strategia de dezvoltare locala a comunei sendreni pentru...

DOCUMENT CADRU DE PROGRAMARE AL POLITICILOR DE DEZVOLTARE DURABILA IN COMUNA SENDRENI,JUDETUL GALATI

Strategia de dezvoltare locala

a Comunei Sendreni pentru

perioada 2014-2020

Necesitate Strategia traseaza orientarile

generale ale dezvoltarii viitoare a comunei

Margineni, asigurand valorificarea resurselor materiale, financiare,

informationale si umane de care dispune.

Obiectivul strategiei este acela de a oferi CONSILIULUI LOCAL si

PRIMARIEI un instrument metodologic si legal pe baza careia acesta sa poata structura si planifica

implementarea pachetului de programe si proiecte pe termen mediu

2014-2020.

Beneficiarii strategiei sunt

locuitorii comunei, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice, societatea

civila si mediul privat.

Cuprins

PARTEA I: ANALIZA CONTEXTULUI EUROPEAN 1. Prezentare generala a Uniunii Europene 1.1. Scurt istoric 1.2. Influenta crizei economice asupra Uniunii Europene 1.3. Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene 2. Strategii nationale de dezvoltare 2.1. Programe nationale pentru 2007 – 2013 2.2. Strategia Nationala pentru dezvoltare durabila 3. Regiunea de dezvoltare Sud - Est 3.1. Prezentare generala a regiunii 3.2. Obiective strategice de dezvoltare

4. Directii de dezvoltare ale judetului Bacau 4.1. Prezentare generala a judetului Bacau 4.2. Directii strategice de dezvoltare 5. Dezvoltarea durabila in contextual actual 5.1. Conceptul de dezvoltare durabila 5.2. Actiuni pentru dezvoltare durabila 2014 – 2020 5.3. Initiative pentru crestere durabila

PARTEA a-II- a: ANALIZA SOCIO ECONOMICA A COMUNEI SENDRENI

1. Localizare

2. Scurt istoric

3. Date administrative

4. Relief

5. Reteaua hidrografica

6. Clima

7. Flora si fauna

8. Relatii in teritoriu – principalele categorii de folosinta

9. Date demografice

10. Mediul economic

11. Infrastructura

12. Invatamant, sanatate, sport

13. Cultura si culte

14. Protectia mediului

15. Turism

16. Administratia publica locala

PARTEA a-III-A: OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE

1. Obiective generale

2. Obiective specifice

3. Evaluarea implementarii obiectivelor

PARTEA A-IV-a: PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTARE

DURABILA

1. Consideratii generale

2. Principii si conditii

3. Intarirea capacitatii institutionale a primariei

4. Strategii de dezvoltare - scenarii

5. Analiza SWOT

PARTEA a-V-a: DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI MODUL DE

IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

1.Analiza domeniilor de interes

2.Proiecte propuse

PARTEA I : ANALIZA CONTEXTULUI EUROPEAN

1. Prezentare generala a Uniunii Europene

1.1 Scurt istoric

Uniunea Europeana este o organizaţie a ţărilor europene dedicată creşterii,

integrării economice şi întărirea cooperarii între state. Uniunea Europeana are sediul in

Bruxelles, Belgia.

Uniunea Europeana a fost înfiinţata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai

recenta organizaţie de cooperare europeană care a inceput cu Comunitatea Europeană

de Carbune si Oţel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeană in 1967. Membrii

acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franţa, Germania,

Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele

celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si

Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea

Europeană. În 1994 Austria, Suedia şi Finlanda au intrat si ele astfel numarul total de

membri a ajuns la 15.

Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea munceşte pentru a

promova si extinde cooperarea intre membri in unele regiuni, inclusiv in probleme

economice, sociale, de comerţ, politică externă, securitate şi probleme judiciare. Alt

obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a

stabilit o singură moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste

obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de a-si atinge obiectivele a fost limitata de

neinţelegeri intre statele membre, probleme economice si politicile externe si presiunea

din partea noilor democraţii est europene de a deveni membre.

Crearea Uniunii Europene

La sfârşitul anilor ’80, schimbările politice au facut ca, in Comunitatea Europeană

să crească cooperarea si integrarea. Odată cu prăbuşirea comunismului in Europa de

Est, statele ex-comuniste au cerut Comunitaţii Europene sprijin politic si economic. CE

a hotarat sa ajute multe din aceste ţări dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O

exceptie a constituit-o Germania de Est care a fost integrata automat o data cu

reunificarea Germaniei. Datorita acestor schimbari rapide Germania de Vest şi Franţa

au cerut o conferinţa intraguvernamentală pentru a căuta o mai mare unitate. O

conferinţa intraguvernamentală este o întâlnire între membrii, prin care se incepe

procesul schimbării tratatelor Comunităţii Europene. O altă astfel de şedinţă a avut loc

in 1989 pentru a pregati un program şi o structură pentru uniunea monetară, prin care

membrii ar trebui să adopte o singura moneda. Primul Ministru britanic Margaret

Thatcher s-a opus acestei unităţi, dar in 1990 John Major a devenit prim ministru si a

adoptat o pozitie mai tolerantă in legatură cu unitatea europeană. Aceste conferinţe au

inceput munca la o serie de înţelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene.

Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana şi a avut intenţia de a

extinde integrarea politică, economică şi socială dintre statele membre. După discuţii

lungi a fost acceptat de către Consiliul European la Maastricht, Olanda, in decembrie

1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetară

(UEM). Sub UEM membrii UE trebuie sa adopte o singură moneda până in 1999.

Tratatul Maastricht desemeana impunea nişte criterii stricte pe care statele membre

trebuiau să le îndeplinească înainte de a intra in UEM. Deasemenea tratatul a creat noi

structuri proiectate pentru a crea politici de securitate şi straine mai integrate si pentru a

încuraja o cooperarea mai mare intre guverne în ceea ce priveşte chestiuni judiciare si

legate de poliţie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii

Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu,

sănătate, educaţie si protecţia consumatorului.

Noul tratat a stârnit multă opoziţii si îngrijorare din partea cetăţenilor UE. Mulţi

oameni erau îngrijoraţi din pricina UEM care ar înlocui monedele naţionale cu o singură

monedă europeană. Marea Britanie a refuzat să accepte o parte din elementele

tratatului şi astfel ea nu va face parte din UEM şi nu va participa la Capitolul Social, un

articol din Tratatul Maastricht care subliniază obiective în politica socială şi cea legată

de angajaţi. Alegatorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, în timp ce

alegatorii francezi au fost in favoarea Tratatului printr-o mica majoritate. Germania a fost

o provocare deoarece pozitia de membru in UE încalcă Constituţia. Într-o şedinţă de

urgenţă a Consiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale Tratatului.

Din pricina acestor întârzieri UE n-a fost inaugurată oficial decât abia in noiembrie 1993.

Reacţiile populare împotriva unor aspecte si consecinţe ale Tratatului Maastricht

a dus la o altă conferinţă intraguvernamentală care a inceput in martie 1996. Aceasta

conferinţă a produs Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht şi alte

documente de baza ale UE. Aceste schimbări aveau rolul de a face Uniunea Europeană

mai atractiva oamenilor de rând.

Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor să coopereze in crearea de slujbe pe

tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbunătăţirea sănătaţii publice şi respectarea

drepturilor consumatorilor. În plus, Tratatul oferea îndepartarea barierelor de a călători

şi imigra între statele membre cu excepţia Marii Britanii, Irlandei si Danermarca.

Deasemenea Tratatul dădea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre.

Tratatul a fost semnat de membrii UE la 2 octombrie 1997.

Uniunea Europeană a devenit azi, una dintre cele mai prospere zone din lume din

punct de vedere economic şi, potenţial, una dintre cele mai competitive. Cu toate

acestea, existenţa unor disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea

între statele membre şi între regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore.

La nivelul Uniunii Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri, ceea ce

înseamnă o rată a şomajului de aproximativ 9% faţă de 5%, cât este în S.U.A. şi Japonia.

De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici în Uniunea

Europeană faţă de cele înregistrate de aceste ţări.

Disparităţile regionale au crescut în mod semnificativ, o dată cu integrarea

celor 12 noi state membre în mai 2004 şi ianuarie 2007. Astfel, 10% din populaţia de

la nivelul Uniunii Europene, care trăieşte în regiunile cele mai dinamice, generează de

opt ori mai multe venituri în termeni de Produs Intern Brut (PIB) decât 10% din populaţia

care trăieşte în zonele cel mai puţin dezvoltate.

În acest context, este evident că se impune ca dezideratele legate de realizarea coeziunii

economice şi sociale, sprijinirea, dezvoltării rurale sau asigurarea unei dezvoltări

durabile, care au condus la crearea UE şi care s-au dezvoltat pe parcurs, să fie

concretizate.

1.2 Influenta crizei economice asupra Uniunii Europene

Criza economica de la nivel global a avut consecinte si asupra Uniunii Europene in

ansamblu. A fost afectata atat economia uniunii cat si economiile tarilor member.

Astfel criza economica:

a evidentiat deficiente structurale in economia Europei;

a anulat progresele precedente;

a identificat evidente probleme fundamentale si solutii neviabile pe

termen lung;

a demonstrat interdependenta economiilor europene;

a subliniat necesitatea coordonarii politicilor economice la nivelul UE

in vederea rezolvarii de probleme, promovarii cresterii economice si crearii de

locuri de munca.

In timpul crizei economice, statele membre au ajuns la concluzia ca este necesara o noua

guvernanta economica. Cei trei piloni ai noii guvernante economice, sunt:

Consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atenta

din partea UE si include:

prioritatile politice si obiectivele stabilite in cadrul Strategiei Europa

2020;

angajamentele suplimentare pe care si le-au asumat statele membre

participante la Pactul euro plus;

consolidarea supravegherii de catre UE a politicilor economice si

fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate si crestere, dar si prin

intermediul noilor instrumente menite sa stopeze dezechilibrele

macroeconomice;

adoptarea unei noi metode de lucru numita „semestrul european” care permite

discutarea prioritatilor economice si bugetare in aceeasi perioada a fiecarui

an.

Asigurarea stabilitatii zonei euro si include:

mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre, ca reactie a UE la criza

datoriei suverane;

inlocuirea lor in 2013 de un mecanism permanent, respectiv

Mecanismul european de stabilitate (MES);

aplicarea unor programe de reforma si consolidare fiscala, elaborate in

stransa colaborare cu FMI.

Remedierea sectorului financiar

In vederea prevenirii aparitiei problemelor si asigurarii ca actorii din sectorul financiar

sunt supusi unor monitorizari stricte, UE a elaborat reglementari si a creat agentii specifice,

intreprinzandu-se si alte actiuni, cu scopul de garantare pentru bancile europene a

existentei de suficiente rezerve de capital, necesare pentru a face fata socurilor din

sistem, astfel sistemul bancar pastrandu-si functionalitatea in domeniul oferirii de

credite intreprinderilor si persoanelor fizice.”

1.3 Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene

Obiectivele cheie ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii

Europene:

Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii

economice de impactul negativ asupra mediului;

Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale,

diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel;

Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si

competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca

abundente si bine platite;

Indeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor

democratice in slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii

durabile pretutindeni in lume.

Principiile Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene:

Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului;

Solidaritatea in interiorul generatiilor si intre generatii;

Cultivarea unei societati deschise si democratice;

Informarea si implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;

Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;

Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si global;

Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si

consultarea factorilor interesati;

Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si

investitionale;

Aplicarea principiului precautiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte;

Aplicarea principiului “poluatorul plateste”.

2. Strategii nationale de dezvoltare

2.1 Programe nationale pentru perioada 2007 – 2013

Prin intermediul celor două politici, cea de Coeziune si cea Agricola, România, în

calitate de stat membru al Uniunii Europene, a avut si are posibilitatii de dezvoltare fără

precedent.

Pentru a putea beneficia de fondurile alocate prin intermediul politicilor Uniunii

Europene, România, la fel ca toate celelalte state membre, are obligativitatea

elaborării unor documente strategice naţionale de dezvoltare, care să demonstreze

modalitatea în care se contribuie la îndeplinirea obiectivelor europene.

Programele au fost elaborate avându-se în vedere corelarea acestora cu

obiectivele strategiilor europene :

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013;

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013;

- Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007 - 2013;

- Programul Naţional pentru Pescuit 2007-2013;

- Programele Operaţionale.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 include domeniile prioritare de investiţii pe

termen mediu şi sursele financiare pentru sprijinirea acestor investiţii, în cadrul cărora

o pondere importantă (43%) o au Fondurile Structurale şi de Coeziune. În această

primă etapă de sprijinire a României prin intermediul Politicii de Coeziune a Uniunii

Europene, Instrumentele Structurale interven prin Programele Operaţionale multianuale

care acoperă perioada din 2007 până în 2013.

În ceea ce priveşte Strategia PND, având în vedere obiectivul global de reducere

a decalajelor de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană şi pornind de la o analiză

cuprinzătoare a situaţiei socio-economice actuale, au fost stabilite şase priorităţi

naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de domenii şi sub-domenii

prioritare:

Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere,

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport,

Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului,

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi

întărirea capacităţii administrative,

Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol,

Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă este strategia prin care se implementează

instrumentele structurale în România.

Programele Operaţionale derivă din CSNR şi se constituie în documente

strategice ce detaliază priorităţile de dezvoltare pentru fiecare sector în parte şi pentru

promovarea dezvoltării regionale. Acestea reprezintă angajamentul comun al Uniunii

Europene şi al României pentru soluţionarea aspectelor identificate în Planul Naţional de

Dezvoltare şi în planurile de dezvoltare regională cu privire la dezvoltarea sectoarelor

prioritare şi dezvoltarea teritorială.

Totodată, fiecare Program Operaţional integrează în strategie teme orizontale

cheie care să reflecte şi alte politici ale Uniunii Europene, în special cea cu privire la

protecţia mediului şi promovarea egalităţii de şanse.

Elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare, a planurilor de dezvoltare

regională, a Cadrului Strategic Naţional de Referinţă şi a Programelor Operaţionale s-a

realizat cu respectarea principiului parteneriatului, prin consultări şi prin implicarea unei

game largi de actori din domeniul socioeconomic. Parteneriatul are rolul de a furniza

expertiză de specialitate pentru a îmbunătăţi procesul de programare şi pentru a

asigura relevanţa Programelor Operaţionale pentru diferitele părţi implicate în

implementarea programului.

Cele 4 priorităţi tematice ale CSNR sunt:

1. Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

2. Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

3. Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman;

4. Construcţia unei capacităţi administrative eficiente.

Conform Cadrului Strategic Naţional de Referinţă, pentru perioada de programare

2007- 2013, România a elaborat 7 Programe Operaţionale în cadrul Obiectivului

„Convergenţă”:

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;

Programul Operaţional Sectorial de Mediu;

Programul Operaţional Sectorial de Transport;

Programul Operaţional Regional;

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;

Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative;

Programul Operaţional Asistenţă Tehnică;

De asemenea, România a colaborat cu alte state europene la elaborarea a 8

Programe Operaţionale în cadrul Obiectivului „Cooperare teritorială europeană”:

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria;

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia;

Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Moldova;

Programul de Cooperare Transfrontalieră Marea Neagră;

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România;

Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina;

Programul de Cooperare Interregională;

Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei;

Programul Operational Sectorial Cresterea Competivitatii Economice

PND

Prioritatea 1 : Cresterea competivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe

cunoastere

CSNR

Prioritate tematica – cresterea pe termen lung a competivitatii economice romanesti

Programul Operational Sectorial Cresterea Competivitatii Economice

Obiectiv general : Cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti, in conformitate cu

principiile durabile si reducerea decalajelor comparative cu productivitatea medie a UE.

Obiectiv specific 1: Consolidarea si dezvoltarea sectorului productive

romanesc in conformitate cu cerintele de mediu;

Obiectiv specific 2 : Constituirea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea

durabila a intreprinderilor;

Obiectiv specific 3 : Cresterea capacitatii C&D, stimularea cooperarii intre

institutiile de CDI si intreprinderi si cresterea accesului intreprinderilor la CDI;

Obiectiv specific 4 : Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in

sectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni);

Obiectiv specific 5 : Cresterea eficientei energetic si a securitatii furnizarii, in

contextual combaterii schimbarilor climatic;

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

PND

Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si

intarirea capacitatii administrative

CSNR

Prioritate tematica : Dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romania

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectiv general : Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competivitatii pe piata muncii,

prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii muncii si

asigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna,

flexibila si invluziva a 1.650.000 de personae. Acest obiectiv reprezinta echivalentul a

aproximativ 18% din totalul populatiei ocupate in 2006.

Obiectiv specific 1: Cresterea nivelului de educatie si de pregatire a

capitalului uman;

Obiectiv specific 2 : Dezvoltarea resurselor umane in sistemul de educatie;

Obiectiv specific 3 : Promovarea culturii antreprenoriale;

Obiectiv specific 4 : Facilitarea accesului tinerilor pe piata muncii;

Obiectiv specific 5 : Dezvoltarea unei piete de munca corespunzatoare,

flexibila si moderna;

Obiectiv specific 6 : Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor

inactive, inclusive in zonele rurale;

Obiectiv specific 7 : Imbunatatirea serviciului public de ocupare;

Obiectiv specific 8: Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a

grupurilor vulnerabile;

Programul Operational Sectorial de Transport

PND

Prioritatea 2: Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport

CSNR

Prioritate tematica : Infrastructura de baza

Programul Operational Sectorial de Transport (POS T)

Obiectiv global al Programului Operational Sectorial – Transport (POST) este de a

promova un sistem de transport durabil in Romania, care va facilita transportul in conditii de

siguranta, rapid si eficient, pentru persoane si marfuri cu un nivel de servicii la standarde

europene, la nivel national, European, intre si in cadrul regiunilor din Romania.

Obiectiv specific 1 : Promovarea in Romania a transporturilor international si

de transit pentru personae si marfuri, asigurand conexiuni eficiente pentru Portul

Constanta, precum si transportul de transit dinspre Uniunea Europeana catre sud, prin

modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, aplicand masurile necesare pentru

protectia mediului;

Obiectiv specific 2 : Promovarea transportului eficient al persoanelor si

marfurilor intre regiunile din Romania, precum si transferul din tinuturile mai indepartate

catre axele prioritare de transport, prin modernizarea si dezvoltarea retelelor TEN-T si

nationale, conform principiilor de dezvoltare durabila;

Obiectiv specific 3 : Promovarea dezvoltarii unui sistem de transport

echilibrat pe moduri, bazat pe avantajul competitive al fiecarui mod de transport, incurajand

dezvoltarea transportului feroviar, naval si inter-modal;

Obiectiv specific 4 : Sprijinirea dezvoltarii durabile a transporturilor prin

minimizarea efectelor adverse ale activitatii de transport asupra mediului si prin cresterea

sigurantei traficului si a sanatatii publice.

Programul Operational Sectorial de Mediu

PND

Prioritatea 3 : Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului

CSNR

Prioritate tematica : Infrasctructura de baza

Programul Operational Sectorial de Mediu (POS MEDIU)

Obiectivul global al POS Mediu consta in imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei

si a standardelor de mediu, vizand, in principal, respectarea acquis-ului comunitar de

mediu.

Obiectiv specific 1 : Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de

apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in

majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru

managementul serviciilor de apa sau apa uzata;

Obiectiv specific 2 : Dezvoltarea sistemelor durabile de management al

deseurilor prin imbunatatirea managementuluii deseurilor si reducerea numarului de zone

populate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015;

Obiectiv specific 3 : Reducerea impactului negative asupra mediului si

diminiarea schimbarilor climatic cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai

poluate localitati pana in 2015;

Obiectiv specific 4 : Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului

natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusive prin implementarea retelei

Natura 2000;

Obiectiv specific 5 : Reducerea riscului de producer a dezastrelor natural cu

effect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile

zone pana in 2015.

Programul Operational Regional

PND

Prioritatea 6 : Diminuarea disparitiilor de dezvoltare intre regiunile tarii

CSNR

Dimensiunea teritoriala

Programul Operational Regional (POR)

Obiectivul strategic al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale,

echilibrate territorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si

resurselor specific, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea

conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in

special cele ramase in urma, locuri mai attractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a

munci.

Obiectiv specific 1 : Cresterea rolului economic si social al centrelor urbane,

prin adoptarea unei abordari policentrice, in vederea unei stimularii unei dezvoltari mai

echilibrate a Regiunilor;

Obiectiv specific 2 : Imbunatatirea accesibilitatii Regiunilor si in particular a

accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor cu zonele inconjuratoare;

Obiectiv specific 3 : Cresterea calitatii infrastructurii sociale a Regiunilor;

Obiectiv specific 4 : Cresterea competitivitatii Regiunilor ca locatii pentru

afaceri;

Obiectiv specific 5 : Cresterea contributiei turismului la dezvoltarea

Regiunilor.

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative

PND

Prioritatea 4 : Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si

intarirea capacitatii administrative

CSNR

Capacitatea administrative

Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA)

Obiectiv general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii publice

mai eficiente si mai eficace in beneficial socio-economic al societatii romanesti.

Obiectiv specific 1 : Obtinerea unor imbunatatiri structural si de process ale

managementului ciclului de politici publice ;

Obiectiv specific 2 : Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor

publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare.

PROGRAMUL NATIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALA 2007-2013(PNDR)

PNDR reprezinta documentul strategic al Romaniei prin care se urmareste atingerea

atat a obiectivelor comunitare, cat si a celor nationale in ceea ce priveste nevoile de

dezvoltare specific spatiului rural romanesc.

PNDR vizeaza o serie de obiective care sprijina cresterea competivitatii sectoarelor

agro-alimentar si forestier, imbunatatirea mediului si a spatiului rural, imbunatatirea calitatii

vietii in zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea si functionarea initiativelor

de dezvoltare locala.

Pornind de la prevederile Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 1698/2005

privind sprijinul pentru dezvoltare rurala, PNDR 2007 – 2013 a fost structurat pe 4 axe

prioritare, fiecare dintre acestea continand masuri.

Finantarea masurilor prevazute prin PNDR 2007 – 2013 se realizeaza exclusive prin

intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Rurala la care se adauga cofinantarea

provenind de la bugetul de stat, pe baza principiului aditionalitatii.

In vederea unei derulari eficiente a programului, tinand cont si de capacitatea

administrative existent, anumite masuri din PNDR vor fi implementate incepand cu 2010.

Etapizarea propusa, tine cont atat de complementaritatea unor masuri, cat si de

necesitatea pregatirii sistemului de implementare, inainte de punerea in aplicare.

Programul National Strategic este centrat pe trei aspect cheie:

Faciliatea transformarii si modernizarii structurii duale a agriculturii si

silviculturii, precum si a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai

competitive si pentru a contribui la cresterea economica si convergenta veniturilor

din spatial rural (acolo unde este posibl), in parallel cu asigurarea conditiilor de trai si

protectia mediului din aceste zone;

Mentinerea si imbunatatirea calitatii mediului din zonele rurale ale

Romaniei, prin promovarea unui management durabil atat pe suprafetele agricole,

cat si pe cele forestiere;

Gestionarea si facilitarea tranzitiei fortei de munca din sectorul agricol

catre alte sectoare care sa le asigure un nivel de trai corespunzator din punct de

vedere social si economic.

Acest lucru necesita o abordare complexa, care sa asigure o

complementaritate intre PNDR – inclusiv coordonarea si coerenta stransa intre axele

1, 2 si 3 – si alte POS-uri (Dezvoltare Regionala, Dezvoltare Umana, Mediu, etc) si

programe nationale (de ex. programele de pensii si asistenta sociala, programul

national de inregistrare a terenurilor).

Pentru a aborda primul aspect cheie, PNDR trebuie sa se concentreze in

principal pe modul de abordare si atenuare a dezavantajelor structurale din sectorul

agricol si cel forestier, in vederea modernizarii, consolidarii si restructurarii, care sa

permita atingerea unui nivel ridicat de competivitate si durabilitate din perspective

protectiei mediului. Acest lucru va oferi un mecanism puternic de conservare a vietii

din spatiul rural, largind gama de locuri de munca viabile atat in cadrul fermei cat si

in afara ei contribuind astfel la atingerea obiectivului de convergenta a veniturilor in

paralel cu pastrarea texturii sociale. Apoi, se are in vedere sprijinirea initiativelor

asociative ale agricultorilor, pentru a se evita intensitatea excesiva a capitalului si

costurile fixe ridicate, permitandu-se, totodata, captarea economiilor la scara, alaturi

de utilizarea eficienta a resurselor insuficiente de capital si a fondurilor acordate de

UE.

Pentru a aborda cel de-al doilea aspect cheie, PNDR se va axa pe

imbunatatirea echilibrului dintre dezvoltarea economica a zonelor rurale si utilizarea

durabila a resurselor naturale, prin mentinerea si cresterea atractivitatii zonelor

rurale – ca elemente de baza in diversificarea exploatatiilor si identificarea unor

activitati economice alternative. Pentru a realiza acest lucru, este prevazuta

sprijinirea, in continuare, a agriculturii din zonele defavorizate, abordandu-se astfel

problema abandonului terenurilor; de asemenea, agricultorii vor fi sprijiniti pentru a

introduce/aplica in continuare practice agricole care nu afecteaza mediul. O atentie

deosebita va fi acordata ajutorului oferit agricultorilor si silvicultorilor pentru ca

acestia sa poata gestiona dezavantajele si obligatiile care decurg din implementarea

retelei Natura 2000.

Pentru a aborda cel de-al treilea aspect cheie, ar fi necesar ca PNDR sa aiba

in vedere nevoile a doua mari categorii din zonele rurale: populatia trecuta de varsta

pensionarii si populatia activa, dar angajata cu timp de ocupare partial sau somera.

In ceea ce priveste prima categorie, PNDR, completat prin programele nationale, va

juca un rol important in facilitatea transferului de terenuri intre generatii, pe baza

dinamicii pietei, de la agricultorii varstnici, care in prezent detin 31% din totalul

suprafetelor, la agricultorii mai tineri. Pentru cea de-a doua categorie, PNDR, in

special prin axele 3 si 4, va juca un rol important in facilitarea diversificarii economiei

rurale non-agricole si dezvoltarea sectorului agricol cu timp de ocupare partial.

Protecţia mediului este o problemă a tuturor, pe de o parte a dezvoltării

societăţii, iar pe de altă parte a redresării, conservării şi ocrotirii mediului. Pentru a

rezolva într-un mod cât mai eficient această problemă, s-a trecut la elaborarea unor

strategii în domeniu, precum şi a unor planuri de acţiune, la nivel internaţional, european,

naţional, regional şi local. O strategie privind protecţia mediului trebuie să definească

liniile generale, principiile, direcţiile, obiectivele şi criteriile de identificare a acţiunilor care

să conducă la o dezvoltare economică şi socială durabilă şi care să ţină seama de

problematica privind mediul. Planul de acţiune trebuie să conţină

obiective şi sarcini concretizate şi cuantificate în timp, spaţiu şi în privinţa costurilor.

Fără ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă

include protecţia mediului, iar protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă.

Strategia protecţiei mediului se regăseşte prin urmare, prin coordonatele sale

esenţiale, în Strategia pentru dezvoltare durabilă.

În România, protecţia mediului a apărut ca un domeniu de sine stătător al politicilor

naţionale, în anul 1990, când a fost înfiinţat pentru prima dată fostul Minister al Mediului; în

1992 a fost elaborat primul document oficial ce stabileşte obiectivele naţionale în domeniu

- „Strategia Naţională de Protecţia Mediului”, reactualizată în 1996 şi în 2002. Strategia

este structurată în două părţi:

trecere în revistă a principalelor resurse naturale, elemente privind starea

economică şi calitatea factorilor de mediu;

strategia propriu-zisă, adică principiile generale de protecţie a mediului,

priorităţile, obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung.

Încă din 1996 se poate observa o adecvare a strategiei naţionale cu cea

comunitară în ceea ce priveşte principiile, priorităţile şi obiectivele . Astfel, principiile

urmărite sunt:

conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;

dezvoltarea durabilă;

prevenirea poluării;

conservarea biodiversităţii;

conservarea moştenirii culturale şi istorice;

principiul „poluatorul plăteşte”;

stimularea activităţii de redresare a mediului (prin acordarea de subvenţii, credite

cu dobândă mică, etc.).

În ceea ce priveşte priorităţile identificate, acestea reflectă nu numai nevoile

naţionale, dar şi tendinţele şi iniţiativele existente pe plan global, ele fiind:

menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi calităţii vieţii;

Scopul acestui capitol este de a realiza o trecere în revistă a politicii de mediu în

România şi nu o analiză a acesteia. Pentru detalii în această direcţie recomandăm studiile

de impact realizate de Institutul European din România în anul 2002 (pentru mediu, există

un studiu original şi 7 studii ad-hoc), documentul a fost elaborat cu ajutorul Băncii

Mondiale ;

menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii;

apărarea împotriva calamităţilor şi accidentelor naturale;

raportul maxim cost-beneficiu;

respectarea programelor şi convenţiilor internaţionale privind protecţia mediului.

Referitor la obiectivele stabilite, acestea sunt împărţite în obiective pe termen scurt

(până în anul 2000), mediu (până în anul 2005) şi lung (până în anul 2020).

Strategiile din 1992 şi 1996 sunt documentele pe baza cărora a fost structurată

politica naţională de mediu până în anul 1999, când a fost adoptat Programul Naţional de

Aderare la UE. Începând cu anul 1999 şi continuând anual, până în 2003, strategia

naţională de mediu este completată de o serie de documente adiţionale, cum ar fi --

„Raportul privind starea mediului în România”, care corespunde primei părţi a „Strategiei

de Protecţia Mediului” şi o completează, printr-o analiză detaliată a calităţii principalilor

factori de mediu: calitatea atmosferei, calitatea precipitaţiilor atmosferice, starea apelor

de suprafaţă şi subterane, starea solurilor, starea pădurilor, gestionarea deşeurilor, situaţia

poluării sonore, etc.

Strategiei Naţionale de Protecţia Mediului i se adaugă, în anul 2002, „Strategia

Naţională de Gestionare a Deşeurilor”, ce răspunde unei nevoi presante în acest

domeniu şi care a fost pentru prima dată adresată în anul 2000; acest lucru s-a făcut

prin transpunerea Directivei Cadru privind deşeurile - no. 75/442/EEC, preluată în

legislaţia legislaţia română prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000,

aprobată şi completată în 2001 prin Legea 426/2001.

Etapele de dezvoltare a strategiei constau în:

analiza situaţiei existente;

identificarea problemelor;

stabilirea obiectivelor strategice;

evaluarea opţiunilor de atingere a obiectivelor şi elaborarea unui „Plan Naţional de

Gestionare a Deşeurilor”.

Acest plan, elaborat de un grup de lucru format din reprezentanţi ai industriei,

ministerelor implicate, ONG-urilor şi ICIM , cuprinde două părţi distincte:

acţiuni cu caracter general: identifică tipurile de acţiuni necesare

implementării strategiei, precum şi entităţile responsabile, termenele de realizare,

costurile estimate şi posibilele surse de finanţare;

proiecte cu caracter concret: se adresează unor obiective la nivel local,

propuse din teritoriu.

Planul se ajustează în funcţie de propunerile incluse în planurile regionale, locale şi

sectoriale şi propune măsuri pentru următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri

municipale, deşeuri de producţie, deşeuri periculoase şi deşeuri reglementate prin

acte legislative specifice. În prezent, Planul se află în proces de reactualizare, un

proiect fiind deja transmis spre consultare factorilor implicati (ministere, asociaţii

patronale şi profesionale, reprezentanţi ai societăţii civile - ONG-uri).

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, în conformitate cu responsabilităţile ce îi

revin ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi

conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul

deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001. Aceasta a fost elaborată

pentru perioada 2003 - 2013, urmând a fi revizuită periodic în conformitate cu

progresul tehnic şi cerinţele de protecţie a mediului.

Elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor are ca scop

crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de

gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD) se aprobă prin Hotărâre

de Guvern şi se revizuieşte periodic.

Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri definite conform

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu

modifcări şi completări prin Legea 426/2001.

Pentru scopul prezentei strategii, toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării sunt

clasificate, în mod formal, în:

deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban

şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii

(deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii

verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate

orăşeneşti;

deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile

industriale; pot fi deşeuri de productie nepericuloase şi deşeuri de productie

periculoase;

deşeuri generate din activităţi medicale: sunt deşeurile generate în spitale,

policlinici, cabinete medicale si se impart in doua categorii: deseuri medicale periculoase

care sunt cele infecţioase, înţepătoare-tăietoare, organe anatomo-patologice, deşeurile

provenite de la secţiile de boli infecţioase, etc. şi alte deşeuri exclusiv cele menţionate

mai sus, care intră în categoria deşeuri asimilabile.

Programul guvernamental stabileşte principiile de bază ale politicii de med iu a

României, în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, asigurând protecţia şi

conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Naţională pentru Dezvoltare

Durabilă, iar în anul 2002 a fost elaborată Strategia Protecţiei Mediului. Acest

document stabileşte ca principii generale:

• conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor;

• dezvoltarea durabilă;

• evitarea poluării prin măsuri preventive;

• conservarea diversităţii biologice şi reconstrucţia ecologică a sistemelor

deteriorate;

• conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;

• principiul “poluatorul plăteşte”;

• stimularea activităţii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza cărora au fost stabilite obiectivele protecţiei mediului sunt:

• menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii;

• menţinerea şi îmbunătăţirea capacităţii productive şi de suport a sistemelor

ecologice naturale;

• apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor;

• respectarea prevederilor Convenţiilor internaţionale şi ale Programelor

internaţionale privind protecţia mediului;

• maximizarea raportului beneficiu / cost;

• integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Au fost stabilite obiective pe termen scurt până în anul 2005, obiective pe termen

mediu până în anul 2010 si obiective pe termen lung pana in 2013. In Planul Naţional

de Gestionare a Deşeurilor sunt cuprinse pe lângă obiectivele stabilite în strategie şi

ţintele pentru gestionarea tuturor categoriilor de deşeuri precum şi măsurile pentru

atingerea acestora.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului cuprinde 286 de proiecte

prioritare - 233 de proiecte corespunzătoare obiectivelor pe termen scurt şi 53 de proiecte

corespunzătoare obiectivelor pe termen mediu. Acesta are cuprinse si o serie de

proiecte referitoare la gestiunea deseurilor.

Deşi relativ bine dezvoltat din punct de vedere instituţional, sistemul

educaţional din România a fost direct afectat, în ultimii ani, atât de menţinerea unei

subfinanţări cronice (procentul de 4% din PIB prevăzut pentru învăţământ nefiind atins

niciodată, după Revoluţie, cheltuielile publice pentru educaţie variind între 3 şi 3,6% din

PIB), cât şi de efectul unor fenomene sociale de dezorganizare, care au influenţat toate

domeniile vieţii sociale din societatea românească.

Consecinţele subfinanţării se regăsesc în calitatea scăzută a procesului de

învăţământ, în dotarea precară şi renovarea şcolilor, în nivelul scăzut de salarizare al

cadrelor didactice, în unele cazuri, mai ales în mediul rural, problema fondurilor fiind una

dintre cele mai acute.

Ca atare, efectele acestor disfuncţii sunt, în special, legate de erodarea

semnificaţiei participării şcolare şi, de asemenea, de polarizarea accesului la

educaţie, pe fondul inegalităţilor sociale existente.

Diferitele aspecte legate de axele polarizării accesului la educaţie reflectă

necesitatea însoţirii măsurilor de adaptare instituţională la standardele europene din

domeniul educaţiei de măsuri specifice, destinate reducerii inegalităţii de şanse

educaţionale. Instituţia şcolii trebuie să reducă decalajul existent în prezent între

pregătirea pe care aceasta o oferă şi cerinţele societăţii româneşti în schimbare.

De asemenea, pentru ca semnificaţia şi valorizarea socială a şcolii să crească, este

necesar ca şcoala să ofere, în egală măsură, o pregătire nediferenţiată a generaţiei tinere

pentru participarea socială activă, destinată evitării sărăciei şi excluziuniisociale.

La nivelul politicilor educaţionale europene, atât statele-membre ale Uniunii

Europene cât şi România identifică accesul la educaţie ca un drept fundamental.

Acesta reprezintă atât un mod esenţial de prevenire a riscului de sărăcie şi

excluziune socială cât şi o modalitate importantă de sprijinire a incluziunii sociale a

grupurilor vulnerabile. În Raportul din anul 2001 al Comisiei Europene, privind

incluziunea socială se subliniază faptul că persoanele cu un risc extrem de ridicat de

sărăcie şi excluziune socială sunt în această situaţie datorită lipsei abilităţilor şi calificării

profesionale, precum şi a oportunităţilor reduse existente în comunităţile sau zonele în

care aceştia trăiesc.

Cu alte cuvinte, între sărăcie şi educaţie există o relaţie de inter-cauzalitate,

situaţia socioeconomică precară a unei familii reducând şansele educaţionale ale

copiilor provenind din această familie, iar lipsa unei instruiri şcolare şi, ulterior,

profesionale reducând, la rândul lor, şansele de integrare socială a individului, în viitor şi

crescând şansele de cădere în sărăcie.

2.2 Strategia nationala pentru dezvoltare durabila

In anul 2008, a fost elaborata Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila

a Romaniei Orizonturi 2013-2020-2030 avand ca motto ideea “Mentine sanatos ceea

ce te mentine sanatos”, document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008,

publicata in Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008.

Strategia recomanda mecanisme specifice la nivelul autoritatilor centrale, locale

dar si la nivelul societatii civile, sub egida Academiei Romane, pentru monitorizarea

implementarii obiectivelor stabilite.

Documente programatice si strategii sectoriale elaborate pre- si post-aderare ca

baza de referinta pentru Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei

Orizonturi 2013-2020-2030:

- Tratatul de Aderare Romania - Uniunea Europeana;

- Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND);

- Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR);

- Programul National de Reforma;

- Programul de Convergenta;

- Strategie post-aderare a Romaniei;

- Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.”

Strategia de Dezvoltare Durabila (SDD): teme, domenii, obiective EU, obiective

Romania

a. Provocari cruciale

1. Schimbarile climatice si energia curata

“Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbarilor climatice prin limitarea emisiilor de

gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si

mediului.”

“Orizont 2013. Obiectiv national:

Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt si mediu si crearea

premiselor pentru securitatea energetica a tarii pe termen lung conform cecerintelor

unei economii moderne de piata, in conditii de siguranta si competitivitate; indeplinirea

obligatiilor asumate in baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor

de gaze cu efect de sera; promovarea si aplicarea unor masuri de adaptare la

efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii durabile.”


Asigurarea functionarii eficiente si in conditii de siguranta a sistemului energetic

national, atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta intensitatii si eficientei

energetice; indeplinirea obligatiilor asumate de Romania in cadrul pachetului legislativ

„Schimbari climatice si energie din surse regenerabile” si la nivel international in urma

adoptarii unui nou acord global in domeniu; promovarea si aplicarea unor masuri de

adaptare la efectele schimbarilor climatice si respectarea principiilor dezvoltarii

durabile.”


Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii energetici si de

schimbari climatice; indeplinirea angajamentelor in domeniul reducerii emisiilor de

gaze cu efect de sera in concordanta cu acordurile internationale si comunitare

existente si implementarea unor masuri de adaptare la efectele schimbarilor climatice.”

2. Transport durabil

„Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport sa satisfaca nevoile

conomice, sociale si de mediu ale societatii, reducand, in acelasi timp, la minimum

impactul lor nedorit asupra economiei, societatii si mediului.”

„Orizont 2013. Obiectiv national:

Promovarea unui sistem de transporturi in Romania care sa faciliteze miscarea

in siguranta, rapida si eficienta a persoanelor si marfurilor la nivel national si

international, in conformitate cu standardele europene.”


Atingerea nivelului mediu actual al UE in privinta eficientei economice, sociale

si de mediu a transporturilor si realizarea unor progrese substantiale in

dezvoltarea infrastructurii de transport.”


Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toti parametrii de baza ai

sustenabilitatii in activitatea de transporturi.”

3. Productie si consum durabile

“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum si productie sustenabile.”


Gestionarea eco-eficienta a consumului de resurse si valorificarea maximala a

acestora prin promovarea unui model de consum si productie care sa permita o

crestere economica sustenabila pe termen lung si apropierea treptata de nivelul mediu

de performanta al tarilor UE.”


Decuplarea cresterii economice de degradarea mediului prin inversarea

raportului dintre consumul de resurse si crearea de valoare adaugata si apropierea de

indicii medii de performanta ai UE privind sustenabilitatea consumului si productiei.”


Apropierea de nivelul mediu realizat la acea data de tarile membre UE din punctul

de vedere al productiei si consumului durabile.”

4. Conservarea si gestionarea resurselor naturale

“Obiectiv general SDD/UE: Imbunatairea gestionarii resurselor naturale si evitarea

exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.”


Reducerea decalajului existent fata de alte state membre le UE cu privire

la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin

dezvoltarea unor servicii publice eficiente in domeniu, conforme conceptului de

dezvoltare durabila si cu respectarea principiului “poluatorul plateste”.


Atingerea nivelului mediu actual al tarilor UE la parametrii principali privind

gestionarea responsabila a resurselor naturale.”


Apropierea semnificativa de performantele de mediu ale celorlalte state membre UE

din acel an.”

5. Sanatatea publica

„Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate in conditii de

egalitate si imbunatatirea protectiei impotriva amenintărilor la adresa sanatatii.”


Imbunatatirea structurii sistemului de sanatate, a calitatii actului medical si a

ingrijirilor furnizate in cadrul serviciilor de sanatate; ameliorarea starii de sanatate a

populatiei si cresterea performantei sistemului de sanatate.”


Atingerea unor parametri apropiati de nivelul mediu actual al starii de sanatate a

populatiei si al calitatii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea

aspectelor de sanatate si demografi ce in toate politicile publice ale Romaniei.”


Alinierea deplina la nivelul mediu de performanta, inclusiv sub aspectul

finantarii serviciilor de sanatate, al celorlalte state membre ale UE.”

6. Incluziunea a demografia si migratia

“Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin

luarea in considerare a solidaritatii intre generatii si in interiorul lor si asigurarea cresterii

calitatii vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile.”


Crearea unui cadru legislativ, institutional si participativ odern pentru reducerea

riscurilor de saracie si excluziune sociala, promovarea coeziunii sociale, egalitatii de

sanse si diversitatii culturale, precum si pentru gestionarea responsabila a

fenomenelor demografice si migratiei.”

“Orizont 2020. Obiectiv natonal:

Promovarea consecventa, in noul cadru legislativ si institutional, a normelor

si standardelor UE cu privire la incluziunea sociala, egalitatea de sanse si

sprijinirea activa a grupurilor defavorizate; punerea in aplicare, pe etape, a Strategiei

Nationale pe termen lung privind populatia si fenomenele migratorii.”


Apropierea semnificativa de nivelul mediu al celorlalte state membre ale UE in

privinta coeziunii sociale si calitatii serviciilor sociale.”

7. Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile

“Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activa a dezvoltarii durabile la nivel

global si asigurarea punerii de acord a politicilor interne si externe ale Uniunii

Europene cu principiile dezvoltarii durabile si angajamentele sale in aceasta

privinta.”


Implementarea instrumentelor legislative si institutionale aferente statutului

Romaniei de tara donatoare de asistenta pentru dezvoltare, conform obligatiilor de

stat membru al UE; stabilirea prioritatilor si modalitatilor de actiune, si alocarea in acest

scop a circa 0,25% din venitul national brut (VNB) in 2013 si 0,33% in 2015, cu tinta

intermediara de 0,17% din VNB in 2010.”


Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei si resurselor disponibile in

Romania in slujba asistentei pentru dezvoltare, si alocarea in acest scop a circa 0,50%

din venitul national brut.”


Alinierea completa a Romaniei la politicile Uniunii Europene in domeniul

cooperarii pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocarilor bugetare ca

procent din venitul national brut.”

b. Teme inter- si trans-sectoriale

1. Educatie si formare profesionala

”Orizont 2013. Obiectiv national:

Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii prin corelarea educatiei

si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii si asigurarea oportunitatii sporite pentru

participarea viitoare pe o piata a muncii moderna, flexibila si incluziva.

”Orizont 2020. Obiectiv national:

Atingerea nivelului mediu de performantal UE in domeniul educatei si formaii

profesionale, cu excepta serviciilor in mediul rural si pentru grupurile dezavantajate,

unde tintele sunt cele ale UE pentru 2010.”


Situarea sistemului de invatat si formare profesionala din Romania la nivelul

performantelor superioare din UE; apropierea semnificativa de nivelul mediu al UE

in privinta serviciilor educationale oferite in mediul rural si pentru persoanele provenite

din medii dezavantajate sau cu dizabilitati.”

2. Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea

“Orizont 2013. Obiectiv national general:

Atingerea mediei UE la indicatorii de baza ce descriu structura si performanta

sistemului de cercetare, dezvoltare si inovare.”


Incadrarea cercetarii romanesti in fluxul principal al evolutiilor stiintifice si

tehnologice din UE; generalizarea activitatilor inovative; aparitia unor centre de

excelenta cu impact international.”


Statornicirea principalelor elemente ale societatii si economiei bazate pe

cunoastere; contributii esentiale ale

cercetarii romanesti la realizarea obiectivelor complexe ale dezvoltarii durabile,

elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale de analiză, studii şi cercetări, a unor

studii şi scenarii pentru dezvoltare şi respectiv dezvoltare durabilă pe întreg orizontul de

timp al secolului 21.

În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabilă pentru

perioada 2007-2013, la nivel national, reginal, judetean si local.

In concluzie anul 2013, impune elaborarea noilor Strategii de Dezvoltare

Durabilă, pentru perioada programatică 2014-2020, care au în vedere schimbările

generate de statulul României de tară membră a Uniunii Europene precum si de

efectele crizei economice mondiale, asupra situatiei europene, nationale,

regionale, judetene si locale.

3. Regiunea de dezvoltare sud est

3.1 Prezentarea generala a regiunii

Regiunea Sud Est aparţine provinciei fizico-geografice a Europei răsăritene, sub-

provincia ponto-danubiană şi are graniţe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea,

precum şi Marea Neagră.

Această regiune cuprinde aproape toate formele de relief: Lunca

Dunării, Câmpia Bărăganului în centru şi Câmpia Covurlui în nord, Podişul Dobrogei în

est şi sud. În partea de nord a podişului Dobrogei se află Munţii Măcinului, iar partea de

nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor de Curbură și a Subcarpaţilor de

Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi

este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km). Intre

Regiunea Sud Est, Republica Moldova şi Ucraina nu există autostrăzi, iar drumurile

locale se află într-o stare foarte proastă, datorită lipsei de resurse din partea autorităţilor

locale şi creşterii densităţii traficului pe reţeaua de drumuri, reţea care a fost proiectată

în urmă cu mai multe decenii. Traficul transfrontalier este foarte redus acolo unde nu

există puncte de traversare rutieră.

Având în vedere un număr de indicatori de analiză, respectiv caracteristicile

fizico-geografice, demografice, economice şi de producţie, infrastructură, locuinţele şi

modul de locuire, echiparea tehnică a locuinţelor, problemele sociale şi ecologice, au

fost identificate mai multe zone care prezintă caracteristici asemănătoare: Zona

Câmpiei Bărăganului, Dobrogea de Nord, Delta Dunării, Dobrogea de Sud Est,

Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest, Moldova de Sud, Zona Subcarpaţilor de Curbură.

Una din zonele în care predomină factorii favorizanţi ai dezvoltării este Dobrogea

de Sud Est. Pe de altă parte, sunt zonele Deltei Dunării, Dobrogea Centrală şi de Sud-

Vest, Câmpia Bărăganului, zona Subcarpaţilor de Curbură şi a Moldovei de Sud, care în

pofida potenţialului ridicat de dezvoltare, rămân totuşi nedezvoltate.

Regiunea dispune de numeroase staţiuni balneoclimaterice aşezate în

vecinătatea unor lacuri cu proprietăţi curative (Lacul Sărat în judeţul Brăila, Balta Albă în

judeţul Buzău). O atracţie specială a regiunii sunt sit-urile cultural-istorice şi arheologice

precum şi mănăstiri cu valoare etnografică specială. O altă particularitate a regiunii este

prezenţa celor mai renumite podgorii şi centre de producţie a vinului din România,

acestea găsindu-se în toate judeţele regiunii.

Regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata –

Monteoru, Paclele, Oprişenesti, Ianca), gaze naturale în judeţele Brăila şi Buzău şi, de

asemenea, în platforma continentală a Mării Negre.

Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul în Munţii Măcinului, piatra de var în

Podişul Dobrogei, minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc,

cuarţ, granit, marmură şi varietăţi de piatră de var, caolin, baritină din dealurile Tulcei,

depozitele de loess, sarea în Buzău. O categorie aparte a bogăţiilor de subsol o

constituie apele sulfuroase, feruginoase, clorusodice (Brăila, Buzău, Constanţa).

Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative de minerale şi

hidrocarburi, exploatate cu echipamente de foraj marin, produse în România. Rezerve

de hidrocarburi lichide şi gazoase mai sunt şi in judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi.

Singurul depozit de petrol la suprafaţă din Europa se află în zonele Berca şi Monteoru

din judeţul Buzău.

Caracterizată în perioada 2000-2007 de un trend de creştere a PIB-ului pozitiv,

regiunea nu a egalat totuşi nivele de dinamism ale economiei naţionale (+314,66% faţă

de +328,79% înregistrat la nivelul întregii ţări), PIB-ul regional pe cap de locuitor

rămânând sub media naţională.

Judeţul cel mai performant este Constanţa, care în 2007 a depăşit cu 17%

PIB/locuitor înregistrat la nivel naţional, fiind aproape dublu faţă de cel din judeţul

Vrancea. Judeţul Tulcea a cunoscut o creştere şi mai susţinută (+382%), menţinând un

PIB/locuitor sub media regională. Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare (PPC),

PIB/locuitor la nivel regional a reprezentat, în 2006, 32,51% din media UE27, regiunea

poziţionându-se între ultimele 10 regiuni din UE conform acestui parametru.

Regiunea Sud Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi,

Tulcea, Vrancea. Localităţile sunt structurate astfel: 11 municipii, 24 oraşe şi 355

comune având 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanţa cu o populaţie (1

iulie 2008) de 302.242 locuitori, urmat de Galaţi 291.608 locuitori, Brăila 212.981

locuitori, Buzău 132.368 locuitori, Focşani 98.646 locuitori şi Tulcea cu 91.286 locuitori.

Dată fiind distanţa mică între Brăila şi Galaţi (32 km.), aceste două oraşe au un

potenţial însemnat pentru a evolua către un pol economic integrat pe termen mediu.

Totuşi, distanţa de călătorie pe căile ferate între aceste două oraşe este de circa o oră.

Prin HG 998/2008 pentru desemnarea polilor naţionali de creştere cu modificări

ulterioare (HG 1149/2008), Constanţa a fost desemnată ca „pol naţional de creştere în

care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi

naţională”, în timp ce Brăila şi Galaţi au fost desemnate ca „poli de dezvoltare urbană în

care se realizează cu prioritate investiţii din POR axa prioritară 1”.

În Regiunea Sud Est sunt 13 oraşe cu mai puţin de 10.000 locuitori, 16 oraşe cu

populaţia între 10.000 şi 49.999 locuitori (oraşe mici), 3 oraşe cu populaţia între 50.000

şi 199.999 locuitori (oraşe mijlocii) şi 3 oraşe cu populaţia peste 200.000 locuitori (oraşe

mari). Dintre cele 16 oraşe mici, doar 5 au peste 20.000 de locuitori, acestea fiind Rm.

Sărat, Mangalia, Medgidia, Năvodari şi Tecuci. În cadrul regiunii se regăsesc 6 comune

cu peste 10.000 locuitori, aşa cum a fost precizat anterior, şi 13 oraşe cu mai puţin de

10.000 locuitori.

3.2 Obiective strategice de dezvoltare

Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud Est va putea fi realizată pe deplin doar

printr-o abordare integrată care va permite adoptarea de politici sectoriale cât mai

apropiate de nevoile teritoriului. În acest sens, proiectele integrate reprezintă principalul

instrument de realizare a acestui model de programare.

Nevoia de a urma metoda integrării teritoriale reiese cu precădere din consultările

şi dezbaterile cu reprezentanţii parteneriatului economic, social şi administrativ de la

nivel judeţean. La acest nivel există o conştientizare a importanţei instrumentelor

operaţionale care permit realizarea unor iniţiative comune capabile să valorifice cât mai

bine resursele şi potenţialul comunităţilor şi a teritoriilor.

În acelaşi timp, proiectele integrate reprezintă modalitatea cea mai adecvată

pentru promovarea conceptului dezvoltării “de jos în sus”, concept pe care Regiunea de

Dezvoltare Sud Est doreşte să îl promoveze cu prioritate.

Proiectele integrate reprezintă un complex de acţiuni intersectoriale, coerente şi

strâns legate între ele, care converg spre un obiectiv comun de dezvoltare a teritoriului

şi care necesită o abordare unitară a etapelor de implementare. Această definiţie

subliniază două aspecte:

conceptul de programare integrată, trăsătura fundamentală a activităţilor co-

finanţate prin Fondurile Structurale;

regiunea ca punct principal de referinţă văzut nu doar ca destinatar al iniţiativelor

şi acţiunilor de dezvoltare, ci şi din punct

de vedere al valorificării potenţialului existent.

Proiectele integrate sunt incluse în Strategia Regională prin linii de intervenţie

(teritoriale, sectoriale şi de filieră) şi prin metode de programare (concertare, cooperare

între actorii publici şi privaţi). Aceste proiecte vor fi realizate atât prin concentrare, cât si

la nivel regional sau sub-regional, acolo unde un obiectiv de dezvoltare este comun mai

multor zone, chiar şi neînvecinate: proiectul integrat extins uneşte astfel mai multe

realităţi locale, sub forma unor filiere de producţie, circuite, itinerarii, reţele sectoriale

sau tematice.

Regiunea Sud Est – o regiune atractivă, un spaţiu economic stabil şi diversificat,

capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare faţă de

alte regiuni au fost reduse.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud Est este acela

de a promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât

aceasta să devină o regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu

valorificarea patrimoniului de mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de

noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi creşterea semnificativa a PIB-ului

regional până în 2020, până la 90% din media naţională.

Strategia este formulată prin integrarea problemelor teritoriale cu cele sectoriale,

precum şi ţinând seama de sustenabilitatea tuturor acţiunilor propuse într-un context

menit să asigure şanse egale şi incluziunea socială.

Într-un context de globalizare şi trecere de la societatea agricolă şi industrială la

societatea post-industrială, obiectivele de dezvoltare ale Regiunii Sud Est urmăresc un

echilibru delicat între preocupările de egalitate şi cele de competitivitate economică.

Acest lucru va fi realizat printr-o serie de activităţi care se adresează esenţialmente

infrastructurilor şi serviciilor necesare pentru dezvoltarea durabilă economică şi socială.

Problemele asociate cu accesibilitatea, mobilitatea şi mediul sunt de o importanţă

vitală pentru dezvoltarea eco-durabilă a regiunii şi pentru bunăstarea populaţiei. Acesta

este motivul pentru care investiţiile publice trebuie să continue să se concentreze

asupra transportului şi infrastructurii de mediu.

Obiective Specifice

Obiectiv specific 1:

Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea

disparităţilor economice şi sociale intra şi inter-regionale prin stimularea dezvoltării

întreprinderilor şi productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese

inovative, crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi

întărirea potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi a

serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, sprijinirea creşterii economice a

sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, consolidarea reţelei de aşezări urbane,

precum şi prin promovarea turistică a regiunii.


Îmbunătăţirea accesibilităţii, mobilităţii şi conectivităţii în regiune, prin

crearea unui sistem multimodal de transporturi bazat pe principiile durabilităţii,

inovării şi securităţii, capabil să asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele

internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a regiunii, cu accent

deosebit pentru racordarea optimă a regiuni la sistemele teritoriale învecinate

pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor,

asigurând un standard european al infrastructurilor.


Crearea condiţiilor pentru o regiune eficientă în utilizarea resurselor, prin

creşterea eficienţei energetice şi exploatarea potenţialului regional pentru

producţia de energie din surse regenerabile, asigurând protecţia deplină a

mediului înconjurător.


Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor rurale altele

decât agricultura, prin valorificarea resurselor mediului, naturale (patrimoniu

piscicol, silvic, biodiversitatea etc.), a patrimoniului cultural (tradiţii şi experienţe

profesionale), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări.


Creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă asigurând condiţiile pentru o

piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă de a se adapta

permanent nevoilor angajatorilor, şi pentru crearea de locuri de muncă de calitate

prin calificarea lucrătorilor.


Creşterea ratei participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi de

formare profesională asigurând o calitate crescută a serviciilor de educaţie şi de

formare profesională, adaptate la noile cerinţe ale pieţei muncii, precum şi o

infrastructură şi dotări îmbunătăţite.


Creşterea nivelului incluziunii sociale prin creşterea calităţii serviciilor

sociale şi de sănătate, sport şi cultură, susţinerea activităţilor specifice economiei

sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii şi dotărilor.


Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural în habitatul urban

şi rural prin crearea / modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin

implementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de

mediu, pentru crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de

creştere a calităţii vieţii.


Creşterea atractivităţii şi competitivităţii zonelor urbane promovând

dezvoltarea economică durabilă şi incluziunea socială.


Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în

administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea

parteneriatelor la nivelul regional şi local.

Obiectivele de dezvoltare au conturat următoarele priorităţi regionale, care sunt

prezentate într-o secvenţă ne-ierarhizată:

crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional;

dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional;

promovarea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor renovabile;

modernizarea economiei rurale;

dezvoltarea unei forţe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieţei

muncii în scopul menţinerii şi creării de locuri de muncă de calitate;

imbunătăţirea performanţei sistemului de educaţie şi formare;

promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale, serviciilor de

sănătate, precum şi prin sport şi cultură;

conservarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi promovarea politicii de mediu;

dezvoltare urbană durabilă integrată;

imbunătăţirea capacităţii administrative;

4. Directii de dezvoltare ale judetului Galati

4.1 Prezentare generala a judetului Galati

Judetul Galati este asezat în Sud-Estul tării între 45°25' si 46°10' latitudine

Nordică, 27°20' si 28°10' longitudine Estică. În partea de Nord se mărgineste cu judetul

Vaslui, la Est, Prutul formează granita naturală cu Republica Moldova, spre Sud,

Dunărea stabileste limita cu judetul Tulcea, la Sud-Vest, pe linia Siretului, are ca vecin

judetul Brăila, iar la Vest si Nord-Vest, în mare parte pe cursul aceluiasi râu, se

învecinează cu judetul Vrancea.

Judetul Galati se înscrie în aria judetelor pericarpatice, dunărene, fiind situat

relativ aproape de Marea Neagră, la confluenta a trei mari ape curgătoare - Dunărea,

Siret, Prut si la încrucisarea unor mari drumuri comerciale. Judetul Galati ocupă o

pozitie apropiată fată de două principale artere de transport din Europa de Est, asa

numitele Coridoarele Helsinki sau Coridoare Pan - Europene. Astfel, judetul este

traversat de Coridorul VII Pan European, ce corespunde traseului Fluviului Dunărea

(Nuremberg - Viena - Budapesta - Bratislava - Belgrad - Drobeta Turnu Severin -

Vidin/Calafat - Giurgiu/Ruse – Galati - Marea Neagră). Acest coridor se completează cu

Canalul Rhin - Main si reprezintă principala arteră de infrastructură fluvială a Uniunii

Europene.

În acelasi timp, judetul se află în apropierea Coridorului IX Pan European, ce

asigură infrastructura rutieră si feroviară a Europei pe relatia Nord - Sud, pornind de la

Marea Baltică (Lituania) si Golful Finic Sankt Petersburg, în directia Moscova - Kiev -

Chisinău - România - Bulgaria - Grecia. Acest coridor trece la aproximativ 115 km

distantă de municipiul Galati, prin judetul vecin - Vrancea.

În ceea ce priveste localizarea judetului Galati pe teritoriul României, se poate

spune că acesta beneficiază de o pozitie strategică la granita de Sud Est a tării. Acest

lucru oferă judetului multiple posibilităti de colaborare cu sudul Republicii Moldova si

Ucraina. Galati se va constitui ca o poartă de legătură între Europa de Est si teritoriul

Uniunii Europene. Mai mult, o cooperare în domeniu vamal si al controlului frontierelor

poate fi benefică, alături de definirea si adoptarea unor măsuri comune pentru

combaterea criminalitătii la frontieră.

Vecinătatea judetului Galati cu judetele Vaslui, Vrancea, Brăila si Tulcea

constituie o oportunitate pentru a pune bazele unei colaborări cu aceste judete pe toate

planurile: economic, social, cultural, de mediu. Poate fi mentionat în acest context

realizarea unui proiect de anvergură agro – alimentar, ce va transforma orasul Tecuci

într-un centru important de dezvoltare a industriei alimentare prin depozitarea si apoi

transportul produselor alimentare la nivelul întregii regiuni de dezvoltare.

Distanta dintre judetul Galati si capitala Bucuresti poate fi si mai mult redusă din

punct de vedere temporal prin construirea unui drum expres Galati – Bucuresti. Acest

drum va constitui o variantă rapidă de transport între cele două orase, cu posibilitatea

ulterioară de a fi transformat în autostradă. Alte drumuri expres sunt necesare pentru a

lega municipiul Galati de orasele Târgu Bujor – Beresti – Bârlad - Tecuci.

Vecinătatea geografică a judetului fată de punctele vamale Giurgiulesti, Oancea

si Ismail,care fac legătura cu Republica Moldova si Ucraina reprezintă un factor

determinant în expansiunea relatiilor comerciale ale României cu aceste tări. Stimularea

relatiilor comerciale între jucătorii anterior mentionati, prin actiuni de ordin bugetar si

financiar - bancar, de eliminare a unor obstacole de ordin tarifar, fiscal si valutar vor

contribui decisiv la dezvoltarea judetului Galati si vor avea un efect multiplicator ca

nivelul întregii Regiuni de Dezvoltare Sud - Est si implicit la nivel national. Promovarea

exporturilor si relatiilor comerciale va avea un efect pozitiv asupra balantei comerciale a

României, diminuând deficitele de această natură.

Judetul Galati va concura pentru calitatea de centru al acestei euroregiuni alături

de Odesa. Printre proiectele necesare a fi implementate în sensul pozitionării ca pol de

dezvoltare al acestei regiuni pot fi mentionate promovarea unor măsuri comune privind

certificarea mărfurilor, dezvoltarea pietelor de desfacere a produselor, asigurarea

conditiilor care să faciliteze dezvoltarea activitătii vamale.

Mentinând analiza la nivelul asezării geografice a judetului Galati, putem aminti

proximitatea acestuia fată de trei mai ape curgătoare (Dunărea, Siret, Prut) si fată de

Marea Neagră. În vederea valorificării acestor atuuri ale judetului ar fi necesare proiecte

care să aibă drept finalitatea îmbunătătirea conditiilor de transport pe râurile Siret, Prut,

fluvial Dunărea, cu îmbunătătirea conditiilor de navigatie pe canalul Dunăre – Marea

Neagră, precum si implementarea unor sisteme informatice pentru eficientizarea

transportului naval si evitarea riscurilor poluărilor accidentale. În acest context, există

necesitatea realizării de lucrări de consolidare a malurilor în vederea evitării riscurilor

produse de eroziunea acestora, dar si a inundatiilor.

Din punct de vedere rutier, judetul Galati poate deveni un important nod de tranzit

sau de comunicatii de impact international pe traseul Marea Baltică – Marea Neagră.

În acest sens pot fi planificate si implementate două proiecte de infrastructură, si

anume construirea unui pod peste Dunăre cu iesire la un drum expres spre municipiul

Constanta si un drum expres Galati – Tecuci cu iesire la drumul european E 581, spre

Tisita. Un alt element important poate fi în acest context si conectarea judetului cu

Regiunea Centru, prin construirea unor drumuri expres spre Brasov si implicit către

autostrada Transilvania.

Judetul Galati are o suprafată de 4.466,32 kmp, valoare ce reprezintă 1,87%

din suprafata României. Suprafata judetului Galati este semnificativ mai mică fată de

majoritatea celorlalte judete.

Acesta ocupă pozitia 34 dintr-un total de 41 de judete ordonate descrescător

după suprafata geografică ocupată. La 1 iulie 2009 în judet existau:

2 municipii - Galati si Tecuci;

2 orase - Beresti si Târgu Bujor;

61 de commune;

180 de sate (din care 2 sate apartinând de municipii si orase).

Suprafata mică a judetului, alături de numărul mare de localităti oferă Galatiului

posibilitatea unei colaborări interne eficiente. Pot fi organizate în acest context,

manifestări culturale si educationale care să unească locuitorii tuturor localitătilor

judetului sau poate fi posibilă structurarea acestuia pe zone. Spectacole, competitii

sportive sau de altă natură, concursuri ce pot avea ca teme protectia mediului si măsuri

pentru combaterea poluării, pot constitui veritabile mecanisme de stimulare a dezvoltării

sociale a judetului, favorizând coeziunea si cooperarea socială.

Judetul are o bogată retea hidrografică care cuprinde:

ape de suprafată – Dunărea (22 km), Siretul (150 km) - cu afluentii săi Bârladul si

Bârlădetul, Prut (124 km) - cu afluentii Horincea si Elanul. Aceste râuri străbat

teritoriul judetului în cursul lor inferior, ceea ce face ca ele să aibă un debit mai

mare. Media anuală a debitului de apă variază de la 6.460 mc/s pentru Dunăre,

la 72 mc/s pentru râul Prut si la circa 7 mc/s pentru râul Bârlad. Râul Chineja cu

afluentii săi Covurlui, Slivna si Bujoru drenează partea de Est a judetului si se

varsă în lacul Brates, acesta fiind si cel mai important lac al judetului;

ape subterane - rezerve de apă existente în straturi acvifere freatice si straturi de

mare adâncime în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întâlnesc pe

teritoriul judetului Galati: Dunăre, Prut si Bârlad.

Totalul resurselor de apă teoretice este de 1.932,7 milioane mc de apă,

surse de apǎ de suprafatǎ tehnic utilizabile - 183 milioane mc;

surse de apǎ subteranǎ – 22,9 milioane mc.

Pe teritoriul judetului este localizat sistemului de irigatii Câmpia Covurlui, care are

prizele de alimentare la râurile Siret, Dunăre si Prut. Acesta are o importantă deosebită

pentru agricultura judetului Galati, întrucât asigură distributia apei de irigatii pe o

suprafată de 115.438 ha.

În judetul Galati clima este temperat continentală, cu unele variatii interne

datorate reliefului si orientării văilor. Părtile de Sud si centrale, prezintă mai mult de 90%

caracteristici climatic de câmpie, în timp ce partea de Nord a judetului este într-o

regiune deluroasă. Ambele regiuni de câmpie si deal se caracterizează prin veri calde si

uscate si ierni cu viscole puternice întrerupte frecvent de deplasări de aer cald si umed

de la Sud si Sud-Vest, care generează topirea zăpezii. Cele trei râuri Siret, Prut si

Dunăre si bazinele din jurul lor afectează în general, prin introducerea climei specifice

ce modifică regimul de valori si principalele elemente meteorologice: clima este relativ

mai umedă si cu temperaturi mai scăzute în timpul verii si mai putin rece în timpul iernii.

Judetul are o temperatură medie anuală de 10,5°C, dar în unele părti din

regiunea de Nord temperatura medie anuală coboară până la 8-9°C. Timp de

aproximativ 210 de zile pe an se înregistrează temperaturi de peste 10°C. Extremele

climatice sunt mai curând caracterizate prin ierni reci cu vânturi puternice, decât prin

veri calde si uscate. În timpul iernii, masele de aer rece vin de la Nord si Nord-Est si

provoacă o scădere a temperaturii de până la 0,2 - 3°C. În ianuarie, temperatura lunară

este cuprinsă între -3 si 4°C. Media lunară a temperaturii înregistrate în luna iulie este

de 21,7°C. (Sursa: A.N.M.)

Luând în considerare pozitionarea de-a lungul exteriorului arcului Carpatic,

judetul Galati acoperă întrepătrunderile geo-fizice ale provinciilor Estice, Sudice si

centrale, fapt ce se reflectă în conditiile climaterice, solului, vegetatiei si structurii

geologice.

Judetul prezintă un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în partea

nordică unde se ajunge până la altitudinea de 310 m, si mai slabă în partea sudică

coborând până la 10 si chiar 5 m altitudine absolută.

Judetul Galati se înscrie într-un relief predominant de câmpie (69%),

apartinând unor subunităti ale Câmpiei Române (Câmpia Covurlui, Câmpia Siretului

Inferior, Câmpia Tecucelului), cu o extindere mare în părtile central - Sudică si Vestică.

Zonele de Nord si de Nord-Vest sunt ocupate în proportie de 31% de prelungirile

Podisului Moldovenesc (Podisul Covurlui în Nord si Colinele Tutovei în Nord-Vest).

Colinele Tutovei se întind de o parte si de altă a Berheciului inferior, partea dinspre Vest

mai este cunoscută si sub numele de Piemontul Nicorestilor.

Vegetatia este în mare parte specifică pajistilor stepice cu graminee si

diverse ierburi xerofile, determinate de conditiile de climă si de substratul litologic

alcătuit din loess, care ocupă cea mai mare suprafată, ca si din nisipuri cum sunt cele

de pe valea Bârladului si Valea Siretului. În prezent vegetatia naturală e înlocuită în cea

mai mare parte de culturi.

Local se mai întâlnesc petice mici de pajisti degradate alcătuite din firuta (Poa

bulbosa), pelinita (Artemisia austiaca), păius (Festuca valeisiaca) si asociatii vegetale

derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum. În podisul Covurlui si chiar câmpia

Covurlui se întâlneste si vegetatie lemnoasă de silvostepă reprezentată de Quercus

pendunculiflora si Quercus pubescens.

Flora judetului Galati cuprinde 1.442 de specii si 305 subspecii, apartinând la

502 genuri si 108 familii de plante superioare; dintre acestea, nouă specii sunt ferigi,

două specii sunt gimnosperme cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care

49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt subspontane.

Ariile naturale protejate din judetul Galati sunt:

-arii naturale protejate de interes judetean instituite prin Hotărârea Consiliului

Judetului Galati nr. 46/1994 privind instituirea regimului de protectie oficială a unor zone

si monumente, pe teritoriul judetului Galati:

Grădina Botanică Galati;

Grădina Publică Galati;

Faleza Dunării;

Parc CFR Galati;

Parc Mihai Eminescu;

Parc Turn TV.

arii naturale protejate de tip rezervatie naturală de pe teritoriul judetului Galati

declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naŃional - Sectiunea a III-a - zone protejate:

Dunele de nisip de la Hanu Conachi;

Pădurea Gârboavele;

Pădurea Breana – Roscani;

Locul fosilifer Tirighina Barbosi;

Locul fosilifer Rates;

Pădurea Fundeanu;

Pădurea Tălăsmani;

Pădurea Buciumeni;

Ostrovul Prut;

Balta Potcoava;

Balta Tălăbasca;

Locul fosilifer Beresti;

Lunca Joasă a Prutului (Mata-Rădeanu);

Balta Pochina;

Balta Vlăscuta;

Pădurea Pogănesti.

In anul 2004, prin Hotărârea Guvernului 2151/2004 privind instituirea regimului de

arie naturală protejată pentru noi zone, în Galati a fost declarat Parcul Natural „Lunca

Joasă a Prutului Inferior” sit-uri de importantă comunitară declarate, la nivelul judetului

Galati, prin Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importantă comunitară ca

parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România:

1. Dunele de nisip de la Hanul Conachi;

2. Lunca Joasă a Prutului;

3. Pădurea Balta-Munteni;

4. Pădurea Breana-Roscani;

5. Pădurea Gârboavele;

6. Pădurea Merisor - Cotul Zătuanului;

7. Pădurea Mogos-Mâtele;

8. Pădurea Pogănesti;

9. Pădurea Tălăsmani;

10. Pădurea Torcesti;

11. Râul Prut.

Fauna include toate speciile de animale care trăiesc în libertate, inclusiv cele care

au fost reproduse artificial într-o anumită regiune, formând o populatie de animale care

se înmulteste de sine stătător.

Din cele 24 de specii de mamifere identificate din fauna judetului, 21 au nevoie de

măsuri de ocrotire, dintre care 79,17% sunt protejate la nivel judetean, prin Legea nr.

462/2001; 41,46% sunt incluse în Cartea Rosie, 66,67% sunt listate în anexele

Conventiei de la Berna.

Printre speciile de mamifere protejate se numără pisica sălbatică, vidra, dihorul

de stepă, popândăul. Din cele 230 specii de păsări, întâlnite în judetul Galati, 46 fac

obiectul Cărtii Rosii, înscriindu-se în prevederile legilor sau conventiilor interne si

internationale. Dintre acestea 65,65% sunt protejate la nivel judetean prin Legea nr.

462/2001; 20% se regăsesc în Cartea Rosie; 95,65% sunt incluse în anexele

Conventiei de la Berna. Printre speciile protejate se numără corcodelul de iarnă, buhaiul

de baltă, egreta mare, tigănusul, lebăda de iarnă, cormoranul mic, barza neagră.

De asemenea 38,46% din cele 13 specii de reptile, 57,14% din cele 14 specii de

amfibieni si 11,43% din cele 35 specii de ihtiofaună, identificate din fauna judetului, sunt

incluse în Cartea Rosie a României. Pot fi mentionate broasca de pământ, sarpele rău,

testoasa de baltă.

Ariile de protectie specială avifaunistică declarate, la nivelul judetului Galati, prin

Hotărârea Guvernului 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie specială

avifaunistică ca parte integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România:

1. Lunca Prutului - Vlădesti – Frumusita;

2. Lunca Siretului Inferior.

Majoritatea tipurilor de sol au ca rocă parentală loessul, mai putine fiind formate

pe argile si pe marne. Textura variază de la o grupă la alta. La cele mai multe

predomină textura nisipoasă si mai putin cea argiloasă. Ph-ul are valori cuprinse între 6-

8 fiind slab acid pe nisipuri, alcalin la Gohor si neutru în rest.

Spre Nordul judetului predomină cernoziomurile levigate, în zonele înalte din

partea central - nordică a judetului apar solurile cenusii (rezultate din degradarea

progresivă intensă a cernoziomurilor levigate), iar în perimetrul de la Hanul Conachi se

întâlnesc solurile nisipoase sau cele nesolidificate.

Din suprafata agricolă a judetului Galati, 289.328 ha reprezintă teren arabil, iar

tipul de sol care predomină este cernoziomul cambic si cernoziomul pretabil la arabil

fără restrictii. Celelalte tipuri de soluri se pretează la folosintă ca arabil cu restrictia de

ordin natural (textură nisipoasă sau argiloasă), terenuri cu exces de umiditate (solurile

aluviale si coluviale), terenuri cu eroziuni puternice (erodisoluri).

Resursele judetului sunt reprezentate de hidrocarburi (titei si gaze naturale)

exploatate la Schela, Berheci si Brates. La Galati, Tecuci si Branistea se exploatează

argile, nisipuri si pietrisuri, importante pentru industria materialelor de constructie.

Judetul Galati are o economie dinamică si diversă, existând cel putin sase

sectoare cu contributii importante în constituirea produsului intern brut judetean.

Agricultura constituie una din componentele principale ale peisajului geografic din

judetul Galati, fiind totodată una din cele mai vechi activităti economice ale populatiei.

Industria si serviciile sunt concentrate în centrele urbane, în cadrul judetului existând

unităti industriale traditionale, cum sunt industria metalurgică, industria constructiilor

navale si platforme de foraj marin, industria confectiilor si cea alimentară. Prezentarea

detaliată a agriculturii si pisciculturii, două sectoare importante ale economiei judetului

Galati, este realizată în cadrul subcapitolului destinat spatiului rural.

În anul 2009, pe fondul crizei economice ritmul de înregistrare al firmelor a

scăzut, iar numărul de radieri aproape că s-a triplat comparativ cu 2008. Din totalul

societătilor cu activitate suspendată, peste 90% sunt organizate ca SRL, fapt ce

demonstrează că afacerile mici din judet au avut mult de suferit cel mai mult în urma

înrăutătirii crizei economice.

Agricultura este un sector important al economiei judetului Galati, având cea

mai mare contributie la produsul intern brut al judetului. Benefice în acest context, sunt

măsurile de sprijinire a agriculturii, precum identificarea si încurajarea cultivării de specii

de plante cu necesar redus de apă (la nivelul zonei Beresti), încurajarea amenajării de

livezi si dezvoltarea industriei vinicole (la nivelul zonei agricole Târgu Bujor). Toate

acest proiecte specifice pot fi completate de o serie de subventii sau ajutoare pentru

agricultori, sau înfiintarea unor asociatii sau organizatii pentru ajutorul si consilierea

acestora în vederea cresterii productivitătii culturilor. Mai mult, pot fi create centre de

colectare si/sau prelucrare a productiilor agricole, identificarea pietelor de desfacere

profitabile pentru productia rezultată din agricultură precum si înfiintarea de GAL-uri.

La nivelul industriei si serviciilor, este necesară înscrierea judetului în trenduri

economice actuale, prin impulsionarea noilor tehnologii. Promovarea tehnologiilor noi

poate continua prin dezvoltarea parcului Industrial deja existent în municipiul Galati.

Crearea unui parc de inovare tehnologică ar fi de bun augur. Aceste structuri vor

avea afecte multiplicatoare la nivelul altor domenii, precum cel socio-economic (prin

crearea de noi locuri de muncă si cresterea competitivitătii economice a judetului

datorată implementării noilor tehnologii în procesele de fabricatie), educational si de

cercetare (realizarea de proiecte de cercetare în cadrul unui parteneriat între mediul

universitar si cel de afaceri), de mediu (prin prestarea de servicii sau realizarea de

activităti nepoluante).

În vederea sprijinirii sectoarelor cu traditie în judetul Galati precum cel al industriei

metalurgice, constructiei navale, productiei si furnizării de energie electrică si termică,

gaze naturale si apă, industriei alimentare si a băuturilor, sunt imperative crearea unor

parteneriate economice cu tările vecine (R. Moldova si Ucraina), retehnologizarea

unitătilor de productie existente, precum si identificarea pietelor de desfacere sau de

export a productiei obtinute. Accesul judetului la principalele coridoare de comunicatie

europeană face posibilă realizarea ultimelor două măsuri mentionate în fraza

anterioară.

Pentru transformarea punctelor slabe ale judetului ca mediu economic în puncte

forte ale acestuia, sunt necesare măsuri complexe care vizează o varietate de domenii,

precum:

- infrastructură (reabilitarea infrastructurii rutiere, feroviare si fluviale si crearea de

noi rute de comunicatii),

- dezvoltarea economică (încurajarea înfiintării de noi afaceri, sprijinirea mediului

de faceri existent, identificarea de colaborări ale judetului Galati cu judetele vecine si

tările vecine Moldova (desi este cea mai săracă tară din Europa, vizitele oficialilor

europeni din decembrie 2010 indică un interes crescut al Europei pentru această zonă;

Acestia au promis fonduri si liber acces în UE – aceste aspecte pot transforma

Republica Moldova într-o piata emergentă, de interes pentru agentii economici din

Galati) si Ucraina, identificarea de noi piete de desfacere si de noi surse de

aprovizionare, identificarea sectoarelor economice cu potential mare de dezvoltare).

Din partea autoritătilor locale s-ar impune obtinerea de finantări în vederea

implementării proiectelor de sprijinirea a mediului de afaceri, implementarea corectă,

coerentă si la timp a măsurilor de impulsionare a mediului economic, reducerea taxelor

si impozitelor în functie de necesitatea mediului economic si de situatia lui actuală,

căutarea de investitori pentru proiectele economice care se doresc a fi implementate,

crearea de parteneriate cu alte judete din tară, precum si cu tări membre UE.

Conform afirmatiilor agentilor economici din judetul Galati, forta de muncă

existentă este suficient de bine pregătită pentru actualele domenii de activitate. Acest

fapt poate fi folosit ca si punct forte în crearea unei strategii de atragere a investitorilor

în judet. În plus, mai pot fi evidentiate următoarele aspecte: pretul redus al fortei de

muncă, accesul usor la piata de aprovizionare cu materii prime, existenta terenurilor de

achizitionat sau închiriat pentru dezvoltarea afacerilor, existenta unui sistem bancar

bine dezvoltat precum si accesul usor la firme de consultantă.

Pentru îmbunătătirea infrastructurii rutiere, pe lângă legăturile externe ale

judetului, îmbunătătiri mai sunt necesare si în interiorul judetului. Este vorba despre

lucrări de reabilitate a drumurilor în interiorul judetului, extinderea si reabiltarea soselei

de centură a municipiului Galati, constructia de parcări atât subterane cât si

supraterane, precum si implementarea unor sisteme inteligente pentru managementul

traficului în vederea cresterii fluentei si asigurarea circulatiei în municipiul Galati.

Existenta la momentul actual a căilor ferate cu ecartament larg si îngust

reprezintă o oportunitate de atragere a investitorilor, se impune totusi reabilitarea

acestei infrastructuri.

Accesul dificil la pietele de desfacere poate fi îmbunătătit prin crearea de

parteneriate la nivelul autoritătilor locale pentru sprijinirea cooperării economice

transfrontaliere dar si în interiorul României.

Statutul actual al orasului ca si port important la Dunăre, poate fi exploatat prin

intensificarea relatiilor comerciale cu tărie UE, care au si ele acces la acest fluviu.

Referitor la problema preturilor terenurilor si chiriilor din judet, depăsirea acesteia

poate fi realizată prin acordarea de stimulente pentru întreprinderile noi înfiintate în

vederea acoperirii cheltuielilor cu chiria. O altă directie de abordare poate consta în

înfiintarea unor incubatoare de afaceri, care pot oferi firmelor noi conditii excelente de

desfăsurare a activitătii la preturi accesibile.

Regiunea de Sud-Est este considerată de către agentii economici din Galati ca

fiind cea mai atractivă din puncte de vedere economic. Pentru valorificarea acestui

aspect, ar putea fi realizate o serie de parteneriate de natură economică între

autoritătile locale din judetele care apartin acestei regiuni de dezvoltare. Crearea unor

investitii comune de natură economică ar putea constitui un sprijin pentru mediul de

afaceri al judetului Galati.

Identificarea surselor de aprovizionare cât si a pietelor de desfacere în celelalte

regiuni de dezvoltare ale României va beneficia de existenta unei infrastructuri mai

dezvoltate decât cea din regiunea de Sud Est dar si de un grad mai ridicat de

dezvoltare economică si social aflat sunt influente occidentale benefice.

Trendul ascendent al indicatorilor economici este în prezent afectat de criza

financiară înregistrată la nivel national si mondial. Din acest motiv, măsurile care vor fi

intreprinse la nivel local sau chiar regional trebuie să vizeze proiecte de relansare a

economiei prin sprijinirea mediului de afaceri. În plus, situatia anterioară a judetului din

punct de vedere economic evidentiază potentialul economic de dezvoltare al acestui

judet.

Industria este cea mai dezvoltată ramură economică a judetului Galati, însă

situatia sa actuală este destul de delicată datorită crizei economice. În acest caz, sunt

necesare o serie de măsuri pentru dezvoltarea industriilor cu potential la nivelul

judetului precum: industria alimentară si industria usoară.

Prin prisma numărului de agenti economici existenti în judet, se poate spune că,

Galati beneficiază de o retea de firme destul de dezvoltată. Pentru mentinerea acestei

situatii si depăsirea problemelor de natură economică cu care se confruntă unele

companii, ar putea fi implementate o serie de programe pentru relansarea activitătii

firmelor aflate în dificultate.

Acordarea de stimulente, avantaje sau scutiri de taxe pot ajuta. Din analiza

mediului de afaceri gălătean reiese faptul că cele mai afectate societăti de criza

financiară sunt cele mici. Sunt necesare în cadrul acestei conjuncturi economice măsuri

pentru sprijinirea activitătii întreprinderilor mici si mijlocii, precum:

- facilitarea accesului acestora la fondurile europene prin scăderea pragurilor de

eligibilitate;

- amânarea la plată a obligatiilor restante ale agentilor economici afectati de criză;

- sprijinirea acestora în vederea recuperării datoriilor de la institutiile sau

autoritătile locale, unde este cazul.

Dezvoltarea sectorului privat oferă judetului Galati oportunităti reale de dezvoltare

durabilă si crestere a calitătii vietii locuitorilor săi. În acelasi timp, dezvoltarea afacerilor

private sustine echilibrul dintre functiile complementare ale statului si sectorul privat,

echilibru diferit în raport cu specificul si nivelul de dezvoltare al fiecărei economii.

Mai poate fi mentionat proiectul de transformare a zonei Tecuci într-un centru ce

colectare, sortare si redistribuire a productiei agricole la nivel judetean cât si provenind

din judetele învecinate. Acest proiect presupune crearea unei platforme si a unei

infrastructuri menite să realizeze aceste activităti. Ca si efecte asteptate ale proiectului

pot fi mentionate valorificarea eficientă a productiei agricole, cresterea gradului de

cooperare comercială între judetele care formează regiunea de Sud-Est, cresterea

cooperării economice si comerciale între regiunea de Sud – Est si celelalte regiuni de

dezvoltare ale tării, efectul pozitiv asupra contextului economic judetean prin crearea de

noi locuri de muncă, valorificarea si revitalizarea unor zone care nu sunt în prezent

utilizate, adăugarea de plus valoare productiei agricole.

Productia industrială a beneficiat de un interes crescut din partea autoritătilor în

perioada conducerii centralizate, până în 2008 înregistrând restrângeri ale activitătii si

chiar închiderea unor sectoare. Noua tendintă constă în sprijinirea dezvoltării noilor

tehnologii, tehnologii de vârf (energie neconventională, IT, bioenergie, industrii

inovative).

Mai mult, comertul cu ridicata detine o pondere importantă în mediul economic al

judetului. Stimularea acestuia poate fi realizată prin exploatarea pozitiei strategice a

judetului ca si granită a Uniunii Europene (comparativ cu Odesa care este situată în

spatiul CSI), proximitatea fată de Marea Neagră si importante rute de acces rutier, prin

activităti de intermediere comercială, bursiere, cooperare comercială.

Măsurile menite să relanseze economia judetului, ar trebui directionate în

principal către întreprinderile private, datorită faptului că numărul ridicat al acestora

relevă existenta unei initiative private semnificative la nivelul judetului Galati, fapt ce

oferă perspectiva dezvoltării de durată a economiei locale.

Păstrarea relativ constantă a numărului de salariati în domeniul hotelurilor si

restaurantelor indică mentinerea acestuia la parametri constanti de performantă

economică. Făcând parte din sectorul tertiar al economiei, serviciile în domeniul hotelier

sunt o componentă importantă a economiei locale, fiind sprijinită de existenta Dunării ca

obiectiv turistic dar si de peisajele deosebite ale judetului. Dezvoltarea acestei categorii

trebuie realizată în colaborare cu dezvoltarea sectorului turistic, sectorul hotelier si al

restaurantelor fiind complementar celui turistic si venind în sprijinirea acestuia din urmă.

Trebuie realizată în acest sens o îmbunătătire a infrastructurii de cazare si de

alimentatie existente si crearea de noi structuri de cazare, pentru a oferi servicii cu un

nivel de calitate cerut de standardele europene.

Înfiintarea unui aeroport la nivelul judetului Galati reprezintă o oportunitate pentru

investitori, acesta putând asigura atât un flux constant de călători cât si de mărfuri în si

din zonă.

Agricultura constituie una din componentele principale ale economiei judetului

Galati, fiind totodată una din cele mai vechi activităti economice ale populatiei. Conditiile

naturale favorabile ale judetului oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe,

care constituie o ramură importantă în economia judetului participând semnificativ la

realizarea produsului intern brut. Fondul funciar agricol reprezintă 80,30% din suprafata

totală a judetului. Pozitia natural-geografică a judetului si conditiile climaterice au permis

ca succesiunea introducerii culturilor de câmp si a cresterii animalelor în practica

agriculturii să se integreze si să se dezvolte intensiv.

Judetul Galati dispune de un cadru natural propice pentru dezvoltarea

agriculturii, aceasta fiind o ramură importantă a economiei judetului. În majoritatea

localitătilor, agricultura se află încă la stadiul de agricultură de subzistentă, prin

exploatatii agricole si surplusuri de productie mici. Rentabilizarea activitătilor zootehnice

este în mare măsură dependentă de gradul de prelucrare pe plan local a produselor

animaliere în unităti industriale de capacitate mică si mijlocie.

Pentru depăsirea acestor deficiente ale agriculturii locale, ar trebui eliminate în

primul rând problemele birocratice care întârzie si îngreunează procesul de comasare a

terenurilor care ar trebui să rezolve problemele actuale.

Resursele umane reduse datorită migratiei populatiei tinere din mediul rural în cel

urban pot fi compensate prin cresterea gradului de tehnologizare a activitătilor din

agricultură.

Ca o nouă tendintă în agricultură, poate fi sustinută productia vegetală, care

cunoaste un proces de dezvoltare lent, dar are un potential mare de dezvoltare pe

termen lung. Caracterul preponderent cerealier al structurii de productie reprezintă un

aspect negativ al agriculturii judetene. Ponderea suprafetelor ocupate de cereale în

toate zonele este ridicată, chiar dacă în unele zone acestea nu dispun de conditii agro-

pedoclimatice favorabile pentru cultivare. Este necesară în acest caz redirectionarea

agriculturii către culturile prielnice în acest mediu natural precum si crearea si

dezvoltarea unei piete interne de desfacere a productiei obtinute din agricultură.

Cresterea animalelor în cadrul judetului reprezintă o ramură de bază a agriculturii,

această activitate detinând un procent semnificativ din valoarea totală a productiei

agricole din judet, având la bază o îndelungată traditie si o importantă economică

deosebită. Acesta rezidă în principal din valorificarea superioară a resurselor vegetale si

a unor subproduse rezultate de pe urma industrializării. Acest potential ridicat de

dezvoltare a sectorului de crestere a animalelor poate fi valorificat prin cresterea

exporturilor pentru produsele obtinute.

Alte măsuri pentru sprijinirea agriculturii sunt retehnologizarea parcului de

tractoare si masini agricole precum si utilizarea de îngrăsăminte naturale pentru a nu

afecta calitatea solurilor folosite pentru cultivare.

Judetul Galati beneficiază de un număr mare de amenajări piscicole, care pot

constitui puncte de atractie pentru organizarea unor competitii sportive, pe lângă

posibilitatea de valorificare a productiei piscicole si directionarea acesteia către export.

Patrimoniul cultural bogat poate constitui un punct de atractie pentru turisti (în

special cei străini), dacă este exploatat în mod corespunzător. Pot fi organizate în acest

sens diverse târguri ale mesterilor populari pentru prezentarea obiceiurilor si traditiilor

zonei, si nu în ultimul rând promovarea acestor traditii la nivelul tărilor vecine. Procesul

de comercializare a acestor produse ar trebuie să fie continuu si să asigure vizibilitatea

constantă a culturii traditionale a judetului.

În plus, pentru a asigura perenitatea acestor traditii si obiceiuri, sunt necesare o

serie de initiative în directia organizării unor programe de instruire a tinerilor în

practicarea mestesugurilor traditionale.

Datorită pozitionării sale geografice, judetul Galati se bucură de o mare varietate

de peisaje, la care se adaugă o serie de monumente ale naturii. Pentru cresterea

numărului de turisti se recomandă dezvoltarea unor strategii care să vizeze promovarea

zonelor turistice din judet, precum si impresionantele resurse recreative de care dispune

regiunea. De asemenea, se impune implementarea unor proiecte de identificare si

creare de trasee turistice intrajudetene.

Turismul economic

În prezent, la nivelul judetului Galati există numeroase si variate obiective

istorice, religioase, etnografice, culturale, monumente, obiective economice cu atribute

turistice. Pentru dezvoltarea judetului se propune implementarea unor programe de

promovare a acestor obiective turistice, de creare a unor marcaje si semnalizări a

monumentelor. Prin urmare, se va avea în vedere realizarea si implementarea unui plan

de marketing în turism la nivelul municipiului Galati, ajutând la configurarea unui brand

la nivel de judet.

Pentru atragerea turistilor se vor avea în vedere si promovare manifestărilor

folclorice specifice zonei, precum sărbătorile anuale:

- Sărbătoarea teiului (în pădurea Buciumeni);

- Sărbătoarea bujorului (ce are loc în prima duminică a lunii mai în pădurea

Roscani, unde creste bujorul sălbatic – monument al naturii);

- Sărbătoarea salcâmului (în pădurea Conachi).

De asemenea, dezvoltarea turismului cultural impune rezolvarea problemelor

legate de infrastructura de acces la obiectivele turistice (siturile arheologice,

monumentele de arhitectură etc.) învechită si insuficientă, lipsa spatiilor de parcare,

puncte de informare si promovare a obiectivului turistic cultural, lipsa amenajărilor în

punctele de belvedere, lipsa spatiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj.

Turismul de afaceri

În ceea ce priveste turismul de afaceri, judetul Galati oferă o largă perspectivă de

dezvoltare a acestui tip de turism, având în vedere puternica industrie siderurgică si

navală. De asemenea, infrastructura pentru turismul de afaceri este dezvoltată, turistii

beneficiind de săli de training si săli tratative complet echipate si dotate, de capacitate

diferită, precum si o sală multifunctională care poate găzdui diverse tipuri de

evenimente corporate: receptii, cocktailuri, conferinte, lansări, aniversări. Se propune

astfel promovarea acestor servicii în rândul companiilor din judet si nu numai, prin

oferirea unor pachete turistice promotionale (cazare + acces gratuit la sală de

conferinte), crearea unor pachete de fidelizare a potentialilor clienti.

Turismul rural, agroturismul si silvoturismul

Primul aspect ce trebuie îmbunătătit pentru ca turismul rural, agroturismul si

silvoturismul să se dezvolte se referă la infrastructura drumurilor si a unitătilor de

cazare, prin îmbunătătirea si modernizarea pensiunilor, la nivelul standardelor

europene. De asemenea, este necesară implementarea unor planuri de promovare a

agropensiunilor din judetul Galati (în special prin intermediul Internetului).

Turismul de croazieră

Turismul de croazieră are si trebuie să aibă o importantă deosebită pentru judetul

Galati, având în vedere potentialul imens de care dispune în această directie.

Dezvoltarea unui nou tip de activitate va aduce nu numai un plus de imagine si unicitate

judetului ci si o crestere în domeniul economic prin oferirea unui serviciu singular în

tară.

Pentru aceasta, este esential să se realizeze o corelatie a strategiilor turistice

(referindu-ne le turismul de croazieră) cu strategiile de infrastructură ale judetului Galati.

Pentru a putea obtine acordul operatorilor străini ca navele de croazieră să acosteze în

portul judetului, devine iminentă modernizarea falezei Dunării. Mai mult decât atât, este

important ca judetul Galati să fie modernizat si reabilitat din punct de vedere turistic.

Activităti de agrement

Judetul Galati dispune de o varietate de zone de agrement, între care Faleza din

Galati, Rezervatie Paleontologică Tecuci, Parcul Central Pazvante din Tecuci, Plaja

Brates, Plaja Valurile Dunării, Complexul de agrement Priza Dunării, Parcul Eminescu,

Lacul Vânători, Pădurea Gârboavele, Grădina Botanică, Parcul C.F.R. Estetica actuală

a multora dintre aceste obiective nu se ridică la standardele cerute de turistii români si

străini, devenind astfel urgentă reabilitarea si modernizarea punctelor de agrement. Alte

aspecte necesare sunt modernizarea si reamenajarea spatiilor verzi si a punctelor

turistice din judet.

În ceea ce priveste configuratia demografică a judetului Galati din ultimii ani,

aceasta urmează un trend descendent, cauză a mediului economic din regiune si din

tară. Schimbarea comportamentului cuplurilor, cresterea mortalitătii si migratia externă

sunt, de asemenea, rezultate ale instabilitătii economice care conduce spre scăderea

nivelului de trai al populatiei si spre reorientarea acesteia din punctul de vedere al

consumului, locului de muncă sau chiar si cel al cresterii unui copil. În această directie,

se presupune dezvoltarea unei strategii sociale care să încurajeze întemeierea de

familii cu mai mult de un copil (la nivelul judetului Galati natalitatea cunoaste o dinamică

negativă).

Mai mult decât atât, pentru solutionarea problemei migratiei fortei de muncă spre

exterior din judetul Galati este necesară implementarea unor programe de calificare si

recalificare pentru somerii existenti, dar si proiecte vizând dezvoltarea industriei navale,

a pisciculturii în Lunca Prutului, acestea constituind posibilităti de crestere economică si

de creare a noi locuri de muncă în zonă.

Desi la nivel de judet mortalitatea înregistrează o scădere lentă, la nivelul

mediului rural sunt înregistrate valori mai mari decât în cel urban, fiind necesar un

program de motivare a medicilor specialisti de a profesa în mediul rural prin crearea sau

modernizarea si reabilitarea spitalelor si dispensarelor din comune si prin crearea unui

mediu de lucru stimulant pentru medici (oferirea de locuinte de serviciu pentru cei care

locuiesc în afara comunei în care profesează si a unei prime de instalare motivante si

stimulante).

De asemenea, pentru a stimula scăderea mortalitătii, o altă directie de urmat

este implementarea unui program social de sănătate în cadrul căruia familiile să

beneficieze de controale medicale regulate gratuite pentru a preveni eventuale boli si

afectiuni.

La nivelul evolutiei structurii vârstelor populatiei din judetul Galati, datele relevă

un proces de îmbătrânire gradual si echilibrat, în rândul persoanelor din mediile de

vârstă 45-49 ani si 15-19 ani, înregistrându-se o migratie a populatiei (spre locuri de

muncă din străinătate sau spre urmarea studiilor universitare în alte orase din tară). În

acest sens, este necesară implementarea programelor de calificare profesională

mentionate mai sus si construirea unui parc tehnologic si a unui campus studentesc

care vor pune în valoare mediul academic din judetele regiunii, motivând astfel tinerii

absolventi să urmeze studii superioare într-un cadru modern si profesionist în

proximitatea domiciliului care le va oferi ulterior oportunitatea de a ocupa locuri de

muncă.

Bolile cerebro-vasculare ocupă locul fruntas în judetul Galati, ca si cauze ale

decesurilor în regiune, acestea fiind urmate de afectiuni de tipul tumorilor si bolilor

aparatului digestiv.

Acest aspect poate fi atenuat prin implementarea unui program de onsultări

medicale gratuite pe organele afectate la nivelul populatiei expuse la acest tip de

îmbolnăviri.

La nivelul populatiei din mediul rural se înregistrează o reducere constantă

datorată migratiei demografice spre mediul urban, motivele fiind conditiile de viată si de

muncă oferite de centrele urbane. Pentru a motiva tinerii să se stabilească în mediul

rural se poate apela la stimulente financiare, dar si la stimularea economică a zonei

rurale prin oferirea conditiilor potentialilor investitori să îsi deschidă afaceri aici

(modernizarea retelelor de canalizare din zonă, a retelelor de energie electrică, statiilor

de epurare, a sistemelor de iluminat, reabilitarea drumurilor, modernizarea infrastructurii

rutiere, alimentarea cu gaze, construirea de trotuare, modernizarea constructiilor, a

clădirilor din patrimoniu si a spatiilor de agreement din judet).

La nivelul judetului Galati rata infractionalitătii este mai redusă decât în celelalte

zone ale tării, aspect ce poate fi întărit prin programe sociale de constientizare a

populatiei si de responsabilizare a localitătilor din jurul judetului pentru a extinde

această caracteristică si la nivelul oraselor din jur.

Având în vedere că în toate municipiile si orasele judetului Galati există retea de

distributie a apei potabile, o directie de urmat ar fi cea a generalizării acestui aspect si a

extinderii acestei retele în întregul mediu rural. În ceea ce priveste calitatea acestei ape

potabile, locuitorii din mediul urban sunt de părere că aceasta „lasă de dorit”, fiind

necesară identificarea cauzei acestei nemultumiri prin intermediul unor specialisti

hidrologi si prin interventii de modernizare în reteaua de distributie a apei din zonă. Si în

mediul rural calitatea apei nu este cea mai potrivită, întrucât se utilizează apa din

fântâni, care sunt de cele mai multe ori, contaminate cu agenti nocivi.

Având în vedere că în mediul urban din judetul Galati există instalatii de

canalizare publice, o directie de urmat ar fi cea a generalizării acestui aspect si a

extinderii acestor instalatii si în întregul mediu rural. Modernizarea retelei ar fi necesară

în Târgu Bujor unde modul de functionare a retelei de canalizare prezintă deficiente.

Proiectul ISPA si aplicatia la nivelul judetului pentru POS Mediu si Serviciul Regional

Apă Galati vor contribui semnficativ la rezolvarea unor probleme din acest sector.

Procentul populatiei (în principal din mediul rural - în afara comunelor Drăgănesti,

Ivesti, Jorăsti, Nămoloasa, Nicoresti si Umbrăresti) care nu beneficiază de servicii de

colectare a deseurilor si de administrare este foarte ridicat, fiind necesară achizitia unor

utilaje pentru salubrizare în aceste zone si implementarea unui sistem de colectare si

administrare a deseurilor în zonele care duc lipsă.

În Beresti si Târgu Bujor nu există companii specializate de colectare a

deseurilor sau de management a acestora. Problema va fi rezolvată prin implementarea

proiectului POS Mediu si înfiintarea ADI ECOSERV Galati.

Este necesară crearea unor statii de tratare mecanico-biologică, statii de compostare

sau statii mecanice de tratare în judetul Galati, în momentul de fată acest tip de activităti

neputând fi desfăsurate (astfel de statii nu există, fiind în desfăsurare un singur proiect

pe această temă).

Depozitele de deseuri naturale din Galati nu sunt conforme cu cerintele legale

din domeniu (de protectia mediului), aceste centre urmând a fi închise. În prezent sunt

derulate proiecte de deschidere a doua depozite în judetul Galati (unul în Galati si altul

în Tecuci), însă acestea sunt insuficiente pentru cantitatea de deseuri care trebuie

gestionate la nivelul întregului judet, ceea ce înseamnă că este necesară deschiderea a

noi alte depozite de acest gen.

În ceea ce priveste curătenia, locuitorii din mediul urban prezintă un grad mediu

de satisfactie, iar în mediul rural sunt nemultumiti. În aceste conditii este necesară

intensificarea activitătilor de curătenie, inclusiv prin proiecte care să prevadă implicarea

populatiei.

Fondul de locuinte se confruntă cu o serie de probleme: calitatea scăzută a

conditiilor de locuit pentru o parte a populatiei, supra-aglomerarea spatiilor de locuit,

calitatea precară a materialelor de constructie, accesul precar la utilităti. Pentru a

remedia aceste probleme se poate apela la proiecte referitoare la îmbunătătirea

conditiilor de locuit – modernizarea fatadelor blocurilor (locuitorii judetului Galati sunt

nemultumiti de estetica de ansamblu a clădirilor si spatiilor din zona de resedintă),

crearea unor noi spatii de locuit (blocuri noi - clădirile vechi de locuit cunosc un grad

ridicat de uzură), modernizarea si extinderea retelelor de utilităti.

Ritmul scăzut al constructiei de noi locuinte pe toată perioada tranzitiei situează

România pe o pozitie inferioară tărilor UE, impunându-se conceperea unui sistem de

ajutor financiar pentru familiile tinere care doresc să îsi construiască o locuintă nouă.

În mediul urban este importantă solutionarea aspectelor „refacerea fatadelor

blocurilor de locuinte” si „modernizarea aspectului blocurilor si clădirilor” prin proiecte

care să vizeze urgentarea acestui aspect.

Este necesară crearea de parcuri, locuri de joacă, terenuri de sport, săli de sport

si spatii deschise atât în mediul rural, cât si urban.

Este necesară crearea de centre comerciale în orasul Beresti pentru a spori

activitatea economică din regiune si pentru a întâmpina nevoile identificate la nivelul

locuitorilor privitor la acest aspect. În celelalte zone urbane, precum si în mediul rural nu

sunt necesare astfel de interventii.

În ceea ce priveste poluarea fonică, se constată o nemultumire legată de acest

aspect în rândul locuitorilor din municipiile Galati si Tecuci. Pentru solutionarea acestor

probleme se impune izolarea fonică a clădirilor situate în apropierea nodurilor de trafic

din orase.

Preturile utilitătilor în mediul urban sunt considerate prea mari la momentul actual

(pe timp de criză financiară), aspect ce se poate atenua prin oferirea de subventii de la

stat pentru cazuri sociale.

În prezent, în judetul Galati functionează Consiliul Judetului Galati, 2 consilii

locale municipale, 2 consilii locale orăsenesti si 61 consilii locale comunale. Consiliile

locale si consiliul judetului sunt autorităti deliberative, iar primarii sunt autorităti

executive.

Administratiile publice sunt principalii actori în sustinerea activitătilor economico-

sociale, însă majoritatea primăriilor din judet au clădirile administrative degradate,

echipamentele acestora sunt învechite, gradul de implementare a solutiilor de e-

guvernare este redus. Este necesară refacerea infrastructurii APL-urilor accesarea de

fonduri în ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane, implementarea de standarde

de calitate.

Un punct tare care trebuie mentionat este existenta în Galati a singurului parc de

software din tară, fiind o initiativă comună a Guvernului României si a autoritătilor locale

(îsi propune să contribuie la dezvoltarea sectorului industrial al tehnologiilor de vârf, la

facilitarea transferului de tehnologie, precum si la crearea unei alternative viabile pe

piata muncii din Regiunea de Sud-Est. Acest aspect facilitează atragerea de fonduri

pentru dezvoltarea societătii informationale în zonă, parcul de software reprezentând un

excelent punct de plecare.

Societatea informatională este un punct strategic de dezvoltare care trebuie

exploatat prin atragerea de fonduri în învătământ si cercetare, stimularea potentialului

inovativ si tehnico-stiintific al personalului academic, universitar, al cercetătorilor si al

studentilor, transferul tehnologic de rezultate ale cercetării la agentii economici

interesati în productia de software si servicii conexe cu valoare concurentială si

valorificarea acestora pe piata internă sau externa,· stimularea agentilor economici

pentru participarea activă a sectorului privat la dezvoltarea si valorificarea cercetării si

inovării, prin realizarea unor produse comerciale de înaltă tehnicitate,· atragerea

companiilor străine pentru a investi în activităti de transfer tehnologic,· dezvoltarea

potentialului stiintific, tehnologic si economic la nivel regional.

Desi populatia se declară multumită de sistemul educational, acesta necesită o

abordare strategică si îmbunătătiri semnificative, având în vedere că de la an la an se

manifestă o tendintă de scădere a populatiei scolare, fapt ce duce la reducerea

unitătilor de învătământ, respectiv a personalului didactic. Pentru a realiza o strategie

de dezvoltare a judetului Galati din acest punct de vedere, se impune crearea unor

proiecte de constientizare a populatiei cu privire la importanta educatiei scolare pentru

viitorul unui copil si evitarea abandonului scolar.

De asemenea, crearea de noi unităti educationale si reabilitarea celor existente

reprezintă o prioritate a dezvoltării sistemului educational din judetul Galati. Astfel, copiii

vor fi mai atrasi de scoală dacă vor învăta în conditii optime, în săli de clasă prevăzute

cu mobilier nou si modern, cu săli de informatică dotate cu computere performante, săli

de sport complet echipate.

În ceea ce priveste sistemul de învătământ prescolar, la nivelul judetului Galati

se observă un fenomen de crestere a numărului de grădinite de la an la an. Referitor la

problema scăderii numărului de cadre didactice, pentru a atrage cât mai multi profesori

să îsi desfăsoare activitatea în scolile din judetul Galati se poate opta pentru constructia

de locuinte puse la dispozitia acestora. Astfel, ei nu vor mai fi nevoiti să parcurgă

distante mari zilnic, de la domiciliul personal la scoală si invers. De asemenea,

organizarea unor programe de calificare profesională ar fi benefice, atât pentru

profesori, cât si pentru elevi, asigurându-le un nivel înalt de educatie.

O altă tendintă înregistrată la nivelul judetului Galati este aceea de crestere a

numărului de licee economice, simultan cu reducerea numărului de licee cu profil

tehnic. În acest scop, se recomandă crearea unor programe de promovare a liceelor cu

profil tehnic viitorilor liceeni.

Obiectivul acestor programe este de informare cu privire la meseriile ce pot fi

obtinute în urma absolvirii unui liceu cu profil tehnic, care ar fi facultătile la care se pot

înscrie după terminarea liceului, ce perspective le oferă un astfel de liceu.

Un alt aspect ce trebuie îmbunătătit în ceea ce priveste sistemul educational al

judetului Galati este numărul redus de scoli de arte si meserii (doar două în întregul

judet). Acestea devin tot mai putin atractive pentru elev, prin urmare, se impune

implementarea unor proiecte care să le prezinte elevilor avantajele oferite de astfel de

scoli.

Din perspectiva învătământului superior, judetul Galati se bucură o crestere a

numărului de facultăti si a celui de studenti înscrisi. Existenta a două universităti,

Universitatea „Dunărea de Jos” si Universitatea „Danubius” oferă tinerilor studenti o

varietate de domenii de interes, menite să valorifice superior calitătile individuale si cele

mai înalte cunostinte în domeniile studiate. Aceste institutii organizează studii

postuniversitare si masterat cu durata de 1-2 ani. Pentru a pune în valoare acest aspect

referitor la învătământul superior este esential implementarea unor programe de

atragere a viitorilor studenti să urmeze studiile facultătilor din municipiul Galati. Aceste

campanii de informare si prezentare a universitătilor vor avea loc atât la nivel local, cât

si la nivelul judetelor vecine, precum Vrancea, Tulcea, respectiv Brăila. De asemenea,

se recomandă organizarea unor evenimente, proiecte, concursuri la nivel de facultăti,

pentru a evidentia nivelul educational înalt de care vor beneficia viitorii studenti.

Cu privire la institutiile de învătământ primar si gimnazial pentru copiii cu

deficiente, judetul Galati dispune de 4 astfel de institutii, un număr suficient raportat la

totalul copiilor cu deficiente. Sub aspectul repartizării teritoriale se observă o deficientă

a grădinitelor si scolilor generale localizate în mediul rural. Pentru a îmbunătăti această

situatie se propune implementarea unor programe care să vizeze extinderea retelei

unitătilor de învătământ (grădinite, scoli) din mediul rural.

În ceea ce priveste baza materială a învătământului, statisticile arată un număr

redus de laboratoare, săli de gimnastică, respectiv ateliere scolare. Prin urmare, este

recomandat înfiintarea unor astfel de săli la nivelul fiecărei scoli, pentru ca elevii să

desfăsoare cursurile la un înalt nivel educational, la standarde europene. Tinând cont

de faptul că municipiul Galati prezintă o retea de scoli, licee si facultăti foarte bine

dezvoltată, se impune concentrarea interesului prin prisma extinderii retelei de unităti de

învătământ în celelalte orase ale judetului Galati, cum ar fi Târgu Bujor, respectiv

Beresti.

Din perspectiva sistemului educational rural, strategia de dezvoltare a judetului

Galati trebuie să cuprindă măsuri de extindere a retelei de grădinite si scoli, precum si

dotarea lor cu echipamente în comunele Independenta, Ivesti, Oancea, Sendreni. În

plus, se impune organizarea de cursuri de calificare profesională cadrelor didactice din

comunele Ivesti, Liesti, Buciumeni, Drăguseni, Munteni. O altă prioritate constă în

modernizarea si reabilitarea clădirilor/spatiilor în care îsi desfăsoară activitatea

grădinitele, scolile, liceele din comunele: Ivesti, Buciumeni, Jorăsti, Costache Negri,

Ghidigeni, Gohor, Certesti, Fundeni, Drăgănesti, Sendreni, Vârlezi.

În ceea ce priveste numărul bibliotecilor existente la nivelul judetului Galati, se

observă o reducere usoară în 2008 fată de anul 2003. Prin urmare, pentru

îmbunătătirea acestui aspect se propune înfiintarea de noi biblioteci, în special cele de

tip scolar si public. De asemenea, se recomandă modernizarea si dotarea acestor

biblioteci cu calculatoare performante, acces la internet, realizarea unor prezentări de

documentare stiintifice, deschiderea unor cafenele si ceainării în incinta bibliotecii,

organizarea de lansări de carte, toate aceste aspecte contribuind semnificativ la

cresterea interesului public pentru biblioteci.

Biblioteca VA Urechia functionează deja după acest model, astfel că bibliotecile

din judet au un model pe care le pot replica. Potrivit statisticilor, în judetul Galati există

un singur cinematograf. Această situatie dramatică se impune a fi remediată prin

construirea unor noi cinematografe, atât în municipiul Galati, cât si în Tecuci, Târgu-

Bujor, respectiv Beresti. Aceste cinematografe vor fi dotate si echipate conform

standardelor europene (sistem audio-video de ultimă generatie, ecran tip 3D, mobilier

nou, filme atractive, recent apărute pe marile ecrane etc.). Prin urmare, locuitorii

judetului se vor bucura de existenta unor modalităti diferite de petrecere a timpului liber,

nu numai participând la spectacole muzicale de stradă sau de operetă. În plus, pentru

cresterea nivelului vietii culturale a oraselor si municipiilor din judetul Galati se propune

organizarea a cât mai multe spectacole si concerte cu actori si formatii muzicale de

renume din România si nu numai.

Pentru a îmbunătăti această situatie se impune înfiintarea unor rute directe ale

mijloacelor de transport din municipiu către institutiile culturale.

Referitor la situatia infrastructurii culturale la nivel de judet, se observă

necesitatea reabilitării si modernizării clădirilor de patrimoniu, cu exceptia celor din

comunele Bălăsesti, Certesti, Grivita, Ivesti, Nicoresti si Poiana, clădirile de aici fiind în

stare bună, potrivit locuitorilor.

Sub aspectul domeniului medical, la nivelul judetului Galati se poate observa o

tendintă de scădere a numărului de policlinici si dispensare medicale în sistemul public.

Din acest motiv, se impune ca strategia de dezvoltare a judetului să cuprindă proiecte

de îmbunătătire a infrastructurii de sănătate publică.

De asemenea, spitalele trebuie să fie modernizate si complet dotate cu

echipamente medicale performante, care să permită medicilor să le ofere pacientilor

diagnosticul si tratamentul optim. Acest obiectiv este vizat si prin construirea unui Spital

regional, complet echipat si dotat, care să ofere pacientilor servicii medicale de un înalt

nivel calitativ.

O altă problemă cu care se confruntă în prezent judetul Galati este scăderea

semnificativă a personalului medical din sectorul public, crescând cel din sectorul privat.

Pentru păstrarea resurselor umane implicate în actul medical si atragerea de noi

specialisti se recomandă crearea de locuinte de servici, facilitând astfel accesul către

spital a medicilor care au rezidenta în alt judet. Contractele de colaborare cu doctorii

specialisti din Bordeaux care organizează programe de perfectionare a medicilor din

sectorul majoritar de stat reprezintă o practică care poate fi replicată la o scară cât mai

largă.

Este important de precizat că, în momentul de fată, judetul Galati are

implementat un Master Plan de reducere semnificativă a poluării pe componentele apă

si deseuri, iar pe viitor se recomandă dezvoltarea si celorlalte componente ale planului.

Master planurile pe deseuri si apă uzată, precum si proiectele ISPA au ca scop principal

reducere gradului de poluare a judetului Galati. Reducerea poluării nu va avea un efect

pozitiv doar asupra populatiei judetului Galati, ci va contribui îmbunătătirea imaginii

judetului si va influenta pozitiv promovarea acestuia la nivel national si international.

Managementul deseurilor trebuie corelat cu standardele internationale impuse în

acest sector, iar printre proiectele necesare în acest sens se numără colectarea

selectivă a deseurilor sau constructia unor gropi ecologice de gunoi.

La nivelul judetului Galati, impactul activitătilor din sectorul agricol asupra

mediului se manifestă în special prin soluri afectate de reziduuri zootehnice, majoritatea

localitătilor din judet fiind lipsite de platforme comunale betonate, necesare compostării

acestor reziduuri, în conformitate cu prevederile legale. Deseurile zootehnice sunt

amestecate cu deseuri menajere si împrăstiate la întâmplare pe teren. Pentru a

îmbunătăti acest aspect al poluării, se recomandă dezvoltarea de proiecte care să

vizeze implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor si îngrăsămintelor în

agricultură.

Un punct tare al judetului Galati este agricultura ecologică, practicată de o

serie de fermieri din judet. Crearea unor programe de promovare a acestui tip de

agricultură si a procedeelor moderne pe care le presupune ar îmbunătăti semnificativ

calitatea solului, apei si aerului.

În ceea ce priveste impactul activitătilor din sectorul agricol asupra mediului,

judetul Galati se confruntă cu problema critică a solurilor afectate de reziduuri

zootehnice. Din acest motiv, se impune implementarea unor proiecte prin care să se

construiască platforme comunale betonate, necesare compostării acestor reziduuri. De

asemenea, se observă o crestere cantitativă de utilizare a îngrăsămintelor chimice, în

defavoarea celor naturale. Acest fenomen poate fi stopat prin crearea unor programe de

constientizare a daunelor pe care îngrăsămintele chimice le aduce mediului natural.

Referitor la calitatea solului, este important de mentionat că în centrul si nordul

judetului solurile nu sunt recomandate pentru activităti agricole, de aceea pentru

exploatarea zonelor se recomandă dezvoltarea de proiecte eoliene. Acest lucru este

sustinut si de pozitia foarte bună din perspectiva curentilor de aer, fiind al doilea judet

ca potential, după zona Dobrogea.

Din punct de vedere al poluării industriale, se impune monitorizarea permanentă

a marilor poluatori industriali. Pentru încadrarea în Directiva Comisiei Europene privind

controlul prevenirii integrate a poluării si utilizarea celor mai bune si disponibile

tehnologii specifice proceselor siderurgice, în cadrul combinatului s-au realizat sau sunt

în curs de realizare modernizări tehnologice, inclusiv cu lucrări conexe, precum:

- investitii pentru protectia aerului;

- investitii pentru protectia apei;

- investitii pentru protectia solului si apelor subterane.

Un aspect negativ întâlnit la nivelul judetului Galati este gradul ridicat de poluare

determinat de companiile ce activează în industria constructiilor si reparatiilor de nave.

Pentru ameliorarea acestei probleme se impune implementarea unor proiecte care să

vizeze dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extinderea

infrastructurii de management al deseurilor.

Referitor la poluarea cauzată de companiile din industria extractivă care au ca

obiect de activitate exploatarea zăcămintelor de titei si gaze naturale, măsurile ce se

recomandă a fi luate sunt: consolidarea deversoarelor construite pentru retinerea

hidrocarburilor (în cazul unor deversări accidentale sau fenomene meteorologice de

tipul precipitatiilor abundente), lucrări de reparatii/înlocuire a conductelor cu grad

avansat de coroziune, lucrări de reecologizare a solului după foraj sau în urma

contaminărilor accidentale prin împrăstiere material absorbant, ecopertarea si

transportul stratului afectat la batalul ecologic de depozitare si înlocuirea cu sol fertil,

lucrări de întretinere si curătare a careurilor, beciurilor de la sondele de extractie,

depozitelor si rezervoarelor.

Pentru societătile care au ca obiect de activitate exploatarea agregatelor si

resurselor minerale (argilă, nisip, pietris etc.), directiile viitoare de urmat pentru

dezvoltarea judetului Galati fiind:

- trasarea taluzurilor generale rezultate în urma exploatării zăcămintelor în

vederea consolidării acestora;

- înierbarea platformelor existente rezultate în urma exploatării;

- executarea de perdele de vegetatie arboricolă;

- refacerea suprafetelor de teren afectate de excavatiile efectuate prin transportul,

depozitarea si nivelarea materialului levigabil rezultat de la decolmatarea

bazinelor decantoare si a canalelor de aductiune a apei.

Altă industrie care are un impact negativ asupra mediului este cea alimentară,

nocivă prin emisiile de noxe în atmosferă, prin evacuare de ape uzate tehnologice cu

încărcătură organică mare, producerea de deseuri solide specifice acestor tipuri de

activităti. Măsurile si directiile propuse prin programele de conformare includ lucrări de

întretinere si reparatii la retelele de canalizare si instalatiile de epurare, utilizarea

agentilor frigorifici cologici, lucrări de retehnologizare. Scopul vizat prin implementarea

acestor programe este micsorarea riscului de poluări accidentale, gestionarea

substantelor toxice si periculoase în conditii de sigurantă pentru mediu.

Din punct de vedere al protectiei mediului la nivelul judetului Galati, un punct tare

din acest punct de vedere îl reprezintă programele prin care s-au impus agentilor

economici să dezvolte măsuri referitoare la colectarea selectivă a deseurilor rezultate si

valorificarea lor prin unităti specializate, amenajarea de spatii verzi si a unei perdele

vegetale de protectie la limita incintelor de productie. Efectele acestor măsuri s-au

concretizat prin reducerea cantitătilor de deseuri solide si a emisiilor de pulberi în

atmosferă si redarea în circuitul natural a unor suprafete de teren. În plus, pentru

eliminarea riscurilor de accidente cauzate prin scurgerea de hidrocarburi în apele

Dunării si în acvatoriile portuare, în timpul operatiunilor de încărcare-descărcare,

transbordare, manipulare si transportare a produselor petroliere si petrochimice, cât si

manevre de aprovizionare cu combustibil la nave se recomandă dezvoltarea unor

proiecte care să aibă în vedere asigurarea cu utilaje si echipamente pentru protectia

mediului înconjurător si depoluarea în cazul poluării accidentale.

4.2 Directii strategice de dezvoltare

Judetul Galati – zonă competitivă economico – socială în vederea cresterii

calitătii vietii locuitorilor si dezvoltarea atractivitătii la nivel global

Obiectivul general al strategiei este reprezentat de către dezvoltarea durabilă a

judetului Galati prin valorificarea potentialului existent, diversificarea si extinderea

activitătii economico - sociale în vederea cresterii standardului de viată al locuitorilor

până în anul 2015.

În acest context, obiectivele strategice formulate la nivelul anului 2015 se

definesc astfel:

Obiectivul strategic 1: Dezvoltare economică;

Obiectivul strategic 2: Cresterea capacitătii administrative;

Obiectivul strategic 3: Amenajarea teritoriului - dezvoltare urbană si rurală;

Obiectivul strategic 4: Dezvoltarea/Modernizarea sistemului de educatie si formare

profesională. Sprijin pentru dezvoltarea culturală;

Obiectivul strategic 5: Dezvoltarea/Modernizarea sistemului sanitar si de asistentă

socială;

Obiectivul strategic 6: Protectia si conservarea mediului natural si construit.

Obiectivele specifice sunt defalcate pe fiecare dintre obiectivele strategice:

01. Dezvoltarea economică

1. Agricultură si Piscicultură;

2. Dezvoltarea si promovarea activitătilor economico - sociale;

3. Dezvoltarea turismului.

02. Cresterea capacitătii administrative

1. Crearea/dezvoltarea/modernizarea serviciilor publice oferite de administratia public

locală;

03. Amenajarea teritoriului - Dezvoltare urbană si rurală

1. Modernizarea căilor de comunicatii si conectarea judetului Galati la principalele rute

de transport national si international;

2. Dezvoltarea infrastructurii edilitare;

3. Constructia/reabilitarea/modernizarea mediului de locuire;

04. Dezvoltarea/Modernizarea sistemului de educatie si formare profesională.

Sprijin pentru dezvoltarea culturală

1. Modernizarea infrastructurii sistemului de învătământ din judetul Galati;

2. Dezvoltarea resurselor umane;

3. Promovarea culturală a judetului Galati;

05. Dezvoltarea/modernizarea sistemului sanitar si de asistentă socială

1. Dezvoltarea/modernizarea si diversificarea serviciilor medicale si sociale oferite în

judetul Galati de interes regional;

06. Protectia si conservarea mediului natural si construit

1. Conservarea mediului natural din judetul Galati;

2. ProtecŃia si dezvoltarea durabilă a mediului construit din judetul Galati.

5. Dezvoltarea durabila in contextul actual

5.1 Conceptul de dezvoltare durabila

„Conceptul de „dezvoltare durabila”, a luat nastere din necesitatea gasirii

raspunsurilor la intrebari precum:

- Cum putem concilia progresul economic si social fara a pune in pericol

echilibrul natural al planetei?

- Cum putem repartiza bogatia intre tarile dezvoltate si cele mai putin

dezvoltate?

- Cum putem asigura un trai decent unui numar insemnat de milioane

oameni aflati in pericol, in regiunile in care planeta sufera in urma

exploatarilor excesive a resurselor naturale?

- Cum putem actiona in vederea asigurarii generatiilor viitoare unui biosistem

sanatos?”

Scurt istoric al dezvoltarii durabile

1972, are loc Conferinta Natiunilor Unite, la Stockholm ,113 natiuni discuta problemele

poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului, pericolul disparitiilor unor specii,

nevoia cresterii nivelului de trai al oamenilor; se subliniaza legatura indisolubila intre

calitatea vietii si calitatea mediului pentru generatiile actuale si viitoare.

1986, Comisia mondiala de mediu si dezvoltare, infiintata de Natiunile Unite are ca scop

studierea dinamicii deteriorarii mediului si oferirea de solutii cu privire la viabilitatea pe

termen lung a societatii umane; sunt identificate doua probleme majore:

dezvoltarea nu inseamna doar profituri mai mari si standarde inalte de

trai pentru un mic procent din populatie, ci cresterea nivelului de trai al

tuturor;

dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea nesabuita a

resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului ambient.

1992, Summitul de la Rio “conferinta secolului” 120 natiuni, au avut ca scop stabilirea

unei noi strategii a dezvoltarii

economice, industriale si sociale in lume, fiind acceptata ideea ca dezvoltarea durabila

reprezinta "o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman pentru intreaga

planeta si pentru un viitor indelungat". S-a obtinut consensul pentru un plan de dezvoltare

durabila numit Agenda 21 si doua seturi de principii, Declaratia de la Rio cu privire

la mediu si dezvoltare si Principiile padurii.

1997, Includerea conceptului de “dezvoltare durabila” in Tratatul de la Maastricht, ca

obiectiv politic al UE.

2001, Consiliul European de la Goteborg:

adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare Durabila (SDD);

propunerea Setului de Indicatori de Dezvoltare Durabila, cu scopul

monitorizarii SSD (in iunie 2006 aceasta a fost revizuita si, adoptat un nou

model de guvernare).”

2002, Summitul de la Johannesburg:

Se studiaza progresul facut spre dezvoltarea durabila si se reafirma

angajamentul tarilor participante.

Aspecte discutate:

reducerea numarului locuitorilor planetei care nu au acces la rezerve de

apa potabila, de la peste 1 miliard la 500 milioane pana in anul 2015;

injumatatirea numarului celor ce nu au conditii de salubritate;

corespunzatoare, la 1,2 miliarde;

cresterea folosirii surselor durabile de energie si refacerea efectivelor de

peste secatuite.

Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor si

metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe

asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice si ecologice si

elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabilă - DD - conceptul de dezvoltare

economico-socială recomandat tuturor ţărilor de către ONU, prin care se caută

armonizarea a trei componente fundamentale: Resursele umane, Creşterea

economică, Echitatea între generaţii.

Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv strategic internaţional adaptat la

specificul fiecărei ţări.

Dezvoltarea durabilă, este un concept de evoluţie a societăţii care permite

folosirea pe termen lung a mediului astfel ca, dezvoltarea socio-economică să

rămână posibilă concomitent cu menţinerea calităţii mediului la un nivel acceptabil.

Dezvoltarea durabilă presupune corelarea a patru idei fundamentale,

aparent independente, dar care se află într-o strânsă condiţionare:

îndeplinirea cerinţelor prezente şi viitoare - care stabilesc scopul

durabilităţii;

îndeplinirea nevoilor - care defineşte scopul dezvoltării (dezvoltarea care

răspunde necesităţilor prezentului fără a compromite capacitatea de a

satisface necesităţile generaţiilor viitoare);

menţinerea compatibilităţii dintre dimensiunea populaţiei şi capacitatea

productivă a eco-sistemului - care recunoaşte că există limite şi cerinţe

pentru echilibru;

implementarea unui proces al schimbării - care confirmă că definirea

cerinţelor şi nevoilor pentru dobândirea echilibrului durabil se va schimba

odată cu situaţiile, condiţiile şi timpul.

Cadrul organizatoric pentru dezvoltare durabilă s-a instituit în ultimul deceniu al

secolului 20 prin:

înfiinţarea de comisii pentru dezvoltare durabilă la nivelul guvernelor,

organizaţiilor neguvernamentale, Băncii Mondiale, Organizaţiei Naţiunilor

Unite, Consiliului şi Parlamentului Europei, Consiliului Mondial al

Energiei;

elaborarea de către instituţii naţionale şi internaţionale de analize, studii şi

cercetări, a unor studii şi scenarii pentru dezvoltare şi respectiv dezvoltare

durabilă pe întreg orizontul de timp al secolului 21.”

Obiective Europa 2020:

Ocuparea fortei de munca: rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul

populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani.

Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si

dezvoltare.

Schimbari climatice si energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de

sera (sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile

inregistrate in 1990, cresterea ponderii surselor de energie regenerabile

pana la 20%, cresterea cu 20% a eficientei energetice.

Educatie: reducerea abandonului scolar la sub 10%, cresterea la peste 40% a

ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei cu varsta cuprinsa

intre 30-34 de ani.

Saracie si excluziune sociala: reducerea cu cel putin 20 de milioane a

numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a

excluziunii sociale.

Prioritati Europa 2020:

Crestere inteligenta - dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si

inovare presupune imbunatatirea prestatiei in urmatoarele domenii:

1. cercetare si inovare: imbunatatirea conditiilor pentru cresterea investitiilor de stat si

private in vederea generarii de locuri de munca prin crearea de noi produse si

servicii;

2. educatie: incurajarea si sustinerea procesului de invatare si formare de-a lungul

vietii in vederea imbunatatirii competentelor;

3. societatea digitala: utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor.

5.2 Actiuni pentru dezvoltare durabila 2014 – 2020

Actiunile acestei prioritati vizeaza:

a. eliberarea potentialului inovator al Europei;

b. ameliorarea rezultatelor in domeniul educatiei;

c. valorificarea avantajelor economice si sociale ale societatii digitale.

d. Cresterea inteligenta va fi stimulata prin trei initiative:

a. O “Uniune a inovarii” prin care se propune:

reorientarea politicii in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii catre domenii

care prezinta provocari majore pentru societate (schimbari climatice,

utilizarea eficienta a energiei si a resurselor, schimbari demografice,

sanatatea populatiei etc.);

consolidarea verigilor din lantul inovarii, de la cercetarea fundamentala la

comercializare.”

Astfel, Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

- definitivarea spatiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice

de cercetare;

- imbunatatirea conditiilor-cadru pentru a permite intreprinderilor sa inoveze,

crearea unui brevet european unic si a unei instante specializate in materie de brevete;

- lansarea de parteneriate europene in domeniul inovarii intre UE si nivelurile

nationale, in vederea accelerarii dezvoltarii si utilizarii;

- consolidarea si dezvoltarea rolului instrumentelor UE de sustinere a inovarii

(fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurala, programul-cadru de cercetare-

dezvoltare, etc.);

- promovarea parteneriatelor in materie de cunoastere si consolidarea legaturilor

intre educatie, intreprinderi, cercetare si inovare.”

b. „Tineretul in miscare” prin care se propune:

consolidarea performantei si atractivitatii internationale a institutiilor de

invatamant superior din Europa;

sporirea nivelului general de calitate la toate formele de educatie si formare în UE;

combinarea excelentei cu echitatea, prin promovarea mobilitatii studentilor si a celor

care urmeaza un curs de formare,

imbunatatirea situatiei incadrarii in munca a tinerilor.” Comisia Europeana va depune

eforturi pentru:

integrarea si consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate

universitatilor, cele destinate cercetatorilor si corelarea lor cu

programele nationale;

impulsionarea agendei de modernizare a invatamantului superior la nivelul

programelor scolare, al guvernantei si al finantarii;

identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin

programe de mobilitate pentru tinerii profesionisti;

promovarea recunoasterii invatarii non-formale si informale;

lansarea unui Cadru pentru incadrarea in munca a tinerilor.”

c. „O agendă digitala pentru Europa” prin care se propune crearea unei piete

digitale unica, bazata pe internet rapid si ultrarapid si pe aplicatii interoperabile:

pana in 2013: acces universal la internet in banda larga;

pana in 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel putin

30Mbps);

pana in 2020: o viteza a internetului de peste 100 Mbps in peste 50% din

locuintele din Europa.”

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

- oferirea cadrului juridic stabil, pentru stimularea investitiilor in

infrastructura pentru internet de mare viteza, deschisa si competitiva,

precum si in serviciile conexe;

- dezvoltarea unei politici eficiente in domeniu;

- facilitarea utilizarii fondurilor structurale ale UE pentru realizarea

acestei agende.

d. Cresterea inteligenta este necesara in vederea recuperarii decalajelor intre

cresterea economica a UE si cresterea economica a celor doi mari competitori pe piata

mondiala respectiv SUA si Japonia.

Aspecte de corectat in domeniul inovarii:

- nivelul mai redus al investitiilor in cercetare, dezvoltare si inovare;

- utilizarea insuficienta a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor;

- accesul dificil la inovare in anumite sectoare ale societatii si ponderea mai redusa in

UE a firmelor high-tech.

Aspecte de corectat in domeniul Educatiei:

- un sfert dintre elevi au competente slabe de citire, unul din sapte tineri

abandoneaza studiile si formarea prea devreme;

- 50% dintre tineri ating un nivel mediu de calificare, insuficient pentru

cerintele noi de pe piata muncii;

- in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani, doar 1

persoana din 3 are o diploma universitara, comparativ cu 40% in SUA

si peste 50% in Japonia;

- conform “indicelui Shanghai” in clasamentul mondial al primelor 20 de

universitati, sunt listate doar doua universitati europene.”

Aspecte de corectat in domeniul Societatii digitale:

- din valoarea de 2.000 miliarde € reprezentata de piata globala pentru

tehnologiile informatiei si comunicatiilor, firmele europene reprezinta

doar 25%;

- ramanerea Europei in urma SUA si Japoniei in ceea ce priveste

internetul de mare viteza, afecteaza capacitatea acesteia de inovare in

special in zonele rurale, diseminarea online a cunostintelor si distributia

online de bunuri si servicii.”

5.3 Initiative pentru crestere durabila

Cresterea durabila inseamna promovarea unei economii mai eficiente din punctul de

vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive, ceea ce presupune

dezvoltarea de noi procese si tehnologii (inclusiv cele ecologice) care:

sa accelereze dezvoltarea de retele inteligente, ce folosesc TIC;

sa exploateze retelele de la scara UE;

sa consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri;

sa constientizeze consumatorii in ceea ce priveste meritele utilizarii

eficiente a resurselor;

sa scada emisia de dioxid de carbon;

sa previna degradarea mediului, pierderea biodiversitatii, utilizarea

nedurabila a resurselor.”

Cresterea durabila va sta la baza coeziunii economice, sociale si teritoriale prin

derularea de actiuni in urmatoarele domenii:

1. competitivitate:

mentinerea avantajului fata de SUA si China, pe piata tehnologiilor

ecologice;

eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor;

productivitate crescuta pentru contracararea presiunii tot mai mari de pe

pietele de export si pentru un numar tot mai mare de materii prime.

2. combaterea schimbarilor climatice:

reducerea emisiilor de dioxid de carbon mult mai rapid in decada care

urmeaza;

exploatarea completa a potentialului noilor tehnologii, precum

posibilitatile de captare si stocare a dioxidului de carbon, care vor

genera reducerea emisiilor, realizarea de economii si crestere

economica;

consolidarea capacitatii de rezistenta a economiilor UE in fata riscurilor

climatice, precum si capacitatea de prevenire a dezastrelor si de reactie la

acestea.”

3. energie curata si eficienta:

scaderea importurilor UE de petrol si gaze cu 60 de miliarde € pana in

2020;

cresterea PIB-ul cu 0,6%-0,8%;

crearea a peste 600.000 locuri de munca prin utilizarea energiei

regenerabile in 20% din energia folosita in UE;

crearea a peste 400.000 locuri de munca prin atingerea obiectivului de

20% privind eficienta energetica.”

Cresterea durabila va fi stimulata prin doua initiative:

1. „O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor” prin care se

propune:

sprijinirea tranzitiei catre o economie eficienta in ceea ce priveste utilizarea

resurselor si cu emisii reduse de dioxid de carbon;

decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, de consumul de

energie;

reducerea emisiilor de CO2;

cresterea competitivitatii si promovarea securitatii energetice.”


- mobilizarea instrumentelor financiare ale UE precum fondurile pentru

dezvoltare rurala, fondurile structurale, si altele in cadrul unei strategii

solide de finantare (UE, publica nationala, privata);

- consolidarea cadrului de utilizare a instrumentelor de piata precum

certificate de emisii, incurajarea utilizarii extinse a achizitiilor publice

ecologice, etc;

- prezentarea de propuneri pentru modernizarea si decarbonizarea

sectorului transporturilor;

- implementarea de proiecte strategice in vederea eliminarii blocajelor in

sectiunile transfrontaliere si nodurile intermodale (orase, porturi,

platforme logistice);

- finalizarea pietei interne a energiei, derularea actiunilor din cadrul

planului privind tehnologiile energetice strategice (SET);

- promovarea proiectelor de infrastructura de importanta strategica pentru UE

in zona baltica, in Balcani, in regiunea mediteraneeana si în Eurasia;

- adoptarea si implementarea unui plan de actiune privind eficienta

energetica, promovarea unui program in domeniul utilizarii eficiente a

resurselor (sprijinind IMM-urile si gospodariile) prin utilizarea

fondurilor structurale si a altor tipuri de fonduri;

- stabilirea viziunii privind modificarile structurale si tehnologice

necesare pentru a face tranzitia catre o economie cu emisii reduse de

dioxid de carbon, eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor

si rezistenta la schimbarile climatice pana in 2050.”

La nivel national, statele membre vor trebui:

- sa elimine treptat subventiile daunatoare mediului (exceptii in cazul

persoanelor defavorizate);

- sa dezvolte instrumente de piata, precum stimulente fiscale si achizitii

publice menite sa adapteze metodele de productie si de consum;

- sa dezvolte infrastructuri energetice si de transport inteligente, modernizate

si complet interconectate, sa utilizeze pe deplin TIC;

- sa asigure implementarea coordonata a proiectelor de infrastructura, in

cadrul retelei centrale a UE;

- sa se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor,

responsabile de o mare parte din emisiile generate si din congestiile

retelelor;

- sa utilizeze reglementarea, dezvoltand standarde de performanta

energetica in constructii si instrumente de piata precum impozitarea,

subventiile si achizitiile publice pentru a reduce consumul de energie si de

resurse;

- sa utilizeze fondurile structurale pentru a investi in constructia de cladiri

publice eficiente din punct de vedere energetic si într-o reciclare mai

eficienta;

- sa stimuleze instrumente care permit economisirea de energie si care ar

putea creste eficienta in sectoarele mari consumatoare de energie, precum

cele bazate pe folosirea TIC.”

2. „O politica industriala adaptata erei globalizarii” prin care se propune:

colaborea stransa intre CE si intreprinderi, sindicate, mediul academic,

ONG-uri, organizatii de consumatori;

elaborarea unui cadru pentru o politica industriala moderna, care sa sprijine

spiritual antreprenorial, sa ghideze si sa ajute industria;

promovarea competitivitatii sectorului industriei primare, al productiei si al

serviciilor din Europa.


- stabilirea politicii industriale apte sa mentina si sa dezvolte o baza

industriala puternica, competitiva, diversificata in Europa, sa sprijine

tranzitia sectoarelor de productie catre o utilizare mai eficienta a

energiei si a resurselor;

- dezvoltarea abordarii orizontale a politicii industriale, care sa combine

diverse instrumente de politica precum reglementarea „inteligenta”,

modernizarea achizitiilor publice, normele in materie de concurenta,

stabilirea de standarde;

- imbunatatirea mediului de afaceri, in special pentru IMM-uri, inclusiv

prin reducerea costurilor de tranzactie aferente desfasurarii unei

activitati economice in Europa, prin promovarea clusterelor si prin

imbunatatirea accesului convenabil la finantare;

- restructurarea sectoarelor aflate in dificultate prin orientarea lor catre

activitati de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapida a competentelor catre

sectoarele si pietele cu un ritm alert de crestere;

- promovarea tehnologiilor si a metodelor de productie care reduc

utilizarea resurselor naturale si sporesc investitiile in patrimoniul

natural al UE;

- promovarea internationalizarii IMM-urilor;

- asigurarea faptului ca retelele de transport si de logistica permit

industriei din toata Uniunea sa beneficieze de acces efectiv pe piata

unica, pe piata internationala;

- dezvoltarea unei politici spatiale care sa puna la dispozitie

instrumentele necesare depasirii unor provocari-cheie la nivel mondial;

- sporirea competitivitatii sectorului turismului in Europa;

- revizuirea reglementarilor in vederea sprijinirii tranzitiei sectoarelor

serviciilor si productiei catre o utilizare mai eficienta a resurselor,

inclusiv printr-o reciclare mai eficienta;

- reinnoirea strategiei UE de promovare a responsabilitatii sociale a

intreprinderilor, ca element-cheie in asigurarea increderii pe termen lung

a angajatilor si a consumatorilor.”


- sa imbunatateasca mediul de afaceri, in special pentru IMM-urile

inovatoare, inclusiv prin achizitii publice menite sa sprijine initiativele care

incurajeaza inovarea;

- sa amelioreze conditiile de asigurare a respectarii drepturilor de

proprietate intelectuala;

- sa reduca sarcina administrativa a societatilor si sa amelioreze calitatea

legislatiei in domeniul afacerilor;

- sa colaboreze cu parțile interesate din diverse sectoare in vederea

identificarii blocajelor, elaborarii de analize comune cu privire la

modalitati de mentinere a unei baze industriale si de cunoastere solide, de a

plasa UE in pozitie de lider in ceea ce priveste dezvoltarea durabila la nivel

mondial.”

Cresterea durabila este necesara in vederea sustinerii UE pentru a prospera intr-o

lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate, pentru prevenirea

degradarii mediului, pierderea biodiversitatii si utilizarea nedurabila a resurselor.

Cresterea favorabila incluziunii inseamna promovarea unei economii cu o rata

ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala si care

presupune:

o asigurarea autonomiei cetatenilor prin rate ridicate ale ocuparii fortei de

munca;

o investirea in dezvoltarea competentelor;

o combaterea saraciei;

o modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de formare si de protectie

sociala;

o consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor

cresterii economice in toate regiunile UE inclusiv in cele ultraperiferice;

o asigurarea accesului si oportunitatilor pentru toti cetatenii pe tot

parcursul vietii;

o cresterea participarii fortei de munca prin asigurarea de politici de

promovare a egalitatii de sanse intre femei si barbati.

Se va actiona in vederea rezolvarii problemelor din urmatoarele domenii:

1. ocuparea fortei de munca:

schimbarile demografice au generat scaderea numarului de persoane

active;

in UE, doar doua treimi din populatia activa are loc de munca, in

comparatie cu peste 70% in SUA si in Japonia;

rata ocuparii fortei de munca este scazuta in special in randul femeilor si al

lucratorilor in varsta;

rata a somajului de peste 21% in randul tinerilor;

risc ridicat de pierdere a terenului pe piata muncii a persoanelor

neintegrate in campul muncii sau care au legaturi slabe cu acesta.

2. competentele:

aproximativ 80 de milioane de persoane au competente reduse sau de baza;

oportunitatile oferite prin invatarea de-a lungul vietii, apartin in special

persoanelor mai instruite;

pana in 2020, 16 milioane de locuri de munca vor necesita nivel inalt de

calificare, in timp ce numarul locurilor de munca pentru care se vor cere

competente reduse va scadea cu 12 milioane;

pentru mentinerea vietii active indelungate, este necesara dobandirea si

dezvoltarea de noi competente pe tot parcursul vietii.

3. combaterea saraciei:

80 de milioane de persoane erau amenintate de saracie, inainte de

aparitia crizei economice;

19 milioane dintre acestea sunt copii;

8% dintre persoanele care au un loc de munca nu castiga suficient

pentru a iesi din saracie, cei mai afectati fiind somerii.”

Cresterea favorabila a incluziunii va fi stimulata prin doua initiative:

1. „O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca” prin care se propune:

crearea conditiilor necesare modernizarii pietelor muncii pentru a creste nivelurile

de ocupare a fortei de munca si pentru a asigura sustenabilitatea modelelor sociale

europene;

promovarea autonomiei cetatenilor prin dobandirea de noi competente care vor

permite fortei de munca actuale si viitoare, adaptarea la noile conditii si la

eventualele schimbari de cariera;

reducerea somajului;

sporirea productivitatii muncii.”


- definirea si punerea in aplicare a celei de a doua etape a agendei de

flexicuritate, in vederea identificarii modalitatilor de imbunatatire si

gestionare a tranzitiilor economice, de combatere a somajului, de

crestere a ratelor de activitate;

- adaptarea cadrului legislativ, in conformitate cu principiile

reglementarii „inteligente”, la evolutia modelelor de organizare a

muncii, la noile riscuri la adresa sanatatii si securitatii muncii;

- facilitarea si promovarea mobilitatii lucratorilor in interiorul UE si

asigurarea unei corespondente mai bune intre cererea si oferta de locuri de munca,

prin intermediul sprijin financiar acordat din fondurile structurale, in special din

Fondul Social European (FSE);

- consolidarea capacitatii partenerilor sociali, valorificarea potentialului

de solutionare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile

(la nivelul UE, la nivel national/ regional, la nivel sectorial si la nivelul

intreprinderilor);

- impulsionarea cadrului strategic de cooperare in materie de educatie si

formare in care sa fie implicate toate partile interesate;

- asigurarea dobandirii competentelor necesare in vederea continuarii

studiilor si a integrarii pe piata muncii, precum si a recunoasterii

acestora pe tot parcursul educatiei generale, profesionale, superioare si din viata

adulta.”


- sa puna in aplicare masurile nationale de flexicuritate, sa reduca

segmentarea pietei muncii, sa faciliteze tranzitiile si reconcilierea vietii

profesionale cu viata privata;

- sa analizeze, sa monitorizeze eficienta sistemelor fiscale si de asigurari sociale

pentru a asigura rentabilitatea muncii;

- sa promoveze noi forme de reconciliere a vietii profesionale cu cea

privata, politici de imbatranire activa, sa sporeasca egalitatea de sanse

intre femei si barbati;

- sa promoveze, sa monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului

social;

- sa impulsioneze punerea in aplicare a Cadrului european al calificarilor, prin

instituirea unor cadre nationale ale calificarilor;

- sa asigure dobandirea competentelor necesare in vederea continuarii studiilor

si a integrarii pe piata muncii, recunoasterea acestora pe tot parcursul

educatiei generale, profesionale, superioare si din viata adulta, inclusiv in cadrul

invatarii non-formale si informale;

- sa dezvolte parteneriate intre mediul educatiei/formarii si cel al muncii,

in special prin implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertelor de

educatie si formare.”

2. „O platforma europeana de combatere a saraciei” prin care se propune:

asigurarea coeziunii economice, sociala, teritoriale, ca o continuare a anului in

curs, care reprezinta “Anul european de lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale”;

sensibilizarea opiniei publice pentru recunoasterea drepturilor

fundamentale ale persoanelor care se confrunta cu saracia si excluziunea sociala.


elaborarea unei platforme de cooperare, de schimb de bune practici, in

vederea incurajarii actorilor din sectorul public si privat de a reduce

excluziunea sociala prin actiuni concrete, inclusiv prin acordarea

finantari din fondurile structurale, in special din FSE;

elaborarea si implementarea de programe care vizeaza promovarea inovarii

sociale in randul grupurilor celor mai vulnerabile, dezvoltarea unei noi agende

pentru integrarea migrantilor;

evaluarea caracterului adecvat si a sustenabilitatii sistemelor de protectie

sociala si de pensii si identificarea modalitatilor de imbunatatire a

accesului la sistemele de sanatate.”


- sa promoveze responsabilitatea colectiva si individuala pe care o

impart in domeniul combaterii saraciei si excluziunii sociale; s

- sa defineasca si sa puna in aplicare masuri care vizeaza grupurile cu un grad de

risc ridicat precum familiile monoparentale, femeile in varsta,

minoritatile, romii, persoanele cu handicap si personale fara adapost;

- sa isi dezvolte sistemele de securitate sociala si de pensii pentru a asigura

un nivel adecvat al ajutorului pentru venit si al accesului la asistenta medicala.”

Cresterea favorabila incluziunii este necesara in vederea:

- oferirii populatiei acces la centre de ingrijire a copiilor si la centre

destinate altor persoane aflate in intretinere;

- punerii in aplicare a principiilor privind flexicuritatea;

- oferirii cetatenilor posibilitatea de a dobandi noi competente care sa le

permita adaptarea la noile conditii si la eventualele schimbari de cariera;

- combaterea saraciei si excluziunii sociale;

- reducerea inegalitatilor in materie de sanatate;

- imbunatatirea capacitatii de a face fata fenomenului de imbatranire

activa.

PARTEA a II-a : ANALIZA SOCIO – ECONOMICA A

COMUNEI SENDRENI

1.Localizare

Comuna Sendreni este situata in partea de sud a judetului Galati, fiind limitrofa

municipiului Galati (la o distanta de 10km), situatie care i-a conferit in trecut statutul de

comuna suburbana, iar teritoriul administrativ al comunei are urmatoarele vecinitati :

la est – municipiul Galati;

la nord – comuna Smardan;

la nord-vest – comuna Schela;

la vest – comuna Branistea;

la sud – judetul Braila.

Comuna Sendreni este situata de-a lungul drumului national DN2B (E87) – (Galati -

Braila) si DN25 (Galati – Tecuci), intersectia acestor doua importante artere fiind pe

teritoriul comunei, fiind de asemenea strabatuta si de calea ferata dubla neelectrificata

Galati – Tecuci.

2.Date administrative

Comuna Sendreni are in componenta 3 sate, si anume:

- Sendreni – sat resedinta de comuna;

- Serbestii vechi;

- Movileni.

Suprafata administrativa a comunei este de 4.733.55 ha, conform datelor furnizate

de Primaria comunei Sendreni.

3.Principalele proiecte implementate

Dupa 1990, desi sursele financiare au fost foarte reduse, Primaria si Consiliul Local

s-au preocupat de realizarea unor obiective economice si sociale care sa vina in ajutorul

populatiei.

Prin grija Primariei si a Consiliului Local, prin finantarea din fonduri proprii in procent,

cu ajutorul Consiliului Judetului Galati si a unor fonduri cu finantare externa UE, s-au

realizat urmatoarele obiective:

Alimentare cu apa in comuna Sendreni, (proiect SAPARD);

Complex de Servicii Sociale pentru personae cu handicap - “Sanse egale” - finantat

de Guvernul Romaniei prin Programul Investitii in Servicii Sociale;

Centru Social Comunitar pentru familii cu copii aflate in dificultate – comuna

Sendreni – finantare RICOP;

Modernizarea Centrului Social Comunitar – finantat de Guvernul Romaniei prin

Programul Investitii in Servicii Sociale;

Parteneriatul – o cale eficienta pentru dezvoltarea locala – finantare PHARE –

modernizarea administratiei publice;

Reparatii drumuri comunale – finantare bugetul local;

Extindere primarie Sendreni;

Plan Urbanistic Zonal – tarla 96;

Sala de sport scoala – sat Sendreni;

Alte proiecte privind : reamenajarea canalului colector al apei pluviale din zona

centrala, reparatii drumuri, reprofilare si completare strat balast drumuri.

Fata de cele prezentate anterior mai sunt urmatoarele proiecte ce se afla in derulare

in prezent :

Refacere dig aparare rau Siret – finantare CHF International Romania;

Reparatii exterioare canale colectoare si inlocuire tamplarie la Centrul Social

Comunitar – finantare CHF International Romania;

Reamenajarea platformelor de gunoi din satele Sendreni si Serbestii Vechi.

4.Relief

Teritoriul pe care se afla amplasata comuna Sendreni, se afla in zona de campie a

judetului Galati formata din Campia Covurlui, situata intre Prut, Siret si Dunare, ocupand

partea sudica a acesteia. Campia Covurlui este formata dintr-o asociere de campuri cu

altitudine de 80-200m, coborand in evantai de curburi si platouri ce scad altitudinea spre

sud.

Caracteristica reliefului in aceasta zona, o constituie prezenta unor interfluvii cu

suprafetele plane si vai consecvente, avand cursurile pe directia N-S si versanti framantati

si expusi fenomenului de eroziune, ceea ce a provocat denivelari de cca. 60-70m intre

interfluvii si firul vailor. Caracterul friabil al depozitelor din constitutia acestei regiuni

favorizeaza dezvoltarea proceselor deluviale ale versantilor.

5. Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica a comunei Sendreni face parte din bazinul Siret si este

alcatuita din urmatoarele ape de suprafata :

- raul Siret (7km) – unul din raurile importante ale bazinului;

- paraul Rusca (9km);

- paraul Valea lui Odobescu (3km) – care strabate teritoriul comunei de la

nord la sud;

- acumularea Malina (176 km2).

Datorita amenajarii integrale a albiei Siretului, precum si a paraurilor mentionate mai

sus, a fost inlaturata complet posibilitatea de inundare a terenurilor din exteriorul albiei

minore.

Nivelul hidrostatic al panzei de apa freatica se gaseste cantonat in nisipuri si

pietrisuri, el fiind interceptat de foraje la adancimea de 20-30 m pe terasa superioara, 10-15

m pe terasa inferioara si la circa 2-3 m in zona de lunca.

6. Clima

Teritoriul comunei Sendreni, ca si intreg teritoriul judetului Galati, apartine sectorului

de clima continentala, specifica tinuturilor cu clima de campie si podis.

Zona de nord a comunei beneficiaza de un topoclimat de terase bine insorite, cu

dinamica atmosferei activa, cu mai putina umezeala decat zonele din apropierea baltii

Malina cu un topoclimat de balta – lunca, cu mai multa umezeala si temperaturi ceva mai

coborate.

Temperatura medie anuala este de 10.50 C, media lunii cele mai calde, iulie fiind

+22.60 C, iar a lunii cele mai reci, ianuarie - 3.10 C.

Vanturile sunt influientate de relief, atat in privinta frecventei, cat si a vitezei.

Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vanturilor din NE (19.8%),

urmate de cele din N(16.1%), SV(14.7%) si S(10.0%). Vitezele medii anuale sunt cuprinse

intre 2.4 si 5.3 m/s. In general, vanturile dominate inregistreaza viteze medii mai mari.

Se poate spune ca, din punct de vedere climatic, atat orasul Galati, cat si zona lui

inconjuratoare din care face parte si partea de sud a comunei Sendreni, este caracterizata

printr-o amplitudine mare a variatiilor de temperature si prin precipitatii cantitative reduse.

7. Vegetatia

Potentialul ecologic si altitudinile relativ coborate din cadrul teritoriului administrative

al comunei Sendreni permit existenta unor unitati de vegetatie bine individualizate in cadrul

zonalitatii latitudinate.

Pe teritoriul comunei se include o zona de stepa, reprezentata prin pajisti secundare

cu barboasa, firuta de bulb, pelinita, alior, colilie, paius, care se mai pastreaza numai pe

suprafete reduse, locul lor fiind ocupat de culturile agricole.

In luncile raurilor apar asociatii ierboase higrofile si zavoaie de salcii si plop.

8. Fauna

Fauna terestra si acvatica apartine biotopului stepei si silvostepei (care este saraca si

are cel mai mult de suferit de pe urma activitatii umane), precum si celui de lunca si balta.

Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozatoarelor : popandaul,

harciogul, orbetele, soarecele de camp, iepurele de camp si cel de vizuina, sobolanul de

apa. In apele Siretului se intalneste crapul si somnul.

Principalele probleme pe care le ridica in situatia actuala sunt conditiile cadrului

natural care se refera la fenomenele de inundatii, provocate din reteaua hidrografica la ploi

mari, care urmeaza sa fie inlaturate prin regularizarea cursurilor de apa si indiguiri.

9. Caracteristici geotehnice

Din punct de vedere morfologic, teritoriul comunei Sendreni se afla in zona de

campie a judetului Galati, formata din Campia Covurluiului, situate intre Prut, Siret si

Dunare ocupand partea sudica a acesteia. Campia Covurluiului este formata dintr-o

asociere de campuri cu altitudine de 80-200m, coborand in evantai de curburi si platouri ce

scad in altitudine spre sud.

Caracteristica reliefului in aceasta zona, o constituie prezenta unor interfluvii cu

suprafete plane si vai consecvente, avand cursurile pe directia N-S si versanti framantati si

expusi fenomenului de eroziune, ceea ce a provocat denivelari de cca. 60-70m intre

interfluvii si firul vailor. Caracterul friabil al depozitelor din constitutia acestei regiuni

favorizeaza dezvoltarea proceselor deluviale pe versanti.

Fundamentul geologic al zonei este alcatuit din formatiuni de varsta paleozoic inferior

si superior, partial metamorfozate, peste care stau formatiunile mezozoice si neozoice.

Depozitele geologice importante sunt cele cuaternare, mai exact pleistocen superior

reprezentate prin depozite loessoide, constituite din prafuri nisipoase galbui si prafuri

argiloase nisipoase cu concretiuni calcaroase.

Se disting trei zone geomorfologice pentru satele Sendreni si Serbestii Vechi :

a. Zona de terasa inalta

Nu sunt restrictii constructive si de inaltime ;

Distanta minima fata de cornisele versantului este de minim 50m;

Presiune conventional Pconv = 150 kPa;

Adancimea de fundare 1.20m de la suprafata terenului pe stratul de loess.

b. Zona de terasa medie

Fundare in stratul de loess la h = 1.20 – 1.50m;

Presiunea de fundare Pconv = 120 – 150 kPa pentru grupari fundamentale

de calcul pentru constructii mai mici de P+4;

Pentru constructiile mai mari de P+4, fundarea se va face pe perne de

pamant, piloti, radiere, functie de incarcarile constructive si de sistemul static

adoptat.

c. Zona de lunca

Constructii usoare P sau P+1 ;

Fundare sub adancimea de inghet cu incastrare 0.2 – 0.3m si presiuni mici

de fundare;

Restrictii la subsol.

Tectonic, comuna Sendreni se afla in partea de nord a liniei de fractura Focsani –

Namoloasa – Galati, fapt ce face sa se resimta cutremurele de pamant ce au loc in muntii

Vrancei.

Seismic, comuna Sendreni prezinta gradul VIII de intensitate seismic, conform STAS

11100/1/1993, incadrandu-se in zona “C” de seismicitate, conform normative P-100-1992

(Ks = 0.20, iar perioada de colt se afla in apropierea limitei de demarcatie intre Tc = 1.5

sec).

Adancimea de inghet pentru Sendreni este de 0.90m, conform STAS 6054/1977.

Zone interzise costructiei sunt zonele instabile ca: versantii terasei superioare, vaile

de eroziune si zona de margine a baltilor.

10. Relatii in teritoriu – Principalele categorii de folosinta

Suprafata administrativa a comunei (conform datelor furnizate de primaria comunei

Sendreni) este de 4.733.55 ha, cu o populatie la nivelul anului 2011 (date obtinute de la

INS) de 3.641 locuitori, careia ii corespunde o densitate a populatiei de 69.54 loc/km2, fiind

putin peste media pe judet (cca. 67 loc/km2 pe total mediu rural).

Situata la limita de sud a judetului Galati, aproape de municipiul Galati, comuna

Sendreni intra mai mult in aria de influienta a municipiului Galati. Existenta pe teritoriul sau

a unor axe importante de comunicatii, rutiere si feroviare, a facilitat relatiile in teritoriu pe

directia est-vest (Galati-Tecuci).

Situatia utilizarii teritoriului administrativa se prezinta conform tabelului urmator (date

furnizate de Primaria comunei Sendreni) :

Principalele categorii de folosinta Suprafata (ha) %

Total suprafata, din care: 4.733.55 100.0

AGRICOL, din care: 3.960.24 83.66

arabil 3.589.97 75.84

pasuni 88.12 1.86

vii, livezi 282.15 5.96

NEAGRICOL, din care: 773.31 16.34

paduri 42.92 0.91

ape 399.85 8.45

drumuri 118.12 2.50

constructii, curti 182.64 3.86

neproductiv 29.78 0.62

Total suprafata, din care:

84%

16%

AGRICOL:

NEAGRICOL:

Neagricol, din care:

6%

51%15%

24%

4%

· paduri

· ape

· drumuri

· constructii, curti

· neproductiv

Agricol, din care:

91%

2% 7%

· arabil

· pasuni

· vii, livezi

Suprafata agricola care revine pe un locuitor este de 1.20 ha, iar cea arabila de 1.09 ha,

valorile fiind mult mai mari, fata de mediile pe judet (0.6ha si respective 0.5ha).

11. Mediul economic

Comuna Sendreni face parte din randul comunelor cu activitati preponderent

agricole. Functia agricola a comunei Sendreni se materializeaza in productie vegetala,

productie animaliera, elemente de activitati adiacente precum prelucrarea primara a

produselor vegetale si animaliere (produse de lapte de vaca si bivolita), preponderente mai

ales in sectorul privat. De asemenea, tot in sprijinul activitatii agricole actioneaza si resortul

economic de valorificare pe piata libera a produselor agroalimentare obtinute.

Pe raza comunei si-a deschis activitatea o importanta societate cu capital privat care

are ca obiect de activitate productia textile.

In comuna exista mai multi agenti economici care isi desfasoara activitatea in

domeniul comertului si nu trebuie uitata Statia de carburanti Petrom OMV care a fost

modernizata in urma cu cativa ani.

12. Agricultura

Conform bilantului teritorial, terenul agricol reprezinta 86.66% din suprafata totala a

comunei. Din acesta 75.84% este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grau si

secara), a plantelor tehnice (floarea soarelui,

cartoful si sfecla de zahar) si a legumelor.

Privind structura culturilor agricole,

acesta este judicios alcatuita dupa criterii

agrotehnice si economice (rentabilitatea si

asigurarea securitatii alimentare a locuitorilor).

O analiza a productiilor medii la

principalele culture agricole ale comunei

Sendreni fata de intregul judet, in anul 2002 este prezentata in tabelul urmator :

Culturi agricole principale Comuna Sendreni –

2002

Judetul Galati

% fata de

Judet

Grau si secara kg/ha 3.626 2.641 24.19

Porumb kg/ha 2.826 1.828 220.05

Floarea soarelui kg/ha 1.282 821 175.64

Legume kg/ha 4.230 14.709 97.60

Se observa ca doar productiile de grau si secara si porumb (la nivel de comuna)

sunt mai mari decat cea pe judet. In rest toate productiile agricole (dominante pe teritoriul

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

ha

Porumb

kg/ha

Legume

kg/ha

Principalele culturi agricole

Comuna Sendreni – 2002

Judetul Galati

agricol) sunt mai mici decat cele ale judetului, ceea ce confirma valoarea agricola a solurilor

relativ scazuta.

Suprafata cultivata cu pomi fructiferi acopera 200 ha, iar cu vita de vie 82 ha.

Exista in prezent 30 de familii de albine numarul acestora putand creste tinand cont de

bogatia florii spontane si a culturilor vegetale.

Legumicultura se practica pe sole mici in prezent, existand insa cca. 100 ha

disponibile amenajarii unor noi culturi legumicole in conditiile dotarii cu tehnologii

moderne de lucru, sisteme de irigatii, sere, solarii.

13. Productia de animale

Efectivele de animale prezente in comuna pentru anul 2006 (comparativ cu anii

anteriori) se regasesc in mare parte in gospodariile populatiei si sunt evidentiate in tabelul

urmator comparativ cu anul 1995 :

Efective de animale(nr.) 1995 2002 2006

bovine 1.283 823 927

porcine 761 451 380

pasari 9.180 12.500 -

ovine si caprine 1.307 193 380

Referitor la productiile totale de carne, lapte, lana si oua sunt prezentate in tabelul

urmator comparativ cu anul 1995:

Evolutia efectivelor de animale

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

bovine porcine pasari ovine si caprine

1995

2002

2006

Productia animal U.M. 1995 2006

Carne Tone viu 175 194

Lapte de vaca si bivolita Hl. Fizic 23.181 21.455

Lana Kg. fizic 2.000 302

Oua Mii buc. 686 1.202

14. Invatamant, cultura si sport

Populatia comunei Sendreni beneficiaza de 4 unitati de invatamant (scoli si gradinite)

structurate pe localitatile componente, astfel:

Sat Sendreni

singura scoala ramasa in comuna pentru

invatamant primar si gimnazial cu un

numar de 30 de cadre didactice si un

numar de 167 de elevi in clasele I-IV, 147

de elevi in clasele V-VIII si 30 de elevi in

grupa pregatitoare;

1 gradinita cu program normal cu un

numar de 87 de copii.

Sat Movileni

1 gradinita cu program normal cu un numar de 20 de copii si 1 cadru didactic.

Sat Serbestii Vechi

1 gradinita cu program normal cu un numar de 17 copii si 1 cadru didactic.

Activitatea sportiva este sustinuta in comuna Sendreni de doua investitii importante

si anume: Baza sportiva multifunctionala si Sala de sport.

De asemeni comuna Sendreni dispune de un Camin Cultural nou cu toate dotarile

necesare.

15. Culte

Comuna are in prezent 2

biserici ortodoxe cu cimitire

aferente, in satele

Sendreni si Movileni si un

cimitir in satul Serbestii Vechi.

16. Sanatate

Starea de sanatate a populatiei comunei Sendreni este monitorizata in cadrul unui

dispensar in satul Sendreni. Comuna dispune si de un dispensar veterinar in satul

Sendreni.

In anul 2008 a fost realizata investitia "CONSTRUIREA UNUI DISPENSAR IN

COMUNA SENDRENI SI CABINETE MEDICALE IN SATELE MOVILENI SI

SERBESTII-VECHI, COMUNA SENDRENI, JUDETUL GALATI"

Administratia locala a decis rezolvarea asistentei medicale primare prin infiintarea unui

dispensar medical si a doua cabinete medicale, deoarece in comuna Sendreni nu exista

dispensar medical, astfel incat populatia sa poate beneficia de servicii medicale

calificate de prima necesitate.

Dispensarul cuprinde urmatoarele functiuni:

cabinet medical, sala de tratament, sala de vaccinari,

sala asistenti, sala de asteptare, camera pentru gravide,

cabinet stomatologic, camera pentru sterilizare, grup

sanitar separat pe sexe pentru pacienti, coridor ce se

amenajeaza la sala de asteptare pentru cabinetul stomatologic, depozit pentru

materiale periculoase.

Cabinetul medical cuprinde urmatoarele

functiuni: cabinet medical, sala de tratament, sala de

asteptare, camera sterilizare, grup sanitar pentru

personalul medical si grup sanitar pentru public separat

pe sexe. Cabinetul medical este prevazut pentru un

medic cu o activitate periodica, o zi sau doua zile pe

saptamana, iar pacientii consultati sunt programati

anticipat

Activitatea medicala in comuna Sendreni este completata prin existenta unui

cabinet stomatologic in satul Sendreni, cabinet complet dotat si utilat pentru a satisface

nevoile medicale ale cetatenilor comunei.

17. Date demografice

Populatia in anul 2013 a comunei Sendreni, conform datelor obtinute de la

evidenta populatiei este de : 4247 locuitori, din care :

masculin – 2832 ;

feminin – 2115.

Conform datelor obtinute de la INS la ultimul recensamant din anul 2011,

populatia stabila pe sexe si grupe de varsta :

Populatia stabila total :

ambele – 3641

masculin – 1842

feminin – 1799

Sub 5 ani :

ambele– 215

masculin - 108

feminin – 107

5 – 9 ani :

ambele – 221

masculin – 96

feminin – 125

10 – 14 ani :

ambele – 229

masculin – 121

feminin – 108

15 – 19 ani :

ambele – 183

masculin – 102

feminin – 81

20 – 24 ani :

ambele – 258

masculin – 137

feminin – 121

25 – 29 ani :

ambele – 245

masculin – 128

feminin – 117

30 – 34 ani :

ambele – 325

masculin – 170

feminin – 155

35 – 39 ani :

ambele – 282

masculin – 151

feminin – 131

40 – 44 ani :

ambele – 329

masculin – 180

feminin – 149

45 – 49 ani :

ambele – 204

masculin – 107

feminin – 97

50 – 54 ani :

ambele – 220

masculin – 121

feminin – 99

55 – 59 ani :

ambele – 273

masculin – 136

feminin – 137

60 – 64 ani :

ambele – 209

masculin – 109

feminin – 100

65 – 69 ani :

ambele – 136

masculin – 60

feminin – 76

70 – 74 ani :

ambele – 124

masculin – 56

feminin – 68

75 – 79 ani :

ambele – 97

masculin – 35

feminin – 62

80 – 84 ani :

ambele – 63

masculin – 19

feminin – 44

85 ani si peste :

ambele – 28

masculin – 6

feminin - 22

Populatie stabila

Sub 18 ani

19 – 34 ani

35 – 54 ani

55 – 74 ani

Peste 74 ani

Total

Masculin 427 435 559 361 60 1.842

Feminin 421 393 476 381 128 1.799

Total 848 828 1.035 742 188 3.641

Populatia stabila pe sexe si stare civila :

Populatia stabila total :

ambele – 3641

masculin – 1842

feminin – 1799

Necasatorit(a) :

ambele – 1386

masculin – 802

feminin – 584

Casatorit(a) :

ambele – 1831

masculin – 918

feminin – 91

Vaduv(a) :

ambele – 279

masculin – 51

feminin – 228

Divortat(a) :

ambele – 145

masculin – 71

feminin – 74

Persoane care traiesc in uniune consensuala :

ambele – 212

masculin – 106

feminin - 108

Populatia stabila dupa religie :

populatia stabila total – 3641

ortodoxa – 3327

romano-catolica – 9

penticostala – 62

baptista – 9

adventista de ziua a saptea – 7

martorii lui Iehova – 4

crestina dupa Evanghelie - 7

Populatia stabila dupa etnie :


romani – 3420

informatie nedisponibila – 217

Populatia stabila dupa limba materna :


romana – 3418

informatie nedisponibila – 221

feminin - 108

18. Cai de comunicatie

Relatiile rutiere dintre localitatile comunei Sendreni cu teritoriul inconjurator se

axeaza in principal pe DN 25 si DN2B si DJ255A care asigura legatura cu comunele

Schela, Smardan si Vanatori.

Intrarea in comuna Sendreni, este la km 62 + 610 pe DN25, intersectia DN25 cu

DN2B este la km 68 + 130 pe DN25 si km 126+067 pe DN2B. Intrarea in comuna Sendreni

pe DB2B (pila de pe malul stang al raului Siret) la km 125+571 iar iesirea din comuna la km

128+691.

Drumul judetean DJ255A are lungimea de 24 km cu plecare din DJ261 comuna

Vanatori, intersectia cu DN25 (km23) sat Traian, comuna Branistea si limita cu judetul

Braila. Drumul judetean este neamenajat, iar drumurile satesti interioare sunt in mare parte

pietruite (balast sau lidonit). Trama stradala a satelor prezinta trasee sinuase cu distante

variabile intre garduri ce va ingreuna modernizarea lor, latimea carosabilului fiind in mare

parte de 5 la 6m.

Linia CFR Tecuci – Galati este linie dubla in curs de electrificare (com.

Independenta). Satul Sendreni are gara iar Serbestii Vechi halta pe CFR. Intre satul

Sendreni si satul Movileni (la Sud) exista un triaj de cale ferata km 305+5 (intersectiile

DN2B cu CF).

19. Infrastructura edilitara

1. Gospodarirea apelor

Comuna Sendreni este alcatuita din satele : Sendreni, Serbestii Vechi si Movileni.

Reteaua hidrografica a comunei Sendreni face parte din bazinul hidrografic Siret si

este alcatuita din urmatoarele ape de suprafata :

- raul Siret, unul dintre raurile importante ale bazinului;

- paraurile Rusca, Obreja si Valea Odobescu care strabat de la nord la sud

teritoriul comunei Sendreni.

Raul Siret regularizat in zona localitatilor componente are o lungime totala de 539

km, altitudinea de la 305m in amonte pana la 2m in aval, un coeficient de sinuozitate de

1.86 precum si o suprafata de 42.890km2.

In lungul soselei principale sunt amplasate conductele de aductiune a apei de la

sursa Serbesti spre municipiul Galati avand diametrele Dn 1000mm si Dn 800mm.

In zona localitatii Movileni, baltile Malina sunt amenajate pentru piscicultura.

Pe malul stang al raului Siret exista o statie de pompare a apei din Siret pentru zona

Fermei de taurine.

In prezent satele componente ale comunei Sendreni dispun de sisteme centralizate

de alimentare cu apa in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Deoarece nu exista un sistem centralizat de colectare a apelor menajere, acestea

constituie un important factor de poluare a mediului, implicit a panzei de apa freatica

folosita ca sursa de alimentare cu apa, in majoritatea gospodariilor.

Apele uzate menajere din sate sunt evacuate la suprafata terenului, reprezentand un

risc asupra sanatatii oamenilor. Apa utilizata astfel nu este verificata din punct de vedere

sanitar, reprezentand un risc asupra sanatatii oamenilor.

Haznalele de tip rural pot polua bacteriologic apa freatica ce este utilizata in scop

potabil.

Alimentarea cu apa

In prezent satele component ale comunei Sendreni (Sendreni, Serbestii Vechi si

Movileni) sunt echipate cu instalatii centralizate de alimentare cu apa.

In lungul drumului principal sunt amplasate conducte de aductiune Dn 1000mm si Dn

800mm, conducte de alimentare cu apa a municipiului Galati, sursa de apa Vadu-Rosca –

Salcia.

Pentru alimentarea scolii din satul Sendreni cu apa potabila, s-a executat un

bransament la conducta de aductiune existent dn 1000mm. Tot in zona scolii, exista un

rezervor de apa, de unde apa ajunge prin gravitatie in grupurile sanitare ale scolii.

Datorita dezvoltarii deosebite a locuintelor din ultima perioada, a crescut si cererea

de apa potabila pentru aglomerarile satului principal – zona de locuinte din vecinatatea

fabricii de cherestea, la sud de DN25, in dreptul cartierului Sendreni Nord.

Investitia "CONSTRUIRE, EXTINDERE

SI MODERNIZARE SISTEM DE ALIMENTARE

CU APA IN SATELE SENDRENI, SERBESTII-

VECHI SI MOVILENI COMUNA SENDRENI,

JUDETUL GALATI" urmareste indeplinirea

scopului Programului aprobat prin Ordonanta 7 /

2006, respectiv imbunatatirea situatiei sociale si

economice a locuitorilor zonelor rurale vizate.

A fost necesara realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa, in

concordanta cu necesitatile calitative si cantitative la nivelul cerintelor actuale, care sa

vizeze in principal asigurarea sanatatii, cresterea nivelului de trai al populatiei,

dezvoltarea economico-sociala a localitatii, precum si protectia mediului.

Prin acest proiect se rezolva modernizarea si extinderea sistemelor existente de

alimentare cu apa, iar realizarea acestui proiect genereaza noi oportunitati pentru

investitiile in exploatatiile agricole, deserveste agentii economici si institutiile de interes

public.

De asemenea, necesitatea investitiei reiese

si din faptul ca locuitorii satelor Serbestii-Vechi

(Cartierul Nou), Movileni si Sendreni (Cartier Vest),

comuna Sendreni s-au angajat sa-si racordeze

gospodariile la reteaua de alimentare cu apa, din

surse proprii, in termen de cel mult doi ani de la

finalizarea investitiei.

Sat Serbestii Vechi

In satul Serbestii Vechi exista alimentare cu apa. Alimentarea cu apa a satului se

face din conducta magistrala Dn 1000mm, existenta in apropierea satului Serbestii Vechi,

printr-un bransament Dn 110mm, pana in caminul apometru din incinta gospodariei de

apa.

Gospodaria de apa din satul Serbestii Vechi este formata din:

rezervor apa semiingropat 60mc;

statie pompare;

statie clorinare;

retea de distributie cu Dn 110-63mm ;

retea aductiune Dn 50mm.

Alimentarea cu apa a cartierului nou se face din conducta de refulare a apei potabile

de la sursa de apa subterana Vrancea spre municipiul Galati. Racordarea s-a realizat in

caminul de linie existent in dreptul cartierului nou, prin racordarea la conducta de aerisire

Dn 150mm. Reteaua este formata dintr-o conducta principala Dn 110mm, din care se

ramifica doua conducte secundare de distributie avand Dn 50-63 mm. Din conductele Dn

63mm pornesc alte trei ramificatii cu Dn 40mm, care alimenteaza un numar redus de

locuinte.

Sat Sendreni – Cartierul Vest

In satul Sendreni - cartierul Vest exista alimentare cu apa din conducta magistrala

Dn 800 mm, existenta in aproprierea satului Sendreni.

Gospodaria de apa este formata din:

rezervor de apa semiingropat cu volumul de 60mc;

statie de pompare semiingropata;

statie clorinare;

retea de distributie cu Dn 110-90mm;

retea de aductiune cu Dn 50mm.

Sat Sendreni

Exista alimentare cu apa in sistem centralizat, din conducta magistrala Dn 800mm –

Dn 1000mm. In apropierea satului Sendreni exista un bransament pana la caminul

apometru din incinta gospodariei de apa.

Gospodaria de apa este formata din :

statie de clorinare;

retea aductiune;

retea distributie cu Dn 225-63 mm.

Sat Movileni

In satul Movileni exista un sistem centralizat de alimentare cu apa. Gospodaria de

apa este formata din:

rezervor 200mc;

retea de distributie cu Dn 90-75 mm

Ca urmare a analizei existente, principalele disfunctionalitati sunt :

apa din fantanile de tip rural, folosita in prezent, este supusa poluarii;

fantanile taranesti din curti sau de pe drumurile satesti nu au asigurata o

zona de protectie sanitara;

apa nu este verificata din punct de vedere al potabilitatii.

Centralizarea si epurarea apelor menajere uzate

Comuna Sendreni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere si a celor pluviale, sa le dirijeze intr-o statie de epurare, pentru tratarea lor.

Colectarea apelor uzate se face in haznale, care nefiind ecologic construite,

polueaza bacteoriologic apa freatica, care in majoritatea cazurilor este consumata in scop

potabil prin fantanile din comuna.

Apele pluviale din zonele de locuinte, dotari social-culturale si economice se scurg

gravitational prin santurile drumurilor spre vaile invecinate din zona. Unele strazi nu au

santuri de scurgere, sau au santuri cu sectiunea obturata, acest lucru impiedicand

scurgerea corespunzatoare a apelor.

Epurarea apelor uzate de la unitatile agro-zootehnice si de productie este ineficienta,

instalatiile existente fiind rudimentare, uzate sau necorespunzatoare. Apele evacuate sunt

practic neepurate si polueaza puternic mediul inconjurator.

Principalele disfunctionalitati constatate sunt:

lipsa unui sistem de canalizare a apelor uzate menajere, in intreaga comuna, care

reprezinta principala sursa de poluare a panzei de apa freatica, utilizata in prezent

pentru alimentarea cu apa;

lipsa partial a rigolelor si santurilor de scurgere sau intretinerea necorespunzatoare

a celor existente.

Paraiele din zona au un traseu nereguralizat, si maluri degradate. In perioadele cu

precipitatii, zonele invecinate sunt inundate si sunt afectate drumurile si gospodariile

existente.

Alimentarea cu energie electrica

Generalitati

Sectorul energetic reprezinta un sector strategic, fara energie neputandu-se concepe

dezvoltarea economico-sociala a unei societati.

Politica energetica se defineste ca fiind “acea parte a politicii economice care

trateaza alimentarea, conversia, distributia si utilizarea energiei”.

In politica energetica a unei tari, este necesar sa se aiba in vedere urmatoarele

aspecte:

consumurile energetice pentru necesitati gospodaresti se modifica in functie de

evolutia modului de viata a individului, de cresterea gradului de confort;

consumurile energetice pentru sectorul tertiar (social-culturale, birouri) se modifica

dupa gradul de dezvoltare a localitatilor, structura administrativ, política, sociala si

sanitara.

Se impune gestionarea rationala a resurselor si implicit a energiei electrice, stiind ca

electricitatea constitutie sursa principala pentru diferite activitati productive, prestari servicii,

iluminat, etc.

Dat fiind imposibilitatea stocarii ei, practic orice sistem trebuie sa poata asigura

producerea si distributia energiei electrice urmand exact consumul.

De aceea programele de constientizare a consumatorului asupra utilizarii eficiente a

energiei nu pot fi privite numai prin prisma simplista a economiei de energie, ci trebuie

considerate global, ca o alternativ la investitiile energetice.

Reteaua de distributie

Comuna Sendreni este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic

National (SEN) prin intermediul liniei electrice de 110kv : Statia Piscu (Braila) 110/20kv –

Statia Abator 110/20kv – Statia Galati(S-V) 110/20kv care traverseaza teritoriul comunei de

la N la S. De asemenea teritoriul comunei spre limita sa estica este traversat de liniile

electrice de inalta tensiune :

- LEA 400 KV Isaccea – Smardan

- LEA 400 KV Lacu Sarat – Smardan

- LEA 220 KV Galati

Consumatorii casnici, social-edilitari, precum si unitatile economice sunt alimentati

prin intermediul posturilor de transformare 20/0.4 KV situate in interiorul comunei si prin

reteaua electrica aeriana de joasa tensiune. Retelele au fost amplasate pe trasee usor

accesibile pentru lucrari de interventie, de defectiuni in corelare cu celelalte retele din zona

(linii de telecomunicatii, radioficare, etc).

Alimentarea retelelor electrice de joasa tensiune 0.4 KV se face radial din postul de

transformare de tip automat aeriene – PTA, cu posibilitati de ancalasare automata.

Este important de mentionat ca teritoriul comunei este strabatut de retele electrice de

inalta tensiune si medie tensiune (400KV, 220KV, 110KV, 20KV). Acestea necesita culoare

de protectie specifice fiecarei tensiuni, deci impune restrictii de construire in apropierea lor

(Conform NTE-003/04/00).

Alimentarea consumatorilor

Evolutia consumului de putere si energie electrica dupa anul 1990 s-a modificat

corespunzator cu activitatea economico-sociala. Consecintele evolutiei consumului de

energie electrica a condus la necesitatea desfasurarii unei activitati intense de gestionare

corecta si exploatare optima a bazei energetice.

Sistemul actual de alimentare cu energie electrica si lucrarile efectuate de S.C.

FDFEE ELECTRICA S.A. – SDFEE Galati, urmareste realizarea unor injectii de putere in

reteaua de joasa tensiune.

Astfel, s-a procedat la redistribuirea consumatorilor, sectionarea retelelor existente in

vederea echilibrarii eforturilor de transformare, fapt ce a condus la satisfacerea cerintelor

consumatorilor.

Nu se inregistreaza caderi de tensiune si s-a redus substantial numarul intreruperilor

in alimentarea cu energie electrica.

Distributia energiei electrice la consumatori este realizata printr-un sistem radial de

retele predominant aerian la tensiunea de 0.4 KV. Aceste retele urmeaza traseul drumurilor

din zona si sunt pozate pe stalpi de beton.

Iluminatul public

Iluminatul public este facut din reteaua de joasa tensiune a comunei. Sunt utilizati

pentru pozare stalpi destinati retelei de alimentare a consumatorilor casnici (0.4KV).

Sunt utilizate lampi cu vapori de mercur. Starea tehnica a retelei de alimentare cu

energie electrica este satisfacatoare.

Telecomunicatiile

Comuna Sendreni este traversata de o retea de telefonie subterana, amplasata de-a

lungul DN25 si DN2B (E87).

20. Protectia mediului

Comuna Sendreni are o activitate economica preponderent agricola, nefiind de

natura sa influienteze mult poluarea si degradarea mediului.

Calitatea globala a mediului inconjurator al comunei Sendreni este apreciata ca buna

pentru satele Sendreni si Serbestii Vechi si nesatisfacatoare pentru localitatea Movileni.

Reabilitarea, protectia si conservarea mediului reprezinta lucrari de interventii

proiectate si realizate de om cu scopul pastrarii in limitele de normalitate a conditiilor de

mediu.

Alcatuit atat din elemente naturale, cat si provenind din desfasurarea activitatilor

umane, mediul inconjurator este dificil de caracterizat, datorita multiplelor sale atribute, cat

si relatiilor complexe dintre acestea, definite ca impacturi. Variabilele ce prezinta

caracteristici ale mediului sunt definite ca atribute, iar modificari ale atributelor furnizeaza

indicatori ai schimbarii mediului.

Datorita formei complexe a mediului nu pot fi analizate toate schimbarile mediului si

nu pot fi luate toate masurile de protectie. Cu cat se analizeaza mai multe atribute, cu atat

se va obtine o evaluare mai corecta a acestora asupra mediului.

La nivelul comunei exista infiintat serviciul de salubrizare aflat in subordinea

Consiliului Local care se ocupa cu colectarea deseurilor de pe raza unitatii administrativ

teritoriale. Pentru a-si desfasura activitatea, serviciul a fost dotat cu :

Masina gunoiera;

Tractor si remorca;

Buldo-excavator;

Pubele individuale.

Deseurile coléctate sunt depozitate la groapa de gunoi a Municipiului Galati pe baza

unui contract cu S.C. ECOSAL S.R.L. Galati.

Deseurile plastice, hartie si sticla sunt colectate in pubele speciale si ridicate de catre

o societate privata.

Calitatea solului

Solul este principalul suport al tuturor activitatilor socio-economice si constituie

factorul de mediu expus cel mai usor la poluare. Scurgerile de substante chimice

periculoase, depozitarile de deseuri de toate categoriile, tratamente si fertilizari facute fara

fundamentare agro-pedologica, agrotehnica, necorespunzatoare, la care se adauga

degradarile naturale ale calitatii solului (eroziune, alunecari, tasari, rupturi si prabusiri)

confera imaginea completa a impactului produs de activitatea antropica asupra acestui

factor de mediu.

Teritoriul comunei Sendreni este format din campie si lunca caracterizate de

existenta cernoziomurilor carbonatice si a solurilor aluviale.

Calitatea aerului

Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluarii, noxele evacuate in ea

afecteaza direct si indirect, la mica si la mare distanta, atat elementul uman, cat si celelalte

elemente ale mediului natural si construit.

Principala sursa de poluare o constituie Combinatul Siderurgic Galati, aflat in

imediata vecinatate a zonei construite a teritoriului comunei.

Principalele noxe evacuate de acest obiectiv industrial in atmosfera, pot fi poluanti

iritanti (SO2, NO2, pulberi), asfixianti (CO, H2S) sau cancerigeni (H.A.P.. 3-4 benzopiren).

Institutiile de specialitate urmaresc concentratiile din atmosfera a acestor poluanti si

monitorizeaza cresterile peste limitele normale.

Din cauza conditiilor meteorologice si ale reliefului, municipiul Galati este mai putin

afectat de poluarea datorata Combinatului Siderurgic mai afectate din acest punct de

vedere fiind comunele Sendreni si Smardan.

Avand in vedere ca teritoriul administrativ al comunei Sendreni este strabatut de

DN25 si DN2B (E87), se poate aprecia ca datorita traficului intens (inregistrat pe toata

perioada anului) calitatea aerului este periclitata.

Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua particularitati :

In primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea

unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici

In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de

concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatea de ventilatie a strazii

Poluarea aerului datorata traficului auto nu afecteaza numai zonele unde sunt emise

substante poluante. Aerul contaminat este purtat de vant si produce multe efecte cu impact

puternic asupra intregului teritoriu. Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar si solul,

prin depunere de substante chimice, precum si apele, prin patrunderea poluantilor in

cursurile de apa sau in apele subterane.

Calitatea apei

Principala apa de suprafata care traverseaza teritoriul comunei Sendreni este raul

Siret, care, conform STAS 4706/1988, se incadreaza in categoria a III-a de calitate, ceea

ce nu corespunde necesitatilor consumatorilor din zona. Pe ultimul tronson al raului Siret,

principala sursa de poluare o constituie SIDEX-ul, care evacueaza apele uzate fie direct in

Siret prin intermediul baltilor Catusa si Malina. Catusa, impreuna cu Malina, reprezinta un

bazin colector al apelor uzate de pe platforma combinatului. Apele uzate sunt evacuate in

iazuri decantoare, iar din iaz, dupa decantare, apa este trecuta in baltile Malina si Catusa.

Decantarea se face pe teritoriul comunei Sendreni.

Fata de limitele admise prin autorizatia de mediu, s-au inregistrat usoare

depasiri in balta Malina, dupa cum urmeaza :

- Ph- pe toata perioada anului cu exceptia lunilor aprilie, mai, septembrie

- Cianuri – izolat in luna august(0.08mg/l)

Calitatea apelor de suprafata, este influientata direct de sursele de impurificare

existente (canalizari deversate direct in emisar), de modul de functionare a statiilor de

epurare si de cantitatile de substante poluante evacuate odata cu apele uzate.

Agentii economici din zootehnie sunt poluatori directi ai raului Siret prin lipsa ori

nefunctionarea statiilor proprii de epurare.

Apa freatica este cantonata in lunca Siretului si are in general nivel ascensional cu

debite de 0.2 -13.3 l/s. Apa este potabila, dar, in unele zone, contine fier peste limitele

admisibile de reglementarile in vigoare.

Deseuri descarcate pe sol

In cadrul localitatilor rurale, deci si in comuna Sendreni, deseurile sunt rezultate in

special din activitatile gospodaresti. In prezent deseurile solide sunt depozitate

dezorganizat, in zone neamenajate si uneori chiar in zona inundabila a Siretului, fiind

transportate in aval de viituri puternice.

Combinatul Siderurgic este cel mai important obiectiv ce cuprinde deseuri si detine

depozite de deseuri industriale pe teritoriul municipiului Galati si al comunei Sendreni,

depozitele fiind urmatoarele :

-Haldele de zgura si cenusa care contin

- Deseuri solide de zgura, scoarta de otel, moloz, deseuri refractare, steril

de var, retineri de hidrocicloane si decantoare de la turnatoria mixta, slam

de gudron, deseuri din decantoarele de gudron, in cantitate de

1.725.000t/cm

- Deseurile fluide la temperature ambiante de gudron acid, cca. 4.000t/cm

- Iazurile decantoare (precum Malina) care contin : deseuri fluide evacuate

sub forma de slamuri (provenite din epurarea umeda a aerului, spalarea

gazelor, neutralizarea apelor acide) si suspensii din afluientii industriali

21. Monumente si situri arheologice

Conform listei monumentelor istorice si a listei monumentelor istorice disparute, din

judetul Galati, actualizata in 2004, publicata in M.O. 646 bis din 16.07.2004, pe teritoriul

comunei Sendreni exista doua situri arheologice si o asezare din epoca migratiilor.

Situl arheologic de la Sendreni

GL-I-s-B-02995 – sat Sendreni, comuna Sendreni – langa fabrica de

cherestea, pe malul stang al Siretului – asezare – epoca romana ; asezare epoca

migratiilor seex. X-XI

Asezare

GL-I-s-B-02994 – sat Sendreni, comuna Sendreni – “Casa lui Secan”,

pe malul de V al baltii Malina, la 2 km S de satul Smardan – asezare epoca

migratiilor sec. X-XI

Sit arheologic Valul lui Traian

Gl-l-m-A-02974.03 – sat

Serbestii Vechi, comuna Sendreni –

val de pamant – epoca romana sec. II-

IIIp.Chr

Siturile arheologice si asezarea

mentionata mai sus se afla intr-o stare

avansata de deteriorare, si nici nu s-a

instituit zona de protectie in jurul

acestora conform Ordinului 2.314/2004

al Ministerului Culturii si Cultelor.

STUDIU ISTORIC – Sit

arheologic Valul lui Traian

Cu o lungime de 23 km, aceasta

lucrare defensiva are capatul vestic

situat in apropierea satului Serbestii Vechi (comuna Sendreni), la aproximativ 200m de

meandrul Siretului, iar cel estic la marginea localitatii Tulucesti, in apropierea malului

Prutului.

Cercetarile arheologice, au dovedit existenta a 2 faze de constructie a fortificatiei,

initiate la o diferenta de cateva secole una de alta, precum si faptul ca aceasta este

prevazuta cu o berma de cca. 4.50m si o plaisada din lemn, care a sfarsit prin ardere.

Data fiind orientarea Nordica a santului si caracteristicile tehnice si tactice, ridicarea

valului este atribuita romanilor. Impreuna cu “Brazda lui Novac de nord”, cele 2 valuri

faceau parte dintr-un sistem unitar, conceput de romani in timpul domniei lui Hadrian: “ca

un veritabil obstacol, fortificat manu militar, intr-o zona deschisa, fara amenintari naturale

favorabile apararii”.

In privinta necesitatilor care au stat la baza ridicarii valurilor, lucrurile sunt clare.

Forma arcuita, a valului Traian – Tulucesti, centrat pe castrul de la Barbosi demonstreaza

functia lui defensiva.

In ce priveste cronologia, Radu Vulpe considera sfarsitul sec. III, anul 280 – sub

domnia lui Probus, ca si data a constructiei valului de catre romani.

Datele la care au fost initiate cele 2 faze de constructie ale valului, trebuie puse in

legatura cu perioada, in care a functionat castrul de la Barbosi, sec. II-III si, respectiv,

inceputul sec IV. Din zona localitatii Traian, provine o cana cu toarta, din pasta de buna

calitate, corp bitronconcic, ornamentat in

registrul superior cu mai multe caneluri dispuse oblic, specifica primei jumatati a sec. III,

gasita intamplator chiar pe Vallum. In zona nu au fost semnalate alte artefacte, astfel incat

nu se poate face nici o conexiune intre aceasta descoperire si cronologia valului.

Arhiva REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL ROMÂNIEI a Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan"

Şendreni, com./oraş Şendreni (denumire repertoriu: Şendreni, com. Şendreni, jud.

Covurlui)

Punct 1.

Neprecizat

Tip sit: neprecizat

Descoperiri:

1.0.0.1 figurină - antropomorfă de serpentin, lustruită, înaltă de 0,225 m, schematizată în

formă de coloană cilindrică; datare repertoriu: neolitic, 1916; colecţia N. Velichi,

Galaţi

Punct 2. La intrarea în sat, în partea de est, pe

locul fabricii de cânepă

Tip sit: aşezare

Descoperiri:

2.1 aşezare rurală - aşezare rurală de pe teritoriul cetăţii de la Gherghina, care se află

la patru km spre est.; datare repertoriu: epoca romană

2.1.1 altar - Altar de calcar cu inscripţia [Her]cu[li] Victori, C. Iul(ius) Iulianus, qui et

Rundacio, q(uin) q(uennalis), ex voto posuit, l(ocus) d(atus) e(x) d(ecreto)

o(rdinis). Inscripţia dă informaţii despre organizarea administrativă a teritoriului

care avea în frunte un quinquennalis şi un senat local (ordo decurionum).; datare

repertoriu: epoca romană, secolul II d. Chr., înainte de 1912; Muzeul Galaţi

2.1.1.1 ceramică; datare repertoriu: epoca romană

Bibliografie:

1. MNA, dos, 1912, nr. 10

2. Velichi, N., BCMI, V, 1912, p.120-121

3. Pârvan V., BCMI, V, 1912, p.120-121

4. Pârvan V., XXXVI, 1, MSI, p. 103-106

5. Pârvan V., Începuturile, p.58, 131-132

6. Mateescu, C., ED, I, 1923, p.73

7. Patsch C., Sitz ber. Ak.Wien, 217, 1, 1937, p.151

8. Petrescu-Dâmboviţa, M., Dacia, VII-VIII, 1937-1940, p.429

9. Petrescu-Dâmboviţa, M., Orizonturi, III, nr. 5-10, 1940-1941, p.190

PARTEA a III-a : OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE

1.Obiective generale Strategia de Dezvoltare Locala se adreseaza comunitatii locale, care si-a aratat interesul pentru obiectivele prezentei strategii si pe care le sustinem, asa cum reiese din consultarea comunitatii. Principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale comunei Sendreni constau in: Dezvoltarea infrastructurii de baza in toata comuna si asigurarea accesului

neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa-canalizare, electricitate, transport, telefonie, internet, gaze naturale);

Protectia mediului; Reducerea saraciei; Regenerare rurala (regenerarea capitalului natural, in special a terenurilor si a

resurselor de apa contaminate, precum si reabilitarea rurala prin refacerea si dezvoltarea centrului civic.

Dezvoltarea economica – prin amenajarea si dotarea cu utilitati a unor terenuri, situate in apropierea comunei si acordarea unor facilitati in vederea atragerii si sustinerii agentilor economici;

Dezvoltarea serviciilor publice.Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in subsidiar obiectivelor generale, administratia locala isi propune si isi asuma totodata responsabilitatea fata de aceasta zona rurala si fata de persoanele defavorizate.

Formularea strategiei porneste de la urmatoarele premise:

Sa imbunatateasca conditiile de viata ale locuitorilor (locuinte si locuri de munca la standarde europene);

Sa ridice standardul calitativ al designului comunei, al constructiilor, serviciilor si a imaginii in general;

Sa ofere oportunitati pentru interventia sectorului privat in operatiunile comunei, fie sub forma investitiilor directe in proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultarilor permanente intre parteneri;

Sa permita o anumita flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbari ce au loc in comuna. De aceea, procesul de planificare trebuie sa fie creativ, participativ si anticipativ.

In conformitate cu premisele de formulare a strategiei si cu perspectivele de dezvoltare a comunei Sendreni, conceptul strategic trebuie formulat astfel incat transpunerea sa intr-un plan strategic sa asigure un pachet de actiuni care vor conduce la cresterea economica, cresterea bazei de impozitare, crearea de locuri de munca si imbunatatirea calitatii mediului de viata al comunitatii. Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economica datorata pozitiei geostrategice a comunei, determinata de atragerea de firme/activitati economice/investitii. In acest

sens, trebuie urmate doua puncte prioritare: cresterea gradului de atractivitate a comunei (prin imbunatatirea imaginii, a calitatii vietii, prin revitalizare rurala) si facilitati de atragere a firmelor private (prin investitii in infrastructura, oferta de terenuri si cladiri, servicii strategice, facilitati fiscale, etc.) Avand in vedere ca o asezare rurala nu este un sistem inchis, iar realizarea celor sase obiective principale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare rurala, politicile, planificarea strategica rurala, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii: Dezvoltare durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore

de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii economici;

Intarirea capacitatii institutionale prin: management eficient, definirea si restructurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

Crearea unei retele de comunicatii in scopul schimbului de informatii cu municipalitatea sau alte comune cu privire la utilizarea celor mai bune practici (in management rural sau management de proiect);

Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat; Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate

finanta, prin accesarea de programe cu finantare guvernamentala si a programelor cu finantare din fonduri structurale;

Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare ale comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;

Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare si umane intr-un ciclu natural;

Utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

Caracterul durabil al arhitecturii, in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor intr-un areal, orientarea spatiala a acestora, “structuri verzi” in jurul cladirilor, microclimat;

Realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru a recupera mostenirea culturala si/sau traditiile intregii comunitati locale;

Interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale;

Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

Analiza capacitatii tehnice de executie; Evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;

Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; Compatibilitatea intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii; Evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii administratiei locale de a

asigura accesul acestora la locuinta, locuri de munca si servicii publice de baza; Protectia mediului; Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori

realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

Realizarea unor parteneriate cu institutii publice locale/regionale, care sa deserveasca atat locuitorii comunei Sendreni cat si pe cei din comunele invecinate;

Asigurarea publicarii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice, informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

Realizarea unor parteneriate (asociatii de dezvoltare intercomunitare), cu administratiile locale din jur, in vederea accesarii unor programe care sa conduca la dezvoltarea intregii zone;

Obiective generale

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locale a comunei Sendreni sunt: Asigurarea conditilor pentru crearea unor activitati rentabile in agricultura,

zootehnie si alte ramuri ale economiei; Acoperirea terenurilor neproductive si a terenurilor degradate prin plantarea

arborilor; Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din

Uniunea Europeana pe care Romania va trebui sa le atinga in totalitate; Optimizarea sistemului de sanatate local; Asigurarea accesului neingradit al populatiei si al consumatorilor economici la

infrastructura (apa, canalizare, distributie gaze, cai de transport, telefonie); Ajustarea la standardele europene a scolilor si gradinitelor; Luarea de masuri pentru excluderile sociale, a inlaturarii dezechilibrelor sociale si

cresterea ratei de ocupare prin crearea de noi oportunitati investitionale. In concluzie obiectivul general este dezvoltarea durabila si echilibrata a comunei Sendreni, prin integrarea aspectelor economice, sociale si de mediu care vor contribui la valorificarea potentialului comunei pana in anul 2020. Pentru atingerea obiectivului general s-au stalibit 6 directii prioritare de dezvoltare:

Infrastructura si utilitati

Economie si turism

Mediu

Invatamant, sport, cultura si culte

Sanatate si asistenta sociala

Administratie publica locala

2.Obiective specifice

O data identificate directiile prioritare de dezvoltare ale comunei Sendreni, s-a trecut la

definirea obiectivelor specifice.

a) Infrastructura si utilitati Transport Modernizarea tuturor drumurilor comunale care presteaza in folosul public

nevoile curente ale locuitorilor si activitatilor economice; Corelarea sistemului de transport al persoanelor sau de marfuri.

Utilitati Extinderea sistemului de alimentare cu apa, infiintarea sistemului centralizat de

canalizare si statie de epurare; Infiintarea sistemului de alimentare cu gaze in comuna; Dotarile lucrarilor de interes public extinse pentru diversificarea serviciilor publice

arondate spatiului rural; Restaurarea cladirilor din patrimoniu si punerea in valoare a acestora; Respectarea regulilor de folosire durabila a terenurilor din comuna conform

planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatial.

Economie si turism Sprijinirea si promovarea unei industrii diversificate, mobile si capabile sa dea

posibilitatea de implinire profesionala si materiala a locuitorilor comunei Sendreni;

Economie productiva de venit la bugetul local; Constituirea unei industrii nepoluante si durabile; Protejarea intreprinderilor mici care desfasoara activitati productive si participa la

dezvoltarea zonei; Promovarea si sustinerea unor tehnici eficiente de marketing pentru atragerea

capitalului privat in zona; Implementarea proiectelor pentru dezvoltarea zonelor turistice si de agreement.

Mediu Prevenirea poluarii si pastrarea calitatii aerului; Informarea populatiei asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate in

locuri neamenajate; Folosirea echilibrata a resurselor de apa si prevenirea poluarii; Sustinerea si informarea practicilor de agricultura ecologica; Infiintarea sistemului de epurare a apelor uzate; Inlaturarea deseurilor de pe cursurile de apa si a domeniului public;

Organizarea mecanismelor de colectare selectiva a deseurilor; Crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor; Acoperirea suprafetelor degradate prin plantarea arborilor pentru prevenirea

degradarii terenurilor. Invatamant, sport, cultura si culte Accesul neingradit de implinire individuala prin educatie; Accesul la un sistem educational perfomant, flexibil si adaptat conditiilor din

mediul rural; Organizarea unei baze materiale capabile sa multumeasca nevoile legate de

actul educational; Orientarea si sprijinirea persoanelor tinere in domeniul formarii profesionale; Crearea sanselor pentru reformarea persoanelor adulte Instruirea si transmiterea practicilor traditionale generatiilor viitoare; Accesul transparent la sursele de informare traditionale si moderne; Structura spatiilor destinate activitatilor socio-culturale in concordanta cu

necesitatile si mijloacele modern; Asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii si sustinerii activitatilor sportive in

comuna; Construirea unui edificiu de cult in satul Serbesti.

Sanatate si asistenta sociala Imbunatatirea serviciilor de asistenta medicala; Oferirea unor servicii medicale de calitate catre cetatenii comunei Sendreni; Influentarea in mod sistematizat si organizat a populatiei cu privire la accesarea

serviciilor de sanatate la o perioada regulata de timp pentru prevenirea situatiilor de urgenta prin sustinerea si promovarea modului de viata sanatos;

Continuarea activitatilor in cadrul grupului de actiune locala; Sustinerea si dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala pentru persoanele aflate

in dificultate (minori, persoane varstnice, persoane cu dizabilitati); Intarirea legaturilor dintre Administratia Publica Locala si societatea civila pentru

rezolvarea problemelor de interes comunitar . Administratie publica locala Intarirea capacitatii institutionale a administratiei publice locale; Instruirea si specializarea in permanenta a personalului primariei si a celorlalte

institutii publice; Organizarea de conditii atractive pentru tineri, atat pentru cei din comuna cat si

pentru cei din exteriorul comunei pentru atragerea acestora in comuna; Crearea de facilitati si conditii pentru familile de tineri; Incurajarea infiintarii a unor suficiente de locuri de munca in domenii variate de

activitate pentru satisfacerea nevoilor de trai;

Crearea de posibilitati pentru reconversia profesionala in sectoarele importante de pe piata fortei de munca.

3.Evaluarea implementarii obiectivelor Proiectul de planificare strategica a comunei Sendreni trebuie sa ia in considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor si rezultatelor vizate. Evaluarea trebuie sa se bazeze pe elemente structurale serioase si sa fie realizata de grupuri specializate pe domenii de interes. Efortul de evaluare trebuie sa tina seama de caracteristicile comunitatii locale si sa aiba un caracter permanent (care sa includa si monitorizare nu doar evaluari finale).

Pozitia evaluarii in ciclul planificare-evaluare In ceea ce priveste evaluarea nevoilor, pe masura ce desfasuram o monitorizare a acestora apare necesitatea sa actionam prin modificarea programului. Obtinem pana la urma un ciclu planificare-evaluare. In prima faza, cea de planificare, vorbim despre formularea unei probleme, conceptualizarea alternativelor, detalierea posibilelor cursuri ale actiunii si a implicatiilor lor, evaluarea alternativelor si selectarea celei mai bune urmata imediat de implementarea acesteia. A doua faza se refera la formularea obiectivelor, scopurilor si ipotezelor programului, conceptualizarea si operationalizarea componentelor principale ale evaluarii: programul, participantii, conditiile si masuratorile, designul evaluarii, detalierea modului in care vor fi coordonate aceste componente, analiza informatiei si utilizarea rezultatelor. Astfel, se propune realizarea programelor operationale, precum si a planurilor de actiune pe baza evaluarii nevoilor existente in fiecare domeniu. Adoptarea programului se va face doar dupa efectuarea unei analize ex-ante, care poate impune la revizuirea programului. La acest nivel este necesara efectuarea unor analize cost-beneficiu sau cost-eficienta (dupa caz). Dupa implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia, pe baza unui set de indicatori specifici fiecarui program. Pentru programele cu o desfasurare mai indelungata de timp se impune efectuarea unei analize intermediare, care sa ne spuna in ce masura operatiunile programului merg bine si la timp, precum si in ce masura sunt indeplinite obiectivele programului. Pe baza acestei evaluari se pot impune modificari ale programului precum si implementarea acestor modificari. La incheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare sumativa (orientata spre performanta programului, valoarea sa pentru societate), care sa ne spuna in ce masura programul poate sau trebuie sa fie continuat.

Etapele evaluarii

Un program poate fi evaluat atunci cand:

o Scopurile si obiectivele programului, cele mai importante efecte secundare care ar putea sa apara, informatiile necesare pentru evaluare sunt bine definite;

o Scopurile si obiectivele programului sunt plauzibile; o Informatiile necesare pot fi obtinute; o Beneficiarii evaluarii au ajuns asupra unui acord asupra modului in care vor fi

utilizate rezultatele acesteia. Forma de evaluare recomandata este aceea participativa, in care sunt implicate toate partile ce iau parte la program (beneficiarii programului, organizatia care a implementat programul, partenerii si finantatorii programului). Avantajele acestei abordari sunt:: Accent pe participanti; Gama larga de beneficiari care participa; Scopul este invatarea; Design flexibil; Metode de apreciere rapida; Participantii din exterior vin in calitate de facilitatori.

Indicatori ai programelor Indicatorii unui program pot fi definiti drept orice valori care pot fi calculate sau masurate si care ne pot da informatii despre gradul de succes al indeplinirii obiectivelor unui program. Obiectivele sunt asteptari exprimate in termeni cantitativi (de exemplu, se asteapta o crestere economica anuala de 5%) iar indicatorii sunt masuratori reale, sunt fapte (indicatorul crestere economica se masoara la trecerea unui an de la anuntarea obiectivului; daca este mai mare sau egal cu 5%, obiectivul a fost indeplinit). Pot exista mai multi indicatori pentru fiecare obiectiv si de aceea este foarte important ca indicatorii propusi sa fie cu adevarat cele mai bune masuri ale indeplinirii obiectivelor. Evaluarea programelor trebuie legata de efectele pe care si le propune sa le masoare si de obiectivele propuse. Indicatorii pot fi grupati in sapte mari categorii: beneficii sociale (BS), costuri sociale (CS), rezultate (R), beneficiile programului (BP), costurile programului (CP), outputuri (O) si inputuri (I). Acesti indicatori vor fi folositi in toate evaluarile propuse si trebuie inclusi (in masura posibilitatilor) in monitorizarea programelor.

PARTEA a IV- a : PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU DEZVOLTARE DURABILA

1.Consideratii generale Planul Local de Acţiune - ca instrument de planificare şi implementare - conţine un set de măsuri şi acţiuni concrete, structurate pe domenii specifice, ce urmează a se aplica gradual, în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare a comunei Sendreni. Termenul de realizare a Planului Local de Acţiune corespunde termenului de 7 ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă.

2.Principii si conditii Planul Local de Acţiune se adresează comunităţii locale, drept pentru care măsurile, numărul acestora şi prioritizarea lor, precum şi mecanismele instituţionale de aplicare trebuie să ţină seama de interesele acestei comunităţi. În Planul Local de Acţiune orice măsură ce se concretizează într-un program, sub-program ori proiect va ţine cont de următoarele aspecte:

concordanţa între ţintele fixate în programe, sub-programe, proiecte cu obiectivele generale cuprinse în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă;

existenţa unor resurse financiare limitate, care determină modalitatea de finanţare şi mecanismele juridice pe care se întemeiază un program, sub-program sau proiect;

evitarea efectului de evicţiune, având în vedere resursele limitate; autoritatea publică locală va evalua permanent oportunitatea realizării unei investiţii, nu numai în raport cu resursele sale financiare prezente, ci şi cu cele viitoare, dar şi cu opţiunile populaţiei, astfel încât să încurajeze responsabilitatea comunitară şi individuală, precum şi parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală;

gradul de cunoaştere publică şi susţinere a unui proiect, prin diseminarea informaţiei în rândul comunităţii locale, care presupune existenţa mecanismului de dezbateri şi consultări publice;

implicarea părţilor interesate în realizarea unui program, sub-program sau proiect;

norme de reglementare versus norme de autoreglementare. Autoritatea locală va avea în vedere că sunt situaţii în care organizaţiile non profit sau asociaţiile profesionale îşi pot fixa reguli pe baze voluntare, în situaţia realizării unui proiect fără intervenţia autorităţii publice prin reglementări. De aceea, este bine să se evite supra-reglementarea. Periodic, Planul Local de Acţiune va fi revizuit astfel încât ţintele fixate să ţină cont de evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât

revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, având în vedere că pe măsură ce se înaintează în timp variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică. Din acest motiv specialiştii recomandă ca Planul Local de Acţiune să fie revizuit odată la 2 ani, chiar dacă este proiectat pentru 7 ani.

3. Intarirea capacitatii institutionale a primariei Managementul resurselor umane

1. Cresterea nivelului de pregatire profesional:

identificarea necesitatilor si oportunitatilor de training si instruire;

corelarea necesitatilor cu potentialul uman existent;

identificarea unui sistem de training permanent. 2. Utilizarea eficienta a resurselor umane:

identificarea regulamentului de organizare si functionare a personalului;

pregatirea realizata conform ROF-ului;

personalul sa lucreze in domenii de activitate bine definite;

actualizarea permanenta a fisei postului. 3. Cresterea responsabilitatii si a independentei profesionale:

constientizarea importantei activitatii fiecarui angajat;

functionarea sistemului institutional sa fie transparent pentru fiecare angajat;

acordarea unor stimulente financiare in functie de eficienta activitatii depuse. 4. Imbunatatirea politicilor de personal si de conducere:

imbunatatirea colaborarii dintre birourile, serviciile si directiile primariei;

reinnoirea politicilor de functionare a birourilor;

evaluarea trimestriala a tuturor angajatilor din primarie. 5. Legislatie si regulamente:

realizarea compatibilitatii institutionale cu UE.

armonizarea capacitatii institutionale si a structurilor de implementare pentru preluarea legislatiei comunitare;

reglementari locale clare pentru ordine publica si norme locale pentru regulile de convietuire:

- Regulamentul de organizare si Functionare a aparatului propriu; - Regulamentul de organizare si Functionare a Directiei de Asistenta

sociala;

- Regulamentul de organizare si Functionare a Directiei Confort Urban - Regulamentul de Ordine Publica; - Regulamentul privind infiintarea si functionarea oborului de animale; - Regulamentul de gestionare privind cresterea animalelor de companie si

a cainilor comunitari;

Strategii, politici, planuri Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean:

serviciul public in folosul cetateanului;

eliminarea blocajelor birocratice cu care se confrunta cetatenii si agentii economici;

consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional;

elaborarea unei strategii de comunicare operativa cu cetatenii;

fondarea unui sistem de management al calitatii.

Elaborarea unui sistem de monitorizare a calitatii serviciilor publice: Functionarii publici din administratia locala urmeaza anual cursuri de formare organizate de institutii specializate, pe domenii specifice:

organizarea activitatii de urbanism si amenajarea teritoriului;

impozite si taxe locale;

concepte privind integrarea europeana si dezvoltarea regionala;

resurse umane in administratia publica;

achizitii publice;

protectia sociala in Romania;

managementul proiectelor cu finantare UE.

Probleme financiare:

gestionarea cat mai eficienta a banului public;

ridicarea gradului de colectare a impozitelor si taxelor locale;

cresterea veniturilor prin proiecte si programe cu finantare nerambursabila;

managementul informatiilor:

corelarea si integrarea bazelor de date din institutie;

analiza nevoilor in domeniul software.

4. Strategii de dezvoltare – scenarii Contextul international ales pentru trasarea scenariilor de dezvoltare a comunei Sendreni este definit de (1) aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si aplicarea modelelor europene de dezvoltare sociala, economica si de mediu, si (2) optiunea fata de modelul de dezvoltare durabila. In ceea ce priveste contextul national, s-a tinut seama de scenariile de dezvoltare trasate de strategiile de dezvoltare durabila pe termen lung, astfel:

scenariul “optimist” in domeniul social, respectiv reforme sociale bine articulate, politici active de dezvoltare sociala, repunerea in drepturi, in ordinea fireasca, a actorilor sociali (inclusiv societatea civila);

prognoze de dezvoltare economica: in ipoteza ca se vor aplica politici pro-active de stimulare a ocuparii fortei de munca, de crestere a investitiilor si de accelerare a inovarii, simularile realizate pun in evidenta faptul ca se pot atinge rate de crestere anuala medie a PIB-ului de peste 5%, cu conditia mentinerii unei rate a investitiilor care sa nu scada sub 25% din PIB;

necesitatea integrarii politicilor de mediu in politicile economice si sociale (politici economice, politici agricole, transporturi, dezvoltare regionala, mediu urban, mediul rural, etc.).

Strategiile de dezvoltare la nivel judetean relevante pentru comuna Sendreni indica posibilitatea demararii concentrate a lucrarilor de constructie a unor amenajari turistice si de agreement pe malul Siretului, precum si posibilitatea bransarii la reteaua nationala de gaze si care, ulterior, va determina un aflux de circa 50 - 100 de resurse umane suplimentar fata de disponibilul actual, pentru lucrarile de constructie din perioada 20014-2020. Cel de al doilea aspect se refera la intensificarea transporturilor rutiere in zona Sendreni, precum si cresterea potentialului investitional in zona haltei de zgura, ceea ce creaza premisele atragerii potentialilor investitori. Contextul local a fost absorbit prin intermediul informatiilor oferite de analiza SWOT. Analiza SWOT confirma o serie de avantaje competitive pentru comuna Sendreni, pe care se bazeaza scenariile de dezvoltare, cum ar fi aspectele demografice: populatia se afla intr-o usoara crestere, echilibrata in ceea ce priveste repartitia pe sexe si grupe de varsta si cu un spor pozitiv al populatiei in ultimii ani, accesul la resurse naturale importante, accesul la cai de comunicatie diverse, politici locale de imbunatatire a calitatii vietii in lucru si cu surse de finantare in curs de identificare, politici sociale locale de stimulare a retinerii a tinerilor, sistem competitiv de invatamant, mediu de afaceri dinamic in raport cu tendintele regionale, identitate culturalo-istorica puternica. Problemele care trebuie ameliorate sau eliminate progresiv sunt de naturi diferite, de la lipsa diversificarii economiei locale, egalitate de sanse redusa, localizarea pe terenuri dificile ca topografie si morfologie, pana la dependenta socio-economica fata de evolutia agriculturii si schimbarilor climatice. Protectia factorilor de mediu este, de asemenea, un element de competitivitate locala datorita aplicarii normelor europene care a modelat in ultimii ani preocupare si constiinta la nivel de institutii, agenti economici si comunitate locala. O problema importanta cu referire la mediu este neinchiderea haltei de zgura a combinatului, ceea ce a condus si conduce la problem reale de protective a mediului.

Pentru comuna Sendreni au fost identificate urmatoarele trei scenarii de dezvoltare locala:

A. SCENARIUL DEZVOLTARII INERTIALE Scenariul dezvoltarii inertiale este scenariul in care sunt preluate si continuate tendintele si modelul de dezvoltare din ultimii 15 ani. Acest model subordoneaza dezvoltarea locala evolutiei agriculturii, concentrand activitatea economica pe acest domeniu cu derivate in servicii, in agricultura si zootehnie sau comert. Institutia de administratie publica locala va continua organizarea si pregatirea resurselor umane necesare, pe de o parte, bunei desfasurari interne a activitatii iar pe de alta parte, exploatarea intr-o mai buna forma a rezervelor naturale in perioada 20014-2020. Acest lucru va genera o crestere importanta a numarului de resurse umane ocupate in sectoare de activitate diferite de cele existente acum, ca de exemplu cel al constructiilor, dintre acestia o parte insemnata se va stabili in comuna, ca oportunitate de dezvoltare familiala sau personala. Evolutia favorabila a exploatatiilor agricole private din zona va determina o presiune sociala asupra micilor producatori care inca mai practica agricultura de subzistenta. Astfel organizarea acestora in societati sau asociatii agricole, care sa le promoveze produsele precum si consilierea lor pentru a accesa fonduri nerambursabile ar putea genera crearea unei paturi de mici intreprinzatori cu o stabilitate mai mare la evolutiile economice zonale. Ritmul transformarilor sociale, a sporirii egalitatii de sanse intre femei si barbati si a integrarii grupurilor defavorizate va ramane lent, datorita pastrarii structurii cererii de forta de munca actuale .

B. SCENARIUL DEZVOLTARII ALTERNATIVE Scenariul dezvoltarii alternative este un scenariu care mizeaza exclusiv pe dezvoltarea bazata pe diversificarea sectoarelor si activitatilor economice neconexate la evolutia agriculturii. Resursele naturale si istorice vor fi intens valorificate respectand principiile de sustenabilitate, declansandu-se astfel o orientare locala catre productie industriala si industria alimentara, servicii conexe, comert, mestesuguri traditionale, etc. Aceasta orientare va diversifica cererea de forta de munca locala si va crea o baza pentru egalizarea sanselor intre femei si barbati; va determina aparitia sau introducerea de noi specializari profesionale. Posibilitatea aplicarii acestui scenariu depinde de o serie de motive: asezarea comunei la o distanta mica fata de polul urban Galati; existenta unei infrastructuri dezvoltate; existenta unei politici de atractie a investitorilor prin facilitati fiscale; implicarea autoritatilor locale pentru a facilita investitorilor un acces mai usor la

infrastructura de baza (apa, drumuri, curent electric, internet). Concentrarea si sprijinirea dezvoltarii sectoarelor slab dezvoltate sau total inexistente, va consuma resursele locale pe termen mediu spre lung, dezavantajand sectoarele care genereaza in momentul de fata cea mai mare cerere de forta de munca, care reprezinta baza principala de impozitare si forta motrice a comunei. Perioada de suprapunere intre aparitia si dezvoltarea sectoarelor alternative si sectoarele existente

(agricultura si zootehnie) este totala, ceea ce va determina un dezechilibru de intelegere si de integrare comunitara, ulterior o scindare a comunitatii, cu repercusiuni in plan social si economic, in sprijinirea politicilor locale de dezvoltare. Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, prin consecinta de libera circulatie a bunurilor si serviciilor va afecta piata locala si prin urmare vor fi necesare masuri de prevenire si protectie a sectoarelor emergente la nivel local.

C. SCENARIUL DEZVOLTARII COMPUSE Scenariul dezvoltarii compuse este un scenariu care combina cele doua scenarii anterioare, inertial si alternativ, in scopul valorificarii tuturor elementelor pozitive caracteristice comunei Sendreni si resurse naturale si umane cu potential important de dezvoltare. Acest scenariu propune promovarea si sprijinirea dezvoltarii conexate: agricultura si zootehnie, in acelasi timp pregatind comunitatea pentru retinerea resurselor umane implicate, prin diversificare economica si un grad sporit de cuprindere a fortei de munca. Fata de perioada planificata, actiunile se vor concentra initial pe sprijinirea eforturilor in dezvoltarea agricola si zootehnica a zonei, urmand ca resursele sa fie directionate treptat catre diversificare si valorificarea durabila a resurselor locale, astfel incat la expirarea perioadei de planificare comuna Sendreni sa ofere locuri de munca in sectoare economice mai putin explorate in ultimul deceniu, cu oferte importante pentru grupurile dezavantajate locale, pregatite profesional la nivelul cererii. Dezvoltarea treptata a noilor sectoare va permite atenuarea socului datorat deschiderii granitelor, soc care se simte prepoderent in primii doi ani de la aderare. Populatia de agenti economici stabili va creste si se va diversifica, la fel ca si baza de impozitare locala. Abordarea compusa va conduce la aparitia de noi subiecte de mediu, legate de noile sectoare, precum si la noi presiuni de ordin social, datorita cuprinderii sporite a fortei de munca. Comune pentru toate cele trei scenarii de dezvoltare sunt urmatoarele presupuneri care determina baza locala de referinta pentru scenarii si care sunt in concordanta cu vointa politica locala: proiectele locale, sursele de finantare identificate sau in curs de identificare si strategiile nationale de imbunanatire a calitatii vietii: Conditiile de locuit se vor imbunatati; Terenurile disponibile pentru dezvoltare sunt de dimensiuni mici in vatra

comunei, aflate in domeniul public sau privat al Primariei Sendreni sau in proprietate privata. Terenuri de dimensiuni medii/mari de gasesc in zonele limitrofe comunei.

Sistemele de apa-canal vor acoperi la standarde bune si foarte bune, zonele de locuit integral si zonele propuse pentru dezvoltarea investitiilor din trunchiul principal al comunei, trunchiurile izolate continuand sa fie asigurate la standarde prin solutii specifice.

Spatiile verzi, spatiile deschise si zonele de recreere se vor extinde. Finantarea dezvoltarii locale din bugetul local va ramane ridicata si constanta

prin raport cu veniturile la bugetul local.

Nivelul si ritmul de crestere economica, a produsului intern brut si al altor indicatori care exprima cresterea calitatii vietii in comuna Sendreni vor urmari modelul de crestere la nivel judetean si regional.

Scenariul de referinta recomandat este scenariul C – Scenariul dezvoltarii compuse.

5. Analiza SWOT Strategia de dezvoltare a comunei Sendreni nu se poate realiza fara o atenta analiza SWOT. Primaria comunei Sendreni, trebuie sa isi insuseasca si sa promoveze o viziune strategica in ceea ce priveste dezvoltarea sa in viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa dezorganizata, in cadrul careia se pot rata oportunitati si se pot consuma irational resurse pretioase. Experienta internationala a aratat ca proiectele si programele operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte dintr-un cadru inchegat si cand exista o coordonare la nivel strategic. Procesul de planificare strategica (PPS) are ca scop definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunei pe o perioada de 7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost urmatoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a comunitatii, analiza sectoriala a domeniilor strategice principale si articularea documentului strategic. Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validitatii stiintifice, implicarea comunitatii, transparenta, obiectivitatea, coerenta si continuitatea demersului.

Pentru a da roade, planificarea strategica trebuie insotita de promovarea, la nivelul administratiei publice locale, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil sa identifice si sa speculeze oportunitatile aparute in beneficiul comunei. Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea „Unde suntem ? „, aceasta implicand analiza mediului intern al comunei si mediul extern general si specific. Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (amenintari). Pentru a avea certitudine ca politicile si programele existente corespund necesitatilor de dezvoltare a comunei Sendreni, in cadrul limitarilor impunse de resursele locale disponibile si pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeana sustine politica de dezvoltare regionala s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locala pentru perioada 20014-2020. Punctele tari si cele slabe sunt legate de comuna si de strategiile acesteia, si de modul cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul de piata si din directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general

nu are nici un control. Analiza SWOT ia in considerare organizarea asezarii, performantele acesteia, produsele cheie si pietele strategice. Unele "oportunitati" si "amenintari" vor aparea din "punctele tari" si "punctele slabe" ale comunei. Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.Intrebari cheie care indruma analiza strategica: In urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui sa stea la baza elaborarii strategiei in vederea dezvoltarii durabile, si anume:

CE PUTEM FACE?

(Punctele forte si punctele slabe)

CE AM PUTEA FACE

(Oportunitati si amenintari)

STRATEGIE

CE TREBUIE SA NE PREOCUPE?

CUM PUTEM IMPLINI ASTEPTAR ILE

LOCITORILOR COMUNEI?

CE RESURSE SI POTENTIAL

VREM SA DEZVOLTAM?

CE OPORTUNITATI PUTEM

FRUCTIFICA?

CE VREM SA FACEM?

(Valorile comunei si locuitorilor ei)

CE SE ASTEAPTA CEILALTI SA FACEM?

(Dorintele locuitorilor comunei)

Rafinare ulterioara

STRATEGIE

Viata economica a comunei Sendreni, trebuie revigorata si dezvoltata in toate domeniile sale: agricultura, zootehnie, industrie si comert. Autoritatea publica locala va trebui sa investeasca pentru redresarea vietii economice a comunei, trebuie sa fie prioritatea numarul unu, deoarece aceasta produce cele mai mari efecte benefice. Infrastructura necesita imbunatatiri continuu, de aceea investitiile trebuie facute dupa anumite criterii economice astfel incat sa produca beneficii: siguranta si securitatea locuitorilor comunei impotriva calamitatilor; raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse; raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.

Un alt punct important pentru cresterea atractivitatii comunei il constituie facilitatile culturale si de agrement pe care le ofera sau pe care ar putea sa le ofere comuna Sendreni, astfel incat confortul social al locuitorilor sa fie imbunatatit. Complementar acest lucru va creste si atractivitatea turistica a comunei.

Analiza SWOT Resurse umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-Populatia comunei in numar de 3.641 persoane, din care 848 pana in 18 ani si 852 peste 70 ani; -Populatia activa 1.700 persoane; -Ospitalitate recunoscuta a locuitorilor; -Rata redusa a infractionalitatii; -Forta de munca relativ ieftina; -Numar mare de tineri cu studii liceale si superioare; -Disponibilitate de angajare in diferite

-Imbatranirea populatiei; -Numar relativ mare al persoanelor invarsta; -Inexistenta unui centru de asistenta si informare rurala; -Adaptarea lenta a populatiei mature si varstnice la schimbarile si provocarile lumii actuale; -Migrarea persoanelor cu pregatire superioara in special spre mediul urban si

COMUNA SENDRENI

1.Dezvoltare economica

Creare locuri de munca

Programe de formare

profesionala

2. Dezvoltare

infrastructura

Competitivitate

Confort social

3.Cresterea

atractivitatii

Cultural

Agrement

meserii; -Dorinta populatiei de a avea locuri de munca pe teritoriul comunei.

strainatate; -Capacitate financiara relativ scazuta a locuitorilor

OPORTUNITATI AMENINTARI

-Dezvoltare personala si pregatire profesionala ridicata tinand cont de apropierea fata de municipiul Galati; -Existenta unor reglementari care stipuleaza acordarea de facilitate a angajatorilor care creeaza noi locuri de munca; -Cresterea nivelului de calificare prin participare la programe de pregatire profesionala derulate in cadrul proiectelor finantate prin POS DRU; -Mmodificarea mentalitatii persoanelor disponibilizate, prin abordarea de atitudini active pe piata muncii (cautare a unui loc de munca, reconversie profesionala); -Implicarea autoritatii locale in problemele comunitatii in vederea identificarii de solutii financiare si materiale.

-Mentinerea tendintelor de migrare catre centrele urbane in special a populatiei tinere; -Accentuarea procesului de imbatranire in mediul rural; -Cresterea somajului in randul absolventilor de liceu; -Cresterea ponderii muncii la negru cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si asistentei sociale in perspective; -Estomparea traditiilor locale odata cu trecerea timpului.

Analiza SWOT

Agricultura


-Traditie in domeniul agriculturii; -Resursa calificata de munca in domeniul agricol; -Potential de dezvoltare in domeniul zootehnic; -Existenta suprafetelor de teren in folosinta; -Potential semnificativ pentru agricultura ecologica; -Existenta micilor producatori agricoli; patrimonial natural variat (NATURA 2000); acces relativ usor la zonele din reteaua de drumuri existenta.

-Apropierea terenurilor de halta de zgura a Combinatului; -Infrastructura nedezvoltata; locuitorii care exploateaza sau ar dori sa exploateze terenurile dispun de resurse financiare limitate; -Lipsa certificarii calitatii produselor locale in conformitate cu standardele uniunii europene; -Lipsa formelor asociative ale agricultorilor; activitatile de crestere a animalelor in gospodarii sunt in scadere; -Lipsa unui centru de insamantare artificial a animalelor; -Inexistenta unui plan de dezvoltare economica care sa cuprinda domeniul agricol.


-Utilizarea programelor de finantare -Randamente scazute in agricultura;

alocate de catre UE; -Asocierea unitatii administrative teritoriale in cadrul unui Grup de Actiune Locala; -Colaborarea cu organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri extra bugetare; -Interesul investitorilor in dezvoltarea durabila a zonei; -Existenta proiectelor si programelor de mediu; -Pozitie geografica avantajoasa fata de Municipiul Galati; -Cooperarea intre producatori agricoli locali si agenti economici activi in domeniul industriei alimentare; -Cadrul legislativ propice pentru stimularea tinerilor calificati de a se stabili in mediul rural; -Tendinta diversificarii serviciilor in domeniul agricol; -Posibilitatea infiintarii de culturi cu valoare ridicata

fenomenul de imbatranire a populatiei; depopularea satelor; -Legislatie instabila in domeniul agricol; migrarea tineretului cu studii superioare si lipsa de interes pentru agricultura; -Preturi ridicate pentru achizitionarea de masini si utilaje agricole; -Lipsa unor facilitati privind acordarea unor credite cu dobanda redusa, a garantiilor si a perioadelor de gratie.

Analiza SWOT Infrastructura


-Existenta unei bune infrastructuri de transport – comuna este tranzitata de DN25; -Existenta unei bune infrastructuri a drumurilor interioare; -Infrastructura de comunicatie IT, telefonie fixa si mobile ; -Existenta si dezvoltarea unui cartier rezidential; -Existenta retelei de alimentare cu energie eléctrica; -Existenta de dotari culturale, sportive si medicale; -Existenta sistemului centralizat de alimentare cu apa; -Distanta mica fata de municipiul Galati.

-Nu exista retea centralizata de canalizare si statie de epurare; -Nu exista centre sociale; -Posibilitati financiare reduse ale localnicilor pentru reabilitarea cladirilor dotari insuficiente in infrastructura educationala, cea de sanatate, cea cultural si sociala; -Lipsa unei gradinite cu program prelungit; -Lipsa unui centru de zi pentru personane varstnice care nu isi pot permite sa isi asigure serviciile personale lipsa unui sistem de preluare a apelor pluviale; -Lipsa trotuarelor pentru pietoni; -Lipsa unui sistem video de supraveghere stradala si a institutiilor publice;

-Inexistenta alimentarii cu gaze natural. OPORTUNITATI AMENINTARI

-existenta programelor de infrastructura finantate din fondurile UE; -Posibilitatea atragerii de fonduri in vederea dezvoltarii infrastructurii care sa asigure prerevenirea pe inundatii si calamitati natural; -Deschiderea administratiei publice locale pentru implementarea de proiecte; -Posibilitatea construirii unui teren de sport.

-Riscul abandonarii si degradarii fondului vechi construit prin migrarea temporara a populatiei in alte zone ; -Aparitia de disfunctionalitati in implementarea proiectelor de infrastructura; -Costul ridicat a documentatiilor preliminare poate impiedica accesarea fondurilor europene.

Analiza SWOT

Economic


-Existenta unei infrastructuri convenabile de comunicatii si IT ; -Amplasare teritoriala favorabila fata de municipiul resedinta de judet; -Existenta fortei de munca disponibila in comuna; -Diversitatea domeniilor economice reprezentate de catre micii agenti economici.

-Forta de munca nespecializata; -Capacitatea redusa a administratiei pentru sustinerea proiectelor de investitie in resursa umana si a celor de dezvoltare locala; -Interes scazut al agentilor economici locali pentru formarea profesionala a angajatilor; -Numarul redus al investitorilor straini; inexistenta unei strategii in ceea ce priveste stimularea infiintarii de IMM-uri promovarea insuficienta a produselor locale; -Lipsa de motivare a locuitorilor comunei de a se angaja; -Scaderea constanta a cerererii si oferte de servicii in plan local; -Inexistenta pietei de materii prime si a celei de desfacere a produselor pe raza comunei; -Lipsa unei piete agroalimentare; -Lipsa unui agent economic local specializat in strategii de marketing care sa acorde consultant in domeniu pentru agentii economici.


-Programe finantate din Fondurile Structurale si de Coeziune pentru calificare, necalificare, specializare in diverse meserii;

-Legislatie in continua schimbare; politica nefavorabila pentru dezvoltarea afacerilor;

-Oportunitati de finantare a agentilor economici locali; -Oportunitati de finantare in cadrul grupului de actiune local; -Cofinantarea din resurse guvernamentale a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rurale si a activitatilor generatoare de venit; -Diversificarea activitatilor economice in special in sectorul serviciilor; -Promovarea si stimularea formelor associative. -Utilizarea tehnologiilor noi in toate domeniile posibilitatea infiintarii unei baze de agrement.

-Riscul de inundatii in zona; -Criza economica mondiala; -Adaptabilitate scazuta la schimbare atat a mediului privat cat si a fortei de munca; capacitate redusa de sustinere financiara; -Existenta agriculturii de subzistenta; conditiile UE dificil de indeplinit de catre agentii economici autohtoni ; -Insuficienta pregatire in vederea accesarii si implementarii proiectelor europene.

Analiza SWOT

Educatie, cultura, social 5.1 invatamant


-Structura organizatorica a scolii este corespunzatoare la nivelul comunei; -Existenta unui management responsabil cu implicare directa ; -Comunicare formala si informal buna; -Monitorizarea activitatii de formare este corespunzatoare si urmareste cunoasterea culturii organizationale a scolii; -Existenta personalului didactic specializat existenta unui numar sufficient de elevi care sa asigure functionarea tuturor structurilor scolare; -Existenta relatiilor interpersonal; -Situatia generala la invatatura prezinta rezultate bune; -Putine tendinte de abandon scolar; -Spatii scolare adecvate atat in scoli cat si in gradinite; -Obiective propuse in conformitate cu nevoile de formare; -Existenta in scoala a Cercurilor scolare;

-Politica educationala slaba; -Pierderea posibilitatii de formare la nivel liceal; -Familiile elevilor nu sunt implicate sufficient in educatie; -Motivatia cadrelor didactice este relative scazuta; -Stare materiala precara si nivel scazut de cultura si intruire a unor familii; -Accesul dificil din punct de vedere material la activitatile de perfectionare; -Inexistenta unui centru de tip after-school; -Fonduri insuficiente pentru premierea performantei scolare; -Manuale scolare insuficiente; -Material didactic insuficient.


-O buna colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean; -Elevii si familiile acestora sunt pregatite

-Incoerenta politicilor educationale la nivel educational; -Schimbarile prea dese de strategie in

pentru schimbarea modului de abordare a procesului instructive-educativ; -Scoala ofera un grad ridicat de siguranta a elevilor; -Existenta retelei de internet.

cadrul sistemului de invatamant; -Motivarea morala si salariala nu ajuta cadrul didactic in activitate; -Programe scolare prea incarcate; -Scaderea nivelului de trai elevi, professori, parinti ; -Cresterea numarului de someri in randul parintilor; -Lipsa de experienta si de sprijin pentru elaborarea de proiecete de finantare; -Slaba motivatie a elevilor pentru invatatura; -Migratia copiilor de gradinita spre oras la grupe cu program prelungit; -Migrarea cadrelor didactice; -Impactul nociv si emotionant al unor emisiuni TV; -Existenta pe piata a unor jocuri foarte violente.

Analiza SWOT

5.2 Cultura, culte, activitati sportive – recreative


-Existenta unui camin cultural modern; -Existenta sit arheologic Valul lui Traian; -Existenta unei biblioteci comunale; -Existenta a 2-a biserici ortodoxe cu cimitire aferente; -Existenta unei sali de sport multifunctionale ; -Implementarea unui proiect de constructie a unui parc pe 7000m2. Existenta unei baze sportive

-Inexistenta unui lacas de cult in satul Serbesti. -Lipsa unui centru cultural multifuncional; -Participarea scazuta a populatiei la activitati culturale; -Posibilitati financiare reduse pentru promovarea obiectivelor de interes cultural; -Imbatranirea populatiei active; -Inexistenta unui teren de fotbal; -Inexistenta unui parc de agreement si a unei zone de joaca pentru copii ; -Participare nesemnificativa a populatiei la activitati care privesc propriile traditii si obiceiuri ; -Lipsa unei trupe de teatru pentru copii si tineret; -Lipsa unui club al persoanelor varstnice.


-Stimularea creativitatii si initiativitatii locale prin revigorarea traditiilor cultural-

-Finantare insuficienta a activitatilor culturale;

artistice; -Existenta surselor de finantare pentru conservarea si modernizarea obiectivelor; -Programe de infratire cu alte localitati; -Dezvoltarea unor proiecte in domeniul cultural precum organizarea de festivaluri, expozitii, artisti populari, etc; -Constientizarea populatiei despre rolul si importanta culturii nationale si locale; -Parteneriate cu institutii culturale, judetene, nationale si europene in vederea cunoasterii si promovarii in domeniu; -Posibilitatea construirii unui lacas de cult in satul Serbesti.

-Subfinantarea achizitiilor de carte; -Calamitati naturale.

Analiza SWOT

5.3 Servicii sociale


-Pondere medie a populatiei cu nevoi de asistare; -Informare operativa cu privire la toate formele de ajutor de stat; -Administratia locala asigura serviciile minimale pentru protectie sociala.

-Personal insuficient in structurile de resort ale administratiei publice locale; -Inexistenta unui centru de tip after-school; -Inexistenta unui centru de zi pentru personae varstnice; -Perceptia gresita a scopului asistentei sociale din partea populatiei; -Inexistenta unor servicii speciale adresate persoanelor varstnice; -Lipsa spiritului civic si de voluntariat.


-Construirea si dotarea unui centru de zi pentru batrani; -Construirea si dotarea unui centru de tip after-school pentru copii; -Existenta la nivel national a programelor de asistenta sociala; -Posibilitatea infiintarii unor magazine de tip economat.

-Migratia continua a persoanelor active a condus la aparitia fenomenului in care copii sunt in grija rudelor; -Costurile ridicate genereaza dificultati in dotarea diverselor obiective de asistenta sociala; -Sistemul de ajutor social nu incurajeaza reintegrarea activa.

Analiza SWOT

Sanatate


-Existenta si buna functioanare a cabinetelor individuale de medicina de familie care

-Lipsa unui centru medical dotat cu aparatura care sa permita efectuarea

acopera toata populatia comunei; -Profesionalismul medicilor de familie; -Exista cabinet specializat de stomatologie -Existenta unei farmacii.

analizelor medicale; -Dotarea insuficienta a cabinetelor medicale; -Neinsusirea normelor de educatie sanitara pentru o mare parte din populatie; -Slaba comunicare in toate domeniile de prevenire; -Lipsa unui centru de recuperare.


Fonduri europene pentru construirea centrelor medicale Proiecte de finantare pentru mediul privat

Costurile ridicate ale serviciilor medicale Legislatia in domeniu in continua schimbare

Analiza SWOT

Mediu


-Asezarea geografica a comunei in apropierea raului Siret; -Cuprinderea unei parti din comuna in NATURA 2000; -Potential pentru practicarea agriculturii ecologice durabile; -Oportunitati de valorificare a energiei alternative; -Diverse atractii naturale; -Acces la surse de apa importante; -Existenta sistemului centralizat de alimentare cu apa; -Existenta unor lucrari de aparare impotriva inundatiilor.

-Inexistenta sistemului de canalizare si a unei statii de epurare; -Inexistenta unui sistem de preluare a apelor pluviale; -Existenta pe teritoriul comunei a haltei de zgura a combinatului; -Inexistenta unui sistem de colectare selective a deseurilor; -Eroziunea solului din cauza inundatiilor; -Lipsa preocuparilor privind compostarea deseurilor biodegradabile; -Lipsa infrastructurii de monitorizare permanenta a factorilor de mediu; -Lipsa modalitatilor de producere a energiei alternative; -Slaba constientizare a populatiei si a agentilor economici in problematica protectiei mediului; -Inexistenta dotarilor pentru situatii de urgenta; -Nexistenta unui plan de ecologizare local in parteneriat cu agentii economici.


-Surse de finantare NATURA 2000; -Posibilitatea infiintari prin bugetul local a unui sistem de preluare a apelor pluviale; -Proiecte nationale si europene pentru gestionarea deseurilor;

-Fenomene meteo extreme care conduc la inundatii si calamitati naturale; -Existenta in apropierea comunei a raului Siret; -Reducerea investitiilor publice;

-Linii de finantare pentru dotarea administratiei publice locale cu utilaje pentru situatii de urgenta; -Existenta unei strategii nationale de protectia mediului; -Includerea comunei in cadrul POS Mediu in etapa a 2-a pentru realizarea sistemului de canalizare si a statiei de epurare; -Posibilitatea finantarii din bugetul local a unei instalatii de tip eolian care sa ofere independenta energetic institutiilor publice.

-Orientarea programelor guvernamentale spre alte zone considerate prioritare.

Analiza SWOT Administratie locala


-Experienta in administratie a primarului, consiliului local si personalului de specialitate; -Implicarea activa in problemele societatii; existenta spatiului adecvat pentru buna desfasurare a activitatilor administrative; -Existenta logisticii necesare in cadrul primariei; -Pregatirea continua a personalului primariei.

-Desele schimbari legislative; -Insuficienta comunicare intre intitutiile publice de la diferite nivele; -Necorelarea normelor metodologice cu legile emise; -Interpretari eronate privind impozitele si taxele.


-Cursuri de calificare si pregatire pentru functionarii primariei; -Finantari europene pentru dezvoltarea capacitatii administrative; -Cresterea autonomiei locale; -Implementarea de proiecte pentru mediatizarea legislatiei; -Aplicarea principiului transparentei in activitatea institutiilor publice.

-Capacitate redusa de autofinantare; -Politici discriminatorii in alocarea resurselor financiare de la nivele superioare; -Convulsii sociale; -Neachitarea impozitelor si taxelor locale.

PARTEA a-V-a: DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE SI MODUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

1.Analiza domeniilor de interes Comuna Sendreni si-a stabilit pentru perioada 2014 – 2020 un sistem de directii de dezvoltare si obiective clare, care vor contribui la realizarea obiectivului general al strategiei. Directia : Infrastructura si utilitati Obiective specifice : Imbunatarirea si modernizarea infrastructurii de drumuri rutiere in toata comuna; Asigurarea infrastructurii de apa pentru toata populatia; Infiintarea sistemului de canalizare si statiei de epurare; Amenajarea de trotuare si podete; Infiintarea sistemului centralizat de alimentare cu gaze; Modernizarea iluminatului public in comuna.

Directia : Economie si turism Obiective specifice: Asigurarea cadrului necesar pentru stimularea realizarii de investitii in comuna; Cresterea numarului de agenti economici private; Asigurarea infrastructurii necesare pentru agreement; Implementarea proiectelor specific vor avea ca rezultat scontat:

Cresterea numarului de investitori in comuna; Imbunatatirea nivelului de trai al populatiei prin cresterea ratei de ocupare; Dezvoltarea de activitati non-agricole; Dezvoltarea unei baze de agrement pe malul Siretului.

Directia : Mediu Obiective specifice: Dezvoltarea durabila a zonei asigurand in permanenta protectia mediului natural; Gestionarea deficienta a colectarii deseurilor; Asigurarea infrastructurii necesare pentru prevenirea calamitatilor naturale; Realizarea unui plan strategic de ecologizare.

Directia : Invatamant, sport, cultura si culte Obiective specifice: Dezvoltarea infrastructurii de invatamant la standard europene; Dezvoltarea infrastructurii sportive si petrecerea timpului liber; Cresterea interesului locuitorilor pentru patrimonial cultural; Asigurarea unei infrastructure culturale la standard europene;

Creearea unor noi locase de cult. Directia : Sanatate si asistenta sociale Obiective specifice: Asigurarea serviciilor de sanatate la standard europene; Dezvoltarea infrastructurii de tip social si apoi sprijinirea dezvoltarii societatii

civile in domeniul social. Implementarea proiectelor specifice vor afea ca efecte scontate :

asigurarea conditiilor normale de viata pentru toate persoanele cu nevoi sociale ;

dinamizarea sectorului social; incurajarea infiintarii de ONG-uri care sa implice mediatizarea si

respectarea standardelor in domeniu; implementarea de proiecte specifice.

Directia : Administratie publica locala Obiective specifice : Ddezvoltarea serviciilor publice; Asigurarea serviciilor publice in corcodanta cu legislatia nationala si europeana; Dezvoltarea capacitatii administrative.

2.Proiecte propuse

Directia : Infrastructura si utilitati

Tip proiect Perioada de implementare

Surse de finantare

Modernizarea infrastructurii de drumuri comunale

2014 – 2020

Buget national / Buget local

Modernizarea drumurilor de exploatare

2014 – 2020

Fonduri europene - PNDR

Infiintarea sistemului centralizat de canalizare si

statiei de epurare

2014 – 2020

POS MEDIU – Axa prioritara 1

Amenajarea de trotuare publice

2014 – 2020


Modernizarea sistemului de iluminat public

2014 – 2020


Infiintarea sistemului centralizat a sistemului cu

gaze

2014 – 2020

Parteneriat public privat

Intretinerea infrastructurii rutiere

2014 – 2020 Buget local

Construire parcari 2014 – 2020 Buget national / Buget local

Directia : Economie si turism


Surse de finantare

Sprijinirea mediului de afaceri prin infiintarea unei structure de tip laborator de

afaceri

2014 – 2020

Fonduri europene – Programul operational

regional

Asigurarea accesului la programe de updatare

tehnologica sau retehnologizare conform

normelor UE

2014 – 2020

Fonduri europene –

Programul operational regional

Promovarea si prezentarea pe situ-ul primariei a

firmelor mici

2014 – 2020 Fonduri europene – Programul operational regional / Buget local

Campanile de promovare a comunei Sendreni

2014 – 2020 Buget local / Parteneriate public private

Promovarea sit-ului architectural

2014 – 2020 Fonduri europene

Construirea unei baze de agreement pe malul

Siretului

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget national / Buget local

Promovarea cooperarii locale, regionale, nationale

si international

2014 – 2020 Fonduri europene – POS CCE / Buget local / Alte

fonduri

Cooperare transfrontaliera pentru dezvoltarea mediului

de afaceri

2014 – 2020 Programul operational de cooperare Romania – Ucraina – Republica

Moldova

Diversificare ofertei pentru petrecerea timpului liber

2014 – 2020 Buget national / Buget local

Cresterea capacitatii de autofinantare prin crearea

de locuri de munca

2014 – 2020 Parteneriat public privat / Fonduri europene

Directia : Mediu


Surse de finantare

Salubrizare si colectarea selectiva a deseurilor

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget national / Buget local

Utilizarea energiei regenerabile prin

asigurarea energiei electrice cu ajutorul

energiei eoliene


Infiintarea unui sistem de colectare a apelor pluviale

2014 – 2020 Buget local

Realizarea unui plan de ecologizare a comunei

2014 – 2020 Parteneriat public privat / Buget local

Programe pentru reducerea poluarii

2014 – 2020 Fonduri europene – POS CCE

Programe de constientizare a populatiei

2014 – 2020 Buget national

Dotarea cu utilaje necesare pentru situatii de urgenta


Proiecte specifice NATURA 2000

2014 – 2020 Fonduri europene / Buget national

Ecologizarea cursurilor de apa

2014 – 2020 Fonduri europene – POS Mediu / Buget national

Directia : Invatamant, sport, cultura si culte


Surse de finantare

Construirea unui lacas de cult in satul Serbestii Vechi


Modernizarea unui tren de fotbal


Construirea, modernizarea si dotarea gradinitelor din

comuna


Dotarea cu material didactic a scolilor


Modernizarea infrastructurii de IT

2014 – 2020 Fonduri europene – POS CCE

Conservarea si punerea in valoare a culturii,

obiceiurilor si traditiilor locale

2014 – 2020 Fonduri europene – programul operational

regional

Sprijinirea invatamantului vocational, professional si

tehnic

2014 – 2020 Fonduri europene – POS

DRU

Sprijinirea agentilor economici care investesc in calitatea resurselor umane

2014 – 2020 Fonduri europene – POS

CCE

Promovarea de programe, de formare si revonversie

profesionala

2014 – 2020 Fonduri europene – POS DRU / POS CCE

Diversificarea profilelor de invatamant cu adaptarea la

noile cerinte

2014 – 2020 POS DRU

Promovarea potentialului

cultural

2014 – 2020 Programul operational de cooperare Romania – Ucraina – Republica

Moldova

Directia : Sanatate si asistenta sociale

Tip proiect Perioada de

implementare Surse de finantare

Construirea unui camin de zi pentru batrani


regional

Infiintarea serviciului tip after-school

2014 – 2020 Fonduri europene / PNDR

Construirea si dotarea unui centru medical


regional

Implementarea de programe, de asistenta

pentru persoanele defavorizate


Sprijinirea tinerilor in vederea obtinerii unui loc

de munca

2014 – 2020 POS DRU

Sprijinirea persoanelor interesate in dezvoltarea

unei mici afaceri

2014 – 2020 POS DRU

Sprijinul acordat implementarii unor politici pro-active de combatere a

somajului

2014 – 2020 POS DRU

Promovarea programelor de combatere a saraciei

2014 – 2020 POS DRU

Dezvoltarea gamei de 2014 – 2020

servicii pentru persoanele cu handicap

POS DRU

Implementarea unei campanii impotriva violentei

domestice


Directia : Administratie publica locala


Surse de finantare

Dezvoltarea capacitatii administrative

2014 – 2020 Fonduri europene / Program operational DCA

Perfectionarea personalului primariei


Cresterea gradului de calificare a functionalilor

2014 – 2020 Program operational DCA

Cresterea gradului de comunicare digitala

2014 – 2020 Fonduri europene

strategia de dezvoltare locala a comunei sendreni pentru...

Documents