strategia energetic a a rom pe per 2007-2020

8/8/2019 Strategia Energetic A a Rom Pe Per 2007-2020

1/67

Strategia Energetica 2007-2020/ DRAFT

PROIECT

STRATEGIA ENERGETIC A ROMNIEIN PERIOADA 2007 2020

NOT:

Acesta este un document de discuie. El conine variante supuse dezbaterii publice, urmnd ca textfinal s conin cele mai bune soluii de dezvoltare a sectorului energetic naional, aa cum vor rezulta n urma observaiilor. Totodat documentul conine informaii suplimentare de fundamentarea soluiilor propuse, informaii ce nu vor fi reinute n varianta final.

Varianta 16 mai 2007


2/67


CAPITOLUL 1

OBIECTIVE STRATEGICE

1.1. Obiectivul general al strategiei

Obiectivul general al dezvolt rii sectorului energetic l constituie acoperireaintegrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii decre tere a securit ii energetice a rii, de dezvoltare durabila si cu asigurareaunui nivel corespunzator de competitivitate.

1.2. Obiective strategice

Securitate energetica Cresterea securitatii energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si lim

dependentei de resursele energetice de import; Diversificarea surselor de resurse energetice din import si a rutelor de transport a acesto Cresterea nivelului de adecvanta a reelelor nationale de transport a energiei electricei

gazelor naturale; Protectia infrastructurii critice;

Durabilitate mbuntirea eficienei energetice; promovarea producerii energiei pe baz de resurse regenerabile; susinerea activitilor de cercetare-dezvoltarei diseminare a rezultatelor cercetrilor aplicabile; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului nconjur tor.

Competitivitate dezvoltarea pieelor concureniale de energie electric, gaze naturalei servicii energetice; liberalizarea tranzitului de energiei asigurarea accesului permanenti nediscriminatoriu al

participanilor la pia la reelele de transporti interconexiunile internaionale, continuarea procesului de restructurarei privatizrii n sectoarele energiei electrice, termice

i gazelor naturale; continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, n vederea creterii

profitabilitii i accesului pe piaa de capital;


3/67


CAPITOLUL 2

CONTEXT INTERNA IONAL

2.1. Evolutii si provocari globale in sectorul energetic

Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se realizeacontextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.Tarile in curs de dezvoltare, in principal China si India, dar si cele cu economii in tranziie, exercitao mare presiune asupra cererii de energie la nivel mondial, datorita cresterii economischimbarilor structurale din economie. Practic, in intervalul 1994 -2004 aceste tari si-au dcererea de petrol, iar n anul 2006 au depit 20 mil. de barili pe zi, ceea ce reprezinta aproximat40% din cererea mondiala de petrol. Astfel ponderea cererii de resurse primare de energschimbat, in sensul ca cererea tarilor cu economii in dezvoltare a evoluat de la 22% in 1970 lain 2003, prognozele indicand ca aceste state, la orizontul anilor 2030, ar putea sa domine cereenergie.

Cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrocu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de codoar pana in 2040, iar cele de gaze naturale pana in 2070, n timp ce rezervele mondiale de asigur o perioad de peste 200 de ani chiar la o cretere a nivelului de exploatare. Previziunileindica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice.

Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evoluia si prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evideniaza pentruurmtoarea decad o crestere mai rapida a ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor natu(care va depi carbunele).

Se estimeaz c, aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel globalfi acoperite n continuare de crbune. Concomitent cu creterea consumului de energie va crete iconsumul de crbune.

In figura 2.1. este evidentiata evoluia cererii de energie, la nivel mondial.

Sursa:WEO 2006, OECD/IEA 2006 Fig 2.1. Evoluia cererii mondiale de energie


4/67


Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situaia din OrientulMijlociu, au determinat n prima decad a secolului XXI cresterea pretuluiieiului care a indus sicresteri ale preurilor gazelor naturale. Un alt factor care a determinat cresterea pretului la pro petroliere pe plan mondial a fost lipsa capacitatilor de rafinare, problema care necesita identifunor solutii pe termen mediu si lung. La toate acestea s-a adaugat si tendinta manifestata de state, de suplimentare a stocurilor, pentru a face fata situatiilor de criza.

Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicilor energetice ale tuturor tarilor care suimportatoare de energie, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile de enermbuntirii eficientei energetice. Totodata, se reevalueaza oportunitatea inchiderii unor cennucleare in tari care aveau in vedere incetarea producerii de energie electrica in astfel de centra

2.2. Politica energetic a Uniunii Europene

In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) elaborat n anul 2007,energia este un element esential al dezvoltrii la nivelul uniunii. Dar, in aceeasi masura este provocare in fata tarilor UE in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimb

climatice, a cresterii dependentei de importul de resurse energetice precum si a cresterii prenergiei. Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut neceUE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare dusi competitivitate.

In ceea ce priveste securitatea alimentarii cu resurse energetice, UE se asteapta ca dependenimportul de gaze naturale sa creasca de la 57% la ora actuala, la 84% in anul 2030 si petro82% la 93% pentru aceeasi perioada.

In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul 2007, sectorul eneeste, la nivelul UE, unul din principalii productori de gaze cu efect de sera. In cazul neluarii uno

masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual si la tehnologiile existente n anul 2007, emisigaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% panul 2030. Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre cele mai mari rde energie fara emisii de CO2. Centralele nucleare asigura in anul 2007 o treime din productiaelectricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contributie reala la dezvoltarea durabila.

In ceea ce priveste competivitatea, piaa intern de energie asigur stabilirea unor preuri corecteicompetitive la energie, stimuleaz economisirea de energiei atrage investiii n sector.

UE este tot mai expus la instabilitateai creterea preurilor de pe pieele internaionale de energie, precumi la consecinele faptului c rezervele de hidrocarburi ajung treptat s fie monopolizate deun numr restrns de deintori. Efectele posibile sunt semnificative: de exemplu, n cazul n c preul petrolului ar crete pn la 100 USD/baril n 2030, importul de energie n UE-27 ar cocirca 170 de mld. EUR, ceea ce nseamn o valoare de 350 EUR pentru fiecare cetean UE.

Comisia European propune n setul de documente care reprezinta Noua Politica Energetica aurmatoarele obiective:

reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 30% pn n anul 2020, n comparaie cu1990.


5/67


creterea ponderii energiei regenerabile de la mai puin de 7% n anul 2006, la 20% dintotalul surselor sale de energie pn n 2020;

creterea ponderii si biocombustibililor la cel puin 10% din totalul combustibililor utilizain anul 2020;

reducerea consumului su global de energie primar cu 20% pn n anul 2020.

In analiza efectuata de catre CE pentru documentul de Politica Energetic au fost luate inconsideratie urmatoarele date referitoare la productia de energie electrica pentru perioada 22030 (tabelul 2.1.):


6/67


Tabelul 2.1. Date referitoare la producia de energie electric

Sursa: EU ENERGY POLICY DATA Brussels, 10.01.2007 SEC(2007) 12

Costul n2005(euro/MW/h)

Costul estimat n 2030(euro/MW/or cu 20-30euro/tCO 2)

Dependen a de importuri a UE-27Surse deenergie

Tehnologia luat n considerarepentru estimarea costurilor

Sursa AIE

Emisiile deGES(KgCO 2eg/MW/or )

2005 2030

Eficien

Turbin cu gaze n circuit deschis 45 70 55 - 85 440 40% Gazenaturale

Turbin cu gaze cu ciclu combinat 35 - 45 40 - 55 400

57% 84%

50%

Petrol Motoare Diesel 70 - 80 80 - 95 550 82% 93% 30%

Combustibil pulverizat cudesulfurizarea gazelor deevacuare

30 - 40 45 - 60 800 40-45%

Ardere n strat fluidizat circulant 35 - 45 50 - 65 800 40-45% Crbune

Gazificare integrat ntr-un ciclucombinat 40 - 50 55 - 70 750

39% 59%

48%

Nuclear Reactor cu ap uoar 40 - 45 40 - 45 15 Aproape 100% pentru minereuri deuraniu 33%

Biomas Instalaie de generare cu biomas 25 - 85 25 - 75 30 30 - 60%

35 - 175 28 - 170Pe uscat

35 110 28 8030 95-98%

50 - 170 50 - 150Eolian

n larg60 150 40 120

10 95-98%

Mare 25 - 95 25 - 90 20 95-98%HidroMic (


7/67


8/67

67 Strategia Energetica 2007-2020/ DRAFT 8

CAPITOLUL 3

SITUA IA ACTUALA A SECTORULUI ENERGETIC

3.1. Poten ialul na ional de resurse energetice

Romania dispune de o gama diversificata, dar redusa cantitativ de resurse de energie primaraiei,gaze naturale, carbune, minereu de uraniu, precum si un potential valorificabil de resurse regenrelativ modest.

Resurse energetice epuizabile

Zacamintele de hidrocarburi sunt limitate, pe fondul unui declin al productiei internei in conditiilein care nu au mai fost identificate noi zacaminte cu potential important. Rezervele actuale deiei suntestimate la 73,7 mil. tone. Productia deiei a scazut de la 14,7 mil. tone in 1976 (anul cu productde varf) la 5 mil. tone in 2006.Zacamintele de gaze naturale sunt, de asemenea, limitate, iar dupa 1990 productia interna edeclin. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 mld.m3. Productia de gaze naturale afost de 12,3 mld.m3 in anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul naional anual total degaze naturale.In condiiile reducerii rezervelor deiei i gaze naturale, trebuie s creasc rolul carbunilor indigenisi, in particular, al lignitului, in balanta energetica nationala.Resursele de huil din Romnia cunoscute sunt de 705 mil. tone din care exploatabile n perimconcesionate 105 mil. tone.Resursele de lignit din Romnia sunt estimate la 1490 mil.tone, din care exploatabile n periconcesionate 445 mil.tone. Resursele amplasate n perimetre noi, neconcesionate sunt demilioane tone.Resursele de minereu de uraniu de care dispune Romnia prezint un interes deosebit pentrueconomia naional, avnd n vedere functionarea Unitatii 1 Cernavoda, punerea in functiunUnitatii 2 Cernavoda in 2007 si dezvoltarea viitoare a programului de energetica nucleara. Mide uraniu se utilizeaz pentru fabricarea in Romania a combustibilului nuclear destinat unitilor nuclearoelectrice de la Cernavoda. n tabelul 3.1. este prezentat situaia resurselor naionale deenergie primar .

Tabel 3.1. Evoluia resurselor naionale de energie primar

Rezervegeologice

Rezerveexploatabi leconcesionate 3)

Inperimetrenoi

M il. tep M il. tep M il. tepM il. tone1) A ni A ni A ni1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 = 3 / 7 11 = 3 / 7 12 = 3 / 7

Crbune-huil M il. tone 755 422 105 38,8 3 ,3 229 32-lignit M il. tone 1490 276 445 82,4 1045 133 32 47 14 33

iei M il. tone 74 72 5,2 14G az natural M ld. M c 185 159 12,5 15

Uraniu2) M il. tone

Produc ieanua l

estimata

Perioada est imat de asigurare

3) durata de acordare a unei concesiun este de cel puin 2 ani, iar deschiderea unui perimetru la capa citatea proiectat poate depi 5 ani

Rezerve

In perimetre noi

1) exclusiv gaze naturale, exprimate in mld. Mc2) date cu caracter special care vor fi menionate in anex

U M

R e s u r s e p u r t

t o a r e

d e e n e r g i e p r i m a r

RezerveExploatabi leconcesionate


9/67


Din rezervele de 1045 milioane tone lignit din bazinul minier al Olteniei, 820 milioane tone af perimetrelor noi, sunt amplasate n continuitatea perimetrelor concesionate prezentnd cefavorabile condiii de valorificare prin extinderea concesiunilor.Deoarece zcmntul de lignit din Oltenia este format din 1-8 straturi de carbune exploatavalorificarea superioar a acestora impune adoptarea urgent a unor reglementri care s garanteze

exploatarea raionala (n condiii de siguran), total (pierderi minime)i n condiii de eficient.In tabelul 3.2. este prezentata estimarea evolutiei rezervelor nationale de titei si gaze natur perioada 2006 2025.

Tabel 3.2. Evoluia rezervelor naionale deiei i gaze naturale

ESTIMAREA EVOLUTIEI REZERVELOR NATIONALE DE TITEI SI GAZENATURALE IN PERIOADA 2007 - 2025

Anul Titei(Milioane Tone)Gaze Naturale

(Miliarde Metri Cubi)2006 80 1702007 76 1622008 72 1552009 68 1482010 64 1412011 60 1342012 56 1272013 52 1202014 48 1142015 45 1072016 41 101

2017 38 952018 34 892019 31 832020 28 772021 24 712022 21 662023 18 602024 15 552025 12 50

Premise avute invedere

in cadrulestimarii

Datorita depletarii zacamintelor,productia de titei poate inregistra

scaderi anuale de 2-4%.Gradul de inlocuire a rezervelorexploatate nu va depasi 15-20%.

Datorita depletarii zacamintelor,productia de gaze poate inregistra

scaderi anuale de 2-5%.Gradul de inlocuire a rezervelorexploatate se va situa intre 15-

30%.Estimare ANRM


10/67


11/67


Sursa: MEF Legenda:

I. Delta Dunrii (energie solar );II. Dobrogea (energie solar i eolian);III. Moldova (cmpie si podi - microhidro, energie eolian i biomas);IV. Munii Carpai(IV1 Carpaii de Est; IV2 Carpaii de Sud; IV3 Carpaii de Vest ( biomas, microhidro);V. Podiul Transilvaniei (microhidro);VI. Cmpia de Vest (energie geotermal);VII. Subcarpaii(VII1 Subcarpaii Getici; VII2 Subcarpaii de Curbur ; VII3 Subcarpaii Moldovei: biomas, microhidro);VIII. Cmpia de Sud (biomas, energie geotermal i solar ).

Costuri si beneficii Cu excepia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice n uniti ceutilizeaz surse regenerabile sunt n prezent superioare celor aferente utilizrii combustibililor fosili(Tabelul 3.4). Stimularea utilizrii acestor sursei atragerea investiiilor n uniti energetice ceutilizeaz surse regenerabile se realizeaz prin mecanisme de susinere, n conformitate cu practicaeuropean.

Tabelul 3.4. Costuri de investiii, costurile energiei, competitivitatea surselor regenerabile

Impact asupra mediului

Potenialul efectiv amenajabil al energiei eolienei energiei hidroelectrice este substanial inferior celui tehnic amenajabil, datorit restriciilor de mediu (amplasamente cu interdicie de utilizare).

Este necesar rezolvarea prin studii a problemei impactului eolienelor asupra migratiei pasarilDobrogea i definirea unei hr i clare i unice a zonelor interzise pentru uniti eoliene ihidroenergetice din considernte de mediu.

0 50 100 150 200 250 300 350

Eolian platf. cont.

EolianValuri

Solar termal

Fotovoltaic

Hidro mic

Hidro mare

Geotermal

Deseuri

Biomasa

Biomasa (ardere mixt )

Biogaz

Costul electricit ii produse, Euro/MWh

Costurile de producie aenergiei electrice din SREPremise: 6,5% rata dobnziii,15 ani perioada de recuperare


12/67


Impact asupra sistemului electroenergetic na ional

Utilizarea surselor regnerabile de energie are un impact semnificativ asupra sistemuluielectroenergetic na ional, fiind necesare:

- studii privind impactul penetrarii energiei eoliene n reeaua electrica de transport si distributie(110 kVi mai sus), n diferite scenarii, in reelele din Dobrogeai Moldova;

-dezvoltarea retelelor de transport si distribuite in concept de smart grid;- dezvoltarea pietei de capacitati pentru contracararea si /sau limitare efectelor negativvariabilitatii necontrolabile a energiei eoliene;

- estimarea necesitilor de modernizarei dezvoltare a reelelor n condiiile gener riidistribuite de electricitate din eoliene, microhidroi prin cogenerare utiliznd biomas.

Utilizarea eficienta a energiei

Unul dintre elementele prioritare a strategiei energetice il constituie mbuntirea eficienteienergetice.Creterea eficienei energetice are o contributie major la realizarea sigurantei alimentarii,

durabilitatii si competitivitatii.Reducerea cererii de energie prin creterea eficienei energetice reprezinta o politica de castig, care planga economisirea resurselor energetice primare conduce si la reducerea emisiilor cu efect de s.Indicatorul sintetic reprezentativ privind eficienta de utilizare a energiei la nivel nationalintensitatea energetica, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate de Produs Brut.Ajustarea structurala a economiei, dar si cresterea eficientei de utilizare a resurselor, au determreducere a intensitatii energiei primare de la 0,605 tep/1000Euro2005 in anul 2000, la 0,511 tepEuro2005 in anul 2005, calculul fiind facut la paritatea ratei de schimb. Valoarea acestui indramane totusi aproape de circa 3 ori mai mare decat media UE (figura 3.2., Tabelul 3.5.)

0,511

0,243

0,419

0,243

0 ,16 6 0 ,16 6 0,153 0,159

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

Romania 2005 NM10 UE25 UE15

Intensitatea ene rgiei primare (tep/1000Euro2005)

CS PPC

Figura 3.2. Intensitatea energiei primare


13/67


Intensitatea energiei electrice a avut, de asemenea, o evolutie favorabila, scazand cu 6,4% in pe2000-2004. Valoarea inregistrata in 2004 (0,658 MWh/1000 Euro2004) este de circa 2,5 ori madecat media UE (Figura 3.3.).

Intensitatea energiei electrice (kWh/Euro2004)

0,2530,288

0,255

0,536

0,2560,243

0,658

0,253

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

Romania 2004 NM10 UE25 UE15

CS PPC

Figura 3.3. Intensitatea energiei electrice

In acelasi timp trebuie mentionat ca, o comparatie cu tarile dezvoltate (in principal cu tarile UEmai favorabila, daca se calculeaza intensitatea energiei, utilizand paritatea puterii de cump(PPC).

Tabelul 3.5. Intensitatea energetica primara si finala in Romania si alte state membre EU in 20

Statemembre

Intensitatea energetica primara(toe/1000Euro2005)

Intensitatea energetica finala(toe/1000Euro2005)

UE25 0,166 0,109UE15 0,153 0,101NM10 0,419 0,256

Germania 0,156 0,103Grecia 0,189 0,124

Portugalia 0,178 0,126Ungaria 0,314 0,212

RepublicaCeha

0,458 0,264

Polonia 0,434 0,266Romania 0,511 0,358

*Source: National Energy Data Services


14/67


In 2003 a fost elaborata Strategia Nationala de Eficienta Energetica care a pus in evidenta, paltele, potentialul economic de crestere a eficientei energetice in diferite sectoare (Tabelul 3.6.).

Tabelul 3.6. Potentialul economic (eficient din punct de vedere al costurilor) de economisenergiei

Potentialul mediu deeconomii de energie, estimatca procent din consum

Valori maximale pentru potentialul de economii deenergieSector

[ % ] [ ktoe/an ]Industrie 13.0 (10 17) 1590Residential 41.5 (35 50) 3600Transport si comunicatii 31.5 (30 35) 1390Sector Tertiar 14.0 (13 - 19) 243TOTAL 100 6823

Urmare acestei strategii, s-a stabilit ca obiectiv strategic mbuntirea eficienei energetice inRomania pe ntregul lan resurse naturale, producie, transport, distribuie i utilizare final, prinfolosirea optim a mecanismelor specifice economiei de pia, estimndu-se o reducere cu 3 % pe ana intensitii energetice pe ansamblul economiei naionale, pana in anul 2020, fata de anul 2001.

3.2. Productia si consumul de energie

Energie primara

n anul 2006, Produsul Intern Brut (PIB) a fost cu 42% mai mare decat cel din anul reprezentand 3973 Euro 2005/loc., fiind de circa 6,3 ori mai mic decat valoarea medie din Uniunii Europene si de 1,9 ori mai mic decat valoarea medie a celor zece tari nou intrate in UnEuropeana (NM 10). Aceasta dezvoltare economica a determinat o crestere cu numai 11,consumului intern de energie primara in anul 2005 fata de anul 2000, valoarea realizata in 200de circa 41,4 mil.tep. Din cauza nivelului de dezvoltare economica mai redus, consumul de e primara pe locuitor (1,85 tep/loc.) din Romania este de circa doua ori mai mic decat cel dinUniunii Europene-UE 25 (Figura 3.2).

Consumul de energie primara pe locuitor in anul 20044,2

3,9 3,7

2,7 2,5 2,3

1,7

0

0,5

11,5

2

2,53

3,5

44,5

Zone/Tari

tep/loc.

Germania UE 15 UE 25 NM 10 Portugalia Polonia Romania

Figura 3.2. Consumul de energie primar pe locuitor


15/67


16/67


Energie termica

Alimentarea cu energie termica in sisteme centralizate de distributie se realizeaza prin cetermice (CT)i centrale electrice de termoficare (CET), care furnizeaz energie termic pentru unoras, o zona a oraului, sau un cartier.

In ultimii ani, consumul total de caldura a scazut lent, in principal din cauza diminurii consumuluiindustrial, in anul 2006 totalul consumului insumand 9 mil. tep, din care consumul asigurasisteme centralizate de distributie reprezinta 2,6 mil tep-circa 30%.

Numrul locuinelor racordate la sistemele centralizate de producerei distribuie a energiei termiceeste de circa 2.350.000, reprezentand 55% din totalul locuinelor din mediul urbani 29% din totalullocuinelor, conform recensmntului populaiei i locuinelor din martie 2002. In anul 2006, numrulde familii alimentate cu energie termic prin sistemele centralizate de producerei distribuie a fostde circa 1.900.000.

Gaze naturale

In anul 2006, consumul total de gaze naturale a fost de 17 200 milioane m3, din care 2.650 milioanem3, a reprezentat consumul casnic (15,4%).Productia de gaze naturale a fost in anul 2006 de 12 000 milioane m3, iar importul a fost de 5 200milioane m3 (30,2% din total consum).In luna martie 2007, numrul total de consumatori de gaze naturale a fost de 2.589.308, din c2.462.566 consumatori casnici.

Figura 3.6. Evoluia consumului, produciei internei importului de gaze naturale

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

50.0

Structura productiei interne si a importului de gaze naturale 1987 - 2006

IMPORT, 15 C AMROMCO PETROM ROMGAZ

ROMGAZ 25.3 25.1 22.2 19.1 17.2 15.0 14.7 13.3 12.8 11.2 9.5 9.2 8.2 8.4 8.1 7.1 7.1 6.4 6.2 6.1

PETROM 7.2 9.0 7.9 9.1 7.7 6.4 6.6 6.2 6.1 6.2 5.7 5.2 4.6 5.3 4.9 5.0 5.4 6.1 6.0 6.0

AMROMCO 0.1 0.2 0.3 0.2

IMP ORT, 15C 3.2 3.9 7.3 7.2 5.2 4.4 4.5 4.4 6.0 7.0 5.0 4.7 3.2 3.3 2.9 3.5 5.4 5.8 5.1 5.5

1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006


17/67


PRODUCTIA DE CARBUNE IN PERIOADA 2000-2006

26

29.7

29.3

30

29.1

27.2

31.2

3

3.5

3.7

3

3.1

2.7

2.9

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

P E R I O A D A

MILIOANE TONE

LignitHuil energetic

i ei

Producia deiei a Romniei s-a diminuat constant, concomitent cu creterea importurilor.

Figura 3.7. Evoluia produciei interne deiei

Crbune

n anul 2006 producia de crbune a Romniei a fost de 34,1 milioane tone din care 31,2 miliotone ligniti 2,9 milioane tone huil. Aceast producie a fost utilizat n propor ie de 99% pentru producerea de energie electric i termic, huila contribuind cu 7,2% din total producie de energieelectric iar lignitul cu 32,2% . Evoluia produciei naionale de crbune este prezentat n Figura 3.8.

Figura 3.8. - Evoluia produciei naionale de crbune

Productia de titei 1997 - 2006

0

2000

4000

6000

8000

Total 6501 6300 6132 6029 5810 5702 5650 5541 5200 5000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

mii tone


18/67


Evoluia consumului de crbune la nivel mondiali al UE, este ilustrat n Figura 3.9.:

Figura 3.9. - Evoluia produciei mondialei europene de crbune

Sursa: Raportul CME 2005

3.3. Starea tehnica a instala iilor n anul 2007

Circa 80% din grupurile termoenergetice din tara noastra au fost instalate in perioada 1970-depindu-i practic durata de via normat. Majoritatea capacitatilor termoenergetice nu sunechipate cu instalaii performante pentru reducerea polurii, in felul acesta emisiile de NOX i SO2 situandu-se peste valorile maxime acceptate in UE. In ultimii 10 ani au fost modernretehnologizate unele centralele termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puinstalat.

In ceea ce priveste grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata de viata normfunctionare depasita. n perioada 2000 2005 au fost reabilitate, prin retehnologizarei modernizare,capaciti de producie a cror putere nsumat este de 900 MW. Sporul de putere obinut prinmodernizarea acestor capaciti este de 101,4 MW. Pentru perioada 2006 2009 programul retehnologizare al unitilor hidroenergetice vizeaz reabilitarea unor capaciti de producie cu o putere total de 611,36 MW f r spor de putere.

Unitatea 1 de la CNE Cernavoda (707 MW) a realizat in ultimii ani un factor de utilizare me puterii de aproape 90%, livrand anual circa 9-10% din productia de energie electrica a RomDurata de viata proiectata a Unitii 1 Cernavod este de 30 ani (ncepnd din 1996, anul punerii ifunctiune). Au fost implementate programe corespunzatoare de management a deseurilor radiosi combustibilului nuclear ars, precum si de prelungire a duratei de viata proiectate. In semestruanului 2007, unitatea 2 Cernavoda incepe exploatarea comerciala, asigurand astfel dub productiei de energieie electrica de provenien nuclear .

Retelele electrice de distributie (RED) sunt caracterizate printr-un grad avansat de uzura fizica65%) a liniilor electrice de joas, medie si inalt tensiune, a statiilor de transformare si a posturilor dtransformare. La aceasta se adauga uzura morala, 30% din instalatii fiind echipate cu aparataj in anii 60. In perioada analizata, consumul propriu tehnologic in retelele de distributie (in pierderile comerciale) a avut o usoara scadere, atingand in anul 2004 valoarea medie anu12,6%, comparativ cu mediarilor din UE de 7,3%.


19/67


Investitiile efectuate pana in prezent in reteaua electrica de transport (RET) au permis realizareo prim etap a unei noi si moderne infrastructuri de conducere prin dispecer si a infrastrucnecesare functionarii pietelor de electricitate ( retea nationala de fibra optica, noul sistem SCADA, metering, platforme IT de tranzactionare si decontare. Este in curs de desfasurare progde modernizare a intregii retele la nivelul celor mai inalte standarde europene cu lucramodernizare si retehnologizare a statiilor electrice cele mai importante din RET precum

dezvoltarii capacitatii pe liniile de interconexiune. Progresul tehnic realizat a permis aderarea i2003 la Uniunea pentru Coordonarea Transportatorilor de Energie Electrica (UCTE) si conesincron in 2004 a Sistemului Energetic National (SEN) la sistemul UCTE, asigurnd, pe lcresterea sigurantei in functionare, oportuniti sporite de privatizare a companiilor de energie stranzactii pe piata de electricitate interna si international.

Sistemele centralizate de incalzire urbana se confrunt cu o uzur fizic i moral a instalaiilor iechipamentelor, resurse financiare insuficiente pentru ntreinere, reabilitarei modernizare, pierderimari n transporti distribuie, izolare termic necorespunztoare a fondului locativ existent. Acetifactori au condus la costuri mari de producie i distribuie, scderea calitii serviciilor i cretereavalorii facturii energetice pentru populaie. Eficienta acestor instalaii a fost afectata si de gradul marede deconectare in unele localitati, astfel incat consumatorii ramasi au fost pusi in situaia de a platisuplimentar pentru functionarea intr-un regim neeconomic, la sarcini reduse fa de cele de proiect.

Circa 69% din lungimea totala a Sistemului National de Transport al Gazelor Naturale are dnormata de functionare depasita. Din totalul staiilor de reglarei msurare, aproximativ 27% sunt infunciune de peste 25 ani. In ultimii ani au fost modernizate/inlocuite conducte n lungime de km, reprezentand circa 24% din lungimea totala.

Retelele de distributie a gazelor naturale sunt caracterizate prin gradul ridicat de uzura al condusi bransamentelor, circa 40% avand durata normata de viata depasita.

Capacitatea de inmagazinare subterana a gazelor naturale a cunoscut o dezvoltare permanentade anul 2000, cand s-au inmagazinat 1.340 milioane m3, in anul 2006, in cele opt depozite existente fost inmagazinata cantitatea de 3.775 milioane m3 (din care volum util 2.988 milioane m3 si 787milioane m3 stoc inactiv perna de gaze)

Sistemul National de Transport alieiului prin Conducte are o capacitate de transport de circa 24 mtone/an. In 2005, capacitatea de transport a fost folosita in proportie de 54%. Incepand cu sistemul a intrat intr-un amplu program de reabilitare si modernizare.

Echipamentele din sectorul extractiv de lignit sunt uzate morali nu se mai produc pe planinternaional. Meninerea acestora n funciune necesit importante lucr ri de reabilitare pentruschimbarea componentelor uzate fizici de modernizare n vederea creterii performanelor. ngeneral echipamentele din sectorul carbonifer sunt uzate morali nu mai sunt produse pe planmondial. Meninerea acestora n funciune necesit importante lucr ri de reabilitare pentruschimbarea componentelor uzate fizici de modernizare a componentelor uzate moral n vedercreterii performanelor.

Cea mai mare parte a echipamentelor din sectorul extractiv de huil sunt fabricate dup licene dinanii 1980, sunt uzate fizic, neperformante,i supune riscului crescut privind producerea accidentelminiere ca urmare a insuficienei mijloacelor de monitorizare, informatizarei control a spaiuluiexploatat. n vederea modernizrii i reabilitrii echipamentelor s-au efectuati sunt n curs investiii


20/67


pentru reabilitarea liniilor tehnologice (excavatoare, benzi, maini de haldat) din carierele de lignit,achiziionarea de complexe mecanizate (susineri, combine,i transportoare) pentru minele de huil,echipamente auxiliare, precumi achiziionarea de echipamente pentru monitorizare/control necesa proceselor de producie.

3.4. Cadrul legislativ i insti utional

Cadrul legislativ aferent sectorului energetic a fost imbunatatit in conformitate cu legicomunitara in domeniu, din perspectiva aderarii Romniei la UE, dar si a trecerii tarii noastreconomie de piata functionala. Sunt in vigoare legi ale energiei electrice, gazelor naturale, mi petrolului, activitatilor nucleare, serviciilor publice de gospodarire comunala si utilizarii eficienergiei, armonizate cu legislatia UE.

Pe plan instituional, au fist nfiinate autoriti de regmenetare n domeniul energiei electric(ANRE) i n domeniul gazelor naturale (ANRGN), autoriti care au fuzionat n anul 2007.Domeniul energiei termice este reglementat de Autoritatea Naional de Reglementare pentruServiciile Comunitare de Utiliti Publice (ANRSC).

Romania a dezvoltat infrastructura necesara (organisme de reglementare si control) pentru enenucleara care respecta cerintele standardelor Agentiei Internationale de Energie Atomica de la Sistemul legislativ, de standarde si norme adoptat in domeniul securitatii nucleare corespuntotalitate politicilor Uniunii Europene.

In domeniul managementului final al desurilor radioactive a fost infiintata Agentia Nationala Desuri Radioactive (ANDRAD), in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor, care desistemul de standarde si norme pentru depozitarea finala si managementul in siguranta al deradioactive produse la Cernavoda.

Au fost elaborate si promovate o serie de acte normative cu inciden asupra organizrii ifuncionrii pietei de energie si a celei de gaze naturale si se vor dezvolta in continuare mecanconcurentiale conform practicii de la nivelul pietei interne a UE, scop in care va continua proceelaborare a legislatiei secundare.

3.5. Protec ia mediului

Sectorul energetic reprezinta o sursa de poluare importanta, ca urmare a extractiei, prelucrarderii combustibililor fosili. Din arderea combustibilului pentru producerea de energie rezulta88% din emisiile totale la nivel national de NOx , 90% din cele de SO2i 72% din cantitatea de pulberi n suspensie evacuate n atmosfera, in anul 2005.

In contextul aderarii la UE a fost transpusa in legislatia romaneasca si este in curs de implemDirectiva 2001/80/EC privind Instalaiile Mari de Ardere. Au fost inventariate 174 instalaii mari deardere, care trebuie sa se alinieze la cerinele comunitare in domeniu, esalonat, pn in anul 2017.

De asemenea, Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor a fost transpusa in legromaneasca. In aceste conditii, 20 de depozite de deseuri (halde de zgura si cenusa din indenergetica) care utilizeaza instalaii pe baza de hidro-transport (transport pe baza de apa) vor tresa se retehnologizate n vedrea conformrii cerinelor de mediu pana in anul 2013.


21/67


Este cunoscut faptul c toate tipurile de ntrebuinri ale combustibililor fosili produc emisii de CO2 ,care reprezint n prezent cauza principal a nclzirii globale. Pentru a ntreine rolul important alcombustibililior fosili n amestecul energetic, trebuie gsitei aplicate soluii care s reduc impactulfolosirii acestora. In acest sens soluia de capturarei stocare a emisiilor de CO2 (CSC) va trebuiaplicat corespunztor i combustibililor fosili. Totdat actualele tehnologii de ardere a crbuneluivor trebui nlocuite cutehnologii curate atenund n mod substanial problemele de poluare local i

fenomenul ploilor acide, prin reducerea considerabil a emisiilor de SO2 i NOx , pulberile nsuspensie generate de centralele termice pe crbune.

Prognoza evoluiei emisiilor de carbon la nivel mondial, pn n anul 2030i perspectiva 2050 esteredat n Figura 3.10:

Figura 3.10 Prognoza emisiilor de CO2 la nivel mondial

Sursa: Raportul CME 2005

Managementul deseurilor radioactive produse de Unitatea 1 Cernavoda, pe durata de viata a acse realizeaza in conformitate cu cerintele standardelor Agentiei Internationale pentru EnAtomica si practicilor internationale avansate. Combustibilul nuclear ars este depozitat in sigu, pentru o perioada de 50 ani, ntr-un depozit uscat, dezvoltat etapizat pe amplasamentul CernDepozitul este realizat la nivelul standardelor internationale. Pentru depozitarea definitiv se varealiza n urmtoarele dou decenii un depozit adecvat.

Rapoartele anuale de mediu de la Unitatea 1 Cernavoda demonstraza un impact practic inexasupra mediului ambiant, populatiei si personalului de exploatare.

3.6. Pie e de energie/serviciul public

UE a inceput procesul de liberalizare al pietelor de electricitate n anul 1996 prin Directiva 96/i a celei de gaze naturale prin Directiva 98/30/CE din 1998. Prin Directiva CE 1402/2002, s-a bazele funcionrii sectorului extractiv a huilei, n condiiile pieei libere dup anul 2011. In 2003, aufost adoptate doua noi Directive care nlocuiesc vechile directivei accelereaza procesul liberalizariisi formarii unei piete interne europene de energie (Directiva 2003/54/CE pentru energie elect iDirectiva 2003/55/CE pentru gaze naturale).


22/67


In Romania, crearea unor piete functionale de energie electric i gaze naturale s-a bazat pe: restructurarea sectorului energetic, prin separarea activitatilor de producere, trans

distributie si furnizare; crearea cadrului instituional, de reglementare a sectoarelor energiei electricei gazelor

naturale; asigurarea accesului liber (n regim reglementat) la retelele de transport si distributie, c

cu deschiderea progresiva a pietelor de energie electric i gaze naturale, incurajand astfelconcurenta in activitile de furnizare si producere; pregatirea legislatiei secundare aferente (cod comercial, coduri tehnice, contracte

standarde de performan etc.); transpunerea prevederilor Directivei 2003/54/CE privind normele comune pentru piata in

a energiei electrice si ale Directivei 2003/55/CE privind regulile comune ale pietii integazului naturali ale Directivei 1402/2002/CE privind funcionarea productorilor de huil pe piaa liber a UE.

Piata de energie electrica

Romnia a optat pentru modelul de piata descentralizata de energie electrica, in care participanii suntliberi sa incheie tranzactii de vnzare-cumparare a energiei electrice.Piaa de energie electric se compune din dou seciuni:

piaa angro, n care energia electric este cumprat n vederea revnzrii iar tranzaciile sedesf oar ntre productorii furnizori;

piaa cu amnuntul, n care energia electric este cumprat n vederea consumului propriuiar tranzaciile se desf oar ntre furnizorii consumatorii de energie.

Reglementarea activitatilor cu caracter de monopol natural (transporti distributie) s-a realizat pe principii de transparenta, acces nediscriminatoriu la retea si recunoasterea costurilor justiIncepand din anul 2005, tarifele reglementate pentru utilizarea retelelor se calculeaza pemetodologiilor de tip plafon.

Deschiderea pieei de energie electric a nceput n anul 2000, iar din anul 2005 toti consumatorii, exceptia celor casnici au devenit eligibili, ceea ce corespunde unui grad de deschidere a pieenergie electric de 83,5%. Liberalizarea integrala a pietei de energie electrica, inclusiv peconsumatorii casnici are loc la data de 01.07.2007.

Piata angro de energie electrica s-a extins si perfectionat prin introducerea in 2005 a patr platforme de tranzactionare:

Piata pentru Ziua Urmatoare; Piata de echilibrare; Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale; Piata Centralizata a Certificatelor Verzi.

Operatorul pieei angro de energie electric, SC Opcom SA, pune n funciune n anul 2007 Pia aCentralizata pentru Contracte Bilaterale de Energie Electric cu Negociere Continu (Forward) , ca prim pas n dezvoltarea de produse financiare asociate energiei.

Acest model de pia este adoptat de toaterile europene dezvoltate. In anul 2007, Romania essingura tara din regiune organizatoare a unei piete pentru ziua urmatoare si a unei piete functionechilibrare. Astfel, pe lnga tranzactionarea prin contracte, participantii la piata angro de eelectrica au posibilitatea participarii voluntare la o piata fizica de energie organizata pe termen


23/67


cu o zi inaintea zilei de dispecerizare (Piata pentru Ziua Urmatoare), operata de SC Opcom SAde echilibrare are ca principal scop compensarea abaterilor de la valorile programate ale produconsumului de energie electric, fiind obligatorie tuturor capacitatilor de productie disponibileCentralizata si piata de tip forward a Contractelor Bilaterale asigura transparenta contra bilaterale, venind totodata in intampinarea recomandarilor Comisiei Europene, Consiliului Eual Reglementatorilor Europeni si Bancii Mondiale pentru infiintarea unei burse regiona

contracte.Sustinerea productiei de energie electrica din surse regenerabile se realizeaza prin Certificateletranzactionate pe Piata concurentiala de Certificate Verzi, si cote obligatorii pentru furnizori. Ffurnizor este obligat sa achizitioneze anual o cantitate de Certificate Verzi, proportionala cu cande energie electrica vanduta consumatorilor de catre respectivul furnizor.

Piata de gaze naturale

Piata interna a gazelor naturale este formata din: segmentul concurential , care cuprinde comercializarea gazelor naturale intre furnizori si in

furnizori si consumatorii eligibili. In segmentul concurential preturile se formeaza libe baza cererii si a ofertei;

segmentul reglementat , care cuprinde activitatile cu caracter de monopol natural si furnizala pret reglementat si in baza contractelor-cadru. In segmentul reglementat al pietei, sistede preturi si tarife se stabilesc de ANRGN, pe baza metodologiilor proprii.

Activitatile aferente segmentului reglementat cuprind: furnizarea gazelor naturale la pret reglemsi in baza contractelor-cadru catre consumatori, administrarea contractelor comerciale echilibrare contractuala a pietei interne, transportul gazelor naturale, inmagazinarea subtergazelor naturale, distributia gazelor naturale, tranzitul gazelor naturale-cu exceptia tranzdesfasurat prin conducte magistrale dedicate (tranzitul prin conductele magistrale dedicate se sregimului stabilit prin acordurile internationale in baza carora acestea au fost realizate).

In vederea asigurarii unui cadru organizat privind alocarea in regim echitabil si nediscriminatgazelor naturale din productia interna si din import a fost infiintat si functioneaza Operatorul deorganizat in cadrul Dispeceratului National de Gaze Naturale Bucuresti, din structura TransgaMedias.

Piaa gazelor naturale din Romnia a fost deschis gradual ncepnd cu anul 2001, cnd gradul iniialde deschidere a pieei interne a fost de 10% din consumul total aferent anului 2000, ajungndu-sanul 2006 la un grad de deschidere a pieei de gaze naturale de 75% (ncepnd cu 01.07.2006Procesul de liberalizare a pieei de gaze naturale din Romnia a continuat, la 1 ianuarie 2007 grade deschidere al pieei fiind de 100% pentru consumatorii industriali. Pentru consumatrezideniali, piaa de gaze naturale va fi liberalizat complet pn la 1 iulie 2007, aa cum este stipulatn Directiva 2003/55/EC. Liberalizarea pieei de gaze va contribui la crearea unui mediu concurenialreal, la posibilitatea consumatorilor de a-i alege furnizorul de gaze naturalei la cretereainvestiiilor n sector.In vederea asigurarii necesarului de consum al tuturor categoriilor de consumatori si elimdisfunctionalitatilor aparute in piata interna de gaze naturale in iarna 2005-2006 (urmtemperaturilor sczute i a reducerii cantitatilor de gaze naturale din import in lunile ianuariefebruarie 2006), Guvernul Romniei a aprobat promovarea conceptului de consumator intreruin scopul realizarii sigurantei in aprovizionarea cu gaze naturale, in conformitate cu Dir2004/67/CE si alocarea, n regim nediscriminatoriu, a cantitatilor de gaze noi ctre toti consumatorii


24/67


industriali care accepta statutul de consumator ntreruptibil. Consumatorul intreruptibil contdecisiv la mentinerea functionarii in deplina siguranta a Sistemului National de Transportnaturale si a sistemelor de distributie, prin acceptarea reducerii consumului, pana la opriconformitate cu prevederile Directivei 2004/67/CE, in scopul asigurarii protectiei aproviziconsumatorilor casnici.

Pia a c rbunelui Date fiind caracteristicile crbunelui extras n Romnia (huil energetic cu putere calorific de 3650kcal/kg i lignit cu putere calorific ntre 1650-1950 kcal/kg) utilizarea acestuia se poate realinumai n termocentrale echipate pentru acest tip de combustibili situate ct mai aproape defurnizori, respectiv 12 termocentrale pentru ligniti 2 termocentrale pentru huil.Din aceste motive att huila cti lignitul din Romnia sunt purttori de energie primar captivii nu pot face obiectul unei piee a crbunelui n adevratul sens al cuvntului.

Oferta de crbune la nivelul actualilor productori din Romnia este de 33-34 milioane tone cu cca.milioane tone mai mic dect cererea la ninelul anilor 2010-2020, iar gradul de asigurare a produieila acest nivel este de 14 ani pentru ligniti 32 de ani pentru huil

Asigurarea cererii pentru lignit la nivelul anilor 2013-2020i dup, este condiionat de politicaAgeniei pentru Resurse Minerale de punere n valoare a perimetrelor existente cti de cercetare pentru punerea n eviden i valorificare a unor noi perimetre.

Pia a uraniului

Romania nu are o pia a uraniului, unicul furnizor fiind Compania Nationala a Uraniului. Pruraniului folosit la fabricarea combustibilului nuclear pentru CNE Cernavoda este negociatfurnizor si utilizator, respectiv Societatea Nationala Nuclearelectrica SA. Incepand cu 1 ian2007, clauzele contractelor de procurare a uraniului, inclusiv pretul sunt supuse aprobarii CoEuropene, prin Euratom Supply Agency (ESA).

Rezervele de minereu existente si exploatabile asigur cererea de uraniu natural pn la nivelul anului2017 pentru functionarea a doua unitati nuclearoelectrice pe amplasamentul Cernavoda. Potennoi perimetre de zacaminte de minereu de uraniu nu pot modifica semnificativ acesta situatie, cimpune adoptarea unor masuri specifce pentru asigurarea resurselor de uraniu natural conecesarului rezultat din programul de dezvoltare a energeticii nucleare.

3.7. Pre uri i tarife pentru energie; efecte economice i sociale

Energie electrica

La energia electric, sistemul de preuri i tarife a evoluat de la sistemul unic tarifar reglement pentru consumatorii finali, la un sistem cu preuri pe activiti i servicii, capabil s r spund noiistructuri liberalizate a sectorului.

Pe piata liberalizata se utilizeaza preuri care se stabilesc prin mecanisme concurentiale, inclus pentru dezechilibrele dintre cantitatile contractate si cele efectiv consumate, precum si reglementate pentru serviciile de reea (transporti distribuie) si servicii de sistem.


25/67


Pretul energiei electrice a avut o evolutie crescatoare, datorita necesitatii practicarii unor pretusa reflecte costurile rational justificabile, cresterii preturilor la combustibili pe plan internatcresterii volumului de investitii in retele precum si eliminarii progresive a subventiilor direincrucisate.

In anul 2005, pretul mediu al energiei electrice livrate consumatorilor casnici a fost de

Euro/MWh iar al energiei electrice livrate consumatorilor industriali a fost de 66,5 Euro/MWh.Gaze naturale

Pe parcursul anului 2005 s-au inregistrat cresteri substantiale ale cotatiilor internationale la t produse petroliere, ceea ce a determinat majorarea pretului pentru gazele din import cu multestimarile avute in vedere la incheierea negocierilor de aderare n cadrul Capitolului 14 EneAcest fapt a condus, in urma consultarilor cu expertii europeni, la un acord cu Comisia Euro pentru prelungirea calendarului de aliniere a pretului la gazele naturale pana la sfarsitul anuluiCalendarul de aliniere convenit cu expertii UE pana in anul 2008 a fost stabilit tinand coimpactul general al preturilor la gazele naturale asupra preturilor altor utilitati si al indicatmacroeconomici.

In conformitate cu cerintele de armonizare la legislatia, procedurile comunitare si cadrul ecogeneral specific Uniunii Europene, prevazute in Documentul Complementar de Pozitie pCapitolul 14 Energie (CONF-RO 06-04), un obiectiv important il reprezinta stabilirea pretfinale de furnizare a gazelor naturale la consumatorii captivi, in conditii de eficienta econorespectiv de recuperare a costurilor ce privesc desfasurarea activitatilor de productie, inmagaztransport, distributie si furnizare.

Necesitatea implementarii unui nou sistem de tarifare a gazelor naturale a fost prevazuta in acoincheiate de Guvernul Romaniei cu institutiile financiare internationale si a fost facuta publicdin decembrie 2003, cand ANRGN a emis metodologia de calcul al preturilor si tarreglementate in sectorul gazelor naturale. In vederea eliminarii subventiei incrucisate intre catede consumatori, ANRGN a implementat incepand cu 01.04.2005, un nou sistem de taridistributie si preturi finale reglementate, diferentiate pe fiecare operator de distributie a gnaturale, titular al licentei de furnizare, si pe categorii de consumatori, care sa reflecte coscorespunzatoare furnizarii gazelor naturale pentru fiecare categorie in parte.Diferentierea preturilor finale reglementate pe categorii de consumatori este necesara pentrureflecta in mod corect costurile pe care fiecare tip de consumator le genereaza, fapt ce condeliminarea subventiilor intre consumatorii care consuma cantitati diferite de gaze naturale. Deacestora s-a realizat in functie de consumul mediu anual de gaze naturale, in baza fundameneconomice transmise de fiecare operator de distributie a gazelor naturale, titular al licentfurnizare 5 categorii de consumatori racordati in Sistemul National de Transport si, respeccategorii de consumatori in sistemele de distributie.Fundamentarea preturilor si a tarifelor reglementate are la baza recunoasterea costurilor justifiefectuate in mod justificat de operatorii de distributie a gazelor naturale. Astfel, preturile reglementate la care se realizeaza furnizarea reglementata a gazelor naturale acopera toate coefectuate pentru asigurarea cu gaze naturale a consumatorului final.

In scopul de a beneficia in mod nediscriminatoriu de gazele naturale din productia internconsumatorii sunt obligati sa achizitioneze gaze naturale din import intr-un procent stabilit fconsumul total de gaze naturale (in cazul consumatorilor eligibili, prin importul direct al g


26/67


naturale). Proportia gazelor din productia interna si a celor din import este stabilita lunar, deoperatorul de pia. Calculul pretului mediu ponderat al gazelor naturale achizitionate din impoefectueaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale.

i ei si produse petroliere

In conformitate cu legislatia in vigoare, preturileieiului si produselor petroliere se formeaza libe pe baza raportului dintre cererea si oferta de pe piata interna, respectiv de pe piata internatTarifele de transport din sistemul national de transport alieiului se stabilesc de autoritateacompetenta - Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM).Conjunctura nefavorabila de pe piata mondiala aieiului, caracterizata de scaderea accentuata productiei si a stocurilor - in special pe piata americana si asiatica - a condus la crestere precedent a cotatiilor acestuia pe pietele bursiere, inregistradu-se preturi de 60 70 USDncepnd cu anul 2005. Cresterea pretului mondial alieiului a condus la majorarea continua a preturilor produselor petroliere si, implicit, la cresterea in lant a costurilor in economie.

In pretul intern alieiului si al produselor petroliere sunt incluse o serie de elemente de fiscalidefinite in valuta (Euro sau USD). In mod firesc, datorita evolutiei cursului valutar, aceste elesunt redimensionate la sfarsitul fiecarei luni pentru luna urmatoare, ceea ce atrage dupanecesitatea recalcularii preturilor produselor respective (elementele de fiscalitate reprezinta ccadin pretul final al produselor petroliere).Pretul produselor petroliere este determinat de costulieiului supus prelucrarii, a carui pondere estde pana la 80% din costurile totale, iar orice variatie implica modificarea corespunzatoare a cossi implicit a preturilor.

ieiul este un produs cotat la bursa, pe o pia mondial. Pe piata produselor petroliere exist unclimat concurential, in curs de consolidare, modificarea si varietatea preturilor practicate pefiind un element pozitiv in dezvoltarea pietei libere. Preturile la carburanti se fixeaza liber, tinand seama de evoluia preturilor externe si de puterea de cumparare de pe piata interna, avandin vedere politici echilibrate de preturi la carburanti.

C rbune

Preul crbunelui n prezent se fixeaz liber, prin negocieri directe ntre productor i beneficiar.Pentru huil preul este mai mic dect costul de producie, diferena fiind acoperit prin ajutor de statn condiiile directivei CE 1402/2002.Pentru dezvoltarea produciei de crbune n condiiile actuale este necesar promovarea contractelor pe termen lung ntre furnizorii termocentrale, pe baza unor formule de stabilire a preurilor nfuncie de cotaiile bursiere ale altor purttori similari de energie primar , care s fundamentezerezultatele studiilor de fezebilitate (planurilor de afaceri) pe baze reale.

Conform studiilor de prognoz, elaborate la nivel mondial (CME) pn n anul 2030, pe toate pieelelumii se estimeaz un trend uor cresctor al preului la crbune, fa de creteri substaniale lacelelalte resurse energetice (iei i gaze naturale). Prognozele confirm faptul c, aceast resurs energetic, pe lng durata mare de asigurare, prezint o garanie a susinerii necesarului de energie nviitor, la preuri competitive cu preul altor resurse purttoare de energie primar .


27/67


Energie termica

Preul energiei termice furnizate populaiei din sistemele centralizate de alimentare cu cldur esteintegral reglementat prin sistemul de Preuri Locale de Referin (PLR). Costurile locale de producere, distributie si furnizare a energiei termice in sistem au fost n anul 2005 de 160-230lei/Gcal, diferenta fa de PLR fiind subventionata de la Bugetul de stat (pn n anul 2007) si

bugetele locale.Subventionarea consumatorilor de energie termica a reprezentat o metoda de asigurare a prosociale si de mentinere in functiune a unor producatori ineficienti, dar cu rol social important.

Pentru energia termica produsa in cogenerare se aplica scheme de sprijin, astfel incat sa fie asiviabilitatea producatorilor respectivi pe piata concurentiala de energie electrica.

3.8. Analiza situatiei actuale a sectorului energetic

Analiza SWOT a situatiei actuale a sectorului energetic evidentiaza:

Avantaje competitive

Romania are o traditie indelungata in industria energetica, beneficiind de experienta aindustria de petrol si gaze, cat si in cea de producere a energiei electrice si termice;

Romania dispune de resurse energetice importante, indeosebi carbune si minereu de urdar si de rezerve semnificative de petrol si gaze naturale;

Infrastructura este complexa si diversificata: reele nationale de transport energie electricagaze naturale,iei, produse petroliere, capacitati de rafinare, de transport maritim si capac portuare importante la Marea Neagra;

Structura diversificat i echilibrat a produciei de energie electrica;

Program de energetica nucleara in derulare, bazat pe o tehnologie sigur , recunoscut pe planmondial si percepute pozitiv de opinia public, cu Unitatea 1 Cernavoda functionand eficiensi la preturi competitive si Unitatea 2 Cernavoda in probe finale de punere in functiune pinceperea exploatarii comerciale in semestrul II al anului 2007.

Existenta expertizei tehnice si a resurselor umane pregatite pentru exploatarea a doua unuclearoelectrice la Cernavoda, care trebuie motivata pentru mentinere permanenta;

Existenta unui cadru institutional si legislativ adaptat la principiile pietei interne din UnEuropeana;

Potenial moderat de resurse regenerabile exploatabile, sustinut de o piata functionalCertificate Verzi;

Romania respecta angajamentele asumate prin Protocolul de la Kyoto; Capacitate relativ ridicat de interconectare a sistemelor de transport al energiei electricei al

gazelor naturale cu sistemele similare alerilor vecine; Romnia ofer un potenial de resurse de lignit cu un grad ridicat de cunoatere concentrat pe

o suprafa relativ redus de cca. 250 km2 n care opereaz 19 cariere de mare capacitate. Romnia ofer un potenial de resurse de huil energetic pus n valoare prin 7 mine

subterane; Calitatea infrastructurii de transport, dispecerizare; Operator al piaeei angro de energie electric cu experien, capabil s devin operator al

pieei regionale.


28/67


Deficiente ale sistemului

O serie de instalaii de producere, transport si distributie a energiei partial invechite si depatehnologic, cu consumuri si costuri de exploatare mari;

Instalaii i echipamente utilizate pentru exploatarea lignitului uzate morali fizic cu costurimari de exploatarei performane sczute.

Lipsa echipamentelor pentru implementarea tehnologiilor performante n sectorul de extieal huilei; O dependenta crescanda la importul gazelor naturale, existand pentru moment o singur surs; Eficiena energetic redus pe lantul productie-transport-distributie-consumator final; Organizarea sectorului de producere a energiei electrice pe filiere tehnologice m

combustibil; Performante sub potential ale unor companii minierei energetice cu capital de stat; Existenta unor distorsionari ale preturilor la consumatorii finali; Capacitate redusa de cercetare-dezvoltare-diseminare in sectorul energetici sectorul minier; Lipsa unei strategii clare privind modernizarea sistemelor de alimentare cu energie ter

din sisteme centralizate, in conditiile optiunilor crescande ale populatiei pentru incal

individuala a locuintelor in mediul urban; O parte din unitatile de producere energie electrica nu respecta cerinele privind protectiamediului din Uniuea Europeana, alinierea la aceste cerine necesitnd fonduri importante;

Efort financiar major pentru internalizarea costurilor de mediu si pentru dezafecunitatilor nucleare;

Politici necoerente de punere n valoare a noi perimetre pentru exploatare a lignitului; Neangajarea desfacerii produciei de crbune pe termen mediui lung pe baza unor contracte

care s garanteze cantitile i preurile; Timpul relativ mare pentru dezvoltarea de noi capaciti de producie a crbunelui i

uraniului.

Oportunitati Romania are o pozitie geografica favorabila pentru a participa activ la dezvoltarea proie

de magistrale pan-europene de petrol si gaze naturale; Existena pietelor fizice si financiare de energie, precum si acces la piete regionale

energie electrica si gaze naturale cu oportuniti de realizare a serviciilor de sistem la niveregional;

Climat investitional atractiv atat pentru investitorii straini cat si autohtoni, inclusiv in prode privatizare a diferitelor companii aflate in prezent in proprietatea statului;

Cresterea increderii in functionarea pietei de capital din Romania, ceea ce permite listarsucces la Bursa a companiilor energetice;

Liberalizarea totala a pietelor de energie si gaze naturale n anul 2007; Oportunitati crescute de investitii in domeniul eficientei energetice si al resurselor energregenerabile neutilizate;

Accesarea Fondurilor structurale ale Uniunii Europene pentru proiecte n domeniul energ Existena unui important sector hidroenergetic capabil s furnizeze volumul necesar de

servicii tehnologice de sistem; Existena experienei ndelungatei a unei infrastructuri importante pentru exploatare

resurselor energetice primare interne bazate pe crbunei uraniu; Existena unor noi perimetre cu rezerve considerabile de ligniti de uraniu.


29/67


Riscuri i vulnerabilitati

Rezerve exploatabile economic deiei, gaze naturale si uraniu, limitate la valorile prezentain cap. 3, in conditiile in care nu vor fi descoperite noi zacaminte importante;

Volatilitatea preurilor la hidrocarburi pe pieele internaionale;

Tendina de schimbare a caracteristicilor climaticei instabilitatea regimului hidrologic; Posibilitatea aparitiei unor efecte negative asupra concurentei in sectorul energetic la european, datorita tendintelor de concentrare din industria energetica;

Un ritm ridicat de crestere a cererii de energie in contextul relansarii economice; Existenta de arierate la nivelul unor companii din sector; Pondere ridicata a populatiei care prezinta un grad de vulnerabilitate ridicat, in cond

practicarii unor preturi la energie apropriate de nivelul mediu european; Lipsa unor instrumente fiscale eficiente pentru sustinerea programelor de investitii in efi

energetica, utilizarea resurselor regenerabile si dezvoltarea serviciilor energetice; Blocarea activitii de exploatare a huilei ca urmare a nerestructur rii financiare a

operatorului; Blocarea activitii de exploatare a lignitului ca urmare a lipsei unei reglementri specificecare s asigure valorificarea n interes de utilitate public a rezervelor de lignit cu o dreapt i

just despgubire a deintorilor de terenuri, necesare desf ur rii activitii; Potentialul limitat al resurselor nationale de uraniu; Selectia, retinerea si motivarea in conditii de piata libera a capitalului uman nec

implementarii strategiei si operarii in siguranta a sistemului energetic national; Modificari semnificative ale nivelului apei in Dunare, datorita schinbarilor climatice,

conduc la neasigurarea apei de racire la amplasamantul Cernavoda pentru functionarsiguranta a doua unitati nuclearoelectrice;

Potentialul limitat al resurselor nationale de uraniu, ceea ce conduce la neacopenecesarului de uraniu natural din resurse interne pentru functionarea a doua unnuclearoelectrice la Cernavoda, incepand cu anul 2017.


30/67


CAPITOLUL 4

OBIECTIVELE DEZVOLTARII SECTORULUI ENERGETIC SI MASURILEPRECONIZATE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

4.1. Obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectorului energetic romanesc

Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea economica i reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana.

In acest sens,obiectivul general al dezvolt rii sectorului energetic l constituieacoperirea integrala a consumului intern de energie in conditii de cre tere asecurit ii energetice a rii, de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivelcorespunzator de competitivitate.

4.2. Directii de actiune

Directiile de actiune ale strategiei energetice a Romaniei, convergente cu cele ale politicii enera Uniunii Europene, sunt:

creterea siguranei n alimentarea cu energie atat din punctde vedere al mixului combustibili cat si al infrastructurii de retea;

alegerea unui mix de energie echilibrat, cu accent pe utilizarea crbunelui, energiei nucleareiresurselor energetice regenerabile, inclusiv prin utilizarea potenialului hidro neexploatat, cares confere sectorului energetic competitivitatei securitate n aprovizionare;

asigurarea necesarului de crbunei uraniu n principal din producie intern si diversificarearesurselor de aprovizionare cu uraniu prin combinarea exploatarii rationale a resurnationale cu importul de uraniu;

gestionarea eficientai exploatarea raional n condiii de securitate a resurselor energetice primare epuizabile din Romania si mentinerea la un nivel acceptabil, pe baze economimportului de resurse energetice primare (dependenta limitata/controlata);

mbuntirea competivitii pieelor de energie electric i gaze naturalei participarea activ la formarea pieei interne de energie a Uniunii Europenei la dezvoltarea schimburilor transfrontaliere cu luarea in considerare a intereselor consumatorilor din Romania companiilor romanesti;

creterea eficienei energetice pe tot lanul resurse, producere, transport, distribuie, consum;

asigurarea investiiilor pentru creterea capacitii de inovaie i dezvoltare tehnologic; realizarea obiectivelor de protecie a mediuluii reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser ; participarea proactiv la eforturile Uniunii Europene de formulare a unei strategii energet

pentru Europa, cu urmrireai promovarea intereselor Romniei.

Avand in vedere aceste directii principale de actiune, obiectivele prioritare ale dezvoltarii sectenergetic din Romania, sunt urmatoarele:


31/67


Securitatea aprovizion rii

mentinerea suveranitatii nationale asupra resurselor primare de energie si respecoptiunilor nationale in domeniul energiei. In conformitate cu prevederile ConstitRomaniei, bogatiile de orice natura ale subsolului, apele cu potential energetic valorifiresursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental fac obiectul exclus proprietatii publice. Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In condiiile legii, ele pot fidate in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionatinchiriate;

reducerea treptat a dependentei de resurse energetice primare din importi meninerea unuiechilibru ntre importul de resursei utilizarea rezervelor naionale pe baze economice sicomerciale;

diversificarea si consolidarea, in cadrul stabilit la nivel european, a relatiilor de colaboratarile producatoare de hidrocarburi, precum si cu cele de tranzit;

diversificarea surselor de aprovizionare si dezvoltarea rutelor de transport; incheierea de contracte pe termen lung pentru gaze naturale din import pentru a dim

riscurile de intrerupere a furnizarii, cu respectarea regulilor concurentiale; ncheierea de contracte pe termen lung pentru furnizorii interni de crbune care s le asigure

acces la pieele financiare, cu respectarea regulilor concureniale; stimularea investitiilor in domeniul exploatrii rezervelor de gaze naturale, prin ncurajare

identificrii de noi cmpurii valorificarea maxim a potenialului; abordarea, n comun cu statele membre ale UE, a problemelor referitoare la protia

infrastructurii critice din sistemul energetic n lupta mpotriva terorismului; punerea n valoare de noi perimetre pentru exploatarea lignituluii a uraniului care s asigure

cererea dup anul 2015; Cresterea nivelulul de adecvanta al retelei de transport prin dezvoltare si moderniza

concept de retea inteligenta ( smart grid ) si cu respectarea cerintelor UCTE/ ETSO;

Durabilitate

promovarea producerii energiei pe baz de resurse regenerabile, astfel nct consumul denergie electric realizat din resurse regenerabile de energie electric sa reprezinte 33% dinconsumul intern brut de energie electric al anului 2010, 35 % n anul 2015i 38 % n anul2020. Din consumul intern brut de energie 11% va fi asigurat din surse regenerabile n2010;

stimularea investiiilor n mbuntirea eficienei energetice pe ntregul lan: resurse producie transport distribuie - consum;

promovarea utilizrii biocombustibililor lichizi, biogazuluii a energiei geotermale; susinerea activitilor de cercetare-dezvoltarei diseminare a rezultatelor cercetrilor

aplicabile; reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului nconjur tor prinutilizarea tehnologiilor curate.

Competitivitate

continuarea dezvoltrii i perfecionarea mecanismelor pieelor concureniale pentru energieelectric, gaze naturalei servicii energetice;

extinderea activitii operatorului pieei angro de energie electric din Romnia la nivelregional, participare activ la realizarea pieei regionale de energiei a pieei unice europene;


32/67


liberalizarea in conditii tehnice controlate de siguranta in alimentare a tranzitului de eneriasigurarea accesului permanenti nediscriminatoriu la reelele de transporti interconexiunileinternaionale; cresterea capacitatii de interconexiune de la cca 10 % in prezent la 15-20 orizontul anului 2020;

continuarea procesului de restructurare, cretere a profitabilitii i privatizrii n sectorulenergetic (privatizarea se va realiza att cu investitori strategici, cti prin listarea pe piaa de

capital); continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit n vederea creterii profitabilitii i accesului pe piaa de capital;

creterea competitivitati minelor de huila prin asigurarea ajutorului de stat conform direcCE nr. 1402/2002.

4.3. Prognoza cererii de energie

Scenariul de referin pentru prognoza evoluiei cererii de energie in perioada 2007-2020 are vedere prognoza evoluiei principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2007-2020, elabode Comisia Nationala de Prognoz.

In perioada 2007-2020 se estimeaz urmtoarele valori pentru indicatorii de dezvoltare (Tabel 4.1.):Tabel 4.1. Indicatori de dezvoltare macroeconomic

Realiz ri Estim riUM2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2015 2020

Popula ie 106 locuitor

21.73 21.67 21.62 21.55 21.47 21.38 21.32 21.26 21,2 2

PIB 109Euro2005

70.38 76.37 79.50 85.62 91.10 96.84 102.55 108.30 114.36

120.65

PIB/locuitor 103Euro2005/loc

uitor

3.24 3.52 3.68 3.97 4.24 4.53 4.81 5.09 5.39 5.

Cre terePIB

% 5.2 8.5 4.1 7.7 6.4 6.3 5.9 5.6 5.6 5.

Intensitateenergieprimar

tep/103 Euro2005

0.55 0.51 0.48 0.47 0.44 0.42 0.39 0.37 0.35 0.

Intensitateenergiefinal

tep/103 Euro2005

0.36 0.36 0.32 0.31 0.29 0.28 0.26 0.25 0.23 0.

In aceste conditii se estimeaz necesarul de energie electric pentru perioada 2007-2020 precumimodul de asigurare prin utilizarea fiecrei surse primare de energie (Tabel 4.2.).S-au utilizat urmtoarele ipoteze:

Piaa de energie electric din Romnia este integrat n piaa sud-est european i n piaacentral european, schimburile transfrontaliere fiind limitate doar de capacitile deinterconexiune;

Consumul naional va crete relativ constant cu circa 3 % pe an n toat perioada analizat; Exportul de energie electric va crete substanial dup anul 2015 prin intrarea n funciune a

unitilor nucleare nr.3i nr.4 de la CNE Cernavod i retehnologizarea unor uniti termo; Se va ncuraja utilizarea surselor regenerabile, cu atingereaintei de 33 % din consumul

intern brut de energie al anului 2010 realizat din aceste surse; Se va ncuraja utilizarea combustibililor solizi prin tehnologii curate;


33/67


Se va reduce ponderea produciei de energie electric prin utilizarea combustibililor lichiziigazoi. Aceti combustibili se vor utiliza cu precdere n uniti de cogenerare, necesareasigur rii cu energie termic a populaiei;

Ca urmare a programelor de utilizare eficienta a resurselor energetice si energiei, precumrestructurarii sectoriale, rata anual a creterii consumului de energie primara va fi jumatate din cea

cresterii economice, rezultand o decuplare semnificativa a celor doi indicatori.Dup anul 2012, exportul de energie electric va depi producia realizat prin utilizareacombustibililor lichizii gazoi provenii din import. Balana energetic a rii va deveni astfelexcedentar pentru prima dat n istorie.

In anul 2010 se va ndepliniinta naional stabilit privind utilizarea surselor regenerabile de energin producia de energie electric. Ritmul de utilizare a surselor regenerabile va continua s creasc idup anul 2010, astfel nct producia de energie electric din aceste surse n anul 2015 s reprezinte35 % din consumul brut de energie, iar n anul 2020 s reprezinte 38 %.

Realizarea productiei estimate de energie electrica in centralele termoelectrice este conditionata- dezvoltarea exploatarilor miniere de huil, ligniti uraniu;- asigurararea unor cantitati suplimentare productiei nationale de huil din import.- asigurarea necesarului de import de uraniu conform dezvoltarii programulu

energetica nucleara;

Evaluarea cererii de energie termica este corelat cu estimarile privind restructurarea economieridicarea nivelului de trai, cu ritmuri anuale de crestere cu circa 1% mai reduse decat ale evcererii de energie electrica. Totalul cererii de energie termica in sistemul centralizat de distribcaldurii se estimeaza pentru anul 2010 la circa 3 mil. tep.

In conformitate cu Studiul privind restructurarea sistemului de producere a energiei electricRomania EtapaII Dezvoltarea sistemului electroenergetic, elaborat de catre PB POWER Britanie si ISPE, este necesar s fie retehnologizate in perioada 2008 2010 centrale hidro cu putere instalata de aprox. 1135 MW , sunt posibil de retehnologizat, in perioada 2010 2020, cehidro cu o putere instalata de aprox. 2417 MW, la care se adauga proiecte noi in centrale stabilite pentru perioada 2008 - 2020, cu o putere instalata de 759 MW, si proiecte posibil de rein aceeasi perioada, cu o putere instalata de 895 MW. La aceste proiecte hidro se adauga inca proiecte, care vor fi realizate in aceasta perioada, si anume CHEAP Tarnita, cu putere instal1000 MW si AHE pe Tisa, de 30 MW.

In ceea ce priveste grupurile termoelectrice, sunt prognozate a se realiza in perioada 2008 grupuri cu o putere instalata de circa 3000 MW si vor fi casate, in aceeasi perioada grupuri putere instalata de circa 2900 MW.

In domeniul nuclear, urmeaz a se realiza inca doua unitati nucleare, Unitatile 3 si 4 Cernavoda, c putere instalata de 706 MW fiecare.


34/67

67 Strategia Energetica 2007-2020/ DRAFT

Tabel 4.2.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Producia de energieelectric pt.acoperire consumintern

54.5555.30 56,48

58,99 60,7 62.5 64.2 66,1

Export 2.08 1.18 2,93 3.41 2 3,0 3,5 4,5

Total producie deenergie electric

56.63100% 56.48 100%

59,41 100%

62.4100% 62.7

100%

65.5 100% 67.7

100% 70,6

100%

Producia de energieelectric n centralehidroelectrice+regenerabile

13.57 24% 16.83 29.8%20,21 34%

17.7528,4% 16

25,5% 18 27.5% 19.5

28,8% 21.7

30,8%

Producia de energieelectric n centralanuclear

4.908,7%

5.55 9.8%

5,54 9,4% 5.55

8.9% 7,0

11.1% 10.8

16.5% 10.8 16% 10.8

15.2%

Producia de energieelectric ntermocentrale

38.1667,3%

34.1 60.4%

33,66 56,6%

39.1062.7% 39.7

63.4% 36.7 56% 37.4

55,2% 38.1 54%

pecrbune

23.34 41,1%

21.47 38%21,66

36,6% 27,10

43.4% 28,7

45,8% 25.7

39.2% 26.4 39% 27.1

38.4%

pe gazenaturale 11.19 19,8%

10.4618.5% 10 16.7% 10

16.1% 9.5

15.1% 9,5

14.5% 9,5 14% 9,5

13.4%dincare

pe pcur 3.636.4% 2.17

3,9% 2 3,3% 2,00

3.2% 1.5

2.5% 1,5

2,3% 1,5

2.2% 1,5

2.2%


35/67


Evoluia structurii de producie a energiei electrice este determinat n principal de investiii private,realizate prin autorizarei nu prin planificare centralizat. n cazul n care prin autorizare nu suntasugurate suficiente capaciti de producere a energiei electrice, se vor organiza licitaii pentruconstrucia de noi capaciti, n conformitate cu practica european.

Alaturi de pacura, lignit si huila, gazele naturale au un aport deosebit de importastructura energetica a Romaniei. Cu toate ca este foarte dificil de prognozat un calendar de ev

a preturilor pentru gazele naturale (datorita dinamicii imprevizibile atat la nivelul pietei internsi la nivelul pietelor europene si mondiale, determinata de o multitudine de factori econom politici) se pot considera acceptabile cele doua variante prezentate in tabelul de mai jos. Celevariante urmaresc indeplinirea obiectivului asumat de aliniere a preturilor din productia integaze naturale la preturile de import, intr-un interval de timp a carui marime trebuie sa ia in cagradul de suportabilitate al pietei din Romania.

Varianta aliniere 2010 evolutie nefavorabila pret importAn 2007 2008 2009 2010 pret mediu ponderat import 290 302 305 pret mediu ponderat productie interna 172 204 240 crestere procentuala a pretului mediu ponderat productie interna

18,6% 17,6% 16,7%

Varianta aliniere finele 2008 inceput 2009 - evolutie favorabila pret import pret mediu ponderat import 290 285 270 pret mediu ponderat productie interna 172 205 240 crestere procentuala a pretului mediu ponderat productie interna

19,2% 17,1% 0,0%

n ceea ce privete consumul de gaze naturale, este de ateptat ca acesta s creasc uor pn n anul

2015. Raportul ntre importurii producia intern se va inversa, pe fondul epuizrii treptate arezervelor de gaze naturale. Conform estimrii autoritii de reglementare n domeniu, evoluiaconsumului de gaze naturalei structura de acoperire a acestuia este prezentat n Graficul 4.6.

Graficul 4.6. Estimarea evoluiei produciei internei a importului de gaze naturale 2007 - 2015

Estimare ANRGN

0

5

10

15

20

25

Productia interna, mld. m.c. Import, mld. m.c.

Import, mld. m .c. 6,1 6,6 7 7,2 7,5 7,8 8 8,3 8,5

Productia interna, mld. m.c. 11,7 11,3 11 10,9 10,8 10,7 10,7 10,6 10,6

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015


36/67


4.4. Masuri pentru indeplinirea obiectivelor prioritare

Pentru indeplinirea obiectivelor prioritare, vor fi adoptate urmatoarele tipuri de masuri: masuri generale , valabile pentru toate subsectoarele energetice (minier, producere, transp

distributie si inmagazinare a gazelor naturale si produse petroliere, precum si produtransport si distributie energie electrica si termica);

masuri specifice domeniilor: protectia mediului, eficienta energetica, restructur/privatizare si accesarea Fondurilor structurale; masuri specifice fiecarui subsector .

4.4.1. Masuri generale

Msurile generale sunt urmtoarele: Imbunatatirea cadrului institutional si legislativ, in conditii de transparenta, in acor

cerinele legate de asigurarea competitivitatii, protectiei mediului si a sigurantei in furnizenergiei, si a cerinelor de atragere si sustinere a investitiilor in sectorul energetici devalorificare a resurselor de crbune;

Imbunatatirea politicii de preturi pentru combustibili, energie termica si energie elecavand in vedere principiile de nediscriminare, transparenta si obiectivitate si introdutreptata a mecanismelor concurentiale;

Valorificarea potentialului uman, cresterea eficientei muncii si imbunatatirea conditiilmunc pe baza continuarii procesului de restructurare si reorganizare, de modernizamanagementului companiilor din sector;

Asigurarea unei protectii sociale corespunzatoare, prin mecanisme de sustinere direconsumatorilor vulnerabili;

Asigurarea unui nivel de pregatire a personalului conform cerinelor tehnico-economiceactuale;

Dezvoltarea tehnologica a sectorului energetici a sectorului extractiv de crbune prinstimularea si sprijinirea cercetarii si inovarii;

Atragerea capitalului strain si autohton avand ca obiectiv prioritar asigurarea unui climcompetitivtate crescut care sa reprezinte motorul de dezvoltare sntoas a sectoruluienergetici a sectorului extractiv de crbune;

Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica si gaze naturale pe principtransparenta si integrarea acestora in pietele regional si european.

Atragerea si asigurarea stabilitatii fortei de munca specializata prin motivcorespunzatoare a personalului din industria energetica.

Msurile generale se completeaz cu msuri specifice domeniilor i subsectoarelor din sectorulenergetic.

4.4.2. Masuri specifice domeniilor

A. Protectia mediului

Msurile specifice care vor fi adoptate pentru protecia mediului sunt urmtoarele: Realizarea investitiilor din domeniul protectiei mediului; Internalizarea treptata a costurilor de mediu in pretul energiei;


37/67


Incadrarea centralelor termoenergtiece in conditiile impuse de Directiva 2001/80/E privire la limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti (SO2, NOX si pulberi) proveniti dininstalatiile mari de ardere, de Directiva 96/61/EC pentru prevenirea si controlul integ poluarii si de Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor industriale;

Incadrarea centralelor termoelectrice in ceea ce priveste emisia gazelor cu efect de secotele prevzute n Planul Naional de Alocare (PNA) a certificatelor de emisii a gazelor

efect de ser pentru perioadele 2007 si 2008 2012, depirea cotelor putnd fi realizat doar cu achiziie de certificatei creterea corespunztoare a preului energiei electricelivrate;

Intensificarea utilizarii mecanismelor flexibile prevazute in Protocolul de la Kyoto Directiva 2003/87/CE privind comercializarea permiselor de emisii de CO2;

Promovarea tehnologiilor curate: capturarea si depozitarea CO2 din gazele de ardere acarbunelui, pilele de combustie si utilizarea hidrogenului ca vector energetic;

Preluarea de catre Statul Romn a tuturor distrugerilor de mediu produse de catre seccarbonifer pana la data acordarii licentei de concesiune;

Elaborarea studiului de fezabilitate, a documentatiilor de proiectare si inceperea constrDepozitului Final de Deseuri Slab si Mediu Active (DFDSMA);

Stabilirea solutiei tehnice pentru depozitarea finala a combustibilului nuclear ars la Cernavoda.Valoarea estimata a investitiilor necesare pentru protectia mediului in perioada de confor2008-2017, este de circa 1750 mil. Euro.

B. Imbunatatirea eficientei energetice si promovarea surselor regenerabile de energie

Diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei necesita aconcrete si sustinute. In acest context, Romania trebuie sa actioneze sustinut si coerent in vealinierii la actiunile europene ce promoveaz obiectivele Lisabona.In vederea limitarii cresterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de ga

efect de sera, Romania trebuie sa actioneze prompt, in special in domeniul eficientei energeticsurselor regenerabile de energie.Actiunile vizand promovarea eficientei energetice si a surselor regenerabile de energie vor conatat la reducerea impactului negativ asupra mediului, cat si la cresterea securitatii in alimediminuand gradul de dependenta a Romniei de importurile de energie.

Eficienta energetica

Directiva nr. 2006/32/CE privind eficiena energetic la utilizatorii finali, care devine obligatorie pentru Romania din 2008, prevede c statele membre UE se angajeaz s realizeze reducereaconsumului de energie final cu cel putin 9% intr-o perioad de noua ani (2008-2016) comparativ cu

media consumului din ultimii cinci ani pentru care exist date disponibile (2001-2005).In acest sens, se vor adopta urmtoarele msuri dn domeniul eficienei energetice:a) utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractel

performan energetic care prevd furnizarea de economii de energie msurabile i predeterminate;

b) achiziionarea de echipamentei vehicule pe baza listelor ce conin specificaiile privindeficiena energetic a unor categorii diverse de echipamentei vehicule, analiza costuluiminim, durata ciclului de via, sau metode comparabile, pentru a asigura rentabilitatea;


38/67


c) utilizarea auditurilor energeticei punerea n aplicare a recomandrilor rezultate n materiede rentabilitate.

La 19 octombrie 2006, CE a adoptat Planul de aciune privind eficiena energetic, aferent acesteidirective, care cuprinde msuri datorit crora UE ar putea face progrese vizibile n direciandeplinirii principalului su obiectiv,i anume reducerea consumului su global de energie primar

cu 20% pn n 2020. n cazul n care acest plan reuete, ar nsemna ca UE s foloseasc pn n2020 cu circa 13% mai puin energie dect n prezent (2007). Pentu aceasta sunt necesare efortdeosebite in schimbari de mentalitati si comportament si mai ales investitii suplimentare.

Pentru a reduce intensitatea energetica in sectoarele cu consumuri energetice mari si a indetintele propuse atat in Strategiei Nationale in domeniul Eficientei Energetice cat si in PlanActiune in domeniul Eficientei Energetice aferent directivei 2006/32/CE privind eficienconsumatorul final ( plan aflat in lucru cu termen de finalizare iunie 2007) se vor lua masurmatoarele directii:

Transporturi:

eficientizarea traficului si parcarilor; crearea unor arii de restrictionare a traficului, n special n oraele aglomerate; creterea calitii transportului n comun in vederea utilizarii acestuia in detrimentul

transportului cu maini particulare; extinderea transportului in comun pe sosele in detrimentul celui personal; stimularea folosirii masinilor particulare in comun; reglementarea descrcrii mrfurilor n afara orelor de vrf; plata pentru folosirea infrastructurii de transport; mijloace de transport in comun asigarate de catre firme ; o mai mare dezvoltare a mijloacelor de transport pe cale de rulare in cadrul transportulu

urban (tramvaie, troleibuze); marirea eficientei energetice a vehiculelor, stabilirea de criterii minime de eficien; introducerea de normative care sa sustina vehiculele cele mai eficientei nepoluante; prevederea de asistenta tehnica si sustinere economica pentru mentinerea flotei de vehic introducerea de biocombustibili n transporturi.

Pentru realizarea masurilor de mai sus, o componenta importanta o reprezinta educarea populavederea acceptrii i aplicrii lor pe scar larg.

Rezidential (Consumul de energie finala in cladiri: incalzire, apa calda si iluminare) reabilitarea anvelopei prin msuri de reabilitare termic a cldirilor; eficientizarea instalatiilor termice existente; eficientizarea instalatiilor de iluminat; aplicarea prevederilor directiveii a standardelor europene de eficien pentru cladiri noi.

Sectorul public creterea eficienei i reducerea consumului ilumin

strategia energetic a a rom pe per 2007-2020

Documents