strategiacontinut

Strategia de Dezvoltare Locală şi Turistică a Oraşului Covasna

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

1

CUPRINS

1. REZUMAT INTRODUCTIV .................................................................................................................. 4

1.1. MULŢUMIRI........................................................................................................................................... 4 1.2. CAUZELE ŞI OBIECTIVELE ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ................................................... 4 1.3. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG A ORAŞULUI COVASNA... 6 1.4. ECHIPA DE PROIECT.............................................................................................................................. 9 1.5. CONŢINUTUL SCURT AL STRATEGIEI ................................................................................................... 10

1.5.1. Analiza situaţiei ............................................................................................................................. 10 1.5.2. Analiza SWOT............................................................................................................................. 13 1.5.3. Imaginea de viitor ............................................................................................................................ 14 1.5.4. Sistemul strategic al obiectivelor, axelor şi al măsurilor de dezvoltare pentru oraşul Covasna ............................ 15 1.5.5. Ultimul capitol: Proiectarea operativă .................................................................................................. 20

2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE LA COVASNA ........................................................................ 22

2.1. CARACTERIZAREA SOCIO-ECONOMICĂ GENERALĂ A JUDEŢULUI COVASNA ........................................ 22 2.1.1. Populaţia....................................................................................................................................... 24 2.1.2. Forţa de muncă şi structura ocupaţională.............................................................................................. 27 2.1.3. Rezultatele şi performanţele întreprinderilor........................................................................................... 32

2.2. COVASNA, PREZENTAREA GENERALĂ ................................................................................................. 40 2.2.1. Aşezarea geografică şi cadrul natural................................................................................................... 40 2.2.2. Prezentare istorică ........................................................................................................................... 43 2.2.3. Aspecte administrative şi socio-economice .............................................................................................. 49 2.2.4. Factorii terapeutici naturali şi turismul balnear din Covasna .................................................................... 51

2.3. ROLURILE, RELAŢIILE ŞI FUNCŢIILE ORAŞULUI COVASNA ÎN SISTEMUL DE AŞEZĂRI............................. 59 2.4. ANALIZA INFRASTRUCTURII, A INSTITUŢIILOR ŞI A SERVICIILOR EXISTENTE ........................................ 70

2.4.1. Infrastructura comunală .................................................................................................................... 70 2.4.2. Infrastructura de transport................................................................................................................. 74 2.4.3. Infrastructura telecomunicaţiilor .......................................................................................................... 76 2.4.4. Infrastructura recreaţională şi culturală ................................................................................................ 77 2.4.5. Infrastructura aferentă serviciilor de sănătate şi învăţământ ...................................................................... 77 2.4.6. Infrastructura turistică...................................................................................................................... 79 2.4.7. Instituţii şi serviciile acestora .............................................................................................................. 84

2.5. ATRACŢII TURISTICE ........................................................................................................................... 88 2.5.1. Resurse turistice antropice.................................................................................................................. 88 2.5.2. Resurse turistice naturale................................................................................................................... 92

2.6. ACCESIBILITATEA ORAŞULUI COVASNA ŞI SISTEMUL DE RELAŢII ÎN TERITORIU ................................... 95 2.7. PROBLEME SOCIALE, TENSIUNI SOCIALE ............................................................................................. 98

2.7.1. Infrastructura pentru servicii sociale ..................................................................................................... 98 2.7.2. Persoane cu handicap ....................................................................................................................... 99 2.7.3. Persoane cu boli neuropsihice .............................................................................................................. 99 2.7.4. Bătrâni ....................................................................................................................................... 100 2.7.5. Rromi ......................................................................................................................................... 100 2.7.6. Violenţa în familie ........................................................................................................................ 101

2.8. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICE DIN COVASNA ............................................................................... 102 2.8.1. Analiza structurală a economiei locale ............................................................................................... 103 2.8.2. Producţia agricolă .......................................................................................................................... 109 2.8.3. Dezvoltarea actuală a economiei locale ............................................................................................... 112 2.8.4. Marketingul localităţii în prezent...................................................................................................... 115

2.9. ANALIZA SITUAŢIEI ŞI TRENDURILOR DEMOGRAFICE........................................................................ 118 2.9.1. Evoluţia istorică a populaţiei din Covasna .......................................................................................... 118 2.9.2. Structura actuală demografică pe sexe, vârste, etnii şi religii .................................................................... 121


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

2

2.9.3. Evoluţiile demografice ale mişcării naturale şi cele migratorii ................................................................... 126 2.10. ANALIZA OCUPĂRII ŞI POTENŢIALULUI FORŢEI DE MUNCĂ ŞI A ŞOMAJULUI ..................................... 128

2.10.1. Resursele de muncă şi structura lor .................................................................................................. 128 2.10.2. Şomajul..................................................................................................................................... 132

2.11. RECREERE ŞI CULTURĂ LOCALĂ....................................................................................................... 135 2.11.1. Condiţiile locale de recreere............................................................................................................. 135 2.11.2. Cultura locală............................................................................................................................. 138

2.12. ANALIZA MEDIULUI DIN COVASNA ................................................................................................. 142 2.12.1. Scurtă prezentare a mediului natural al oraşului Covasna.................................................................... 142 2.12.2. Deşeurile menajere ....................................................................................................................... 144 2.12.3. Apele de suprafaţă şi freatice.......................................................................................................... 148 2.12.4. Apele minerale............................................................................................................................ 151 2.12.5. Mediul Urban. Alimentarea cu apă potabilă .................................................................................... 153 2.12.6. Canalizarea, staţia de epurare şi evacuarea apei epurate în emisar ......................................................... 156 2.12.7. Pulberi sedimentabile şi starea solurilor ............................................................................................ 157 2.12.8. Spaţii verzi ................................................................................................................................ 160 2.12.9. Zgomotul ambiant ....................................................................................................................... 160 2.12.10. Factori naturali de risc, starea generală a mediului natural ................................................................. 161

2.13. ANALIZA COMPARATIVĂ A COVASNEI CU ALTE STAŢIUNI BALNEOCLIMATERICE DIN ŢARĂ ŞI DIN

STRĂINĂTATE .......................................................................................................................................... 162 2.13.1. Analiza comparativă a factorilor naturali a staţiunilor din Carpaţii Orientali ......................................... 163 2.13.2. Unele referinţe comparative privind infrastructura staţiunilor din ţară ..................................................... 169 2.13.3. Analiza competitivităţii localităţii, examinarea concurenţei, compararea cu localităţi şi zone potenţial concurente din străinătate........................................................................................................................................ 170

3. CONCEPŢIA DE LUNGĂ DURATĂ A ORAŞULUI COVASNA ................................................... 181

3.1. ANALIZA SWOT: PRINCIPALELE PROBLEME, AVANTAJE, PERICOLE ŞI OPORTUNITĂŢI ÎN DEZVOLTAREA

DURABILĂ A LOCALITĂŢII ........................................................................................................................ 181 3.1.1. Puncte forte .................................................................................................................................. 182 3.1.2. Puncte slabe ................................................................................................................................. 184 3.1.3. Oportunităţi................................................................................................................................. 186 3.1.4. Pericole........................................................................................................................................ 187

3.2. VIZIUNEA STRATEGICĂ A ORAŞULUI COVASNA PE TERMEN LUNG ..................................................... 191 3.2.1. Criteriile de calitate al imaginii de viitor pentru staţiunea Covasna........................................................... 193 3.2.2. Segmentarea pieţei, alegerea unor categorii de persoane, care vor constitui priorităţi pentru oraşul şi staţiunea Covasna ............................................................................................................................................... 195 3.2.3. Criterii cantitative ale imaginii de viitor al staţiunii Covasna .................................................................. 198

3.3. SISTEMUL STRATEGIC AL OBIECTIVELOR, AXELOR ŞI AL MĂSURILOR DE DEZVOLTARE PENTRU ORAŞUL

COVASNA ................................................................................................................................................ 203

4. PROGRAM OPERATIV DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI COVASNA ..................................... 233

4.1. POSIBILITĂŢILE ŞI OPORTUNITĂŢILE CONJUNCTURALE ALE DEZVOLTĂRII TURISMULUI DE SĂNĂTATE

DIN COVASNA ......................................................................................................................................... 233 4.1.1. Situaţia turismului mondial şi tendinţele prognostizate .......................................................................... 233 4.1.2. Tendinţele turismului din România şi posibilele lor influenţe asupra turismului din regiune ........................... 234 4.1.3. Relaţia dezvoltării staţiunii Covasna cu planurile de dezvoltare economică şi turistică, pe plan naţional şi local . 238

4.2. PROIECTE INIŢIATE ŞI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR STRATEGICE ŞI A AXELOR DE

DEZVOLTARE .......................................................................................................................................... 244 4.3. ASPECTE ALE IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZĂRII ............................................................................. 310

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 315


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

3

ANEXE ...................................................................................................................................................... 318

ANEXA 1. .............................................................................................................................................. 318 HARTA 1: ORAŞUL COVASNA ŞI CELALALTE STAŢIUNI BALNEARE DIN ROMÂNIA..................................... 318 ANEXA 2. .............................................................................................................................................. 319 HARTA 2: ACCESIBILITATEA ORAŞULUI COVASNA ŞI ATRACŢIILE DIN ÎMPREJURIMI.................................. 319 ANEXA 3. .............................................................................................................................................. 320 HARTA 3. VIZUALIZAREA TRIDIMENSIONALĂ A ZONEI COVASNA ANEXA 4........................................... 320 ANEXA 4. .............................................................................................................................................. 321 HARTA 4: TRASEE URBANE PROPUSE PENTRU BICICLETE ......................................................................... 321 ANEXA 5. .............................................................................................................................................. 322 HARTA 5. TRASEE DE MOUNTAIN-BIKE PROPUSE..................................................................................... 322 ANEXA 6. .............................................................................................................................................. 323 FOTOGRAFII ÎN ORAŞUL COVASNA .......................................................................................................... 323


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

4

1. REZUMAT INTRODUCTIV

1.1. Mulţumiri

Prin această cale dorim să exprimăm mulţumirile noastre Primăriei Covasna, care ne-au

acordat tot sprijinul pentru realizarea acestei strategii. Primăria ne-a pus la dispoziţie toate

materialele existente şi legate de localitate, ne-au ajutat la organizarea unor activităţi

desfăşurate pe teren, de către specialiştii noştri şi au contribuit într-o măsură semnificativă cu

ideile, propunerile proprii şi cu informaţiile deţinute în cadrul instituţiei, la elaborarea acestei

strategii locale.

Pe de altă parte, dorim să mulţumim acelor locuitori ai Covasnei, care ne-au acordat timpul

necesar pentru realizarea interviurilor, care au stat la baza formulării strategiei de dezvoltare.

Toţi cei care au fost contactaţi de specialiştii societăţii noastre, au avut o amabilitate

deosebită faţă de noi, şi ne-au ajutat deosebit de mult cu ideile şi datele, descrierile oferite în

cadrul acestor interviuri.

1.2. Cauzele şi obiectivele elaborării strategiei de dezvoltare

După schimbările politice şi sociale din 1989-1990, în România a urmat o perioadă de

tranziţie, caracterizată prin numeroase iniţiative şi conflicte, informare şi dezinformare,

oportunităţi şi pierderi. După perioada tipică a tranziţiei a anilor 90, începe o perioadă mai

stabilă, din punct de vedere economic şi social. În această perioadă putem calcula cu rezultate

şi indicatori mult mai pozitivi, precum scăderea inflaţiei şi şomajului, creşterea investiţiilor

străine, creşterea performaţnelor economice, finalizarea privatizaţiilor, şi multe altele. Toate

aceste rezultate vor face posibile o direcţie nouă a dezvoltării întregii societăţi româneşti şi

anume aceea de dezvoltare în cadrul unor structuri mai mari, mai elevate, în care România s-

a integrat în primul deceniu al mileniului, adică Uniunea Europeană şi NATO.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

5

Aceste structuri, şi în special UE, nu numai că deschid o mulţime de posibilităţi în faţa

naţiunii, ci şi arată direcţii concrete pentru evoluţia economică şi socială a societăţilor, foste

socialiste. Aceste direcţii şi forme de dezvoltare, deja acceptate de către naţiunile din

Occident, au la baza stabilitatea şi posibilitatea de a fi calculabile, planificabile, majoritatea

opţiunilor de dezvoltare şi de progres. Pentru acestea, UE cere de la fiecare nivel teritorial

care are funcţii administrative sau de dezvoltare, economice, să-şi exprime pe termen lung

viziunea şi opţiunile de progres, printr-o strategie clară, bine structurată pe termen lung.

Uniunea Europeană cere aceste documente de planificare şi programare de la autorităţile

locale şi centrale şi regionale şi în scopul utilizării transparente şi predictibile a fondurilor

alocate din bugetul comun, manifestat prin Fondurile Structurale şi de Coeziune.

Strategiile pot fi elaborate pe lângă consideraţia maximală a principiilor de bază şi

ansamblului de mijloace folosite de UE, şi pe lângă componentele întreprinse în sfera de

activitate a sistemului instituţional autohton regionalist, adică pe lângă colaborarea activă a

Consiliului de Dezvoltare Regională şi Agenţiile de Dezvoltare Regională.

Elaborarea strategiei este deci justificată prin motive multiple.

În primul rând, este vorba de o necesitate locală, ce derivă din proiectarea şi planificarea

tuturor dezvoltărilor, ceea ce ar putea să scoată de sub subordonarea politică direcţiile şi

viteza realizării obiectivelor economice şi sociale, cât şi formularea în general a acestor

obiective.

În al doilea rând, se dovedeşte foarte eficient, în formularea acestor probleme şi oportunităţi

locale, precum şi la soluţionarea problemelor sau la operaţionalizarea oportunităţilor, ca toate

acestea să fie compactate într-un document cuprinzător, care este elaborat de specialişti în

dezvoltare teritorială şi economică, şi care nu neapărat sunt din localitate, dar sunt „din

partea locului”. Pentru rezultate maxime, succesul strategiei rezidă în modul profesional în

care este elaborat, iar pe de altă parte, de multe ori poate să devină mult mai obiectiv, dacă

este formulat de către un grup din afara localităţii, care nu sunt afectaţi de rutina şi de

barierele problemelor locale de zi cu zi. Totuşi, considerăm că acest grup de specialişti poate

să formuleze o strategie realistă şi normativă numai în cazul în care se consultă în mod

continuu şi fundamental cu specialiştii şi conducătorii (formali şi informali) din localitate, pe

de altă parte, este necesar ca acest grup să cunoască foarte bine localitatea, specificităţile

locale, adică dacă de preferinţă să fie originar din regiunea în cauză.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

6

În al treilea rând, când se elaborează o strategie este incontestabil, că rolul acestuia se

gravitează şi în jurul comunicaţiilor locale, între diferitele categorii şi segmente locale, precum

locuitorii, întreprinzătorii, angajaţii administraţiei locale, sfera organizaţiilor non-

guvernamentale. Aceasta înseamnă, că se doreşte să se facă public şi cunoscut, să se

„transparentizeze” toate dezideratele propuse şi proiectele concrete prin acest document,

către toate categoriile locale implicate prin efecte sau cauze.

Şi în fine, dar nu în ultimul rând, strategia este şi un mijloc de comunicare externă. Pe lângă

faptul obiectiv că un document modern poate să facă cunoscut direcţiile de dezvoltare a

localităţii, opţiunile de progres prin obiectivele şi programele formulate, strategia este şi un

document promoţional. Prin aceasta se intenţionează să se dovedească pentru categoriile,

segmentele ţintă externe, că localitatea în general, şi administraţia locală în special are intenţii

concrete, solide şi bine determinate, în legătură cu viitorii 15-20 ani ai localităţii. Categoriile

externe ale localităţii pot fi diverse: în primul rând organele administrative judeţene şi

centrale, organele administrative ale Uniunii Europene, la nivel de ţară, investitori străini,

întreprinzători care doresc să deschidă o afacere la Covasna.

De aceea, recomandăm ca acest document după adoptare de către Consiliul Local al Oraşului

Covasna să fie făcut public, prin posibilitate de acces la versiuni imprimate (în versiuni

scurte, sau versiune completă – contra-cost), şi electronic, în primul rând prin posibilitate

descărcare de pe pagina oficială a Primăriei oraşului (www.kovaszna.ro).

1.3. Procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare pe termen lung a oraşului Covasna

Documentul care descrie calea de dezvoltare a unei unităţi teritoriale, denumit strategie era

un lucru necunoscut în epoca socialistă - sub această denumire. La Covasna, administraţia

locală a iniţiat satisfacerea acestei necesităţi ai vieţii sociale moderne, încă din anul 2005, la

nivel de idee, şi a început procedurile de formulare a lucrărilor necesare şi atribuire a acestora

încă din anul trecut.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

7

Societatea noastră a participat la procedura de licitaţie deschisă în luna mai, organizată de

administraţia locală, şi a câştigat acest concurs. Prin urmare a iniţializat în luna iunie

organizarea şi elaborarea strategiei.

În primă fază s-a procedat la organizarea colectării informaţiilor. Pentru analiza situaţiei, au

fost necesare o serie pregătiri premergătoare. Acestea au început cu o primă vizită pe teren,

descoperirea diferitelor părţi ale oraşului, fotografierea principalelor obiective, inventarierea

principalelor structuri şi infrastructuri. Pe lângă acestea, am parcurs toate materialele deja

elaborate despre oraşul Covasna, în ultimii decenii, fie ele documente de urbanism,

istoriografie, geografie, ghiduri turistice, hărţi şi altele. Am studiat şi celelalte trei documente

de planificare care s-au născut în anii anteriori: un studiu de oportunitate privind amenajarea

turistică a staţiunii, elaborat de INCDT, în anul 2002, Planul Urbanistic General din 1997,

precum şi un studiu de marketing al staţiunii mai recent, finalizat în august 2007, tot de către

INCDT Bucureşti.

După consultarea acestor materiale, am început, din luna iulie să cerem eliberarea unor date

statistice de la organismele specializate: de la Direcţia Judeţeană de Statistică Covasna, de la

Direcţia Generală de Finanţe Publice, Administraţia Covasna, şi de la Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă, Judeţul Covasna, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu

Handicap.

În lunile iulie şi august am elaborat, pe baza informaţiilor culese, capitolele strategiei care se

ocupă cu analiza situaţiei existente. În această fază, au fost necesare câteva deplasări pe teren,

pentru completarea şi actualizarea informaţiilor colectate, individual sau cu ajutorul unor

lucrători ai Primăriei.

La finalizarea acestei faze, şi ca un punct de pornire a faze următoare, în care se planifica

conturarea imaginii de viitor al Covasnei pe termen lung şi a principalelor axe de dezvoltare,

obiective specifice şi strategice, am procedat la poate cel mai important element al strategiei

locale: consultarea cu publicul.

Bineînţeles, o strategie nu este un sondaj de opinie şi nu trebuie neapărat să reflecte opinia

publică generală ci mai degrabă are nevoie de opinia profesională a principalilor personaje,

nu numai din viaţa publică, ci acele persoane care au o imagine clară şi o concepţie bine


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

8

conturată despre viitorul oraşului. Asemenea persoane probabil sunt mai multe sute la

Covasna, dar pentru a operaţionaliza această fază a trebuit să alegem mult mai puţine.

După un proces de selecţie bazat pe vechimea de rezidenţă în localitate şi ocupaţia persoanei

(criteriul în acest caz a fost ca să se includă cât mai multe categorii de ocupaţii), la care ne-au

ajutat şi recomandările Primăriei, am intervievat 24 persoane, fiecare interviu având o

dimensiune substanţială, în unele cazuri de câteva ore.

Aceste interviuri, informaţiile culese pe urma acestora ne-au arătat deja şi principalele direcţii

de dezvoltare, pe care trebuie să urmeze oraşul-staiune: în primul rând turismul, şi turismul

balnear în special, în al doilea rând ramurile ce au la bază deservirea acestora, cum sunt

industria alimentară, industria textilă şi industria de prelucrare a lemnului, dar nu în ultimul

rând şi agricultura (mai detailat în subcapitolul următor).

După aceasta, a urmat alcătuirea tabelului care constituie „coloana vertebrală” a strategiei,

conţinând viziunea şi misiunea pe termen lung a strategiei, obiectivele strategice, care susţin

această misiune şi care trebuie atinse pentru a ajunge la viziunea formulată, axele principale

de dezvoltare care ajută la definirea direcţiilor de dezvoltare şi obiectivele operative care

contribuie la realizarea acestor axe, precum şi un set de măsuri şi programe concrete care o

să determine succesul axelor de dezvoltare şi măsura atingerii obiectivelor strategice ale

viitorului Covasnei. Acest tabel şi detaliile componente au fost dezbătute pe larg cu

conducerea Primăriei, şi coroborate cu ideile şi planurile lor, ca principalul actor al punerii în

aplicare a acestor perspective.

Ultimul stadiu a fost o următoare lucrare pe teren în care am inventariat toate locaţiile care ar

putea să găzduiească anumite proiecte de dezvoltare în localitate. Pe baza acestor inspecţii a

locaţiilor potenţiale, am inventariat toate proiectele şi am construit o schemă de prezentare a

fiecăruia.

Tot în cadrul ultimului capitol demonstrăm ce fel de conexiuni posibile sunt între planurile şi

strategiile de dezvoltare, elaborate pe nivele administrative mai ridicate, adică judeţene,

naţionale. Astfel, încercăm să atingem toate planurile care ar putea sau ar trebui să aibă

referiri în turism sau pentru oraşul Covasna, cum sunt Planul Naţional de Dezvoltare 2007-

2013, Programul Operativ Regional, Strategia Naţională a Turismului Balnear, şi multe altele.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

9

Într-o ultimă fază am arătat şi câteva puncte importante, care trebuie avute în vedere în

evoluţia strategiei de după elaborare, şi aceea a analizei ex-post, adică aceea de monitorizare

permanentă în următorii 15 ani, a tutoror rezultatelor şi atingerea obiectivelor propuse.

1.4. Echipa de proiect În echipa noastră de proiect din Miecurea-Ciuc am avut următoarele persoane:

Nagy Benedek – managerul proiectului, specialist în domeniul dezvoltării regionale şi

în turism şi marketing regional, absolvent al Academiei de Studii Economice din

Bucureşti, student PhD în prezent la Universitatea din Pécs, Şcoala de Doctorat

Politică şi Economie Regională, Ungaria, respectiv asistent universitar la Universitatea

Sapientia din Miercurea Ciuc.

Horváth Alpár – specialist în domeniul dezvoltării regionale şi turism, absolvent al

Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Facultatea de Geografie, student PhD la

Universitatea din Pécs, Ungaria, în tema de dezvoltare regională, respectiv asistent

universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Gheorgheni.

Pál Zoltán – specialist în geografie, hidrologie, absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai

din Cluj, Facultatea de Geografie, student PhD la Universitatea din Debrecen în

prezent, respectiv asistent universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

Kánya József – specialist în dezvoltarea rurală, absolvent al Universităţii din Pécs, ca

profesor de istorie, MBA- la Universitatea din Pécs, Facultatea de Economie fiind

lector universitar la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc.

Szabó Károly – specialist în domeniul finanţărilor nerambursabile, absolvent al

Universităţii Sapientia din Miercurea-Ciuc, obţinând diploma de sociolog, fiind

consultant în cereri de finanţare europene şi naţionale în prezent.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

10

Miklós Árpád – specialist în economie şi finanţe, absolvent al Universităţii Sapientia

din Miercurea-Ciuc, obţinând diploma de economist, fiind consultant în elaborarea

planurilor de afacere şi a proiectelor.

Pe lângă echipa de proiect sus-menţionată, avem relaţii de colaborare cu mai multe firme de

arhitectură din Miercurea-Ciuc şi din Ungaria, de consultanţă în probleme financiar-bancare,

institute de cercetare în domeniul social, economic, cu firme de traducere din ţară, şi nu în

ultimul rând, în ajutorul nostru au fost şi specialiştii de la firma-mamă, AQUAPROFIT S.A.

din Budapesta, care este socotită societatea cea mai recunoscută în Ungaria, în domeniul

consultanţei şi proiectării balneare şi turistice.

1.5. Conţinutul scurt al strategiei

1.5.1. Analiza situaţiei

Populaţia judeţului Covasna a avut o scădere de 5,8% în ultimii 15 ani. Problema este însă

procesul accentuat de îmbătrânire demografică. Privind migraţia internă putem observa, că

dezurbanizarea este mai accentuată decât procesul de urbanizare. Populaţia ocupată civilă a

avut o scădere de -3,8 %.

Dintre sectoarele economiei industria prelucrătoare, construcţiile, hotelurile şi restaurantele,

tranzacţiile, intermedierile financiare şi celelalte activităţi au avut creşteri, iar cele mai

accentuate scăderi s-au constatat în agricultură, în industria extractivă, în învăţământ şi în

sănătate.

În judeţ cea mai mare pondere o au firmele din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul,

respectiv repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a motocicletelor şi a bunurilor personale

şi casnice. Media productivităţii economiei este mai redusă cu 28 % faţă de media ţării, şi cu

11 % faţă de media regiunii.

La Covasna resursele turistice de bază pe care se sprijină activităţile turisice sunt factorii

terapeutici naturali: apele minerale, mofetele şi bioclimatul.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

11

Infrastructura comunală: în privinţa dotării cu locuinţe, populaţia din oraşul Covasna

prezintă o situaţie bună atât în ce priveşte suprafaţa medie a locuinţelor, cât şi suprafaţa

medie locuibilă pe o persoană. Dotarea cu locuinţe s-a ridicat în 2005 la 4520 de locuinţe.

Alimentarea cu apă potabilă nu acoperă încă toate zonele de locuit, lungimea reţelei de

distribuţie a apei este de 41,3 km, ceea ce reprezintă aproape 80% din locuitorii oraşului.

Locuinţele sunt conectate la reţeaua de canalizare în proporţie de 76%. Lungimea reţelei de

energie electrică asigură o acoperire de aproape 100%. Condiţiile pentru încălzire centrală a

locuinţelor există, dar de 10 ani acestea nu funcţionează. Lungimea reţelei de distribuţie a

gazului a înregistrat a creştere semnificativă în ultimele ani. Oraşul Covasna dispune de o

platformă de gunoi amenajată şi de puţ sec, însă acestea nu corespund normelor europene.

Infrastructura de transport este compusă de un drum naţional, DN 13E şi două artere rutiere

judeţene. Drumurile din oraş sunt asfaltate în proporţie de 50%. Staţiunea este legată de

magistrala principală nr. 400 prin artera feroviară secundară Sf. Gheorghe - Covasna –

Breţcu, neelectrificată.

Infrastructura telecomunicaţiilor poate fi considerată satisfăcătoare, există două reţele fixe de

telefonie, 4 reţele mobile, 4 societăţi care furnizează internet.

Covasna este bine dotată cu diferite elemente recreaţionale, ar fi necesar ca aceste elemente

să cunoască şi o creştere calitativă. În oraşul Covasna infrastructura de învăţământ şi sănătate

este bine dezvoltată, cu mai multe elemente care deservesc în mod corespunzător nevoile

locale unui oraş de 11 mii de locuitori.

Infrastructura turistică este cea mai dezvoltată, însă lipsa investiţiilor de întreţinere şi

mentenanţă au pus amprenta lor pe acest segment. Unităţile de cazare şi de alimentaţie

trebuie modernizate.

Funcţiile comerciale sunt bine reprezentate, există multe tipuri de magazine, unităţi ce

prestează servicii populaţiei, lipsesc doar câteva unităţi pentru deservirea turiştilor. Funcţia

urbană este de asemenea bine reprezentată şi prin instituţiile centrale.

Ca instituţii, cultura nu este reprezentată deosebit de cuprinzător, neavând ansamblu teatral,

insituţii de arte plastice, galerii, formaţiuni de muzică clasică sau populară.

Serviciile de asistenţă socială sunt acordate prin intermediul mai multor instituţii care cuprind

centre de reabilitare şi recuperare pentru adulţi (la Spitalul de Cardiologie), serviciu de


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

12

asistenţă pentru bătrâni la domiciliu, un orfelinat, care se deovedesc a fi insuficiente şi care

din cauza insuficienţei fondurilor alocate sunt nevoite să limiteze activitatea.

Situaţia economică este determinată mai ales de societăţi din domeniul turismului, industriei

de prelucrare a lemnului, transportului, industriei alimentare, industriei uşoare. Nu există

agricultură, dar caracterul rural al unor părţi ale oraşului indică existenţa activităţilor

substanţiale.

Funcţia economică, productivă poate fi acela care atribuie o poziţie mai puternică localităţii

în cadrul reţelei judeţene, regionale şi naţionale de localităţi. Dezvoltarea economiei locale în

primul rând înseamnă crearea şi sprijinirea creării unor întreprinderi, activităţi economice mai

ales private, competitive şi durabile. În afara dezvoltării infrastructurii de bază, un aspect

important pentru susţinerea economiei locale este coordonarea dintre sistemul de învăţământ

şi aşteptările de pe piaţa forţei de muncă.

Marketingul localităţii: în mod fericit Covasna are deja o largă cunoaştere pe piaţa turistică.

Eforturile de popularizare a staţiunii Covasna ca loc de refacere a sănătăţii se realizează atât

de actorii locali, cât şi judeţeni. Covasna se regăseşte în cataloagele, broşurile turistice şi pe

site-urile de pe internet, mai ales cu specific balnear, hotelier. Există chiar o pagină de web

bilingvă, oficială, a oraşului. A apărut încă în 1999 o hartă a oraşului oferind informaţii

despre amplasarea şi adresa unor firme, instituţii publice, obiective turistice.

Resursele de muncă şi structura lor: activitatea turistică ocupă 13% din totalul forţei de

muncă apte de muncă din Covasna. Alte domenii şi activităţi însemnate: industrie alimentară,

industrie prelucrătoare, industrie uşoară, construcţii, unităţi financiar - bancare, transport şi

comunicaţii, unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, administraţie publică şi asistenţă

socială, învăţământ, Ocolul Silvic, două staţii PECO.

Condiţii locale de recreere: funcţia recreativă a Covasnei se poate considera destul de

puternică, deoarece condiţiile naturale, încadrarea aşezării în mediul ei natural oferă condiţii

prielnice pentru satisfacerea atât a nevoilor populaţiei locale, cât şi a oaspeţilor veniţi pentru

vindecare sau destindere, relaxare şi agrement.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

13

Deşeurile menajere: oraşul dispune de o rampă de depozitare a deşeurilor municipale la

Chiuruş. În anul 2004 s-a finalizat Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru

regiunea Centru. În urma procesului de planificare rezultă că rampele comunale sunt

planificate spre închidere în perioada 2006-2016. Pentru rampa de deşeuri Covasna-Chiuruş

termenul limită a închiderii este anul 2009.

Alimentare cu apă potabilă: staţiunea Covasna dispune de alimentare cu apă (aducţiunea

Comandău, din Bâsca Mare respectiv aducţiunea din Covasna, 24 km lungime în total), care

asigură un debit de 92 l / s.

Canalizare: lungimea reţelei de canalizare este de 20 km, numărul populaţiei racordată la

sistemul de canalizare este de 7000, deci există un număr destul de mare de gospodării care

îşi deversează apele uzate menajere direct în pârâu sau în sol.

Spaţii verzi: Oraşul Covasna dispune de spaţii verzi preponderent neamenajate şi greu

accesibile, situate mai ales în zonele periferice ale oraşului. Spaţiile verzi din centrul oraşului

sunt insuficiente pentru funcţia urbană şi pentru funcţia turistică.

1.5.2. Analiza SWOT

După analiza detailată a situaţiei, urmează o analiză SWOT, care prin punctele forte şi

punctele slabe listate ne arată pe de o parte problemele şi resursele existente, iar pe de altă

parte prin oportunităţi şi pericole ne sugerează direcţiile de dezvoltare şi ameninţările externe

posibile, care se deschid în viitor:

Puncte forte Puncte slabe

- resurse naturale (gaze, ape minerale, clima, aerul) - mediu cu efect terapeutic - o locaţie favorabilă pentru acest tip de turism - un vechi renume, încă din vremea Monarhiei

Austro-Ungare, al vieţii balneare din oraş de carbon, mari hoteluri, Planul Înclinat.

- personalităţi din zonă - peisagistica, fragmentarea reliefului - comunitate de români puternică, identitatea locală

al acestora - spital de cardiologie, tratamente, medici de

specialitate - baze de tratament numeroase şi active, cu multe

proceduri şi servicii de cură

- poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor freatice

- problemele calitative ale depozitului de deşeuri

- lipsele sistemului de colectare a deşeurilor - problema drumurilor locale, orăşeneşti - lipsa WC-urilor publice - funcţia locativă şi cea turistică sunt

amestecate în spaţiu - lipsa spaţiilor pentru activităţi sociale,

comunitare - mulţi câini vagabonzi - aspectul centrului - slăbiciunea controlului urbanistic


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

14

- statut de staţiune de interes naţional - câteva întreprinderi semnificative din domeniul

industriei alimentare - în ultimii ani, cum am văzut şi în capitolul

respectiv, a scăzut şomajul în mod semnificativ. - telecomunicaţiile sunt destul de bine reprezentate - câteva oraşe mari în apropiere - atracţie antropică de tip industrial, Planul Înclinat şi

mocăniţa - multe locuri de cazare. - existenţa unui manej şi a unui heleşteu la ieşirea

spre Chiuruş.

- insuficienţa unităţilor de alimentaţie - inexistenţa celorlalte infrastructuri

turistice şi comerciale - lipsa sau insuficienţa calitativă a serviciilor

turistice - lipsa educării şi învăţământului turistic

competitiv - accesul localităţii doar pe cale rutieră - clientelă axată doar pe un singur segment - lipsa unei organizaţii de turism locale - lipsa locuinţelor de serviciu - caracter rural, caracter agricol dat de

micile ferme individuale - pasivitatea şi lipsa de interes, de implicaţie

a populaţiei locale - mijloace de comunicare precare - cunoştinţele de limbi străine ale populaţiei

locale sunt necorespunzătoare Oportunităţi Pericole - finanţări externe obţinute din fondurile europene,

Fondurile Structurale - program de reabilitare a bazelor de tratament din

staţiunile balneare - stagii de rezidenţiat la Spitalul de Cardiologie din

Covasna - creşterea ponderii populaţiei de vârsta a treia, atât

în România, cât şi în majoritatea ţărilor europene - creşterea segmentului specific al populaţiei care are

probleme generale de sănătate - legături şi contacte deja formate cu diferite localităţi

din străinătate (Ungaria, Elveţia, Suedia) - includerea în oferta turistică locală a diferitelor

atracţii din împrejurimi - folosirea în alte scopuri decât cele terapeutice a

gazelor de bioxid de carbon - turismul cultural care evoluează destul de marcant

în Ţinutul Secuiesc - o cerere din ce în ce mai mare pentru alternativele

turistice - construirea aeroportului din Braşov (Ghimbav) - consolidarea sistemului de sănătate autohton şi

conectarea la sistemul de asigurări al ţărilor din UE

- probleme politice - pericolul poluării apelor minerale - relaţii româno-maghiare ocazional

tensionate, problemele sociale ale rromilor

- colapsul sistemului actual de subvenţii al tratamnetelor şi biletelor de odihnă

- inconsecvenţa promoţiei turismului naţional şi al brandului România.

- pierderea unor medici de specialitate valoroşi

- probleme demografice - lipsele personalului din turism - încălzirea globală - scăderea generală a turismului datorită

ameninţărilor teroriste

1.5.3. Imaginea de viitor Înainte de a proiecta direcţiile concrete de dezvoltare, este nevoie de o viziune pe termen

lung a oraşului, mai precis a turismului din oraşul Covasna, ramură care va determina


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

15

bunăstarea generală a oraşului. Foarte scurt se poate rezuma că turismul din Covasna nu-şi va

pierde caracterul balnear, adică cel de tratament, dar pe lângă acest caracter deja cunoscut şi

detailat va trebui să adauge unul nou, modern, cel de wellness, cel profilactic, care va

constitui un întreg turistic de succes. Pe lângă cele două forme de turism de bază (balnear şi

wellness) se impune şi dezvoltarea unei forme suplimentare, pentru care la Covasna cel mai

adecvat este turismul cultural, având în vedere resursele existente în zona apropiată şi în

regiune (Secuime, oraşele săseşti medievale, etc.), iar pe de altă parte acesta este cel mai

compatibil cu celelalte două. Din punct de vedere al segmentelor ţintite, ne concentrăm la

ambele forme de turism (balnear-tratament şi wellness-profilactic), atât la segmenţi din ţară

(mai ales un segment restrâns al populaţiei de vârsta a treia cu venituri substanţiale şi un

segment mai larg al populaţiei cu copii mici, al familiilor tinere), cât şi la cei din străinătate

(mai ales un segment larg al vârstnicilor ce venituri peste nivelul mediu din Austria, Rusia,

Germania, Izrael, Ungaria, Moldova şi mai ales pentru partea balneară, dar şi cu servicii de

wellness).

Pe lângă criteriile calitative şi cel al segmenţilor de piaţă vizaţi, este apreciat şi criteriile

canitative ale viitorului turistic din Covasna. Pornind de la statisticile existente din Covasna,

şi din experienţele străine şi din ţară am efectuat calcule turistice, care au rezultat, că sunt

necesare circa 3000 locuri de cazare (cu 50% mai mult decât acum), şi aproximativ 700 000

înnoptări anual, pentru a asigura un volum optim al băilor de agrement şi wellness, elementul

principal de atracţie al turismului de wellness din Covasna. Aceste băi vor avea circa 350 000

intrări anual, un volum semnificativ, dar nu exagerat, comparativ cu cele mai mari băi din

lume, precum cele din Ungaria (dintre care cel mai mare, Hajdúszoboszló are anual aproape

2 milioane de intrări, şi multe alte între 0,5 şi 1,5 milioane).

1.5.4. Sistemul strategic al obiectivelor, axelor şi al măsurilor de dezvoltare pentru

oraşul Covasna

Dezvoltarea strategică a unei localităţi este o preocupare deosebit de complexă, care

presupune o viziune cât se poate de cuprinzătoare asupra necesităţilor vieţii socio-economice

locale, dar şi capacitatea de a formula obiective care odată atinse satisfac aceste nevoi şi asigură


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

16

perpetuarea continuă şi dezvoltarea comunităţii locale. Având ca misiune dezvoltarea oraşului

prin dezvoltarea turismului de sănătate, ridicarea calităţii vieţii populaţiei locale, recâştigarea poziţiei de

lider pe plan naţional în domeniul balnear şi obţinerea unui renume şi unei poziţii deosebite

pe plan internaţional, în viziunea formulată în parteneriat cu reprezentanţii autorităţii

administraţiei publice locale şi cu reprezentanţi ai vieţii socio-economice din oraşul Covasna,

am stabilit ca obiectiv general: transformarea oraşului Covasna în cea mai atractivă şi renumită

staţiune balneară din România, care se ocupă într-un mod complex cu recuperarea sănătăţii

umane, prin metode moderne şi resurse diversificate.

Această viziune reprezintă o stare de fapt închipuit şi dorit, un obiectiv care poate fi împlinit

prin sinergia diferitelor eforturi de dezvoltare din diferite domenii. Obiectivul general este

defalcat în obiective specifice, care la rândul lor reprezintă direcţii de dezvoltare, linii directoare,

formulate ca axe. Diferitele acţiuni, proiecte individuale concrete se grupează în tipuri sau

categorii de proiecte, respectiv idei de investiţii, care la rândul lor se subscriu măsurilor care vizează

îndeplinirea obiectivelor operative. Ierarhia obiectivelor redă esenţa dezvoltării strategice, care

presupune în procesul de implementare (ca şi în etapa de planificare, premergătoare

procesului decizional) un parteneriat real şi eficient dintre actorii vieţii socio-economice

locale şi administraţia publică locală.

Str

ate

gia

de

Dezv

olt

are

Locală

şi

Turi

stică a

Oraşu

lui

Covasn

a

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

17

VIZ

IUN

EA

T

rans

form

area

ora

şulu

i Cov

asna

în c

ea m

ai a

trac

tivă

şi r

enum

ită s

taţiu

ne b

alne

ară

din

Rom

ânia

, car

e se

ocu

pă în

tr-u

n m

od

com

plex

cu

recu

pera

rea

sănă

tăţii

um

ane,

prin

met

ode

mod

erne

şi r

esur

se d

iver

sific

ate

MIS

IUN

EA

Dez

volta

rea

oraş

ului

prin

dez

volta

rea

turis

mul

ui d

e să

năta

te, r

idic

area

cal

ităţii

vie

ţii p

opul

aţie

i loc

ale,

rec

âştig

area

poz

iţiei

de

lider

pe

plan

naţ

iona

l în

dom

eniu

l bal

near

şi o

bţin

erea

unu

i ren

ume

şi u

nei p

oziţi

i deo

sebi

te p

e pl

an in

tern

aţio

nal,

pe a

ceas

tă

piaţ

ă (t

uris

tică

şi d

e să

năta

te)

OB

IEC

TIV

E

STR

AT

EG

ICE

D

ezvo

ltare

a pe

pla

n ec

onom

ic ş

i soc

ial a

loca

lităţ

ii C

ovas

na

Fo

rmar

ea tu

rism

ului

de

tip w

elln

ess

M

oder

niza

rea

şi p

uner

ea p

e ba

ze d

e pi

aţă

a tu

rism

ului

bal

near

Pr

otec

ţia m

ediu

lui ş

i a r

esur

selo

r na

tura

le d

in lo

calit

ate

şi d

in z

onă

Pr

omov

area

une

i im

agin

i dis

tinct

e şi

spe

cific

e a

staţ

iuni

i Cov

asna

Str

ate

gia

de

Dezv

olt

are

Locală

şi

Turi

stică a

Oraşu

lui

Covasn

a

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

18

AX

A D

E

DE

ZV

OL

TA

RE

1. D

ezvo

ltare

a in

fras

truc

turii,

gosp

odăr

irii

com

unal

e şi

pro

tecţ

ia m

ediu

lui

2. D

ezvo

ltare

a tu

rism

ului

bal

near

3.

Dez

volta

rea

baze

i de

resu

rse

uman

e

4. D

ezvo

ltare

a ec

onom

ică

şi s

ocia

lă

gene

rală

5.

Mar

ketin

gul l

ocal

ităţii

OB

IEC

TIV

E

OPE

RA

TIV

E

• re

abili

tare

a in

fras

truc

turii

de

tran

spor

t şi c

ircul

aţie

• va

lorif

icar

ea m

ai e

ficie

ntă

a em

anaţ

iilor

de

gaze

şi a

ap

elor

min

eral

e • de

zvol

tare

a re

ţele

i de

ape

rezi

dual

e • de

zvol

tare

a si

stem

elor

de

elec

tric

itate

şi a

ilu

min

atul

ui p

ublic

• de

zvol

tare

a re

ţele

i de

apă

pota

bilă

• de

zvol

tare

a re

ţele

i de

elec

tric

itate

• m

anag

emen

t mod

ern

de

deşe

uri

• si

stem

atiz

area

cu

prin

zăto

are

a lo

calit

ăţii

(tro

tuar

e, p

arcu

ri, p

ieţe

)

• cr

eşte

rea

şi d

iver

sific

area

ca

paci

tăţii

de

caza

re ş

i al

imen

taţie

• de

zvol

tare

a in

fras

truc

turii

se

rvic

iilor

pen

tru

even

imen

te c

ultu

rale

• st

imul

area

înfii

nţăr

ii şi

fo

rmăr

ii un

or

infr

astr

uctu

ri tu

ristic

e au

xilia

re

• în

fiinţ

area

şi d

ezvo

ltare

a un

ui c

entr

u şi

băi

m

unic

ipal

e lo

cale

• de

zvol

tare

a se

rvic

iilor

de

trat

amen

t şi a

cel

or

com

plem

enta

re

• fo

rmar

ea s

peci

aliş

tilor

di

n tu

rism

• at

rage

rea

în lo

calit

ate

a m

edic

ilor

de c

ardi

olog

ie

şi b

alne

alog

ie, a

te

rape

uţilo

r sp

ecia

lizaţ

i • co

ntin

uare

a fo

rmăr

ii pe

rson

alul

ui m

edic

al

med

iu în

loca

litat

e • re

calif

icar

ea u

nor

segm

ente

elib

erat

e de

alte

do

men

ii (in

dust

ria d

e pr

eluc

răto

are)

• ra

ţiona

lizar

ea ş

i spr

ijini

rea

sect

orul

ui d

e să

năta

te

• at

rage

rea

unor

inve

stito

ri pe

ntru

une

le u

nită

ţi in

dust

riale

sis

tate

(ind

ustr

ia

text

ilă, a

limen

tară

) • st

imul

area

tran

sfor

măr

ii pa

rţia

le a

indu

strie

i de

expl

oata

re a

mat

eria

lelo

r le

mno

ase

în in

dust

rie

mob

ilier

ă • de

zvol

tare

a se

rvic

iilor

: al

imen

taţie

, inf

orm

aţii,

ag

rem

ent,

adm

inis

traţ

ie

• de

zvol

tare

a vi

eţii

soci

ale:

cu

ltură

, art

e, s

pect

acol

e,

even

imen

te, m

edia

loca

lă

• am

elio

rare

a co

nflic

tulu

i ag

ricul

tură

vs.

turis

m

• sp

rijin

irea

agric

ultu

rii

ecol

ogic

e • s

priji

nire

a vi

eţii

civi

ce ş

i a

activ

ităţii

de

tiner

et

• re

aliz

area

unu

i pla

n cu

prin

zăto

r de

mar

ketin

g • re

mod

elar

ea c

entr

ului

or

aşul

ui ş

i com

unic

area

ac

estu

i fap

t prin

dife

rite

mijl

oace

• oc

rotir

ea m

oşte

nirii

cu

ltura

le e

xist

ente

• cr

eare

a re

laţie

i de

part

ener

iat ş

i de

înfr

ăţire

cu

oraş

e şi

reg

iuni

Str

ate

gia

de

Dezv

olt

are

Locală

şi

Turi

stică a

Oraşu

lui

Covasn

a

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

19

PR

OG

RA

ME

ŞI

MĂ

SUR

I

1.1.

stu

diu

de h

idro

geol

ogie

pen

tru

stab

ilire

a zo

nelo

r de

pro

tecţ

ie a

l ape

lor

min

eral

e şi

m

ofet

elor

1.2.

fin

aliz

area

pro

gram

ului

de

reab

ilita

re a

re

ţele

i de

cana

lizar

e şi

a s

taţie

i de

trat

are

în

oraş

1.3.

ela

bora

rea

plan

ului

de

amen

ajar

e ur

bani

stic

ă, r

egle

men

tări

prin

ace

st d

ocum

ent

1.4.

dez

volta

rea

ilum

inat

ului

pub

lic

1.5.

ext

inde

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lei d

e ap

ă po

tabi

lă în

ora

ş

1.6.

mod

erni

zare

a si

stem

ului

de

capt

are

şi a

a

apei

pot

abile

1.7.

rea

men

ajar

ea d

rum

urilo

r, st

răzi

lor,

alee

lor,

parc

urilo

r, cr

eare

de

arbo

reţi.

1.8.

pro

iect

de

ream

enaj

are

a ce

ntru

lui

oraş

ului

1.9.

pro

gram

de

cole

ctar

e se

lect

ivă

a de

şeur

ilor,

staţ

ie d

e tr

ansb

orda

re a

deş

euril

or

1.10

. ela

bora

rea

unui

sis

tem

mod

ern

de

gest

iune

a d

omen

iulu

i pub

lic

1.11

. am

enaj

area

uno

r pa

rcăr

i pub

lice

1.12

. noi

spa

ţii v

erzi

în m

ai m

ulte

păr

ţi al

e or

aşul

ui

1.13

. Ext

inde

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lelo

r de

el

ectr

icita

te

1.14

. pro

gram

de

stim

ular

e pe

ntru

red

ucer

ea

traf

icul

ui d

e au

totu

rism

e în

ora

ş

1.15

. pre

gătir

ea ş

i exe

cuta

rea

unui

pro

iect

pe

ntru

rea

lizar

ea u

nui d

rum

oco

litor

al

loca

lităţ

ii

1.16

. cer

ceta

re ş

tiinţ

ifică

pen

tru

lărg

irea

spec

trul

ui d

e ap

licar

e a

eman

aţiil

or d

e ga

ze ş

i a

apel

or m

iner

ale,

incl

usiv

com

pozi

ţia a

pelo

r m

iner

ale

1.17

. tra

seu

de r

aliu

pe

ruta

Cov

asna

-C

oman

dău-

Păpă

uţi

2.1.

rid

icar

ea c

lasi

ficăr

ii un

or h

otel

uri

de c

ură

2.2.

pro

iect

de

înfii

nţar

e a

unei

baz

e w

elln

ess

şi ş

tran

d or

ăşen

esc

2.3.

con

stru

irea

de r

esta

uran

te,

cafe

nele

şi a

lte s

paţii

2.4.

tras

ee d

e dr

umeţ

ie ş

i sis

tem

de

info

rmaţ

ii pr

in tă

bliţe

indi

cato

are

2.5.

biro

u de

info

rmar

e tu

ristic

ă şi

de

orga

niza

re e

veni

men

te s

ocio

-cul

tura

le

2.6.

pla

n de

urb

aniz

are

a vă

ii H

ankó

2.7.

atr

ager

ea d

e in

vest

itori

stra

tegi

ci

în o

pera

rea

hote

luril

or d

in o

raş

2.8.

dez

volta

rea

case

i mem

oria

le a

lui

Kőr

ösi C

som

a Sá

ndor

din

Chi

uruş

2.9.

tras

eu d

e m

ount

ain

bike

2.10

. am

enaj

area

uno

r tr

asee

pen

tru

bici

clet

e în

ora

ş

2.11

. am

enaj

are

pârt

ie d

e sc

hi, î

n V

alea

K

arác

sony

, dez

volta

rea

turis

tică

a ac

este

i văi

2.12

. dez

volta

rea

turis

mul

ui r

ural

din

C

hiur

uş

2.13

. stim

ular

ea c

reăr

ii no

i uni

tăţi

de

caza

re, î

n pr

inci

pal v

ile

2.14

pro

gram

de

coor

dona

re a

ce

ntre

lor

de tr

atam

ent

2.15

. tra

see

de p

limba

re în

ora

ş

2.16

. am

enaj

area

unu

i muz

eu a

l ape

lor

min

eral

e

2.17

. rea

men

ajar

ea b

ăii Á

rpád

în s

til

trad

iţion

al

2.18

. ter

en d

e bo

wlin

g

3.1.

dez

volta

rea

învă

ţăm

ântu

lui

lega

t de

indu

stria

osp

italie

ră d

in

loca

litat

e: în

prim

ul r

ând

ospă

tari,

buc

ătar

i, re

cepţ

ione

ri,

cam

eris

te

3.2.

util

izar

ea e

ficie

ntă

a at

elie

rulu

i de

inst

ruire

în

dom

eniu

l pre

lucr

ări l

emnu

lui

3.3.

rec

alifi

care

a fo

rţei

de

mun

că

elib

erat

ă di

n tă

iere

a m

ater

iale

lor

lem

noas

e, c

alifi

care

a în

dom

eniu

l pr

eluc

rării

lem

nulu

i

3.4.

asi

gura

rea

de a

vant

aje,

fa

cilit

ăţi p

entr

u m

edic

i, as

iste

nţi,

nutr

iţion

işti

şi a

lţi s

peci

aliş

ti în

do

men

iul s

ănăt

ăţii

care

se

mut

ă în

ora

ş (d

e ex

. loc

uinţ

e de

se

rvic

iu, s

cutir

e sa

u re

duce

re la

an

umite

ser

vici

i mun

icip

ale,

etc

.)

3.5.

con

tinua

rea

prog

ram

ului

de

form

are

şi p

erfe

cţio

nare

a

pers

onal

ului

med

ical

med

iu, î

n do

men

iul b

alne

ar ş

i car

diol

ogie

3.6.

pre

gătir

ea d

e lu

crăt

ori

calif

icaţ

i în

indu

stria

text

ilă

4.1.

con

stru

irea

unei

gră

dini

ţe n

oi

4.2.

ser

vici

u de

info

rmar

e a

popu

laţie

i

4.3.

stim

ular

ea în

fiinţ

ării

şi

func

ţionă

rii a

soci

aţiil

or d

e pr

oprie

tari

din

bloc

urile

de

locu

inţe

4.4.

pol

iclin

ică

mun

icip

ală,

ce

va a

vea

ca s

arci

nă ş

i coo

rdon

area

într

e sp

italu

l de

car

diol

ogie

, baz

ele

de tr

atam

ent ş

i sp

italu

l oră

şene

sc

4.5.

am

enaj

area

unu

i WC

pub

lic în

ce

ntru

4.6.

cre

şter

ea n

ivel

ului

cal

ităţii

se

rvic

iilor

med

ical

e (c

ure

de b

ăut,

băi

cald

e, g

imna

stic

ă m

edic

inal

ă,

hom

eopa

tie, c

onsu

ltanţ

ă de

sp

ecia

litat

e et

c.)

4.7.

am

enaj

area

une

i săl

i de

spec

taco

le

4.8.

pro

gram

de

atra

gere

inve

stito

ri în

in

dust

ria te

xtilă

şi c

ea a

limen

tară

– în

sp

ecia

l în

dom

eniu

l pre

lucr

ării

cărn

ii

4.9.

atr

ager

ea u

nor

inve

stito

ri în

do

men

iul c

omer

ţulu

i de

bunu

ri de

la

rg c

onsu

m, a

limen

te, m

ater

iale

de

cons

truc

ţii

4.10

. sis

tem

de

sprij

inire

a a

gric

ultu

rii

şi p

rodu

cţie

i eco

logi

ce, d

e pr

odus

e an

imal

iere

şi v

eget

ale

4.11

. Mod

erni

zare

a st

adio

nulu

i de

fotb

al

4.12

. pro

iect

de

rela

nsar

e a

fabr

icii

de

biox

id d

e ca

rbon

4.13

. cre

area

uno

r ev

enim

ente

cu

ltura

le p

entr

u po

pula

ţie

4.14

. Am

enaj

area

unu

i com

plex

sp

ortiv

lâng

ă sa

la d

e sp

ort e

xist

entă

4.15

. Con

stru

cţia

sau

am

enaj

area

unu

i cl

ub r

ecre

ativ

pen

tru

tiner

i

5.1.

rel

ansa

rea

rela

ţiilo

r di

plom

atic

e şi

pol

itice

a

adm

inis

traţ

iei l

ocal

e cu

ad

min

istr

aţia

cen

tral

ă şi

ju

deţe

ană

5.2.

pro

gram

de

dial

og c

u po

pula

ţia lo

cală

5.3.

rea

bilit

area

uno

r cl

ădiri

- si

mbo

l ai s

taţiu

nii,

dar

mai

al

es r

eabi

litar

ea P

lanu

lui

Încl

inat

şi a

moc

ăniţe

i spr

e C

oman

dău

5.4.

rea

lizar

ea p

lanu

lui d

e m

arke

ting

al lo

calit

ăţii

5.5.

axa

rea

pe o

sin

gură

ca

ract

eris

tică,

spe

cific

ă do

ar

oraş

ului

Cov

asna

5.6.

ela

bora

rea

sist

emul

ui d

e si

mbo

luri

a C

ovas

nei

5.7.

pro

gram

e de

com

unic

aţii

exte

rioar

e

5.8.

con

cepţ

ia u

nui p

rogr

am

sist

emat

izat

cu

oraş

ele

înfr

ăţite

şi c

u or

aşe

baln

eare

di

n ţa

ră ş

i din

str

ăină

tate

5.9.

fun

cţio

nare

a si

stem

ului

de

mon

itoriz

are


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

20

1.5.5. Ultimul capitol: Proiectarea operativă

În ultimul capitol, vom prezenta un sumar al tendinţelor turistice pe plan internaţional şi

continental şi vom evalua impactul acestora asupra turismului din România. După acesta

analizăm documentele strategice economice şi turistice, cum sunt Planul Naţional de

Dezvoltare 2007-2013, Programul Operativ Regional, ca parte a Strategiei Naţionale de

Dezvoltare Regională, Strategie a Autorităţii Naţionale a Turismului, Strategia Turismului

Balnear din România, elaborat în 2006, Programul de Dezvoltare Economică şi Socială a

Judeţului Covasna pentru anul 2006, Master Planul pentru Turismul Naţional al României,

realizat de Organizaţia Mondială a Turismului, finalizat în anul 2007, şi evidenţiem

angajamentele asumate la nivel naţional şi judeţean în ce priveşte turismul balnear.

În penultimul subcapitol elaborăm un inventar complet al fiecărui proiect propus, axa de

dezvoltarea la care aparţine, celelalte axe la care contribuie, descrierea scurtă a proiectului,

locaţie posibilă pentru proiect (după caz), coordonatorul şi executantul propus la proiectului,

durata estimată pentru realizare şi termenul în care se prevede iniţializarea acestuia,

documente necesare pentru începere şi bugetul estimativ al proiectului, finanţări posibile

externe pentru proiect.

Ultimul subcapitol subliniază importanţa monitorizării aplicării strategiei. Pentru a putea

urmări gradul de realizare a strategiei oraşului, trebuie elaborat un sistem de monitorizare

locală (vezi proiectul 5.6.), adaptat tipurilor de intervenţii din cadrul axelor de dezvoltare şi

al măsurilor. Cel mai simplu sistem de monitorizare se poate constitui prin realizarea unor

rapoarte periodice (anuale, bianuale) despre stadiul de evoluţie al eforturilor legate de proiecte şi

caracterizarea situaţiilor din momentele respective, atât din punct de vedere calitativ, cât şi

cantitativ.

***

Însumând toate acestea putem afirma, că avem pregătit o strategie de dezvoltare pe termen

lung, foarte bine detailat şi care sintetizează armonios interesele comunităţii din Covasna.

Documentul se bazează pe nevoi şi oportunităţi actuale şi moderne, pe un scenariu de


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

21

dezvoltare care-i va asigura creşterea durabilă pe mai mulţi ani şi chiar pe mai mulţi decenii,

în cazul în care este pus în aplicare în mod corespunzător şi consecvent.

Avem toată încrederea, că Primăria şi Consiliul Local Covasna pot să devină personajele principale care vor

demara proiectele şi măsurile propuse ale strategiei. Ştim cu siguranţă, în acelaşi timp, că prin aceste mijloace

Covasna se va transforma într-una din cele mai plăcute şi elevate staţiuni balneare din România şi din

Europa de Est, şi totodată va putea rămâne şi un oraş al covăsnenilor, un oraş în care este un privilegiu să

trăieşti !

Vă urăm mult succes !


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

22

2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE LA COVASNA

2.1. Caracterizarea socio-economică generală a judeţului Covasna

Judeţul Covasna se situează în partea centrală a României, în colţul sud-estic al Bazinului

Carpatic, pe latura internă a Carpaţilor de Curbură (Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali).

Alături de zonele estice ale judeţului Braşov ocupă complexul depresionar al Braşovului,

unitatea depresionară care este încadrată spre est şi sud de munţii aparţinând Curburii

interne: Munţii Breţcului şi ale Vrancei, Munţii Buzăului, Ciucaş, Grohotişului, Baiului,

respectiv Munţii Piatra Mare şi Postăvaru. Pe cursul superior, în zona de obârşie a Buzăului

s-a format depresiunea intramontană a Întorsurii Buzăului, închişi spre nord, către

compartimentul estic al Depresiunii Braşovului, de Munţii Întorsurii Buzăului. Marele

complex depresionar este separat de Depresiunea Transilvaniei de culmea Munţilor Perşani,

iar dinspre nord, dinspre Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali pătrund în depresiune

„Munceii Oltului”, adică Munţii Baraolt şi Bodoc (în prelungirea Munţilor Harghita respectiv

Masivul Ciomatu). Cele trei culmi muntoase cu altitudini scăzute (1000–1240 m)

fragmentează depresiunea Braşovului în mai multe compartimente:

- în vest Depresiunea Bârsei (Ţara Bîrsei) cu golfurile depresionare Râşnov, Zărneşti,

Vlădeni şi Măieruş, care pe culoarul Măieruş–Apaţa fac legătura spre nord cu Depresiunea

Baraolt (Ţara Baraolt/Pădurii);

- în partea centrală Depresiunea Prejmer–Sfântu Gheorghe, având legătură pe valea Oltului

în amonte prin culoarul Malnaş cu bazinetul depresionar al Bixadului, apoi, prin defileul de la

Tuşnad, cu Depresiunea Ciucului (jud. Harghita);

- în est Depresiunea Târgu Secuiesc drenat în direcţia NE–SV de Râul Negru şi extins până

la poalele sudice ale Munţilor Turiei şi Caşinului, respectiv ai Nemirei; are legătură pe valea

Caşinului înspre nord cu Depresiunea Plăieşi (Depresiunea Caşinului Secuiesc).

Între compartimentele depresionare legăturile sunt realizate de două îngustări respectiv

„porţi”: Poarta Sânpetru, la nord de Braşov şi Poarta de la Reci, la est de Sfântu Gheorghe.

Complexul depresionar din interiorul Curburii Carpaţilor a facilitat de-alungul istoriei nu


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

23

numai formarea unor aşezări rurale şi urbane ci şi pătrunderea oştilor dinspre est şi sud.

Pasurile de culme şi de vale însă au înlesnit şi legăturile comerciale dintre centrele urbane şi

ţinuturile de pe cele două laturi ale Carpaţilor, dar şi între regiunile mai îndepărtate din

Balcani, Asia Mică, Orientul Apropiat repectiv Europa Centrală şi Occidentală.

Având rolul de apărare a graniţelor estice ale Regatului Maghiar din Evul Mediu, pe teritoriul

actualului judeţ Covasna au fost colonizaţi secuii având limba maternă cea maghiară, iar în

zona Braşovului (după expulzarea cavalerilor cruciaţi în 1224) s-au format puternice

comunităţi săseşti, vorbitori ai unui dialect specific de germană. Comunităţile româneşti atât

descendenţi ai familiilor de oieri care practicau păstoritul de transhumanţă, cât şi agricultori,

meşteşugari şi negustori s-au stabilit preponderent în zona Braşovului şi spre Râşnov, Bran,

Zărneşti (jud. Braşov), respectiv în fâşia piemontană de la sudul şi estul depresiunii Târgu

Secuiesc (Valea Mare, Covasna-Voineşti, Zăbala etc.), în zona Vâlcele–Araci şi în

Depresiunea Întorsurii Buzăului. Deci, acest ţinut se caracterizează cu o structură etnică

diferenţiată: în judeţul Covasna maghiarii având o pondere de 75 %, românii 25%, iar în

judeţul Braşov românii deţin majoritatea, comunitatea săsească fiind afectată de emigraţiile

masive din anii 1980 şi 1990.

De altfel, judeţul Covasna, format în urma reorganizării administrative din 1968, când locul

regiunilor şi raioanelor a fost ocupat de judeţe şi comune (respectiv oraşe şi municipii), a

moştenit teritoriul fostului comitat respectiv scaun1 al Trei Scaunelor, termen geografic încă

viu în identitatea regională/locală a maghiarilor-secui din judeţul Covasna şi nu numai.

În urma înfiinţării regiunilor de dezvoltare, create pe baza Legii 151/1998 respectiv

314/2004 privind dezvoltarea regională în România, judeţul Covasna face parte din regiunea

Centru împreună cu judeţele Harghita şi Mureş, respectiv Braşov, Sibiu şi Alba, sediul

Agenţiei de Dezvoltare Regională fiind la Alba Iulia. Teritoriul actual al judeţului Covasna

este de 3.710 km2, ceea ce reprezintă 1,56 % din teritoriul ţării (238.391 km2) şi 10,88% din

teritoriul regiunii Centru (34.100 km2). Populaţia judeţului în 2004 era de 223.878 locuitori,

reprezentând 1,03 % din populaţia ţării (21.673.328 loc.) şi 8,81 % din cea a regiunii

(2.539.160 loc.). Densitatea medie a populaţiei era de 60,3 loc./km2, mult sub media ţării de

1 În timpul Monarhiei Austro-Ungare teritoriul Marelui Principat al Transilvaniei a fost divizat în comitate

nobiliare, districte grănicereşti, scaune săseşti şi secuieşti. Unul dintre scaunele ce formau Ţara Secuilor era Trei Scaune, care a fost transformat ca şi celelalte unităţi teritorial-adminsitrative în comitate (reforma administrativă din 1876).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

24

90,9 loc./km2 şi a regiunii, de 74,5 loc./km2 (de altfel, toate în scădere din cauza reducerii

numărului populaţiei).

În cele de mai jos vom detalia aspecte socio-economice, precum: populaţia, forţa de muncă

şi performanţa întreprinderilor.

2.1.1. Populaţia

Pentru a putea interpreta datele referitoare la aspectele demografice, prezentăm evoluţia unor

indicatoare pentru anul 2004 faţă de anul 1990, totodată prezentăm datele judeţului Covasna

faţă de Regiunea Centru şi România2.

Aşadar, populaţia României în 1990 a fost de 23,2 milioane de locuitori, scăzând la aproape

21,7 locuitori, rezultând o scădere de -6,6 %. În regiunea Centru populaţia a scăzut cu -10,7

% de la 2.843 mii la 2.539 mii locuitori, iar în judeţul Covasna scăderea a fost sub media ţării,

adică de -5,8 %, de la 237.669 locuitori la 223.878 locuitori.

Aceste schimbări însă au fost diferenţiate atât pe medii cât şi pe sexe. Dacă în general

ponderea femeilor în populaţia totală a ţării este mai ridicată, aceasta a mai crescut de la 50,7

% la 51,2 % pe ţară, de la 50,2 la 51,0 în regiune şi de la 50,3 la 50,7 % în judeţ. Populaţia

urbană a avut a scădere de -5,7 % în 2004 faţă de 1990, dar ponderea acesteia a crescut uşor

de la 54,3 % la 54,9 %. Scăderea populaţiei masculine din mediul urban fiind mai accentuată

(-7,8%), la nivelul ţării se constată o feminizare a populaţiei urbane, ponderea femeilor

crescând de la 50,9 la 52,0 %. Tendinţele sunt aceleaşi atât în regiune cât şi în judeţ, dar

dezurbanizarea se poate surprinde din reducerea populaţiei urbane cu -12,2 % respectiv -11,7

% adică scăderea ponderii populaţiei urbane de la 61,0 la 60,0, respectiv 53,9 la 50,5 %.

Scăderea mai puţin profundă a numărului femeilor din mediul urban subliniază procesul de

feminizare a populaţiei urbane (creşterea ponderii femeilor de la 50,9 la 52,0; de la 50,5 la

51,7; de la 51,2 la 51,7 %).

În mediul rural, la nivelul ţării, se constată o reducere a populaţiei mai accentuată (-7,7 faţă

de -5,7 %) decât în mediul urban. Dar atât în regiunea Centru, cât şi în judeţul Covasna

tendinţele sunt inverse, adică în regiune scăderea populaţiei rurale este mai puţin accentuată

(-8,4 % faţă de -12,2 %), în judeţul Covasna populaţia rurală este chiar în creştere cu 1,2 %,

ponderea ruralului ajungând de la 46,1 % la 49,5 % din totalul populaţiei judeţului. Raportul

2 Pe baza datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică a României în volumul Statistică Teritorială, 2006.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

25

dintre sexe din mediul rural la nivelul ţării este în favoarea femeilor, dar în regiunea Centru şi

în judeţul Covasna ponderea populaţiei feminine este mai scăzută, cu tendinţe spre

feminizare în regiune (de la 49,5 la 49,9%) şi în judeţ (de la 49,2 la 49,8 %).

Un fapt îngrijorător este că nu numai că scade populaţia, dar se produce şi un proces

accentuat de îmbătrânire demografică, ceea ce arată o perspectivă de dificultate a susţinerii

unor unităţi de educaţie şi învăţământ, respectiv creşterea presiunii asupra populaţiei active şi

susţinerii sistemului de asigurări sociale şi de sănătate.

Din tabelul alăturat reiese că populaţia şcolară şi preşcolară se reduce cu valori alarmante, de

peste 36 % la nivelul ţării, 39 % la nivelul regiunii, 37 % la nivelul judeţului, ponderea acestei

grupe de vârstă reducându-se de la 23,6 % la 16,1 % în ţară, de la 23,8 la 16,2% în regiune şi

de la 25,8 la 17,2 % în judeţ. Deşi a crescut ponderea populaţiei cu vârsta între 14 şi 59 ani cu

peste 4 % în toate unităţile teritoriale studiate, valorile absolute ale acesteia au tendinţe

pozitive doar în judeţ (+2,7). Populaţia cu vârstă mai înaintată a crescut atît în termeni

relativi, cât şi în cifre absolute cu 14,9 % în ţară, 12,0 în regiune şi 15,3 % în judeţ.

Tabelul 1.1. Stuctura populaţiei pe grupe de vârstă în 1990 şi 2004 România Total 0...14 ani % 15…59 ani % > 60 ani % 1990 23206720 5468676 23,6 14105078 60,8 3632966 15,7 2004 21673328 3500149 16,1 13998418 64,6 4174761 19,3 04/90 % -6,6 -36,0 -0,8 14,9 Centru 1990 2843215 675842 23,8 1755755 61,8 411618 14,5 2004 2539160 411696 16,2 1666578 65,6 460886 18,2 04/90 % -10,7 -39,1 -5,1 12,0 Covasna 1990 237669 61385 25,8 141370 59,5 34914 14,7 2004 223878 38468 17,2 145140 64,8 40270 18,0 04/90 % -5,8 -37,3 2,7 15,3

Sursa: INS, Statistică teritorială, 2006.

Scăderea numărului populaţiei şi restructurarea demografică pe grupe de vârstă este în

strânsă relaţie cu mişcarea naturală, respectiv sporul natural al populaţiei, dar şi cu

tendinţele migraţiilor externe şi interne. Natalitatea (numărul naşterilor raportat la numărul

populaţiei, exprimat în ‰) a scăzut la nivelul ţării de la 13,6 la 10,0 ‰, în regiune de la 13,0


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

26

la 10,5, iar în judeţ de la 14,5 la 11,8 ‰. Mortalitatea (numărul deceselor raportat la

numărul populaţiei, exprimat în ‰) a crescut la nivelul ţării de la 10,6 la 11,9 ‰, în regiune

de la 9,7 la 11,2 ‰, iar în judeţ de la 10,2 la 11,2 ‰. Aşadar sporul natural este de asemenea

în scădere, ajungând la valori negative, cu excepţia judeţului, care şi-a păstrat indicele de

natalitate peste media regiunii şi a ţării. Indicele sporului natural deci, a scăzut de la +2,9 ‰

la -2,0 ‰ în ţară, de la +3,3 ‰ la -0,8 ‰ în regiune şi de la +4,3 ‰ la +0,5 ‰ în judeţ.

Durata medie a vieţii, pe sexe pentru perioadele 1990–1992 şi 2002–2004 a avut următoarele

schimbări: la nivelul ţării a crescut de la 69,78 la 71,32 ani pentru ambele sexe, respectiv de la

66,56 la 67,74 ani la bărbaţi şi de la 73,17 la 75,06 ani la femei. Aceste valori sunt diferite

pentru media regiunii Centru adică: pentru ambele sexe de la 70,63 la 71,82 ani, la bărbaţi de

la 67,34 la 68,14 ani, la femei de la 74,19 la 74,19 la 75,73 ani. În judeţul Covasna pentru

ambele sexe durata medie a vieţii a crescut de la 70,41 la 71,62 ani, pentru bărbaţi de la 67,39

la 68,09 ani, la femei de la 73,69 la 75,47 ani.

Datele referitoare la migraţia internă, pentru anul 2004 sunt comparate în tabelul de mai

jos:

Tabelul 1.2. Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în 2004.

Total Urban Rural Plecati Sositi Sold Plecati Sositi Sold Plecati Sositi Sold Romania 369892 369892 0 214001 174447 -39554 155891 195445 39554 Centru 39235 39327 92 23406 17443 -5963 15829 21884 6055 Covasna 3212 2944 -268 1778 1089 -689 1434 1855 421

Sursa: INS, Statistică teritorială, 2006

Dat fiind faptul că figurează doar datele migraţiei interne, nu şi cele ale emigraţiei/imigraţiei

internaţionale, soldul celor plecaţi şi sosiţi în interiorul ţării este zero, dar se observă că

mediul urban are un sold migratoriu negativ, ceea ce arată că dezurbanizarea este mai

accentuată decât procesul de urbanizare.

Dacă raportăm aceste cifre la populaţia totală, atunci cei care au participat la migraţia internă

reprezintă 1,7% din populaţia ţării. În cazul subunităţilor teritoriale ale ţării, fie regiunea

Centru, fie judeţul Covasna, datele privind numărul şi ponderea celor plecaţi şi sosiţi diferă,

deoarece poate fi vorba atât despre schimbarea domiciliului de la oraş la sat şi invers, în

cadrul regiunii/judeţului, cât şi despre migraţia urban/rural, rural/urban, urban/urban şi

rural/rural între diferite regiuni şi diferite judeţe. Este interesant să raportăm numărul celor


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

27

plecaţi/sosiţi la numărul populaţiei totale, urbane şi rurale. Aşadar, la nivelul regiunii Centru

1,5 % constituie numărul celor plecaţi şi a celor sosiţi, soldul fiind 92 persoane (0,0 %).

Judeţul Covasna are un sold migratoriu negativ, de -268 persoane, care reprezintă o pierdere de

0,12 %, numărul celor sosiţi fiind mai scăzut (1,3 %), decât cel al celor plecaţi (1,4 %).

Problemele mediului urban sunt reflectate de soldul negativ: la nivelul ţării pierderea

populaţiei urbane este de -0,33%, la nivelul regiunii Centru situaţia este mai tristă (0-0,39%),

iar în judeţul Covasna deficitul de 689 persoane din populaţia urbană reprezintă -0,6%. Soldul

migratoriu pentru mediul rural este pozitiv la toate nivelele teritoriale. În judeţul Covasna cei

421 persoane reprezintă un aport de +0,38 % pentru populaţia rurală, cei care au plecat din

rural reprezentând 1,3 %, iar cei sosiţi 1,7 %. Valorile sunt însă mai mari pentru regiune (un

sold de (+0,59%) şi pentru nivelul ţării (+0,40%). Faţă de aceste medii se pare că ruralul

covăsnean este mai puţin atractiv.

2.1.2. Forţa de muncă şi structura ocupaţională3

La o analiză socio-economică a unei entităţi teritoriale, trăsăturile demografice ale populaţiei

locale sunt interesante atât pe partea de cerere, adică locuitorii zonei studiate au aşteptări faţă

de serviciile publice, dar şi pentru produsele şi serviciile oferite de agenţii economici privaţi.

Pe de altă parte populaţia locală constituie ofertă de forţă de muncă atât pentru instituţiile

publice, cât mai ales pentru întreprinderile private. Ponderea cât se poate de ridicată a

populaţiei ocupate în ramurile economice productive, faţă de cea a populaţiei ocupate în

unităţi finanţate din bugetul de stat, poate garanta – alături de competitivitatea firmelor –

durabilitatea economică a vieţii socio-economice locale. Piaţa forţei de muncă este în

continuă schimbare, dar o tendinţă generală în procesul de modernizare şi restructurare a

economiei este terţierizarea, adică creşterea ponderii celor ocupaţi în sectorul serviciilor în

defavoarea celor ocupaţi în agricultură şi industrie. Pe de altă parte, rata şomajului este o

3 Datele privind Forţa de muncă publicate de INS în volumul Statistică teritorială 2006 provin din următoarele

cercetări statistice: - Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării, pentru datele privind populaţia ocupată şi şomajul BIM (definit conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii) - Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale, pentru datele referitoare la numărul salariaţilor - Balanţa forţei de muncă, pentru datele privind populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

28

problemă atât de natură socială, cât şi economică pentru comunităţile regionale şi locale,

având şi o legătură oarecum firească şi cu productivitatea muncii (vezi subcapitolul referitor

la rezultatele întreprinderilor).

Populaţia activă cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă

disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care au desfăşurat o activitate

economică producătoare de bunuri şi servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă

(săptămâna înaintea înregistrării).

Fig. 1.1. Schimbarea numărului populaţiei ocupate în sectoarele economiei naţionale în 2004 faţă de anul 2000, în România, în regiunea Centru şi în judeţul Covasna (%)

-80

-60

-40

-20

0

20

40

60

80

100

Tot

al e

cono

mie

Agr

icul

tur ă

, vânăto

are ş

i silv

icul

tură

Pes

cuit şi p

isci

cultu

ră

Indu

strie

, din

car

e:

-

Indu

strie

ext

ract

ivă

-

Indu

strie

pre

lucrăto

are

-

Ene

rgie

ele

ctrică ş

i ter

mică, g

aze şi a

pă

Con

stru

cţii

Com

erţ

Hot

elur

i şi r

esta

uran

te

Tra

nspo

rt, d

epoz

itare

şi c

omun

icaţ

ii

Inte

rmed

ieri

finan

ciar

e

Tra

nzacţii

imob

iliare

şi a

lte s

ervi

cii

Adm

inis

traţ

ie p

ublică ş

i apă

rare

Înv ăţă

mân

t

Sănă

tate

şi a

sist

enţă

soc

ială

Cel

elal

te a

ctiv

ităţi

ale

econ

omie

i naţ

iona

le

%

Romania Reg. Centru Jud. Covasna


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

29

Populaţia ocupată civilă din România pe totalul economiei a avut o scădere de -4,5 % în 2004

faţă de anul 2000, adică de la 8.629 mii persoane la 8.238 mii persoane. În regiunea Centru

scăderea a fost mai pronunţată (-5,3 %, de la 1.064 mii persoane la 100.7 mii), iar în judeţul

Covasna sub media ţării: -3,8 %, de la 90 mii la 87 mii persoane. Desigur, tabloul acestor

schimbări este multicolor, deoarece, în anumite sectoare scăderile au fost mai mult sau mai

puţin accentuate, pe de alte parte în anumite sectoare s-au înregistrat şi creşteri, chiar

însemnate (vezi fig. 2.1.).

Pe fondul de scădere generală, aceste schimbări în valori absolute au generat şi restructurarea

situaţiei de ocupare a forţei de muncă. Adică ponderea unor sectoare în ocupare a scăzut şi a

altora a crescut.

Fig. 1.2. Structura ocupaţională în România în 2000 (cercul interior) şi 2004 (cercul exterior)

40%

0%20%

4%

1%2% 4%

32%

22%

2%

5%

11%

2%

5%

1%5%

2%5% 4%

3%

1%

5%3% 5%

2%

2%

9%

2%

0%

1%

Agr. Vân. Silvi

Pesc.piscic.

Ind. extr.

Ind.prelucr.

En.el.Term.Gaze, apăConstr.

Comerţ

Hot.rest.

Transp. Dep.Com.

Interm.fin.

Tranz. imob.

Adm. Publ. Ap.

Învăţăm.

Săn. Asist soc.

Celelalte activ.

Dintre sectoarele economiei naţionale scăderi procentuale s-au manifestat în agricultură şi în

industria extractivă, creşteri în industria prelucrătoare, construcţii, comerţ, tranzacţii

imobiliare şi alte servicii. Schimbările în structura ocupaţională a populaţiei regiunii Centru şi

a judeţului Covasna exprimate în valori absolute sunt redate în figurile de mai jos. Se observă

că în judeţul Covasna industria prelucrătoare, construcţiile, hotelurile şi restaurantele,

tranzacţiile, intermedierile financiare şi celelalte activităţi au avut creşteri, iar cele mai


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

30

accentuate scăderi s-au constatat în agricultură, în industria extractivă, în învăţământ şi în

sănătate.

Fig. 1.3. Schimbarea structurii ocupaţionale în regiune Centru, 2000–2004 (mii persoane)

020406080

100120140160180200220240260280300320340360380

Agr

. V

ân.

Silv

.

Pes

c.pi

scic

.

Ind

. ex

tr.

Ind.

prel

ucr.

En.

el.T

erm

.

Con

str.

Com

erţ

Hot

.res

t.

Tra

nsp.

Dep

.Com

.

Inte

rm.fin

.

Tra

nz.

imob

.

Adm

. P

ubl.

Ap.

Învăţă

m.

Săn.

Asi

st s

oc.

Cel

elal

te a

ctiv

.

2000

2004

Fig. 1.4. Schimbarea structurii ocupaţionale în judeţul Covasna, 2000–2004 (mii persoane)

02468

1012141618202224262830323436

Agr

. Vân

. Silv

.

Pes

c.pi

scic

.

Ind.

ext

r.

Ind.

prel

ucr.

En.

el.T

erm

.G

aze,

apă

Con

str.

Com

erţ

Hot

.res

t.

Tra

nsp.

Dep

.Com

.

Inte

rm.fi

n.

Tra

nz. i

mob

.

Adm

. Pub

l. A

p.

Învăţă

m.

Săn.

Asi

st s

oc.

Cel

elal

te a

ctiv

.

2000

2004


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

31

Şomerii BIM, conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM), sunt persoanele de

15–74 ani, care în perioada de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- nu au loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri

- sunt în căutarea unui loc de muncă realizând în ultimele 4 săptămâni demersuri pentru a-l

găsi

- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni, dacă s-ar găsi imediat un loc

de muncă.

Evoluţia şomajului în 2004 faţă de anul 2000 este redată în tabelul de mai jos. Odată cu

scăderea şomerilor înregistraţi, scade şi rata şomajului. Dacă la nivelul ţării rata şomajului a

scăzut de la 10,5 % la 6,3 %, la nivelul regiunii şi a judeţului depăşeşte media ţării fiind de 7,8

respectiv 8,1 %. Rata şomajului este mai ridicată pentru populaţia masculină, fiind mai mare

decât şomajului feminin, cu 1,4 % la nivelul ţării, cu 1,1 % la nivelul regiunii şi cu 3,3 % în

judeţul Covasna. Şomajul feminin are valori mai scăzute în judeţ decât în regiune datorită

dezvoltării industriei confecţiilor care utilizează în mod predominant forţă de muncă

feminină. Şomajul masculin din judeţul Covasna are valori îngrijorătoare de 9,7 % cu 2,7 %

în plus faţă de media ţării şi cu plus 1,4 % faţă de media regiunii. Aceste valori reflectă

probabil lipsa activităţilor industriale care au contribuit în perioadele anterioare la ocuparea

bărbaţilor, pe de altă parte rata scăzută de iniţiare a unor afaceri familiale competitive,

capacitatea relativ scăzută de adaptare a populaţiei masculine la noile provocări ale economiei

de piaţă.

Tabelul 2.3. Evoluţia numărului şomerilor înregistraţi la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a şomajului

România Reg. Centru Jud. Covasna

2000 2004 04/00 % 2000 2004

04/00 % 2000 2004

04/00 %

Şomerii înreg. La AOFM (număr persoane) Total 1007131 557892 -44,6 122426 85184 -30,4 11321 7682 -32,1 Femei 471608 234592 -50,3 61840 36903 -40,3 5112 2876 -43,7 Bărbaţi 535523 323300 -39,6 60586 48281 -20,3 6209 4806 -22,6 Rata şomajului (%) Total 10,5 6,3 -40,0 10,3 7,8 -24,3 11,2 8,1 -27,7 Femei 10,1 5,6 -44,6 10,7 7,2 -32,7 10,4 6,4 -38,5 Bărbaţi 10,7 7,0 -34,6 10,0 8,3 -17,0 11,8 9,7 -17,8

Sursa: redactat după datele din Statistică teritorială, 2006, INS


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

32

2.1.3. Rezultatele şi performanţele întreprinderilor

Structura economiei locale pe sectoare economice se poate urmări prin numărul şi ponderea

întreprinderilor după cele 11 categorii publicate în Statistica teritorială elaborată de INS în

2006. Aşa cum reiese din tabelul de mai jos, în anul 2004 în judeţul Covasna erau înregistrate

3782 întreprinderi, care reprezintă 7,5 % din numărul firmelor din regiunea Centru şi 0,93%

din cel al firmelor din ţară.

În judeţ cea mai mare pondere o au firmele din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul,

respectiv repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi a motocicletelor şi a bunurilor personale

şi casnice (44,1 %). Valori asemănătoare sunt caracteristice şi la nivelul ţării (48,5%) şi a

regiunii (42,9 %). La al doilea şi al treilea loc după numărul firmelor se află cele din industria

prelucrătoare, respectiv tranzacţiile imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în

principal întreprinderilor. Acestea se explică pentru prima activitate cu diversitatea

activităţilor ce intră în această categorie, pentru a doua cu mărimea specifică pentru această

activitate, în jur 94 % dintre aceste firme având sub 9 persoane angajate.

Tabelul 1.4. Numărul şi ponderea întreprinderilor pe sectoare ale economiei naţionale, în 2004

România Reg. Centru Jud. Covasna nr. % nr. % nr. %

Total 404339 100,0 50184 100,0 3782 100,0 1 Ind. extractivă 861 0,2 118 0,2 10 0,3 2 Ind. prelucrătoare 56919 14,1 8972 17,9 801 21,2 3 Energ. el. şi term.,gaze, apă 704 0,2 118 0,2 15 0,4 4 Construcţii 25967 6,4 3489 7,0 248 6,6

5 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii 196222 48,5 21525 42,9 1667 44,1

6 Hoteluri şi restaurante 17444 4,3 2834 5,6 208 5,5

7 Transport, depozitare şi comunic. 25859 6,4 3337 6,6 240 6,3

8

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi serv. prestate întreprinderilor 62075 15,4 7460 14,9 456 12,1

9 Învăţământ 1107 0,3 164 0,3 22 0,6 10 Sănătate şi asist. socială 6869 1,7 833 1,7 43 1,1

11 Alte activit. colective, sociale şi personale 10312 2,6 1334 2,7 72 1,9

Sursa: redactat după datele din Statistică teritorială, 2006, INS


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

33

Pentru anumite sectoare ale economiei naţionale sunt specifice firme de mărimi diferite. În

categoria microîntreprinderilor (sub 9 angajaţi) predomină cele cu profil comercial: 47,3 % în

judeţul Covasna, 44,7 în regiunea Centru şi 50,7 % la nivelul ţării. Urmează apoi sectorul

tranzacţiilor imobiliare şi cel al industriei prelucrătoare. La întreprinderile mici (între 10 şi 49

angajaţi) în judeţ la primul loc se află cele din industria prelucrătoare (38,8 %), apoi comerţul

(30,5 %), construcţiile (11,4% şi transporturi, depozitare, comunicaţii (7,7 %). La nivelul

regiunii însă conduce comerţul cu 36,9 %, urmat de industria prelucrătoare 32,9 %,

construcţii (9,7%) şi tranzacţiile imobiliare etc. cu 5,9 %. La nivelul ţării întreprinderile mici

sunt dominate de cele din comerţ (39,5 %), industria prelucrătoare (28,8%), construcţii (10,5

%) şi tranzacţii imobiliare etc. cu (7,4 %).

Întreprinderile mijlocii (cu angajaţi între 50 şi 249 persoane) în judeţ sunt dominate de cele din

industria prelucrătoare (65,7 %), comerţ (11,8%) şi construcţii (5,9 %). În regiune primele

trei locuri sunt ocupate de aceleaşi activităţi, dar cu ponderi diferite (53,9; 15,3 şi 11,5 %),

fiind importante şi cele din transporturi (5,6%) şi tranzacţii (5,4 %). La nivelul ţării ordinea

este identică: industria prelucrătoare (46,3 %), comerţ (16,3 %) şi construcţii (14,0 %), dar

tranzacţiile preced transporturile (9,0 respectiv 6,1 %).

Întreprinderile mari sunt specifice industriei prelucrătoare (55,0 % în ţară, 6,1 % în regiune,

76,2 % în judeţ), în transporturi (10,8 % în ţară, 9,4 % în regiune, 4,8 % în judeţ), în

construcţii (8,8 % în ţară; 5,9 % în regiune, dar lipsind din judeţ), în producţia şi distribuţia

energiei electrice şi termice, a gazelor şi a apei (8,4%; 6,8 %; 4,8 %) şi în tranzacţii la nivel de

ţară (5,2 %), comerţ (4,8 %; 4,2 %; 4,8%), şi în hoteluri şi restaurante la nivelul judeţului (4,8

%).

Un indicator care exprimă implicarea populaţiei în activităţile de producţii şi prestări ale unor

servicii este numărul IMM-urilor la 1000 de locuitori. Regiunea Centru are valori superioare

mediei ţării, adică 19,6 IMM/1000 loc. faţă de 18,6 IMM/1000 locuitori. În judeţul Covasna

acest indicator are o valoare mai scăzută – 16,8 IMM/1000 loc. – atât faţă de media regiunii,

cât şi a ţării.

Ca să obţinem o imagine despre performanţa sferei de afaceri putem compara datele

referitoare la cifra de afaceri, investiţiile brute şi nete, respectiv numărul personalului între

diferite sectoare ale economiei naţionale, raportând totodată datele referitoare la judeţ, la cele

ale regiunii şi ale ţării.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

34

Un indicator de performanţă al întreprinderilor poate constitui raportul dintre numărul lor şi

cifra de afaceri realizată pe diferite sectoare. Media cifrei de afaceri pe întreprindere la nivelul

ţării este cea mai mare în industria extractivă (91,1 md. ROL), urmată de sectorul energetic

(42,6 md ROL), de industria prelucrătoare (24,9 md. ROL) şi a construcţiilor (11,1 md.

ROL). Regiunea Centru se caracterizează prin raport mai ridicat ai cifrei de afaceri pe

întreprindere, cu o altă ordine: la primul loc se află sectorul energetic (224,7 md. ROL),

industria extractivă (182,7 md. ROL), cea prelucrătoare (18,4 md. ROL) şi transporturile

(11,3 md. ROL). În judeţul Covasna sectorul energetic este mai performant (79,9 md. ROL),

urmat de industria extractivă (35,5 md. ROL), cea prelucrătoare (15,1 md. ROL) şi

transporturi (8,5 md. ROL). Sub media unităţilor teritoriale se situează comerţul 9,1 md., 8,6

md., şi 7,7 md. ROL), hotelurile şi restaurantele (2,5 md., 2,2 md. 2,1 md. ROL) şi

tranzacţiile imobiliare (3,4 md., 1,8 md. şi 1,4 md. ROL).

Tabelul 1.5. Cifra de afaceri ale întreprinderilor din diferite sectoare economice, în anul 2004


nr. întrerpr.

cifra de afaceri mdROL

CA/I md ROL

nr. întrerpr.


CA/I md ROL

nr. întrerpr.


CA/I md ROL

Total 404339 4520731 11,2 50184 487567 9,7 3782 30902 8,2 Ind. Extractivă 861 78469 91,1 118 21563 182,7 10 353 35,3 Ind. Prelucrătoare 56919 1415109 24,9 8972 164712 18,4 801 12092 15,1 Energ. el. şi term.,gaze, apă 704 29985 42,6 118 26514 224,7 15 1199 79,9 Construcţii 25967 287600 11,1 3489 26389 7,6 248 1188 4,8 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii 196222 1786471 9,1 21525 186175 8,6 1667 12794 7,7 Hoteluri şi restaurante 17444 44377 2,5 2834 6133 2,2 208 440 2,1 Transport, depozitare şi comunic. 25859 34038 1,3 3337 37780 11,3 240 2042 8,5 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi serv. prestate întreprinderilor 62075 209556 3,4 7460 13755 1,8 456 622 1,4 Învăţământ 1107 1626 1,5 164 157 1,0 22 17 0,8 Sănătate şi asist. Socială 6869 6893 1,0 833 727 0,9 43 33 0,8

Alte activit. colective, sociale şi personale 10312 47607 4,6 1334 3662 2,7 72 122 1,7

Sursa: redactat după datele din Statistica teritorială, 2006, INS


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

35

Un aspect interesant referitor la performanţa întreprinderilor este diferenţa dintre ponderea

sectorului economic respectiv din numărul întreprinderilor şi ponderea din totalul cifrei de

afaceri a unităţii teritoriale respective. De exemplu industria prelucrătoare deţine 14,1 % din

numărul întreprinderilor la nivelul ţării, 17,9 % la nivelul regiunii şi 21,2 % la nivelul

judeţului, iar din cifra de afaceri are o contribuţie dublă, sau aproape dublă: 31,3 %, în ţară,

33,8% în regiune şi 39,1 % în judeţ. Comerţul însă – fiind caracterizat prin numărul mare al

IMM-urilor – are contibuţii mai scăzute din cifra de afaceri, decât din numărul

întreprinderilor (48,5 % din numărul întreprinderilor şi 39,5 % la nivelul ţării, 42,9 % faţă de

38,2 % în regiune, 44,1 % faţă de 41,4 % în judeţ). Discrepanţa dintre aceşti indicatori este şi

mai mare în cazul sectorului de tranzacţii: 15,4 % din numărul întreprinderilor realizează 4,6

% din cifra de afaceri a ţării, în regiune 14,9 % din firme realizează 2,8 %, iar în judeţ 12,1 %

din firme realizează 2,0 % din cifra de afaceri. Sectorul hoteluri şi restaurante, deşi reprezintă

4,3 % din numărul întreprinderilor din ţară are o pondere de numai 1,0 % din cifra de

afaceri, în cazul regiunii 5,6 % din firme generează 1,3 %, iar în judeţ 5,5 % din firme au o

contribuţie de 1,4 %.

În ceea ce priveşte investiţiile brute realizate în 2004 pe sectoarele economiei naţionale,

indicatoarele realizate din raportarea valorilor investiţiilor (în md. ROL) la numărul

întreprinderilor adică investiţia brută medie pe întreprindere în diferite sectoare şi pe cele trei

unităţi teritoriale comparate, putem constata, că judeţul Covasna la fiecare sector este rămas

în urmă, mai mult sau mai puţin. Cele mai mari discrepanţe se observă la industria extractivă

şi la sectorul energetic. Şi în sectorul hotelier media investiţei pe întreprindere este sub

jumătatea mediei regionale şi naţionale (vezi tabelul 2.6.).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

36

Tabelul 1.6. Investiţiile brute specifice pe sectoarele economiei naţionale, media investiţiilor pe întreprindere, pe sectoare, în 2004.



nr. întrerpr.

Investiţii brute md ROL

IB/I md ROL

nr. întrerpr.


IB/I md ROL

nr. întrerpr.


IB/I md ROL

Total 404339 618424 1,5 50184 63700 1,3 3782 2511 0,7 Ind. Extractivă 861 31914 37,1 118 3604 30,5 10 58 5,8 Ind. Prelucrătoare 56919 173848 3,1 8972 23489 2,6 801 1072 1,3 Energ. el. şi term.,gaze, apă 704 99146 140,8 118 3309 28,0 15 54 3,6 Construcţii 25967 45036 1,7 3489 3033 0,9 248 73 0,3 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii 196222 102292 0,5 21525 12021 0,6 1667 595 0,4 Hoteluri şi restaurante 17444 12491 0,7 2834 1933 0,7 208 60 0,3 Transport, depozitare şi comunic. 25859 100088 3,9 3337 12248 3,7 240 487 2,0 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi serv. prestate întreprinderilor 62075 43675 0,7 7460 3066 0,4 456 77 0,2 Învăţământ 1107 259 0,2 164 41 0,3 22 2 0,1 Sănătate şi asist. Socială 6869 2248 0,3 833 194 0,2 43 5 0,1



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

37

Tabelul 1.7. numărul persoanelor angajate la întreprinderile din diferite sectoare şi media persoanelor angajate pe întreprindere, în 2004


Raportarea numărului personalului la numărul întreprinderilor ne oferă o imagine de

ansamblu despre specificul ocupaţional al întreprinderilor din diferite sectoare. Desigur

aceste cifre sunt valori medii, care trebuie interpretate cu precauţie. Totuşi, putem observa că

majoritatea întreprinderilor şi a sectoarelor au un necesar de forţă de muncă relativ redusă,

sub 10 persoane, ceea ce arată ponderea mai ridicată a IMM-urilor din numărul

întreprinderilor din sectoarele respective. Se observă că singurul sector unde media judeţului

este mai mare decât media regiunii sau a ţării este sectorul hotelier şi de restaurante, la toate

celelalte în judeţ aceste valori sunt mai scăzute. Aceste valori arată un aspect social, şi anume:

în ce măsură sunt capabile firmele din anumite sectoare să contibuie la ocuparea forţei de

muncă, căci dacă oamenii au locuri de muncă şi venituri din salarii şi nu din anumite ajutoare

sociale, atunci degrevează pe de o parte bugetul de stat, pe de altă parte generează cerere

pentru articolele de consum, contribuind la efectul multiplicator al banilor cheltuiţi pentru

aceste articole sau servicii. Pe de altă parte, pentru ca forţa de muncă să fie ocupată, firmele

respective trebuie să fie competitive pe pieţele locale, regionale, naţionale şi internaţionale şi


nr. întrerpr.

personal nr. pers.

P/I nr. Pers.

nr. întrerpr.

personal nr. pers.

P/I nr. Pers.

nr. întrerpr.

personal nr. pers.

P/I nr. Pers.

Total 404339 4110085 10,2 50184 545100 10,9 3782 39049 10,3 Ind. Extractivă 861 130761 151,9 118 12217 103,5 10 674 67,4 Ind. Prelucrătoare 56919 1692606 29,7 8972 271954 30,3 801 21796 27,2 Energ. el. şi term.,gaze, apă 704 147992 210,2 118 18031 152,8 15 1136 75,7 Construcţii 25967 390483 15,0 3489 43010 12,3 248 2099 8,5 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii 196222 859370 4,4 21525 103675 4,8 1667 7695 4,6 Hoteluri şi restaurante 17444 105269 6,0 2834 16311 5,8 208 1394 6,7 Transport, depozitare şi comunic. 25859 358351 13,9 3337 40489 12,1 240 2215 9,2

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi serv. prestate întreprinderilor 62075 320264 5,2 7460 28974 3,9 456 1581 3,5 Învăţământ 1107 5203 4,7 164 584 3,6 22 72 3,3 Sănătate şi asist. Socială 6869 21350 3,1 833 2372 2,8 43 102 2,4



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

38

munca lor trebuie să contribuie la creşterea cifrei de afaceri ai întreprinderilor din anumite

sectoare economice.

Tabelul 1.8. Productivitatea muncii, calculată prin raportarea cifrei de afaceri la numărul personalului întreprinderilor din sectoarele economiei naţionale (în anul 2004)



personal nr. pers.

CA/P mil ROL


personal nr. pers.

CA/P mil ROL


personal nr. pers.

CA/P mil ROL

Total 4520731 4110085 1099,9 487567 545100 894,5 30902 39049 791,4 Ind. Extractivă 78469 130761 600,1 21563 12217 1765,0 353 674 523,7 Ind. Prelucrătoare 1415109 1692606 836,1 164712 271954 605,7 12092 21796 554,8 Energ. el. şi term.,gaze, apă 29985 147992 202,6 26514 18031 1470,5 1199 1136 1055,5 Construcţii 287600 390483 736,5 26389 43010 613,6 1188 2099 566,0 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, reparaţii 1786471 859370 2078,8 186175 103675 1795,8 12794 7695 1662,6 Hoteluri şi restaurante 44377 105269 421,6 6133 16311 376,0 440 1394 315,6 Transport, depozitare şi comunic. 34038 358351 95,0 37780 40489 933,1 2042 2215 921,9 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi serv. prestate întreprinderilor 209556 320264 654,3 13755 28974 474,7 622 1581 393,4 Învăţământ 1626 5203 312,5 157 584 268,8 17 72 236,1 Sănătate şi asist. Socială 6893 21350 322,9 727 2372 306,5 33 102 323,5 Alte activit. colective, sociale şi personale 47607 78436 607,0 3662 7483 489,4 122 285 428,1


Tabelul 1.8. redă cifra de afaceri totalizate pe sectoare, dar raportând această valoare la

numărul personalului din firmele aparţinând sectorului respectiv. Indicatorul creat exprimă

cifra de afaceri care revine la un membru al personalului din firmele în cauză. Cu cât valoarea

este mai mare, productivitatea muncii este mai mare, adică, dacă un om poate genera valori

mai ridicate, în mod reciproc, pentru generarea aceleaşi sume, sunt necesari mai puţin


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

39

angajaţi. Se observă că media ţării este de peste 1 miliard ROL pe angajat, dar peste această

medie se situază doar comerţul cu peste 2 miliarde ROL, toate celelalte sectoare situându-se

sub media pe totalul economiei ţării. Peste jumătatea mediei pe total economie se situează

industria prelucrătoare (836 mil.), construcţii (736,5), tranzacţiile imobiliare (654 mil.) etc.

Industria hotelieră are valori relativ reduse: 421 milioane ROL pe angajat.

La nivelul regiunii, media productivităţii pe total economie este mai scăzută (894 milioane

ROL) decât la nivelul ţării, dar există diferenţe însemnate în performanţa sectoarelor.

Asemănare există în privinţa comerţului, care depăşeşte cu aproape de 2 ori media economiei

regiunii (1795 mil. ROL). Sectoare mai performante sunt şi industria extractivă (1765 mil.

ROL), sectorul energetic (1470 mil. ROL), transporturile (933 mil. ROL). Sectorul hotelier şi

aici are valori scăzute, dar şi sub media ţării: 376 mil. ROL.

În judeţul Covasna media productivităţii economiei este mai redusă cu 28 % faţă de media

ţării, şi cu 11 % faţă de media regiunii. Sectoarele mai performante, ale căror valori depăşesc

media judeţului sunt comerţul (1662 mil. ROL), sectorul energetic (1055 mil. ROL) şi

transporturile (921 mil. ROL). Sectorul hotelier şi aici are valori reduse: 315 mil. ROL, mai

scăzută faţă de media ţării şi a regiunii.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

40

2.2. Covasna, prezentarea generală

2.2.1. Aşezarea geografică şi cadrul natural

Condiţii oro-hidrografice. Depresiunea Tg. Secuiesc, la marginea căreia este situată şi oraşul

Covasna, face parte din complexul depresionar al Braşovului, unitate fizico-geografică din

cadrul Carpaţilor de Curbură. Complexul depresionar se suprapune unei unităţi tectonice

puternic fragmentate în horsturi şi grabene. Dacă horsturile, blocurile scoarţei terestre aflate

în ridicare se regăsesc sub forma munceilor care pătrund dinspre nord în depresiune (Munţii

Baraolt şi Bodoc), grabenele sunt porţiunile aflate într-un proces de scufundare lentă, cum ar

fi compartimentele numite Depresiunea Bârsei, Depresiunea Sf. Gheorghe–Prejmer şi

Depresiunea Tg. Secuiesc. Fracturile şi faliile adânci au favorizat extinderea „aureolei

mofetice” a zonei eruptive din Carpaţii Orientali (vulcanismul neogen din lanţul Călimani–

Gurghiu–Harghita). De aceea, manifestările postvulcanice, cum sunt emanaţiile de gaze

mofetice şi apele minerale carbogazoase sunt prezente şi în această zonă de fliş cretacic–

paleogen.

Oraşul Covasna se situează pe aliniamentul aşezărilor de la marginea de est a Depresiunii Tg.

Secuiesc, la contactul fâşiei de depozite sedimentare piemontane (pietrişuri, nisipuri, argile) şi

formaţiunile flişului carpatic, format din roci relativ mai dure, ca gresiile, marnocalcare,

şisturile negre etc. Alungit de-alungul văii Covasna şi cu unele pătrunderi pe văile afluenţilor

acesteia, vatra oraşului se întinde pe o lungime de cca. 9 km, la o altitudine de 550–600 m.

Vatra aşezării este dominată de înălţimile culmilor ce se desprind din Munţii Vrancei,

respectiv ai Breţcului şi din Munceii Întorsurii. Datorită eroziunii regresive a râurilor,

pârâurilor din bazinul hidrografic al Buzăului (Buzăul şi Bâsca Mare) cumpăna principală a

apelor din Curbura Carpaţilor se apropie mult de Depresiunea Tg. Secuiesc, această liniei

hidrografică fiind purtată de Munceii Întorsurii din care prin vîrful Poienii (1166 m) la sud de

Zagon, trece prin Chiuzul Păpăuţi (1319 m), la sud-est de Covasna, face o cotitură spre nord-

est, spre Vf. Negru (1543 m), Zârna (1602 m), Poarta Vântului (1524 m), Bonio Mic şi Mare

(1542 şi 1548 m). Vf. Lăcăuţi, se află mai la sud de acestea, fiind cel mai înalt vârf din judeţul

Covasna (1777 m), şi al doilea din Munţii Vrancei (după Vf. Goru 1783 m). Din această

catenă muntoasă care desparte bazinul Râului Negru de cele ale Bâştilor, a Zăbalei şi a


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

41

Putnei, se desprind culmi secundare spre depresiunea Tg. Secuiesc, promontoriile, umerile

acestora dominând vetrele oraşului Covasna şi al comunelor, satelor vecine. Intravilanul

oraşului este înconjurat de următoarele înălţimi: Dealul Stejarului (751 m), Dealul Magoş

(878 m), Kis-kofarka (1101 m), Pal feje (1169 m), Tistabic (1340 m), dealul Şoimului sau

Pilişul Covasnei (1376 m), Cihanioş (1258 m), Şiclăul (1113 m), iar la sud Cocorea sau

Mişche (1164 m), Delul Cetăţii (935 m), Piliske (918 m). Pârâul Covasna, afluent al Râului

Negru, colectează în perimetrul oraşului următoarele pâraie: la izvoare p. Candia, Ketag, iar

în zona Văii Zânelor P. Dobromir sau Horgasz şi Meseş sau Hanko pe partea dreaptă, p.

Cetăţii, p. Mişche pe partea stângă. În zona centrală a oraşului, de sub vârful Piliske coboară

pâraiele Vizi, Karacsony şi Ţiganilor. La capătul spre Chiuruş al oraşului se varsă p. Adânc,

lângă care se află şi un mic lac artificial (heleşteu).

Climatul din preajma oraşului este influenţată de de poziţia geografică şi condiţiile relief,

altitudine, expunerea şi configuraţia versanţilor. În cadrul climatului temperat-continentale,

cu veri răcoroase şi ierni moderate, oraşul are un climat de depresiunea intramontană, cu veri

răcoroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 7oC (media lunii iulie, cca 17oC, iar

a lunii ianuarie în jur de –5 oC). Precipitaţiile medii anuale ating 600 mm, mai abundente în

mai–iunie, cele mai reduse în februarie. Nebulozitatea medie anuală este în jur de 5,9 zecimi,

cerul fiind mai senin în lunile aprilie, iulie, august–octombrie. Durata de strălucire a soarelui

este în jur de 2000 ore, valori relativ ridicate, specifice mai ales pentru estul şi sudul ţării.

Umiditatea relativă a aerului este de 75–83 %, mai scăzută în aprilie şi august. Staţiunea este

adăpostită de curenţi şi vânturi puternice, datorită culmilor împădurite din zonă. Vânturile

dominante sunt cele din nord-vest. Viteza medie anuală a vîntului este redusă (1–2 m/s, mai

ridicată în aprilie şi mai (3,5–3,9 m/s). Contrastul de relief munte–depresiune facilitează

formarea briza de munte, vânt local format în urma diferenţei de temperatură şi presiune

atmosferică locală. Mai ales în zonele joase ale depresiunii este caracteristică prezenţa

inversiunii de temperatură, cu frecvenţă şi intensitate maximă în perioada rece şi mai puţin în

anotimpurile de tranziţie. Fenomenul se caracterizează prin temperaturi mai scăzute în

zonele joase decât pe înălţimi şi este însoţit de formarea ceţii dense, cu repercusiuni asupra

vizibilităţii. În terapia climatică sunt luate în considerare diferiţi indici bioclimatici, precum

comfortul termic, stresul climatic cutanat şi pulmonar, apoi aeroionizarea. Confortul termic

este o senzaţie resimţită de organismul uman într-un interval de 16,8–20,6 ToE.E.

(temperatura echivalent efectivă). Aceasta nu este egală cu temperatura măsurată


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

42

(cuantificată) a mediului extern, ci este un indice echivalat şi legat de senzaţia termică

resimţită de organism în anumite condiţii de umiditate şi curenţi de aer. În condiţii de

adăpost, pragul de confort este între 17,5–24 ToE.E. În cazul expunerilor la aer liber, sub

16,8 se crează disconfort prin răcire, iar peste 20,6 disconfort prin încălzire. În urma analizei

dintre raportul temperatură, umezeală şi vânt, s-a constatat că cel mai mare număr de zile cu

confort termic este caracteristic zonei deluroase între 300–700 m, fiind de peste 10 zile. În

arealul cuprins între 500–600 m numărul zilelor cu disconfort termic prin încălzire este de 5

zile, iar al celor cu disconfort termic prin răcire în jur de 10 zile, în creştere spre zonele mai

înalte. Până la 1500 m altitudine zilele cu confort termic sunt maxime în iulie şi august.

Stresul bioclimatic cutanat se referă la senzaţia de frig sau căldură resimţită în procesul de

termoreglare la nivelul pielii. Vara, supraîncălzirea este redusă prin termoliză, manifesta prin

transpiraţie şi efect de stres hipotonic. Iarna, termogeneza manifestată prin frisoane,

organismul evită pierdera de căldură, stresul cutanat având caracter hipertonic. Stresul

pulmonar este în legătură cu absorbţia de O2 şi eliminarea de CO2 pe parcursul schimbului

respiratoriu. În funcţie de cantitatea de vapori de apă din atmosferă stresul pulmonar poate fi

de inconfort deshidratant (mai ales iarna, presiunea vaporilor de apă fiind de 7,4 mlb.), iar

vara, când vaporii de apă au presiune de peste 11,7 mlb se crează discomfort hidratant.

Având în vedere aceste criterii, bioclimatul staţiunii Covasna este un bioclimat de cruţare cu

acţiune puţin solicitantă asupra sistemului nervos central şi vegetativ, precum şi a glandelor

cu secreţie internă. Un aspect deosebit de important pentru climatoterapia din staţiunea

Covasna este faptul că aeroionizarea are valori în jur de 1050 ioni/cm3, cu predominarea

ionilor negativi (550 ioni/cm3), ceea ce are o influenţă pozitivă asupra unor afecţiuni precum

hipertensiunea, nevrozele, surmenajul, astmul bronşic etc.

Flora şi fauna zonei s-a format în funcţie de condiţiile de etajare climatică, fiind caracteristice

pădurile de foioase la baza muntelui (gorun şi fag), care sunt succedate spre zonele mai înalte

de brădeţe şi molidoşuri, aceste răşinoase deţinând cca. 70 % din fondul forestier. Pădurile

au fost afectate de vânturile puternice, cu caracter de vijelie din 1995 când au fost doborâte

3000 ha de pădure. Masa lemnoasă a fost exploatată, şi terenurile s-au replantat ulterior, dar

valoarea peisagistică de odinioară încă nu s-a regenerat. Etajul forestier adăposteşte o faună

cinegetică de valoare deosebită, fiind prezente exemplare de urs, cerb carpatin, râs, mistreţ,

vulpe, iepure, căprioară, respectiv cocoş de munte. Ihtiofauna pârâurilor repezi de munte

este reprezentată de păstrăv, lipan, boiştean, zglăvoacă.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

43

2.2.2. Prezentare istorică

Oraşul Covasna se situează în partea estică a judeţului Covasna (fostul comitat cu acelaşi

nume, Covasna), la poalele nordice a munţii Breţcului. Oraşul, având aşezare centrală în

Scaunul Orbai, a avut rol important în viaţa Scaunului, deşi nu a avut nici statut de oraş de

târg. Din punct de vedere istoric localitatea se poate compara cu comunele mari din

apropiere: Ghelinţa, Zăbala şi Zagon. A devenit centrul administrativ al Scaunului Orbai mai

târziu; în 1952 a primit statut de oraş şi în prezent este cea mai importantă staţiune balneară

din judeţ.

Poate cea mai frumoasă descriere a cadrului natural din Covasna provine de la Hankó

Vilmos: „O parte a satului se situează pe câmpii, cealaltă parte este plasată pe munţii

acoperiţi de păduri. Este o privelişte senzaţională care îmbrăţişează veselia câmpiilor şi

măreţia munţilor”.

Oraşul şi împrejurimile acestuia sunt populate din timpurile cele mai vechi, dovezi pentru

aceasta fiind rămăşiţele cetăţii situate în pădurea Miske la o distanţă de aproximativ două ore

şi jumătate de mers, de la oraş. Se afirmă în mai multe lucrări că această cetate ar fi fost o

cetate dacică. În partea de est a văii pârâului Miske s-au găsit rămăşiţe de clădiri romane,

construite în a treia treime a secolului al II. după Hristos (între anii 150- 158). Aceste vestigii

sunt importante din punctul de vedere al invadării romane care a durat puţin mai mult de un

secol. În teritoriul oraşului s-au găsit rămăşiţe de săbii şi de topoare de aramă. Conform

tradiţiei populare în această zonă a Carpaţilor Orientali se afla cetatea zânei Ileana Sânzeana -

după care a fost numit cea mai frumoasă vale, Valea Zânelor.

La un scurt interval după descălecatul maghiarilor în bazinul carpatic, secuii au fost cei care

au colonizat acest colţ al munţilor Carpaţi. După alte surse însă (reprezentate în principal de

C. Daicoviciu, 1949), populaţia română era deja prezentă în acel timp, nu numai în bazinul

Carpatic în general, ci şi în zona Covasna, fiind descendenta contopirii populaţiei romane şi

celei dacice în primele secole după Hristos, după care această populaţie (străromână) a

supravieţiuit timp de mai mult de 1000 de ani, rezistând migraţiei popoarelor şi altor

evenimente istorice, până la prima relatare a lor în secolele XIII-XIV.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

44

Prima menţionare scrisă a numelui localităţii se datează încă din anul 1548 sub numele de

Kowazna, iar numele Csomakőrös (Kewres) apare în anul 1464. În partea estică a Covasnei

se găseşte Valea Voineşti, care a fost a localitate distinctă de Covasna dar care din secolul al

XVI. este amintit ca fiind o unitate administrativă comună cu Covasna. „Deşi geneza acestui

cartier este un subiect controversat, în mediile maghiare circulând ipoteza colonizării românilor de către

membrii familiei Vajna din satul Pava, pentru diverse activităţi, iar în mediile româneşti circulând ipoteza

bazată în principal pe aşezarea Voineştiului în apropierea fortificaţiei dacice din Dwalul Cetăţii, scopul

acestei lucrări nu este acela de a elucida această problemă” – Atlas al localităţilor din judeţul Covasna,

2005, Editat de SUNCART SRL şi Consiliul Judeţean Covasna, pagina 45.

Din anul 1876 oraşul a devenit centru zonal de plasă, cu judecătorie locală, cu oficiu de taxe

şi carte funciară.

Înaintea industrializării şi a formării culturii turismului balnear existenţa locuitorilor oraşului

Covasna era bazată pe creşterea animalelor şi pe agricultură. Oraşul are terenuri de o

suprafaţă semnificativă, deşi de calitate nesatisfăcătoare. În domeniul culturii plantelor putem

afirma că nu s-a cultivat porumb şi cartofi înaintea secolului al XVIII-lea pentru că

randamentul culturii nu a fost satisfăcătoare şi nu s-au cunoscut metodele cultivării acestor

plante. Cele mai importante culturi din localitate pe lângă secară au fost hrişca (din care s-a

preparat mămăligă şi a fost consumat cu lapte sau brânză fiind mâncarea aproape zilnică a

populaţiei), orzul, ovăzul şi meiul. Pe lângă cele menţionate putem menţiona cultivarea

fructelor şi producerea de pălincă. În domeniul creşterii animalelor practicile cele mai

răspândite nu sunt organizate sub forma unor ferme ci se desfăşoară în cadrul gospodăriei

proprii şi se axează pe creşterea cailor, porcilor, bovinelor şi a ovinelor. Vitele au fost duse la

Budapesta şi la Viena de comercianţi armeni.

În secolul al XIX.-lea pe baza legii din 1871 s-au organizat proprietăţile comune. Înaintea

apariţei legii sus-menţionate fiecare proprietar exploata volumul de lemn după propria lui

necesitate. Lemnul a fost prelucrat cu ajutorul joagărilor de apă. În Covasna un joagăr de apă

pentru lemn sau pentru cereale a constituit proprietatea unei întregi familii, care a funcţionat

în ordine prestabilită. Cu toate astea de mai multe ori un joagăr a ajuns proprietatea unei

familii restrânse. La sfârşitul secolului al XIX.-lea şi la începutul secolului XX.-lea au

funcţionat mai multe mori şi joagări în proprietatea următoarelor familii: Nagy-malom, Perdi,

Beke, Deák, Jánó, Kövér, Várza, Molnár, Kovács, Ráduly, Esztojka, Becsek, Cojan, Negut.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

45

În Covasna nu s-au format bresle, cum s-a întâmplat la Târgu Secuiesc, fapt ce explică lipsa

clasei mijlocii de burghezie.

Morile de apă pentru prelucrarea grâului au fost închiriate de morari care au plătit

proprietarilor după înţelegere. Lemnul prelucrat (scânduri, grindă, traversă, sindră) a fost dus

la vânzare la Braşov şi în Muntenia. Din cauza drumurilor de calitate proastă, transportul

prin cărucior la Braşov a durat 4-5 zile, iar în Muntenia 10-11 zile. Pe acesta se bazează şi

zicala: „Fără testament deplasarea nu este recomandată nici până la Braşov”.

Covasna este a zonă geografică foarte bogată în ape minerale şi terapeutice, respectiv în

bioxid de carbon. De aici provine şi numele localităţii nu întâmplător din cuvântul slav kvasz

ceea ce înseamnă acru.

Prima apariţie documentară a apelor mineralele din Covasna se datează din 1567. În 1773

deja se datează analiza chimică a izvoarelor, iar în 1818 localitatea apare deja ca staţiune

balneară. Apele acre sunt folosite cu scop curativ pentru diferite boli (de stomac, sistemului

digestiv, probleme renale, etc,), iar sub formă de baie pentru boli cardiace. Pe lista resurselor

naturale din Covasna se înscrie şi bioxidul de carbon care se foloseşte sub forma de

tratament de mofetă. Ionizarea aerului din aceste munţi este, deasemenea, importante.

În Europa Centrală mofetele private în casele şi pivniţe din Covasna se consideră a fi

excepţionale.

Modernizarea oraşului şi noul stil de viaţă este rezultatul industrializării prin apele minerale.

Aceste schimbări au dus la schimbarea şi formarea centrului oraşului al împrejurimilor

acestuia. În anii 1880 s-a construit din lemn, în urma iniţierii silvicultorului Sümegh Ignác,

albia pârâului şi aleea de plimbat pe malul acestuia.

În scopul exploatării minereului de fier din Kopachegy câţiva negustori din Braşov au

întemeiat o societate de acţiune. Din cauza lipsei de capitală necesară, a conducerii slabe şi a

situaţiei comerţului societatea a dat faliment. În 1904 câţiva profesionişti de la o firmă

franceză au făcut cercetări sedimentare şi au considerat posibilitatea reînceperii exploatării.

Probabil că din cauza nivelului scăzut a minereului de fier s-a luat decizia de a nu reîncepe

exploatarea, aceasta fiind prognostizată a fi nefavorabilă din punctul de vedere al câştigului.

Existenţa populaţiei oraşului şi-a asigurat existenţa din creşterea animalelor şi din silvicultură,

iar doar în al treilea rând din agricultură. În pădurile din zonele Covasna, Păpăuţi şi Zagon

exploatarea lemnului a început în anii 80 al secolului trecut. Un negustor din Budapesta,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

46

Horn Dávid, a cumpărat 8000 de pogon de pădure de la marele proprietar din Baraolt,

Zathureczky Gyula, şi în mijlocul pădurii, în valea pârâului Baszka, a înfiinţat o fabrică de

cherestea denumit Gyulafalva, localitate care este considerată strămoşul localităţii Comandău.

Negustorii au considerat necesitatea construcţiei căii ferate cu ecartament îngust pentru

scopuri industriale. În anul 1889 s-a înfiinţat o nouă fabrică de cherestea pentru prelucrarea

lemnului proprietarilor noi.

Fierăstrăul a funcţionat pe bază de aburi aceasta fiind tehnologia cea mai dezvoltată a acelei

perioade. Cele două fabrici funcţionau la o capacitate de 110-120 de metri cubi de lemn

anual, cu un timp de lucru de 24 de ore pe zi. Înfiinţarea acestor fabrici a fost important şi

din punctul de vedere al modernizării pentru că a dus, printre altele, şi la introducerea

sistemului de electricitate.

Deasemenea, marea exploatare a lemnului a dus la modernizarea sistemelor de transport.

Astfel, din partea de sus a Covasnei, de la Térrét, s-a construit calea ferată cu ecartament

îngust, de o lungime de 1260 m şi de o diferenţă de nivel de 330 m şi prin funicularul ce

transporta lemnul exploatat. „Funicularul” este considerat unicat în istoria industriei

mecanice din Europa, adus din Viena de la firma Obach şi a cărei miniatură a fost expus şi la

Expoziţia milenară din Budapesta în anul 1886.

În 1892 s-a construit calea ferată de interes public Braşov-Târgu Secuiesc iar calea ferată

industrială a fost prelungită până la gara feroviară. În perioada de început a exploatării

industriale nu s-a construit fabrică de prelucrare a lemnului, dar în teritoriul între calea ferată

industrială şi cea publică s-au format locuri de depozitare.

Între timp s-a înfiinţat Societatea pe Acţiuni de Industrie Forestieră din Transilvania iar titlul

de proprietate a fabricii de cherestea a ajuns în proprietatea negustorului evreiesc din

Maramureş Groedel Zadik, cine a cumpărat părţi din Comandău şi Gyulafalva de unde,

treptat, a mutat capacitatea industrială la Comandău.

Covasna a devenit renumit nu din cauza exploatării lemnului, ci datorită potenţialului său

balnear şi a altor factori terapeutici. În opinia lui Hankó Vilmos Covasna este oraşul cel mai

bogat în bioxid de carbon din Europa. Încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea oraşul a

început valorificarea resurselor terapeutice. Locuitorii oraşului s-au adaptat necesităţilor de

piaţă foarte repede, mai ales pe nivelul ofertelor de cazare şi de alimentaţie, dar de multe ori

au oferit şi posibilităţi de tratament în propria lor casă, în primul rând în mofete.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

47

Balta Dracului din centrul oraşului încă nu a existat, aceasta a ajuns la suprafaţă doar la

sfârşitul secolului al XIX-lea. Conform resurselor, la fiecare casă a existat încălzitor de piatră

cu ajutor a ceea ce s-a încălzit piatra şi s-a pus în cada din lemn umplută cu apă minerală.

După baie se folosea mofeta.

Deşi Covasna dispunea de posibilităţi balneare cu totul speciale, în timpul verii nu s-a format

a viaţă de comunitate activă. Schimbări semnificative în viaţa oraşului au avut loc la sfârşitul

secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX, când a început o exploatare mai intensivă a

băii şi a potenţialului său terapeutic. În 1881 s-a înfiinţat Asociaţia Proprietarilor din Covasna

şi Voineşti, care a elaborat regulamentul de bază a funcţionării băilor. În 1889 s-a înfiinţat o

societate de acţiune care a închiriat toate băile pe o perioadă de 25 de ani. Asociaţia a

reconstruit şi Balta Dracului din centru şi a ridicat o clădire de lemn în jurul acestuia.

Localizarea acestuia a fost foarte importantă, acesta fiind unul dintre cele mai importante

atracţii al Transilvaniei unde se pot vedea semnele activităţii post-vulcanice. Forfotul

noroiului nu a fost întotdeauna aşa de liniştită; în anii 1837, 1856 şi 1885 au avut loc mai

multe erupţii majore, când întregul centru a fost acoperit de noroi şi apă.

Băile de şapte-opt metri lungime şi trei-patru metri lăţime au fost înconjurate şi sau instalat

cabine. Apa minerală bogată în fier se găsea în centrul pieţei şi era accesibil atât localnicilor

cât şi turiştilor.

Adevăratul centru a staţiunii s-a format la Voineşti. Societatea pe acţiuni a cumpărat grădina

Mikes de aici iar baia rece a fost acoperită şi s-au amenajat garderobe. S-a construit şi a baie

caldă. Tot aici se afla izvorul fântânii Czifrakút, care a fost folosit pentru cure de băut şi este

unul dintre cele mai vechi izvoare folosite. Terenul de lângă grădina Mikes a fost vândut

celor care doreau să construiască vile în împrejurimea băii. Baia de la grădina Mikes a fost

capabilă să adăpostească două familii; balconul casei se folosea ca loc de distracţie unde,

printre altele, s-au prezentat şi faimoasele muzicieni- grupe de ţigani din Cluj Napoca.

Una dintre cele mai importante evenimente era carnavalul, eveniment la care au participat

oameni din întreg judeţul şi din regiune. Pentru a semnala locul carnavalului s-au pus vase de

lut umplute cu catran arzător şi puse pe piloţi de la Páké până la Vajnafalva şi s-a celebrat

timp de două-trei zile.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

48

Încă de dinaitea înfiinţării societăţilor (1882) în valea Mészpatak s-a construit o baie sărată,

dar care din cauze tehnice a fost închisă iar bazinul şi fântâna au fost umplute. Nu departe de

acest loc se găseşte izvorul Hankó, care, având conţinut alcalic- sărat acru seamănă cu apele

din Gelchenberg şi Selters. După închiderea băii sărate au fost înfiinţate băile cu apă caldă şi

fabrica de îmbuteliere pe lângă izvorul Hankó (Naturalis Apă Termală şi Minerală), care a

funcţionat până la centralizarea din 1848.

În apropierea Văii Zânelor se afla fântâna Horgász, a cărei apă se îmbutelia din anii 1878 şi s-

a făcut cunoscut în întregul Ardeal. S-au înfiinţat băi cu apă caldă în mai multe locuri din

Covasna: Băile Veress, Árpád, Csutak şi Shafütl.

În strada Gábor Áron în anii 1920 a funcţionat baia de tip Steinfeld sub numele de Baia

Lido, care avea un maestru de înot şi de scrimă. Strandul era alimentat de pârâul

Malomarilor.

Aceste băi nu mai există în prezent, doar sunt vizibile: Izvorul Galambok, Izvorul Sós,

Izvorul Horgász, Izvorul Czifra.

Scopurile de dezvoltare al societăţilor balneare s-au realizat doar parţial; construcţia

hotelurilor nu s-a mai realizat şi astfel Covasna nu s-a putut ridica, ca staţiune balneară, la

nivelul reprezentat de Băile Tuşnad sau Borsec.

Prezenţa oaspeţilor din alte oraşe şi modernizarea oraşului au adus schimbări şi în viaţa de zi

de zi al oraşului. S-a deschis un Casino, semn al îmburghezirii, educaţia şi viaţa organizaţiilor

culturale au devenit mult mai colorate. Pe lângă şcoala de stat pentru fete s-a înfiinţat tot

pentru fete şi o şcoală industrială. În 1876 instituţia s-a mutat într-o clădire nouă. Din secolul

al XVIII-lea la Vajnafalva a funcţionat şi o şcoală greco-catolică de limbă maternă. Prima

farmacie s-a deschis în 1880; în 1882 s-a născut ideea de înfiinţare a unui spital dar care s-a

realizat doar în anul 1952, deşi în Covasna între anii 1900 şi 1925 au lucrat deja patru medici.

După Primul Război Mondial potenţialul economic din Covasna a ajuns în mâna

negustorilor veniţi din Ţara Românească. În 1929 s-a înfiinţat societatea Creditul Carbonic

pentru valorificarea apelor minerale, care a deschis un centru de îmbuteliere în partea din

zona Băii Árpád al oraşului, care a furnizat apă minerală sub numele de Regele Ferdinand

până în 1940 şi sub numele de Covasna după război. Pe lista realizărilor acestei asociaţii se

înscrie construirea unor băi de apă rece şi a unor fabrici de bioxid de carbon. Pe lângă


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

49

această fabrică a funcţionat şi fabrica Vajna de acelaş tip din 1931. Băile din Vajnafalva au

rămas în urmă pe piaţă.

În perioada interbelică viaţa culturală a cunoscut o dezvoltare continuă. În 1931 au fost

înfiinţate Asociaţia Sportivilor Amatori, un cinematograf şi mai multe tipografii: Szabó,

Thuróczy, Corvin.

După al doilea război mondial viaţa băilor intră în normalitate, sunt reâncepute deasemenea

tratamentele din casele private. Viaţa culturală este reorganizată dar nu se produc dezvoltări

însemnate.

Din punct de vedere industrial se extinde filatura de lână şi se înfiinţează fabrici de prelucrare

a lemnului.

În perioada socialismului ca rezultat al politicii de industrializare s-a înfiinţat fabrica de

scânduri şi mobile, precum şi o fabrică de biscuiţi care însă nu s-a dezvoltat. Totuşi, industria

meşteşugărească de postav a cunoscut o dezvoltare de apreciat.

Marea schimbare a fost adusă de anul 1952, când Covasna a primit titlul de oraş şi din anii 60

a început dezvoltarea de complex balnear al oraşului. În 1961 s-a înfiinţat spitalul de inimă şi

boli cardiovasculare. Primele hoteluri mai ieftine s-au construit în anii 1970, dezvoltări care

au contribuit la modernizarea infrastructurii de cazare, care totodată, a dus la distrugerea

atmosferei oraşului. Centrul oraşului a fost reconstruit în stilul socialist, ceea ce din punct de

vedere turistic a avut şi are efecte dăunătoare serioase.

2.2.3. Aspecte administrative şi socio-economice

Oraşul se compune din două părţi oarecum distincte: Covasna şi Voineşti. Fiind în prezent

un cartier rezidenţial cu aspect rural, sau mai bine-zis cu aspect de oraş-grădină, cartierul

Voineşti face tranziţia spre Valea Zânelor, zonă cu caracter recreativ şi curativ-balnear,

marcată de prezenţa spitalului cardiologic şi staţia inferioară a Planului Înclinat, monument

de istoria industriei de exploatare a lemnului.

Suprafaţa administrativă a oraşului este de 15.800 hectare, din care 796 hectare teren

intravilan. Teritoriul oraşului se întinde de la şesul Râului Negru până la vârful Lăcăuţi, din

Munţii Vrancei (1.777 m). De oraş aparţine şi satul Chiuruş, aflat la 2,5 km către sud.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

50

Teritoriul administrativ al oraşului se învecinează cu cele ale comunelor Comandău la est,

Zăbala la nord, şi Zagon spre sud, Brateş la vest. În partea de est zonele păduroase de pe

crestele Munţilor Vrancei fac legătura cu teritorii atribuite comunei Gura Teghii din judeţul

Buzău, şi Nereju din judeţul Vrancea. Judeţul Covasna, care şi-a căpătat numele după oraşul

Covasna, s-a înfiinţat în urma reorganizării administrative din 1968. Judeţul Covasna a

moştenit teritoriul fostului comitat şi mai devreme scaun numit Trei Scaune, iar comuna

Covasna, atestată documentar în 1548, a fost sediul scaunului Orbai, unul dintre

subdiviziunile scaunului Trei Scaune (alături de scaunul Kézdi şi scaunul Sepsi, toponime

păstrate în denumirea municipiului Tg. Secuiesc/Kézdivásárhely şi Sf.

Gheorghe/Sepsiszentgyörgy).

Aşezat în partea estică a judeţului Covasna, oraşul Covasna este al doilea centru urban din

Depresiunea Tg. Secuiesc, aflat la 20 km sud de municipiul Tg. Secuiesc, şi la 35 km est de

municipiul Sf. Gheorghe, reşedinţa judeţului. Aşezarea şi-a căpătat statutul de oraş în 1952,

datorită mai ales funcţiilor sale turistice şi industriale, având în prezent o populaţie de 11530

locuitori (2005). La Recensământul populaţiei din 2002 oraşul a avut 11207 locuitori din care

maghiarii au avut o pondere de 66,58 % (7462 locuitori), românii 32,03 % (3590 loc.), iar

1,38 % (155 persoane) fiind de alte naţionalităţi. Din punct de vedere confesional populaţia

locală aparţine la biserica reformată (5211, 46,49 %), ortodoxă (3224, 28,76 %), romano-

catolică (2316, 20,66 %), baptistă (67, 0,59 %) şi unitariană (47, 0,41 %).

Oraşul se află, ca şi celelate aşezări mai mari din vecinătate (Zagon, Zăbala, Ghelinţa, Ojdula)

la contactul dintre munte şi depresiune, pe conul de dejecţie al pârâului ce iese din zona

montană. Formaţiunile piemontane au facilitat formarea vetrei aşezării, darorită prezenţei

apelor freatice aproape de suprafaţă, totodată fiind adăpostit de influenţele climatice

nefavorabile (îngheţurile mai frecvente în zonele mai joase ale depresiunii, vânturi puternice

(Nemira dinspre nord-est), precum şi de inundaţii. Resursele naturale ale depresiunii (soluri

relativ fertile) şi ale zonei montane (păduri de amestec şi răşinoase; piatră pentru construcţii)

sunt completate în mod fericit de resurse ale subsolului: emanaţiile de gaze mofetice şi ape

minerale folosite pentru tratamente balneare respectiv pentru consum alimentar. Pe baza

păşunilor montane, submontane din zonă, oieritul şi prelucrarea produselor de lactate, şi

produselor din lână sunt îndeletniciri tradiţionale ale oierilor români din Voineşti.

Ceea ce a creat reputaţie oraşului este turismul balnear bazat atât pe factorii terapeutici

naturali, dar şi pe procedeele teraputice, competenţa personalului şi dotarea materială-tehnică


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

51

a spitalului de cardiologie, înfiinţat în anul 1977 în Valea Zânelor. În anii 1970 s-au construit

câteva hoteluri balneare cu capacităţi apreciabile (totalizând peste 2200 locuri cazare). În

dezvoltarea turismului din ultimul deceniu se remarcă înmulţirea pensiunilor turistice, care

oferă atât servicii de cazare, cât şi agrement.

2.2.4. Factorii terapeutici naturali şi turismul balnear din Covasna

Cea mai importantă activitate economică şi funcţie a localităţii se poate considera turismul

balnear şi serviciile de sănătate din cadrul spitalului cardiologic. Covasna şi-a putut primi

statutul de oraş în 1952 tocmai datorită funcţiei turistice, deşi funcţiile industriale (produse

alimentare, textile, exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos) sunt/erau deasemenea

importante. Turismul balnear are tradiţii de peste un veac, după utilizarea empirică şi

rudimentare a apelor minerale şi a mofetelor, în anul 1891 o societate pe acţiune a

concesionat băile pe o perioadă de 25 ani. Zona centrală, unde şi în prezent se află „Balta

Dracului” un fenomen geologic, o clocotitoare rece prin care nămolul format din nisipul fin

este îmbibat de apă şi clocotit de gazele de dioxid de carbon ce ies la suprafaţă, având un

aspect de vulcan noroios. Acest „izvor” a avut erupţii în secolul 19. umplând piaţa centrală

cu gaze, apă şi noroi. Amenajările turistice din Covasna au cuprins pe de o parte zona Balta

Dracului, dar şi în Voineşti, în grădina Mikes şi Apor s-au construit vile. În valea Meseş sau

Hanko deasemenea au existat băi sărate-alcaline succedate de băile calde de la fântâna

Hanko. Tot aici a fost şi uzina de îmbuteliere de apă minerală numită Naturalis şi care a

funcţionat până la momentul naţionalizării. În anii 1970 s-au construit acele hoteluri care

constituie şi în prezent tabloul de ofertă balneoturistică al oraşului-staţiune, completate de

pensiunile turistice înfiinţate în ultimul deceniu şi jumătate.

Resursele turistice de bază pe care se sprijină activităţile turisice sunt factorii terapeutici

naturali: apele minerale, mofetele şi bioclimatul.

Apele minerale care apar în zăcământul Covasna formează o entitate hidrogeologică în cadrul

zonei largi de hidrostructuri cu ape minerale carbogazoase frecvente în bazinul Tg. Secuiesc.

Aflat la contactul morfologic între depresiune şi munţii Breţcului/Vrancei, zăcământul are

caracteristici hidrogeologice mixte, care aparţin atât masivului muntos, cât şi formaţiunilor

intramontane. Apa minerală şi bioxidul de carbon este acumulat atât în formaţiunile de bază


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

52

aparţinând flişului cretacic–paleogen (eocen, oligocen), cât şi în formaţiunile acoperitoare,

pliocen–cuaternare în facies de molasă şi continentală. Majoritatea forajelor executate au

explorat apele minerale din depozitele acoperitoare, care au grosimi de 100 m în vest, 20 m

în zona Voineşti, respectiv apele din alternanţa de gresii, şisturi şi marne cretacice.

Caracteristicile tectonice ale zonei sunt marcate de un sistem de fracturi, cu orientare N–S,

paralel cu structura fundamentului (falia Halom–Balta Dracului şi falia Voineşti), apoi cu

orientare V–E, format în urma căderii în trepte ale fundamentului del a N la S, reprezentat

de falia Covasna. Aşadar, această compartimentare a generat o structură în blocuri ale

formaţiunilor cretacic-paleogene şi pliocen–pleistocene, ascunse de depozitele mai noi,

pleistocen-superior–holocene.

În zona Covasna cercetările au pus în evidenţă două structuri hidrominerale. Acviferul din

formaţiunile creatacice şi paleogene se acumulează în gresii, marnocalcare, şisturi argiloase şi

calcare cu o circulaţie a apei şi a gazului mofetic în mediul fisural, la intersectarea stratelor

permeabile cu fracturile profunde. Această hidrostructură a fost pus în evidenţă prin foraje

executate pe două mici pârâuri afluente Covasnei precum şi prin izvoarele naturale care apar

în zona filaturii de lână (între Căminul cultural şi Oficiul poştal). A doua structură, cea din

formaţiunile pliocen–cuaternare este formată din trei orizonturi acvifere diferenţiate prin

gradul de mineralizaţie şi prin regimul hidrologic. Orizontul superior, cu o grosime de 20–30

m include şi stratele freatice, este prezent în majoritatea fântânilor localităţii, având a

mineralizare relativ redusă de până la 2000 mg/l. Orizontul mediu este un strat acvifer de

adâncime, cu grosimi reduse datorită intercalaţiilor de 25–45 m ale straturi impermeabile, dar

de mineralizaţie mai ridicată, iar orizontul inferior se află sub adâncimea de 45 m, acumulat

în depozitele permeabile din formaţiunile pliocen–cuaternare.

Apele minerale de adâncime din Covasna sunt constituite dintr-un amestec de ape

bicarbonatate, sodice cu ape clorosodice iodo-bromurate, gaze de origine mofetică şi ape

acumulate în acviferul freatic care au caracter bicarbonatat, calcic, magnezian. Conţinutul de

CO2 liber din aceste ape minerale variază între 1,0 şi 2,5 g/l, iar gazul uscat de CO2 apare în

escavaţii de câteva metri adâncime.

În staţiunea Covasna sunt mai multe izvoare recomandate de medicii balneologi pentru cura

internă (pe cale bucală) şi externă (prin băi). Izvoarele prezentate în continuare fie sunt

naturale fie provin din puţuri şi sonde, fie accesibile publicului larg, fie administrate de

unităţile balneare.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

53

Izvorul nr. 1. din faţa hotelului Covasna are o apă bicarbonatată, sodică, magneziană, calcică,

carbogazoasă, hipotonă. Mineralizarea ei totală este de 6107 mg/l, din care 1582 mg/l CO2.

Cura internă indicată în tratamentul tulburărilor tubului digestiv, de metabolism, boli ale

aparatului urinar, sub formă de aerosoli pentru rinite cronice, faringite cronice nespecifice,

iar prin cură externă pentru afecţiuni cardiovasculare, dermatologice, reumatismael

degenerative.

Izvorul nr. 2, aflat în spatele mofetelor aparţinând S.C. Turism Covasna SA are apă

bicarbonatată, sodică, magneziană, calcică, carbogazoasă. Mineralizarea ei totală este de

7073,7 mg/l, din care 2311 mg/l CO2. Indicaţiile sunt identice cu cele ale izvorului nr. 1.

Izvorul nr. 3. (puţul de la centrala de termoficare) este folosit la băile cu apă minerală

carbogazoasă, combinat cu apa de la izvoarele precedente. Are apă bicarbonatată, sodică,

feruginoasă, carbogazoasă, hipotonă. Mineralizarea ei totală este de 7303,3 mg/l, din care

1720 mg/l CO2.

Fântâna Ördög situată în apropierea Hotelului Hefaistos are o apă bicarbonatată, sodică,

potasică, clorurată, calcică, magneziană, slab carbogazoasă, uşor radioactivă (0,184 mµC/l).

Mineralizarea ei totală este de 5284 mg/l, din care 1531 mg/l CO2. Prin cura internă este

indicată pentru gastrite cronice hiperacide, boli ulceroase, stomac rezecat, boli endocrine, în

dispepsiile intestinale de fermentaţie şi în constipaţie atonă.

Izvorul Covasna a cărui apă a fost îmbuteliată are caracter bicarbonatat, clorurosodic,

carbogazos, hipoton, cu o mineralizare totală de 7136 mg/l. Având şi caracter alcalinic, poate

fi utilizată în cura internă, în afecţiuni gastrointestinale (sindrom dispeptic hipertonic, gastrite

acide, boli ulceroase, stomac rezecat, dispepsii de fermentaţie), afecţiuni hepatobiliare

(insuficienţa hepatică, sechelele după hepatite virotice, hepatitele cronice, stările precirotice,

stările alergice, diatezele urice, colecistitele cronice simple sau litiazice, sechelele după

colecistectomii). Se mai poate utiliza şi pentru boli de nutriţie, pentru gută, litiaze urice,

precum şi pentru tratarea traheobronşitelor cronice.

Izvorul din faţa vilei nr. 1 a spitalului de cardiologie are o apă asemănătoare cu Izvorul

Covasna cu aceleaşi indicaţii, dar mineralizaţia totală depăşeşte 15000 mg/l. Izvorul de la

Unitatea de tratament balnear de la hotelul Dacia are apă bicarbonatată, uşor clorurată,

sodică, slab carbogazoasă, asigurând debitul necesar pentru instalaţiile de băi calde cu apă

minerală carbogazoasă şi pentru buvetă. Complexul sanatorial Montana este alimentat din

apele aduse la suprafaţă de forajele F13 şi F16 efectuate în anii 1972–73 în zona Ördög–


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

54

Árpád, având caracteristici asemănătoare cu fosta Fântână Ördög (momentan nu

funcţionează).

Alături de apele minerale carbogazoase, staţiunea Covasna este binecuvântată cu emanaţiile

uscate de gaze mofetice, cu efecte terapeutice polivalente, recunoscute. Asemenea mofete se

găsesc în incinta bazei de tratament a Societăţii de Turism Covasna (Complexul hotelier

Covasna, Căprioara), a Spitalului de Cardiologie, a Complexului Montana hotelului Dacia

precum şi mofetele particulare Bardocz şi Bene de pe strada Petofi. O analiză a compoziţiei

gazelor mofetice de la Complexul Covasna a arătat următoarele concentraţii ale unor

elemente: Bioxid de carbon (CO2) 80,7 %, azot (N2) 16,4 %, oxigen (O2) 2,9 %, apoi ioni

mici şi medii negativi 1,84 x 104 ioni/ml; radon 247,01 pCi/l, radiu A 115,3 pCi/l, radiu B

84,5 pCi/l, radiu C 18,1 pCi/l. Elementele radioactive (Radon, Radiu) prin acţiunea lor,

produc un start de aer bogat în ioni negativi, care contribuie la intensificarea întregului

metabolism al organismului, acestea fiind absorbite la suprafaţa pielii generează vasodilataţie.

Efectul vasodilatator al gazului de mofetă este benefic pentru cord şi pentru circulaţia

periferică, dar influenţa complexă a ionilor negativi, a radioactivităţii asociat cu băile de apă

minerală carbogazoase facilitează şi tratamentul afecţiunilor reumatismale, dermatologice,

ginecologice şi ale sistemului nervos periferic.

Alături de procedurile naturiste bazate pe principalii factori terapeutici naturali (apele

minerale şi mofetele) bazele de tratament din staţiune oferă multiple proceduri cum ar fi:

electroterapie (curenţi diadinamici, neuroton, ultrasunete, curenţi interferenţiali,

magnetodiaflux, unde ultrascurte, aerosoli), hidroterapie (băi galvanice, duş masaj, duş

subacval, masaj subacval, afuziuni), termoterapie (împachetări cu parafină), kinetoterapie

(masaj, gimnastică), precum şi aeroterapia bazată pe aerul puternic ionizat negativ şi bogat în

aerosoli răşinoşi generat de pădurile de conifere din preajma staţiunii. Experienţa bogată în

combinarea diferitelor terapii a favorizat elaborarea unui program complex de refacere a

sănătăţii, cunoscut ca „metoda Covasna”, destinat atât adulţilor, cât şi copiilor suferinzi de

boli cardiovasculare dobândite sau congenitale, după accidente coronariene, pregătire

preoperatorie şi refacerea postoperatorie, şi care foloseşte factorii terapeutici naturali ca

adjuvant în activitatea cardiologică.

Turismul balnear din staţiunea Covasna – pe partea de ofertă – se poate sprijini, deci, pe

valoroase resurse turistice cu caractere de factori terapautici, pe infrastructura bazelor de

tratament, a bazelor de cazare şi alimentaţie, pe unele facilităţi de agrement-divertisment, şi


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

55

pe existenţa personalului specializat al spitalului de cardiologie şi a societăţilor comerciale

balneare. Pe partea de cerere, trebuie avut în vedere, că o pondere crescândă de populaţie

(atât din ţară, cât şi din strănătate) suferă sau este expusă unor afecţiuni care pot fi tratate pe

baza condiţiilor existente (şi viitoare) din Covasna. Deşi rolul statului în asigurarea serviciilor

de sănătate este din ce în ce mai preluată de agenţi economici privaţi specializaţi în medicină

şi în turism curativ-balnear, totuşi, în afara rolului direct în sprijinirea menţinerii şi refacerii

sănătăţii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale trebuie să se implice şi în mod

indirect, în mod strategic în susţinerea dezvoltării turismului balnear şi cel orientat spre

profilaxie. Aşadar, prin educarea populaţiei privind atenţia sporită acordată menţinerii

sănătăţii poate să aibă influenţă benefică asupra creşterii interesului şi a cererii pentru

serviciile de tartament balnear repsectiv serviciilor orientate spre profilaxie, activităţi de

fitness şi wellness.

În ceea ce priveşte pieţele turismului balnear tradiţional din staţiunea Covasna, putem avea o

imagine de ansamblu despre acesta, dacă enumerăm acele grupe de afecţiuni, care pot fi şi

sunt tratate la Covasna. Indicaţiile şi contraindicaţiile terapeutice pentru Covasna sunt deci

următoarele:

Afecţiuni ale aparatului cardiovascular:

Boli ale miocardului

- sechele după miocardite acute de natură reumatică

- sechele după miocardite acute de origine infecţioasă

- miocardodistrofii de origine metabolică

- miocardoscleroză (miocarditică, arteriosclerotică)

- sechele după infarct miocardic

Afecţiuni valvulare:

- afecţiuni valvulare stabilizate, mitrale şi aortice cu stenoză largă

Boli ale vaselor:

- tulburări de irigaţie coronariană, angină pectorală

- arteroscleroza vaselor periferice (în faza de gangrenă se fac numai mofete)

- hipertensiunea arterială esenţială

- hipotensiunea arterială

- boala „Burger”


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

56

- acrocianoză

- Boala Raynaud

- Eritromelalgia

- Ulcer varicos

- Stări după operaţii cardiace

Afecţiuni dermatologice:

- psoriazis

- eczeme cronice

- afecţiuni alergice cutanate, neurodermite

Afecţiuni ale tubului digestiv şi ale glandelor anexe:

- gastrite cronice hipoacide

- gastrite cronice hiperacide

- boală ulceroasă

- sechele după rezecţii gastrice

- ulcere recidiviante ale bontului gastric

- tulburări funcţionale şi afecţiuni inflamatorii cronice intestinale

- enterite şi enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale

- sechele după hepatită epidemică

- sechele postoperatorii pe căile biliare

- diskinezii ale căilor biliare, angiocolite cronice

- litiază biliară.

Boli endocrine:

- boala Basedow

- hipertiroidism

- insuficienţă paratiroidiană

- hipofuncţiile glandelor endocrine.

Afecţiuni ginecologice:

- colpite şi cervicite cronice

- metroanexite cronice

- peri- şi parametrite cronice

- pelviperitonite cronice


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

57

- diferite sechele postinflamatorii ale micului bazin

- retrodeviaţiile uterine fixe

- hipoplazia genitală

- sterilitatea (în special cea cauzată de hipoplazia genitală moderată)

- amenoreea şi hipomenoreea.

Afecţiuni ale aparatului locomotor:

- afecţiuni articulare cu caracter inflamator şi stări alergice articulare şi abarticulare

după reumatisme, după boli infecţioase generale, după infecţii de focar asanate (amigdaliene,

otice, sinuzale, dentare), după intoxicaţii (profesionale, alimenatre, medicamentoase)

- poliatrită reumatoidă

- spondilită anchipoietică

- artroze şi poliartroze

- discopatii lombare şi spondiloze doros-lombare şi cervicale

- sechele după osteite şi osteoperiostite

- apofizite şi epifizite

- osteoporomalacii şi osteocondroze.

Boli de nutriţie:

- diabet zaharat

- diateză urică (gută)

- diateză oxalică

- diateză fosfatică

- obezitate.

Bolile rinichilor, căilor urinare şi organelor genitale masculine:

- glomerulonefrite cronice

- albuminurie simplă secundară

- pielonefrite cronice de origine infecţioasă

- litiază renală (urică, fosfatică sau oxalică)

- inflamaţii cronice ale căilor urinare (pielite, pielocistite, uretrite).

Afecţiuni ale sistemului nervos:

- Afecţiuni ale sistemului nervos periferic (radiculită, poliradiculonevrite, sechele

posttraumatice ale sistemului nervos)


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

58

- Afecţiuni ale sistemului nervos central (sechele după infecţii ale sistemului nervos

central, sechele după accidente vasculare cerebrale, stări astenice sau reacţii nevrotice).

Boli profesionale:

- boli profesionale cronice prina agenţi fizici

- nozoconioze

- afecţiuni cutanate profesionale prin agenţi fizici.

Tratament pentru copii (7–16 ani):

- reumatism articular acut

- sechele de hepatită epidemică.

Contraindicaţiile semnalate pentru staţiunea Covasna sunt de natură generală (afecţiuni în

stadiu acut, boli infecţioase, boli venerice, tumori maligne – cancere), în afara cărora nu este

contraindicată nici o altă boală. Elementul forte al ofertei balneoturistice din staţiunea

Covasna este, deci varietatea aplicabilităţii factorilor naturali de cură pentru numeroase şi

diverse afecţiuni. Toate aceste aspecte nu înseamnă, însă, că oraşul trebuie să se bazeze doar

pe oferta curativă a staţiunii, că nu ar avea posibilităţi de promovare şi dezvoltare ale altor

tipuri şi forme de turism sau alte activităţi aconomice. Totodată, trebuie avut în vedere că

turismul balnear şi serviciile medicale deocamdată sunt principalul factor de atractivitate şi

dezvoltările ulterioare trebuie să fie în concordanţă cu interesele acestei activităţi. Adică, să

fie evitate activităţile care ar perturba condiţiile turismului balnear dezvoltat până în prezent

(calm, linişte, aer curat, calitatea mediului şi a resurselor etc.).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

59

2.3. Rolurile, relaţiile şi funcţiile oraşului Covasna în sistemul de aşezări

Aşezările umane sunt nodurile sau punctele de cristalizare a spaţiului socio-economic. Ariile

lor de influenţă se întrepătrund, spaţiul socio-economic în continuă transformare se

suprapune totalităţii de aşezări. Totalitatea aşezărilor nu este o simplă sumă a acestora, o

mulţime nestructurată, ci prin funcţiile lor, aşezările devin membri specifici ai acestui sistem

care sunt guvernate de interrelaţiile dintre ele, relaţii sociale, economice, politice, culturale

etc. Sistemul de aşezări în fond este ierarhic, şi funcţionează pe baza specializării, diviziunii

muncii dintre acestea. Relaţiile din cadrul sistemului sau al reţelei de aşezări sunt atât

orizontale, cât şi verticale. Chiar dacă organismele administraţiei publice locale ale diferitelor

aşezări urbane sau rurale nu sunt subordonate între ele, totuşi multitudinea, diversitatea

funcţiilor dintr-o aşezare face ca localitatea respectivă să fie mai mult sau mai puţin

importantă din anumit punct de vedere pentru întreaga comunitate teritorială, luată fie la

nivel supracomunal-intrajudeţean, judeţean, interjudeţean-subregional, regional, interregional,

naţional sau chiar supranaţional.

Chiar dacă poate exista o corelaţie între mărimea demografică a localităţii în cauză, şi

multifuncţionalitatea ei, totuşi, importanţa localităţii în reţeaua naţională, regională, judeţeană

depinde de prezenţa unor instituţii publice cu o anumită rază de atracţie, polarizare, sau chiar de

prezenţa unor agenţi economici care au o piaţă de desfacere mult mai largă decât apropierea

localităţii respective. Desigur pentru cetăţeanul de rând, locuitorul oraşului sau al comunei

există anumite funcţii de bază, cum ar fi: locuirea, loc de muncă, educaţie şi culturalizare,

servicii sociale şi de sănătate, aprovizionarea gospodăriei, circulaţia, recreerea şi nu în ultimul

rând viaţa într-o comunitate socio-culturală. Trebuie să recunoaştem, că nu toate aşezările

pot să asigure aceste funcţii sociale de bază pentru membrii comunităţii locale.

O strategie de dezvoltare pentru un oraş, cum este şi Covasna, trebuie să pornească de la

inventarierea acelor factori care asigură menţinerea şi chiar ridicarea calităţii vieţii a

cetăţeanului de rând. În asigurarea condiţiilor de bază ale dezvoltării locale, primăria şi

consiliul local au un rol primordial, de coordonare, pe baza legislaţiei privind administraţia

publică locală, cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare europene.

În baza Legii 215 privind administraţia publică locală din 2001, administraţia publică în

unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

60

autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei

publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes

deosebit. Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional,

unitar şi indivizibil al României. Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă

a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în

interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Acest

drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale

administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Aşezările îşi asigură reciproc funcţiile de bază care le lipsesc, această relaţie orizontală

serveşte la satisfacerea funcţiilor pentru o comunitate mai amplă, pentru locuitorii mai

multor aşezări învecinate, apropiate, aşadar, funcţiile de bază (serviciile publice) pot fi

asigurate într-un mod mai economic şi eficient la nivel microregional. Gruparea aşezărilor

care alcătuiesc o asociere microregională până la un anumit nivel de funcţii funcţionează în

mod unitar, indiferent de localizarea unei funcţii/instituţii într-una sau alta dintre aşezările

respective. Un sistem de aşezări este un sistem teritorial-spaţial, care cuprinde deasemenea:

- aşezările componente

- relaţiile dintre aşezări, care formează reţeaua de aşezări

- şi ierarhia aşezărilor, pe baza funcţiilor aflate la un anumit nivel ierarhic.

Aşezările formează în spaţiul socio-economic entităţi teritorial-spaţiale fireşti, relaţiile dintre

ele se manifestă în spaţiul fizic prin liniile infrastructurale, reţele. Unitatea de interese şi

complementaritatea lor este redată de reţelele energetice şi comunicaţionale, dar şi de raţiile

interpersonale, sociale dintre locuitori, de ataşamentul şi identitatea locală/microregională a

locuitorilor.

Atunci, când elaborăm o strategie de dezvoltare locală, trebuie să avem în vedere nu doar

aspectele sociale, economice locale, ci şi acele relaţii care leagă aşezarea de alte aşezări aflate

la alte nivele ierarhice. Şi de aceea o strategie de dezvoltare nu poate fi dedus dintr-un Plan

Urbanistic General al localităţii, dar – având în vedere conţinutul şi esenţa deciziilor ce

urmează a fi adoptate – nici dintr-un plan de amenajare a teritoriului judeţean, regional sau

naţional. Desigur acestea se află într-o relaţii de subordonare ierarhică, stabilită prin Legea

350 din 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, dar acestea reprezintă de fapt

cadrul dezvoltării, nu şi ideile şi liniile de bază pentru construcţia viitorului.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

61

Dezvoltarea aşezării înseamnă, deci, menţinerea, lărgirea şi dezvoltarea funcţiilor aşezării, adică

stabilirea unor elemente ale structurii spaţiului socio-economic, care pot deveni purtătorii

acestor funcţii (productive, sociale, culturale etc.). Acestea pot fi atât instituţii sociale,

culturale, administrative cât şi organisme de piaţă, agenţi economici. Pentru elaborarea

viziunii de viitor trebuie inventariate funcţiile existente, dar este util să se sprijine şi pe

documentele programatice elaborate pentru nivelele teritoriale superioare: Planul Naţional de

Dezvoltare, Plan de Dezvoltare Regională, Strategia de Dezvoltare a Judeţului.

Articolul 11. din Legea 351 din 2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, prevede că: „Planurile de dezvoltare

naţională, regionale, inclusiv cele transfrontaliere şi de dezvoltare pentru integrarea în spaţiul

european, precum şi cele sectoriale se vor elabora pe baza prevederilor secţiunilor Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Căi de comunicaţie, Ape, Zone protejate, Reţeaua de

localităţi, Zone de risc natural, precum şi ale altor secţiuni ale Planului de amenajare a

teritoriului naţional aprobate prin lege”.

Legea 351/2001 stabileşte elementele şi nivelul de dotare ale localităţilor urbane de rangul III., printre

care este menţionat şi oraşul Covasna (cu 12306 locuitori în 1999) în felul următor:

- populaţia să fie între 5000–30000 locuitori, iar în zona de influenţă între 5000–

40000 locuitori,

- să aibă o rază de servire de cca 10–20 km,

- să aibă acces direct la drum naţional şi judeţean, la centrul de rang superior şi

legături facile cu localităţile din zona de influenţă,

- referitor la funcţiunile economice: să existe capacităţi de producţie din

domeniul secundar (industria prelucrătoare şi construcţii) şi terţiar (servicii sociale şi

comerciale) şi primar (industrie extractivă, agricultură, piscicultură, silvicultură).

Oraşul Covasna este unul dintre cele 5 oraşe din judeţul Covasna. În funcţie de poziţia în

teritoriu şi reţeaua căilor de comunicaţii, chiar de elemente de relief, se poate realiza o zonare

a teritoriului judeţean în arii de influenţă ale oraşelor respective. Desigur funcţiile aşezărilor

pot fi la un nivel ierarhic de bază sau chiar la nivelul funcţiilor superioare, cu o arie de

influenţă teritorială mai extinsă, care se suprapune ariilor de funcţii inferioare a mai multor


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

62

localităţi.

Oraşul Covasna, deşi şi-a pierdut o parte a locuitorilor din 1999 până în 2005, aceasta

reducându-se cu 6,3 %, cu 776 persoane mai puţin, adică 11530 locuitori, se încadrează în

categoria oraşelor cu rangul III, cel mai scăzut pentru oraşe. Aşa cum enumerăm mai jos, în

raza de servire de 10–20 km se află mai multe comune, unele cu populaţie peste 3–4000

locuitori. În apropierea oraşului Covasna se situează următoarele localităţi cu ranguri diferite:

- municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţa de judeţ (33 km, 66,9 mii locuitori)

având rangul II în reţeaua naţională de localităţi,

- muncipiul Târgu Secuiesc (20 km, 22,2 mii loc.), rang II,

- oraşul Baraolt (80 km, 10,4 mii loc.), rang III,

- oraşul Întorsura Buzăului (35 km, 9081 loc.) rang III.

Celelate aşezări din judeţ intră în categoria localităţilor de rangul IV sau V, fiind reşedinţe de

comune sau sate componenete ale comunelor. În anexa a 4-a a legii 351/2001 la punctul

5.1., în Lista cuprinzând comunele în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie în

perioada 1966–1998, care necesită acţiuni de sprijin şi revitalizare întâlnim 2 comune din

judeţul Covasna, dintre care Comandău chiar în vecinătatea oraşul Covasna (cealalta fiind

Ilieni). Dat fiind şi mărimea teritorială redusă, în judeţul Covasna nu există zone în care pe o

rază de 25–30 km să nu se afle vreun oraş. Localităţile de rangul IV şi V din perimetrul

apropiat al oraşului Covasna sunt următoarele:

La vest şi sud-vest:

- Chiuruş de rangul V aparţinând oraşului Covasna din punct de vedere

administrativ

- Brateş (IV) cu Pachia şi Telechia

- Boroşneu Mare(IV) cu Leţ, Ţufalău, Boroşneu Mic, Valea Mică

- Zagon (IV) cu satul Păpăuţi

- Reci (IV) cu Comolău, Aninoasa, Saciova şi Bita

La nord:

- Zăbala (IV) cu Surcea, Tamaşfalău, şi Peteni

- Ghelinţa (IV) cu Harale

- Cătălina (IV) cu Mărcuşa, Mărtineni, Hătuica şi Imeni

Ultimele două şi cele aliniate mai spre nord, nord-vest de oraş, datorită accesibilităţii şi


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

63

apropierii mai mari din Municipiul Tg. Secuiesc intră mai degrabă sub influenţa acesteia.

Comuna Reci fiind învecinat cu municipiul Sfântu Gheorghe (12 km) intră mai mult sub

influenţa directă a reşedinţei de judeţ.

La 1 ianuarie 2007, oraşul are 11511 locuitori, iar comunele Brateş (1517), Boroşneu Mare

(3271), Valea Mare (1161), Zagon (5498), Zăbala (4951), Comandău (1028) totalizează 17066

locuitori, iar dacă luăm în considerare şi comunele Reci (2209), Cătălina (3520) şi, eventual

Ghelinţa (4833), atunci în zona de influenţă presupusă numărul locuitorilor ajunge la 27628

persoane, care adăugat la populaţia oraşului ajunge la 39139 locuitori, ordinea de mărime

corespunzătoare unui oraş mijlociu.

Se poate constata, deci, că în în această parte a judeţului se conturează o zonă a Covasnei,

alături de zona Tg. Secuiesc, care se suprapun într-o oarecare măsură fostei subscaune Orbai,

respectiv Kezdi. Dat fiind problemele comune ale aşezărilor învecinate se preconizează

necesitatea creerii unor asocieri microregionale pe probleme de infrastructură, servicii

publice, de strategii şi programe de dezvoltare socio-economică. În funcţie de capacităţile

administrative şi eficienţa comunicării dintre primăriile şi consiliile locale în cauză se pot

contura cel puţin 2 alternative:

- asocierea microregională înglobând întreaga depresiune Tg. Secuiesc

- 2 asocieri microregionale în partea dreapta şi stângă a Râului Negru, înşirate pe

cele 2 drumuri din depresiune: DN 11 respectiv DN13E şi DJ 121, zona Covasnei fiind mai

redusă ca cea formată în jurul municipiului Tg. Secuiesc.

Datorită stării precare a drumurilor ce traversează Munţii Întorsurii Buzăului dinspre

Depresiunea Tg.Secuiesc către Depresiunea Întorsurii Buzăului, dar şi culturii locale oarecum

diferite faţă de restul judeţului, zona Întorsurii Buzăului ar putea forma o asociere

microregională de sine-stătătoare.

Legătura oraşului cu centrele de rang superior este asigurat prin drumurile naţionale şi

judeţene (DN 13E spre Sfântu Gheorghe, DJ 121 spre Tg. Secuiesc, DN 13E+DN 11 spre

Braşov), legăturile cu localităţile din aria de influenţă se realizează fie prin DJ 121, fie prin

drumurile comunale ce se desprind din drumurile amintite.

Criteriul referitor la funcţiunile economice prevede ca să existe capacităţi de producţie din

domeniul secundar (industria prelucrătoare şi construcţii) şi terţiar (servicii sociale şi

comerciale) şi primar (industrie extractivă, agricultură, piscicultură, silvicultură). Aşa cum

reies şi din capitolele privind structura ocupaţională şi structura economiei locale, oraşul


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

64

Covasna în primul rând este un oraş-staţiune, adică cel mai important sector este cel al

serviciilor balneo-turistice, adică servicii turistice complexe: cazare, alimentaţie şi tratamente

balneare pentru afecţiuni diverse (în primul rând cardiologice) cu utilizarea resurselor locale

de factori terapeutici (ape minerale, mofete, bioclimat) şi a elementelor de tehnică

terapeutică. Oraşul însă nu este monofuncţional, alături de serviciile turistice sunt prezente

întreprinderi din diferite sectoare de servicii (transporturi, reparaţii, comerţ, tranzacţii

financiar-bancare etc.) precum şi productive (industria pentru prelucrarea lemnului, industria

alimentară etc.)

Confrom Legii 351 din 2001, pentru oraşele de rangul III nivelul de dotare-echipare să

cuprindă:

- administraţie publică, autorităţi judecătoreşti şi asociaţii: primărie, judecătorie,

parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociaţii;

- educaţie: învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal;

- sănătate, asistenţă socială: spital general sau secţie-spital, maternitate, dispensar

policlinic, staţie de salvare, creşă, farmacie, cămin de bătrâni;

- cultură: casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzee, sală de

expoziţii, club etc.

- comerţ, prestări de servicii: magazine universale şi magazine specializate, piaţă

agroalimentară;

- turism: hotel de două stele cu minimum 50 de locuri;

- finanţe-bănci, asigurări: sucursale sau filiale de bănci, instituţii de credit şi

societăţi de asigurare, C.E.C.;

- sport, agrement: terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, eventual pentru

competiţii locale, grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate;

- protecţia mediului: serviciu de protecţie a mediului;

- alimentare cu apă şi canalizare: reţele de alimentare cu apă, sistem colector de

canalizare, staţie de epurare;

- culte: lăcaş de cult;

- transport-comunicaţii: autogară, eventual gară, poştă, centrală telefonică;

- ordine, securitate: sedii de poliţie şi de jandarmerie.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

65

Toate acestea pot asigura pe de o parte funcţiile de bază pentru locuitorii oraşului şi ai zonei

de influenţă, pe de altă parte unele dintre acestea pot să evidenţieze importanţa oraşului în

reţeau de aşezări.

Funcţia administrativă este îndeplinită de Primăria Oraşului Covasna, care este organizat în

diferite compartimente, birouri. Acestea sunt menite să ajute activitatea autorităţilor

administraţiei publice locale, adică al primarului şi a consiliului local, să contribuie la

fundamentarea deciziilor privitoare la dezvoltarea socio-economică a localităţii în condiţii de

legalitate, să asigure buna desfăşurare a organizării vieţii socio-economice locale, în

parteneriat cu alte organisme ale administraţiei publice centrale şi locale. Compartimentele şi

serviciile, birourile organizate în cadrul primăriei sunt următoarele: Serviciul Financiar

(Compartimentul de impozite si taxe, Compartimentul contabilitate), Audit intern, Serviciul

public de asistenţă socială, administraţie publică, secretariat, relaţii cu publicul, Serviciul

public de evidenţa populaţiei şi stare civilă, Compartimentul protecţia mediului, Serviciul

public de transport local, gospodărie comunală, protecţia consumatorilor, Compartimentul

urbanism, amenajarea teritoriului, construcţii, investiţii, Oficiul juridic, Compartimentul

agricol, Cabinetul primarului, Compartimentul poliţia comunitară, Oficiul comunitar, Oficiul

sportiv, Biroul de informare şi consiliere pentru tineret, Oficiul de protecţie civilă, Oficiul de

calcul.

Desigur, eficienţa muncii admistraţiei locale poate fi influenţată şi de natura şi caracteristicile

vieţii politice, a relaţiilor dintre organizaţiile locale respectiv centrale ale partidelor de

guvernare şi din opoziţie. Partidele politice care sunt reprezentate în consiliul local al oraşului

Covasna sunt: Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Social-

Democrat (PSD), Partidul Democrat (PD). În consiliul local în afara reprezentanţilor

acestor partide (10+4+1) sunt şi consilieri independenţi (2), aşa cum şi primarul ales pentru

perioada 2004–2008 este în afara partidelor amintite. Pentru perioada 2004–2008 consiliul

local este organizat în următoarele comisii de specialitate:

- Comisia pentru programe de dezvoltare economică, socială, buget-finanţe,

administrarea domeniului public şi privat al oraşului, servicii şi comerţ

- Comisia pentru amenajarea teritoriului şi urbanism, realizarea lucrărilor publice,

conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură

- Comisia pentru învăţământ, cultură, sănătate, protecţia socială, sportivă


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

66

- Comisia pentru administraţia publică-locală, juridică, apărarea ordinii publice,

respectarea drepturilor şi libertăţilor cetătenilor, cele religioase şi ale drepturilor omului

- Comisia pentru agricultură, silvicultură, protecţia mediului, turism şi agrement.

Dintre organele autorităţilor judecătoreşti nici judecătorie, nici tribunal nu este în localitate şi

există doar un singur notariat public. Asociaţiile şi fundaţiile, adică organizaţiile non-

guvernamentale au în primul rând profil social, cultural, sportiv, acestea sunt prezentate la

capitolul privind cultura locală, recreere, ONG-uri.

Funcţia educativă şi de învăţământ este asigurată la nivel primar şi gimnazial de Şcoala Generală

Avram Iancu şi Şcoala Generală Orbán Balázs, respectiv cel liceal de Liceul Kőrösi Csoma

Sándor. Pentru nivelul preşcolar există 2 grădiniţe cu 427 copii înscrişi (2005). La nivelul

anului 2005 erau înscrişi în învăţământul primar 470, iar în cel gimnazial 513 copii. În

învăţământul liceal ereau înscrişi 457 elevi, iar în cel profesional 120 de elevi. Personalul

didactic de 158 persoane s-a împărţit în felul următor: 35 pentru învăţămîntul preşcolar, 31

pentru cel primar, 51 pentru cel gimnazial şi 41 pentru cel liceal. Sălilie de clasă au totalizat

78, +8 laboratoare şi 2 ateliere şcolare. Academia de Studii Economice Bucureşti a înfiinţat o

secţie în localitate, care aparţine de Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune cu

specializare de management.

Funcţia de servicii de sănătate este asigurată de spitalul orăşenesc (numit şi „spitalul olandez”,

cu secţii/compartimente de obstetrică-ginecologie, boli interne, pediatrie, nou-născuţi,

terapie intensă. Cealaltă unitate spitalicească este Spitalul de Cardiologie. În oraş există 16

cabinete medicale (inclusiv cele private), adică 5 cabinete de medic de familie şi 11 de

specialitate private. Existenţa a 858 paturi în spitalele din sectorul public ar arăta că ar fi 13

locuitori pe pat, dar această cifră include spitalul de cardiologie care este destinat bolnavilor

veniţi din afara oraşului, deservind o populaţie mult mai largă, fiind vorba de o instituţie

sanitară de interes naţional. Din cei 50 de medici din sectorul public 7 sunt medici de familie.

Există în sectorul public 7 stomatologi, respectiv cabinete stomatologice, şi 2 stomatologi

privaţi, aceştia fiind susţinuţi şi de cele 4 laboratoare de tehnică dentară. Din cei 7 farmacişti

5 lucrează în sectorul privat, în cele 1+3 farmacii. Personalul sanitar mediu are un efectiv de

190 persoane în sectorul public şi 11 în cel privat. Staţia de salvare are în dotare 6 maşini de

ambulanţă. Asistenţa socială este asigurată de serviciul diaconic de îngrijire la domiciliu.

Funcţia culturală este asigurată de Casa de Cultură Orăşenească şi Biblioteca Orăşenească


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

67

susţinute de primărie, dar trebuie menţionat şi Galeria de Arte Plastice. La Chiuruş există

Căminul cultural cu expoziţia memorială Kőrösi Csoma Sandor şi noua casa memorială a

savantului. În oraş există şi un cinematograf. Activităţile culturale sunt susţinute şi de unele

activităţi şcolare extracuriculare, cât şi de manifestaţiile organizate de organizaţiile civile, non-

guvernamentale. În 2005 erau luate în evidenţă 2309 abonamente la radio şi 1182

abonamente de televiziune. Cultele sunt deservite de 9 biserici/lăcaşe de cult (bisericile

reformate din str. Dozsa Gy. şi din Voineşti, respectiv cea din Chiuruş, bisericile ortodoxe

Sf. Nicolae şi noua biserică ortodoxă din Voineşti, biserica romano-catolică de pe str. Ştefan

cel Mare.

Funcţia comercială este întregită de numeroase societăţi comerciale private (35 cu profil

general, şi alimentar), în centrul oraşului existând şi un magazin universal, o serie de

magazine specializate (30) şi piaţă agroalimentară pe str. Ştefan cel Mare, în apropierea

centrului civic. Funcţia turistică este cel mai dezvoltată funcţie economică, fiind prezente 9

hoteluri totalizând cca. 2080 locuri, respectiv un camping cu 168 locuri şi 21 locuri în alte

unităţi (2005). Serviciile financiar-bancare şi de asigurare sunt asigurate de filiale ale unor

bănci comerciale respectiv societăţi de asigurare: BRD; Raiffeisen Bank, BCR, Banca

Transilvania, CEC, Cooperativa de Credit Banca Populară, respectiv filiale ASIROM şi

UNITA. Desigur exită şi o sucursală a Trezoreriei.

Funcţia recreativă şi de sport este deservită de Sala de sport orăşenească de pe str. Plevnei,

Terenul orăşenesc de sport de pe str. Dózsa György (ambele cu caracter public), Sala şi

terenul de sport aparţinând liceului de pe str. Ştefan cel Mare, terenul de sport al Hotelului

Bradul de pe str. Eminescu. Spaţiile verzi, amenajate se concentrează în centrul oraşului,

(părculeţul central şi promenada de-alungul pârâului Covasna). Serviciul de protecţia

mediului funcţionează în cadrul Primăriei. Serviciile de gospodărie comunală (întreţinerea şi

dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă, a sistemului colector de canalizare, a staţie de

epurare, apoi gestiunea deşeurilor, întreţinerea spaţiului public şi transportul local sunt

asigurate de unitatea specializată (S.C. Gos-Trans-Com SRL) aflată în subordinea

administraţiei publice locale iar administraţia cimitirului este dată în concesiune.

Trasnporturile interurbane sunt deservite de autogară şi staţie de cale ferată.

Telecomunicaţiile sunt asigurate de reprezentanţele a două companii de telefonie fixă

(ROMTELECOM; RDS) de un oficiu poştal, de 4 societăţi prestatoare de acces la Internet

(250 conexiuni), iar reţelele de telefonie mobilă sunt asigrate de companiile Vodafone,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

68

Orange, Cosmote şi Zapp.

Ordinea, securitatea şi liniştea publică este asigurată de postul de poliţie, iar în caz de incendii

poate să intervină echipa de pompieri aflat în subordinea primăriei. În ceea ce priveşte

funcţiile de bază cum sunt locuirea, fondul locativ, respectiv funcţia de ocupare, economică,

acestea sunt detaliate pe de o parte în capitolul despre infastructură şi cel referitor la structura

ocupaţională.

Un alt aspect referitor la relaţiile în teritoriu al oraşului este distanţarea acestuia faţă de mari

centre urbane, aflate la rangul I şi II în reţeaua naţională de aşezări. Capitala ţării, municipiul

Bucureşti de rangul 0, se află la o distanţă de 250 km, iar dintre oraşele cu peste 300 mii de

locuitori, singurul de acest rang din regiunea Centru, Braşovul (314 mii locuitori) are o

importanţă deosebită, fiind la o distanţă de doar 58 km. Covasna fiind situată în colţul sud-

estic al Transilvaniei este relativ aproape şi de regiunile din estul ţării, regiunea Nord-est şi

Sud-est. Cel mai important centru urban estic aflat în apropiere relativă (145 km) este

municipiul Bacău, cu peste 210 mii locuitori, având rang I.

Situat la marginea estică a regiunii Centru, judeţul Covasna se învecinează cu judeţe din

regiuni diferite, având legături mai mult sau mai puţin strânse cu oraşele din acestea. Din

regiunea Centru oraşele mai importante, de rangul II, care au o rază de deservire de cca. 60–

80 km, sunt următoarele (în paranteză numărul de locuitori din 1999, luat ca referinţă în

Legea 351):

- în judeţul Braşov: Braşov (314), Săcele (29,9), Codlea (24,8), Făgăraş (44,5)

- în judeţul Harghita: Miercurea-Ciuc (46,8), Odorheiu Secuiesc (39,6)

- în judeţul Sibiu: Sibiu (169,2), Mediaş (62,5)

- în judeţul Mureş: Tg. Mureş (164,9), Sighişoara (36,2)

- în judeţul Alba: Alba Iulia (72,6)

În regiunea Nord-est oraşele mai importante, n relativă apropiere sunt cele din judeţul Bacău:

Bacău (210, rang I), Oneşti (60,5), iar din regiunea Sud-Est:

- în judeţul Vrancea: Focşani (98,5), Adjud (20,7)

- în judeţul Buzău: Buzău (147,6), Râmnicu Sărat (42,1)

- în judeţul Galaţi: Galaţi (328,6, rang I), Tecuci (46,7)

În regiunea Sud, oraşele relativ apropiate sunt cele din judeţul Prahova: Ploieşti (251,9, rang


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

69

I), Câmpina (40,5).

Enumerarea acestor localităţi poate ajuta în activitatea de promovare turistică internă, în

segmentarea pieţei după criteriul geografic, luând în calcul sejururile mai scurte. Dar trebuie

avut în vedere şi aşezarea Covasnei în mijlocul ţării, în zona montană a Carpaţilor de Curbură

care despart mari ţinuturi istorice, precum Transilvania, Moldova şi Muntenia. În aria

montană apropiată apar relativ puţine aşezări de tip staţiune balneoclimaterică concurente ca

destinaţii pentru odihnă-agrement şi taratament sau pentru case de vacanţă pentru week-end.

Asemenea concurenţi pot fi, în funcţie de clientelă: Slănic-Moldova, Tg. Ocna, Băile Tuşnad,

în perspectivă Balvanyoş, Vâlcele, Malnaş-Băi, Băile Homorod, iar dacă luăm în seamă doar

staţiunile de interes naţional, atunci Băile Tuşnad, Vatra Dornei, Sângeorz-Băi etc.

Deocamdată, oraşul Covasna este mai mult o aşezare polarizată (de Tg. Secuiesc, Sf.

Gheorghe, Braşov), decât polarizatoare. Funcţia cea mai importantă, singura care îl scoate în

evidenţă din reţeaua de aşezări este cea balneoturistică şi mai ales tratamentul afecţiunilor

cardiologice. Această funcţie trebuie păstrată în mod prioritar şi se impune ca noile funcţii

productive sau de servicii, chiar turistice să nu intre în conflict cu această funcţie, punctul

forte al oraşului-staţiune.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

70

2.4. Analiza infrastructurii, a instituţiilor şi a serviciilor existente Infrastructura poate fi identificată prin diferite structurări. O abordare este identificarea

infrastructurii cu întreaga bază tehnico-materială existentă, structurare ce include şi

suprastructura. Astfel înţelegem prin această noţiune mai multe elemente, cum sunt:

drumuri şi alte căi de comunicaţie, mijloace de transport şi telecomunicaţie, reţele de

distribuţie a apei, de colectare a apei reziduale, a gazului, a energiei electrice, clădirile

unităţilor de servicii comerciale şi financiare, spaţii verzi etc. Pe lângă acestea vom evidenţia,

datorită rolului său important, infrastructura turistică, printr-un subcapitol separat.

Strâns legate de infrastructură funcţionează şi instituţiile şi organizaţiile existente în localitate

care dau conţinut acestei baze tehnico-materiale şi determină în mod deosebit calitatea vieţii

urbane, aceea socială şi culturală.

2.4.1. Infrastructura comunală

Infrastructura comunală include fondul de locuinţe, precum şi infrastructura edilitară liniară,

compusă din reţelele de apă potabilă, canalizare, gaz, energie electrică şi salubritate.

2.4.1.1. Fondul de locuinţe

Conform recensământului din 2002 în Covasna existau 2632 clădiri cu funcţiune locativă,

4509 locuinţe şi 11095 camere de locuit, a căror situaţie după forma de proprietate se

prezenta astfel:

Locuinţe după forma de proprietate Nr. locuinţe permanente/sezoniere

Privată De stat Privată de grup (cooperatistă/asociativă)

A cultelor religioase

Nr. % din total

Nr. % din total

Nr. % din total

Nr. % din total

Or. Covasna 4339 96,2 146 3,2 8 0,2 16 0,4

România- total ~ 95,8 ~ 4,0 ~ 0,1 ~ 0,1

~ = nerelevant, în această analiză. Sursa: Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor din martie 2002

Se poate observa, că în oraşul Covasna sunt puţin peste media naţională locuinţele private şi

cele ale cultelor religioase, din totalul locuinţelor existente.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

71

În 2005, după datele statistice, existau deja 4520 locuinţe, aproximativ pe aceaşi suprafaţă, ca

mărime (203795 mp).

Sub aspectul general, de dotare a populaţiei cu locuinţe avem următoarele date:

Camere de locuit Suprafaţă medie locuibilă (mp) pe o

Număr Suprafaţă (mp) locuinţă persoană

2002 1992 2002 în % faţă de 1992

2002 1992 2002 în % faţă de 1992

2002 1992 2002 1992

Or. Covasna 11095 9622 115,3 203558 159142 127,9 45,1 37,9 18,2 12,9

România- municipii şi oraşe

~ ~ 106,2 ~ ~ 115,5 37,6 34,0 14,3 11,5


Din tabelul de mai sus reiese că şi numărul camerelor şi suprafaţa totală a acestora a crescut,

faţă de 1992, şi a crescut la Covasna într-un ritm mai mare decât la media oraşelor şi

municipiilor din România.

Se mai poate vedea, că populaţia din oraşul Covasna prezintă o situaţie mult mai bună în

privinţa dotării cu locuinţe, decât media urbană pe ţară, atât în ce priveşte suprafaţa medie a

locuinţelor, cât şi suprafaţa medie locuibilă pe o persoană. Creşterea suprafeţelor relative cu

20-40% se datorează atât creşterii suprafeţelor totale, cât şi scăderii populaţiei în acest

interval (vezi subcapitolul 2.9. Demografia ).

Nr. locuinţe / 1000 locuitori

2002 1992 2002 în % faţă de 1992

Or. Covasna 402,44 335,92 119,80

România- municipii şi oraşe 372,54 - -

România - total 373,78 329,0 113,61

Şi din această comparaţie reiese că dotarea cu locuinţe a populaţiei din Covasna a crescut

într-un ritm mai ridicat decât cea din România, depăşind ritmul de creştere naţional cu peste

6% (această creştere iarăşi se poate atribui atât creşterii locuinţelor, cât şi scăderii populaţiei).

În ceea ce priveşte dotările acestor locuinţe, avem următoarea situaţie:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

72

Locuinţe după dotări, instalaţii şi dependinţe Nr. locuinţe permanente/ sezoniere Alimentare cu

apă în locuinţă Canalizare din reţea publică

sau sistem propriu

Instalaţie electrică

Încălzire prin termoficare sau

prin centrală termică

Bucătărie Baie

Nr. % din total

Nr. % din total

Nr. % din total

Nr. % din total

Nr. % din total

Nr. % din total

Or. Covasna 3605 80,0 3430 76,1 4437 98,4 1208 26,8 4145 91,9 3259 72,3

România- municipii şi oraşe

~ 87,6 ~ 85,6 ~ 98,6 ~ 67,6 ~ 94,7 ~ 83,2


Se poate vedea, că locuinţele municipiilor şi oraşelor din România este mai bine dotată la

toate aspectele analizate, decât cele din Covasna, în special în ce priveşte racordarea

locuinţelor covăsnene la termoficare sau centrale termice, dar şi la capitolele alimentare cu

apă, canalizare şi dotare cu băi, capitole la care Covasna se situează mult sub mediile

naţionale.

Conform datelor statistice, la Covasna între anii 1995 şi 2005 au fost terminate 104 locuinţe,

care înseamnă mai puţin de 10 locuinţe pe an, raportat la cele cca. 11 500 locuitori rezultă

mai puţin de o locuinţă pe an pe cap de locuitor. Majoritatea acestor locuinţe erau din

fonduri private doar 32 s-au finanţat din fonduri publice.

2.4.1.2. Alimentare cu apă potabilă

În prezent oraşul Covasna foloseşte 2 surse de suprafaţă, ambele situate în amonte de

localitate:

- din pârâul Bârsa Mare, un debit de 70 l/s

- din pârâul Covasna, un debit de 18 l/s, în total 88 l/s.

De la cele două surse şi până la staţia de tratare (din Zona Valea Zânelor) apa este

transportată prin două conducte de aducţiune. Pe lângă acestea, există 4 rezervoare de apă,

totalizând o capacitate de stocare de 3500 mc de apă.

Lungimea reţelei de distribuţie a apei era în 1993 de 38,5 km, acoperind mai puţin de

jumătate din locuitorii oraşului, situaţie care s-a ameliorat, în 2005 lungimea reţelei a crescut

la 41,3 km.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

73

În 1993 cei 2354 mii mc de apă utilizaţi s-au împărţit în felul următor:

- pentru uz casnic: 637 mii mc

- pentru uz public: 1172 mii mc

- pentru uz public: 545 mii mc

Volumul de apă folosit pentru uz public se consideră excesiv de ridicat, se recomandă un

audit tehnic în vederea diminuării acestui volum.

Partea neracordată a populaţiei la reţeaua de apă potabilă (aproximativ 20%, conform

recensământului din 2002), obţine necesarul de apă potabilă din fântâni proprii, sau în unele

cazuri din cişmele publice.

2.4.1.3. Canalizare

Un număr de 3430 locuinţe sunt conectate la reţeaua de canalizare, care acoperă 76% din

totalul locuinţelor. O cifră oarecum contradictorie cu aceasta este cea furnizată de

administraţia locală, conform căruia cca. 55% din populaţie este racordat la acest sistem.

Lungimea conductelor de colectare în 2005 a fost de 29,2 km, înregistrând o creştere

semnificativă faţă de 1992, când această cifră era 19,0 km.

Staţia de epurare purifică apa în 2 trepte, mecanică şi biologică, cu o capacitate de 80 l/s, iar

apa epurată este deversată în pârâul Covasna, la fel ca şi apa pluvială, colectată prin şanţuri şi

rigole.

Sistemul de canalizare se consideră a fi ineficient, din punct de vedere al epurării apei

reziduale, şi insuficient, din punct de vedere al acoperirii gospodăriilor şi populaţiei.

2.4.1.5. Alimentarea cu energie electrică

Toate localităţile din zonă beneficiază de alimentare cu energie electrică aeriană de înaltă

tensiune - LEA 110 KV şi de medie tensiune - LEA şi LES de 20 KV, din sistemul energetic

naţional şi de numeroase posturi de transformare.

Conform datelor administraţiei locale, lungimea reţelei de energie electrică este de 135 km,

asigurând o acoperire de aproape 100% din totalul populaţiei.

Nu dispunem de date referitoare la lungimea reţelei aeriene şi a celei subterane,

preusupunem pe baza observaţiei de pe teren, că majoritatea reţelei este aeriană, care au un


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

74

efect negativ, din punct de vedere estetic, pe lângă faptul că sunt din ce în ce mai greu de

manevrat.

Avem informaţiile că din cauza unei necesităţi în creştere tensiunea electrică este în scădere,

în unele gospodării au scăzut la sub 200 volţi, tensiunea din alimentarea din reţea.

2.4.1.6. Alimentare cu gaze, termoficare

În oraş există 10 centrale termice, cu 3 tipuri de combustibil utilizat: mixt (gazos şi

combustibil solid), gazos, solid (lemne şi cărbune), dar nici una dintre acestea nu

funcţionează! Lungimea reţelei termice era de 8,0 km lungime (1993). Conform datelor din

2002 doar 26,8% din locuinţe erau conectate la un sistem de termoficare sau încălzire

centrală, care, după cum am mai menţionat, se consideră un nivel foarte scăzut chiar şi

raportat la mediul urban din România. Acest fapt se datorează faptului, că aproape de 10 ani

la Covasna nu funcţionează centralele termice, blocurile şi gospodăriile din oraş folosesc

încălzire cu sobe sau prin centrale individuale, utilizând gaz metan din reţea sau material

lemnos.

Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor este de 36,9 km (2005), înregistrând o creştere

semnificativă din 1995, când era doar o treime din această lungime (11.5 km), şi care este în

curs de extindere.

2.4.1.7. Gospodărire comunală

Oraşul Covasna dispune de o platformă de gunoi amenajată şi de puţ sec (amplasate în zona

localitatăţii Chiuruş). Aceasta însă nu corespunde normelor de reglementare a deşeurilor din

Uniunea Europeană, fapt pentru care va trebui să fie închisă în anii ce urmează.

Gospodărirea deşeurilor este administrată de o societate privată, la fel ca şi admistrarea şi

îngrijirea cimitirelor.

Gospodărirea domeniului public este îndeplinită de un personal suplinitor, angajat al

Primăriei Covasna.

2.4.2. Infrastructura de transport

Infrastructura de transport este compusă în principal din drumuri publice şi străzi orăşeneşti,

cale ferată şi alte obiective conexe infrastructurii de transport.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

75

a. Artere rutiere

Zona este traversată de un drum naţional, DN 13E (Sfântu Gheorghe – Reci – Covasna –

Întorsura Buzăului) şi două artere rutiere judeţene şi anume, DJ 121 (Covasna - Târgu

Secuiesc), DJ 121 H (Covasna - Comandău) şi mai multe drumuri comunale şi forestiere:

Dc 10: Zăbala - Surcea

Dc 13: Covasna - Surcea

Dc 17: Zagon - Boroşneu Mare

Dc 3: Zăbala - Breţcu

Df Zagon - Comandău

Df Chiuruş - Pachia.

Comuna Comandău este legată de Covasna printr-un drum judeţean, nemodernizat, cu

aspect de drum forestier, de 20 km lungime, cu unghi de pantă mare şi diferenţă de nivel

între cele două localităţi de circa 600 m.

Conform datelor statistice din 2005, lungimea străzilor orăşeneşti este de 49 km (la fel ca în

1995), dintre care 20 km se consideră a fi modernizate (doar 4 km mai mult ca în 1995).

După o altă sursă (PUG 1996), lungimea străzilor la Covasna era de cca. 40 km la momentul

planului, erau 96 de străzi, care după natura lor se divizau în felul următor:

- 8,8 km (22,3%) asfaltate

- 6,1 km (15,4%) prevăzute cu calupuri de piatră

- 8,4 km (21,3%) împietruite

- 16,2 km (41%) drumuri de pământ.

Avem informaţii concrete că de atunci multe străzi au fost modernizate, de ex. recent str.

Piliske a fost complet reabilitată, dar cu toate acestea, ştim că aceste cifre ar susţine în

momentul de faţă, o majoritate a drumurilor fără pavaj, adică fără asfalt, beton sau piatră

cubică.

Străzile Eminescu şi Ştefan cel Mare constituie artera principală a oraşului, la care se

conectează strada Dózsa György, str. Pava de Jos, str. 1 Decembrie şi altele.

La Covasna pot fi identificate 4 parcări publice, dintre care doar una în zona centrală, două

în zona Voineşti şi o parcare lângă hotelul Montana. Pe lângă acestea sunt parcări stradale în

centru, pe strada Libertăţii, precum şi în faţa hotelului Cerbul.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

76

Există şi transport în comun în interiorul localităţii, având 25 de staţii de autobuz, şi 24 de

curse locale zilnice. Calitativ sunt considerate necorespunzătoare, cerinţelor moderne. Pe

lângă aceastea funcţionează 8 taximetre, 9 ateliere de reparat autovehicule şi 2 staţii de

alimentare cu carburanţi.

b. Căi ferate.

Artera feroviară secundară Sf. Gheorghe - Covasna - Breţcu, neelectrificată, leagă staţiunea

Covasna de magistrala principală nr. 400, ruta Bucureşti - Braşov - Sf. Gheorghe - Topliţa -

Cluj - Oradea - Borş / Cluj - Satu Mare - Halmeu / Valea lui Mihai. Gara se află la 2,5 km de

centrul oraşului, iar în prezent nu mai există vagoane directe, spre Bucureşti, fapt ce

îngreunează accesul turiştilor în staţiune.

În partea estică a localităţii se afla calea ferată cu ecartament îngust, care servea la transportul

materialului lemnos din Comandău. Din păcate, acest element de infrastructură, care

împreună cu planul înclinat, ce era considerat o realizare tehnică unică în Europa, nu mai

funcţionează începând de sfârşitul anilor 90, şi se află într-o stare avansată de uzură, precum

şi unele elemente (şine, părţi mecanice) deja ipsesc.

2.4.3. Infrastructura telecomunicaţiilor

În localitate există un oficiu poştal, 4 societăţi care furnizează servicii de acces Internet, 2

societăţi de televiziune prin cablu. Numărul abonamentelor de Internet este de 250, conform

datelor Primăriei, care într-un oraş cu peste 10.000 locuitori se consideră o cifră destul de

modestă.

Există, totodată, 2 societăţi de telefonie fixă, Romtelecom şi RDS, şi 4 societăţi de telefonie

mobilă oferă acoperire în acest oraş (Vodafone, Orange, Cosmote şi Zapp).

Conform datelor statistice, în 2005 existau 2862 de abonamente de telefonie fixă, care,

raportat la cele 4520 locuinţe se consideră o acoperire de 63%, dar această cifră scade, dacă

avem în vedere, că pe lângă populaţia rezidentă şi instituţiile deţin abonamente de telefonie

fixă, probabil acest raport scade sub 50%.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

77

2.4.4. Infrastructura recreaţională şi culturală

La Covasna există mai multe elemente de infrastructură care deservesc recreaţia şi cultura

generală a populaţiei rezidente.

Astfel, există mai multe terenuri de sport şi o sală de sport, deschise pentru public, două

parcuri de dimensiuni reduse (Parcul Tineretului de pe str. Mihai Eminescu, precum şi aleea

de-a lungul străzii Gheorghe Doja), două discoteci, trei cofetării, două pizzerii, două

restaurante (în afara celor din hoteluri) şi peste 20 baruri de diferite tipuri. Cantitativ se poate

spune, că Covasna este bine dotat cu diferite elemente recreaţionale, ar fi necesar ca aceste

elemente să cunoască şi o creştere calitativă. Nu există pub-uri şi cafenele moderne şi alte

localuri care oferă servicii de agrement (săli de biliard, bowling, etc.), precum şi infrastructuri

aferente unor activităţi sportive, absolut necesare pentru o staţiune balneară: băi publice şi

piscine, ştrand.

Cultura este de asemenea destul de bine echipată cu elemente de suprastructură, faţă de

mărimea localităţii, cum sunt două case de cultură, mai multe monumente, opt biserici4 şi

case de rugăciuni, două cimitire, o cinematecă (Urania), un muzeu local şi o bibliotecă, care

are peste 1500 de abonamente din localitate. Nu există cinematograf şi teatru sau teatru de

vară, spaţii pentru concerte, cafenele tematice culturale, galeriile de arte plastice, studiouri

locale de televiziune şi radio, precum şi ziare şi alte elemente de mass-media pe plan local.

2.4.5. Infrastructura aferentă serviciilor de sănătate şi învăţământ

În oraşul Covasna infrastructura de învăţământ şi sănătate este bine dezvoltată, cu mai multe

elemente care deservesc în mod corespunzător nevoile locale unui oraş de 11 mii de

locuitori.

Există două spitale, dintre care unul este renumitul Spital de Cardiologie din Valea Zânelor.

Celălalt spital este spitalul orăşenesc (aşa-numitul spital olandez), care are 5 compartimente

specializate (obstretică-ginecologie, interne, pediatrie, nou-născuţi, terapie intensivă).

4 mai precis există următoarele clădiri ale cultelor: 3 biserici reformate, dintre care una în Chiuruş, o biserică

catolică, 4 biserici ortodoxe (una în construcţie, şi una de stil vechi), 2 case de rugăciuni baptiste, şi o casă de rugăciune aparţinând cultelor Martorii lui Iehova.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

78

În instituţiile de sănătate din Covasna există 50 medici, 858 paturi în spitale, 9 stomatologi

(dintre care 2 în sectorul privat), 7 farmacişti, 201 angajaţi ca personal sanitar mediu –

conform datelor statistice din 2005.

Sunt 16 cabinete medicale, dintre care doar 6 sunt în sectorul public, 4 farmacii, 9 cabinete

de stomatologie, 4 laboratorii de tehnică dentară, 3 laboratorii de analiză, 1 staţie de salvare

echipată cu 6 autospeciale de salvare, precum şi un serviciu ambulatoriu de spital.

În domeniul învăţământului avem următoarele date statistice:

Există 5 unităţi de învăţământ, dintre care 2 grădiniţe de copii, 2 şcoli primare şi gimnaziale şi

1 liceu. În 2005 erau 427 copii înscriţi în grădiniţe, 983 elevi înscriţi în învăţământul primar şi

gimnazial, 457 elevi înscrişi în învăţământul liceal, şi 120 elevi înscrişi în învăţământul

profesional şi de ucenici. În privinţa echipării acestora, în total sunt 78 de săli de clase şi

cabinete, 8 laboratoare şcolare şi 2 ateliere şcolare.

Din datele furnizate de Primăria Covasna, avem două şcoli, dintre care unul este Grupul

Şcolar Kőrösi Csoma Sándor, unde aparţine şi şcoala primară din Chiuruş, cu 4 clase, Şcoala

Gen. Orbán Balázs, cu 16 clase primare, Şcoala Kőrösi Csoma Sándor, cu 16 clase

gimnaziale şi 17 clase de liceale teoretice şi 5 clase liceale profesionale, precum şi o şcoală

denumită tot Kőrösi Csoma Sándor, cu o singură clasă de ucenicie.

În privinţa personalului didactic, sunt 158 de persoane în total, dintre care în învăţământul

liceal 41 persoane sunt angajate ca personal didactic.

Pe lângâ învăţământul preuniversitar, era şi un departament al Academiei de Studii

Economice din Bucureşti, care are specializări cu predare în Covasna al facultăţilor de

Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi al facultăţii de Management, dar care din păcate s-

au desfiinţat începând de 2007, soarta viitoare a imobilului încă nu s-a decis.

Din punct de vedere cantitativ, infrastructura de învăţământ şi educaţie din Covasna poate fi

evaluată ca una bună. Mai puţin de 10 elevi revin la un cadru didactic, iar numărul de

persoane ce revin la un medic este foarte redus, numărul de paturi este foarte ridicat (858), ce

se datorează, bineînţeles spitalului şi institului de cardiologie din Valea Zânelor. Pe de altă

parte se pune întrebarea în ce măsură servesc serviciile medicale din acest spital, nevoile


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

79

populaţiei locale, iar pe de altă parte, la ce nivel calitativ se ridică actul medical şi serviciile de

asistenţă, precum şi în stare fizică şi morală se află echipamentele din aceste insituţii.

2.4.6. Infrastructura turistică

Infrastructura turistică este, în acelaşi timp cea mai dezvoltată şi cea mai nedezvoltată

infrastructură a oraşului. Aceasta înseamnă, că infrastructura marilor unităţi de cazare şi

tratament era o infrastructură modernă, însă acesta până în zilele noastre s-a dovedit a fi

degradată, din punct de vedere al uzurii morale şi fizice. Degradarea se datorează mai multor

motive: în primul rând, ca motiv poate fi numit lipsa investiţiilor de întreţinere şi

mentenanţă, pe de altă parte au lipsit şi investiţiile ce trebuiau să contracareze uzura morală a

echipamentelor, ce derivă din nevoile în continuu schimbătoare şi în creştere ale pieţei

turistice internaţionale

Infrastructura turistică poate fi identificată, ca fiind concentrată în 3 mari grupuri, fiecare

într-o zonă diferită al oraşului (conform delimitării folosite PUG din 1996):

Prima este în Valea Zânelor, şi este compusă din campingul din această zonă, hotelul Bradul,

cabana turistică, noul Hotel Clermont de lângă hotel Bradul şi celelalte obiective turistice

(terenuri de sport, bază de tratament, restaurant Odisea etc.).

Cealaltă zonă este zona centrală, alcătuită din cele trei mari hoteluri (Căprioara, Covasna şi

Cerbul), baza de tratament şi restaurantele din incintă, hotelul Turist, hotelul CARP, hotelul

nou în construcţie (în locul structurii casei de cultură proiectată), pensiunile Kádár şi Casa

din Parc, restaurantul Ca La Mama Acasă, mofetele din strada Petőfi Sándor, precum şi

celalalte obiective din piaţa Libertăţii (bănci, unităţi comerciale, atracţii precum „Balta

Dracului”, etc.).

A treia zona este deja legată de cea din centru, prin străzile II. Rákóczi şi Unirii, şi se

compune din hotelurile Hefaistos şi Dacia, pensiunea Andrea’s, hotelul Montana din capătul

străzii Tóth şi fundaţia de beton al unui hotel proiectat pe lângă hotelul Montana (dacă va fi

finalizată, deocamdată lucrările trenează).

Pe lângă aceste zone sunt câteva pensiuni dispersate în localitate, 3 dintre ele (Schneider,

Jánó şi Bíborka) pe strada Ştefan cel Mare, şi o pensiune în valea Hankó (Gál-lak).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

80

În oraşul Covasna avem astfel următoarele unităţi de cazare în funcţiune, cu capacităţile

respective:

Denumirea şi tipul unităţii

Număr de camere

Număr de locuri

Grad de confort (stele)

Hotel Căprioara 140 265 * * *

Hotel Cerbul 210 * *

Hotel Covasna

?* 235 * *

Camping “Valea Zânelor” 42 168 *

Hotel CARP 37 83 *

Hotel Bradul 85 160 * *

Hotel Montana 252 500 * * Hotel Turist 20 44 * Hotel Hefaistos (corp A + corp B)

130 250 * *

Pensiunea Schneider 6 15 * *

Pensiunea Egyed 4 10 * * Pensiunea Jánó 3 5 * * Pensiune Andreas 3 7 * * Pens. Biborka 2 4 Pens. Gál-lak 4 10 Pens. Casa din Parc 8 16 Pens. Casa Enea 6 12 Pens. Adriana 2 4 TOTAL locuri de cazare 1998

Sursa: cercetări proprii pe teren p – nu au declarat capacitatea de cameer a hotelurilor Se poate vedea de mai sus, că există o bază de cazare destul de voluminoasă în staţiune, cu

aproape 2000 locuri, inclusiv cele sezoniere din campingul respectiv.

Se poate observa, că în structura locurilor de cazare predomină hotelurile. Doar în cele 3

hoteluri ale societăţii S.C. Turism Covasna S.A. sunt o treime din totalul locurilor din

staţiune, iar toate hotelurile cuprind circa 90% din totalul locurilor, ce înseamnă o

concentrare foarte puternică. Practic unele categorii nu există, cum sunt vilele, specifice de

altfel staţiunilor şi activităţii balneare, sau hotelurile pentru tineret, hostelurile. Şi unicul

camping este considerat de dimensiuni reduse, şi oferă un comfort modest, chiar şi în

categoria sa.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

81

Conform datelor statistice (Fişa localităţii 2005), la Covasna exista în 2005 un număr de 2269

locuri, în doar 12 unităţi de cazare, din care 9 erau hoteluri.

De menţionat, că din aceste structuri foarte puţine au clasificare superioară, doar două având

3* şi nici una dintre ele nu au mai mult de atât. Categoriile de 1* şi 2* sunt

necorespunzătoare din punct de vedere calitativ şi al cererii existente pe piaţă. Din păcate

este binecunoscut că majoritatea locurilor din staţiune deservesc turismul social, ce constă

din bilete de odihnă şi tratament finanţate parţial din bugetul de stat, destinat în principal

pentru a treia categorie de vârstă. Acest segment, mai ales dacă mai este şi un segment

dezavantajat din punct de vedere material, va cheltui extrem de puţin în afara serviciilor

incluse în pachetul biletului de odihnă. Acest fapt va bloca funcţionarea bună a

multiplicatorului de consum şi a celei de venit, celelalte furnizori de servicii şi bunuri din

staţiune şi împrejurimi nebeneficiind de nici un efect economic al turismului.

Structurile de alimentaţie sunt amplasate în principal în hotelurile menţionate mai sus

Denumire şi tipul Amplasarea Nr. locuri Categoria

Restaurant Căprioara În incinta hotelului Căprioara 180 I

Restaurant Covasna În incinta hotelului Covasna 210 II

Pizzerie-terasa Cerbul În incinta hotelului Cerbul 100 II

Restaurant Odisea Valea Zânelor 70 II

Restaurant Bradul în incinta hotelului Bradul 100 I

Restaurant Montana în incinta hotelului Montana 250 II

Restaurant Turist în incinta hotelului Turist 100 II

Restaurant Dacia în incinta hotelului Dacia 232 II

Restaurant Hefaistos A în incinta hotelului Hefaistos A 100 II

Restaurant Ca La Mama Acasă str. Şcolii 50

Restaurant Keops în incinta pensiunii Kadar 40 **

Restaurant Casa din Parc în incinta pensiunii Casa din Parc 32

Total locuri în alimentaţie 1464

Este un raport foarte bun, nr. locurilor în alimentaţie aproape se ridică la nr. locurilor de

cazare, mai ales dacă luăm în considerare şi celalate unităţi, care nu neapărat au servicii de

bucătărie caldă, cum sunt barurile, cofetăriile şi altele. Încă o dată, problema rezidă în

aspectul calitativ, mai întâi în starea generală a infrastructurii de alimentaţie, mai departe în


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

82

varietatea serviciilor oferite în aceste structuri. Sunt inexistente serviciile culinare speciale,

obligatorii la aceste dimensiuni, cum ar fi: restaurante cu specific vânatoresc, cu specific

naţional (unguresc, italian, mexican, etc.), fast-foodurile (există un singur fast-food, care

oferă spre vânzare doar câteva sandwichuri, în afara produselor de cofetărie), vinoteci şi

crame, restaurante cu produse organice, şi altele.

Conform strategiei naţionale a turismului balnear, la Covasna au existat în 2006 următoarele

capacităţi de alimentaţie publică:

Sursa: Strategia Turismului Balnear, INCDT, septembrie 2006, Anexa 3.2.

Structuri turistice de tratament oferă posibilităţi de cură externă, în cea mai mare parte.

Bazele de tratament diferă în cea ce priveşte gradul lor de modernizare, dar se aseamănă, în

ce priveşte tipul serviciilor oferite (majoritar terapeutice, şi nu profilactice). Conform

studiului efectuat de INCDT în 2002, la Covasna există următoarele categorii de proceduri:

a. proceduri naturiste (băi carbogazoase, mofete);

b. electroterapie (curenţi diadinamici, neuroton, ultrasunete, curenţi interferenţiali,

magnetodiaflux, unde ultrascurte, aerosoli);

c. hidroterapie (băi galvanice, duş masaj, duş subacval, masaj subacval -jacuzzi, afuziuni);

d. termoterapie (împachetări cu parafină);

e. kinetoterapie (masaj, gimnastică),

la care se poate adăuga şi aeroterapia, susţinută de aerul puternic ionizat negativ şi de

aerosolii răşinoşi produşi de întinsele păduri de conifere care înconjoară staţiunea.

Tot studiul de dezvoltare al INCDT ne informează că la S.C.T. Covasna, de exemplu, cu o

capacitate de primire de 560 locuri, se realizează anual peste 1.000.000 de proceduri.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

83

În staţiune avem următoarele baze de tratament:

Denumire Amplasare Servicii şi dotări

S.C.T. Covasna La parterul hotelurilor Căprioara/Covasna

diagnostic medical şi laborator de analiză, băi carbogazoase, electroterapie, hidroterapii, termoterapie, saună, fitness, piscină, masaj

Bradul Hotel Bradul fizioterapie, băi carbogazoase, mofetă, electroterapie, băi galvanice, masaj

Dacia Hotel Dacia fizioterapie, băi carbogazoase, mofete, hidro-, electroterapie, sală fitness, piscină, masaj

Montana Hotel Montana băi carbogazoase; mofete; electroterapie: curenţi diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, unde scurte, aerosoli; hidroterapie: băi galvanice, duş masaj, duş subacvatic, masaj subacval cu jacuzzi, afuziuni; termoterapie: împachetări cu parafină; kinetoterapie: masaj uscat, gimnastică medicală şi de întreţinere în sala de gimnastică

S.C.A. Hefaistos UCECOM

Hotel Hefaistos aparate diadinamice, aparate pentru electroterapie, ultrasunete, aparat aerosol, aparate magneto-diaflux, băi galvanice

Mofeta Bene str. Petőfi Sándor băi carbogazoase Mofeta Bardócz str. Petőfi Sándor băi carbogazoase

Nu în ultimul rând trebuie menţionat şi Spitalul de Cardiologie din Valea Zânelor, care

tratează cu succes următoarele boli cronice şi acute, pentru bolnavii internaţi:

- Hipertensiune arterială

- Cardiopatii ischemice

- Angina pectorala

- Infarct cardiac

- Insuficienţă circulatorie

- Varice

- Aritmie cardiacă

- Insuficienţă circulatorie cerebrală

Structurile de agrement au mai fost menţionate la subcapitolul Infrastructura

recreaţională, ca fiind incomplete. Avem la Covasna câteva discoteci şi cofetării, baruri.

Lipsesc elementele de infrastructură ce servesc recreaţia activă: schiul (există o pârtie de schi,

dar nu este amenajată şi nu funcţionează), patinajul, plimbări cu bicicleta, raftingul, plimbări

cu bărci, caiace, drumeţii (poteci marcate şi dotate cu informaţii), înotul şi mai ales băile de

agrement.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

84

2.4.7. Instituţii şi serviciile acestora Funcţiile urbane sunt elementele constitutive cele mai importante poate care definesc viaţa

unui oraş. Acestea pot fi de mai multe tipuri, dar întotdeauna putem să definim două grupuri,

cele de bază, fundamentale şi funcţii ne-fundamentale sau centrale. Primele au rolul de a

asigura funcţionarea corectă şi fără probleme a localităţii urbane în general, iar cele ulterioare

servesc pentru ridicarea calităţii vieţii caracteristice traiului urban. Astfel, încadrăm în grupa

funcţiilor basic cele care asigură funcţionarea administraţiei locale, transportul şi accesul

localităţii, locurile de muncă, funcţiile legate de domiciliere şi comerţul cu articole de bază

(alimente, îmbrăcăminte, etc.). Cele non-basic sunt în principal acele funcţii socio-culturale,

fără de care poate să funcţioneze localitatea, oraşul, dar în mod sigur îşi pierde din forţa de

atracţie, mai ales dacă aceste funcţii nu sunt satisfăcute nici în localităţile din imediata

apropiere.

Covasna a fost întotdeauna centrul scaunului secuiesc Orbai, unul dintre renumitele cele Trei

Scaune. Astfel, chiar şi în timpurile când încă nu avea rang de oraş ci doar loc cu drept de

târg, acesta îndeplinea funcţiile urbane pentru localităţile din vecinătatea sa. Acum este unul

dintre cele 5 oraşe ale judeţului Covasna, şi cu toate că se află în sfera gravitaţională a două

oraşe însemnate pe plan judeţean, adică Târgu-Secuiesc şi Sfântu-Gheorghe, ea are câteva

funcţiuni urbane bine-definite şi intangibile.

Funcţiile de domiciliere şi cele de învăţământ şi sănătate am atins deja la problematica

infrastructurii locative, educaţionale şi de sănătate, de menţionat în plus, că Covasna încă are

de remediat multe dintre dotările blocurilor comune, precum şi îmbunătăţirea aspectului şi

dotărilor locuinţelor private, care ne amintesc de multe ori de sate şi comune, mai degrabă

decât de aspecte urbane moderne (de. exemplu zona străzii Timár). Există însă semne

descurajatoare, de exemplu mulţi elevi din Covasna fac deja naveta la şcolile din Covasna???.

Funcţiile de obţinere a veniturilor, economice şi cele de transport şi acces vom detalia

în capitolele ce urmează, respectiv în cadrul capitolului ce analizează ocuparea forţei de

muncă, capitolul economic şi, respectiv, în cel al accesibilităţii. Am văzut, că deşi este vorba

de un mic oraş, Covasna dispune de transport în comun local, şi vom vedea că are multe


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

85

locuri de muncă în sectorul terţiar, criteriu important pentru dezvoltare urbană de tip post-

industrial.

Rămân pentru o analiză mai atentă a funcţiilor administrative, celor de aprovizionare

(comerciale), precum şi a funcţiilor culturale.

Primăria Covasna are mai multe compartimente şi oficii în structura sa organizatorică.

Listarea acestora ne ajută să evidenţiem principalele funcţiuni îndeplinite de către această

instituţie:

1. Serviciul Financiar, compus din Compartimentul Taxe şi Impozite şi din C. Contabililtate.

2. Serviciul Public de Asistenţă Socială, Administraţie Publică, Secretariat şi Relaţii cu

Publicul

3. Serviciul Public de Evidenţă a Populaţiei şi Stare Civilă

4. Serviciul Public pentru Transport Local, Gospodărie Comunală şi Protecţia

Consumatorilor

5. Compartimentul pentru Protecţia Mediului

6. Compartimentul Agricol

7. Compartimentul Poliţia Comunitară

8. Oficiile: Audit intern, Oficiul juridic, Oficiul comunitar, Oficiul sportiv, Biroul de

informare şi consiliere pentru tineret, Oficiul de protecţie civilă, Oficiul de calcul.

Interesant este, că prin diferitele compartimente şi servicii toate funcţiile administrative de

bază sunt îndeplinite. Totuşi putem constata că unele funcţii importante non-basic lipsesc

având în vedere caracterul turistic dominant al oraşului: birou de informare turistică, birou de

organizare evenimente culturale şi recreaţionale, compartiment de reglementare şi

coordonare investiţii, compartiment de dezvoltare strategică. Bineînţeles, dimensiunile reduse

ale oraşului nu permit toate acestea, de apreciat este şi faptul că există preocupare din partea

Primăriei pentru ocrotirea mediului înconjurător şi pentru protecţia consumatorilor.

În aparatul gestionat de Primărie sunt 125 de angajaţi, din care 44 lucrează în cadrul Primăriei

(din care 22 sunt funcţionari publici), sunt 17 consilieri locali, 28 de lucrători sociali, 12

lucrători pe termen scurt (pe baza legii 76), 4 angajaţi ai bibliotecii, 7 pompieri, 7 lucrători ai

gospodăriei comunale şi 6 lucrători ai pieţii şi păşunilor din împrejurimi.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

86

Funcţiile comerciale includ şi cele financiare. La Covasna avem o piaţă agroalimentară, cca.

35 de magazine mixte, 30 de magazine specializate, 4 unităţi comerciale cu ridicata, 1 agenţie

de turism, 1 casă de schimb valutar, 1 agenţie imobiliară şi 6 agenţii bancare, ale următoarelor

bănci sau altor instituţii financiar-bancare: Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, BRD-Societe

Generale, BCR, CEC, Cooperativa de Credit Banca Populară. De menţionat, că sunt 8

unităţi ce se ocupă cu comercializarea hainelor second-hand, care este un barometru al

sărăciei, şi sunt multe unităţi ce prestează servicii populaţiei: 1 spălătorie, 12 salonuri de

coafură şi frizerie, multe ateliere de reparat (10), echipe de prestări servicii de construcţii,

zugrăvit (15), fotolaboratoare, ateliere de croitorie (3), spălătorii auto (4). Din punct de

vedere comercial-financiar deci, Covasna este bine echipată cu diverse unităţi, lipsesc doar

câteva unităţi pentru deservirea turiştilor, pe care am menţionat anterior.

Funcţia urbană este de asemenea bine reprezentată şi prin instituţiile centrale care sunt în

oraşul Covasna: există un singur notar, poliţie, serviciu financiar local, trezorerie,

reprezentanţă a agenţiei de ocupare a forţei de muncă, pompieri, ocol silvic, reprezentanţă

Distrigaz Nord, Electrica, reprezentanţă Ministerul Agriculturii (agenţie de plăţi?), Apele

Române. Nu există judecătorie, serviciu paşapoarte, ORC, Oficiu de Cadastru sau carte

funciară, repr. al Autoritaţii Naţionale al Vămilor, Jandarmeriei, al Ministerului Apărării, al

Casei de Pensii, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, insituţii care în

parte există la Târgu-Secuiesc, dar majoritar la Sfântu-Gheorghe, şi de acolo deservesc

nevoile şi problemele ce se ivesc la Covasna.

Cultura şi societatea civilă sunt destul de greu urmărite, fiind deseori activităţi „invizibile”, în

sensul că de multe ori se desfăşoară fără un sediu stabil sau chiar în afara oricăror organizaţii

cu personalitate juridică. Am menţionat anterior, că există mai multe biserici, o bibliotecă, un

muzeu (la Chiuruş) şi două cămine culturale, şi de fapt nici unul. Aceasta însemnă, că

structura clădirii destinate noului cămin cultural, din piaţa Libertăţii a primit o altă destinaţie

(Hotel Spa International ****), iar clădirea bibliotecii, unde momentan se îndeplineşte

această funcţie, nu are o sală mare pentru spectacole. În clădirea cinamatografului, în care se

plănuieşte mutarea casei de cultură funcţionează momentan o discotecă.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

87

Ca instituţii, cultura nu este reprezentată abundent, neavând formaţiune de teatru oficială,

insituţii de arte plastice, galerii, formaţiuni de muzică clasică sau populară, etc. de altfel

necesare într-o staţiune turistică.

Sunt câteva asociaţii care au activităţi sociale, îngrijesc bătrâni, organizează acţiuni caritabile

sau culturale, sau chiar o grădiniţă engleză, acestea sunt: Diakónia, Asociaţia Socioculturală

Fábián Ernő, Asociaţia Szent Alajos, Asociaţia Mayflower. Există şi o asociaţie sportivă (A.

Carpaţi), care mai ales se ocupă cu sprijinirea echipei locale de fotbal, dar momentan nu este

activă. O altă asociaţie pentru tineri, INFINITY însă organizează multe activităţi spotive

pentru copii din zonă. Pe lângă acestea există următoarele asociaţii şi fundaţii:

Asociaţia de Culturală Kőrösi Csoma Sándor, Asociaţia Cultural-Creştină "Justinian

Teculescu", Asociaţia Inimi Curate (Tisztaszív) - cor de copii, Asociaţia Pastorală –cor,

Clubul Vânătorilor şi Pescarilor din Covasna şi uniunea de cercetaşi. Fără personalitate

juridică funcţionează grupa de actorie al elevilor, corul bisericesc al bisericilor reformate şi

romano-catolice şi un grup comunitar ce are ca prioritate dezvoltarea pe termen lung a

oraşului Covasna.

Se poate aprecia astfel, că Covasna dispune de o infrastructură culturală slab dezvoltată,

lipsesc câteva elemente importante din cultura artistică, mai ales în ce priveşte artele plastice,

dar se poate mândri cu numeroase iniţiative locale, care depăşesc statutul său de mic oraş din

provincie, şi dovedesc o evoluţie dinamică a societăţii civile din Covasna.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

88

2.5. Atracţii turistice

2.5.1. Resurse turistice antropice

Sub aspectul elementelor de cultură materială şi spirituală, judeţul Covasna dispune de o serie

de obiective, care prin conţinutul lor artistic şi istoric sporesc valoarea turistică a acestui

teritoriu, permiţând o mai largă diversificare a ofertei sale turistice. Trecutul istoric al acestor

meleaguri este evocat prin vestigii arheologice, monumente de arhitectură şi monumente sau

case memoriale. Se remarcă ponderea mare a bisericilor, prezente aproape în toate localităţile

din judeţ, precum şi frecvenţa cetăţilor săteşti şi a castelelor.

Elementele etnografice şi folclorice au o veche tradiţie şi completează valoarea turistică a

zonei. De asemenea, sunt recunoscute şi apreciate ţesăturile din zona etnografică Întorsura

Buzăului – Sita Buzăului, de o deosebită bogăţie ornamentală, sculpturile în lemn, precum şi

manifestările folclorice locale, manifestări ce pot fi valorificate în cadrul unor programe

turistice.

2.5.1.1. Evenimente culturale, tradiţie, artă populară

Oraşul Covasna:

• Toamna culturală covăsneană

• Zilele Orasului Covasna, în perioada 14-16 septembrie 2007.

• “Nedeia mocănească de la Voineşti” se desfăşoară anual, pe 20 iulie, de Sf. Ilie; au loc

manifestări legate de vechi obiceiuri şi tradiţii, o paradă a portului popular din această zonă,

precum şi programe artistice cu cele mai cunoscute formaţii folclorice de amatori. În

localitate se păstrează şi se mai utilizează instalaţii tehnice populare (moară de apă).

• Întâlnirea Trabantiştilor, organizată de Asociaţia Autocrono

• competiţie sportivă automobilistă off-road

• întâlnirea fanfarelor din zonă, în perioada verii

• concerte şi muzică de promenadă a diferitelor fanfare ocazionale

Comandău:

• creaţie artistică populară (renumit centru de cusături şi ţesături populare).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

89

Zăbala:

• creaţie artistică ( dansuri populare secuieşti).

Zagon:

• instalaţie tehnică populară (moară de apă).

Cernat:

• artă populară (prelucrarea artistică a lemnului),

• manifestări tradiţionale: “Festivalul folcloric de la cetatea Ika” (se desfăşoară în luna

iulie) şi carnavalul “Freşaug” (se desfăşoară în sezonul de iarnă).

2.5.1.2. Edificii, construcţii monumentale

Oraşul Covasna:

• Biserica reformată din centru construită între 1812 – 1815, pe locul fostei biserici

care a fost construit în 1754 şi demolat după cutremurul din 1802.

• Biserica ortodoxă “Sf. Nicolae”, construită în anul 1800. Păstrează picturi murale

originale;

• Biserica catolică a fost construită între 1914 - 1922

• Planul înclinat, o instalaţie deosebit de ingenioasă, concepută de firma “Obach” din

Viena. Data exactă a construirii acestuia nu se cunoaşte, cert este că, în anul 1890, Planul

Înclinat era deja inaugurat. Acesta asigura transportul unor materiale, în principal masă

lemnoasă, încărcată în vagoane, ce se deplasau pe şine, pe o distanţă de 1.231m, la o diferenţă

de nivel de 327 m, fără a se folosi vreun mijloc de tracţiune. Deplasarea vagoanelor se realiza

prin utilizarea energiei degajate de coborârea platformei încărcate, de obicei, cu material

lemnos şi care trăgea astfel, printr-un cablu, platforma de jos mai uşor. Pe lângă avantajele

economice evidente ale acestui sistem de transport gravitaţional, el era şi ecologic, fiind un

mijloc de transport silenţios şi nepoluant. Planul Înclinat reprezintă unica instalaţie de acest

gen din România şi printre puţinele din Europa. Conectat la o reţea de transport industrial de

circa 200 km, prin care se realiza legătura între Covasna, Comandău, Negoiu, Munţii Vrancei

şi Întorsura Buzăului, Planul Înclinat şi-a dovedit în timp eficienţa economică şi utilitatea

publică. A funcţionat până în toamna anului 1999.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

90

Chiuruş:

• biserica reformată, construită în anul 1779. Corpul turnului, acoperit de o intrare

mică, în stil gotic, trădează o vechime mai mare decât sec. al XVIII - lea;

Târgu Secuiesc:

• biserica romano-catolică, construită în anul 1795, în stil baroc;

• biserica reformată, construită în anul 1782;

• biserica ortodoxă “Adormirea Măicii Domnului”, construită în anul 1783;

• Mănăstirea minorităţilor, construită în anul 1795.

• Piaţa Centrală - zonă cu o structură urbană şi valoare plastică remarcabilă, cu valoare

de unicat. Aceasta este dată de existenţa “curţilor comune”, străduţe înguste, apărute prin

gruparea în şir, unele lângă altele, a atelierelor şi caselor meşteşugarilor de aceeaşi meserie şi a

descendenţilor lor. Aceste străduţe asigurau ieşirea în piaţă din centrul oraşului;

• clădirea fostei şcoli militare, construită în anul 1819, în stil neoclasic.

Ghelinţa:

• biserica fortificată, construită în sec. al XIII - lea, patrimoniu cultural mondial

UNESCO, cu picturi din secolele XIV – XV pe care sunt reproduse legenda lui Szent

László, Alexandriai Szent Katalin şi scene din Patimile lui Christos.

Cernat:

• cetatea ţărănească, construită la începutul sec. al XII - lea, a servit ca refugiu în

timpul năvălirii otomane. În incinta cetăţii se află o biserică, construită în sec. XV - XVI, de

o valoare artistică deosebită.

2.5.1.3. Monumente istorice, muzee

Oraşul Covasna:

• Biserica ortodoxă “Sf. Nicolae”, construită în anul 1800. Păstrează picturi murale

originale;

• La biserica reformată putem găsi două porţi secuieşti care au fost construite pentru

comemorarea de 150 de ani a Revoluţiei din 1848, respectiv pentru comemorarea reunirii

Transilvaniei de Nord cu Ungaria din anul 1940. În faţa bisericii este un parc comemorativ.

• Pe clădirea parohiei reformate este amplasată o plachetă comemorativă, iar în parcul

central se află statuia comemorativă a scriitoarei Ignácz Rózsa, născută în oraş;


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

91

• În centrul oraşului este amplasată statuia lui Kőrösi Csoma Sándor, pionier de

reputaţie mondială a explorării estului şi a maghiarilor; el a scris dicţionarul Engleză –

Tibetiană şi prima carte despre gramatica tibetiană;

• Galeria oraşului este găzduită de casa Kádár.

Chiuruş:

• Statuia lui Kőrösi Csoma Sándor

Târgu Secuiesc:

• Muzeul breslelor, înfiinţat în anul 1969, cu secţii de istorie.

Cernat:

• Muzeul de etnografie şi tehnică agricolă Hasszmann Pál, cu secţii de etnografie şi

arhitectură populară. În cadrul muzeului sunt expuse costume populare, unelte de muncă,

ustensile tradiţionale de tors şi ţesut, lăzi de zestre, porţi secuieşti etc. Muzeul este amenajat

în conacul Domokos Gyula, construit în anul 1831. În curtea conacului se află un bordei din

sec. VIII - IX, bine conservat şi o gospodărie ţărănească din sec. al XVIII – lea, o expoziţie

de unelte şi maşini agricole.

2.5.1.4. Vestigii arheologice

Oraşul Covasna:

• rezervaţia arheologică Cetatea Zânelor, cetate dacică, construită în sec. I î.Hr. - I

d.Hr., fortificată cu ziduri realizate din lespezi de piatră unite cu pământ, late de 2 m, străjuite

pe turnuri de apărare. În interiorul cetăţii au fost descoperite arme şi unelte de fier, monede

romane, ceramică dacică. “Cetatea Zânelor” a fost una dintre cele mai importante fortificaţii

a sistemului defensiv. Construirea ei a presupus un efort social şi economic deosebit.

Suprafaţa relativ mare a teraselor şi masivitatea liniilor de fortificaţie indică un important

centru politico-militar, poate chiar o reşedinţă zonală, dar şi un loc de refugiu pentru

comunităţile din imediata apropiere. Aşezată la răscruce de drumuri, cetatea a avut şi un rol

de supraveghere a căilor de comunicaţie între sud-estul Transilvaniei, Moldova şi Muntenia.

Strălucind prin amplasare dar şi prin vestigiile păstrate, cetatea a inspirat de-a lungul timpului

admiraţie şi teamă, de numele ei legându-se numeroase poveşti şi legende. Toate acestea au

atras, pe parcursul anilor diverşi cercetători şi oameni de cultură, dar şi căutători de comori şi

antichităţi.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

92

Breţcu:

• hotarul Ţinutului Secuiesc de o mie de ani.

• Cetatea Rákóczi amplasat la intrarea în pasul Oituz, la începutul secolului trecut au

mai fost vizibile zidurile laterale şi turnurile. Tradiţia spune că cetatea a fost construită de

Rákóczi György I., dar cetatea a fost menţionată şi mai devreme în timpul lui Bethlen Gábor.

Cernat:

• ruinele cetăţii Ika, cetate construită probabil în sec. al XIII - lea. Se păstrează o

porţiune din zidul de incintă şi un singur turn (“turnul ciuntit”), a cărui stil robust dă o

imagine asupra solidităţii cetăţii de odinioară.

2.5.2. Resurse turistice naturale Judeţul Covasna beneficiază de existenţa unui valoros patrimoniu turistic la definirea căruia

contribuie şi resursele naturale. Acestea sunt date de un peisaj geografic favorabil desfăşurării

unor importante activităţi turistice, componentele acestuia, luate în ansamblu sau individual,

răspunzând unor motivaţii turistice de interes major.

2.5.2.1. Relieful

Relieful prezintă pronunţate diferenţe de altitudine, fiind alcătuit din masive muntoase bine

împădurite, ce înconjoară ca o cetate zona depresionară a Covasnei. Culmile domoale,

vârfurile teşite, pantele prelungi şi uniforme ale munţilor, acoperite de păduri şi păşuni,

străbătute de nenumărate poteci şi drumuri, sunt locuri deosebit de pitoreşti. Prin gama largă

a aspectelor peisagistice şi uşoara lor accesibilitate, masivele muntoase din zonă (Munţii

Întorsurii, Breţcu, Penteleu şi Vrancei) creează un cadru potrivit pentru odihnă şi recreere,

precum şi posibilităţi multiple pentru practicarea drumeţiei şi sporturilor de iarnă (zona

Comandău).

Valea Zânelor este o zonă de un pitoresc aparte, situată pe cursul superior al pârâului

Covasna, la ieşirea din Voineşti (în prezent cartier al oraşului Covasna). În apropiere se află

Dealul Zânelor, pe care s-au descoperit vestigiile unei cetăţi.

2.5.2.2. Ape minerale, mofete

Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase şi gazul terapeutic

de mofetă, fenomene postvulcanice, prin calităţile lor terapeutice fac din Covasna o staţiune


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

93

de valoare europeană, axată în principal pe tratamentul afecţiunilor cardiovasculare.

Concentraţia ridicată în CO2

situează mofetele din Covasna pe primul loc în Europa,

depăşind cu 24 % - 34 % concentraţia în CO2

a gazelor de la Grota di Cani - Italia, una din

cele mai cunoscute pe plan european. Specificul emanaţiilor de gaze, numărul mare al

surselor, debitul total, asocierea lor cu ape minerale şi amplasarea într-un cadru natural şi

climatic cu efecte terapeutice importante, creează un potenţial balneoturistic de excepţie,

neexploatat la valoarea lui reală. Bogăţia teritoriului în gaze este reprezentată de dimensiunile

mofetelor care pot găzdui simultan mai multe grupuri; precum şi de apariţia unor mofete

private în pivniţele caselor private.

Indicaţiile terapeutice pentru sursele minerale sunt în principal:

• afecţiuni cardiovasculare

• afecţiuni ale tubului digestiv

• afecţiuni hepato-biliare

• afecţiuni asociate.

Resursele hidrominerale şi de mofete sunt evidenţiate de existenţa a 79 de foraje, 6 puţuri, 7

izvoare naturale şi fântâni, respectiv 4 emanaţii de gaze. Dintre acestea doar 46 sunt de

interes balneoturistic. Gradul de valorificare a zăcămintelor arată că, din rezerva omologată,

debitul de apă minerală valorificată reprezintă doar 34 % pe tot anul şi 54 % pentru perioada

de vârf de sezon, iar la CO2

mofetic, numai 68 % din rezerva omologată. Acest fapt este

relevant pentru disponibilitatea surselor în cazul dezvoltării staţiunii.

Rezervaţia geologică ”Balta Dracului” – un vulcan noroios carbogazos, în continuă

efervescenţă, un fenomen geologic ce constituie o atracţie turistică deosebită.

2.5.2.3. Climă, vegetaţie, hidrografie

Particularităţile climatice, reconfortante şi sedative de cruţare, datorate ionizării negative a

atmosferei, favorizează desfăşurarea activităţilor turistice în tot timpul anului, fiind un

important factor de cură, ce sporeşte eficienţa celorlalţi factori naturali terapeutici.

Grosimea stratului de zăpadă (poate atinge 2 m) şi menţinerea lui circa 120 zile / an (în

arealul localităţii Comandău), constituie premise pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă şi

motivarea creării unei staţiuni montane de profil, aptă să atragă turiştii din localităţile urbane

situate în partea de vest a Transilvaniei.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

94

Hidrografia reprezintă sub aspect turistic o componentă majoră a peisajului geografic,

remarcându-se în acest sens cursul superior al Pârâului Covasna şi Bâsca Mare.

Vegetaţia contribuie în mare măsură la creşterea atractivităţii peisajului. Pădurile, alcătuite

preponderent din răşinoase, ocupă o mare parte din suprafaţa arealului, influenţând condiţiile

climatice locale, creează o aeroionizare puternică şi un cadru natural sănătos, nepoluat,

favorabil turismului balnear, de odihnă şi recreere. Urmările puternicei furtuni care a doborât

circa 1500 ha de pădure au fost parţial înlăturate prin replantarea întregii suprafeţe afectate.

O bogată faună de interes cinegetic (urs, mistreţ, lup, căprior, cerb, râs, cocoş de munte,

etc.) adăpostită de pădurile înconjurătoare, a determinat înfiinţarea fondului de vânătoare “29

Zagon”, cu o suprafaţă de 12.879 ha, în care, cu autorizaţie specială, se poate vâna sau se pot

urmări animalele, în locuri special amenajate pentru observaţie. Ichtiofauna legată de

biotopul râurilor de munte constituie, de asemenea, un element de atracţie turistică, prin

practicarea pescuitului sportiv.

2.5.2.4. Resurse turistice naturale din aria limitrofă

• cadrul natural atractiv, format de zona montană;

• defileul Oltului, 20 km lungime, între Bixad şi Malnaş şi o parte din cel de la Racoş;

• izvoarele minerale de la Bodoc, Biborţeni, Malnaş, Balvanyos, Şugaş, Vâlcele, Ozunca

• Lacul Sf. Ana, de origine vulcanică;

• lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8 ha) şi Surcea (6 ha) cu funcţie recreativă;

• rezervaţia complexă de importanţă naţională, geologică, botanică, peisagistică,

”Mestecănişul de la Reci”- zonă de dune nisipoase (10 km2), cu bălţi pe care cresc nuferi albi;

• rezervaţia naturală paleontologică de la Bătani – punct fosilifer (faună de moluşte

fosile de vârstă Pliocen superior – 2 ha);

• rezervaţia naturală ”Muntele Puciosu – Turia”- (în masivul montan există o serie de

peşteri, cea mai mare având circa 14 m lungime şi prezintă un strat constant de CO2

rezultat

al emanaţiilor post vulcanice. În apropierea peşterii se află ”Cimitirul păsărilor” şi ”Peştera de

piatră acră”). Masivul adăposteşte şi o interesantă floră ceea ce a dus la ocrotirea unei

suprafeţe de 150 ha;

• rezervaţia forestieră de la Moacşa – plantaţie de castani;

• fondul cinegetic şi piscicol.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

95

2.6. Accesibilitatea oraşului Covasna şi sistemul de relaţii în teritoriu

Covasna se află în centrul geografic al României, în curbura Carpaţilor, într-o poziţie sud-

estică a Transilvaniei. Această localizare geografică îi conferă o poziţie strategică, din punct

de vedere al accesibilităţii şi legăturii cu celelalte regiuni ale ţării.

Din păcate însă, Covasna nu este conectat la o reţea de durmuri şi alte căi de comunicaţie

care i-ar facilita relaţiile sale cu Moldova sau Muntenia, dimpotrivă, chiar şi pe traseele

naturale, care se oferă pentru circulaţie, sunt actualmente drumuri publice şi căi ferate

nedezvoltate (de ex. drumul între Zagon şi Întorsura Buzăului, care este într-o stare

deplorabilă).

Covasna poate fi accesat pe cale ferată sau pe drumuri publice. Pe cale ferată o linie

neelectrificată leagă Covasna de Braşov, mai precis de magistrala principală 400, care este în

acest moment concesionată unei societăţi comerciale private. Această societate operează 4

curse zilnice, dus-întors, pe ruta Sfântu-Gheorghe-Covasna-Târgu Secuiesc-Breţcu, în total 8

curse deci, la rang de trenuri personale. De la Sfântu Gheorghe există 28 de trenuri în ambele

direcţii, din care doar unul /dus-întors/ este intercity şi unul internaţional (Braşov-Budapesta

şi înapoi). O altă variantă de acces pe cale ferată a oraşului poate fi din punctul nodal Braşov,

care are câte două legături internaţionale spre Curtici şi Episcopia Bihor, şi trenuri directe

spre cele mai mari oraşe din ţară (Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Cluj Napoca, Satu-

Mare, Iaşi, Constanţa). Din Covasna gara din Braşov se află la 56 km, şi poate fi accesată prin

DN 13 E şi DN 11.

Pe drumuri publice, Covasna poate fi accesată pe arterele amintite la subcapitolul 2.4.2.

Infrastructura de transport, dintre care am sublinia următoarele:

DN 13E, care face legătura cu DN 11 şi, după aceea cu Sfântu-Gheorghe. DN este o linie

principală de comunicaţie între Transilvania şi Moldova, derulează o mare parte a circulaţiei

dintre aceste două regiuni. Tot pe DN 11 ajungem şi la Braşov, aşa cum am mai amintit.

DN 13E leagă Covasna şi de Zagon, de unde acelaşi drum continuă spre Întorsura Buzăului,

dar deja în condiţii foarte slabe.

Un alt drum important de acces este DJ 121, ce leagă oraşul de municipiul Târgu-Secuiesc şi,

încă o dată, de DN 11.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

96

Pe aceste artere de comunicaţie avem în total peste 60 de curse de transport în comun, în şi

din Covasna, majoritatea în primele 5 zile ale săptămânii, dar multe chiar şi 7 zile ale

săptămânii, operate de 8 societăţi de transport. Acest curse locale leagă Covasna de cele mai

apropiate oraşe: Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Braşov, Miercurea-Ciuc. Nu avem

informaţii despre curse externe directe în şi din oraşul Covasna.

Pe cale aeriană, Bacău este cel mai apropiat aeroport de Covasna, cu un timp de transport

până la acest aeroport de cca. 2 ore. Din Bacău există săptămânal 4 zboruri directe spre

Torino, 6 zboruri spre Roma şi unul spre Barcelona, în total 11 zboruri directe externe, şi

multe interne, în principal spre Bucureşti, Suceava, Timişoara, Sibiu, Cluj, precum şi

nenumărate zboruri cu escale la Bucureşti şi Timişoara, spre destinaţii ca Ancona, Athena,

Bologna, Bruxelles, Frankfurt, Istanbul, Londra, Madrid, Munchen, Paris, Veneţia, Viena şi

multe altele. La aeroportul din Bacău operează în prezent 3 companii aeriene, şi anume:

Tarom, Carpatair şi Blueair.

Mai sunt alte 3 aeroporturi care pot deservi Covasna, dar acestea deja sunt la o distanţă de

peste 200 km de oraş, ridicând timpul de acces aeroport la peste 3 ore. Acestea sunt

aeroporurile din Sibiu, Bucureşti şi Târgu-Mureş.

Este o posibilitate cu perspective mari, proiectul aeroportului din Ghimbav, de lângă Braşov,

ce ar aduce mai aproape transportul aerian de Covasna, reducând timpul de transport la

aeroport de la 2 ore la mai puţin de 60 minute, facilitate extrem de importantă pentru

dezvoltarea turismului internaţional modern în această staţiune.

Se vede după legăturile de transport în comun, dar şi din alte aspecte (legături economice,

comerciale, sociale, culturale), că Covasna are relaţii în teritoriu mai mult cu oraşele Târgu

Secuiesc şi Sfântu-Gheorghe şi mai puţin cu Braşov şi Miercurea-Ciuc. Aceste relaţii sunt de

subordonare, adică în aceste locaţii urbane sunt deservite, satisfăcute acele nevoi şi probleme

care pe plan local nu pot fi atinse. Mai departe, Covasna are relaţii strânse şi cu zona rurală

din împrejurime, jucând acelaşi rol pentru aceste localităţi, deservind diferitele nevoi ce se

ivesc: învăţământ secundar, dar şi primar, servicii de spitalizare, comerţ general şi mai ales

activităţi bancare, plata diferitelor servicii (de electrificare, gaz, telecomunicaţii), accesul la

unele servicii pentru populaţie (carburanţi, spălătorii, reparaţii, etc.), precum şi, într-o mai

mică măsură, îndeplineşte şi rolul de centrul cultural şi social, prin diferitele asociaţii civile şi

culturale, politice, ce îşi desfăşoară activitatea în Covasna. Comunele care se află în aria


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

97

gravitaţională imediată a oraşului Covasna sunt: Comandău, Păpăuţi, Zagon, Pachia, Brateş,

Telechia, Surcea, Tamaşfalău, Zăbala, totalizând o populaţie de aproape 13000 locuitori.

Principalele distanţe de oraşele învecinate, pe cale rutieră, din Covasna sunt: Târgu

Secuiesc 21 km, Sfântu-Gheorghe 31 km, Miercurea-Ciuc 72 km, Braşov 56 km, iar de cele

mai mari oraşe din ţară: Bucureşti 230 km, Arad 467 km, Cluj 348 km, Oradea 500 km,

Bacău 137 km, Iaşi 264 km, Suceava 285 km, Constanţa 493 km.

Din aceste distanţe comparate reiese faptul că Covasna se află la un loc deosebit de avantajos

din punct de vedere geografic, fiind de la orice mare oraş din ţară la mai puţin de 500 km.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

98

2.7. Probleme sociale, tensiuni sociale

Tranziţia de la economia planificată la cea de piaţă a creat oportunităţi, dar şi probleme fără

precedent, în ţările Europei Centrale şi de Est. Nici locul de munca, nici pensia nu mai sunt

garantate. Deşi mulţi au beneficiat de pe urma reformelor, standardul de viaţă mediu a

scăzut, iar sărăcia şi şomajul au crescut. Populaţia a fost pusă în situaţia de a face singuri faţă

nesiguranţei venitului şi riscurilor de viaţă, întrucât mecanismele anterioare de protecţie

socială în centrul cărora se aflau persoanele cu nevoi speciale – cele cu handicap, bătrânii şi

familiile cu mulţi copii – au devenit nerelevante, inaplicabile, din cauza lipsei de mijloace.

Una dintre funcţiile strategiei este de a face o analiză a situaţiei sociale, a problemelor

sociale şi a excluziunii sociale. Din acest motiv am vizitat mai multe instituţii locale şi

judeţene unde am stat de vorbă cu experţi în domeniul problemelor sociale.

2.7.1. Infrastructura pentru servicii sociale

Serviciile de asistenţă socială sunt acordate prin intermediul mai multor instituţii care cuprind

centre de reabilitare şi recuperare pentru adulţi (la Spitalul de Cardiologie), serviciu de

asistenţă pentru bătrâni la domiciliu, un orfelinat, care se dovedesc a fi insuficiente şi care din

cauza insuficienţei fondurilor alocate sunt nevoite să limiteze activitatea.

Insuficienţa fondurilor alocate sistemului instituţional de servicii sociale limitează activitatea

pentru care au fost create. Majoritatea clădirilor care adăpostesc aceste instituţii necesită

reabilitarea sau construirea unor noi unităţi precum şi investiţii în asigurarea utilităţilor

pentru toate centrele de asistenţă socială. În oraşul Covasna nu există astfel de instituţii,

nevoile acestor grupuri de oameni fiind satisfăcute în alte oraşe învecinate.

În viaţa oraşului este prezent serviciul de tip diaconie - cu două persoane care contribuie în

ajutarea, îngrijirea celor nevoiaşi.

Pe lângă acestea, un important obiectiv este centrul de orfelinat al ordinii romano-catolice al

franciscanilor, denumit centrul Apor Vilmos, fondat de renumitul pater Böjte Csaba din

Deva. Aici locuiesc şi primesc îngrijire mai mult de 30 copii din zonă, orfani sau nevoiaşi.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

99

2.7.2. Persoane cu handicap

Handicapul este bariera sau atitudinea socială care împiedică persoana să poată fi un

membru cu drepturi egale în societate. În oraşul Covasna există în momentul de faţă 157 de

persoane cu deficienţe de diferite grade, dintre care 9 copii. Aceste persoane primesc

ajutoare băneşti de la stat în funcţie de gradul deficienţei. Există trei grade diferenţiate:

Gradul Nr. persoane Valoarea ajutorului

Grad 1 70 259 RON

Grad 2 75 207 RON

Grad 3 12 30 RON

Total 157

Valoarea ajutorului cuprinde şi o parte din abonamentul TV şi radio. Totodată persoanele

care îngrijesc aceste persoane primesc de la statul român salariul minim şi totodată munca

lor este una oficială.

Din păcate în oraş nu există o instituţie care să se ocupe în mod adecvat cu aceste persoane,

de fapt în întregul judeţ există numai două astfel de instituţii: în Târgu Secuiesc şi Lemnia,

dar capacitatea acestora este limitată.

Societatea trebuie să facă tot posibilul pentru a ameliora situaţia acestor persoane. Trebuie

organizate programe şi servicii speciale, parcări speciale etc.

2.7.3. Persoane cu boli neuropsihice

Numărul cazurilor de afecţiuni neuropsihice înregistrate în România în anul 2004, aproape

că s-a dublat, comparativ cu cel din anul 1999, ajungând la aproape 1.100 de bolnavi, la suta

de mii de locuitori, potrivit unor statistici făcute publice recent de Organizaţia Mondială a

Sănătăţii (OMS). Într-un clasament european privind numărul persoanelor cu afecţiuni

psihice, România în anul 2004 a ocupat poziţia a treia, fiind devansată de Estonia, care a

înregistrat 2.019 cazuri la suta de mii de locuitori şi Slovacia, care a avut 1.485 cazuri.

În oraşul Covasna în anul curent au existat numai două astfel de cazuri, deci se poate spune

că din acest punct de vedere situaţia este bună.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

100

2.7.4. Bătrâni

Ţările cu o populaţie de vârsta a treia în creştere au o problemă serioasă, desemnată ca

prioritară chiar şi de către Naţiunile Unite, în ceea ce priveşte integrarea socială a bătrânilor.

În oraşul Covasna în anul 2002 numărul persoanelor peste 64 de ani era de 1424, ceea ce

este un procent de 12% din totalul populaţiei oraşului.

Numărul şi ponderea mare a vârstnicilor şi mai ales a vârstnicilor înaintaţi implică o nevoie

crescută de servicii medicale, sociale şi socio-medicale adresate acestei categorii de persoane.

Distribuţia populaţiei vârstnice pe medii de viaţă socială impune diversificarea şi dezvoltarea

serviciilor adresate acestora. Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt serviciile care vizează

îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării sociale şi sprijinirea pentru reintegrarea socială,

consiliere juridică şi administrativă, sprijin pentru plata unor servicii şi obligaţii curente,

îngrijirea locuinţei şi gospodăriei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei.

Până când nu a existat clubul pentru vârstnici, bătrânii oraşului se adunau în jurul statuii lui

Kőrösi Csoma Sándor, au discutat despre situaţia lor, despre necesităţile lor. În urma acestui

grupări Consiliul Local a amenajat un club pentru vârstnici unde îşi pot desfăşura

programele lor. Aceste întâlniri au rolul de a încuraja, de a conversa pe diferite teme şi de a

găsi împreuna soluţii la problemele cu care se confruntă fiecare.

Din păcate nu există un azil pentru bătrâni, nu există un loc special amenajat pentru

îngrijirea adulţilor cu handicap, există însă îngrijire la domiciliu iniţiată de o organizaţie non-

profit. Din acest punct de vedere ar fi necesare astfel de instituţii care s-ar ocupa de

programe socio-educaţionale pentru copii şi tineri, programe destinate persoanelor cu

handicap, programe pentru vârstnici şi programe sociale de suport şi intervenţie. Pentru

realizarea altor organizaţii trebuie create parteneriate puternice atât cu administraţiile locale

şi judeţene de stat, cât şi cu organizaţii neguvernamentale din ţară şi străinătate.

2.7.5. Rromi

Generaţia de rromi în formare se caracterizează printr-un nivel şcolar mult mai scăzut decât

cel al generaţiei precedente. Astfel 40% dintre copii de 8 ani nu au mers niciodată la şcoală

sau au încetat să o mai frecventeze la un moment dat. (Statistici din 2002)


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

101

Populaţia rromă este prezentă şi în viaţa Covasnei, fiind grupate în diferite periferii ale

oraşului ca Dealul Pakó, Str. Brazilor, în Voineşti. Nivelul scăzut de educaţie are multiple

consecinţe, nu numai în privinţa locurilor de muncă, ci şi în materie de manifestare culturală

şi spirituală a unei comunităţi. Statisticile nu sunt relevante ceea ce priveşte numărul lor însă

experienţa arată că numărul lor este în jur de 150 de familii.

Se ştie din datele furnizate de Primărie, că problema rromilor este cea mai semnificativă la

satul Chiuruş, unde din circa 350 locuitori în jur de 200 persoane sunt de etnie rromaneză.

Vandalismul în rândul tinerilor rromi este un aspect la care au reflectat mai mulţi localnici

din Covasna. Acesta se datorează lipsei educaţiei care afectează comunicarea cu societatea şi

frânează modernizarea populaţiei rromilor. Deficitul de capacităţi acumulat în mod colectiv

reprezintă noua provocare în problema politicii de sprijinire. Excluderea din rândul forţei de

muncă este un factor principal care contribuie la perpetuarea ciclului sărăciei populaţiei

rrome şi la degradarea condiţiilor de viaţă ale acesteia.

Biserica catolică a avut câteva încercări pentru ameliorarea situaţiei însă fără succes.

Majoritatea rromilor din Covasna lucrează sezonal, mulţi dintre ei culeg fructe şi ciuperci din

pădurile din împrejurimile oraşului. O altă parte a rromilor sunt „negustori” după propria lor

declaraţie.

2.7.6. Violenţa în familie

Violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală săvârşită cu intenţie de către un

membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă o suferinţă

fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material. Există o unică explicaţie şi cauză reală a

violenţei domestice. Aceasta este funcţionarea dominaţiei bărbatului asupra femeii în

societăţile patriarhale.

Deşi nu există statistici concrete în legătură cu dimensiunea fenomenului, ea totuşi există

conform unui chestionar făcut în rândul copiilor din clasele VI, VII şi VIII în diferite şcoli

în cursul anului 2007. Aici aproape toţi copii au confirmat că violenţa nu este un fenomen

necunoscut în familiile lor. Copiii care trăiesc într-o familie violentă ajung să dezvolte

aceleaşi comportamente ca şi părinţii lor. Studiile au arătat că adolescenţii care trăiesc într-un

mediu violent constituie următoarea generaţie de agresori şi victime.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

102

2.8. Analiza situaţiei economice din Covasna

Starea actuală a economiei locale este poate cea mai determinantă componentă a calităţii

vieţii dintr-o staţiune, dintr-un oraş sau orice unitate teritorială.

Observarea situaţiei economice nu este o sarcină uşoară, în principal din cauza că sunt

insuficiente date statistice colectate la nivel de localitate, în al doilea rând există şi o

dificultate de acces şi prelucrare a acestor date.

Pe baza observaţiilor empirice şi a unor studii efectuate mai devreme (PUG 1997, studiul

INCDT din 2002) putem afirma următoarele caracterizări:

• La Covasna principalele societăţi care asigură un oarecare dinamism economic sunt

din domeniul turismului, industriei de prelucrare a lemnului, transportului, industriei

alimentare, industriei uşoare (ex. industria confecţiilor). Pe lângă acestea sunt

numeroase societăţi de dimensiuni reduse, care funcţionează în domeniul comerţului,

intermedierilor, servicii de afaceri şi cele prestate populaţiei.

• Aparent, adică conform datelor financiare, nu există agricultură, dar caracterul rural al

unor părţi ale oraşului, precum şi diferenţa ridicată între populaţia activă şi salariaţi

(vezi subcapitolul referitor la forţa de muncă, 2.10.), producţiile ridicate de produse

agricole şi agroalimentare (vezi mai jos), ne sugerează că în acest domeniu există o

activitate substanţială, neurmărită oficial, dar care asigură un venit mediu pentru cei

care o practică.

• Un alt domeniu - invizibil la prima vedere - este turismul. Cu toate că la Covasna

sunt 9 hoteluri şi mai multe unităţi de cazare de alt tip, asigurând peste 2000 locuri de

cazare, doar o singură societate este înregistrată la Covasna, care are ca obiect de

activitate principal „Hoteluri” (cod CAEN 5510) şi alte trei la categoria „Alte unităţi

de cazare” (cod CAEN 5523). Deci aceste societăţi fie nu sunt înregistrate la

Covasna, având doar un punct de lucru aici, fie funcţionează sub alte forme, sau au

alt obiect principal de activitate.

• Economia şi rezultatele ei pot fi analizate doar parţial prin activitatea şi cifra de

afaceri a firmelor, fiindcă sunt numeroase activităţi care generează venit (dacă nu şi

profit), dar nu apar sub forma societăţilor comerciale. Astfel de activităţi au unităţile


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

103

bugetare locale sau centrale, – Primăria, Ocolul Silvic, unităţile de învăţământ şi cele

din sănătate, care au un buget din diferite surse (taxe, alocaţii centrale, venituri din

impozite locale, etc.), şi pe care de obicei cheltuiesc pe numeroase investiţii,

infrastructuri pe plan local.

• De asemenea unităţilor de turism, nu sunt înregistrate ca societăţi şi deci implicit nu-

şi evidenţiază veniturile pe plan local unele societăţi bancare, de alimentare carburanţi

(Petrom), telecomunicaţii (Romtelecom, altele), ceea ce exercită o influenţă negativă

asupra evaluării corecte a outputului economic din Covasna.

2.8.1. Analiza structurală a economiei locale

Prin însumarea cifrei de afaceri a societăţilor care funcţionează în numeroase domenii, pe

plan local, pentru anul 2006 obţinem următorul grafic5:

Ponderea diferitelor sectoare in CA al societatilor din Covasna, 2006

23%

7%

0%

5%

35%

15%

7%

6% 2%0%

IND. PRELUCRATOARENEALIM.

IND. ALIMENTARA

IND. EXTRACTIVA

CONSTRUCTII

COMERT

TRANSPORT

TURISM

ALTE SERVICII

AGRICULTURA

ALTELE

Sursa: calcule proprii după date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Finanţe Covasna

5 prin însumarea societăţilor comerciale am luat în calcul doar cele rezidente în Covasna, şi dintre acestea doar acele societăţi care au avut o activitate minimă (>0), cel puţin în una din cei 5 ani analizaţi.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

104

Interesant este să vedem, că turismul ocupă doar 7% din totalul cifrei de afaceri realizate la

Covasna şi că cele mai mari ponderi au comerţul şi industria prelucrătoare nealimentară. Dar

dacă facem abstracţie de aceste neajunsuri ale datelor financiare menţionate şi mai sus, putem

vedea, că sectorul secundar, adică industria şi construcţiile ocupă o pondere de 35% din

structura economică a oraşului, comerţul, transporturile şi celelalte servicii au o pondere de

65%, iar sectorului primar (agricultura şi industria extractivă) practic nu au nici măcar un

procent din totalul cifrei de afaceri realizate la Covasna. Aceasta, încă o dată intră în

contradicţie cu observaţiile empirice din oraş (caracterul rural al unor zone, creşterea

animalelor), dar corelează cu datele cercetate la forţa de muncă salariată (aici a rezultat că în

2005 cca. 1% din total salariaţi – dar nu şi din populaţia ocupată, lucra în agricultură, deja

dublu faţă de anul precedent).

Făcând abstracţie de observaţiile şi cunoştinţele anterioare, putem afirma că structura

sectorială a economiei din Covasna este una sănătoasă, având o preponderenţă în sectorul

terţiar, şi o relativă diversitate în sectorul secundar, neexistând practic sectorul primar, sector

de obicei nedorit pentru dezvoltare urbană modernă şi post-modernă.

Comparativ cu anii precedenţi avem următoarele schimbări în structura sectorială:

Ponderea diferitelor sectoare in CA al scoietatilor din Covasna, 2002

15%

41%

0%2%

26%

5%

6%

4% 0% 1%

IND. PRELUCRATOARENEALIM.

IND. ALIMENTARA

IND. EXTRACTIVA

CONSTRUCTII

COMERT

TRANSPORT

TURISM

ALTE SERVICII

AGRICULTURA

ALTELE



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

105

Dacă comparăm cu graficul precedent, reiese că industria prelucrătoare nealimentară (textilă

şi ind. lemnului), transporturile, construcţiile şi comerţul au câştigat teren între 2002 şi 2006,

iar cel care a pierdut este industria alimentară (de la 41% la 7%). Această scădere poate fi şi o

scădere absolută, iar în cazul celorlalte sectoare, care aparent cresc, poate să însemne o

stagnare absolută, care la o scădere generală a producţiei locale apar ca şi creşteri, fiind doar

creşteri relative.

Astfel, dacă comparăm cifra de afaceri a societăţilor comerciale înregistrate la Covasna în

anul 2002, când a fost aprox. 94 milioane RON, faţă de 2006, când a fost de aprox. 128

milioane RON, concluzionăm, că la Covasna producţia economică a stagnat între cele două

momente, sau chiar a scăzut. Şi aceasta datorită faptului că creşterea de cca. 36% se poate

pune – în opinia noastră – pe contul inflaţiei, care a fost în medie de 10% (cu aproximaţie)

anual între 2002 şi 2006.

O altă modalitate de analiză a dinamicii economice din localitate este compararea evoluţiilor

cifrelor de afaceri ale societăţilor cu diferite capacităţi de personal.

Cifra de afaceri a societatilor dupa categorii de nr. salariati

23.01

7.58

226

.039.

009 31

.048.30

834

.609.32

641

.158.

350

24.27

1.938 29

.644.66

9

42.20

0.565

40.11

0.73

7 46.11

6.31

8

8.25

3.25

6

20.18

6.249

28.84

5.99

7

39.23

7.87

8

41.01

4.67

4

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

30.000.000

35.000.000

40.000.000

45.000.000

50.000.000

2002 2003 2004 2005 2006

<10

10--50

50-250



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

106

În primul rând, este interesant raportul cifrelor de afaceri a diferitelor categorii: în anul 2002

doar o porţiune mai mică aparţine societăţilor cu peste 50 salariaţi. Acest raport va creşte la

1/3 în anul 2006. Conform statisticilor, categoria societăţilor cu peste 50 salariaţi creşte cel

mai dinamic, adică cifra de afaceri a întreprinderilor mijlocii. Creşte şi cifra de afaceri a

societăţilor cu salariaţi între 10 şi 50 persoane, dar nu în acelaşi ritm – aproape se dublează

(CA ale celor mari cresc de 5 ori). În fine, cifra de afaceri a societăţilor mici, cu salariaţi sub

10 persoane creşte cel mai puţin, cu cca. 80%.

Această comparaţie poate să însemne, că economia pune accentul pe societăţile cu salariaţi

de până la 250, adică acele IMM-uri, care deja au o bază materială şi umană relativ bună.

Aceste presupuneri sunt oarecum susţinute şi de comparaţiile referitoare la numărul

societăţilor. Am prezentat grafic numărul societăţilor în funcţie de numărul salariaţilor, mai

întâi:

Nr. societati pe categorii de nr. salariati

3 6 9 11 1122 25 24 24 26

159

182

218

241

274

0

50

100

150

200

250

300

2002 2003 2004 2005 2006

50-250

10--50

<10


În ultimii 5 ani, numărul societăţilor cu peste 50 salariaţi a crescut (de la 3 la 11), totuşi nu

sunt prea multe. Numărul societăţilor cu număr de salariaţi sub 10 a crescut cu 115 unităţi,

însemnând o creştere de 72%, iar cele cu personal între 10 şi 50, au stagnat, ca număr.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

107

Nr. societati dupa cifra de afaceri

26

33

4046 44

38

49

6166

85

64

81

90

99 101

4549

5964

79

0

20

40

60

80

100

120

2002 2003 2004 2005 2006

>500.000

100.000-500.000

10.000-100.000

0-10.000


Societăţile comerciale cu o cifră de afaceri de peste 500.000 RON au crescut la număr, dar

creşterile cele mai mari au fost înregistrate la cele cu CA între 100.000 şi 500.000 RON (mai

mult de o dublare). În general numărul societăţilor a crescut de la 173 la 309, ceea ce

reprezintă o revigorare a climatului de afaceri, mai ales că multe societăţi dintre acestea se

plasează în intervalele mai ridicate adică cu CA de peste 100.000 RON.

Dacă analizăm împărţirea cifrei de afaceri divizată pe categorii, vedem că societăţile mari, cu

CA de peste 500.000 RON au realizat pe tot parcursul perioadei analizate majoritatea

outputului, adică 78% în 2002 şi 81% în 2006, deci nu numai că s-au dublat, dar şi-au mărit şi

pondera în cadrul totalului de încasări.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

108

2002

2003

2004

2005

2006

0-10.000

10.000-100.000

100.000-500.000

>500.0000

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

100.000.000

120.000.000

Cifra de afaceri totalizata pe categorii


La Covasna nu există societăţi comerciale mari, doar întreprinderi mici şi mijlocii. Condiţia

necesară pentru a depăşi stadiul de IMM (vezi Legea 346/2004), este de a avea peste 250

salariaţi şi concomitent, de a avea o cifră de afaceri anuală de peste 50 milioane Euro. În 3

ani consecutivi (2003, 2004, 2005) numai o singură societate a depăşit pragul de 250 de

salariaţi, dar a avut o cifră de afaceri între 2,0 şi 2,5 milioane Euro (aproximativ).

În anul 2006 în topul societăţilor după cifra de afaceri primele 10 au funcţionat în

următoarele domenii (conform obiectului principal de activitate):

1. transporturi rutiere de mărfuri

2. hoteluri

3. comerţ cu ridicata al combustibililor

4. transporturi rutiere de mărfuri

5. comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate

6. tăierea şi rânduleirea lemnului, impregnarea lemnului

7. construcţii de clădiri şi lucrări de geniu

8. fabricarea îngheţatei

9. tăierea şi rânduleirea lemnului, impregnarea lemnului

10. fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

109

2.8.2. Producţia agricolă

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă17

33

1974

2003

2052

2052

2052

2052

2052

2009

13

13 3 6 6 6 6 6 6 2

2082

1841 21

98

2198

2198

2198

2198

2198

2198 27

97

909

909 53

3 748

748

748

748

748

748

639

2052

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Suprafata - finete - ha

Suprafata - pasuni -ha

Suprafata - livezi sipepiniere pomicole -ha

Suprafata arabila - ha

Sursa: INS, DJS Covasna, Fişele localităţii 1995-2005

Suprafeţele agricole au crescut în ultimii ani, mai ales în ultimii doi ani, şi cu precădere

suprafeţele pentru păşunat. Nesemnificative sunt suprafeţele de livezi, deşi ar fi necesar o

producţie de legumicole, mai ales pentru deservirea activităţilor turistice.

Producţia agricolă - cultivarea plantelor

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Productia totalade griu si secara- tone

Productia totala laporumb boabe -tone

Productia totalade cartofi - tone

Productia totala lasfecla de zahar -tone

Productia totala lalegume - tone

Sursa: INS, DJS Covasna, Fişele localităţii 1995-2005 Se evidenţiază dominanţa producţiei de cartofi, şi ca volum (masă), dar şi ca suprafaţa

cultivată – 380 hectare din cele 2052 arabile în 2006 (18,5%), pe lângă care o suprafaţă


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

110

importantă au ocupat grâul şi secara (762 ha – 37% din suprafaţa arabilă), şi 440 hectare de

porumb (21%). O parte neînsemnată deţin legumele, şi ca volum şi ca suprafaţă, în primul

rând datorită specificaţiilor acestor culturi, în al doilea rând datorită specificaţiilor zonei care

mai mult favorizrează culturile rezistente la ger şi lipsă de soare (cartof, sfeclă de zahăr).

Diferitele culturi au productivităţi diferite:

Productivitatea diferitelor culturi la Covasna

2,89 2,31 2,94 2,41 3,04 3,20 3,12 2,98 1,902,00 3,50 2,33 2,00

3,001,00

4,00 4,00 4,00

16,2818,07

6,60

17,00 13,93

9,81

14,06

20,50

16,14

17,23

20,89

15,40

31,25

25,00

11,00

0,00

27,5530,00

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Productivitatea culturiide sfecla dezahar t/ha

Productivitatea culturiide cartofit/ha

Productivitatea culturiide porumbt/ha

Productivitatea culturiide grau sisecara t/ha

Sursa: INS, DJS Covasna, Fişele localităţii 1995-2005. Comparativ cu datele pe plan naţional, aceste productivităţi din Covasna se prezintă în felul

următor:

2003

tone/ha

Productivitate

grâu şi secară

Productivitate

porumb

Productivitate

cartofi

Productivitate

sfeclă de zahăr

România 1,43 2,99 13,99 16,92

oraş Covasna 1,90 4,00 16,14 30,00

Sursa: INS: Statistica teritorială, 2006

Media de producţie pe hectar din Covasna este mai ridicată la toate culturile, decât cele pe

plan naţional, un semn bun pentru agricultura din Covasna, cu toate că nivelul mediu al

României nu este un nivel de referinţă ridicat. Dar aceste cifre deja în 2004 au fost mai

ridicate pe plan naţional, grâul fiind la 3,4 t/ha, porumbul la 4,4 t/ha, cartofii la 15,9, sfecla

de zahăr la 32,3 t/ha. Nu avem date pentru Covasna pe acest an (2004).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

111

În ceea ce priveşte creşterea animalelor, observăm trenduri contradictorii:

Producţia agricolă - creşterea animalelor

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Bovine - total - lasfirsitul anului -capete

Porcine - total - lasfirsitul anului -capete

Ovine - total-lasfirsitul anului-capete

Pasari - total - lasfirsitul anului -capete

Sursa: INS, DJS Covasna, Fişele localităţii 1995-2005.

O evoluţie fluctuantă a producţiei de păsări, a porcinelor şi a ovinelor, schimbări

nesemnificative în privinţa numărului de bovine nu ne permit concluzii de trenduri univoce,

ci mai degrabă putem vorbi de fluctuaţii şi de sezonalitate.

Aceaşi sezonalitate arată şi producţiile agroalimentare:

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Producţia de carne (sacrificări) - total - tone gr.vie 400 382 598 739 813 1031 737 564 826 Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă - total hl.fizic 14490 13822 11940 9703 12984 15069 14514 12578 14969 Producţia de lână - kg. Fizic 16746 15215 20141 15127 16163 14697 17610 14131 16614

Producţia de ouă – mii 723 750 699 720 696 624 870 900 720

Sursa: INS, DJS Covasna, Fişele localităţii 1995-2005

Agricultura din oraşul Covasna este deci diversificată, cu multe produse de origine animală şi

vegetală. Clima şi condiţiile geografice însă favorizează probabil mai mult creşterea

animalelor şi cultura furajelor animaliere, mai puţin sensibile la condiţiile de vreme din

sezonul de iarnă, specifice depresiunilor intramontane.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

112

2.8.3. Dezvoltarea actuală a economiei locale

Aşa cum reiese şi din celelalte capitole care se referă la aspectele sociale şi economice,

precum şi la funcţiile aşezării, funcţia economică, productivă poate fi acela care atribuie o

poziţie mai puternică localităţii în cadrul reţelei judeţene, regionale şi naţionale de localităţi.

Diversificarea şi dezvoltarea funcţională a unei localităţi este rezultatul interesului manifestat

de investitori, de anumite instituţii publice şi private, dar şi de către persoane fizice, potenţiali

noi locuitori, faţă de potenţialul local de dezvoltare. Elementele acestui potenţial pot fi atât

condiţii, resurse locale existente, sau atrase din afară, cât şi anumite aspecte de conjunctură,

cum ar fi cererea pe piaţă faţă de anumite servicii sau produse existente sau de perspectivă

din localitate şi din imediata sa vecinătate.

Dezvoltarea economiei locale în primul rând înseamnă crearea şi sprijinirea creării unor

întreprinderi, activităţi economice mai ales private, competitive şi durabile, care să asigure

populaţiei locale locuri de muncă sigure, cât se poate de bine remunerate, cu perspectivă de

carieră, mai ales pentru forţa de muncă tânără. Trebuie să avem în vedere, că întreprinzătorii,

investitorii vizează în primul rând raportul de cost–beneficii, rentabilitatea şi profitabilitatea

când se antrenează într-o nouă afacere. Chiar dacă au sensibilitate socială, primul obiectiv nu

este neapărat crearea unor noi locuri de muncă. Desigur la microîntreprinderile locale, de tip

familial sau întreprinderile de constrângere obiectivul principal poate să fie asigurarea

propriului nivel de trai din veniturile afacerii. Dar şi pentru aceasta sunt necesare anumite

cunoştinţe despre piaţa produsului sau serviciului ce urmează să fie oferită, despre

modalităţile de stabilire a relaţiilor de afaceri, de modalităţi de finanţare a investiţiilor, despre

posibilităţi de dezvoltare tehnologică, de reconversie profesională şi perfecţionare, de

modalităţi de asigurare a calităţii etc. Toate aceste cunoştinţe pot fi oferite pentru IMM-uri

de anumite structuri de sprijinire ale afacerilor, începând de la asociaţii de întreprinzători,

prin consilieri ocupaţi în cadrul unor instituţii publice (de ce nu, chiar în cadrul primăriei?)

sau firme de consultanţă pentru afaceri, până la crearea unor structuri specializate, case de

incubatoare sau chiar parcuri tehnologice şi industriale.

Dintre asemenea condiţii, oraşul Covasna duce lipsă, chiar dacă există filială a Asociaţiei de

Întreprinzători Privaţi din Judeţul Covasna (ASIMCOV) şi există posibilitatea organizării

unor cursuri de iniţiere şi dezvoltare în afaceri prin instituţii judeţene. Chiar dacă până în

prezent nu s-au făcut campanii de informare şi popularizare pentru programele operaţionale


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

113

dedicate sprijinirii dezvoltării economice regionale şi locale, în prezent se crează o

conjunctură favorabilă pentru activitatea de consultanţă, deoarece Fondurile Structurale ale

Uniunii Europene devin accesibile atât pentru autorităţile administraţiei publice locale, cât şi

întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi organizaţiilor non-guvernamentale. Pe de altă parte

încă sunt în curs de implementare programele de finanţare din perioada de preaderare,

programul SAPARD, PHARE şi RICOP sunt cunoscute şi de potenţialii solicitanţi eligibili

din localitate. Chiar dacă în Covasna lipsesc, sau sunt puţine persoane care cunosc aceste

programe, eventualii solicitanţi pot să se sprijine şi pe consultanţi din alte oraşe (Tg. Secuiesc,

Sf. Gheorghe, Braşov). Pentru o activitate de sprijinire a dezvoltării afacerilor şi implicit al

economiei locale ar fi fost necesar un parteneriat mai strâns între administraţia publică locală

de la nivelul judeţului şi al oraşului.

Pentru sprijinirea întreprinderilor iniţiate fie de întreprinzătorii locali, cât şi pentru atragerea

investitorilor străini, sau rezidenţi în alte zone ale ţării, cel mai important aspect este

dezvoltarea infrastructurii de bază: căi de acces (care nu intră în atribuţia administraţiei

publice locale din Covasna), reţeau stradală din localitate (reabilitarea carosabilului cel puţin

pe principalele artere de circulaţie, modernizarea şi extinderea sistemului de alimentare cu

apă, evacuarea şi tratarea apelor reziduale, gestiunea deşeurilor, reabilitarea reţelei de

distribuţie a energiei electrice, iluminarea publică, extinderea spaţiilor verzi etc. Pentru

susţinerea dezvoltării turismului considerat ca principală ramură economică a oraşului-

staţiune s-ar fi impus crearea unor dotări culturale, de divertisment, agrement (necesitate şi

din partea populaţiei locale), reabilitarea Planului Înclinat şi a căii ferate înguste din Valea

Zânelor, amenajarea unor trasee turistice pe văile şi culmile din jur, mai cu seamă la Cetatea

Zânelor. Toate acestea sunt totodată oportunităţi de proiecte de dezvoltare, situaţia de impas

actuală poate fi pusă pe seama unor condiţii complexe, de la lipsa fondurilor de dezvoltare

din bugetul local, alocaţii bugetare insuficiente, precum şi de faptul că centrele de decizii ale

multor firme mai mari cad în afara oraşului.

În afara dezvoltării infrastructurii de bază, un aspect important pentru susţinerea economiei

locale este coordonarea dintre sistemul de învăţământ şi aşteptările de pe piaţa forţei de

muncă. Dacă unele ramuri nu necesită forţă de muncă foarte specializată, altele necesită

servicii de perfecţionare, de reconversie profesională, iniţiere practică la locul de muncă. În

cazul turismului au fost derulate asemenea cursuri la nivelul unor firme, dar educarea pentru


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

114

turism şi ospitalitate se va impune odată cu punerea pe baze de competitivitate reală a ofertei

firmelor de turism prezente. Pentru armonizarea învăţământului cu piaţa forţei de muncă

sunt necesare acţiuni iniţiate atât la nivel local, cât şi la nivel judeţean, regional sau central

(integrarea activităţilor practice în activitatea şcolară curiculară, pe de altă parte dezvoltarea

prestigiului învăţământului profesional, crearea unui centru de consultanţă pentru carieră).

Primăria ar putea să creeze o bază de date interactivă despre oferta şi necesarul de forţă de

muncă, desigur printr-un parteneriat cu sfera de afaceri şi cu instituţiile de stat descentralizate

sau deconcentrate. Pe de altă parte în eforturile de atragere a investitorilor ar fi oportună o

hartă interactivă despre locaţiile disponibile pentru afaceri din diferite domenii industriale sau

de servicii, care desigur, sunt compatibile şi cu funcţia balneoturistică a aşezării. Rolul

investitorilor străini nu se rezumă doar la aportul de capital ci şi la transferul de know-how şi

de tehnologie, de eforturi de inovare şi poate şi o înbunătăţire a culturii antreprenoriale şi a

atitudinii faţă de muncă şi de calitate.

Referitor la consultanţa privind oportunităţile de creditare pentru investiţiile IMM-urilor,

sucursalele băncilor comerciale oferă acestea în cadrul strategiei şi activităţii lor de marketing,

sprijinind valorificarea ofertelor de consturcţii de creditare. Şi acest aspect se va intensifica

probabil, odată cu lansarea programelor de dezvoltare finanţate din Fondurile Structurale.

Eforturile de investiţii în dezvoltarea afacerilor se resimt şi în staţiunea Covasna. S-au făcut

lucrări de retehnologizare la anumite societăţi balneare, a apărut proiecte de construcţie de

hoteluri noi, cu servicii la calitate ridicate, atât în centrul oraşului, cât şi în Valea Zânelor. S-

au dezvoltat serviciile de transport în comun, anumite ramuri industriale din domeniul

industriei alimentare (îmbutelierea apei minerale, producţia de îngheţată, prelucrarea

carnelui), exploatării, transportului şi a prelucrării lemnului, serviciile finaciar-bancare. Dar pe

de altă parte industria bazată pe cooperativele meşteşugăreşti, industria panificaţiei, industria

de textilă şi altele au suferit o recesiune puternică, necesitând eforturi de restructurare.

Acestea pot fi iniţiate fie de actorii locali ai economiei, fie locaţiile industriale, precum şi

fostele exploataţii agricole trebuie reconsiderate, oferindu-le noi destinaţii pentru utilizare, ca

spaţii de producţie, sau ca spaţii de depozitare şi comerciale. Rolul administraţiei publice

locale poate să fie de iniţiere şi intermediere între proprietarii acestor terenuri şi potenţialii

investitori, fie acela de cumpărător, ca actor de piaţă cu valorificarea ulterioară a imobilelor

prin vânzare sau concesiune în diferite scopuri. Desigur, fără o bază financiară solidă acest

lucru ar fi aproape imposibil.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

115

Toate cele expuse ne conduc la un domeniu aparte al activităţii de management public şi

anume: marketingul localităţii.

2.8.4. Marketingul localităţii în prezent

Marketingul locurilor, adică marketingul unei aşezări, al unei regiuni este o activitate

complexă, cunoscută mai ales în sectorul turistic ca marketingul destinaţiei. Eforturile de

popularizare a staţiunii Covasna ca loc de refacere a sănătăţii, ca o localitate care merită

vizitată, datorită unor obiective turistice unice, precum Balta Dracului, Planul Înclinat sau

expoziţia memorială Kőrösi Csoma Sándor se realizează atât de actorii locali, cât şi judeţeni

(Biroul de promovare şi informare turistică din Sf. Gheorghe, care este prezent al câteva

târguri şi expoziţii naţionale şi inernaţionale), sau chiar la nivel naţional. Covasna se regăseşte

în cataloagele, broşurile turistice şi pe site-urile de pe internet, mai ales cu specific balnear,

hotelier, elaborate şi distribuite de asociaţii profesionale (de ex. Organizaţia Patronală a

Turismului Balnear din România) sau instituţii guvernamentale din cadrul Autorităţii

Naţionale pentru Turism. Există chiar o pagină de web bilingvă, oficială, a oraşului:

www.bailecovasna.ro respectiv www.kovaszna.ro. Această pagină este bine structurată, cu

aspect plăcut şi cu informaţii referitoare atât la obiectivele turistice, posibilităţile de cazare, de

agrement, despre istoricul oraşului, dar şi informaţii de interes public, adrese utile, structura

organizatorică a primăriei şi a consiliului local, hotărâri ale consiliului local, harta oraşului,

organizaţiile non-guvernamentale. Considerăm această pagină ca fiind de real folos, cu

menţiunea că ar trebui dezvoltată şi îmbogăţită şi mai mult cu informaţii referitoare la cele

menţionate, plus legături la firmele active din localitate, la oportunităţile de investiţii etc.

Faptul că se regăsesc şi imprimate tipizate utilizate în relaţia locuitori – administraţie, se

evidenţiază o apropiere de cea ce se poate numi e-administraţie.

Tot ca un rezultat al eforturilor depuse în promovarea oraşului şi înlesnirea orientării în oraş,

a apărut încă în 1999 o hartă a oraşului la scara 1:13.000 oferind informaţii despre amplasarea

şi adresa unor firme, instituţii publice, obiective turistice. Pentru a atinge scopul iniţial,

această hartă ar trebui să fie actualizată anual şi să fie distribuită la punctele de informare

turistică din regiune şi la târgurile turistice.

Un aspect aparte al deschiderii oraşului spre lume, îl constituie stabilirea unor relaţii de


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

116

înfrăţire cu diferite oraşe din străinătate. Covasna este înfrăţit, printre altele cu oraşele

Nagykanizsa, Pápa, Csenger, Balatonfüred din Ungaria şi cu Tychero din Grecia şi Sunne din

Suedia. Relaţiile de oraşe înfrăţite pot contribui la creşterea interesului faţă de potenţialul

turistic, cultural şi economic al partenerilor, care la rândul lor pot aduce beneficii oraşului,

mai ales în domeniul cultural şi turistic. Pe de altă parte noua conjunctură oferită de statut de

membru în UE a României deschide oportunităţi pentru fortificarea acestor relaţii, de a

întocmi proiecte de finanţare comune înaintate spre diferitele programe în cadrul cooperării

teritoriale europene. Dacă pe baza procesului general de descentralizare autorităţile

administraţiei publice locale devin factori reali de guvernare locală, responsabilitatea stabilirii

şi întreţinerii relaţiilor de acest tip va fi similară cu cea a „afacerilor externe” de la nivel

naţional. Adică marketingul local în acest sens devine o latură de diplomaţie locală,

necesitând oameni pregătiţi în domeniul atragerii investitorilor şi a turiştilor.

Pentru îndepinirea sarcinilor legate de marketingul local este nevoie de activitate conştientă,

orientată spre viitor, bazată pe elucidarea nevoilor populaţiei, întreprinzătorilor, ONG-urilor

locale, în scopul fortificării identităţii şi loialităţii locale. În prezent se semnalează o tendinţă

de slăbire a legăturilor emoţionale mai ales în rândul populaţiei tinere, în care îşi au efectul

atât factori de împingere din partea locului (condiţii socio-culturale şi economice percepute

ca nefavorabile pentru întemeierea familiei proprii), cât şi factori de atragere (condiţii pentru

obţinerea unui nivel de trai mai ridicat, atmosfera percepută mai atractivă) ale oraşelor mai

mari din ţară şi mai ales din străinătate. În acest sens oraşul se află într-o situaţie de

competiţie nu numai pentru atragerea de noi investitori, dar şi pentru păstrarea unor

segmente de populaţie proprii.

În activitatea de marketing local se înscriu, în sens mai larg, atât eforturile de dezvoltare

infrastructurală şi înfrumuseţire a oraşului, sprijinirea activităţii ONG-urilor socio-culturale şi

ale instituţiilor culturale, cât şi activitatea de comunicare cu societatea locală. În acest context

sunt importante evenimentele culturale care teoretic pot contribui la creşterea coeziunii

comunităţii locale. Asemenea evenimente se adresează pe de o parte localnicilor, asigurând

ocazii de destindere, de întreţinerea relaţiilor sociale, pe de altă parte pot deveni şi atracţii

turistice. Se remarcă în acest sens Nedeia Mocănească, Zilele Covasnei etc. care, organizate

anual, dau o notă de ritmicitate vieţii culturale din oraş. Ar fi bine să fie dezvoltate calendare

ale unor evenimente atât la nivel local, cât şi microregional şi judeţean. Pentru acestea este

nevoie de perfecţionarea managementului cultural şi susţinerea participării specialiştilor din


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

117

domeniu la simpozioane cu specific la nivel regional.

În mod fericit Covasna are deja o largă cunoaştere pe piaţa turistică. Pe baza unor materiale

promoţionale elaborate la nivel naţional se pot forma chiar aşteptări relativ ridicate faţă de

atmosfera, de atractivitatea oraşului şi a staţiunii. Imaginea oraşului poate avea o percepere

anticipată călătoriei mai bună decât calitatea mediului urban, dotările existente şi starea

factorilor de atractivitate (Valea Zânelor, Planul Înclinat). Problema majoră nu este, deci

calitatea imaginii anticipate, ci mai mult discrepanţa între imaginea şi aştepările turistului şi

realitatea de pe teren. Investiţiile începute în domeniul dotărilor hoteliere, de baze de

tratament, şi de agrement realizate de societăţile de turism pot avea un efect sinergic cu

eforturile de investiţie în infrastructura de circulaţie şi cea edilitară. În domeniul amenajărilor

turistice se arată imperios necesară reabilitarea căii ferate înguste şi a Planului Înclinat din

Valea Zânelor nu numai pentru că ar oferi posibilităţi de agrement, ci şi pentru că alături de

mofete şi ape minerale ca izvoare de sănătate, aceste elemente de monumente tehnice pot

deveni încă odată elemente emblematice pentru Covasna.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

118

2.9. Analiza situaţiei şi trendurilor demografice

Situaţia demografică poate fi analizată prin prisma multor caracteristici a populaţiei rezidente:

compoziţia etnică, religioasă, pe sexe, evoluţia istorică, dinamica migratorie şi multe altele.

Într-o localitate de dimensiuni reduse devine extrem de important cum evoluează masa

demografică, fiindcă dacă aceasta scade sub un nivel critic poate să afecteze negativ

posibilităţile sociale şi economice a localităţii, practic poate să însemne colapsul demografic

al acelei localităţi.

În analiza noastră structurăm problemele demografice în 3 grupe: evoluţia istorică, mişcarea

naturală şi migratorie şi compoziţia pe sexe, etnii şi religii.

2.9.1. Evoluţia istorică a populaţiei din Covasna

Covasna, spre deosebire de alte localităţi balneare din Ţinutul Secuiesc (ca Băile Tuşnad,

Borsec), era încă din timpurile străvechi un sat destul de puternic, cu o populaţie numeroasă

încă din evul mediu. Teritoriul actual al Covasnei a fost locuit încă din timpurile preistorice.

În 1567 deja erau socotite 61 de porţi (familii), care în anul 1614 s-a ridicat la 207.

Confesional, Covasna a trecut devreme la religiile protestante, în principal la religia calvinistă,

încă din sfârşitul secolului XVI. Până la epoca industrializării şi formării vieţii balneare,

agricultura şi serviciul de soldat erau principalele ocupaţii ale populaţiei locale secuieşti.

Aproximativ din mijlocul secolului XVIII. a apărut şi populaţia română, cel mai probabail

venind din zona Vrancea, a căror ocupaţii erau legate de păstorit şi oierit.

Modernizarea a fost adusă de industrializare, prin dezvoltarea exploatării lemnului şi de către

tursimul balnear, ambele cunoscând o evoluţie ascendentă în a doua jumătate a secolului

XIX. Aceste modernizări, ce s-au concretizat în linia de cale ferată între Târgu Secuiesc şi

Braşov, prin Covasna (1892), planul înclinat, mai târziu prelungit până la gara din Covasna,

uzinele şi atelierele de buşteni, echipate cu maşinile cele mai moderne la acea vreme,

amenajarea pieţei principale (1880), începerea exploatării minereurilor de fier, apariţia a mai

multor băi cu ape minerale şi mofete amenajate au adus o creştere demografică semnificativă

în această comună – în acele timpuri. În 1891 – de exemplu – o societate pe acţiuni a


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

119

concesionat pentru 25 ani toate băile din localitate, şi a reconstruit Balta Dracului, ridicând o

construcţie din lemn deasupra, după ce aceasta s-a mutat din marginea localităţi în piaţa

principală. Dar multe dintre băi se aflau în zona satului Voineşti, care erau în principal în

grădina Mikes, cu ştrand şi băi termale cu cabine.

Viaţa balneară era foarte activă în tot sezonul estival, mulţi au venit nu doar pentru

însănătoşire şi cure cu ape minerale, ci şi pentru balurile şi petrecerile devenite celebre, între

timp.

Dacă urmărim evoluţia numărului populaţiei din Covasna putem vedea că aceste schimbări

amintite erau substanţiale:

31773628 3873

44975451

49475630

62867290 7304

8799

12064

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

1850 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992

Evoluţia demografică din Covasna, 1850-1992

Din graficul de mai sus reiese o altă evoluţie ascendentă din ultimele unu şi jumătate secole:

cea de după anii 60, când s-a decis dezvoltarea într-un ritm forţat a staţiunii. Cu toate că

Covasna era încă din 1952 ridicat la rangul de oraş, mari investiţii nu s-au început în epoca

industrializării socialiste, doar în anii 70, când s-au construit hotelurile, bazele de tratament şi

câteva fabrici mai mici (biscuiţi, mobilă, etc.). Cu acestea se explică dezvoltarea socialistă

relativ tardivă a staţiunii, care încă în anii 80 continua să crească la numărul de turişti şi chiar

la numărul populaţiei locale, când deja alte staţiuni şi-au început declinul (de ex. Borsec.).

Satul Chiuruş, parte a oraşului Covasna din 1952, a cunoscut în aceaşi perioadă o descreştere

a populaţiei, probabil datorită efectului absorbţiei, de către evoluţia urbană apropiată:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

120

625604

683 666619

595 577612

527 509

451

0

100

200

300

400

500

600

700

1850 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1941 1966 1977 1992

Populaţia satului Chiuruş, 1850-1992

Putem să observăm şi evoluţia componenţei etnice şi confesionale a localităţii din ultimii 150

de ani:

1850 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1992

3071 36

52

3850 42

26 4756

4440

4516

5747

5235 58

54

6890

8451

638

573

652

769

1105

1008 14

78

1009

1821

1956 2312

3929

73 7 54 168

209

94 213

142

234

21

106

135

Evoluţia naţionalităţilor în Covasna (incl. com. Chiuruş)

Alte naţionalităţi, total Români Maghiari

Sursa: Varga E. Árpád, http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm Se poate observa, că populaţia de naţionalitate română a crescut cu mai mult de 6 ori din

1850, pe când cea maghiară cu doar 2,7 ori. Analizând ultimii 26 ani putem vedea, că

populaţia de naţionalitate română s-a dublat, iar populaţia de naţionalitate maghiară a crescut

cu cca. 40%. Celelalte naţionalităţi au avut o evoluţie fluctuantă, în funcţie de evenimentele

politice şi militare din secolul XX., dar şi de cele economice din secolul precedent. De


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

121

menţionat, din punct de vedere metodologic, că în anii 1880, 1890, 1900 şi 1910 am folosit

date ale etniilor respective după limba maternă, pe când în ceilalţi ani analizaţi, etnii după

naţionalităţi.

1850 1857 1869 1880 1890 1900 1910 1930 1941 1992

2970

3174

3285

3371

3488

3687 40

38

3576

4136

5892

664

793

628

578

628

767

1058 14

30

1267

3423

165

268

272

255

317

450

634

806 12

53

2661

0 24 7 28 113

259

340

395

242 53

9

Evoluţia confesiunilor în Covasna (incl. com. Chiuruş)

Alte religii, total Romano-catolică Ortodoxă Reformată

Sursa: Varga E. Árpád, http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm

În privinţa confesiunilor, cu toate că acestea nu se modifică în acelaşi ritm ca structura

naţionalităţilor, putem observa, că după al II. Război Mondial, populaţia de religie ortodoxă

aproape s-a triplat, pe când populaţia romano-catolică doar s-a dublat, iar cea reformată a

crescut cu mai puţin de 50%, cea ce indică pe de o parte o migraţie spre exterior a

confesiunilor reformate dar şi romano-catolice, paralel cu o migraţie înspre Covasna a religiei

ortodoxe, iar pe de altă parte poate să însemne şi o asimilare din partea populaţiei de religie

ortodoxă, a celorlalte religii, precum şi alţi factori (de ex. o mişcare naturală mai defavorabilă

a populaţiei reformate, etc.).

2.9.2. Structura actuală demografică pe sexe, vârste, etnii şi religii

Conform Recensământului Populaţiei şi Gospodăriilor din anul 2002, la Covasna s-au

înregistrat 11204 persoane, în scădere cu 10,5% faţă de anul 1992, când au fost înregistrate

12515 persoane. Această scădere este puţin mai accentuată decât cea pe plan naţional, unde


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

122

populaţia a scăzut în cei zece ani, cu cca. 8%. Momentan, datele statistice (D.J.S. Covasna,

2007, Fişa localităţii) ne indică o uşoară revitalizare a populaţiei totale, de 11530 persoane, şi

de 11595 persoane cu domiciliul în localitate, în anul 2005. Dacă datele calculate ale direcţiei

statistice sunt în concordanţă cu cele ale recensămintelor (metodologic şi faptic), suntem

martorii unei uşoare creşteri a populaţiei în acest oraş.

Structura populaţiei din Covasna poate fi analizată din mai multe puncte de vedere: Un prim

aspect este compoziţia pe sexe. Între cele două recensăminte putem observa următoarele

schimbări:

Oraş Covasna Bărbătesc Femeiesc % populaţie feminină

1992 5984 6531 52,2%

2002 5435 5769 51,5%

2002 în % faţă de 1992 90,8% 88,3% __

Problema nu rezidă în faptul că populaţia feminină depăşeşte cea bărbătească, ci dimpotrivă,

în faptul că numărul femeilor scade într-un ritm mai accentuat, astfel şi ponderea lor scade,

în condiţiile când pe plan naţional, populaţia urbană feminină creşte (cu cca. 0,75% din

totalul populaţiei urbane). Această schimbare poate fi atribuită în principal restrângerii

activităţilor şi implicit locurilor de muncă în turism, care putea să elimine posibilul surplus de

populaţie feminină, angajat până atunci în respectivele activităţi.

Structura pe vârste este o componentă foarte importantă în analiza potenţialului de

dezvoltare a unei comunităţi. Cu cât populaţia este mai tânără, cu atât mai multe şanse are în

cursa pentru investitori, activităţi de turism, servicii, şi dinamism în diferitele activităţi

recreaţionale, culturale, de natură voluntară etc.

Structura de vârste a populaţiei din Covasna este una deformată: are mai multe „şanţuri” care

dovedesc lipse substanţiale în diferitele categorii de vârste. Din păcate, primul decalaj

(presupus), cea a categoriei între 60 şi 64 nu se evidenţiază, fiindcă datele de categoriile de

peste 65 ani sunt comasate, în loc să fie date pe categorii de 5 ani, ca şi celelalte (până la 85

ani). Al doilea şanţ, cea categoriilor de 35-39 ani şi 40-44 ani se datorează liberalizării relative

a politicii comuniste în anii 60, privind avorturile. Această liberalizare a condus la o scădere


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

123

semnificativă a naşterilor în a doua parte a anilor 50, dar a fost urmat de înăspriri ale politicii

demografice, care au rezultat o creştere a populaţiei. A treia lipsă este în generaţia 25-29 ani,

care s-au născut în mijlocul anilor 70, când – după informaţiile noastre nu a fost nici o

relaxare a politicii avorturilor. Această lipsă se datorează probabil emigrării din localitate,

această generaţie fiind cea care nu a putut să se consolideze în anii tranziţiei, anii 90, având o

vârstă nefavorabilă pentru situaţiile din aceşti ani. Această emigrare (mai precis părăsire a

localităţii pentru destinaţii din ţară, dar mai ales în străinătate), se poate dovedi şi prin faptul

că pe structura de vârstă din 1992 categoria 15-19 ani (aceaşi oameni) nu are un decalaj faţă

de categoria mai mică, cum este în 2002, între cei 20-24 ani şi 25-29 ani. În câţiva ani această

lipsă poate deveni periculoasă, mai ales combinat cu lipsa celor care în 2002 au avut vârste

între 35-39 ani. A patra lipsă este în categoria celor cu vârste între 0 şi 10 ani. Evident, după

1990 s-a liberalizat politica avorturilor şi a contracepţiilor, şi aceasta, concomitent cu o

instabilitate economică şi socială a condus la o scădere drastică a naşterilor. Această scădere

îşi va face efectele negative, pe plan economic şi social, în întreaga ţară în anii de după 2010.

Aceste trenduri pot confirma şi structura pe vârste la nivel naţional, care la nivelul anului

2000 deja arăta clar faptul că în cei 10 ani anteriori numărul naşterilor au fost mult sub cele

de dinaintea anului 1990.

Structura demografică pe vârste, Covasna 2002

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

0-4 ani

5-10 ani

11-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-60 ani

61-64 ani

65 ani şi peste

Sursa: INS, DJS Covasna, 2007


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

124

Se ştie, că de exemplu „gaura” ce apare în urma deficitului generaţiei 35-39 se datorează în

principal liberalizării relative a avorturilor din începutul anilor 60, după care au urmat din

nou înăspriri ai politicii comuniste în această privinţă, manifestate prin creşteri ai populaţiei

născute în acea vreme. Celelalte „şanţuri” din această structură de mai jos (mai ales generaţia

55-59) reprezintă efectele negative ale războaielor mondiale, exercitate asupra dispoziţiilor de

a întemeia familii şi naşte copii, care, probabil se regăsesc şi în Covasna, în aceaşi măsură.

Structura demografică pe vârste, România, 2000

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000

0 - 4

5 - 9

10 - 14

15 - 19

20 - 24

25 - 29

30 - 34

35 - 39

40 - 44

45 - 49

50 - 54

55 - 59

60 - 64

65 - 69

70 - 74

75 - 79

80 - 84

85 si peste

Sursa: Anuarul Demografic, 2000

Am văzut mai devreme, că până la sfârştul erei comuniste componenţa etnică a populaţiei

locale s-a schimbat în favoarea populaţiei româneşti. Analizăm situaţia actuală din 2002, după

naţionalitate şi limba maternă vorbită (Sursa: Recensământul 2002).

Populaţia după etnie

Români Maghiari Rromi Germani Ucrainieni Evrei Italieni Ceangăi Altă etnie*

2002 3586 7463 119 9 5 3 4 10 5

*inclusiv etniile nedeclarate

Raportat la populaţia totală (11204), populaţia maghiară este majoritară, în 66,6%, dar în

scădere, cu aproape 1%, faţă de 1992. Populaţia română după etnie este de 32,0%, cea rromă

de 1%, iar celelalte etnii nu totalizează nici 0,5% procente.

Populaţia după limba maternă

Români Maghiari Rroma

nes

Germană Ucrainea

nă

Evreiea

scă

Italiană Rusă-

lipoveană

Altă limbă

maternă*


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

125

2002 3592 7583 8 7 5 2 1 1 5

*inclusiv cele nedeclarate

Diferenţa între cele două tabele este aproape nesemnificativă. Totuşi, se pare că populaţia de

etnie rromă vorbeşte o altă limbă decât cea rromanesă, şi diferenţa se găseşte la surplusul

populaţiei de limbă maternă maghiară, la fel ca şi la ceangăi, în cazul cărora nici nu există

limbă maternă „ceangăiească”, aceştia vorbind bineînţeles limba maghiară.

După confesiuni, găsim aceleaşi trenduri. Deşi aici găsim o varietate mai mare, scăderea este

iminentă, în cazul tuturor comunităţilor religioase:

Populaţia după religie

Ortodoxă Romano-

catolică

Greco-

Catolică

Reformată Unitariană Baptistă Alte

religii

Alte

cazuri*

2002 3220 2315 22 5210 49 67 302 19

*Alte cazuri includ cazurile: Fără religie, Atei, Religie nedeclarată

Populaţia după religie, 2002

28,7%

20,7%

0,2%

46,5%

0,4%0,

6%2,7% 0,

2%

Ortodoxă

Romano-catolică

Greco-Catolică

Reformată

Unitariană

Baptistă

Alte religii

Alte cazuri*

Sursa: Recensământul din 2002

Există 3 mari credinţe religioase în oraş (inclusiv satul Chiuruş), restul populaţiei, cu alte

convingeri confesionale totalizează cca. 4% din total. Cu toate că datorită scăderii generale a

populaţiei, populaţia aparţinând altor confesiuni decât cea ortodoxă a scăzut între ultimele


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

126

două recensăminte (inclusiv confesiunile minoritare pe plan local), ponderea ortodocşilor

mărindu-se cu mai mult de 1,3% din totalul populaţiei.

Se poate trage concluzia, fără a şti deocamdată evoluţiile migratoare şi cele ale mişcării

naturale, că evoluţiile din ultimul secol şi jumătate, precum şi cele din deceniul post-

decembrist favorizează în Covasna populaţiile de etnie şi limbă maternă românească, şi de

confesiune ortodoxă. În cele ce urmează, încercăm să analizăm motivele acestor schimbări:

naturale sau migratorii?

2.9.3. Evoluţiile demografice ale mişcării naturale şi cele migratorii

Mărimea populaţiei poate fi analizată şi dinamic, adică observând procesele de modificare a

acestuia în timp. Există două mari procese ce determină masa demografică, prima este

mişcarea naturală, a doua este migraţia în spaţiu a indivizilor ce alcătuiesc populaţia locală.

Mişcarea naturală a populaţiei este determinată de numărul naşterilor şi de numărul

deceselor, care se ivesc în localitate în perioada respectivă.

Din comparaţia acestor date, graficul de mai jos rezultă că numărul naşterilor şi deceselor a

variat în ultimii 11 ani analizaţi, având perioade, când numărul deceselor a depăşit cel al

naşterilor, şi perioade, când trendul a fost invers.

Dacă însumăm numărul naşterilor şi cel al deceselor în această perioadă, rezultă totuşi, că

decesele au depăşit naşterile cu puţin, având 1382 de decese şi doar 1340 de naşteri, între

1995-2005.

Mişcarea naturală a populaţiei din Covasna

104

123

139

131127

108

135

92

120125

136

121

140

128123

108

119

108

132138

147

118

50

70

90

110

130

150

170

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Născuţi vii

Decedaţi - total

Sursa: Fişa localităţii Covasna 1995-2005


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

127

În ceea ce priveşte migraţia populaţiei, am obţinut următorul grafic:

Migraţia populaţiei în Covasna

96122

95 112 124104

79

149 133 124

52

-124 -123-169

-118-162

-113

-192-228

-158 -161

-105

409

486 501

368 350

294

219 204163

134 145

-298

-351

-286

-339-308 -295

-252

-179 -167-199 -192

-400

-300

-200

-100

0

100

200

300

400

500

600

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliul

Stabiliri de reşedinţă Plecări cu reşedinţa


Se poate observa, că în anii 90 stabilirile de reşedinţă au fost semnificative, şi peste plecările

de reşedinţă, în principal datorită activităţilor sezoniere, şi în principal turismului. Treptat

acestea scad sub nivelul plecărilor, mai mult chiar şi stabilirile de domiciliu sunt în aproape

fiecare an sub nivelul plecărilor cu domiciliul, rezultând un bilanţ negativ al migraţiei

populaţiei. Nu ştim cu exactitate câte din aceste plecări cu domiciliul sunt emigrări în

străinătate şi câte persoane s-au mutat în interiorul teritoriului naţional, sau ce culoare etnică

sau confesională au aceste mişcări, cert este, că de ex. în 2005 deja exact cu 100 de persoane

au depăşit cei care au plecat din Covasna (cu domiciliul sau cu reşedinţa), pe cei care au venit.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

128

2.10. Analiza ocupării şi potenţialului forţei de muncă şi a şomajului

Potenţialul forţei de muncă al unei regiuni sau a unei localităţi reprezintă – în opinia celor

mai multor specialişti – dimensiunea cea mai importantă a dezvoltării economice, o

dimensiune chiar mai importantă decât cea a existenţei şi naturii capitalului. Acest rol

important a forţei de muncă se datorează schimbărilor petrecute în societăţile post-

industriale, în care bunăstarea populaţiei nu se mai bazează în aceaşi măsură pe outputul

industrial şi pe produse agroalimentare, ca în deceniile precedente, ci mai mult pe servicii şi

tehnologie informaţională, pe obţinerea şi utilizarea informaţiilor. Aceste noi domenii, dar

mai ales serviciile presupun o societate sau o comunitate cu o forţă de muncă bine educată şi

instruită, cu înalte calificări în domenii ce facilitează interacţiunile personale şi de grup, ştiinţe

umane şi ştiinţe tehnice şi tehnologice pentru crearea bazei acestor comunicări.

Aceste obiective sunt tratate şi de către Uniunea Europeană ca priorităţi care ies la iveală şi

din obiectivele din Lisabona, respectiv din modificările ulterioare făcute de Comisia Barroso

din 2004 (Rethinking the European ICT Agenda, 2004). Însă în România încă nu se reflectă

această viziune, deoarece de pildă în foarte multe planuri de dezvoltare sunt omise evaluările

situaţiei resurselor umane.

2.10.1. Resursele de muncă şi structura lor

Pentru analiza corectă a potenţialului forţei de muncă trebuie să diferenţiăm următoarele

categorii: resursele de muncă, însemnând acea categorie de populaţie care dispune de

ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care permit să desfăşoare o muncă utilă în una

din activităţile economiei naţionale (cu domiciliul stabil în localitate şi cu vârsta între 16 şi 60,

respectiv 64 ani). Populaţia activă cuprinde populaţia populaţia ocupată şi şomerii înregistraţi

la ANOFM. O populaţie şi mai mică este cea ocupată, care au o ocupaţie aducătoare de

venit, fiind încadrat într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă

sau în mod independent (pe cont propriu). De exemplu în Covasna, conform

Recensământului din 1992, resursele de muncă erau de 7049 persoane, din care populaţia

activă era de doar 5909 persoane, din care cea ocupată era de 5312 persoane. Din acestea, în

1995 doar 2860 erau salariaţi, adică mai puţin de jumătate din populaţia activă (din 1992).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

129

Din păcate nu dispunem de datele Recensământului din 2002, dar probabil raporturile sunt

asemănătoare: în 2005 la Covasna erau 2976 salariaţi, dintr-o populaţie de 11530 persoane.

Conform studiului INCDT din 2002 activitatea turistică ocupă 13% (în total 750 persoane,

în hoteluri şi restaurante) din totalul forţei de muncă apte de muncă din Covasna, evaluat la

cca. 5900 persoane, la data aceea. Alte domenii şi activităţi considerate însemnate de către

acest studiu:

• industrie alimentară (fabrica de biscuiţi /închis de pe atunci/ şi două abatoare cu secţii

de preparate din carne);

• industrie prelucrătoare (Fabrica de cherestea, un gater şi ateliere de prelucrarea

lemnului);

• industrie uşoară (Filatura de lână - fabrica de postav, fabrica textilă Covatex –

amândouă închise sau reduse activitatea lor la minim);

• construcţii;

• unităţi financiar - bancare (BRD, Raiffeisen Bank, Banca Cooperaţiei, filială CEC);

• fabrica de CO2 ;

• transport şi comunicaţii (Romtelecom, poştă, autogara de călători, staţia CFR);

• unităţi comerciale şi de alimentaţie publică;

• administraţie publică şi asistenţă socială;

• învăţământ;

• Ocolul Silvic;

• două staţii PECO.

Aceste observaţii sunt susţinute şi de datele din 2005, care corelate cu datele anilor

precedenţi rezultă graficul de mai jos. Din acesta reiese că sectoarele cele mai importante

erau industria, comerţul şi sănătatea. Industria are cei mai mulţi salariaţi în industria

prelucrătoare, după care urmează lucrătorii în diferitele activităţi de infrastructură (apă,

energie electrică şi termică, gaze). O evoluţie fluctuantă prezintă transporturile şi

construcţiile, variând numărul de salariaţi de la câteva sute la câteva zeci, de la un an la

celălalt, dovedind astfel o bază instituţională şi o bază de piaţă încă neformată şi

nefundamentată, în aceste domenii.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

130

Mai este de menţionat, că aparent agricultura nu este reprezentată la Covasna prin numărul

salariaţilor, dar este bine de ştiut, că o majoritate importantă din populaţia ocupată se

compune din agricultorii care îşi asigură traiul din produsele obţinute din creşterea animalelor

şi cultivarea plantelor.

Şi în fine, se observă numărul relativ ridicat al salariaţilor din sănătate, care, după cum am

văzut şi în cazul analizei personalului din sănătate, se datorează exclusiv spitalului de

cardiologie din Valea Zânelor, dar care totodată înregistrează o scădere, de la 744 persoane

în 1995, la 498 persoane în 2005.

Nr. salariaţilor în diferite sectoare, Covasna

32 46 35 33 23 26 20 10 11 13 26

788

12481401

1100911

735 682935 915 1004

862

199

170164

282

77

8083

182 138143

139

275

344297

364

241

264240

236 398417

374

150

156123

102

86 321197

191180

197

211

9165294

303 277271

263237

244

220

210255

240

744

706 622

613

567608

565

588526

520

498

68

87 54

50

4331

38

27

53

1048

39 4756

6961

62

64

88

62

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Sănătate şi asistenţăsocială

Învăţământ

Administraţie publică

Act. Financiar-bancare şiasigurări

Transporturi, depozit.,poştă, comunicaţii

Comerţ

Construcţii

Industrie, din care:

Agricultură


Agenţii economici au avut un număr de 2128 salariaţi în 2006, evoluţia cărora în ultimii 5 ani

s-a prezentat în felul următor:

2002 2003 2004 2005 2006 Nr. agenţi economici

Nr. societăţi nr. agenţi nr.

salariaţi nr. agenţi nr.



Salariaţi nr. agenţi nr.

salariaţi Sub 10 salariaţi 153 292 181 416 216 447 240 555 274 572 Între 10 şi 50 salariaţi

22 367 22 455 24 484 25 495 26 549

Peste 50 salariaţi 9 575 10 854 11 1129 11 1074 11 1007 Total: 184 1234 213 1725 251 2060 276 2124 311 2128 Sursa: date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Finanţe Covasna


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

131

Câteva precizări metodologice:

- clasificările s-au făcut după cifrele anului 2006, adică categoriile de sub 10, între şi peste 50

de salariaţi au fost create după situaţia din 2006.

- la nr. agenţilor economici s-a luat în considerare nr. acelor agenţi care au avut o activitate

în acel an, reprezentat printr-o cifră de afacere mai mare de 0 (şi indiferent dacă au avut

salariaţi sau nu).

Din cei 311 societăţi comerciale active nici unul nu avea angajaţi într-un număr mai mare de

250, cu excepţia anilor 2003-2005, când o singură societate a depăşit acest număr de angajaţi,

intrând categoria societăţilor mari. Un alt aspect, cele 11 societăţi care au peste 50 angajaţi,

cumulează aproape tot atâtea salariaţi (1007 persoane), cât restul de 300 societăţi (având 1121

angajaţi).

Şi în total, numărul societăţilor active a crescut, în fiecare categorie, de la 184 agenţi la 311, la

fel ca şi salariaţii acestora, de la 1234 persoane la 2128 persoane, însemnând o revigorare a

ocupării generale a forţei de muncă, cel puţin în sectorul economic (şi mai ales privat).

După aceleaşi date aflăm că agenţii economici care după domenii de activitate (cod CAEN)

angajează cei mai mulţi salariaţi sunt cei care se ocup cu tăierea şi rinduleairea lemnului (cod

201 şi 2010), în total 370 persoane (32 societăţi), fabricarea altor articole de îmbrăcăminte

(cod 1822), 226 persoane la 3 societăţi, diferite forme de comerţ, având în total 366 angajaţi

la mai mult de 100 societăţi, transporturi rutiere de mărfuri, cu 132 salariaţi la 13 societăţi,

turism (codurile 5510, 5523, 5530), 249 persoane la 13 societăţi. Bineînţeles cei care lucrează

în turism sunt mult mai mulţi, pe de o parte datorită societăţilor şi instituţiilor care nu sunt

înregistrate la Covasna, pe de altă parte datorită lucrului neoficial şi neînregistrat, caracteristic

acestui sector.

Nu deţinem date în legătură cu calificările şi pregătirea profesională a forţei de muncă din

Covasna, informaţie deosebit de importantă în vederea evaluarăii potenţialului de dezvoltare.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

132

2.10.2. Şomajul

Şomajul este un indicator sensibil al unei economii locale, nivelul lui ridicat indicând un

dezechilibru pe piaţa muncii, adică între oferta şi cererea de forţă de muncă. De obicei,

şomajul este un fenomen ce apare odată cu alte dezechilibre economice şi sociale, cum este

inflaţia, imigrarea, modificarea structurii economice şi altele.

Şomeri sunt, conform celor mai răspândite definiţii acele persoane, care au împlinit vârsta de

15 ani, sunt apţi de muncă, nu au un loc de muncă şi sunt disponibile pentru o muncă

salarială sau nesalarială (definiţia Biroului Internaţional al Muncii, din cadrul ONU).

Conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Moncă din Sfântu-

Gheorghe, la Covasna avem următoarele cifre ale şomerilor:

Numărul şomerilor la Covasna

51 58 86 84 8339

153 151165

114 131

91

126 152142

131 124

88

161

230 185

145 156

105

0

100

200

300

400

500

600

700

2002 2003 2004 2005 2006 2007 sem I.

Până la 25 ani Între 25-35 ani Între 35-45 ani Peste 45 ani

Două tendinţe pot fi identificate după aceste date: una este cea de scădere evidentă a

şomajului la Covasna, în ultimii 5 ani, pe de altă parte o structură relativ echilibrată a

numărului, pe toată perioada analizată. Bineînţeles aceasta ar putea să ne conducă la alte

concluzii, dacă am observa rata şomajului, în total şi pe diferite categorii de vârstă.

Din păcate nu dispunem de date ale populaţiei active din oraşul Covasna, de aceea nu putem

calcula rata şomajului, ci doar ponderea şomerilor, adică numărul şomerilor raportat la

populaţia permanentă (rezidentă), în ultimii 5 ani.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

133

20022003

2004

2005

S1

4,16 5,054,98

4,110,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

Ponderea şomerilor la Covasna

Sursa: calcule proprii, după datele ANOFM şi INS – DJS Covasna

Comparativ de exemplu cu Borsec, unde în 2002 şi 2003 nivelurile ponderii şomerilor au fost

de 3,41% şi, respectiv de 2,08%, nivelurile din Covasna pot fi considerate destul de ridicate.

Principalele meserii avute de şomeri în 2006 la Covasna au fost: muncitor necalificat la

ambalarea produselor sub formă de praf şi granule, şofer autocamion sau maşină de mare

tonaj, preparator îngheţată, vânzător, ospătar, iar în primul semestru al anului 2007: muncitor

necalificat, vânzător, preparator îngheţată, tâmplar universal, zidar rosar-tencuitor.

Rata şomajului doar la nivel de judeţ putem indica, fiind pe 31.07.2007 în judeţul Covasna la

4,8%, cu un procent peste media naţională din acelaşi moment (3,8%), conform ANOFM,

dar mult mai scăzut dacât în anii precedenţi, când, tot la nivel de judeţ în iulie s-au înregistrat

8,5% (în 2005) şi 6,1% (în 2006) (conform INS-DJS Covasna). Pornind de la aceste

informaţii, precum şi având în vedere cifrele calculate ale ponderii şomerilor, se poate afirma

că în ultimii 3-4 ani la Covasna rata şomajului a scăzut.

Pe lângă aceasta ştim că câştigul salarial mediu brut la nivel de judeţ în iulie 2006 a fost de

877 RON (cel net fiind de 679 RON), mult sub media naţională care era de 1122 RON (cel

brut).

Merită de observat şi evoluţia numărului şomerilor angajaţi în ultimii ani.

Cei mai mulţi şomeri care au fost angajaţi au avut vârstele între 35 şi 45 ani. Este totodată un

fenomen pozitiv faptul că de la an la an a crescut numărul şomerilor angajaţi, ceea ce


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

134

atenuează intensitatea şomajului pe plan local (în 2007 probabil cifra va fi mai ridicată până la

sfârşitul anului).

Numărul şomerilor angajaţi la Covasna

7 1028 36 30

1210

30

3645

45

276

31

39

5649

45

4

23

43

4652

28

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2002 2003 2004 2005 2006 2007 sem I.

Până la 25 ani Între 25-35 ani Între 35-45 ani Peste 45 ani

Sursa: ANOFM, AJOFM Covasna

Meseriile în care s-au făcut cele mai multe angajări în ultimii ani au fost următoarele:

muncitor necalificat la ambalarea produselor sub formă de praf şi granule, preparator

îngheţată, şofer autocamion, vânzător, ospătar (chelner), administrator, asistent medical

generalist (în 2007).

În general, se poate afirma, că la Covasna situaţia ocupării ofertei de muncă nu este prea

pozitivă, dar suntem martorii unor trenduri de îmbunătăţire în acest sens. Şomajul descreşte,

dar angajările se fac în primul rând în domeniile care necesită mai puţină calificare, printre

primele 5 meserii cele mai căutate am găsit doar odată, în 2002 un singur loc de muncă

ocupat de şomer care presupune studii superioare (contabil). Bineînţeles aceasta vorbeşte nu

doar despre cererea de forţă de muncă, ci şi despre ofertă.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

135

2.11. Recreere şi cultură locală

2.11.1. Condiţiile locale de recreere

La tratarea funcţiilor localităţii s-a menţionat că printre funcţiile de bază ale unei localităţi un

loc important şi aparte ocupă recreerea, agrementul, divertismentul şi culturalizarea. Acestea

sunt modalităţi individuale sau colective de petrecere a timpului liber, care în scopul

satisfacerii acestor nevoi necesită unităţi teritoriale funcţionale, dotări infrastructurale sau

chiar serviciile unor instituţii cu specific. Din punct de vedere social, economic, dar şi din

punctul de vedere al fortificării identităţii locale (ca factor de marketing al locului, al aşezării)

este importantă regenerarea forţei de muncă (respectiv a capacităţii de efort de învăţare

pentru elevi). Una dintre formele acestei regenerări este petrecerea timpului liber în aer liber,

de la odihna pasivă, prin plimbări uşoare până la sporturile de performanţă.

Importanţa condiţiilor de recreere este şi mai importantă în cazul unei staţiuni balneare de

interes naţional care se poate mândri cu o instituţie de sănătate ca spitalul de cardiologie. În

procedeele terapeutice un loc de seamă ocupă şi cura de teren, indicată îndeosebi în cazul

afecţiunilor cardiovasculare care se efectuează pe pista de teren de cură amenajată în Valea

Zânelor. Aceasta are o lungime de 2000 m, distanţă desfăşurată pe trei ramificaţii, cu

înclinaţii diferite: trei grade pe pista de malul pârâului Covasna, patru grade pe pista de pe

Valea Porumbeilor (Hanko sau Meseş) şi şase grade pe pista care începe la prima ramificaţie

a drumului ce duce spre Comandău, după ce se lasă în urmă Planul Înclinat.

Funcţia recreativă a Covasnei se poate considera destul de puternică, deoarece condiţiile

naturale, încadrarea aşezării în mediul ei natural oferă condiţii prielnice pentru satisfacerea

atât a nevoilor populaţiei locale, cât şi a oaspeţilor veniţi pentru vindecare, sau destindere,

relaxare şi agrement. Toate acestea provin din condiţiile topoclimatice de contact

depresiune–munte, efectul de margine a zonei păduroase, din factorii de fragmentare a

reliefului, expunerea, declivitatea, lungimea versanţilor. Valoarea estetică a peisajului, mai ales

în Valea Zânelor este indiscutabilă, chiar dacă vijelia din 1995, care a doborât sute de hectare

de pădure a afectat în mod extrem de negativ aceste condiţii. Pădurile din jurul Covasnei se


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

136

înscriu în categoria acelor păduri care au multiple funcţii: ecologice, sociale şi economice.

Desigur, aceste funcţii pot ajunge în situaţie de conflicte de interese, exploatarea forestieră

necontrolată poate afecta rolul de protecţie a versanţilor, de asigurarea valorii peisagistice şi a

condiţiilor topoclimatice şi bioclimatice, deasemena poate prejudicia rolul de agrement şi de

climatoterapie. Pe de altă parte natura activităţilor în aer liber, modul de comportament al

diferitelor tipuri de turişti pot genera situaţii de conflict, dacă nu sunt impuse şi controlate

reguli de petrecere a timpului liber în zonele de agrement (lipsa măsurilor privind respectarea

liniştei şi menţinerii calităţii mediului natural: spălarea maşinilor în pârâuri, zgomotul unor

mijloace de deplasare, ca motocicletele şi quadurile, zgomotul radiocasetofoanelor din

maşini, camping ilegal, focuri de tabără etc.). Dacă prezenţa condiţiilor naturale eficiente în

tratamentele afecţiunilor cardiovasculare se consideră ca factor de unicitate pentru Covasna,

trebuie bine gândit, ca diversificarea ofertei turistice de agrement să fie detaşat spaţial pe

forme de activităţi, adică se impun nişte reglementări locale privitoare la activităţile permise şi

nepermise, pe de altă parte amenajările turistice ce urmează să fie realizate să fie controlate

cu stricteţe. Pentru a preveni situaţii de conflict între turişti şi autorităţi, se poate preconiza

un proiect de amenajare peisagistică şi turistică complexă a zonelor adecvate, în primul rând

Valea Zânelor. Pe de altă parte să se caute şi alte zone din preajma oraşului care ar putea

deveni poli de atracţie pentru activităţi de agrement şi sportive (capetele sudice şi vestice).

La începutul anilor 1990 din teritoriul administrativ de 15.511 ha pădurile reprezentau 9.487

ha (61,16 %), din care satul Chiuruş (cu un teritoriu total de 5212 ha) deţinea 3500 ha (67,15

%) şi oraşul 5987 ha (58,13 % din teritoriul de 10.299 ha). Suprafaţa intravilanului era de

665,55 ha din care zonele balneare şi de tratament au deţinut 68,55 ha (10,30 %), zonele de

turism şi agrement 84,59 ha (12,70 %), iar zonele verzi şi de sport 10,70 ha (1,61 %). Deşi

aceste zone funcţionale se leagă strâns între ele atât funcţional cât deseori şi spaţial sunt greu

de detaşat. Totuşi, ponderea zonelor verzi şi de sport pare prea redusă, mai ales dacă luăm în

considerare raportul acestora faţă de populaţia rezidentă şi un număr de turişti pentru o

situaţie de maximă concentare (echivalentă cu numărul locurilor de cazare. Deci, la populaţia

locală de 11.530 locuitori o suprafaţă verde şi de sport de 10,70 ha, rezultă 9,3 m2 spaţiu

verde/pers., iar dacă luăm în considerare şi un număr de turişti de cca. 2200 persoane, rezultă

7,8 m2 spaţiu verde/pers. (la 13.730 persoane). De altfel, şi Planul Urbanistic General al

oraşului, întocmit în 1996, prevede creşterea suprafeţei totale a intravilanului la 747, 84 ha, ce

înseamnă o mărire cu 82,29 ha, adică cu 12,36 %. În cadrul acesteia zona de parcuri, recreere


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

137

şi sport ar creşte la 51,04 ha, reprezentând 6,82 % din intravilanul propus. Aceasta ar

însemna deci o creştere cu 40,34 ha, adică cu 377 %. În urma acestei măsuri suprafaţa verde

pe persoană ar ajunge la 44,26 m2 spaţiu verde/pers., luând în considerare acelaşi număr de

turişti ar rezulta 37,2 m2 spaţiu verde/pers.

În intravilanul oraşului, mai precis în zona mai dens locuită, ceea centrală cu locuinţe în

blocuri spaţiile verzi sunt reduse la parcul central de pe malul pârâului Covasna, fiind

încadrată de clădiri multietajate, aparţinând cartierului rezidenţial cu unităţi comerciale la

parter şi unităţilor hoteliere din centru. Un aspect mai plăcut oferă zona adiacentă străzii

Dózsa, cu aspect de promenadă. Lipsa acută a spaţiilor verzi se simte pe strada Unirii, unde

se află şi două unităţi hoteliere şi de tratament (Dacia şi Hefaistos). Posibilităţi şi necesităţi de

extindere a spaţiilor verzi sunt semnalate pentru extremităţile vestice şi estice ale oraşului: la

vest în zona micului lac de agrement, la capătul străzii Dózsa, iar la est în Valea Zânelor s-a

propus o amenajare complexă peisageră, cu alee şi promenadă extinse până la Planul Înclinat,

această zonă de agremenet având un potenţial deosebit de dezvoltare. Dar trebuie semnalată

starea precară a carosabilului de-alungul străzii Eminescu. O problemă acută reprezintă şi

rezolvarea traficului greu legat de transportul materialului lemnos exploatat în zona

Comandău. Deşi s-a prevăzut realizarea unei şosele de centură care să ocolească oraşul înspre

nord, dar tocmai tronsonul din amonte de spitalul cardiologic este afectat. Pe văile Horgász

şi Hanko se prevede extinderea intravilanului pentru scopuri balneoturistice şi realizarea

locuinţelor de tip vile, aceste zone urmând să fie dotate cu spaţii verzi.

Dotările sportive existente sunt Sala de Sport Orăşenească de pe str. Plevnei, Terenul

Orăşenesc de Sport de pe str. Dózsa György (ambele cu caracter public), sala şi terenul de

sport aparţinând liceului de pe str. Ştefan cel Mare, terenul de sport al Hotelului Bradul de pe

str. Eminescu.

Condiţiile de petrecere a timpului liber se vor îmbunătăţi cu amenajarea lacului de agrement

de la capătul vestic al oraşului, mai ales pentru practicarea pescuitului sportiv. Pe de altă parte

pe culmile şi văile aparţinând Munţilor Întorsurii, Breţcului şi Vrancei erau amenajate trasee

turisice marcate pentru drumeţie montană, cu dificultăţi variate, impuse de lungimea traseului

şi de diferenţa de nivel de-alungul lui. Refacerea şi întreţinerea acestora intră în primul rând

în competenţa serviciului judeţean de salvare montană, care pote fi ajutată de voluntari ai

organizaţiilor civice locale, elevi din învăţământul gimnazial şi liceal, sub îndrumarea unor

cadre didactice amatori de drumeţie montană. Dar asemena acţiuni trebuie avizate de


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

138

primărie şi numai sub coordonarea specialiştilor din serviciul SALVAMONT. Traseele

turistice amenajate cu marcaje, indicatoare, locuri de popas trebuie omologate şi luate în

evidenţa judeţeană şi ulterior pot fi promovate prin ghiduri şi hărţi turistice, pliante şi broşuri

ce popularizează oferta turistică a staţiunii. Asemenea trasee în zona Covasnei sunt

următoarele:

1. Traseul: Comuna Zăbala –vf. Tistabiuc – vf. Zârna – Vf. Coberţ (1516 m) –

Vf. Lăcăuţi (1777 m) – Dealul Chilişoara –cabana Elveş – muntele Pilişul Covasnei – Valea

Zânelor – oraşul Covasna – este un circuit de cca. 23–25 ore de mers, marcat cândva cu

punct albastru

2. Traseul: oraşul Covasna – dealul Iacob – vf. Tistabiuc marcat cu cruce

albastră, timp de mers 3 – 3 ½ ore

3. traseul crestei principale a Carpaţilor, marcat cu bandă roşie: pasul Oituz – vf.

Muntele Negru (1227 m) – dealul Oituz Izvor – vf. Muşat – Vf. Bonio (în Munţii Breţcu–

Oituz), continuat în Munţii Vrancei prin muntele Coberţ– vf. Lăcăuţi – vf. Manişca Mare –

vf. Clăbuci – poiana Holom.

În afara acestora s-ar impune amenajarea şi omologarea, repsectiv sistematizarea unor trasee

de drumeţie şi chiar pentru cicloturism care să permită accesul prin văi spre culmile din jurul

oraşului, şi mai ales la ruinile cetăţii de pe Delaul Cetăţii sau Mişche, numit Cetatea Zânelor.

Aceste trasee vor fi prezentate la capitolul cu propuneri de amenajare turistică, precum şi

ideile privind amenajarea unor zone pentru sporturi de iarnă.

2.11.2. Cultura locală

Funcţia culturală a unei oraş-staţiune trebuie să prezinte anumite specificităţi faţă de oraşele

mici care nu au funcţiuni turistice, mai ales balneare. În staţiunile balneoturistice serviciile

culturale se adresează oarecum separat pentru clienţii caselor de oaspeţi şi ale uniităţilor

balneoturistice. În acest sens prestatatorii de servicii culturale sunt contractaţi de firmele de

turism, pe de altă parte în infrastructura lor hotelieră şi de agrement sunt amenajate spaţii

pentru susţinerea unor spectacole, săli de dans, de jocuri, de lectură, pavilioane de muzică,

promenade etc. care au servit la petrecerea mai plăcută a timpului dintre procedurile

terapeutice. Spaţiile comune au trebuit să faciliteze contactul dintre oaspeţi, şi acest aspect


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

139

devine mai interesant când clientela unei staţiuni, sau a unei unităţi este multiculturală,

provenită din diferite ţări, regiuni, din diferite etnii. Un aspect aparte a culturii balneare a

constituit milieul oferit de arhitectura specifică, băi, piscine, pavilioane cu ornamente

dantelate, turnuleţe, foişoare etc. Acest stil însă nu s-a mai păstrat la Covasna. În Covasna

aspectul arhitectural al unităţilor balneare este specific stilului modernist, comun staţiunilor

balneare dotate cu mari hoteluri în anii 1970. Foişoarele pentru fântâni şi izvoare au

deasemenea un stil modernist. Dacă complexul Montana se evidenţiază de la mari depărtări,

având o locaţie deosebită, cu un fundal natural al muntelui Pilişca, hotelurile situate pe strada

Unirii se confundă cu blocurile de locuinţe. Hotelurile din centrul oraşului deasemenea

domină peisajul urban, nesugerând nici o apropiere de natură. Hotelul Bradul şi Spitalul

Cardiologic, însă au şi ele măcar locaţii remarcabile. Hotelul Bradul se apropie din punct de

vedere arhitectural de un stil adecvat zonei montane. Caracterul vieţii balneare, interacţiunea

dintre oaspeţi pe de o parte şi dintre oaspeţi şi populaţia locală pe de altă parte, poate fi

influenţată, prin amenajarea unor spaţii, zone comune de agrement. Una dintre problemele

de imagine a staţiunilor balneoturistice, specifice şi Covasnei poate fi detaşarea „oamenilor

sănătoşi” de „bolnavii” trataţi la bazele de tratament, oaspeţi ai hotelurilor balneare, mai ales

că clientela specifică din aceste stabilimente sunt oameni vârstnici, pensionari, nu neapărat

din strate sociale bogate. Pentru schimbarea acestei imagini nu este necesară neapărat

schimbarea clientelei, care ţine oarecum de strategiile private ale firmelor balneoturistice, ci

diversificarea ofertei de agrement, divertisment şi de cultură. Pentru aceasta condiţiile actuale

nu sunt satisfăcătoare, cu toate că în centrul oraşului se află cinematograful Victoria, Casa de

Cultură Orăşenească, Biblioteca Orăşenească şi Muzeul de Arte Plastice din casa Kádár

László. Căminul cultural de la Chiuruş găzduieşte o mică expoziţie ce ilustrează viaţa şi opera

savantului Kőrösi Csoma Sándor, lingvist şi orientalist, autor al primei gramatici tibetane şi a

vocabularului englez–tibetan. Fiind unul dintre cei mai iluştri personalităţi născuţi pe

meleagurile covăsnene, Kőrösi este recunoscut şi prin denumirea liceului din Covasna,

respectiv, cei doi busturi reprezentând savantul, aflate în centrul oraşului şi a satului natal.

Alături de instituţiile susţinute de administraţia publică locală, un rol de bază revine

organizaţiilor non-guvernamentale, care iniţiază, organizează şi derulează evenimente

culturale. Asociaţia Culturală "Kőrösi Csoma Sándor" îşi axează activitatea pe îngrijirea

memoriei lui Kőrösi Csoma Sándor, organizarea de comemorări, manifestaţii de popularizare


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

140

a operei savantului. În afara ei, mai sunt şi alte organizaţii socio-culturale cum ar fi Asociaţia

Socioculturală "Fábián Ernő", Asociatia "Sf. Aloisiu", aparţinând bisericii romano-catolice,

Asociaţia "Mayflower" care administrează o grădiniţă în limbă engleză, Asociaţia "Inimi

Curate", susţinând corul de copii. Mai există corul din cadrul Asociaţiei Culturale "Pastorala",

precum şi corurile aparţinând bisericilor reformate şi romano-catolice. Asociatia pentru Copii

şi Tineret "Infinity" se preocupă de organizarea unor competiţii sportive cu ocazia unor

manifestaţii culturale, cum sunt Zilele Covasnei. Comunitatea românească se poate mândri

de Asociaţia Cultural-Creştină "Iustinian Teculescu", principalul organizator al manifestaţiei

etnofolclorice renumite „Nedeia mocănească”, care reînvie tradiţii legate de alegerea miresei.

Episcopul Iustinian Teculescu (1865-1932) a fost o mare personalitate a comunităţii române

din localitate, s-a născut la Covansa, unul din artizanii Unirii de la 1 dec. 1918. Asociaţia ce-i

poartă numele, deşi nu are personalitate juridică, are o continuitate de 30 de ani funcţioneză

un grup de teatru al elevilor. Aşa cum s-a mai menţionat la capitolul 2.3. cultele sunt

deservite de 9 biserici/lăcaşe de cult (bisericile reformate din str. Dózsa Gy. şi din Voineşti,

respectiv cea din Chiuruş, bisericile ortodoxe Sf. Nicolae şi noua biserică ortodoxă din

Voineşti, biserica romano-catolică de pe str. Ştefan cel Mare.

Deşi în centrul oraşului a început o construcţie destinată realizării unei noi case de cultură,

lipsa fondurilor financiare pentru terminarea investiţiei poate rezulta schimbarea destinaţiei

construcţiei începute, cu mare probabilitate pentru o nouă unitate hotelieră şi de agrement.

Valorile de patrimoniu construite din Covasna sunt: ruinele Cetăţii Zânelor de origine dacică,

biserica reformată din 1812–1815, biserica ortodoxă în stil vechi, „Sf. Nicolae” din Voineşti

(1798–1800), biserica romano-catolică (1914–1922) şi nu în ultimul rând Planul Înclinat

(sfârşitul sec. 19.), monument din istoria industriei de exploatare şi transport a lemnului. Deşi

există proiecte pentru repunerea în funcţiune a căii ferate cu ecartament îngust în scopuri

turistice, prin introducerea cursei de agrement cu trenuleţe de nostalgie, deocamdată

continuarea proiectului este suspendată de problemele legate de regimul juridic al terenurilor

aferente, societatea care a deţinut şi acest stabiliment cu Planul Înclinat fiind în lichidare. În

cartierul Voineşti există o serie de case cu caracter de monumente de arhitectura: casa

ţărănească din str. Cuza Vodă, nr. 53., casa ţărănească din str. Eminescu nr. 8, casa parohială

a bisericii ortodoxe (str. Eminescu nr. 19.), iar monumentele de artă plastică şi cu valoare

memorială sunt statuia ostaşului român şi bustul episcopului Iustinian Teculescu, născut la


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

141

Voineşti, busturile lui Kőrösi Csoma Sándor din faţa Casei de Cultură, respectiv de lângă

biserica reformată din Chiuruş.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

142

2.12. Analiza mediului din Covasna

2.12.1. Scurtă prezentare a mediului natural al oraşului Covasna

Staţiunea Covasna şi împrejurimile sale, delimitate de localităţile Zăbala, Comandău şi Zagon,

se află aşezate în partea de sud a Depresiunii Târgu Secuiesc, din curbura internă a arcului

carpatic. Arealul este mărginit pe laturile estice, sud-estice şi sudice de culmile muntoase

împădurite ale Munţilor Breţcu, Vrancei, Penteleu şi Întorsurii, ceea ce dă specificitatea

parametrilor atmosferici: aer bogat în ioni, excelent pentru bolnavii cu deficienţe ale căilor

respiratorii.

Reţeaua hidrografică aparţine la două bazine şi anume: Râul Negru, afluent de stânga al

Oltului şi Bâsca Mare. Pâraiele mai importante care străbat zona sunt: Zăbala, Covasna,

Zagon, cu direcţie de curgere spre vest, afluenţi ai Râului Negru şi Popliţa, cu direcţie de

curgere spre sud, ce confluează lângă localitatea Comandău cu cursul superior al râului Bâsca

Mare. Partea submontană a pârâului Covasna poartă numele de Valea Zânelor, o zonă cu un

potenţial turistic deosebit. Datorită condiţiilor de relief şi litologice, în zonele cu altitudini

mai mari, pâraiele au un profil longitudinal în trepte, cu văi înguste şi pante accentuate.

Reprezentative pentru această zonă sunt însă resursele hidrominerale, ale căror conţinuturi

şi calităţi terapeutice au influenţat foarte mult evoluţia turistică şi economică a zonei.

Originea acestor ape este legată de manifestările post-vulcanice ale eruptivului Călimani -

Harghita şi anume, de emanaţiile de CO2 liber (mofete) şi dizolvarea lui în diverse tipuri

hidrochimice de ape subterane cantonate în formaţiunea de fliş: carbogazoase simple, la

Zăbala, carbogazoase, bicarbonatate-clorurate, sodice, calcice, magneziene, arsenicale, la

Covasna.

Climatul local se încadrează în tipul de climă temperat - continentală, cu veri răcoroase şi

ierni moderate. Poziţia într-o arie depresionară intramontană imprimă zonei un climat plăcut,

fără excese de temperatură, favorabil practicării turismului în tot timpul anului.

Temperatura medie anuală are valoarea 6,5°C, cu maxime în lunile iulie - august (17,9°C) şi

minime în luna ianuarie (- 4,5°C). În zona localităţii Comandău, situată la 1050 m altitudine,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

143

minima anotimpului rece ajunge la -30°C, iar vara este foarte scurtă. În lunile de iarnă,

ianuarie şi februarie, se înregistrează inversiuni termice în circa 39 % din zile, astfel încât,

valorile termice înregistrate în zona depresionară sunt uneori mult mai scăzute decât cele

înregistrate pe culmile muntoase învecinate. Temperatura minimă absolută s-a înregistrat la

Întorsura Buzăului, de -35,5°C. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în

lunile mai - iunie (80-90 mm), cele mai reduse în luna februarie (20 mm), iar media anuală

având valori de 599 mm. Stratul de zăpadă are grosimi neuniforme, în funcţie de altitudine:

în aria depresionară a Covasnei grosimea medie măsoară 20 cm, iar la Comandău, în ultimii

ani stratul de zăpadă a atins 2 m grosime şi se menţine circa 120 zile / an. Anual, în această

localitate ninge peste 80 zile, iar în restul arealului circa 50 zile. Nebulozitatea medie anuală

este de 5,9 zecimi, cu valorile mai scăzute ale indicelui în lunile aprilie, iulie, august şi

septembrie. Vânturile dominante sunt cele dinspre nord-est şi sud-vest, pe direcţia de

orientare a depresiunii, iarna şi primăvara intensitatea acestora fiind mai mare (3 - 4 m/s).

Vântul local denumit Nemira (un derivat al Crivăţului), bate pe direcţia nord-est în cea mai

mare parte a anului. Fenomenul de calm atmosferic are o valoare relativ redusă, de circa

26%. Brizele de munte sunt destul de des întâlnite în zonă, din cauza diferenţelor de

altitudine. (Perşoiu Aurel- 2000).

Vegetaţia. Condiţiile microclimatice şi formele de relief creează condiţiile dezvoltării unor

variate tipuri de vegetaţie. Pădurile compacte ocupă suprafaţa cea mai mare, răşinoasele (circa

70 %), predominând prin molid şi brad, iar foioasele (circa 30 %), prin stejar, cel care dă

farmec şi culoare peisajelor de toamnă. În anul 1995, o vijelie puternică s-a abătut pe

versanţii vestici ai Carpaţilor de curbură (Ocolul Silvic Covasna şi Comandău), doborând

aproximativ 3.000 ha de brad şi molid (circa 3.000.000 mc de lemn a fost exploatat din

doborâturi). În prezent toată suprafaţa a fost replantată, dar aspectul masivelor montane din

zonă şi aeroionizarea au fost afectate. Covorul verde al pajiştilor este înfrumuseţat în lunile

de vară cu specii ierboase cu flori multicolore, de opaiţă, sângele voinicului, margarete,

cicoare, păpădie ş.a.

Fauna forestieră a zonei include specii cu valoare cinegetică, cum ar fi mistreţul, ursul brun,

căpriorul, cerbul comun, vulpea, iepurele ş.a. şi specii cu statut de monumente ale naturii:

cocoşul de munte şi râsul. Există delimitat pe teritoriul Ocolului Silvic Covasna un fond de


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

144

vânătoare - Fond GVS 29 Zagon (Planşa nr. 5) - cu o suprafaţă de 12.879 ha, cu următoarea

componenţă: urs, cerb comun, căprioară, mistreţ, vulpe, lup, râs, cocoş de munte. Se vânează

numai cu autorizaţie specială, urs, cerb, mistreţ, cota de recoltare variind în funcţie de sezon

şi specie (anul trecut a fost pentru urşi 2 / sezon). Pentru turiştii străini sunt stabilite tarife,

atât pentru vânătoare, cât şi pentru urmărire şi fotografiat. Fondul piscicol al apelor de

munte este alcătuit din păstrăvul indigen, lipan, zglăvoc, boiştean.

Natura protejată. În centrul staţiunii se află rezervaţia naturală “Balta Dracului”, amenajată

sub forma unui mic bazin în care apa minerală, în amestec cu nămol mineral, este antrenată

de gazele de adâncime, dând aspectul unui lichid în fierbere continuă. În comuna Comandău

au fost declarate monumente ale naturii două mlaştini de turbă.

2.12.2. Deşeurile menajere

Managementul deşeurilor în arealul oraşului Covasna este deservit de SC GOS-TRANS-

COM SRL. Oraşul dispune de o rampă de depozitare a deşeurilor municipale la Chiuruş.

În anul 2004 s-a finalizat Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru regiunea 7

Centru (judetele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu). Acest plan este un plan

exemplar pe baza căruia se va elabora un ghid având ca scop realizarea planurilor pentru

toate regiunile din ţară. Acest plan se integrează în Strategia Naţională de Gestionare a

Deşeurilor din care rezultă un număr necesar de depozite de deşeuri conforme în jur de 50

(cu capacitate de 100.000 to pe an), la nivelul ţării, la care se mai adaugă cca. 15 mai mici

pentru zonele izolate.

Nici una din rampele de deşeuri orăşeneşti din judeţul Covasna sau comunale nu corespunde

legislaţiei de mediu în vigoare, în principal datorită neimpermeabilizării, amplasării

neadecvate, lipsei împrejmuirii şi a canalelor de gardă, colectării levigatului cât şi a facilităţilor

necesare unei exploatări corespunzătoare.

În urma procesului de planificare rezultă că rampele comunale sunt planificate spre închidere

în perioada 2006-2016.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

145

În planul de implementare a Directivei 1999/31/EC s-a stabilit calendarul de închidere

pentru depozitele de deşeuri municipale din mediul urban. Astfel pentru rampa de deşeuri

Covasna-Chiuruş termenul limită a închiderii este anul 2009 împreună cu rampele

oraşelor Întorsura Buzăului şi Baraolt.

Colectarea selectivă a deşeurilor menajere nu este pusă în aplicare în totalitate, se axează

mai ales pe colectarea PET-urilor, în anul 2004 s-au achiziţionat cinci containere pentru

colectare selectivă PET-uri, şi o presă de balotat PET-uri.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate selectiv în

oraşul Covasna

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

To

ne

Hirtie Carton 3850 4800 5000

Plastic 80 90 93

Metal 11000 11200 9500

2003 2004 2005

(După Raportul privind Starea mediului în Regiunea 7 Centru -2005, Starea mediului în

România – 2003, 2004)

Organizarea colectării deşeurilor stradale lasă de dorit, numai în parcul central este

satisfăcătoare densitatea pubelelor. Masa mare de turişti şi localnicii nu se plimbă doar în

centru, deci este imensă nevoie de suplimentarea pubelelor stradale de colectare a deşeurilor

mai ales pe rutele frecventate des de turişti.

Complexitatea în continua creştere a problemelor şi standardelor în domeniul gestiunii

deşeurilor conduc la creşterea cerinţelor privind instalaţiile de tratare. În multe cazuri, aceasta

presupune facilităţi de tratare a deşeurilor mai mari şi mai complexe, ceea ce implică

cooperarea a mai multor unităţi regionale privind stabilirea şi operarea acestor facilităţi.

Procesul de planificare are ca principal obiect, dezvoltarea unui sistem controlat de gestiune a

deşeurilor şi s-a concentrat pe principalele cerinţe care au ţinte asociate:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

146

• recuperare şi reciclare (ţintele de recuperare şi reciclare trebuie atinse aşa după cum

sunt stabilite în legislaţie);

• depozitare (închiderea depozitelor neconforme);

• depozitarea deşeurilor biodegradabile (reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile

depozitate).

Situaţia depozitelor de deşeuri urbane existente la nivelul judeţului Covasna se prezintă astfel:

47 de rampe de deşeuri comunale neamenajate şi neautorizate cu o suprafaţă totală de 50,08

ha şi 5 rampe orăşeneşti cu o suprafaţă totală de 9 ha, din care rampa Chiuruş-Covasna are

următoarele parametri:

Distanţa faţă de apele de suprafaţă: 30 m.

Distanţa faţă de zona de locuit: 50 m.

An deschidere/ an închidere: 1984/2009.

Suprafaţa proiectată: 1 ha.

Capacitatea proiectată: 250 000 m3.

Capacitatea disponibilă la sfârşitul anului 2005: 6500 m3.

Suprafaţa depozitului la momentul sistării depozitării: 2 ha.

Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului

Problema deşeurilor orăşeneşti-menajere a devenit tot mai acută datorită pe de o parte

creşterii cantităţii acestora, iar pe de altă parte datorită impactului lor negativ, tot mai

pronunţat, asupra mediului înconjurător. Situaţia este la fel de gravă şi în zonele rurale, unde

suprafeţe destul de importante sunt acoperite cu deşeuri menajere a căror componenţă este

foarte complexă.

Atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, în condiţiile arătate

mai sus, au impact substanţial negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi

subterane, a pânzei freatice, a solului, degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort

pentru populaţia limitrofă.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

147

Depăşiri în % a limitelor la metale grele

la rampa de deşeuri Covasna

0

200

400

600

800

1000

1200

Pb Cu Zn Cd Cr Ni

Metale grele

%

media depasirilor % 2005

media depasirilor % 2006

(După Raportul privind Starea mediului în Regiunea 7 Centru 2005 respectiv 2006)

Cu toate că, pe plan mondial se constată o tendinţă de scădere a cantităţilor de deşeuri

generate, la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean se prognozează o creştere de 0,8% a

indicelui mediu de generare a deşeurilor menajere, datorată îmbunătăţirii serviciilor de

salubrizare, mai ales prin extinderea acestora în mediul rural, cât şi a creşterii cu 5% a

cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţă.

Cantităţile de nămoluri de la staţiile de epurare sunt în creştere datorită extinderii sistemului

de alimentare apă-canalizare, prognozându-se o creştere de 1% a numărului de locuitori

deserviţi. De exemplu, Staţia de Epurare Covasna a produs în anul 2003 186 tone nămol

uscat, comparativ cu anul 2002, când s-au produs 100 tone nămol, respectiv cu anul 2004,

când s-au produs 122 tone.

Se estimează şi o creştere de 2 % a cantităţilor de deşeuri provenite din construcţii şi

demolări.

Deşeurile generate din activităţile medicale reprezintă o categorie aparte, care necesită

management special, făcând parte din categoria deşeurilor periculoase. Ele se caracterizează

printr-o mare diversitate, şi necesită o gestionare atentă. Deşeurile spitaliceşti obişnuite pot fi

colectate şi eliminate împreună cu deşeurile municipale, cele speciale se reglementează

separat atât în faza de colectare cât şi în faza de tratare/eliminare.

În decursul anului 2005 în judeţul Covasna au fost generate cca. 78-80 tone deşeuri

spitaliceşti periculoase, care au fost incinerate în totalitate în incineratoarele spitalelor din


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

148

Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc (neconforme normelor UE ). Dat fiind faptul, că ultimele

incineratoare spitaliceşti vor fi închise în anul 2007, problema deşeurilor periculoase

spitaliceşti devine o problemă acută a întregului judeţ, nu numai a oraşului Covasna, deoarece

judeţul nu dispune de incinerator nepoluant.

În zona oraşului Covasna nu sunt depozite de deşeuri periculoase sau industriale.

2.12.3. Apele de suprafaţă şi freatice

Oraşul Covasna este străbătut axial de către pârâul Covasna ce îşi are obârşia la o altitudine

de 1240 m, şi izvorăşte din versantul nord-estic al muntelui Pilis (1359 m). Sectorul din

amonte este specific montan, cu o pantă de 90 la mie. Regimul de alimentare este pluvio-

nival, bazinul de retenţie s-a format aproape în totalitate pe partea stângă a râului. Pârâul are

căteva afluenţi şi de stânga şi de dreapta, dar acestea nu sunt valorificate în alimentarea cu

apă potabilă a oraşului datorită debitelor minore. Cursul pârâului Covasna este amenajat pe

un sector de 3 km în centrul oraşului pentru a facilita trecerea viiturilor fără a cauza pagube

materiale. Sunt specifice viiturile din primăvară, cu ocazia cărora topirea zăpezii se suprapune

ploilor de primăvară. Debitul mediu multianual al pârâului Covasna este de 1.16 m3/s.

Captarea din pârâu trimite staţiei de tratare a apei potabile un debit de 20 l/s, deci rezerva de

apă teoretic utilizabilă din pârâul Covasna este de 1728 m3 pe zi. Pârâul Covasna la rândul lui

este afluent de stânga a Râului Negru.

Din punct de vedere al rezervelor de apă a oraşului, cel mai important curs de râu este Bâsca

Mare, din bazinul căreia, deşi este afluent al Buzăului, printr-o aducţiune de 15.4 km, se

prelevă şi se transportă o cantitate mare (72 l/s) de apă la staţia de tratare a apei potabile a

oraşului Covasna. Rezerva de apă teoretic utilizabilă din Bâsca Mare este de 6220.8 m3 pe zi.

Pârâul Covasna. Comparând parametrii de calitate măsurate în decursul ultimilor ani, putem

afirma că se situează printre cele mai poluate cursuri de râuri din judeţ, pe lângă pârâul

Baraolt şi Râul Negru.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

149

Se constată depăşiri ale CMA la indicatori de calitate ca detergenţi, la nitraţi, amoniu. Pe

plan judeţean doar pârâul Baraolt prezintă concentraţii mai mari ca cele ale pârâului Covasna.

Prezenţa acestori poluanţi în pârâu se datorează lipsei canalizării în unele zone ale oraşului

Covasna, respectiv aruncării de deşeuri menajere în albia râurilor şi în braţele moarte ale

râurilor, cu un impact negativ deosebit de grav asupra florei şi faunei acvatice, impactul

estetic fiind evident. Un alt aspect negativ este şi exploatarea de resurse minerale din incinta

unor rezervaţii sau din zone limitrofe, cum ar fi nisipul, balastul şi calcarul. Totodată se

constată valori mari ale indicatorilor Fe şi Mn, care pot avea origini naturale, dar cel mai

sigur au origine umană, deoarece valorile mari ale metalelor grele din pulberile sedimentabile

şi cele din sol se datorează activităţilor industriale şi a traficului şi a depozitării

necorespunzătoare a deşeurilor.

În iulie 2007 s-a efectuat o serie de măsurători de-a lungul râului Covasna, preluându-se mai

multe probe din afara şi din interiorul intravilanului. Parametrii măsuraţi au fost pH,

conductivitate, TDS, nitraţi.

Din analiza măsurătorilor la pH se conturează zona Institutului Inimii, care, deşi dispune de

staţie proprie de epurare, are efect direct asupra calităţii apei pârâului, ridicând pH-ul acestuia

la 8.7. Şi pârâul Hanko aduce poluare în p. Covasna, valorile mineralizaţiei totale fiind foarte

mari.

Se mai conturează sectorul Voineşti, unde din cauza lipsei canalizării respectiv a depozitării

deşeurilor în albia pârâului se constată o creştere continuă a pH-ului şi a mineralizaţiei totale.

Urmează sectorul în care pârâul trece prin centru, adică prin zona canalizată, şi acesta se

resimte prin atenuarea pH-ului (punctele 7-10 reprezintă zona centru). Urmează sectorul din

aval de centru, unde oraşul iarăşi capătă înfăţişare rurală, ce are efect imediat asupra pH-ului,

se poate urmări o uşoară creştere a acesteia.

Mineralizaţia totală prezintă o creştere continuă de-alungul cursului, ce denotă a continuă

poluare a acesteia, fie din infiltrările din fosele septice necorespunzătoare, fie din apele

tributarilor, fie din apele pluviale, fie din izvoarele minerale.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

150

Valori pH în pârâul Covasna pe teritoriul

intravilanului oraşului Covasna

6

6.5

7

7.5

8

8.5

9

punctele de prelevare (stânga-amonte, dreapta-aval)

valo

r p

H

pH 7.39 7.71 8.1 8.13 8.34 8.7 7.64 7.47 7.57 7.13 7.08 7.25 7.3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

(Măsurători efectuate de Hydropedon SRL. în parteneriat cu UBB Cluj Napoca – iulie 2007)

Valorile mineralizaţiei totale ale pârâului Covasna pe

teritoriul intravilanului oraşului Covasna

0

50

100

150

200

250

300

punctele de prelevare a probelor de apă (stânga - amonte,

dreapta - aval)

mg

/l

TDS 89 117 136 136 180 168 223 222 228 236 238 234 241

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

(Măsurători efectuate de Hydropedon SRL. în parteneriat cu UBB Cluj Napoca – iulie 2007)

Azotaţii sunt prezenţi în toate probele analizate, concentraţia lor însă nu prezintă o tendinţă

specifică, dar valorile de 5-6-7 mg/l sunt destul de ridicate pentru apele de suprafaţă. Azotaţii

sunt prezenti din cauza lipsei canalizării în anumite sectoare, fosele septice realizate în

pietrişul teraselor şi caracterul rural accentuat al sectorului Voineşti (grajduri, toalete ) stau la

baza prezenţei azotaţilor în pârâu.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

151

Poluarea zonei freatice are efect dăunător nu numai rezervelor de ape freatice ci şi asupra

zăcământului hidromineral ce se situează sub vatra oraşului. Nu sunt delimitate zone de

protecţie pentru izvoarele de ape minerale, se întâplă des ca în cazul unor ploi extreme unele

mofete să fie poluate cu infiltrări de la grajdurile din apropiere. În astfel de condiţii mofetele

sau băile îşi pierd specificul balnear-terapeutic.

Apele pluviale sunt dirijate în totalitate către pârâu, dar insuficienţe apar chiar şi la o ploaie

minoră, multe artere de circulaţie sunt acoperite de ape pluviale şi de materialul angrenat de

acestea. Datorită diametrelor subdimensionate ale canalelor, adesea se înfundă provocând

refluxuri în sistem.

Se constată probleme pe perioada viiturilor, când datorită precipitaţiilor şi a concentrării

scurgerilor la nivel microbazinal, apele antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de

deşeuri, substanţe rezultate din degradările organice, şi nu în ultimul rând substanţe rezultate

ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi pesticide.

2.12.4. Apele minerale Reprezentative pentru această zonă sunt resursele hidrominerale, ale căror conţinuturi şi

calităţi terapeutice au influenţat foarte mult evoluţia turistică şi economică a zonei. Originea

acestor ape este legată de manifestările post-vulcanice ale eruptivului Călimani - Harghita şi

anume, de emanaţiile de CO2 liber (mofete) şi dizolvarea lui în diverse tipuri hidrochimice de

ape subterane cantonate în formaţiunea de fliş: carbogazoase simple, la Zăbala,

carbogazoase, bicarbonatate-clorurate, sodice, calcice, magneziene, arsenicale, la Covasna.

Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase şi gazul

terapeutic de mofetă, produse ale manifestărilor postvulcanice, prin calităţile lor terapeutice

fac din Covasna o staţiune de valoare europeană, axată în principal pe tratamentul

afecţiunilor cardiovasculare. Concentraţia ridicată în CO2 situează mofetele din Covasna pe

primul loc în Europa, depăşind cu 24 % - 34 % concentraţia în CO2 a gazelor de la Grota di

Cani - Italia, una din cele mai cunoscute pe plan european. Specificul emanaţiilor de gaze,

numărul mare al surselor, debitul total, asocierea lor cu ape minerale şi amplasarea într-un

cadru natural şi climatic cu efecte terapeutice importante, creează un potenţial balneoturistic

de excepţie, neexploatat la valoarea lui reală.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

152

Indicaţiile terapeutice pentru sursele minerale sunt în principal:

• afecţiuni cardiovasculare

• afecţiuni ale tubului digestiv

• afecţiuni hepato-biliare

• afecţiuni asociate.

Resursele hidrominerale şi de mofete sunt evidenţiate de existenţa a 79 de foraje, 6 puţuri, 7

izvoare naturale şi fântâni şi 4 emanaţii de gaze. Dintre acestea doar 46 sunt de interes

balneoturistic. Gradul de valorificare a zăcămintelor arată că, din rezerva omologată,

debitul de apă minerală valorificată reprezintă doar 34 % pe tot anul şi 54 % pentru perioada

de vârf de sezon, iar la CO2 mofetic, numai 68 % din rezerva omologată. Acest fapt este

relevant pentru disponibilitatea surselor în cazul dezvoltării staţiunii.

Resursele minerale nu sunt exploatate şi gospodărite în mod judicios şi nici întreţinute în

mod corespunzător. Există mai mulţi beneficiari de resurse şi de exploatare, fiecare dintre

aceştia urmărindu-şi propriile interese.

Izvorul Covasna dezafectat

Izvor în paragină

Foraj închis regulamentar

Cândva

izvor,

momentan

pubelă

pentru

gunoi

stradal

vizavi de

Izvorul Sărat

Foto: Kovács Csongor şi Pál Zoltán - 2005


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

153

Deşi se cunoaşte perimetrul de protecţie hidrogeologică a resurselor, acesta nu este marcat

pe teren în mod corespunzător, şi în multe cazuri nici sursa nu este protejată din punct de

vedere sanitar.

2.12.5. Mediul Urban. Alimentarea cu apă potabilă

Staţiunea Covasna dispune de alimentare cu apă (aducţiunea Comandău, din Bâsca Mare

respectiv aducţiunea din Covasna, 24 km lungime în total), care asigură un debit de 92 l / s.

Canalizarea acoperă 80 % din oraş, iar staţia de epurare, cu o capacitate de 60 l / s, este

insuficientă pentru necesarul oraşului.

Comuna Comandău are un sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare deficitar şi

nefuncţional care nu acoperă necesităţile actuale. Numai pentru 26 % din gospodăriile

localităţii este rezolvată problema, dar fără a îndeplini standardele în vigoare.

Localităţile Zăbala şi Zagon nu sunt alimentate cu apă în sistem centralizat şi nu au canalizare

pentru apele menajere.

Statia de tratare a apei potabile este situată de-a lungul drumului judeţean ce urcă spre

Comandău, pe malul drept al pârâului Covasna. A fost construită în 1974. Capacitatea

maximă de tratare a staţiei este de 92

l/s, cea medie este de 66 l/s.

Lungimea reţelei de distribuţie a apei

potabile este 38 km, şi necesită

dezvoltare în spaţiu dar şi reparaţii

capitale. Mulţi localnici şi-au spus păsul

în legătură cu faptul că după ploi

abundente apa de la robinet are culoarea

maronie datorită suspensiilor. Staţia de

tratare deci necesită modernizare,

proces în derulare, ce se va executa din

fonduri europene, şi în cadrul căruia se Foto: Kovács Csongor şi Pál Zoltán - 2005


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

154

vizează şi extinderea reţelei de distribuţie.

În cazul apei potabile distribuite de instalaţiile publice ale oraşului Covasna s-au constatat

unele probleme, datorită faptului, că apa brută provine din surse de suprafaţă, periodic apar

depăşiri ale indicatorilor chimici. S-au semnalat deficienţe legate de captarea, tratarea şi

distribuţia apei potabile.

Calitatea apei captate se depreciează frecvent din cauza exploatărilor forestiere efectuate în

zona sanitară de restricţie, staţia de tratare a apei neputând aduce întotdeauna apa distribuită

populaţiei la parametrii admişi de lege. De exemplu în decursul anului 2005 din totalul de 35

probe recoltate la ieşirea din staţia de tratare numărul de colonii bacteriologice la 37 grade a

depăşit CMA în 20 % din probe.

În 33.33 % din probele recoltate la ieşirea din staţia de tratare indicatorul Ni a depăşit CMA.

În 66.67 % din probele recoltate la ieşirea din staţia de tratare indicatorul Pb a depăşit CMA

În 33.33 % din probele recoltate la ieşirea din staţia de tratare indicatorul Turbiditate a

depăşit CMA.

Schiţa sistemului de alimentare cu apă potabilă a oraşului Covasna după Kovács Cs. 2005


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

155

Cei care nu sunt racordaţi la reţeaua publică, se aprovizionează din fântâni cu apă

necorespunzătoare calitativ. Pentru a preveni îmbolnăvirile cauzate de consumul de apă din

fântâni publice sau individuale, se recomandă extinderea reţelei de distribuţie cu apă potabilă

prin sistem centralizat şi a reţelei de canalizare în zonele neracordate.

În imaginea următoare se poate vedea schiţa structurală a staţiei de tratare (după Kovács Cs.

2005).

Schiţa staţiei de epurare (după Kovács Cs. 2005)


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

156

Reţeaua de apă potabilă a oraşului acoperă doar în proporţie de 70 % suprafaţa oraşului, din

numărul de 12800 locuitori doar 9100 sunt racordaţi la sistemul centralizat de alimentare cu

apă potabilă. Majoritatea este alcătuită din ţevi de fontă, ce produc uriaşe pierderi la

racorduri. Date asupra pierderilor nu există, prestatorul nu este nevoit să intervină, deoarece

pierderile sunt plătite de localnici. Se preconizează dezvoltarea reţelei cu o lungime de 8350

m conducte, dar de data aceasta se vor folosi ţevi din plastic de mare densitate, HDP.

Hotelurile sunt şi ele racordate la sistem, în cazul unui grad maxim de ocupare acesta

înseamnă un surplus de 6000 oameni.

2.12.6. Canalizarea, staţia de epurare şi evacuarea apei epurate în emisar

Lungimea reţelei de canalizare este de 20 km, este alcătuită din ţevi din azbociment. Numărul

populaţiei racordată la sistemul de canalizare este de 7000, deci există un număr destul de

mare de gospodării care îşi deversează apele uzate menajere direct în pârâu sau în substrat

prin fose septice amenajate necorespunzător.

Deşi canalizarea pluvială este separată, datorită stării înaintate de degradare, în cazul ploilor

abundente apare un surplus de 30-50 l/s la capătul reţelei de canalizare menajeră, ceea ce

face imposibilă epurarea normală a cantităţii crescute de apă.

Staţia de epurare a fost construită în 1975 şi se află la intrarea în Covasna dinspre Brateş, de-

a lungul drumului 121.

Suprafaţa statiei este 5950 m2, capacitatea maximă de epurare de 60 l/s, cea medie de 40 l/s.

Valoarea depăşirilor la dejecţia staţiei de epurare Covasna în

pârâul Covasna

0

50

100

150

200

%

% 180 175 150 170 190 110

Cco-Cr NH4 Detergenţi Suspensii Azotiti Azotati

Deversarea apei epurate în pârâul Covasna


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

157

Staţia de epurare a oraşului Covasna a funcţionat în decursul anului 2006 în general

necorespunzător. Analizele lunare arată că indicatorul NH4 este permanent depăşit faţă de

limitele maxime admise. Problemele curente ce se constată în exploatarea instalaţiilor de

purificare a apei sunt legate de lipsa reactivilor, neefectuarea întreţinerilor curente, defecţiuni

tehnice şi neremediate la timp precum şi uzura fizică avansată.

2.12.7. Pulberi sedimentabile şi starea solurilor

În Judeţul Covasna datorită lipsei industriei grele şi metalurgice nu sunt emisii semnificative

de metale grele. Se efectuează lunar măsurători ale indicatorului pulberi sedimentabile. Totuşi

se semnalează depăşiri ale concentraţiilor maxime admise în unele locuri. Acestea se

datorează traficului rutier în mare parte respectiv eroziunii solurilor.

Staţia de epurare Covasna (foto: Kovács Csongor)

Valoarea medie a determinărilor la metale grele în praful urban

din Covasna

1

10

100

1000

10000

mg

/kg

mg/kg 4.28 114.01 187.66 6758.01

Cu Zn Mn Fe

Sursa: Starea mediului în Regiunea Centru. Raport 2006


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

158

Câteva date referitoare la concentraţiile metalelor grele în pulberile sedimentabile sunt

prezentate în graficele următoare.

Din păcate chiar în sezon maxim cu aflux maxim de turişti nu au fost efectuate măsurători în

anul 2005. Valorile foarte mari a Fierului în pulberi dar şi în soluri se datorează abundenţei

apelor puternic mineralizate şi a „poluării” freaticului cu ape minerale şi mineralizate.

Prezenţa metalelor grele în pulberi şi implicit în soluri nu este deloc binevenită, deoarece

acestea odată inhalate, se acumulează în organismul uman, stând la baza multor boli,

afecţiuni cu efecte pe termen lung.

În următoarele grafice sunt vizualizate date referitoare la metalele grele din soluri, la unii

indicatori s-au înregistrat valori atât de mari, încât s-a folosit scara logaritmică.

Concentraţiile medii lunare a metalelor

grele din pulberile sedimentabile în

oraşul Covasna

0

10

20

30

40

50

60

mg/m

2/lună

2005 0.05 0.35 3.57 2.34 52.12

2006 0.1 0.3 2.2 1.9 39.7

Cr Cu Zn Mn Fe



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

159

Metale grele în solul zonei industriale Covasna

1

10

100

1000

10000

100000

mg

/kg

mg/kg 17.66 27.54 234.4 11795

Cu Zn Mn Fe

Calitatea solului în vecinătatea rampei de deşeuri Chiurus-

Covasna în 2004

1

10

100

1000

10000

100000

mg

/kg

mg/kg 0 88.3 325.34 736.3 22331 11.85 1.48

Pb Cu Zn Mn Fe Cr Ni

Poluarea cauzată de rampa de deşeuri va avea efecte dăunătoare pe termen lung asupra

apelor freatice, celor de suprafaţă, asupra agriculturii. Este absolut necesar închiderea

organizată şi dezafectarea acestuia.




––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

160

Pulberile sedimentabile % faţă de valoarea limită lunară

pentru sănătatea umană în oraşul Covasna pe anul 2005

0

50

100

150

200

% f

aţă

de C

MA

% 7.28 12.12 11.47 3.53 36.53 41.32 15.01 155.11 3.12 23.63

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec.

2.12.8. Spaţii verzi Oraşul Covasna dispune de 73.6 ha spaţiu verde, adică 65 mp/locuitor, conform Raportului

privind starea mediului pe anul 2006. Această valoare a indicatorului situează oraşul Covasna

pe locul 2 în toată regiunea Centru (6 judeţe) după Municipiul Miercurea Ciuc. Această

valoare este însă evident exagerată, având în vedere realităţile din oraşul Covasna. Valorile

aceleiaşi surse acordă de exemplu oraţului Borsec doar 5,6 ha spaţii verzi, în total, ceea ce

probabil este eronat, cunoscând spaţiile verzi semnificative din acest oraş (mai ales în

Borsecul de Sus). Şi mai puţine sunt spaţiile verzi amenajate, după cum ştim, adică acele

spaţii verzi care oferă posibilitatea activităţilor de agrement.

Conform PUG din 1996, avem 51.04 hectare ca zonă de parcuri, recreere şi sport (în

majoritate spaţii verzi). Dar dacă ne uităm la Anexa 3/1-1 (Zonificarea teritoriului) a acestui

document, observăm că majoritatea acestor terenuri deşi sunt în intravilan, sunt periferice şi

se situează în zone greu accesibile (zona lacului spre Chiuruş, zona văii Hanko, şi altele. În

centrul oraşului deci, spaţiile verzi sunt de dimensiuni reduse şi insuficiente.

Menţinerea şi eventual creşterea acestor spaţii trebuie să fie o prioritate al Consiliului Local.

2.12.9. Zgomotul ambiant

Rezultatele acţiunii de monitorizare a poluării sonore urban, desfăşurate de către APM Sf.

Gheorghe au evidenţiat o dinamică continuu ascendentă a nivelurilor de zgomot. Graficul



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

161

prezintă nivelurile de zgomot înregistrate în cursul anului 2005. Zgomotul din oraşul

Covasna este cauzat în cea mai mare parte de traficul rutier, şi în mai mică măsură de

industrie şi activităţile turistice.

2.12.10. Factori naturali de risc, starea generală a mediului natural

Zona nu este afectată de factori naturali de risc major. Furtuna care s-a abătut asupra zonei

montane, în noaptea dintre 5 şi 6 noiembrie a anului 1995, a doborât peste 3000 ha de

pădure. Doborâturile au fost înlăturate şi pădurea, replantată. Acest fenomen meteorologic

poate fi prevenit prin amestecul pădurilor de răşinoase cu arbori din familia foioase, care au

rădăcini mult mai puternice şi rezistente la vijelii.

Pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor produse de torenţi şi pâraie, mai ales de cei din zona

estică a localităţii, sunt necesare lucrări de regularizare şi stabilizare a cursurilor acestora.

Datorită slabei dezvoltări a industriei, arealul Covasna şi împrejurimi nu este afectat de

poluare gravă, dar există depăşiri ale cotelor maxime admise, mai ales în ce priveşte poluarea

aerului. Prin reducerea suprafeţei de pădure de pe versanţii înconjurători a fost uşor

influenţat nivelul aeroionizării şi aerosolilor de răşinoase. Devierea traficului de tranzit din

oraş, pe o şosea de centură, măsură propusă şi prin Planul de Urbanism General al localităţii

ar reduce din nivelul poluării sonore şi cea produsă de arderile de combustibil, din aer.



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

162

2.13. Analiza comparativă a Covasnei cu alte staţiuni balneoclimaterice din ţară şi din străinătate

Analiza competitivităţii o vom face pe două dimensiuni: pe de o parte am încercat pe baza

datelor şi informaţiilor ce ne stau la dispoziţie să facem o comparaţie cu staţii

balneoclimaterice din ţară, care dispun în general de acelaşi profil. Cealaltă dimensiune, aşa

numita dimensiune “înnăscută”, trebuie interpretată pe baza comparaţiei avantajelor sau

competenţelor ce se pot exprima în date exacte, care derivă din condiţiile naturale (de ex.

apele minerale, aşezare) analiza comparativă şi competenţele “create” , (de ex. capacitate,

infrastructură).

Băile Tuşnad îşi datorează renumele acţiunii terapeutice a apelor sale minerale (ape

bicarbonatate, sodice, calcice, carbogazoase, clorurosodice, magneziene, hipotone,

feruginoase, slab radioactive), precum şi izvoarelor mezotermale, mofetelor şi climatului

subalpin. Mediul natural deosebit de atractiv este compus din Valea Oltului, defileul Oltului,

lacul de origine vulcanică Sfânta Ana şi lacul artificial Ciucaş. La acestea se adaugă mai

departe infrastructura ei, baza de cazare cu aproape 2000 locuri, restaurante şi locurile de

agrement etc.

Staţiunea balneoclimaterică Sovata este recunoscută în ţară şi în străinătate datorită factorilor

de mediu terapeutici, precum şi infrastructura renovată în parte şi creată în ultimii ani.

Resursele de apă ale localităţii o constituie lacurile cu ape foarte sărate, heliotermice (Lacul

Ursu, Lacul Alunişul), nămolul negru sărat, terapeutic, precum şi climatul blând, caracteristic

zonei deluroase de la poalele muntelui. Sovata dispune de asemenea, de instalaţiile necesare

băilor calde de cadă, compreselor calde cu nămol, tratamentelor fizio-, aero - şi helio -

terapeutice. Apele sunt folosite în tratamentul bolilor ginecologice, ale aparatului locomotor,

dar şi pentru tratarea altor boli, pentru afecţiuni posttraumatice, pentru tratarea sistemului

nervos central şi vegetativ, afecţiuni cardiovasculare, metabolice şi de nutriţie, sistemului

glandelor endocrine, boli profesionale.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

163

Staţiunea balneară, Borsec are resurse bogate şi diverse, dintre care sunt remarcabil de

importante resursele sale naturale. Dintre resursele naturale, au un rol remarcabil de

importante apele minerale, datorită valorii lor comerciale şi balneologice. Datorită calităţii

deosebite, apa minerală din Borsec, a fost un produs recunoscut şi căutat în curţile

aristocrate, şi de aceea este valorificată de 400 de ani. Băile de soare, de aer şi cura de teren,

apele minerale, emanaţiile carbogazoase, mofetele, nămolul de turbă, agenţii hidro- şi

fizioterapici, regimurile alimentare şi cultura fizică medicală aplicate în climatul sedativ al

Borsecului sunt factorii curativi ai staţiunii.

În Borsec există izvoare carbogazoase, bicarbonatate calcice, magneziene, sodice, aproape

identice ca mineralizare şi cu un conţinut variabil de fier. Studiile farmacodinamice arată că

majoritatea izvoarelor măresc apreciabil secreţia şi aciditatea sucului gastric. Izvorul Petőfi

deprimă uşor secreţia gastrică. Toate deprimă secreţia biliară, diluând-o, iar apa Izvorului

Principal este colecistochinetică. Are o acţiune hipocolesterinizantă şi anagotoxică,

normalizează arderile de fond. Izvoarele din Borsec sunt indicate pentru: boli ale tubului

digestiv şi ale glandelor anexe, hepatite cronice posthepatitice, în afecţiuni ale căilor, boli de

nutriţie, boli ale rinichilor şi ale căilor urinale, în boli ale aparatului cardio-vascular,

hipertiroidismul, afecţiuni cronice ale aparatului respirator.

2.13.1. Analiza comparativă a factorilor naturali a staţiunilor din Carpaţii

Orientali

Înaintea prezentării primului tabel comparativ, am dori să introducem câteva noţiuni, pe care

nu le-am folosit în capitolele precedente. Este vorba despre următoarele indicatori cu privire

la caracteristicile climatice ale obiectivelor analizate: (Ciangă, 1998)

- indicele de confort termic utilizat mult de cercetările bioclimatice are la bază o corelaţie între

temperatura aerului, umezeală şi vânt în condiţiile în care organismul uman caută să-şi

menţină temperatura constantă, prin acumulare sau cedare de căldură. Calcularea acestei

indice se face pe baza unui procedeu complex, în funcţie de temperatura aerului, umiditatea

relativă şi viteza vântului, folosind formula lui Missenard’s A. Apoi pe baza graficelor de

corelaţie cu altitudine se obţine, pentru Carpaţii Orientali, în depresiuni, pe versanţi estici sau

vestici, până la 600 m altitudine 10-12 zile cu confort termic; iar pentru munţii cuprinşi între


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

164

600 – 1200 m un număr de 5-10 zile cu confort termic iar la peste 1500 m practic nu se mai

înregistrează zile cu confort termic

- Stresul bioclimatic este un indicator important în stabilirea caracteristicilor terapeutice ale

topoclimatelor staţiunilor. Aceasta evidenţiază limitele climatice în cadrul cărora organismul

îşi menţine, în stare de echilibru, sistemele de reglare, peste şi sub care, devin stimulativi sau

stresanţi, declanşând mecanismele de autoapărare şi adaptare a organismului: stresul climatic

cutanat este legat de senzaţia de frig sau de căldură şi se calculează utilizîndu-se formula lui

P.A.Liple.

- stresul climatic pulmonar este legat de schimburile respiratorii cu mediul ambiant, prin

absorbţie de oxigen şi eliminare de CO2. În funcţie de tensiunea vaporilor de apă din

atmosferă indicele pot fi relaxante (nestresante), dezhidratante în lunile de iarnă când aerul

este sărac în vapori sau hidratant, în lunile calde. Din însumarea celor două tipuri de stres

rezultă stresul bioclimatic global.

- Avându-se în vedere că activitatea turistică se desfăşoară în mare parte în aer liber, pe baza

studiului efectelor factorilor climatici asupra organismului, s-a ajuns la formula de calculare a

indicelui climato-turistic calculat pe baza a trei factori (de către R. Clausse şi A. Gerault): durata

de strălucire a soarelui, temperatura aerului, durata precipitaţiilor în timpul zilei.

- În cele ce urmează prezentăm datele tabelului întocmit de Elena Teodoreanu referitor la

cele zece staţiuni balneoclimaterice studiate – printre care evident şi Covasna, precum şi

principalii caracteristici turistici, climaterici şi bioclimaterici ale acestora.

Compararea caracteristicilor climatici şi bioclimatici ale staţiunilor balneoclimaterice


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

165

Sursă: Nicolae Ciangă, 1998, Turismul în Carpaţii Orientali

După cum putem observa, Covasna posedă caracteristici climatici şi, implicit, bioclimatici

bune, adică se situează - printre cele studiate - în prima parte din (locul 3) locuri din aceste

puncte de vedere: la categoria durata de strălucire a soarelui se află la locul 2, la capitolul

precipitaţii /având precipitaţii nu prea abundente/, la ninsori însă se prezintă mai rău fiind

pe locurile 6-7-8 (pe aceste trei locuri fiind staţiuni cu acelaşi valori) la numărul zilelor cu

strat de zăpadă /aici s-a considerat favorabil cât mai multe zile cu zăpadă/ şi 5-6-7-8 la

grosimea medie a stratului de zăpadă (situaţia din acest punct de vedere poate fi ameliorată

prin prezenţa în vecinătate a localităţii Comandău cu grosime medie a stratului de zăpadă

mare); mai departe se dovedeşte opus localităţii Borsec, care este “polul frig” al staţiunilor

6 Conform declaraţiei unui cercetător-specialist din localitate, d-l Gyila Sándor, precipitaţiile anuale la Covasna

sunt mai ridicate, în jur de 700 mm.

Caracteristici climatici Caracteristici bioclimatici

Stres bioclimatic Staţiunea balneo -

climaterică Altitudine Durata străl.

soarelui (ore)

Precipitaţii (mm)

Nr. zile cu strat de

zăpadă anual

Grosi –mea

medie strat.

zăpadă

Nr. zile de

confort termic (iulie)

cutanat pulmonarb.c. total

Indice climato-turistic (august)

1. Tuşnad Băi 625-655 1850 650 75 25-30 13 12 32 44 57.0

2. Borsec 800-910 1800 750 90 40-50 7 18 30 48 57.5

3.Covasna 550-600 2000 5506 75 25-30 14 16 23 39 58.0

4. Slănic Moldova 450-530 1900 700 80 25-30 12 15 32 47 58.5

5. Sovata 475-530 1850 750 70 20-25 10 12 21 33 60.0

6. Sângeorz Băi 430-460 1900 700 75 30-40 10 12 20 32 58.0

7. Slănic Prahova 380-430 2100 750 60 20-25 14 12 30 42 71.5

8. Vatra Dornei 790-900 1800 700 100 40-50 6 13 30 43 57.5

9.Borşa 850-880 1600 850 100 50-60 12 13 25 30 54.0

10. Izvorul Mureşului 880-900 1800 700 100 25-30 7 13 30 43 54.0


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

166

balneo’, se află pe primul loc la numărul zilelor cu confort termic, are indice mic al stresului

bioclimatic global, iar la indicele climato-turistic din luna august se află la locurile 4-5.

În continuare, vom prezenta caracteristicile zăcămintelor hidrominerale ale staţiunilor

balneoclimaterice cercetate:

Caracteristicile resurselor hidrominerale ale staţiunilor balneoclimaterice Staţiunea

balneoclimaterică

Conţinut de substanţă

minerală mg/l

Conţinut CO2 Aport total l/s

1. Sângeorz Băi 8359 1108.0 1.50

2.Vatra Dornei 250-1750 148-1688 6.90

3. Borsec 2312 –7160 345-2647 21.95

4. Băile Tuşnad 3146 –8278 1180-2039 7.20

5. Malnaş Băi 509-6781 101-1424 0.40

6. Bálványos 5131 –10331 553-1875 0.90

7. Covasna 633-17377 1000-2500 10.20

8. Slănic Moldova 2491-25155 0-2677 10.80

Sursă: Nicolae Ciangă, 1998: Turismul în Carpaţii Orientali

Se poate observa că apele minerale din Covasna se află pe o poziţie avantajoasă faţă de

majoritatea ‘concurenţilor’ mai importanţi. În privinţa mineralizării, aparent se află pe

primele locuri, mineralizarea de până la 17000 mg/l este una foarte bună faţă de majoritatea

apelor minerale din ţară, iar cele de la Slănic Moldova, de exemplu, par mult mai ridicate, dar

de fapt valorile lor sunt date de conţinutul ridicat de cloruraţi de sodiu (sări – acestea urcă

chiar la concentraţii incredibile de 150 mii mg/l !) şi nicidecum de o diversitate de

oligoelemente. Mai departe, în privinţa conţinutului de bioxid de carbon ‘borvizul de

Covasna’ chiar se situează printre lideri. La ultima caracteristică, debitul cumulat, izvoarele

din Covasna se poziţionează mult peste media celorlalte staţiuni, ceea ce iarăşi se consideră

un avantaj comparativ important, din punct de vedere economic şi turistic.

Urmare a ‘stingerii’ treptate a proceselor vulcanice sunt şi emanaţiile gazoase de CO2 şi

sulfuroase de origine mofetică utilizate în tratamentul balnear atât împreună cu apele

minerale, cât, mai ales în ultimul timp, separat, cu efecte benefice în afecţiunile circulatorii,

mai ales periferice. Se constată puritatea deosebită a emanaţiilor mofetice de la Covasna (98.0

%CO2), cea mai mare din toate emanaţiile mofetice din Europa, comparativ cu compoziţia


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

167

accentuat eterogenă a celor de la Băile Tuşnad în care domină azotul (53.31%). Emanaţiile

mofetice mai au în componenţă şi radon sau izotopi radioactivi ai acestuia (RaA, RaB, RaC,

RaC’) cu efecte asupra mecanismelor biologice:

Caracteristicile emanaţiilor de gaze în mofete Locul emanaţiilor de gaze în mofete nCi Unităţi Mach

Covasna 0.053-0.371 0.15 –0.98

Harghita Băi 0.274 –0.355 0.74-0.97

Băile Tuşnad 0.110 0.30

Malnaş Băi 0.180 0.45

Borsec 0.140 0.38

Turia 0.501-0.703 1.37- 1.92

Sursă: Nicolae Ciangă, 1998: Turismul în Carpaţii Orientali

Emanaţiile mofetice au în general debite mari. Astfel, se estima că în 1958 emanaţiile de la

Turia s-au ridicat la 1448000 kg CO2 şi 6400 kg H2S. De asemenea, altitudinile mari la care

apar unele din acestea (Harghita Băi la 1330 m, Sântâmbru Băi la 1284 m) conferă unora din

aceste staţiuni posibilitatea de dezvoltare complexă (funcţii recreative, wellness şi sporturi de

iarnă).

În tabelul următor punctăm resursele băilor pentru a obţine o imagine de ansamblu despre

concurenţă. Punctele sunt cuprinse între 1 şi 5 (1 reprezintă cea mai slabă calificare, iar 5 cea

mai bună).

Băile Tuşnad Covasna Borsec Sovata

Tradiţie 5 5 4 4

Mediu înconjurător 3 3 4 3

Accesibilitate 5 4 3 4

Complexitatea serviciilor

4 4 2 4

Infrstructura turistică

4 5 2 4

Total: 21 21 15 19


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

168

Putem modifica ponderea factorilor prezente în felul următor:

Factor, Pondere Băile Tuşnad Covasna Borsec Sovata

Tradiţie, 10% 0,5 0,5 0,4 0,4

Mediu înconjurător, 15%

0,45 0,45 0,6 0,45

Accesibilitate, 25% 1,25 1 0,75 0,5

Complexitatea serviciilor, 25%

1 1 0,5 1

Infrastructura turistică, 25%

1 1,25 0,5 1

Total, 100%: 4,2 4,2 2,75 3,35

Pentru o înţelegere mai profundă a modalităţii de clasificare, avem nevoie de o scurtă

explicaţie pentru fiecare factor de clasificare.

Prin tradiţie înţelegem de obicei acele fapte şi obiceiuri moştenite de la înaintaşii pe care le-

au păstrat de la generaţie la generaţie fără schimbare. Asocierea punctajelor cu localităţile s-a

făcut după modul următor: am analizat timpul de când fac parte serviciile din oferta, precum

şi tradiţiile pe care le au.

Conceptul de mediu se leagă strâns de conceptul sistem. Nu putem determina cele două

concepte separat unul de altul. Mediul este ansamblul factorilor care exercit influenţă la

sistem. Un sistem concret, poate fi determinată, dacă definim elementele ei şi dacă indicăm

influenţele şi interacţiunile existente dintre aceste elemente. Când am analizat mediul, am luat

în considerare factori care determin aspectul şi atmosfera localităţii. Au mai fost importante

şi resursele naturale, climatul, nivelul impurităţii. Toate acestea au importanţă mare din punct

de vedere turistic, au un efect mare la caracterul localităţii.

Complexitatea serviciilor este punctul de reper pentru fiecare unitate, localitate turistică.

Trebuie să se asigure alternative de distracţie oaspeţilor, nu se poate lăsa pe seama lor. La

această clasificare am luat în considerare diversitatea serviciilor turistice prezente în localităţi

pe nivel anual, în perioada de iarnă şi în periada de vară; dimensiunea şi calitatea sistemului

de informare turistică (puncte informaţionale, broşuri, panouri informaţionale, hărţi turistice,

marcaje turistice etc.).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

169

La accesibilitate important este distanţa localităţii de drumuri de circulaţie rapidă. Am

analizat distanţele de drumuri europene şi drumuri naţionale, aeroporturi; dacă are acces de

cale ferată şi ce tip, din câte direcţii este accesibil zona şi la ce fel de mijloc de transport

public putem apela.

Infrastructura turistică este compusă din mai multe părţi. Importante sunt suprafaţa apei

utilizabile, posibilităţile de tratamente aferente, diferite modalităţi de distracţie, drumeţii,

atracţii. Totodată capacitatea de cazare şi locurile de parcare aparţin aici.

Concluzii:

Ridicarea nivelului profesional este indispensabil. Într-un mediu cu competivitate agresivă şi

extensivă acele destinaţii pot obţine succese, care satisfac cerinţele turiştilor faţă de calitatea

serviciilor. Dacă în loc de „destinaţie ieftină” putem propaga localitatea ca un loc cu nivel de

calitate înaltă, în consecinţă profitabilitatea companiilor şi personalului lucrătoare în acest

domeniu va creşte. Resursele naturale sunt bogate, este nevoie de reânnoirea şi completarea

infrastructurii turistice.

2.13.2. Unele referinţe comparative privind infrastructura staţiunilor din ţară

Analizând dinamica capacităţii locurilor de cazare din staţiunile balneoclimaterice între 1972

şi 1990 ne lovim de contradicţii evidente:

Compararea capacităţii de cazare

Capacitatea de cazare

În momente diferite Staţiunea balneară

1972 1980 1990

Creşterea

între 1990 şi

1972 %

1998 2003

Evoluţia

între 1990

şi 2003

%

Slănic Moldova 2832 3378 3228 +13.9 n.a n.a -

Sângeorz Băi 630 2138 2150 +241.3 n.a n.a -

Covasna 341 1114 2218 +469.8 2213 2324 +4,77%

Tuşnad 2388 2718 2955 +16.5 2784 1946 -34%

Borsec 2799 2847 2783 -0.6 2095 374 -87%

Sovata 2552 3735 4369 +71.2 n.a 4152 - 5%

Vatra Dornei 1140 1634 1884 +65.3 n.a n.a -

Sursă: Nicolae Ciangă, 1998: Turismul în Carpaţii Orientali, Institutul Naţional de Statistică a Judeţului Harghita, 2005.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

170

După schimbările din anul 1990 capacitatea de primire a staţiunilor a evoluat în mod

contradictoriu. În timp ce unele au pornit spre o dezvoltare rapidă – numărul locurilor de

cazare a crescut cu 100% -120% ba chiar în unele staţiuni cu 400% între 1972 şi 1990

(Sângeorz Băi, Covasna), în cazul celorlalte, această creştere a fost mai lentă - între 10% şi

100% (Slănic Moldova, Tuşnad, Vatra Dornei şi Sovata). O a treia categorie o constituie

Borsecul, care deja în anii 70 –80 a ajuns într-o fază de stagnare, în anul 1990 pornind încet

spre o scădere uşoară de -0,6% , ceea ce a condus la sfârşitul secolului la o destrămare totală

(faţă de 1990 capacitatea a scăzut cu 87%).

2.13.3. Analiza competitivităţii localităţii, examinarea concurenţei, compararea

cu localităţi şi zone potenţial concurente din străinătate

2.13.3.1. Asemănările dintre staţiunile balneare din Carpaţii Orientali şi staţiunile din

alte ţări ale Europei

Cele mai multe izvoare de ape minerale din România se găsesc la poalele Carpaţilor Orientali,

în bazinele muntoase, care în diversitatea lor, cu efectul lor terapeutic şi în privinţa debitului

pot concura în privinţa caracteristicilor naturali cu oricare dintre staţiunile Europei. Din

cauza infrastructurii total neglijate şi distruse este aproape fără sens să comparăm prin cifre

baza de tratamente din România cu staţiunile balneoclimaterice din Europa de vest, nici în

privinţa diversificării prestaţiilor de servicii şi calităţii acestora.

În tabelul de mai jos facem suma câtorva asemănări dintre staţiunile balneare din România şi

cele din ţările dezvoltate ale Europei care dispun de turism balnear, în raport cu principalele

caracteristici ale apelor termale. (Talaba, 1991)


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

171

Apele minerale utilizate în tratament

Localităţi şi izvoare cu asemenea ape în Carpaţii Orientali

Localităţi din alte ţări care au ape asemănătoare care sunt folosite pentru tratarea aceloraşi boli

1. Ape alcaline cu efect de diminuare a secreţiei gastrice

Slănic Moldova, Covasna, Malnaş, Bodoc

Vichy, Royat şi Mont D’or (Franţa); Neuenahr, Ems şi Betrich (Germania); Hisaria (Bulgaria).

2. Ape feroase Borsec, Sângeorz Băi, Vâlcele

Saint Nectaire, Contrexeville, Vittel şi Evian (Franţa); Wildungen (Germania); Montecatini (Italia).

3. Ape feruginoase Tuşnad, Vatra Dornei, Vâlcele, Valea Vinului şi Poiana Negri

Harrogate (Anglia); Levico şi Roncegno (Italia); Vals şi Autenil (Franţa); Kissingen, Oeynhausen, Lausieck şi Pyrmont (Germania).

4. Ape clorosodice Slănic Moldova, Malnaş, Sângeorz Băi, Bodoc, Zizin, Tuşnad

Ape reci: Hamburg, Kissingen, Baden-Baden, Wiesbaden şi Neuheim (Germania); Montecatini, Battaglia şi Abamo (Italia); Bourbonne-Les Bains şi Salin Montters (Franţa); Ape termale: Nauheim, Baden-Baden (Germania), Battaglia (Italia), Bourbonne-Les Bains (Franţa);

5. Ape calcice bicarbonatate

Borsec Piatigorsk (Federaţia Rusă);

6. Ape sulfatate Bălţăteşti Karlovy-Vary şi Marianske Lazne (Cehia), Montmiral (Franţa), Friedrichshall (Germania), Sandanski, Kustendil şi Varchets (Bulgaria), Soci (Federaţia Rusă);

7. Ape radioactive Slănic Moldova, Bálványos

Masutami (Japonia), Valdemerillo (Spania), Laco Ameno (Italia), Hisaria şi Valingrad (Bulgaria);

8.Ape sodice bicarbonatate

Malnaş, Bodoc Vichy (Franţa), Hisaria, Sandanski, Devin, Kustendil, Narecheten şi Albena (Bulgaria);

9. Ape teroase şi alcaline teroase

Borsec, Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Vâlcele

Saint Nectaire, Contrexeville, Vittel şi Evian (Franţa), Wildungen (Germania), Montecatini (Italia), Zeleznovodsk (Federaţia Rusă);

10. Ape clorosodice bicarbonatate sodice şi mixte

Slănic Moldova Royat, Saint-Nectaire, Bourbonne şi Evian (Franţa), Gleichenberg (Germania).

Prin urmare se poate constata că este adevărat faptul, că izvoarele Carpaţilor Orientali

reprezintă toate tipurile de ape minerale din Europa, practic scara apelor existente aici, care


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

172

izbucnesc din adâncuri este atât de largă, încât în această privinţă sunt fără pereche în

Europa.

2.13.3.2. Competitivitatea Covasnei în comparaţie internaţională

Dacă examinăm localitatea Covasna a zilelor noastre, din punctul de vedere al resurselor sale

naturale, al factorilor terapeutici, a infrastructurii de bază şi turistice, a resurselor umane şi

aşezării geografice, este dificil să găsim în afară de factorii naturali alt punct de sprijin pentru

comparaţia cu staţiunile balneoclimaterice de frunte. Covasna stă pe locul trei în clasamentul

băilor din România cu o cotă de piaţă de 7,9% (privind folosirea tichetelor gratuite sau

compensate de guvern – acestea reprezintă majoritatea oaspeţilor). Factorii capacităţii de

concurenţă în general în turism şi în special în turismul de sănătate pot fi încadraţi în patru

categorii mai mari:

- mărimea şi structura ofertei, varietatea acesteia şi nivelul de preţuri

- trendul cererii, cunoaşterea şi urmărirea preferinţelor, eventual crearea acestora

- în ce măsură este cunoscută oferta

- accesibilitatea ofertei

Examinând conform acestor grupe de factori, este aproape evident, că nu este de ajuns să

vorbim în general despre capacitatea de concurenţă, este mult mai important să urmărim, pe

care pieţe pot fi competitive calităţile localităţii şi ale regiunii, şi străduinţele organizaţiilor

(sociale şi de piaţă) competente pentru dezvoltarea acestora.

Punct de pornire constituie de la bun început aceea ipoteză, ca şi o alegere de valori, cum că

viitorul Covasnei ar trebui să se bazeze pe dezvoltarea turismului de sănătate. Pentru acest

lucru sunt date pe de o parte factorii naturali terapeutici, precum şi există provocările

izvorâte din mediul exterior, din mediul pieţei, şi anume cererea dinamic crescătoare pe

pieţele europene pentru oferte de acest tip. Situaţia de concurenţă este intensificată de faptul

că în cazul altor ţări recunoaşterea trendurilor, străduinţele de investiţii, organizarea pieţei şi

subvenţiile de stat pentru investiţii au pornit mai devreme şi nu trebuia să înceapă

reconstrucţia de la stări atât de decăzute, ca la cele caracteristice în general staţiunilor

balneoclimaterice din România. La analiza situaţiei de concurenţă, dacă vrem să poziţionăm


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

173

oferta viitoare a Covasnei pe o piaţă est-europeană, dacă vrem să concurăm pe aceeaşi pieţe

ale ţărilor din această regiune (Europa de Vest şi de Nord) trebuie să pornim dintr-o poziţie

de concurs foarte dezavantajoasă.

Scheletul creării competitivităţii Covasnei îl constituie parametri calitativi şi cantitativi ai

apelor minerale, varietatea acestora şi mai ales acţiunea lor terapeutică, caracteristicile

bioclimaterice, pe de altă parte Monarhia Austro - Ungară ce apare prin moştenirea

arhitectonică, respectiv din partea română a atmosferei staţiunilor balneoclimaterice din

perioada interbelică, a stilului nostalgic specific culturii băilor de demult, ce pot fi

intensificate de aşezarea geografică, munţii înconjurători, contrastul esteticului peisajului din

bazin şi formele active de recreaţie.

Pentru punerea bazei imaginii de viitor este recomandată examinarea caracteristicilor

staţiunilor recunoscute pe plan internaţional, considerată competitivă. Comparaţia poate

ajuta, să ne imaginăm elementele încă inexistente în condiţiile locale, anturajul natural al

staţiunii studiate, în cazul nostru a Covasnei.

Principalii concurenţi internaţionali, privind principalele caracteristici ale apelor termale sunt:

Vichy, Royat şi Mont D’or (Franţa); Neuenahr, Ems şi Betrich (Germania).

Băile din Franţa

Vichy, un oraş cu 26.528 locuitori se află pe marginea râului Allier. Izvorul râului este în

regiunea muntelui Massif Central cu câţiva kilometri în sud, lângă capitala regiunii, Clermont-

Ferrand.

Cura de reumatologie:

Cura termală se prescrie deobicei pentru cei care au o afecţiune cronică, ca un tratament

complementar unui tratament clasic, medical sau chirurgical sau ca tratament de substiţie în

cazul intoleranţei sau contraindicaţiilor. Apelând la terapia cu apa termală, se poate uita

celelate tipuri de terapii, fiindcă tratamentul termal sporeşte eficacitatea vindecării şi reduce

intensitatea reumatismului şi numărul dozelor de medicamente necesare.

Terapie naturală: sunt combinate caracteristicile benefice a apei (apa termală, compoziţia

chimică, efect fizic şi mecanic). Cel mai dominant mod de folosire este cea de hidroterapie

externă. Tratamentele de bază sunt: aplicaţii generale pe corp a nămolului, băut, duş, masaj

cu apă şi gimnastică funcţională în bazine.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

174

Tratament pe teren: Se foloseşte în următoarele cazuri: la repaus, la ruptură, dacă persoana

lucrează într-un mediu înconjurător foarte stresant, apăsător, adică la cazuri în care boala este

cauzată de mediul în care persoana petrece mult timp şi care nu poate fi tratată cu apă

termală.

Cura de reumatologie: se folosesc numai cure externe. Principalele simptome sunt durerea

cronică şi ankylosa articulară (înţepenirea încheieturilor). Independent de calitatea

propriuzisă a apei termale, a apei şi a temperaturii ei, apa crează condiţii optime pentru

calmarea durerii articulare, diminuarea presiunii şi favorizează mişcarea. Temperatura are

efect sedativ pentru dureri. Calitatea propriuzisă a apei de la Vichy stă în bogăţia de oligo-

elemente, fluor, acţiunea de a se reîntări de cure externe. Asocierea curentă a problemelor de

digestie cu folosoirea aspirinei, întăreşte opinia că folosirea tratamentului cu apă termală este

mai bună şi nu are efecte secundare.

Indicaţii: artrosă, osteoporosă, reumatism cronică, reumatism inflamatoriu cronică, patologie

funcţională, traumatologie, chondrocalcinosă.

Cura patologic digestiv:

Cura de băut apă termală se face în felul următor: se absoarbe în doze mici de 20-40 gr în

fiecare jumăte de oră concomitent cu cura externă de băi mineralizate, duşuri, aplicare de

nămol termal.

Numărul unităţilor de cazare din Vichy:

Hotel Camping Apartman Cameră

4 * 2 4 - -

3 * 5 3 - -

2 * 27 2 - -

1 * 5 1 - -

Fără * 6 - 1 11

Sursă: www.vichy-tourisme.com

Royat, o mică localitate cu 4658 (1999) locuitori, este în regiunea Auvergne, în centrul

Franţei. Izvoarele termale sunt cunoscute din era romană, ruinele băii romane sunt vizibile şi

astăzi. Resursele hidro-minerale din Rozat –Chamalieres au o compoziţie cloro-carbonată,

sodică, bogat în gaz carbonat. Sursa de apă termală Eugenie este importantă în plus pentru

debitul ei de 100 000 litri pe oră şi pentru temperatura de 32,5 grade Celsius. Este bogat în


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

175

gazul carbonat şi în oligo-elemente (5g minerale/litru). Sezonul de la Royat începe de obicei

în săptămâna a doua din aprilie (pe 9 aprilie în 2007) şi închide porţile în săptămâna a treia

din octombrie (pe 19 octombrie în 2007).

Cura cu apa termală de la Royat poate vindeca boli cardio-vasculare şi reumatologice:

Boli cardio-vasculare:

- arteri la membri inferiori

- sclerodermie

- ulcer arteriovenos, întârziere cicatrică

Reumatologie:

- artroză vertebrală

- artroză de mâini şi de deget

- periartrită scapulo-humerală

- artrită de genunchi

- tendinită cronică

- traumatism osteo-articulară

Numărul unităţilor de cazare din Royat:

Hotel Camping Apartman Pensiune

4 * - 1 - 6

3 * 1 - - 15

2 * 5 1 2 23

1 * 1 - - 3

Fără * 1 - - -

Sursă: www.royat.fr

Mont Dore este un oraş de spa în centrul Franţei, se află pe malul dreapta a râului

Dordogne River, aproape de Clermont-Ferrand. Izvoarele termale, care acum numără 12, au

fost cunoscute şi în timpul roman. Apele conţin bicarbonat de sodiu, arsen, fier. Climatul

localităţii este extrem de sever, de aceea sezonul începe la 21 aprilie şi durează până la 20

octombrie. La Mont Dore se duc oamenii pentru a se vindeca de reumatism sau de boli ale

căilor respiratorii.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

176

Tipuri de tratamente:

Căi respiratorii: cură de băut, iritaţie nazală şi faringită, inhalare, pulverizare, aerosol, duş

faringită, duş nazal cu gaz, metoda Proëtz, inhalare colectivă, aerosol colectiv, băi, duşuri cu

jet de apă, duş de abur.

Reumatologie: cură de băut, hidro masaj, băi cu duşuri sub ape, duşuri cu jet de apă, duş local

cu afuziune, duşuri cu abur mobil, injecţii de gaz termal.

Mont Dore este renumit şi pentru efectul benefic pentru astmă, paralizări neurologice şi

reumatice.

Numărul unităţilor de cazare din Mont Dore:

Hotel Camping Vile Pensiune

4 * - - - -

3 * 1 1 - -

2 * 17 2 - 2

1 * 6 - - 1

Fără * 5 - 2 -

Sursă: recherce.tourism.fr

Băile din Germania:

Oraşul Neuenahr este cunoscut pe lângă izvoarele termale pentru medicii bine pregătiţi şi

pentru cele 16 clinici prezente. Populaţia în Neuenahr este de 27.685 (2004) capete, iar anual

vin 200-300 mii oameni pentru a se vindeca sau a petrece câteva zile aici. Programul

deschiderii este de la ora 09:00 până la ora 23:00 în fiecare zi.

„Regina apelor de masă” izvorăşte la 359 metri sub pământ şi are 36 grade Celsius.

Preţul biletelor de intrare:

Tipul biletelor de intrare Valoare în euro

Adulţi (3 ore/o zi ) 12,90 / 14,90

Copii (o zi ) 10,90

Saună 2,99


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

177

Facilităţile staţiunii balneare: - bazin cu apă dulce de 30 de grade Celsius, apă termală (31 grade

Celsius), bazin de relaxare cu apă termală, 4 bazine vârtej (37 grade Celsius), bazine în aer

liber (31 grade Celsius), sauna de stele (95 grade Celsius), saună uscată (100 grade Celsius),

baie de abur romană (42 grade Celsius), saună de aromă (80 grade Celsius), saună finlandeză,

masaj hidro jet.

În tabelul următor putem găsi numărul unităţilor de cazare din localitatea Neuenahr.

Numărul unităţilor de cazare din Neuenahr:

* Hotel Pensiune Casă de vacanţă

5 * - - -

4* 3 - -

3 * 7 - 2

2 * 2 - -

1* - - -

Fără* 23 9 7

Sursă: www.bad-neuenahr-ahrweiler-online.de/hotelliste.php

Ems este cunoscut, ca oraşul izvoarelor medicinale. În apa pură termală de 32 de grade

Celsius, cu o suprafaţă totală de 1000 metri pătraţi oaspeţii pot găsi loc suficient pentru

relaxare. Sectorul exterior funcţionează şi iarna, vara fiind bazinul ideal pentru înot. În afară

de bazine cu apa termală mai găsim un parc de sauna şi OxyParcul. Aceasta din urmă

(oxygen fitness studio) este unic în Germania. Aerul este îmbogăţit cu 40% oxigen pur.

Astfel este posibil să obţinem o performanţă de trainig pe care în condiţii normale nu ar fi

posibil.

Oaspeţii au acces la apele termale de la ora 13:00 până la 22:00 luni, de la ora 09:00 până la

22:00 Marţi – Vineri şi de la 09:00 până la 20:00 la sfârşit de săptămână.



Adulţi (4 ore/o zi ) 5,10 / 7,10

Copii (4 ore/o zi ) 3,80 / 5,10

Familie (2 adulţi şi 1 copil – o zi) 17,90

Saună cu acces la apă termală 12,25


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

178

Terapii disponibile: - masaj general, masaj relaxant, drenaj limfă, fango-packung (nămol mineral

cald), tratamente cu aer cald, aplicarea zăpezii Kneipp, inhalare Emser Sole (soluţie de sare

de la Ems), gimnastică pentru bolnavi cu ajutorul maşinelor, electroterapie.

Program fitness şi gimnastică: - aquafitness, aquastep, fitness pentru spate, gimnastică de schi etc.

În tabelul următor putem găsi numărul unităţilor de cazare din localitatea Ems.

Numărul unităţilor de cazare din Ems:

* Hotel Pensiune Casă de vacanţă Camping

5 * - - 1 -

4* 1 3 4 -

3 * 5 4 10 -

2 * 1 1 4 -

1* - - - -

Fără* 8 10 24 5

Sursă: www.bad-ems.info

Succesul apei vindecătoare de la Bertrich este cunsocut de mult. Nu poate fi negat faptul că

izvoarele termale de la Bertrich, care conţin săruri de tip Glauber (loc unic în Germania din

acest punct de vedere) şi au temperatura naturală de 32 de grade Celsius, au efect pozitiv la

mecanismul de mobilitate a corpului uman şi a organelor interne. Prin urmare pot oferi cure

testate şi încercate pentru tratarea problemelor de mobilitate cu terapii active sau pasive.

Suprafaţa totală a bazinelor de apă este de 400 mp.

Oaspeţii au acces la apele termale de la ora 8:30 până la 22:00 în zilele luni – vineri şi de la

8:30 până la 19:30 la sfârşit de săptămână.



Adulţi (3 ore) 6,60

Copii (3 ore) 4,10

Familie (2 adulţi şi 1 copil – 3 ore) 15,30

Saună cu acces la apă termală 10,00

Solarium 2,20


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

179

Facilităţile staţiunii balneare: bazine interioare şi exterioare cu apă termală (32 grade Celsius),

solarium, studio de soare, saune, loc pentru relaxare, terasă foaier, bazine masaj, jacuzzi, jet

masaj, duş pentru întărirea condiţiei.

Terapii disponibile:

Bazine termale-minerale: - disponibil pentru tratarea individuală a grupurilor sub

supravegherea unui expert medical.

Tub termal-mineral: cu preparaţii din nămol, flori sălbatice, rozmarin, etc, carbogazoasă sau

oxigenată.

Hidroterapie: - în concordanţă cu tratamente Kneipp şi Hauffe.

Electro-terapie: - terapie cu frecvenţă joasă şi medie, tratament de interferenţă, baie hidro-

electrică în apă de joasă nivel, baie hidro-electrică în apă adâncă, terapie cu câmp magnetic,

scanare ultrasonică.

Terapie cu nămol: - terapie cu nămol din munţile Eifel, terapia include duş cu apă termal-

minerală şi perioade ulterioare de pauză.

Inhalare apă sărată: - pentru tratarea bolilor respiratorii.

Înghiţirea apei: - apă care conţine sare Glauber, pentru boli ale stomacului, a intestinului, a

ficatului, asimilare a alimentelor.

Masaj: - masaje locale şi generale, masaj relaxant şi sport, masaj sub apă cu jet de apă, drenaj

limfa, masaj relaxant pentru picior.

Fizioterapie: sesiuni de terapie în grupuri, tratamente individuale, tratamente individuale

bazate pe metode neuro-psihologice, tehnici manipulative pentru combaterea imobilităţii

combinate.

Alte terapii: - tratament de întindere, aer cald, terapie cu gheaţă.

Infrastructura turistică este foarte bună, în tabelul următor putem vedea numărul unităţilor

de cazare prezente în oraş (în cazul hotelurilor fără stele, nu a fost făcut încă numărarea lor).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

180

Numărul unităţilor de cazare din Bertrich:

* Hotel Pensiune Apartman

5 * 1 - -

4* 2 - 1

3 * 5 - 7

2 * - 1 3

1* - 5 1

Fără* - 3 12

Sursă: www.bad-bertrich.de/hotel/hotel_e.htm


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

181

3. CONCEPŢIA DE LUNGĂ DURATĂ A ORAŞULUI COVASNA

3.1. Analiza SWOT: principalele probleme, avantaje, pericole şi oportunităţi în dezvoltarea durabilă a localităţii Analiza SWOT, ca analiză a situaţiei, partea de auditare a localităţii - regiunii ne ajută la

ierarhizarea problemelor şi la stabilirea priorităţilor în rezolvarea obiectivelor, comparând

acestea cu viziunea, imaginea de viitor a comunităţii. Aprecierea condiţiilor, calificarea lor cu

semn negativ sau pozitiv se modelează în funcţie de factorii aleşi şi prezentaţi din

multitudinea de factori ai mediului extern, de viziunea sumar prezentată în prealabil şi

concretizată în cele ce urmează.

Acele nevoi sociale (recreaţie, păstrarea sănătăţii şi vindecare) care au ţinut în viaţă turismul

balnear (şi ca activitate economică) în perioada economiei planificate socialiste, nu au

dispărut nici până azi, a avut loc numai o transformare de structură, o modificare şi

diversificare a tendinţelor de cerere. La aprecierea posibilităţilor şi pericolelor cauzate de

mediul exterior, trebuie să considerăm deci staţiunea Covasna ca o unitate analizată care şi-a

propus ca obiectiv activitatea de turism de sănătate ca principala competenţă şi în funcţie de

aceasta realizăm aprecierea elementelor analizei SWOT. Privim deci turismul de sănătate ca

un domeniu de activitate a cărei piaţă în expansiune are o pondere tot mai mare din cererea

totală de turism. Localitatea Covasna dispune în mod dovedit de acele premise, factori de

localizare, resurse, care oferă pentru această formă de activitate un avantaj poziţional: ape

minerale, condiţii bioclimatice, forme geografice destul de variate şi un peisaj cu asociaţii

vegetale de pădure şi păşune (aerosoli răşinoşi, efect de contrast peisagistic). Este evident că

nu numai acel fapt reprezintă o problemă că lipsesc condiţiile fundamentale corespunzătoare

ale infrastructurii generale şi turistice pentru integrarea în turismul internaţional şi mai ales în

turismul de sănătate (care ar oferi posibilitatea unei integrări mai târzii pentru localitate) dar

ceea ce este mai grav: periclitarea bunelor premise locale (defrişări de păduri, lucrări de construcţii


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

182

greu de controlat sau ilegale, lipsurile sistemului gospodăririi comunale), ceea ce ar putea

exclude definitiv posibilitatea localităţii de a intra pe piaţa turismului de sănătate.

3.1.1. Puncte forte - Resurse naturale (gaze, ape minerale, clima, aerul): Covasna dispune de resurse

naturale foarte bune, în ceea ce priveşte resursele. Emanaţiile de gaz sunt unice în Europa,

mai ales din punct de vedere cantitativ. Izvoarele de ape minerale sunt variate din punct de

vedere al compoziţiei şi se găsesc practic pe tot teritoriul oraşului. Clima zonei este moderată,

cu relativ multe zile însorite anual, fără extreme de temperaturi, precipitaţii sau alte fenomene

climaterice. Aerul are o ridicată ionizare negativă, facilitând odihna şi însănătoşirea din

staţiune.

- Mediu cu efect terapeutic: pe lângă elementele climaterice şi atmosferice favorabile,

amintite mai sus, trebuie amintite flora locală şi zonele fără poluare fonică şi poluare a

aerului. La Covasna, cu toate că au existat defrişări imense de păduri, şi calamităţi naturale ale

fondului forestier, încă există un mediu ambiant în apropierea oraşului care are păduri

întinse. Acestea nu numai că împrospătează aerul din zonă, dar şi asigură un impact vizual

estetic, cu efecte benefice asupra procesului de însănătoşire. Pe lângă acestea, trebuie amintit,

că Covasna are o locaţie favorabilă pentru acest tip de turism, deoarece se situează la

depărtare de arterele mari de circulaţie. Faptul că nu are o circulaţie de tranzit semnificativă, -

cum de altfel sunt în cazul multora dintre staţiuni, Băile Tuşnad, Praid, dar şi Borsec,

eliminează posibilitatea poluării fonice şi a aerului, din emisiile autovehiculelor. Aceste

avantaje sunt mai vizibile în Valea Zânelor şi în Valea Hankó, unde turismul balnear are un

mediu şi mai favorabil, fiindcă aici nu mai există nici măcar traficul urban obişnuit, care este

în centrul oraşului. Un alt factor care contribuie în mod pozitiv la calitatea aerului din zonă

este lipsa activităţii industriale. Industria practic s-a desfiinţat în anii 90, la Covasna, care pe

lângă efectele economice şi sociale nefavorabile, însemnă un plus din punct de vedere al

mediului înconjurător şi, implicit, din punct de vedere al turismului.

- Un vechi renume, încă din vremea Monarhiei Austro-Ungare, al vieţii balneare din

oraş: există multe descrieri, cărţi şi alte surse, care încă sunt în circulaţie şi care redau

atmosfera vieţii balneare înainte de Primul Război Mondial. Pe de altă parte, în memoria

generaţiei de vârsta a treia încă mai trăieşte foarte pregnant imaginea Covasnei din era

socialistă, când turismul din Covasna a cunoscut o creştere deosebită, cantitativ, căpătând un


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

183

renume pe plan naţional. Se poate spune că există chiar un brand al localităţii, o marcă

Covasna, care pe lângă conotaţiile negative, aminteşte mulţi oameni de tratamente

cardiovasculare, ape minerale, emanaţii de bioxid de carbon, mari hoteluri, Planul Înclinat.

- Personalităţi din zonă: mari personalităţi ai culturii şi istoriei din Transilvania provin

din localităţile apropiate, cum sunt Kőrösi Csoma Sándor sau Mikes Kelemen.

- Peisagistica, fragmentarea reliefului: pe lângă efectele benefice ale florei din zonă este

important caracterul muntos al zonei care asigură elemente estetice şi alte atracţii deosebite

pentru turişti.

- Comunitate de români puternică, identitatea locală al acestora: cu toate că sunt o

minoritate la Covasna, o conştiinţă locală puternică poate fi un atu în dezvoltarea locală, dacă

această nu se îndreaptă împotriva majorităţii etnice, sau împotriva altor comunităţi locale. În

cadrul românilor din Covasna, românii din Voineşti au a identitate locală şi mai puternică,

chiar sunt o societate închisă, dar această identitate locală ar trebui extinsă la întreaga

populaţie din Covasna (de exemplu, la Borsec identitate locală este mai puternică, indiferent

de naţionalitate, după experienţele noastre).

- Spital de cardiologie, tratamente, medici de specialitate: încă există mulţi medici de

specialitate, foarte pregăiţi, la Covasna, cu specializări mai ales în domeniile de cardiologie şi

balneologie, precum şi există multe tratemente curative, proceduri şi metode specifice

localităţii.

- Baze de tratament numeroase şi active, cu multe proceduri şi servicii de cură: cu toate

că multe demodate, încă funcţionează şi sunt prestate multe servicii care atrag mii de

pensionari şi alte categorii sociale care doresc diferite tratamente împotriva bolilor specifice

vârstei (reumatisme, probleme cardio-vasculare, boli endocrine).

- Locaţie centrală în ţară: oricum analizăm, Covasna se află aproape în centrul

geometric al ţării, fiind la distanţe de mai puţin de 400 km de cele mai multe oraşe mari.

- Statut de staţiune de interes naţional: conform legii, Covasna este clasificat ca

staţiune de interes naţional.

- Câteva întreprinderi semnificative din domeniul industriei alimentare: prezenţa firmei

norvegiene, care produce pateuri, precum şi societatea Vitarom, care aparţine grupului

renumit al mărcii internaţionale Pepsi-Cola pot însemna un avantaj pentru dezvoltarea

economică a oraşului.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

184

- În ultimii ani, cum am văzut şi în capitolul respectiv, a scăzut şomajul în mod

semnificativ. Bineînţeles, aceasta poate are mai multe motive: scăderea şomerilor înregistraţi,

dar fără scădere efectivă a celor fără loc de muncă, scăderea populaţiei şi implicit a celor

neocupaţi prin emigrare sau alte fenomene, sau scăderea efectivă a şomajului, prin creşterea

ocupării forţei de muncă. Credem că este vorba de motive multiple, combinaţia tuturor

motivelor amintite.

- Telecomunicaţiile sunt destul de bine reprezentate, toţi cei patru mari operatori de

telefonie mobilă au acoperire în oraş, există linii digitale de telefonie fixă, conexiuni Internet.

- Câteva oraşe mari în apropiere: Braşov, Sfântu-Gheorghe, la o distanţă mai mare

Bacău şi mai aproape, dar cu o populaţie mai mică Târgu-Secuiesc. Este un atu şi faptul că la

Bacău funcţionează deja un aeroport internaţional.

- Atracţie antropică de tip industrial, Planul Înclinat, unicat în Europa şi mocăniţa ce

transporta la şi de la calea ferată normală la bazele Planului Înclinat, materialele lemnoase.

- Multe locuri de cazare: după cum am văzut, la Covasna sunt peste 2000 locuri de

cazare, ceea ce însemnă o bază tehnico-materială importantă pentru turismul local.

- Existenţa unui manej şi a unui heleşteu la ieşirea spre Chiuruş.

3.1.2. Puncte slabe - Poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor freatice, prin devărsarea apelor uzate în sol şi

în pârâul Covasna. La această problemă intră şi lipsele reţelei de canalizare, atât cantitativ, ca

şi din punct de vedere calitativ.

- Problemele calitative ale depozitului de deşeuri.

- Lipsele sistemului de colectare a deşeurilor, mai ales în ce priveşte deşeurile stradale.

În afara centrului sunt puţine tomberoane amplasate pe străzi.

- Problema drumurilor locale, orăşeneşti: multe dintre străzile şi trotuarele din Covasna

sunt într-o stare deplorabilă, sunt deteriorate sau nu au deloc pavaj din beton sau asfalt.

- Lipsa wc-urilor publice.

- Funcţia locativă şi cea turistică sunt amestecate în spaţiu. Spre deosebire de Sovata

sau Borsec, unde cele două funcţii se delimitează destul de bine în spaţiu, la Covasna în

centru, dar şi în alte părţi nu pot fi delimitate zone clar turistice, din cauza prezenţei funcţiei


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

185

locative. Cele două funcţii se interferează de multe ori şi naşte conflicte ce dăunează atât

turismului, cât şi populaţiei locale.

- Lipsa spaţiilor pentru activităţi sociale, comunitare, adică a unor săli, cafenele, spaţii

pentru spectacole în aer liber unde pot fi organizate evenimente sau întâlniri de diferite

dimensiuni.

- Mulţi câini vagabonzi, care pun în pericol sănătatea publică şi siguranţa pietonilor, şi

constituie o poluare estetică, ca şi celelalte obiective neterminate.

- Aspectul centrului: centrul oraşului duce lipsă de un concept coerent şi planificat.

Hotelurile mari din centru au un aspect dezolant, nu sunt revopsite, şi din punct de vedere

arhitectural-estetic sunt o catastrofă socialistă tipică. Cablurile de electrificare şi de

telecomunicaţii dau un aspect şi mai sordid peisajului urban din centru, ca şi lipsa sau

insufucienţa spaţiilor verzi, pentru o funcţie turistică balneară.

- Slăbiciunea controlului urbanistic, cea a supravegherii construcţiilor, reflectată prin

dezordinea şi haosul arhitectural al construcţiilor din tot oraşul.

- Insuficienţa unităţilor de alimentaţie, mai ales a restaurantelor clasice şi cu specific.

La Covasna sunt doar 2 restaurante care nu se află în incinta unui hotel, ambele fiind de o

categorie inferioară de clasificare.

- Inexistenţa celorlalte infrastructuri turistice şi comerciale: unităţilor de agrement, a

parcurilor de distracţie, lipsa unei băi comunitare, publice, sau a unui ştrand municipal,

orăşenesc, pe care pot să viziteze şi acei oaspeţi care sunt acomodaţi în unităţi de cazare fără

piscină şi băi (cum sunt majoritatea acestora), unităţile comerciale de suveniruri şi alte obiecte

de interes turistic sunt puţine şi fără fantezie, unităţi de închiriere autoturisme sau bicilete nu

există.

- Lipsa sau insuficienţa calitativă a serviciilor turistice: serviciile turistice de înaltă

calitate, programele all-inclusive, programele active, serviciile wellness, agrementul turistic şi

cultural lipsesc aproape cu desăvârşire.

- Lipsa educării şi învăţământului turistic competitiv, cu multe legături internaţionale şi

cu posibilităţi de practică în străinătate este deocamdată un lucru străin la Covasna.

- Accesul localităţii doar pe cale rutieră.

- Clientelă axată doar pe un singur segment.

- Lipsa unei organizaţii de turism locale.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

186

- Lipsa locuinţelor de serviciu, pentru specialişti şi pentru forţa de muncă sezonieră

(preţurile pe piaţa imobiliară în schimb sunt foarte ridicate).

- Caracter rural, caracter agricol dat de micile ferme individuale.

- Pasivitatea şi lipsa de interes, de implicaţie a populaţiei locale: de multe ori am

constatat cu surprindere, că populaţia nu numai că nu vrea să se implice în acţiuni comune,

în eforturi de redresare şi diferite acitvităţi de redresare, dar în multe cazuri nici nu are idei şi

viziuni în legătură cu viitorul oraşului. Aceleaşi remarci putem citi şi în studiile elaborate de

stundenţii din Elveţia.

- Mijloace de comunicare precare: puţine hărţi, prospecte, ediţii speciale, broşuri, CD-

uri şi alte elemente absolut necesare într-o abundenţă specifică acestui sector.

- Cunoştinţele de limbi străine ale populaţiei locale sunt necorespunzătoare.

3.1.3. Oportunităţi - Cea mai mare posibilitate de ieşire din această stagnare pentru Covasna sunt

fondurile europene, Fondurile Structurale, care prin cofinanţare naţională vor constitui o

reală şi consistentă sursă de finanţare externă pentru infrastructurile turistice din Covasna, şi

nu numai.

- Program de reabilitare a bazelor de tratament din staţiunile balneare, propus recent

de Ministerul Sănătăţii.

- Posibilitatea acceptării de către Ministerul Sănătăţii a Spitalului de Cardiologie din

Covasna, a efectuării stagiului de rezidenţiat la acest spital (parţial sau integral), de către

tinerii medici începători (rezidenţi).

- Creşterea ponderii populaţiei de vârsta a treia, atât în România, cât şi în majoritatea

ţărilor europene, îmbătrânirea treptată a populaţiei, ceea ce este o oportunitate de piaţă

pentru turism în general, şi pentru turismul balnear în mod special.

- Creşterea segmentului specific al populaţiei care are probleme generale de sănătate,

manifestate în primul rând prin obezitate, probleme cardio-vasculare, reacţii alergice,

probleme ale aparatului locomotorii, ce se derivă din modul sedentar de viaţă etc.

- Legături şi contacte deja formate cu diferite localităţi din străinătate (Ungaria, Elveţia,

Suedia), care pot fi folosite pentru a atrage primele segmente străine de turişti din aceste

localităţi, care pot fi un fel de bază de fermentare şi o bază de referinţă pentru următoarele


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

187

segmente ţintite pe pieţele externe. Toate acestea doar dacă oferta turistică se lărgeşte

semnificativ.

- Constituie o oportunitate şi includerea în oferta turistică locală a diferitelor atracţii

din împrejurimi: Braşov, Târgu-Secuiesc, Lacul Sfânta Ana, Bálványos, excursii montane.

- Folosirea în alte scopuri decât cele terapeutice a gazelor de bioxid de carbon, de

exemplu simulări pentru sportivi, alpinişti.

- Turismul cultural care evoluează destul de marcant în Ţinutul Secuiesc, la care se

poate conecta şi Covasna.

- O cerere din ce în ce mai mare pentru alternativele turistice, mai ales pentru diferitele

forme de ecoturism, pentru care există atracţii şi mediu prielnic în împrejurimile din

Covasna.

- Construirea aeroportului din Braşov (Ghimbav) în anii următori, care ar însemna un

aeroport internaţional la cca. 60 km, cu un timp de transfer între 30 şi 60 minute.

- Consolidarea sistemului de sănătate, reflectat şi prin introducerea în viitor a

sistemului de bilete de odihnă şi turism, care vor fi furnizate nu doar pentru categoriile

sociale (bătrâni, bolnavi), ci pentru salariaţi, ca şi bonurile alimentare. O altă oportunitate,

similară, este conectarea la sistemul de asigurări al ţărilor din UE, în unele dintre acestea sunt

finanţate serviciile profilactice – wellness, care ajută la menţinerea sănătăţii populaţiei, în loc

de tratament. Astfel pot fi ajunse la alte segmente decât cea actuală, a pensionarilor din

România care au deocamdată venituri modeste.

3.1.4. Pericole - Probleme politice, cum este relaţiile tensionate între administraţia publică locală şi

cea judeţeană, sau unele conflicte din cadrul consiliului local, pot duce la destrămare şi la

frânarea unor proiecte de dezvoltare, amânarea deciziei asupra unor norme de reglementare

sau cooperare inter- şi intrajudeţeană etc.

- Pericolul poluării apelor minerale.

- Relaţiile locale româno-maghiare tensionate în unele situaţii, problemele sociale ale

rromilor, dacă nu sunt tratate pot izbucni şi pot dăuna foarte mult turismului şi nu numai.

- Colapsul sistemului actual de subvenţii al tratamentelor şi biletelor de odihnă, care

poate duce la o degradare foarte rapidă a sectorului turistic din Covasna, până la falimentul


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

188

complet al hotelurilor şi bazelor de tratament, ceea ce ar însemna o daună economică şi

socială de neînchipuit pentru Covasna.

- Inconsecvenţa promoţiei turismului naţional şi al brandului România. Cel mai mare

haos în toate instituţiile ce guvernează România este poate în cea care răspunde de turism,

având peste 20 de lideri care deja au condus instituţia din 1990 şi până azi, facând imposibilă

aplicarea unor politici şi operaţii de durată.

- Pierderea unor medici de specialitate valoroşi, prin pensionare sau prin părăsirea

localităţii, şi imposibilitatea atragerii noi generaţii de doctori specializaţi în aceste domenii.

- Probleme demografice: scăderea în continuare a populaţiei, prin emigrare şi prin

balanţa negativă a mişcării naturale, care poate cauza serioase probleme economice şi sociale,

pentru un oraş atât de mic.

- Lipsele personalului din turism, emigrarea acestora şi apariţia unor lucrători sezonieiri

care nu consideră turismul o vocaţie de o viaţă.

- Încălzirea globală, poate duce la restructurarea completă a turismului, prin noi

sezoane, condiţii climaterice, cu efecte greu de apreciat asupra naturii şi mediului ambiant.

- Ameninţări teroriste la nivel global, fapt descurajant pentru turismul internaţional în

general.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

189

Însumând cele enumerate mai sus, obţinem următorul tabel:

Puncte forte Puncte slabe

- resurse naturale (gaze, ape minerale, clima,

aerul)

- mediu cu efect terapeutic

- o locaţie favorabilă pentru acest tip de turism

- un vechi renume, încă din vremea Monarhiei

Austro-Ungare, al vieţii balneare din oraş de

carbon, mari hoteluri, Planul Înclinat.

- personalităţi din zonă

- peisagistica, fragmentarea reliefului

- comunitate de români puternică, identitatea

locală al acestora

- spital de cardiologie, tratamente, medici de

specialitate

- baze de tratament numeroase şi active, cu

multe proceduri şi servicii de cură

- statut de staţiune de interes naţional

- câteva întreprinderi semnificative din domeniul

industriei alimentare

- în ultimii ani, cum am văzut şi în capitolul

respectiv, a scăzut şomajul în mod semnificativ.

- telecomunicaţiile sunt destul de bine

reprezentate

- câteva oraşe mari în apropiere

- atracţie antropică de tip industrial, Planul

Înclinat şi mocăniţa

- multe locuri de cazare.

- existenţa unui manej şi a unui heleşteu la ieşirea

spre Chiuruş.

- poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor

freatice

- problemele calitative ale depozitului de

deşeuri

- lipsele sistemului de colectare a deşeurilor

- problema drumurilor locale, orăşeneşti

- lipsa WC-urilor publice

- funcţia locativă şi cea turistică sunt amestecate

în spaţiu

- lipsa spaţiilor pentru activităţi sociale,

comunitare

- mulţi câini vagabonzi

- aspectul centrului

- slăbiciunea controlului urbanistic

- insuficienţa unităţilor de alimentaţie

- inexistenţa celorlalte infrastructuri turistice şi

comerciale

- lipsa sau insuficienţa calitativă a serviciilor

turistice

- lipsa educării şi învăţământului turistic

competitiv

- accesul localităţii doar pe cale rutieră

- clientelă axată doar pe un singur segment

- lipsa unei organizaţii de turism locale

- lipsa locuinţelor de serviciu

- caracter rural, caracter agricol dat de micile

ferme individuale

- pasivitatea şi lipsa de interes, de implicaţie a

populaţiei locale

- mijloace de comunicare precare

- cunoştinţele de limbi străine ale populaţiei

locale sunt necorespunzătoare


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

190

Oportunităţi Pericole

- finanţări externe obţinute din fondurile

europene, Fondurile Structurale

- program de reabilitare a bazelor de tratament

din staţiunile balneare

- stagii de rezidenţiat la Spitalul de Cardiologie

din Covasna

- creşterea ponderii populaţiei de vârsta a treia,

atât în România, cât şi în majoritatea ţărilor

europene

- creşterea segmentului specific al populaţiei care

are probleme generale de sănătate

- legături şi contacte deja formate cu diferite

localităţi din străinătate (Ungaria, Elveţia,

Suedia)

- includerea în oferta turistică locală a diferitelor

atracţii din împrejurimi

- folosirea în alte scopuri decât cele terapeutice a

gazelor de bioxid de carbon

- turismul cultural care evoluează destul de

marcant în Ţinutul Secuiesc

- o cerere din ce în ce mai mare pentru

alternativele turistice

- construirea aeroportului din Braşov (Ghimbav)

- consolidarea sistemului de sănătate autohton şi

conectarea la sistemul de asigurări al ţărilor din

UE

- probleme politice

- pericolul poluării apelor minerale

- relaţii româno-maghiare ocazional tensionate,

problemele sociale ale rromilor

- colapsul sistemului actual de subvenţii al

tratamnetelor şi biletelor de odihnă

- inconsecvenţa promoţiei turismului naţional

şi al brandului România.

- pierderea unor medici de specialitate valoroşi

- probleme demografice

- lipsele personalului din turism

- încălzirea globală

- scăderea generală a turismului datorită ameninţărilor teroriste


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

191

3.2. Viziunea strategică a oraşului Covasna pe termen lung

Imaginea de viitor sau viziunea pe termen lung a oraşului Covasna vom realiza cu metoda

propunerii obiectivelor. Această înseamnă că trebuie să elaborăm foarte concret unul sau mai

multe obiective care reprezintă priorităţi pentru localitate, fără a fi determinaţi de

evenimentele şi situaţiile din trecut. Vom porni de la analiza concurenţei, de la tendinţele

internaţionale în turism şi de la analiza SWOT, dar nu vom lăsa ca aceste fapt determinante

să influenţeze în mod restrictiv imaginea dorită pentru oraşul Covasna. Scopul suprem

bineînţeles este ridicarea nivelului de trai al populaţiei, creşterea condiţiilor calitative de

infrastructură, servicii, justiţie, locuri de muncă, toate celelalte segmente, cum sunt turiştii,

întreprinzătorii, agricultura, investitori străini sunt doar mijloace de facilitare, de realizare a

acestei viziuni strategice. Esenţa viziunii pe care o propunem pentru Covasna, pentru

următorii 10-15 ani este dezvoltarea turismului balnear, cu toate aspectele sale cunoscute şi

chiar cu unele aspecte noi, de diferenţiere. Dezvoltarea turismului balnear, cel profilactic

(wellness) şi cel terapeutic, precum şi ridicarea nivelului de trai al populaţiei locale, ca scop

final, sunt două obiective care pot fi numite consistente şi coherente simultan. Consistenţa

înseamnă conţinut strategic, posibilităţi reale de atingere a lor, axe şi programe posibile,

concrete pe care implică aceste obiective. Coherenţa înseamnă compatibilitatea acestor două

obiective, adică faptul că ele două nu se exclud, ci mai mult, se află într-o relaţie de sinergie

în cazul în care sunt realizate conform unei strategii prestabilite şi nu inerţial, necontrolat,

mai ales în cea priveşte obiectivul turismului.

Planificarea este, deci, în sine imperativ de necesar. Strategia pe termen lung al oraşului

deserveşte această necesitate. Planificarea este necesară nu numai pentru a atinge obiectivele

propuse, sau pentru a le atinge într-măsură cât mai eficace, ci şi pentru a face cunoscut

obiectivele şi priorităţile elaborate largului public. Informarea devine astfel un scop în sine,

însă această informare îşi va face efectul benefic şi asupra aplicării strategiei, fiindcă populaţia

locală, întreprinzătorii şi intelectualii astfel implicaţi în evoluţia viitorului oraşului devin de

multe ori personaje active ale formării aspectelor de durată.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

192

Astfel, creşterea calităţii populaţiei este scopul principal, care este deservit de scopul

secundar, cel al dezvoltării turismului balnear. Turismul fiind o ramură a economiei care este

nepoluantă, neagresivă şi neinvazivă – în cazul în care se practică controlat. Generează

venituri şi taxe substanţiale, locuri de muncă, efecte multiplicatoare, importuri de cunoaştere

şi un mod de viaţă modern pentru populaţia locală, şi astfel poate contribui substanţial la

realizarea primului obiectiv.

Alegerea turismului în general, şi a turismului balnear în special s-a bazat pe punctele forte

existente şi în mare parte nefolosite ale staţiunii Covasna. Aceastea sunt:

- resurse turistice naturale specifice (gaze, ape minerale, climă)

- mediu cu efect terapeutic

- vechi renume de staţiune de tratament

- spital de cardiologie şi baze de tratament active în prezent

- atracţii secundare care pot fi amenajate pentru turismul balnear, în complementaritate cu

aceasta: Planul Înclinat, câteva atracţii culturale în apropiere (Braşov, Târgu-Secuiesc).

Totodată, trebuie menţionat că sunt puţine acele obiective existente şi posibilităţi, care ar

fortifica argumentaţia pentru alte forme de turism, cum ar fi turismul activ, turismul rural,

ecoturismul sau în speţă turismul sporturilor de iarnă, ori turismul cultural. Aceasta din urmă

poate să fie, aşa cum am amintit mai sus un complement al turismului balnear, cu o varietate

de evenimente şi elemente antropice din localitate şi din apropierea imediată a staţiunii, la

distanţe de sub 60 minute de călătorie cu autoturismul. Un alt argument în favoarea

tursimului balnear este locaţia. Covasna poate fi accesat relativ uşor din toate părţile ţării, şi

dacă unele evoluţii pozitive se adeveresc, atunci în curând (2-3 ani) şi din străinătate va

deveni foarte uşor accesabil, prin aeroportul proiectat la Ghimbav. Şi cu toate că este la o

relativă bună poziţie geografică faţă de marile pieţe din ţară (Bucureşti, Braşov, Bacău, Sibiu,

Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, dar când se vor construi cele două autostrăzi din Transilvania, va

deveni accesibil practic din orice colţ al Transilvaniei, în câteva ore, sau chiar din întreg

Bazinul Carpatic), Covasna nu se află în apropierea unor artere rutiere majore, ceea ce ar

compromite foarte mult atracţia şi posibilităţile de formare a unei staţiuni de băi şi odihnă.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

193

3.2.1. Criteriile de calitate al imaginii de viitor pentru staţiunea Covasna

Covasna trebuie să-şi definească acele caracteristici fundamentale care vor defini imaginea sa,

aspectul urban, serviciile şi infrastructura. Considerăm că această imagine trebuie să aibă cinci

piloane:

1. Serviciile de tratament balneare, moderne care pe lângă tratamentele clasice cu bioxid de

carbon, electroterapii, kinetoterapii includ şi noi proceduri, de exemplu din domeniul

homeopatiei, tratamentelor naturiste, şi alte noutăţi. Astfel Covasna ar trebui să devină

nucleul vindecării, pentru multe tipuri de boli, cardiovasculare, locomotorii, afecţiuni

ginecologice, neurologice. Pentru aceste proceduri şi tratamente sunt foarte importante

cunoaşterea resurselor naturale din zonă, plante şi ierburi medicinale, trasee turistice, ape

minerale, emanaţii de gaze – mofete, şi alţi factori naturali de cură. După cum am văzut în

capitolele precedente, pe de o parte există o concurenţă acerbă în domeniul altor forme de

turism (schi, rural, afaceri, etc.) pe plan naţional, pe plan macroregional Ungaria deja are o

cotă de piaţă semnificativă în ce priveşte turismul de wellness, şi se preconizează ca multe

staţiuni turistice, foste balneare, se vor lepăda de caracterul lor de staţiuni balneare, privite ca

şi reminescenţele erei socialiste, şi care nu sunt competitive pe piaţa turistică. Aceste staţiuni,

cum este de exemplu şi Băile Tuşnad, se vor axa pe turismul montan, pe ecoturism şi doar

parţial pe wellness, având în vedere resursele sale diversificate, rarităţile naturii din zonă.

Trebuie menţionat, că pe plan mondial există o mare cerere, mai ales în segmentul

vârstnicilor, de servicii de tratament, pentru afecţiuni reumatice, cardiovasculare, dar numai şi

numai concomitent cu serviciile profilactice, adică cu turismul de wellness şi cu turismul

cultural, ca complement al programelor. Mai este de adăugat, ca aceste servicii de tratament

se vor axa pe un alt segment: pe cel al vârstnicilor autohtoni şi străini, dar cu un buget

semnificativ de călătorie.

2. Serviciile medicale de cardiologie, pentru pacienţi, care se vor axa pe două instituţii: una

existentă, una care trebuie creată în viitor. La prima este vorba de spitalul de cardiologie,

existent, care trebuie modernizat, dotat cu mijloace medicale şi balneare moderne, şi

suplimentat echipa de medici (de la cei 17 existenţi la 35 necesari) şi cea a personalului

medical mediu, pentru servicii de calitate. Pe lângă aceasta, trebuie înfiinţată o policlinică de

cardiologie, care va coordina problemele acelor oaspeţi, care vin în principal ca turişti, sunt

cazaţi în unele din hotelurile din oraş, dar au sau pot avea probleme cardiovasculare. În cazul


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

194

aproape a tuturor care beneficiază de servicii de tratament balnear ar fi necesar avizul şi

recomandările medicilor cardiologi, având în vedere că majoritatea pacienţilor, turiştilor din

aceste hoteluri sunt de vârsta a treia.

3. Serviciile de prevenire, de tratament profilactic sau de wellness sunt următorul pilon al

imaginii de viitor al Covasnei. Pe lângă cele de tratament, al unor afecţiuni, chiar şi în rândul

vârstei a treia apare nevoia de prevenire a unor boli specifice ale vârstei. Trebuie să existe

acele facilităţi şi infrastructuri care fac un renume pentru staţiune, care fac posibil formarea

unui centru de wellness renumit în România şi nu numai din staţiunea Covasna. Centrul de

wellness trebuie să includă băi de agrement, ştrand, centru de diagnostic şi consultanţă

pentru prevenire, servicii de cosmetică, homeopatie.

Covasna va trebui să devină oraşul sănătăţii, un oraş a cărui nume va fi echivalent cu

recâştigarea, redobândirea sănătăţii.

4. Pe lângă cele două servicii de tratament şi de wellness, Covasna are nevoie de un caracter

auxiliar, de o ofertă turistică auxiliară. Pentru această ofertă cel mai potrivit va fi o

componentă cultural-artistică, care se poate forma din atracţiile existente deja la Covasna.

Astfel, Planul Înclinat în conexiune cu mocăniţa reabilitată, muzee şi expoziţii (re)amenajate

la Covasna, săli ce vor găzdui diferite spectacole de teatru, cor, orchestră (locale şi străine),

concerte în aer liber, concursuri de gastronomie, de sport, baluri şi festivităţi, excursii în

oraşele din apropiere vor colora într-un mod inedit viaţa urbană culturală a Covasnei, pentru

a face pe oaspeţi – turişti şi pacienţi – să uite faptul că au venit pentru tratamente, din cauza

unor (posibile) boli, şi să-şi petreacă timpul liber cât mai plăcut.

5. Pe lângă aceste criterii de calitate, care definesc imaginea de viitor al oraşului Covasna în

principal din punct de vedere turistic, trebuie subliniat, că pentru o dezvoltare amplă a

turismului şi pentru transformarea acestuia într-o ramură de bază a economiei locale, este

imperativ de important ca şi aspectul urban general să fie cât mai plăcut, uman, primitor şi

ergonomic. Prin aceste caracteristici înţelegem reamenajarea semnificativă a centrului

oraşului, cu multe spaţii verzi, decoraţii horticole, botanice, remodelarea şi renovarea


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

195

faţadelor clădirilor din centru, amenajarea subterană a cablurilor din piaţa centrală, pavarea şi

iluminarea unor străzi laterale, amenajarea unor trotuare, plasarea unor obiecte de inventar

pentru facilitarea plimbărilor, cum sunt panouri de informare, bănci, felinare, etc. Aspectul şi

designul urban al centrului cel puţin trebuie să reflecte o atmosferă modernă, stimulatoare,

socială.

Pentru aceasta, şi nu numai pentru aceasta, ci şi pentru dezvoltarea generală a oraşului este

foarte important ridicarea nivelului general al instruirii şi educaţiei, în rândul populaţiei şi în

dimensiunea forţei de muncă în special. Aşadar, pentru o staţiune turistică modernă (sau şi

mai dorit, postmodernă) este nevoie de personal cu calificări multiple, calificări superioare,

care pe lângă o capacitate excelentă de comunicare şi de prestare servicii, poate şi doreşte să

se implice în problemele societăţii locale. Pe de altă parte este nevoie şi de un segment

tehnic, puternic, care poate să susţină o industrie ce va deservi în principal turismul. Este

vorba de dezvoltarea industriei alimentare, mobilei şi cea textilei, care vor produce acele

alimente şi articole de decoraţiuni interioare, haine şi alte obiecte de uz casnic, care pot fi

numite specificităţi ale zonei, adică care pot ajuta la crearea brandului Covasna.

3.2.2. Segmentarea pieţei, alegerea unor categorii de persoane, care vor

constitui priorităţi pentru oraşul şi staţiunea Covasna

Din punct de vedere al pieţei, în formarea strategiei oraşului, devine inevitabilă definirea

unor segmente de piaţă demografică la care serviciile turistice şi generale se vor adresa, în

viitor. Pentru cine se va dezvolta Covasna? Cine va fi principala clientelă a serviciilor urbane,

a infrastructurii şi a prestaţiilor economice?

Aşa cum am mai menţionat la începutul capitolului, considerăm, că principala clientelă a

oraşului trebuie să fie populaţia locală. Interesele acestora trebuie să domine orice decizie de

dezvoltare, fiecare investiţie sau proiect trebuie subordonat intereselor şi necesităţilor

populaţiei locale.

Pe de altă parte, pornind de la premisa că turismul în general şi turismul balnear în special va

fi ramura economică fundamentală a societăţii din Covasna, trebuie să ne concentrăm asupra

unor grupuri şi segmente de clientelă turistică care vor aduce în primul rând resurse

financiare semnificative în localitate, vor constitui surse de venituri pentru susţinerea unor

activităţi economice şi sociale, din care, după caz, vor beneficia şi rezidenţii oraşului.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

196

Aceste segmente de clientelă sunt proiectate a fi următoarele:

- pentru serviciile de tratament medical, mai precis cele cardiovasculare, pot fi identificate

segmente autohtone, care au probleme serioase cu sistemul lor cardiovascular. Pentru aceste

segmente însă nu este nevoie de o competiţie de tip marketing, fiindcă criteriile de alegere a

acestora le stabileşte Ministerul Sănătăţii. Pe de altă parte, se poate recomanda Ministerului

Sănătăţii, alocarea unui număr de paturi din cei peste 750, clienţilor din străinătate şi care vor

şi pot să încerce metoda de recuperare de la Covasna. Bineînţeles aceste servicii medicale

trebuie în primul rând extinse, din punct de vedere cantitativ, fiindcă în prezent spitalul are

probleme de capacităţi în privinţa medicilor şi asistenţilor, cât şi în privinţa echipamentelor.

Pe de altă parte, trebuie ca aceste echipamente să se conformeze cerinţelor riguroase din

Uniunea Europeană, din punct de vedere al siguranţei şi exactităţii, şi totodată trebuie ca

spectrul serviciilor medicale să se extindă, şi asupra unor probleme de sănătate de obicei

conexe cu problemele cardiovasculare.

- pentru serviciile de tratament balnear, avem în vedere atragerea următoarelor segmente:

trebuiesc atrase în primul rând acele pensionari autohtoni sau persoane de vârsta a treia, care

au posibilităţi financiare mult peste nivelul mediu al pensionarilor din România. Deoarece

acesta este un segment foarte restrâns deocamdată, nu va susţine întreaga bază de tratament

deja existentă la Covasna, şi care ar mai trebui modernizată şi extinsă. De aceea, se va ţinti şi

segmentul populaţiei de vârsta a treia din ţări vecine şi occidentale: Ungaria, Polonia, Austria,

Moldova, Rusia, Germania, Izrael, Italia, ţările scandinave, cărora se vor adresa prin diverse

mijloace (pagină multilingvă a staţiunii şi hotelurilor, asociaţie de turism ce va participa la

expoziţii de specialitate din străinătate, contactarea unor tour-operatori străni şi acordarea de

comisione acestora. Aceşti clienţi au vârste între 55 şi 80 ani, vin în principal pentru tratarea

diferitelor afecţiuni reumatice, circulatorii, ginecologice, de metabolism, locomotorii, dar vor

solicita într-o măsură mai redusă şi serviciile wellness (mai ales masaj, băile termale, diferitele

terapii naturiste). Segmentul de clientelă asigurat până acum prin sistemul de asigurări sociale

al statului român, adică cel al vârstnicilor cu venituri modeste trebuie să se reducă până la

niveluri minime, fiindcă acest segment nu stimulează dezvoltarea turismului, nu are efecte de

multiplicare şi nu solicită servicii de calitate.

- pentru serviciile de wellness se recomandă atragerea unui segment de populaţie de vârstă

medie, între 35 şi 60 ani, de obicei familii cu copii, din clasa medie-superioară de venituri,

care doresc o recreere cu familia în interiorul ţării, fiind clienţi din ţară. Motivul pentru care


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

197

se propune doar segmentul familiar din ţară, nu şi cel din străinătate este faptul că

concurenţa în ţările vecine (Ungaria, Slovacia, Austria) oferta wellness este mult mai

dezvoltată, deja de câteva decenii, iar în România acestă ofertă este deocamdată inexistentă.

Pe de altă parte, promovarea a două oferte diferite, pentru două segmente diferite (vârsta a

treia şi familişti) poate fi dificilă, mai ales pe pieţe care nu au auzit până acum de Covasna

poate fi extrem de dificilă. Aceşti clienţi vor sta în medie între 3 şi 5 zile, în funcţie de

programele auxiliare oferite (culturale, active) şi de sezonul în cauză.

Pe lângă aceste segmente de turişti, trebuie avute în vedere tratarea ca şi clienţi potenţiali ai

localităţii pe investitorii din diferite domenii. Este vorba mai ales de investitorii potenţiali în

domeniul turismului, investitori de breaslă, care nu doresc (doar) obţinerea de profit pe

termen scurt, ci operarea în domeniul turismului pe termen lung, şi paralel, dezvoltarea

localităţii. Se doreşte deci atragerea unor investitori medii şi mari, nu numai pentru înfiinţarea

(construcţia, reconstrucţia) unor unităţi de cazare – hoteluri şi altele, ci şi pentru lansarea

unor unităţi de agrement, în principal băi de agrement şi ştrand, centru de wellness,

restaurante cu specific, unităţi de rent-a-car, cafenele, pub-uri, unităţi de expediţii şi excursii,

agenţii de turism, etc. Pentru acestea trebuie inventariate posibilităţile de investiţii, locaţia,

infrastructura, dreptul de proprietate al acestora, prezentate unor firme potenţiale din ţară şi

din străinătate, listate pe pagina de Internet al oraşului, acordarea de facilităţi pentru

societăţile potenţiale, etc.

Alături de investitorii în turism, trebuie luate în considerare, aşa cum am mai amintit şi

investitorii din alte domenii, pentru a evita o dependenţă prea ridicată de turism, pe de altă

parte pentru a evita o dependenţă prea mare de importurile de alimente şi servicii, necesare

funcţionării activităţilor turistice. Astfel trebuie creată inventarul posibilităţilor de investiţii în

diferitele locaţii din oraş (asemănător, ca şi în cazul investiţiilor în turism), pentru diferitele

întreprinderi din domeniile industriei alimentare, textile şi a mobilei, trebuiesc anexate un

inventar al forţei de muncă existente şi disponibile pentru diferitele sectoare, posibilităţi de

import de forţă de muncă din zona Trei Scaune. Astfel nu numai că se stimulează investiţiile,

ci totodată se asigură un control asupra realizării unor dezvoltări în diferitele domenii.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

198

3.2.3. Criterii cantitative ale imaginii de viitor al staţiunii Covasna

Formarea unei imagini de viitor, unui scenariu de viitor, care are baze cantitative exacte este

un lucru riscant, din mai multe puncte de vedere. Aceasta poate fi subiectul unor critici dure,

poate fi numit ca fiind speculativ, mai apoi poate să devină baza unor decizii importante.

Totuşi este nevoie de unele calcule aproximative, mai ales pentru dimensionarea unor servicii

care vor fi folosite de către întreaga sau majoritatea staţiune. Scopul principal al stabilirii unor

criterii cantitative sunt însă, în primul rând, stimularea atingerii acestor obiective, nu şi

caracterul obligatoriu al acestora. Metodologic, am luat în calcul circulaţia turistică al altor

staţiuni de circulaţie internaţională, precum şi de cifrele înregistrate în turismul românesc

balnear în general, şi la Covasna în special.

În primul rând, trebuie să analizăm numărul biletelor de tratament vândute la nivel naţional,

şi mai ales la nivel de staţiune. Astfel se observă că numărul acestora a crescut semnificativ

de la mijlocul anilor 90 şi până în 2003, înregistrând o maximă de 21820 bilete vândute în

2005, la Covasna. Aceasta însemnă că, în anul 2005 cca. 22000 de persoane au venit la

Covasna prin biletele de tratament subvenţionate prin sistemul public de asigurări sociale.

Nr. bilete de tratament vandute

12699 17054 20376 15256 16693 17154 16763 17835 21578 20282 21308 21406 21820

135444

176372190143

127705145695

174954193268

221225

316666 309748 313509

270293254522

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Total Romania-Covasna

Covasna

Sursa: redactare proprie după datele Strategiei Turismului Balnear, septembrie 2006, Anexa 4.1.

Dacă considerăm că ponderea turiştilor cu bilete sociale la Covasna este de cel puţin 75%,

însemnă că putem să calculăm cu cca. 28000 de sosiri. Această sumă reprezintă între 4% şi

5% din numărul total al sosirilor la nivel naţional, în staţiunile balneare (la fel ca şi ponderea

aproximativă din numărul total al locurilor din staţiuni), ceea ce este un nivel relativ ridicat,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

199

având în vedere numărul ridicat al staţiunilor balneare din România. Însă dacă calculăm cu o

durată medie a şederii de 14 zile (vezi mai jos), atunci obţinem o cifră medie pentru nr.

înnoptări de cca. 392 000 zile-turist, la Covasna. Ceea ce nu este o bază de pornire rea, dacă

avem în vedere cum stau lucrurile în multe alte staţiuni din ţară (de ex. Borsec, Malnaş-Băi,

Vâlcele, etc.). Dar pentru operarea în condiţii optime a unei baze de wellness probabil nu

sunt suficiente. De aceea am formulat propunerea ca acest segment, cel a tratamentului

balnear, chiar şi diminuându-se puţin, să se înlocuiască cu un alt segment similar, care are

venituri mai substanţiale, iar pe de altă parte să fie suplinit cu un alt segment, care este la fel

de numeros, sau chiar mai voluminos la numărul sosirilor.

Conform calculelor noastre, este nevoie de cca. 700 000 nopţi vândute, pentru care sunt

necesare cca. 3000 locuri de cazare (însemnând o capacitate totală anuală de cca. 1 milion de

locuri-zile), care, cu un grad de ocupare de 65-70% poate să asigure această sumă de nr. zile-

turist. Acest număr poate fi obţinut prin cei 392 000 de nopţi din partea celor care vin în

principal cu scop terapeutic (balnear), dar care se va schimba chiar şi cu un plan de

marketing foarte eficient, pe plan intern şi extern nu vor urca peste 300-350 mii persoane, cu


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

200

aceaşi durată medie de şedere. Celălalt segment, cel de wellness ar trebui de asemenea să

totalizeze 350 mii nopţi vândute, dar aceasta poate să fie mai dificil, fiindcă în acest segment

durata medie a şederii abia urcă la 3-4 zile. Cu 3,5 zile în mediu obţinem un necesar de

100 000 sosiri de turişti, cu scop de wellness, ceea ce nu este deloc imposibil, dar nu merge

fără o diferenţiere clară pe piaţa internă şi externă, şi fără servicii de wellness şi servicii

turistice şi culturale impecabile, la standarde europene.

Din cei 700 000 nopţi vândute, la aproximativ jumătate se poate aştepta, din partea unei băi

de agrement şi de wellness care îşi va desfăşura activitatea în staţiune. Şi aceasta fiindcă nici

cei care vin din scop primordial de menţinere a sănătăţii nu vor cumpăra mai mult de 2-3

bilete de intrare la băi, în cei 3-4 zile de şedere, celelalte zile îşi vor petrece timpul la

programe culturale, excursii în oraşele apropiate, în natură. Astfel, dacă calculăm 2,5 intrări în

medie pe un turist wellness, obţinem 250 000 intrări pe urma acestora, care petrec un sejur

de terapie preventivă sau de agremenet cu familia la Covasna. Din partea celor cca. 25 000 de

turişti care vin pentru terapia clasică, de însănătoşire putem să aşteptăm la o vizitare mult mai

redusă a băii wellness, adică în cele 10-14 zile (în medie) doar de cca. 2 ori vor vizita băile

wellness, totalizând alte 50 000 intrări. Un alt segment, aşa cum am mai menţionat poate fi

segmentul celor care îşi petrec doar o zi la Covasna, turişti în tranzit sau populaţia din

apropiere, aceştia putând totaliza peste 50 000 persoane, deci care nu se cazează la Covasna.

Turişti cu scop de

tratament (balnear

clasic)

Turişti

wellness/

agrement

Turişti în

tranzit

Populaţia

locală

TOTAL

ANUAL

Durata medie a

şederii

14 3,5 1 1

Total turişti

(sosiri)

25 000 100 000 35 000 25 000 185 000

Nr. înnoptări 350 000 350 000 0 0 700 000

Nr. estimativ al

intrărilor la băi

50 000 250 000 25 000 25 000 350 000

Sursa: calcule proprii după estimări şi tendinţe actuale, locale şi internaţionale


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

201

Dacă însă trebuie să corelăm nr. înnoptărilor cu capacitatea maximă de cazare şi cu

capacitatea băilor, calculăm în felul următor: între sezonul estival şi sezonul hivernal există un

raport al numărului de înnoptări pe zi de cca. 2,5-2,0 la 1.

Ianuarie-

Aprilie

Mai-Iunie Iulie-August Septembrie-

Decembrie

Total

Nr. mediu de

înnoptări

1 1,5 2 1,25 -

Nr. zile 120 60 60 120 360

Nr. unitar de

înnoptări

120 90 120 150 480

Nr. total

înnoptări

175 000 131 000 175 000 219 000 700 000

Nr. mediu

înnoptări pe zi

1458 2183 2916 1825 -

Sursa: calcule proprii după estimări şi tendinţe actuale, locale şi internaţionale

Calcularea numărului mediu de înnoptări pe zi în fiecare sezon a fost necesară pentru a

confirma dacă capacitatea maximă de cca. 3000 locuri va fi suficientă pentru a face faţă

vârfului de sezon când numărul de sosiri şi înnoptări pe zi este maxim. Se vede, că şi în lunile

iulie şi august am obţinut un număr mediu de 2916 înnoptări pe zi, (pentru maximul de

turişti anuali, de 700 000 pers.) ceea ce poate duce doar la o insuficienţă temporară, de câteva

zile, în cazuri foarte rare.

În ceea ce priveşte capacitatea de 3000 locuri, considerăm că, aceasta trebuie obţinută în felul

următor: cei 2000 locuri actuali – majoritatea în hoteluri - trebuie păstraţi, dar cu ridicarea

nivelului de comfort a majorităţii locurilor la 3 şi 4 stele. Cele care nu pot fi ridicaţi la 3 stele

ar trebui să se modifice în direcţia hostelurilor şi hotelurilor de tineret (de ex. hotelul Turist).

Pentru 2 stele este de ajuns un singur hotel (de pildă Dacia sau Hefaistos). Diferenţa de 1000

locuri trebuiesc asigurate în felul următor: cele două (noi) hoteluri de 4 stele, în centru şi în


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

202

Valea Zânelor, care sunt în construcţie sau finalizate, pot asigura cca. 300 locuri, un alt hotel

de 3 stele ar putea asigura alte 200 locuri (de exemplu, construit pe fundaţia de lângă hotel

Montana), în vile care ar fi proiectate în valea Karácsony s-ar putea asigura 150 locuri, 50

locuri în pensiuni urbane noi în oraş, 200 locuri într-un camping nou (de ex. plasat în

vecinătatea noului bază de wellness şi ştrand de agrement), şi cca. 100 locuri în pensiuni

agroturistice, stimulate să apară în localitatea Chiuruş.

În privinţa veniturilor, situaţia de viitor, compusă dintr-o bază de cazare semnificativ mai

mare, şi o bază de agrement şi tratament mult mai modernă, ar însemna clienţi mai înstăriţi şi

cu o înclinaţie de consum mult mai ridicată. Aceştia ar asigura venituri mult mai mari pentru

întreaga staţiune. Doar dacă calculăm cu veniturile băii de agrement, obţinem următoarele

cifre, posibil reale în 10-15 ani: 350 000 bilete de intrare, cu 5 euro în mediu pentru un bilet,

rezultă 1 750 000 euro, pe lângă care se obţin venituri din închirierea spaţiilor comerciale pe

suprafaţa văii, cca. 10% din veniturile din intrări, şi alte 10% din servicii conexe vândute în

băi, totalizând în jur de 2 000 000 euro. După cele 700 000 nopţi vândute, la un preţ mediu

de 20 euro pe noapte se pot obţine 14 000 000 euro. La aceste 15-16 milioane euro care se

pot obţine din cazare şi agrement se pot obţine alte venituri din vânzarea suvenirurilor,

alimentaţie, agrement, servicii de transport, telecomunicaţii, putând urca suma totală cheltuită

în localitate la peste 20 milioane euro. Majoritatea acestei sume, dacă în turismul local sunt

angajate lucrători din localitate şi mai ales dacă vor cât mai mulţi investitori strategici, care

reinvestesc în turism, vor rămâne în oraş, şi vor genera alte 15-20 milioane de euro venit sau

chiar mai mult, pe urma multiplicării veniturilor la prestatorii şi producătorii care lucrează în

activităţi conexe turismului (agricultură, industrie locală, prestări servicii pentru populaţie,

servicii de telecomunicaţii, servicii bancare şi financiare).

Sau altfel, calculând în medie cu 70-75 euro cheltuiţi pe zi, pe turist (real în ţările din UE, la

momentul actual, care ar trebui să fie o realitate şi în România peste, 10-15 ani, în valoarea şi

puterea de cumpărare de astăzi), obţinem după cele 700 000 nopţi vândute circa 50 milioane

euro, la care se adaugă şi bugetul cheltuit al turiştilor în tranzit şi populaţiei locale care dacă

cheltuiesc 10-15 euro la Covasna, obţinem după cca. 50-60 000 persoane în tranzit anual,

aproximativ alte surse posibile de venit, pentru localitate.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

203

3.3. Sistemul strategic al obiectivelor, axelor şi al măsurilor de dezvoltare pentru oraşul Covasna

Dezvoltarea strategică a unei localităţi este o preocupare deosebit de complexă, care

presupune o viziune cât se poate de cuprinzătoare asupra necesităţilor vieţii socio-economice

locale, dar şi capacitatea de a formula obiective care odată atinse satisfac aceste nevoi şi asigură

perpetuarea continuă şi dezvoltarea comunităţii locale. Având ca misiune dezvoltarea oraşului

prin dezvoltarea turismului de sănătate, ridicarea calităţii vieţii populaţiei locale, recâştigarea poziţiei de

lider pe plan naţional în domeniul balnear şi obţinerea unui renume şi unei poziţii deosebite

pe plan internaţional, în viziunea formulată în parteneriat cu reprezentanţii autorităţii

administraţiei publice locale şi cu reprezentanţi ai vieţii socio-economice din oraşul Covasna,

am stabilit ca obiectiv general: transformarea oraşului Covasna în cea mai atractivă şi renumită

staţiune balneară din România, care se ocupă într-un mod complex cu recuperarea sănătăţii

umane, prin metode moderne şi resurse diversificate.

Această viziune reprezintă o stare de fapt închipuit şi dorit, un obiectiv care poate fi

împlinit prin sinergia diferitelor eforturi de dezvoltare din diferite domenii. Obiectivul general

este defalcat în obiective specifice, care la rândul lor reprezintă direcţii de dezvoltare, linii

directoare, formulate ca axe. Diferitele acţiuni, proiecte individuale concrete se grupează în

tipuri sau categorii de proiecte, respectiv idei de investiţii, care la rândul lor se subscriu măsurilor care

vizează îndeplinirea obiectivelor operative. Ierarhia obiectivelor redă esenţa dezvoltării strategice,

care presupune în procesul de implementare (ca şi în etapa de planificare, premergătoare

procesului decizional) un parteneriat real şi eficient dintre actorii vieţii socio-economice

locale şi administraţia publică locală.

Desigur, prezentul document strategic îşi poate îndeplini menirea, numai dacă

este studiat, discutat, înţeles şi aprobat prin hotărâre a consiliului local, iar în

procesul de implementare este şi monitorizat fie de specialişti din cadrul primăriei,

fie de experţi evaluatori, ale căror rapoarte periodice va facilita procesul administrativ

în concordanţă cu strategia adoptată mai devreme. Probabil, o problemă acută va

însemna faptul că strategia elaborată într-un anumit moment trebuie să deservească

comunitatea şi în condiţiile în care se succed persoanele aflate în poziţii de putere locale, ca

factori de decizie (primari, consilieri locali). Strategia destinată dezvoltării comunitare – dacă


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

204

va fi implementată – îşi va arăta efectele în măsura în care se realizează, indiferent de

schimbările ciclurilor de electorat. Propunerile de proiecte, de priorităţi au diferite cadre de

timp, deci pe termen lung, mediu şi scurt, proiectele propuse trebuie realizate în funcţie de

caracterul lor prioritar şi nu în funcţie de resurse. Viziunea strategică înseamnă tocmai

concentrarea resurselor în funcţie de obiectivele prioritare formulate pe baza stringenţei

necesităţilor.

În modelul grafic de mai jos redăm logica ierarhiei obiectivelor care se pot atinge prin

elaborarea şi implementarea diferitelor tipuri de planuri. Implementarea planurilor la nivel de

proiecte se subscriu măsurilor subordonate unor obiective operative. Dacă fiecare proiect

presupune un input de resurse financiare pentru investiţii, proiectul realizat va avea ca urmare

outputuri la nivel de măsuri. Acest output înseamnă ca indicator numărul de proiecte

realizate pentru atingerea obiectivului operativ din măsura respectivă, iar inputurile înseamnă

resursele (de ex. sprijinul finaciar) şi eforturile alocate fiecărui proiect în parte.

Fig. 1. Modelul ierarhiei obiectivelor

impact

rezulta

t

output

input

general

specifice

operative

program strategic

axe

măsuri

indicator obiective tipuri de plan

proiecte


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

205

Fiecare proiect viabil se integrează în măsurile operative, subordonate axelor de

dezvoltare şi va avea rezultate cuantificabile în funcţie de indicatorul ales, indicatorul de rezultat

putând fi de exemplu numărul locurilor de muncă create într-un anumit domeniu (de

exemplu turismul balnear), care va avea un impact asupra economiei locale, asupra calităţii

vieţii în societatea locală.

Obiectivele strategice elaborate pe baza analizei situaţiei curente şi a analizei SWOT

al vieţii socio-economice din oraşul-staţiune Covasna sunt următoarele:

� Dezvoltarea pe plan economic şi social a localităţii Covasna

� Formarea turismului de tip wellness

� Modernizarea şi punerea pe baze de piaţă a turismului balnear

� Protecţia mediului şi a resurselor naturale din localitate şi din zonă

� Promovarea unei imagini distincte şi specifice a staţiunii Covasna

La rândul lor, aceste obiective se concretizează din ce în ce mai mult de la nivelul axelor de

dezvoltare înspre nivelul proiectelor. Desigur proiectele pot fi iniţiate de primărie, dar pot fi

atraşi alţi actori pentru realizarea lor, de exemplu primăria poate avea un portofoliu de

proiecte de investiţii oferind investitorilor informaţiile necesare pentru alegerea unor locaţii,

informaţii referitoare la existenţa sau lipsa unor resurse financiare, umane sau de altă natură,

referitoare la obstacole juridice, existenţa eventuală a unor conflicte de interes între diverse

modalităţi de utilizarea spaţiului.

Pentru a face mai explicită ierarhia obiectivelor şi necesitatea integrării proiectelor în

măsuri sau domenii de intervenţii, redăm propunerile de dezvoltare sub formă de figuri şi

tabele, incluzând opiniile privind gradul de prioritate, orizontul de timp şi actorii presupuşi

pentru realizarea obiectivelor strategice. În figura nr. 2, regăsim multiplele conexiuni ale

axelor de dezvoltare la obiectivele strategice. Faptul că la o axă întâlnim mai multe conexiuni,

această înseamnă că realizarea axelor respective contribuie la îndeplinirea mai multor

obiective. Pe de altă parte, dacă la anumite obiective se conectează mai multe axe, această

înseamnă că rezultatele implementării axelor au un impact sinergic asupra realizării

obiectivelor strategice, deci mai multe direcţii de dezvoltare pot contribui la îndeplinirea lui.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

206

Fig. 2. Conexiunea axelor de dezvoltare la obiectivele strategice

În cele ce urmează o să detaliem axele de dezvoltare, care sunt de fapt obiective de realizat

în mod primordial, cu importanţă şi urgenţă acută, care servesc cel mai bine la îndeplinirea

obiectivelor strategice pe termen lung: la dezvoltarea pe plan economic şi social, la formarea

turismului de tip wellness, la modernizarea şi punerea pe baze de piaţă a turismului balnear, la

protecţia mediului şi a resurselor naturale din localitate şi din zonă, şi la promovarea unei

imagini distincte şi specifice). Aşa cum a subliniat, axele se realizează prin programe şi măsuri

concretizate în proiecte. În cazul acţiunilor de dezvoltare la nivel de localitate vorbim de

programe şi măsuri, iar la nivelul stabilimentelor, construcţiilor ce presupun investiţii sau în

cazul unor acţiuni organizatorice şi comunicaţionale ale unor actori individuali vorbim de

proiecte.

Formularea respectivelor axe urmează structura unitară de mai jos:

OBIECTIVELE

STRATEGICE

AXA DE DEZVOLTARE

Dezvoltarea pe plan economic

şi social a localităţii Covasna

Modernizarea şi punerea pe

baze de piaţă a turismului

balnear

Dezvoltarea bazei de resurse

umane

Protecţia mediului şi a

resurselor naturale din

localitate şi din zonă

Dezvoltarea economică şi

socială generală

Promovarea unei imagini

distincte şi specifice a staţiunii

Covasna

Marketingul localităţii

Dezvoltarea infrastructurii de

circulaţie, a gospodăririi

comunale şi protecţia mediului

Dezvoltarea turismului balnear

Formarea turismului de tip

wellness


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

207

- Motivare: analiza situaţiei domeniului respectiv, descrierea pe scurt a necesităţii

priorităţii respective

- Obiective generale: elaborarea principalelor obiective care realizează axele

- Impacte pe termen lung: impacte globale pozitive şi negative, de mediu, sociale şi

economice, care afectează o masă mai largă de locuitori

- Indicatori de efect: indicatori care se leagă de urmările indirecte ale programului

Măsuri: enumerarea programelor operative concrete care servesc realizarea axei. Măsura de

ansamblu care apare la fiecare axă este sarcina de planificare şi programare.

Măsurile

În documentul de programare elaborarea măsurilor urmează structura de mai jos:

1. Motivare – motivarea, baza măsurii

2. Obiectiv general – obiectivul general al măsurii, obiectiv specific în cadrul strategiei

3. Descriere – descrierea, prezentarea conţinutului măsurii

4. Domenii de intervenţie – delimitarea geografică a măsurii

5. Grupuri ţintă – cercul interesaţilor măsurii

6. Beneficiari finali şi parteneri – beneficiarii finali ai proiectelor realizate în cadrul

implementării măsurii

7. Resurse posibile – resursele adiţionale care facilitează realizarea măsurii

8. Organism de management posibil – organismul care gestionează implementarea măsurii

9. Planificare, programare adiţională – conexiunea măsurii cu axele şi măsurile altor

documente strategice de programare (Planul Naţional de Dezvoltare al României, Cadrul

Strategic Naţional de Referinţă şi documenetele Programelor Operative ale acestora)

10. Propuneri de proiecte indicative – lista proiectelor care pot fi iniţiate în relaţie cu

implementarea măsurii

În tabelele de mai jos sintetizăm axele, măsurile şi programele componente ale

concepţiei de dezvoltare ale oraşului Covasna, gradul de prioritate ale acestora, orizontul de

timp (termenul) al realizării lor, responsabilii preconizaţi ale programelor şi potenţialele

parteneriate. Gruparea axelor, măsurilor şi programelor strategice evidenţiate am realizat

după următoarele criterii:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

208

Grad de prioritate: pe o scală de la 1 la 3, 1 desemnând importanţa critică, 2 şi 3 alte

măsuri importante

Orizont de timp, termen (luând în calcul perioada de programare ale Fondurilor Structurale ale

UE, 2007–2013):

� TS - Termen scurt – de realizat în 1–3 ani

� TM - Termen mediu – de realizat în 3–7 ani

� TL - Termen lung – de realizat în perspectivă, peste 7–10 ani

� Pe baza anilor (de ex. până la 2009)

� Începere imediată/rezultate continue

Responsabili, parteneri de colaborare:

SCT – societăţi comerciale de turism (unităţi hoteliere, de alimentaţie, de agrement, agenţii de

turism, unităţi balneare etc.)

APL – Autorităţile administraţiei publice locale

P/ONG – Populaţie locală repectiv organizaţii non-guvernamentale (asociaţii, fundaţii)

I – Întreprinderi în general (IMM-uri şi întreprinderi mari, cercul general de antreprenori)

IS – Instituţii, societăţi comerciale specializate

AXE DE DEZVOLTARE

1. Dezvoltarea infrastructurii de circulaţie, gospodăririi comunale şi protecţia

mediului

2. Dezvoltarea turismului balnear

3. Dezvoltarea bazei de resurse umane

4. Dezvoltarea economică şi socială generală

5. Marketingul localităţii

Str

ate

gia

de

Dezv

olt

are

Locală

şi

Turi

stică a

Oraşu

lui

Covasn

a

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

209

VIZ

IUN

EA

T

rans

form

area

ora

şulu

i Cov

asna

în c

ea m

ai a

trac

tivă

şi r

enum

ită s

taţiu

ne b

alne

ară

din

Rom

ânia

, car

e se

ocu

pă în

tr-u

n m

od

com

plex

cu

recu

pera

rea

sănă

tăţii

um

ane,

prin

met

ode

mod

erne

şi r

esur

se d

iver

sific

ate

MIS

IUN

EA

Dez

volta

rea

oraş

ului

prin

dez

volta

rea

turis

mul

ui d

e să

năta

te, r

idic

area

cal

ităţii

vie

ţii p

opul

aţie

i loc

ale,

rec

âştig

area

poz

iţiei

de

lider

pe

plan

naţ

iona

l în

dom

eniu

l bal

near

şi o

bţin

erea

unu

i ren

ume

şi u

nei p

oziţi

i deo

sebi

te p

e pl

an in

tern

aţio

nal,

pe a

ceas

tă

piaţ

ă (t

uris

tică

şi d

e să

năta

te)

OB

IEC

TIV

E

STR

AT

EG

ICE

D

ezvo

ltare

a pe

pla

n ec

onom

ic ş

i soc

ial a

loca

lităţ

ii C

ovas

na

Fo

rmar

ea tu

rism

ului

de

tip w

elln

ess

M

oder

niza

rea

şi p

uner

ea p

e ba

ze d

e pi

aţă

a tu

rism

ului

bal

near

Pr

otec

ţia m

ediu

lui ş

i a r

esur

selo

r na

tura

le d

in lo

calit

ate

şi d

in z

onă

Pr

omov

area

une

i im

agin

i dis

tinct

e şi

spe

cific

e a

staţ

iuni

i Cov

asna

Str

ate

gia

de

Dezv

olt

are

Locală

şi

Turi

stică a

Oraşu

lui

Covasn

a

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

210

AX

A D

E

DE

ZV

OL

TA

RE

1. D

ezvo

ltare

a in

fras

truc

turii,

gosp

odăr

irii

com

unal

e şi

pro

tecţ

ia m

ediu

lui

2. D

ezvo

ltare

a tu

rism

ului

bal

near

3.

Dez

volta

rea

baze

i de

resu

rse

uman

e

4. D

ezvo

ltare

a ec

onom

ică

şi s

ocia

lă

gene

rală

5.

Mar

ketin

gul l

ocal

ităţii

OB

IEC

TIV

E

OPE

RA

TIV

E

• re

abili

tare

a in

fras

truc

turii

de

tran

spor

t şi c

ircul

aţie

• va

lorif

icar

ea m

ai e

ficie

ntă

a em

anaţ

iilor

de

gaze

şi a

ap

elor

min

eral

e • de

zvol

tare

a re

ţele

i de

ape

rezi

dual

e • de

zvol

tare

a si

stem

elor

de

elec

tric

itate

şi a

ilu

min

atul

ui p

ublic

• de

zvol

tare

a re

ţele

i de

apă

pota

bilă

• de

zvol

tare

a re

ţele

i de

elec

tric

itate

• m

anag

emen

t mod

ern

de

deşe

uri

• si

stem

atiz

area

cu

prin

zăto

are

a lo

calit

ăţii

(tro

tuar

e, p

arcu

ri, p

ieţe

)

• cr

eşte

rea

şi d

iver

sific

area

ca

paci

tăţii

de

caza

re ş

i al

imen

taţie

• de

zvol

tare

a in

fras

truc

turii

se

rvic

iilor

pen

tru

even

imen

te c

ultu

rale

• st

imul

area

înfii

nţăr

ii şi

fo

rmăr

ii un

or

infr

astr

uctu

ri tu

ristic

e au

xilia

re

• în

fiinţ

area

şi d

ezvo

ltare

a un

ui c

entr

u şi

băi

m

unic

ipal

e lo

cale

• de

zvol

tare

a se

rvic

iilor

de

trat

amen

t şi a

cel

or

com

plem

enta

re

• fo

rmar

ea s

peci

aliş

tilor

di

n tu

rism

• at

rage

rea

în lo

calit

ate

a m

edic

ilor

de c

ardi

olog

ie

şi b

alne

alog

ie, a

te

rape

uţilo

r sp

ecia

lizaţ

i • co

ntin

uare

a fo

rmăr

ii pe

rson

alul

ui m

edic

al

med

iu în

loca

litat

e • re

calif

icar

ea u

nor

segm

ente

elib

erat

e de

alte

do

men

ii (in

dust

ria d

e pr

eluc

răto

are)

• ra

ţiona

lizar

ea ş

i spr

ijini

rea

sect

orul

ui d

e să

năta

te

• at

rage

rea

unor

inve

stito

ri pe

ntru

une

le u

nită

ţi in

dust

riale

sis

tate

(ind

ustr

ia

text

ilă, a

limen

tară

) • st

imul

area

tran

sfor

măr

ii pa

rţia

le a

indu

strie

i de

expl

oata

re a

mat

eria

lelo

r le

mno

ase

în in

dust

rie

mob

ilier

ă • de

zvol

tare

a se

rvic

iilor

: al

imen

taţie

, inf

orm

aţii,

ag

rem

ent,

adm

inis

traţ

ie

• de

zvol

tare

a vi

eţii

soci

ale:

cu

ltură

, art

e, s

pect

acol

e,

even

imen

te, m

edia

loca

lă

• am

elio

rare

a co

nflic

tulu

i ag

ricul

tură

vs.

turis

m

• sp

rijin

irea

agric

ultu

rii

ecol

ogic

e • s

priji

nire

a vi

eţii

civi

ce ş

i a

activ

ităţii

de

tiner

et

• re

aliz

area

unu

i pla

n cu

prin

zăto

r de

mar

ketin

g • re

mod

elar

ea c

entr

ului

or

aşul

ui ş

i com

unic

area

ac

estu

i fap

t prin

dife

rite

mijl

oace

• oc

rotir

ea m

oşte

nirii

cu

ltura

le e

xist

ente

• cr

eare

a re

laţie

i de

part

ener

iat ş

i de

înfr

ăţire

cu

oraş

e şi

reg

iuni

Str

ate

gia

de

Dezv

olt

are

Locală

şi

Turi

stică a

Oraşu

lui

Covasn

a

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

211

PR

OG

RA

ME

ŞI

MĂ

SUR

I

1.1.

stu

diu

de h

idro

geol

ogie

pen

tru

stab

ilire

a zo

nelo

r de

pro

tecţ

ie a

l ape

lor

min

eral

e şi

m

ofet

elor

1.2.

fin

aliz

area

pro

gram

ului

de

reab

ilita

re a

re

ţele

i de

cana

lizar

e şi

a s

taţie

i de

trat

are

în

oraş

1.3.

ela

bora

rea

plan

ului

de

amen

ajar

e ur

bani

stic

ă, r

egle

men

tări

prin

ace

st d

ocum

ent

1.4.

dez

volta

rea

ilum

inat

ului

pub

lic

1.5.

ext

inde

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lei d

e ap

ă po

tabi

lă în

ora

ş

1.6.

mod

erni

zare

a si

stem

ului

de

capt

are

şi a

a

apei

pot

abile

1.7.

rea

men

ajar

ea d

rum

urilo

r, st

răzi

lor,

alee

lor,

parc

urilo

r, cr

eare

de

arbo

reţi.

1.8.

pro

iect

de

ream

enaj

are

a ce

ntru

lui

oraş

ului

1.9.

pro

gram

de

cole

ctar

e se

lect

ivă

a de

şeur

ilor,

staţ

ie d

e tr

ansb

orda

re a

deş

euril

or

1.10

. ela

bora

rea

unui

sis

tem

mod

ern

de

gest

iune

a d

omen

iulu

i pub

lic

1.11

. am

enaj

area

uno

r pa

rcăr

i pub

lice

1.12

. noi

spa

ţii v

erzi

în m

ai m

ulte

păr

ţi al

e or

aşul

ui

1.13

. Ext

inde

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lelo

r de

el

ectr

icita

te

1.14

. pro

gram

de

stim

ular

e pe

ntru

red

ucer

ea

traf

icul

ui d

e au

totu

rism

e în

ora

ş

1.15

. pre

gătir

ea ş

i exe

cuta

rea

unui

pro

iect

pe

ntru

rea

lizar

ea u

nui d

rum

oco

litor

al

loca

lităţ

ii

1.16

. cer

ceta

re ş

tiinţ

ifică

pen

tru

lărg

irea

spec

trul

ui d

e ap

licar

e a

eman

aţiil

or d

e ga

ze ş

i a

apel

or m

iner

ale,

incl

usiv

com

pozi

ţia a

pelo

r m

iner

ale

1.17

. tra

seu

de r

aliu

pe

ruta

Cov

asna

-C

oman

dău-

Păpă

uţi

2.1.

rid

icar

ea c

lasi

ficăr

ii un

or h

otel

uri

de c

ură

2.2.

pro

iect

de

înfii

nţar

e a

unei

baz

e w

elln

ess

şi ş

tran

d or

ăşen

esc

2.3.

con

stru

irea

de r

esta

uran

te,

cafe

nele

şi a

lte s

paţii

2.4.

tras

ee d

e dr

umeţ

ie ş

i sis

tem

de

info

rmaţ

ii pr

in tă

bliţe

indi

cato

are

2.5.

biro

u de

info

rmar

e tu

ristic

ă şi

de

orga

niza

re e

veni

men

te s

ocio

-cul

tura

le

2.6.

pla

n de

urb

aniz

are

a vă

ii H

ankó

2.7.

atr

ager

ea d

e in

vest

itori

stra

tegi

ci

în o

pera

rea

hote

luril

or d

in o

raş

2.8.

dez

volta

rea

case

i mem

oria

le a

lui

Kőr

ösi C

som

a Sá

ndor

din

Chi

uruş

2.9.

tras

eu d

e m

ount

ain

bike

2.10

. am

enaj

area

uno

r tr

asee

pen

tru

bici

clet

e în

ora

ş

2.11

. am

enaj

are

pârt

ie d

e sc

hi, î

n V

alea

K

arác

sony

, dez

volta

rea

turis

tică

a ac

este

i văi

2.12

. dez

volta

rea

turis

mul

ui r

ural

din

C

hiur

uş

2.13

. stim

ular

ea c

reăr

ii no

i uni

tăţi

de

caza

re, î

n pr

inci

pal v

ile

2.14

pro

gram

de

coor

dona

re a

ce

ntre

lor

de tr

atam

ent

2.15

. tra

see

de p

limba

re în

ora

ş

2.16

. am

enaj

area

unu

i muz

eu a

l ape

lor

min

eral

e

2.17

. rea

men

ajar

ea b

ăii Á

rpád

în s

til

trad

iţion

al

2.18

. ter

en d

e bo

wlin

g

3.1.

dez

volta

rea

învă

ţăm

ântu

lui

lega

t de

indu

stria

osp

italie

ră d

in

loca

litat

e: în

prim

ul r

ând

ospă

tari,

buc

ătar

i, re

cepţ

ione

ri,

cam

eris

te

3.2.

util

izar

ea e

ficie

ntă

a at

elie

rulu

i de

inst

ruire

în

dom

eniu

l pre

lucr

ări l

emnu

lui

3.3.

rec

alifi

care

a fo

rţei

de

mun

că

elib

erat

ă di

n tă

iere

a m

ater

iale

lor

lem

noas

e, c

alifi

care

a în

dom

eniu

l pr

eluc

rării

lem

nulu

i

3.4.

asi

gura

rea

de a

vant

aje,

fa

cilit

ăţi p

entr

u m

edic

i, as

iste

nţi,

nutr

iţion

işti

şi a

lţi s

peci

aliş

ti în

do

men

iul s

ănăt

ăţii

care

se

mut

ă în

ora

ş (d

e ex

. loc

uinţ

e de

se

rvic

iu, s

cutir

e sa

u re

duce

re la

an

umite

ser

vici

i mun

icip

ale,

etc

.)

3.5.

con

tinua

rea

prog

ram

ului

de

form

are

şi p

erfe

cţio

nare

a

pers

onal

ului

med

ical

med

iu, î

n do

men

iul b

alne

ar ş

i car

diol

ogie

3.6.

pre

gătir

ea d

e lu

crăt

ori

calif

icaţ

i în

indu

stria

text

ilă

4.1.

con

stru

irea

unei

gră

dini

ţe n

oi

4.2.

ser

vici

u de

info

rmar

e a

popu

laţie

i

4.3.

stim

ular

ea în

fiinţ

ării

şi

func

ţionă

rii a

soci

aţiil

or d

e pr

oprie

tari

din

bloc

urile

de

locu

inţe

4.4.

pol

iclin

ică

mun

icip

ală,

ce

va a

vea

ca s

arci

nă ş

i coo

rdon

area

într

e sp

italu

l de

car

diol

ogie

, baz

ele

de tr

atam

ent ş

i sp

italu

l oră

şene

sc

4.5.

am

enaj

area

unu

i WC

pub

lic în

ce

ntru

4.6.

cre

şter

ea n

ivel

ului

cal

ităţii

se

rvic

iilor

med

ical

e (c

ure

de b

ăut,

băi

cald

e, g

imna

stic

ă m

edic

inal

ă,

hom

eopa

tie, c

onsu

ltanţ

ă de

sp

ecia

litat

e et

c.)

4.7.

am

enaj

area

une

i săl

i de

spec

taco

le

4.8.

pro

gram

de

atra

gere

inve

stito

ri în

in

dust

ria te

xtilă

şi c

ea a

limen

tară

– în

sp

ecia

l în

dom

eniu

l pre

lucr

ării

cărn

ii

4.9.

atr

ager

ea u

nor

inve

stito

ri în

do

men

iul c

omer

ţulu

i de

bunu

ri de

la

rg c

onsu

m, a

limen

te, m

ater

iale

de

cons

truc

ţii

4.10

. sis

tem

de

sprij

inire

a a

gric

ultu

rii

şi p

rodu

cţie

i eco

logi

ce, d

e pr

odus

e an

imal

iere

şi v

eget

ale

4.11

. Mod

erni

zare

a st

adio

nulu

i de

fotb

al

4.12

. pro

iect

de

rela

nsar

e a

fabr

icii

de

biox

id d

e ca

rbon

4.13

. cre

area

uno

r ev

enim

ente

cu

ltura

le p

entr

u po

pula

ţie

4.14

. Am

enaj

area

unu

i com

plex

sp

ortiv

lâng

ă sa

la d

e sp

ort e

xist

entă

4.15

. Con

stru

cţia

sau

am

enaj

area

unu

i cl

ub r

ecre

ativ

pen

tru

tiner

i

5.1.

rel

ansa

rea

rela

ţiilo

r di

plom

atic

e şi

pol

itice

a

adm

inis

traţ

iei l

ocal

e cu

ad

min

istr

aţia

cen

tral

ă şi

ju

deţe

ană

5.2.

pro

gram

de

dial

og c

u po

pula

ţia lo

cală

5.3.

rea

bilit

area

uno

r cl

ădiri

- si

mbo

l ai s

taţiu

nii,

dar

mai

al

es r

eabi

litar

ea P

lanu

lui

Încl

inat

şi a

moc

ăniţe

i spr

e C

oman

dău

5.4.

rea

lizar

ea p

lanu

lui d

e m

arke

ting

al lo

calit

ăţii

5.5.

axa

rea

pe o

sin

gură

ca

ract

eris

tică,

spe

cific

ă do

ar

oraş

ului

Cov

asna

5.6.

ela

bora

rea

sist

emul

ui d

e si

mbo

luri

a C

ovas

nei

5.7.

pro

gram

e de

com

unic

aţii

exte

rioar

e

5.8.

con

cepţ

ia u

nui p

rogr

am

sist

emat

izat

cu

oraş

ele

înfr

ăţite

şi c

u or

aşe

baln

eare

di

n ţa

ră ş

i din

str

ăină

tate

5.9.

fun

cţio

nare

a si

stem

ului

de

mon

itoriz

are


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

212

1.Dezvoltarea infrastructurii de circulaţie, a gospodăririi comunale şi protecţia

mediului

OBIECTIVE OPERATIVE

Programe şi măsuri

Grad de

prioritate

Orizont

de timp

Organe

responsabile

şi

parteneriate

1.1. studiu de hidrogeologie pentru stabilirea zonelor de protecţie al apelor minerale şi mofetelor

1 TS APL, IS, SCT

1.2. finalizarea programului de reabilitare a reţelei de canalizare şi a staţiei de tratare în oraş

1 TS APL, IS, P

1.3. elaborarea planului de amenajare urbanistică, reglementări prin acest document

1 TS APL, IS

1.4. Dezvoltarea iluminatului public 1 TS APL 1.5. extinderea şi modernizarea reţelei de apă potabilă în oraş 1 TS, TM APL, IS, P

1.6. modernizarea sistemului de captare şi a a apei potabile 2 TS, TM APL, IS

1.7. reamenajarea drumurilor, străzilor, aleelor, parcurilor, creare de arboreţi. 2 TS, TM APL, IS, I,

ONG

1.8. proiect de reamenajare a centrului oraşului 1 TM APL, IS

1.9. program de colectare selectivă a deşeurilor, staţie transbordare a deşeurilor 2 TM APL, I, P, ONG

1.10. elaborarea unui sistem modern de gestiune a domeniului public 2 TM APL

1.11. amenajarea unor parcări publice

2 TM APL, SCT

1.12. noi spaţii verzi în mai multe părţi ale oraşului, terenuri de joacă 2 TM APL, IS

1.13. Extinderea şi modernizarea reţelelor de electricitate 2 TM APL, IS

1.14. program de stimulare pentru reducerea traficului de autoturisme în oraş 3 TM APL, P, ONG

1.15. pregătirea şi executarea unui proiect pentru realizarea unui drum ocolitor al localităţii

2 TM, TL APL, IS, I

1.16. cercetare ştiinţifică pentru lărgirea spectrului de aplicare a emanaţiilor de gaze şi a apelor minerale, inclusiv compoziţia apelor minerale

3 TL APL, IS, SCT

• reabilitarea infrastructurii de transport şi circulaţie

• valorificarea mai eficientă a emanaţiilor de gaze şi a apelor minerale

• dezvoltarea reţelei de ape reziduale

• dezvoltarea sistemelor

de electricitate şi a iluminatului public

• dezvoltarea reţelei de

ape reziduale

• dezvoltarea reţelei de electricitate

• management modern de deşeuri

• sistematizarea cuprinzătoare a localităţii (trotuare, parcuri, pieţe)

1.17. traseu de raliu în Covasna-Comandău-Păpăuţi 3 TL APL,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

213

Dezvoltarea infrastructurii de circulaţie şi a gospodăririi comunale este cea mai stringentă necesitate

a localităţii care se leagă pe de o parte de protecţia mediului (utilizarea eficientă a resurselor şi

reducerea poluării apelor, a solulului şi a aerului), pe de altă parte influenţează într-o măsură

deosebită dezvoltarea vieţii economice şi sociale. Economia locală ajunsă într-un regres

deosebit datorită închiderii unor unităţi industriale şi a reducerii activităţilor agricole din

zonă, poate să se relanseze doar prin stimularea afacerilor la nivel local, IMM-urilor locale, pe

de altă parte şi prin atragerea investiţiilor nu numai în turism, dar şi în activităţi productive

nepoluante, compatibile cu funcţiunea de bază a localităţii. Se constată deficienţe grave în

accesibilitatea oraşului atât pe căile rutiere cât şi pe calea ferată. Totodată calitatea

carosabilului din reţeaua stradală a oraşului este deosebit de proastă. Reabilitarea drumurilor

de acces intră în competenţa autorităţilor centrale sau judeţene, dar străzile oraşului impun

intervenţia administraţiei locale. Pentru aceasta este nevoie de un plan detaliat şi etapizat în

funcţie de importanţa străzilor în traficul local, dar toate aceste lucrări pot fi efectuate numai

cu o sincronizare adecvată cu dezvoltarea şi modernizarea reţelei de apă potabilă şi reziduală. Ar

fi de dorit ca paralel cu modernizarea străzilor să se acorde o atenţie deosebită canalizării

apelor pluviale separate de cea a apelor reziduale. Se impune modernizarea staţiei de epurare, pe

de altă parte şi a reţelei de captare a apelor destinate consumului gospodăresc şi industrial.

Obiectivele acestui amplu program de dezvoltarea infrastructurii sunt deci: facilitarea

circulaţiei în cadrul oraşului, asigurarea serviciilor publice necesare populaţiei, contribuind

totodată la creşterea calităţii vieţii, respectiv stoparea fenomenelor legate de poluarea apelor

de suprafaţă şi a bazei freatice, care reprezintă riscuri asupra sănătăţii populaţiei şi riscul

afectării resursei de bază a economiei turismului balnear din oraşul-staţiune. Totodată se

constată nesiguranţa alimentării cu energie electrică în anumite părţi ale oraşului, care afectează

atât gospodăriile, cât şi anumite activităţi economice, mai ales din sfera serviciilor, sprijinite

pe utilizarea echipamentelor electrice, sistemelor de colectarea, stocarea, prelucrarea şi

transmiterea datelor (tehnologii info-comunicaţionale). Pentru aceasta se arată nevoia

realizării şi modernizării staţiilor de transformare, respectiv un program amplu, mai ales în

centru şi în zona turistică-balneară de intervenţii cu efect asupra esteticii peisajului urban,

prin aşezarea subterană a reţelei de iluminat public. S-a preconizat şi dezvoltarea sistemului de

încălzire centrală, dar pentru aceasta se impun studii tehnico-economice de fezabilitate şi

evaluarea detaliată a necesităţilor populaţiei şi a societăţilor comerciale, ale instituţiilor


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

214

publice, o prognoză asupră evoluţiei costurilor de distribuţie şi disponibilitatea de a se

conecta la un asemenea sistem.

O problemă complexă este şi cea a gestiunii deşeurilor, pornind de la desfiinţarea platformei de

depunere a deşeurilor, reducerea producerii deşeurilor concomitent cu elaborarea

modalităţilor de reciclare a materialelor şi ajungând la organizarea colectării selective. Fără o

refolosire a deşeurilor colectate selectiv, nu are rost amplasarea containerelor separate pentru

hârtie, mase plastice, sticlă, metale şi deşeuri organice. Amenajarea spaţiilor publice impun

lucrări de realizarea amenajărilor legate de circulaţia vehiculelor şi a pietonilor, sistematizarea

circulaţiei pe străzi impunând separarea benzilor pe sens, realizarea alveolelor destinate

opririi vehiculelor pentru transport public de persoane, parcări, amenajarea unor intersecţii,

eventual cu sens giratoriu, realizarea trotuarelor, aleilor pentru pietoni şi desigur stabilirea

traseelor pentru mijloace cu tracţiune animală, maşini agricole, autoutilitare, piste pentru

biciclişti şi mopede. Printre spaţiile publice o deosebită importanţă pentru ambianţa generală

şi calitatea aerului, al peisajului urban o au parcurile şi promenadele, benzi de spaţiu verde de-

alungul străzilor, mai ales că este vorba de un oraş-staţiune care se sprijină şi se va sprijini pe

economia turismului balnear-recreativ. Totodată, pentru organizarea şi reglementarea

circulaţiei locale ar fi deosebit de utilă realizarea unor drumuri ocolitoare pe partea vestică a

oraşului, pe de altă parte Valea Zânelor trebuie degrevată de traficul de tranzit al maşinilor

care transportă materialul lemnos exploatat din pădurile Covasnei şi din zona Comandău.

Devierea transportului materialului lemnos se poate realiza înspre Păpăuţi, desigur cu

elaborarea unui plan comun cu administraţia publică locală din comuna Zagon.

Deosebit de important devine elaborarea noului Plan Urbanistic General, care va reglementa mult

mai accentuat construcţiile şi celelalte investiţii (drumuri, zone funcţionale, spaţii verzi). Prin

Acest nou PUG se recomandă ca să se facă noile extinderiale intravilanului, în principal spre

zona Chiuruş, spre nord, spre zona văii Hankó şi spre zona văii Karácsony, pentru a include

terenurile care sunt corespunzătoare pentru investiţii turistice.

Impactele pe termen lung al acestei axe vor fi pozitive: impactul asupra mediului se va concretiza

prin reducerea sau chiar stoparea poluării multiple, din punct de vedere social va înbunătăţi

condiţiile de locuit, contribuind la satisfacerea nevoilor populaţiei legate de funcţiile locative


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

215

şi recreative, totodată va creşte gradul de atractivitate al oraşului atât pentru turişti, cât şi

pentru investiţii, contribuind în mod indirect la apariţia noilor afaceri şi locuri de muncă.

Măsurile destinate realizării acestei axe presupun proiecte de investitiţii în elementele

infrastructurii, care trebuie iniţiate de administraţia publică locală, pornind de la elaborarea

planului urbanistic general şi cele zonale, studii de fezabilitate, apoi accesarea unor fonduri

finaciare fie prin cereri de finanţare înaintate la Programul Operaţional Regional, în cadrul

programului pentru susţinerea dezvoltării infrastructurii de circulaţie, de infrastructura

socială.

Un aspect aparte o constituie valorificarea mai eficientă a emanaţiilor de gaze şi a apelor

minerale. Această provocare se adresează în primul rând societăţilor comerciale din domeniul

turismului balnear care au în gestiune sursele respective, iar pentru cele nefolosite în prezent

se poate preconiza un parteneriat dintre administraţia locală şi eventuali noi investitori.

Realizarea unor noi foraje şi închiderea captărilor existente presupun studii de hidrogeologie,

precum şi măsuri pentru stabilirea perimetrelor de protecţie cu interdicţii de lucrări de

construcţii. Pentru finanţarea acestor intervenţii se pot întocmi cereri de finanţare la POR,

Axa prioritară destinată dezvoltării durabile a turismului regional şi local, al doilea domeniu

de intervenţie care include şi valorificare durabilă a resurselor naturale şi realizarea

infrastructurii turistice cu specific balnear. Acest aspect deja se leagă de următoarea axă a

strategiei de dezvoltare a oraşului-staţiune Covasna: dezvoltarea turismului balnear.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

216

2. Dezvoltarea turismului balnear

OBIECTIVE OPERATIVE


Grad de

prioritate

Orizont de

timp

Organe

responsabile

şi

parteneriate

2.1. ridicarea clasificării unor hoteluri de cură 1 TS SCT, IS

2.2. proiect de înfiinţare a unei baze wellness şi ştrand orăşenesc

1 TS APL, I, SCT

2.3. construirea de restaurante, cafenele şi alte spaţii 1 TS SCT

2.4. trasee de drumeţie şi sistem de informaţii prin tăbliţe indicatoare

1 TS APL, IS,

ONG

2.5. birou de informare turistică şi de organizare evenimente socio-culturale- 4

1 TS APL, IS,

ONG

2.6. plan de urbanizare a văii Hankó 1 TS

APL, IS, ONG

2.7. atragerea de investitori strategici în operarea hotelurilor din oraş

2 TS APL

2.8. dezvoltarea casei memoriale a lui Kőrösi Csoma Sándor din Chiuruş

2 TS APL, ONG

2.9. traseu de mountain bike 2 TS, TM APL, ONG 2.10. amenajarea unor trasee pentru biciclete în oraş 1 TM

APL, IS, ONG

2.11. amenajare pârtie de schi, în Valea Karácsony, dezvoltarea turistică a acestei văi

1 TM APL, IS,

ONG

2.12. dezvoltarea turismului rural din Chiuruş 1 TM APL, ONG

2.13. stimularea creării noi unităţi de cazare, în principal vile

2 TM APL, I

2.14. program de coordonare a centrelor de tratament

2 TM SCT, IS

2.15. trasee de plimbare în oraş 2 TM APL

2.16. amenajarea unui muzeu al apelor minerale 2 TM

APL, SCT, ONG

2.17. reamenajarea băii Árpád în stil tradiţional 2 TM

APL, IS, ONG

• creşterea şi diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie

• dezvoltarea

infrastructurii serviciilor pentru evenimente culturale

• stimularea înfiinţării şi

formării unor infrastructuri turistice auxiliare

• înfiinţarea şi

dezvoltarea unui centru şi băi municipale locale

• dezvoltarea

serviciilor de tratament şi a celor complementare

2.18. teren de bowling 3 TM SCT, APL


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

217

Ca a doua direcţie de bază pentru dezvoltarea strategică a oraşului-staţiune, sprijinită desigur

pe axa precedentă, se impune fortificarea funcţiei de bază a localităţii, adică a funcţiei

turistice balneare. Dat fiind că există numeroase unităţi de cazare de categoria celor de 2

stele, s-ar impune creşterea capacităţilor de cazare pe alte segmente, adică la nivel de 3-4

stele, cum se şi constată prin investiţiile recente la unităţile mai vechi modernizate şi cele nou

construite. În prezent oferta serviciilor de cazare se caracterizează prin hotelurile de cură, de

tratament balnear profilate mai ales pe segmentele de populaţie mai vârstnică, venită mai ales

cu sprijinul oferit de sistemul biletelor de tratament, sistem susţinut, subvenţionat de

Ministerul Muncii, Familiei şi a Solidarităţii Sociale, respectiv prin Casa Naţională de Pensii,

pe de altă parte de Ministerul Sănătăţii, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În

viitorul apropiat fie vor persista aceste subvenţii, prin care activitatea hotelieră şi de

tratament balnear va fi relativ bine planificabilă, fie se va renunţa la acestea, probabil

instituindu-se procesul de privatizare în sectorul asigurărilor de sănătate şi socială, caz în care

se va crea o nouă situaţie de cvasi-concurenţă. Oricum, hotelurile de cură au în vedere şi

abordarea altor segmente de piaţă, populaţia cu venituri mai ridicate şi mai tânără, de vârsta a

doua, care solicită o diversitate de servicii de agrement, distractive-culturale, sportive,

activităţi în aer liber, dar şi interioare în caz de vreme nefavorabilă şi pe timp de iarnă. Din

acest motiv, dezvoltarea turismului balnear din Covasna presupune două direcţii, obiective

strategice: formarea turismului de tip wellness şi modernizarea şi punerea pe bază de piaţă a

turismului balnear. Deci, în nici un caz nu este vorba de abanadonarea profilului vechi – care

totuşi reprezintă o ramură economică de bază pentru Covasna, cu impact deosebit asupra

pieţei locale de forţă de muncă – ci mai degrabă de ridicarea standardelor de calitate a

serviciilor existente, împreună cu diversificarea ofertei cu noi servicii.

Considerăm că turismul balnear tradiţional trebuie menţinut în unităţile şi în locaţiile

existente, iar noile zone funcţionale pentru turism care se conturează la marginea sudică (baia

Árpád), vestică (spre Chiuruş), nord-estică (Valea Hankó), şi estică (Valea Zânelor), trebuie

axate în primul rând pe turismul wellness şi de agrement, cu accent mai mult pe profilaxie,

decât pe vindecare. Desigur nu trebuie afectată, perturbată activitatea Spitalului cardiologic

din Valea Zânelor, ci mai mult trebuie adoptat un model de amenajare turistică în această

parte, care are în miezul planurilor de dezvoltare calitatea mediului, prospeţimea naturii,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

218

caracterul de linişte şi de revigorare a organismului persoanelor cu surmenaj fizic, psihic şi

intelectual. Pe de altă parte, amenajarea Văii Zânelor trebuie să aibă o notă de ordine şi

eleganţă. Pentru aceasta se impune stabilirea unor dotări pentru activităţi sportive în aer liber,

dar şi eliminarea traficului transportului materialului lemnos. Calea ferată îngustă şi Planul

Înclinat pot fi elemente de marcă pentru această zonă şi pentru staţiune în general, dar

necesită eforturi organizatorice şi investiţionale deosebite (vezi şi capitolul referitor la

marketingul localităţii).

Investiţiile în moderizarea şi extinderea bazelor de cazare intră în competenţa societăţilor

comerciale de turism, dar cum se ştie, bazele de cazare în sine nu reprezintă atracţii pentru

turişti, este nevoie de obiective care să atragă şi să îndemne turiştii pentru a alege Covasna

pentru petrecerea concediilor, a sejururilor mai lungi. Turismul balnear presupune sejururi

lungi în funcţie de recomandarea medicului specialist, dar în afara programelor de tratament

şi în prezent se resimte lipsa serviciilor de divertisment, a spectacolelor, a cluburilor care să

ofere activităţi sportive şi de joacă, atât pentru cei vârstnici, cât şi pentru cei mai tineri,

doritori de odihnă activă. Pornind de la exigenţele segmentelor de clientelă propuse, de la

tendinţele pieţei turistice internaţionale se impune crearea unei unităţi de băi orăşeneşti, un

complex de băi curative şi de agrement, ştrand cu piscine în aer liber şi acoperite, cu

elemente de divertisment acvatic (tobogane, trambuline, cascade artificiale, jacuzzi etc.).

Asemenea elemente în mod foarte probabil o să figureze în proiectele proprii ale noilor

investiţii hoteliere cu baze proprii de agrement şi tratament, dar pentru populaţia locală şi din

regiune, vizitatorii de o zi, şi pentru clienţii pensiunilor, hotelurilor fără asemenea dotări, ar fi

binevenită un asemenea stabiliment. Trebuie să accentuăm importanţa unităţilor de

alimentaţie, care ar trebui să aibă specific local, naţional, vânătoresc, având în vedere bogăţiile

naturale din zonă şi calităţile zonei de interferenţă între cultura maghiară-secuiească şi cea

românească. Gastronomia locală nu se rezumă doar la alimentaţie ci şi la o manifestare a

patrimoniului cultural culinar, specificitatea fiind sinonimă în turism cu atractivitatea. Atât

restaurantele, unităţile hoteliere, cât şi publicul local-zonal ar trebui deservit cu serviciile

culturale. Pentru acestea nu sunt de ajuns scenele amenajate în cluburile, sălile de spectacole

ale hotelurilor, mai este nevoie şi de spaţii publice destinate manifestărilor culturale

(spectacole de teatru, concerte, baluri etc.) chiar sub forma unei case de cultură cu capacităţi

adecvate şi dotări moderne, care eventual poate fi folosită şi pentru evenimente mai mari,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

219

manifestări ştiinţifice, congrese, simpozioane, workshopuri, destinate sferei de afaceri,

politice şi de organizaţii profesionale non-guvernamentale. Printre amenajările necesare

dezvoltării şi modernizării turismului balnear multe elemente putem să le regăsim şi la axa

referitoare la dezvoltarea socio-culturală şi economică locală.

Iniţiativele de proiecte pot să pornească de la administraţia publică locală, dar majoritatea

proiectelor sunt de competenţa societăţilor comerciale, eventual al unor instituţii publice sau

organizaţii non-guvernamentale, primăria însă trebuie să joace un rol catalizator, de

coordonare şi iniţiativă pentru atragerea gazdelor de proiect. Impactul eforturilor asupra

dezvoltării turismului balnear sunt multiple, având efecte pozitive asupra creşterii

atractivităţii turistice a unităţilor turistice şi balneoturistice, respectiv a staţiunii Covasna.

Dacă dezvoltările urmează tendinţele pieţei turistice şi activitata de marketing la nivel de

întreprindere şi la nivel local-regional este realizat în mod profesionist, prin crearea şi

poziţionarea adecvată a mărcii sau a brandului Covasna, atunci investiţiile în domeniul

turistic vor fi rentabile. Dacă afacerile în acest domeniu se arată profitabile şi atractive pentru

investitori, drept urmare a creşterii fluxului turistic în staţiune, atunci se vor ivi noi

oportunităţi de creare de locuri de muncă. Iar dacă managerii firmelor respective înţeleg

importanţa factorului uman în procesul de prestare a serviciilor, salarizarea şi atmosfera

creată la locul de muncă vor fi atractive pentru tineri, atunci impactul social al dezvoltării

turismului balnear va justifica în mod accentuat această axă.

Activităţile turistice recente şi de perspectivă în staţiunea Covasna impun intervenţii foarte

hotărâte în amenajarea urbanistică a localităţii, care o să necesite un volum important de

muncă nu numai pentru dezvoltare dar şi pentru întreţinerea spaţiilor publice şi private, care

o să aibă efect multiplicator asupra economiei locale, atât în privinţa veniturilor cheltuite la

nivel local, cât şi asupra multiplicării ocupării forţei de muncă. Prin reconversia forţei de

muncă disponibilizată din unităţile economice restructurate, atât în oraş, cât şi în

împrejurimile sale, mai multe persoane vor avea oportunitatea de a reintra pe piaţa forţei de

muncă locală-zonală, nefiind nevoiţi să plece în străinătate pentru căutarea locurilor de

muncă. Impactul asupra mediului poate fi contradictoriu, cu efecte negative şi pozitive

deasemenea. Pentru a minimaliza presiunea asupra resurselor naturale, mai ales cele

terapeutice, mai ales în cazul noilor amenajări, trebuie bine gândite realizarea captărilor,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

220

aducţiunilor, sistemelor de reciclare ale apelor uzate, precum şi utilizarea spaţiilor disponibile,

punându-se un accent deosebit asupra amenajărilor forestiere, horticole, peisagistice.

Perimetrul forestier de la marginea şi din apropierea imediată a oraşului trebuie să-şi păstreze

caracterul recreativ, cu interdicţie de exploatare în scopuri industriale. Un alt aspect deosebit

de important este reabilitarea şi amenajarea într-un mod ecologic şi cât decât natural al albiei

pârâului Covasna şi a afluenţilor lui. Calităţile peisagistice ale malurilor pârâurilor trebuie

valorificate prin circuitul turistic, dar cu reglementarea şi controlul sever al activităţilor de-

alungul pâraielor.

Aşa cum am semnalat mai sus resursele finaciare necesare investiţiilor în turism pot fi

completate prin cofinanţări din Fondurile Structurale ale UE, prin programul de finanţare

destinat sprijinului acordat pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale şi dezvoltarea

infrastructurii şi serviciilor turistice (POR, Axa prioritară nr. 5. Dezvoltarea durabilă a

turismului regional şi local, Domeniul Major de Intervenţie nr. 5.2.).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

221

3. Dezvoltarea bazei de resurse umane

OBIECTIVE OPERATIVE


Grad de

prioritate

Orizont de

timp

Organe

responsabile

şi

parteneriate

3.1. dezvoltarea învăţământului legat de industria ospitalieră din localitate: în primul rând ospătari, bucătari, recepţioneri, cameriste

1 TS APL, IS, SCT

3.2. utilizarea eficientă a atelierului de instruire în domeniul prelucrării lemnului

2 TS APL, I

3.3. recalificarea forţei de muncă eliberată din tăierea materialelor lemnoase, calificarea în domeniul prelucrării lemnului

1 TM APL, IS, I,

SCT, ONG

3.4. asigurarea de avantaje, facilităţi pentru medici, asistenţi, nutriţionişti şi alţi specialişti în domeniul sănătăţii care se mută în oraş (de ex. locuinţe de serviciu, scutire sau reducere la anumite servicii municipale, etc.)

2 TM APL, SCT

3.5. continuarea programului de formare şi perfecţionare a personalului medical mediu, în domeniul balnear şi cardiologie

2 TM IS, SCT

• formarea specialiştilor din turism

• atragerea în localitate

a medicilor de cardiologie şi balnealogie, a terapeuţilor specializaţi

• continuarea formării

personalului medical mediu în localitate

• recalificarea unor

segmente eliberate de alte domenii (industria de prelucrătoare)

3.6. pregătirea de lucrători

calificaţi în industria textilă 2 TM APL, IS, I

Resursele umane disponibile într-o localitate sau în aria ei de influenţă reprezintă un factor

din ce în ce mai critic pentru alegerea locaţiilor unor întreprinderi fie în domeniul industriei,

fie în sectoarele de servicii, şi mai ales în sectorul turistic care necesită forţă de muncă

adaptată cantitaiv ş calitativ la variaţiile sezoniere ale fluxurilor de turişti. Turismul nu numai

că are un necesar de muncă personalizată în procesul de deservire, în contactul direct cu

clienţii şi partenerii de afaceri, dar şi în procesul de producţie în administraţia hotelieră şi

alimentaţie, în unităţile balnear-curative şi de agrement. Chiar dacă în cazul oraşul-staţiune

Covasna turismul şi serviciile de sănătate arondate spitalului cardiologic constituie cel mai


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

222

important factor de ocupare a forţei de muncă, turismul şi sănătatea fiind în prezent şi în

continuare funcţiile de bază ale oraşului, totuşi nu se pot neglija întreprinderile din

agricultură şi industria alimentară, respectiv uşoară, precum şi sectorul tradiţional al zonei,

exploatarea, transportul şi prelucrarea materialului lemnos. Fiecare sector are propriile

necesităţi legate de efectivul personalului salarizat, cu specific pe sexe şi grupe de vârstă, de

experienţa şi calificarea necesară.

Fără o corelare între formele de învăţământ şi cerere de pe piaţa forţei de muncă, ne

confruntăm cu situaţia generală la nivelul ţării: liceele teoretice au un prestigiu ridicat în

rândul elevilor şi mai ales a părinţilor, iar şcolile profesionale sunt considerate unităţi şcolare

unde se duc elevii fie cu capacităţi intelectuale mai reduse, sau mai puţin disponbili de

eforturi în procesul educaţional. Absolvenţii liceelor teoretice, poate au deprinderi mai

evoluate în privinţa învăţării continue, fie în învăţământul superior fie în cadrul unor cursuri

oferite de instituţii şi firme specializate în calificarea, recalificarea şi perfecţionarea forţei de

muncă. Însă absolvenţii liceelor teoretice în mod general nu au deprinderi practice, nu

cunosc nici o meserie, au cunoştinţe generale dar fără o calificare bine aleasă. Reforma

sistemului de învăţământ nu este de competenţă locală, dar această nu înseamnă că nu

trebuie iniţiate colaborări între reprezentanţii unităţilor de învăţământ, ai sferei de afaceri

chiar cu intermediere din parte administraţiei publice locale. Pornirea unor clase pe anumite

specializări poate fi un exemplu în acest sens. Pe de altă parte ar fi utilă existenţa consilierii

de carieră pentru elevii din anii terminali. Acest lucru poate fi prestat fie de specialişti angajaţi

în cadrul unităţii şcolare, fie de organizaţii non-guvernamentale pentru tineret. Având în

vedere specificul activităţilor economice din Covasna se propun mai multe direcţii în

dezvoltarea resurselor umane. Pe de o parte este nevoie de calificare pentru meseriile de bază

din industria hotelieră şi de restaurante (cameriste, guvernante, recepţioneri, ospătari,

barmani, bucătari, agenţi de turism, animatori, ghizi etc.) atât pentru noii-veniţi în acest

sector, pe de altă parte se impune perfecţionarea personalului deja angajat (cu vechime

diferită), nu numai al celor suborodnaţi, dar şi a celor care se află în poziţii de conducere la

nivel mediu sau chiar superior. Ultimul aspect se referă mai ales la microîntreprinderile din

turism, mai ales la adminsitartorii de pensiuni turistice. Atât legislaţia în domeniu, cât şi

competitivitatea pe piaţa turistică naţională şi internaţională va impune acest lucru. Trebuie

pus un accent deosebit asupra cunoştinţelor de limba oficială a ţării şi limbi străine, pe de altă


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

223

parte pe cunoştinţe de marketing (adaptate pentru fiecare post), de cultură generală,

cunoştinţe de specialitate, mai ales în ospitalitate (cultura deservirii, gastronomie, cunoştinţe

legate de vinuri etc.).

Turismul balnear-curativ ridică aşteptări deosebite faţă de forţa de muncă specializată. Se

constată o înbătrânire a personalului specializat şi înalt-specializat din domeniul balneologiei,

şi medicinei, sunt incertitudini legat de rezervele de specialişti. Trebuie iniţiat un program în

parteneriat pentru atragerea specialiştilor cardiologi, balneologi, un program care să evalueze

perspectivele de necesar de specialişti, elaborarea unor pachete de sprijin pentru stabilirea

speciliştilor în localitate (locuinţe de servicii în condiţii avantajoase, salarizare decentă etc.)

Tot aici putem să reamintim importanţa ambianţei oraşului, imaginea unei localităţi unde

locuitorii se simt bine, au încredere în viitor, condiţiile de locuit, de activităţi culturale şi

recreative sunt atractive. Paralel cu atragerea specialiştilor este nevoie şi de calificarea şi

perfecţionarea personalului medical mediu, bazându-se mai ales pe resursele umane din oraş

şi aşezările învecinate.

Dacă în turism şi în domeniul serviciilor de sănătate, cele culturale, şi în servicii forţa de

muncă feminină poate fi mai caracteristică, pentru reîntregirea familiilor este nevoie de locuri

de muncă pentru bărbaţi. Dacă industria textilă şi alimentară presupun oarecum personal

feminin, populaţia masculină este sau poate fi ocupată în activităţile legate de industria

lemnului, transporturi, reparaţii autovehicule, agenţi din comerţ, antreprenori în diferite

domenii. În structura ocupaţională ar fi de dorit ca ponderea celor ocupaţi în servicii şi în

industrie să fie cât mai mare, în silvicultură şi agricultură o pondere din ce în ce mai mică (dat

fiind mecanizarea acestui sector din urmă), şi mai ales ca numărul salarizaţilor în domeniul

privat să depăşească semnificativ pe cel al bugetarilor (administraţie, învăţământ, sănătate,

cultură etc.). Dacă se va restructura şi se va relansa prin investiţii, căutarea de noi pieţe,

dezvoltarea relaţiilor de furnizori şi distribuitori atât industria textilă şi alimantară, cât şi

industria lemnului cu dezvoltarea unor subramuri cu valoare adăugată mai ridicată (mobilă de

ex.), atunci se va impune calificarea tinerilor absolvenţi ai şcolilor profesionale în aceste

domenii, recalificarea celor disponibilizaţi din diferite sectoare, şi perfecţionarea celor cu

vechime în domeniu.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

224

Impactul acestei linii directoare în dezvoltarea aşezării va fi de natură socială şi economică

pozitivă, prin creşterea ocupării forţei de muncă, reducerea şomajului, stoparea, sau

reducerea fenomenului de migraţie temporară sau definitivă în străinătate, reducerea unor

probleme sociale legate de incertitudinea viitorului, reducerea costurilor sociale şi un sprijin

indirect pentru creşterea consumului local de bunuri şi servicii cu efect de multiplicare de

venituri şi de ocupare. Pentru programele de educare, calificare, perfecţionare oportunităţile

vor fi oferite fie de societăţi comerciale specializate pentru organizarea unor asemenea

cursuri, fie de instituţii publice specializate (Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de

Muncă), unele chiar în parteneriat cu firmele locale. Fondurile Structurale ale UE, prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) va oferi

oportunităţi de finanţare pentru aceste programe, iniţiativele pot porni de la adminsitraţia

publică locală sau vor apare firmele specializate pentru consultanţă în domeniu.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

225


OBIECTIVE OPERATIVE


Grad de

prioritate

Orizont de

timp

Organe

responsabile

şi

parteneriate

4.1. Construirea unei grădiniţe noi 1 TS APL, I 4.2. serviciu de informare a populaţiei 2 TS APL, ONG

4.3. Stimularea înfiinţării şi funcţionării asociaţiilor de proprietari din blocurile de locuinţe

3 TS APL, ONG

4.4. policlinică municipală, ce va avea ca sarcină şi coordonarea între spitalul de cardiologie, bazele de tratament şi spitalul orăşenesc

1 TS, TM IS, APL

4.5. amenajarea unui WC public în centru 1 TS, TM APL, I

4.6. creşterea nivelului calităţii serviciilor medicale (cure de băut, băi calde, gimnastică medicinală, homeopatie, consultanţă de specialitate etc.)

1 TS, TM IS, SCT

4.7. amenajarea unei săli de spectacole 1 TM APL, I

4.8. program de atragere investitori în industria textilă şi cea alimentară – în special în domeniul prelucrării cărnii

2 TM APL

4.9. atragerea unor investitori în domeniul comerţului de bunuri de larg consum, alimente, materiale de construcţii

2 TM APL

4.10. sistem de sprijinire a agriculturii şi producţiei ecologice, de produse animaliere şi vegetale

2 TM APL

4.11. Modernizarea stadionului de fotbal 2 TM APL, ONG

4.12. proiect de relansare a fabricii de bioxid de carbon 3 TM I

4.13. crearea unor evenimente culturale pentru populaţie 3 TM ONG, APL

4.14. Amenajarea unui complex sportiv lângă sala de sport existentă

2 TL APL, ONG

• raţionalizarea şi sprijinirea sectorului de sănătate • atragerea unor investitori pentru unele unităţi industriale sistate (industria textilă, alimentară) • stimularea transformării parţiale a industriei de exploatare a materialelor lemnoase în industrie mobilieră • dezvoltarea serviciilor: alimentaţie, informaţii, agrement, administraţie • dezvoltarea vieţii sociale: cultură, arte, spectacole, evenimente, media locală • ameliorarea conflictului agricultură vs.turism • sprijinirea agriculturii ecologice • sprijinirea vieţii civice şi a activităţii de tineret

4.15. Construcţia sau amenajarea unui club recreativ pentru tineri 3 TL APL, ONG


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

226

Dezvoltarea socială şi economică locală este o grupare de activităţi deosebit de complexă pe

cele două direcţii de bază, care în anumite cazuri presupune implicarea administraţiei publice

locale ca şi investitor, în alte cazuri rolul acesteia se rezumă la medierea dintre interesaţi,

antrenarea populaţiei locale în anumite acţiuni, cu ajutorul sferei civile (organizaţiilor non-

guvernamentale). Din tematica complexă a dezvoltării economice, am evidenţiat eforturile

pentru dezvoltarea tursimului banear ca o ramură de marcă, pentru Covasna, pentru

dezvoltarea resurselor umane, ca o componentă generală a dezvoltării, şi desigur pentru

dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale ca şi sprijin pentru toate activităţile

economice, şi pentru înbunătăţirea calităţii mediului. În cele ce urmează completăm tabloul

cu anumite eforturi cu caracter de investiţii sau cu caracter de comunicare şi organizare.

În domeniul economic o direcţie de bază ar fi relansarea, în aceleaşi sau chiar alte locaţii, a

unităţilor productive din industria textilă, de morărit şi panificaţie (biscuiţi şi paste făinoase),

prelucrare a cărnii şi a blănurilor, fabrica de înbutelierea bioxidului de carbon şi desigur

restructurarea industriei lemnului cu diversificarea activităţilor cu valoarea adăugată mai

ridicată (case de lemn, mobilier, reciclarea deşeurilor lemnoase). Toate acestea ar fi

oporunităţi de afaceri, cu spaţiu disponibil pentru unele, dar care necesită investitori, care să

organizeze firmele repsective, să aducă capital de investiţii şi să introducă tehnologii

performante, să instruiască personalul de conducere şi execuţie. Pentru a găsi şi a atrage

asemenea investitori, în cadrul administraţiei publice locale ar trebui să fie un referent

responsabil pentru relaţii externe şi de marketigul localităţii, cu cunoştinţe de limbi străine şi

cu pregătire economică de bază, atribuţia în prezent fiind de fapt îndeplinită de primar şi

eventual anumiţi consilieri din comisia de specialitate pentru dezvoltare. Tot în domeniul

economic, se resimte o rămânere în urmă a serviciilor comerciale şi a unităţilor de alimentaţie

care s-ar adresa nu atât turiştilor, cât mai degrabă populaţiei locale. În prezent oferta

comercială din oraş lasă impresia lipsei puterii de cumpărare, poate din considerentul că

antreprenorii din comerţul cu amănuntul văd clientela locală ca fiind ori puţin exigentă, ori

cei cu exigenţe mai ridicate îşi fac cumpărăturile în oraşele mai mari apropiate. Desigur cu

creşterea ocupării forţei de muncă în unităţile productive şi de servicii cererea locală va

creşte, generând o diversificare a serviciilor.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

227

Agricultura este o ramură importantă la Covasna. Acest sector însă este incompatibil cu

viziunea dorită a staţiunii, aceea de staţiune balneară de interes naţional, în forma şi cu

infrastructura actuală. Totodată, trebuie menţionat că agricultura poate fi complementară

industriei alimentare locale, în unele cazuri, dar şi turismului, mai ales turismului rural. De

aceea, agricultura de subzistenţă trebuie pe parcurs desfiinţată, mai ales în locaţiile centrale

ale oraşului, dar agricultura ecologică, cea producătoare de produse ecologice („bio”) şi care

produc pentru vânzare directă în turism trebuie sprijinită. Pe lângă acestea trebuiesc

delimitate care sunt acele culturi care pot fi conectate la industria alimentară locală (din

zonă), pentru a putea fi competitive (de ex. industria laptelui, industria cărnii). Binînţeles

trebuiesc susţinute doar acele ferme şi gospodării care nu se interferează cu zonele turistice

(de ex. cele din Chiuruş sau alte zone), şi care totodată sunt perfect compatibile din punct de

vedere enviromental cu normele europene de protecţie a mediului.

În domeniul social-cultural şi mai ales în privinţa serviciilor de sănătate publică sunt

deficienţe grave, mai ales în cea ce priveşte susţinerea financiară a spitalului orăşenesc. S-a

formulat ideea unei cooperări cu spitalul cardiologic şi cu bazele de tratament ale hotelurilor

balneare ca şi un mod de raţionalizare şi sprijinire a sectorului de sănătate. Axa prioritară nr.

3 din Programul Operaţional Regional referitor la dezvoltarea infrastructurii sociale oferă

oportunităţi de finanţare pentru modernizare, în această direcţie ar trebui elaborate proiecte

de dezvoltare. Un alt domeniu de servicii destinate în primul rând populaţiei locale (dar

putând deservi şi clientela hotelurilor) sunt cele culturale, sportive şi de agrement. În privinţa

agrementului am arătat şi la axa întâi necesitatea extinderii, amenajării şi organizării spaţiilor

verzi, a parcurilor, promenadelor. Pe lângă acestea se impune realizarea unei baze sportive în

aer liber, piste de ciclism, traseu pentru cura de teren al clienţilor de la unităţile hoteliere-

balneare. Agrementul şi divertismentul duce lipsa şi a unui centru sau cămin cultural cu

capacitate şi dotare adecvată spectacolelor de teatru şi concerte. Dacă construcţia necesită un

efort de investiţii care ar trebui găzduit de primărie, organizarea vieţii culturale a oraşului se

face şi trebuie făcută în continuare cu implicarea formaţiilor voluntare din şcoli sau sub

auspiciul unor fundaţii socio-culturale. Pe de altă parte casa de cultură şi biblioteca

orăşenească sunt piloanele dezvoltării managementului cultural (atragerea unor formaţii de

teatru, interpreţi, actori, organizarea de expoziţii şi evenimente deja consacrate sau chiar noi).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

228

Implicarea cetăţenilor în viaţa publică şi comunitară ar putea fi mai intensă, deocamdată se

constată într-o anumită măsură pasivitatea şi interes scăzut pentru acestea. Crearea unui

birou de informare pentru cetăţeni, ca şi un ziar, un post de radio sau televiziune locală se

justifică şi pe termen scurt, dar probabil comasat cu sarcinile de informare pentru tineret,

cultură, sport, agrement, respectiv birou de informare turistică. Acestea se leagă însă mai ales

de a cincea axă: marketingul localităţii.

Eforturile de dezvoltare propuse la această axă ar avea un impact pozitiv asupra creşterii

atractivităţii generale ale oraşului, atât pentru locuitori, cât şi pentru vizitatori. Legătura

emoţională a locuitorilor este un punct forte al dezvoltării comunitare locale, în lipsa acestuia

poate să se intensifice fenomenul de emigrare, de a se lăsa de căutarea strategiilor de viaţă

individuale în localitate, fapt îngrijorător mai ales în cazul tinerilor absolvenţi ai unor forme

de învăţământ superior. Dacă nu le merită să se întoarcă în oraş după studii, ei nu mai

contribuie la dezvoltarea comunităţii locale.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

229

5. Marketingul localităţii

OBIECTIVE OPERATIVE


Grad de

prioritate

Orizont de

timp

Organe

responsabile

şi

parteneriate

5.1. relansarea relaţiilor diplomatice şi politice a administraţiei locale cu administraţia centrală şi judeţeană

1 TS APL

5.2. program de dialog cu populaţia locală

1 TS, TM APL

5.3. reabilitarea unor clădiri- simbol ai staţiunii, dar mai ales reabilitarea Planului Înclinat şi a mocăniţei spre Comandău

1 TS, TM APL, IS, SCT,

I

5.4. realizarea planului de marketing al localităţii

1 TM APL, IS, SCT

5.5. axarea pe o singură caracteristică, specifică doar oraşului Covasna

2 TM APL, IS, SCT

5.6. elaborarea sistemului de simboluri a Covasnei, inclusiv stema localităţii

2 TM APL, IS, SCT

5.7. programe de comunicaţii exterioare

2 TM APL, IS, SCT

5.8. concepţia unui program sistematizat cu oraşele înfrăţite şi cu oraşe balneare din ţară şi din străinătate

2 TM APL, SCT

• realizarea unui plan cuprinzător de marketing

• remodelarea centrului

oraşului şi comunicarea acestui fapt prin diferite mijloace

• ocrotirea moştenirii

culturale existente • crearea relaţiei de

parteneriat şi de înfrăţire cu oraşe şi regiuni

5.9. funcţionarea sistemului de monitorizare

1 TM, TL APL

Ca marketingul în general, aşa nici marketingul localităţilor nu este un leac pentru toate. Dar

înţeles şi adaptat nevoilor proprii oraşului, poate oferi idei despre viitor, despre modalitatea

de a încerca schimbarea situaţiei actuale. Această activitate a fost concepută în primul rând

pentru a facilita comercializarea produselor unor companii, în mod analog la nivelul localităţii

este vorba de valorificarea socio-economică, culturală, turistică şi nu în ultimul rând politică a


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

230

calităţilor existente, disponibile. Cum „se vinde” oraşul? Făcându-l atractiv pentru turişti,

pentru întreprinzători (locali şi investitorii externi) şi nu în ultimul rând populaţiei locale. Am

mai arătat importanţa legăturii emoţionale ale locuitorilor faţă de treburile publice ale

oraşului, care se poate precipita prin implicarea persoanelor în organizarea unor evenimente

culturale, deci poate contribui la intensificarea vieţii culturale, de găsirea mai rapidă a

soluţiilor la probleme de ordin social (de ex. integrarea persoanelor dezavantajate în

societate). Importanţa activităţii de marketing la nivelul localităţii se semnalează mai ales în

domeniul turistic, prin crearea unor materiale promoţionale şi de informare, distribuirea bine

ţintuită a acestora, realizarea de spoturi publicitare difuzate pe canale de televiziune pe

pieţele-ţintă, anunţuri în reviste şi ziare, reclame ale unor societăţi turistice care administrează

unităţi hoteliere, restaurante, structuri de agrement ş.a. Se arată necesitatea profesionalizării

acestei activităţi la nivelul oraşului, prin crearea unui post de referent de turism în cadrul

primăriei, sau înfiinţarea unui birou de informare turistică în subordinea acestuia. Dacă

societăţile de turism îşi fac propriul lor reclamă, localitatea şi vecinătatea ei, ar trebui să fie

promovată ca destinaţie turistică şi de investiţii, folosindu-se de mijloacele adecvate de

promovare (site pe internet, participare la târguri de turism cu broşuri, pliante, oferte de

pachete de servicii turistice, organizarea de study-tour-uri pentru ziariştii de specialitate (ale

revistelor de turism).

Activitatea de promovare a oportunităţilor locale de investiţii bazate pe strategia de

dezvoltare locală şi pe reglementările din Planul Urbanistic General are menirea de a oferi

câteva dintre informaţiile cele mai importante pentru alegera oraşului ca locaţie pentru unităţi

economice productive sau de servicii, fapt care contribuie în acest mod la facilitarea creării

de noi locuri de muncă. Investitorii au nevoie de informaţii legate de starea infrastructurii, de

terenurile adecvate începerii activităţii (aşezare, posibilităţi de extindere, utilităţi, costuri),

trăsăturile calitative şi cantitative ale resurselor umane disponibile, modalităţi de obţinere a

autorizaţiilor, acordurilor, avizelor de specialitate de la diferite autorităţi. Strategia locală

însăşi poate fi utilizată într-o formă concisă, de popularizare pentru a oferi idei de investiţii,

proiectele propuse pentru realizarea măsurilor constituindu-se într-un portofoliu de proiecte,

iniţiate şi/sau derulate de administraţia publică locală.

În rândul acţiunilor obiectivelor operative subscrise acestei axe se înscriu realizarea unui plan

de marketing al localităţii ca mijloc de planificare şi de comunicare înspre exterior dar şi spre


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

231

interior, către societatea locală. În legătură cu aceasta trebuie elaborat în parteneriat un sistem

de simboluri specifice oraşului-staţiune, care să figureze pe toate elementele grafice, vizuale

referitoare la aşezare (de la panouri, la mape, plicuri, coli cu antet personalizate etc.) care să

fie în concordanţă cu nota de unicitate, de elementele mărcii Covasna. În formarea

„produsului Covasna” un rol de seamă îi revine restaurării şi reabilitării unor clădiri şi

amenajări patrimoniu, dar mai ales a mocăniţei şi a Planului Înclinat. Trebuie inventariate

acele clădiri care mai păstrează atmosfera satului staţiune de la începutul secolului trecut şi

stimularea constricţiilor nou-ridicate în acest stil.

În activitatea de marketing administraţia publică locală (atât Primăria, cât şi Consiliul Local)

joacă un rol decisiv, chiar dacă nu exclusiv. Modul în care sunt promovate elementele

pozitive ale patrimoniului natural şi cultural local, cum sunt tratate şi interpretate grijile şi

nevoile oraşului înspre exterior şi interior reflectă atitudinea şi conştiinciozitatea faţă de

îndeplinirea atribuţiilor şi devotamentul pentru soluţionarea problemelor şi dezvoltarea

oraşului. Într-o Europă din ce în ce mai integrată şi într-o economie globalizată un rol major

revine relaţiilor de înfrăţire cu alte oraşe, localităţi, instituţii şi organizaţii. În acest sens ar

trebui elaborat o concepţie unitară dar şi diversificată despre fructificarea acestor relaţii

(proiecte înfrăţite în cadrul cooperării teritoriale europene).

Trebuie să semnalăm încă un aspect care se pare că ar figura printre piedicile dezvoltării

locale: relaţiile diplomatice şi politice cu autorităţile administraţiei publice centrale şi

judeţene, să se formeze la nivel local un for de lobby pentru promovarea intereselor aşezării.

Impactul pe termen mediu şi lung al activităţii de marketing al localităţii este multiplu,

pornind de la caracterul de stimulare al activităţilor turistice şi culturale, prin revigorarea

economiei locale, până la o impunere pe plan politic pentru a asigura sprijinul factorilor de

decizii de la nivelele teritoriale superioare (judeţene, regionale, naţionale). Apartenţa, afilierea

la diferite organizaţii naţionale, cum ar fi Asociaţia oraşelor-staţiune sau altele asemenea pot

creşte gradul de cunoaştere al staţiunii, iar pentru profesionalizarea marketingului turistic şi a

managementul relaţiilor inter- şi intrasectoriale ale turismului, se poate forma o asociaţie

profesională de managementul destinaţiei, cu rol primordial în monitorizarea implementării

Strategiei de dezvoltare locală, precum şi a Planului de marketing ce ar urma să fie elaborat.

Susţinerea financiară a pornirii unei asemenea organism şi a activităţii de promovare a

acesteia poate fi concepută şi pe baza oportunităţilor oferite de POR Axa prioritară 5.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

232

Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local, Domeniul Major de Intervenţie nr. 5.3.

referitor la promovarea potenţialului turistic al României în general, al judeţului şi staţiunii

Covasna în special.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

233

4. PROGRAM OPERATIV DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI COVASNA

4.1. Posibilităţile şi oportunităţile conjuncturale ale dezvoltării turismului de sănătate din Covasna

4.1.1. Situaţia turismului mondial şi tendinţele prognostizate

Turismul este una dintre cele mai dinamic dezvoltate ramuri ale economiei

mondiale, a cărui ritm de dezvoltare depăşeşte ritmul celorlalte ramuri ale economiei.

Pe moment este depăşit numai de industria petrolieră.

Cea mai mare piaţă a turismului este Europa – a cărui mare parte se concentrează în regiunea

UE şi EFTA – regiuni care ocupă 58% din turismul internaţional.

Dezvoltarea continuă a turismului din ultimele decenii este bine caracterizată, de faptul că

numărul sosirilor de turişti a crescut de 17 ori în perioada 1950 şi 1990, iar veniturile au

crescut de 109 ori. Această tendinţă a continuat şi în ultimele decenii. Turismul mondial dă

11% din PIB-ul total, din cifra de afaceri cea mai mare parte are Europa, apoi America de

Nord, Asia şi Oceania. În Europa creşte constant proporţia Europei Centrale şi de Est.

Locurile de muncă din turism sunt de 212 milioane ceea ce înseamnă 10,7 % din totalul

locurilor de muncă. Până în 2006 se vor crea aproximativ 125 milioane locuri de muncă în

acest sector. Pe planul turismului se fac peste 10% din noile investiţii, ceea ce generează o

rată de creştere anuală de 6–7 %. Veniturile din impozitele din turism constituie 6,6% din

impozitele mondiale. 15% din exportul mondial este dată de turism.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

234

4.1.2. Tendinţele turismului din România şi posibilele lor influenţe asupra turismului

din regiune

Potrivit raportului OMT (Organizaţia Mondială a Turismului – WTO, World Tourism

Organisation) din 2005, în ciuda diferitelor factori negativi de influenţă turismul mondial este

în creştere: în prima jumătate a anului sosirile de turişti au crescut cu 5,9% faţă de perioada

similară din anul anterior, chiar dacă atacurile teroriste s-au înmulţit iar preţul petrolului este

în creştere. Ritmul creşterii însă s-a încetinit, în primele patru luni ale anului a fost mai rapid

decât în următoarele trei luni, iar aceasta se explică prin creşterea din afara sezonului

principal.

Europa îşi menţine locul de lider în domeniul turismului, mai mult de jumătate din sosirile

internaţionale vizează acest continent (mai mult de 400 milioane din 700 milioane), chiar

dacă acest avantaj este în scădere (numai o dezvoltare de 4,2% faţă de media mondială de

5,7%, în prima jumătate a anului 2005) în medie pe continent şi în destinaţiile clasice (Franţa,

Italia, Spania). În spatele regresiunii poate sta cursul euro-dolar înalt din ultimii ani (pe lângă

obligaţiile de vize şi stagnarea economiei europene), care indispune turiştii din interiorul

Europei şi de pe celelalte continente cu destinaţia Europa. O interesantă zonă a

continentului este zona statelor central- şi est-europene care au înregistrat o creştere în medie

de 7% faţă de cele mai multe dintre statele Europene în prima jumătate a anului.

România însă nu se află între statele a cărui turism a înregistrat creştere, cu cele 4,8 milioane

de turişti veniţi ocupă ultimele locuri după ţările care au înregistrat 10 – 20 milioane de turişti

veniţi, în plus acest număr este în desceştere. Pe primul loc în privinţa turiştilor veniţi stă

Germania care conduce acest clasament din 1993, pe locul doi din 1999 stă Italia (înainte

acest loc era ocupat de Republica Moldova şi Israel), pe locul trei se află Franţa, începând cu

2002, iar Ungaria se situează pe locul patru (în 2004) (pe baza datelor Institutului Naţional de

Statistică - INS).

Conform cercetărilor din 2005 ale WTTC privind Contul Satelit pentru Turism, România se clasează pe locul 4 din 174 de

ţări în ceea ce priveşte creşterea cererii pe termen lung. Membră a NATO din 2002 şi aderarea României la Uniunea

Europeană în 2007 înseamnă o creştere a conştiinţei despre România la nivel internaţional. La mijlocul anilor ‘90 s-a

remarcat un nou interes pentru turism din partea guvernului central, când turismul a fost desemnat ca o prioritate naţională.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

235

Controversatul Dracula Parc, deşi niciodată realizat, este o dovadă a acestui angajament. Totuşi, lipsa actuală de înţelegere a

importanţei turismului şi călătoriilor, lipsa disponibilităţii operatorilor independenţi de a lucra împreună şi strategia

guvernamentală incoerentă semnifică faptul că acest potenţial neatins aşteaptă încă să fie deblocat.

Marea majoritate a sosirilor internaţionale în România provin din Europa. Din anul 2000, aproximativ 95% din vizitatorii

din fiecare an sunt de pe continent. Dintre aceştia, un număr în creştere – 75% conform cifrelor din 2004 – reprezintă sosiri

din cinci ţări învecinate cu România: Ucraina, Moldova, Bulgaria, Ungaria şi Serbia & Muntenegru. Analiza cifrelor privind

cazarea arată că un mare număr din aceste sosiri nu se regăsesc în registrele unităţilor de cazare şi stau fie la rude sau

prieteni, fie nu înnoptează în România. Astfel, este foarte dificil cuantificarea impactului lor asupra economiei. Printre cele 15 ţări ale UE, cele mai mari pieţe pentru România sunt Germania, Italia, Franţa, Austria şi Marea Britanie.

În mod îngrijorător, sosirile din toate cele 15 ţări din UE arată o scădere în 2004. Aceasta poate fi datorată într-o parte

integrării a 10 noi ţări la UE şi stimulentelor pentru vizitatori în aceste ţări, cum ar fi liniile aeriene cu preţuri reduse. În 2004, creşterea a fost condusă de Ungaria, cu 69% creştere în sosiri în România şi Polonia, unde cifrele au fost

superioare cu 22% faţă de cele din 2003. În afară de Europa, principala piaţă internaţională a României este SUA, care a arătat o creştere constantă din 2000,

până la 111.000 sosiri în 2004, dar şi că turiştii americani au inceput să fie conştienţi de faptul că România este mai mult

decât o destinaţie tip «Dracula»; şi Israelul, deşi această piaţă s-a menţinut la acelaşi nivel în ultimii ani. Numărul de turişti

din China va creşte în viitor, deoarece România a primit statutul de destinaţie aprobată în iunie 2004.

După estimările Consiliului Mondial al Turismului şi al Călătoriilor (World Travel and

Tourism Council, WTTC) ţările din UE până în 2010 din turism pot atinge un venit de 46

miliarde de euro.

Rolul turismului este în continuă ascensiune din pricina presiunilor civilizaţiei şi afecţiunilor

asociate ale acestora. Tot mai mulţi caută liniştea, odihna şi relaxarea oferită de turism. Tot

mai populare sunt turismul de sănătate şi ecoturismul.

În cazul turismului de sănătate prevenirea bolilor, profilaxia ocupă primul loc. S-a început

întoarcerea spre natură şi factorii acesteia, recunoaşterea din nou ale posibilităţilor naturii.

Tendinţele acestui val au măturat statele dezvoltate din Europa, şi lent, dar sigur au ajuns în

statele Europei Centrale şi de Est, printre care în România şi Ungaria. Cele mai populare

programe turistice sunt cele care încearcă exploatarea prevenţiei şi recreării bazate pe apă şi

aer, care au mai multe forme, şi diferite realizări în cadrul ofertei. Dezvoltarea popularelor

locaţii termale şi de sănătate, îngrijirea condiţiei fizice şi mentale, cunoaşterea naturii,

însuşirea unui stil de viaţă natural arată acest lucru.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

236

Primii reprezentanţi ai noului stil de viaţă sunt tinerii adulţi din clasa de mijloc, care alcătuiesc

principalul cerc de clienţi ai turismului de wellness şi fitness. Scopul lor este prevenirea,

pretenţia faţă de stilul de viaţă sănătos. Familiile tinere, cu copii caută în primul rând băile de

agrement. Cercul de clienţi ai turismului de sănătate şi termală este alcătuită din vârsta medie

şi bătrâni, care caută în primul rând recreerea, prevenirea bolilor, reabilitarea şi însănătoşirea

corpului.

La fiecare cerc de turişti este caracteristic cererea pentru serviciile complementare,

însemnătatea elementelor de ambianţă şi de atmosferă, nevoia pentru serviciul complex.

Centrele de recreere, respectiv cadrul lor natural şi arhitectural trebuie să corespundă

împreună acestor provocări.

În pasajul următor vom enumera principalele tendinţe caracteristice turismului internaţional:

- În turism, pe lângă produsul de bază tot mai mare rol au nivelul serviciilor,

credibilitatea şi calitatea

- Sensibilitatea turiştilor pentru preţuri se măreşte, un factor de influenţă este

siguranţa, ospitalitatea, cadrul natural intact, clima şi cheltuielile de cazare

- Jumătate din populaţie ia parte în turism, turismul de seniori şi de tineret are o

pondere mai mare decât celelalte segmente din turism. Cei mai activi sunt generaţiile

dintre 25-39 ani, urmaţi de cei cu vârstele între 40-54 ani şi tinerii de sub 25 ani.

- Intensitatea călătoriilor este proporţională veniturilor şi nivelul şcolilor absolvite

- Caracteristic este împărţirea timpului liber, o parte este petrecută activ, o altă parte

este petrecută prin odihnă şi regenerare.

- 61% dintre turişti călătoresc cu partenerul de viaţă, 25% cu copii lor minori, iar 10%

singur

- Cel mai popular mijloc de transport este automobilul, chiar dacă transportul aerian

este în creştere continuă datorită scăderii de preţuri. Transportul pe cale ferată se

renaşte.

- În cazul cazărilor cele mai populare sunt hotelurile, cluburile de odihnă (42%), casele

prietenilor şi rudelor (16%), care sunt urmate de campinguri.

- Creşte ponderea ofertelor „all inclusive”, se afirmă principiul „maxim de impresii în

minim de timp”.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

237

- Dintre produsele turistice creşte cererea pentru turismul cultural, de aventură,

ecoturism, parcuri tematice, wellness, turismul incentiv. În sezonul de iarnă sunt

populare locurile exotice, plajele, călătoriile culturale, croazierele. În această categorie

ritmul creşterii este mai mare decât în categoria călătoriilor pentru sporturile de iarnă.

- Numărul călătoriilor dinspre sud spre nord, dinspre est spre vest, dinspre vest spre

est este într-o puternică creştere faţă de tradiţionalele călătorii dinspre nord spre sud

- În Europa creşte mai accelerat numărul călătoriilor între ţări, decât călătoriile în

interiorul ţărilor. Asta se poate explica prin distanţele relativ mici şi relaţiile etnice

tradiţionale.

- Creşte ponderea călătoriilor individuale în detrimentul celor în grup

- Scade dimensiunea grupurilor – între ele şi a familiilor – ceea ce favorizează

mobilitatea

- În urma răsturnării modelului tradiţional de familie, au apărut noi tipuri de familie

(părinţi divorţaţi, „familii de sfârşit de săptămână” etc.). Se poate aştepta apariţia

pachetelor de oferte familiale pentru aceste grupuri sociale.

- Călătoriile speciale – şi cele de turism de sănătate – în viitorul apropiat vor creşte în

ponderea lor pe piaţă

- Este tot mai importantă segmentarea pieţii: nevoile unor segmente trebuiesc definite

concret, ca acele produse care le deservesc şi mai apoi desemnarea canalelor de

valorificare să aducă cel mai optim rezultat.

- Este tot mai caracteristică generalizarea Internetului – şi în rândul celor mai în vârstă

– iar menţinerea relaţiilor şi valorificarea pe această cale se va generaliza în continuu.

O problemă generală al Covasnei şi a altor staţiunii balneare din România reprezintă faptul,

că după revoluţia din 1989 nu numai procesul de privatizare a fost ratată, dar este pregnant

faptul că guvernele nu au fost capabile să elaboreze o strategie coerentă pe planul turismului,

nu au fost capabile să evidenţieze rolul statului în turism. Un prim pas în acest sens s-a făcut

în acest an (2007), când s-a elaborat, cu conducerea WTO, Masterplanul pentru Dezvoltarea

Turismului Naţional 2007-2026 (vezi mai târziu).


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

238

Cu toate acestea, turismul, care în diferite documente este proclamat ca domeniul cel mai

important al economiei ţării, nu a realizat, decât o pondere de 2,19% din PIB, şi aproape 105

mii de persoane care lucrează în acest domeniu (pe baza datelor PND 2007-2013)! Dacă

conjunctura politică a turismului a fost mai slabă, aceasta se simte mai accentuat în cadrul

turismului de sănătate, care este copilul vitreg al turismului din România. Rolul statului în

turismul de sănătate s-a văzut prin privatizarea facilităţilor şi prin subvenţii pentru turismul

social, adică casele de pensii au acoperit cheltuielile de recreere şi îngrijire medicală a

pensionarilor în staţiunile balneare. Aceasta nu poate fi condamnată în sine, căci rolul social

al turismului nu poate fi neglijat. Dar faptul, că nu s-a lansat un program de dezvoltare a

staţiunilor turistice bazată pe parteneriatul statal şi privat demonstrează o lipsă de concepţie a

statului privind politica sa de turism.

Toate acestea cresc dezavantajul staţiunilor româneşti, nu numai din punctul de vedere al

turismului extern, dar şi pe planul turismului intern. Adică România devine mai degrabă un

stat emiţător de turişti, şi nu unul receptor, staţiunile interne pierd şi turiştii rezidenţi cu

posibilităţi materiale mai bune. Problemele comune nu se deduc numai la lipsa unui program

guvernamental de încurajare a turismului dar şi la faptul că retrocedările terenurilor

naţionalizate de comunişti nu se desfăşoară într-un ritm mai accelerat, titlurile de proprietate

ale diferitelor imobile sunt încă nerezolvate, şi nu s-a realizat afirmarea drepturilor şi

îndatoririlor proprietarilor. Aceasta cauzează probleme, obstacole de dezvoltare mai ales în

părţile importante din punct de vedere arhitectural şi urbanistic ale aşezărilor.

4.1.3. Relaţia dezvoltării staţiunii Covasna cu planurile de dezvoltare economică şi

turistică, pe plan naţional şi local

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013:

PND-ul în subcapitolul despre particularităţile turismului din România dezbate pe scurt

turismul cultural şi religios, ecoturismul, agro- şi silvoturismul, turismul rural, balnear, de

litoral şi de munte. În legătură cu turismul balnear precizează că ţara beneficiază de un

potenţial semnificativ şi bine structurat în ceea ce priveşte prevenirea şi tratarea diferitelor

afecţiuni respectiv păstrarea sănătăţii. În ţară există circa 160 asemenea staţiuni balneare

respectiv localităţi care beneficiază de resurse minerale utilizabile în tratamentele balneare,


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

239

dintre acestea 15 sunt de importanţă naţională, celelalte de importanţă regională ori locală.

Turismul balnear ocupă locul al doilea în oferta turistică a României, având 15,4% dintre

toate posibilităţile de cazare. Însă în urma lipsei de investiţii din ultimii 15 ani starea acestor

baze de tratament s-a înrăutăţit. Modernizarea staţiunilor balneare, îmbunătăţirea

infrastructurii şi a ofertelor necesită investiţii mari şi de lungă durată.

În acest document turismul în general nu este tratat ca o prioritate generală. Această ramură,

dezvoltarea ei apare doar ca un obiectiv specific al obiectivului general de reducere a

disparităţilor regionale, în interiorul ţării (Prioritatea nr. 6). Astfel, printre celelalte obiective

specifice care ajută la realizarea acestui ţel, dezvoltarea turismului este formulat în felul

următor:

„Valorificarea potenţialului turistic şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiei

acestor domenii la dezvoltarea regiunilor prin reabilitarea, până în 2015, a 200 situri turistice

şi culturale şi creşterea contribuţiei turismului la formarea PIB cu 1,25%.” PND 2007-2013, pagina

327.

Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, elaborată pe baza Planurilor de Dezvoltare

Regională şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă 2007-2013 au identificat dezvoltarea

turismului ca o prioritate de dezvoltare regională, dat fiind potenţialul turistic existent în

toate regiunile. Acest potenţial justifică sprijinul financiar acordat reabilitării infrastructurii

zonelor turistice şi valorificării patrimoniului natural, istoric şi cultural, pentru includerea

acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turiştilor.

Programul Operativ Regional, ca parte a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională

stabileşte 5 priorităţi:

− Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere

− Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale

− Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

− Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

− Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

240

Se poate vedea, că una dintre priorităţi este dezvoltarea durabilă a turismului. Această axă

prioritară se descompune din următoarele sub-priorităţi:

5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea

infrastructurilor conexe

5.2. Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea

durabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice

5.3. Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru creşterea

atractivităţii României ca destinaţie turistică.

Dezvoltarea turismului balnear poate fi sprijinită de axa prioritară 5.2., care prevede crearea

acelor infrastructuri care valorifică în mod eficient resursele naturale, precum apele minerale,

mofete, nămoluri, ape sărate, rarităţi ale naturii, lacuri, etc.

Există şi o Strategie a Autorităţii Naţionale a Turismului, care a ajuns doar la faza de

versiunea de lucru, în august 2006, şi care formulează – printre altele – o propunere de

revitalizare a ofertei balneare, prin realizarea următoarelor direcţii strategice:

- Extinderea în toate staţiunile balneare modernizate a tratamentelor gerontologice cu

medicamente originale româneşti.

- Dezvoltarea unei reţele de 5 parcuri balneare în prima fază pentru tratamente wellness.

- Dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali în toate

staţiunile balneare modernizate.

- Dublarea capacitaţii tuturor facilităţilor de petrecere a timpului liber.

- Îmbunătăţirea tuturor facilităţilor din staţiunile balneare modernizate pentru exploatarea

resurselor naturale.

- Îmbunătăţirea accesului pe cale rutieră, feroviară şi aeriană, în staţiunile balneare

modernizate;

Strategia Turismului Balnear din România, elaborat în 2006, formulează următoarele

obiective generale şi specifice:

Obiectiv general: Obiectivul strategic este reprezentat de crearea unui produs turistic

competitiv în scopul creşterii încasărilor din turismul balnear.

Obiective specifice:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

241

− Diversificare ofertei turistice şi creşterea competitivităţii pentru a răspunde exigenţelor

de pe plan mondial (produsul, prestaţiile turistice, agrementul, alimentaţia publică,

integrarea în sistemul internaţional, exploatarea resurselor, agrementul);

− Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi turistice din staţiunile balneare:

1. Reabilitarea infrastructurii necesare exploatării resurselor minerale;

2. Dotarea bazelor de tratament existente cu tehnologii şi aparatură medicală modernă,

ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajărilor şi

dotărilor de agrement specific şi general;

− Intensificarea acţiunilor de promovare a acestei forme de turism atât pe plan naţional

cât şi pe plan internaţional;

Turismul în general, este menţionat şi în Programul de Dezvoltare Economică şi Socială

a Judeţului Covasna pentru anul 2006, ca un capitol distinct, capitolul XI., care prevede

pentru anul 2006 diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice, prin „acţiuni”

ca:

- creşterea circulaţiei turistice pe teritoriul judeţului Covasna

- proiect de mare infrastructură „Drumul apelor minerale”

- crearea imaginii turistice a judeţului Covasna

- promovarea unor noi forme de turism în cadrul programului „Trasee de biciclete montane”

- participarea la târguri şi expoziţii turistice cu scopul promovării turismului covăsnean

- editarea Calendarului de evenimente al judeţului cu rolul de informare şi promovare

Aceste mai degrabă enunţuri nu sunt precizate prin ce metode sau modalităţi concrete se vor

îndeplini sau se vor realiza, de exemplu ca urmare a ce se va intensifica circulaţia turistică a

judeţului, sau imaginea judeţului prin ce măsuri se va crea?

Poate cel mai elaborat şi detaliat plan este Master Planul pentru Turismul Naţional al

României, realizat de Organizaţia Mondială a Turismului, finalizat în anul 2007.

Acest Master Plan al dezvoltării turismului cuprinde o perioadă de 20 de ani, până în 2026.

Concret, el cuprinde un program de acţiune pe şase ani (2007-2013) în conexiune cu

susţinerea financiară prin fondurile structurale, la care România are acces ca urmare a

integrării în Uniunea Europeană în ianuarie 2007.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

242

Conform acestui plan, direcţiile strategice pentru dezvoltarea turismului balnear sunt

următoarele:

»Nu este deloc sigur că sistemul biletelor de tratament va continua. De asemenea, nu există dovezi clare că

există o cerere continuă sau în creştere, în afara clienţilor subvenţionaţi, pentru multe staţiuni balneare

tradiţionale existente în prezent în ofertă.

Dacă sistemul biletelor de tratament este oprit, multe staţiuni balneare vor înceta să mai fie viabile. Chiar

dacă sistemul continuă, majoritatea, dacă nu chiar toate staţiunile balneare trebuie să identifice o nouă

direcţie. Dacă au una sau mai multe forme de tratament unice şi foarte solicitate, este nevoie ca prin

îmbunătăţirea produselor şi marketing să poată fi capabile să continue să funcţioneze ca staţiuni balneare.

Acele staţiuni care nu au nimic deosebit de oferit în ceea ce priveşte forma tratamentelor vor trebui să se

reorienteze, fie să devină staţiuni de odihnă oferind o gamă de atracţii, facilităţi şi activităţi inclusiv tratament

balnear, fie să facă o schimbare mai radicală, ca de exemplu un oraş-centru universitar.

Unele staţiuni balneare şi proprietarii lor au fost iniţiatoare în luarea măsurilor de modernizare şi

diversificare în vederea repoziţionării lor. În unele cazuri pe baza cercetării de piaţă, între altele pe baza

propriilor judecăţi de valoare au acţionat pentru:

− renovarea spaţiilor de cazare cel puţin până la nivelul standardelor de 3 sau 4 stele;

− instalarea unor facilităţăi moderne de tratament;

− instalarea unor facilităţi suplimentare moderne de wellness, înfrumuseţare şi refacere;

− dezvoltarea unor atracţii suplimentare ca motive de vizitare, cum ar fi facilităţi pentru sporturi de

iarnă şi săli de conferinţă;

− marketingul produsului de “sănătate” şi mai puţin al produsului “medical”. «

Există şi câteva acţiuni concrete propuse în acest plan, pentru staţiunile turistice, acţiuni din

care menţionăm următoarele:

Acţiuni 66, 86, 87

Proprietarii staţiunilor balneare şi autorităţile locale trebuie să se pună de acord asupra

reorientării gamei de produse ale staţiunilor şi imaginii pe baza cererii identificate pe piaţă.

Primăriile staţiunilor balneare trebuie să autorizeze planuri de dezvoltare integrate a


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

243

staţiunilor în colaborare cu proprietarii locali ai staţiunilor balneare în vederea îmbunătăţirii şi

extinderii motivelor de vizitare şi să decidă măsurile care trebuie luate la nivelul staţiunilor în

funcţie de direcţia în care se va dezvolta staţiunea în viitor. Găsirea surselor de finanţare

pentru implementarea acestor planuri şi realizarea implementării.

Acţiunea 68

Clarificarea obligaţiilor concesionarilor surselor de apă din staţiunile balneare. Există confuzii

care decurg din sistemul actual şi, în anumite situaţii facilităţile de la punctele de acces public

la izvoare nu sunt păstrate pentru că nimeni nu acceptă această responsabilitate. Acest lucru

afectează imaginea staţiunii în punctul său central.

Izvoarele, nămolurile, gazul etc. reprezintă un activ naţional, în timp ce subsolul şi activitatea

de control revin Ministerului Mediului şi Apelor. Este discutabil dacă de suprafaţa terenurilor

trebuie să beneficieze comunitatea locală în general sau antreprenorii individuali. Ar fi deci

de preferat ca primăriile să aibă responsabilitatea concesionărilor şi aceea de a încasa taxe

pentru facilităţile de tratament pe baze echitabile şi să asigure acces public de calitate către

sursele de apă ale staţiunilor balneare.

Acţiunea 79

ONT, împreună cu reprezentanţii industriei balneare să proiecteze şi să implementeze un

plan de marketing pentru a crea imagini adecvate ale staţiunilor balneare din România şi ale

ofertei lor de produse specifice.

Acţiunea 83

ANT şi OPTBR, prin intermediul Comitetului de Dezvoltare a Resurselor Umane propus, să

dezvolte instruirea personalului din staţiunile balneare la nivel regional pentru tratamente

generale şi specializate, wellness, înfrumuseţare, etc.

Str

ate

gia

de

Dezv

olt

are

Locală

şi

Turi

stică a

Oraşu

lui

Covasn

a

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

244

4.2.

Pro

iect

e in

iţiat

e şi

pro

puse

pen

tru

real

izar

ea o

biec

tive

lor s

trat

egic

e şi

a a

xelo

r de

dezv

olta

re

PR

OG

RA

ME

ŞI

MĂ

SUR

I

1.1.

stu

diu

de h

idro

geol

ogie

pen

tru

stab

ilire

a zo

nelo

r de

pro

tecţ

ie a

l ape

lor

min

eral

e şi

m

ofet

elor

1.2.

fin

aliz

area

pro

gram

ului

de

reab

ilita

re a

re

ţele

i de

cana

lizar

e şi

a s

taţie

i de

trat

are

în

oraş

1.3.

ela

bora

rea

plan

ului

de

amen

ajar

e ur

bani

stic

ă, r

egle

men

tări

prin

ace

st d

ocum

ent

1.4.

dez

volta

rea

ilum

inat

ului

pub

lic

1.5.

ext

inde

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lei d

e ap

ă po

tabi

lă în

ora

ş

1.6.

mod

erni

zare

a si

stem

ului

de

capt

are

şi a

a

apei

pot

abile

1.7.

rea

men

ajar

ea d

rum

urilo

r, st

răzi

lor,

alee

lor,

parc

urilo

r, cr

eare

de

arbo

reţi.

1.8.

pro

iect

de

ream

enaj

are

a ce

ntru

lui

oraş

ului

1.9.

pro

gram

de

cole

ctar

e se

lect

ivă

a de

şeur

ilor,

staţ

ie d

e tr

ansb

orda

re a

deş

euril

or

1.10

. ela

bora

rea

unui

sis

tem

mod

ern

de

gest

iune

a d

omen

iulu

i pub

lic

1.11

. am

enaj

area

uno

r pa

rcăr

i pub

lice

1.12

. noi

spa

ţii v

erzi

în m

ai m

ulte

păr

ţi al

e or

aşul

ui

1.13

. Ext

inde

rea

şi m

oder

niza

rea

reţe

lelo

r de

el

ectr

icita

te

1.14

. pro

gram

de

stim

ular

e pe

ntru

red

ucer

ea

traf

icul

ui d

e au

totu

rism

e în

ora

ş

1.15

. pre

gătir

ea ş

i exe

cuta

rea

unui

pro

iect

pe

ntru

rea

lizar

ea u

nui d

rum

oco

litor

al

loca

lităţ

ii

1.16

. cer

ceta

re ş

tiinţ

ifică

pen

tru

lărg

irea

spec

trul

ui d

e ap

licar

e a

eman

aţiil

or d

e ga

ze ş

i a

apel

or m

iner

ale,

incl

usiv

com

pozi

ţia a

pelo

r m

iner

ale

1.17

. tra

seu

de r

aliu

pe

ruta

Cov

asna

-C

oman

dău-

Păpă

uţi

2.1.

rid

icar

ea c

lasi

ficăr

ii un

or h

otel

uri

de c

ură

2.2.

pro

iect

de

înfii

nţar

e a

unei

baz

e w

elln

ess

şi ş

tran

d or

ăşen

esc

2.3.

con

stru

irea

de r

esta

uran

te,

cafe

nele

şi a

lte s

paţii

2.4.

tras

ee d

e dr

umeţ

ie ş

i sis

tem

de

info

rmaţ

ii pr

in tă

bliţe

indi

cato

are

2.5.

biro

u de

info

rmar

e tu

ristic

ă şi

de

orga

niza

re e

veni

men

te s

ocio

-cul

tura

le

2.6.

pla

n de

urb

aniz

are

a vă

ii H

ankó

2.7.

atr

ager

ea d

e in

vest

itori

stra

tegi

ci

în o

pera

rea

hote

luril

or d

in o

raş

2.8.

dez

volta

rea

case

i mem

oria

le a

lui

Kőr

ösi C

som

a Sá

ndor

din

Chi

uruş

2.9.

tras

eu d

e m

ount

ain

bike

2.10

. am

enaj

area

uno

r tr

asee

pen

tru

bici

clet

e în

ora

ş

2.11

. am

enaj

are

pârt

ie d

e sc

hi, î

n V

alea

K

arác

sony

, dez

volta

rea

turis

tică

a ac

este

i văi

2.12

. dez

volta

rea

turis

mul

ui r

ural

din

C

hiur

uş

2.13

. stim

ular

ea c

reăr

ii no

i uni

tăţi

de

caza

re, î

n pr

inci

pal v

ile

2.14

pro

gram

de

coor

dona

re a

ce

ntre

lor

de tr

atam

ent

2.15

. tra

see

de p

limba

re în

ora

ş

2.16

. am

enaj

area

unu

i muz

eu a

l ape

lor

min

eral

e

2.17

. rea

men

ajar

ea b

ăii Á

rpád

în s

til

trad

iţion

al

2.18

. ter

en d

e bo

wlin

g

3.1.

dez

volta

rea

învă

ţăm

ântu

lui

lega

t de

indu

stria

osp

italie

ră d

in

loca

litat

e: în

prim

ul r

ând

ospă

tari,

buc

ătar

i, re

cepţ

ione

ri,

cam

eris

te

3.2.

util

izar

ea e

ficie

ntă

a at

elie

rulu

i de

inst

ruire

în

dom

eniu

l pre

lucr

ări l

emnu

lui

3.3.

rec

alifi

care

a fo

rţei

de

mun

că

elib

erat

ă di

n tă

iere

a m

ater

iale

lor

lem

noas

e, c

alifi

care

a în

dom

eniu

l pr

eluc

rării

lem

nulu

i

3.4.

asi

gura

rea

de a

vant

aje,

fa

cilit

ăţi p

entr

u m

edic

i, as

iste

nţi,

nutr

iţion

işti

şi a

lţi s

peci

aliş

ti în

do

men

iul s

ănăt

ăţii

care

se

mut

ă în

ora

ş (d

e ex

. loc

uinţ

e de

se

rvic

iu, s

cutir

e sa

u re

duce

re la

an

umite

ser

vici

i mun

icip

ale,

etc

.)

3.5.

con

tinua

rea

prog

ram

ului

de

form

are

şi p

erfe

cţio

nare

a

pers

onal

ului

med

ical

med

iu, î

n do

men

iul b

alne

ar ş

i car

diol

ogie

3.6.

pre

gătir

ea d

e lu

crăt

ori

calif

icaţ

i în

indu

stria

text

ilă

4.1.

con

stru

irea

unei

gră

dini

ţe n

oi

4.2.

ser

vici

u de

info

rmar

e a

popu

laţie

i

4.3.

stim

ular

ea în

fiinţ

ării

şi

func

ţionă

rii a

soci

aţiil

or d

e pr

oprie

tari

din

bloc

urile

de

locu

inţe

4.4.

pol

iclin

ică

mun

icip

ală,

ce

va a

vea

ca s

arci

nă ş

i coo

rdon

area

într

e sp

italu

l de

car

diol

ogie

, baz

ele

de tr

atam

ent ş

i sp

italu

l oră

şene

sc

4.5.

am

enaj

area

unu

i WC

pub

lic în

ce

ntru

4.6.

cre

şter

ea n

ivel

ului

cal

ităţii

se

rvic

iilor

med

ical

e (c

ure

de b

ăut,

băi

cald

e, g

imna

stic

ă m

edic

inal

ă,

hom

eopa

tie, c

onsu

ltanţ

ă de

sp

ecia

litat

e et

c.)

4.7.

am

enaj

area

une

i săl

i de

spec

taco

le

4.8.

pro

gram

de

atra

gere

inve

stito

ri în

in

dust

ria te

xtilă

şi c

ea a

limen

tară

– în

sp

ecia

l în

dom

eniu

l pre

lucr

ării

cărn

ii

4.9.

atr

ager

ea u

nor

inve

stito

ri în

do

men

iul c

omer

ţulu

i de

bunu

ri de

la

rg c

onsu

m, a

limen

te, m

ater

iale

de

cons

truc

ţii

4.10

. sis

tem

de

sprij

inire

a a

gric

ultu

rii

şi p

rodu

cţie

i eco

logi

ce, d

e pr

odus

e an

imal

iere

şi v

eget

ale

4.11

. Mod

erni

zare

a st

adio

nulu

i de

fotb

al

4.12

. pro

iect

de

rela

nsar

e a

fabr

icii

de

biox

id d

e ca

rbon

4.13

. cre

area

uno

r ev

enim

ente

cu

ltura

le p

entr

u po

pula

ţie

4.14

. Am

enaj

area

unu

i com

plex

sp

ortiv

lâng

ă sa

la d

e sp

ort e

xist

entă

4.15

. Con

stru

cţia

sau

am

enaj

area

unu

i cl

ub r

ecre

ativ

pen

tru

tiner

i

5.1.

rel

ansa

rea

rela

ţiilo

r di

plom

atic

e şi

pol

itice

a

adm

inis

traţ

iei l

ocal

e cu

ad

min

istr

aţia

cen

tral

ă şi

ju

deţe

ană

5.2.

pro

gram

de

dial

og c

u po

pula

ţia lo

cală

5.3.

rea

bilit

area

uno

r cl

ădiri

- si

mbo

l ai s

taţiu

nii,

dar

mai

al

es r

eabi

litar

ea P

lanu

lui

Încl

inat

şi a

moc

ăniţe

i spr

e C

oman

dău

5.4.

rea

lizar

ea p

lanu

lui d

e m

arke

ting

al lo

calit

ăţii

5.5.

axa

rea

pe o

sin

gură

ca

ract

eris

tică,

spe

cific

ă do

ar

oraş

ului

Cov

asna

5.6.

ela

bora

rea

sist

emul

ui d

e si

mbo

luri

a C

ovas

nei

5.7.

pro

gram

e de

com

unic

aţii

exte

rioar

e

5.8.

con

cepţ

ia u

nui p

rogr

am

sist

emat

izat

cu

oraş

ele

înfr

ăţite

şi c

u or

aşe

baln

eare

di

n ţa

ră ş

i din

str

ăină

tate

5.9.

fun

cţio

nare

a si

stem

ului

de

mon

itoriz

are


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

245

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.1. Studiu de hidrogeologie pentru stabilirea zonelor de protecţie al apelor minerale şi mofetelor

2. Axa de dezvoltare: 1. Dezvoltarea infrastructurii, gospodăririi comunale şi protecţia mediului

3. Alte axe de dezvoltare la care contribuie în caz de realizare:

2. Dezvoltarea turismului balnear 4. Dezvoltarea economică şi socială generală

4. Descrierea scurtă a proiectului: Realizarea unui studiu de hidrogeologie este necesară pentru evaluarea exactă a stratului acvifer de apă minerală, pentru evaluarea debitelor captărilor posibile, a rezervelor de exploatare şi pentru stabilirea perimetrului de protecţie a forajelor existente este foarte important.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Covasna 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL

7. Execuţia proiectului va fi realizată de către (recomandare):

societate comercială specializată, SNAM

8. Stadiul actual de proiectare sau execuţie:

proiect neiniţiat

9. Durata estimată pentru realizare: 1 an 10. Termen prevăzut pentru

iniţiere, în funcţie de importanţă (în cazul în care nu este deja iniţiat sau dacă este suspendat):

TS

11. Documente necesare pentru execuţie:

hărţi hidrochimice, hărţi hidrogeologice existente, rapoarte de cercetare, calcule de rezerve, licenţe de exploatare, etc.

12. Buget estimativ (cu aproximaţie) al proiectului:

30 000 – 60 000 RON

13. Finanţări externe posibile: - 14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

246

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.2. Finalizarea programului de reabilitare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare în oraş



2. Dezvoltarea turismului balnear 4. Dezvoltarea economică şi socială generală

4. Descrierea scurtă a proiectului: Deficienţele reţelei de canalizare a apei menajere uzate, gradul mediu de racordare a gospodăriilor de la degradarea ecologică a pârâurilor, a râului, a pânzei freatice, ceea ce la rândul ei poate genera o stare generală de discomfort, epidemii, înbolnăviri, etc. Având în vedere proiectele de dezvoltare turistice este imperios necesar a se dezvolta şi reţeaua de canalizare a apelor uzate şi la capătul acesteia modernizarea şi extinderea staţiei de epurare. Obiectivul proiectului, pe lângă proiectul în derulare de extindere, este racordarea întregii suprafeţe intravilane a localităţii, dimensionarea corectă a conductelor conform numărului de localnici respectiv numărului de turişti scontaţi în locurile de cazare. Fiecare hotel sau motel ar trebui să-şi dezvolte staţia proprie de pre-epurare, pentru a nu suprasolicita chimic şi cantitativ staţia de epurare a oraşului. Apele pluviale trebuiesc colectate prin sistem separat. Staţia de epurare necesită extinderea capacităţii de epurare, dar şi de retehnologizare, mai ales la treapta biologică.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Întreg intravilanul localităţii 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


IS


Proiect iniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 2-5 ani. 10. Termen prevăzut pentru


TS


Proiect tehnic.


conform SF

13. Finanţări externe posibile: bugetul central, finanţări UE 14. Alte menţiuni: Proiectul trebuie relaizat combinat cu proiectele ce

vizează îmbunătăţirea reţelei de transport rutier


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

247

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.3. Elaborarea planului de amenajare urbanistică, reglementări prin acest document




4. Descrierea scurtă a proiectului: Elaborarea Planului Urbanistic General este o prioritate „0” pentru oraş, fiind foarte urgente problemele de rezolvat care derivă din acest proiect. Noul PUG va reglementa diferite aspecte ale dezvoltării locale, precum zonarea, tipul şi modul construcţiilor în aceste zone, reproiectarea circulaţiei, determinarea principalelor direcţii de dezvoltare în centru şi în zonele funcţionale şi multe alte aspecte. Aceste reglementări totodată oferă administraţiei locale un mijloc de direcţionare şi control al construcţiilor şi dezvoltării imobiliare în general, pe teritoriul oraşului. Aici trebuie să se reglementeze – printre altele – şi direcţiile de dezvoltare ale oraşului, care se recomandă a fi spre sud (satul Chiuruş), spre nord (zona văii Hankó) şi spre est (spre zona văii Karácsony), pentru a putea include proiectele de investiáii turistice planificate (vezi P 2.4., 2.14. 2.15., 2.16.)


proiectului: APL


scoietăţi comerciale specializate (arhitecţi)


proiect neiniţiat



TS


PUG anterior (din 1996), Strategia de dezvoltare locală şi turistică a oraşului Covasna


60 000 – 80 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

248

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.4. Dezvoltarea iluminatului public


3. Alte axe de dezvoltări la care contribuie în caz de realizare:


4. Descrierea scurtă a proiectului: În cartierele de blocuri, în localităţile periferice, cât şi în unele părţi ale staţiunii, iluminatul public încă mai are lacune serioase. Completarea acestui serviciu public este un indicator al nivelului calitativ al vieţii balneare şi turistice, în general.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Proiectul trebuie să cuprindă în general tot teritoriul oraşului, mai ales centrul.

6. Coordonator recomandat al proiectului:

APL


scoietăţi comerciale de specialitate, Electrica SA


Proiect neiniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 2 – 3 ani. 10. Termen prevăzut pentru


TS


SF, Proiect tehnic.


-

13. Finanţări externe posibile: 14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

249

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.5. Extinderea şi modernizarea reţelei de apă potabilă




4. Descrierea scurtă a proiectului: Reţeaua actuală a oraşului este veche şi nu poate face faţă cererii crescătoare continuu. Este necesar schimbarea conductelor pentru creşterea volumului transportat şi pentru prevenirea ruperilor în şir a ţevilor. Extinderea reţelei pe toate zonele oraşului este de prioritate mare.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Teritoriul oraşului 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


IS – Societăţi comerciale specializate


Proiect neiniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 2 – 3 ani 10. Termen prevăzut pentru


TS, TM


Documente şi avize necesare: 1. Aviz Natura 2000 2. Analiza cost beneficiu 3. Master Plan 4. Studiu de Fezabilitate 5. Analiza Instituţională 6. Evaluarea Impactului asupra Mediului 7. Alte Avize /autorizaţii /acorduri /certificate ataşate


Faza de proiectare 45 000 RON

13. Finanţări externe posibile: POS Mediu, P1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

14. Alte menţiuni: Depunerile cererilor de finanţare va fi posibilă de la sfârşitul anului 2007 (aproximativ)


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

250

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.6. Modernizarea sistemului de captare şi a apei potabile



4. Descrierea scurtă a proiectului: Schimbarea ţevii de aducţiune din Comandău, de o lungime de 21 km şi modernizarea staţiei de captare din restul oraşului, modernizarea staţiei de tratare a apei.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Comandău, Covasna 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


IS – Societăţi comerciale specializate


Proiect iniţiat.



TS, TM


Documente şi avize necesare: 1. Aviz Natura 2000 2. Analiza cost beneficiu 3. Master Plan 4. Studiu de Fezabilitate 5. Analiza Instituţională 6. Evaluarea Impactului asupra Mediului 7. Alte Avize /autorizaţii /acorduri /certificate ataşate


Faza de proiectare 40 000 RON

13. Finanţări externe posibile: POS Mediu, P1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

14. Alte menţiuni: Depunerile cererilor de finanţare va fi posibilă de la sfârşitul anului 2007 (aproximativ)


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

251

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.7. Reamenajarea drumurilor, străzilor, aleelor 2. Axa de dezvoltare: 1. Dezvoltarea infrastructurii, gospodăririi comunale şi

protecţia mediului 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 2. Dezvoltarea turismului 4. Dezvoltarea economică şi socială generală

4. Descrierea scurtă a proiectului: Condiţia bunei organizări a traficului este reţeaua stradală practicabilă şi sigură, apoi legăturile acesteia cu şoselele care intră şi ies din localitate. La un trafic mai intens se vor ivi şi probleme de circulaţie. Pentru evitarea acestui fapt sunt necesare lărgiri de străzi, nivelarea străzilor secundare, amenajarea parcărilor adecvate. Înaintea modernizării drumurilor este necesară finalizarea lucrărilor de schimbare a conductelor de apă, canalizare, etc., care trec sub drum. Odată cu reconstrucţia drumurilor este oportună şi modernizarea trotuarelor existente şi construcţia celor noi pe marginea drumurilor care au fost neglijate până acum. Imaginea de ansamblu a oraşului este dată şi de posibilităţile de circulaţie, fie cu maşina, fie pe jos. Drumurile practicabile sunt esenţiale din acest punct de vedere. De asemenea trebuie amenajate alee şi parcuri unde se pot plimba locuitorii, turiştii.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Intravilanul staţiunii 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


IS, I, ONG, şcoli

8. Stadiul actual de proiectare sau

execuţie: Proiect iniţiat.



TS, TM


Proiect tehnic.


Faza proiectare 20 000 – 50 000 RON Variază în funcţia ariei construite şi de felul lucrărilor (pavare, reconstrucţie completă, etc.): 80 – 800 RON/mp

13. Finanţări externe posibile: POR, P2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

252

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.8. Proiect de reamenajare a centrului oraşului 2. Axa de dezvoltare: 1. Dezvoltarea infrastructurii, gospodăririi comunale

şi protecţia mediului 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală 5. Marketingul localităţii

4. Descrierea scurtă a proiectului: Într-o dezvoltare urbană este foarte important aspectul centrului. Prioritatea proiectului este de a da o nouă formă centrului staţiunii fără intervenţii majore, dar totuşi prin a ameliora imaginea dezolantă a monştrilor de beton prezente în imaginea centrului. Este nevoie de o singură demolare, a hotelului Cerbul, care pe lângă faptul că din punct de vedere estetic este cel mai neplăcut element din centru, strică perspectiva din centru, este şi un pericol din cauza stării sale tehnice. Pe lângă aceasta ar fi nevoie de acoperire parţială a pârâului Covasna, pe porţiunea dintre str. Libertăţii şi str. 1. Decembrie 1918, amenajarea în aceste locaţii a unor cafenele, magazine de modă, birou de informare turistică. Pe porţiunile neacoperite s-ar putea amenaja poduri şi podeţe suplimentare. Un alt obiectiv al reamenajării centrului ar fi revopsirea blocurilor, amenajarea multor spaţii verzi, copaci în special, instalarea subterană a cablurilor electrice şi de telecomunicaţii, amenajarea unor statui şi obiecte de artă în această piaţă. Acest centru nou ar reprezenta şi un element de comunicaţie şi de promoţie pentru relansarea oraşului pe piaţa turistică.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Centrul oraşului Covasna 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL, birouri de arhitectură, sectorul privat


societăţi comerciale specializate (de arhitectură, de construcţii), Electrica S.A.


proiect neiniţiat

9. Durata estimată pentru realizare: 2-3 ani 10. Termen prevăzut pentru


TM


SF, proiect tehnic, EIA


15-25 000 000 RON

13. Finanţări externe posibile: POR, P1 – „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor”

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

253

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.9. Program de colectare selectivă a deşeurilor, reciclarea locală a deşeurilor, staţie de transfer al deşeurilor către depozitele regionale ecologice




4. Descrierea scurtă a proiectului: Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru regiunea 7 Centru (judetele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu). Acest plan se integrează în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor din care rezultă un număr necesar de depozite de deşeuri conforme în jur de 50 (cu capacitate de 100.000 to pe an), la nivelul tării, la care se mai adaugă cca. 15 mai mici pentru zonele izolate. În planul de implementare a Directivei 1999/31/EC s-a stabilit calendarul de închidere pentru depozitele de deşeuri municipale din mediul urban. Astfel pentru rampa de deşeuri Covasna-Chiuruş termenul limită a închiderii este anul 2009 împreună cu rampele oraşelor Întorsura Buzăului şi Baraolt. Prioritatea 1 al proiectului: dezvoltarea şi extinderea, susţinerea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor (hârtie, sticlă, rumeguş, biodegradabile, PET-uri şi mase plastice). În această fază pe lângă pubelele selective este mare nevoie de conştientizarea publicului, de educaţia ecologică în şcoli. Şi unităţile de cazare şi de turism pot avea un rol important prin introducerea sistemului selectiv de colectare al deşeurilor în propriul sistem. Prioritatea 2: rezolvarea reciclării deşeurilor colectate selectiv prin soluţii, firme locale, judeţene sau din regiune Prioritatea 3: elaborarea unei staţii de selecţie şi transfer al deşeurilor menajere complexe către depozitele ecologice din Regiune (Braşov, Sighişoara, Cristian sau cele ce vor fi deschise), staţie de transfer ce va deservi şi zonele comunale limitrofe oraşului.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


APL, I, P, ONG, SCT

8. Stadiul actual de proiectare sau

execuţie: Proiect iniţiat (achiziţie maşini de colectare)


iniţiere, în funcţie de importanţă TS, TM


Campanie de conştientizare –proiect; Studiu de fezabilitate; EIA pentru staţia de transfer; Proiect tehnic pentru staţia de transfer şi sistem pubele de colectare


2 000 000 – 4 000 000 RON

13. Finanţări externe posibile: POS Mediu - Axa Prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate”

14. Alte menţiuni: Acest deziderat necesită participarea, implicarea directă a tuturor claselor sociale, a operatorilor de turism, al şcolilor şi a administraţiei locale


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

254

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.10. Elaborarea unui sistem modern de gestiune a domeniului public




4. Descrierea scurtă a proiectului: Domeniul public este în momentul de faţă gestionat de câţiva angajaţi ai Primăriei. Această sarcină ar trebui să preia o societate specializată, care pe baza PUG şi a strategiei va iniţia reproiectarea şi reamenajarea unor spaţii verzi, ornamente florale şi dendrologice, amplasarea unor tomberoane pe străzi şi trotuare, curăţarea şi dezăpezirea străzilor în mod sistematic. Contravaloarea prestaţiei va fi suportată de către bugetul local, pe baza unor venituri locale.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Covasna, artere de circulaţie, centru 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


societate comercială specializată (în gospodărire comunală)


proiect neiniţiat

9. Durata estimată pentru realizare: 1 an pentru concepţie şi contractare, după care continuu

10. Termen prevăzut pentru iniţiere, în funcţie de importanţă (în cazul în care nu este deja iniţiat sau dacă este suspendat):

TM (după reamenajarea centrului)


PUG actual


în funcţie de sarcini contractate



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

255

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.11. Amenajarea unor parcări publice 2. Axa de dezvoltare: 1. Dezvoltarea infrastructurii, gospodăririi comunale


contribuie în caz de realizare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală, 2. Dezvoltarea turismului balnear

4. Descrierea scurtă a proiectului: Nevoia construcţiei de parcări noi este justificată de doi mari factori: creşterea exponenţială a numărului autovehiculelor, numărul mare a turiştilor. Construirea noilor locuri trebuie rezolvată pe două segmente: pe de o parte este nevoie de lărgirea parcărilor în cartierele de locuinţe, pe de altă parte este necesar construirea noilor parcări şi în jurul hotelurilor sau altor facilităţi de cazare (şi pentru autobuze), precum şi în vecinătatea oficiilor, spitalelor etc.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Zonele cu circulaţie mare, cartierele de locuinţe (de ex. zona pieţii agroalimentare, zona hotelului Covasna - după reamenajare, între str. Elisabeta şi pârâul Covasna etc.).


APL


societăţi comerciale specializate


Proiect neiniţiat.



TM


proiect tehnic


200 000 RON (pentru 200 locuri de parcare).

13. Finanţări externe posibile: POR, P2 – „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale” Domeniul de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură”

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

256

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.12. Noi spaţii verzi în mai multe părţi ale oraşului



4. Dezvoltarea economică şi socială generală 2. Dezvoltarea turismului balnear

4. Descrierea scurtă a proiectului: România stă foarte prost în ceea ce priveşte metrul pătrat de spaţii verzi pe cap de locuitor şi din păcate nici oraşul Covasna nu este o excepţie. UE propune 26mp pe locuitor. Spaţiile verzi pot fi construite în forme de parcuri mici în diferite părţi ale localităţii şi pe marginea drumurilor între trotuar şi drum. Este posibil şi alcătuirea micilor livezi, aleelor pline cu copaci şi flori. Spaţiul verde ale rol dublu: pe de o parte ne ocroteşte de zgomotul oraşului şi de praful ridicat de mijloacele de transport, pe de altă parte au un rol de calmare şi îmbunătăţesc imaginea localităţii. Pentru ridicare anivelului de trai al populaţiei, precum şi pentru o dezvoltare echilibrată a copiilor, trebuiesc amplasate mai multe terenuri de joacă în cartierele rezidenţiale.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Proiectul trebuie să cuprindă în general tot teritoriul oraşului, mai ales centrul. Alte zone de ex: str Dózsa György, Petőfi Sándor, II. Rákóczi Ferenc, Mihai Eminescu, Ştefan cel Mare etc. Terenuri de joacă în principal în cartiere.


APL


P, ONG, I


Proiect neiniţiat.



TM


Proiect tehnic.


Variază în funcţie de aria construită: 20-40 RON/mp

13. Finanţări externe posibile: Sprijin financiar guvernamental 14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

257

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.13. Extinderea şi modernizarea reţelelor de electricitate




4. Descrierea scurtă a proiectului: Alimentarea cu energie electrică este una din utilităţile de bază, iar dezvoltarea şi moderninzarea reţelelor de dsitribuţie este o necesitate pentru a asigura în bune condiţii acest serviciu. Extinderea reţelei de distribuţie în zone noi rezidenţiale sau în zone potenţiale pentru investiţii, poate contribui la dezvoltarea acestora respectiv atragerea investitorilor. La Covasna s-a semnalat de mai mutle ori scăderi ale tensiunii, sau alte probleme de reţea care pe termen lung trebuie remediate.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Proiectul trebuie să cuprindă în general tot teritoriul oraşului, mai ales centrul.


APL


scoietăţi comerciale de specialitate, Electrica SA


Proiect neiniţiat.



TM


SF, Proiect tehnic.


Post de transformare 200 000 – 300 000 RON LEA 170 000 - 200 000 RON / km LES 200 000 – 250 000 RON / km

13. Finanţări externe posibile: Sprijin financiar guvernamental 14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

258

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.14. Stimularea reducerii traficului de autoturisme în oraş



4. Descrierea scurtă a proiectului: Atmosfera dominantă într-o staţiune climaterică trebuie să fie liniştită, paşnică şi liberă de orice fel de poluare. Traficul intens în oraş este principala sursă de zgomot, poluare a aerului şi reprezintă un factor de pericol pentru pietoni. Reducerea traficului este necesară mai ales în centrul oraşului, dar trebuie să fie extinsă pe teritoriul total al Covasnei.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Centrul oraşului. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


P, ONG


Proiect planificat.



TM


studiu de fundamentare pentru reducerea circulaţiei, PUG




––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

259

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.15. Realizarea unui drum ocolitor al localităţii 2. Axa de dezvoltare: 1. Dezvoltarea infrastructurii, gospodăririi comunale


contribuie în caz de realizare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 4. Dezvoltarea economică şi socială generală

4. Descrierea scurtă a proiectului: Transportul mărfurilor şi a materialelor lemnoase din exploatare se desfăşoară actual pe rutele care trec prin oraş. Prin redirijarea ciculaţiei pe drumul ocolitor putem elimina cea mai mare parte din poluarea de zgomot, praf şi vibraţie.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Pe ruta str. Poştei, gara mică CFR, zona vestică a oraşului.


APL


IS – Instituţii, societăţi comerciale specializate


Proiect neiniţiat.



TM, TL


Proiect tehnic.


300 000 – 1 000 000 RON / km, în funcţie de teren

13. Finanţări externe posibile: POR, P2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, Domeniul de intervenţie 2.1 - „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură”

14. Alte menţiuni: Depunerile cererilor de finanţare este posibilă de la sfârşitul lunii august 2007


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

260

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.16. Cercetare ştiinţifică pentru lărgirea spectrului de aplicare a emanaţiilor de gaze şi a apelor minerale, inclusiv compoziţia apelor minerale



2. Dezvoltarea turismului balnear 5. Marketingul localităţii

4. Descrierea scurtă a proiectului: Monitorizarea calităţii şi a componenţei apelor minerale şi a emanaţiilor de gaze este o necesitate de bază pentru dezvoltarea şi susţinerea activităţilor de turism balnear. Acest monitoring doar stă la baza cercetării posibilităţilor de aplicare şi în alte domenii a emanaţiilor de gaze (predominate de CO2). În această cercetare Spitalul de Boli Cardiovasculare joacă un rol esenţial, deoarece este administratorul celei mai mari mofete din Europa Centrală şi de Est. Prezenţa abundentă a bioxidului de carbon generează o lipsă de oxigen în aerul inhalat, deci în anumite condiţii controlate este posibil simularea condiţiilor de expunere la sarcini extreme ale sportivilor, sau se poate simula aerul rarefiat al munţilor înalţi pentru alpiniştii care încearcă să iniţieze expediţii în munţi înalţi. Condiţiile de aer rarefiat în Oxigen se pot aplica şi pentru exerciţii militare, pentru lucrători în industria minieră, astronauţi, piloţi de avioane. Toate aceste posibile aplicaţii se vor cerceta amănunţit, şi se va elabora un studiu de fundamentare pentru înzestrarea unui Centru de simulare a condiţiilor de Oxigen rarefiat. Cu un marketing specific Centrul poate aduce în staţiune mulţi şi selecţi turişti, oameni profesionişti în domeniul lor.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Spitalul de Boli Cardiovasculare 6. Coordonator recomandat al

proiectului: SNAM, APL, IS,


IS / Institutul Inimii în colaborare cu unităţi de învăţământ superior, centre de cercetare


Proiect neiniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 2-3 ani 10. Termen prevăzut pentru iniţiere,

în funcţie de importanţă (în cazul în care nu este deja iniţiat sau dacă este suspendat):

TM


Documentaţie ştiinţifică, bazată pe experimente şi cercetări Aviz din partea SNAM pentru valorificarea în acest scop a gazelor mofetice (patrimoniu naţional) Studiu de fundamentare, Studiu de fezabilitate, Acordul APM Covasna, etc.


70.000 – 80.000 RON (faza de monitoring, de cercetare ştiinţifică, elaborarea studiului şi documentaţiei)

13. Finanţări externe posibile: MEC prin CNCSIS, sectorul privat, 14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

261

1. Numele proiectului sau a măsurii: 1.17. Traseu de raliu pe ruta Covasna-Comandău-Păpăuţi



4. Dezvoltarea economică şi socială generală, 2. Dezvoltarea turismului balnear

4. Descrierea scurtă a proiectului: În fiecare an, Covasna este gazda unor competiţii automobilistice, care trebuie dezvoltată, continuată. Prima şi cea mai importantă măsură trebuie să fie reconstrucţia drumului de acces la Comandău şi de la Comandău la Păpăuţi

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Drum forestier Covasna-Comandău-Păpuţi, cca. 30 km


APL


societăţi comerciale de construcţii drumuri şi poduri


Proiect neiniţiat.



TL


proiect tehnic


între 3 700 000 RON şi 37 000 000 RON.

13. Finanţări externe posibile: POR, P2 – „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale” Domeniul de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură”

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

262

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.1. Ridicarea clasificării unor hoteluri de cură 2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare:

4. Descrierea scurtă a proiectului: Veniturile mai mari pot fi generate numai dacă putem aduce oaspeţi care au o mai mare dispozţie de cheltuieli. Aceste oameni necesită standarde mai mari în deservire, cazare etc. Pentru accesarea acestui segment trebuie neapărat să fie ridicate clasificarea unor hoteluri, ce se va resimte în îmbunătăţirea serviciilor.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Hotelurile Covasna, Căprioara, Cerbul, Bradul, Dacia.


APL


SCT


Proiect neiniţiat.



TS


Documentaţie despre starea tehnică şi juridică a hotelurilor. Proiect tehnic.


Variabil, pregătirea documentaţiei de mai sus poate fi între 40 000 şi 50 000 RON, pentru proiectul de reabilitare a unui hotel. Investiţiile de reabilitare pot varia între 2 şi 5 milioane RON, în funcţie de hotel şi categoria dorită.



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

263

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.2. Înfiinţarea unei baze wellness, băi de agrement şi ştrand orăşenesc

2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală, 5. Marketingul localităţii

4. Descrierea scurtă a proiectului: Locuitorii oraşului nu au în prezent modalităţi de înot, ştrand public. Construirea unei astfel de edificiu poate rezolva această problemă.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: La ieşirea din oraş spre Chiuruş, după dealul Gecse. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


I, SCT, Societăţi comerciale specializate


Proiect neiniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 2 ani 10. Termen prevăzut pentru


TS


Proiect tehnic.


20 - 40 000 000 RON

13. Finanţări externe posibile: POR, P5 – Dezvoltarea şi promovarea durabilă a turismului, Domeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice

14. Alte menţiuni: Valoarea totală a proiectului finanţat este cuprinsă între minim 700.000 lei şi maxim 85.000.000 lei (echivalentul aproximativ a 200.000 – 25.000.000 Euro)


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

264

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.3. Construirea de restaurante, cafenele şi alte spaţii


contribuie în caz de realizare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală

4. Descrierea scurtă a proiectului: Mixul de servicii este un punct de vedere important în determinarea destinaţiei călătoriei. Restaurantele, cafenele şi celelalte spaţii de întâlnire, de petrecere a timpului liber sunt absolut necesare pentru a impresiona plăcut oamenii pe timpul şederii.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Zona pieţii Libertăţii, str Dózsa György, str. II Rákóczi Ferenc


APL


SCT


Proiect neiniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 2 - 3 ani. 10. Termen prevăzut pentru


TS


Proiect tehnic.


Faza de proiectare. Variabil în funcţia de mărimea locului, de ex. un restaurant de 100 mp 12 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

265

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.4. Trasee de drumeţie şi sistem de informaţii prin tăbliţe informative



4. Descrierea scurtă a proiectului: Pentru cunoaşterea locurilor naturale care înconjoară oraşul sau pentru simpla relaxare sunt potrivite plimbări pe trasee amenajate în păduri zonele mai aproape pe dealuri. Pentru orientarea turiştilor soluţia este oferită de tăbliţele informative aşezate în zonele importante şi frecventate de oameni.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Oraşul şi dealurile din preajma Covasnei. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


APL, ONG, IS


Proiect neiniţiat.



TS


Proiect tehnic.


50 000 RON


14. Alte menţiuni: Valoarea totală a proiectului este cuprinsă între minim 700.000 lei şi maxim 85.000.000 lei (echivalentul aproximativ a 200.000 – 25.000.000 Euro)


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

266

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.5. Birou de informare turistică şi de organizare evenimente socio-culturale


contribuie în caz de realizare: 5. Marketingul localităţii

4. Descrierea scurtă a proiectului: Este impetuos de important funcţionarea unui birou de informare turistică, cu o localizare centrală, care are două funcţiuni majore: oferă informaţii şi recomandări pentru turiştii din Covasna, despre posibilităţile de cazare, tratament, excursie, alimentaţie, agrement, urgenţe, transport şi altele şi are şi un departament care se ocupă cu concepţia, elaborarea şi organizarea unor evenimente cultural-artistice din localitate, cel puţin o dată pe lună. Pe lângă aceste două funcţii se poate aloca acestui birou şi funcţia de reprezentare spre exterior a staţiunii, participarea la elaborarea sistemului de simboluri şi comunicaţii a oraşului.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: În faţa hotelului Covasna, într-o clădire existentă 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


APL


un studiu de marketing relizat de INCDT (2007), în care este menţionat şi această investiţie.



TS


Studiu de fezabilitate, proiect tehnic


buget investiţional: între 100 000 şi 200 000 RON buget operativ anual: între 240 000 şi 360 000 RON (inclusiv costul evenimentelor culturale-artistice lunare)




––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

267

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.6. Plan de urbanizare a văii Hankó 2. Prioritatea de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte priorităţi de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 4. Dezvoltarea infrastructurii gospodării comunale şi a ocrotirii mediului

4. Descrierea scurtă a proiectului: Pregătirea planului de urbanizare zonală (PUZ) a văii este primul pas în dezvoltarea turismului pe acest loc. Prin proiectarea exactă a reţelelor edilitare, reglementarea terenului din punct de vedere a valorificării şi a construcţiilor deschidem drumul pentru investiţiile în obiective turistice şi rezidenţiale în zona văii Hankó.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Valea Hankó 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


IS, ONG


Proiect neiniţiat.



TS


PUG


20 000 – 25 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

268

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.7. Atragerea de investitori strategici în operarea hotelurilor din oraş



4. Descrierea scurtă a proiectului: Pentru rezultate extraordinare în domeniul balneaţiei, a wellness-ului şi a serviciilor hoteliere de calitate, mai ales, este foarte important ca hotelurile viitoare de 3 şi 4 stele să nu fie operate de diferitele societăţi de stat, instituţii publice sau cooperatiste, moşteniri ale sistemului socialist, ci de investitori strategici (care nu cumpără în scop speculativ imobiliar, ci pentru minimum 10 ani). Este nevoie pe de o parte de un lobby important pentru a convinge aceşti operatori de a-şi ridica nivelul de comfort şi calitatea serviciilor oferite sau de a-şi vinde hotelurile deţinute, iar pe de altă parte de a pregăti prospecte şi documentaţii profesioniste de prezentare a posibilităţilor de investiţie în diferitele locaţii, de tip greenfield sau braunfield.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Hotelurile Covasna, Căprioara, Cerbul, Bradul, Dacia, Montana, CARP, dar şi locaţii greenfield, cum sunt intrarea dinspre Chiuruş (locaţie pentru băi), Valea Zânelor – Valea Hanko, etc.


APL


APL în colaborare cu Consiliul Judeţean şi instituţiile în cauză


proiect neiniţiat



TS


documentaţie despre starea tehnică şi juridică a locaţiilor posibile pentru hoteluri de 3 şi 4 stele


variabil, pregătirea documentaţiei de mai sus poate fi între 10 000 şi 30 000 RON

13. Finanţări externe posibile: - 14. Alte menţiuni: Pentru acest proiect este nevoie de suport politic

semnificativ, deci acest demers este în mare parte funcţia unor voinţe şi colaborări politice eficiente, pe plan local şi judeţean.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

269

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.8. Dezvoltarea casei memoriale a lui Kőrösi Csoma Sándor din Chiuruş



4. Descrierea scurtă a proiectului: Dezvoltarea casei memoriale cuprinde: reamenajarea clădirii, reorganizarea şi lărgirea numărului obiectelor din expoziţie, revizuirea şi creşterea explicaţiilor legate de obiecte, noi teme de expoziţie (de ex. legate de istoria satului, meşteşuguri locale), reamenajarea curţii.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Sat Chiuruş. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


ONG


Proiect neiniţiat.



TS


Proiect tehnic.


200 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

270

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.9. Amenajare traseu mountain bike 2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Practicarea sporturilor extreme şi active în general, a venit la modă, mai ales în rândul tinerilor. Amenajarea traseurilor mountain bike în munţi sau pe dealuri atrage mulţi iubitori de sporturi extreme în zonă. Trebuiesc amenajate mai multe trasee, cu diferite grade de dificultate, lungimi, cu indicatoare, locuri de odihnă, în jurul localităţii. Traseele pot fi grupate în două categorii: • Pentru ciclism de timp liber, cu pante nu prea accentuate,

cu locuri de odihnă, izvoare, cu privelişti minunate, având caracter de circuit, abordabil în general în câteva ore.

• Pentru ciclism extrem, cu pante abrupte, ce oferă senzaţii tari, mai ales în zone unde nu periclitează ecosistemele naturale.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Valea Zânelor, Valea Hanko, Valea Karacsony. (Vezi Anexa 5)


APL


ONG, Societăţi comerciale specializate, SCT.


Proiect neiniţiat.



TS, TM


Proiect tehnic.


150 000 RON/km




––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

271

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.10. Amenajarea traseelor pentru biciclişti în oraş 2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Circulaţia nepoluantă în localităţi este încurajată şi de UE. Amenajarea traseelor pentru ciclişti oferă posibilitatea unei circulaţii nepoluante şi sănătoase. Proiectul stimulează reducerea traficului de autoturisme şi un stil de viaţă mai echilibrat, nepoluant, sănătos şi fără zgomot.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Străzile oraşului, de ex: Ştefan Cel Mare, Dózsa György, Libertăţii, Elisabeta, Petőfi Sándor, Şcolii etc. (vezi Anexa 4.)


APL


APL, ONG, IS


Proiect neiniţiat.



TM


Proiect tehnic.


240 000 RON/km

13. Finanţări externe posibile: POR, P2 – „Imbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale” Domeniul de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură”

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

272

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.11. Amenajare pârtie de schi în Valea Karácsony, dezvoltarea turistică a văii Karácsony


contribuie în caz de realizare: 5. Marketingul localităţii, 4. Dezvoltarea economică şi socială generală

4. Descrierea scurtă a proiectului: Rolul pârtiei de schi în valea Karácsony este de a aduce mai aproape de oraş un loc, unde se poate practica sporturile de iarnă. Prin construirea pârtiei se reduce distanţa de 20 de km pâna la cea mai aproape pârtie de schi de la Comandău. Pe lângă acestea se poate amenaja un număr de 5-10 vile, cu 2-3 apartemente pe 2 nivele, care deşi ar fi dispersate pe o arie de 2-4 hectare, ar funcţiona ca o singură unitate de cazare, din punct de vedere administrativ.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Valea Karácsony 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


IS, ONG


Proiect neiniţiat.



TM


PUZ, Proiect tehnic.


pârtie: 1 000 000 - 1 200 000 RON vile: 300 000 – 500 000 RON utilităţi, drum: 1-2 000 000 RON




––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

273

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.12. Dezvoltarea turismului rural din Chiuruş 2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Dezvoltarea turismului rural se desfăşoară pe două planuri: infrastructura şi atracţii. Trebuie luate următoarele măsuri: în privinţa infrastructurii trebuie stimulate clasificarea ca pensiuni rurale a 10-15 case şi vile din localitate, care au minim 2-3 camere de închiriat (posibil cu baie proprie fiecare), şi amenajarea unui loc social, pavilion şi curţi unde oaspeţii cazaţi la pensiunile din sat se pot întâlni şi mânca, petrece; în privinţa atracţiilor este nevoie de invenţia unor programe, precum practicarea unor meşteşuguri locale (de ex. culesul fructelor, tâmplărie, etc.), program de cunoaştere a vieţii lui Kőrösi Csoma Sándor, drumeţii în apropiere, excursii la Comandău, Zagon, Zăbala.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Sat Chiuruş. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


Întreprinzători din Chiuruş sau din Covasna, ONG


Proiect iniţiat.



TM


studiu de fezabilitate, studiu de piaţă, strategie de dezvoltare rurală.


variabil, investiţiile iniţiale pentru amenajarea unor pensiuni pot fi între 20 000 RON şi 200 000 RON sau chiar mai mult Multe programe nu au un buget de investiţie, necesită doar iniţiativă şi creativitate



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

274

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.13. Stimularea creării unor noi unităţi de cazare, în principal vile



4. Descrierea scurtă a proiectului: Crearea noilor unităţi de cazare este necesar pentru că nu există în prezent suficient loc. Construcţiile noi trebuie să se integreze în stilul tradiţional al locului. Un segment reprezentat la un nivel nesatisfăcător este cea a vilelor. Vilele sunt cele mai potrivite pentru conservarea stilului de staţie climaterică. Totodată se poate stimula (şi prin noul PUG şi PUZ-urile aferente) investiţia în Valea Karacsony, în vile de 3-4 stele – vezi P 2.14.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Zonele din perimetrul oraşului, de ex. Dealul Stejarului Pávai, Dealul Mestecăniş, Domokos, Valea Karacsony


APL


I


Proiect neiniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 3 - 7 ani. 10. Termen prevăzut pentru


TM


Plan de urbanizare, plan de reţele edilitare.


20 000 – 25 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

275

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.14. Program de coordonare a centrelor de tratament


contribuie în caz de realizare: -

4. Descrierea scurtă a proiectului: În acest proiect se va realiza un amplu proiect de analiză şi sinteză a tuturor serviciilor balneare şi medicale existente în staţiune, atât la nivelul bazelor de tratament, cât şi în spitalul de cardiologie. Pe de altă parte este imperativ de important, ca să se sincronizeze relaţiile de specialitate între diferitele unităţi de tratament. Pe baza unui acord de colaborare, pentru problemele de cardiologie spitalul ar avea toată răspunderea şi dreptul de coordonare profesională, pentru celelalte tipuri de îmbolnăviri (reumatisme, afecţiuni ginecologice, locomotorii, etc.) acele baze de tratament ar răspunde care ar avea - conform acordului dreptul de coordonare în domeniul respectiv.


proiectului: Spitalul de Boli Cardiovasculare Covasna


Spitalul de Boli Cardiovasculare, SCT, Policlinica balneară din Covasna*


proiect neiniţiat



TM


Documentaţie de analiză a serviciilor medicale şi balneare existente în cadrul diferitelor unităţi şi a problemelor de suprapunere şi conflict ce se ivesc la nivelul staţiunii


- (documentaţia de analiză se poate realiza pentru un cost de 15 000 – 30 000 RON).

13. Finanţări externe posibile: - 14. Alte menţiuni: *această policlinică este descrisă la axa de dezvoltare

4, la proiectul 4.2.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

276

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.15. Amenajarea traseelor de plimbare în oraş 2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: O staţiune climaterică trebuie să aibă şi atracţii care deservesc recrearea psihică a oaspeţilor. Un astfel de element reprezintă aleele, traseele de plimbare, care sunt înconjurate de multe copaci, flori şi spaţii verzi. Se pot trasa circuite de diferite lungimi pe teritoriul staţiunii, semnalate prin indicatoare, care ar conecta punctele de interes public: parcuri, restaurante, izvoare publice de ape minerale, sală de bowling, muzeul apelor minerale, căminul cultural, puncte de informare turistice, staţii de autobuze, spitalul, etc.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Str. Dózsa György. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


SCT


Proiect neiniţiat.



TM


Proiect tehnic.


Variabil în funcţia ariei construite, 80 RON / mp



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

277

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.16. Amenajarea unui muzeu al apelor minerale 2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Covasna este cunoscută ca „Oraşul Apelor minerale”, însă lipseşte o unitate în care poate fi prezentată istoria apei minerale. Amenajarea unui muzeu în care poate fi prezentată industria şi istoria apei minerale şi apele minerale din Covasna rezolvă această problemă. Muzeul ar acoperi cu exponatele sale întreaga zonă de est a Depresiunii Braşovului. Muzeul ar putea contribui la conştientizarea populaţiei şi a vizitatorilor de importanţa ocrotirii acestor valori naturale. Muzeul ar putea oferi programe interactive, putând fi legătura dintre elevi, studenţi şi organele specializate şi de cercetare din domeniul apelor minerale. Se pot organiza şi acţiuni de igienizare, de reabilitare a izvoarelor. Muzeul ar putea intra în circuitul turistic nu doar prin primirea vizitatorilor, ci şi prin organizarea de ture de vizită la Fabrica de îmbuteliere din staţiune.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Clădirea de cultură actuală. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


SCT, ONG


Proiect neiniţiat.



TM


Proiect tehnic.


150 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

278

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.17. Reamenajarea băii Árpád în stil tradiţional 2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Este nevoie de băi populare care reflectă vechea formă şi tradiţie a băilor de ape minerale, prin forme, materii, simboluri din vremea monarchiei austro-ungare. Aceste băi ar avea câteva bazine cu apă minerală, locuri de odihnă, mese şi bănci, cabine, toalete, şi un pavilion pentru mai multe persoane. Toate obiectele ar fi din lemn masiv, din buşteni şi din piatră, deci numai materii naturale. Mesajul acestor ar fi mai degrabă cultural, decât de agrement.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Vechile băi Árpád din strada Rákóczi 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


Fundaţaia Ars Topia, care a realizat mai multe băi în acest stil, sau alte organizaţii non-profit


proiect neiniţiat



TM


proiect tehnic şi documentaţie privind apele minerale ale băii, descrieri ce privesc vechile băi din acest loc


20 000 – 30 000 RON

13. Finanţări externe posibile: - 14. Alte menţiuni: multe costuri ale acestui proiect pot fi economisite

prin implicarea populaţiei în reabilitarea băilor, şi ca muncă voluntară pe timpul verii (ca şi tabără pentru elevi, tineri), şi ca muncă prestată pentru cazarea şi alimentaţia voluntarilor care nu sunt din localitate


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

279

1. Numele proiectului sau a măsurii: 2.18. Teren de bowling 2. Axa de dezvoltare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 4. Dezvoltare economică şi socială generală

4. Descrierea scurtă a proiectului: Trebuie să diversificăm oferta de distracţie. Bowlingul este un sport foarte răspândit şi popular, având o tradiţie în regiune. Construirea unei teren de bowling prezintă a modalitate de petrece a timpului liber pe care fiecare generaţie o iubeşte. Se proiectează a construi un teren de bowling, cu sistem automat, cu 2-6 piste, cu bar şi locuri de aşteptare la capătul pistelor.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: În incinta băii wellness, vezi P 2.4. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


SCT


Proiect iniţiat.



TM


Proiect tehnic.


120 000 – 600 000 RON în funcţie de numărul pistelor ( 2 – 10)



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

280

1. Numele proiectului sau a măsurii: 3.1. Dezvoltarea învăţământului legat de industria ospitalieră

2. Axa de dezvoltare: 3. Dezvoltarea bazei de resurse umane 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 5.Marketingul localităţii 4. Dezvoltarea economică şi socială generală

4. Descrierea scurtă a proiectului: Deservirea oaspeţilor în mod satisfăcător se poate face numai dacă personalul are o pregătire adecvată. Unităţile de învăţământ din Covasna trebuie să producă acest segment din resursele umane existente prin pornirea acestor tipuri de clase sau recalificarea lor.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Unităţile de învăţămînt din oraş. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


MEN, APL, IS, SCT


Proeict neiniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 1 an, continuu 10. Termen prevăzut pentru


TS


Studiu de evaluare a nevoilor de personal a diferitelor hoteluri, unităţi de cazare, restaurante.


10 000 RON

13. Finanţări externe posibile: POS Dezvoltarea Resurselor Umane – P3 Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

281

1. Numele proiectului sau a măsurii: 3.2. Utilizarea eficientă a atelierului de instruire în domeniul prelucrării lemnului



4. Descrierea scurtă a proiectului: Există un atelier de prelucrare a lemnului, în gestionarea unei şcoli locale care nu este utilizat nici măcar ineficient. Este nevoie de găsirea unui întreprinzător care se oferă să pornească o activitate de prelucrare a lemnului, folosind forţa de muncă a elevilor, în parte, şi instruindu-le pe de altă parte, şi care, în a treia parte va plăti şcolii o sumă, reprezentând închirierea echipamentelor moderne existente în dotare, sumă din care se scade costul instruirii elevilor din şcoală. Astfel se asigură şi o creştere a calificării forţei de muncă pe plan local, şi se asigură şi utilizarea eficientă a atelierului, asigurând un venit şi şcolii, în acelaş timp. Produsele (souveniruri, obiecte de mobilă uşoare – lămpi, măsuţe, etc.) pot fi vândute şi turiştilor din staţiune

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Atelierul din cadrul şcolii de ucenicie Kőrösi Csoma Sándor


Grupul şcolar Kőrösi Csoma Sándor


Societate comercială din localitate sau întreprinzător extern, în colaborare cu conducerea şcolii


proiect neiniţiat

9. Durata estimată pentru realizare: 1 an pentru lansare 10. Termen prevăzut pentru


TS


plan de afaceri


Aproximativ un buget de pornire de 10 000 RON, pentru întreprinzătorul care lansează atelierul

13. Finanţări externe posibile: - 14. Alte menţiuni: -


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

282

1. Numele proiectului sau a măsurii: 3.3. Recalificarea forţei de muncă eliberată din tăierea materialelor lemnoase

2. Axa de dezvoltare: 3. Dezvoltarea bazei de resurse umane 3. Alte axe de dezvoltări la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Prin dezvoltarea turismului vor apărea noi locuri de muncă, care pot fi acoperite prin resursele umane eliberate din alte segemente. Instruirea lor pentru noi tipuri de muncă poate fi rezolvată în centrele de învăţământ prezente sau prin înfiinţarea noilor centre de pregătire şi recalificre special amenajate din acest scop.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Oraşul Covasna, centrele de învăţământ prezente, centre special amenajate din acest scop.


APL


APL, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, IS, I, SCT, ONG


Proiect neiniţiat.



TM


Studiu de evaluare a nevoilor de personal a diferitelor unităţi comerciale din diferite industrii.


Variază în funcţie de numărul personalului care se înscriu la cursurile de formare.

13. Finanţări externe posibile: POS Dezvoltarea Resurselor Umane – P2 Realizarea legăturilor între învăţarea continuă şi piaţa muncii

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

283

1. Numele proiectului sau a măsurii: 3.4. Asigurarea de avantaje pentru cadre medicale care s-ar muta în localitate



4. Descrierea scurtă a proiectului: Se pot asigura multe beneficii şi avantaje pentru diferitele categorii de specialişti care s-ar muta în localitate (de ex. nutriţionişti, maseuri, medici specialişti în diferite domenii, consilieri în probleme de sănătate). Pentru aceasta este nevoie de o inventariere periodică a nevoilor de personal ale bazelor de tratament şi ale spitalului, şi reformularea pieţelor ţintă ale acestor beneficii în fiecare 2 ani. Beneficiile pot fi de tipul scutirilor de taxe sau impozite, asigurare de premii ocazionale pentru acestea, (din partea societăţilor angajatoare), dar mai ales asigurarea de locuinţe de serviciu pentru aceste persoane.


proiectului: APL


APL, SCT, Spitalul de Cardiologie, cu contribuţie comună


proiect neiniţiat

9. Durata estimată pentru realizare: imediat şi periodic din 2 în 2 ani 10. Termen prevăzut pentru


TM


studiu de evaluare a nevoilor de personal a diferitelor baze de tratament şi a spitalelor


în funcţie de avantaje acordate

13. Finanţări externe posibile: bugetul central, pentru locuinţe ANL 14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

284

1. Numele proiectului sau a măsurii: 3.5. Formare şi perfecţionare a personalului medical mediu



4. Descrierea scurtă a proiectului: Spitalele şi bazele de welness pot funcţiona numai dacă au personal pregătit la un nivel ridicat. Personalul actual, dar şi din viitor trebuie să aibă acces la diferite forme perfecţionare şi formări profesionale. Instruirea personalului poate fi rezolvată local sau la centre profesionale în ţară.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Oraşul Covasna sau alte centre profesionale din ţară. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: Spitalul de Cardiologie


MEN, IS, SCT


Proiect iniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 1 -2 ani 10. Termen prevăzut pentru


TM


Studiu de evaluare a nevoilor de personal a diferitelor baze de tratament şi a spitalelor.


În funcţie de numărul personalului care se înscriu la cursurile de formare.

13. Finanţări externe posibile: POS Dezvoltarea Resurselor Umane – P3 Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a companiilor

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

285

1. Numele proiectului sau a măsurii: 3.6. Pregătirea de lucrători calificaţi în industria textilă



4. Descrierea scurtă a proiectului: Prin revigorarea industriilor tradiţionale, prin care face parte şi industria textilă cererea de muncitori calificaţi va creşte. Pregătirea muncitorilor se poate reliza prin două metode: pregătirea şcolară, recalificarea şomerilor care lucrau în alte industrii.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Oraşul Covasna, centrele de învăţământ prezente, centre special amenajate din acest scop.


MEN, APL


MEN, IS, I


Proiect neiniţiat.



TM


Studiu de evaluare a nevoilor de personal a unităţilor de producţie din industria textilă.


Variază în funcţie de numărul personalului care se înscriu la cursurile de formare.

13. Finanţări externe posibile: POS Dezvoltarea Resurselor Umane – P2 Realizarea legăturilor între învăţarea continuă şi piaţa muncii

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

286

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.1. Construirea unei grădiniţe noi 2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltare economică şi socială generală 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 1. Dezvoltarea infrastructurii, gospodăririi comunale şi protecţia mediului

4. Descrierea scurtă a proiectului: Un număr de 7 grupe de grădiniţe funcţionează în locaţii total improprii pentru această activitate, fiind imperios de necesar construirea unei grădiniţe noi. Cu schimbarea modului de viaţă, angajarea ambelor părinţi şi creşterea numărului care din diferite cauze nu au alte modalităţi de a avea grijă de copii, grădiniţa devine o necesitate modernă, care trebuie să existe şi să funcţioneze conform standardelor europene.


proiectului: APL, Ministerul Educaţiei


APL, societate de proiectare şi construcţii


proiect iniţiat, în fază de SF



TS


SF, proiect tehnic


600 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

287

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.2. Serviciu de informare a populaţiei 2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltare economică şi socială generală 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Creşterea calităţii nivelului de trai porneşte de la o populaţie mai bine informată, transparentă, servicii publice şi private accesibile. În general în România este o mare lipsă de informare, în legătură cu noile reglementări, legi, proceduri, privind unele servicii urbane, servicii administrative, servicii gratuite, servicii medicale şi altele. Despre aceste servicii s-ar putea iniţia un departament sau un serviciu în cadrul Primăriei care ar furniza informaţii complexe despre orice fel de probleme, întrebări ale populaţiei, inclusiv în legătură cu munca şi rezultatele, obiectivele administraţiei locale. De acea am menţionat şi axa de dezvoltare Marketingul localităţii la care acest proiect ar contribui, fiindcă o mai bună imagine a localităţii porneşte de la comunicarea internă, spre populaţia locală

5. Locaţie posibilă pentru proiect: În incinta Primăriei Covasna 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


APL


proiect neiniţiat



TS


organigrama modificată, fişe ale postului, obiective formulate concret


120 000 RON anual



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

288

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.3. Stimularea înfiinţării şi funcţionării asociaţiilor de proprietari din blocurile de locuinţe

2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltare economică şi socială generală 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Proprietarii de imobile din centru, şi în primul rânnd proprietarii de apartamente în blocuri de locuinţe să iniţieze proiecte de reabilitare a aspectului exterior (şi rezolvarea altor probleme, precum termo- şi hidroizolaţia blocurilor). În acest scop primul apps concret este înfiinţarea asociaţiilor de proprietari, iar unde acestea există trebuie angrenate în proiecte de ameliorare a aspectului acestor imobile.


proiectului: APL, Ministerul Dezvoltării




proiect neiniţiat



TS


SF, proiect tehnic


500 000 – 700 000 RON / bloc de locuinţe (revopsirea, termoizolaţia)

13. Finanţări externe posibile: program MLDPL 14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

289

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.4. Policlinică municipală, ce va avea ca sarcină şi coordonarea între spitalul de cardiologie, bazele de tratament şi spitalul orăşenesc

2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Dezvoltarea resurselor umane

4. Descrierea scurtă a proiectului: În oraş nu există în momentul de faţă o policlinică unde ar exista un serviciu ambulatoriu. De acea este nevoie de realizarea unei astfel de policlinici, unde bolnavii din localitate, care au probleme mai mici pot fi trimiţi şi trataţi. Pe lângă aceasta, policlinica ar avea şi funcţia de coordonare între bazele de tratament, spitalul de cardiologie, spitalul orăşenesc, asumând răspunderea pentru toţi pacienţii care vin în localitate, fie la tratament balnear fie cu alte probleme, în legătură cu procedurile şi tratamentele primite. Pe lângă aceasta, ar putea coordona nu numai trimiterea pacienţilor, ci şi oferta de tratamente din cadrul diferitelor unităţi medicale şi turistice, pe baza unui acord comun, elaborat ca un parteneriat PPP între actorii implicaţi (vezi P 2.6.).

5. Locaţie posibilă pentru proiect: în centru, sau în apropierea centrului, într-un imobil cu 2000-3000 mp, cu posibilităţi de parcare


APL, Spitalul de Boli Cardiovasculare, Spitalul Orăşenesc Covasna


Ministerul Sănătăţii


proiect neiniţiat



TS, TM


SF, proiect tehnic


8-10 000 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

290

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.5. Amenajarea unui WC public în centru 2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltare economică şi socială generală 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 1. Dezvoltarea infrastructurii, gospodăririi comunale şi protecţia mediului

4. Descrierea scurtă a proiectului: Este nevoie de un WC public, pentru a facilita plimbările lungi şi plăcute ale turiştilor în centru. Aceasta trebuie să fie lângă traseele de plimbare marcate (vezi P 2.7.) şi în apropierea unităţilor centrale urbane.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: La un bloc de locuinţe sau magazin din centru (P-ţa Libertăţii), cu intrare dinspre stradă, din centru, amenajat corespunzător şi marcat cu indicatoare


APL


societate comercială specializată


proiect neiniţiat



TS, TM


SF, proiect tehnic


100 000 – 200 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

291

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.6. Creşterea nivelului calităţii serviciilor medicale

2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 2. Dezvoltarea turismului balnear

4. Descrierea scurtă a proiectului: Atât pentru populaţia locală, cât şi pentru turiştii sunt necesare servicii medicale mai avansate, mai diversificate şi oferite cu mai mult profesionalism. Diversificarea se poate face în cazul serviciilor pentru populaţie prin introducerea unor departamente şi servicii inexistente până acum, creşterea serviciilor medicale private, iar pentru turişti, prin introducerea unor servicii medicale specifice, alternative (cure de băut, băi calde, ayurveda, fango, gimnastică medicinală, homeopatie, consultanţă de specialitate etc.)

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Baze de tratament, spitale, cabinete medicale private 6. Coordonator recomandat al

proiectului: Spitalul de Boli Cardiovasculare, Spitalul Orăşenesc


Spitalul de Boli Cardiovasculare, Spitalul Orăşenesc, Baze de tratement


proiect neiniţiat



TS, TM


În funcţia numărului şi complexitatea departamentelor construite.


depinde de proiect concret



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

292

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.7. Amenajarea unei săli de spectacole 2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală. 3. Alte axe de dezvoltări la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: În prezent oraşul nu are o sală de spectacole cu capacitate de primire a unei mulţimi de oameni între 100 – 200 persoane, nici casa de cultură actuală nu este potivit pentru astfel de evenimente. Construirea unei săli cu capacitatea de minim 100 - 150 de locuri este absolut necesară pentru a permite organizarea evenimentelor de mare anvergură.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Casa de cultură proiectată în centru, actualmente în reconstrucţie, pentru un hotel 4* (Hotel Spa International).


APL


societatea a concesionat clădirea şi şi-a asumat reconstrucţia imoblilului pentru hotel de 4* (Hotel Spa International).


Proiect în derulare, pentru anul 2008 se proiectează finalizarea reconstrucţiei.



TM


SF, proiect tehnic


13. Finanţări externe posibile: 14. Alte menţiuni: În casa de cultură proiectată, care va fi folosită ca şi

hotel va fi asigurată o sală de spectacole de 200 de locuri.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

293

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.8. Atragerea investitorilor în industria textilă şi alimentară (prelucrarea cărnii)

2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală. 3. Alte axe de dezvoltări la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Programul cuprinde alcătuirea unei broşuri care cuprinde informaţii în legătură cu starea juridică, starea tehnică a terenului oferit investiţiilor, dotarea privind reţelele edilitare, electricitate, gaze. În cazul unor nereguli privind terenul trebuie clarificate problemele, reţele edilitare care lipsesc trebuie amenajate. Trebuie realizate condiţii EU conforme pentru o uzină de prelucrare a cărnii, locul ideal ar fi zona gării.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Clădirea veche a fabricii de materiale textile, zona gării.


APL


APL, Societăţi comerciale specializate.


Proiect neiniţiat.



TM


Studiu de fezabilitate, proiect tehnic, broşură informativă.


6 000 RON pentru broşură, 80 000 pentru faza de proiectare.



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

294

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.9. Atragerea unor investitori în domeniul comerţului de bunuri de larg consum, alimente, materiale de construcţii

2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală. 3. Alte axe de dezvoltări la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Oraşul duce lipsă de comercianţi de bunuri de consum, alimente, care să ofere spre vânzare într-un sortiment diversificat diferite produse de uz casnic. În anii ce urmează, construcţia noilor hoteluri, facilităţilor de cazare şi dezvoltarea infrastructurală va induca creşterea cererii de materiale prime de construcţii. Firmele de construcţie trebuie să achiziţioneze aceste materialele din alte oraşe în prezent. Un depozit mare de materiale de construcţie ar rezolva această problemă, şi totodată ar putea ocupa loc cheie în comercializarea lemnului tăiat în zonă şi a produselor din lemn.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Zona gării CFR. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


I


Proiect neiniţiat.



TM




Faza de proiectare (SF): 30 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

295

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.10. Sistem de sprijinire a agriculturii şi producţiei ecologice, de produse animaliere şi vegetale



4. Descrierea scurtă a proiectului: Agricultura de subzistenţă trebuie pe parcurs desfiinţată, mai ales în locaţiile centrale ale oraşului, dar agricultura ecologică, cea producătoare de produse ecologice („bio”) şi care produc pentru vânzare directă în turism trebuie sprijinită. Pe lângă acestea trebuiesc delimitate care sunt acele culturi care pot fi conectate la industria alimentară locală (din zonă), pentru a putea fi competitive (de ex. industria laptelui, industria cărnii). Binînţeles trebuiesc susţinute doar acele ferme şi gospodării care nu se interferează cu zonele turistice (de ex. cele din Chiuruş sau alte zone), şi care totodată sunt perfect compatibile din punct de vedere enviromental cu normele europene de protecţie a mediului.


proiectului: APL


APL, societate de consultanţă


proiect neiniţiat



TM


strategie şi plan de dezvoltare agricolă


30 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

296

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.11. Modernizarea stadionului de fotbal 2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltare economică şi socială generală 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: În ultimii ani starea terenului de fotbal s-a deteriorat, din cauza unor litigii privind proprietatea. Ppunerea în funcţiune a stadionului ar fi importantă atât pentru revigorarea activităţii de sportive din oraţ, cât şi pentru desfăşurarea cantonamentelor echipelor dinţară şi din străinătate, activitate ce ar putea aduce clienţi pentru hotelurile existente din oraş. Modernizarea va consta în reabilitarea gazonului, obiectelor de pe teren, a tribunelor, amenajarea unor vestiare şi toalete noi, a unui bufet care cu ocazia evenimentelor sportive poate să ofere băuturi nealcoolice.


proiectului: APL, Ministerul Tineretului şi Sportului




proiect neiniţiat



TM


SF, proiect tehnic


500 000 – 1 000 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

297

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.12. Relansarea fabricii de bioxid de carbon 2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală. 3. Alte axe de dezvoltări la care

contribuie în caz de realizare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 3. Dezvoltarea resurselor umane

4. Descrierea scurtă a proiectului: Covasna este cunoscută de apele minerale şi gazele naturale. Fiind bogat în diferite gaze, mai ales de bioxid de carbon este o posibilitate foarte bună de producere de profit. Lângă acesta fabrica poate fi exploatată ca şi un element de atracţie turistică. Pentru aceasta este nevoie de atragerea unui investitor.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Fabrica de bioxid de carbon. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


I


Proiect neiniţiat.



TM




Faza de proiectare (SF): 35 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

298

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.13. Crearea unor evenimente culturale pentru populaţie şi pentru turişti

2. Axa de dezvoltare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală 3. Alte axe de dezvoltări la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Evenimentele culturale pot fi sprijinite prin două metode: consiliul oferă posibilităţi de finanţare prin concurs pentru organizarea a unor evenimente. Municipiul ar putea organiza următoarele evenimente: pavilion de muzică, expoziţii de fotografie cu diferite teme, Festivalul de iarnă sau Zilele zăpezii, Festival de dans popular, Zilele copiilor, Club pentru mic şi mare – origami, bodypainting, activităţi meşteşugăreşti, Zilele Apei Minerale, concerte şi multe altele.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Casa de cultură, Pârtia de schi, piaţa din centru, parcul central.


APL


APL,ONG


Proiect neiniţiat.

9. Durata estimată pentru realizare: 1 an, în fiecare an 10. Termen prevăzut pentru


TM


Documentaţii de concurs


35 000 RON pentru concursurile, 150 000 RON pentru evenimentele organizate.

13. Finanţări externe posibile: Fondul Szülőföld, Fundaţia Communitas, Consiliul Judeţean Covasna

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

299

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.14. Amenajarea unui complex sportiv lângă sala de sport existentă



4. Descrierea scurtă a proiectului: Pe lângă terenul de fotbal, este nevoie de numeroase terenuri şi săli de sport, pentru dezvoltarea fizică şi mentală echilibrată a tinerilor, precum şi pentru asigurarea sănătăţii şi recreerii populaţiei. Trei terenuri de sport ar fi cel mai potrivite pentru aceste necesităţi: una de baschet şi handbal (multifuncţional) şi una de tenis. Pentru aceste terenuri trebuiesc asigurate facilităţile precum vestiare, toalete moderne, truse de prim ajutor etc.


proiectului: APL, Ministerul Tineretului şi Sportului




proiect neiniţiat



TL


SF, proiect tehnic


100 000 – 200 000 RON

13. Finanţări externe posibile: finanţări guvernamentale sau judeţene 14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

300

1. Numele proiectului sau a măsurii: 4.15. Construcţia sau amenajarea unui club recreativ pentru tineri



4. Descrierea scurtă a proiectului: Tinerii din localitate au posibilităţi de recreere destul de restrânse. De aceea, pentru vârstele 10-18 se poate amenaja un club de recreere, unde ei îşi pot desfăşura activităţile, în condişii civilizate. Aici se poate oferi un sediu asociaţiilor şi uniunilor de tineret, se pot amenaja săli de sport (tenis de masă, biliard, şah, cărţi), bibliotecă de tineret, sală de dans, dans popular şi altele. Bineînţeles, clubul nu trebuie doar amenajat sau cosntruit ci trebuie şi ghidat, asigurat funcţionarea sa permanentă, stimularea tinerilor pentru activităţi indoor şi outdoor.


proiectului: APL, asociaţii de tineret




proiect neiniţiat



TL


SF, proiect tehnic


300 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

301

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.1. Relansarea relaţiilor diplomatice şi politice a administraţiei locale cu administraţia centrală şi judeţeană

2. Axa de dezvoltare: 5. Marketingul localităţii 3. Alte axe de dezvoltare la care

contribuie în caz de realizare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală 1. Dezvoltarea infrastructurii, gospodăririi comunale şi ocrotirea mediului

4. Descrierea scurtă a proiectului: Pentru rezultate excelente, ar fi necesar ca să se caute noi legături şi interese comune din partea administraţiei locale, mai întâi, cu administraţia judeţeană. Acesta este necesar pentru schimbul de informaţii, vitale în această perioadă generală de dezvoltare, pentru servicii cofinanţate de către cele două administraţii (de exemplu, educaţie, recalificare, consilire pentru agricultură, etc.), pentru asocieri şi dezvoltări la nivel regional, pentru proiecte comune (de exemplu, promovare turistică regională, reabilitarea Planului Înclinat), şi pentru alocarea unor fonduri din bugetul central. Se poate numi un responsabil cu această sarcină din cadrul Primăriei sau a Consiliului Local, care va iniţia o serie de întâlniri cu reprezentanţii judeţului. Pe lângă aceste întâlniri, se pot iniţia şi invitaţii informale din partea consiliului local, pentru anumite evenimente, sărbătorii, inaugurări.


proiectului: APL


APL


măsură neiniţiată



TS


-


fără cheltuieli concrete



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

302

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.2. Program de dialog cu populaţia locală 2. Axa de dezvoltare: 5. Marketingul localităţii 3. Alte axe de dezvoltări la care

contribuie în caz de realizare: 4. Dezvoltarea economică şi socială generală a localităţii

4. Descrierea scurtă a proiectului: Sunt necesare forumurile regulate (cel puţin o dată pe an), între populaţia rezidentă şi administraţia locală. Pe lângă aceasta este necesară o pagină de web bine structurată şi pregătită cu informaţii, precum şi un e-mail unde rezidenţii (şi nu numai) îşi pot exprima opiniile sau pot pune întrebări diverse (şi vor primi răspuns, în cel mult 2-3 zile). Se vor institui parteneriate între autoritatea publică locală şi structurile societăţii civile, cu ONG-urile, cu organizaţiile creatorilor de artă, ale artiştilor-interpreţi, precum şi dialogul social cu sindicatele. Se va asigura un dialog permanent cu reprezentanţii cultelor religioase şi iniţierea de acţiuni cu caracter social-filantropic.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: În incinta clădirii primăriei, săli de spectacole. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


APL


Proiect neiniţiat (dar noua pagina de web a oraşului la momentul de faţă deja este în curs de elaborare).

9. Durata estimată pentru realizare: 1 an, după care o operare continuă. 10. Termen prevăzut pentru


TS, TM


Organigrama modificată, fişe ale postului, obiective formulate concret.


10 000 RON anual pentru diferite forumuri şi întâlniri între administraţia locală şi populaţie, întreprinzători, societatea civilă.



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

303

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.3. Reabilitarea unor construcţii-simbol ai staţiunii (Planul înclinat, mocăniţa)

2. Axa de dezvoltare: 5. Marketingul localităţii 3. Alte axe de dezvoltări la care

contribuie în caz de realizare: 2. Dezvoltarea turismului balnear 1. Dezvoltarea infrastructurii de circulaţie, a gospodăririi comunale şi protecţia mediului

4. Descrierea scurtă a proiectului: Păstrarea clădirilor simbol ai localităţii este foarte importantă din punct de vedere a imaginii oraşului. Rolul acestor clădiri se accentuează dacă este vorbă de construcţii de importanţă naţională, de monumente unice în ţară sau în Europa. Planul înclinat împreună cu mocăniţa, reprezintă un potenţial semnificativ privind valorificarea turistică, dar poate fi folosită şi ca modalitate de transport persoane şi marfe între Comandău şi Covasna.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Planul înclinat, reţeaua de cale ferată îngustă dintre Covasna şi Comandău


APL


IS, SCT


Proiect iniţiat.



TS, TM


Studiu de fezabilitate.


Faza de proiectare: 60 000 RON

13. Finanţări externe posibile: 14. Alte menţiuni: A început procesul de expropriere a mocăniţei şi a

Planului Înclinat de către Consiliul Judeţean Covasna


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

304

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.4. Realizarea planului de marketing al localităţii 2. Axa de dezvoltare: 5. Marketingul localităţii 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Covasna la momentul de faţă nu este bine reprezentat pe piaţa turistică. Aceasta înseamnă că nu are o imagine clară pe piaţa turistică şi nu are o caracteristică de diferenţiere, faţă de celelalte staţiuni balneare. De aceea, este nevoie de un plan de marketing bine structurat, cu programe şi cheltuieli concrete, care, după introducerea şi renovarea unor elemente de atracţie cum ar fi băile de agrement şi Planul Înclinat, precum şi noile hoteluri s-ar putea porni reprofilarea mentală a imaginii percepute a staţiunii, atât pe plan intern, cât şi internaţional. Acest plan va trebui să cuprindă elemente concepţionale, ca simboluri, imagine, probleme de percepţie, dar şi analiza mai atentă a concurenţilor şi a pieţelor ţintă, actuale şi potenţiale, şi totodată mijloacele ce vor sprijini realizarea acestei schimbări de imagine (PR, mijloace de comunicare, pagină de web, evenimente, etc.). Pe lângă axa turistică, planul de marketing trebui să ia în vedere şi dimensiunea atragerii investiţiilor, îm diferite domenii (hoteluri, ind. alimentară, etc.)


proiectului: APL


societate comercială specializată


proiect iniţiat: în anul 2007 s-a realizat un studiu de marketing, de către INCDT, care conturează unele aspecte sus-menţionate, dar care trebuie elaborate mai concret, în viitor.



TM


studii de piaţă despre imaginea Covasnei


30 000 – 40 000 RON (fără studii de piaţă)



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

305

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.5. Axarea pe o singură caracteristică, specifică doar oraşului Covasna



4. Descrierea scurtă a proiectului: Atât la nivelul dezvoltării produselor turistice, cât şi la nivelul comunicaţiilor, trebuie găsită şi subliniată aceea caracteristică care este îndeosebi specifică turismului din Covasna.

Această caracteristică, fie mofetele din localitate, fie apele minerale carbogazoase, fie anumite proceduri specifice (de ex. terapia prin metoda Covasna a bolilor cardiovasculare sau hidroterapia în special), va constitui pivotul comunicaţiilor din oraş, va figura în fiecare material promoţional şi turistic, de la pagina de web a oraşului până la indicatoarele şi panourile de informare din spaţiul public.

Puterea distinctivă a Covasnei ar putea sta într-o imagine existentă şi creată de competenţe, unde problemele cardiologice se refac într-un mod miraculos.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


IS, SCT


Proiect neiniţiat.



TM


Documentaţie de analiză a serviciilor existente în cadrul diferitelor unităţi şi a imaginii existente până acum Covasnei în rândul populaţiei din România – studii de piaţă.


50 000 – 60 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

306

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.6. Elaborarea sistemului de simboluri a Covasnei, inclusiv stema localităţii



4. Descrierea scurtă a proiectului: Elaborarea simbolurilor care au rolul de a reprezenta oraşul Covasna. Cel mai apropriat simbol ar fi un logo în forma de inimă. Acest simbol este bun din mai multe motive: Covasna este în mijlocul ţării, la distanţe aproape egale de fiecare parte a statului, aşadar poate fi interpretată ca şi inima ţării; este cunoscută pentru tratamentele bolilor cardiologice, deci se potriveşte denumirii de „oraşul inimii”; aşa cum inima este „motorul” organismului omului, Covasna poate fi motorul vindecării şi a prevenirii bolilor cardiologice. Un alt simbol poate fi Balta Dracului sau mofetele, dar poate cel mai puternic simbol al localităţii este Planul Înclinat şi mocăniţa. După alegerea simbolurilor, acestea pot fi aduse într-o reprezentare grafică unică (logouri) care trebuie trimise pentru utilizare tuturor unităţilor de turism şi servicii din localitate. Numai dacă toţi vor folosi simbolurile localităţii (pe lângă cele proprii), acestea se vor fortifica reciproc, prin efecte sinergice.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: Covasna. 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


IS, SCT


Proiect neiniţiat.



TM



10 000 – 20 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

307

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.7. Programe de comunicaţii exterioare 2. Axa de dezvoltare: 5. Marketingul localităţii 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Bazat pe planul de marketing, comunicaţiile externe trebuie să faciliteze trimiterea mesajelor formulate la pieţele ţintă alese, în planul de marketing. Aceste programe vor consta în spoturi de televiziune, broşuri şi cărţi despre localitate şi atracţiile sale, mape de prezentare (în special pentru investitori), publicaţii locale, sejururi organizate pentru ziarişti din domeniul turismului. Bineînţeles, pieţele ţintă pot fi nu numai din domeniul turismului, ci şi populaţie care caută domiciliu secundar, investitori, cărora trebuie alese alte mijloace de comunicare specifice (anunţuri în ziare, reviste sau scrisori DM). Acest program trebuie să includă şi măsuri şi mijloace de atragere a diferilor investitori pnetru hoteluri, baze sportive, centru de wellness, etc.

5. Locaţie posibilă pentru proiect: România, ţările vecine 6. Coordonator recomandat al

proiectului: APL


Societăţi comerciale specializate în publicitate şi design


proiect neiniţiat



TM (după lansarea principalelor proiecte de dezvoltare şi după elaborarea planului de marketing)


plan de marketing


3 000 000 – 6 000 000 RON

13. Finanţări externe posibile: POR Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului 5.3 Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în scopul creşterii atractivitaţii României ca destinaţie turistică

14. Alte menţiuni:


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

308

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.8. Concepţia unui program sistematizat cu oraşele înfrăţite şi cu oraşele balneare din ţară şi din străinătate

2. Axa de dezvoltare: 5. Marketingul localităţii 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Se poate asigura un PR extraordinar şi paralel o promovare suplimentară prin relaţii diplomatice şi economice cu alte oraşe din ţară şi din străinătate. Pe de o parte se poate asocia cu oraşe din Ţinutul Secuiesc, nu numai cu profil balnear, pentru a asigura un buget mai semnificativ promovării şi publicităţii în străinătate. În al doilea rând, este nevoie de o organizaţie naţională a oraşelor şi societăţilor de turism (hoteluri, balneaţie, firme de consultanţă), care pe lângă faptul că asigură un lobby eficient pentru dezvoltarea ramurei în general, asigură din buget propriu un profesionalism mai ridicat pentru întreaga ramură a turismului balnear din România, prin regulamentul său intern, prin calificări suplimentare a angajaţilor, prin schimb de informaţii şi experienţe între prestatori şi consultanţi, investitori. În al treilea rând, pot fi intensificate relaţiile cu oraşele înfrăţite, din Ungaria şi alte ţări şi pot fi iniţiate alte înfrăţiri. Sensul acestora rezidă în atragerea primilor turişti străini, din aceste oraşe, care pot fi cei mai buni promotori ai staţiunii. Pe lângă acestea, înfrăţirea cu alte oraşe cu profil similar din străinătate poate însemna relaţii profesionale pentru prestatorii din oraş, excursii organizate pentru ziariştii de specialitate din aceste oraşe, şi multe alte beneficii.


proiectului: APL


APL


proiect iniţiat, prin relaţii bilaterale cu oraşe înfrăţite şi cu unele oraşe balneare din România, dar fără un obiectiv precis şi programat

9. Durata estimată pentru realizare: continuă 10. Termen prevăzut pentru


TM


- (plan de marketing)


-



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

309

1. Numele proiectului sau a măsurii: 5.9. Funcţionarea sistemului de monitorizare 2. Axa de dezvoltare: 5. Marketingul localităţii 3. Alte axe de dezvoltare la care


4. Descrierea scurtă a proiectului: Deosebit de important devine aplicarea strategiei. Pentru cuantificarea exactă a rezultatelor dezvoltării, a aplicării strategiei şi atingerii obiectivelor este necesară un sistem de monitoring. Aceasta va analiza pe baza unor indicatori, pe perioade stabilite anterior, realizarea obiectivelor strategice şi a obiectivelor specifice. În capitolul 4.3. a prezentei strategii vom face o descriere a principalelor aspecte a sistemului de monitoring, ce vor trebui operate pe termen scurt, mediu şi lung, pentru a asigura o eficacitate cât mai ridicată a aplicării strategiei, prin măsurile administrative şi investiţiile în obiectivele propuse.


proiectului: APL


APL, S.C. AQUAPROFIT Consulting SRL


proiect iniţiat, în fază de elaborare prin prezenta strategie, până la concepţia principalelor trepte ale acestui sistem de monitoring

9. Durata estimată pentru realizare: continuă, în următorii 15 ani 10. Termen prevăzut pentru


TM, TL


Strategia de Dezvoltare pe termen lung a staţiunii Covasna


20 000 – 40 000 RON



––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

310

4.3. Aspecte ale implementării şi monitorizării

Implementarea strategiei de dezvoltare pe termen lung a oraşului-staţiune Covasna va fi

posibilă doar cu respectarea unor cerinţe legate de transparenţă, de publicitate şi de antrenare

a interesaţilor în dialog, de consecvenţă în procesul decizional la nivelul administraţiei publice

locale. Primăria şi Consiliul Local sunt factori de coordonare atât în elaborarea, cât mai ales în

implementarea strategiei, în realizarea obiectivelor formulate în strategie. Prezentul document

strategic are scopul de a contribui la creşterea capacităţilor administrative, prin impulsionarea

factorilor de decizie de a participa activ în gestionarea efectivă a problemelor localităţii, în

găsirea unor soluţii de rezolvare ale acestora, în căutarea modalităţilor de a atrage resurse

financiare pentru realizarea unor investiţii legate de dezvoltarea socio-economică a localităţii

Covasna. Strategia de dezvoltare a localităţii ar putea să eficientizeze deciziile legate de

întocmirea şi alocarea resurselor din bugetul local, mai ales în cazul asigurării contribuţiilor

proprii la proiectele înaintate spre finanţare la POR, sau să fundamenteze argumentele

expuse organismelor administraţiei publice centrale în cazul programelor de dezvoltare

guvernamentale.

Aşa cum am subliniat şi în capitolul 3.3. Sistemul strategic al obiectivelor, axelor şi al măsurilor de

dezvoltare pentru oraşul Covasna, prezentul document strategic îşi poate îndeplini menirea, numai

dacă este studiat, discutat, înţeles şi aprobat prin hotărâre a consiliului local, iar în procesul de

implementare este şi monitorizat, fie de specialişti din cadrul primăriei, fie de experţi evaluatori,

ale căror rapoarte periodice vor facilita procesul administrativ în concordanţă cu strategia

adoptată mai devreme.

De pe figura 3.3.1. reprezentând Modelul ierarhiei obiectivelor din capitolul 3.3., se poate deduce

că obiectivele generale ale programului strategic vor fi apropiate, sau atinse prin împlinirea

obiectivelor specifice conturate pentru fiecare axă de dezvoltare în parte şi prin efectul

sinergic al acestora (vezi şi fig. 3.3.2.). Axele de dezvoltare vor fi implementate prin

generarea, elaborarea şi implementarea unor grupuri de proiecte concrete, grupate sub

măsurile detaliate mai sus, având la rândul lor propriile lor obiective operative.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

311

Aşa cum reiese din tabelele sintetice din capitolul 3.3 – atât cel care redă ierarhizarea şi

integrarea proiectelor, măsurilor după axele de dezvoltare şi la obiectivele strategice, cât mai

ales cele arondate celor 5 axe de dezvoltare – nu este vorba ca administraţia publică locală să

realizeze toate aceste proiecte. Mai degrabă se recomandă luarea unei poziţii de iniţiator şi de

antrenarea unor gazde de proiecte, atât din comunitatea locală, reprezentanţi ai vieţii socio-

economice locale, cât şi din afară, prin atragerea investitorilor străini. Oricum, pentru

realizarea proiectelor propuse, şi prin acestea, implementarea axelor de dezvoltare conturate

necesită un aport însemnat de resurse financiare, pentru care finanţările oferite de Fondurile

Structurale ale UE, prin programele operaţionale, mai ales Programul Operaţional Regional,

destinat cu precădere susţinerii eforturilor de dezvoltare la nivel regional şi local, oferă

oportunităţi care nu pot fi neglijate. Pentru a sprijini şansele de reuşită ale cererilor de

finanţare asociate propunerilor de proiect şi înaintate Organismului Intermediar pentru POR

în cadrul unor Domenii Majore de Intervenţii ale Axelor prioritare, se recomandă însuşirea

viziunii strategice integrative nu numai pentru gazdele de proiect (potenţiali beneficiari ai

finanţărilor prin POR), ci şi pentru cel care va promova ideile de proiecte prezentate în

tabelele din Strategia de dezvoltare a localităţii Covasna. Iar acest promotor, prin atribuţiile

sale trebuie să fie autoritatea administraţiei publice locale.

Pentru a putea urmări gradul de realizare a strategiei oraşului, trebuie elaborat un sistem de

monitorizare locală (vezi proiectul 5.6.), adaptat tipurilor de intervenţii din cadrul axelor de

dezvoltare şi al măsurilor. Cel mai simplu sistem de monitorizare se poate constitui prin

realizarea unor rapoarte periodice (anuale, bianuale) despre stadiul de evoluţie al eforturilor

legate de proiecte şi caracterizarea situaţiilor din momentele respective, atât din punct de

vedere calitativ, cât şi cantitativ. Pentru cuantificarea evoluţiei se recomandă elaborarea unui

sistem de indicatori specifici, care să se ierarhizeze conform modelului prezentat la capitolul

3.3. Adică indicatorii pot fi de input, output, de rezultat şi de efect. Valoarea acestora o să

reflecte modul în care un proiect concret serveşte nu numai obiectivele operative proprii,

dar şi cele specifice la nivele de axă de dezvoltare, şi cele generale la nivel de strategie

integrată. Indicatorii valorici pot fi exprimate în diferite unităţi de măsură în funcţie de natura

măsurii propuse. De exemplu în cazul Axei 1. dezvoltarea infrastructurii de circulaţie, a

gospodăririi comunale şi protecţia mediului, pornind de la obiectivul operativ dezvoltarea reţelei


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

312

de canalizare indicatorul input constiuie suma de bani cheltuiţi pe acest program, indicatorul

de output lungimea reţelei de canalizare, exprimată în metri lungime şi numărul gospodăriilor

racordate la sistemul de canalizare. Indicatorul de rezultat, în acest caz este reducerea poluării

apelor (cu x m3 de apă reziduală), iar printre indicatorii de efect se poate număra creşterea

gradului de satisfacţie cu calitatea mediului din oraş, contribuind atât la obiectivele generale

ale protecţiei mediului la nivel judeţean, regional şi naţional, cât şi la creşterea atractivităţii

oraşului pentru locuitori, turişti şi investitori.

Pentru funcţionarea sistemului de monitorizare, alături de unităţile de măsură (nr., %,

milioane lei, mc, mp etc.) mai este nevoie de organizarea urmăririi proceselor prin colectarea

de date, crearea de baze de date, prin evaluări şi analize, anchete, studii realizate periodic pe

baza cărora să se fundamenteze rapoartele de monitorizare. Deocamdată nici pentru

strategiile la nivel regional nu sunt finalizate aceste sisteme, dar se pot formula liste de

întrebări legate de obiectivele de diferite nivele (generale, specifice, operative, adică la nivel

de strategie, axă de dezvoltare, măsură). Pornind de la modelele oferite de documente

programatice strategice precum Documentul-Cadru de Implementare al Programului

Operaţional Regional pentru perioada 2007–2013, se pot întocmi tabele cu obiective

cuantificate şi indicatori. În cazul POR acestea sunt elaborate pe axe prioritare, conturând

indicatori de output (ieşire) şi de rezultat. Dat fiind că acestea servesc la un sistem de

monitorizare la nivel naţional sau regional, la nivel de localitate adaptarea modelului

întâmpină dificultăţi de interpretare. Totuşi, pe bază de analogii şi în cazul oraşului Covasna

se pot formula indicatori după obiectivele operative ale Axelor de dezvoltare. În capitolul

3.3. sunt prezentate de fapt chiar programe şi măsuri concrete sau tipuri de acţiuni care pot fi

considerate indicatori de output (număr de proiecte de elaborate, eventual ponderarea

acestora) pentru Axa de dezvoltare respectivă.

Având în vedere structura pe comisii de specialitate a consiliului local, cât şi compartimentele

de specialitate din cadrul primăriei s-ar dori să se înfiinţeze un comitet local de

monitorizare a strategiei de dezvoltare a localităţii Covasna, care să se întrunească

periodic şi să urmărească dacă eforturile investiţionale apărute în oraş se înscriu în


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

313

recomandările strategiei şi respectă reglementările din Planul de Urbanism General sau nu.

Pe de altă parte să constate dacă eforturile pentru promovarea ideilor de proiect au fost

eficiente, sau nu. Aprecierile, observaţiile formulate să fie documentate prin procese-verbale

pe baza cărora specialiştii din cadrul primăriei sau consilierii mandataţi sau experţi invitaţi să

elaboreze rapoarte de monitorizare a strategiei de dezvoltare, formulând totodată

recomandări necesare pentru intervenţii în procesul decizional strategic cu efect de lungă

durată (modificarea şi/sau completarea strategiei). Aceste rapoarte, deci trebuie pregătite de

specialişti, după care să fie discutate şi aprobate de comitetul de monitorizare şi apoi de

consiliul local. Desigur, în aceste comitete ar trebui să participe fie cu drept deliberativ, fie cu

drept consultativ şi reprezentanţii instituţiilor publice, ale sferei de afaceri şi al organizaţiilor

non-guvernamentale. Pentru organizarea unei asemenea organism trebuie elaborat un

regulament de organizare şi funcţionare, după modelul Comitetului de Monitorizare a POR,

sau a Comitetelor Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare din regiunile de dezvoltare.

Aceste propuneri se referă la eficientizarea muncii administrative cu respectarea legislaţiei

naţionale privind administraţia publică.

Ar fi indicat să funcţioneze un organism cu funcţie de asistenţă tehnică pentru promovarea

şi implementarea strategiei de dezvoltare locală, de dorit în cadrul primăriei, care să poată fi

contactat pentru aprecierea, dacă ideile de proiecte ale iniţiatorilor sau gazdelelor de proiecte

sunt în concordanţă cu strategia locală şi cu cerinţele din etapele procesului de evaluare şi

selecţie a proiectelor finanţate din POR sau alte programe. Acest organism ar putea fi un

element de eficientizare a procesului de implementare a Programului Operaţional Regional în

cadrul regiunii Centru şi a judeţului Covasna. Chiar dacă această atribuţie ar putea fi şi este

îndeplinită la nivelul Consiliului Judeţean, asistenţa tehnică locală ar fi subordonată în primul

rând realizării strategiei locale, iar pentru aceasta ar trebui să fie în legătură permanentă cu

organismele similare de la nivel judeţean sau regional. Dat fiind comunicarea ineficientă

dintre consiliul local şi cel judeţean, constatată pe parcursul studiilor de pe teren ce au stat la

baza întocmirii analizei situaţiei curente, considerăm că un serviciu sau organism de asistenţă

tehnică locală ar facilita penetrarea informaţiilor legate de Fondurile Structurale pe plan local

dar şi de oportunităţile oferite de strategia locală. Acest organism ar putea sprijini pe cei

interesaţi în elaborarea ideilor de proiect, prin explicarea şi ajutorul oferit în interpretarea


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

314

procesului de evaluare şi selectare proiectelor finanţate prin POR şi anume a cerinţelor legate

de conformitatea administrativă, eligibilitatea, evaluarea tehnică financiară şi strategică a

cererilor de finanţare, dar şi a tuturor momentelor din procesul de cerere şi obţinere de

finanţare şi apoi derulare proiect. Asemenea servicii, desigur vor fi oferite şi de firmele de

consultanţă, dar poate nu cu aceeaşi consecvenţă şi persistenţă, perseverenţă de care ar fi

capabil o unitate specializată cu personal îndeajuns de motivat din cadrul structurii proprii ai

administraţiei publice locale.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

315

BIBLIOGRAFIE

Cărţi, ghiduri turistice:

� Atlasul localităţilor – Judeţul Covasna, Editat de Suncart, Cluj-Napoca, 2005

� Beke Ernő: Üdvözlet Háromszékről – Orbaiszék, Editura Charta, Sfântu Gheorghe,

2005

� Dr. Benkő Gyula – Fábián Ernő: Kovászna, Editat de Trisedess Press – Casa de

cultură orăşenesc din Covasna, Covasna, 1995

� Efectele terapeutice ale staţiunilor balneo-climaterice din judeţul Covasna, Editat de

Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Artă, Filiala Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale

Judeţul Covasna, 1969

� Herman Rosner – Benedek Géza Jr.: Covasna, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1978

� Nicolae Ciangă, 1998: Turismul în Carpaţii Orientali, Institutul Naţional de Statistică a

Judeţului Harghita, 2005.

Documente, articole, lucrări utilizate:

� Geocart: Harta oraşului Covasna, Odorheiu Secuiesc, 2005

� INS, DJS Covasna, 2007: Fişa localităţii Covasna 1995-2005

� INS: Recensământul Populaţiei şi a Locuinţelor din martie 2002

� INS: Statistica Teritorială, 2006

� Kovács Csongor (2005): Kovászna város vízgazdálkodása, Lucrare de licenţă, Arhiva

Facultăţii de Geografie UBB, Cluj Napoca

� Perşoiu Aurel (2000): Doborâturile din zona oraşului Covasna din 1995. Collegium

Geographicum, nr. 1. 2000, Societatea Muzeului Ardelean, Cluj Napoca

� S.C. V&K S.R.L.: Plan Urbanistic General al localităţii Covasna 1997, Sfântu

Gheorghe

� Strategia Turismului Balnear, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru

Turism, Bucureşti, septembrie 2006, Anexa 3.2.


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

316

� Studiu de oportunitate privind amenajarea turistică a staţiunii balneaclimaterice

Covasna şi a împrejurimii, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Turism,

Bucureşti, 2002

� Studiu de Marketing al staţiunii balneare Covasna Institutul Naţional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Turism, Bucureşti 2007

� S.C. PRINFO SRL: Studiu de Fezabilitate Reabilitare Infrastructura Covasna 2004

� Varga E. Árpád, http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm

Autorităţi care au furnizat date:

� Direcţia Judeţeană de Statistică Covasna, Sfântu-Gheorghe, jud. Covasna;

� Primăria Covasna, judeţul Covasna;

� Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia Generală de Finanţe Publice, Administraţia

Covasna, jud. Covasna;

� Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Judeţul Covasna;

� Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap, Sfântu Gheorghe, jud.

Covasna;

Documente analizate:

� Master Planul pentru Turismul Naţional al României, realizat de Organizaţia Mondială

a Turismului, 2007

� Planul Judeţean de Gestionare a deşeurilor Covasna, APM Covasna, 2007

� Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate,

APM Covasna, 2006

� Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Guvernul României, Bucureşti 2007

� Programul de Dezvoltare Economică şi Socială a Judeţului Covasna pentru anul 2006,

Prefectura Judeţului Covasna, 2005

� Programul Operativ Regional, parte a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională

2007-2013, Guvernul României, Bucureşti 2007

� Raport Privind Starea Mediului pe anul 2006 în Regiunea 7 Centru, ARPM Sibiu

� Raport privind starea factorilor de mediu în Judeţul Harghita. Ministerul Mediului şi

dezvoltării durabile, AOM Sf Gheorghe, 2006


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

317

� Reţeaua Europeană de Arii Protejate natura 2000- judeţul Covasna. APM Covasna,

2006

� Strategia Turismului Balnear din România, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare

pentru Turism, Bucureşti 2006

� Strategie a Autorităţii Naţionale a Turismului, faza draft, Autoritatea Naţională pentru

Turism, Bucureşti, august 2006

Pagini web:

� recherce.tourism.fr

� www.bad-neuenahr-ahrweiler-online.de/hotelliste.php

� www.bad-ems.info

� www.bad-bertrich.de/hotel/hotel_e.htm

� www.kovaszna.ro

� www.royat.fr

� www.vichy-tourisme.com


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

318

ANEXE

ANEXA 1.

Harta 1: Oraşul Covasna şi celalalte staţiuni balneare din România


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

319

ANEXA 2.

Harta 2: Accesibilitatea oraşului Covasna şi atracţiile din împrejurimi


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

320

ANEXA 3.

Harta 3. Vizualizarea tridimensională a zonei Covasna


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

321

ANEXA 4.

Harta 4: Trasee urbane propuse pentru biciclete


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

322

ANEXA 5.

Harta 5. Trasee de mountain-bike propuse


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

323

ANEXA 6.

Fotografii în oraşul Covasna

strategiacontinut

Documents