclului deexploatare.

Alocarile permanente sunt, in principiu, acoperite din surse permanente. Cu cat surselepermanente sunt mai mari decat alocarile permanente, cu atat firma dispune de o marja desecuritate, care o protejeaza de evenimente neprevazute.Acest surplus de surse permanente poarta denumirea de FOND DE RULMENT.

Notiunea de fond de rulment cunoaste doua formulari mai importante: fondul derulment net sau permanent si fondul de rulment propriu.

Fondul de rulment permanent determinat pe baza bilantului financiar constituie un fondde rulment lichiditate sau fond de rulment financiar(FRF) si poate fi stabilit prin douamodalitati:1. FRF= CAPITALURI PERMANENTE NEVOI PERMANENTE

Aici fondul de rulment financiar este o parte a capitalurilor permanente degajata de parteasuperioara a bilantului pentru a acoperi nevoile de finantare din partea de jos a bilantului.2. FRF= ACTIV CIRCULANT NET DATORII MAI MICI DE UN ANDe aceasta data, fondul de rulment financiar evidentiaza surplusul activelor circulantenete in raport cu datoriile temporare, sau partea activelor circulante nefinantata dedatoriile pe termen scurt.

Fondul de rulment propriu pune in evidenta gradul in care echilibrul financiar se asiguraprin capitalurile proprii.FRpropriu = CAPITALURI PROPRII IMOBILIZARI NETE

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si acontributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.FONDUL DE RULMENT = SURSE PERMANENTE ALOCARI PERMANENTE =(CAPITALURI PROPRII + DATORII FINANCIARE) IMOBILIZARI NETE

In perioada analizata fondul de rulment are urmatoarele valori:

FR2007 = 12.322 mii lei 6.341 mii lei = 5.981 mii lei


34/43



Din analiza rezulta ca firma dispune de o marja de siguranta care sa-i asigure o protectieImpotriva evenimentelor neprevazute. Cresterea fondului de rulment reflecta alocareaacumularilor nete ale exercitiului anterior In cresterea activelor circulante.

Necesitatile de finantare ale productiei sunt acoperite In mare parte din surse temporarecorespunzatoare. Diferenta dintre sursele temporare (ciclice) si datoriile de exploatare(temporare) este numita NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR).Nevoia de fond de rulment reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe termenscurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante.NEVOIA DE FOND DE RULMENT = ALOCARI CICLICE SURSE CICLICE =

(STOCURI + CREANTE) DATORI DE EXPLOATARE

Daca aceasta diferenta este pozitiva, atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare inraport cu sursele temporare posibile de mobilizat. Daca nevoia de fond de rulment estenegativa, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare (ciclice) In raport cu nevoilecorespunzatoare de capitaluri circulante.

In perioada analizata nevoia de fond de rulment are urmatoarele valori:

NFR2007 = (1.821+234+2.108)-1.725= 2.438 mii lei

NFR2008 = (3.263+3.3665+90)-1.435= 5.583 mii lei

NFR2009 = (7.338+704+5.290)-4698 = 8.634 mii lei

In toti cei trei ani nevoia de fond de rulment are valori pozitive ceea ce semnifica un

surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare. Factorii care determina acestlucru sunt: existenta unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si a creantelor siexistenta unui decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor siexigibilitatea datoriilor de exploatare.

Datoriile financiare pe termen scurt (sub un an) considerate ca fiind surse ciclice auscazut de la 1.410 mii lei In 2007 la 1.185 mii lei In 2008 si au crescut la 2.130 mii lei in2009.


35/43

Creantele, parte componenta a alocarilor ciclice, au crescut de la 2.096 mii lei In 2007,respectiv 3.649 mii lei In 2008 la 5.254 mii lei in 2009.

Cea mai importanta pondere in total creante o au clientii. Acestia au crescut de la 1.784mii lei In 2007, respectiv 3.604 mii lei In 2008 la 5.212 mii lei In 2009. Cresterea

sumelor neincasate de la clienti s-a datorat in primul rand deficientelor determinate deblocajul financiar existent la nivelul economiei, clientii fiind In imposibilitatea achitariidatoriilor.

TREZORERIA NETA = FOND DE RULMENT NEVOIA DE FOND DE RULMENT

Trezoreria neta pozitiva este rezultatul Intregului echilibru financiar al intreprinderii. In

cazul unei trezorerii nete pozitive se poate vorbi chiar de o autonomie financiara petermen scurt. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exercitiisuccesive demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasariirentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei intreprinderii pe piata.Trezoreria neta negativa (FR, NFR) semnifica un dezechilibru financiar, un deficitmonetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatieevidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz seurmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea maimultor surse de astfel de capital.

Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceastanu trebuie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate. Daca fondul de rulmentpermite finantarea integrala a nevoii de fond de rulment, atunci firma poate evitadependenta sa fata de resursele de trezorerie. O Intreprindere poate fi rentabila fara a aveain mod automat o trezorerie neta.

Trezoreria neta (TN) aferenta celor trei ani analizati are urmatoarele valori:

TN2007 = FR NFR = 5.981 mii lei 2.438 mii lei = 3.543 mii lei

TN2008 = FR NFR = 9.460 mii lei- 5.583 mii lei = 3.877 mii lei

TN2009 = FR NFR = 13.675 mii lei- 8.638 mii lei = 5.037 mii lei


36/43


37/43

RFRF = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete

RFRF 2007 = 12.322 / 6.341 = 1,94

RFRF 2008 = 17.546 / 8.086 = 2,17

RFRF 2009 = 25.612 / 11.936 = 2,152.Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR) evidentiaza proportiacorespunzatoare din fondul de rulment financiar ce finanteaza nevoia de fond de rulment.RNFR = Fond de rulment financiar / Nevoia de fond de rulment

RNFR 2007 = 5.981 / 2.438 = 2,45

RNFR 2008 = 9.460 / 5.583 = 1,69

RNFR 2009 = 13.675 / 8.634 = 1,58

3.Rata lichiditatii generale (RLG)- lichiditatea generala reflecta posibilitateacomponentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditatipentru a satisface obligatiile de plata exigibile.RLG = Active circulante / Datorii exigibile pe termen scurt

RLG 2007 = 7.705 / 1.725 = 4,47

RLG 2008 = 10.879 / 1.435= 7,58

RLG 2009 = 18.337 / 4.698= 3,90

Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, firma arecapacitatea de a-si achita datoriile exigibile.4.Rata lichiditatii reduse (RLR) exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile,pe termen scurt, din creante si disponibilitati.RLG = (Creante + Disponibilitati) / Datorii exigibile pe termen scurt

RLG 2007 = 3,40

RLG 2008 = 5,27

RLG 2009 = 2,34

Valoarea supraunitara a ratei evidentiaza faptul ca stocurile nu sunt finantate prin datoriipe termen scurt. Pentru aceasta rata, intervalul considerat ca satisfacator este cuprins intre0.8 si 1.


38/43

5.Rata lichiditatii imediate (RLI) caracterizeaza capacitatea de rambursare a datoriilor,tinand cont de incasarile existente.RLI = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile

RLI 2007 = 2,18

RLI 2008 = 2,73

RLI 2009 = 1,22Pentru aceasta rata intervalul considerat ca satisfacator este cuprins intre 0.2 si 0.3.6.Rata solvabilitatii pe termen lung (RSTL)

RSTL = Activ total/Datorii totale = (Capitaluri proprii +Datorii totale)/Datorii totale

RSTL 2007 = (12.322+1.725) / 1.725 = 8,01

RSTL 2008 = 18.981 / 1.435 = 13,22

RSTL 2009 = 30.309 / 4.698 = 6,45Valoarea raportului mai mare de 1,5 arata ca firma are capacitatea de a-si achitaobiligatiile banesti fata de terti.7.Rata levierului (L) reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantareaactivitatii intreprinderii.L= Datorii totale / Capitaluri proprii

L2007 = 1.725 / 12.322 = 0,14

L2008 = 1.435 / 17.546 = 0,08

L2009 = 4.698 / 25.612 = 0,188.Rata independentei financiare

RIF = Capitaluri proprii / Capitaluri permanente

RIF 2007 = 12.322 / 5.503 = 2,24

RIF 2008 = 1,55

RIF 2009 = 1,779.Rata de finantare a stocurilor (RFS)RFS = Fond de rulment / Stocuri


39/43


40/43

In anii 2008 si 2009 cash-flowul este pozitiv ceea ce semnifica o crestere a capacitatiireale de finantare a investitiilor, o imbogatire a activului net real, o confirmare a majorariivalorii proprietatii.

In intervalul analizat, echilibrul economico financiar cunoaste o evolutie favorabila, la

finele perioadei incadrandu-se in parametrii normali, fapt ce atesta functionareacorespunzatoare a firmei.Concluzii si propuneri

6.1 Constatari privind elaborarea si analiza bilantului contabil la SC Seven ConsultingSRL

6.2 Posibilitati de imbunatatire a elaborarii si analizei bilantului contabil

6.2.1 Introducerea tabloului de finantare

6.2.2 Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune

6.1 Constatari privind elaborarea si analiza bilantului contabil la SC Seven ConsultingSRL

Bilantul contabil a fost intocmit pe baza datelor din balanta de verificare sintetica la

31.12.2009 cu respectarea normelor metodologice. Dupa intocmirea bilantului contabil,comisia de cenzori a trecut la efectuarea auditului contabil si a intocmit un raport de auditfinanciar si certificare a bilantului contabil pe anul 2009. In perioada analizata situatianeta este pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Aceastasituatie arata atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizareavalorii capitalurilor. In anul 2008 fata de 2007 situatia neta a crescut cu 5.214 mii lei(42.2%), iar in 2009 fata de 2008 a crescut cu 8.065 mii lei (45.9%).6.2 Posibilitati de imbunatatire a elaborarii si analizei bilantului contabil

6.2.1 Introducerea tabloului de finantare

Tabloul de finantare este documentul financiar de sinteza cu caracter complementar, careexplica variatia patrimoniului intreprinderii, evidentiind fluxurile financiare care au avutloc in cursul perioadei analizate. El constituie un instrument extrem de eficient indiagnosticarea financiara a unei intreprinderi. In elaborarea tabloului de finantare se


41/43

utilizeaza in principal datele din doua bilanturi succesive, precum si cele din contul derezultate. Tabloul de finantare se delimiteaza ca o punte intre bilantul de deschidere sibilantul de inchidere al unui exercitiu.

Tabloul de finantare prezinta fluxurile de utilizari si de resurse ale unei perioade date (deobicei un an), de o maniera sintetica, descriind modul in care resursele intreprinderii aupermis finantarea necesitatilor perioadei considerate. El permite, totodata, sa se apreciezepolitica de investitie sau de dezinvestitie, de repartizare a profitului, de indatorare sau derambursare de gestiune a ciclului de exploatare, de evolutie a trezoreriei.

Necesitatea utilizarii tabloului de finantare se intemeiaza pe faptul ca acesta oferautilizatorilor informatii utile privind evolutia globala a trezoreriei ceea ce permite

acestora sa evalueze capacitatea intreprinderii de a genera lichiditati, sau, dupa caz,necesitatile in materie de disponibilitati.

Tabloul de finantare permite, totodata, aprecierea riscului de nerambursare la scadenta aimprumuturilor contactate. Capacitatea de autofinantare degajata constituie o sursa stabilacare permite finantare investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate siplata dividendelor. Daca aceasta nu este suficienta, firma poate sa-si prevada si alte surseproprii interne, ca de exemplu, cesiunea unor imobilizari.Tabloul de finantare sau tabloul utilizari-resurse explica modul de formare si utilizare a

fondului de rulment net global (FRNG) a necesarului de fond de rulment (NFR) si acomponentelor lor.

Tabloul fluxurilor de trezorerie analizeaza variatia trezoreriei, considerata ca o variabilastrategica. In esenta, tabloul de finantare reflecta fluxurile de surse financiare permanentesi temporare si modul lor de utilizare.Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune

Obtinerea profitului este scopul oricarei afaceri, constituind astfel obiectivul principal al

intreprinderii. Este adevarat ca au fost date si alte interpretari acestui obiectiv, cum ar fi,securitatea financiara a firmei, cresterea valorii acesteia sau asigurarea viabilitatii inconditii de competitie interna si internationala cu respectarea restrictiilor impuse dedezvoltarea durabila.


42/43

Instrumentul contabil pentru stabilirea rezultatului este contul Profit si pierdere, carearata modul cum s-a ajuns la o stare patrimoniala si care au fost fluxurile de venituri sicheltuieli. Prin regruparea si restructurarea pozitiilor din acest cont se ajunge la soldurileintermediare de gestiune, prezente in marea majoritate a lucrarilor de specialitate,inspirate din literatura franceza.

Aceste solduri reprezinta o abordare sectoriala a rezultatului, fiecare avand o anumitasemnificatie si utilitate in gestionarea patrimoniului, daca informatia degajata estevalorificata in mod corespunzator.In cadrul sistemului de solduri, se disting:a) Marja comerciala = Venituri din vanzari de marfuri Costul marfurilor vanduteMarja comerciala reprezinta rezultatul obtinut din operatiuni pur comerciale, indiferentde profilul de activitate al firmei. Urmarita in dinamica, permite evidentiereamodificarilor structurale intervenite in activitatea firmei. In acelasi timp marja comercialaconstituie surse de acoperire a cheltuielilor fixe si implicit serveste la stabilirea praguluide rentabilitate si intervalul de siguranta pentru operatiunile comerciale.

b) Productia exercitiului = Venituri din vanzarea productiei Productia stocata +Productia de imobilizari

Este un indicator valoric care dimensioneaza activitatea industrial productiva aintreprinderii in cursul exercitiului. Prin modul de evaluare a elementelor componente, nuare un caracter omogen, deoarece productia vanduta este evaluata in preturi de vanzare,iar celelalte in costuri de productie.c) Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala Consumuri provenitede la terti

Prin continut exprima cresterea de valoare obtinuta prin utilizarea factorilor de productie.

Ca indicator absolut de acumulari banesti, reprezinta sursa de remunerare a participantilordirecti si indirecti la formarea acesteia.

BIBLIOGRAFIE

Ristea, M. Contabilitatea societilor comerciale, Vol.I, Ed. CECCAR, Bucureti, 1995

Calin, Oprea; Ristea, Mihai. Bazele contabilitatii. Buc.: Editura Did. si Pedagogica, 2003

Legea contabilitatii nr. 82/1991


43/43

Ordinul nr. 3055/2009 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene

Caloian, Florentin. Valorile rectificative ale imobilizarilor corporale. (Revista finantepublice si contabilitate, nr. 7-8, p. 39-42, August 2006)

Constantin, Stefan. Reevaluarea imobilizarilor corporale. Gestiunea si contabilitateafirmei, 2006;

Legea privind societatile comerciale nr. 31/1990, modificata prin Legea nr. 441 din27.11.2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 955 din 28.11.2006.

Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila sia contabililor autorizati, republicata in Monitorul Oficial nr. 13 din 08.01.2008, art. 7 siart. 12.

Citeste mai mult: http://www.faracontabilitate.ro/utile/elaborarea-si-analiza-bilantului-contabil/#ixzz2PTCxb5ZP
http://www.faracontabilitate.ro/utile/elaborarea-si-analiza-bilantului-contabil/#ixzz2PTCxb5ZPhttp://www.faracontabilitate.ro/utile/elaborarea-si-analiza-bilantului-contabil/#ixzz2PTCxb5ZPhttp://www.faracontabilitate.ro/utile/elaborarea-si-analiza-bilantului-contabil/#ixzz2PTCxb5ZPhttp://www.faracontabilitate.ro/utile/elaborarea-si-analiza-bilantului-contabil/#ixzz2PTCxb5ZP

elaborarea si analiza bilantului contabil

Documents