COPERTA: Mdddlina Angelescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rom6nieiARCHER, JEFFREY

Spune povestea/Jeffrey Archer; in rorntnegte deAlexandru Nicolau; ed. ingrij. de Roxana Popescu. -Bucuregti : Editura Vivaldi, 2018

tsBN 978-973-1 50-1 36-9

L Nicolau, Alexandru (trad.)ll. Popescu, Roxana (ed.)

821.111

TELL TALE by JEFFREYARCHERCopyright@2417 by Jeffrey Archer

Reproducerea integrali sau pa(iald sub orice formd(scanarea, transpunerea in format electronic sau audio,punerea la dispozilia publicd prin internet sau alte refele)

in scop comercial sau gratuit fird acceptul prealabilal Editurii VIVALDI, delindtoarea copyrightului,

reprezintd incdlcarea legisla{ieiin vigoare gi se pedepsegteconform reglernentdrilor actuale.

Toate drepturile asupra acestei versiuniaparlin Editurii VIVALDI.

ARCHER

SPUNE

Jeffrey

POVESTEAin rom6negte de:

ALEMNDRU NICOIAU

Editura VIVALDI

,e//'tq 4?cie

POST.SCNPTUM

19 septembrie,1943LOCOTENENTUL HANS OTTO GRUBER A

pe o min6 anti-personal, in timpul luptei pe Frontul de

A decedat trei zile maitdrnu.

6 iulie 1944CAPITANL ARTHUR OLIVER JACKSO]\T MCa

ucis in timp ce-qi conducea plutonul pe plqjele din

l5 noiembrie 1944

CUPRINS

O provocare,.... 11 ,. ,,,,,

Unic..... i3Cine l-a ucis pe primar?*..... l5,,Vedere spre Auvers-sur-Oise',*.....4 IGentleman gi carfurarl.. :..53Orice este permis in dragoste ;i in rdzboi "....69Povestea angajatului la parcdri*..... g3

Un ceas pierdut*..... I 03Drumul spre Damasc*.....l l3Incornoraful.....I23Vacanfa viefii lor*..... I 35Dublu sau nimic..... 155Vicepreqedintele executiv. .

" .. I 63

A dat cu banul qi a pierdut*.....2I9

* Inspirate de intdmpldri reale

PROFESORUL ERNST HELMUT GRUBER A

in fafa plutonului de execufie in Berlin, pentru rolulin tentativa equatd de asasinare a lui Adolf Hitler de

Bdrlogul lupului.

230

Adihneascd-se in pace

231

O pnarruana

, 'Cu mulfi ani ln urmi, un redactor de Ia ReaderbDigest din New York, m-a provcicat sd'compun o povestede o sutb de cuvinte, cu introducere, euprins gi incheiere.De asemenea, a insistat ca povestea sd nu aib[ nici 99 gi nici101 cuvinte.

Dar nu s-a oprit aici. M-a rugat s[-i prezint variantafinalI in24 ore.

Prima incercare a avut 118 cuvinte, a doua 106 iar atreia, 98. VE putefi da seama care sunt cele doud cuvinte pecaxe atrebuit s[ le pun inapoi?

Rezultatul a fost ,,IJnic" qi il pute,ti gisi po paginaurmdtoare.

' Ctfinrul ar patuart inturesat sd.afl.e cd Si acest textare 100 de auvin:te.

11

Paris, 14 martie l92I

QobcEionarul igi reaprinse trabucul, scoase o lupddin buzunar qi studie triunghiul inscripfionat, 1874 CapulBunei Speranfe.

-* Doar fi-am spus cd sunt doui, zise vinzdtorul, decial tdu nu poate fi unic.

- cilmd costi timbrul tdu?

-Zece mii de franci, zise vdnzdtorul.

Colecfionarul completi un cec inainte de a trage un fumdin trabucul siu care intre timp se stinsese. Lui un chibrit,il aprinse qi didu foc timbrului.

V6nzdtorul privea cu uimire cum valorosul timbru se

transforma in scrum., Coieclionarul z6mbi.

- De data aceastate-ai inqelat, prietene, zise el, al meueste unic.

13

elr& ha acrla. po palo*an7*

Qortogliaeste un ordqel pitoresc incdntdtor din inimaCampaniei. Ocupd vdrful unui deal, oferind o priveliqteimpundtoare cdtre Monte Taburno, aflat la 6st qi spreVezuviu, la sud. Este descris in ghidul Fodor pentru ltalia,pur qi simplu ca,,Raiul pe Pdmdnt".

Populafia acestui ordqel este in numlr de 1.472 qi nu avariat foarte mult de aproape un secol. Venitul ordqeluluiare trei surse principale: vinul, uleiul de m[sline qi trufele.Alb de Cortoglia, aromat gi cu o aciditate intens5, este unuldirrtrercele mai r8wite vinuri de pe planetd gi pentru cd se

produce in cantitdfi limitate, acestea se epuizeazi cu multtimp inainte de imbuteliere. C6t despre uleiul de mdsline,singurul rnotiv pentni caxe nu vefi'lnt0lni weodatd o sti-cl5 pe rafturile supermarketurilot dumneavoastrl locale,este pentru ci rnulte dintre testaufantele de vffi cu steleMichelin, nu se incumetd s5 accepte nicio altd marc6'inincintelelor., ': :

in plus, motivul pentru care localnicii so bueurd de unstandard de via16 invidiat de cdtre vecinii lor, il rcprezintL

15

,"//*r/ /4'rch&

trufele. Patronii de restaurante vin din toate collurile lumiicautind trufele de Cortoglia, pe care apoi le servesc celormai pretenfiogi clienli ai lor.

Este adevdrat ci se cunosc cazuri in care unii oamenialeg s6-qi caute un rost pe meleaguri mai indepdrtate, insicei mai infelepli dintre ei se intorc destul de repede. E uqorde in{eles de ce, pentru cd speranla de via!6 in or5gelulmedieval de pe colind este de 86 de ani pentru bdrbafi qi de9l pentru femei, cu opt ani peste media nafional[.

ln centrul piefei principale se afl5 o statuie a luiGaribaldi, acum mai cunoscut pentru biscuifi decdt pentrubAtdlii, iar or[qelul nu se laud6 dec0t cu o duzind de maga-zine, doud restaurante qi un bar pentru vinuri. Consiliul nuaprobd mai multe din teama de a nu atrage turiqti. Nu existitransport feroviar. Un singur autobuz apare, o dati pe sdp-tdmdn1,pentru cei destul de neghiobi s6-qi doreascd sd c516-

toreascd pdn6la Neapole. Pufini dintre localnici au ma$ini,insd le intrebuin{eazd foafie rar.

Oriqelul este condus de cdtre Consiglio comunale, com-pus din qase seniori. Cel mai nou membru este cel ai cdruistrdmo;i nu s-au stabilit in localitate decdt de trei genera{iiqi pe care nu to{i il considerd localnic. Proprietarul fabriciide vinuri, Lorenzo Pellegrino, preqedinte (ex officio/din ofi-ciu), Paolo Caraffini, directorul cornpaniei producltoare deulei de mdsline, qi Pietro De Rosa, maestrul trufelor, sunttoli membri permanenli ai consiliului, in timp ce pentruposturile rdmase se organizeazd alegeri din cinci in cinciani. Cum nimeni nu a candidat impotriva directorului qcolii,farmacistului qi bdcanului, in ultimii cincisprezece ani,

I6

Spaoe fe'"a,t%,.

aleg[torii aproape cd au uitat cum se desfbgoard un scrutin.Polizia Locale are doar un singur agent, pe Luca

Gentile, subordonat ora;ului Neapole, iar Luca incearc[ sinu-i deranj eze frrd. sE fie necesar. Aceastd relatare vizeaz|momentul ?n care a fost necesar.

{<**

Nimeni nu poate sd spund cu certitudine de unde pro-vine Dino Lombardi, dar ca un nor negru, a apirut pestenoapte, pdrdnd mai degrabi sb abati furtuni, dec6t sb aduc[ploaie. Lombardi trebuie si fi awt cam un metru nouizeciqi cinci, cu o constitu{ie de boxer de categorie grea, careinsd nu se a;tepta sE aibd suflu pentru mai mult de doulrunde in ring.

El qi-a inceput domnia despotici asuprindu-i int6i pecetdfenii cei mai vulnerabili ai orlqelului, proprietarii demagazine, negustorii locali qi cei doi proprietari de resta-urante, pe care i-a convins cd aveau nevoie de protecfie,chiar dacd nu prea qtiau impotriva cui, Cortoglia neinregis-trAnd nicio incdlcare gravd a legii din c6te iqi poate amintioricine. Nici mlcar nemlii nu s-au obosit sd ie urce dealul.

Sincer vorbind, polifisful se pensionase in anul prece-dent, la vdrsta de;aizeci qi cinci de ani, dar consiliul nu s-arennit pentru a-i inlocui. Dar adevdrata problem| a apdrutin momentul in care primarul, Mario pellegrino, in vdrstdde fi2 ani, a murit gi trebuiau organizate alegeri in vedereainlocuirii.

t7

/(/'Kr/ r0acheo

Se presupunea cA fiul sdu, Lorenzo, va fi succesorul.

Astfel Paolo Caraffini devenea preqedintele consiliului qi

tofi urcau cu o pozigie ierarhic gi postul vacant urma sd fie

ocupat de Umberto Cattaneo, mdcelarul din localitate. Asta

pdnd cdnd Lombardi a aplrut la primdrie qi s-a insoris pe

lista candidafilor pentru funclia de primar. Desigur, nimeni

nu se indoia de victoria detaqatl a lui Lorenzo Pellegrino, aqa

c5 a fost oarecum surprinzdtor momentul in care secretarul

oraqului, in cdrje, piciorul sdu stOng fiind in ghips, anunla

de pe treptele de laPalazzo Dei Municipio c[ Lombardi a

adunat 551 de voturi fa{6 de cele 486 ale lui Pellegrino. La

aflarea rezultatului, s-a auzit un oftat general de neincre-

dere, pentru cd nimeni nu cunoqtea pe cineva care sd fi votatpentru Lombardi.

Lombardi a preluat imediat primdria, a ocupat reqedinla

oficiald a primarului qi a dizolvat consiliul. Era in funclie

doar de cdteva zile cdnd cet5lenii au aflat cd va introduce

o taxd pe valoare addugatd principalelor fei conrpanii ale

or5gelului, obligflndu-i ulterior qi pe proprietarii de magazine

qi restaurante. $i de parcd nu era de ajuns, a inceput si leperceap[ taxd de protecfie atAtvdnzdtorilor cAt qi clienfilor.

in decurs de un an, ,,Raiul pe Pdmdnt" a fost transfor-

mat in ,,Iadul pe Pimint", cu primarul, fericit sd joace inrolul Satanei. Deci, sincer, nimeni nu a fost cu adevdrat sur-

prins cdnd Lombardi a fost ucis.Luca Gentile i-a spus preqedintelui consiliului cE ancheta-

rea unui omor il dep[qeqte. Va trebui sd informeze autoriti,tile

de laNeapole qi a precizatin raport cd sunt I.472 de suspecfi

qi cd nu are nici cea mai vagi idee cine a comis crima.

18

Spaae pdoai%,

Neapole, un oraq care gtie cdte ceva despre omoruri,l-a trimis pe unul dintre cei mai inteligenfi tineri detectivisd investigheze crima, sd aresteze suspecfii qi s5-i prezintetribunalului.

Antonio Rossetti, in v6rsti de doar treizeci qi patru deani, care fusese recent promovat in postul de locotenent, afost desemnat si preiacazul, degi el ?l considera un obstacolcare-l va line departe de prima linie, cu siguran!5, nu pentrumult timp. El l-a asigurat pe qeful polifiei cdvadovedi cazulchtmai repede posibil qi se va intoarce la Neapole pentru alupta impotriva adevdrafilor criminali.

Cu toate acestea, nu a fost de bun augur faptul cd LucaGentile a murit, din cauzaunui atac de cord, inainte ca loco-tenentul Rossetti sd p5geascd in Cortoglia. Unii dintre local-nici sugerau cd Gentile era apdsat de stresul provocat deintreaga situalie, dat fiind cd ultima crimi din ordgel s*a inre-gistrat in l892,pe wemea cdnd strlbunicul siu erapoliztotto.Singura persoand care pdrea sd mai ;tie cite ceva despre cazera medicul, care locuia in satul aldturat.

Rossefti a telefbnat pentru a se intdlni cu dr. Barone, indrum spre Cortoglia. La doar cdtevaore de la moartea aces-tuia, nu a fost deloc incdntat sd afle cd Lornbardi fusese inci-nerat iar cenuqa sa fusese imprdqtiatd pe versantul exterioral muntelui, atdt de urdt fusese de cdtre localnici. Singurullucru pe care dr. Barone i l-a putut confirma, a fost ci doarLuca Gentile gi cu el auvdntt cadavrul, inainte de a fi pusintr-un sac de plastic qi transportat.

.- Deci dumneavoastri qi cu mine suntem singuriicare qtiu cum s-a produs crima, spuse Barone in timp ce ii

T9

/44acr/ /izc6ee

inrndna lui Rossett i renitatele autopsiei'

{<t<*

Locotenentul Antonio Rossetti a ajuns in Cortoglia pe

inserat iar consiliul a decis sd i se ofere casa primarului ca

reqedin![, pind laprinderea criminalului.

- P0n5la urm6, zise preqedintele, haideli sd rezolvSm

problema asta odatd pentru ca tdndrul sd se poatd intoarce la

Neapole c0t mai repede.

itziuaurmdtoare, Antonio qi-a instalat biroul in seclia

local5 de polilie, compus[ din dou[ inciperi mici, o celuld

neocupati qi un grup sanitar. Dupd ce a recitit raportul doc-

torului Barone, s-a hot[rdt sd dea un mic ocol ordqelului,

in spera{a cd va fi abordat de careva, dispus sd-i ofere

informalii. in schimb, cu toate cd nu mergea gribit qi le

zdmbeatrecitorilor, aceqtia preferau si traverseze decdt sd

stea de vorbd cu el. Cu siguranfd lumea nu-l privea ca pe

bunul samaritean.Dup[ o dimineald neproductiv[, Antonio s-a intors la

birou, unde a intocmit o listd cu oamenii care ar fi awtcel mai mult de cfutigat de pe urma morfii lui Lombardi.

A ajuns la concluzia deloc incurajatoare cd va trebui sd

?nceapd cu membrii consiliului. $i-a scris in agendd cuvin-

tele: Vin, Ulei qi Trufe. S-a hotdrAt si inceapi cu trufele qi a

telefonat la biroul lui signor De Rosa pentru a-gi programa

o intrevedere cu consilierul chiar in acea drtpd-amiazd.

20

Sp,uae poaeatu.

{<**

- Doripi un pahar cu vin? intrebb De Rosa chiar inainteca polifistul sI apuce s5 se aqeze.

-- Nu, mulgumesc, domnule, nu in timpul serviciului.

- Sigur cd nu, spuse De Rosa.Deqi asta nu l-a oprit s[-gi toarne lui un pahar generos

din producfia locald de vin.

- Putem incepe? zise Antonio deschizindu-qi agendaqi uitAndu-se peste intrebdrile pe care le pregdtise. De vremece familia dumneavoastrd locuieqte in Cortoglia de pestedoul sute de ani... .

- Trei sute, il corectd maestrul trufelor.

- Speram sd vd fi format deja o pdrere despre cine arputea fi ucigaqul domnului Dino Lombardi.

De Rosa igi reumplu paharul cu vin ;i lui o inghiliturdrnare, inainte de a spune:

- Ba cu siguranll mi-am format o opinie, domnulelocotenent Rossetti, pentru c[ eu l-am ucis pe Lombardi.

Antonio p5ru surprins. O mdrturisire, chiar din a douazi. Se gdndea deja la intoarcerea-i triumfitoare in Neapolepenku a reveni la pedepsirea adevdrafilor infractori.

- Sunte{i dispus sd semnafi o declara{ie in aceastdprivin!5?

-- in mod siguE sunt dispus.

- $i infelegefi, signor De Rosa, cd va trebui s6 mdurma{i la Neapole, sE apdreji la proces qi cd e posibil s6 vdpetrecefi restul viefii la inchisoare?

2t

/r.ll*/ /6'une,

- Din ziuaincare i-am omordt pe nenorocit, nici n-am

putut sX m5 gindesc la altceva. Dar nu am de ce sI md

pmrrg, u* uurit o via!6 indesfulatd.

-- De ce l-a!i ucis pe Lombardi? intrebiAntonio, con-

vins de faptul c[ motiwl stdlabazacomiterii oricirei crime.

De Rosa iqi umplu paharul pentru atreiaoar6'

- Era un om rnalefic, domnule locotenent, care ?i

inspSim6nta pe toli cei cu care intra in contact. Se opri pen-

tru a sorbi din vin.

- Le fbcea viefile insuportabile tuturor, inclusiv mie'

- Mai exact, cum? insist[Antonio'Nu numai cd rni_a irnpus o sufocantd taxd pe valoare

adiugatd pentru vdnzatea trufelor, dar a inceput s[ le per-

.rupd .otttitiott celor mai vechi clienfi ai mei' Dacd ar fi

fosi l[sat sd continue, m-ar fi adus la faliment. Antonio con-

tinua s6-qi noteze.

- Anul trecut, compania a inregistrat pierderi pentru

prima dati de carrd am preluat-o de la rdposatul meu tatd, spuse

be Rosa. Adeviml este ci nu a primit decdt ceea ce merita'

- Mai am o singur[ intrebare' spuse detectivul: cum

l-a!i ucis?__ L-am injunghiat cu cufitul de tdiat trufe, rdspunse

De Rosa frrd ezitara AEa mi s-a p5rut potrivit'

- $i de cdte ori l-afi ?njunghiat?

- De $ase sau ;apte ori, zise el, apucdnd un cutit pen-

tru a-i demonstra.

- Sunt sigur ci qtifi, signor De Rosa, cd dac[ irosifi

timpul poliliei comiteli o infracJiune grav6.

- Binein{eles cd qtiu, spuse De Rosa, dar acum cd am

22

Sp*ae pa&?afea

mdrturisit, m5 putefi aresta qi inchide.

- Mi-ar fi fEcut pl[cere, spuse Antonio, dacd Lombardiar fi fost, cu adevdrat, injunghiat.

Maestrul trufelor ridicd din umeri.

- Chiar are importanfd? Doar spunefi-mi in ce fel afost ucis Lombardi, iar eu voi mdrturisi.

Era prima datd cdndAntonio ?ntAlnea pe cineva care s[mlrfuriseasci o criml pe care nu o comisese.

-Am plecat, signor De Rosa, inainte sd vd dau ocaziade a vi crea probleme gi mai mari.

Maestrul trufelor pdrea dezamdgit.

- Antonio qi-a inchis agenda, s-a ridicat in picioare qia pdrlsit inclperea fEri sd mai scoatd o vorbd. A incercat s6se abfin[ din rds cdnd a trecut pe l6ng6 un farc plin cu ceimai fericifi porci pe care ii vlzuse, de parcl qtiau c6 nu vorfi niciodatd sacrifica{i.

Antonio era in drum spre seclia de polilie, c8nd a obser-vat farmaci a de vizavi de piaf6 gi qi-a amintit ci avea nevoiede un sdpun qi de pastd de dinfi. Clopofelul de deasuprauqii a sunat cdnd a pdqit induntru. A agteptat pentru cdtevamomente ldng[ tejghea, pdnd ce o domni;oar[ a apirut peuqa dispensarului qi a zis:

- Bund dimineafa, signor Rossetti, cu ce v[ pot ajuta?C0nd eqti singurul necunoscut clin orag, toat[ lumea te

cunoaqte.

Nici cei mai temufi infractori, de pe aleile ldturalnicedin Neapole, n-au reuqit si-l reducd la tdcere pe AntonioRossetti, dar o farmacistd din Cortoglia a reuqit cu o singuripropozilie. Ea ii aqtepta rdbddtoare rdspunsul.

23